Scribd Logo
Carica

Benvenuto in Scribd!

  • Rasp Totaliz I Filos

    Caricato da

    Anastasia Pnmrv
    8 visualizzazioni25 pagine
    Filosofie in medicina

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formati disponibili

    PDF o leggi online da Scribd

    Hai trovato utile questo documento?

    Questo contenuto è inappropriato?

    Segnala questo documento
    Filosofie in medicina

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    8 visualizzazioni25 pagine

    Rasp Totaliz I Filos

    Caricato da

    Anastasia Pnmrv
    Filosofie in medicina

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    di 25
    itatea medicala principala forma de cunoastere este diagnosticarea. Stab ilirea diagnozei este un proces de cunoastere complicat Diagnoza este indentific area sau procesul identificarii unei afectiuni pe baza datelor clinice si de lab orator. Veridicitatea ciagnozei depinde de comcidenta coneluzilor medicului cu procesul patologic insasi Diagnoza se bazeaza pe cunostinte.rationament si pe a numite legi Calitatea diagnozei depinde in mare masura de capacitatea medicului de a gindi logic. Metodologia diagnozei este inteleasa in doua sensuri-larg si in gust. In sens larg metodologia diagnozei este adesea tratata ca o varietate de metode de studin de bolnay, directe si instrumentale pentru examinarea pacientul ‘ui, completarea unui istoric medical. memorarea numelor de boli si propnile simp tome. In sens ingust si mai exact metodologia include problema gnesiologiei . lo gica, semiotica, semantica . orientarea la specificul diagnozei medicale. Acest ¢ probleme in grade diferite, sunt stabilite in procesul de invatare la Universi tateade Medicina. Diagnoza este specific cunoasterii deoarece totul se bazeaza p e logica. cunostinte si intelepciunea medicului Diagnoza procedeu specific de cunoastere Cunoasterea stiintificd presupune descoperirea unui now fapt ori unui nou mod de explicare a fenomenelor. Diagnosticarea medicala nu este descoperirea a ceva nou, ¢i este recunoasterea fenomenului dat (procesului patologic concret) la un anumit individ. Medicul in procesul diagnosticdrii merge de la notiuni generale cunoscute (diferite boli ca unitati nozologice) la ceva necunoscut sin; gular (boala Ja persoana data). i (ca recunoastere a bolii) este un proces de daeninare a bolii pe baza cunoasterii simptomelor §i twasdturilor ei $i gasirea lor la bolnav. Diagnoza este constatarea unititii nozologice (anumiti forma a procesului patologic) si diferengierea ei de alte unitati nozologice. Diagnosticarea este un rafionament, care se bazeazi pe anumite legi a logicii formale (legea identitatii, contradictiei, tertului exclus $i ratiunii suficiente. Aceste legi a logicii sunt obligatorii si caracteristiee pentru toate operatiile de gindire, au un caracter normativ. Deaceca calitatea diagnosticarii depinde nu numai de modul cum medicul examineaza bolnavul, dar si de capacitatea medicilor dea gindi logic. in conditiile informatizirii sferei medicale are loc automatizarea proceselor de diagnosticare si tratament, formarea modelelor informationale a bolilor si diferitor sisteme de experti. Folosirea computatoarelor in. medicind are o perspectiva multpromitatoarc, deoarece masina apriori are un sir de prioritaqi faja de om. Odata cu aceasta informatizarea medicinei duce la consecinte atit pozitive. cit si negative. Ca rezultat al informatizarii sferei medicale se imbunatateste calitatea diagnosticarii, se exclude unilateralitatea si subiectivismul in procesul activitatii medicale. Compiuterizarea medicine’ totodata poate sd duca si la standartizare, deumanizare. Numai in manual tabloul clinic al bolii este clasic. in realitate boala are o multime de particularitati pe care computerul nu poate sa le evidentieze. Mijloaccle tehnice 5i computercle. fiind surse de informatie despre bolnay. marese distanta Cea mai importanta problema a teoriei cunoasterei este probler varul este categoria filosofica, care vizeaza corespunderea ad u obiectul, a cunostintelor cu realitatea obiectiva. Adevarul se lemele conceptuale si se gaseste intr-un rind cu asa notiu achitate, dreptate, bine. In dependenta de areea cum se in ibilitatea atingerii lui va fi pozitia civica a omilui si Adovar sunt ¢ telege adevarul si pos tatea lui. ubicctive a omului, adevaru pendent da constiinta. Fiind rezultatul activitatii 1 reproduce obiectiv existenta lumii reale. In acest sens adevarul este obiectiv Adevarul obiectiv - categorie filosofica, care vizeaza cunostintele continutul i este independent de sublect. Ade lume si nu la insusi lume. arora e determinat de obiectul cunoasterii varul se refera 1a concluziile noastre desp! Adevar absolut Legorie {ilosofica ce vizeaza coincidenta completa, def init. va a imaginii cu obiectul reflectat. Aceste cunostinte nu depind de dezvoltarea le de aceea sint adevariri cterne losofica care reflecta coincidenta incom cunoasterii si praeticii soc: Adevar relativ - categorie i ginii cu obiect: rul relativ sunt cunostinte care corect reflecta reali ea, dax nu cup: ate laturile, aspectele obiectului reflectat, cava ramn neconoseut lata a Dialectica cunoasterii senzoriale si rationale in procesul cunoasterii are lo interacfiunea dialectic’ a G50H = treapta sensorial (cu formele sale - senzatia, perceptia si reprezentarca) si ~ treapta rafionali (nofiunea, judecata si rarionamentul). (GRBENEIININ este 0 cinoaseré ‘nemij-tocitd, concret- imaginativ’, superfiviald, ne di informatia primara despre fenomen. Ea este momentul inifial al cunoasterei gi se efectuiazi in procesul inleracfiunit nemijlocite a subiectului cu realitatea obiectivi. Gindirea este imposibila fara interactiunea cu organele de sim. ‘Semzafia cstc reflectarca unor laturi gi insugiri a obiectclor um materiale, este efectul acyiunii obiectelor asupea organelor de sim. Senzatia este imaginea subiectiva a lumit obiective, rezultatul imteractiunit subiectului si obiectului si deci contine ceva de la subiect (forma reproducerii lumii obiective) si ceva de la obicct (continutul senzapei) Din aceste considerente nu-i corect de a absolutiza, contrapune aceste momente, Helmboltz—autorul “teonei simbolurilor” considera cA imaginea nu reflecti realitatea obiectiva, ci este un semn conventional, simbol, ins imaginea si semnul nu pot fi confundate, ele sunt diferite lucruri. Imaginea csic copia obicctului, ca coincide cu obiectul reflectat, Semnul este reproducerea conventionala a realitafi, siructura si contimutul semnului mu coincide cu obicctul. Scmaul (simbolul) este un fenomen socio-cultural si principalul in el este semnificajia (informatia pe care o poartd). Aseminitoare este si concepjia Iui LMuller despre energia specified a organelor de sim, conform creia emul percepe nu fenomenele lumii obiective, ci numat schimbirile in organele de sim}, energia lor specifica. Cind vorbim despre continutul obicetiv al imaginilor scrzoriale avem in vedere mu rumai faptul, c& ele sunt pravocate de lumea obiectiva, dar gi existerqa unui raport de corcspondenta intre obicctul perceput 31 continutul imaginii perceptive. Perceptia este o reflectare senzoriald (o forma a ei), care consti in reproducerea obiectulut in intregime, este © imagine integrali a obiectului, Dac senzafia este reflectarea unei laturi, insugiri a obiectului, perceptia este reflectarea obiectului in intregime_ activitatea sa omul are de a face mai des cu percephii, decit cu senzafui, noi reflectim obiectele ca mtcgrale gi numai cind fixim atentia evidentien uncle sau altele insugiri si trasdtun. Reprezentarea cste a treia forma a reflectarti senzoriale 31 const in reproducerea imaginilor care au avut loc in teeut, reproducerea obiectelor 31 fenomenclor care au acfionat asupra moastra cindva, iar in momentul dat nu acpioneaya asupra organelor de simj_ Reprezentarea are un caracter concret-imaginativ, este o forma calitativ specificd de reflectare a realitit gmat putermicd decit reapta senzonald, este o cunoagterc mijlocité (pe baza wnor cunogtinfe putem capita cunostinje noi), ne di cunogtinge generalizate si abstracte, in form de nopiuni §i legitip, ne red esenja obiectelor 51 fenomenenlor. Ea are un caracter conceptual, neimaginativ. Cunoasicrea rajionala este legata cu gindirea abstract 91 limbajul (sesteme de semne 51 construct logice care permit existenta gindini abstracte), Cunoasierea rajonali este asa activitate cognitiva care poate functiona gi atunci, cind obiectul cunoagterei mu este nemijlocit intradus in relatiile subiect-obiect. Formele cunoasterci Fafionale sunt nofiunea, judecata gi rafionamentul, Notiunea este expresia lucrurilor in gindire, reflectarea lor in mod generalizat gi abstract, cind ne abatem de la trisdturile lor neesenpale gi secundare, Notiunile sc fixcazd in forme lingvistice 31 constituic sensul expresiilor respective ale limbii, Nofiunea leaga cuvintele cu anumite obiecte, ceca ce face posibild stabilirea unci semnificati precise a cuvintelor $i operea7a cu ele in procesul gindirii_ Fiecare stinti are notiunile sale in care se concentreaz’ cunostinjele acumulate. Cele mat generale nopiuni se numesc catecori. Judecata este un gind exprimat in forma de propozipe, in care se afirma ori se neaga ceva despre obieete. Ea poate fi simpli 51 compusa. Functia gnoseologicd a judecdt consti in determinarea raportului dintre subtectul cunoscftor 31 obrect. Prin intermediu! judecdjii se formeazd o relape de apreciere a realitijii, o apreciere prin compararea nofiunilor. Prin judecata se unese cunogtintele cu aprecierea lor, apar noi cunostinte pe baza altor cunostinje. Raftionamentul este o forma a gindirit in procesul cérei din una sau citeva judecigi numite premize sc deduce o judecata nou’, care rezulti in mod logic din premize. Rajionamentul este forma gindirii in care se realizeavi cunoagterea lumii obiective la nivelul trepter abstracte. in cunoastere senzonatul 51 rationalul sunt strins tegate unul cu altul, interactioneaza. Linitatea lor consti in aceea, cA senzatiile noastre au un caracter congtient (no. nu numai vedem, dar si inpelegem), iar diseursurile logice intotdeauna se bazeazi pe datele experienel, Baza uniti{li senzorialulut 51 rationalului este practica socmald. Practica uneste omul cu realitatea prin experienja sengorialé, indrwidul in practic corcleazi ideile 31 vindurile sale cu lucrurile vontemplate senzorial. Astias, de pe pozitule cognitologict sociale, trebuie de privit cunoasterea NU. numai ca internefiunea acestor doud trepte (sensorial 5i rational), dar evidenjierea unui nou moment - mediului informational, care joacd rolul hotgitor in procesul cunoasteni. Cunoagterea senzorial 31 rajionald este importanta in activitatea mediculut atit la nivelul examindnii pacientului (este foarte necesar de o vedea $1 recunoaste simptomele), cit si in procesul formularii diagnozei_ ‘Uluma prezinti un gi de judecap §2 rajionamente 1 medicul trebute si respecte anumite reguli pentru a cvita gresclile pasibile. “SRE TET TFSI ES PPT in structura constiintei individuale evidentiem doua niveluri: constient si inconstiem. Nivelul constient include acele procese psihice de care noi ne dam seama, le intelegem, se gisese in centrul atentiei noastre. Inconstient - domeniu al psihicului ce const dintr-o totalitate de procese, operatii si stiri ce nu sunt reprezentate in constiinta subiectului. Acest domeniu a concentrat in sine pasiunile, motivele, nazuintele sensul carora este determinat de cerintele gi necesititile fiziologice. Asadar nu orice actiune este orientat constient. Fenomenele inconstiente nu-s ceva misterios, enigmatic, ei tot acea activitate a sistemului nervos superior care in momentul dat nu se gaseste in centrul atentiei constiente, nu se percepe si resimte de individ. Unele gi aceleasi procese psihologice pot si-si schimbe modalitatea, ele pot si se transforme din constiente in inconstiente si invers, intre ele nu exist’ un hotar de netrecut, Din punet de vedere fiziologic procesele inconstiente indeplinese un rol de protectie a sistemului nervos, iau sub controlul su acele functii care nu cer atitudinea creatoare gi participarea nemijlocita a constiintei (deprinderile, automatismele $.a.) iafa spiritual a societiti. Constiinga sociald si structura Viata spinituala a societajui - produsul activitaji practice a oamenilor, ce formeaz’ un Subsistem al sociumului. Ea include necesitatile spirituale, activitatea spirituala, productia siconsumul lor Constiinta social - categoria filosoficd pentru desemnarea laturii spirituale a vietii societati, rotaltatea de idei, concepti, viziuni, reprezentari ce reflecta existenta sociala, Formele constiinfe’ individuale: + Politica - sfora activitiii claselor si grupurilor sociale referitoare la cucerirea, menfinerea si folosirea puterii de stat © Dreptul -totalitatea de norme si legi juridice ce reglementeaza relatiile dintre indivizi, sclafile dintre individ gi colectivitate, dinte diferite institutt sociale. © Morale - totalitatea de reguli si norme ce reglementeaz’ comportamentul oamenilor in via lor personala gi sociald, ea reflect realitatea prin nofiunile de bine gi riu. Pra. «© Religia -o conceptie despre lumea idealista bazatd pe eredinge in supranatural © Arta o reflectare a realitiii prin imagini coneret-senzoriale, forma specitic’ de activitate, in procesul careia se crea/4 imagini artisice gi se personifica atitudinea esteticd a ‘omului fagh de lume. Stiinta - studierea obiectelor 51 proceselor naturii i societ8tii, iar suma cunostinfelor stlinpifice obfinute fa momentul dat formea7a tabloul stinfific al Turi © Filosofia - un sistem generalizat de cunostinte teoretice despre lume $i locul omului in ume, constituind temelia conceptiei despre lume. Toate formele constiinfei sociale interactioneaz’ unele cu altele, au un caracter sistemic, Unete forme (politica, dreptul) sunt nemijlocit legate cu viata materiala si relatiile economice a socictatii. Altele (morala, aria, filozofia) se gasesc mai departe, actioncaza intermediar asupra relajilor materiale. Morala, arta, religia se manifest mai mult la nivelul constiintei obignuite, filozofia si stinta - mai mult la nivelul eonstiinfei teoretice. Politica, dreptul, morala reflecti relajlle dintre cameni, arta stiin{a — relajiile dintre subiect si obiect. © conceptie specifica despre iconstient a fost dezvoitatt de $ FRM (1856-1939), in cae atsoltiza inconstictul si intintele. Dupd pareea lui pshical mula este format din tri nivel: Nivel inferior ~ “Eal-ambigen”— ese “subsolu aici este intanvio, doming aistral, pase, eccesta este Iummea fncengtentaui unde total dictezi instinctele. Incongtencal este furdamentul de adineime al pihicalu, care determina vinja constienta a subiectuuiomulu) $1 chiar cesinele mor popare, Incimapiie moonstente ‘ormeaza confmital emafilor st tratrlor. Congtinta depinde in cea mai mare masnrd de impalsunle ref ate de inconsieut. Ai doi nivel este "Eul” ~ sfera feuomeneier constente, autoconstinga individu. Al tucica nivel “Super-Eul” - cenzura, lumca normelor sociale 3 interdiilor (tabu), aorala. Porsonalitatea se {giscste pormment sub presimnca contradicilor. Indvidal trebuic sf alcag’ inte dori si psccrile sale (principal placeri) gi oeea co este posibil gi acmisibl (rincpinl realtigi). Dorinfele insistent tind sé 20 realizere. Cenzura Social, morsla mu inotdeuma permit redizarea dorinfelor individats, S Freud fonsideri, c& morala indeplineyte 0 mie represiva fafa de om, de consringete Docinfele 1 pastimile netealizate sunt relate in iconstent, iar de acolo ele pot si se realzeze 5 sub ate forme. Conflict dintre doringe i posible duce ta neuroze, la apatifia boli, Boal este un fel de redizare a dvineir refute fntr- forma denaturti int-oalté modtitate. Frendinm — teoria ini SFroud, formuati in periocda anitor 1900 ~ 1938, cace fermeaci baza teoreticd a pshoaalize’ si metedei psihoterapectice. Freadiaml este sbsolutizaren rol proceotior incongtente, recanoasterea conflict dite constingé gi inconsient, dntre persoaltate i societate, exe concept ce da prontate pasinilor im motivarea si explicares faptelor omulu. Esenja trendismains (psinoanalizei) constd in analiza rajionala a fenomenelor inconstiente pentru a se debarasa de ele. Neofrendism — concepfic ce inccarcd de a revedce idcle ini S Froud in dics socaliint lor Reprezsatangit sunt A.Adler, C.G.Jung, EFromm, CHfomi ga. Ei neag biologisml 31 detominismnal semual freadian, mai pufind atenfie stag factorafuiincongient in compertamental mdvigului, dar mai mult soup de roll mconstientulni in eiuedarea fexomencor sociale 3. Preblema fundamentall a flozofiei este aportul dinte gindire gi existent, Sepinds gt malic Lams ps eloS pan Eeciterce mtidertes wlan Ge Merlot Prim si cau a realitifi, iar idealismul se afirma prin totaitatea de fenomene spritale ‘Reeasta problema este fundamental funded fara precizarea raportul dintre materia. $1 spiritual nu poate exisia nici un fel de filozafare, nici ofilorofie adevarati, Toate ceelalte probleme (ontologice, gnoscologice,etice $a) devin flozefice numai daca le privim prin Fron pollen haceeeie Problema fundamertala cons din doa ltur - ontologica si gneseologicd. Prima Jaturatrebuie sa rispunda ln intrebarea: care factorul primordial? Cine pe cine determina (materia determina constinta ori imvers » congtiinia msteria)? In dependent de ceea ce 28 ia ca factor primordial- materia sau idei, toate sistemele filezofice se impart in materialist 5 idealist. Paradigm onilogicd reiese din admiterea existentei ca realitate si principiw in explicarea lumii. Ea rispunde In intrebarea ce e primar? In dependenta de raspuns putem sviisafs esslomrle Servet Materalisnul este un curent filozofic care considera cd existenta este primara din considerentul cd natura/materia exist real 51 nu este determinata nici de un factor spiritual sau de principi nematerile. Existenta, lumea sunt infinite, necreabile 31 indistrctbile Materialsmul afiema c& constiinja este securdara find produs al dezvoltrii materiale si toflactare a losnil materiale ‘ealismul atirna primordialtatea spiritualului, a ratiunii in port cu materia Sustne ed spirituatul exist pind la natura, pind la lucrun steste cauza lor, Deosebim dows varietat ale ifealsmlui obiectiv 51 subicti. Idealism abiectiv Platon. Hegel) arma Primordialitaearafiunii universal, ideit care exist obiectv (exist ceal si independent de vointa omului). Idealismul subiectiv (Berkeley, Hums, Mach) considera primar: constiinja, senzatiile subiectului, cA nu exist nici o existenfa, nici materiala, nici spintuald, in afsrd 1 independent de constiinta umand, independent de retramnle subiectului Functiile filozofiei. Filozofia si stiinta. Fiindc’ fildzofia este o teorie despre lume in iutregime, om si raportul lui cu realitatea ea indeplineste mai multe fincgii. ontologica, moseologica, metodologica. antropologica, sociologicd. eticd. esteticd. axiologica. praxiologica 5.2. Toate aceste funcfii pot fi reduse la prei momente: ‘+ Sinteza cunostingelor si crearea tabloului lumii unic ce ar coincide nivelului -zvoltare a stiinfei. culturii si experientei istorice. + Fundamentarea, justficarea si analiza conceptiei despre lume. + Fommularea metodologiei generale a cunoasterii gi activitagii onmului in humea inconjuritoare incepind din antichitate filozofia se giseste permanent in interactiune cu stiinfele concrete. Nu intimplater mui savanfi vestiti au fost si filozofi (Platon, Asistotel, J.Brmno, N. Copemic, R Descartes, Z Freud, B Russel 5.2). Filozofia permanent primeste si prelucreazi informafia din diferite domenii, integreazi diverse cunostinfe umane se formeaza un tablon stiingific al lumii unic. In acelasi timp filozofia nu pretinde [a rolul stiinfei stiingelor. de a include in sine toate cunostinfele. Stiintele concrete au obiectul sau de studi, metodele si legile sale, nivelul siu de generalizare a cunostinjelor. Filozofia generalizeazi generalizirile stiinfelor concrete, are de aface cu un nivel mai inalt de generalizare, un nivel mai inalt de teoretizare. Dacd primal nivel de generalizare duce la fomuularea teorillor gi legilor stiingelor concrete, atusci al doilea nivel — la evideasierea celor mai generale legitifi si tendinfe, aceaste este logica dezvoltirii stiinfei insisi, logica dervoltirit gindirii umane. Cele mai importante descoperiri in stiinfele concrete contsibuiau sila dezvoltarca intensiva a stiinfei. Insi filozofia no numai este influent’ de stiingele fe, ci si singur’ actioneaz’ asupra dezvoltitii lor. Filozofia nu trebuie si rezolve mele stiiajelor concrete, ea acfioneaz asupra lor prin conceptia filozofic’, care Rffiehyeaza Viziunea savantului, atinudinea fui catre lume gi cunoastere. Din stiingele concrete medicina este disciplina cu care filozofia interactionear’ ent. Ca 5i filozofia medicina are obiectul su omul. Fira cunoasterea problemelor conceptuale medicina nu poate exista, Iar pentru cezolvarea problemelor medicale medicit tpebuie 58 Bie competenti in problemele asturalist-stingfice, social politice. economice s-aDe aceea cei mai mati medici au fost si filozofi (Empedacle, Hipocrat, Aristotel, Celsius, Galen, Sexi Empiric, Avicena, FBacon, Paracelsius, MServet, G.Galilei, Harvei, Lameti, K Lime, Z. Freud, K Jaspers, H. Selie 5.2). Filozofia ajuta pe medici si patrund’ mai profund in specialitatea sa, mai bine si efectiv s foloseasca cunostingele medicale pentru teorie si practic’ Filozofia contemporana trebuie sa fie o filezofie a supraviefuiri, Omenirea nu poate exista decit in limitele uaor parametri strict determinate a medialui fizic, biologic gi social Omenisea ca parte a noosferei 2 intrat ia epoca dezvoltivii ireversibile, care depinde de acutizarea problemelor glotale. Problema cheie actualmente este elaborarea “Strategie: Ouului” coordonati cu “Stiategia Naturii”. Suategia omeuitii presupune totalitatea diferitor activititi ce ar asigura coevolutia omului si mediului ambiant. Strategia omenirii trebuie sa accepte si moi modemiziri, deaceea e2 trebuie

    Potrebbero piacerti anche