Dr.

Briciu Violeta
U.M.F Iuliu Haieganu Cluj Napoca

Boli transmise de capusa in Europa

Boli transmise de capusa in Europa

! In Europa, capusele sunt responsabile pentru transmiterea celor mai
numeroase boli vectoriale.
! Pe masura ce mediul inconjurator si modul in care omul interacConeaza cu
el se modica, bolile transmise de capuse vor tot mai frecvent
recunoscute.
! Publicitatea privind boala Lyme a crescut adresabilitatea oamenilor spre
serviciile de boli infecCoase consecuCv intepaturii de capusa.

The main vectors

D. marginatus

I. ricinus

H. punctata

H. marginatum

H. concinna

Boli transmise de capusa in Europa

Nu sunt limitate la zonele rurale.
DiagnosCcul
! expunerea in zone cu risc, intepaturi de capuse, semne si simptome mai mult
sau mai puCn specice.
! Pot gresit diagnosCcate ca alte boli infecCoase sau non- infecCoase.

DicultaC in obCnerea conrmarii de laborator a suspiciunii clinice.

! Examenul microbiologic dicil de realizat.
! S-a incercat obCnerea unor metode de laborator sensibile, specice.

Imposibilitatea de a compara aceste noi teste diagnos8ce la un standard de

aur care nu a existat niciodata pentru majoritatea infec8ilor transmise
de capuse.

Boli transmise de capusa in Europa

Borrelioza Lyme
Babesioza
Anaplasmoza
Febr recurenta
RickeGsioze
Tularemia
Encefalita transmisa de capuse
Paralizii urmare a intepaturii de capuse.

Babesioza

Babesioza
Clinica
Incuba8e
! 1-4 saptamani dupa intepatura de capusa
! pana la 6 luni posOransfuzional.
Semnele si simptomele
! mimeaza malaria
! forme asimptomaCce "soc sepCc.
! Febra inalta, frisoane, cefalee, anorexie
! icter, urini hipercrome, hepatomeglie, splenomegalie
! soc, ARDS, CID, insuciente de organ
! rupturi splenice.
! Afectarea SNC

Babesioza

Babesia micro5 in fro8u periferic

Babesioza

Babesioza

Babesioza

Babesioza

Anaplasmoza
E8ologie
Anaplasma phagocytophilum
! patogen intracelular care paraziteaza neutrolele, alterandu-le funcCa.

Rezervor: pasari, vite, caprioare.

Vector: I. ricinus in Europa.
Cazuri umane - Slovenia, Olanda, Spania, Suedia, CroaCa, Slovacia, Polonia,
Austria, Italia si Franta.
Tablou clinic

IncubaCe 7-10 zile.

Febra inalta >38,5C, mialgii, cefalee, greata, artralgii, tuse seaca.
Pneumonie aCpica
Durata febrei 2-22 zile
Forme severa la varstnici.

Anaplasmoza

cazuri fatale in SUA

! infecCi oportuniste: HSV, Candida albicans, aspergiloza invaziva
! insucienta respiratorie, rabdomioliza, pancreaCta, hemoragii, IRA.
Nu s-au descris decese in Europa
Nu se cunosc sechele pe termen lung sau forme cronice

Diagnos8c
L #, Tr #, H #,
TGO, TGP$, LDH$,
PCR$,
LCR fara modicari.
FroCu periferic colorat Wright sau Giemsa.
Cultura din sange /concentrat leucocitar:
Serologie
IFA
Atc pot persista ani de zile in absenta semnelor clinice
Tehnici PCR sange
nu sunt standardizate

Anaplasmoza
Tratament
Doxiciclina, rifampicina
! cele mai eciente (testate in vitro).

Levooxacina
! ecienta in vitro, recadere in vivo.

Terapia cu doxiciclina- 7-10 zile - ameliorare clinica in 24-48 ore.

Absenta raspunsului dupa 2 zile- reconsiderarea diagnosCcului.
# Ctrului de Atc nu se uClizeaza pentru monitorizarea tratamentului.

Febra recurenta
E8ologie:
16 specii de Borrelia aate in capusele din genul Ornithodoros
Europa:
B. hispanica- Spania, Portugalia, Cipru, Grecia
B. sp. nov : Spania
B. crocidurae: Turcia
B. miyamotoi- I. ricinus, I. persulcatus (Franta, Germania, Rusia, Romania)
Epidemiologie
Europa: risc in peninsula Iberica si zona Mediterana.
Transmitere:
! capuse, transfuzii, transplacentar, contaminare de laborator.

Febra recurenta

Febra recurenta
Tablou clinic
incubaCe 4-14 zile dupa intepatura de capusa.
Febra >40 C, frisoane, irita, artralgii, greturi, varsaturi.
Episoade recurente de febra si spirochetemie.
Splenomegalie
Semne meningene.
Durata unui episod: 3 zile.
ComplicaCi :
!
!
!
!
!

epistaxis, hemopCzie,
iridociclita,
coma, pareze de nervi cranieni,
pneumonie, miocardita,
rupturi splenice.

Gravide: cazuri fulminante, avort (50%), nastere prematura.

Febra recurenta
Diagnos8c
FroCu periferic, picatura groasa
! DFM, microscopie cu imersie, coloraCe Giemsa, Wright in puseu febril.
! Picatura groasa Se $ fata de froCu.

CulCvare in mediu Barbour-Stoenner-Kelly la 30-37 C

examinare cu DFM Cmp de 2-6 saptamani.
PCR pentru determinarea speciilor (Brahim 2005)
Serologia limitata datorit lipsei Atg.

Tratament
Doxiciclina 5-10 zile /eritromicina.
ReacCa Jarisch- Herxheimer

RickeGsioze
Genul Ricke8sia: cocobacili Gram negaCv intracelulari.
RickeAsia conorii complex (Zhu 2005):
! R. conorii subsp. conorii (Febra patata mediteraneana).
! R. conorii israelensis (Febra patata Israeliana).
! R. conorii caspia (Febra patata de Astrakhan).

R. siberica mongoliBmonae (limfangita asociata rickeOsiozelor).

R. slovaca (TIBOLA- limfadenopaCa transmisa de capusa).
R. aeschlimannii
R. helveBca
R. massiliae
R. raoulBi

RickeGsioze

RickeGsioze

Febra patata mediteraneana

Inoculare conjuncCvala
! conjuncCvita.
Dupa 2-3 zile :
! erupCe maculopapulara
! fara erupCe (1-4% din cazuri)
Durata naturala a bolii - 12- 20 zile.
Forme severe
! rash purpuric, MODS.
Mortalitate 2,5%
! ID, varsta$, alcoolism, decit G-6-PD.
Nu s-au descris forme cronice/ recaderi.

Febra patata mediteraneana

Diagnos8c

Tr !, " enzimelor hepa8ce

Cultura dicila pentru rickeOsii- culturi celulare.
Serologia
! Microimunouorescenta (metoda de referinta):
detectarea Atc la 7-15 zile de la debutul boliii
IgG>128, IgM>64, cresterea de 4x a Ctrului la interval de 2 saptamani.

PCR- biopsie din escara.

Imunohistochimie din escara.

Tratament
Doxiciclina 5-10 zile (24 h dupa afebrilizare).
Josamicina gravide.
Azitromicina.
Ciprooxacina.

TIBOLA (Tick-borne lymphadenopathy)

Ricke8sia slovaca
Vector: Dermacentor marginatus, D. reBculatus
Spania, Ungaria, Franta, Italia, Bulgaria, Romania.
IncubaCa 1-2 saptamani
Escara la nivelul scalpului, adenopaCe, alopecie
Febra, astenie
Serologie
! Nu este necesara in cazuri Cpice.

PCR
! Aspirat ganglionar

Tratament
! Doxiciclina 200mg/zi, 14 zile
! Claritromicina, azitromicina

RickeGsioze
Ricke8sia conorii subsp. israeliensis: Febra patata Israeliana
Israel, Portugalia, Sicilia.
Escara absenta -90% din cazuri.
Splenomegalie, hepatomegalie (30-35% din cazuri)
Ricke8sia conorii subsp. caspia: Febra de Astrakhan (Rusia, Kosovo).
Escara prezenta in 23% din cazuri.
Ricke8sia sibirica subsp. mongoli5monae
Izolata in 1991 in capusele Hyalomma asiaBcum in Mongolia.
Cazuri in Franta, Grecia, Portugalia.
Febra, cefalee, escara, limfangita, limfadenopaCe satelita dureroasa.
Ricke8sia aeschlimannii.
Capusele Hyalomma (Spania, Grecia, CroaCa).
Clinic: escara, rash maculo-papular.

RickeGsioze
Ricke8sia massiliae
Capusele R. sanguineus (Franta, Grecia, Spania), R. turanicus (Portugalia).
2 cazuri de infecCe la om- Marsilia, Palermo.
Ricke8sia helve5ca
Izolata iniCal in capusele Ixodes din ElveCa, ulterior in Franta, Suedia,
Slovenia, Spania, Portugalia, Italia, Bulgaria- prevalenta a infecCei 10%.
Sindrom febril (Franta, Italia), perimiocardita fatala (Suedia).
Ricke8sia raoul5i
D. silvarum in Siberia; D. reBculatus, D. marginatus (Franta si Rusia).
Tablou clinic asemanator cu R. slovaca.

Tularemia
Francisella tularensis
! cocobacil Gram -
! facultaCv intracelular

Epidemiologie
emisfera nordica

Tularemia
Tablou clinic
IncubaCe 3-5 zile (media 1-25 zile).
febra, frisoane, mialgii, artralgii, cefalee
greturi, varsaturi, diaree
1.

Tularemia ulcero-glandulara ( 75-85% din cazuri)

Papula, febra.
Ulcer pruriginos"indolent "escara.
> 1 adenopaCe regionala.

2. Tularemia glandulara
LimfadenopaCe si febra.
3. Tularemia orofaringeana
StomaCta, faringita exudaCva
UlceraCi mucoase dureroase.
Abces retrofaringean
SupuraCa ganglionilor regionali.

Tularemia
4. Tularemia oculoglandulara
ConjuncCvita purulenta, chemosis
noduli conjuncCvali /ulceraCi
edem periorbital.
AdenopaCe preauriculara sau cervicala.
5. Pneumonia
Sindrom pseudogripal.
Pneumonie severa
insucienta respiratorie
deces in absenta terapiei.
6.

Tularemia 8foida
Sindrom pseudogripal
Diaree, varsaturi, cefalee,
mialgii, artralgii, confuzie, pierdere in greutate
Nu exista o localizare a infecCei.

7. Sepsis

Tularemia
Diagnos8c
FroCu sputa necaraterisCc.
Biopsia ganglionara: necroza cazeoasa, PMN.
Teste de conrmare
Izolarea F. tularensis dintr-un specimen clinic (nivel 3 de siguranta).
Serologie
! Seroconversie sau cresterea de 4X a Ctrului de Atc specici la 2 saptamani
! ReacCi incrucisate cu Brucella spp., Yersinia pesBs, Proteus OX19.
PCR
Caz probabil
O singura determinare cu Ctru crescut in Atc.
Detectarea F. tularensis in specimen clinic prin IFA.

Tularemia
Tratament
IniCat precoce
Nu e necesara izolarea cazurilor cu pneumonie.
Tratament de elec8e: streptomicina sau gentamicina (10 zile).
Alterna8va: chinolone (10-14 zile).
Cazuri severe: Aminoglicozid + uorochinolone.
Prolaxie preexpunere
Vaccinare- personal de laborator cu risc.

Prolaxia postexpunere
Streptomicina, gentamicina, doxiciclina, ciprooxacina (14 zile).

Arma biologica- Bioterorism:

F. tularensis rezistenta la anCbioCce.

Encefalita transmisa de capusa

E8ologie
TBEV- genus Flavivirus, familia Flaviviridae.
! European (W-TBEV)
! Siberian (S-TBEV)
! Orientul Indepartat (FE-TBEV).
Transmitere
I. ricinus, I. persulcatus
lapte de vaca/ capra de la un animal
viremic.

Encefalita transmisa de capusa

Ariile cu risc pentru TBE in Europa

Encefalita transmisa de capusa

Meningita (50%)
! Copiii: prognosCc mai bun decat adulCi.

Encefalita (40%)
!
!
!
!
!

afectarea senzoriului
hiperkinezia membrelor si a muschilor faciali
tremor lingual, tulburari de vorbire.
verCj, ataxie
III, IV, VI, VII, IX

Meningoencefalomielita (10%)
!
!
!
!

durerea severa in spate si membre precede dezvoltarea parezei.

membrele superioare afectate mai frecvent decat cele inferioare.
segmentele proximale mai frecvent decat cele distale.
Decesul- prin afectare bulbara, in 5-10 zile

Mortalitate:
1%- 4% W-TBEV/ 15-20% FE-TBEV.

Sindromul postencefali8c
35-58% din cazuri (Kaiser 1999; Laursen 2003; Haglund 2003)

Encefalita transmisa de capusa

Diagnos8c
Faza I:
! Trombocitopenie, leucopenie, enzime hepaCce %.

Faza II:
! leucocitoza, PCR %, VSH %&
! LCR: pleiocitoza (~ 60/mm3), glicorahie normala, proteinorahie %.

Serologie:
! ELISA uClizand proteina recombinanta E3 (rE-D3 ELISA) (Sonnenberg 2004).
! ELISA cu parCcule subvirale recombinate (Obara 2006).
! Sinteza intratecala de IgM si IgG specici

PCR uCl in faza I a infecCei (Schultze 2007).

Terapie simptoma8ca.

Encefalita transmisa de capusa

Paralizia produsa de capusa

Cauza noninfec8oasa
! substante toxice din glandele salivare ale capuselor

>60 specii de capuse produc paralizia la om sau animal.

!
!
!
!

America de Nord: D. andersoni si D. variabilis

Europa: I. ricinus.
Australia: I. holocyclus.
Africa: Rhipicephalus evertsi.

Mai frecvent la copil.

Durata minima de atasare 4-5 zile.
Tablou clinic
! Scaderea fortei musculare la membrele inferioare cu evoluCe ascendenta
! Afebrilitate.
! Ataxie, detresa respiratorie, deces (10% din cazuri).

LCR- fara modicari.

Tratament: indepartarea capusei

V mulumesc !