Sei sulla pagina 1di 132
Ics 17,020 SR Ghid ISO/CEI 98-3 STANDARD ROMANS." Februarie 2010 Incertitudine de masurare Partea 3 : Ghid pentru exprimarea incertitudinii de masurare (GUM:1995) 3 = Zz IDT ISO/CEI GUIDE 98-3:2008 Uncertainty of measurement — Part 3: Guide to the expression of uncertainty in measurement (GUM:1995) Incertitude de mesure — Partie 3: Vincertitude de mesure (GUM:1995) tuide pour expression de APROBARE, Aprobat de Directorul General al ASRO la 26 februarie 2010 inloculeste SR ENV 13005:2003 CORESPONDENTA Acest standard este identic cu ghidul international ISO/CEI GUIDE 98-3:2008 This standard is identical with the International Guide ISOICEI GUIDE 98-3:2008, La présente norme est identique a la Guide internationale ISOICEI GUIDE 98-3:2008 Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC. PTR. ASIG. CALITATI "ASOGIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Adresa postal: str. Mendeloov 21-26, cod 010362, Bucuregl Director Genoral: Tel, +40 21 316 92 96, Fax +40 24 316 08 70 Diractia Standardizare: Tel. #40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, +40 21 912 47 44, Fox: +40 21 315 58.70 Dicefia Pubicali- Serv. Vanzarv/Abonamente: Tel, +40 21 316 77 25, Fax + 40 21 317 25 14, +4021 312 94 88 Sorvcil Rodactio-Markoling, repluti de Auor +4021 316 99 74 |©ASRO Reproducerea sau ullzarea integrals sau paral a prezentubl standard in orice publica 9i prin oice provodau {etectanic, mecanic olocopiere, microfimare et.) este eras dacd nu exslé acorcul scrisal ASRO Ref.: SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 Editia 1 INOVATI, 14/05/2010 Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC, PTR. ASIG. CALITATII Preambul national ‘Acost slandard reprozinta versiunea romana a textului in fimba englezé a ghidulul intornational ISOICEI GUIDE 98-3:2008. Versiunea roména a fost recunoscuta de 1SO ca avand aceeasi valabilitate cu versiunea oficiala. Standardul reprezinta revizuirea standardului SR ENV 13005:2003 pe care fl inlocuieste, Fa{i de standardul pe care 1l inlocuieste, prezontul standard prozinti urmatoarele modificér principale: > actualizarea documentolor de referin{a existente in cuprinsul standardulul (prin "Noté de picior poniru ediia din 2008"); + corocturi care afecteaza paragratele 4.2.2, 4.2.4, 5.12, B2.17, 6.3.2, 6.34, E.4.3, H.5.2.5 gi M62. La elaborarea versiuni din 2003 a standardului roman au participal: Prosedinte al a. Gheorghe P, —ISPASOIU—_Biroul_ Roman de comitetului tehnic GT 58 Metrologie Legal = Motrologie Sooretar al comitetului dl. ‘George = Victor Tonescu Tnstitutal Najional de (ehnic CT 58) — Motrologio Motrotogio Expert ASRO dna Irina MARCU - Membri dna. Camelia BALA dna, Mirola BUZOIANU —nstitutul Najional do Metrologic at Dumitru DINU Biroul Roman de Metrologie Legal gna. Sonia GAITA Institutul National de Metrologia al Dan IORDACHE Universitatea Poiitehnica Bucuresti dna. Doina MARINACHE — ICECHIM dra. ‘Anca Manuela NICULESCU —Institutul Nafional de Metrotogio _ dl Viorel Gh. vob! Centtul de Statist Matematica “Gh. Miho al Academiei Romane SR Ghid ISO/CE! 98-3:2010 Versiunea romana Incertitudine de masurare - Partea 3 : Ghid pentru exprimarea incertitudinii de masurare (GUM:1995) Cuprins : Pagina = Preambu 4 z gz © Introducore 5 3 = 1 Obiect 7 a E 2 Definii. : 8 = 24 Termeni metroiogii general 8 3g 22 — Termenul “incortitudine®. 8 3 23 Termeni specifici prezentul 9 si 3 Concepte fundamentale 9 £ BA MASUTATO..suessensens 10 . 32 — Erori, efecto si corecti 10 8 3.3 Incertitudine .. 3 34 — Considerati practice . 3 Ee 4 Evaliarea incertitudinil standard... oe “4 < 4 Modolarea masurai 14 : 42. Evaluarea de Tip Aa incerttudini standard. 46 é 4.3. Evaluarea do Tip B a incertitudinit standard . : 7 = 4.4 llustrarea gralicd a evalua incertitudinil standard. 4 s 5 5 Determinarea incerttudinii standard compuso. 26 3 54 Marimi de intrare necoretale nn... 25 5 5.2 Mirimi do intraro coralat a 29 £6 Datoinarea incor oxen 2 3 6A INWOUCEIE nn 2 62 Incontitudine extinsa.. 32 63 Alegerea unui factor de extindere 33 7 Exprimarea incorttudint B 74 Recomandiri generale... 3 72 — Recomandati specifice... 4 8 —_Rezumat al procedurii de evaluare si exprimare a incertitudini.. sennenines — 96 Anexe ‘A Recomandéri ale grupului de lucru si ale CIPM 38 ‘Al Recomandarea INC-1 (1980) . 38 A2_Recomandarea 4 (Cl -1981).. 29 3 Recomandarea 1 (Cl -1986) 39 B Termeni metrotogie! genoral. 40 BA Sursa dofiifilor. 40 B2 Defi... 40 © Termeni gi concepie statistice fundamental ar CA Sursa dofinijilor. a7 Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC. PTR. ASIG, CALITATII SI INOVATH, 14/05/2010 Index alfabetic al tormoniio ‘SR Ghid ISO/CE! 98-3:2010 Definiti, : Explictarea tormenior $i conception. Valoare “adovarata’, Masurad Mairime realizata Valoare “adevaraié" si valoare coreclat Eroare. Incortitudine.. llustrare grafic. eroare gl incertiludine... Moltivafia si funcdamentole Recomandaiil INC-1 (1980). _ Sigur’, “aleatoiu”gi“sistomalC™ mcr Justiticare pentsu evaluat realiste ale incerttudini ~Jusicare pentru trataroa identicd a tuturor componentelor incor ‘Abaterea standard ca masurd a incerttudini ‘Comparatie Inire dour’ puncte de vedero rofaritoare la incoritudine... Recomandat practice pentru evaluarea componentelorincerttudini.. Componente ovaluate pe baza observalilor repelate: evaluarea de Tip Aa incortitudini: standard, ‘Componente evaluate prin alte metodo: evaluarea de Tip B a incertitudi Grade do libortate si niveluri de incredere. {ntroducere .. eisrenees Teorema limitei centrale. Distributia tsi gradele de libertate Numar efectiv de grade de ibertate Alte considerali, Rezumat.. Exemple. Etalonarea unel caie pian-paraiele,. Masuraroa simula aune| exten gla nei Toactanln tae Etalonarea unui ter momett Masurarea actvitati masic... ‘Analiza varianti Masurar ale durtai in scara Rockwell Listé do simbolut principale,....nsnin Bibllografie. uns 117 INOVATH, 14/05/2010 é 6 z gE a 8 4 E 5 Q 3 i 5 ; @ i ‘SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 ‘Acest Ghid stabiloste regullle generale pentru evaluarea si exprimarea Incertitudinii de masurare care se recomanda s8 se aplice inlr-un spectru larg de masuréri, Baza acestui ghid o reprozinta Recomandarea 1 (Cl-1981) a Comitetulul International de Masuri si Greutati (CIPM) si Recomandarea INC-1 (1980) a Grupului de Lucru pentru Exprimarea Incertitudinilor. La solicitarea CIPM Biroul International de Masuri si Greula{i (BIPM) a organizat o reuniune a acestui Grup de Lucru. Recomandarea CIPM este singura recomandare referitoare la exprimarea incertitudinii de masurare adoplata do 0 organizalie interguvernamentala ‘Acest ghid a fost elaborat de un grup format din exper{i desemnali de BIPM, Comisia Electrotehnica Internationalé (CEI), Organizajia Intornalionald de Standardizare (ISO) $1 Organizafia tnternationala pentru Metrologia Legala. Urmatoarele sapte organiza{ii’ au participat la dezvoltarea acestui ghid, care este publicat cu acordul tor BIPM: Biroul International de Masuri si Groutati CEI: Comisia Electrotehnicd Intemafionalé FICC; Federatia International’ de Chimie Clinica ** 1SO: Organizajia Internationala de Standardizare UICPA: Uniunea International de Chimie Pur $i Aplicata ** UIPPA: Uniunea Internalionala de Fizica Pura gi Aplicala* * OIML: Organizatia Internajionala de Metrologie Legala Utilizatorii acestui ghid sunt rugafi sa transmita comentariile $i intrebArile lor pentru clarificare oricdrei organizafii din cele gapte susfindtoare, adresa de e-mail date pe partea interioard a copertel.** * Not do picior pentru edita din 2008: In 2008, ifemaiona! Laboratory Actedaton Cooperation (LAC) +a altura oil color sapte organiza ** Nota de picior pentru edifia din 2008: Denumirea a tel organizali s-a schimbat in 1995. Ele se numeso acum: IFCG: international Federation for Clinical Chemistry and Laboratory Medicine IUPAC: Intemational Organization for Pure and Applied Chemistry IUPAP: International Organization for Pure and Applied Physics. *** Nota de picior pentru ect din 2008: Legaturile la adresele color opt organiza membre in acest moment ale JCGM (Joint Committee for Guides in ‘Motiology) sunt date pe hlip Aven bipm.ocgfentcommilleesticliogm. 3 Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC. PTR. ASIG. CALITATIISIINOVATI, 14/05/2010 SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 Preambul Din cauza lipsei unui consens international in exprimaroa incertitudinii de masurare, in 1977, Comitetu! International de Masuri si Grout (CIPM), auloritalea mondialé suproma in metrologie, a Ccerul BirouluiInternafional de Masurl si Greutali (BIPM) £8 se ocupe do rezolvarea acestei probleme ‘Impreuna cu laboratoarele nationale de motrologie gi s& elaboreze o recomandare, BIPM a formulat un chestionar detalat cuprinzéind intrebatile referitoare la subiect si ka distribuit catre 32 de laboraloare nationale de metrologie recunoscute ca fiind interesato do subicct gi pentru Informare la cine! organizati internalionale. Pana la inceputul anului 1979 au sosit rAspunsuri de la 24 de laboratoare [1]”. Aproape toale laboratoarele au fost de parere ca este important sa se ajunga la © procedura, care sa fle acceptata pe plan internalional, pentru exprimarea incertitudinil de masurare si pentru combinarea componentelor individuale ale inceritudinil inte singura incertitudine globala. Nu a rezultat un punct de vedere uniter asupra motodei de utiliza. Ca urmare, BIPM a organizat o reuniune cu scopul de a se ajunge la o procedurd uniforma si general accoptabilé pentru exprimarea incertitudinii; fa aceasta reuniune au participat experti din 11 laboratoare nationale de metrologie, Acest Grup de Lucru pentru Exprimarea Incertitudinilor a elaborat Recomandarca INC-1 (1980), Exprimarea incertitudinilor experimentale [2]. CIPM a aprobat Recomandarea aceasta in octombrie 1981 [3} sla reconfirmat-o in 1986 [4]. CIPM a transmis acest document Organiza! Internationale de Standardizaro (ISO) pentru a elabora lun ghid dotaliat, bazat pe Recomandarea Grupului de Lucru, (care este mai degraba 0 scurta prezentare gi nu 0 procedura detaliata), ISO putand, intr-adovar, 84 oglindeasc’ mai bine necesitaile care provin din interesele largi ale industriei si comer{ulul. ‘Acoasté responsablitate @ fost atribuité Grupului Tehnic Consultativ pentru Metrologie (TAG 4), deoarece una din sarcinile acestui grup este s& coordoneze olaborarea liniior directoare referitoare la problemele de interes comun pentru ISO $i cele ase organiza care colaboreaza cu ISO, la luoratlle TAG 4: Comisia Electrotehnica Internationala (CEN), partenera a ISO in standardizarea la nivol CIPM gi Organizajia Internationald de Metrologie Legala (OIML), care reprezint& cole dou corganizalii mondiale de metrologie; Uniunea Internafionalé de Chimie Purd si Aplicata (UICPA) gi Uniunea Internationala de Fiziod Pura si Aplicaté (UIPPA), cele doud organizatii internationale care reprezinta chimia $i flzica; si Federatia International de Chimie Clinica (FICC). La randul sau, TAG 4 a consttuit Grupul de Lucru 3 (ISO/TAG 4 /GT 3) compus din exper{i desemnati de BIPM, CEI, ISO si OIML gi numiti de Pregediniole TAG 4. Acest grup a primit urmatorul mandat: Elaborarea unui ghid, bazal pe rocomandarca Grupului de Lucru al BIPM pentru Exprimarea Incertitudinilor, care 84 prevada reguli de exprimare a incertitudinii de masurare, utilizabile in standardizare, elalonari, acreditari de laboratoare gi servicil motrologice, ‘Scopul acestui ghid este: ~ 8 contribuie lao informare completa asupra modulu in care se ajunge la exprimarea incertitudini + sii fumizeze o bazé pentru compararea internalionalé a rezultalelor masurailor, ‘Aceasté prima odie a ISOICE! Guide 98-3 anuleazé si iniocuieste documentul Ghid pentru exprimarea incertitudinli de masurare (GUM), BIPM, IEC, IFCC, ISO, IUPAC, IUPAP, OIML, 1993, coreciat gi retiparit in 1995, Ase vedea bibliogratia * Not de picior pentru eda din 2008: La elaborarea versiunil din 2008, JCGMWG 1 a inlrodus numai corecturlo nacasare ta edifa tparité in 1995. Corecturile afecteaza paragrafole 4.2.2, 4.24, 5.1.2, B.2.17, C.3.2, 0.3.4, E.4.3, H4.3, 5.25 §lH.6.2. 4 : SR Ghid ISO/CE! 98-3:2010 0 Introducere 0.4 Atunci cénd se raporteaza rezultatul unei masuréri a unel mami, este obligatoriu s& se prezinte © indicalie cantitativa asupra calitatil rezultatulul, astfel tncdt oei ce fl vor utiliza s8 poata evalua credibilitatea acestuia, Fara o asemenoa indicatio, rezullatele masurarilor nu pot fi comparate, nici {ntre ele, nici cu valotile de referinjé menfionale int-o specificatie sau int-un standard. De asemenea, este nocesar si existe o procedura usor de aplicat, ugor de injoles gi general acceptata pentru caracterizarea caliiji rezultalului une! masuréri, adic& pentru evaluarea si exprimarea incortitudinii acestuia 0.2 Conceptul "incertiudine” ca alribut exprimabil numeric este relativ nou in Istoria masuréilor, desi eroarea $i analiza erorilor sunt conceple care fac parte de mult timp din practica stiinfei masurarilor, adic’ a metrologiei. in prezont, este larg recunoscut faplul cA, dupa ce toate Ccomponentéle cunoscule sau presupuse ale erorii au fost evaluate si s-au aplicat coreciille corospunziitoare, rdmane, inca 0 incorttudine asupra valditatirezuitatulul exprimal, adicd o indoial privitoare la cat de corect reprezint& acest rezultal valoarea marimil masurate. 0.3 Asa cum utllizarea aproape universala a Sistemului International de Unitati (SI) a conferit coorenté tuturor méisurérilor glinjifce gi tohnologice, tot aga un consens mondial asupra evaluat $i exprimariincerlitudinii de mésurare ar permite infolegeroa usoard | interpretarea corecté a unul spectru larg do rezultate alo masurasilor in stint, inginerie, comer, industre gi legistatie, in stadiul actual de dezvollare mondial a comerjului, este imperios necasar ca metoda de evaluare si exprimare a incertitudinii de masurare sa fio uniforma in intreaga lume, pontry ca rezultatele masurdilor efectuate in (ri difeite sf fle usor de comparat. 0.4 Meloda ideal pentru evaluarea $i exprimarea incertitudinii rezultatului unel masuréir trebuie si fio: ~ universal, adic’ sé fio aplicabila tuturor tipurilor de masurari i tuturor tipurilor de date de intrare ullizate In masuriri. Marimea ulizald efectiv pentru exprimarea incertitudinii rebuie sa fie: = logica prin sine insasi, adica sa rezulle direct din componentele ei constitutive, independent de modul de grupare a acestor componente sau de descompunerea lor in subcomponent; = transforabila, adica sa fe posibilutlizarea drect4 a incertitudini evaluate pentru un rezullat ca 0 componenta in evaluarea incerlitudini unei alle masurdri in care este uitiizat acel rezultat, In plus, in multe aplicalii industriale gi comercialo procum gi in domenille s8natati si protectioi este deseori necosar sA se specifice, in jurul rezultatului masuraii, un interval care sa cuprind’ cea mai mare parte a distribuliei valorlor co, in mod rozonabil, pot fi alribuite marimii supuso masurai, De asemenea, motoda ideal de evaluare si exprimaro a incertitudinii de masurare trebuie s& poata furniza cu ugurinjé un astfe! de interval, in particular unul cu o probabiltate de acoperire sau un nivel de incredere care s4 corespundai in mod realist celui necesar. 0.5 Modul de abordare pe care este bazal acest Ghid este cel stabil tn Recomandarea INC-1 (1980) (2] a Grupului de Lucru pentru Exprimarea Incerttudinilor, care a fost constitult de BIPM fa cererea CIPM (a se vedea Preambulul). Acest mod de abordare, a cdrul ustificare este prezentaté In anoxa E, indeplineste toate oxigenfele expuse mai sus, Cele mai multe metode, utilizate curent, in prezent, nu indeplinesc acesle exigante. Recomandarea INC-1 (1980) a fost aprobaté si reconfirmatt de CIPM in proprille sale Recomandél 1(C1-1981) {3} gi 4(CI-1986) (4}; traducerie tn limba romana ‘ale Recomandatlior CIPM sunt cuprinse In anexa A (a se vedea A.2 $i, respectiv, A). Deoarece Recomandarea INC-1 (1980) sté la baza acestui document, fraducerea in limba romana a versiuni engleze oste prezentata la 0.7, iar textul in limba francezé, care este oficial, este prezentat in anexa AA, 0.6 Un rezumat succint al procedurii specificate in acest Ghid pentru evaluarea $i exprimarea incerttudinii de masurare este prezentat in capitol 8 si cAteva exemple sunt prezentate detaliat in anexa H. Celelalte anexe se refera la termeni generali in metrotogie (anexa B), termeni si concepte statistice de baz’ (anexa C), valoare "adovérata’, eroare gi incerltudine (anexa D), indruméri practice 5 JOVATH, 14/05/2010 Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOG. PTR. ASIG. CALITATII St SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 de evaluare a componentelor incertitudinii (anexa F), grade do libertate gi niveluri de inoredere {anoxa G), simboluri matematice principale uliizale in acest document (anexa J) si referinte bibliografice (anexa K).Un indox alfabetic completeaza $I inchele documentul (anoxa L), 0.7 Recomandiarea INC -1 (1980) - Exprimarea incortitudinilor oxperimentale. 41) Incertitudinea rezultatului unei masurari cuprinde, in gonoral, mai multe componente care pot fi grupate in doua categori, in funclie de metoda ullizalé pentru a estima valoarea lor umericés ‘A. cele ce sunt evaluate prin motode stalistico; B. cele co sunt evaluate prin alte metode. Nu exist intotdeauna 0 corespondenta simpla intre clasificarea in categorille A sau B si lasificarea in incertitudini “aleatori” si "sistematico" utlizate in (recut, Expresia "incertitudine islematica" este susceptibilé s4 conduca la erori de interprotare; ca urmare, aceasta trebuie evitata, rice raportare detaliaté a incertitudini trebuie sé confind o list& completa a componentelor sale si's& indice pentru fiecare din acestea metoda utlizald pentru atribulrea unei valori numerice. 2) Componentele din categoria A sunt caracterizate prin variantele estimate s? (sau “abatorile standard” estimate 5) si numorele de grade de liberiate v, Dupa caz, trebuie procizate si covarlanote estimate. 3) Componontole din categoria B trabule s& fie caracterizate prin Variantele estimate u?, care pot fi considerate ca aproximatii ale variantelor corespunzatoare, a caror existena este Presupusa. Termeni u} pot fi tratali ca variante, iar termenii uj ca abateri standard. Dupa az, covarianjele trebuie tratate in mod analog. 4) Incerlitudinea compusa trebuie s& fie caracterizaté prin valoarea numericé objinuta aplicand motoda uzualé de combinare a variantelor. Incerlitudinea compus& precum si ‘componentele sale trebule exprimate sub forma de “abateri standard”. 5) Daca, pentru anumite ullizari, este necesar s4 se Inmul{easca incertitudinea compusa cu lun factor th scopul objinerii unei incertitudini globale, atunci valoarea numericd a acestui factor trebuie specificata intotdeauna. ‘Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC, PTR. ASIG. CALITATII SI INOVATI, 14/05/2010 ‘SR Ghid !SO/CEI 98-3:2010 1 Obiect 44 Acest Ghid stabileste regull generale pentru evaluarea si exorimarca incertitudinii masurarilor care pot fi efectuate a diferite nivoluri de exactitate si in numeroase domenil - de la activitate comerciald pana la corcolare fundamental. De aceea, principle acostul Ghid sunt gandite si fie aplicabile la un spectru larg de masurari inclusly cele implicate th: = mentinerea controlului calitsti si asigurarea caliti in productie; = respectarea gi aplicarea legilor gi raglementaitor, = efectuaroa cercetarilor fundamentale si a cercetérilor aplicative si de dezvoltare tn stints $1 inginerie; = elalonarea etaloanetor si a mijloacelor de masurare de lucru si efectuarea de incercéiri in cadrul ‘unui sistem najional de masurari pentru realizarea trasabiltaii la etaloanele nationale; = dezvoltarea, mentinerea gi compararea elaloanolor de referin{a intemationale si nalionale ale Unitsitor marimior,inclusiv a materialelor de referinls. 4.2. Acest Ghid se referd, in primul rand, la exprimarea incertitudinii de masurare a unei mérimt bine definite - masurandul - care poate fi caracterizata in prima aproximatie printr-o valoare unica. Daca fenomenul de intoros poate fi reprezental numat ca o distribulie de valori sau dac’ depinde de ‘unui sau mel mui parametr, de exemplu timpul, atunci masuranzii necesari pentru descrierea sa sunt un ansamblu de marimi care caracterizeaza acea distribulie sau acea functionalitate, 1.3 Acest Ghid este, de asemenca, aplicabil la evaluarea $i exprimarea incertitudinil asociate siudilor s1 analizol teoretice a incercdtilor, a metodelor de masurare, a componentelor si sistemelor complexe de masurare, Deoarece rezultatul unel masura si incertiludinea sa pot fi de naturé conceptuala si bazate integral pe date ipotetice, termenu! “rezultatul unei masurari trebuie interpretat, in acest context mai larg, aga curn este utiizal In prezentul Ghid. 4.4 Acest Ghid furnizeaza rogull generale pentru evaluarea s| exprimarea incertitudinii de masurare $1 nu instructiuni detalate, specifice unei tehnici de masurare. Mai mull, acesta nu examineaza modul fh care incertitudinea, o data evaluat, a unui anumit rezultal al unei masurdri poate fi utiizata in diferito scopurl, de exemplu pentru a trage concluzii cu privire la compatiilitatea acolul rezuttat cu alle rezullato similare, in vedorea stabil limitelor de tolerante pentru procese de fabricalie sau pentru a decide daca o anumit’ actiune care implica masurdri poate fi considorata ca sigura. De accea, poate fi necesard elaboraroa de standarde specifice bazate pe acest Ghid referitoare 1a problemele caracteristice anumitor domenii de masurare sau unos utiliza diverse ale exprimaiii cantitative @ incertitudinil Acoste standarde pot fi versiuni simplificate ale prezentului Ghd, dar ele trebuie sa corespunda gradului de delaliere adecvat nivelului de exactitato gi de complexitale al masurarilor si utiizarilor avuto in vedere. NOTA - Pot oxista situait In care se poate considera c nu este aplicabi misuraro", de exemplu pentru determinarea fidelltajl unei metodo de referinta (5). integral conceptul “incortitudine de icercare (a se vedoa, de exemplu, * Not’ de pictor pantry edtia din 2008: So vor publica diverse documente derivate cu aplicall generale si specifce. lista ne oxhaustiva a acestor documento poate fi g3si pe hilp/unww bipm oralenicommillersiieleanivat bibliography him). In plus, o lst ‘Acluakzaté 8 documentelorcitale in “Ghid pentru oxprimarea incertludinii de mésurare” poate fi gaeité ullizind ‘opiiunea ful-lext search pe hitp.//uew.1s0.org! gl hltplonw ioc ch Asociatia de Standardizare din Romani ‘SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 2 Definitii 2.41 Termeni metrologici generali Dofiitite unui numar carecare de termeni metrologici general utlizali in acest Ghid, de exemplu “marimo masurabils’, “msurdnd” 5 "eroare de masurare", sunt prezenlato in anoxa B. Acesto defn Sunt preluate din Vocabularu! internation! do termeni fundamentali si general in metrologie IMI). In plus, anexa C prezinté dofiniilo unui numar oarecare de tormeni statistic! fundamental, care provin, in principal, din standardul international ISO 3534-1 [7]. Dac unul din acesti tormeni furdamentall de metrologie sau do stalsticS (sau un termen inrudi) este ullizat pentru prima data th toxt, aluncl, Incepand din capitolul 3, acest tormen este tiparit cu caractere inléite, lar specificarea numarulul Paragrafulul in care acesta este defini este féculd intre paranteze. Datorité importan(ei sale pontru acest Ghid, definitia termenului metrologic general “incortitudine de ‘masuraro" este prozentald alat in anexa B cat si la 2.2.3. Definitile color mai importan\i termeni specificali in acest Ghid sunt prozentato do la 2.3.1 pana la 2.3.6. in toate aceste paragrale $1 In anexele B 3i C parantezole care includ unele cuvinte ale unor tormoni semnificd faptul cA aceste cuvinte pot fi emise dac’ nu exist’ riscul unei confuzli 2.2 Termenul “incertitudine" Conceptul “incertitudino este discutat, in acest Ghid, in capitolul 3 gi in anexa D. 22.1 Cuvantui “incertitudine” inseamna dubiu. Asifel, in sensul sau cel mal larg, “incerlitudine de masurare* inseamna dubiu asupra valiitaji rezultatului unei masurari. Din cauza lipsei mai multor cuvinte pentru conceptul gonoral “incertitudine” gi pentru marimile specitice, care reprozinta masurt caniitative ale conceptului, cum ari, de exemplu, abalerea standard, ullizarea cuvAnlului “incertitudine" se impune pentru cele dou sensuri diferite. 2.2.2 In acest Ghid, cuvantul "incertitudine” fra un adjectiv so refera atat la conceptul general “incertitudine” cat si la expresia cantitativa a unei masuri a acestui concept. Atunci cand se face refer la o masurd specific’ este folosit un adjectiv corespunzétor, 2.2.3 Definilia formala a termenului “incertitudine de masurare* elaborala pentru utilizare in acest Ghid $1 adoptata in VIM (termenul 3.9) (6] este urmétoarea: Incertitudine (de masurare) Parametru, asociat rezuitatului unei masurari, caro caracterizeaza dispersia valorilor ce, in mod rezonabil, pot fi alribuite masurandului. NOTA 1 - Parametrul poate f, de exemplu, o abatore standard (sau un multiplu al acesteia), sau semilirgimea ‘unui interval cu un nivel de incredere stabil NOTA 2 . incertitudinea de masurare cuprindo, th general, mai mulle componente. Unele dintro acoste ‘componente pot fi evaluate pe baza distribulitstalistice a rezullatelor siurlor de masurai gi pot f coraclorizale prin abateri standard experimontale. Alle componente, care pot fi, de asemenca, caracterizale prin abater! ‘standard, sunt evaluate pornind dela dstibuti de probatittate admise pe baza oxperiontel cBgtigate sau pe baca ator informafi de care se alspune. NOTA 3 - Se subinjelege cd rezultalul une! masuréni este cea mai buna estimalio a valor masurandului gic toate componentele incertitudini,inclusiv cele ce provin din efecte sistematice, cum sunt componentele asoelate ‘corectifor $i etaloanetor de referinté, contibuie la disporsie * Nota de picior pontru ediia din 2008: A lieia ediile a vocabularului a fost publicalé tn 2007 cu indicalivul si till ISO/IEC Guide 99, Vocabular interational de metrotogie - Concepte fundamentate $i generale s!tormeni asociaf! (VIM). 8 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC. PTR. ASIG. CALITATII SI INOVATII, 14/05/2010 ‘SR Ghid ISOICE 98-3:2010 2.2.4 Definilia incertitudinii de masurare prezentala la 2.2.3 este 0 dofiniie operational care se roferd la rozullatul msurari sila Incerfitudinea evaluata a acestuia. Cu toate acestea, ca nu este incompatibilé cu alte defini ale incertitudinii de masurare, cum sunt: = méisutd a orori posible asupra valorilostimate a misurandulul aga cum este stabilté prin rezultatul tunel masurai = eslimaie a domeniulu valorilor in care se giisoste valoarea adevarata a unei maim! masurate (VIM, edijia 1-a, 1984,3.09), Dosi aceste dou’ conceptii tradifionale roprezinté idealur, ele au in vedere mérimi ce nu pot fi Ccunoscut: “eroarea” rezultatului unei masuréri si "vatoarea adevéirata” a m&surandulul (In opozilie cu valoarea estimata). Cu toale acastea, oricare ar fi conceptul de Incertitudine” adoptat, o component ‘a incertitudinil este evaluat’ inlotdeauna ulilizand aceleasi date si informatia asociata (A se vedea, de asemenea, E.6), 2.3. Termeni specifici prezentulul Ghid Jn genoral, tormenii care sunt specifici acestul Ghid sunt definti alunci cénd apar prima data in text. ‘Totugi, defintile color mai importan{i terment sunt prezentate, tn continuare, pentru a ugura referiile. NOTA - Acestitermant sunt explicit ulterior conform precizartor urmatoare: pentru 2.3.2 la 2.3.8 91 4.2; pentru 2.3.3 1a.3.3. 914; ponimu 2.3.4 a se vodea capitol 5s] ecuatite (10) si (13); peniru 2.95 gi 2.3.6 a se vedeo capitolul 6. 234 Incertitudine standard Incertitudine a rezultatului unei masurari exprimata printi-o abatere standard 2.3.2 Evaluare de Tip A (a incertitudint!) Melodé do ovaluaro a incerttudini prin analiza statistica a sirulor de observali 2.33. Evaluare de Tip B (a incertitudinii) Motoda de evaluare a incerttudinii prin alte metode decat analiza stalisticé a siruilor de observalit 2.3.4 Incertitudine standard compusa Incertitudine standard a rezultatului unei masurari, atuncl cand acel rezullat este obtinut pe baza valorilor unor mérimi diferite, egalé cu rédacina paitrata pozitivé a unel sume de termani, termenit respoctivi find variantele sau covarlantele acelor marimi, ponderate In conformitate cu variatia rezultatului masuréri in {unclio de variatja mérimilor respective 235. Incertitudine extinsa Marime care defineste un interval in jurul rezultatului unei mésurari interval In care esto de asteptat ‘84 fie cuprinsa o fracliune ridicata a distributiet valorilor ce, in mod rezonabil, pot fi atribuite masurandului NOTA 4 - Fractiunea dislributel valoilor poate fi privits ca probabititate de acoperire sau nivel de incradere al imtervatutut NOTA 2 - Asocierea unui nivel de ineradro specific ntervalulul defirit prin inceritudinea extins& necesi® Ipoteze explicile sau implicite referitoare ‘a distribulia de probabiltate caracterizata prin rezultatul masuraril $1 incerliudinea standard compusé a acestula, Nivelul de incrodere care poate fi alibuit acestui interval poate fi ‘cunoscut cu aceeasi valiitale as! Ipotezele respective NOTA 3 - Incertitudinea extins’ este denumit globala. In paragraful § al Recomandaril INC-1 (1980), incorttudine Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC. PTR. ASIG. CALITATI SI INOVATI, 14/05/2010 SR Ghid {SO/CEI 98. 2010 2.3.6 Factor de extindere Factor numeric ullizat ca inmultor al incertitudinil standard compuse pentru objinorea incorttudinil cextinse NOTA Un factor de extndere kare, in mod cignul, veloarea in domeriulde la 2 pnéila 3. 3 Concepte fundamentale discutie suplimentaré asupra conceptelor fundamentale poato fi gasila in anoxa D, care oste centrata pe ideile de valoare “adevarata’, eroare si incertitudine $i care cuprinde ilusteéri gratice ale acestor concepte precum si in anexa E, care aprofundeaza motivele gi bazele statistice ale Recomandarli INC-1 (1980) pe caro se bazeazéi acest Ghid, Anoxa J este o lista a simbolurilor ‘matematice principale folosite In acest Ghid, 3.1 Masurare 341.4 Scopul unoi mésuréiri (B.2.5) este do a determina valoarea (6.2.2) masurandului (8.2.9), adic& valoarea marimil particulare (B.2.1, nota 1) de masurat, Ca urmare, 0 masurare {rebuio sd inceapa prin definirea corespunzatoare a masurandului, a metodei de masurare (B.2.7) gi a procedurii de masurare (B.2.8). NOTA - Termenul “valoare adevarats" (a se vedea anexa D) nu aste uliizal in acest Ghid din motivole prezontate 4a D.S.5; termeni “valoare a unui masurandt” (sau a unel marimi) s\"valoare adevdrat’ a unui masurénd” (sau & ‘nei marimi) sunt considera tonmeni echivalong 3.4.2 In genoral, rezultatul unel masurari (B.2.11) este numai o aproximatic sau o estimatie {C.2.26) a valorii masurandului si, de aceea, este complel numai daca este insolit de specificaroa incertitudinil (B.2.18) acestet estimati 3.4.3 In aplicatil practice, speciticatia sau definitia masurandului este impusd de exactitatea de masurare (B.2.14) necesara pentru masurare, Masurandul trebuie definit suficient de complet in raporl cu exactitatea de masurare necesard, astfel Incat valoarea sa 8a fie unica pentru toato scopurile practice asociato cu masurarea. Tocmai in acest sons este ulilizalé In acest Ghid expresia "valoare a masurandului’. EXEMPLU - Daca trebuie delerminaté tungimea unel bare de ofel cu lungimea de un metry, cu 0 aproximalio de circa un micrometru, alunci specificaia sa trebule s4 Includa temperatura si presiunea la care este defiils lungimea. Astfel, masurandul poate fl special, de exemplu, ca lungime a baroi la temperatura de 25,00 °C. si Dresiunea almesferica de 101 326 Pa (si, in plus, orice alt parametru considerat necesar pentru define, cum ar fi ‘modul de sustinere a bare). Dac’, 1nsd, fungimea barel tebule determinaté numal cu o aproximaje de Un ‘miimetru, atunci specificalia sa nu va necesita definirea temperatul,a presiunii sau a oricarul alt paramotru, NOTA - 0 dotinitie incompleté a masurandului poale s& determine o creslere suficient de mare pentru o componenta a incerttudiniiastfel ical s8 fie necesar ca aceasta $A fie Inclusa in evatuarea incertitudini ‘ezullalului masurdrl (a se vodea DA A, D3.4 $106.2), 3.1.4 in muite cazuri, rezultatul unei masurari este determinal pe baza unui sir de observalil obtinuto In conditii de repetabilitate (8.2.15, nota 1). 3.4.5 Varialille dintre observatille repetate apar, se presupune, datoritd faptului cA marimile de influenfé (8.2.10) care pot afecta rezultatul msurdri nu sunt menjinute perfect constante. * Not de picior pentru edifia din 2008: In acord cu Rezolula 10 2 CGPM(2009) ...simboli! pentru mercarea zecimalé poate f punctal sau vrgula JCGM a decis sa edople, pent documerisle tn fimba engleza, pune zecimal, Cu toate acostea, in voriunon englezd a acest document se ulizeaza viqula zecmala penta a menjine consocvonja ca verivnca pubala in't995, 10 | 1410512010 Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC. PTR. ASIG. CALITATI SI INOVAT ‘SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 3.4.6 Modelul matematic al miisurail care transforma ansamblul observatior repelate intr-un rezultat al masuréiil are 0 important deosebité, deoareco, po tanga observati, el include, in general, diferite marimi de influent ce nu sunt cunoscule exact. Aceasta lipsa de cunoastere contribuie la incertitudinea rozultatului m&surdrl, la fol ca gi varialile observalior repetate st orice incertitudine asociald modelului matematic insusi 3.4.7 in acest Ghid, masurandul este tratat ca un scalar (0 valoare unicd). Extinderea la un ansamblu de masuranzi interdependent}, detorminali simultan prin aceeasi masurare, necesita inlocuirea masurandului scalar si a variantei acestuia (C.2.11, C.2,20, C.3.2) cu un masurand vectorial gi o matrice de covariant (C.3.5). O astfel de inlocuire este luaté in considerare in acest Ghid numai in exemple (a se vedea H.2, H.3 siH.4). 3.2. Erori, efecte si corectil 324 O masurare este, in general, afectata de imperfectiuni care determina 0 eroare (8.2.19) in rozultatul masurarii. Traditional se considera ca 0 oroare are dou’ componente gi anume: 0 component aleatorie (8.2.21) si o componenté sistematica (8.2.22). NOTA - Concept “orare” este idea i eroie nu pol cunoscule exact 3.2.2 Se presupune c& eroarea aleatorie fs are originoa in variatile imprevizibile sau stocastice temporale gi spatiale ale marimilor de influent. Efectele unor asemenea variali, denumite in conlinuare efecte aleatori, antreneaza variait in observatille repotate ale masurandulti, Des! nu este posibil ca eroarea aleatorie a rezultalului unei masurati s& poata fi compensaté, aceasta poate fi, in general, rodusd crescénd numarul obsorvatilior, Media teoretica (sau valoarea asteptata) (C.2.9, C.3.1) a erotlor aleaiorl este egal’ cu zero. NOTA 1 - Abaterea standard experimentala a medial aritmetice a unui gir de observali (a se vedea 4.2.3) nu este ‘eroare aleatorie a mediel, desl unole publicalt 0 considera ca atare, De fapl, aceasta reprezinta o masura a Incertludinll mediei datorate efector aleatori. Valoarea exacté a erori mediel caro provine din aceste efecte nu poate fl cunoscuta NOTA 2 - tn acest Ghid se acordé o mare atentie ditingerl frmenilor“eroaro" gi “incerttudine”. Acestia nu sunt ricidecum sinonimi, cl reprezinta concepte complet difeite. Ei nu trebule confundafi sau folositi gresit unul Tn tocul altula 3.2.3. Eroarea sistemalica, ca si eroarea aleatorie, nu poate fi eliminata, dar de multe ori poate fi micgorata. Daca o eroare sistematica provine dintt-un ofect identificat al une mérimi do influent’ asupra rezultalului masurari, cea ce va fi denumit, in continuare, efect sistematic, alunci efectul poate fi cuanlificat gi, daca acesta este semniicativ ca mérime in raport cu exactitalea de masurare necesard, alunci se poate aplica o corectie (8.2.23) sau un factor de corectie (B.2.24) pentru ‘compensarea efectului. Se presupune ca dupa corectare media statistica a erorli aparute dalorata Unui efect sistematic este egal cu zero. NOTA - Incerttudinea unei corecti apicate rezulalului unel m&surdi in vederea compenséii unui ofoct sistematic zhu este eroarea sisiomalicd daloralé acestui efect - adesea denumité deplasare - asupra rezultatului masuréc, cu toate céi este adesea denumila astlel. Ceoe ce reprezinla ea este masura incertitadind rezuitatulsi datorate une! ‘cunoagteri incomplete a valorl necesare pentru corectie. Eroarea proven dintr-o compensare Imperfect a unut ‘ofect sistematic nu poate fi cunoscutd exact. Termeni’ “eroare" gi “incertitudine” Irebule folosii corect si trebuie ‘acuta cu gra distinete nie et 3.2.4 Se presupune c& rozultatul unei masurari_a fost corectat de toate efectele sistematice identificale ca semnificalive gi c& s-a facut tolul pentru identificarea acestor ofecte. EXEMPLU - Se aplicd o corectie datorata impedantei finite a unui vollmotru ullizat pentru determinarea diferente} do potential (masurandul) fa bornele unui rezistor de impedants ridical, in vederea reducer efeciulul sistomatic asupra rezultatulul masurdril provenit din efectul de sarcind datorat voltmetrului. Dar valorile impedantetor voltmelrului $i rezistorulul, care sunt folosiie pent estimarea valor corectel gi care sunt obfinule pe baza altor rezinla ele Inselo o incertitudine, Aceste inceritudini sunt folosile pentru evalvarea componentel incortitudinii de determinare a diferentei de potential provenite din determinarea corectiei gi, in acest fel, din ‘ofectul sistematic datorat impedantel finite a vollmetruli "1 |, 14/05:2010 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC. PTR. ASIG. CALITATI SI INOVAt ‘SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 NOTA 1 - tijoacoto gi sistemele de masurare sunt adosea ajustate sau etalonate ullizénd etaloane si materiale de reforin{4, tn vederea olimindri efectelor sistomalice. Cu loale acestea, trebule 88 se la In considerafia inceritudinile asociate acesloretaloane $i materiale de referinta NOTA 2 - Cazul in care nu este aplicata 0 corectie datorala unui efect sislematic recunoscut ca semnifically este iscutat in nota de la 6.3.1 silaF.24.5, 3.3. Incertitudine 3344 Incertitudinea rezultatulu unei masurad seflacta imposibilitalea cunoasterii exacte a valorii ‘masurandului (a se vedea 2,2), Rezuitatul unei masurari dupa corectarea pontru efectele sistematice identificate rémane, inc’, numai o estimafio a valorii msurandului, din cauza incertitudinil care provine din efectete aleatori gi din coractarea imperfecta a rozultatului pentru efectele sistematice, NOTA - Rezultatul une! masural (dups corectare) poate fi, fara s8 se gli, foarte apropiat de valoarea masurandulul (si poate, deci, $8 alba o eroare negljabild) desi poate avea 0 incorttudine ridicata. Din acest ‘molly, incertitudinea rezultatului une! mésurdri nu trebuie confundala cu eroarea reziduald necunoscuta. 3.3.2. Existd in practic, intr-o masurare, numeroaso surse posibile de incertitudine, care includ: €@) defintia incomplota a méisurandului; ) realizarea imperfecta a definiie! msurandului; ©) esantionarea nereprezentativ’, adica proba supusa masurérl poate s& nu roprezinte maisurandul defini; 4) cunoasterea insuficienté a efectelor condijiilor de mediu asupra masurarii sau_masuraroa imperfecta a mérimitor de mediu; ©) eroarea de justoje a observatorulu la citrea indicat! miloacelor de masurare analogice; 4) rezolutia imitata a mifoacelor de méisurare sau pragul de discriminare al acestora; 9)valorile inexacte ale etaloanelor si malerialelor de referin(a certificate; hy) valorile inexacte ale constantelor si ale altor paramett! proluate din surse de informaro oxterne gi folosite in algoritmul de pretucrare a datelor, |) aproximatille s1 presupunerile introduse tn metoda gi in procedura de masuraro; 2) variate dintre abservatite repetate ale masurandulul in condiji aparentidentice. Aceste surse de incertitudine nu sunt, in mod necesar, independente, iar unelo din sursele de la a) pana fa i) pot contribu’ la sursa mentionata la j). Desigur, un efect sistematic neidentificat nu poate fi wat fn considerare la evaluarea incertitudinii rezultatului unel masurari, dar contribuie ta eroarea acestuia, 3.3.8 Recomandarea INC-1 (1980) a Grupulul de Lucru pentru Exprimarea Incerlitudinilor clasiticé componentele incerlitudini, pe baza metodsi lor de evaluare, in doua categori: incertitudini de Tip A gi Incertitudini de Tip B (a s0 vodea 0.7, 2.3.2 gi 2.3.3). Aceste categorise referd la incertitudine si nu sunt sinonime cu “aleatoriu", respectiv "sistematic”. Incertitudinea unei corectii pentru un efect ‘sistematc identificat poate fi obfinuta in unelo cazuri pe baza unei evaluari de Tip A, iar in alle cazuri ‘pe baza unei evaluat de Tip B, la fel cu o incerlitudine care caracterizeaza un efect aleatoriu NOTA - tn anumite publicagii componentele incertiudinil sunt clasificate fn “aleatoril si “sistomalice” sl sunt sociale cu erorte proverite din efecte aleatori $i, raspectv, din efecto sistematice cunoscule. O asemenca Clasiicare a componentelor incertitudinil poate f1 ambigua alunci cand se aplicé in general. De exemplu, 0 ‘components “aleatorio" a inoertitudini into masurare poate deveni o compononta “sistomatica” a incerttudini inl-o até mAsurare pontru care rezuitatul prime! masurdr este ullizat ca data de inlare, Clasificarea metodelor de evaluare a componentelor incertitudinil tn locul componentelor insesi evita o asemenca ambiguilale. tn acelasi timp, aceasta nu exclude reunirea ultericard a unor componente Individuate evaluate prin cole dou’ metode diferite in grupe astle} concepute incdt <8 poata fi folosteTntr-un anumit scop (a se vedea 3.4.3), 3.3.4 Scopul ciasificarli componentelor incertitudinii in de Tip A si de Tip B este sa indice cele doua modalitati diferite de evaluare a lor gi se face numal pentru usurinta discufiel; aceasta clasiticare nu cauta sa indice vreo diferen{a in natura componentelor ce rezulté din cele doua tipuri de evaluare. 12 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC. PTR. ASIG. CALITATII SI INOVATII, 14/05/2010 ‘SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 ‘Amandoud tipuriie de evaluare se bazoaza pe distributii de probabllitate (C.2.3) si componentele incertitudinii provenite din fiecare din ele sunt cuantificate prin variante sau abateri standard. 3.3.5. Varianja estimalé u’ care caraclerizeazd 0 componenté a incertitudinii obfinute printr-o evaluars de Tip A este calculata pe baza unui sir de observali repotate si nu reprezinta allceva decal obignulta Varianja s’ estimala statistic (a se vedea 4.2). Abaterea standard (C.2.12, C.2.21, C.3.3) ostimata u, respoctiv radacina patrata pozitiva a lui u’ este, in acest fel, u = s gi este adesea denumila, pentru usurin{é, incertitudine standard de Tip A. Pentru 0 componentai a incerlitudinil obtinuta printr-o evaluare de Tip B varianta estimata u” este evaluata folosind informalii disponibile (a se vedea 4.3) gi abalerea standard eslimata u esto, adesea, donumita incertiludine standard de Tip B. © incertitudine standard de Tip A se obfing, deci folosind 0 funetie densitate do probabilitate (C.2.5) (sau, simplu, donsitate de probablltate) dedusd dint-o distributie de frecventa (C.2.18) observata, in timp ce 0 incertitudine standard do Tip B so obtine dint densitate de probabiltate presupusé pe baza inerederii acordate aparitei unui eveniment [adesea denumitd probabilitate (C.2.1) subiectival ‘Ambole abordari ullzeaza interprotarile clasice ale probabiltai. NOTA -0 evauaro de Tip 8 a une! componente a ince este bazaa, do obiel, pe un ansamblu do oma relay sigue (ase vedea 43.1) 3.3.6. Incertitudinea standard a rezullatului unei masurr, alunci cand acesta este obfinut din valorile Uunui numar de diferite mérimi, este denumila incertitudine standard compusd si notata ue. Acoasta ‘este abalerea siandard ostimata asociald cu rezullalul masurarii sl este egal cu radacina patrata pozitiva a varianjei compuse objinute din toate componentele varianjelor si covariantelor (0.3.4), evaluate indiferent prin ce mod, folosind, conform terminologiel din acest Ghid, legea de propagare a incertitudini (a se vedea capitolul §). 3.3.7 Pentru a satisface necesitiile unor apicati industriale gi comerclale precum si unele cerinte din domeniul sanatatii si protectiei, 0 incertitudine extins U se obline prin inmullirea Incertitudinit standard compuse u; cu un factor de extindere k. Soopul introducetli lui U este de a dotermina, fn jurul rezultalului une! masuréri, un interval care este de asteptat 88 cuprindé o mare parte a distributiei valorilor ce, in mod rezonabil, pot fi alribulte msurandulul, Alegerea factorului k, a carul valoare este ‘uzual cuprinsa in domeniul de la 2 pana la 3, se bazeaza pe probabiltatea de acoperire sau nivelul de ‘ncredere necesar pentru interval {a se vadoa capitolul 6). NOTA - Factorul de extindere k trebule speciical inotdeauna, astfel incdt incertitudinea standard a mécimil ‘masurate 88 poatd fi dedusa ¢} folosité In calcul incerttudinit standard compuse a allor rezultale alo mésuréri care ar putea depinde de acoa matime. 3.4 Considoratil practice 3.4.41 Daca sunt variate toate marimile do care depinde rezultatul unei masuréri, atuncl incertitudinea acestuia poate fi evaluala prin metode statistice. Deoarece in practicd acest lucru este posibil numat rareori, din cauza limitarilor do timp $i resurse, incerttudinea rezuitatului masuraril se evalueaz’, de ‘obicei, folosind un model matematic al masurii si legea de propagare a incertitudini, Se presupune, deci, implicit in acest Ghid, c& 0 masurare poate fi modolaté matematic pandi la gradul impus de exactilatea necesara pentru masurare. 3.4.2 Deoarece madelul matematic poate fi incomplet, toate marimile relevante trabuie variate in ‘domonii cat se poate do larg), astel ncat evaluarea incertitudinil s8 se poata baza cat mai mult posibil pe dale observate. Ori de cate ori este posibil, trebuic folosite modele empirico de masurare bazate pe dale cantitative objinute int-o lung’ perioada, iar etaloanele de verificare si figele de control care. pot indica faptul c& o masurare este sau nu sub control statistic trebuie, do asomonea, sti joace un ro} important in efortul de a obtine evaluair de incredere ale incertitudinil. Modelul matematic trebuie revizuitintotdeauna atunci cénd datele observate, care includ rezultatele determinarilor independonto ale aceluiagi mésurand, demonstreaza c& modelul este incomplet. Un experiment bine proiectat poate Uusura mull evaluarea cu incredere a incertitudini si este 0 parte importanté a maiostrioi masurai, 3.43 Pentru a decide dacé un sistem de mésurare functioneaza corect, variabilitatoa observata experimental a valorilor sale de iesire, exprimala ca abatere standard experimental a acestora, se compara deseori cu abatorea standard prosupusa, obtinutd prin compunerea diferitelor componente ale incerlitudinii care caraclerizeazé masurarea. in asomenea cazuri trebuie Iuate in considerare ‘numai acole componente (daca sunt oblinute prin evalu de Tip A sau de Tip B) care pot contribu la 13 TPA-SOC. PTR. ASIG. CALITATH SI INOVA1 i j 3 i 3 SR Ghid ISOICEI 98-3:2010 variabiltatea observaté experimental a acestor valori ds iesire. NOTA.-0 asemenea analiza poate 6 facia prin eurirea a dou grupe seperate gl corect dentfcate a compeméntelor care ‘contribu a varabiliat ga celer co nu contibule la aceasta 3.4.4 In unele cazuri, nu esto nevole ca incertitudinea unei corectii pentru un efect sistemalic s& fie luata fn considerare la evaluarea incertitudinii unui rezultat al masurdiil, Chiar daca aceasta incertiudine a fost evaluata, ea poate fi ignorata atunei cand coniribulia sa la incerlitudinea standard compusd a rezultatului_masurérii este nesemnificativa. Dacd valoarea corectiel insagi este nesemnificativa in comparatie cu incertitudinea standard compusa, atunci aceasta poate fi, de ‘asemenea, ignorata. 3.4.5 So int&mpla adesea in aplicalile practice, in special in domeniul metrologiei legale, ca un miltoc de maisurare sa fie incercal prin comparare cu un etalon gi ca incertitudinile asociate etalonului $i proceduril de comparare sé fie neglijabile in report cu exactilatea necesard a incercaii, Un exemptu Tl consiituie utiizarea unui sel de etaloane de masa corect elalonate pentru verificarea exactitéti unei balan{e comerciale, tn asemenca cazuri intrucat componentele incerlitudinii sunt suficient de mici, ceea ce face s& poala fi ignorate, masurarea poate fi priv ca 0 doterminare a erorii mijlocului de mésurare supus incercari (a se vedea, do asemenca, F.2.4,2). 3.4.6. Estimatia valorii unui masurand, obtinutd ca rezultat al unoi masurar, este uneori exprimata in funetle de valoarea alribuité unui etalon si nu in functie de unitatea corespunzatoare din Sistomul Infernajional de Unita (S!). in asemenea cazuri, ordinut de marime al incerttudinii care se alibuie rezultatului masur&rii poate fi semnificativ mai mic decat alunci cand rezultatul este exprimat in Uunitatea S| corespunzéitoare. (De fapt, masurandul este redefint, in acest caz, ca fiind un raport intre valoarea mérimii de masurat si valoarea adoplata pentru etalon). EXEMPLU - Un elalon de tensiune cu diod Zener de inatd caltate este etalonat prin comparare cu un etalon de ‘oferinfé de tensiune cu efect Josephson bazat pe valoarea conven|ionald a conslantel Josephson recomandala do CIPM pentu ullzereintorationata. Incartiudinea standard ogmpusd rlativs uve (a so vedea 6.1.6) 2 b_ 2>O4ipentubs im i ‘exaclé in funcite de nolle variable NOTA 2 «Dac focaropresto eps cu+1 sau, aun tsa (12 dove [u,(y)/y] = '[u(a)/ai] ‘care araté cd, In acest caz special, vaianfa compusd relativa asocialé cu estimafa y este pur gi simplu egolé cu ‘Suma varianjelor relative estimate asociate cu estimalile de intrare x, 5.2 M&rimi de intrare corelate 5.2.4 Relalla (10) si rolafile ce so deduc din aceasta, de exemplu (11) si (12), sunt valabile numai dac& marimile de intrare X; sunt independente sau necorelate (respectiv, aste vorba de variabile aleatoril, nu de mérimi caro sunt presupuse a fl invariable; a se vedea 4.1.1, nota 1). Dacd unele dintre mérrimile X; sunt corelate semnificativ, atunci coretajile trebuie luate in considerare. 28 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC. PTR. ASIG. CALITATI SI INOVATI, 14/05/2010 ‘SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 8.2.2 Atunci cand marimile de intrare sunt corelate, expresia polrivité pentru varian{a compusé u? (y) asociaté rezultatului masurarii este 2) =F ZL2L als) §[Z) eon dS PF AL ufx,m), (19) FON Ox, a unde x; I x;sunt estimafile lulX; si X,, iar u(x, X) = ulX, X) este covarianta estimata asociata cu x; g1 1% Gradul de coratatio dintre x; si x;este caracterizat prin coeficientul de corelafie (0.3.6) estimal: undo r(x, x) = (&y x) gi~ 1-<1(x, x) <+ 1. Dacd estimalile x 51x sunt independonto, atunct rx,.¥ 0 si, ca urmare, 0 varialie a uneia din aceste estimati nu implica o variafie previzibllé a coleilalte. (A se vodoa C.2.8, C:3.6 gi C.3.7 pentru Kimuriri suplimentare). ‘in funcfie de coefcientii de corelale, care sunt mai usor de interpretat deca covarianjele, termenul do covarian{a din relalia (13) poate fi seris astfek: du(x,)e(%.0%5) (18) Relalia (13) devine, alunci, pe baza relaliei (11b), N. ny) Sete (s 29 8 culls (se) 16) ta NOTA 1 = In cazul cu totul special In care toate estimatite de intrare sunt corolate gi costicienti do corelate sunt 16.4) = + 1, r0lala (16) se roduce ta 20)-[ Senco} [ESLWa] 8%, Incertitudinea standard compusd u(y) este, in acest caz, © sumé linioré do torment care reprezinta varafile irimil de tesire y generate de cde © variajie a fiecdrel estimall de inlrare xj egal8 cu incerttudinea standard Lu(s) (a se vedea 5.1.3), [Aceast& sum liniard nu (rebule confundaté cu legea generals do propagare a erorl, ddogi aceasta are o forma simllara; incertiudinie standard nu sunt ero (a se vedea E.3.2)) EXEMPLU - Zece rozistoare, fiecare avand rezislenfa nominala Re = 1000 Q, sunt elalonate cu o incertitudine nogijabils, in funcfio de un vazstor etalon R, de 1000 2 caractorizat, conform certiicalui su de etalonare, printeo incertitudine standard u(Rs)=100 mo. Rezistoarole sunt legate in serie cu conductoare do rezistenta hogijabild pentru a bine un rezistor do raferin{S Ror cv valoarea nominal de 10 k2. Astfel, 0 “ Ror =t(Ry)= Sofas Intucat r(x,%4)=r(Ru Rj) = penite fecare perocho de restoare (@ se vedea a £120, exempt 2) sie plleadid ecvaja. din acoasth noth. Deoarece pentru fscae rozstor €f/2% = ORyes [AR, 1, ier ules) = u(Ros) = URe) (@ 82 vedea F.1.2.3, exemplul 2) din ecuatia respective io rezuté pantry incerttudines standard compusd a lui Ra valoarea “dRet)~ > 4Ro) = 102 (1000) =102 fi 2, 2 Rezutatl u, (2, (Sec, )| = 0,32 02 care se objine pe baza ecvtiol (10) est incorect, dooarece ‘2 nu {ina seama cd toate valorle de etalonare a celor zece rezistoare sunt corelate. 29 Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC. PTR. ASIG. CALITATH SI INOVATH, 14/05/2010 ‘SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 NOTA 2 - Vatianole estimate 1?) si covarantsle estimate upc, %)) pot concidorato ca elomente elo unei matrice de covarian{a cu olementele u,. Elementele diagonale u,ale matical sunt varantela 1x). tar ‘ofomentele nediagonale ty (i + j) sunt covarianjele u(x. x) = ufx x). Dacd doud estimatii de intrare nu sunt Corelate, atunc! covarianja lor asoctala precum gl elomentele corespunzatoare u, si U, ale matricel de covariant sunt egale cu zero. Daca ostimatilo de inte sunt toale necorelale, alunci toate lementele ‘nediagonale sunt egale cu zero #1 maliicea de covarianfé este diagonal (A se vedea, de asemenea, C.3.5). NOTA 3 - Pentru o evaluare numerica, ecualia (16) poate fi scris8. sub forma LSet) Unde Zeste specificat in 5.1.3, nota 2. NOTA4 - Dacé mirimile X, care au forma spacialé considera in 5.1.6, sunt coretate, atunci termeni ww 2X Delovotsdhs fender] 29) or {rebuie adaugatila mombrul din dreapta al ecuafel (12), 5.2.3 Se considerd dou’ medi aritmetice T si 7 care estimeaza medile teoretice su gi ya doua marimi q $i r co variaza aleatoriu gi se presupune c& @ si 7 sunt calculate pe baza a n perechi independente de observalii simultane alo lui q si r efectuate in aceleasi condi de méisurare (a se vedea B.2.15), Alunci, covariania \ui @ si 7 este estimata (a se vedea C.3.4) prin ecuatia (17) Nee 3@.7) wyLl undo qx st r sunt observatile individuale ale m&rimilor q si r, iar F si 7 sunt calculate pe baza observatilor respective, conform rolaliei (3). Daca in realitale observalile sunt necorelate, atunci covarianfa calculaté are valoarea eproape de zero. Asifel, covarianga estimata a dou’ marimi de intrare coretate X; gi X, care sunt estimate prin medille aritmetice X, si X; determinate din perechi independent de observatii simultane repetate, este cexprimata prin u(x.x)) = (X,,X,), eu 9(X,X,) calewlat conform ecualil (17). Aceasté aplicare a ecualiei (17) este o evaluare de Tip A a covatianjei. Coeficlontul de corelatie estimat al lui X, gi X)so AR %)= (%,X))/sl%) X)) NOTA - Exemple de cazuri in care este necesar sd se foloseasc covarinjelo aga cum sunt calculate pe baza ‘ecuatiel (17) sunt prezentate In H.2 $1 Ha, obfine pe baza relatiei (14): r(x;,)) 5.2.4. Inice doud mérimi de intrare poate exista o corelalie semnificativd daca pentru determinarea lor se foloseste acelasi mijloc de masurare, acelagi etalon fizic sau acecasi dal de referinla cu o incertiudine standard semnificativé. De exemplu, dacd este nevoie 4 se determine 0 coractie do lemperaturé pentru estimarea valoriiunei mérimi de intrare X, gi se foloseste, in acest scop, un anumit termometu, iar pentru estimarea valorii marimii de intrare X; este nevoie sa se determine 0 corectio do temperatura similard si se foloseste pentru aceasta acelasi tormometru, alunci cele dowd mérimi de intrare pot fi corelate intr-un mod semnificativ, Cu toate acestea, daca X;si X, din acest exemplu sunt redetinite ca mérimi necorectate, iar mérimile caro definesc curba do etalonare a termometutui sunt incluse ca marimi de intrare suplimentare cu incerlitudini standard independente, atunct corelajia dintre X; $i X; dispare (A se vedea F.1.2.3 giF.1.2.4 pentru o prezentare mai completa). 8.2.5 Corelafiie dintre matimile de intrare nu pot fl Ignorate atunei c&nd oxista gi sunt semnificative, Covarianjole asociate trobuio evaluate experimental, daca aceasta este posibil, prin varierea métimilor 30 3 INOVATI, 14/05/2010 Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOG. PTR. ASIG. CALITATI SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 de intrare corelate (a se vedea C.3.6, nota 3) sau folosind toate informalile de care se dispune despre variabiliatea corelata a marimilor in cauzd (ovalvarea de Tip B a covarian(oi). Abilitatea bazata pe experian{a gi cunostinjele generale (a se vedea 4.3.1 si 4.9.2) este, in special, necesard atunci cand se eslimeazd gradul de corelare dintre mérimile de intrare co apar ca efect al unor influent comune, Ccum sunt temperatura ambiantd, presiunea almosferica si gradul de umiditate, Din fericre, in multe Cazuti, efectele acestor marimi de influenja prozint& o interdependen(a negijabila si, ca umare, se presupune ci marimile de intrare afeciale sunt necorelate. Daca, ole nu pot fi considerate necorelate, alunct aceste corelatii pot fi evitate in cazul In care mérimile de influenf comune sunt introduse ca marimi de inlraro independente suplimentare, aga cum se precizeazé la 6.2.4. 6 Determinarea incertitudinii extinse 6.4 Introducere 6.1.4 Recomandarea INC-1 (1980) a Grupului de Luora pentru Exprimarea Incerttudinitor care roprezinté baza acestui Standard (A se vedea introducerea), $i Recomandarile 1 (Cl-1981) si 1 (Cl- 4986) ale CIPM, care aproba gi confirma INC-1(1980) (a so vedea A.2 gi A.3), provid folosirea Incettudint standard compuse, up) ca un parame perry oxprimarea cantitativa a incertitudini rezullatului unei masurér. Intradevar, in cea do-a doua recomandare a sa, CIPM a cerul ca coca ce este acum denumiti incertiudine ‘standard compusé uy) 8& se uliizezo pentru exprimaroa rezultalelor “de catro toti participanfi la compardrite internationale gi la alle lucrari efectuate sub auspicille CIPM si ale Comitetelor Consultative ale acestuia". 6.1.2 Cu toale cd u(y) poate fi folosité universal pentru exprimarea incertitudinii rezultatulul unoi masuréri, in anumite aplicalii comerciale, industriale si de reglementare precum si in domeniul sandtalii si protecliel este deseori nevoie s8 se dispund de o masurd a incortiludinil caro s& dofineasca, in jurul rozultatului masurai, un interval in care séi se poat considera c’ este cuprins o mare parte a distribufei valorilor ce, in mod rezonabil, pot fi alribuite masurandulul. Existenja acestot cerinfe a fost recunoscuté do Grupul de Lucru pentru Exprimarea Incertitudinilor al BIPM si, ca urmaro, ea este con{inuté in paragratul 5 al Recomandéni INC-1(1980). Aceasta este, de asemenea, roflectata in Recomandarea 1 (C-1986) a CIPM, 6.2 Incertitudine extinsa 6.2.4 Noua masuréi a incorlitudinii, care satistace cerinfa de a oferi un interval de genul colul indicat la 6.1.2, este denumité incorlitudine extinsd si se noteazé cu U. Incertitudinea extinsA U se obfine ‘inmultind incertitudinea standard compusa uc{y) cu un factor de extindere k: U=kudly) (18) Rezullatul unci masurdiri se exprima, atunci, comod sub forma Y = y + U, cesa ca se Interpreteazd astfel: cea mai buna estimalie a valori atribuite m&surandului ¥ este y, iar intervalul do la y~U_ pand lay + U esto un interval in care se poate considera c& este cuprinsé o mare parte a distribuliei vaiorilor ce, in mod rezonabil, pot fi atribuite lui ¥. Un astfel de interval este, de asemenea, exprimat sub forma yUs Ys y+U. 6.2.2. Termenii interval do inerodore (C.2.27, C.2.28) si nivel de incredere (C.2.29) au defini specifice in statisticd si se aplicd intervalului defint prin U numai daca sunt indoplinite anumite condi inclusiv condijia ca toate componentele incertitudini care contribule la u(y), 8& fie obfinule prin evaluari de Tip A. In consecin(d, in acest Ghid nu este uliizal termenul "interval de incredero” pentru intervalul dofinit de U, gi, de asemenea, nu este utiizat tormenul “nivel de Incredere" In sensul defini statistic, ci in sensul sau lilerar. Mai concrot, in acest Ghid, U este interpretat ca definind, in jurul rezultatului masurdiii, un interval care cuprinde o fracliune p mare a distribullei de probabiliate caracterizat de acest rezullat $i incerlitudinea standard compusa a sa, iar p este probabillalea de ‘acoperire sau nivelul do incredere a\intervalulu 2.3. De cate ori esto posibil, nivelul de Tncredere p asociat cu intervalul definit prin U trebuie estimat raportat. Trebule recunoscut cd inmullca lui ue/y) cu @ constanta nu oferd o informaiie noua, ci prezinta acoeasi informatie disponibilé sub o alla forma. Trebuie, de asemenea, recunoscut c& in multe cazuri nivelul de ineredere p (in special pentru valor ato lui p apropiate de 1) este dostul de incest, nu numai din cauza cunoasteri imitate a distribuliei de probabiltate caracterizale prin y gi uc(y) 3 Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC. PTR. ASIG. CALITATII SI INOVATIL, 14/05/2010 SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 (mai alos in porjiunite extreme), ci si din cauza incerttudinil lui ue(y) (a se vedea 2.3.5, nola 2, 6.3.2 si anexa G, in special 6.6.6). NOTA - in ceea ce priveste modurile preferate de a exprima razultatul unel masurér, atunel cind masura incerttudinié este u(y) si atunci cAnd aceasta este U, a se vedea 7.2.2 gi, respect, 7.2.4, 6.3 Alegerea unui factor de extindere 6.3.1 Valoarea factorulul de extindere k esto aleasé pe baza nivelului de inoredere cerut pentru intervalul de fa y - U pand la y + U. In genoral, k este cuprins in domeniul de la 2 pana la 3. Totusi, pentru aplicafi spaciale, factorul de extindere & poate lua valor in afara acostui domeniu, Experionia larga gi cunostinjole tomoinico in legatura cu utiizarile posibile ale rezultatului unei masuréri pot facilita alegerea unel valori adecvale pentru k NOTA - Ocazional, se poate dascoperi c& 0 corectia cunoscuté b pentru un efect sistematic nu a fost aplicet rezultatulul raportel al unei masurdri i se Incearcd, tn schimb, 4 se ia In considerate efectul prin lérgirea. “nceritudin atribuite rezultalulu, Acest lucry trebuie evitat; numal tn cazuti cu totul speciale corectile pentru efecte sistomatice semnificative pot s8 nu fie aplicete rezuitetului msuranl (a se vedea F-2.4.5 pentru un caz concret si modul de tratare a sa). Evaluarea incertitudini rezultatulu unel masural nu trebuie confundata cu alibuirea unei imite de tolerant (sau limite a valor) pantru o marime specificata, 8.3.2 _Idoal, este de dorit sa se poald alege o asemenea valoare a factorului de extindere k care {umnizeaza un interval Y=y ¢ Uy k ufy) corespunzéitor unui anumit nivel de Tneredere p, de exempla 95 % sau 99 %, sau, echivalont, pentru o valoare specificaté a lui k, astfel ine&l si so poalé deciara {ra echivoc nivelul de ineredere asociat cu ace! interval, Tolusi, in aplicalile practice acest lucru nu este usor de realizat deoarece ar fi necesard cunoagterea exact a distribullel de probabiltate caracterizate prin rezultatul masuraily 51 incortitudinea standard compusd te(y) a acestuia, Cu toate cA acosti paramelrisunt ce o important’ deosebit, numal el nu sunt suficient| pentru a stabil intervale care s& aiba nivelur de incredere cunoscuto cu exaciitale. 6.3.3 Recomandarea INC -1 (1980) nu specifi cum trebuie stabilté relalia dintre k si p. Aceasta Problema este trafald in anexa G, iar 0 metod preferalé pentru o solulie aproximaliva a sa este Prezentala la G.4 si rezumata la'G.6.4. O meloda mai simpld, prezenlaté la G.6.6, este dosoori adecvata in situa do masurare in care distribujia de probabililate caracterizalé prin y si tx(y) este aproximativ normaka si numarul efectiv de grade de libertate ale tui u(y) este semnificativ de mare. Alunci cénd este cazul, care survine frecvent in practicd, se poate admile ca ludndu-se k= 2 se obfine tn interval cu un nivel de incredere de aproximativ 95 % si c& ludndu-se k = 3 se obfine un intorval cu tn nivel de incredere de aproximativ 99 %. NOTA - O metoda pentru estimarea numérului efectiv de grade de libertate ale tui u(y) este prezentaté la G4 ‘Tabelul G.2 din anexa G poate fi ullizat pentru a decide dacé o solute este adecvatd intro anumité misurare (2 80 vedea 6.6.6). 7 Exprimarea incertitudini 7.4 Recomandari generale 7.4.4 In general, atune! cand se urc’ in tantul ierarhic al masuréritor, sunt necosare din ce in ce mai ‘multe detalii despre modul in care s-au obfinut rezultatul masurdli si incertiudinea acestuia, Cu toate acestea, fa orice nivel al acestel ierarhi, incluzand actvitajile comercialo si de reglementare pentru comer{, inginerie industrialé, instalaii de elalonare de nivel inferior, cercetare i dezvoltare industrial, cercetare fundamentala, etaloane primare si laboratoare do otalonaro industrialo, laboratoarele primare nationale 3i alo BIPM, orice informalie necesara pentru reevaluarea mésurat ttebuie sa fie disponibil cetor ce ar putea avea nevoie de ole. Cea mal importanta diferenla const in aceea ca la niveluriinferioare ale lanlulu terarhic al masurdsilor, informatia necesara poate fi furnizala ‘mult mai bine prin rapoarte de otalonare si de incercare publicate, specificali de incercare, certificate de etalonare $i de incercaro, manuale de instruire, standarde internationale, standarde nationale si reglementari loca. 74.2 Atuncl cand sunt raportate detalile unei masuréri, inclusiv cu privire la modul de evaluare a incertitudinii rezultatului prin referire ta documente publicate, cum este deseori cazul certificatclor care conjin rezultatele etalonaritor, este obligatoriu ca aceste documente sa fie {inule la zi, astfel incat ele sd fie in concordan{a cu procedurile de masurare folosite ofectiv, 32 & i og i i & i 3 3 3 i ‘SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 7.4.3 Numeroase masuréri sunt efectuate zilnic in industrie si in comer| fara vreo raportare explicité a incoriudini, Totus, multe din acesto masuréri sunt ofectuato cu mijloace de masurare supuse talondri periodice sau cara se afl sub incidenfa inspectie! legale. Daca miloacele de masurare satisfac cerin{ele prescripjilor sau ale documentelor normative existente, tune! Incertitudinile indicafilor tr pot fi deduse din aceste specificalii sau documente normative. 7.4.4 Cu toate c& tn aplicali practice cantitatea de informafie necesara pentru oxplicitarea temoinica fa unui rezuitat al masuréri depinde de dostinatia acestuia, principiul de baza ramane acelasi: alunci cand se raporteazé rezultatul unei masurari si incertitudinea acestuia oste preferabil sa se gregeasc’ oferindu-so mai multe informatii dacat prea puline. De exemplu, trebule: 1a) 88 so doscrie clar metodele folosite pentru calculul rezultatului masurail si al incertitudini acestuia pe baza observalillor experimentale si a dalelor de intraro; b) s se fac 0 prezentare a tuluror componentelor incertitudinil gi s& se expliciteze complet mogul cum a fost evaluatd fiecare; ¢) 88 so prezinte analiza datelor experimental astfel incat fiecare etapa important sa poatd fi rma cu usurin{4 si calculul rezuitatului raportat s& se poaté repota in mod independent In caz de nevoi d) 88 se stabiloasca toate coroctile semnificative gi constantele fotosite in analiza precum $i sursale acestora, Un test al salisfacerii cerinjelor din aceasta listé i poate constitui intrebarca: “Exist suficionté informatie, clar formulata, asttol incl rezultatul raportat al masurarii 84 poal fi actualizal ulterior, dacd 0 noua informajie sau noi dale vor deveni disponibile". 7.2 Recomandari specifice 7.24 Auunel cand este exprimal rezultatul unei masurari si masura incertitudinii este incerlitudinoa standard compusa u,(y), trebuie 1a) 88 se doscrio complet modalitatea de definire a masurandulul ¥; b) 84 80 specifice estimatia y a masurandului ¥ gi incertitudinea standard compus uc(y) & acestuia precum si unilajile de masurd utlizate pentru y gi Ue); ©) 84 se includa, alunci cénd este oportun, incertitudinea standard compus relativa u(y) /|y], 64 conditia ca y + |; d) 84 se prezinte informatie specificate la 7.2.7 sau s& se facd referire la un document publical care le confine. Daca se considera folositor pentru ulilzatori potential ai rezultatului masuréri, de exemplu pentru a se facilita calculul ulterior al factorlor de extindere sau pentru a ajuta la injelegerea masuréii, atunci se pot indica: - numérul ofectiv de grade de libertate estimat va-(a se vedea 6.4); - incertitudinite standard compuse de Tip A side Tip B, respectiv u-a(y) $i Uza{y)si numerele efective de grade de lberlate estimate, respectiv va $1 vm (a 80 vedoa G.4.1, nota 3). 7.2.2 Alunci cdnd masura incertitudinil este u(y), pentru a se evita orice interpretare oronala este preferabil ca rezultatul numeric al masurarii s8 fie enunjal in unul din urmdtoarele patra moduti posibile. (Se considera cd marimea a carci valoare se exprima este masa unui etalon, me, cu valoarca nominal’ de 100 g; cuvintele dintre paranteze pot fi omise pentiu concizio daca u, este dafinit in all& parle a documentului caro exprima rozultatul). y" 100,024 47 g cu ( incertitudinea standard compusa) u, = 0,35 mg" 33 Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC, PTR. ASIG. CALITATII SI INOVATI, 14/05/2010 ‘SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 2) "m, =100,021 47(35) g, unde numérul dintre paranteze este valoarea numeric’ a (incertitudinit standard compuse) ve exprimalé in cifre de acelasi rang cu ultimele cifre ale rezultatulul." 3) "my =100,021 47(0,000 36) g, unde numérul dintte paranieze oste valoarea numericd a (incertitudini standard compuse) Ue exprimata in aceleagi unitai ca si rezultatul furnizat.* 4) "m, =(100,021 47 4 0,000 35) g, unde numérul ce urmeazé dupa semnut + este valoarea ‘numeriea a (incertitudinit standard compuse) u §i nu un interval de incredere." NOTA - Forma de scrire cu # rebuie vitals ori de cate or este posibil, deoarece aceasta @ fost ullizeta tradifonal pentru @ indica un interval corespunzétor unui nivel de ineredere ridical i aslfel, ecesta poote f confundat cu incerttudinea extinsa (a se vedea 7.2.4). In plus, des! scopul negalei de la sfargul ul 4) este do a 80 preveni o asemenea confuzio, soerea sub forma Y= y wy) poate t gresi intarpretats, mal ales daca sargilfazel este omis accidental ea impicdnd o incertiudine extinsd cu k= 4 $l foplu interval y -ue())< Y < y + u(y) are un nivel do tncrodero p specificat gi anume po cel asociat cu distrbulia normala (a se vedea 6.1.3), Aga cum se precizeazé la 6.3.2 $1 n anexa G,o interpreta a hl u(y) th acs sens este, de obice fil de justificat. 7.2.3 Alunci cand este raportat rezultatul unei masurari gi masura incerlitudinil este incertitudinea extinsa U= k u(y), trebuie a) Sd se descrie complet modalitatea do dofinire a masurandului Y; ) s& so exprime rezullatul masurali sub forma Y=yz U gi s& se specifice unitale de masurd pentru y si Us €) 8A se includ, dacd este oportun, incertitudinea extinea relativa U/l, cu condita ca |y| 20; pentru comoditatea ¢) 8& se specifice valoarea tui K utiizaté pentru objinerea lui U [sai jaloarea lui u(y); utlizatorului rozultatului masurail, s& se specifice atat valoarea lui k cat €) 88 se specifice nivelul de incredere aproximativ asociat cu intervalul y U si si se precizeze modul in care acesia a fost determinat; £) 88 se prezinte informajia specificata la 7.2.7 sau sa se facd roferire la un document publicat ‘care le contina. 7.2.4 Atunc! cand masura incortitudinil este U, este preferabil, pentru o claritale maxima, s4 se enunje rezultatul numeric al masuréti ca tn exemplul urmator.'(Cuvintele dintre paranteze pot fi ‘omise, pentru mai multa conclzie, daca U, uc si k sunt defini in alte pari ale documentului de exprimare a rezuliatului). “me = (100,021 47 + 0,000 79) 9, unde numarul care urmeazd dupa semnul + este valoarea umerica a (incertitudinil extinse) U=k u, , cu U doterminat pe baza incertitudinii standard compuse u.=0,35 mg gi a factorului de extindere k = 2,26 bazat pe distributia ¢, pentru v = grade de libertate, i defineste un interval estimal a avea un nivel de incredere de 95 %." 7.2.5 Dacd Into masurare sunt detorminafi simultan mai mulli masuranzi, adicé se objin doud sau ‘mal multe estimali de iesire y, (a se vedea H.2, H.3 gi Hl), atunci, pe tanga y, $i u(y), trebuie prezentate si elemontele u(y, y) ale matricei de covarian{é sau elementole 1(y, y)) aie matricel Coeficlentilor de corelatie (@ se vedea C.3.6, nota 2), de preferat amandoua. 7.2.6. Valorile numerice ale estimatioiy 51 ale incertitudinii standard compuse u(y) a acesteia sau alo incertitudinii oxtinso U nu trebuie prezentate ou un numar excesiv de cifre, Este, de obicei, suficient ca Lucy) $1 U [precum $1 incertitudinile standardu(x,) ale estimatitor de intrare x} s8 fie prezontate cu cel ‘mult doug cifre somnificative; totugi, in unole cazuri, poate fi necesard rotinerea de cifre suplimentare, pentru a se evita propagarea erorilor de rotunjire in calculele ulterioare. La raportarea rezultalelor finale ale masurilor poate fi uneori potrvt ca incertitudinite SA fie rotunjite ‘cu mai mull de o singura cifra. De oxomplu, u(y) = 10,47 mQ poate fi rotunjt ia 11 mQ. in general, 34 . CALITATII SI INOVATI, 14/05/2010 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC. PTR. ASI ‘SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 rebuie procedat cu bun sim; gi o valoare ca u(x)) = 28,05 kHz trebule rotunjt, in minus, la 28 ki. Estimalile de intrare si de iegiro trebule rotunjile In concordan{é cu incerttudinile tor; de exemple, daca y = 10,057 62 (2 cu Usly) = 27 mO, alunci y trebule rotunji fa 10,058 2. Coeficien{ii de corelaie trebuie exprimali cu treicifro semnificalive daca valorile for absolute sunt apropiate de unitate, 7.2.7 In raportul detaliat care doscrie modul cum a fost objinut rezultalul unei masurdri gi incertitudinea acestuia, trebule urmate recomandarlle deta 7.1.4 gi oa urmare: a) 98 se prozinte vatoarea flecdrel estimati de intrare x; 9i a incerttudinil standard u(x) @ $2 Impreund cu o descriere a modulul in care au fost objinule acestea; b) 8 se prezinte covarianjole estimate sau coefcientii de corelatie estima (preferabil ambi) asociali cu toate estimatile de intrare care sunt corelale precum si metodele utilizale pentru objinerea acestora; ©) 88 se prezinte numérul de grade de libertate pentru incerlitudinea standard a fiecdrel ceatimafi de intrare gi modul cur au fost objinule acestea; 4) 88 se prezinte rolatia functionals Y= f(Xy)Xpy--4Xw) sh alunci c&nd se consideré ull, dorivatelo parfiale sau coeficienfi de influent 3f/2 x, . In orice caz, trebule s& se specitice orice coeticienti de acest fel care au fost determinali experimental. NOTA - Intrucat retatia funcjionalé f poate fl extrem de complexa sav poate nu existo sub o forma explicit ct ‘numai intr-un program de calculator, nu intotdeauna este posibil sé se prezinte si derivatele sale. Funcila f poate f,alunci, descrisd in torment generall sau se poale indica programul utizat pe baza unor referinte Sdoovate. In asemenea situaji esto important s& se cleriice mocul cum au fost obfinule estimalia y a masurandulul ¥ inceritudinea standard compusa tly) a acosto's. 8 Rezumat al procedurii de evaluare si exprimare a incertitudinii Etapolo do utmat, conform acestui Standard, pentru evaluarea si exprimarea incerttudinii rezultatulul tunel mesurari pot i rezumate dupa cum urmeazés 4) Exprimarea matematica a relalfei dintre masurandul Y s1 marimile do intrare Xj de care depinde cesta: Y= f(X;,X2.-.Xy)- Funelia f trebuie 88 contin toate marimile, inclusiv toate corectile stot factorli de corectie care pot conttibui fa o component semnificativa a incerttudinil rezultatulul masuréiri (a so vodea 4.1.1 514.1.2). 2) Determinarea lui x, respoctiv a valoli estimate a marimii de intrare X;, fie pe baza analizei statistice a girurilor de observati, fie prin alte metode (a se vedea 4.1.3). 3) Evaluarea incertitudini standard u(x) a fiecdrei estimatfi de intrare x, Pentru o estimatie de intrare ‘objinutd prin analiza stalisticd a sirurilor de observafi, incertitudinoa standard se evalueaza conform 42 (evaluare do Tip A a incorlitudinll slandard). Pentru o estimatie de inrare obtinuta prin alte metode, incerliudinea standard u(x) se evalueaz’ conform 4.3 (ovaluare de Tip B a incertitudinii standard). 4) Evaluarea covarianfelor asociate cu toale estimatile de intrare care sunt corelate (A se vedea 8.2) 5) Calcularea rezultalului masuréiri, adicd a estimaljel y a masurandului ¥ pe baza rela {.folosind pentru mérimile de intraro X, estimaile x; obfinute in etapa 2 (A se vedea 4.1.4), functionale 6) Deleminarea incertiludini’ standard compuse uy) @ rezultatului masurarli y, pe baza incortiudinilor standard si a covarianjelor asociate cu estimalile de intrare, conform capitolulul 8. Daca in cadrul masuratii sunt determinate simuilan mai multe marimi de iesire, alunci se calculeaz& covarianjele lor (a se vedea 7.2.5, H.2,H.3 si Ha). 7) Daca este necesar si se determine o incertitudine extinsa U cu scopul de a se furniza ut de la y~-Upana la y+U, in care so poalo considera ca este cuprinsé o mare parte a di 35 Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC. PTR. ASIG. CALITATI SI INOVATH, 1405/2010 SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 valorilor ce, in mod rezonabil, pot fi alribuite masurandulul Y, atunci se inmulleste incertitudinea standard compusa u(y) cu un factor do extindere , aflat de obicei in domeniul do la 2 pana la 3, Pentru a se obline U = k u(y). Se alege k pe baza nivelului de incredere necesar pontru interval (a se vedea 6.2, 6.3 $i, In special, anexa G, unde este disculalé alegerea unei valori pentru k, care gonereaza un interval cu un nivel de incredere apropial de o valoare specificata). 8) Raportarea rezuitatului masurérii y impreuna cu incertitudinea standard compusé u(y) sau cu incerliudinea extinsd U, conform 7.2.1 si, respectiv, 7.2.3; se ullizeazé una din modaliajle de prezentare rocomandale la 7.2.2 sI 7.2.4. Descrierea, tolodatd,aga cum este, de asomenea, ardta capitolul 7, a medului cum au fost objinute valorile pentru y gi uc(y) sau U. 36 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC. PTR. ASIG. CALITATI SIINOVATH, 14/05/2010 ‘SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 Anexa A Recomandari ale grupului de lucru gi ale CIPM AA Recomandarea INC-1 (1980) Grupul de Lucru pentru Exprimarea Incertiudinior (a se vedea preambulul) a fost constituit in ‘octombrie 1980 din inifiativa BirouluiInternafional de Masuri si Groutali (BIPM) ca raspuns ta solicitarea Comiletului International de Masuri | Greula (CIPM). Acesta a elaboral un raport detaliat pentru a fi examinat de CIPM, raport care s-a inchoiat cu Recomandarea INC-1 (1980) [2 ‘Traducerea in limba romand a textului aceste! Recomandari este prezonlala la 0.7 din acest Standard, jar textul in imba franceza, care este oficial, esto roprodus mal jos [2]: Expression des incertitudes expérimentales. Recommandation INC-1 (1980) 1) Liincerlitude d'un résultat de mesure comprend généralement plusiurs composantes qui peuvent étre groupées en deux calégories d'aprés la méthode utlisée pour estimer leur valeur numérique: ‘A. calles qui sont évaluées a l'aide de méthodes statistiques, B. celles qui sont évaluées par d'autres moyens. Ii n'y a pas toujours une correspondance simple entre fe classement dans les calégories A ou B et le caractére “aléatoiro” ou “systématique” ullisé antérieurement pour classer les _incorttudes. Lrexpression “incerlitude systématiquo" ost susceptible de conduire a des erreurs dinterprétation; elle doit tre évitée. Toule description détaillée de Fincertitude devrait comprendre une liste compldte de ses composantes. et indiquer pour chacune la méthode uilisée pour lui attribuer une valeur numérique. 2) Les composantes de ta categorie A sont caractérisées par les variances estimées 5? (ou les “écartstypes" estimés s, ) ot les nombres v, de degrés de liberté. Le cas échéant, les covariances estimées doivent élre données. 3) Les composantes do Ia calégorie B devraient étre caractérisées par des termes u? qui puissent étro considérés comme des approximations des variances correspondantes dont on admot Voxistence. Les termes uF peuvent dtre trailés comme des variances et les termes u, comme des écarts-lypes. Le cas échéant, les covariances doivent étretraitées de fagon analogue. 4) Lincertitude composée deviait tre caractérisée par la valeur obtenue en appliquant la méthode usuelle de combinaison des variances. Lincertitude composée ainsi que ses composantes. devraient élre exprimées sous la forme “d'écart-types" 5) Si pour des ulilisations particuliéres on est amené a mulTiplier par un factour lincertitude ‘composée afin d'obtenir une incertitude globale, Ia valeur numérique de ce facteur doit toujours étre donnée, 37 Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC. PTR. ASIG. CALITATII SI INOVATI, 14/05/2010 SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 2 Recomandarea 1 (Cl-1981) CIPM a examinat raporlul ce i-a fost inaintat de cite Grupul de Lucru pentru xprimarea Incerttudinilor $1 adoptat la cea de-a 70-a reuniune, care a avut loc th octombrie 1981, recomandare urmétoarea [3]: Recomandarea 1 (Cl - 1981) Exprimarea incertitudinilor experimentale Comitetul international de Masuri $i Groutaji lund tn considerare: + necesitatea de a conveni modalitafi uniforme de exprimare a incertitudinil de masurare in motrologie; ~ eforturile depuse in acest scop de care diverse organiza de-a lungul multor ani; - progresele incurajatoare spre o solulie acceplabila, care au rezultat din disculile Grupului de Lucru pentru Exprimarea Incertitudinilor intrunit fa BIPM in 1980, recunoaste - c& propunerite Grupului de Lucru pol consiitui baza unui eventual acord pentru exprimarea incertitudinitor, recomanda ca propunerile Grupului de Lucru sa fie larg difuzale celor interesali; ~ ca BIPM sa incerce si aplice principle confinute tn aceste propuneri in cadrul compararilor inlornafionale ce se vor organiza in anil vilori sub auspice sale; ca colelalte organizatilinteresate s& studieze gi s& supund aceste propuneri si si trimita proprile comentaril la BIPM; ~ ca dupa doi sau trei ani BIPM sa prezinte un raport privind aplicarea acestor propuneri. 3 Recomandarea 1 (CI-1986) CIPM a continuat s4 examineze probloma exprimari incerlitudinilor ta cea de a 75-a reuniune care a avul loc in octombrie 1986 gi a adoplat recomandare urmatoarea {4} Recomandarea 4 (CI-1986) Exprimarea incertitudinilor In lucrari ce so ofoctueaza sub auspicile CIPM Comitetul International de Masui si Greuta, Judd in considerare Recomandarea INC~1 (1980) adoptata de catre Grupul de Lucru pentru Exprimarea Incertitudinilor in 1980 si Recomandarea 1 (CI-1981) adoptala de catre CIPM in 1981 asupra aceluiagi subiect, Juand in considerare c& anumiti membri ai Comitetelor Consullative pot solicitai claritic&n privind aceste Recomandér pentru nevolle lucrérilor ce se afla in sarcina for, in particular pentru ‘compararl internationale, recunoaste c& paragratul 5 al Recomandérit INC-1 (1980) care se refera la anumite aplicati, in mod special la cole avand importanta comercial, este Iuat acum in considerare de cate un grup da lucru al Organizatiel Interna{ionalo do Standardizare (ISO), constituit din reprezentanfi ai ISO, OIML si CEI, cu concursul si cooperarea CIPM, ‘core ca tol) participantii ta compararilo internationale gi fa alte lucrari ce se desfasoard sub auspiaile CIPM si ale Comitetelor Consultative ale acestuia sA urmeze prevederile paragrafulul 4 al Recomandari INC-1 (1980) gi s& prezinte odata cu rozultatole lor, incerttudinoa compusa care rezult& din incerttudinile de Tip A $i de Tip B sub forma unei abateri standard, {OATH 14/08/2010 5. CALITATH SI Asociatia de Standardizare din Romania, TPA-SOC. PTR. ASI ‘SR Ghid ISO/CEI 98-3:2010 Anexa B Termeni metrologici generall B.1 Sursa definitiilor Definifite termenitor metrologici generali care au legatura cu acest Ghid si sunt prezentati in acosta provin din Vocabularul intematjonal de fermeni fundamental $i generali in Metrologie (abrevial VIM), bea de-a doua edie din 1993" (6}, publicat de Organizalia Internalionala de Standardizere {ISO}, in humele a gapte organizalii care au luat parte la redactarea lui gi au numit expertil care au lucrat la el: Biroul Internaional de Masuri si Groutali (BIPM), Comisia Electrotehnicé Internafionalé (CEI), Federajia Internalional de Chimie Clinica (FICC), ISO, Uniunea Internationala de Chimie Pura si ‘AplicatA (VICPA), Uniunea Internationala de Fiziod Pura si Aplicaté (UIPPA) si Organizatia internalionala do Metrologic Legalé (OIML). VIM trobuie sa fie sursa de consullal cu prioritate pentru dofinifile termenilor ce nu sunt inclusi in aceasté anoxa sau In toxtul acestui Ghid, NOTA - Unil ferment si unele concepte stalstie fundamontale sunt prozentaf in anexa C, in tmp ce termeni "Valoare adevdrat,"eroae” gi "ncert{udne” sunt dezvota in mod mai aprotunda in anexa D. B.2_ Definifii {in definifite ce urmeaza, la fol ca si tn capitolul 2, utilizarea unor cuvinte Inire paranteze, in cadrul denumiri’ unor termeni, ‘semnificd faptul c& aceste cuvinte pot fi omise daca aceasta omitere nu produce © confuzie. ‘Termenil cu fitere ingrogate din unele note sunt termeni metrologici complementari definili in acele note in mod explicit sau implicit (a se vedea referinfa (6). B.2.1 Marime (masurabila) Airibut al unui fenomen, al unui corp sau al unoi substante, care este susceptibila f diferentiat calitativ i doterminat cantitativ NOTA 1 - Termenui "mirime” poate si se refere la 0 mérim In sens general {a se vexiea exempl 1) sau ao marime pariculara (a se vedea exemplul2)) EXEMPLUL 1 -Marimi tn sens general: lungimo, imp, masa, temperatura, rezistenta elecirica, concentric de ccantitate de substan’ EXEMPLUL 2 - Marie particular’ - hunglmea unei te speciicate; rozistenfa electicd a unui egantion de conductor specifcat, - concentratia in canttatea de substan a etanolull tnt-0 proba de vin specificaté NOTA 2- Mérimile care pot fl aranjate, unele fafa de altele, In ordinea crescatoare (sau descrescdtoare) a valor for sunt denumite marimi de aceeagi natura. NOTA .3- Marimile de aceeasi natura pot fi grupate tmpreund in categori de marimi, de exempt: = lueru mecanio, cdldut8, energio; + grosime, crcumferin\d, lungime de und, * Not8 de picior pentru ediia din 2008: A ireia edie a vocabularuiul a fost publcalt in 2007 cu indicativul gi tilul ISOMEC Guide 99, Vocabular international de melrologie - Concepte fundamentale si generale $i termani asociai (VIN). 39

Potrebbero piacerti anche