Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
ALEXANDRU
CHRISTIAN TELL
0.1
Domnia
lul
Carol I
VOLUMUL I
.
1866
- 1877
VREMEA
www.dacoromanica.ro
"
MIHAIL POLIHRONIADE
ti
Domnia
lui
Carol I
VOLUMUL I
1866-1877
1937
VREMEA
www.dacoromanica.ro
Desca lecarea
www.dacoromanica.ro
I
DE LA 11 FEBR1JARIE LA 10 MAI
Confide de Fla ndra ales Damn
Pro.
blemele ce se puneau noului regim
Afitudinea marilor puferi
Confele de Flondra refuzei fronul
Cum afl6 Briifianu ii guvernul
provizoriu de Carol de Hohenzollern
Vizifa lui Briifianu la Dusseldorf
Printul Carol accepfei in principiu
Greufatile -interne 0
milcarea separafisfii din 3 April.
Plebisciful
Greuteitile infantpinate din parfea puferilor
Napoleon al Ill.lea 0 D-na Cornu
Sfafurile lui Bismark
Plecarea Printului Carol spre tari
10 Mai 1866
Dimitrie Ghica
Ion C. Cantacuzino
Petra Mavrogheni
C. A. Rosetti
Major D. Luca
Dimitrie A. Sturza.
presedinte al Consiliului
si ministru de externe.
ministru de Interne.
ministru de justitie.
ministru de finante.
ministru de culte si instructie
ministru de rasbof,
ministru de tucrari publice 1).
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
1:,:cis
--4",
4*
1
-i
*--
'
'
-.
'. ,
Ab.. -!.1 a
'
g'
(1-"-e:
1.1.
...
--. .'t
''''
#1
!I --'
7..
h*
."&
Dimitrie Chica
www.dacoromanica.ro
C. A. Rosetti
greutati
Romaniei.
www.dacoromanica.ro
mai
mult
Adunarea, care are sa se intruneasca la Bucureti, este chemeta a proceda la alegerea gospodarului. Alegerea na va putea
cadea de cat pe un pamantean, in termenii articolului 3 al conven.1) D. A. Sturdza ICI Mai 1866" comunicare fAcut Academiei Romane la 7 Mai 1899.
10
www.dacoromanica.ro
tiunei din 19 August 1858. Daca majoritatea deputatilor Moldovend din Aduriare ar cere, ei vor avea faoultatea sA voteze separat
de Munteni. in cazul cand majoritatea moldoveneasca se va pronunta in contra Unirii, acest vot ar avea de consecinta separatiunea ambelor Prindpate"1).
Asadar puterile dusmane cauzei romanesti pAreau a-si fi atins
Vnta. In rezolutiunea conferintei se vorbtea fAtis de posibilitatea separArii Prinicipatelor abeta unite. Bine inteles Turcia, Rusia si Austria se bizuitau acum pe ambitiosii din Principate i pe separatistii
moldoveni spre a schimba in fapte intentiile arAtate in deciziunea
Conferintei.
Dar roata norocului romanesc se intoarce. Desi hotararea confrintei fusese luata cu unanimitate, totusi pe sub mama patru din
cele sapte mad puteri ne erau sau favorabile sau erau neutre. Anglia,
Italia, Prusia i Franta nu se na1fau de cat de forma Turciei, Ru.
siei i Austriei. Itr clipa in care la Buouresti lumea politica incepea
sA-si p'arda curnpAtul, cand un violent conflict izbucnise intre colonelul Hara lamb, membru al locotenentei domnesti, si Ion Ghica,
presedintele consiliului de ministri2), sosi urmAtoarea telegram&
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
IDe la Hortense Cornu si de la Drouyn de Lhuys aflasera probabil Balaceanu i Bratianu de Carol de Hohenzollern si se grabisera sa promma candidatura aoesbuia gurvernuhti din Bucuresti 9.
De altfel aceasta candidatura prezenta pentru noi multiple avantagii. Printul Carol era simpatizat, personal, de Napoleon al
III-lea si de Regele Prusiei Wilhelm I-til,, iar familia de Hohenzollern-Sigmaringen era strang legata atat de Curtea imperiala
franceza cat si de Curtea regalS{prusiana. Asadar datorita candidaturei lui Carol de Hohenzollern cauza romaneasca obtinea sprijinul
pe sub mana bine inteles
Parisului i Berlinului i prin
acestea o atitudine binevoitoare din partea Londrei. Partida era pe
jumatate castigata.
Doi oameni o vor castiga in intregime: Ion Bratianu i Printul
Carol insusi.
Dandu-si seama de dispozitiunile cercurilor politice franceze.
Bratianu pleca in graba la Dusseldorf, unde Principe le Carol-Anton
de Hohenzollern, tatal Printului Carol, era guvernator al provinciei
rename
spre a capata consimtclonantul Printului. Ajunse la Dusseldorf l Vinerea patimilor, Ia 18/30 Martie 1866. in. villa in care
Conte le de Flandra notificase oficW rektvul sau de a primi coroana
PrinCipatelor. A doua zi dimineata, 19/31 Martie, flu primit intie
ltmga andienta, de trei ore, de catre Prhntul Carol Anton de Hohenzollorn.
www.dacoromanica.ro
Chiar dad' ntu s'a legat fata de Bratianu in orice caz propunerea delegatului roman pare a fi desteptat un mare interes atat
la Prinpul Carol cat si la tatal san. La 24 Martie (5 Aprilie) Prin.
tul i tatal sau se duc la Ramersdorf la castelul baronesei de Franque i o roaga sa capete informatiuni precise de la Paris asupra
atituclinei Imparatului j a guvennului francez.
www.dacoromanica.ro
noua a unora dintre marile puteri, lumea a pornit sa-si las& din
fire.
www.dacoromanica.ro
pi
incredere.
Sf
Ulterior sosind in Bucuresti si Ion Bradenu toata lumea politica a putut fi precis informata asupra rostului nouei candidaturi.
Dar mult mai grave decal aceste ciocniri in cadrul Locotenenj decat nedumeririle lucniii politke, au fost
tei si a Parlamentui
evenimentele petrecrite la Iasi in ziva de 3 Aprilie 1866.
Se stie ca in Moldova agitatfa separatist era sustinuta cal
hatarire mai ales de Rusia. Pe de alta parte Iasul, trecut pe al dotlea plan, decazut din splendoorea lui de diploma, avea temeinice
motive de nemultumire. Aci se incerca deci lovitura, care fu grabita in unma anuntardi pleblscitului mendt sa aleaga pe Printul
Carol.
1) *Viitorul general
i prim-ministru.
www.dacoromanica.ro
Miscarea separatista avea in fruntea ei pe Nicolae RosettiRosnovanu, care mama sa fie proclamat D01111111 al Moldovei, pre-
menea fu chemat in graba generalul print lancu Ghica, fiul fostului Domnitor sprijinitor al unionitilor Grigore Ghica. In starsit
generalul doctor Davila alergase i el la Iasi si se prusese la dispozftia autoriatilor.
La 30 Aprilie 1866, Duminica, dup'a slujbfi, o mare multime
de oomenl, avand in frunte pe mitropolit, imbrkat in sfitn,tele
od.ajdiri, cu arja in m'ana i mitra pe cap, porni spre palat, unde
se aflau locotenentul domnesc i autoriatile.
In drum se scoteau pietrele pavajului iar multimea se inarma
cu pari, furci, cAngi etc. Erau ins5 i numerosi lefegii de ai kui
Rosnovanu bine inarmati cu pusti si revolvere. Conduatorul mi-
17
www.dacoromanica.ro
rile au durat bung parte din zi in tot orasul, mai ales in mahalaua Tatgrasi, miscarea separatistg fusese relativ uot inalyusitg.
ma%fginlitg de altfel la cativa
Agitatia separatist: in Mogdova
va lua sfarsit.
boeri ambitiosi si la cativa targoveti net/1114=4/i
Plebiscitul se va desfasura peste tot in liniste.
Petrioada de frgmantari interne premerggtoare venirei Printului Carol in taxa poate fi socotitg ca incheiatg.
www.dacoromanica.ro
bete in roate. La 2 Mai (20 Aprilie) votase chiar urmatoarea rezolutie: ,Guvernul provizoriu din Bucuresti,. provocand printr'un
recent plebiscit numirea unui principe strain, s'a abatut de la con_
ventia din 19 Augu:st 1858, care prin articolul XIII cla Aduriarei
sarcina alegerei de DOmn.
.
www.dacoromanica.ro
Dar hotarasile conferintei nu mai aveau acum decat o valoare principiala. Franca i Prusia sabotau pe sub mama ceiace
votaser in sedinit publica iar Anglia si Italia priveau favorabil
aceast sabotare.
Adunarea Constituanta, aleasa intre Cam), lucreaza cu mult
dibacie supunandu.se formal rezolutiuniloi conferintei dar ratili.
and la 1 (13) Mai 1866, cu 110 voturi si 6 abtineri din 116 deputati prezenti, rezultatul plebiscitului i votand totdeodata legea
pentru impamantenirea familiei princiare de Hohenzollern-Sigma_
puteam raspunde Europei cO
ringen. Astfel
nu fara. humor
www.dacoromanica.ro
in una din trsurile cari steteau gata. In acea clipa printul auzi
pe cineva exclamnd ind5ratul lois Pe Dumnezeul meu daca sta
n'a lost printul de Hohenzollern!" Era capitanal vaporului care.,
din fericire, ii recunoscuse cu un minut prea tkziu". (Memoriile
Regelui Carol I-ul.)
www.dacoromanica.ro
Dupace trecu pe la Ghergani, unde-1 intampina cu flori familia lui Ion Ghica i pe la Ciocanesti unde-i iesi in cale printul
Dimitrie Ghica, Beizadea Mitica o figura frumoasa, impunatoare,
cu forme elegante si care vorbea tot atat de curgatoir frantuzeste
ca i nemteste" pe la ora 3 dupa amiaza ajunse la Baneasa.
Ad Dimitrie Bratianu, primarul Capita lei, ii prezenta pe o
perna de matase rosie cheile orasului.
Multimea aclama frenetic pe Suveran care raspunde cu o
scurta cuvantare in frantuzeste. In acea clipa porni o ploaie toren;tall, cea dintaiu care stropea i racorea ogoarele Romaniei, uscate de trei ltmi de secetr.
Cerul iesise cu plin inaintea Domini Inn Apoi inteun landou
de gala, deschis, avand langa el pe generalul Gokscu si pe Ion
Ghica, inconjurat de un stat major straludt de oftiiteri calarind cai
pur sange, porni spre mitropolie.
Un ura neincetat, flori. flori j iarai flori, o multime in delid
pada* la mitropolie.
www.dacoromanica.ro
1) Memorii".
23
www.dacoromanica.ro
,.-3.....0
sms.1.4
7dt
r-I
a.,
g
r11
,
It'
FN
"IC
pm A
S.
I'
4?
MAUR
www.dacoromanica.ro
Planfa IV
Zf/yel
-ez
-77zauoeeZ:e
-e70."
-eiree-e/-
49Z62ta,,!.
.7v
--tee7/
777,712/402.
.e:1-ed
17fir
122-4-4 414&
if 4//07
Textul jureimcintului
www.dacoromanica.ro
II
CINE ERA CAROL DE HOHENZOLLERN ?
Hohenzollern, Murat si
Familia
Prbitii l fratii
CaliitoriHe
Studille
Copflria i adolescenta
Ideile. seniimentele si felul
Itasbohd
0 dragoste eenoroeita
leftharea
Beauharmals
de a fi.
umAr curelusa unei mici gente sau poate a unei cutii de binoclu ;
hainete ii erau de coloare marou-rosiatice (cum este postavul fcut
de cAlugArite) iar pe mAnA un pled"ll
www.dacoromanica.ro
2) L. Schmidt: Die ilteste Geschichte des erlauchten Gesamthauses der Koniglichen und Ffirstlichen Hohenzollern. Tubingen. 1884
88. 3 vol.
26
www.dacoromanica.ro
franconiana i suabiana
Intre cele dona linii
au existatintotdeauna stranse legaturi. Fireste primii au ajuns din ce in cemai puternici pe and suabienii pierdeau din insemnatate politica
pe masura ce Germania evului mediu, a feudalitatii, facea loc
Germaniei statetor moderne. Alte case germane luara inaintea
easel de Hohenzollern Sigmaringen (Sigmaringen dupa numele
castelului stramosesc) ca putere dar ca vechime ji ca noblete ea
www.dacoromanica.ro
nasterloase contemporanilor. Mai ales in epoca romanticA au drculiat o muItime de legende asupra mortii acestor doi copii. (Legenda Kaspar Hause). Fiica ei Josefina, nAscratA la 21 Octombrie
1813 si cAsAtarit5 in 1834 cu Printul Carol Anton de Hohenzollern,
avu in schimb parte din belistvg de fericiirea casnicA pe care mama
ei n'o cunoscuse. Priincipesa Josefina era o femee buna, timidA
www.dacoromanica.ro
nare in spiritul erei noui" la 17 Martie 1862 in urma conflictului dintre Rege i Camera, pe tema bugetului armatei, cabinetul
Hohenzollern se re6rasei,). Cancelarul de fifer. Bismark, va pune
in curAnd capat erei noui" si va.intemeia Reichul" prin foc si
sabie.
litic ager, tot atAt de bun parinte ca o sotia sa, a avut pang
la sfArsitui vietii sale (2 Iunie 1885) o mare inaudire asupra Printului Carol.
Cu o atare ascendenta, crescut intr'un Inediu familial exemplar,.
micul print se dovedi curAnd Hohenzollern mai mult de cAt Murat
sau Bearaharnais. Tot* sangele francez se cunostea -- mai ales in.
tinerete
prin vioiciunea i ineta spiritukti.
Copil delicat sti timid, era insa foarte sanatos. Primii ani ai
vietii 91.4 petiecu sub priveghexea unei gurvernante franceze, Mademoiselle Picard.
www.dacoromanica.ro
Ducesa Stephanie, la Umkirch. La IVIanea Ducesa Stephanie, yenise deseori vara sa, fosta Regina Hortense cu fiul ei, viitorul Napolleon al III-lea. Aci, singura curte care primea pe fosta regina,
Napoleon al III-lea i soma sa de lapte Hod:tense Lacroix (maritata
cu pictorul Cornu), cunoscura de mid pe Josefina, viitoarea mama
a Donmitondmi Carol. De ad stransele legatuni i afectiunea lui
Napoleon al III-lea pentru cei ce-1 piimisera in mile de restriste,
afec4iune care se revairsa apod si &supra Printului Carol.
-secund4i3fairldnliciVIErlital larlexhinerrkiPldFadePciesi in
-ealifginaL PrififFar9InviiV ife4biPsil
,433!(5,15efri
fanlinlitiff3eaftocineWiletFeh
8,011e64}11Niifianitg rfiEgaiss&MalidfiarOrtifiligi4iA612
iiii.c0-teiar4602D LIE414FgirSlii ki;fiRivgaiiHiriiti,ISPtanoikRAEcti*
!A
-c"cl
.Alsnoilso ssaurLqs
iCgaraVaffa) FkiteuskuceigulAYWillifsfaiffikaRAIIIRWITeCarol
1801111 giivreirRc4,6Cfaiirilrilhl;PIrginicq4ratie
aci4u4CinElkIlub'AilP*DcS13911aiabligIn?,Y1F.0
www.dacoromanica.ro
firenvAgt&Iiill
AgrgiesiasSatiulc[EYJIVi
studia teilleibi6143rgiiirizaVit rififlifiiN flialhEg AfiblE 186fP4
I1k1
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
1417,i,V)Ar.,
'".
.1
7"-".
'
.0"
%
I.
fi4
Is:
-, Pt
I.`
' Jr1,,-r--
.. A
".
'
,. --!--.,44.1
i'
V-
1840
1845
www.dacoromanica.ro
1854
Planga Vi
4:
IP
I.
,
MAUR
Principesa Antoinetta de
Baden
Hohenxollern
415-1Pr7gr
-21
MAtJR
33
www.dacoromanica.ro
Ce
www.dacoromanica.ro
III
CONSIDERATIUNI ASUPRA PERIOADEI
1829-1866
Prepasoptismal
Revolutiiie pasopfiste
domniilor
pamantene
descatusarea econo-
Epoca ocupatiei rusesti, (1829.-1834) a Regulamentului Organic si a damniilar liii Mihail Sturza (1834-1849) in Moldova
Alexandru Ghica (1834-1842) i Ghearghe Bibescu (1842.-1848)
in Muntenia este o epocA de prefaceri radicale in toate domeniile.
a) In economie regimul patriarhal dispare. Exportul de grane
si comertul de grane desvoltAndu-se vertiginos marii proprietari de
1) Vezi St. Zeletin Burghezia rontanr si E. Lovinescu Istoria
civilizatiei romne moderne" (3 vol. Ed. Ancora").
37
www.dacoromanica.ro
de pildi
38
www.dacoromanica.ro
era grecoaici si
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Iar and Ungurii incearci s reprime dscoala cu forta se izbesc de rezistenta inverpnad a unei armate de tarani bine condus6
*i,care tie pentru ce lupt.
lad dece valoarea nationalfi a revolutiei ardelene, peceduld
cu suferinti i cu sange, apace inifinit mai mare deck farsa revolutionarr din Moldova sau comedia din Tara Rondneasc5. In istoria Ardealului revolutia din 1848 inseamni difuzarea contiintei na-
www.dacoromanica.ro
Eu D-lor, zic aceasta cu atat mai mult cit cat i eu am fost unul
din acei nenorocifi cari au impins aceasta fart spre epoca unde se afla.
www.dacoromanica.ro
lor de credit a fost principala cau zi, care a dat un asa de mare sbor
intinsei lor industrii. Noi n'am Mut nimic nici pentru agriculturi, Mci
cele trei mari mijloace de activipentru industrie, nici pentru comerf,
ne-a plAcut si cIdim fr s punem baze; am ridicat niste
tate social
stAlpi si am pus un acoperis minunat, far sa ne gandim mai inainte la
bazele odificialui".
Impotriva pasoptismului s'au adus critici aspre. De la Maiorescu i Eminesou Incoace putini au fost oamenii de cultura care in
scrierile lor sa nu fi rupt vreo lance impotriva pasoptismului si a pa-
Conservatorii de odinioara j antidemocratii de astizi au criticat i critica in pasoptisti pe creatorii sistemului politic roman
modern. Acest parlamentarism pseudodemocrat, ipocrit, hibrid, importat. Se arata, cu drept cuvant, ca toate inovatiile politice i ju.
ridice au ramas liter& moarta deoarece nu se potrirveau realitatii romanesti. Traditionalistii infatiseaza cat de falsa este aceasta vieata
si aceasta caltura pasoptista care dainueste Inca. Fara nicio legatura organica cu trecutul, lath fond, fara seriozitate, Fara sens.
Vieata dc imprumut i cultura de imprumut, bonjurism i mitocanie
www.dacoromanica.ro
De vreme ce a aparut capitalismul tiebuia sa apara si democratia parlamentara. Lucrul acesta s'a petrecut in toate Odle.
Din Anglia, patria capitalismului si a parlamentarismului, parlamentarismul si ideologia liberal s'au transmis in Franta, in Germania, in Italia, in Austria, in Ungaria, in Romania, in Bulgaria,
im Serbia, in Turcia, in Grecia si pana la Tokio. Nu este oare izbitor acest fenomen? Si nu e izbitor ca s'a petrecut in toate tanile
enumarate, in acela secol?
Cum putem pretinde pasoptistilor notri sa 'fi Lost altfeI decal
pasoptistii intregei lumi? Ei au trait, au gandit, au activat in momentul lor istoric, conform idealurilor acestui moment istoric. Aceste idealuri romantice, vagi, afealiste, ne apar astazi fundamental eronate, goale, periculoase. Dar noi judecam in momentul nos..
tru istoric, cu criterille noastre de apreciere. Fireste, au existat
chiar in epoca actiunei pasoptiste critici acerbe impotriva pasoptismului. Acestea veneau insa dela conservatori, dela paseisti, de
la oamenii mull moment istoric dlepa.sit, care au fost invinsi, care
trebuiau sa fie invinsi.
Asa trebue push' chestiunea. i asa se explica de ce regimul
politic instaurat de pasoptiti, cu toate criticile fundate ce i s'au
44
www.dacoromanica.ro
adus, a trait fara crize grave pana astazi, Mich' pana in momentul in care criza structurala a capitalismului duce fatal, pretutindeni, la distrugerea invelisului politic prielnic lui. Numai astazi
putem nazui la schimbarea acestui sistem politic, penbiuca numai
astazi angrenajul capitalismului mondial nu ne mai poate impune
formele necesare intereselor lui. Asa dar dezvoltarea aceasta neor..
ganicA, iesita din fagasul istoriei romanesti, ne-a fost impusa de
capitalism dupl. cum si inchircirea, incorsetarea dintre 1500 si
1800 ne-a fost impusa de valul musulinan.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
---_-_-_...-.-,,..:
------------.
VI-
1,
,-c.
-----z_.-_,.._
=_=
---
,I f
,
,,, ..21,
....1
.17:
.,_
i'.,
---"---
tOu.
'
,,,,. ,..
'...0.1..Aaa
tt,
11:.;&-.7--.
I 7 h;-71--.", co
It
,,. , i -+
.111
'11'
il
,..s.7
I..........
l'A ot .
. 'oil
IIDEVEMUNI
t\
"..17.,:g.
-.).- -0 -_
,- -
1\4:,
1.31,H
T''
--z-zz.-----__
=_--7,7-
7- .:.-----
..
..
11_
--, - .=--: _ . -
im!
apiv,---,r
,...t 7....4 .5.1
vL
-.3:',,l'..
eqo u
1'4
L).
1,[1.
I'
gm
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Dimitrie Bratianu
IV
TERITORIUL I POPULATIA
Intinderea Romnie
si
oraple
Populatia ei
Profesiunea locuitorilor
Plume
sfriiinilor
Sate!.
Biserici I Manastiri.
49
www.dacoromanica.ro
II
Neamul ce-si adapostea zilele si-si faurea soarta pe pamantul atat de daruit de Dumnezeu, era al nostru. Cuprinzand cu
totul 4.424.691 de suflete el se intindea in mod inegal pe intinsul
teritoriului, &and o medie. de 722 de locuitori de fiecare lephe.
Partile cele mai populate erau cele din jurul oraselor mari ca Bucurestii si Iasii. Tinuturile mo1dovenesti deasemenea aveau o populatie mai deasa. Judetele dela munte erau si ele mult mai populate decal cele dela ses. In schimb intreaga regiune din sudul tatii
.- dela malurile Dunarii ,- era foarte putin populata; Mehedintul, Doljul, Romanatii, dar in special Ialomita si Braila, erau aproape pustii. Iata aci tabloul din care se poate constata suprafata fie..
Pm
roport
J U D E T U L Suprafata
In leg he Populatia populatiei
pe leghe
Ilfov
Roman
203.519
3
4
Putna
Botosani
Vaslui
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
1 asi
VAicea
Gorj
Tutova
Muscel
Tecuci
FAlciu
Dorohoi
Prahova
BacAu
Covurlui
Neamt
DAmbovita
Teleorman
Suceava
95.t05
277.407
119.864
132.349
178.460
149.133
110.429
131.240
143.884
115.291
81.050
133.619
169.705
150.744
246.463
243.928
134.582
202.297
184.130
182.715
195 044
205.648
167.680
122.264
140.912
145.937
117.463
78.255
127.063
99.595
144.295
199.314
193.250
104.830
157.599
138.693
137.580
133.102
155.891
50
www.dacoromanica.ro
1.359
1.248
1.172
1.149
1.117
1.101
1.067
1.013
1.012
954
948
905
855
806
792
776
776
755
752
679
JUDE TUL
21
22
23
24
25
26
27
23
Romanati
Dolj
Mehedinti
Arges
Vlasca
Olt
184.409
321.103
277.731
242.698
193.738
172.392
247.362
165 535
281.513
196.444
300.627
406.012
Buau
RAmnicu-SArat
29
30
Ismail
Cahul
31
BrAila
32
lalomita
662
660
654
619
586
582
546
528
129.128
212.718
185.631
150.383
113.759
100.651
145.030
87.643
132.049
45.958
66.490
87.979
471
233
221
216
1)
prusacA
11
greaa
PP
englezA
PP
If
JP
ruseascA
tura
francezA
italianA
Total strAini
28.186
3.658
9.545
2.823
2.706
2.631
1.142
167
596
PAmAnteni
51.427
4.373.534
Totalul locuitorilor
4.424.961
. .
3)
www.dacoromanica.ro
Pentru o mai buna intelegere a situatiei dam tabloul repartitiei strainilor pe judete :
JUDETUL
12.018
6.309
5.288
4.61 7
2.508
lifov
Braila
Covurlui
lasi
lalomita
Prahova
Botosani
Tutova
Neamt
Bacau
1.771
1.448
1.538
1.270
_1
1.066
994
925
909
875
Do lj
Putna
Roman
Ismail
Mehedhiti
Suceava
Tecuciu
Dambovita
Muscel
Vaslui
Flciu
R.-Sarat
Romanati
Cahul
Valcea
Gorj
Teleorman
Olt
180
1.171
Dorohoi
Vlasca
Buzau
Arge
Numarul
strainilor
859
832
810
782
692
532
495
493
436
299
271
262
235
235
216
91
PrTotalul . portia
la suta
119.364
132.949
185.631
133.102
127.063
138.693
78.255
122.264
99.595
87.643
129 128
45.958
140.912
145.937
137.580
4,3
9,6
5,0
2,3
2,9
0,9
0,8
1,3
0,8
0,6
0,8
0,9
0,7
0,4
0,6
0,7
0,6
0,5
0,6
0,6
0,5
0,7
0,4
0,5
0,5
0,2
0,5
0,2
0,2
0,2
150.3/13
100.651
0,1
0,1
277.407
'66.490
104.830
205.643
87.979
199.314
167.630
117.463
157.599
193.250
144.295
113.759
145.030
212.718
155.391
1)
Din cercetarea acestor dfre rezulta cateva constatari. In primul rand numarul naic al strainilor. Deabia 1,2% ce se pierd In
massa compacta a neamului nostru. Trebuie totu0 facuta o observatiune. In afara de ace0i straini, recunoscuti in mod ofidal in
afara de sangele o sufletul nostru, mAi erau un numar destul de
mare de straini celi ascundeau aspirartille i interesele sub masca
pamanteanului. Este vorba de evreii pe cafe i-am pomenit deja 0asupra carora vom mai reveni. In al doilea rand se poate constata.
1) Analele statistice ale Romaniei pc 1865 pag. 40-41.
52
www.dacoromanica.ro
mari orase din aceea vreme, Bucurestii si Iaii, capitalele Pencipatelor, aveau in mod natural un tnumAr mare de strAini prin in..
sasi functiunea bor. Porturile noastre, prin care se fAcea intreg co-
Protestanti
Armeni
Lipoveni
ProPopulatia portia
la sutA
4.198.862
45.152
28.903
8.178
8.375
2. Necrestini:
Israeliti
Mahomedani
134.188
1;323
94,9
1
0,7
0,2
0,2
3
1)
www.dacoromanica.ro
6.658 de biserici ortodoxe. Celelalte religiuni aveau mult mai putine lacasuri de inchinare.
Iata, in tabloul care urmeaza, numarul bisericilor in raport cu
numarul credinciosilor fiecarui cult :
RELIGIA
Ortodoxi
Israeliti
Catolici
Protestanti
Armeni
Lipoveni
Mahomedani
Total
Nr.
credinciosilor
Nr.
bisericilor
4.198.862 6.658
276
134.188
63
45.152
12
28.903
11
8.178
7
8.375
3
1.323
4.424.961
7.230
1)
www.dacoromanica.ro
'
0 R A $ II L
Bucuresti
Nr.
locuitorilor
Craiova
Ismail
141.754
90.236
37.594
36.107
26.468
25.767
21.521
20.869
BArlad
Husi
18.251
17.697
Iasi
Botosani
Galati
Ploesti
BrAila
Focsani
P.-Neamt
Roman
Bolgrad
FAlticeni
BacAu
Tg.-Ocna
thurgiu
Neamt
BazAu
Dorohoi
Alexandria
CAmpulung
Tecuciu
Chi lia
Pitesti
Reni
Cahul
16.939
16.353
14.981
13.937
12.884
12.440
11.356
10.557
10.069
9.027
8.864
8.496
8.283
8.003
7.727
7.259
7.516
6.906
0RA$UL
Nr.
locuitorilor
Vaslui
R.-SArat
Caracal
Tg. Frumos
Targoviste
MihAileni
HArll
Suliscea
5tirbei (CAlArasi)
Herta
Rosiorii de Niede
SlAnic-Prahova
Odobesti
Zimnicea
RAmnicu-VAlcea
Mizil
Turnu-MAgurele
CernAuti
Severin
StefAnesti Botosani
Moinestt-Baclu
Curtea de Arges
VAleni
CAmpina
TArguliu
Oltenita
Calafat
etc., etc., etc.
6.547
5.698
5.638
5.641
5.101
5.077
4.825
3.975
3.947
3.831
3.817
3.597
3.187
3.183
3.160
3.098
2.975
2.946
2.925
2.924
2.918
2.821
2.791
2.777
2.661
2.319
2.280
I)
www.dacoromanica.ro
Exult mai mici i mai ,putin populate decAt nite simple tArguri din
Moldova ca MihAileni, Herta, Suliscea, HArlAu sau Targu Frumos.
in conturarea, i din acest punct de vedere, a fizionomiei lonanecti din epoca care ne intereseaz, este aflarea celorlalte profesiuni imbraticate de locuitori, precum i stabilirea unei proportii in-
www.dacoromanica.ro
folosi de aceste singure date existente. Iat care era aspectul poporului roman din punct de vedere al meseriei :
PROFESIA
Agricultori
Meseriasi
Comercianti
Calfe
Functionari
Preoti
Profesori
CAlugari
CAlugArite
Bele-A rte
Advocati
Medici
Moase
Chirurgi
Spited
Alte profesiuni dintre
care si servitori
Total
No. capilor
de familie
684.168
59.869
30.417
23.192
22.811
9.702
6.066
4.672
4.078
2.156
318
272
204
151
95
125.815
973.986
1)
648.168
In afarA de covarsitorul numar al egricultorilor
din 973.986 mai sunt cateva observatiuni de fAcut. In restul de
289.818 capi de familie, care In fapt formeazA clasa burgheza, se
remarcA marele numar de comercianti, meseriasi i calfe cafe ajung
ImpreunA la cifra de 113.478 capi de familie. Numdrul functiona-
tru. Dar poate cea mai interesanta concluzie se poate trage din nuavocati,
mdrul extrem de neinsemnat al profesionistilor liberi,
care
cu
totii
adunati
la
un
loc
nu
ajungeau
sA
ingineri, medici,
fie mai multi de 838. Chiar dacA cifra aceasta ridicolA nu coressi vom vedea mai tarziu cA liberii
punde in totul realitAtii
1) Analele statistice ale RomArriei pe 1865 pag. 42-43.
57
www.dacoromanica.ro
tele de alt neam sau de aka religie erau Inca in infima minoritate
i putin periculoase, cu exceptia evreeasca. Populatia era destul de
redusa fata de suprafata ocupata. Aezata inteo proportie extrem
de mare la sate fap de orae, tranii constituiau o covAritoare
majoritate. Principala ocupatiune era agricultura. Burghezia in
numar ink fata de restul populatiei, era formata in special din comercianti, meseriai i functionari; profesiunile libere erau aproape
inexistente. Iata caracteristica poporului roman la sosirea noului
Domn.
58
www.dacoromanica.ro
VIATA IN PRIN.CIPATE
Viata
Descrierea diferitelor
Aspectul satelor
Cum
Cum apfireau Bum-esti' In ochii stridnilor
Close le socials.
trams bucurettenii
taranilor
Din datele precedentului capitol ne.am putut da seama de intinderea i cuprinderea pamantului rominesc precum si de compu.
nerea i asezarea neamului ce-I locuia. SA incercSm in paginile
acestea sA arAtAm felul de viatA al poporului i asezarile lui.
Cea mai insemnat si cea mai numeroasa parte a populatiei
romAnesti era alcAtuit din tArani. Lipsiti aproape in intregime de
orice proprietate ei duceau o viatA de cumplitA sArAcie. Aceasta
Ii fAcea sA depind de proprietarii de moii cu care trebuiau
s se inteleagA pentru a-si putea procura un mijloc de existenta prin
munca cAmpului apartinand raarei proprietAti. Putini erau acei dintre tArani care aveau stApanirea vreunei bucAti de pAmAnt; adesea
ori chiar locuintele din vatra satului, in care ii adAposteau nevoile, nu le apartineau. AceastA situatiune Ii punea in complect
dependent fa0 de proprietarii mosiilor si Ii tinea in mizerie. Prost
imbrAcati, insuficient hrniti, duceau o viata care uimea pe toti cei
ce adanceau realitatea. 0 anchet oficialA observa cA in Gorj in
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Oraul care a plAcut cel mai mult strAinului cAlAtor a fost Iaul.
latA acum i impresiile cAlAtorului asupra capitalei. Du/A parerea sa Bucuretii erau un sat imens, construit la intAmplare, fArA
nici o aliniere, Fara canalizare, fArA nici una din cele mai mici ame-
najAri ce se vAd in oriiice or4e1 din apus. BAItoace adanci umpleau strAzile farA ca vreodatA sA fie uscate. Incercarile cle cu.
ratenie erau zadarnice din cauza insuficientei mi1loacelor. Toate
eforturile se reduceau pAnA la urmA in a trasporta murclAria dintr'un loc in altul. Din aceastA cauzd cea mai mare parte a anului
rat se putea circula pe jos; trAsurile erau absolut necesare. Deaceia se qi gaseau inteun numr nemaipamenit de mare, umplAnd
strAzile i piedle i incurcAnd circulatia. Cei care totui erau obli-
in care casele erau mai mult sau mai putin apropiate, locuintele
erau izolate i inconjurate de mari intinderi ocupate ide grAdini ai
curd. Fiecare familie avea casa sa, chiar cele mai sArace. Bisericile i mAnAstirile, in =mar de cAteva sute, erau inconjurate de
grAdini mari i de dmitire nesfArite. Cldirile erau construite
fArA nici o socotealA; colibile invecinau palate. De teama cutremu.
rilor, foarte dese, casele nu aveau deck un singur etaj; toate erau
construite in carAmidA iar ornalnentatiile erau fAcute din ipsos,
constructiunea in piatr nefiind obipit. Mai toate casele erau
vopsite in culori vii, iar stilul lor era italienesc, din cauza originei
zidarilor. Erau j cAteva clAdiri care reaminteau stilul arab. Sin.
1) La Moklo-Valachie par G. Le Om pag. 79-88.
62
www.dacoromanica.ro
Vara insd orasul lua un aspect cu totul diferit; tot orasul era
acoperit de verdeata, care astupa toate inurariile i ur5teniile.
Arborii flu lAsau s se vad dect din cand in and cfite o clopotnita de biserica sau acoperisul vreunei case mai inalte; ai fi zis,
privind din foisor sau depe vreun deal in apropiere, c ai in fata
ta o nesfarsit grading presdrat5 din cand in and cu chioscuri gi
pavilioane.1)
www.dacoromanica.ro
Singurul loc de intAlnire si de amestecare a claselor ii constituiau balurile publice din timpul carnavalului, care aveau loc
in sAlile teatrelor. De fapt balurile se reduceau la plimbAri in sunetul agreabil al valsurilor, polcelor i mazurcilor, si la tachinArii
si intrigi la adApostul dominourilor si al mdstilor, cad nimeni nu
dansa. Barbatii, asezati pe banchetele dimprejurul sAlei, asteptau s
fie acostati de mAstile ce se plimbau in grupuri prin mijloc. Incetul
cu incetul conversatiile se legau, flirturile incepeau i grupurile se
formau dupA cunostinte sau simpatii; apoi fiecare se ducea sA supeze, fie pe la vreo cunostintA fie pe la vreun restaurant la moda,
sfArsind astfel multumit seara inceput.
www.dacoromanica.ro
and se gAseau oarecum de capul lor, atarnAtori de fostii kr sta.pAni, pe care ii priveau ca protectori; alergand totdeauna la ei
and aveau wet= hecaz ti gata orkAnd s serveascA and li:se
cerea,
Venea apoi clasa negustorilor mai insemnati, a functionarilor
mai inalti i a profesionistilor mai rAsAritti. Casa ce constituia
adevArata burghezie: inchisa oarecum intre simtul sAti de demnitate
care o oprea sA frecventeze pe mojicii de jos si intre posibilitatea
de a spAtrunde in clasele boieresti, ea ducea o viata complect se.
intra, ei cel putin, acolo uncle pArintii nu reusiserA. Papt care avu
drept consecinta pieiderea negotului din mainile noastre, slAbirea
clasei negustoresti ti prea marea afluent5 spre profesiunile intelectuale sau armatA, care deschideau toate uiIe 1 ofereau toate postbilitAtile.
Deasupra acestora, clasa marilor bogAtasi, mai top stApAnitori de mii de fAlci sau pogoane si de mii de sullete. Urmasi al
vechil boerimi romAnesti, in cea mai mare parte, dar nu toti. In
orke caz amestecati in mare cantitate cu sange strain, 'in special
grecesc. TrAind sub imperiul ofiginei i mentalitAtei orieirtale, cu
5
65
www.dacoromanica.ro
care fusesera obinuiti, i sub influenta occidentului, pe care il vaintelesera prost, boierii adevarati dar mai ales cei
zusera putin
ce se pretindeau astfel duceau o viata greu de inteles. Nascuti i
crescuti fara grija zilei de maine, cei mai multi dintre ei nu prettiiau
valoarea banului. Fara nid o ocupatie, putini erau aceia care
timpul cu intrigile vietii private i cu jocurile dragostei. De o eleganta vestita, imbracancluse dupa ultimele anodele aduse de croito.
rii evrei din Viena i Paris, fern:mile aveau o singura preocupare,
66
www.dacoromanica.ro
VI
MIJLOACE DE COMUNICATIE
5co5e1
Cum se adatorea
tea caner ferate.
Postalioane si diligente
Nem Ito.
Primul lucru care te facea a vezi, de indeed ce treceai granita dinspre imperiul Austro-Ungar spre Principatele RomAnesti,
-ca te aflai, nu in alta tarA dar in aka regiune europeanA
era starea cailor de comunicatii. Inainte de a vedea satele sau de
a intra in vreun oras, mijloacele de comunicatii te lamureau.
In primul rand soselele. Numite astfel dinteo veche obis&
nuinta, cea mai mare parte dintre ele erau drumuri naturale IAtAtorite de carele tAranilor care mergeau dintiun loc intealtul.
Starea kr este usor de inchipuit; iata totusi pentru definitiv5
lAmurire mArburia aceluiasi cal5tor strain care ne.a lAsat impresiile
a
www.dacoromanica.ro
tehnica =demi.
mate in cea mai mare parte din trAsuri ce nu mai puteau fi Dn.
trebuintate in tfirile vecine, ele transportau dintr'un ora intr'altul
alitori, bagaje i corespondenti. Trase de mai multe perechi de
cai pipernicii, slabi i prApAdii, ce te ficeau si te indoiesti de
sfirsitul dxumului, diigeneIe transportau calitorii dela o statie
la alta. Din distanti in distantA, existau hanuri de-ale postai undecall erau schimbati i calitorii IAsati si se odihneasa. Conduse
de surugii, in pocnetul biciului si in sgomotul chiuiturilor, dillgentele porneau peste campuri, sireau peste gropi, urcau dealuri
www.dacoromanica.ro
Una din greutatile intampinate de cei ce se aventurau sa calatoreasca prin tara era trecerea raurilor, care se Ikea fie
petreceau normal si trecerea se facea in conditiuni oarecum satisfacatoare atunci cand apele erau mici, and rata se umfla i apele
veneau mart dela munte .., in special primavara sau In. timpuri
trecerea unui rau avea riscurile ei. De cele mai multe
ploioase
on podurile erau luate dje apa iar bacul era inghitit ou caruta cu
tot. Trecerea fiind cu neputinta calatorii asteptau adeseaori zile
www.dacoromanica.ro
tate pentru necesitatile populatiei se scumpeau si ele peste masuit*. Intreg comertul si toata populatia sufereau din aceasta
cauza. tirile asupra celor intAmplate la Iasi ajungeau la Bucu.resti mai repede prin intermediul gazetelor din Paris deck direct din fosta capitala a Moldovei. Este evident ca. intreaga
activitate a tarei era paralizata de insuficienta mijloacelor de transport. Masuri trebuiau neapArat luate pentru remedierea acestui rAu.
MI
Din cauza greutatilor intAmpinate si a lipsei fondurilor necesare, mult prea mari pentru veniturile trii, se cautara alte solutii
pentru imbunatatirea mijloacelor de comunicatie. Felurite propuneri se facura ; dintre toate retinem pe acea a luiD. P. Martian,
cunoscutul statistician si economist care, plecand de la constatarea
cA cele mai costisitoare lucrari la drumul de fier sunt locomotiva
si carbunii, propunea introducerea unor trenuri care sa circule pe
sine, insA sa fie trase de cai. Cu alte cuvinte el propunea inlocuirea cAilor ferate cu tramvae cu cai ; propunerea desi atragAtoare in aparenta fiindcA rezolva pentru moment problema fara a
cere prea mari sume de bani, nu fu totusi acceptata.
PARA la urma dupa indelungate tratative se incheiara doua contracte; unul prin care se prevedea construirea unei cal ferate pe
valea Siretului, dela Galati la frontiera Bucovinei, si un altul pen70
www.dacoromanica.ro
E
Aceasta era situatiunea transpoiturilor din Tara Rom &leased la sosirea noului Domn; mijloace de comunicatie primitive, incete i nesigure, care paralizau activitatea i desvoltarea Ord.
Dealtfel primul care se convinsese despre acest lucru era chiar
noul Domnitor, care pentru a ajunge in capitala Principatului
salt fusese silit sA umble cu trAsura cu cai timp de dou zile pe
oselele noastre. Deaceia i primele sale eforturi aveau sA se indrepte in aceastA directiune i grija sa de cApetenie in primii ani
ai domniei va fi pentru inzestrarea nouei sale patrii cu acest mijloc de comunicatie care o va aeza in randul trilor civilizate i
va da un real impuls vietei economice. Ani de-a andul aceastA
problemd a cAilor de comunicatie va preocupa pe tAnArul Domnitor;
71
www.dacoromanica.ro
Manta IX
Mk*
'61
"
VI
".
'
4 to -7011bollrl,
,L
7'
v!,41
Mesa X
P416.tv4i.;
,
..,...,.
.,
:r?
-..1'
.,.._.,
***4 -4--
4 - , 'Ls
-mrtet,4 e _.,...tati.....,
..,,
ma
-!-.--."
''..1,-..,
L-,,-.,.t---
www.dacoromanica.ro
VII
ORGANIZATIA STATULUI
Consecintele ayezeirei asupra el In desvoltarea
Pozitia Romaniei
Transformarile organiaatiel roma.
Congresul
dela Paris
statalui
Cadral
nelti dela Unire tl Oita la Intronarea dinastiei strains
Rolai redus al parka.
Pater' le Doman lui
constitutional roman
mentului
Mentalitatea gasita de
Domnitorni Carol.
www.dacoromanica.ro
Din toate acestea se desprinde concluzia c intreaga organizare interna a Principatelor era in functie de evenimentele din
a fara si de voino puterilor straine. Nu noi eram aceia care hotaram asupra sistemului de organizare al tarei; el era impus de
catre puterile vecine, fie prin tratatele de pace care puneau capat nesfarsitelor rasboaie dintre ele, fie prin masurile de organizare ce erau luate de trupele de ocupatiune. Zadarnice erau pro74
www.dacoromanica.ro
testele noastre, dupa cum zadarnice erau i incercarile de supunere; puterile vecine, profitand de forta lor, ii urmareau'cu tenacitate planul de robire a poporului nostru prin mentinerea lui
in stare medievala. In lumina acestui adevar, intreaga desfaurare
a evenimentelor ii gasete explicatia. Atata timp cat conflictele
se limitau la orientul Europei, hotararile privitoare la tara noestea erau luate de puterile ce n'aveau nici un interes sa ajute desvoltarea noastra ca natiune. Soarta ne era deci pecetluita; era
indiferent pentru noi daca ne gaseam sub stapanire turceasCa sau sub ocupatiunea ruseasca, din moment ce asupritorul urmarea acela tel i avea aceeai atitudine fata de aspiratiile nationale. Trebuia ca, printr'o intamplare fericita, conflictul dintre
puterile din orientul Europei sa se generalizeze pe intreg continentul pentru ca poporul roman sa poat spera inteo indreptare
a starei sale nenorocite
Ceeace s'a realizat cu ocazia rasboiului Crimeii; de data
aceasta pacea nu mai avea sa fie hotarit de catre puterile veci'lie i binevoitoare" noua, ci de catre toate marile puteri europene, intrunite in congres la Paris. Era o ocazie unicA pentru noi
de a incerca sa scapam de acest lant de bunavointi" ce ne sufoca. Toate sfortarile filth f acute de catre Romanii ce-i dadusera seama de insemnatatea momentului i de raritatea ocaziei;
silintele lor nu fura zadarnice i daca nu se obtinu tot ceeace aspiratiile nationale doreau, se castige in orice caz un punct boaritor pentru viitorul Mei. Cele apte mari puteri europene luarA
sub protectia lot Principatele dunArene, constituindu-se garante
pentru existenta i integritatea lot teritoriala. Din acel moment
Mile romAneti incetau de-a mai forma obiect de compensatie
intre Turci si Rusi, far existenta i organizatia Tarilor nu mai depindeau de aranjamentele dintre Petersburg i Constantinopol.
Poporului roman i se recunoaste dreptul la o existenta aparte
i la o conducere proprie.
11
www.dacoromanica.ro
dm cum s'a ajuns la aceastA organizare, mentionand desfAurarea evenimentelor i descriind transformarea organizArei statului
dela Congresul dela Paris ;Ana la debarcarea dela Turnu-Severin. De-o deosebitA importantA, aceastA expunere ne va putea
face sA intelegem atat evolutia statului modern roman cat mai
ales greutatea situatiei in care se gAsea neamul nostru la inceputul nouei domnii. IntreagA aceastA perioadA dela 1856 panA la
1866 se caracterizeazA prin incercArile noastre de a smulge, incetul cu incetul -- cand pe cale papicA, cand prin sistemul faptului indeplinit ,--. tipa ate una, mAsurile care in ansamblul kr consfinteau existenta Romanilor ca natiune i. recumnteau organizarea natiunei Romane intr'un stat autonom.
Congresul intrunit la Paris, pentru lichidarea rAsboiului Criineii i incheierea pAcii generale, avea sA se ocupe, in cadrul nouei
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
pAstrare a influentei in Principate s'a ajuns , ca in orice cornpromis -- la solutiuni bizare si inaplicabile care supArau toate
pArtile interesate si nu multurneau pe nimeni. Cele douA Principate se intruneau sub denumirea de Principate Unite Moldavia
si Valahia. Ele constituiau deci in drept un singur principat.
Faptul era confirtnat prin existenta unei armate cu organizare cornunA ambelor Principate. Prin infiinorea unei Comisiuni
centrale care avea sA pregateascA legiuirile comune ambelor provincii. Prin dispozitia precisA cA locuitorii celor dolt& Principate vor fi primiti in functiunile publice indiferent de origina bor.
Moldoveni putand fi numiti in Valahia si Muntenii in Moldova,
Prin infiintarea unei Curti de Casa tie si Justitie comuna ambelor
Principate. Prin faptul ca cele douA drapele ale Principatelor, desi
distincte, aveau sa poarte in viitor o banderola de culoare albastrA, pentru a le da caracter coraun. Totusi cele douA tad aveau
fiecare Hospodarul lor, cum numea Conventiunea pe dornn. Fie-
78
www.dacoromanica.ro
In fata acestei situatiuni Romnii hotdrir id' aleaga pe acelas domn in ambele Principate i astfel Alexandru lin Cuza fu
ales la 5 Ianuarie 1859 Domn al Moldovei i la 24 lanuarie 1859
Domn al Valahiei. Aceasta dubla alegere nu era contrarie literei
Conventiunei. Este cert ins& cd nu la aceasta situatiune vroisela
sa ajunga semnatarii Conventiunei dela Paris. Totuqi toate opunerile puterilor interesate sfariser prin a fi infrante, i la 25
6 Septembrie 1859 Puterile semnatare al ConventiuAugust
nei dela Paris hotdrira ca in mod exceptional Colonelul Cuza sA
fie recunoscut ca Domn al Moldovei i Valahiei. Investitura pe
care urma sa o dea Sultanul avea sa fie data sub forma a dotia
firmane, pentru fiecare Principat eke unul, pentru ca astfel sd
ramana bine stabilit principiul separatiunei celor cloud tari. Se
mentinea administratiunea separata i distinctA pentru fiecare
principat in parte iar la viitoarele alegeri de domni, trebuiau sa
se aleaga Cate un domn separat in fiecare tara. In caz de calcare
a clauzelor Conventiunei, Curtea suveranA va putea cere, prin .
tr'un comisar ad-hoc insotit de delegatii puterilor semnatare, ca
aceasta s fie respectata urmand ca in caz de refuz sa se avizeze la intrebuintarea de masuri colective.1)
Prin aceasta prima modificare a Conventiunei dela Paris,
ciudatenia situatiei se accentul. Ace la domn lucra cu cloud' guVerne, conducea cu dotia adrninistratii, legif era cu douA parlamente sanctiona cloud' feluri de legi, comanda dota armate.
ill
79
www.dacoromanica.ro
5. Se instituia un Consiliu provincial pentru fiecare Principat, ce trebuia sa fie consultat asupra tuturor legilor i regulamentelor de interes special al fiecArui Principat.
6. La cea dintAi vacanta a tronului dispozitiunile Conventiu.
nei dela Paris, modificate prin acest firman, vor reintra in vigoare, puterea acestor dispozitiuni modificatoare incetAnd de plin
drept. Adunarea comunA a ambelor Principate va fi imediat disolvat. Se va purcede imediat la efectuarea alegerilor pentru
cele douA adunAri care se vor intruni din nou separat i vor alege fiecare pe domnitorul el.
7. Toate dispozitiunile Conventiunei dela Paris, afar de
acelea care s'au modificat in mod vremelnic, rAmAn in vigoare.
Protocolul din 25 August 1859 cu privire la recunoaterea Dom.
nitorul Cuza ca domn al ambelor Principate rmAnea deasemenea in vigoare. Schimbrile introduse prin acest finnan nu
.90
www.dacoromanica.ro
ConsiderAnd aceastA
situatie
ca
provizorie
i-au
81
www.dacoromanica.ro
I
SA cercetam acum care era organizarea statului roman in
clipa sosirei Domnitorului Carol.
www.dacoromanica.ro
nia forma un stat pus sub suzeranitatea Sultanului i. sub protectia Puterilor garante. LegAturile de suzeranitate erau stabilite
in virtutea capitulatiunilor incheiate de cAtre cele data Principate
cu Sultanii Baiazet I. Mahomed- II, Selim I i So liman II, a
4i a Hattt-Scheriffelor ce au consfintit aceste capitulatiuni precum i articolelor 22 *i 23 din Tratatul dela Paris din 30 Martie
1856.
Obligatiunile Principatelor i drepturile Curtei suzerane, rezultand din aceste legAturi de suzeranitate erau urmAtoarele :
vigatie ;
Complecta libertate in administratie, in afarA de orice amestee
al Portei ;
Dreptul de a fi reprezentati pe langA Curtea suzeranA prin
agenti de originA *i protecpe romAnA ;
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
R
Puterile publice erau exercitate de catre Domnitor impreuna cu
guvernul sail, care constituia puterea executiva, i de catre Adunarea electiva i Corpul ponderator, care formau puterea legislativa.
www.dacoromanica.ro
pima intinse ce se dAduser puterei leguitoare paralizau mersul lucrurilor dAunAnd tarii, 1 prin Statutul din 1864 s'a acordat mai
multA putere Domnitorului, restrAngfindu-se drepturile parlamentului.
atfit drepturile parlamentarilor cat i modul de lucru al adunrilor, erau intocmite de cAtre guvern precum i prin faptul cA conducerea desbaterilor era fAcutA de cAtre oamenii numiti de Domnitor. Sub directa influentA a Domnitorului i. Inteo complect dependentA fat de dAnsul, Senatul, in loc de a fi o institutiune, devenise un instrument. Parlamentul, compus dintr'o adunare ce
putea fi oricAncl dizolvatA, i dintr'un Senat, organ al puterei executive, devenise o fictiune.
Adunarea electivA, cum i se spunea Camerei pe vremea aceea
www.dacoromanica.ro
alesi in cloud colegii, a oraselor si al judetelor, pe eke 7 ani. Colegiile nu erau impartite dupa clase sociale ci dupa criteriul teritorial; locuitorii oraselor si tel ai judetelor, intruniti in colegii
separate, alegeau fiecare pe deputatii bor. Locuitorii judetelor alegeau Cate doi deputati de judet iar cei ai oraselor alegeau ate doi
cu exceptia Bucurestilor
deputati de hecare capitalli de judet
care alegea 6 deputati si a tasului cart alegea 4 , si ate un deputat pentru orasele si targurile mai mid din cuprinsul judetului.
Erau cu totul 94 de dekutati Ai oraselot si 66 deputati ai judetebor. Am piecizat mai bus ca riteriul claselor sociale si al averei
nu era tinut in seamg in alcatuirea colegiilor; el era insa intrebuintat in alegerile dinguntrul fiecgrui colegiu, care se faceau in
cloud grade. Top tel ce Aveati drept de vot la colegiul teritorial
respectiv si care erau numip alegatori primari, se intruneau si alegeau cate un delegat de fiecare 50 de alegatori, numit aleggtor direct; totalitatea alegatorilor directi din circumscriptia respectiva
alegeau pe deputati. Pentru a putea fi alegator primar trebuia sg
indeplinesti anumite conditiuni de cens, mai usoare; pentru a putea fi ales aleggtor direct trebuia sa indeplinesti condipuni de
cens mai grele iar pentru a fi ales deputat conditiunile ce trebuiau sa indeptinesti erau si mai grele. Astfel aleggtorii primari
in colegiul judetelor erau top Romanii care plateau o dare de 48
de lei anual iar in colegiul oraselor erau top cei ce plateau un impozit de 80 de lei in orasele pang la 50.000 de locuitori si un impozit de 110 lei in orasele ce depaseau acest numar; in afarg de
acestea mai erau aleggtori primari comerciantii, industriasii sau
profesionistii care plateau un impozit de patent& pang la a cincea
clasg. Contributiunea de 48 de lei ce se cerea locuitorilor dela sate
pentru a fi aleggtori primari, era compusg din contributiunea personalg de 36 de lei si darea de poduri si sosele de 12 lei, impozite obligatorii pentru orice locuitor, indiferent de starea lui Inaterialg. Contribupunea cerut la orase pentru a face parte dintre
aleggtorii primari era compusg, in afarg de impozitul obligatoriu
de 48 de lei, dintr'o contributiune funciarg de 32 de lei in orasele pang la 15.000 de locuitori si de 62 de lei in orasele ce depaseau acest num5r. De unde rezult ca" Ia sate absolut top locutorii erau aleggtori primari; la orase insg pentru a fi alegator
87
www.dacoromanica.ro
primar trebuia s ai un venit funciar de 800. de lei anual 1) in oraele sub 15.000 de locuitori i de 1.550 de lei anual in oraele mai
mari, sau sa fad parte dintre negustori, industria0 sau profesioniti. Pentru a fi ales alegator direct, atat in colegiul oraelor cat
i. al judetelor trebuia si.ai un venit de 100 galbeni anual sau sa
fii intelectual sau pensionar al statului. Pentru a fi ales deputat
trebuia sa ai un venit de cel putin 200 de galbeni anual, cu exceptia intelectualilor i a fotilor ofiteri superiori sau functionarii Insemnati. Se vede din toate acestea dublul criteriu care a prezidat
infaptuirea legei de compunere i alegere a Camerei: participarea
unei masse cat mai mad de alegatori i. selectionarea lor prin gra'cre sucasive de alegere i prin conditiuni din ce In ce mai grele
care prezentau o garantie de seriozitate.
li
Senatul insa era compus cu totul dupa alte criterii; el nu avea
decal membrii de drept i membrii numiti. Mitropolitii i Episcopit Orli, Primul Preedinte al Curtii de Casatie i cel mai vechiu
general in activitate erau membrii de drept. Membrii numiti erau
de doua categorii; o prima categorie de 32 de senatori era numita direct de catre Domn dintre persoanele care au exercitat
functiuni inalte in stat sau aveau un venit de 800 de galbeni
anual. 0 a doua categorie de 32 de senatori era numita de catre
Domn dintre membrii consiliilor judetene, ate unul de fiecare
judet, dintr'o lista de trei membrii alei in acest scop de catre
consiliile judetene respective. Mandatul senatorilor numiti era de
doi ani. Prezidentul de drept al Senatului era mitropolitul primat;
unul dintre vice-preedinti era numit de cAtre Domnitor far celalalt era ales de catre adunare.
ii
SA cercetam acum cun2 era organizatA puterea executivA. In-
fruntea ei se gasea guvernul, compus din apte ministere --. interne, externe, finante, justitie, rasboiu, culte i instructie publica. In timpul domniei lui Cuza, din motive de economie, internele fusesera contopite cu lucrarile publice i ministerul justitiei
cu cel al cultelor i instructiei publice; sub guvernul Locotenentei
1) Impozitul financier era de 4%.
88
www.dacoromanica.ro
Ty ErtiEfj
www.dacoromanica.ro
Plana. XII
*1.ffif5
VU
-b.?:
-040Vit
ti
t4,461,",
- MAI LIF,-.1014,k.441/41SSI&
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
liul judetean din sanul sau, si de catre prefect. Acesta era numit
de guvern i considerat ca un comisar al sau in judet. Sarcinile
judetelor erau destul de mari; ele trebuiau sa intretie tribunalele,
cazarma de jandarmi, inchisorile, spitalele i asezamintele de binefacere, sa construiasca i sa intretie soselele Si caile de comunicatie, sa organizeze i sa intretie serviciul de posta si de scrisori
Plasele erau conduse de care subprefecti care erau sub directa supraveghere si conducere a prefectului judetului; ei aveau
si atributiuni judecatoresti pana la infiintarea judecatoriilor rurale,
subprefectii fiind acei cari judecau toate pricinile date acestor
juridictiuni de prima instanta prin lege.
In orase, unde autoritatea prefectilor inceta, ordinea era mentinuta de catre politai; acestia aveau i ei dreptul de a judeca in
circuniscriptia lor ;Dana la infiin tarea judecatoriilor urbane. Cele
doua capital, Iasi si Bucuresti, aveau Cate un prefect de politie. La
Bucuresti prefectura de politie avea cinci comisariate, cate unul
pentru cele cinci culori in care era impartita capitala, rosu, albastru, galben, verde si aegru.
Aceasta era organizltia administratiei romanesti; un sistem in
care initiativa si propril administrare cer.tPneascI erau supuse nu
90
www.dacoromanica.ro
numai unui sever control din partea guvernului dar chiar executate de catre reprezentantii sai. Puterea mare pe care prefectul
si primarul o aveau in conducere, faceau ca influenta puterei
executive sa predomine si in administratie.
Sintetizand situatiunea constitutionala si administrativa a statului roman in momentul sosirei Principelui Carol putem sd o
caracterizam astf el
adusese dupa
91
www.dacoromanica.ro
VIII
JUSTITIA
Cea mg inapoiata din toate organizalinnile statulni NecesiOrganizarea cea
tatea unificfirii legislative Noi le leginiri
nonfi
Inflinterea corpului de
advocati.
www.dacoromanica.ro
in capita15. Judecatoriile de impAciuire dela sate aveau men rea sa incerce in pricinele mai mici sd impace pe oameni, pentru
p 11,1
a nu-i mai face sd mearga p5n5 la oras pentru orisice pricind; cei
ce judecau aceste neintelegeri erau taranii alesi de cdtre consAtenii
lor, in asa fel incAt s fie repreznetate toate categoriile, dela cei
mai bogati pAnA la cei mai saraci. Judecatorii de intaia cercetare
se ocupau cu toate pricinile, de orice natura, din judetul respectiv;
judecatorii erau de meserie de data aceasta. Ei erau numiti numai
pe trei ani, putAnd fi schimbati sau lasati sa judece mai departe,
la expirarea termenului. In capitala trii se prevAzuse o judeckorie speciala de politie sub privigherea Agii" a crei competenta
se rezuma la scandalurile si neregulile intamplate in oras.
A doua instanta era alcatuita din Divanuri judeatoresti, care
judecau cu apelatie" pricinile civile i criminalicesti, i trei Tribunale de comert care judecau in apel pricinile de negor.
Inaltele Divane constituiau cea de a treia instanta; ele erau
prezidate de Care Domnitor in Moldova si de catre marele Ban
in Tara Rom5neasc5 i erau compuse din cdte 6 boeri; rolul lor era
de a supraveghea modul in care s'au judecat pricinele la instantele
prime si cate odat chiar de a judeca din nou pricina.
Aceastd organizare judec5toreascA prevAzutd prin regulamentele organice a fost mentinut pana aproape de sfiirsitul domniei
lui Cuza, adic5 0115 la 4 Iu lie 1865 cand a intrat in vigoare noua
lege de organizare judecatoreasca. Cu o singur deosebire, a Diiianurilor Domnesti cari au fost inlocuite prin Conventiunea dela
Paris prin Inalta Curte de Casatie si Justitie.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
flan, XIII
t:-
V06rt.
OA:
/.1
44.
.......
,
"
41,:,....-,,,--7:
_ .. :-e.--77-s-4-:
.--. -
---
'''''
::::::::-.
414r4g4;91;in.
ft:
,ON_ _77
;,------_
.. .
---,f---,----: ---
..._:-.--.-,_4-__--k-_ ---#f
...-
-----..---:r..
..._-
-----,----
.7----=-7-=--------M
--....7-1.--.-----"-:=--- -- --zdi------------__--
--_
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
"Jima's AlY
it
Orgaalzarea judecatoreasca find stabika j -unificarea legislativa realizata, mai rimanea in preocuparea conducatorilor formarea i transionmarea elemental oomenesc care avea sa tiea alma
infat4are justitiei ramaineti. Importanta elemental uman aparea
acum in adevatata ei 1umina4 On i ce institutitune i ori. i ce
legiuire este in functiune de oamenii care o aplica i de mentalitatea care o suporta. Daca acesta este adevarat pentru toate
institutiunile in general, evidenta ei este netagaduita in justitie.
Rad mare pe care capacitatea, vinstea i independenta celni ce judeca, i influenta pe care mecli,? cu obiceiurile i mentalitatea sa o au asupra corpului magistratilor, fac ca justitia sa
nu depinda de legile care o guverneaza ci de oamenii care o
*Ica i de medial care o itallatenteama. Din acest punct ide vedere
impartirea dreptatei era deficienta. In primul rand lipsa de pregi.
tire a oamenilor facea ca magistratii sa se prezinte insuficient sub
aspectul capacitatet existenta unni titIn juridic era tux dezidenat,
isr nu o conditiame. Este ackvarat ca legea cie organizaze Judeatoceasca conditicea intrarea in randul anagistratilor de posedarea
unei diplame superioare. Nu tort magistratii insa existent la acea
data aveau asemenea titluri, jar numarul celor ce posedau aseme.
nea diplonae era insuficient pentru complectarea necesitatilori
De aceia legea din 1864, despre admisibilitatea i inaintarea in functiunile judecatoreti, prevedea in dispozitiunile sale tranzitorii, e
drept, dar nu mai putin creatoare de drepturi i confirmatoare de re.alkali, cA: persoanele fara diploma care la promulgarea acestei legi
se Nor fi gasit ocupand sau vor fi acceptat functitual juctecatorelti ca
97
www.dacoromanica.ro
titiei ca, cap de mash' sau grefieri vor putea fi numiti membrii, procurori sau pre5edinti de tribunal-. 1)
In al doilea rand lipsa de ori 5i ce siguranta in pos.
turile ce le ocupau precum 5i marea influent5 pe care puterea executiva, in special, 5i politica, in general, o aveau
asupra intreguilui organism al statului faceau ca magistratii 55 fie
partinitori. Inamovibilitatea nu exista in acea vreme de cat sub
forma unui principiu prev5zut in lege dar a carui aplicare era amanat 0115 la votarea unei legi speciale 2). Presiunile $ i influentele
erau cu atat mai puternice cu cat judecatorii erau mai slabi pregatiti 5i mai prost aparati. Din aceast cauza pu4ii:1i erau magistratii
tatei deck cel mai slabi pregatiti, cei mai ru dotati i cei mai
demni. Iar templluil clrerptatei se bransforma adeseoni in taraba in care inteiesele precumpaneau asupra dreptaputini
ale unui intreg tribunal, ca cel de Neamt sau a unei Curti in tocea criminala de la Ia5i 5i cea civil: de la Bucure5ti ,
destituire facuti de Ministrul de Justitie Verneku in 1865, i5i
capal explicatie.2)
Totu5i printre magistratii din acea epoch' figureaz5 totali..
talitatea ei
tatea numelor ce au lasat o tiara in paginile neamului. Titu Maiorescu a fost magistnat. Vasile Boerescu, Theodor Rosetti, Pere
Graidi5teanu, M. Blaremberg deasemenea. Iar in zilele acestea de
sfar5it 5i inceput de domnie, Anastase Stolojan, viitor ministru, era
procuror la Curtea din Craiova, N. Gane, scriitorul, era membru
la Curtea din Ia5i, Gheorghe Cretlanu, poetul, era pre5edinte la
1) Ion M. Bajoreanu. Colectie de Legiuirile Romniei, pag. 765-766
2) Legea pentru organizarea judecatorseased (Buc. 1865) art. 103
pag. 19.
3) C. Prodan. Gh. Vernescu, In Gazeta Tribunalelor" din 20 III 1936
pag. 3.
98
www.dacoromanica.ro
il
Aceeas grije pentru pregatirea elementului uman au avut-o
conducatorii si pentru ceilalti factori determinati in impartirea drep.
tatii, advocatii. Si in randurile acestora diplomele erau rare. Cei mai
multi dcintre cei ce apareau la bara erau dintre stela care inlo.
cuiau stiinta legilor cu practica tribunalelor. Pentru a se Curma cu
aceasta se promulga la 4 Decembrie 1864 o lege pentru constituirea Corpului de avocati. r) Se stabileste prin depozitiile ei obligatiunea diplomei pentru practicarea avocaturei; totusi din aceleasi
considerente ca si pentru judecatori, dispozitiunile tranzitorii per.
mit inscrierea printre avocati, fara examen, a practicantilor fara
titluri si fara stagiu. Apoi se organizara barourile in toate capitalele de judete dupa listele intocmite pana la 6 Iu lie 1865.
Astfel Bucutestii aveau 45 de titrati. 11 stagiari si 159 de practicanti, Craiova 3 titrati 1 stagiar 0 26 de practicanti. In celelalte
judete din Muntenia, singurele a caror Lista este cunoscuta, avert'
17 advocall la Arges, 6 la Muscat 11 la Darrabovita, 25 la Prahova,
11 la Buzau, 11 la Ramnicu &drat, 9 la Braila, 5 la Ialomita, 12 la
www.dacoromanica.ro
Astfel se InfAtia justitia romAneascA la acest inceput de domnie. Cu o legislatie dintre cele mai inaintate insA cu organizatie ce
sub aparentele i formele progresului ascundea viciile vechei mentalitAti i defectele lipsei de independentA fatfi de nAravuri i mora
vuri. In aceastA directie, a scoaterei magistraturei de sub influenta
politicei, trebuiau indreptate toate eforturile. Fapt ce din nenorotire nu s'a realizat IncA pAnA in zilele noastre.
100
www.dacoromanica.ro
IX
ARMATA
Realm inflitivire a otfrii Camels Reintfintarea
Armata
armatei national. Cele doui spool Perioada Regulamentulni
Organic al influents' rasa -4 Perioada Conventiei dela Paris fi
inikumja francezd Organizarea armatel; armata permanenti,
Efectivele principiale i reale Modal da
militiile tit gloatele
Uniform. ei Meted
Mentalftatea trapei
recrutare
tierelor, pentru tinerea bunei ordine in erase i la sate, pentru observarea legilor i regulamentelor, pentru toate aceste scopuri.
fie care Principat va putea intretine tin numAr de paznici strict necesar NumArul i intretinerea acestei nap va fi hotarit de Domni101
www.dacoromanica.ro
pect militar, iat cele trei caracteristce ale nouilor armate romaneti.
www.dacoromanica.ro
nu chiar copiate dupA cele ale armatei ruse. Era i firesc si fie asa.
Lii acele vrenturi Principatele, ablate subt ocupatiime ruseascA, ii
reorganizaserA intregul aparat de stat, evident dup& chipul
asemaaarea celor care stapanean in fapt. Astfel se explkA uifluenta ruseascA asupra tinerei armate romlnesti in plinA formaWm. Acestei influente i datorau de altfel cele dora armate as.
pectul lor occidental si caractenthl br modern.
pi
dou armate a Principatelor intr'una singurA. Al doilea, transformarea milifiei polifienesti inteo adevarat anmatA; modernizarea
si punerea ei la pullet cu, progresele realizate in arta & otganizarea
=Mart. AceastA perioadA se caracterizeazA prin influenta armatei
franceze, explicabilA prin influenta Frantei asupra intregei tad,
prin puternicul sprijin al hvi Napoleon al III.lea i prin gloria al
reputatia la care armata francezA ajunsese In urma unor serii de
rAzboae fericite. Misiuni de ofiteri francezi sosesc in far. Tintri
ofiiteri romfini sunt tritmisi In Brenta. Schimbui acesta de ofiteri
mecum i influenta misiunidor franceze sosite in tall ait fficut ca,
dup.& cum in prima perioadA armata roman era copia celei rusesti,
in aceasta a doua perioadA, ea sA devie copia armatei franceze. Modul de orgalmizace, iinstructia militar, tuniformek, fegile organice,
toate ifurA luate dupd modehil de Ia Paris.
112
103
www.dacoromanica.ro
SA cercet5w. wow modul d.n care otirea era organizat, trupele din care se compunea efectivul armatei i modul ei de rep-art:Me.
it
Servidul militar dura ase ani. Din acestia, 4 anfin activitate gi
www.dacoromanica.ro
II
0tirea romneasci era compus la inceputul anului 1866 din
urmtoarele unitati :
Armata permanenta
Infanterie :
Artilerie :
105
www.dacoromanica.ro
Geniu s
1 Batalion la Bucureti,
compus din 4 companii, 3 de sapAtori,
una de
pontonieri, cu un efectiv total de 20 ofiteri, 560
soldati.
Jandarmi s
1 Batalion la Bucureti,
compus din 6 companii cu un efectiv total de 28
ofiteri i 735 soldati.
1 Divizion la Iai,
1 vapor i 3 plupe.
Trupele de militii
Dorobanti :
www.dacoromanica.ro
,coale Militare :
.coala de of iteri, la Bucuresti
$coala de scrimil, gimnasticg 0 a copiilor de trupg
la Iasi.
Spitale Militare :
1 Spital de 500 paturi, la Bucuresti
1 Spital de 200 paturi, la Iasi
1 Spital de 40 paturi, la Craiova
justitie Militari :
Comisiuni corectionale ale corpurilor, la fiecare
Regiment.
Comisiuni ostfeqti, criminale, la sediul fieckei
Divizii.
Comisiunea de revizie, la I3ucuresti.
107
www.dacoromanica.ro
Aceasta insa nu corespundea intotdeauna cu realitatea, efectivele erau mai mici, urmarud ca ele sa fie complectate ou, tianpul. in
masura posibilitatilor.
Iata tabloul efectivului total real al armatei romane la iftceputul aaridui 1866 dstiat ditpa Almairahul Roman pe 1866" (Tip. Mi.
nisterulmi de Razboi, pag. 189.-190):
OAMEN1
UNITATEA
Pune-
de
&an
A. STAT-MAJOARE
Ministerul de RAsboi
St at-majorul Princiar
Stat-majorul General
Stat-majorul de Geniu
Stat-majorul Pietelor
Intendenta
Justitia militarA
Serviciul sanitar vi spitale
23
16
15
7
3
13
13
al
C AI
'0
de
trupa
------- - --
29
10
44
36
T.' 0
0
0=.I.
.111.
...x1
15
23
f'
.1.I.
e.
14 10598
84
4
21
12
84
13
1.
B. ARMATA
I. Infanteria
7 regimente de linie
1
1 Companie de disciplini
1 Corp al ofiterilor dq ad-tie
1 Companie sanitarl
385
33
3
6
-_ _ - -
857
24
604
350
1390
102
1030
...
52
2
30
1047
303
61
23
792
14
36
60
29
697
29
980
31
Y.-
2. Cavaleria
2 Regimente de lAncieri
90
3. Artileria
1 Regiment de Artilerie
1 Divizie de Artilerie
4. Geniu
1
Bata lion
de geniu
- -
5. Jandarmeria
6 escadroane cAlAri
2 companii terestre
108
www.dacoromanica.ro
630
1
0.3
Ta
Func-
de
de
Ofiteri tfonarl Trupe ofiteri
I trupi
civili
6. Pompieri
1
2 Companii
28
735
220
25
10
13
100
85
15
310
17
370
---:
--7
foc
UNITATEA
CAI
Guri de
OAMENI
'5 8
0 4-
T. Trenul
1 Divizion de 2 Escadroane
8. $coale
27
3
1E0
17
14
370
13
35
9. Flotila
1
vapor vi
3 va1upe canoniere
12
10. Militii
, 10 Batalioane de graniceri
30 escadroane de dorobanli
184
106
92 16618
6 7930
1210
287 43558
54
112
7930
665 10937
112
www.dacoromanica.ro
companie de dorobanci, o Foe% militara, patru stabilimente de eralerie i un spital. Iaii nu aveau deck un regiment de infanterie,
un regiment de cavaderie, iun escadron, o companie & jandarmi, o
coall railitari i un spital. Cele lathe garnhoene adaposteau restul
unitAtilar.
a
Aceasta era organizarea armatei romane la sfaritua domniei
lui VoclA Cuza i la inceputul domniel Principelui Carol. Cele doua
obiective din aceastA perioada fusesera atinse. Unificarea armatelor se fAcuse; cele doua otiri se contopiser inteuna i singura
armata roman. Organizarea armatei progresase; unitAtile politieneti se transformaser intr'un organism militar. Totui starea
armatei rasa Inca de dorit. Cauzele erau multiple. In primull. rand
timpul mult prea scurt; trecuserA numai apte ani de la noua
directie ce fusese imprimata armatei. In al doilea rand greaua situatiune financiarA: tare in plinA transformare i reorganizare necesite fonduri pe care nu le avea. In al treilea rand insuficienta elenientuhvi omenesc; ne mai avand traditia ostaeascA oamenii trebuiau reeducati. Toate acestea facusera ca tinuta generalA a armatei s lase de dorit. Echipamentul era pretentios i incarcat, fiind
mai de graba conceput pentru defilki deck pentru Wale. Copiat dupe' uniformele armatelor strAine, el se caracteriza prin opualbastru cu portocaliu la uniforma generalilor,
neri de culori vii
pantaloni nevi cu jambiere albe la vankori, tunicA roie cu pantaloni albi la cavalerie,
prin fireturi "I zorzoane de diverse forme
culori diferite, prin pompoane i egrete, prin tricoarne i palarii
de diferite forme. Echipament scump 1 greu de intretinut, ceeece facea ca tinuta trupei sA aibe un aspect desordonat. Discipline
nu era Inca infiltratA in rigoaLrea el absoluta. OEierii sprijininduse, fie pe situatia lor materialA sau sociala, fie pe influence politic erau greu de condus. Multi dintre ei, multumindu-se cu aspeo.
110
www.dacoromanica.ro
III
www.dacoromanica.ro
Se cuviinteazi"
Alexandru loan 1.
Ministru de rbboiu
Florescu.
-- dar
112
www.dacoromanica.ro
4111*
iairrei; "1:"
4.
3
l..."C41
www.dacoromanica.ro
Minya XVI
"
A ...10 41.
4),5.
,;'1
'
d
/7
.41?
f"-.7'.,
74141:4
jC
t.'
ti
Le:
'IdtrsI
--4**
t.
'
1. `1,$
j;/(04:.;
/90
P'
T.-
4:44
-1111
Theodor Rosati
www.dacoromanica.ro
P. P. Carp
X.
CULTURA
Culture trace pe al doilea plan -- Militia invillimentulul ,,
*coalele primers -- Lice la ai Saingrarlile
ticoalele partkuImre -- *meek specials
Universitijilo romeneatt
Umbel
literara Teat= at spactscole
Mures gi Millets&
,
113
www.dacoromanica.ro
pana
la
unire,
dupa
infaptuirea
acesteia,
rolul
ei
a scazut. In perioada de framantari politice 0 sociale i de transformare a formei 0 a substratului nouei alcatuiri din timpul
domniei lui Cuza, preocuparea culturala a cedat pasul simtamantului politic. In statul liber ce se intemeiase politica nu mai avea
nevoe de masa, iar momentele prin care tara trecea erau prea
grave i sguduirile prea puternice pentru ca cineva sa se mai
poata distrage dela preocuparile politice. Evenimentele nu perzniteau reculegerea necesara Operei culturale iar imprejurarile nu
mai necesitau mascarea scopurilor politice sub infatiare cultural& In asemenea conditiuni starea cultural& a Wei aved sa stagneze data nu chiar sa den fnapoi.
111
ciente 0 data materialul didactic era inexistent, aceasta nu impiedica Noala sa flinteze, sa functioneze 1 sa fie tinuta In seama in statisticele timpului. Transformari 0 Imbunatatiri aveau sa
114
www.dacoromanica.ro
FELUL$COALE1
,
Total
31
1.988
300
216
95
38
27
281
Nr. elevilor
24
7
50
37
61.977
16.252
6.308
1.811
1.536
3.042
354
1.522
409
209
2286
3.149
93.420
1.988
95
70
131
34
17
a
InvAtAmAntul era fmpAlit, ca i in zilele noastre, i trei
clase: rimar, secundar si superior.
InvAtAmAntul primar se compunea din scoale comune la larA
"5
www.dacoromanica.ro
mAsurilor si greutAtilor.1) La atAta se reduceau cunostintele socotite trebuincioase in viata celor ce-si terminau instructia la inceputul ei.
A doua treaptA a invAtAmantului, cursul secundar, era compus din mai multe feluri de scoale: erau gimnazii si licee pentru
bAeti, scoale secundare de fete, scoale reale, seminarii, scoale de
bele-arte, conservatorii si scoale de medicinA. Cursul secundar
pentru bAeti se preda in licee si gimnazii; liceele aveau o durata
de 7 ani iar gimnaziile numai de 4. Anul scolar tinea dela 1 Octombrie 0 pAnfi la 15 August; la sffirsitul anului se &dee ate
un examen. In toatA tare ..nu erau deck 5 licee, . Sf. Sava si
Matei Basarab la Bucuresti si ate unu la Iasi, Craiova si BArlad
Gheorghe LazAr la Bucuresti, Alexandru cel
. si 4 gimnazii
www.dacoromanica.ro
in plia formatiune.
Seminariile erau si ele considerate ca fAand parte din invAtAmAntul secundar: infiintate pe lAnga episcopiile existente, ele erau in
numAr de 8: la Iai, Bucureti, Ran:Ink. Buzau, Arge, Hui, Roman i Ismail. In afarA de aceste seminarii ortodoxe, la Iai se mai
gAsea i un seminar catolic. Seminariile, pe vremuri aproape singurele coale din tara, erau dintre cele mai vechi asezAminte culturale
ale tOrii; Seminarul Socola din Iai era infiintat din 1803, cel 'din
Bucureti din 1834, iar cele din RAmnic i Buzau din 1836. Seminariile erau de donA grade: cele de gradul I aveau 4 clase i cele de
gradul II aveau 7 clase. Seminariile de gradul I erau destinate sA
pregAteascA pe preotii de OrA; obiectele ce se predau erau in directA
legAturA cu viitoarea lor misiune.
Seminariile aveau o populatiune colar5 destul de numeroasA,
cuprinzAnd un total de 818 elevi.
.Starea acestor coale din cursul secundar, dacA nu era perfecta
era in orice caz, pentru timpurile acelea i posibilitatile existente,
multumitoare. Profesorii in special erau de o clasA ridicatA; Titu
Maiorescu, indreptfitorul literaturei i limbei romAnesti, era director
i profesor de pedagogie i gramaticA la Institutul preparandal din
Iasi, Grigore CobAlcescu si Petre Poni erau profesori la Liceul din
acela ora. Ion I. Zalomit, profesor universitar, preda filozofia la
liceul Sf. Sava din Bucuresti, iar Francudi, profesor la Universitatea din Bucureti, preda limba greacA la Liceul Matei Basarab. Pictori renumiti ca Teodor Aman, G. TAtArfiscu i Carol Storch erau
profesori la Scoala de bele-arte din Bucuresti, Matei Milo, Flechtenmacher si Wachmann predau cursuri la Conservatorul nou infiintat in Capita la tArii. Doctorii Carol Davila si Capsa, Turnescu.
Felix i Emanoel Bacaloglu i Exarcu, erau profesori la Scoala de
ii
117
www.dacoromanica.ro
CATEDRA
.
PROFESORUL
.
I) Facultatea de drept
Drept Roman
Drept Penal
Pandecte
Drept Comercial si
l'rocedurA Civiii
Drept Civil
Drept Public Ad-tiv
Economie PoliticA
MedicinA Legall
Petre Suciu
Octavi Teodori
Petre Suciu
lacob Negruzzi
Gheorghe MArzescu
Niculae Mandrea
A. I. Gheorghiu
I. Ciurea
2) Facultatea de Litere
Filozofia
Istoria Universall
Titu Maiorescu
Niculae lonescu
3j Facultatea de 8llinfe
AlgebrA superioarA
Geometrie
Geometrie analiticA
FizicA si matematici
Mecanica analiticA
N. Ciuleanu
S. Emilian
I. Pop
Stefan Micle
D. Melic
I)
www.dacoromanica.ro
Maiorescu, marele critic, reprezentantul cel mai strAlucit al Junimismului, Nicolae Ionescu, socotit ca cel mai mare orator al timpului, Iacob Negruzzi, unul din dtAlpii Junimei i cel caruia Convorbiri.
le Literare ii datoresc existenta i regulata aparitie, Gheorghe Marzescu, advocatul i omul politic liberal.
Universitatea din Bucureti se infiinteaza la 4 Iulie 1864 .prin
reunirea a trei coale superioare deja existente: Facultatea de Drepturi, infiintata in toamna anului 1859, coala Superioara de tiinte,
infiintata la 8 Octombrie 1863 i coala Superioara de Litere, infiintad la 10 Octornbrie 1863. Noua Universitate avea i ea la rifindul
ei trei Facultti: de Drept4tiinte i Litere j Filozofie: Catedrele i
profesorii universitMii erau:
CATEDR.A
PROFESORUL
I) Facultatea de drept
Drept Roman
Drept Civil
Drept Comercial
Drept Constitutional ei
Administrativ
Drept Civil
Drept Civil
Drept Roman
Economie Politica
Drept Penal
2) Facultatea de $litnfe
Geometrie Descriptiva
Geometrie Ana Mica
ei Astronomie
Fizica
Chimie
Zoologie ei Botanica
Geo logie ei Mineralogie
Algebra Super,oara
C. Bozianu
Gheorghe Cestaforu
Vasile Boerescu
D. P. Vioreanu
Constantin Boerescu
Aristide Pascal
Gheorghe Danielopol
AL Vericeanu
Gheorghe Cantilli
Al. Orascu
D. Petrescu
Emanoil Bacaloglu
Alexe Marin
Constantin Exarcu
Grigore $tefinescu
Ilie Anghelescu
3) Facultatea de Litere #
Filozofie
Literatura Latina
istoria Universe la critica
Istoria Filozofiei
Literature franceza
Istoria qi Literature Romanilor
Literature Mini
Aug. T. Laurian
Aron Florian
Ion ZaIomit
Ulysse Marsilliac
V. A Ureche
Epaminonda Francudi
1)
www.dacoromanica.ro
Universitatea din Bucureti era mult mai complecta i mai importanta ca cea din Iai; nu numai numarul catedrelor era mai mare,
dar 1 personalitatea pro fesorilor era mai proeminenta. Pe langa oameni de tiinta, ca Grigore Stefanescu, Emanoil Bacaloglu, Alexan-
nat invtamant particular. Insemnat nu atat prin calitatea invataturii ce se preda cat prin numarul coalelor. Format din doua mari
categorii, prima, aceea a Foalelor particulare tinute mai cu seama
de catre francezi i germani, in care copiii de boeri i burghezi invatau limbile straine i bunele maniere
www.dacoromanica.ro
Planfa XVII
4th4,- tleare,
le-ora,soeser
743/ter,ZEPEIir,/".itGOTZ44,4- efrae,e94.'eAG
6:5f tret,
.eelf 700
,a,,S4z.v4/seeaco.ie,e=.4.-"ler-or4t.egow.,...X::
,e eZzoez-teid.ege_e4e4,-zea /e-De.Z-Ae.-,,,ze;:-
.,
Vtagr. .1.,.+4
pr
Xxctiet,ecc;es,ze-ece
or,
eAcaeoe4--e..z.le,eu,"<z--.7l/e7 ___
.:e..,0ee.e-ee.:
Arecer-ee--e:rz
Z`144'e
i:=2`)..,..z,..
--
_,,,z,..,,..,....,:..,......, - -
7-e-04
j e'eo
- .30, eefe
_
_.
- - -__ ....141
..4:czecr,stsVcei,
12:em?zect,
A eew,
--,
.Zei&ei.4.:ca ,,,,..,/....-e,,,..Z4,-*--,...,
deP gee
el& Reg,
e32, MO
K OA'
,30-0;e0e
fr/
cv
1-A-Z,VoZ.
www.dacoromanica.ro
XVIII
Plan,
LIF77,
,14
st4ifitik-
td4),
'
.,
,t
.-1\-E1,1,5;i.7
'g',!';ti'
,.,
\\vv,
.,
,N
K,
7-
17%.
-4
te.
II'
kw;,.,;,tt:
0V
-...e.
-,..10
8
,...:
r...
..
,..,.:.....r..a
ii,..,.......,
ar.
'--...--........
..'
...
.k;.,*
,tilliS'Alf:
.4.
-''
...
.
.
.,
ra
,.
t..--
'
.7-.z
.11,..?:
'
Bosianu
Constantin
Nicufae
Fiona
www.dacoromanica.ro
fel de institutiuni este inutil sl mai vorbim; ele nu fAceau altcevacleat sA dea pAmAntenilor acea aparentA de civilizatie, atat de inselAtoare pentru strAinii in trecere pe la noi, i sA le accentueze tendinta naturalA spre superficialitate, atAt de dAunAtoare vietei ronfAnesti.
Aceasta era configuratia invAtAmAntului la acea epocA. In plinA formatiune si organizare, cu un personal didactic, putin pregAtit in cursul inferior si strAlucit in InvAtAmAntul superior, cu un material didactic complect insuficient, cu o populatie scolarA redusA,
dar cu foarte multi bunAvointA si cu un enorm entuziasm care urnpleau lipsurile si creau acea atmosferA de Irenezie atat de necesarA
propAsirei in orisice domeniu, cu atat mai mult in cel cultural.
a
DacA privim acum situatia culturalA generala a Orli, va trebui
s constatAm in primul rand starea inapoiatA a masei populare; cei
ce stiau s scrie i sA citeascA erau destul de putini. Multi nu cu.
nosteau deck literele chirilice. Alfabetul latin era atat de putin cu-noscut fuck din multe parti se cerea ca publicatiile oficiale, pentru
care se adoptaser literile latine, sA continue sA fie tipArite cu chirilice. Dintre cei cu invAtAturA, putini erau care treceau peste stiinla scrisului si a cititului; cam la atAt se reducea cultura celor mai
multi. Clasele conducAtoare ins& formate din boieri si burghezi bogati, aveau adeseaori o foarte frumoasA culturA, cApAtatA in scoalele
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
la sala Bosel. Lupta dintre cele douA trupe era sprig& i trecea
depe scenA in coloanele gazetelor, unde lungi scrisori i articole de
incriminAri apAreau mai in fiecare zL AmandouA teatrele aveau actori buni; Costache Caragiale, Mil lo, Pascali, Costache Demetriade, Eufrosina Popescu, Matilda Pascali, Maria Constantinescu,
Frosa Popescu, Stefan Velescu i altii tot atilt de buni, se strAduiau in fiecare searl sA adua public i sA atragA spectatori. Ce folos
ins& cAd piesele jucate erau slabe. SugrumAtorii din India sau
RAsboiul Englezilor", piesA de mare spectacol In 5 acte i 7 tablouri,
tradusA din frantuzete, Hotia l Onoarea" sau Ochiul lui Dumnezeu", drama in 5 acte, tradusA din frantuzete, Blestemul unui
pArinte", Eva sau Omorul", Hotii de codru i Hotii de orae",
,,Pianul Bertei", Un pahar de ceai", Curierul din Lion", ,,Cele
trel orfeline", iatA ateva titluri din repertoriul celor douA teatre. 1)
www.dacoromanica.ro
plon, in coltul strazii ampineanu, i unde Bucure0enii Il petreceau serile. i Iaul avea dealtfel trupa lui de Opera Ita liana permanenta, singura care rezista in mijlocul indiferentei celor ce Inca
nu se mutasera, cu casa cu tot, la BucureVi.
111
Artele plastice erau in plina desvoltare. Theodor Aman, reintors de patru ani din strainatate, se 0 impusese prin talentul sau i-i impartea activitatea intre *coala de bele-arte, al carei
in
Erau i o serie de gezaminte de cultura in Tara. Nu prea
multe, dar suficiente pentru a constitui un bun inceput. Doua biblioteci publice, una la Ia0 i alta la Bucureti; din aceasta din
urma se va forma mai tarziu Biblioteca Academiei Romane de astazi. Nu erau prea numeroase aline; deabia 29.468 de volume la
Bucurgti 0 16.259 la Ia0. Grija statului pentru complectarea lor
i entuziasmul particularilor Ikea ins ca numarul volumelor sa
creasca destul de repede.
In 1864.-1865 biblioteca din Ia0 sporise cu 1.641 de volume
iar cea din BucureVi cu 2.217. Cifre care fata de necesitatile timpului i posibilitatile momentului erau destul de insemnate. Este
interesant, cred, de cercetat cat i ce se citea in acea epoca. Informatiuni asupra acestui punct nu avem decal pentru perioada Aprilie--Decembrie 1865, and s'a inceput sa se insemne numarul cititorilor. 1.581 de cititori au citit in aceste 9 luni ale anului 1865
in Biblioteca din Bucureti:
124
www.dacoromanica.ro
CATEGOR1A CARTE!
1. CArti de istorie
2. Ziare si periodice
3. Jurisprudente
4. CArp Filozofice
5. Dictionare
6. Roma* si Biografli
7. Literaturk AnticA si
Num Arul
lor
277
170
170
140
133
131
17. RetoricA
90
74
48
39
37
34
33
30
22
22
20
22. MedicinA
18
18
17
14
12
ModernA
8. Poezii
9. CArti de Agricultura
10. Pedagogie
1 i. Piese de Teatru
12. Gramatici
13. Diverse
14. Politice
15. LucrAri Matenultice
23. (leografie
24 Tehnologie
11
1)
Se mai gAseau In Bucureqti un muzeu de a. ntichitAti, -- constituit din donatiunile generalului Mavros, socrul lui Ion Ghica,
care adusese tocmai din Egipt o mumie ce se mai poate vedea i
astAzi in Muzeul din fosta casA Macca -- i care fusese inaugurat
de ckeva luni numai, precum gi un muzeu de tiinte Naturale. GrAdina BotanicA, fusese deja Infiintata. Institutiunea care avea sA insemne atat de mult pentru cultura dar mai cu seamA pentru istoria
nationall, Academia RomAnA, fusese instituitfi de. cAtre C. A.
Rosseti, ministrul de Instructie al Locotenentei Domneti; in plinfi
perioadA de organizare, InsA, ea nu va insemna ceva pentru cultura
romAneascA deck dupA Inceputul noii domnii. Notarea ei ad nu are
www.dacoromanica.ro
Cam aceasta era configuratia culturala a Orel noastre la inceputul nouei domnii. Tara in plina formatiune spirituall, cu o mas85 aproape complect inculta, cu o patura superioara, culta dar res.
126
www.dacoromanica.ro
V"
XI
FINANTELE STATULUI
Cauze 0 fecte
Gramm molten!'"
Si:Dezastrul financier
Cum emu awes impozitele --. Proem%
tem! Imprumuturilor
administratie
Rezu Rotel..
www.dacoromanica.ro
ma de situatiunea exacta gasita la Inceputul anului 1859 de catre Prindpele Cuza la urcarea sa pe tron. Totalul datoriei publice pentru amandoua tarile era, la 1 Ianuarie 1859, de
28.964.116,47 lei vechi, pe and. veniturile kr nu insumau cleat
17.895.869 lei vechi, iar deficitele adunate pentru ambele
principate erau de 11.673.266,74 lei vechi. Aceasta era motenirea
pe care o primise noul regim: datorie publica covaritoare, bugete
deficitare. Dintr'un inceput, deci, cele doua principate pornisera In
noua kr aezare cu o rea situatiune financiarA, care avea sA apese
asupra viitoarelor bugete.
IN
www.dacoromanica.ro
ImproprietAriti gi grecii isgoniti din manAstiri. Toate acestea se cereau infAptuite gi toate inffiptuirile cereau bani,
Imediata consecintA a fost urcarea bruscA a cifrei bugetului.
Astfel, de unde totalul bugetului era in 1859 de 62.000.000 lei, el
se urcA
in 1860 la 118.000.000 lei
1862
124.000.000
1863
127.000.000 ,,
1864 ., 204.000.000
1865 ,, 158.000.000
a
RAmanea a doua alternativa. Imprumuturile. Pentru a putea
fi folositoare ek trebuiau sa fie facute pe termene lungi gi in conditiuni favorabile. Criza financiarA Lisa gi mai ales nestabilitatea
politica nu ofereau nici o garantie. Greu se puteau gAsi in asemenea
conditiuni banii trebuinciogi pentru realizarea visurilor gi pentru satisfacerea necesitAtilor. Nenumaratele incercAri quark far putinele
i 68 - 71.
9
129
www.dacoromanica.ro
lei pentru creearea unor Band tle scout .qi tirculatie, ce trebuia contractat in strAinAtate, nu putua fi realizate megasindu-se banii ne-
care statul a incasat in mod real 48.142.767 lei vechi sau lei noi
17.797.921.635 5 ) . Acest imprumut a fost intrebuintat pentru acoperirea deficitelor bugetare qi plata diverselor datoril. Se mai contractarA Inca douA imprumuturi in strAinAtate, care insA spre deosebire de celelalte furl incheiate pentru construirea unor poduri
de fier qi constructia cAii ferate dintre Bucureqti qi Giurgiu. Din
cercetarea tuturor acestor imprumuturi . fie & celor reuqite fie a
celor equate
se poate constata cA, cu exceptia ultimilor douA,
www.dacoromanica.ro
Aceasta nu se datora numai tandintei de transformare a 1.4rei si de punere a ei In pasul celor apusene, sau numai proastei
situatiuni financiare mostenite. Una din principalele cauze era
insuficienta veniturilor provocata atat de defectuosul mod xle aye.zare a impozitelor cat sl de prostul metod de a se realiza venitmrile statului.
Sistemul impozitelor era ilogic. Impunerile erau egale pentru
toti locuitorii iar nu proportionale cu averea fiecaruia.
Aceasta situatiune era considerata ca un mare progres si dalnuia numai de cativa ani. Pana in 1859 nu erau impuse dealt clasele
de jos. Boerii cu ranguri civile i militare si Liii kr, boerii de neam
si fill kr, postelnicii i fiii kr si asidotii nu plateau nici o dare,
hind considerati ca privilegiati. Deabia in cursul anului 1589 cele
www.dacoromanica.ro
In asemenea conditiuni i cu o astfel de mentalitate era natural ca veniturile statului provenite din impozitele directe sa fie
mult mai mid decat ar fi fost posibil cu o aezare logica a acestor
impuneri. Cinci erau impozitele directe din acea vreme. Primul,
impozitul personal, in suma de 36 lei anual, pe care ii plateau toti
locuitorii statorniciti In sate, targuri i orae, fara exceptie de cbnditie sociali sau de profesie, claca aveau varsta de 25 ani i deplinatatea facultatilor fizice. Al doilea impozit, numit pentru podud i osele, era de 12 lei anual i era platit de aceiai, Al treilea
impozit,. fonciar, era de 4% asupra venitului net al oricarei proprietati nemicatoare, fara nici o exceptiune. Al patrulea impozit .
patentele, privea pe negustori i profesioniti: aceasta impunere
se Impfirtea in doua categorii.
Negustorii erau impui in mod proportional, dupa negotul
pe care 11 faceau i dupa numarul populatiei din oraul unde-i
exercitau negotul. Profesionitii se impuneau proportional cu cagtigul, Astfel advocatii, arhitectii, medicii, inginerii, actorii erau 1131-.
www.dacoromanica.ro
de import-export, accizele sau taxele asupra tutunului 0 buturilor spirtoase, taxele asupra proceselor si vanzarei de imobile i
mobile, taxele postale si de timbru, exploatarea sArii, etc. Aci nu
mai era vorba atata de modul de fixare a impozitelor cat mai ales
de modul de administrare.
Cu aceasta atingem adevArata rani. Finantele erau prost ad-
il
In asemenea conditiuni rezultatele erau de prevAzut. Cu o situatiune deficitarA --w ea cea mostenita, -- cu necesitAtile de cheltu.
eli ale statului in Oa formatie, cu proasta asezare a impunerilor-I) A. Xenopof. Domnia lui Cuza-Vocla vol. II pag. 187.
2) idem pag. 193.
www.dacoromanica.ro
134
www.dacoromanica.ro
XII
SITUATIA ECONOMICA
Agrkultaro. fundamental. econondei roman's* ...... Alta MOO: oafImportal gi
Inexistento inclustrki eatfonale
motel 01 parfarfla
Mi ;carom fn porting.
xports! Nostra
aspectele cele mai felurite ale unui popor. Sunt atAtea lucruri pe
care le pop descifra dintio citire mai atent5 a cifrelor anoste i
searbede, inirate in chip atAt de exasperant de regulat in coloanele acetea drepte ce para nu mai au nici un sfArit, Inat Incepi sA intelegi cum oameni atAt de simpatici i de agreabili pot sA
impace caracterul lor cu ocupatia atAt de antipaticA de economist.
Cite lucruri nu pop afla dacA cauti sA intri in miezul lor i daci
ceri cifrelor ceeace ele las& sA se inteleag5 i nu ceeace ele repre-
pa lui. Din modul cum produce poti vedea proplirea lui. Din
produsele ce import& pop sl-i constati lipsurile i necesittile. Din
repartitia bunurilor pop si ghiceti situatia sa socialA. Din fortele
care stApAnesc economia pop sl rea/izezi pozipunea sa nationalA.
Nu vom intra ins& in toate detaliile. Ne vom multumi ca in rAnclurile ce urnieazA s& desprindem, din nialdArul de cif re i de date
pe -care sArguinta altora le-a fabricat i curiozitatea noastrA le-a
descoperit, cele strict necesare pentru a lamuri douA probleme
pe cad le-am socotit necesare pentru intelegerea situatiunei economice i sociale a tfirilor noastre in acea epoca. Si anume:
13i
www.dacoromanica.ro
Tara cu un sol extrem de fertil, care dAdea locuitorilor posibilitatea unei vieti linitite, fArA epuizarea efortului continuu ci cu
agricoll Agricultura forma in tArile romAnesti nu numal prindpala ocupatiune a locuitorilor si cea mai insemnat sursA de venituri d Insasi fundamentul economic al tArii. Din 24.240.931 de
pogoane, ate cuprindea intreaga tar& 16.693.565 de pogoane reprezentau terenurile cultivate cu cereale, grAdinile i viile, pAdurile i izlazurile. Din acestea, 4.442.924 pogoane erau arAturi,
5.845.135 de pogoane erat,t intrebuintate ca izlaz de pacune; fAnetele se intindeau pe 1,848.775 de pogoane, grAdinile pe 308.477
de pogoane, vile pe 191.307 pogoane, iar pAdurile cuprindeau
4.029.947 de pogoane.1)
www.dacoromanica.ro
Planga XIX
,-,
Sapeur
Cepa-mai/4ra
Major
www.dacoromanica.ro
Infanteria in 1873
Tambur Major
Tobogar
Planfa XX
r
Agu.laff".5..
rret
A
A.,0^
:
:
Soldat
Clipitan
CANTITATEA
PRODUSA
plecta lipsa de necesitati a taranului, primitivitatea asezarii si exploatArii agricole, se explica dela sine. i daca mai era nevoe de
o dovada in plus aceasta ne-o face statistica puterilor lucratoare
din agricultura. 684.168 de tarani hicrau campul cu 1.200.000 de
0
animale de tractiune. Ei nu aveau ca instrumente de munca decat
338.869 de care si 150.510 pluguri, iar masini perfectionate
nu erau decat 804 in toat,a Ora.
.,
ms0"4-nno
.6
Cerealele cele mai mult cultivate erau graul si porumbul:
acestea formau i principala baza a exportului. Celelalte cereale
se cultivau mult mai putin, depasind cu putin consurnatiunea interna. Dintre plante, fasolea i lintea erau cele mai cultivate. lath*
un tablou care ne va edifica MAI asupra cantitatilor cultivate in
1865 cat si asupra cantitatilor realizate in cursul acelui an:
SEMANATURA
1NT1NDEREA
SEMANATA
CANTITATEA
PRODUSA
Porumb
Gr Au
Orz
Mei
Secara
Rapiti
Ov Az
firiscA
1.096.473 pogoane
313.731
268.127
1b0.253
12.315
10.811
48.773
,
,
,
.--
....
Cartofi
7.688
44.274
1.351
,,
736.803
344.343
409.171
733.154
6.882.038
653.962 care de
mAsurat
8.469 ocale
mAtase
SAmanq de
viermi de
mAtase
CearA
9.631
299.431
Gogoi de
Miere
gg.Vg.,
!,,
O
3.036.166 vedre
Vin
Raehiu de
prune
Rachiu de
cereale
Fan
1.091.670 chile
275.560
200.560
89.860
5.157.222 ocale
In
Tutun
MUNTENIA
89.412 stupi
166 dramuri
198.740 ocale
33.225
137
www.dacoromanica.ro
SEMNATURA
INT1NDEREA
SEMANATA
CANTITATEA
PRODUSA
MOLDOVA
235.315 fAlci
193.799
64.061
26.226
25.715
14.156
1.580
Porumb
Grau
Orz
SecarA
Ovaz
Mei
Rapig
Hrici
Faso le, linte
Canepl
In
Tutun
291.636 chile
252.125
65.409
26.580
33.931
9.415
336 ,,
2.272 ocale
1.103.256
668.309
286.881
127.517
4.541.768 ocale
1.307.109 vedre
Cartofi
Vin
Rachiu de
prune
Rachiu de
cereale
Fan
147.327
355.434
461.840 care de
mAsurat
(iogost de
mitase
SAmang de
viermi de
539 ocale
128 dramuri
61.771 ocale
mAtase
Miere
Ceara
16.074
1)
1861
1862
1863
1864
1865
1861-65
EXPORTUL
DE CEREALE
TOTALUL
EXPORTULUI
195.612.873
219.894.090
236.841.569
304.884.984
213.566.144
273.603.607,53
307.777.386,20
326.475.924
401.005.807
301.236.116
1.170.799.660
1.610.098.840,73
www.dacoromanica.ro
NUMARUL LOR
Boi
1.0r8.970
863.216
Vad
Gonitori mAnzati sl
vitei
Tauri
Bivoli si bivolite
Cai, iepe si mAnzi
Asint si catAri
517.303
200.600
91.079
506.104
7.635
4.824.900
424.077
1.088.737
Oi
Capre
Porci
Totalul animalelor . . .
9.602.389
1)
Din acestea s'au Mat 99.642 boi, 125.924 vaci, 10.658 vitei,
262.660 berbeci i oi, 606.972 miei oi iezi, 100.508 tapi i capre,
324.707 ram5tori.2)
il
Din numarul acesta o mare parte se exporta. Astf el exportul
animalelor vii sau taiate precum 13i a produselor 9i fabricatelor de
animale era urmtorul :
'
139
www.dacoromanica.ro
TOTAL
EXPORT
EXPORT
DE ANIMALE
ANUL
1861
1862
1863
1854
1865
1861-65
62.669.471
66.360.173,71
65.674.242
65.445.712
60.083.573
273.603.607,53
307.777.386,20
326.475.924
401.005.807
301.236.116
320.233.171,71
1.610.098.840.73
ANUL
i fabricate
3.871.198,37
3.145.020,36
3.172.060
5.009.903
6.141.587
1861
1862
1863
1864
1865
1861-65
21.339.768,73
Total export
273.603 607,53
307.777.386,20
326.475.924
40 i .005.807
301.236.116
1.610.098 840,73
II
Tara agricolA, Ora' producAtoare de materii prime,. Romania
ar fi trebuit sA devinA 1 o tarA industrial. Avnd materii prime
din abundentA i pe un pret foarte scAzut, avand manA de lucru
suficientA i iefting, era natural ca industria sA se desvolte la noi.
Lipsa de fier i cArbune, lipsa de capital , de care carile noastre
www.dacoromanica.ro
FELUL INDUSTRIEI
1. Mori
2. Poverne
3. Olarii
4. FerAstrae
stabilimentelor
6.771
1.687
622
608
463
5. VArArii
417
378
233
226
220
212
145
6. Pive qi dArste
7. Brutarii
8. TAbAcAril
9. CArAmidArii
10. BrAnzArii
11. CovrigArii
100
78
72
58
27
23
14
4
509
12.867
1)
MI
AdevAratul aspect al industriei reese in mod evident din tabloul de mai sus, FormatA din ateliere 31 mid instalatiuni menite
sa producA obiectele strict necesare modestelor pretentii ale vietii
tArneti sau sA furnizeze alimentele necesare vietii de toate zilele,
aceasta incercare de inceput de industrie este de fapt o industrie
casnicA. Despre caracterul modest al acestui inceput de industrie
ne putem da seama i dupa numArul lucrAtorilor intrebuintati,
Care se ridica la toetlul de 28.352, ceeace dAdea o medie de doi
www.dacoromanica.ro
INDUSTRIA
1 Mod
2 Poverne
3 Brut Arii
4 Zalhanale
5 LumAnarii i
sApunArii
6 Diferite iniustrii
7 TabAcArii
8 Pive si clArste
9 Fabrici ale statului
10 CovrigAdi
11 Fabrici de gaz IA
ulei
Valoarea fabrican-
tului produs
109.733.923
16.382.199
15.573.926
152.432.952
24.490.095
23.316.400
5.902.181
5.808.892
3.766.103
1.905.108
1.617.947
1.350.012
1.329.276
7.567.290
7.607.810
6.623.932
2.493.186
2.308.929
1.977.050
1.979.830
1.323.730
1.037.713
951.877
882.292
540.000
17 CArAmidArn
485.618
301.667
19 VArarii
20 OlArii
21 PetrArii
186.415
139.911
87.019
38.665
2.089.553
2.298.459
1.054.249
2.158.567
1.346.600
856.730
1.688.076
513.619
377.802
384.758
182.925
169.344.474
243.748.848
12 FerAstrae
13 BrAnzArii
14 Fabrici de bere
15 Fabrici de postav
16 Tipografii il litografii
18 Bragagerii
TOTALUL.
. ,
1)
www.dacoromanica.ro
Valoarea
fn lei
Marfa importatA
Valoarea
In lei
1. Obiecte strAine
1. Materii de atA
25.313.451
2. Zahk
10.883.132
3. Bumbac netors 8.888.264
4. FierArii
8.166.610
5. Haine buin.e
8.126.787
6. Metale
6.941.580
7. Piei
5.439.995
8. MAtasuri felurite 5.435.681
9. Materii felurite 5.234.490
10. Postav
4.632.909
11. Incaltaminte
3.759.530
12. Stidirij felurite 3.681.973
13. lint die lemn
2.625.884
14. SforArie
2.583.450
2.582.838
15. Oxez
16. Marsanderii
2.114.895
17. TrAsuri
1.953.272
18. Cafea
1.846356
19. VApseli
1.565.392
1.482.989
1.428.503
29. Minerale
30. Rom
31. Portelaue
860.280
685.954
34. Ciorapi
682.807
35. CeprazArie
663.933
36. Staf ide
636.073
37. Instrumente
623.942
615.540
38. Ceaiu
39. Chibrituri
595.484
40. BrAnzA
555.354
41. Barie
555.066
42. ApA minerala
534.101
517.852
43. Rachiu de lux
496.336
44. PAlkii ordinate
45. Man:1,5i
488.113
480.447
46. Aron:ate
477.163
47. LAmAii
450.712
48. Carp de citit
49. Vin de lux
437.405
50. Path:meta
413.703
51. SApu.n
411.928
52. CAmasi ordinate 405.466
53. /VA
396.041
54. Oglinzi
376.955
55. Ceasornice
355.651
328.124
56. Camai bune
285.436
57. Poxtocale
58. Mmaina
277.680
274.546
59. Smochine
263.448
60, Migdale
61. Obiecte de librArie 257.135
245.970
62. Argintkii
63. Saluri
217.451
64. N.asturi
214.349
32. PA1Arii, bune
i bumbac
928.718
928.305
921.581
900.838
33. Halide
143
www.dacoromanica.ro
Marfa importatA
Valoare I
in lei I
186.803
65. Halva
179.464
66. Covoare
178.395
67. Icoane
174.092
68. Perii
170.005
69. Jucarii
140.274
70. Pomada
138.275
71. Crinoline
135.177
72. Butonii
117.913
73. Pepteni
74. Umbrele de ploaie 111.940
108.890
75. Lampi
80.159
76. Bastoane
78.371
77. Penucherie
Marfa importatA
Valoarea
In lei
81. Umbrelute
82. Cezneala
83. CArti de joc
84. Ciocolata
85. Vanaturi
86. Flori artificiale
87. Cacao
88. Creioanz
89. Mecialii
59.549
54.777
32.691
31.645
27.921
10.560
9.423
6.630
3.075
12.454.250
6.851.704
3.347.798
1.559.487
5. Lumanari de stearina
1.027.368
9. Var
432.916
10. Legume
404.011
327.725
293.960
14. Icre oii
261.512
15. Scrobeal
187.035
16. Carbuni de pamant 143.099
17. Nowa
78.025
18. Samara
65.663
19. Lumanari de seu 18.720
13. Uleiu
1)
In schimbul tuturor acestor marfuri importate, tara romaneasca exporta imense cantitAti, care intreceau cu mult importul.
www.dacoromanica.ro
fValoarea
In lei
Marfa exportata
Valoarea
In lei
120.261.2001
2. Porumb
72.501.600
3. LanA
21.872.343
18.884.720
4. Anima le
5. Orz i avAz
14.641.704
6. Piei de animale 6.767.478
7. Seca.rA
8. Lemnarii
9. Sere
10. Sem
11. Cervi
18. PacuirA
1.647.003
1.427.614
1.334.636
1.325.740
5.114.080
4.454.212
3.761.897
3.598.802
2.205.626
21. Prude
15. Faso le
16. &manta* 'de in
17.) Gaz
1.877320
24. Miere
25. Vin vechiu
26. Vin nou
1.687.375
27. Legume
28. Hrica
1.801.596
588.124
,
476.325
344.793
454.237
236.740
215.565
127.808
500
649.8531
/
Intensul comert cu strAinAtatea, -, care se f Acea atAt prin importarea obiectelor de care aveam nevoe in consumatia noastra.
zilnica, cat i prin exportarea surplusului de materii prime dupA
satisfacerea consumatiei interne,--se facea in special prin porturile
145
www.dacoromanica.ro
Giurgiu, CAlArai,
In 1865 intrasera In porturile noastre
un
numAr
de 3.063 de
Br *Alla, Ga1ai, Reni, China i Ismail
vapoare cu o capacitate totalfi de 539.638 de tone. Numrul vaselor eite in acela an din porturile noastre era de 1064, cu o capacitate totali de 534.937 de tone. Ceeace reda adevAratul aspect al
comertului nostru maritim cu strAinitatea este indicatia locului
de uncle veneau i unde se duceau aceste vapoare. Veniau
de pe malurile Dunfirii 589 de vapoare, din porturile MArii Negre 879, de pe malurile Bosforului 1.073 vapoare, din insulele
EXPORT
IMPORT
EXCEDENT
273.603.607.53
307.777.386,20
326.475.924
401.005.807
301.236.116
179.290.715
174.923.849
194.775.167
212.711.566
183.705.504
94.312.894,53
132.853.573,20
131.700.757.
188.294.241
117.530.612
1861-65 1.610.098.840,73
945.406.801
664.692.039,73
1861
1862
1863
1864
1855
Pentru o mai bunfi lAmurire a comertului nostru cu strAinAtatea dam mai jos o serie de tablouri din care se poate vedea importul i exportul nostru cu diferite tari europene, pe o perioadi
1
www.dacoromanica.ro
tft
EXPORT
TARA
1862
1861
1865
1864
1863
Turcia
A ust a
Rusia
183.273.401 237.319.472
64.504.004 55.479.730
4.379.712 4.588.466
59.395.479 2.670.574
367.827
37.692.590
704.861
32.817.315
105.186
18.943.306
401.005.807 301.236.116
I)
IMPORT
I
TARA
Turcia
Austria
Rusia
Franf a
Italia
Anglia
Alte fari
Total
1862
1861
21.322.578
27.836.900
78.975.039
89.646.957
5.989.738
5.390.317
18.328.440
20.527389
1.998.539
802317
44.096.458
27.190.722
8.579.923
3.529.247
179.290.715 174.923.849
1863
1865
1864
36.319.685
101.141.008
8.163.457
21.437.289
761.734
24.334.084
2.617.910
194.775.167
31.600.236 18.681.965
108.337.154 78.070.908
13.312.905 17.842.574
28.816.470 30.132.548
559.699
1.777.963
27.545.337 34.082.612
2.539.765
3.116.934
212.711.566 183.705.504
1)
Total export
Total import
Turcia
Austria
Rusia
Fr anfa
Italia
Anglia
Alte On
135.761.364
456.171.066
50 698.991
119.242.136
5.900.252
157.249.213
20.383.779
761.292.255,43
308.860.051,23
27.491.433,23
194.860.854,28
80.627.186,20
133.462 268.36
100.504.792
628.530.891,43
147.311.014,77
23.207.557,77
75.618.717,28
74.726.934,20
23.786.944,64
80.121.013
1)
14r
www.dacoromanica.ro
.148
www.dacoromanica.ro
XIII
PROBLEMA NATIONALA
Acapararea monomial romanerti de eatre strain!
Eyre% pericol
Cueerlrea oModal kr do alezare
Namara! ler
national
rapier remanefti
Cum precede.
Strigate In past!.
Elementul romanesc, indrumat pe alte cAi, neavAnd capitaluri, cu ideia ruginei comertului inrAdAcinatA gi lipsit de legi protectoare, era sdrobit in lupta liberA a comertului de cAtre strAini.
Faptul era explicabil. In primul rind, in treapta evolutivi in care
149
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
orge :
151
www.dacoromanica.ro
1. Iai
2. Botopni
3. Dorohoiu
4. Neamt
5. Suceava
,
11.052
9.309
8.529
6. Baclu
7.309
5.944
11. FAiciu
4.305
4.224
3.879
3.428
3.229
3.211
7. llfov
8. Roman
9. Covurlui
10. Ismail
12. Putna
13. Tutova
14. Vaslui
15. Cahul
16. Tecuciu
205.648
167.680
144.295
157.599
133.102
193.250
277.407
119.864
104.830
132.949
99.595
36.348
21.187
5.651
505
235
224
116
103
106
185.631
145.030
150.383
2,i. VAlcea
27. DAmbovita
78
76
58
29 Olt
48
33
87.979
140.912
138.693
137.580
17. BrAila
18. P rahova
19. Dolj
20. V1aca
21. RAmnicul Mild
22. Mehedinti
23. BuzAu
24. Arge?
25. lalomita
28. Teleorman
30. (iod
31. Muscel
32. Romanati
1.485
1.095
618
19
100.651
145.937
78.255
17
129.128
21
155.891
117.463
122.264
45.958
127.063
66.490
199.314
212.718
113.759
87.643
1.721
17,7
12,6
7,6
5,9
6,4
3,8
2,2
4,7
4,2
3,2
3,9
2,2
2,8
2,7
3,7
NUIWCPC.JCip
WA.NtIts.14b,,00b.)URWCOODONC.7.7.31..0f.C.g)
l'ilOr
proportia in Proportia la
55
25
5
32
10
18
13
15
32
18
1,7
11
0,4
0,3
0,2
0,3
4
2
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,1
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
,
2
2
4
2
I
1
-1
JUDETUL
152
www.dacoromanica.ro
1)
www.dacoromanica.ro
PIanqa XXII
vs
'05
0
aa
4j,,
''' I. ,,.. '
,,,
-C
;:''
,-,
m.:-....,/
r,
-i.
; _;,:::;;'(. ,./
..",:,-.. ,,
\\-- /._.
,- ,:k k
. .
I
, '.1.
1.: '.
, -,,,,,
,I
t' ' .
I:\'I
i
s
&San Goleseu
www.dacoromanica.ro
..1''
......rv P
Nicola. Golerca
f'
''
....
1. Dorohoiu
2. Botosani
3. Suceava
4. Neamt
5. Iasi
6. Roman
7. Vaslui
9. BacAu
9. FAlciu
10. Tutova
11. Tecuciu
12. Putna
13. Covurlui
Total
asezati
Totalul evre- Evrei
in
capitala
ilor din ude( ud etului
11.052
21.187
8.529
9.309
36.348
5.651
3.211
7.309
3.879
3.229
1.485
3.428
4.305
121.922
8.700
19.400
6.800
7.500
34.300
4.200
2.300
5.400
3.100
2.500
800
2.500
2.600
100.100
1)
www.dacoromanica.ro
DRAWL
1. laqi
2. Botosani
3. Dorohoiu
4. Piatra
5. FAlticeni
6. Bac Au
7. Roman
8. Husi
9. Galati
10. Birlad
11. Focsani
12. Vaslui
13. Tecuciu
EVRE
34.300
19.480
8.700
7.500
6.800
5.400
4.200
3.100
2.600
2.500
2.500
2.300
800
CREFrINI
40.200
19.200
7.200
13.600
4 300
15.600
8.400
12.300
20.300
12.900
15.500
4.900
8.500
1)
www.dacoromanica.ro
1849
1. Dorohoiu
2. Botosani
3. Suceava
4. Neamt
.-.0.,....0.-.
1859-1860
JUDETELE
1.197
11.0E2
670
634
4.226
562
269
504
219
204
21.187
8.529
9.309
36.348
5.651
3.211
7.309
3.879
3.229
al = -4 a)
150
624
166
135
606
117
5. lasi
6. Roman
7. Vaslui
29
8. Bac Au
15
9. FAlciu
10. Tutova
11. Tecuci
56
30
12. Putna
13. Covurlui
Total . .
11
110
288
238
11.056
18
. .
1.9 5
1.962
1.485
3.428
4.305
124.867
.,
1)
III
www.dacoromanica.ro
parte, sa-i imprumute cu dobanzi impovaratoare. Astfel prin socotelile pe care qtiu sa le incurce i mai ales sa le incarce, stariau
prin a ruina rand pe rand pe cretinii cari din naivitate sau din
nevoie intrau in contact cu ei. Lipitorile satului" Ii botezase Vasile Alexandri, inteun moment de indignare. Lipitori, Fara indoiala,
dar nu numai ale Sate lor, ale tuturor oamenilor. Evreii care au pus
mana i pe meserii i pe comert au aservit toate valorile p toate
clasele societatii, dela cei mai bogati proprietari pana la cei mai
www.dacoromanica.ro
poata ajunge mai uor scopurile. Deabia mai tarziu, cAnd tara a
luat un avant nebanuit- i cAnd verificarea traditionalei indulgente romAneti le-a dat siguranta pe care pAna atunci o cautau
peste hotare, au inceput Evreii sa se agite pentru legalizarea situatiei lor, cerAnd de data aceasta sa fie considerati ca Romani.
Ca i cum ar fi suficienta -o schimbare de punct de vedere, pentru
a modifica credintele, pentru a inlatura apucaturile i a transfor.
ma rassa.
157
www.dacoromanica.ro
XIV
VIATA POLITICA
Particle! ational -- Cele
Scarta explicare a situatiei politica
Po Piece In fimpel dontealal
doe& carente: liberal li conservator
!del. sentiment. ci eradiate -- SiCoalitia monstraoasa
Casa
Fractianea
tuatia politica la 10 Mai 1866 -- Miscarea separatista
iriitoarea grew* a ramerilor politic..
libera si independenta
me indelungat in stApAnirea unei singure clase; aceea a boierikr, care --, fiind in acela timp i stpAnii efectivi ai pamAnturikr i ale sufletelor de pe moqiile lor i detinAnd in acela timp
i toate dregAtoriile , aveau in mAinile lor i toate bogatiile i
intreaga conducere. Este drept ca situatia aceasta era atenuati
prin dependenta noastr de suzeranitatea turceast i prin
pozitia
ginile
tiunea
nitori
noastrA supus capriciilor ruseti. Totui, in marin care situatiunea noastrA internationalA i pozinoastrA geograficA le-o permiteau, boierii
stApAde pfimanturi i de tara
guvernau, pe moiile lor
i in tele douA capitale, conform intereselor lor de clasA. In contra acestei atotputernicii, ideile revolutiei franceze incepurA sA
lupte, prin glasul celor ce cunoscuserA, in anii de studiu din tarile
civilizate, binefacerile libertAtii, i cu sprijinul tuturor celor ce incepuserA sfi-i Ilea seama de anomalia situatiei. Si astfel se crea
o micare liberalA dusA de boiernai i de burghezi i sprijinitA de
159
www.dacoromanica.ro
acei dintre marii boieri care, ametiti de frumusetea ideilor, uitasera cA printre primii loviti vor fi i ei. Se n5scuser5 deci cele
doui curente. Acel al novatorilor .-- care vroiau sa schimbe situatia din tiara dup chipul gi asemnarea celei din apus, transforpe
mand astfel Principatele Romne intio Belgie a Orientului
care delinnd
care II vom numi liberal. Si acel al pstr5torilor
gi bog5tii1e gi putefea diutau a-0 mentie mogiile, pentru a putea
continua s5-i exercite aceeagi influent.5 politick gi s pastreze
puterea politic, pentru ca s fie siguri ea' nu li se iau mogiile
pe care II vom numi conservator. Dou5 erau problemele care ii
desp5rteau; pentru solutionarea lor se dadeau luptele. Prima,
aceea a propriettii rurale. A doua, a democratizarei vietii publice. Ar fi fost natural ca cele dou5 curente s se cristalizeze in
partide i afinitatile de interese sA se inchege in tovrgii politice. Fapt care n'a avut loc; partidele politice au apArut la noi in
tara cu mult mai tArziu. Fenomenul igi are explicatia lui. Pe Iang5 lipsa spiritului civic, nu trebuegte uitat ca toate aceste reforme
nu aveau sA fie inffiptuite de cAtre organele noastre de stat, ci
ele urmau sa fie hot5rite l admise de catre puterile str5ine care
hotreau asupra agezrei noastre. In asemenea conditiuni, crearea
unui partid care s lupte gi si conving5 inauntrul trii era inutilk
din moment ce aproape toate hotkirile veniau din afara hotarelor. Dar ins5i aceast5 situatiune exceptionala avea drept consecintA trecerea celor dou5 probleme mai sus pomenite pe un plan secun-
www.dacoromanica.ro
cuta, legea agrara i legea electorala hied puse in discutie si provocara desbinari care mersera pana la scandaluri i agitatiuni
161
www.dacoromanica.ro
II
In aceasta situatie gasi Domnitorul Carol viata politica romaneasca la sosirea sa.
Deoparte, victorioasa i atotstapanitoare coalitia monstruoasa", cum fusese numita unirea celor doua curente in lupta lor
contra lui Cuza. Formata din radicali extremiti
ca Ion Bra-
tianu i C. A. Rosseti -, din liberali moderati -, ca fratii Golescu, Ion Ghica i Dimitrie Sturza , din conservatori moderati ca Ion Cantacuzino, Costache Epureanu i din conservatori
extremi --, ca Dimitrie Ghica, Lascar Catargiu i Petre Mavrogheni , ea cuprindea aproape totalitatea oamenilor politici din
acea vreme.
iii
Mai exista un curent, in Moldova, care profitand de rasturnarea lui Cuza i de punerea in discutie a eventualitatei desfacerei unirei prin alegerea din nou a unui Domn separat la fiecare
din cele dotia tronuri, cauta sa speculeze nemultumirile moldoveneti provocate de excesiva centralizare care incepuse Inca de
pe vremea aceea i care avusese drept consecinta decaderea Iaului i trecerea pe planul al doilea a Moldovenilor. Curentul, ini-
www.dacoromanica.ro
pentru normala decadere a provinciei lor in acest mod. Acest curent va agita spectrul separatismului ori de cate ori va avea revendecari de satisfacut, ca un mijloc de presiune fata de guvernul din Bucureti care uita prea repede sacrificiile i nevoile Moldovei.1)
www.dacoromanica.ro
Era evident insa ca aceasta situatiune nu putea sa dainuiasCa; Coalitia Monstroas, odata scopul ajuns, prin detronarea Domnitorului Cuza i inscaunarea Principelui Carol, trebuia sa se des-
fad din nou, astfel dupa cum partidul national -- format in priimediat ce pericopa de cateori nevoia o cerea -- se desfacea
lul trecuse sau ideia ce-1 unise fusese realizata. Fiecare din cornponentii sai urma sa reia pozitiile pe care nu le parasise decat
temporar. Pentru a ne da seama deci de evolutia oamenilor politici, din momentul procesului de lichidare, i de modul in care
ideile i sentimentele politice se vor cristaliza in organizatiuni
constituite, trebue sa cercetam care era situatiunea sociala i
stadiul politic al Principatelor in acel moment.
domniei lui Cuza, cand prin realizarea reformelor dela 1864 tot
programul lor politic, i deci toata platforma lor electorala, fusese
realizat prin lovitura de stat. Deaceea ei, legandu-se de modul in
care aceste reforme au fost facute i de tendinta Dornnitorulur
inspre un regim din ce in ce mai personal, scoasera inainte principiul practicei democratice i al guvernarii parlarnentare, pe care
164
www.dacoromanica.ro
ii intemeiar
darza opozitie
i-i
i
www.dacoromanica.ro
neia din cele dotia grupari mai sus amintite, sau se vor anexa
vreuneia din personalitatile care ii vor subjuga i lega, sau vor
evolua intre cele dotia grupuri dupa necesitatile momentului i
capriciile caracterului. Si pe langa aceti moderati vor mai suferi
puterea de atractie a celor dou grupari i curentele oarecum constituite ca cel separatist Moldovean i cel franctionist Barnu-
la
Caracterizand in cateva cuvinte viata politica dela inceputul
domniei Principelui Carol, vom spune Ca toate fortele politice se-
rioase din intreaga tara erau unite, fie prin participarea activa,
fie numai prin acceptarea aprobativa, in vederea sthimbarei
Domnului i definitivarei dinastiei. Fortele politice, momentan
unite, se vor redesface iarai in cele doua clasice curente .
166
www.dacoromanica.ro
XV
www.dacoromanica.ro
insA fu inaltat la gradul de prapurcic, cum erau denumiti sublocotenentii, dupA numirile ruseti sub a cArei influentA se gAsea
armata pe vremea aceea. Armata insd nu-1 atrAgea. Si lit fiind, se
www.dacoromanica.ro
Mai mare cu trei ani ca fratele sau, Dumitru Bratianu, nascut in 1818, avea sa joace un rol mai ters dar nu mai putin frumos deck al fratelui sau mai mic. Incepandu-i studiile in casa
i continuandu-le la colegiul Sf. Sava, el plead la Paris in toamna anului 1835, in varsta de 17 ani pentru a studia dreptul. Timp
de 12 ani el locuiete la Paris unde studiaza, comploteaza i viseaza, impreuna cu ceilalti Romani, faurirea in patria lor a unei
stari de lucruri pe care numai inflacararea adolescentei i naivitatea tineretei o poate imagina. Framantarile europene ale anului
169
www.dacoromanica.ro
Strain legat de ei, dar mai ales de Ion Bratianu, era Costache
Rosetti; intr'atata, incat erau socotiti ca adevarati frati siamezi,
cele doua capete ale hidrei colectiviste. Nascut in 1816 la Bucu170
www.dacoromanica.ro
reti, Rosetti era i el, ca mai toti cei de care ne ocupam astazi,
boer. Spre deosebire de ceilalti insa era sarac. Dupa ce-i termini
studiile la Sf. Sava, intra in 1833, la varsta de 17 ani, in armata
ce deabia fusese infiintata. Nici Rosetti insa, ca i prietenul sau
Ion Bratianu, nu era facut pentru cariera armelor; Byron, Lamartine si Voltaire il preocupau mai mult decat regulamentele militare i instructia recrutilor. Demisiona deci din armata i se dadu
cu totul literaturei. Setea de cultivare i dorinta de per fectiune care
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
a
Fratele sau Niculae Golescu, nascut tot la Campu-Lung in
1810 urmeaza i el aceeai cale; incepe prin a face studiile in
Elvetia i intra apoi in armata. Curand insd pArasete Wirea,
pentru a fi numit in 1839 Prefect al Politiei Bucuretilor i apoi
ministru de externe, Procuror General la Curtea de Apel i mai
tarziu Director in Ministerul de interne. Membru al Locotenentei
Domneti, impreuna cu Eliade 0 Tell, in revolutia dela 48, este
exilat impreuna cu ceilalti revolutionari 0 se stabilete la Paris,
uncle lucreaza pentru cauza romaneasca. Reintors in tara ia parte
impreuna cu ceilalti la toate evenimentele politice care au dus la
alegerea lui Cuza. Preedinte al guvernului de 40 de zile din 27
Maiu 1860, el trece, impreunA cu intreaga stang5, in opozitia a
crui sfdrit va fi noaptea de 11 Februarie. Membru al Locotenentei Domneti, impreuna cu Lascar Catargiu 0 colonelul Haralamb, dela 11 Februarie pana la 10 Maiu, el fu cel care conduse
pe Principe le Carol sa depuna juramantul de Domn.
il
Vrul lor Alexandru Golescu, nascut in 1818, ii face studiile la colegiul Sf. Sava 0 urmeaza apoi timp de trei ani cursurile
al
Din acela grup, dei mai retras din cauza personalitatii sale
mai puternice i a caracterului sau mai curios, facea parte 0 /on
Ghica. Nascut in 1814 ii face primele studii in tara 0 pleaca apoi
173
www.dacoromanica.ro
blima Poarta si exilat, la randul lui, el reuseste sa castige inteatat increderea Turcilor Inc& in 1852 este numit Bey de Samos, Oka
guvernator al acestei insule. Intors in tara, dupa ridicarea interdictiei, Ghica, caruia caimacania ii interzisese exercitarea drepturilor cetatenesti sub pretextul ca-si pierduse calitatea de roman
prin acceptarea postului dela Samos', apare pe primul plan al politicei dupa alegerea lui Cuza. Prim-ministru al noului Domnitor
atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca, pe vremea guvernelor separate dinainte de 1862, el sfarsi prin a se ralia opozitiei
contra Domnitorului si a intra in complotul care avea sa sfarsea-
www.dacoromanica.ro
tru propaganda ce o facuse in vederea Unirei, candidat la Tronul Moldovei in 1859. Renunt insd in favoarea lui Cuza, care
putu astf el intruni majoritatile necesare. In timpul domniei acestuia se tinu in rezervd, primind numai demnitati ca aceea de a
prezida adunarea. F5cAnd parte din coalitia care r5sturnd pe
Cuza el fu unul din Locotenentii Domnesti care tinu frnele Statului paria la sosirea noului Domn; in aceasta calitate reprim5
miscarea separatist din Aprilie dela Iasi, cand nu se dete in lturi s5 inbuse in snge o miscare ce o socotea periculoas5 Orli.
Caracterizeaza aceast actiune intreaga sa fire; putin cultivat,
aproape incult chiar, insd cu un bun sirat putin obisnuit, de o putere de munc5 rar si de o energie nebanuit la omul cu inf5tisarea atAt de blncl si de patriarhal.
11 I
www.dacoromanica.ro
Tot din grupul dreptei fkea parte i Petre Mavrogheni, nascut in 1819. Studiile si le face ca mai toti Romnii la Paris; intors
in Moldova pe and domnea Ina Mihai Sturdza, ocup mai multe
functii la stat. In 1849 este numit prefect la Galati; dup.& aceea i
se incredinteaz ministerul de finante, iar sub domnia lui Grigore
Ghica este ministru de externe i lucrki publice. In timpul Divanelor el lupt& alkuri de ceilalti unionisti care-i propun chiar candidatura la domnie. Dup.& alegerea lui Cuza se retrage din viata
politick ocupandu-se cu finantele i strduindu-se sd introdua
aile ferate in tark Intrd in complotul pentru rasturnarea Domnitorului si este numit ministru de finance al guvernului dela 11 Februarie 1866. Financiar de mari resurse, om politic cu frumoase
insu5iri, Mavrogheni este cel ckuia Ii incumba totdeauna rolul de.
a pune ordine in finantele Statului.
176
www.dacoromanica.ro
177
www.dacoromanica.ro
Acestia erau cativa dintre oamenii din primul plan, in momentul sosirei Domnitorului Carol. Trecutul, ideile si simtimintele
le-am aratat; in paginile ce urmeaza rand pe rand, ii vom analiza
si pe ceilalti oameni ce-si vor face aparitia in cursul timpului.
178
www.dacoromanica.ro
Anii lurkuri
www.dacoromanica.ro
XVI
1866-1871
Singura epocd de parlamentarism In istoria romaneasca
Ce se InParlamentarismul i regimul panicle.
telege prin parlamentarism
Instabilitatea ministeriald
Interpelarl, chestluni prealabile,
lor
discursuri interminabile
Emfaza epocel
Rolul Printulul Carol In
linfaptuirila acestei perioade.
precede parlamentanismul francez din timpul celei de a treia rema:did, fenomenul atotputeiniciei parlamentului.
www.dacoromanica.ro
5i aceasta boetime capata o institutiune care-i apartine la inceput cu desavarsire: adunarea legiuifoare. Legile electorale fac ca
parlamentul SA fie o adunare compusa aproape exclusiv din boeri.
Adunarea compusa din oamenii cei mai avuti, mai bine pregatiti,
mai cu vaza ai Orli, devine astfel in mod firesc, factorul decisiv de
putere
Dar boerimea e ambitioas, intriganta, individualist& De aci
1) Boeri nu in infelesul unei aristocrafii de sange ci mai ales in sensul
i oamenii de la 1866 erau
mai toti fii de cciftdniti.
182
www.dacoromanica.ro
infaptui ceva. Mange infaptuiri ale domniei luii Cuza se fac astfel
dup 2 Mai.
Dar boerimea, infrant o clipA, 11 rastoarnA la 11 Februarie.
SA nu ne inselAm. 11 Februarie, cu toat frazeologia democraticA,
www.dacoromanica.ro
chiar de
ordine.
Iat5 caracterul epocei 1866-4871, s'ngura epoca de parlamentarism pur, in istona Romaniei. Dupa 1871 va incepe regimul
partidelor, parlamentarii ca atare inceteaza de a fi atotputernici
si independenti, parlamentarismul romanesc pur a luat sfarsit.
www.dacoromanica.ro
Planga XXIII
'
o-
www.dacoromanica.ro
Plana XXIV
;10
6Voii.ift
1,
Q"ta inQrLdi
1,12,k,alx
Ion C. Brcitianu
rzietri
www.dacoromanica.ro
Caricaturi ale timpului
qe:
ye' ti: DesbrAi."
C. A. Rosetti
v\
guvern.
Presedintele Camerei, constatand plecarea ministr11or, declara ridicat5 sedinta, in mijlocul aplauselor i sgomatului.
Deodat insd, presedintele consiliului reintrA in sald,1) se
urc5 repede la tribund j luand clopotelul din mana presedinteltti
spune tare: ,,nu infra in obiceiurile mele s5 dosesc de la postul
meu".
In fata acestui fapt, Pnesedintele Adunked a z)is: S5 fie conStatat, D4or, c5 Presedintele Consilidlud a luat clopotelul din
mana Presedintelud Adunarii; maine voiu consulta Adunarea asupra acestui caz (sgomot mare). A dotta zi, 27 Ianuarie, dup5
desohiderea sedintei, presedintele a declarat ca. in urma atentatulnif produs eri, biuroul intreg nu mai poate functiona i c5 priveste acest atentat ca facut demnittii Caunerei. Imediat membril bittroului au p5r5sit locurile kr". Au urmat expI1icaii, ccaltra explicatii, scuze, m4uni, contra motiuni si la sfarsitul sedin1) Presedintele Consilitilui era printul Dirnitrie Ghica, Beizadea
185
www.dacoromanica.ro
Braila si ei au raspuns ea ne unim in credintele noastre, ca aleguile de la Martie 1869 sunt drama jucata la Forlimpopoli de
catre II Passatore".
Am zis ca primesc a fi reprezentantul bar in fata natiunei
si a Europei dar nu in fata majoritatei actuale a Camerei si a
ministridor Iui Papa Tache". Sefisoarea urmeaza pe ace1as ton.
Dupa citirea ei, Grigore M. Sturdza a depus urmatoarea mothine: Propunem SA se invite guvernul a da d-101 Rosetti tin loc
la Balamuc sau la Go lia".
De altfe1 acest ton si aceasta emfaza era caracteristit intregei epoce.
Nkalae Fleva putea spune, fara sa rada amend: sugrumatori ai poporului., plecati capul, &CA nu voiti, ca leul desteptat s
vi-1 sfarame"1).
In mai pufin de cloud luni afi trait mai mult de doi secoli... Voi nscuff
numai ieri la viaf a libertAfii, afi devenit frivAfAtorii lumii civilizate. De sute
de ani batrana Europa se framAntA ca s gAseascA mAsura libertAfii ce se
cuvine popoarelor si voi acuma i-afi aratat cA numai libertatea deplina, intreaga, poate da ordlinea, tAria i fecu nditatea unui popor. Frumoasa noastrA
www.dacoromanica.ro
ropa, voi care prin credinfa voastr afi deschis bolfile ceriului; nu ingaduifi
ca soarele s apvie inainte de a fi savrsiti opera voastra; devansafi astAzi
pi
187
www.dacoromanica.ro
XVII
189
www.dacoromanica.ro
porteaza c Poarta e foarte iritat5, ca e decisa s ocupe militareste Principatele si c va face un demers in acest sens pe langa
Conferinta de la Paris 1).
Situatia pare atat de serioasa incat consiliul de ministri hotareste mobilizamea imediat5 a trupelor romanesti. Reprezentanttil
Romaniei la Paris, I. Balaceanu, primeste ordinul sa aduc5 la cunostinta Imparatului mobilizarea amnia:tea si s arate ca. Turcia nu
poate ocupa Principatele fara aprobarea tuturor marilor puteri
pi
www.dacoromanica.ro
191
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
bill In ziva die 10 (22) Mai, and toate puterile fusesera informate de plecarea Printului din Germania fara sd cunoasca Inc
intrarea lui in Bucuresti, Drouyn de Lhuys telegrafiaza ambasadorului Frantei la Petersburg, de la Tour d'Auvergne, Vous
pouvez affirmer hautement que le prince est parti a notre insu".
In sahimb Imparatul, caruia d-na Cornu ii aduce la cunostinta
sosirea Prdntului la Bucuresti, are alta atitudine. Emile 011ivier
povesteste scena in monumentalul sat! Empire liberal" vol. VIII
Anglia, fara O. se preocupe prea mult de Principatele noastre, privea cu simpatie ultimele evenimente. Imperiul britanic a,
yea mari interese pe Dunare i aparitia Rusiei la gurile ei le-ar
fi stanjenit considerabg. Deaceia consolidarea statudni roman era
socotita ca favorizand interesele comerciale britanice. Apoi, la
Londra, mai mult ea la Paris, opinia publica simpatiza cu un
Print liber ales si deci nu putea sa nu aprobe fapta lui indrazneata. Presa britanica ne-a fost de la inceput binevoitoare1).
Italia trecuse prea de curand prin situatii similare Romaniei ca
1) Memoriile Regelui Carol I", Vol. I pag. 87.
193
13
www.dacoromanica.ro
Ingrijorarile Vienei erau in buna parte intemeiate. In sufletul pasoptistilor trAia Inca vie ideia unirei celei mari si multi se
gande.au ci Prdncipatele romanesti ar putea folosi razboiul prusoaustriac spre a dobandi alipirea Transilvaniei si a Banatului sau
cel putin autonomia lor. (Radu Rosetti Amintiri" Vol. III).
Probabil ca. i Printul Carol nu indeparta cu totul aceste ganduri
din mintea sa.
Pasoptistii mai nutieau i vechile iluzii ale lui Balcescu privitoare la o intelegere i o actiune comuna intre Romani si Unguri. Asa se explica dece C. A. Rosetti prilejueste Printului, intr'o
gradina, o intrevedere secreta cu generalul maghiar' Tarr1).
(7 Iu lie 1866). Ti.irr, recomandat de personagii influente din Paris si Berlin, unde Vazuse inainte de izbucnirea razboiului pe Bismark,2) 4uptase toat viata impotriva Austriei i acum pregAtea
o rscoala in Ungaria. El voia sa vada daca nu s'ar fi putut intelege cu poporul vecin roman". In memoriile sale, Printul spune
CA n'a putut sal refuze ministrilor sal aceasta intalnire, care trebuia sa ramana secreta, dar cu atat mai rezervat a fost fata de
generalul Tiirr.
Cu toata redactarea volt confuz e dar cA intentiunile au
existat i e sernnifkativ ca C. A. Rosetti, membru ar1 cabinetului
doctrinarul pasoptismului radical, a fost acela care a prezentat
.
pe generalul
1) Memor'ile Regelui Carol I" Vol. I pag. 114.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Vazand ca nu poate intrebuino foro, Poarta stie Ca, mai turand sau mai tarziu, va trebui si ea sa recunoasca noul regim din
Romania.
Imediat ce sosise in tara, Printul scrisese Sultanului o scrisoare
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
unui stat crestin, i-ar veni foarte greu sa se mai dua la Constantinopol; deaceea ar trebui sA se grabeasca si mai mult sfarsirea
chestiei recunoasterei-. InsfArsit, dupA ce Marchizul de Moustier su-
A doua zi, la 9 Octombrie, Printul pleacA prin Giurgiu-Rusciuc-Varna la Constantinopol, spre a primi firmanul de investiturA din mAna Sultanului.
Dar inainte de a parAsi Bucurestii, pela ora cloud dup amiazA, are satisfactia de a vedea la palat, intr'o audientA colectivA
pe consulii strAini care vin, in mare tinutA, sA-1 felicite arAtAnd astfel, oficial, cA intreaga EuropA recunoaste dinastia strAinA.
CAlAtoria o face pe iachtul sultanului, Issedin-, trimis inadins
1) Memoriile Regelui Carol I" vol. II pag. 62.
198
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
la ilf a XXV
5'
4.;
,F!..',1
www.dacoromanica.ro
lInfa. XXVI
-QAt
-12-'t-Wt-4(4
aez
www.dacoromanica.ro
XVIII
www.dacoromanica.ro
popularitate, nici nu avea camp liber fiincica se izbea de ambitiile, interesele, ideile lumei politice.
Deaceea
la inceput mai ales
rolul salt in politica interna
e foarte sters. Se margineste sa inregistreze i sa prezideze; abea
tarziu, mult mai tarziu, impulsurile vor porni si dela el.
Chiar in seara intrarii noului Domn in Bucuresti, la ora 10, se
adunara la palat fostii Locotenenti domnesti i membrii guvernului.
Ion Ghica prezinta damisia cabinettdui spre a ingadui Domnitorului
sa-Lsi alcatuiasca intaiul sau guvern.
noaptea
(Muntean, liberal).
Petra Mavrogheni
Ministru de Externe.
(Moldovean, conservator).
C. A. Rosetti
Ministru de Culte i Instructie.
(Muntean, stanga extrema).
Ion Cantacuzino
Ministru de Justitie.
(Muntean, centru).
General Ion Gr. Ghica
Ministru de Ilasboiu.
(Moldovean, dreapta moderata).
Ministru de Lucrari Publice 1).
Dimitrie A. Sturdza
(Moldovean, centru).
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Acestea erau sentimentele Camerii in momentul venirei noului Domnitor. SA parasim acum pentru o clipa lumea politica si sa
vedem, pe scurt, care era situatia militar& i financiar& a tarii.
111
www.dacoromanica.ro
Situatia financiara continua a fi disperata. Imprumutul intern lansat de Mavrogheni, dupa 11 Februarie, daduse rezultate
foarte slabe; abia se obtinusera 6.249.332 in loc de treizeci de milioane cat se ceruse. 2).
www.dacoromanica.ro
zitiei ce o intampina Bratianu e silit sa-1 retraga. Ii da si demisia asupra careia revine insa a doua zi (31 Mai). Guvernul trebue sa emita bonuri de tezaur, care se plaseaza greu, sa reduca
salariile si sa ia masuri aspre pentru strangerea impozitelor. Camera voteaza un proect de lege prin care emolumentele si diurnele de verice categorie ale tuturor pensionarilor i functionarikr statului vor fi supuse, dela 1 Iu lie i pada' la 31 Decembrie
1866, peste retinerea de 10% privitoare la pensiuni, la o reducere de 20%, dela 300 lei inclusiv in sus". Taxele de import se
ridica dela 5% la 72/0; insfarsit, prin legea dela 15 Iuliei 1866,
www.dacoromanica.ro
Mihai Sturdza. Acum Evreii acaparasera deja comertul si meseriile. Pe fiecare zi invazia evreiasca sporea si plaga incepea sd se
intincla spre Moldova de Jos si Muntenia. Evreii insa , potrivit
obiceiurilor stravechi si a legilor in vigoare, ce nu permiteau impamantenirea de cat crestinilor , n'aveau drepturi politice, nici
nu puteau intra in profesiunile libere, nici nu puteau dobandi bunuri rurale. De aci stradania lor de a capata posibilitatea imp&
mantenirii. Pasoptistii munteni le fagaduisera de mult egalitatea
de drepturi. In proclamatia din 9 lunie 1848 si anume in punctul
21 se spunea categoric: Emancipatia Israelitilor si drepturi polltice pentru orice compatrioti de alta credinta".1)
Acum in preajma statornicirei noului regim constitutional,
Evreii se pun in miscare. Fondatorul Aliantei Israelite- Cremieux,
vine din Paris, viziteaza pe Print (2 Iunie) si-si pune in joc toata
influenta spre a obtine ca prin noua Constitutie Evreii sa nu mai
fie exclusi de la impamantenire.
Printul, necunoscand situatia tarii, liberal convins, e de acord.
Ministrii, in special Rosetti si Bratianu, deasemenea.
Guvernul propune in Camera urmatorul text constitutional:
Confesiunea nu e o piedica pentru impamantenire in Romania. In
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ii
209
www.dacoromanica.ro
Ion Ghica
Petra Mavroghenl
Ion C. Cantacnzino.
George 4tirbey
General Ion Gr. Gh lea
Dimitrie A. Sturdza
si Ministru de Interne
Ministru de Finante.
Ministru de Justitie.
Ministru de Externe.
Ministru de 116.sboi.
2) Decret No. 1162 din 19 Iu lie. Monitor 158 din 20 lulie pag. 717.
210
www.dacoromanica.ro
senior liberal care .- la 18 Iu lie -- nu intelegea pornirile barbare" ale supuilor sAi, incepe sA le priceapA.
Focanii ii dau prilejul s-i intAlneascA pentru intAia oarA
supuii de rit mozaic" i in Memorii" (vol. II pag. 19), consemneazA despre ei primele impresii: Aceti neplAcuti conlocuitori ai
Moldovei se infAtieazd aci intAia oar Printului, i el incepe a
intelege cum a putut ajunge atAt de puternicfi antipatia locuitorilor Orli impotriva acestui neam strain". La pag. 21 (vol. II din
Memorii") Domnul revine: Pe lAngA pacostea din acest an a
recoltei proaste. Moldovenii ins mai au i una constantA in satele lor: evreul; numai el e cArciumar i bAcan, imbie pe tArani
1) Memorii" Vol. II pag. 46.
2) Vezi in Radu Roseti Amintiri" Vol. 29 Primirea Domnului.
211
www.dacoromanica.ro
ar
oneros.
In politica intern5 insA lucrurile se complicO. Campania electoralA prezintO unele aspecte curioase. Desi cabinetul are o nuantA
mai mult de cat moderata, totusi se pare a rosii, la Bucuresti, si
fractionistii, la Iasi, se bucurA de o tolerantO prea partinitoare.
A fOcut Ion Ghica jocul rosiilor? A fost numai lipsit de autoritate? E greu de spus! In orice caz trebue sa constatam ca ori
de ate ori a avut puterea in mama Ion Ghica a izbutit sd lase a
indoiald asupra purtOrii sale.
Reputatia de om abil nu i-a folosit. DimpotrivA. In politicd
supreina abilitate e s pari naiv.
Ori si in Februarie 1866, si in Octombrie 1866, si in Mantle
1871
dup5 cum vom vedea -- Ion Ghica a 15sat impresia de
a fi jucat tin joc dublu.
Partidul rosu incearc5 sA prinda temeinic teren in Muntenia
si daca se poate s monopolizeze Capita la. Bandele de bdtAusi, in
frunte cu vestitul Mircea Mlderul, condus din umbra de cunoscutii electori liberali Gr. Serurie i CiocArlan, intrA in functiune
cu lozinca s dea in ciocoi". 1)
Insfarsit alegerile se fac in zilele de 29, 30, 31 Octombrie si
7 Noembrie pentru Camera iar la Senat in zilele de 3, 4, 5 Noembrie.
Domnul dorise aceste alegeri cat de libere, scrisese la 23 Octombrie lui Ion Ghica o scrisoare prin care cerea s nu se exercite
asupra alegAtorilor nici o umbra macar de influentO administra1) Gazeta ,,Ordinea" supliment la No. 37 din 1866.
2;2
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
reguala (Memorii" vol. III pag. 3.4) iar conditiunile lui eratt
oneroase. Pentru 18 milioane, cat incasam efectiv, ne obligam s
platim in 23 de ani 34 de milioane.
1) Monitorul Oficial . Sedinta din 25 Noembrie 1866.
2) Monitorul Oficial No. 26 Noembrie 1866.
3) Discursig lui Boerescu a remarcabil. Clar, cumpanit, logic. Vezi,
B. Boerescu Discursuri Politice" Vol. 1 Socec 1910 pag. 98-107.
214
www.dacoromanica.ro
In urma unor violente discutiuni si serioase framantari Camera voteaza totusi inscrierea in buget a anuitatilor imprumutului.
Intretimp situatia politica interna mergea spre clarificare. Rosii duceau tratative cu maistii". 1) Peste putin se inchee intre
si Rosetti-Bratianu pactul
Kogalniceanu , capul maistiilor"
de la Concordia". 2). Bratianu, activ sustinut de Domnitor, avand
posibilitatea unei majoritati parlamentare, in urma pactului de la
Concordia, se pregateste sa ia puterea.
Guvernul de tranzitie Ion Ghica nu mai are rost. La 20 Februarie Petre Gradisteanu ataca ministerul si la sfarsit propune:
...a se da domnilor ministrii un vot de neincredere".
Dezbaterile sunt violente. Ion Ghica se apara fara convingere aratand ca criza ministeriala e latenta Inca dela deschidera
Cam erilor.
www.dacoromanica.ro
Totusi iritarea Parisului creste, spre a deveni in curand periculoasa tanarului Domnitor.
Rana' si casatoria surorei sale cu contele de Flandra .-- fostul
tot prin Ipsilanti, incearca sa realizeze o apropiere intre Romania si Grecia pentru reinoirea rascoalei din Creta".
Printul respinge, momentan, propunerile grecesti, dar subscrie la colecta facuta de Ipsilanti pentru Cretani.
In orice caz problema Orientului preocup in cel mai inalt
grad pe Print. Deaceia il vom vedea trimitand in Ianuarie pe Balaceanu la Atena sa sondeze terenul in vederea unei confederatiuni
a statelor balcanice. Cantacuzino, agentul nostru la Belgrad, primeste aceleasi instructiuni plus misiunea de a se duce si la Cetinge
spre a atrage -Montenegro-ul in combinatie.
Sugestiile romaneti sunt pretutindeni bine primite. La Atena
Trikupis acorda o deosebita importanta propunerilor lui Balaceanu.
Asadar se schiteaza o politica balcanica indrazneata, Romania asezandu-se in fruntea micilor state crestine. 1)
Aceasta actiune diplomatica va aduce insa si ea unele neplaceri Printului. Le vom studia la timpul lor.
www.dacoromanica.ro
Mama XXVII
CA\101.,
I.
Plana XXVIII
Nicolcie lonescu
.
'
0
/.
IA,
'21191
' 7'
--
.'
,
'
.11
C. 1., .%
'
--.-*?'
'.-P,,-
2..:'\:';),:t
i-
Gheorghe Mdrzesca
www.dacoromanica.ro
Nicolae Ionescu
XIX
presedinte al consillului
si ministru de justitie
telan Golescu
minfstru de externe.
Ion C. Br Minim
ministru de interne
Dumitru BrAtianu
ministru de culte si instructie
si interimar ministru de lucrri publice
Al. Vsescu
ministru de finante
ministru de rasboi1)
General T. Gherghel
www.dacoromanica.ro
era o personalitate tearsa, WA activitate politica, menita sa slujeasca drept paravan lui Ion Bratianu.
Acesta era in realitate sufletul ministerului" 1) i conduc5torul lui, dar nu aparea singur pe arena ca sa nu sperie Europa".
Intre 1 Martie 1867 i 16 Noembrie 1868, sub guvernele Cretulescu, Stefan Golescu i Nicolae Golescu, se poate spune ca
adevaratul cap al ministerelor, adevaratul conducator, a fost Ion
Bratianu. Era prima guvernare a omului care mai tarziu va fi numit, cu oarecare dreptate, Bismark-ul Romania".
Intiadevar Bratianu mai fusese ministru, jucase in ultimii ani
un rol insemnat in politica Orli, pentru intaia data insa, in complect acord cu capul statului, Stapanea efectiv guvernul 0-0 putea
da masura ca realizator.
in
In plina maturitate fizica *II spirituala, dupa dotazeci de ani
de viata politica, Ion Bratianu prelua conducerea tarii.
Soarta il f5cuse sa treaca prin multe coli. Fusese rand pe
rand: ideolog, agitator, conspirator, revolutionar, exilat, inchis, propagandist, parlamentar, ministru, colaborator la o lovitura de stat,
diplomat, ef de partid. 0 coala politica mai complecta nici ca se
putea inchipui. Acum, trecut de patruzeci i cinci de ani, }Astra
Inca cel mai frumos stigmat pe care-1 poate purta un om politic:
stigmatul ideii. A ideii pentru care luptase .,i suferise. Dar papptismul sau nu avea rigiditatea ce o intalnim la Rosetti. Varsta,
viata, temperamentul, raspunderea guvernarei, vor transforma pe
ideolog in om politic. Nu-i reneaga ideile dar nici nu se inchide
in turnul kr de filde. Inteligenta lui vie, supra, nuantata .--, ce
minunata ni se releva ea in discursurile lui din aceea vreme
capata pe zi ce trece un sens realist mai accentuat. RealismuI
acesta II va invata ca spre a infaptui trebue s5 stapaneti iar ca
sa stapaneti trebue sa ai in jurul tau oameni disciplinati, organizati, incadrati.
Sectarismul ski de partid, scaderile guvernarilor lui, din acest
realism deriva.
1) Expresia e a prinfului Carol.
218
www.dacoromanica.ro
Inteligenta sa realista, vointa puternica, autoritatea i ambitia, se vor imbina la el cu un uimitor spirit de organizare, cu o putere de mune& cu o grip' a detaliului, care vor lipsi fiului sau
Ionel Bratianu.
Insfarit, temperamentul sau stapanitor se unea cu un farmec,
un magnetism personal, simtit de toti cei ce I-au apropiat.
0 mare personalitate politica, avand i ultima caracteristica
a oamenilor de stat, acea favorizare a soartei, acel joc propice a
imponderabililor ., de care facea atata caz Bismark , acel dram
de noroc fara de care inteligenta, vointa, ambitie nu duc la nimic.
III
Ion Bratianu, poseda pe atunci --- cum n'o va mai avea poate
niciodata --. deplina incredere a Suveranului eau.
El fusese primul dintre Romani care-1 apropiase, el avusese
www.dacoromanica.ro
Din nenorocire, puterile nu aveau despre Ion Bratianu bunele pared ale Printului Carol.
Pentru Napoleon, Bratianu ramasese un mazzinist incorigibil. ce fusese amestecat odinioara inteun complot indreptat im.
potriva vietii sale.
Pentru Austria era seful unui partid care nutrea veleitati asupra Ardealului.
www.dacoromanica.ro
rol. In schimb, ceiace sarea in ochi si izbise neplacut pe noul Domnitor, era luxul lipsit de gust, auraria uniformelor ofiteresti.
Actiunea Printului Carol, bine secondat de Bratianu care va
Fiecare regiment de infanterie capdtd un batalion in plus -al treilea. Se formeaza un regiment de infanterie nou (al 8-lea.
La 6 August 1868). Se mai alcatuesc 33 de batalioane noui de
militie (dorobanti si graniceri). 2) Spre a implini lipsa de ofiteri
se inainteaza 150 de subofiteri la gradul de ofiteri". Curand apoi, la
21 August 1868, se infiinteaza un al doilea regiment de artilerie,
un batalion de geniu, un batalion de tren. Mai tarziu se vor adaoga
doua noui regimente de cavalerie.
Dar nu numai din punct de vedere al numarului si al unitatilor creste armata romana. Inarmarea ei continua cu febrilitate.
In Martie 1867 se comanda la Krupp doua baterii de artilerie. Armata nu avea insa nici pusti moderne. Ostirea noastra nu
poseda pe atunci de cat 15.000 de pusti Mini, restul erau arme
vechi de diferite calibre si sisteme .Munitia este atat de putink
incat aproape s'ar putea zice Ca nici nu exista". Deaceia, in Septembrie 1867, se comanda in Prusia pusti cu ac ,dupa sistemul cel
mai modern. Peste un an va sosi, prin Rusia si vom vedea cu ce
peripetii, primul transport de pusti cu ac, al doilea va veni si el
curand. In total 20.000 de arme moderne. Pe urma vom mai aduce
si arme amiericame Peabody".
1) Memorii" Vol. III pag. 52 5i vol. IV pag. 52-53.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
IV, pag. 74-75) ...prin trecerea la noul sau post Bratianu dobandeste un camp de activitate care-i va ocupa toata energia si
marele sau talent de organizatie". Iar apoi, vorbind de faptul ca
e civil, arata Ca lucrul acesta s'a petrecut si in alte tad cand s'au
facut reforme insemnate in armata, i da drept pilda pe Arago in
Franca i pe Cavour in Italia.
Apropierile sunt mai mult de cat magulitoare pentru Bratianul
Tot in timpul guvernarei lui Ion Bratianu s'a facut i inceputul in materie de cai ferate.
Aparitia cailor ferate schimbase aspectul Europei. Formidabila ascensiune economica ce caracterizeaza veacul al nouasprezecelea, nu se poate concepe macar fara cai ferate.
Toate statele Europei apusene i centrale se acoperisera de o
retea de cal ferate.
Bine inteles importanta lor nu scapase nici conducatorilor Romaniei. Inca de la 1862 se incepusera negocieri cu diferite case
straine pentru constructia de linii ferate in Romania. Dar crizele
politice, penuria financiara, lipsa de perseverenta impiedecasera infaptuirea acestui mare proect.
Sub Cuza se concesionase lui Iohn Trevor Barkley si Iohn
Staniforth numai constructia liniei Giurgiu-Bucuresti.
Lucrarile incepute se impotmolisera insa din lipsa de credite.
Deaceea s'a facut o noua concesiune in 1867, dupa venirea lui Bratianu la putere.
Odata cu venirea lui Carol de Hohenzollern, lucrurile se schimba insa cu totul.
Printul e hotarat sa doteze cat mai curand noua sa patrie cu
o retea de cai ferate. Bratianu are aceleasi pareri. Se fac sondagii
in Occident si se primesc trei oferte: a fratilor Waring din Londra, a austriacului Of fenheim si a unui consortiu german, condus
de dr. Bethel Henri Strusberg. Conditiunile oferite, acorduriIe incheiate, partea lor tehnica i financiara le vom expune atunci cand
www.dacoromanica.ro
ar fi mai bine sA se construiascA osele deck cAi ferate, cA falimentul ne amenintA in urma acestei nebuneti aventuri, Camera a
votat in ansamblu proectele de concesiune
la 27 Mai 1868
cu 79 de voturi contra 23, din 107 votanti, fiind i 5 abtineri,,
printre care Petre Mavrogheni, George Vernescu i preedintele
AdunArei, A. FAtu". 1)
perea discutiei generale. Oratorul ii exprimA temerea cA introducerea cAilor ferate ar putea sA dAuneze creditului public, perfecOonArei agriculturei, dezvoltArei comerlului i chiar... progresului moral i intelectual al tArii.
cAtiva ani cea mai mare parte a retelei noastre de cal ferate va
fi construitA.
1) George D. Nicoiescu, 1866-1901. Parlamentul Roman pag. 42.
1) Monitorul Oficial No. 216 din 25 Septembrie 1868 reprodus si in
Din scrierile si cuvantarile lui Ion C. Bratianu", vol. I. pag. 473-842.
224
www.dacoromanica.ro
Ludovic Steege
Al. Teriachin
Colonel Gh. Adrian
Anton I. Anion
Dimitrie Brtianu
presedinte al consiliului
si ministru de interne
ministru de finante
ministru de externe
ministru de rdsboi
ministru de justitie
ministru de lucrilri pubbice
225
www.dacoromanica.ro
In 27 Octombrie insa, socotind ca satisfaccia data marilor puteri a fost suficienta, Princul recheama pe Bratianu la finance. Guvernul, care i pada' acum lucra sub sugestia sa, intra din nou in
deplina sa stapanire.
Corpurile legiuitoare se intrunisera la 25 Octombrie i de indata criza izbucnete. In edinta din 31 Octombrie 1867 Manolache Costache Epureanu pune chestiunea relatiilor dintre Camera
i minister intreband pe ce formatie parlamentara se sprijina cabinetul. Camera nu se pronunca deocamdata ci trece la ordinea
zilei, dar Bratianu, tiind ce-1 Weapta, o ia inainte. Stapan pe guvern, avand increderea coroanei, vrea sa aiba i o Camera docila.
Inteun lung jurnal al Consiliului de minitrii argumenteaza
ca, data fiind impartirea Camerei in 3 fraqiuni, nici o majoritate
nu se poate forma i sfatuete pe Domn sa dizolve Corpurile Legiuitoare. Domnitorul aproba jurnalul Consiliului de minitri i dizolva Camerile la 1 Noembrie.
Noile alegeri s'au facut in Decembrie iar Corpurile legiuitoare
s'au intrunit la 3 Ianuarie 1868.
Alegerile au prilejuit un mare succes partidului rou. El are
acum majoritatea in Camera i majoritatea in Senat. S'ar 'Area ca.
era guvernarilor omogene de partid poate incepe. Evolutia politica
va fi insa alta.
Dizolvarea Camerilor i modul cum s'au facut alegerile ,
alegerile influencei morale" cum le numea Bratianu, 1) a influentei imorale" cum le poreclisera adversarii
exasperasera opozi-
atunci gazetele Terra- i Pays Roumain" ca sa Vona piept Romanului". Redactorii lor sunt Nicolae Blaremberg, Aristid Pascal
i Petre Carp. Campaniile de presa devin extraordinar de violente
i nu cruca nici pe Domn. Dar adversarii din afara sunt mult mai
periculoi de cat cei dinauntru. Chestia ovreiasca persista i se
complica acum cu aceia a bandelor bulgare.
1) Frederic Dame Histoire dela Roumanie conteinporaine" pag. 185
2) Christodul I. Suliotis Nicolae Blaremberg" pag. 267.
226
www.dacoromanica.ro
presedinte al consiliului
si ministru de externs
Ion C. Brtiann
Colonel Gh. Adrian
Dimitrie Gusty
Anton I. Arion
Panait Donici
ministru de interne
si interim ininistru de finante
rninistru de rg,sboi
ministru de culte si instructie
ministru de justitie
ministru de lucrlri publice
Domnitorului.
Camera
da ins un nou vot de incredere cabinetului cu 70 de voturi contra 20 i 15 abtineri. Atunci Domnitorul acord dizolvarea Senatului. In toamn'a noul Senat e muk mai favorabil cabinetului. Presiunea puterilor e insa irezistibila 0 Bratianu se retrage Id 16 Noembrie 1868.
13
1) Decret 668 din 1 Mai 1868. Monitor 98 din 2 Mai 1868 pag, 613,
227
www.dacoromanica.ro
Pe de alta parte Parisul avea si motive directe de nemultumire. Staruinta printului Carol, sustinut de Bratianu, de a aduce
ofiteri prusieni supara enorm. Guvernul francez crede, cu oarecare
dreptate, ca influenta lui inceteaza de a mai fi hotaratoare la Bucuresti. Marchizul de Monstier spune categoric ambasadorului pru-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Chestiunea 0-
Printul raspunde ca nu e vorba de nici o persecutie Les mesures que la gouvernement a cru devoir prendre n'ont rien d'exceptionnel et rentrent dans le droit commun". 1).
Bratianu se apara viguros publicand in Monitor toate dispoI) Memorii" Vol. III pag. 74-75.
231
www.dacoromanica.ro
dintele Aliantei Israelite" .. atacand cu violenta guvernul roman. Acuzatiile de persecutie", medievalism", obscurantism",
progrom" revin impotriva celor ce nu faceau decat sa-i apere
Ora de o navalire straina.
Doamna Cornu, alarmata, scrie i ea Printului, punnd in legatura msurile antisemite cu apropierea de Rusia i prezice o catastrofa. Sugereaza c numai demisia ministerului ar putea calma
opinia europeana. Printul ii sustine ministrul i campania presei
evreeti continua. Le Siecle" care ne aparase la inceput, cumparat de Evrei, publica o nou'a scrisoare al lui Cremieux i o depea
a comunitatei israelite din Iai, care spune ca. persecutiile" pe fata
au incetat dar pe sub ascuns continua i Evreii de la Iai se mira
www.dacoromanica.ro
Peste Cateva zile sosete la Bucureti un inspector al umanitktii" in persoana baronetului Moise Montefiori, introdus oficial de
consulul general englez. E prima de Domnitor i trebue sa marturiseasc ca, dupa cele ce a putut afla, n'au fost nici un fel de
persecutiuni in lard".
De altfel cu aceleai preri plecase din tar tin alt inspector" Desjardins, trimis de Napoleon cu o misiune savant dar i
cu aceia de a vedea ce se petrece. Desjardins i-a publicat impresiile i iata ce spune intre altele: Les juifs sont des trangers sur
le sol roumain, non seulement par la langue et les moeurs, mais
mEme par l'esprit. Ils tiennent .e rester des etrangers. Ils n'envolent pas leurs enfants a l'cole roumaine, qui leur est ouverte gratuitement: tout le petit commerce est entre leurs mains: le lait, la
viande, les fruits, l'eau-de-vie surtout dont ils ne boivent pas et
gulls frelatent avec du vitriol, trompant les Roumains, empoisonant du meme coup la vile et la campagne... Dans la Moldavie, le
Juif est aussi tailleur, cordonnier, horloger, ferblantier; mais surtout usurier. Ii prend jusqu'a 50 pour 100 d'interet par mois. Ce
peuple ne vewt ni servir, ni s'instruire, ni cuiltiver, ni payer; il ne
veut paa4tiCa,per a aucune charge, ne fait aucun sacrifice, ne se soumet meme pas aux lois de police, aux reglements d'hygiene, et, avec
ses 800.000 bras, ne saisit ni la pioche, ni la charrue, ni le fusil:
mais l'argent".
Dupa 3 luni, la 27 Octombrie, Suveranul socotind_ c agitatia puterilor s'a calmat, recheama pe Bratianu ,- care intre timp
fusese la Paris unde incercase s rec4tige increderea cercurilor
oferindu-i ministerul de finante.
guvernamentale franceze
Alegerile influentei morale" au loc in Noembrie, fractionivii
inregistreazi un nou succes. Preedinte al Camerei e ales un fractionist Fatu, de la Iai. Presa evreiasca reincepe campania.
In Martie, 31 de deputati moldoveni, in frunte cu preedintele
Camerii, propun un proect de lege prin care: a) Evreii nu se pot
stabili in oraF dect cu autorizarea consiliului comunal iar in sate
de loc; b) li se interzice cumpfirarea de imobile rurale sau urbane;
c) sunt opriti de a lua in arenda moii, hanuri, mod, crciumi ai
nu vor putea vinde mncare sau b5utur5 de cat coreligionarilor.
0 notia explozie a presei mondiale evreigti.
233
www.dacoromanica.ro
Marchizul de Moustier, ministrul de externe al Frantei, sugereaza insistent demisia ministerului fiindca nu mai are increderea Frantei".
Printul Carol raspunde foarte demn ca Bratianu are increderea sa.
Printul Carol-Anton trimite noi sfaturi fiului sail caracterizand
www.dacoromanica.ro
Opozitia folosete prilejul spre a ataca guvernul. Carp la Camera i N. Ionescu la Senat. La 26 Aprilie 1868 Carp ii face debutul ca filosemit, atitudine pe care va pastra-o pana la sfaritul
vietii, cand -- dupa cate spune biograful sari dl. C. Gane, fata de
f elul cum s'au purtat Evreii in timpul ocupatiei germane .--, i-a
revizuit parerile favorabile despre ei.
In aceiai edinta Bratianu raspunde lui Carp 1): Onorabilul dl. Carp a adaos ca inaintea venirii mele la putere, chestiunea
aceasta nu exista in Romania. Numai acei ce nu traesc cu inima
si cu sufletul in Romania, numai aceia pot zice asemenea cuvinte.
Petre Carp n'a trait nici odata cu inima, cu sufletul, cu instinctul ci numai cu minunata dar seaca lui ratiune. Deaceia superba lui inteligenta i caracterul su tAiat in bronz n'au dat toate
roadele pentru tam lui, pe care atat a iubit-o.
le
Toamna aduce o agravare a situatiei; campanie in presa franceza, in cea austriaca, in cea germana; discursuri in Camera Comunelor.
433-446.
235
www.dacoromanica.ro
nu-i va plati cu
din nenorocire
Vom vedea ca. Bratianu
aceiai moneda.
DespArtirea intre Printul Carol i Bratianu e prietenoasa, dei
cu anumite umbre i reticente din partea efului roiilor. Bratianu
promite sprijinul sau noului guvern Ghica-Kogalniceanu; astfel nu
va fi nevoe de dizolvarea Camerilor
Textul demisiunei e semnificativ:
Am fost mandri i fericiti de increderea cu care Alteta Voas-
236
www.dacoromanica.ro
XX
In ziva de 16 Noembrie 1868 demisioneaz guvernul generalului N. Golescu i ia hi/10 ministerul Dimitrie Ghica astfel a1catuit:
Dimitrie Ghica
Proedinte al Consiliului
Ministru de Externe
si interim Ministru de Lucrri Pub lice.
M. RogAlniceana
Ministru de Interne.
Ministru de Finante.
Alex. G Gelescu
Vasile Boerescu
Ministru de Justlitie.
Ministru de R5sboi.
Colonel A Duca
M. Papadopol-Calimachi
Ministru de Culte i Instruetie.
1) Decret No. 1814 din 16 Noembrie 1868. Mon. Of. 259 din 17 Noembrie 1868, pag. 2273.
237
www.dacoromanica.ro
Puterile sunt foarte multumite de plecarea lui Bratianu. Napoleon nu-si ascunde deloc sentimentele si scrie printului Carol la
5 Martie 1869 intre altele: j'avoue a Votre Altesse que tant que
M. Bratiano a t chef de votre cabinet, nous avons crairnt qu'il
n'engageat votre gouvernement dans des aventures qui auraient pu
troubler la paix de l'Europe". Iar lui Strat, agentul nostru la Paris,
imparatul ii declara, in Februarie 1869. Que le gouveinement entre dans la voie conservatrice, qui est la seule bonne pour les inte238
www.dacoromanica.ro
i. putile Peabody.
Aceiai satisfactie la Londra i la Berlin de unde Bismark ddduse lovitura decisivd lui Brtianu. Insfarit Viena e rnultumita,
ministerul rop, visul r5u al Cancelarului Beust, e la pamant.
Romania, tot in urma sfaturilor lui Bismark pe care trebue sa'
subliniem ca. Printul Carol le urmrea cu o docilitate de elev, va
incepe sa se apropie de Austria.
M
www.dacoromanica.ro
.1kadar cnd presiunea puterilor silete pe Domn sa se desparta de el, Bratianu intelege 0 e gata sa-0 atepte din nou ceasul.
Rosetti insa nu intelege. Pentru el situatia e imposibila". Rationamentul lui e simplu, clar: se bucura Romania de autonomie 0
tinde spre independenta? Au ro0i majoritati in Corpurile legiuitoare? Atunci demiterea ministerului rop inseamnd totdeodata o
sacrificare a drepturilor Romaniei i o violare a suveranitatii nationale. Ori aceste bunuri Rosetti le socote0e esentiale, pe tema
lor nu intelege nici tranzactie, nici weptare. Iata dece Rosetti incepe sa atace cabinetul Ghica-Kogalniceanu in Romanul".
Insfar0t trebue sa ne mai dam seama ea intre Rosetti-Bratia-
de alta parte atacului ro0ilor se raliaza Tara" 0 Le Pays Roumain", grupul Blaremberg-Aristid Pascal-Carp care n'au incredere
in Kogalniceanu, omul dela 2 Mai". Carp interpeleaza pe aceast
tema in Camera exprimndu-0 nemultumirea ea Mihail Kogalniceanu a revenit pe banca ministeriala. Rosetti gsete un foarte
bun teren de lupta:lovind pe deasupra capului guvernului, in Dom-
www.dacoromanica.ro
BrAtianu se repede la Palat i intr'o lungA audienta, ce dureazA cinci ore, inceard a indupleca pe Domnitor sA nu dizolve Camera. VAzAnd cA nu reuete, eful roiilor trece la intimidAri i
prezice o catastrofA. Lovitura n'a fost insd bine calculata. Printul
Carol jicnit, insultat zilnic, amenintat, are contiinta valorii sale i
mai ales mAndria numelui pe care-1 poart, deaceia rspunde sec:
Nu ma tern de nimic. Un Hohenzollern nu se lasd aa uor rAsturnat ca un Print parvenit".
La 29 Ianuarie 1869 Camera e dizolvat. RAzboiul intre Domnitor i roii e declarat.
Noile alegeri se desfAoarA la 22, 24, 26 i 28 Martie. Rezultatul lor inseamnA o victorie categoricA pentru guvern. Bine inteles
1) Memorii", Vol. V. pag. 16.
16
241
www.dacoromanica.ro
ii
Totusi Domnul socoteste situatia interna destul de sigura pentru a putea lipsi mai multa vreme din tara. La 2/12 August 1869
pleaca spre Livadia, in Crimeea, spre a face o vizita Tarului. Foarte bine primit de curtea imperiala, Domnul se intoarce in Bucuresti
la 13 August. Asista la manevre de care
pentru prima oara ,
se declara multumit, si la 26 August porneste spre Occident.
Vizita in Rusia trebuia contrabalansata printr'una in Occident,
cad altfel Parisul si Viena ar fi socotit ca se continua linia politica
din anul precedent. Dar nu numai motive politice indemnau pe Print
sa plece in strAinState, ci si motive personale, dinastice.
Problema consolidarei dinastiei se pusese de la inceputul venirii lui in Romnia. Printul voia s se castoreascd. De aproape doi
1) Vezi T. Maiorescu, introducerea la Discursuri Parlamentare" si
N. lorga Politica externi a Regelui Carol I."
242
www.dacoromanica.ro
Bruxelles ca sd-i vadd sora casStorit cu contele de Flandra. InsfArit la 22 Septembrie intAlnete la Baden pe Kroprint, pe Regele
www.dacoromanica.ro
N
Printul lipsise dou luni i jumatate din tarA. Intre timp atacurile opozitiei continuaserd furioase dar Fara mare eficacitate. Ministerul stApan pe parlament, avnd increderea Printului, beneficiind de o atitudine binevoitoare din partea puterilor, putea fi
linitit.
Din nenorocire in sAnul guvernului nu exista armonie. Kogd1niceanu se ciocnea continuu cu Boerescu. Mare le rol pe care-1 jucase in viata public, increderea pe care o avea in el, siguranta cd
dispune de majoritati parlamentare imboldeau pe Kogalniceanu sa
pretinda conducerea cabinetului.
Mai tank, frd meritele culturale i politice ale lui Kogalniceanu, dar inteligent, cult, bun orator, foarte vioi, Boerescu socotea, dat fiindcA se bucura i de simpatia vadit a palatului, a rolul de mentor al guvernului i-se cuvine.
Beizadea MiticS, eful ministerului, cu greu putea stpani pornirile celor doi colaboratori.
1) Memorii" Vol. V. pag. 48. Vezi in ceeace priveVe ciskoria i
Gen. Vackescu Casatoria lui Vara' Carol" In Convorbiri Literare.".
244
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
In chestiunea evreiascA, dupd presiunea puterilor, Kogalniceanu trebuise sa dea inapoi. Imigrarea Evreilor din Galitia i Po Ionia
RuseascA devine foarte puternicA.
Fraccionitii interpeleazA in Camera asupra nAvalei evreieti,
KogAlniceanu recunoate cA nu o poate impiectica.
Simpla interpelare a lui Codrescu pune in micare presa evreiascA, iar se vorbete de perspectiva progromurilor- in Romania.
Strat raporteazA dela Paris cd in urma interpeldrii lui Codrescu
preedintele Aliantei Israelite- Crmieux homme d'une eloquence
entrainante- va interpela i el in Camera francezA.
Toate sforOrile fractionitilor i a tuturor antisemicilor pana
in
1) N. lorga. Correspondence diplomatique" pag. 53.
246
www.dacoromanica.ro
Armata continua si ea a fi inzestrata i instruita. Dupa retragerea auvervului Bratianu, Poarta autorizase transitul celor 25.000
de pusti Peabody cumparate in Statele-Unite; deasemenea ridicase
sechestrul de pe o insemnata cantitate de pulbere ce ne venea din
strainatate.
Instructia in cazarmi urma sistematica, uniformele simple fuseser introduse i dadeau trupei o tinuta militara, manevrele din
toamna anului 1869 multumisera pe Domnitor. Deaceia in Iulie
1870 and a fost vorba la un moment dat ca Romania sa intre inteo coalitie alaturi de Austria si Frano impotriva unui eventual
bloc ruso-prusac, guvernul roman a putut anunta celui francez ca
Putem dispune de 30 mii soldati bine inarmati-.
Poate ea' in grija pe care Domnitorul o arata ostirei intra i o
nota de politica personala. Bismark ii scrisese categoric: Intarirea
autoritatii princiare inlauntru sta., in prima linie, in existenta unei
trupe de cateva inii de oameni,
trupa de o fidelitate pusa la
area incercare
si care sa fie in masura a lucra cu energie pretutindeni unde va fi chemata sa impuna supunere-. Vom vedea ca
si de astadata Cancelarul de Fier avusese dreptate. In orice caz
maO pe Ianga apararea dinastiei, embrionul de ostire moderna ce
incepea sa se formeze ne va da Grivio, Plevna i independenta.
www.dacoromanica.ro
Motive le nouei atitudini prusiene sunt lesne de inteles. Bismark, preocupat exclusiv de interesele Prusiei, pregAtea rdzboiul
cu Franta. Pentru aceast eventualitate avea fireste nevoe de neutralitatea binevoitoare a Rusiei dar incerca sA neutralizeze in acelas timp Austria. Cum? Printr'o stransd apropiere de Ungaria lui
Andrassy. Dar Ungurii erau speriati de agitatiile romAnesti in
Bismark im'I ransilvania deci . spre a fi agreabil Budapestei
pinge Bucurestiul la o intelegere cu Maghiarii.
Asadar, printr'o paradoxalA conjuctura, Parisul si Berlinul ne
impingeau in aceiasi directie. Primul ca sA castige sprijinul Vienei,
al doilea ca sa obtinA increderea Budapestei.
Totusi la inceput Domnitorul rezista s'it defineste foarte clar,
in faspunsul adresat marchizului Pepoli, pozitia lui fata .de problema Ardealului: Nu atArnA de mine"
scrie Printul, , a inlAtura
simpatiile firesti care existA intre populatiile de aceiasi limbd de din-
tilor turd.
Cu toate acestea, bunele relatii cu Rusia continuA.
Am arAtat primirea de care s'a bucurat Printul cu ocazia cAIAtoriei in Crimeea. Mai mult, Rusia consimte sa-si supunA nationalii
jurisdictiunei tribunalelor romAnesti renuntand la tribunalele consulare.
-.
-I
Franca se aratA binevoitoare dar urmAreste cu neicredere faptele Printului de Hohenzollern. InsfArsit Prusia poate fi multumia
de situatia preponderenta pe care o detine in politica RomAniei.
1) Memorii" Vol. V. pag. 8.
248
www.dacoromanica.ro
Pianos XXIX
711
A:
o'
Tinerii citsaoriti
www.dacoromanica.ro
Plana X X X
.52et
-."
41;
'L
La sosire
L
Doamna Elisabeta
www.dacoromanica.ro
Mama
il
La 2 Februarie 1870 sub preOdentia lui Alex. G. Golescu se
formeazd urmdtorul guvern. 1)
Alex. G. Golesen
Presedinte al Consiliului
Ministru de Interne
si interim Ministru de Externe.
Colonel Gheorghe Mann
Ministru de Fittsbol.
Ion Cantacnzino
Mimistru de Finante.
D. P. Vioreann
Ministru de Justitie.
Gh. Marzesen
Ministru de Culte si Instructie.
Ministru de Agricultura,, Cornell
Dim. Cozadini
si Luceiri Pub lice.
Noul cabinet nemultumete pe toat lumea. Pe roii care pretindeau ca puterea li se cuvenea lor, pe Kogalniceanu care se atepta sa formeze el ministerul, grupul Blaremberg-Carp-Al. Lahovary etc.
Kogalniceanu care odinioar avusese cele mai bune preri despre Print 2) declarA acum: Dinastia aceasta nu mai e de sustinut"
i, ceiace-i mai gray, fostul preedinte de consiliu, Beizadea Mitic5,
atfit de corect in raporturile sale cu Domnul, repetS spusele lui Kogalniceanu.
Fehr. 1870.
www.dacoromanica.ro
Intre timp, tot ca o demonstratie impotriva Domnitorului, colegiul al IV-lea taranesc din Mehedinti alesese pe Alexandru Ion
Cuza ca deputat i Camera validase alegerea.
La 7 Februarie, deputatii liberali A. C. Golescu, George
Chitu, Anastase Stolojan, P. Opran, Al. Vilner, C. T. Grigoregcu,
S. Mihalescu, B. Radian 1 Matache Nicolau ii dau demisia din
Camera explicand-o astfel: Reprezentanti ai natiunei, alei prin
liberul vot al comitentilor notri, Inca de la inceputul sesiunilor acestei legislaturi, am suferit ca membrii ai partidei nationale-liberale, cele mai aspre i injuste atacuri din partea majorittii Camerii". Apoi scrisoarea de demisie arata ea nu mai pot suporta in-
Ministerul Al. Golescu e insa cel mai slab din toate guvernele lui Carol I-ul. La 24 Martie o prima sincopa, Senatul respinge proectul pentru sporirea impozitului funciar. Urmeaza negoderi cu leaderii" din Camera i Senat apoi cabinetul ii prezinta
demisia. Criza dureaza doua saptamani, !Ana la 8 Aprilie, and
-- neputand gasi un preedinte de consiliu care sa corespunda
conjucturei politice obtinand majoritatea in Camera , Domnul inSarcineaza din nou pe Alexandru Golescu cu formarea ministerului. Dar Golescu nu poate alcatui un al doilea cabinet. La 20 Aprilie urmeaza demisia definitiva.
In
1) George D. Nicolescu. Parlamentul Roman. 1866-1901, pag. 67.
250
www.dacoromanica.ro
Domnitorul s'ar fi putut adresa acum fie rosiilor, fie conseirvatorilor nuanta Catargiu-Mavrogheni, fie uneia din personalitatile de centru, liberali moderati sau conservatori moderati.
Pe rosii Printul nu-i putea aduce atat din motive de politica
interna, cad ar fi insemnat o capitulare, cat i, se pare, din motive de politica externa. Razboiul franco-prusian se prepara i
Hohenzollern-ul vrea un cabinet sigur care, sa nu-1 duca in tabara dusmana patriei sale.
Fata de Catargiu-Mavrogheni, Domnitorul avea stima dar
ii socotea retrograzi i fara popularitate.
Deaceea alegerea Printului se opreste asupra lui Manolache
Costache Epureanu.
La 20 Aprilie Manolache Epureanu alcatueste urmatoruf
guvern :1)
Manolache Costache Epureann
Colonel Gheorghe Mann
George Gr. Cantacuzlno
Genet. GrAd14teann
Petra P. Carp
Al. Lahovary
Vasile Pogor
Presedinte al Consiliuluj
1}1. Ministru de Interne.
Ministru de Rdsboi.
Jr
Ministru de Justitie.
Ministru de Culte si Instructie.
Vasile Pogor refuza Ministerul de Culte, al carei titular fusese numit fr consimtamantul sau; Petre Carp este cel care ia
interimatul acestui departament pana la sfarsitul guvernului.
Noul cabinet botezat closca cu pui" se caracteriza prin tineretea membrilor sai. Mai toti abia trecusera pragul celor 30
de ani, singur Manolache Costache avea un mare trecut politic.
Dar puii" lui Manolache Costache vor stapani apoi, timp de aproa
pe o junidtate de veac, viata politica a tarii. Dintre toti sa ne
oprim putin asupra lui Petre Carp.
Intrat din 1866 in politica, o clipa diplomat la Paris, se afirmase ca un debatter" parlamentar periculos, fusese apoi co-redactor la Tara" si la Pays Roumain" ale lui N. Blaremberg
si dusese violente campanii anticlinastice. Acum iata-1 ministru.
1) Decret 665 si 666 din 20 Aprilie 1870.
Aprilie, pag. 521.
251
www.dacoromanica.ro
Printul Carol Anton exprima foarte bine sentimentul general intio scrisoare adresata fiului &au : Trebue sa te fi costat foarte
mult vazand ca i s'a dat lui Carp un loc in cabinet; dar, la urma
urmelor. e poate foarte bine ca partidul dela Pays Roumain- a
fost dezarmat ....
Mai 1870 iar nouile alegeri s'au facut la 25, 27, 29 "i 31 Mai pentru Camera, la 2, 4 i 6 Iunie pentru Senat. La 15 Iunie Camerile
au fost convocate in sesiune extraordinara.
si
Guvernul obtine o foarte precara majoritate in Parlament. La
Ploeti s'au produs noui tulburari, la Piteqti o incaerare mai grava in care trupa a facut uz de arma. Dar acum agitatia politica
obinuita trece pe al doilea plan in fata evenimentelor ce se des-
www.dacoromanica.ro
tre de Oita, sau din contra, o politica intemeiata exclusiv pe interese si conventiuni egoiste si personale."
Presedintele-de consiliu raspunde ca simpatiile Romaniei
merg catre Franca.
.
Nesimtindu-se stapan pe majoritati Manolache Costache
vrea sa se retraga pretextand ea' si-a indeplint misiunea, aceia de
a prezida la alegera noilor corpuri legiuitoare. Domnitorul ii cere
Irma sa MI:aria la postul sau. Presedintele Camerii, Costa-Foru
explica situatia Camerii si arata ca Maria Sa a adaogat ca e decis a nu se departa cu o linie dela conduita ce i se va trage de
catre aceast Camera".
Limbaj caracteristic al epocei de omnipotent& parlamentara!
0 nou discutie asupra politicei externe, provocata de interpelarea deputatului Al. Gheorghiu, discutiune la care iau parte
Fleva si Ion Bratianu, prilejueste lui Carp urmatoarea declaratie:
Acolo unde sunt gintele latine, acolo va fi si inima Romaniei".
Situatia continua sa se complice. Strat depeseaza de la Paris
aratand ca. guvernul francez nu se multumeste cu asigurari de sim-
lor si pe edificiile publice, anunta ca Printul a Lost detronat si pro1) La Paris s'a sperat incontinuu in intervenlia Austriei. Bismark a
stilut insA s localizeze conflictul.
253
www.dacoromanica.ro
Llama pe generalul Golescu Locotenent Domnesc iar pe Ion Bratianu ministru de razboi. Dar vanatorii maiorului Gorjan trimii
din Bucureti pun repede capat rascoalei.
In 24 de ore totul reintra in ordine, capii rascoalei sunt arestati i efii partidului rop, in frunte cu generalul Golescu i Ion
Bratianu, deasemenea.
Ce s'a intamplat in realitate? De ce s'a rasculat CandianoPopescu la 8 August? dinteo greita interpretare a unei telegrame? Dintr'o graba neserioasa? E greu de spus. Documentele lipsesc. Dovada de neinlaturat a legaturilor dintre Candiano-Popescu
i efii partidului rou nu s'a putut face. Totui in urma luptei fat* dintre Domnitor si roii, in urma campaniilor duse, judecand
dupa trecut, pare neindoios ca deputatul rou Candiano-Popescu
n'a lucrat fr tirea lui Rosetti-Bratianu.
Dei nereuita revolta Ploetiului a izbutit totui sA impresioneze profund pe Domnitor. Gandul abdicarii, care-i venise de mai
multe ori fugitiv in minte in urma violentelor campanii ale roiilor,
se instapanete definitiv in cugetul lui. Felul in care lumea politica
pi opinia publica 1i manifesta sentimentele franco-file ii jicnesc
pana in adancul sufletului. Printul Carol Anton il sfatuete sa ab-
www.dacoromanica.ro
Se tie ca sub guvernarea liberala din 1867.-1868 s'au votat concesiunile cailor ferate. Construirea caii ferate Suceava-I41Roman a fost atribuita consortiului austriac Of fenheim, portiunea
cea mai importanta Roman-Tecuci-Galati-Braila-Budu-PloqtiBucureti-Piteti-Slatina-Craiova-Turnu-Severin a fost data in
constructiune consortiului Strusberg.
Pretul global pentru kilometrul de cale ferata era de 270.000
franci (art. 7), cu 20.000 franci de km. mai mult ca pretul plata
consortiului Offenheim. Pentru finantarea uriaei Intreprinderi
circa 400 miiloane lei
concesionarii puteau emite obligatiuni ce
purtau o dobanda de 71/9. (art. 8) Dobanda obligatiunilor urma
sa fie platita de concesionari, pana la receptionarea i punerea in
functiune a liniilor cand statul roman incepea sa plateasca el dobanzile obligatiunilor.
Concesionarii nu puteau insa emite obligatiunile deodat2i, ci
pe masura ce constructia inainta i asta numai pe baza certifica255
www.dacoromanica.ro
Surnele rezultate din vanzarea obligatiunilor formau un depozit si nu se eliberau concesionarilor decat numai cu permisiunea
comisarului Statului si sub aceleasi conditiuni sub care dispunea de
obligatiunile vandute". (art. 9)
IatA, sumar, economia generala a legii de concesiune. SA vedem acum ce s'a intamplat.
Consortiul Strusberg a inceput construirea liniilor. 0 prima
serie de nemultumiri au luat nastere de pe urma impertinentei, brutalitatei, cinismului tehnicienilor si inginerilor germani yeniti sa
execute lucrArile. Bietii tdrani i muncitori romani erau tratati ca
indigenii din colonii.
Ambronn, hind de convenienta cu Strusberg, la banca Iosef Jacques care convertise depozitul in actiuni fArA valoare. Insfarsit in
Decembrie 1870, in urma greutatilor financiare prin care trecea,
Strusberg -- desi constructia liniilor nu fusese Inca receptionatA de
statul roman
www.dacoromanica.ro
Plana XXXI
_
www.dacoromanica.ro
Plan*a XXXII
.9
www.dacoromanica.ro
Lase& Catargiu
ratul su nume Baruch Hirsch Strausberg, s'a nascut la 21 Noembrie 1823 intr'un ghetto din Prusia Orientala. La 12 ani Baruch
Hirsch Strausberg ajunge la Londra langa un unchiu al sau care
avea o afacere de carbuni. Peste cativa ani ii gasim reporter la
Waterloo" la Berlin.
Aci obtine pentru un grup de capitalisti englezi concesiunea
construirei caii ferate Tilsit-Iusterburg. Afacerea reuseste si Bethel Henry Strousberg" devine concesionar-constructor de cai
ferate pe cont propriu. Construeste liniile: Berlin-Grlitz, \Warburg
257
www.dacoromanica.ro
Dar ca toti marii speculatori intr'o zi intr in dificulati finandare i apoi urmeazA dezastrul.
www.dacoromanica.ro
Dar guvernarii Golescu-Bratianu i-a urmat cabinetul GhicaKogalniceanu. Acesta a aplicat conventiile. De ad alte atacuri si
acuzari impotriva lui Dimitrie Ghica, Kogalniceanu i Donici ,
fost ministru al lucrarilor publice.
Cum in afara de vechii conservatori, de grupul Blaremberg i
dela Ion Bratianu, la Kogalde fractioniti restul lumii politice
se
succedase la guvern si deci de aproape sau de departe fusese amestecat in afacere", acuzarile reciproce, ofensele. campaniile de presa se tineau lant.
Dar fireste cel mai atacat era Domnul. El staruise pentru incheerea concesiund Strusberg. El, la cererea lui Strusberg, numise
pe Ambronn, consilier al familiei de Hohenzollern-Sigmaringen, comisar al statului roman insarcinat cu supravegherea executaril
constructiunilor, a emiterii obligatiunilor, a pastrarii depozitului i
Ambronn fusese de coniventa cu Strusberg. El ii asumase de mai
multe ori, public, raspunderea pentru uriasa opera a construirei
retelei de cai ferate. Era natural deci sa fie banuit. sa nu fie crutat, chiar in imprejurari normale. Cu atat mai mult n'a fost crutat
in clipa gravei tensiuni care opunea o miscare dinamica, majoritatea presei, o buna parte a lumii politice si a opiniei publice ,-dinastiei.
ii
Au fost interesati Domnul, Ion Bratianu, Beizadea Mitica
Ghica, Mihail Kogalniceanu, Vasile Boerescu si ceilalti ?
Pot fi ei oare banuiti ca s'au lasat corupti ?
E greu de raspuns. Probele lipsesc si pentru a-i apara si pentru a-i acuza.
De altfel asa s'a intamplat intotdeauna, in ,toate marile afaceri politico-financiare care s'au perindat de atatea ori pe ecranul
istoriei. Dela Cesar la Clemenceau, care om politic si cati conducatori de popoare n'au fost acuzati de coruptiune? S'a dovedit in
vinovatia sau nevinovatia? Nu!
alb pe negru
vre-un caz
Sa ne gandim de pilda la afacerea Skoda, sau la afacerea Stavisky, vom sti noi oare vre-odata cine a fost mituit si cine nu? Mituitul nu cla chitanta i mituitorul nu se tradeaza. Deaceia scanda259
www.dacoromanica.ro
lurile politico-financiare .-- extrem de frequente in decursul istoriei .. lasa in urma lor banueli i noroi, probe nu.
Cand insa punem in cumpana vieti exemplare ca a Regelui
Nici unul dintre minitri nu se incumeteaza sa spue ce trebue spre a-1 desvinovati: Printul insui e mai micat de cat oricine
de trista situatie in care nelealitatea i neglijenta au adus intreprinderea cailor ferate. Intr'adevar, el nu putea avea cunotintele
i amAnuntele cerute pentru astfel de conventii. Unicul lucru ce
i-se poate imputa pe drept, -1 pentru care el e cel dintai care ii
face aspre imputari, e ca in lealitatea sa de tank a avut incredere
prea mare in Strusberg i Ambronn i ca a cAutat numai &A procure cat mai curand posibil tarii sale binefacerea cailor ferate-.
111
. il
260
www.dacoromanica.ro
ni
Epureanu da Printului sfatul de a se adresa majoritAtii Camerei, majoritate evidentiata cu ocazia rasturnArii lui, spre a-i desemna un prim ministru.
Presedinte al Consiliuluf
qi Minfstru de Interne.
Ministru de Finante.
Minfstru de Justitie.
Ministru de Culte 0 Instructfe
Ministru de Externe.
Minfstru de Lucrari Publice.
Ministru de Razboi.
www.dacoromanica.ro
Intradevar, aoesti oameni, cari cei mai multi s'au dus sa-si
caute Intreaga lor cultura intelectuala F,;i politica In strainatate, au
uitat apoi prea mult hicrurile tarid si n'au anti. tinta deck de a transplanta In patria br,, pregentate sub o forma utopica. t far& experien4it ideille ee domnesc aeolo si de care sunt Inflacarati. Astfel
aceasta nenorocita tar&, care a tost totdeauna sub jugul cel mai aspru,
se pomeneste trecand far& tramitie de la un regim despotic la o Con-
stitutie atat de liberal& Incat nticj un popor din Europa Ware alta
la fel.
www.dacoromanica.ro
mai mare cu cat Romanii nu se pot maguli ca au vreuna din virtutile civiee ce apartin acestui fel de Constitutie a statelor quasirepublicane.
de la datoriile mete dact asi mai fi ascuns rain si asi fi lasat fara
vointil viitorul tarei agitatiilor partidelor.
In tot cazul aceluia care intr`o situatie data are curajul sit
La 15/27 lanuarie 1871 scrisoarea apare in Augsburger Allgemeine Zeitung". Senzatia in lumea noastrA politica e imensA.
Printul ii spunea fait inconjur pArerile i arata clar responsabilitAtile in cazul abdicArei sale. 0 violentA discutiune se incinge in
Camera la 30 lanuarie 1871.1) N. Blaremberg intreabA guvernul
1) Vezi Monitorul Oficial No. 26 din 5 Februarie 1871.
263
www.dacoromanica.ro
de ce n'a declarat apocrifa scrisoarea Domnitorului si inteo cuvantare foarte violenta spune intre altele vorbind de intentiunea
abdicarii: .... ar fi un act de desertare, un act de Malta tradare...Ion Ghica apara foarte slab pe Print spunand ca scrisoarea
pare a fi fost scrisa inteun moment de mare depresiune sufleteasc si termina aratand ca astazi, avem toate cuvintele a crede ca.,
idei care ar putea sa ne pue in neliniste, nu exista-.
Intre limp, pang la caderea cabinetului Ghica, afacerea Strusberg revine continuu in discutiunea Camerii si din ce in ce atacurile ce se aduc Domnitorului sunt mai violente.
Blaremberg e iarasi de o indrazneala fail pereche, in discursul
tine un limbaj de o violenta extrema: ...sper ca Ilustrul srputernicul Hohenzollern din Berlin, nu ya permite guvernului sail sa
protege pe un escroc, ca sa despoae statul roman, pe ate vrenze
acesta are, in capul sail, pe tin alt Hohenzollern-. Dar claca, domnilor, din nenorocire, puterea guvernului din Berlin va fi mai mare
de cat aceia a Capului Statului si ne va impune cu forta sa platim
cuponul, ei bine, atunci sa se stie ca nu platim o datorie, ci piatim... platim rechisitiunea simpatiilor ce am avut si avern pentru
natiunea franceza... (aplauze)
Vom plati, domnilor, ins, chiar in saracie, chiar in sdrente,
chiar sdrobiti, simpatiile noastre pentru Franta nu vor slabi, din
contra ele vor creste mai mutt-.
Iata pe ce plan perfid, foarte periculos pentru Domnitor,
se punea in parlament chestiunea Strusberg.
www.dacoromanica.ro
Tumultul se intinde, mii de oameni s'au straits in stracIA, felinarele au fost stinse, clopotele bisericilor sund, glasuri incep s
strige TrAiascA Republica", La Palat". Era evident cA rosii doreau sd forteze pe Print sA abdice imediat. Prefectul politiei Simion Mihdlescu i probabil chiar Ion Ghica erau intelesi cu roii,
le inlesneau jocul. Totusi complotul nu reuseste. Generalul Solomon, comandantul garnizoanei Bucuresti, scoate trupa. Acum apare si Ion Ghica, dar numai ca sA impiedice pe generalul Solo-
www.dacoromanica.ro
266
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Inseninarea
www.dacoromanica.ro
XXI
Dizolvarea
Atmosfera pre-revolulionar din eras
meral
CMAtoria Principilor in
Linistea se restabileste
Camerei
Node alegei
www.dacoromanica.ro
Deaceea accept s facA aceastA ultimA incercare incredintand lui Lasck Catargiu forrnarea guvernului.
Boerul de la GolAsei, cu bunul lui simt i cu vechea lui experientA, intelesese din primul moment ce putea_sA insemne plecarea
Principelui in acele momente si in asemenea conditiuni. Deaceea se
strkluise el, in dramatica intrevedere cu Domnitorul, s-I convingA sA renunte la planul lui de abdicare. Deaceea se strAduise el, in
turburAtoarele sedinte ale Adunkei, s deschidA ochii celor ce se
orbiserA singuri. Totul Irma' fusese zadarnic. Agitatia era prea mare,
spiritele erau prea infierbAntate i patimile prea deslantuite pentru
pundeau cu patimile Adunkei si c interesul neamului nu era indentic cu interesele celor ce vorbeau in numele lui, forma' guvernul.
Presedinte al Consiliului
Ministru de Interne
General Christian Tell
Ministru de liasboi
Gheorghe G. Costa-Fora
Ministru de Externe
0 interim. Ministru de Culte si Instructie
Petro Mavregheni
Ministru tie Einante
Nicolas Itrefulesen
Ministru de Justitie
si interim Ministru de LuerAri Pub lice
*I
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Planfa
X X XIV
94'5-,:12,/?e,',..e.
.......,..../4/...c....,,,,,,,z....-67,
4
,7....-- :x.
/ 2 e t,e....0-7;:o e...
.01(
I.e.--- I
'4--
e, ix.......;4'.: , ,c..._..c.
Qt
.494-
9,
:4-.
/e....e...4-7.c.r.-e 'a4
e.,,ie......5.1
""e--t- :
.
#-,!-- ,:,.,,. z/d, -re
vec d.."
..4
..1/4:
k
ok-fc,
0....e.c---,,X* :71-
0-2
.2.-
fr..4,,Ok-c-
eit,s e a.
0c
/"Yee
a. 14;..
1-/0 I
.4
X,
1
/e..4-...
1c
,,, .
.Y411
2.
,!'
.c.c_e
(- ee-7-
9e
..
--..
---e-
e-4-
4.,___,.
fe.....4
e.-7-4 .Ve
e
14-e 4
est./Le
de'di
-..
11 1 c.c.s..., all-C".---- .
www.dacoromanica.ro
ek
a-j7:*
. .s
. .),
.2..4./ eat
.**
1-,
Le
4/
acrfect,e4e-i./:
4A.
A./e>
..,47.e.9
ZZ-g-'4.-.. /70'4
0-4.:,Xa.. "Wk. e--7.74-e 9c
e ssi-2 ei./7
(-71:2- 46:1% 1 ,
/.., 7 4.,-/,,--:
e--4-e.2-1 Go !%'ke- ! a
'-%d:4-.0
r---
If.A.72.
C at
fee
.9,
ta>.-7.,
4,........" ./..egto;A
/-; G.4-1...L.it-
ee
es
...e.---C
f,4.
..c.e...., Ce.-... .---...
273
www.dacoromanica.ro
rii. Cunoateti situatiunea in care ne-am gsit datori a primi asupr5-ne aceast grea sarcin5.
Suntem convini Domnilor Deputati, ca ne yeti acorda tot
concursul, fiind-ca punem a noastr confient in amorul de patrie
care ne inspir pe toti.
Vom aplica Constitutiunea cu toat sinceritatea, in litera i
spiritul ei.
Faptele noastre vor fi supuse controlului D-voastr i nu ne
vom abate un singur moment din calea legilor i a liberatii garantat prin buna ordine".
Aceast5 declaratie era o adevAratd pro fesiune de credint5 a
celor ce-i asumaserd o raspundere atat de grea in vremuri atat de
turburi cu oameni atat de putin intelegatori. Ministerul, lundu-i
angajamentul de a aplica cu rigurozitate prevederile constitutionale
i de a respecta in totul prerogativele Parlamentului, cerea Adunairei concursul necesar pentru a scoate tam din impasul in care
se gsea.
Inconjurarea Adunarei cu armat, exasperase insA pe opozitioniti care . dupa ce ii vAzuser incurcate toate socotelile prin
formarea noului guvern
aveau impresia cd li se forteaz5 mana
prin presiunea armatei de afar. Ca raspuns la cererea de colaborare opozitia porni o serie de atacuri pe motivul neconstitutionalittei constituirei guvernului i a incalcarei prerogativelor Parlamentului prin aducerea armatei. Zadarnic Generalul Tell arat ca, numit abea de o or5, nu avea nici o rAspundere, deoarece nu el luase
aceast masurd, declarfindu-se gata sa ordone retragerea armatei.
Zadarnic guvernul explic5 , prin glasul lui LascAr Catargiu i a
lui Costa-Foru
Ca gravitatea momentelor prin care trecea tara cerea sA se lase la oparte neintelegerile personale i disensiunile constitutionale. Zadarnic ceru Lasear Catargiu suspendarea edintei
pentru ca guvernul sa se poat prezenta Senatului.
Opozitia vrea s5 discute. Si discutia incepu; Nicolae Fleva fu
cel ce deschise focul. El ceru continuarea edintei pentru ca sa se
explice cauzele care au pricinuit cAderea guvernului Ion Ghica precum i motivele care au dus la ocuparea dealului Mitropoliei de
catre forta armat.
Pe aceastd chestiune in special
a prezentei trupelor
dis274
www.dacoromanica.ro
c ursurile cele mai pAtimase, acuzatiunile cele mai violente si incrimindrile cele mai grele, se rostird de cdtre fruntasfi opozitiei spumegand de furie. IatA cAteva mostre:
.... In interesul ordinei si al desvoltdrii institutiilor noastre li-
A doua zi, 13 Martie, discutiunile reincepurA. La cererea guvernului de a se lua in considerare legile financiare, opozitia rAspunde reluand chestiunea constituOonal.
..."Nu se poate trece la legile financiare si la toate celelalte
chestiuni para. nu se va rezolva chestia drepturilor parlamentului
si situatiunea ministerului, in fata imprejurArilor care au provocat
aderea ministerului trecut. Prezenta acestui minister este o violentA cAlcare a drepturilor AdunArii si a Constitutiunii noastre"...
Spunea iarAsi Fleva, care pare sd fi fost in aceste sedinte purtdtorul de cuvAnt a celor ce , sub masca excesivei griji fatA de
isi ascundea furia infrAngerei.
practicele constitutionale
Ion Codrescu, unul din deputatii care vorbise cel mai mult in
aceste zile spune CA nu este vorba de simpla schimbare a unui
cabinet prin altul, de ducerea unor persoane si venirea altora, ci
275
www.dacoromanica.ro
Camera
In fata retragerei ministerului din 18 Decembrie care avea in
crederea adunarei;
In fata noului minister, format sub presiunea exercitata de
actualul Prim Ministru care in con ferinta secreta a adunarei din 11
curent in fata amenintarii de abdicare a M. Sale Domnitorului pretinse de a se vota in cateva zile bugetele 0 legile financiare.
Considerand ca Adunarea in aceea conferinta n'a tinut seamd
de acele conditiuni ca contrarii demnitatei ei 0 usurpatoare drepturilor constitutionale ale Adunarei;
Considerand Ca cu toate acestea, ministerul acela s'a format
sub presedintia D-lui Lascar Catargiu i cuprinde in sine persoane,
cari in Adunare, au propus votarea bugetelor in bloc pe doi ani,.
cea ce este in contra Constitutiunei, i cari in desbaterea chestitinei
Strusberg s'au pronunot in favoarea pretentiunilor exorbitante ale
concesionarilor de a se plati de Statul Roman cuponul Fara a avea
drumuri de fer, cea ce este contrariu clauselor positive ale legii de
www.dacoromanica.ro
pra motiunei lui Fleva, ocupand restul sedjntei pada la ora prevazuta de regulament pentru inchiderea Adunarei. Discutiunea se
amana deci pentru 15 Martie.
Astfel se sfarsi a doua zi a luptei parlamentare.
tin
Nici aceste stiri nu putura schimba atitudinea opozitiei. Trecand cu usurinta peste raportul Comisiunei parlamentare, ea continua discutarea motiunei Fleva. Cerandu-se de catre o parte din
danmembrii Adunarei inchiderea discutiei, Lascar Catargiu
du-si seama ca nu era nici un motiv ca sa termine vreodata aceasta zadarnica vorbarie
ceru sa se procedeze la votarea acestei ce-
www.dacoromanica.ro
In acest fastimp atmosf era din afara Camerei era tot atAt de
rsboinicd. Agentii rosilor cutreerau mahalalele agitnd pleava
care in fiecare zi se strngea pe dealul Mitropoliei, manifestand
il
1) Romanul din 12
2) Romnul din 13
III
III
1871.
1871.
278
www.dacoromanica.ro
duser guvernului. Cea mai mare parte din ei, desi se a flau la
cativa pasi numai de Domnitor nu-1 salutara i numai de rusinea
privirei ce le-o arunca Printul si a demonstratiilor de simpatie ale
multimei, ei se vazura siliti -- in contra vointei lor
sa-si impli-
'
III
www.dacoromanica.ro
Acum cand primejdia trecuse toti cei care'si pierdusera mintile aveau timpul si linistea necesara pentru a realiza ceeace era sa
se intample, pentru a-si da seama de ceeace abdicarea Domnitorului Carol ar fi insemnat. Punerea in discutiune de catre puterile
interesate a existentei Unirei. Primejdia misckilor separatiste. Tribulatiunile nesfarsite prin intreaga Europa in cautarea unui alt
Principe care sa riste din nou experienta ce o facuse Domnitorul
Carol. Pierderea definitiva a unei posibilitati de sprijin din partea
Germaniei si certitudinea castigkei unui nou dusman in dinastia
de Hohenzollern, tocmai in momentul in care imperiul german se
proclamase la Versailles si avea sa capete o mare influenta in politica europeand. Lasarea Tarei fara nici un sprijin
Franta invinsa
fiind prea ocupata cu refacerea ei proprie, Anglia fiind prea departe si Italia inca prea slaba -- in viitorul conflict Ruso-Turc ce se
desemna ca inevitabil Inca depe acum. Pierderea oricarei continuitati i stabilitati induntru tarei, uncle adolescenta noastr constitutionala i inflackarea temperamentului latin aveau mai mult ca
oricand nevoie de un punct fix in jurul caruia sa se stranga inauntru si de un punct de reazem pe care sa se sprijine in afara.
Iata ce ar fi insemnat pentru Romania abdicarea Domnitorului Carol in Martie 1871. Din fericire se mai gasisera, in vartejul
acela de patirni care luasera mintile tuturora, si cativa oameni al
ckor caracter sa aiba curajul de a infaptui ceeace experienta lor
280
www.dacoromanica.ro
II
Pentru a-si da seama de adevaratele
www.dacoromanica.ro
calatorii se vor
simti
imediat.
111
In tragica noapte de 11 Martie cand Printul se lasase convins de Lascar Catargiu sa mai facet o ultima incercare, el nu renuntase definitiv la ideia abdicarei; amanase numai executarea ei
pana la o clarificare a situatiei. Incetul cu incetul Principe le se
convinse de realitatea sentimentelor ce poporul ii purta i renunta
definitiv la orice gand de parsire a tronului.
Inca dela 1 Aprilie el scrisese lui Ali Paa:
i trainice. Nu ma voiu retrage fata de greutatile sarcinei mele de cat in cazul cand, vazandu-ma lipsit de concursul
binevoitor al Sublimei Porti i al puterilor garante, ele mi se vor
temelii tan
parea de neinvins!" 1)
Contactul direct cu poporul prin desele preumblri i vizite,
precum i entuziasta primire facuta in tot timpul calatoriei sale
www.dacoromanica.ro
treburile tarei.
111
www.dacoromanica.ro
fuseserd tinuti departe de rAspunderi. Deabia acum isi dAdea Prin,cipele seama de valoarea elementelor pe cari, prin intrigile rAuvoi-
www.dacoromanica.ro
imi sunt devotati 0 mie; ei dovedesc astfel c sunt luptAtorii principiului monarhic 0 cA n'au voit sA dea ajutor la rAsturnarea mea
printio revolutie precum n'au aderat odinioara la caderea lui
Cuza-. 1)
Iat care erau parerile Printului despre guvernul ski, pAreri
sincere 0 adevarate, fiind impartaite, inteo scrisoare intimA, celui
care ii era in acela timp 0 pArinte, 0 prieten i sfAtuitor: Principele Carol Anton de Hohenzollern.
X
Si avea dece sa fie multumit Principe le Carol de guvernul sau..
Trei, puncte constituiau misiunea acestui minister: consolidarea Dinastiei i linitirea atmosferei din tara, indreptarea situatiei financiare 0 lichidarea a facerei Strusberg.
Consolidarea Dinastiei o realizase guvernul impiedecand pePrincipe sa pardseasca tara, aratandu-i respectul cuvenit unui Domnitor i facandu-1 s'A simta prin vizitele i cAlatoriile din Ora adevAratele sentimente ale poporului. Reuise astfel ca in numai cateva
285
www.dacoromanica.ro
turile rosilor. Deceptia fu atat de mare in randurile celor cari -dupa ce se vazusera indepartati dela putere de Tron, se vedeau
respinsi acum in alegeri de popor -- incat C. A. Rosetti anunta
prin Romanul" sau ea are de gand sa paraseasca tara aceasta nerecunoscatoare si sa infiinteze un pensionat de baiep in sudul
Frantei. 1)
Dar alegerile comunale nu constituisera decat un preludiu al
alegerilor generale si nu fusesera deck un avertisment dat celor
ce, prin intrigile si ambitiile lor, adusesera tara in pragul prapastiei.
it
Cu prilejul acestor alegeri se petrecu un fapt ale carei repercursiuni se vor simti deabia mai tarziu: intrarea junimistilor in politica.
Junimea era o societate literara constituit la Iasi din necesitatea unui grup de intelectuali , ca Titu Maiorescu, Petre Carp,
Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor -- de a se intruni
si de a-si creea un mediu propice formatiunei lor spirituale, in mijlocul Iasilor provinciali si fractionisti. Incetul cu incetul grupul se
marise si stransese in jurul acelui sambure tot ceeace Iasul avea
mai reprezentativ si mai bun. Junimea nu facea politica; discutiu1) Memoriile Regelui Carol, Vol. 6 pag. 42.
286
www.dacoromanica.ro
lache-Costache-Epureanu. Fiecare din ei insa erau luati ca individualitati stralucite de care tara nu se putea lipsi. Pentru prima
oara se adresa insa junimei invitatia de a intra in politica ca un
grup. Propunerea fusese facuta de catre Costa-Foru, ministru de
externe al guvernului Lascar Catargiu, care insotea pe Domnitorul
Carol in calatoria facuta de acesta in Moldova. In convorbirea avuta cu Titu Maiorescu, socotit ca seful nenumit dar de toti recunoscut al acestei societati, Costa-Foru arata situatiunea prin care trecea ora si datoria ce incumba fieckui cetatean de a nu se izola in
turnul de fildes al preocuparilor spirituale ci de a descinde in are-
tive a punctelor fundamentale formulate de catre Divanurile AdHoc in 1857, junimistii cercetand situatia din acel moment ajunsera la concluzia c realizarile acelor puncte erau periclitate prin
actiunea rosilor si ca guvernul Catargiu era pe linia cea dreapta.
In consecinta ei hotarara sa dea sprijinul lor guvernului si acceptath candidaturile ce li-se propusesera. Titu Maiorescu, Vasile
Pogor, Iacob Negruzzi, Niculae Gane i G. Racovitit, se alesera ca
deputati guvernamentali. Mai tarziu Petre Carp si Theodor Rosetti
-- care erau trimesi in strainatate ca agenti ai guvernului
intrara i ei in Camera intregind astfel grupul junimist. 1)
I) Titu Maiorescu, Istoria contimporand a Romniei pag. 38-47.
287
www.dacoromanica.ro
ticau junimistii.
Proasta situatie financiar se datora atat marilor cheltueli necesitate de progresele continuie ale tArei cat si administratiei ce
lAsa de dorit. Cheltuielile fcute in special cu construirea callor ferate, imperios necesare, incArcase bugetul.
Rezultatul se putea vedea in bilar4u1 bugetelor din aceti cinci
ani ai domniei Principelui Carol. Singurul buget care se soldase. cu
excedent fusese cel din 1867, care se inchisese cu un plus de
4.649.640,13 lei. Toate celelalte bugete fuseser deficitare. Bugetul din 1866 avea un deficit de 9.232.949,62 lei, cel din 1868
15.108.626,05, cel din 1869 , 9.324.817,23, cel din 1870 -10.108.626,05. Bugetele celor cinci ani prezentau deci un minus total de 39.711.800.11 lei. 2)
1) Istoricul datoriei publice a Rornniei de G. Dobrovici pag. 133.
2) Final* le Romniei dela Regulamentui Organic par astAzi de
Th. C. Asian, pag. 147 .
288
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Detindtorii de obligatiuni vor putea sa se constitue intr'o societate pe actiuni pentru a continua lucrdrile, intrdnd in toate drepturile i indatoririle concesionarilor;
Rezervarea, pentru stat, a dreptului de a urmari pe cale civil
i penald pe Strusberg i tovara*ii sdi pentru toate pagubele pricinuite precum i pentru cele ce eventual ar mai putea surveni din
cauza violdrei concesiunei.
In urma discutiunilor facute in jurul acestei propuneri se voteazd
de cdtre parlament urmdtoarea lege:
Art. I. Guvernul va urmdri resilierea concesiunei din 21 Noembrie (3 Desembrie) 1868, acordata ducilor de Ujest i de Ratibor,
comitetului Lehndorf f *1 doctorului Strusberg, inaintea tribunalului arbitral, prevazut prin aceeai concesiune, fdra a intrerupe cursul actiunilor civild i penald, deja deschise la Berlin.
Art. II. Dupd resilierea concesiunei, guvernul, ca msura. con
.servatoare, va ingriji de calea ferat neexploatabild i va exploata
calea ferat in partile exploatabile, pundndu-o sub directiunea
unui Consiliu de administratiune, i frd ca aceasta sd angajeze
ast-fel responsabilitatea Statului.
Aceast Societate din momentul constituirii sale i ludrii drumului ferat in exploatare, ii ia asupra-i printiaceasta chiar toate
drepturile ca i toate indatoririle concesionarilor primitivi.
Art. V. Dupd resilierea acestei concesiuni i in cas cnd posesorii de obligatiuni nu se vor constitui in Societate de actionari
in interval de 30 zile dupd sentinta de resiliere a concesiunei primitive, cdrei sentinte se va da cea mai intinsd publicitate, atunci
-guvernul va proceda in modul prevAzut de articolul urmtor.
Art. VI. Guvernul, indatd dupd resilierea concesiunei, fdcnd
o just i largd estimatiune a lucrrilor i a materialului existent in
291
www.dacoromanica.ro
Garantia datorata de statul roman pentru linia Roman-Varciorova i ramurile sale nu va intrece suma de 18.609.750 lei ;
Guvernul garanteaza, conform concesiunei, o dobanda neta_
de 20.250 lei pe kilometru patrat ;
Drepturile statului roman contra vechilor concesionari, rezul292
www.dacoromanica.ro
tand din legea dela 17 Iu lie 1871 se trec nouei societki cu toate indatoririle ce rezulta ;
Reedinta consiliului de administratie 0 a directiunei de exploatare va fi la Bucureti ;
Guvernul ii rezerva dreptul de control asupra lucrarilor.
Acesta este proectul care solutiona in chip provizoriu afacerea
Strusberg. Vom mai reveni mai tarziu asupra discutiunilor 0 frainantarilor la care a dat loc aceasta chestiune.
MI
Cele petrecute in noaptea de 10 Martie, cu ocazia banchetului coloniei germane, au jignit cu drept cuvant noul imperiu proclamat la Versailles, care ceru guvernului roman satisfactie . ce
de altfel ii fu imediat acordata, Lase& Catargiu exprimandu-i in
chip oficial regretu-i pentru cele petrecute.
Aceste regrete oficiale nu puteau insa terge nici faptul petrecut, nici mai ales sentimentele vadite cu aceasta ocazie fata de
poporul german, producand o puternica raceala intre relatiile dintre cele doua state.
Afacerea Strusberg fu 0 ea un nou prilej de inveninare a relatiilor dintre cele cloud tari. Germania, aparand interesele supuilor ei, cerea ,, in momentul falimentului lui Strusberg -- ca statul roman, ce se constituise garant al obligatiunilor emise, sa plateasca in locul concesionarului falit, cuponul 0 valoarea obligatiunilor. Romania, care se vazuse frustata de catre Strusberg, gasindu-se in situatiunea de-a fi obligata sa plateasca in intregime costul lucrarei, -- Fara a fi avut deck o mica parte din ea .--. intelegea sa plateasca contra valoarea lucrarilor efectuate, iar nu costul
intreg al lucrkilor neexecutate.
Din aceasta lupta noi frictiuni se produsera, slabind aproape
complect legaturile dintre cele cloud state.
Ceea ce inveninase insa cel mai mult relatiunile politice romano-germane, fusese faptul ca imperiul amenintase in mod cate293
www.dacoromanica.ro
mania.
www.dacoromanica.ro
precum si influenta cercurilor evreesti schimbar atitudinea Angliei fata de noi pand la ostilitate. Ea mersese in aceastA simpatie
pentru Evrei pand a propune puterilor garante un demers colectiv
contra Romaniei spre a sili guvernul Roman sA execute articolul
47 din tratatul dela Paris si sd dea drepturi politice Evreilor.
Rusia cAuta prin atitudinea ei s se apropie cat mai mult de
Romania. Planurile ei in peninsula BalcanicA si in Orientul
apropiat
pentru care cApdtase complect deslegare din partea
Germaniei . indicau necesitatea unei politici de intelegere cu Romania. Ea va sprijini deci statul roman apropiindu-se tot mai
mult de el.
112
www.dacoromanica.ro
Printre operele infaptuite de guvern era si infiintarea Creditului Funciar, care mai tarziu avea sa capete o deosebit impor296
www.dacoromanica.ro
In
In mijlocul framantarilor si grijilor politice perechea princiara
primi o puternica lovitura: pierderea unicului lor copil, Principesa
www.dacoromanica.ro
Intre timp situatia guvernului se schimbase. Remaniat incontinuu el nu mai continea dintre primii lui membri decat pe Lascar
Catarght i pe generalul Florescu.
Manolache-Costache-Epureanu demisionase dela 31 Martie
dupa un lung inte1873 dela Ministerul Justitiei, fiind inlocuit
rimat al generalului Tell -- la 25 Octombrie 1873 de catre
www.dacoromanica.ro
locuit de Gheorghe Gr. Cantacuzino; la 30 Ianuarie 1876 demisionand si Nababul, cAci el era, este inlocuit cu Ion Strat.
Fiecare din acestia demisionaserA pentru motive diferite. Manolache Costache Epureanu se retrage din guvern pe tema creditului rural; sprijinitor al participarei covaritoare a capitalului strain
i al concesionArii Creditului unui consortiu de financiari apuseni,
el trase consecintele, in momentul infrangerei punctului sAu de yedere si pArAsi guvernul.
www.dacoromanica.ro
lache-Costache-Epureanu, Gheorghe Vernescu, Mihail KogAlniceanu, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza, fratii BrAtianu, Gheorghe
Mfirzescu, C. A. Rosetti, Golescu, Niculae Fleva, erau in fruntea
1) Coalizatii se intruneau intr`o cas cpe strada Biserica Enei care
Mazar Pap".
300
www.dacoromanica.ro
in Romanul" 0 Alegatorul Roman"; se rostira discursuri atatatoare; se intrebuinta demisia magistracilor indignati de Fara de
legile regimului"; se recurse la parasirea parlamentului; se injghebara manifestatiuni" populare; in sfar0t, ca ultim i suprem
mijloc, se folosi vechiul sistem al atacurilor contra dinastiei.
I
Mandatul Camerei se terminase; la 16 Martie 1875 parlamen-
!Ana atunci. Actiunea bandelor de batau0 tinu sub teroare capitala cateva zile. Orapl 'Area in plin razboi civil iar localurile de
vot erau asediate ca nite adevarate cetaci.
In incaerarile ce avura loc cu ocazia alegerilor, faimo0i Ilie
301
www.dacoromanica.ro
Gembaul i Temelie TrancA, agenti electorali cu o faima bine stabilitA, furd asaltati intio cArciumA din culoarea de rou loviti,
cAlcati in picioare i omorAti, in strigatele de bucurie ale multimei.
$
Conventia incheiata de guvern cu Austro-Ungaria fu un minunat prilej pentru opozitie de a inteti atacurile. Prin aceastA conventie, ce se trata de cativa ani de zile, se facea un aranjament comercial cu Austro-Ungaria, ce in mod firesc era avantajos
puterei vecine. Mare le intereg al RomAniei de a incheia o asemenea
.302
www.dacoromanica.ro
Domnule Preedinte,
In fata celor urmate cu ocaziunea ultimelor alegeri ale Camerei legiuitoare ;
In fata celor urmate cu ocaziunea votarei concesiunei pentru
www.dacoromanica.ro
Toate aceste sisteme ne aducand rezultatul dorit de catre opozitia unita se recurse la vechea metoda: atacurile contra dinastiei..
Romanul" reincepu insinuarile i aluziunile in contra Dom-
nitorului. Alegatorul liber" i Ghimpele" ii tineau isonul. Necu atata coalizatii publicara chiar brosuri. Dimitrie
Sturdza ii stranse subt titlul Germania, Romania, i Principe le
Carol de Hohenzollern" o serie de articole, pe care le publicase,
in Politik" din Praga, subt pseudonimul Erdmann von Hahn.
Gheorghe Marzescu publica i el subt pseudominul Iordache
Vulpescu, o broura intitulata Spionul Prusian sau Principele
Carol de Hohenzollern Domn al Romaniei".
Iata cate-va fragmente din aceste brosuri i publicatii :
Principe le Carol imbrancete Romania in prada lacomului vultur
multumiti
german".
www.dacoromanica.ro
^
s.
1,-.1t)2:\
)\
N.,,
)1
0.1&::L.::::::.7z;F: .1.111 r
D'us
,_
.--
ler( 'c,r
ea.
tkOrnr4nlei-
I
.
rou're.O.na-"*""a\
www.dacoromanica.ro
IPLA
JC TC X VI
^
MPH%
AUMW
/SAWA
--
Li
:trupA..
IP'
SI
10 at I atUit h
, .-
' (-44
www.dacoromanica.ro
0 PUticnire
pola
exte-T1V
..
lata si concluzia:
20
www.dacoromanica.ro
in ea 1 2)
Se pare de alt fel ca opozitia nu se multumise cu aceast atitudine criticA; ea se preocupase i de idea rAsturnarei Domnitorului i gasise chiar inlocuitorul in colonelul Dabija, fata de care Dimitrie Sturdza
acela care mai tarziu va impinge dinasticismul
sail panA a sAruta mana Regelui Carol -- se comporta ca un supus
inaintea Suveranului, adresandu-i-se cu formula: Maria Ta" chiar
in fata strAinilor.
Domnitorul insA nu se sperie de aceastA reinoire a atacurilor
in contra sa. El se obinuise deja cu ele i acuma, dup experienta
ce-o capdtase, tia cA fiecare pe rand, sau cu toti la olalt, se vor
In mijlocul atmosferei de descompunere a guvernului, realizat prin intrigd i obosearA, de exasperare a opozitiei, exteriorizat
prin intruniri i manifeste, i de nelinite a poporului, exprimat prin
violente i scandaluri, era necesara o bombA pentru ca totul sa. exploadeze.
www.dacoromanica.ro
nistrului. Alexandru Ordscu propuse chiar motiunea de neincredere care avea urmtorul cuprins:
Senatul, ascultAnd pe domnul ministru, i avAnd in vedere
abaterile i cAlcarea legei instructiunei publice declarA neincrederea
sa in d-1 ministru al Instructiunei publice i trece la ordinea zilei".
Atmosfera era atAt de ostild ministrului hick interventia publicA a lui LascAr Catargiu, preedintele Consiliului, pe l'AngA Alexandru Ordscu, vice-preedinte al Senatului, de a-i retrage motiunea fu zadarnicA. Mai mult chiar cu tot apelul fAcut de cAtre
LascAr Catargiu pe lngd membrii majoritatii din Senat de a nu
vota aceastd motiune, ea fu primitA cu 31 de voturi contra 21, in
aplauze sgomotoase i cu strigAte de bravo.
In aceeai seard guvernul ii prezinta demisia. In criza ce se
deschide prin aceastd solutie data de LascAr Catargiu situatiunei
provocat de votul Senatului, maturul corp revine i precizAnd a
votul nu era indreptat cleat contra lui Titu Maiorescu personal
voteazd, cu unanimitatea de 33 voturi, urmAtoarea motiune:
Senatul &And votul de eri dupa interpelarea d-lui Deliu, adresat domnului ministru de Instructiune publicA, a inteles cA nu
aduce nici un blam celorlalti membri ai cabinetului actual de sub
preedintia d-lui Catargiu, precum nici d-lui preedinte al cabinetului".
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
de catre Senat, ceeace implica oarecum o aprobare din partea maturului corp a motivelor demisiei.
- MI
Guvernul Mriei Tale nu fuge niciodatA de controlul Corpurilor Legiuitoare, nici de od ce discutiune menitA a lumina pe
mandatarii natiunei i a-i pune in positiunea de a vota sau a respinge in cunotiint de cauza, tot ce li se supune de Puterea ExecutivA; nu este mai putin adevArat ins, cA sunt situatiuni, unde un
spirit manifest de ostilitate se ascunde subt aparentele unui control
309
www.dacoromanica.ro
In ori-ce alte imprejurari de cat cele actuale, guvernul Mariei Tale nu ar fi esitat un moment de a rasa Ca Senatul sa se rosteasca prin un vot public asupra proectelor financiare, ce-i sunt
supuse i sa avizeze in urma la ceace ar fi de facut: in momentul
www.dacoromanica.ro
misia. Domnitorul se vAzu silit cu mare parere de reu" sA se despada de credinciosul i energicul sau colaborator, cAruia ii datora
prezenta sa pe Tronul Tarei.
IN
Caderea guvernului era de atata vreme ateptat de toata lumea in cat ea nu surprinse pe nimeni.
Motive le acestei acted sunt multiple: oboseala minitrilor ce
guvernaserA prea mult; exasperarea opozitiei, ce atepta de prea
mult vreme; nevoia de a se calma spiritele mult prea agitate; necesitatea de a avea forte noi i odihnite in momentele grele ce se
anuntau. Dar mai ales nevoia schimbdrei pe care o simtea toatA
lumea: i guvernanti i opozitioniti, i pasionati i indiferenti. Toate acestea se pot rezuma inteo singurd cauzd: guvernul Lase Ar Catargiu guvernase prea mult, i fat de mentalitatea din acele vremuri, O. fat de posibilitAtile oamenilor de pe atunci.
Insfarit trebue sA mai mentionam --, dei Domnul n'o spune
CA pe tema politicei externe par sA fi exisin Memoriile" sale
tat divergente de pAreri intre guvern i Suveran. Criza Orientului
declanatA in 1875 punea acut problema atitudinei RomAniei. Suveranul voia o politica interventionista care s5 ducA la dobAndirea
neatArnArei noastre pe cAnd cabinetul conservator preconiza neutralitatea absolutA.
DI
servicii aduse Orli de acest minister. Consolidarea dinastiei, normalizarea vietii politice, aranjarea afacerei Strusberg, organizarea
armatei i aparatului de stat, erau titlurile de glorie cu cad bArbati
ca Generalul Florescu, Petre Mavrogheni, Gheorghe Costa Foru,
Generalul Tell, Niculae Kretulescu, Vasile Boerescu i altii, in
frunte cu batrAnul LascAr Catargiu se prezentau inaintea impartialitAtei istoriei. Ei se puteau infAtia cu contiinta ImpAcatA de
a fi consolidat dinastia i de a fi salvat tam
311
www.dacoromanica.ro
P anga XXXVII
afrAtai
ca.z21,,,
kize: hesx
6 tip_
0.17k.47.Z...
a.k4;dpt_
7-Z2e. c,
(rti.
Orkto-tteer
4,%4A- FA
1/L,g/L4'if4
dA,11
Zdc2"
27)
2/7 /41:1
al/4g
121
fli2-7-v?
Cdteva autografe
$tefan Golescu
Lascr Catargiu
www.dacoromanica.ro
M. Kogalniceanu
1:1
t.
Gheorghe Costaforu
www.dacoromanica.ro
Petre Mavrogheni
www.dacoromanica.ro
XXII
Vernescu nn reumte
sA alcAtuiascA un guvern
Domnul rezistA opozitiei unite
Cabinetul general Plorescu
Demisia lui Florescu gi formarea
guvernului Manolache Costache Epureann
Manevre In sfinul
coalitiei guvernamentale
None alegeri gi triumful roiilor
Adresa de rspuns la mesajul tronului
Punerea sub acuzare
a foOilor ministri conservatori
Epureanu demisioneazi
Politica eztern dusk' de Mihail Hogalniceann 1. ratificarea tratatuluf de comert cu Austria
Am cercetat in capitolul precedent imprejurarile care constransesera pe Lascar Catargiu sa se retraga dela carma statului. Coalitia de la Mazar-Paa era gata s preia puterea. Printul, dupa ce
se sfatuete cu generalul Florescu, cu preedintele Camerei Brailoiu
i cu Petre Mavrogheni pe a carui parere arata in Memoriile"
sale ca pune mare pret -- chiama pe Gh. Vernescu i-1 insarcinea-
www.dacoromanica.ro
vacanta de Paste, asupra cabinetului Florescu, Carp spunea categoric : .... guvernul actual nu reprezinth nici unul din partide
care se numesc dreapta sau stAnga si care sunt stalpii pe care se
reazAma intregul edificiu constitutional".2) Generalul Manu si
Alexandru Lahovari, fArA a fi atat de ostili guvernului ca Petre
Carp, nu-i sunt totusi favorabili. Numai Vasile Boerescu si Cesar
Boliac apgra ministerul care obtine increderea cu 58 de voturi con1) Decret No. 578, 579 din 4 Aprilie 1876. Monitor No. 77 din 5
Aprilie 1876 pag. 2049.
www.dacoromanica.ro
tra 27. Dar partida cea grea urma sA se joace la Senat care era.
in majoritate opozitionist. La 20 Aprilie Senatul ii alege ca vicepreedinti pe Gheorghe Vernescu cu 34 de voturi 0 pe Manolache
Costache Epureanu cu 33 de voturi din 58 de votanti. Astfel Senatul 10 definea categoric caracterul sAu opozitionist.
Generalul Florescu cere Domnului dizolvarea Senatului. Cererea nu i-se admite 1 la 24 Aprilie cabinetul Flroescu demisioneazA.
i.
searA Epureanu intorcandu-se la Cotroceni se declar gata sa accepte modificarile propuse de Print. Ca atare i-se incredinteaza sarcina de a forma guvernul.
Manevra cu generalul Florescu reu4ise pe deplin. Cu toate
frazele ei pompoase opozitia fusese intimidata. Ea primea acum
conditiile monarhului caci tia Ca nu-1 mai poate nici speria, nici
rAsturna.
Presedinte al Consiliului
si Ministru de Lucraxi Publice.
Ministru de Externe.
Ministru de Interne.
Ministru de Finante.
Ministru de Justftle.
Ministru de Instructie.
Ministru de Rgsboi.
1) Decret No. 714 5i 715 din 27 Aprilie 1876. Monit. No. 93 din 20Apr. 176, pag. 23 37.
3171
www.dacoromanica.ro
Asadar coalitia de la Mazar Pasa fusese silitd sA accepte conditiile Domnitorului. Ion Ghica si Mitita Sturdza nu intraserA in
minister. Vor lua in schimb locul lui Vernescu si Epureanu ca
vicepresedinti ai Senatului, presedinte ffind Mitropolitul Primat.
Moderatia la care era tinut noul cabinet se vede si din declaratia ministerialA citit Camerii la 28 Aprilie. Subliniem acest
semnificativ pasagiu: Venim la guvern lArA recriminatiuni, MLA
conservaspirit de rAzbunare...". La 30 Aprilie, majoritatea
toare
a Camerii a rAspuns guvernului in acelas ton primind
la cererea presedintelui consiliului si dup discursurile pline de
curtenie ale lui Dimitre Ghica, Alexandru Lahovari, V. Boerescu,
Aristid Pascal sAii amAne sedintele pentru a da timp Senatului
A. termine cu discutia legilor financiare. La 3 Mai Camera a fost
dizolvat fixAndu-se noile alegeri pentru 3, 5, 7 si 9 Iunie.
Intre timp combinatiile si lucraturile in sAnul coalitiei guvernamentale se tineau lant. Rosetti, stapAn pe singund partid inthegat in sAnul coalitiei, lucra cu pasiunea si indemnarea cunoscutA
spre asi crea majoritati absolute in Camera. Peste tot rosii formeazA comitete electorale si desfAsoarA o vie propaganda electoralA.
partizani in CamerA.
Camerile sunt convocate la 20 Iunie in sesiune extraorditiara*. Operatiunile de validare incepute la 22 Iunie s'au stArsit la
24 iar in ziva de 25 s'a purees la alegerea presedintelui. Moderatii
1) Ion C. BrAtianu. Discursuri, scrieri, acte i documente, pag. 48.
318
www.dacoromanica.ro
i-au dat voturile lui Dumitru Bratianu sperand astfel s mai rupa
.si din rosii. Insa din 111 voturi C. A. Rosetti obtine 70 de voturi
iar Dumitru Bratianu numai 41.
Dovada s'a facut. Majoritatea Camerii e in mana rosiilor.
a
Acum se schimba si tonul dezbaterilor parlamentare si atmosfera politica. Stapan pe majoritatea Camerei Rosetti devine intransigent, darz, violent la nevoe.
Schimbarea situatiei se vadeste imediat cu ocazia discutiilor
la adresa. Raportorul comisiunei ce avea sa redacteze raspunsul la
mesaj fusese numit eternul Nicolae Blaremberg. Desi nu facea
parte din grupul rosiilor fusese ales de ei tocmai pentru limbajul
nestapanit si indrazneala-i cunoscuta. Raspunsul redactat de
Blaremberg e lung, pretentios, plin de violente atacuri la adresa
fostului guvern si da lectii de constitutionalism Domnitorului. Pre4edintele consiliului facand unele observatiuni cu privire la modul
polemic, neobisnuit, in care a fost redactata adresa de raspuns
isi atrage o lunga replica din partea lui Blaremberg. Camera voteaza apoi adresa in unanimitate, ministrii abtinandu-se dela vot.1)
Actul al doilea e insa mai semnificativ. La 10 Iu lie Nicolae
Fleva depusese pe biroul Camerii urmatoarea propunere semnata
de 60 de deputati.
Pentru satisfacerea imediata a legilor, a justitiei si a moralitatii publice,
Propunem :
Punerea in acuzatiune :
www.dacoromanica.ro
cu 98 de voturi contra 1
i 6 abtineri. Se abtinuserA de la vot Manolache Costache Epureanu, George Vernescu, Mihail Ferechide, Colonel SlAniceanu..
Aadar preedintele consiliului i alti trei minitri, din cei mai
importanti, erau contra procedeului ro*iilor. Printul era furios.
Voise destinderea in politica internA pentruca toate fortele natiunii sA fie incordate in vederea hotAtAtoarelor evenimente externe. Ori propunerea de dare in judecatA impingea pe conservaconsiderare
izbutete. Camera -- in care dup expresia lui e ca un copil orfan" --. il ascultA cu deferentA dar nu-i urineazA sfaturile.
Domnitorul e atk de ingrijorat de atitudinea roilor Matacord lui Manolache Costache disolvarea Camerei. Dar Epureanu, intelept, nu primete. Ii e teama ea roii ar fi impini la o
lupt pe viat i pe moarte. Deaceea prefer sA se retragA. La
23 Iu lie ii citete demisia in Lao Camerei. A doua zi Ion Bratianu preia guvernarea farii pe care, cu o intermitenp, n'o va
mai lasa din mAnA doisprezece ani.
WI
Evenimentele politice interne vor trece ins curand pe al doilea plan fatA de complicatiile problemei Orientului i de rAzboiul
care batea la 110.
Am vAzut in capitolul precedent c pozitia guvernului conservator era aceea a neutralitAtii absolute in cazul unei conflagratiuni in peninsula balcanicA. Cum putea fi pAstrat neutrali-
tatea absolut dacA Rusia intra in rAsboi and RomAnia constituia poarta de intrare in Balcani, iat ceeace nu s'a lAmurit pe
deplin nici pada astazi. Totui, pe nesimtite, chiar sub guvernuI
conservator, incepuse s se facA tranzitie dela neutralitatea absolutA spre o neutralitate armatA, mai favorabilA asculatilor
cretini deck Turciei. In acest seng nota lui Boerescu din 4/16
lanuarie 1876 e revelatoare. CAderea guvernului Catargiu coincide cu agravarea situatiei. Din zi in zi se ateapt ca Serbia i.
Muntenegrul sA deslantue rAsboiul impotriva Turciei. Cabinetul
www.dacoromanica.ro
Plan*a XXXIX
Stefan Golescu
Al. G. Golescu
C. A. Rosetti
D. Bratianu
P. P. Carp
Gr. Serurie
Dimitrie Ghica
N. Kretzulescu
Chr. Tell
www.dacoromanica.ro
Plan,a XL
9.
%.e
Tinez,e..4) recf-ct
V. A. Ureche
C. Boliac
T. Maiorescu
C. D. Aricescu
www.dacoromanica.ro
B. Boerescu
C. Costatoru
va urma o politica de neutralitate. Aceleai declaratii de neutralitate le repeta atat in fata Camerii conservatoare cat 0 in fata
Camerii roii noui alese, cabinetul Epureanu.
Ministru de externe e acum Mihai Kogalniceanu. Mare le
om de stat -- nu ramane insa multa vreme la aceasta pozitie. In
vederea rasboiului sarbo-turc Romania intervine la Constantinopol pentru neutralizarea Dunarii de sus. Cererea noastra e sprijinit de toate Puterile garante. Turcia admite ca monitoarele ei
sa nu urce pe Dunare in sus spre a ataca pe Sarbi, ne cere insa
in schimb sa aprovizionam garnizoana turceasca de pe insula
Adakale.
321
www.dacoromanica.ro
Demersul lui Kogalniceanu contribue la tranzitia dela neutralitatea absoluta la o atitudine usor ostila Turciei.
La inceputul lui Iu lie razboiul se deslantue. Serbia si Muntenegrul intra in lupta. Situatia noastra e din ce in ce mai grea.
Simpatiile sunt pentru fratii nostri crestini care lupta impotriva
semilunei, neutralitatea noastra ramane ins relativ corecta.
Oprim, pe cat se poate, tranzitul de arme si de munitiuni spre
Serbia; in schimb lsam libera trecerea voluntarilor Rusi.
Dar fata de atitudinea Turciei, de acord cu Domnitorul, Kogalniceanu prepara o nou circulara, pe care o expediaza la 20
Iu lie. Acest ultim act diplomatic
caci peste trei zile va cadea
impreuna cu Manolache Costache
e nu numai frumos si impresionant, ci inseamna o data in preparatia psihologica si politica a viitoarei interventii romanesti.
Dup ce incepe prin a arata ca. Romania nu intelege sa
joace un rol provocator" 1) continua :
www.dacoromanica.ro
lege dament constat par les autorits comrpetentens, et aujourd'hui lorsque des milliers de Bulgares et mme de Roumains,
lorsque des milliers de chretiens sont tus, lorsque les atrocits
les plus grandes se commetent en Bulgarie au grand joud, l'Europe
.chretienne ne trouve dans sa force, dans les rigles de la civilisation, dans les lois de l'humanit, d'autres moyens pour venir en
.aide a ces malheureuses populations qu'un insultent silence T'
*i-apoi, dupa ce arata agitatia opiniei publice, agitatia arrnatei romane insasi, conchide cerand ca Europa sa puna capat
.cu un ceas mai de vreme atrocitatilor turcesti.
Iata situatia politica, diplomatica i psihologica lasata de
Kogalniceanu cand parasea ministerul de externe, pe care-I condusese timp de trei luni.
Insfarsit trebue sa mai mentionam ca noul parlament ratificase tratatul de comert cu Austria. Era un act inevitabil si Bratianu isbutind sa-1 treaca prin Camera isi castiga noi merite in
,ochii Domnitorului.
323
www.dacoromanica.ro
XXIII
POLITICA INTERNA
DE LA 24 IULIE 1876 LA 30 APRILIE 1877
Guvernul Ion C. BrAtianu
Tensiunea internii
Instructia
Raportul comisiunei Trimiterea in judecat a fostilor m1n4tri. conservatori
Situatlunea
financiar Remanieri ministerale Dizolvarea Sennaiului
Raporturile dintre Domn si Ion BrAtlanu
fAcutA de comisiunea Camerei
Dim. A. Sturdza
Col. Gh. SlAniceanu
Gh. Chilli
Nic. Ionescu
Eugen StAtescu
Gh. Vernescu
preseclinte al consiliului
si ministru de finante
ministrul lucarilor putillice.
ministru de razboi.
www.dacoromanica.ro
ce luptaserA aprig pentru darea in judecat a minigtrilor conservatori. Prezenta lui la justitie, in locul lui Mihail Ferechide ce pa.rAsise guvernul tocmai pentrucA nu aprobase procedura Camerei,
era semnificativd. Ea dovedea cA rogii intelegeau sd ducA energic
acuzarea impotriva conservatorilor. Tensiunea politicA internA trebuia deci sA creascA.
DupA impAcarea cu Domnul, impAcare ce prilejuise explicatii
neplAcute pentru Conu Mitita, Dimitrie Sturdza intra in minister
la lucrAri publice.
Antidinasticismul sAii se va topi total iar Conu Mitita va deveni in viitor un prea plecat adulator al Regelui Carol.
InsfArgit, la externe fusese adus geful fractionigtilor moldoveni, Nitcolae lonescu.
Era o alegere ce se putea explica prin necesitatea guvernului
de a avea reprezentanti populari din Moldova dar care, date ffind
insugirile omului, pArea foarte putin nemeritA in momentul gravelor complicatiuni externe. Dar in fapt conducAtorii politicei externe romAnegti, peste capul bietului N. lonescu, sunt Domnul gi
cu Ion BrAtianu.
il
De la constituirea guvernului BrAtianu (24 Iu lie 1876) gi 'Ana
www.dacoromanica.ro
Pe aceasta tema se nate o mare discutie de principii. Ferechide, Kogalniceanu, Manolache Costache Epureanu, pretind ca.
in lipsa legii responsabilitatii ministeriale promulgata abia la
acuzatii, citati in fata Comisiunei, se retraneaza in spatele principiilor i refuza sa se prezinte inaintea unui for neconstitutional iar
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
II
Guvernarea ro0ilor se consolideaza pe zi ce trece. Majoritatea compacta pe care o are in Camera, increderea Domnitorului,
da posibilitatea lui Bratianu sa lucreze netulburat.
Senatul insa ii face dificultaci. Ne amintim c fusese ales sub
Lascar Catargiu 0 c majoritatea liberala era destul de redusa.
Opozitia Senatului se manifesta atat la cererea de ridicare a
imunitatii parlamentare a fo0ilor mini0rii conservatori, membrii ai
Maturului Corp, cat i in toate dezbaterile cu privire la politica externa 0 mai ales in dezbaterile financiare.
Fire 0e, guvernul obtine totu0 voturi favorabile dar dupa lungi
dezbateri, care ingreuneaza imens guvernarea inteun timp cand se
cereau mai ales masuri repezi.
Deaceia Bratianu cere in mai multe randuri, Inca din Februarie 1877, Domnitorului, decretul de dizolvare a Senatului. Princul e
de acord in principiu, pretinde insa sa fie votate mai intai legile
ceruta bine inceles 0 din motive de partid
financiare. Dizolvarea
se acorda abia la 23 Marspre a consolida guvernarea liberala
tie 1877, in urma unui raport motivat pe larg, care, intre altele,
spune :
329
www.dacoromanica.ro
Din 150 zile implinite dela deschiderea Corpurilor Legiuitoare, Senatul n'a tinut deck 62 de edinte.
Din aceste 62 edinte, 35 au fost mai in intregul lor consumate in interpelari, in cafi pasiunile personale au jucat un rol atat de
mare inc.& chiar cestiunile de politica exterioara au fost agitate
numai ca o arma contra guvernului...
Dizolvarea Senatului lovete serios opozitia, Ii ia o platforma
de lupta. Manolache Costache, Kogalniceanu, Beizadea Mitica
Ghica incearca sa determine pe Domnitor sa nu acorde dizolvarea.
Hotarkea Printului, acordand decretul de dizolvare, ne apare totui astazi noua ca justificata deoarece razboiul ce se pregatea
trebuia s gaseasca un guvern deplin stapan pe situatie, nestanjenit in actiunea lui de o opozitie puternica.
Alegerile pentru Senat se fixeaza pentru 21, 23 i 25 Aprilie 1877.
El
Alt fenomen politic demn de relevat este remanierea cabinetului. La 27 Ianuarie 1877 demisioneaza Gh. Vernescu -- ultimul
leader" din coalitia de la Mazar Pasa ,-- i Eugen Statescu. Astfel partidul rou tiuse sa monopolizeze roadele victoriei dobandite
de coalitie. Faptul e demn de retinut pentruca se va mai repeta in
istoria partidului liberal.
Eugen Stkescu reintra in umbra, datorita poate influentei moderatoare a Printului care voia o slabire a tensiunei politice. Ori
Stkescu era prea amestecat in urmArirea minitrilor conservatori
ca sa mai poata da inapoi.
Locul lui Statescu 2) lIla Ion Campineanu
vehement orator
antidinastic de la 1871
iar locul lui Vernescu la justitie ii ia
Ion Bratianu. Dimitrie Sturdza, care demisionase din guvern la 5
Ianuarie, reintra la finante iar Ion Docar devine ministru al lucrarilor publice.
mentin
portofoliile.
ii
1) Decret No. 164 din 27 lanuarie 1877. Monitor No. 21 din 28
lantsarie 1877 pag. 653.
330
www.dacoromanica.ro
331
www.dacoromanica.ro
XXIV
POLITICA EXTERNA
DE LA 24 IULIE 1876 LA 30 APRILIE 1877
Problema Orientului dupa razboiul Crimea
Revoltele din
Bosnia j Herfegovina
Pozifia puterilor Politica Austriel sit
Rusiei
Tarots noua
Razboiul sarbo-turc i atrocitafile din
Bulgaria
Acordul austro-rus
Stares de spirit din Rusia
De la Caterina II-a, de cnd reluase politica de expansiuneThspre Constantinopol, Rusia cunoscuse numai succese !Ana' la
razboiul Crimeii. Unind abilitatea fortei, politica ruseasca ajunsese sd capete cuvnt hotdrator in Principate, in Peninsula Balcanica
i chiar la Stambul.
Interventia marilor puteri occidentale, razboiul Crimeii, rapesc
Rusiei rezultatele sfo45rilor unei jumt5ti de veac. Imperiul cari-
www.dacoromanica.ro
Dar fireste cA Rusia nu putea accepla pentru eternitate situatia creat prin rzboiul Crimeii. Oameni politici, diplomati, militari
pregkesc revansa. Gorceacov incepe Inca din 1860 sA prepare
terenul in vederea reluArii expansiunei rusesti. Sprijinind pe Napoleon al III-lea in chestiunea Savoiei, Gorceacov reaminteste
Frantei pierderile suferite prin Tratatul dela Paris si vorbeste de
cele trei judete basarabene 1).
ImprejurArile sunt favorabile Rusiei. Austria invinsA in douA
rAzboaie (1859 si 1866) pierde din puterea ei, Franta batut in
1870 trece printr'o lungA eclips. Bismark e arbitrul Europei; expansiunea rusA in Orient nu-1 supArl Chiar are anumite angajamente in aceast5 privint fata de Rusi care 1-au sprijinit si in
1866 si in 1870-71.
Ca atare influenta si maim. Rusiei reapar in Balcani Inca
din 1866. Ambasadorul ei la Constantinopol, contele Ignatiev,
clobAndeste iarasi o pozitie dominant.
Profiand de rAzboiul din 1870 Rusia denunt clauzele Tratatului din Paris privitoare la neutralizarea M5rii Negre si printre
motivele pe care le (15 spre 4 dovedi temeinicia sustinerilor sale
sunt si unele care se referA la seria de revolutii", contravenind
Tratatului de la Paris, ce le infAptuiserg, Moldova si Muntenia.
DupA r5zboiul franco-german geniul lui Bismark reusete
s5 inichege celebra intelegere a celor trei Imparati.
In Austria, Beust e inlocuit cu Andrassy, asta insemna c5
Viena parAsea veleitatile de rezistentA anti-prusianA in Germania
si primea sugestiile bismarkiene de a se desp5gubi in Balcani.
Rusia si Austria trebuiau asadar sa-si imparta sferele de influenta si eventual:A expansiune in Balcani sub privegherea pArinteasca a noului imperiu german.
.
I) G.
pag. 7.
I.
334
www.dacoromanica.ro
ii
Ac-easta-i situatia politica a Europei cfind rscoalele din Bosnia i Hertegovina redeschid, violent, problema Orientului.
Deja din 1866 popoarele balcanice supuse Inca semilunei erau
in fierbere. Rascoale in Creta, in Bulgaria, tensiune in Serbia, in
Muntenegru. Era in intreg Bakanul un sbucium, un clocot, o nemultumire ce trebuia s ia sfarOt printr'o izbucnire.
Inca de la inceputul anului 1875 se produsesera mici rascoale
in Hertegovina. In Iu lie izbuenete insa o micare de revolta generata.; la 31 Iu lie 1871 rasculatii cer tuturor cretinilor, printr'o proclamatie, sa ia armele. Revolta se propaga in Bosnia. In August,
ambele provincii sunt-in flacari. Turcii raspund cu masagre, cu barbarii infioratoare.
Fierberea se transmite in Serbia i Muntenegru, cele dou
mici state cretine nu pot privi impasibile la macelarirea fratilor din
provinciile subjugate.
Acum intervin puterile. Cea mai activa e Austro-Ungaria.
Andrassy in politica lui balcanied socotea c trebue sa apard popoarelor cretine tot atat de bine voitor ca Rusia, pentru a putea
domina Balcanul apusean. De aci o intrecere intre cei doi aliati.
De altfel s'a spus, pe drept euvant, ca in buna parte revolta bos-
niaca se datorete atatarilor austriace. Dl. Iorga in pagini elocvente din cartea sa Politica externa a Regelui Carol I" documenteaza aceasta teza.
Nota Andrassy" remisa Portii de contele Zichy la 31 Ianuarie 1876 -- e sprijinita de toate puterile. Se cereau Portii reforme
in favoarea crqtinilor, Reid-Paa raspunde in numele Imperiului Otoman la 20 Februarie cu obinuitele fagadueli, niciodata urmate de fapte. Dar nici rasculatii nu erau multumiti cu nota An.drassy; ei pretindeau- independenta i adresau un nou apel popoa335
www.dacoromanica.ro
Acum intr in joc Bulgarii. RApirea unei fete d loc la turburAri sAngeroase. Consulii Frantei i ai Germaniei la Sa Ionic
Molins i Abbot -- intervenind in favoarea cretinilor sunt asasinati in palatul guvernatorului. Emotia e generald in toat Europa.
Germania i. Frano trimit escadre la Salonic, revolta se intinde in
intreaga Bulgarie.
fiece zi.
336
www.dacoromanica.ro
Planoa XLI
Mihail Kogalniceanu
www.dacoromanica.ro
C.)
www.dacoromanica.ro
tului de catre Turci i perspectiva ca Serbia sa fie nimicit de puhoiul Baibuzucilor determina Rusia la o atitudine energica. Un
ultimatum pornete de la Livadia (18 Octombrie st. n.) cerand
Portii un armistitiu imediat i amenintand cu ruperea relatiilor diplomatice. Speriata Poarta se supune (21 Octombrie st. n.)
Tarul vorbete deschis cu lord Loftus
ambasadorul britanic la Petersburg , despre probabilitatea unui conflict iar in Sudul Rusiei ase corpuri de armata sunt mobilizate. 1)
Acum intervine Anglia i de teama unui conflict, propune in;
trunirea unei conferinte la Constantinopol.
La 11/23 Decembrie conferinta se intrunete sub preidentia
lui Savfet-Paa. Puterile erau astfel reprezentate: Anglia prin lord
Salisbury i Sir Henry Elliot, Franta prin de Chaudordy i Bourgoing, Austria prin contele Zichy i baronul Ca lice, Rusia prin
contele Ignatiev, Italia prin contele Corti i Germania prin baronul Werther. 2)
In aceiai zi Poarta promulga noua sa constitutie, foarte liberaid pentru Turcia, sperand ca astfel va putea manevra puterile,
exhiband noua sa dovad de liberalism".
337
www.dacoromanica.ro
Fireste atitudinea guvernului Disraeli putea sl ingadue asemenea sperante. Totui guvernul conservator nu era deplin liber
pe miscArile sale. AtrocitAtile din Bulgaria revoltaserA opinia publicA britanicA. Gladstone dusese o foarte popularA campanie
in favoarea victimelor barbariei turcesti.
prin presS si intruniri
Deaceia la sfArsit Disraeli va lsa Turcia sA se batA singurA.
..
soptistilor" ei, cci pasoptismul" n'a fost numai un fenomen roMAnesc. VAntul reformelor suflase si in Turcia. Oamenii Tanzimatului" (N. Iorga) voiau sa. transforme Imperiul Otoman intr'un
stat modern. 1)
338
www.dacoromanica.ro
putut apara interesele. Savfet declarA chiar protocolul tin pro-cede d'intimidation" i rAspunde puterilor La Turquie sait qu'elle
lutte aujour d'hui pour son existence. Elle est decidee A conserver
'dans le monde la place que la Providence lui a destine".
Razboiul ruso-turc devenea inevitabil.
www.dacoromanica.ro
ceeace era mai gray --- riscam ca Rusia redevenind stapanitoare in Balcani, inconjurandu-ne cu state slave supuse directivelor ei, sa voiasca a relua la Bucureti rolul de protectoare" jucat
inainte de rAzboiul Crimeii.
Ei bine ce trebuia sa faca Romania? Cum putea sa se strecoare
mai bine printre greutAtile ce se ingramadeau in calea ei? Parerile
erau impartite. Aproape unanimitatea lumii politice voia neutralitatea, neutralitatea absoluta. Lascar Catargiu, Vasile Boerescu.
Petre Carp, Manolache Costache Epureanu, Ion Ghica, Dimitrie
Sturdza, Dimitrie Ghica, cu deosebiri de nuante, voiau neutralitatea.
Argumentarea lot era urmatoarea : n'avem foro necesara de
www.dacoromanica.ro
ma, spre a dovedi Europei vitalitatea nouei Rom Anil si a da poporului nostru increderea in viitorul sdu, fAcAndu-1 sA treacA prin supremul examen al istoriei, proba focului.
Pe cale de consecint trebuia sa ne intelegem cu Rusii si dat
fiind CA nu ne puteam opune trecerii lor, era mai bine SA' avem un
tratat cu ei prin care sA ni se garanteze solemn, de la stat la stat,
integrita tea teritoriului.
Iatd pozitia RomAniei, sentimentele, gandurile, intentiile conducAtorilor ei.
El
I,
pag. 170.
341
www.dacoromanica.ro
Bratianu e Inca in faza informativa. Trimite pe Rosetti la Paris, pe Ghica la Londra, spre a capata informatii cat mai exacte
asupra atitudinei puterilor occidentale iar el, impreuna cu ministrul
de razboi Colonelul Slaniceanu, pleaca la Livadia unde sosise Tarul cu Gorceacov, Ingatiev i ministrul de razboi, Miliutin. De legatii notrii, plecati la 25 Septembrie din Bucureti, ajung in seara
de Marti 28 Septembrie la lalta. A doua zi Gorceacov primete pe
Bra tianu.
Intrevederea e dramatica. Conversatia incepe calm, Gorceacov anunta ca e probabil un razboi ruso-turc in. toamna sau la pri-
www.dacoromanica.ro
stat vasal Turciei 0 va trece Prutul fara nici o formalitate. Bratianu raspunzandu-i ea in acest caz wirea noastra va rezista invaziei, Gorceacov, enervat la culme, striga: .... va vom sdrobi!" I)
Se pare ca delegatul roman nu 0-a pierdut cumpatul deoarece i-a
raspuns ca un razboi intreprins pentru eliberarea fratilor cretini
de sub jugul necredincio0Ior nu ar incepe in conditiuni favorabile
prin sdrobirea unei alte armate cretine.." Era o replica bine chib-
zuita cad intiadevar Rusia s'ar fi pus, in fata Europei, inteo lumina oribila procedand cu brutalitate impotriva Romaniei. Dupa
acest mic duel, Gorceacov intrerupe convorbirea.
Ion Bratianu se plange lui Ignatiev de cuvintele cancelarului
www.dacoromanica.ro
cut. Trebuia sa se inteleaga cu Rusia caci altfel, vorba lui Gorceacoy, ar fi fost sdrobita.
12
www.dacoromanica.ro
bury raspunde categoric ca singura garantie eficace ar fi ca puterile sa faca un casus belli- din orke atingere a neutralitatii romaneti ceea ce nu se poate. Cam acelai limbaj 1-au tinut i celelalte puteri. Singure, Franca i Italia ni s'au aratat favorabile dar
WA consecinte. Neutralitatea Romaneasca nici n'a fost discutata
la conferinta.
www.dacoromanica.ro
zul in care Rusii ar trece Prutul. Bineinteles, nimeni nu se Ondeste la un acord militar cu Turcia. Solul turc e.dus cu vorba.
Intre timp, la 11/23 Decembrie 1876 se promulga Constitutia
turcA. Art. 1 din aceast constitutie are urmatorul cuprins: Imperiul Otoman. cuprinde regiunile i posesiunile actuale precum si
provinciile privilegiate...- iar prin art. 7 se declara ca Sultanul cla
investitura capilor provinciilor privilegiate. Guvernul roman cere
imediat explicatii asupra sensului acestor articole. Savf et raspunde
linistit c i Romania e cuprinsa printre provinciile privilegiate-.
Indignarea Printului, a guvernului si a opiniei publice e fireasca in fata jicnirei ce ni se aducea. Inainte de a raspunde cum
se cuvine, ministerul convoaca Senatul si Camera la 21 Decembrie
2) T. Nelidov: Souvenirs d'avant et d'apres la guerre de 1877-78" In
Revue des Deux Mondes" 1915.
346
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
-tenta politica a vreunei tari care face parte integranta din Imperiul Otoman." 1) Lui Dumitru Bratianu, Savfet ii arata ca ar fi dispus sa declare ca. Romania nu-i atinsa de Constitutia Otomana dar
numai daca ne-am retrage protestul si mentinand expresia de parte integranta din Imperiul Otoman".
La 29 Decembrie (stil vechi) Romania raspunzand notei lui
Savfet, cere o declaratie formula ca. Romania nu este cuprinsa
intre provinciile otomane, de cari vorbeste Constitutia, si c legaturile ce unesc Romania cu Turcia tin de vechile capitulatii incheiate de printii romani cu Sultanii si consacrate de tratatele de curand facute intre Turcia si puteri, cari au luat sub garantia lor
colectiva, statul politic roman".
Desi Poarta nu ne-a dat satisfactie totusi chestiunea Constitutiei turcesti fusese binevenit.
Ea ne oferise prilejul de a afirma raspicat drepturile noestre
de stat suveran, afirmare aprobata de toate marik puteri.
Pe de alta parte, prin indignarea ce o trezise, mestesugit exploatata de Romanul" lui Rosetti, partizanii obedientei rabdatoare feta de Turcia erau pusi in inferioritate iar opinia publica incepea sa se desmeticeasca.
Astazi razboiul pentru independenta ne apare ca ceva firesc.
Pe atunci nu era asa. In afara de Doran, de Bratianu si de Rosetti, toti oamenii politici cu autoritate erau impotriva unei politici
.,de aventurr. Lascar Catargiu, Carp, Manolache Costache Epureanu, C. Bozianu, Vasile Boerescu, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza,
Dimitrie Ghica, N. Blaremberg, N. Ionescu .-- ministrul de externe
in functiune
si chiar Mihail Kogalniceanu care nu va fi convertit de cat mai tarziu.
Prin urmare nu numai conservatorii ci si liberalii moderati
Ion Ghica, Sturdza .--, nu voiau sa aucla de o ruptura cu Turcia urmata de o intelegere cu Rusii.
Deaceia situatia guvernului era grea. El trebuia sa se strecoare nu numai prin imense dificultati externe ci sa Vila piept neinte .
legerii, opozitiei, criticilor din lanntrul tarii.
NI
www.dacoromanica.ro
Pe masura ce riscurile de razboi sporeau, problema raporturilor romano-ruse devenea mai acuta.
Trupele rusesti erau concentrate in Basarabia. Cornandantul
lor, Mare le Duce Nicolae, se instalase la Chisinau, asteptand ordinul de a trece Prutul. De la Chisinau va sosi inainte de Craciun
un ofiter de stat major, colonelul Bobrikov, cu misiunea de a discuta modatatile trecerii trupelor rusesti. Lui Bobrikov i s'a recomandat sa trateze direct cu Printul. Dar Domnul evita orice intrare in amanunte, asteptand rezultatele conferintei de la Constantinopol.
La 16/28 Ianuarie Printul Carol primeste din partea Marelui Duce Nicolae o scrisoare in care, dupa fagaduiala ca trupele de
sub comanda sa vor respecta independenta, autoritatea si buna
stare a Romaniei, propune o invoire practica din punct de vedere
pur militar, Bra nici un caracter politic". Era tocmai teza contrala celei romanesti care voia tratat politic int5i.
Deaceia Domnul raspunde foarte prietenos dar azcentuand ne-
cesitatea unui tratat politic incheiat intre guvernul rus si cel roman". Se adauga apoi ca o asemenea conventiune nu se poate incheia de cat dupace Rusia va notifica puterilor intentiunea ei cad
altfel Rusii ar viola neutralitatea. Aceasta de altfel era si parerea
lui Bismark, oracolul politic al Europei, pe care Domnul il consulta
intotdeauna, in ocaziile mari. Cancelarul de Fier, intelegand perfect
situatia Romaniei, declarase ca e mai bine ca trupele rusesti sa in-
Totusi se cunosteau riscurile aliantei cu Rusia. Intentiile rusesti asupra Basarabiei sunt presimtite. Kogalniceanu avusese informatii, necomplecte, asupra acordului dela Reichstadt, Bratianu
ghicise la Livadia gandurile lui Gorceacov. Necesitatea ne impin349
www.dacoromanica.ro
nului de mars rusesc prin Romania si statue pentru cooperarea armatei romne cu cea ruseasca. 1) Domnul, desi e partizan al acestei colaborAri, nu se angajeazd. InsArcineazA numai pe of4erii rui
sA comunice Marelui Duce dorinca sa ca armata romAnA sA ia pozitiuni dincolo de Olt, asa ca ea sA formeze intrucAtva, aripa dreaptA a armatei rusesti" 2). AratA deasemeni lui Bobrikov si Popov
1) Memorille Regellui Vol. IX pag. 46.
2) Ibidem.
350
www.dacoromanica.ro
,.
li
Dar si Turcii se pregOteau de rAzboi. Orasele bulgaresti de pe
malul Dun Aril sunt fortificate, trupele turcesti se concentreath in
Bulgaria, numArul lor e evaluat la 140.000 de oameni cu 170 de
tunuri. Extrema dreapt din Dobrogea e slabd; in schimb extrema
stAngA, la Vidin, e foarte puternicA. EvaluArile variazA intre 40.000
Rdzboiul se apropia. Romania lua si ea mAsurile necesare. Criza financiarA ne pricinuia imense dificult4i. Oamenii concentrati
in toamnA fuseserA trimisi la vatrA. Batalioanele noastre aveau
efective de 300 de oameni. Cerusem deaceia la Petersburg sA fim
anuntati cu minimum 14 zile inainte de inceperea ostilitatilor spre
a putea proceda la mobilizare. Int Arim Calafatul si concentrAm
trupe acolo deoarece voim sA ne opunem nAvAlirei turcesti. La 31
Martie, Consiliul de ministri hotAreste mobilizarea armatei. In acelas timp insA cerem Vienei sa intervinA la Constantinopol pentru
ca Turcii sA nu treacA Dun Area.
Cu Stuart se mai discutA problema monedei cu care Rusii vor
www.dacoromanica.ro
Mihail Kogalniceanu arata cA Rusia va lua Basarabia in cazde victorie. E contra aliantei sau a cooperarei militare cu Ruii dar
in cazul in care Turcii ar voi sa stramute teatrul razboiului la noi
atunci n'avem de ales. Admite i el necesitatea tratatului cu Rusia.
Ion Ghica nu se sperie de intrarea Turcilor in tara. Vrea neutralitat e absoluta.
Insfarcit se mai discuta despre necesitatea schimbarii termenului, prea indepartat, al alegerilor senatoriale.
352
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
langa XLIV
'
N. Kretzulescu
EdwatitArteapoiitici.
4-4
La 2 Aprilie Colonelul Slaniceanu parasind ministerul de razboi trece in fruntea marelui stat major. Generalul Cernat ii ia locul. La 3 Aprilie, dupa insistentele Domnului i a lui Bratianu, Mihail Kogalniceanu consimte sa preia conducerea ministerului de ex-
terne. Mare le om de stat va juca alaturi de Bratianu un rol hotarator in evenimentele ce vor urma.
In vederea razboiului alegerile senatoriale sunt fixate la 9 i
13 Aprilie.
23
www.dacoromanica.ro
Art. 1. Guvernul Altetei Sale Domnului Romaniei Carol I asigura armatei ruse care va fi chemata a merge in Turcia, libera trecere prin teritoriul roman i tratamentul reservat armatelor amice.
Toate cheltuelile cari ar putea fi ocazionate de trebuintele armatei
ruse, de transportul su precum i pentru satisfacerea tuturor trebuintelor sale, cad naturalmente in sarcina guvernului imperial.
Art. 2. --- Pentru ca nici un inconvenient sau pericol sa nu re-
zulte pentru Romania din faptul trecerei trupelor ruse pe teritoriul sau, guvernul M. S. Imperatorul tuturor Rusi lor se obliga a men
www.dacoromanica.ro
Puteam face altfel? Nu! Acordul cu Turcia insemna transformarea automata a Romaniei in teatru al razboiului. Ocuparea
Romaniei de catre Austriaci era nu numai o imposibilitate dar si
o nedemnitate. Iar cum Rush tot ar fi trecut pe teritoriul nostru,
atunci era mai bine sa treacd in virtutea unui tratat --- si am vazut
mai sus ce avantagii ne aducea acest tratat -- de cat in virtutea
bunului lor plac, intr'o tara vasala Turciei.
Tratatul nu era perfect? Avea anumite stangacii? Cuprindea
pericolul unei reservatio mentalis- cum spune Maiorescu?
Fireste conventiunea nu era perfecta din punct de vedere al
redactarii. Dar trebue sd tinem seama ca wick ar fi fost Rusia de
dornica s aiba raporturi amicale cu noi, in momentul acela, n'ar
fi admis niciodata o clauza in care s se vorbeasca de garantarea
Basarabiei. S'a vazut cat de tenace rezistase Nelidov cererilor lui
Bratianu. Mai mult nu se putea obtine. Puteam noi intinde prea tare
coarda cu Rusia? Insfarsit crede cineva Ca un tratat constitue vredata o garantie inatacabila si ea ream credinta unita fortei se
impiedeca in argumente juridice?
Iata dece nu putem aduce imputdri lui BrAtianu. Lucrand !liana
II
1) Ion I. C. BrAtianu RomAnia i ehestiunea Orientului" mg. 8 din
vohimul f(Aztmiul NeatArnArei".
355
www.dacoromanica.ro
Populatia de pe malurile Dunarii fuge din sate de teama incursiunilor turce0i. Domnul ne des/ainuie0e in Memoriile" sale
ca panica e mare 0 la Bucure0i.
Singur Balaceanu cla ve0i lini0itoare. Turcii n'ar avea pe
Dunare de cat 100.000 de oameni trupe regulate 0 30.000 neregulate. Organizarea lor ar fi defectuoasa, moralul slab. Osman
Paa va dovedi la Plevna c informatiile lui Balaceanu nu erau
tocmai juste.
Guvernul nu tie sigur ce atitudine sa ia pana la venirea RuOlor. Ba ar vrea sa apere tam de incurisunile turce0i, ba se gande0e sa nu se opuna 0 evacueaza Calafatul.
Kogalniceanu telegrafiaza aceasta 0ire lui Balaceanu care
raspunde furios lui Bratianu: In numele sangelui romanesc care
ne-a mai ramas in vine 0 pentru consideratiunea fata de celelalte
popoare, incercati de a inspira nitel sange rece lui Kogalniceanu,
caruia frica de Cerchezi a atins proportii ingrijitoare. Daca acest
sentiment este imparta0t de intreaga turd, dezarmati imediat 0
puneti-va sub protectia Ru0lor, daca nu, perseverati barbate0e in
calea pe care noi am ales-o liber. De ceeace trebue sa ne temem
mai mult decat de Cerchezi, este: ridicolur . 1)
Aceasta drastica chemare la ordine, arunca o vie lumina asu1) Ion C. Bratianu Discursutri, Scrieri, Acte i Documente. Vol. 11
pag. 590.
356
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
gray..
Rusia afecta acum sA ne trateze ca vasali ai Portei, ca o tarA semicoloniala cu ai carui locuitori vorbesti direct in limba lor, fAra mtermediul Domnului si guvernului ei, considerati ca simple autoriati politienesti.
Domnul a protestat, baronul Stuart a dat explicatii absolut insuficiente, cu care a trebuit &A ne multumim cad n'aveam ce face..
Bine inteles, in aceiasi zi, Mare le Vizir telegrafia, tot direct,
a
Intre timp, de la 9-43 Aprilie, aveau loc alegerile senatoriale.
Ministerul dobandea majoritti puternice dar fruntasii conservatori
Lascar Catargiu, Petre Carp, Vasile Boerescu, G. Gr. Cantacuzino
patrundeau in maturul Corp!
La 14 Aprilie Corpurile Legiuitoare se deschid prin urmatorul
mesaj domnesc :
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
1) P. P. Carp. Discursuri.
Vol.
1.
Socec 1907.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
1)
sidera functiunile ca suspendate". A doua zi, dupa nota lui Savfet, la 21 Aprilie, monitoarele turcesti bombardeaza Braila. La 24
si 26 Aprilie, BrAila, Galatii i Reni sunt iar4i bombardate.
Tot de la 20 Aprilie au inceput incursiunile peste Dunre ale
bandelor de Cerchezi i Baibuzuci. La *oimu, la Chiselet, la VAresti, la Socariciu bandele pradasera, masacrasera i daduser foc.
1) Documente Kogalniceanu" Vol. II. Fasc. I. pag. 70--71.
362
www.dacoromanica.ro
Insfarsit la .Gura Jiului, la Bechet, la Corabia, la Zimnicea, la Giurgiu, slepuri si vase sub pavilion romanesc fusesera luate si duse in
porturile de peste Dunare sau incendiate.
Fata de aceasta situacie problema apararii noastre devenea
acuta.
Mobilizarea armatei romane, hotarata in consiliul de ministrii,
fusese decretata de Domn la 6/18 Aprilie si va fi terminata la 25
Aprilie. 1)
Armata numara peste 50.000 oameni cu 180 tunuri si era im-
La Calafat oastea noastra are prilejul sa suf ere botezul focului in ziva de 26 Aprilie la ora 21/, dupa amiaza.
Bateriile turcesti deschid focul asupra Calafatului. Bateriile
romanesti ridica drapelul tricolor, lath pe Turci sa traga 6 lovituri,
spre a fi deplin constatat Ca ei sunt agresorii si la a 7-a lovitur,
tunurile romanesti din bateria .tefan cel Mare --- ce nume predestinat -- raspund.
Pentru prima oath de doua secole auzea lumea glasul tunului romanesc.
www.dacoromanica.ro
Pornit pe calea rzboiului, guvernul, indemnat s'i de Domnitor, nu mai poate da inapoi. Agresiunea turceascl, mai ales marginit la jafuri si bombardAri de orase deschise, ne slujea de minune. Ea ingAduia sa ne infatisAm ca victimA in fata puterilor si s
preparAm astfel proclamarea independentei noastre.
In acest scop, BrAtianu si KogAlniceanu socotesc necesar &A
provoace o dezbatere in parlament, menitA a ne permite sa punem
problema in tot complexul ei. In sedinta din 30 Aprilie 1877 Anastase Stolojan e pus sA interpeleze guvernul asupra actelor de dusmAnie turcesti.
Ii raspunde, intiun lung discurs, Mihail KogAlniceanu. Ministrul nostru de externe incepe prin a zugravi toatA seria de greutAti, de umilinte, de sicane ce ne-a facut-o Turcia in ultimii ani.
Aratd apoi atitudinea corectA a Romaniei in criza Orientului, desi
trebuia sA-si cake pe inima rAmanand impasibilA in fata ororilor
lar nume, ce le sufereau fratii ei crestini din Balcani. Pe urmA
face istoricul sfortarilor spre a ni se garanta neutralitatea. Dovedeste apoi ca
parasiti de toata lumea -- a trebuit sA ne intelegem cu Rusia fArA ca prin aceasta s fi pArAsit atitudinea corect
fata de Turcia. Insfarsit enumer si protesteazA impotriva agresiunilor turcesti din ultimele zile.
Lui Kogalniceanu ii urmeazA la tribunA Ion Ghica. El e contra ruperii relatiilor cu Turcia. N. Ionescu, fostul ministru de externe, e impotriva amestecului Romaniei intr'un rAzboi intre giganti " .
www.dacoromanica.ro
rii. Un popor intreg va trai luni de zile cu gandul 0 cu tot sufletul lui la Plevna. Si dincolo de granitele micei Romanii de
atunci, intreaga romanime impr4tiata sub stapaniri straine, va
simti 0 ea ca la Plevna i se faurqte un nou viitor. Apoi vor veni
deziluziile Oa. Congresul dela Berlin. Rapirea Basarabiei.
Domnia lui Carol I 10 va depana mai departe lungul ir de
zirrunele mai bune, altele mai rele, dar toate intarincl legatura
aintre Damn si Tara.
(Sfirqitul volumului I.)
365
www.dacoromanica.ro
INDEX BIBLIOGRAFIC
C. D. ARICESCU :
C. BACALBAPI :
Alexandri patriot.
Bucuresti, Ed. Soceic, 1910.
BERNHARD!, VON :
Bucuresti, 1865.
Aplicarea conventiunei relativ la organizarea
Principatelor.
Bucursti, 1858.
La Roumanie aprZs le traits de Paris.
Paris, 1856.
366
www.dacoromanica.ro
Romanii pi Ovreii.
Bocurecti, Tip. Romaneasca, 1913.
Vasile Alexandri.
Bucuregti, Cultura Nationala, 1926.
N. A. BOGDAN :
Orapul &pi.
Monografie istorica pi social&
laci, 1913-1915.
RAOUL BOSSY :
G. I. BRATIANU :
La probleme des frontieres Russo-Roumaines.
VINTILA BATIANU :
P. P. Carp.
Bucuregti, Ed. Socec, 1933.
ION N. BUJOREANU :
www.dacoromanica.ro
CAROL I ;
Discursuri parlamer.tare.
Bucurecti, Tip. Universalii, 1904.
LILIO CIALDEA :
THEODOR CORNEL :
1) Desi studiul s'a field dug', originalul german si dup l. traducerea francezii, toate trimeterile se ref eri la testy/ romfin mai usor FICcesibil cititorului.
368
www.dacoromanica.ro
AL. CRETZIANU
politica.
FREDERIC DAME :
C. DOBROGEANU-GHEREA ;
Neoiobeigia.
Mihail Kogalniceanu.
Bucureti, 1926.
M. COSTAKI EPUREANU :
Despre pretinsa reiscampoirare a ciii/or ferate.
Bucurefti, Tip. Thiel gi Weiss, 1879.
ALBERT FERME :
Bratianu conspirator.
1834-1848.
Bacuresti, Academia Romani*, 1915.
Isvoarele Constitufiei de la 1866.
Bucuregti, Tip. Universal, 1934.
N. FLEVA :
369
www.dacoromanica.ro
C. CANE :
P. P. Carp (2 volume).
Bucuresti, Ed. Universul, 1936.
MARIA DR. GAVRILESCU :
Marelui Mihail Kogalniceanu pioase amintiri.
Iasi, Tip. Nationalii, 1911.
MAIOR D. I. GEORGESCU :
Istoria armatei ROITIcke fi a rasboaielor poporului romanesc.
Dela origine
EMIL IOACHIMOVICI :
N. fORGA :
Corespondance diplomatique
roumaine sous le
www.dacoromanica.ro
.N. IORGA :
Bueuresti, 1929-1930.
Activitatea politica fi literara a lui Ion C. Bratiame.
Capacitatile Tarei.
Bucuresti, 1867.
_MITE KREMNITZ :
www.dacoromanica.ro
Le goavernement.des
0 privire retrospectiva asupra Teatrului Moldovenesc. Din primele inceputuri f i pard in.
anal 1924.
Iasi, Tip. Goldner, 1926.
GENERAL GHEORGHE MANU :
Discursuri, 1871-1906.
Bucuresti, 1906.
C. S. MARCOVICI :
www.dacoromanica.ro
Teatral la Romani.
Academia Romani Bucuresti, 1897-98.
373
www.dacoromanica.ro
G. PANU :
veacurilr
DUMITRU PRUNCU ;
www.dacoromanica.ro
N. RERMERITA :
D. ROSETTI TEZCANO :
La Roumanie et le juif devant ['Europe.
Bacitu, Impr. L'Independance, 1878.
FREDERICH VON REIN :
Enthallungen uber Dr. Stousberg und sein Rumanisches Eisenbahn Unternehmen.
Berlin, Tip. Eugen Groffer, 1871.
ING1NERUL EDUARD SAVA :
Economia industriei transporturior gi evolugia
agriculturii, industriei gi comergului in Romania.
.Bucuresti, Tip. Lizaireanu, 1904.
375
www.dacoromanica.ro
GABRIEL SCHAFFER
Moldova.
Alexandra Lahovary.
Titu Maiorescu.
Bucuresti, Cartea Romaneasca.
NICOLAE SOUTZO :
Memoires.
in 7119 tti 9/21 Octombrie 1857 qi autoritatea faptului indeplinit executat fr 1866 de
cei indreptdtiti.
Bucuresti, Academia Romani, Tip. Carol GSM,
1912.
www.dacoromanica.ro
cCONSTANT1N TANASESCU
ci
$TEFAN GRIGORESCU :
Toentelile agricole sub diferite legiuiri inainte fi
dupa Regulamentul Organic.
V. A. URECHE :
Anuarul general al Instructiunei publice pe
1863-1864 ;a 1864-1865.
Bucuresti.
VERAX :
www.dacoromanica.ro
N. ZAHAR1A :
Burghezia Remand.
K. TH. ZINGELER :
Principele Carol Anton de Hohenzolern Sigmaringen, tateil Regelui Carol d RomtinieiBucurecti, Universul 1912.
378
www.dacoromanica.ro
Expunerea situatiei Romaniei dela inchiderea corpurilor legiuitoare a anului 1866. Bucuresti, hnpr. Statului, 1866.
Istoricul partidului national liberal dela 1848 fi pana astaZi. Bucuresti, Tip.
Independenta, 1923.
Junctiunea cailor ferate ale Romaniei, cu ale Ungariei si Transilvaniei.
Bucuresti-Brasov, Tip. I. Gin, 1871.
La question des israelites en Roumanie. Paris, Franck, 1869.
Lege asupra instructiunei a Principateloru Unite Romane. Bucuresti, lmpr.
Statului, 1865.
Lettre d'un paysan du Danube, adre&ie au redacteur du jurnal. Bucuresti,
Impr. de la cour, 1876.
Lucrarile relative la affacerea Strusberg. Buc., Tip. Statului 1871.
Mesajul de deschidere al Adunarei elective din 28 Aprilie 1866, prezentat de Locotenenta Domneasca f i guvernul Ion Ghica. Bucuresti,
lmpr. Statului, 1866.
Note de M. le Ministre de l'interieur de Roumanie, adressie a son ColUigue, M. le Ministre des Affaires itrangeres en reponse a la Note
679b
www.dacoromanica.ro
EXPLICATIA PLANgLOR
_Planta I. Locotenenta Domneasca i guvernul care a condus Romania
dela 11 Februarie -- la 10 Mai 1866.
Planta If. Portretele lui Dimitrie Ghica oi C. A. Rosetti.
Planta III.
www.dacoromanica.ro
Planfa XX. Jandarmii pedectri in 1873. (Uniforme de cipitan, sublocotenant, sergent i soldat). Extras din Albumul Armatei Rom&
ne 1873.
Planta XXI. Cavaleria in 1873. (Uniforme de colonel, maior, sergent
gi brigadier). Extras din Albumul Armatei Romine 1873.
Planga XXII. Portretele lui Stefan gi Nicu lae Golescu.
Planga XXIII. Prima fotografie a Domnitorului Carol ficuti in tari.
Trimisit in Julie 1866 Doamnei Zinc& Golescu in amintirea primei
nopti petrecute pe teritoriul rominesc la Golegti.
Fotografie ce apartine prin mostenire D-nei Elena PerticariDavila.
Planga XXIV. Doui caricaturi ale timpuki reprezentind pe Ion C. Britianu si C. A. Rosetti. (Extras din calendarul Scriinciobului pe
anul 1869).
Extras
38r
www.dacoromanica.ro
382
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
1Cuvant inainte
DESCALECAREA.
VIII. Justitia
IX. Armata
X. Cultura
XI. Finantele Statului
XII. Situatia economicil
XIII. Problema nationali
37
49
59
67
73
93
101
113
127
135
149
159
167
ANII TURBURI.
181
189
201
217
237
INSENINAREA.
"
271
315
325
333
366
380
283
www.dacoromanica.ro
1253
www.dacoromanica.ro
IL
qA
t,
4
.3
13
Lei 180
www.dacoromanica.ro
MN