Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
a.1) copii cu diabet zaharat tip I, la care nu se poate realiza controlul glicemic
prin insulinoterapie intensiv corect aplicat;
a.2) aduli cu diabet zaharat tip 1 peste vrsta de 18 ani la care nu se poate
realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensiv corect aplicat;
a.3) gravide cu diabet zaharat tip I;
b) bolnavi aflai n tratament temporar cu insulin:
b.1) diabet zaharat gestaional sau gravide cu diabet zaharat i insulinoterapie la
care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensiv;
b.2) orice tip de diabet zaharat, cu labilitate glicemic, ce nu poate fi controlat
prin insulinoterapie intensiv;
c) criterii de decizie a pacientului:
c.1) motivaie;
c.2) aderen la programul de monitorizare i control (autongrijire,
automonitorizare i autoajustarea dozelor de insulin);
c.3) capacitate i abiliti de utilizare a pompei;
c.4) suport familial.
Decizia privind ntreruperea utilizrii unei pompe de insulin de ctre un bolnav
aparine n exclusivitate medicului diabetolog i poate fi luat n urmtoarele
condiii:
a) lipsa de aderen sau aderena necorespunztoare a bolnavului la programul
de monitorizare i control medical de specialitate pe parcursul utilizrii pompei;
b) terapia cu infuzie continu cu insulin nu i dovedete eficacitatea.
Indicatori de evaluare:
1) indicatori fizici:
a) numr de persoane cu diabet evaluate prin dozarea hemoglobinei glicozilate:
50.000;
b) numr de bolnavi cu diabet zaharat tratai: 703.719;
c) numr de bolnavi automonitorizai: 198.192, din care:
c.1) numr de copii cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizai: 3.061;
c.2) numr de aduli cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizai:
195.131;
d) numr de bolnavi cu diabet zaharat beneficiari de pompe de insulin: 76;
e) numr de bolnavi cu diabet zaharat beneficiari de materiale consumabile
pentru pompele de insulin: 280;
2) indicatori de eficien:
a) cost/dozare de hemoglobin glicozilat: 20 lei;
Trebuie sa cunoasteti foarte bine care sunt semnele hipoglicemiei pentru a va putea
apara: ameteala, tremuraturi, transpiratii reci, vedere dubla, stare de agitatie Efortul
trebuie facut la 1-2 ore dupa masa.
Nu se va face efort in timpul varfului de secretie al insulinei. Dimineata este
momentul ideal. Persoanele cu diabet tip 1 ar trebui sa evite efortul efectuat seara.
Dupa eforturi prelungite sau intense, veti avea nevoie de un aport mai mare
de carbohidrati in urmatoarele 24 de ore, pentru a reumple depozitele de glicogen.
Principalele efecte benefice ale exercitiilor fizice la pacientii cu diabet zaharat
sunt:
- imbunatatirea controlului glicemic;
- cresterea sensibilitatii la insulina, cu scaderea necesarului insulinic la
pacientii insulinodependenti;
- imbunatatirea profilului lipoproteinelor plasmatice;
- scaderea in greutate prin reducerea masei adipoase;
- prezervarea masei lipsite de grasimi a corpului;
Asadar, iata un alt exemplu in care constatati ca sportul ajuta
organismul.
CAPITOLUL I - INTRODUCERE
1.1. IMPORTANTA TEORETICA A TEMEI
Diabetul zaharat este un sindrom complex si eterogen, indus de tulburarea
genetica sau cistigata a secretiei de Insulina si/sau de rezistenta celulelor periferice
la actiunea insulinei, fapt care induce modificari profunde in metabolismul proteic,
glucidic, lipidic, ionic si mineral. Dereglarile mentionate stau la baza aparitiei unui
spectru larg de complicatii cronice, care afecteaza mai mult sau mai putin toate
tesuturile organice.
Diabetul zaharat de tipul 1: la ora actuala, afectiune autoimuna cu o
etiologie multifactoriala, produsa de o interactiune complexa a mai multor factori
genetici si de mediu, a caror consecinta este distructia progresiva a celulelor betapancreatice (cele care sintetizeaza insulina) si, in final, deficitul absolut de Insulina
endogena.
Diabetul zaharat de tipul 2: sindrom eterogen al carei etiopatogenie
implica atit factori genetici, cit si de mediu, ale carui mecanisme intime moleculare
nu sunt inca elucidate. Se admite existenta a doua defecte metabolice majore:
deficitul de secretie beta-celulara si rezistenta tesuturilor-tinta la actiunea insulinei.
Scopul acestui studiu consta in identificarea unor metode nonfarmacologice, reprezentate de alimentatie si exercitiul fizic in principal, prin
care pacientii diagnosticati cu diabet zaharat tip 2 sa-si mentina functia
piciorului si independenta pe o perioada cat mai lunga de timp.
Ca urmare, obiectivele cercetarii noastre au fost:
sa evalueze rezultatele tratamentului kinetic de cca 12 saptamani aplicat
pacientului cu neuropatie si arteriopatie incipienta din cadrul DZ tip 2,
identificarea exercitiilor cele mai potrivite pentru pacientii cu diabet,
in conformitate cu obiectivele propuse, si intensitatea lor din cadrul programului
kinetic aplicat in conformitate cu starea functionala a pacientului,
sa stabileasca indicatiile si contraindicatiile aplicarii programului kinetic
in cadrul asistentei medicale complexe (medicamentoase si kinetice) a pacientului,
2. Acesti autoanticorpi pot fi evidentiati in sangele pacientului cu luni sau chiar ani
inainte de manifestarea clinica a bolii.
Diabetul zaharat tip 2
La instalarea DZ de tip 2 contribuie deopotriv factori dobanditi si
ereditari: predispozitie genetic, obezitatea, alimentatia dezechilibrat si
sedentarismul. Acestea conduc la o sensibilitate redusa a celulelor corpului fat de
insulin (insulino-rezistent). Secundar apare si scaderea secretiei de insulin.
Ca o dovada c factorul genetic joac un rol important in dobandirea DZ de
tip 2, este observatia c, dac unul dintre gemenii monovitelini se imbolnveste,
cellalt are un risc de 50-90% de a manifesta boala. Alturi de factorii genetici, DZ
2 este declansat cel mai adesea de: alimentia dezechilibrat, obezitate, sedentarism,
fumat, hipertensiune arterial si varsta inaintat.
In prima faz a bolii, insulino-rezistenta poate s fie compensata prin cresterea
productiei de insulin, astfel incat glicemia s fie pastrata in limite normale. In faza
urmatoare, productia de insulin scade si se instaleaz 'toleranta scazut la
glucoz', o crestere exagerat si prelungit a glicemiei ca urmare a ingestiei de
glucide. Etapa urmatoare este DZ 2 manifest.
Diabetul de sarcina
In cazul DZ de sarcin (gestational) etiologia este dat de modificrile
hormonale asociate. Acestea conduc la un necesar crescut de insulin care poate
avea ca rezultat o crestere a glicemiei.
DIABETUL ZAHARAT TIP 2 (NON-INSULINO-DEPENDENT)
Diabetul zaharat de tip 2 (insulino-independent) este o boala endocrina
caracterizata prin anomalii metabolice, in special ale metabolismul glucidic.
Diabetul apare cand pancreasul secreta cantitati insuficiente de insulina sau modul
in care organismul utilizeaza insulina este deficitar. Insulina este hormonul care
asigura necesarul energetic celular, prin utilizarea glucozei (zaharului) de catre
celule. Un alt rol al acestui hormon este de a stoca surplusul de zahar in depozite la
nivelul muschilor, tesutului adipos si ficatului. Cand secretia de insulina este
deficitara sau daca exista rezistenta la actiunea acesteia in tesuturile tinta, nivelul
zaharului in sange (glucoza din sange, glicemia) este mult prea mare iar tesuturile
nu o mai pot utiliza pentru producerea de energie. Daca nivelul glicemiei este
persistent crescut apar complicatii la nivelul ochilor, inimii, vaselor de sange,
nervilor si rinichilor.
Controlul glicemiei este metoda cea mai eficienta de prevenire a aparitiei
complicatiilor diabetul zaharat tip 2, mai ales ale complicatiilor cardiovasculare.
Majoritatea pacientilor cu diabetul zaharat tip 2 isi pot desfasura normal activitatile
cotidiene atunci cand reusesc sa tina sub control nivelul glicemiei prin exercitii
fizice, dieta corespunzatoare si medicatia hipoglicemianta.
Din ce in ce mai multi adulti si copii dezvolta diabet zaharat de tip 2, datorita
obiceiurilor alimentare nesanatoase si a sedentarismului.
Diabetul zaharat de tip 2 apare:
- cand celulele organismului nu raspund la actiunea insulinei, situatie in care
celulele nu mai utilizeaza glucoza sanguina pentru producerea de energie, numita
rezistenta periferica la actiunea insulinei;
- pancresul nu mai produce suficienta insulina.
Supraponderabilitatea, lipsa exercitiilor fizice, sedentarismul si istoricul familial de
diabet insulino-independent, cresc riscul de a dezvolta diabetul zaharat tip 2.
Simptomatologie:
In stadiul incipient al bolii, nivelul glicemiei creste foarte lent, astfel incat
pacientul este asimptomatic. O treime din pacientii cu diabet nu stiu ca sufera de
aceasta boala.
Simptomele de diabetul zaharat includ:
- sete
- poliurie (urinare in cantitate mai mare)
- polifagie (apetit crescut)
- scadere in greutate
- oboseala.
Alte semne de diabetul zaharat:
- numeroase infectii sau vindecare lenta a ranilor
- vedere intetosata
- furnicaturi sau amorteala la nivelul membrelor
- numeroase infectii ale pielii sau ale tractului urinar
- vaginite.
Unii pacienti care au deja alte boli cronice grave sunt diagnosticati cu diabetul
zaharat tip 2. In timp, pot apare complicatii renale, oculare, cardiovasculare si
nervoase.
Semnele de alarma ale acestor complicatii sunt:
- amorteli, furnicaturi, durere, arsura, umflarea membrelor superioare sau
inferioare (neuropatie diabetica)
- vedere intetosata, distorsionata sau puncte luminoase sau intunecate in campul
vizual, pierdere a vederii partiala sau totala sau senzatia de 'vedere printr-un val'
(retinopatia diabetica)
- dureri la nivelul toracelui sau dificultati in respiratie: acestea pot fi semne ale
unor probleme cardiace sau vasculare.
Mecanism fiziopatogenetic
Diabetul zaharat este o afectiune cronica in care apar perturbari ale metabolismului
(proces prin care organismul acumuleaza energie din alimente). Diabetul este
prezent atunci cand apare rezistenta la nivel celular la actiunea insulinei sau cand
pancreasul nu mai secreta o cantitate adecvata de insulina. Insulina este hormonul
care asigura necesarul energetic celular, prin utilizarea glucozei (zaharului).
Hiperglicemia este principala cauza a alterarilor care apar in timp la nivelul altor
organe: cord, vase mari, ochi, rinichi, nervi.
Diabetul zaharat tip 2 apare in special la adult, dar din ce in ce mai multe cazuri
sunt diagnosticate la copil. Adesea, persoanele cu diabetul zaharat tip 2 sunt
supraponderale si sedentare. Multi oameni au prediabet (toleranta alterata la
glucoza) care se caracterizeaza prin valori crescute ale zaharului din sange, dar nu
suficient de mari pentru a fi pus diagnosticul de diabet.
Odata pus diagnosticul de diabet zaharat tip 2, echipa de medici trebuie sa
elaboreze un plan terapeutic individualizat. Tratamentul include, de obicei, dieta
adecvata, program de exercitii fizice, scadere in greutate, monitorizarea glicemiei
si daca este nevoie tratament medicamentos. O buna cooperare cu medicul
specialist ajuta pacientul sa tina boala sub control si sa previna aparitia unor
complicatii grave. In timp, capacitatea secretorie a pancreasului endocrin devine
din ce in mai insuficienta, astfel incat insulina secretata nu mai poate mentine
glicemia in limite normale.
Controlul nivelului glicemiei previne aparitia complicatiilor:
- starea hiperosmolara este o complicatie acuta care apare in diabetul zaharat tip 2
fiind cauzata de obicei de infectie (gripa sau alta infectie), infarct, deshidratare
(ingestia insuficienta de lichide), tratamentul diuretic, in special cand pierderea de
lichide nu este inlocuita prin aport adecvat de lichide.
- complicatii tardive produse de hiperglicemie: leziuni oculare (retinopatie),
afectare renala (nefropatie), leziuni nervoase (neuropatie), anomalii cardiace
(inclusiv infarct miocardic), leziuni vasculare aterosclerotice (ce duc la aparitia
accidentelor vasculare cerebrale, a arteriopatiei periferice, posibil la amputare).
Factori de risc
Factorii de risc ce nu pot fi controlati sunt urmatorii:
- istoric familial (rude de gradul unu: parinte, frate, sora) cu diabetul zaharat tip 2;
- rasa si etnia - afroamericanii, hispanicii, americani nativi, americanii asiatici si
populatia din insulele oceanului pacific au risc mai mare de adezvolta diabetul
zaharat tip 2 fata de populatia caucaziana;
- varsta inaintata creste riscul aparitiei diabetul zaharat tip 2; totusi numarul
copiilor cu diabet zaharat tip 2 este in crestere, de obicei, acestia fiind obezi,
sedentari si cu istoric pozitiv de diabet zaharat tip 2;
La unii pacienti, modificarea dietei sau aplicarea unui program regulat de exercitii
fizice sunt sufieciente pentru a controla nivelul glicemiei.
La altii, insa este necesar introducera tratamentului medicamentos. Principii
de tratament ce trebuie respectate:
- modificarea dietei cu repartizarea carbohidratilor pe parcursul unei zile astfel
incat nivelul glicemiei sa ramana constant
- program de exercitii fizice, care imbunatatesc raspunsul celulelor organismului la
actiunea insulinei
- monitorizarea nivelului glicemiei astfel incat sa ramana in limitele normale
stabilite
- adaugarea medicamentelor in cazul in care nu se respecta dieta sau efectuarea
unui program mai intens de exercitii pentru a mentine glicemia in limite sigure.
Este necesar unul sau mai multe tipuri de medicamente antidiabetice pentru a
stimula productia de insulina a organismului sau pentru a imbunatati utilizarea ei
- introducerea unei doze de insulina sau a tratamentului cronic; insulina se poate
administra singura sub forma injectabila sau poate fi asociata medicatiei orale
antidiabetice
- control medical periodic pentru a evalua eficienta tratamentului sau pentru
depistarea precoce a complicatiilor oculare, cardiovasculare, renale, nervoase.
- purtarea unor bratari puse la dispozitie de catre medic, farmacist prin care sa se
faca identificarea rapida a bolii si a persoanei care are diabet
- cel cu diabet zaharat trebuie sa recunoasca rapid si sa stie sa-si trateze atat hiper
cat si hipoglicemia
- o atentie deosebita trebuie acordata pielii, dintilor, picioarelor, gingiilor.
PROFILAXIE
- mentinerea unei greutati corporale adecvate. Pentru a depista obezitatea se pot
folosi tabele cu greutatea si inaltimea ideala. In cazul in care este necesara scaderea
in greutate, pierderea intre 4,5-9,1 kg poate reduce riscul aparitiei diabetul zaharat
tip 2;
-exercitiul fizic regulat de cel putin 30 minute pe zi; nu trebuie neaparat
desfasurarea unor activitati epuizante sau inscrierea la o sala de gimnastica, orice
efort fizic care creste rata cardiaca este util. Pentru inceput, se poate incerca mersul
in ritm moderat folosind pedometrele care monitorizeaza numarul de pasi efectuati.
Persoanele cu risc de a face diabet zaharat tip 2 se vor adresa medicului specialist
pentru intocmirea unui program individualizat de exercitii fizice;
- alimentatia sanatoasa bogata in fructe si legume, cereale integrale, nuci pot
diminua riscul de a face diabet zaharat tip 2. Excesul de dulciuri, carne rosie,
Stadiul IV:
- modificri trofice: ulcer, necroz, gangren.
Examen clinic si paraclinic
Inspectie: se urmresc modificri ale culorii pielii (cianoza periferic sau
paloare), modificri de troficitate ale pielii si unghiilor. Se examineaz intotdeauna
comparativ ambele picioare.
Palpare: se examineaz toate pulsurile arteriale, temperatura si umiditatea
pielii.
Auscultatie: stenozele mai mari de 50% in regiunea superioar a coapsei
pot fi destul de bine localizate.
Determinarea distantei de mers la care aparea durerea.
Sonografia doppler sau duplex.
Examinri radiologice si angiografice (Standard de aur)
C. Microangiopatia diabetic
Microangiopatia diabetic este determinat de afectarea portiunii terminal a
arborelui circulator. Aceasta poate fi functional sau morfologic. Microangiopatia
functional are la baz disfunctii hemodinamice (de exemplu prin spasme ale
musculaturii vasculare) cat si tulburri reologice.
Microangiopatia morfologic apare datorit ingrosrii membranelor bazale
capilare in urma evolutiei indelungate a diabetului. Acesta nu cauzeaz ingustarea
lumenului, ci mai degrab modific permeabilitatea vascular. Totodat apar
microanevrisme si degenerarea pericitelor (la nivelul retinei). Cuantificarea
modificrilor microcirculatiei se poate face prin microscopie capilar sau
msurarea fluxului prin laser-doppler, aceast metod neavand inca aplicabilitate
clinic la scara larga.
Stadializara leziunilor piciorului diabetic (Wagner)
Exercitiul fizic poate avea efecte diferite supra nivelului de insulina si anume:
Exemplu unui program kinetic focusat pe imbunatatirea componentelor majore ale fitnessu
Obiective
Modul
Frecventa
Intensitate
Durata
ameliorarea profilului lipidic: scade trigliceridele si moderat LDL
colesterolul, creste HDL colesterolul;
Intensitatea efortului
Efortul aerob cu intensitate moderata poate fi considerat acel tip de efort capabil sa
obtina o frecventa cardiaca de aproximativ 45-85% din FC maxima. Acest efort
este aproximativ echivalent cu mersul rapid sau joggingul moderat cu o viteza de
4-6mile/ora, pe care cei mai multi pacienti il pot executa in timp ce sunt capabili
sa intretina o discutie.
Greutatea ce poate fi ridicata de pacient de 8-12 ori este considerata o incarcare
moderata in cadul antrenamentului cu greutati.
Durata efortului
Pentru atingerea obiectivelor programului kinetic, durata recomandata este de 30 60 de minute, mergandu-se pe principiul intensitate scazuta, durata de efort mai
mare. Deoarece, uneori, este dificil pentru pacient sa sustina un efort pe o perioada
de timp asa de mare, aceasta poate fi fragmentata in sesiuni de activitate intensa ce
alterneaza cu sesiuni de intensitate redusa (de exemplu, mersul rapid 2-10
min./alternant cu mers lejer 1-2 min). Totusi, in cazul exercitiilor de forta, este
nevoie de o perioada de 45-60 min. pentru a se putea lucra toate grupele musculare
importante cu perioade de repaus adecvate intre seturile de exercitii.
Progresia efortului
Pacientii vor percepe schimbari fizice si psihologice la scurt timp dupa ce au
inceput un program de antrenament. Odata cu instalarea starii de antrenament ar
trebui sa fie capabili sa mentina intensitatea efortului o perioada mai mare de timp,
cu o scadere a senzatiei subiective de dificultate.
La debut este recomandata modificarea duratei efortului si mai rar intensitatea
efortului. Daca un pacient progreseaza normal se poate incerca variatia ambilor
parametri. In general, efortul ar trebui sa progreseze lent in timpul primelor 3-5
saptamani (de exemplu, 1-2 min. pe sedinta), mai rapid dupa 6-16 saptamani si sa
atinga un echilibru intre 17 si 24 de saptamani.
Kinetoterapia in tipul I de diabet
Pentru pacientii care prezinta tipul I de diabet, practicarea regulata a
exercitiului scade rezistenta la insulina, imbunatateste metabolismul glucozei si
reduce riscul bolilor cardiovasculare.
Inainte de alcatuirea unui program de exercitii, pentru pacientii cu diabet de
lunga durata (mai mult de 10 ani), trebuie acordata atentie marita procesului de
evaluare datorita faptului ca, acestia prezinta un risc mult mai mare de a dezvolta
complicatii. Modificarile in presiunea sangelui, din timpul exercitiului fizic, cresc
riscul unor alterari ale vaselor mici.
ingrijirea tegumentului picioarelor prin aplicarea unui strat subtire de ulei
sau crema, evitandu-se zona interdigitala datorita modificarilor suferite de diabetici
la nivelul tegumentului picioarelor (tegument uscat predispus la crapaturi);
evitarea pozitiei picior peste picior si mentinerea unei pozitii fixe timp
indelungat;
Mediu
urban
Mediu rural
Barbati
Femei
Total
56 58 ani
Barbati
Femei
Total
Subiecti
Media
CV%
IMC kg/m2
28,75
5.08
17,68
CA(cm)
99,20
12,28
12,38
CS(cm)
104,72
10,25
9,785,53
ITS(cm)
0,94
0,09
9,23
Glicemie(mmoli/L)
5,53
0,49
8,85
ROT TESTAT
Stg.
* Gradare ROT:
0. Nici un raspuns, absenta ROT, areflectivitate.
1+. ROT diminuat, hiporeflectivitate.
2+. ROT normal, raspuns activ asteptat.
3+. ROT hiperactiv, viu, mai accentuat decat cel asteptat.
4+ sau ++. ROT viu, hiperactiv cu clonus intermitent sau accentuat.
(se vor testa: patelar-rotulian-L4, ahilean-S1)
Examinarea piciorului la pacientul cu diabet
Pierderea
parului/piele
atrofica
Exercitiul 1. In
Fig.13. a,b.
Exercitiul 13. In decubit dorsal, genunchii flexati, talpile
Fig.15. a,b
Exercitiul 15. In ortostatism cu bratele abduse la 45 palmele in supinatie sustin
cate o greutate. Membrele inferioare apropiate, varfurile orientate in afara, spatele
drept, privirea inainte. Se executa flexii/extensii ale antebratului pe brat in timp ce
trunchiul este mentinut in rectitudine si genunchii extinsi. Dozare: 8-10 repetari.
Fig.16. a,b
Exercitiul 16. In decubit dorsal pe o bancheta, genunchii flectati, talpile sprijinite
pe sol. Membrele superioare in abductie de 90 cu coatele flexate, cu doua greutati
Fig.3.17.a,b.
Exercitiul 17. In ortostatism cu membrele inferioare de o parte si de alta a
banchetei, trunchiul flectat si usor arcuit, sprijin pe membrul superior stang care
este pozitionat pe bancheta. Membrul superior drept extins, palma orientata spre
corp apuca o greutate cu priza in pronatie. Se executa flexia antebratului pe brat in
plan scapular.Trunchiul trebuie sa fie paralel cu solul pe tot parcursul executiei, iar
greutatea trebuie ridicata contractand in principal muschii spatelui si nu ai
bratului. Dozare: 8-10 repetari cu fiecare membru.
Fig.18.a,b.
Exercitiul 18. Sezand pe bancheta, coapsele abduse, talpile pe sol, membrul
superior stang cu bratul flectat, cotul flectat, mana sustine o greutate.Se executa
extensia membrului superior stang. Se revine la pozitia initiala si se repeta.
Exercitiul implica si executia cu membrul superior opus. Se evita miscarea de
abductie a bratului si de orientare a cotului in lateral.Dozare: 8-10 repetari.
Fig.19.
Exercitiul 19. In sezand pe bancheta, coapsele abduse, talpile sprijinite pe
suporturile speciale pentru picioare, trunchiul contractat, se apuca coarda elastica
in fata corpului cu coatele extinse. Se trage coarda spre piept odata cu flexia
coatelor. Se revine la pozitia initiala si se repeta. Dozare: 8-10 repetari.
Fig.20.
Exercitiul 20. Sezand pe bancheta, coapsele abduse, talpile sprijinite, trunchiul
contractat, cu fata la helcometru. Membrele superioare extinse, apuca bara la
nivelul capetelor curbate.Se trage bara spre piept odata cu flexia coatelor. Se revine
la pozitia initiala si se repeta. In timpul executiei se evita extensia
trunchiului.Dozare: 8-10 repetari.
Fig.21.
exercitii de revenire.
Programul 4
se repeta de 5 ori;
exercitii de revenire.
Programul 5
se repeta de 5 ori;
exercitii de revenire.
CAPITOLUL IV
ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR
REZULTATE
Elementele clinice si functionale semnificative care au fost studiate si
evaluate in cei trei timpi de evaluare, pentru fiecare pacient au fost:
1. DUREREA
S-a apreciat individual la cele trei momente ale evaluarii dupa care s-a calculat
media si intervalul de confidenta CI pentru lotul studiat si pe sexe.
Tabel nr. 1.
II
2
2
3
2
3
2
1
2
2.12
II
300
360
290
170
170
258
Evaluarea indicelui de claudicatie a demonstrat o crestere relativ
importanta a valorii acesteia (media de la 215 pana la 316 metri) comparand
momentele evaluarilor, o crestere semnificativa producandu-se la fiecare
reevaluare.
3. PARESTEZIILE
Pentru parestezii am stabilit prezenta/absenta lor, cotate cu 1, respectiv 0.
In diabetul zaharat paresteziile gambiere nocturne si claudicatia sunt simptome
asociate a caror stadialitate reflecta vechimea si stadiul de evolutie al afectiunii.
Tabel nr. 3. Numarul pacientilor cu parestezii la cele trei evaluari
II
1
0
1
1
1
0
1
0
5
Evaluarea paresteziilor a demonstrat o reducere a numarului de pacienti diabetici
de la 6 la prima evaluare pana la 2 la 12 saptamani de terapie kinetica.
4. SENSIBILITATEA DUREROAS
II
2
1
2
1
1
2
2
2
1.62
II
1
1
1
0
0
1
1
1
6
Evaluarea sensibilitatii tactile a demonstrat o crestere a numarului de pacienti
diabetici cu simt tactil bun de la 5 la prima evaluare pana la 8 la 12 saptamani de
terapie kinetica.
DISCUTII
Pacientii cu diabet zaharat de tip 2 care sunt activi fizic sunt mult mai
sntosi in comparatie cu cei sedentari. Independent de scderea in greutate,
sportul si activitatea fizic au efecte pozitive asupra metabolismului si sistemului
cardiovascular, efecte inc mult subapreciate.
In anul 2005 cercettorii de la Universitatea din Perugia, Italia, au prezentat
rezultatele unui 'Studiu de miscare' realizat la 179 pacienti cu diabet de tip 2.
Acestia au monitorizat timp de 2 ani gradul de activitate fizic al pacientilor.
Obiectivul studiului a fost acela de a evidentia efectele diferitelor grade de
activitate fizic asupra starii de sanatate a pacientilor.
In anul 2006 Pierpaolo De Fero si echipa sa au prezentat alte date ale
studiului lor. Datele actuale confirm rezultatele din trecut, si-anume c mai mult
miscare fizic regulat contribuie la imbunttirea strii de sntate, ceea ce
presupune si o scdere a costurilor pentru sistemul de sanatate.
Un pacient cu diabet zaharat de tip 2, care face zilnic o plimbare rapid de
38 de minute, minim 4.400 de pasi sau putin mai mult de 3,5 km, isi reduce
valoarea HbA1c in medie cu 0,4%, isi imbuntteste valorile lipidice si isi reduce
semnificativ riscul cardiovascular. Anual s-ar putea economisi astfel cam 288$.
Aceste efecte au aparut independent de scderea in greutate, fiind evidente chiar si
la acei pacienti care si-au mentinut greutatea corporala constanta.
Rezultatele cele mai spectaculoase au fost inregistrate la pacientii care
aveau deja tratament cu insulin. La 25% dintre acesti pacienti sportul a
imbunttit metabolismul glucidic astfel incat insulina a putut fi scoas din
tratament. Per ansamblu, doza de insulin necesar a sczut cu 11 UI pe zi.
CAPITOLUL V
CONCLUZII
1. Toti pacientii din lotul studiat au fost invatati sa
performeze antrenamentul la efort dozat, programe de mers, de minim
1h/zi, programe kinetice la sala in scopul ameliorarii mobilitatii articulare, obtinerii
unui tonus muscular superior si cresterii fortei musculare. Scopul vizat a constat in
cresterea nivelului masei slabe pentru obtinerea scaderii rezistentei la insulina.
2. Prin rezultatele obtinute s-a demonstrat rolul kinetoterapiei in recuperarea
diabeticului pornind de la consideratia ca exercitiul fizic creste sensibilitatea
corpului la Insulina, favorizeaza scaderea glicemiei si stimuleaza circulatia
singelui, cu efecte benefice la nivelul piciorului diabeticului.
3. Scorul scalelor aplicate subiectilor evidentiaza rezultate bune si foarte
bune la pacientii din lotul studiat.
Evaluarea indicelui de claudicatie a demonstrat o crestere relativ importanta a
valorii acesteia (media de la 215 pana la 316 metri) comparand momentele
evaluarilor, o crestere semnificativa producandu-se la fiecare reevaluare.
Evaluarea paresteziilor a demonstrat o reducere a numarului de pacienti diabetici
de la 6 cu parestezii la prima evaluare pana la 2 la 12 saptamani de terapie kinetica.
Evaluarea sensibilitatii tactile a demonstrat o crestere a numarului de pacienti
diabetici cu simt tactil bun de la 5 la prima evaluare pana la 8 la 12 saptamani de
terapie kinetica.
4. Dupa 12 saptamani de kinetoterapie, restituirea functionalitatii si
ameliorarea simptomatologiei s-a obtinut la majoritatea pacientilor.
5. Activitatea de evaluare corecta si completa clinica si functionala a
simptomatologiei algofunctionale a piciorului la pacientul cu diabet zaharat tip 2
constituie o componenta metodologica, teoretica si aplicativa cu implicatii
importante in programul de recuperare, in acest scop evidentiindu-se necesitatea
utilizarii unor scale standardizate prin intermediul carora se pot cuantifica si
compara evolutiv progresele inregistrate.
Efortul unui tratament complex medicamentos coroborat cu masurile
igieno-dietetice si cu procedurile fizicalkinetice, este in favoarea ameliorarii
calitatii vietii pacientului diabetic cu complicatii ale membrului inferior.
Pacientii cu diabet de tip 2 au mult de castigat de pe urma activittii fizice
regulate. O plimbare de doar 40 de minute imbuntteste metabolismul si sustine
sistemul cardiovascular.
15. Tan J.C., Horn E.S. - 'Practical Manual of Physical Medicine and
Rehabilitation - Diagnostics, Therapeutics, and Basic Problems', Mosby 1998
16. American Diabetes Association. Standards of Medical Care in Diabetes 2008.
Diabetes Care, 2008, vol. 31, suppl. 1, S5-S54.
17. Fonseca V. Clinical Diabetes: translating research into practice. Saunders
Elsevier, 2006, 661 p.
18. Hincu N., Veresiu L. A. Diabetul zaharat, nutritia, bolile metabolice. Editura
National, 1999.
19. Ionescu-Tirgoviste C. Diabetologie Moderna. Editura tehnica, Bucuresti, 1997
20. King H. Global burden of diabetes 1995-2025. Diabetes Care 1998, vol. 21, p.
1414-1431.
21. Medical management of Type 2 Diabetes. Alexandria, VA. American Diabetes
Association, 2004.
22. Pastors J. G., Franz M. J., Warshaw H., Daly A., Arnold M. S. How effective is
medical nutrition therapy in diabetes care? J. Am. Diet. Assoc., 103: 827-831,
2003.
23. National Guideline Clearinghouse Standards of medical care in diabetes. VI.
Prevention and management of diabetes complications.
(http://www.guideline.gov/summary/summary.aspx?doc_id=12185&nbr=006282)
http://www.creeaza.com/familie/sport/KINETOTERAPIA-INDIABETUL-ZAHA621.php