CONTRIBUIA ACTIVITILOR EXTRACOLARE LA DEZVOLTAREA PERSONALITII

ELEVILOR Profesor nvmnt Primar i Precolar Nistor Cosmina c. Gimnazial

Admu-Corneti Loc. Corneti, Jud. Mure Locul i rolul activitilor extracurriculare
n educaia copiilor S nu-i educm pe copiii notri pentru lumea de azi. Aceast
lume nu va mai exista cnd ei vor fi mari i nimic nu ne permite s tim cum va fi
lumea lor. Atunci, s-i nvm s se adapteze. (Maria Montessori Descoperirea
copilului) coala este ca o lume fermecat, plin de basm i feerie, este lcaul
unde se pun bazele ,,cldiriifizice i spirituale a ,,puiului de om. Doar
,,zna,modelatoarea de suflete i mini, tie, cu mult tact i rbdare, s-i treac
pragul palatului fermecat pentru a mbrca haina plin de vraj i mister a
basmului, a jocului, a cntecului i a poeziei. Pedagogul american Bruner (1970)
consider c oricrui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes,
ntr-o form intelectual adecvat, orice tem, dac se folosesc metode i
procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dac materia este prezentat
ntr-o form mai simpl, astfel nct copilul s poat progresa cu mai mult
uurin i mai temeinic spre o deplin stpnire a cunotinelor Orict ar fi de
important educaia curricular realizat prin procesul de nvmnt, ea nu
epuizeaz sfera influenelor formative exercitate asupra copilului. Rmne cadrul
larg al timpului liber al copilului, n care viaa capt alte aspecte dect cele din
procesul de nvare colar. n acest cadru, numeroi ali factori acioneaz, pozitiv
sau nu, asupra dezvoltrii elevilor. Educaia extracurrricular (realizat dincolo de
procesul de nvmnt) i are rolul i locul bine stabilit n formarea personalitii
copiilor notri. Educaia prin activitile extracurriculare urmrete identificarea i
cultivarea corespondenei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de
via civilizat, precum i stimularea comportamentului creativ n diferite domenii.
ncepnd de la cea mai fraged vrst, copiii acumuleaz o serie de cunotine
punndu-i in contact direct cu obiectele i fenomenele din natur. Trebuina de se
juca, de a fi mereu n micare, este tocmai ceea ce ne permite s mpcm coala
cu viaa. Dac avem grij ca obiectivele instructiv educative s primeze, dar s fie
prezentate n mod echilibrat i momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele
vor fi ntotdeauna deosebite. n cadrul acestor activiti elevii se deprind s
foloseasc surse informaionale diverse, s ntocmeasc colecii, s sistematizeze
date, nva s nvee. Prin faptul c n asemenea activiti se supun de bun voie
regulilor, asumndu-i responsabiliti, copiii se autodisciplineaz. Cadrul didactic
are, prin acest tip de activiti, posibiliti deosebite s-i cunoasc elevii, s-i
dirijeze, s le influeneze dezvoltarea, s realizeze mai uor i mai frumos obiectivul
principal al scolii i al nvmntului primar pregtirea copilului pentru via.
Scopul activitilor extracolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,
antrenarea elevilor n activiti ct mai variate i bogate n coninut, cultivarea
interesului pentru activiti socio-culturale, facilitarea integrrii n mediul colar,
oferirea de suport pentru reuita colar n ansamblul ei, fructificarea talentelor
personale i corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activitile
extracolare se desfoar ntr-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificulti
de afirmare n mediul colar s reduc nivelul anxietii i s-i maximizeze
potenialul intelectual. Exemple de activiti extracolare Vizitele la muzee,
expoziii, monumente i locuri istorice, case memoriale organizate selectiv
constituie un mijloc de a intui i preui valorile culturale, folclorice i istorice ale

poporului nostru. Ele ofer elevilor prilejul de a observa obiectele i fenomenele n

starea lor natural, procesul de producie n desfurarea sa, operele de art
originale, momentele legate de trecutul istoric local, naional, de viaa i activitatea
unor personaliti de seam ale tiinei i culturii universale i naionale, relaiile
dintre oameni i rezultatele concrete ale muncii lor, stimuleaz activitatea de
nvare, ntregesc i desvresc ceea ce elevii acumuleaz n cadrul leciilor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive,
stimuleaza i orienteaz copiii spre unele domenii de activitate: muzic, sport,
poezie, pictur. Excursiile i taberele colare contribuie la mbogirea cunotinelor
copiilor despre frumuseile rii, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul
din natur, art, cultur. Prin excursii, copiii pot cunoate realizrile oamenilor,
locurile unde s-au nscut, au trit i au creat opere de art. De la cea mai fraged
vrst , copiii acumuleaz o serie de cunotinte punndu-i in contact direct cu
obiectele i fenomenele din natur. Activitile de acest gen au o deosebit
influen formativ, au la baz toate formele de aciuni turistice: plimbri, excursii,
tabere. n cadrul activitilor organizate n mijlocul naturii, al vieii sociale, copiii se
confrunt cu realitatea i percep activ, prin aciuni directe obiectele , fenomenele,
anumite locuri istorice. Fiind axate n principal pe viaa n aer liber, n cadrul
aciunilor turistice, elevii i pot forma sentimentul de respect i dragoste fa de
natur, fa de om i realizrile sale. n urma plimbrilor, a excursiilor n natur,
copiii pot reda cu mai mult creativitate i sensibilitate , imaginea realitii, n
cadrul activitilor de desen i modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt
folosite n activitile practice, n jocurile de creaie. La vrsta colar, copiii sunt
foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune n legatur cu mediul , fiind
dispui s acioneze n acest sens . Excursia ajut la dezvoltarea intelectual i
fizic a copilului, la educarea lui ceteneasc i patriotic. Ea este cea care l
reconforteaz pe copil, i prilejuiete nsuirea unei experiene sociale importante,
dar i mbogirea orizontului cultural tiinific. Prin excursii elevii i suplimenteaz
i consolideaz instrucia colar dobndind nsuirea a noi cunotine. Am acordat
importana cuvenit srbtorilor i aniversrilor importante din viaa rii i a
copiilor. Acestea au fost un bun prilej de destidere, de bun dispoziie, dezvoltnd la
copii sentimental apartenenei la colectivitatea din care fac parte, deprinzndu-i
totodat s-i stpneasc emoiile provocate de prezena spectatorilor.
Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive
pentru cei mici. Acestea ofer copiilor posibilitatea s demonstreze practic ce au
nvat la coal, acas, s deseneze diferite aspecte, s confecioneze modele
variate. Acelasi efect l pot avea concursurile organizate de ctre cadrele didactice
n clasa. Dac sunt organizate ntr-o atmosfer placut vor stimula spiritul de
iniiativitate al copiluiui, i va oferi ocazia s se integreze n diferite grupuri pentru a
duce la bun sfrit exerciiile i va asimila mult mai uor toate cunotinele. Elevii
trebuie s fie ndrumai s dobndeasc: o gndire independent, nedeterminat de
grup, toleran fa de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi i de a
gsi modul de rezolvare a lor i posibilitatea de a critica constructiv. nainte de
toate, este ns important ca profesorul nsi s fie creativ. Elevii sunt atrai de
activitile artistice, reacreative, distractive, care ajut la dezvoltarea creativitii,
gndirii critice i stimuleaz implicarea n actul decizional privind respectarea
drepturilor omului, contientizarea urmrilor polurii, educaia rutier, educaia

pentru pstrarea valorilor, etc. Activitile complementare concretizate n excursii i

drumeii, vizite, vizionri de filme sau spectacole imprim copilului un anumit
comportament, o inut adecvat situaiei, declaneaz anumite sentimente. O mai
mare contribuie n dezvoltarea personalitii copilului o au activitile extracolare
care implic n mod direct copilul prin personalitatea sa i nu prin produsul realizat
de acesta. Activitatea n afara clasei i cea extracolar trebuie s cuprind masa
de copii. Activitile extracolare, bine pregtite, sunt atractive la orice vrst. Ele
strnesc interes, produc bucurie, faciliteaz acumularea de cunotine, chiar dac
necesit un efort suplimentar. Copiilor li se dezvolt spiritul practic, operaional,
manualitatea, dnd posibilitatea fiecruia s se afirme conform naturii sale. Copiii
se autodisciplineaz, prin faptul c n asemenea activiti se supun de bun voie
regulilor, asumndu-i responsabiliti. Dasclul are, prin acest tip de activitate
posibiliti deosebite s-i cunoasc elevii, s-i dirijeze, s le influeneze
dezvoltarea, s realizeze mai uor i mai frumos obiectivul principal - pregtirea
copilului pentru via. Realizarea acestor obiective depinde n primul rnd de
educator, de talentul su, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de
abordare a temelor, prin punerea n valoare a posibilitilor i resurselor de care
dispune clasa de elevi . Exemplu de planificare a activitilor extracolare
Activitile extracurriculare dein un rol important n viaa elevului, oferindu-i un alt
mod de dobndire a informaiilor. Acestea pot fi activiti indepenente, pe care
elevul le-a ales, sau activiti organizate de ctre cadrele didactice. NR. CRT. TEMA
ACTIVITII MODALITI DE REALIZARE LOCUL DE DESFURARE DATA 1. Coboar
toamna... -fructe i legume de toamn haioase; -natura n anotimpul de toamn
oglindit n opere literare, cantece i picturi; -toamna n ochi de copil compuneri,
poezii - sala de clas Sept. 2012 2. Ziua Mondial a Animalelor -vizionarea unei
prezentri ppt despre animale; -concurs de realizat afie privind protejarea
animalelor; -ghicitori i curioziti din lumea animalelor. - laborator de informatic
Oct. 2012 3. Focul prieten sau duman? -realizare de portofolii pe aceast tem;
-vizit la Unitatea de Pompieri; -ghicitori i rebusuri adecvate. - sediul Unitii de
Pompieri Noiembrie 2012 4. Vin srbtorile de iarn! -confecionare de materiale
specifice srbtorilor; -vizionarea unei prezentri pps.; -moment artistic cu ocazia sala de clas Decembrie 2012 Crciunului; -scenete ce au la baz elemente
specifice srbtorilor de Crciun; -ghicitori adecvate temei; -colinde i cntece
tradiionale; -expoziie cu lucrri ale copiilor. 5. Magazinul literar moment
nchinat lui M. Eminescu -legenda naterii marelui poet; -poezii i cntece celebre;
-prezentare pps; -imagini i locuri care-i poart numele; - laboratorul de informatic
Ianuarie 2013 6. Cine tie mai multe poveti? - Povestea mea!- concurs de poveti
ilustrate; -portofoliu cu imagini din povetile studiate; -puzzle-uri cu imagini din
poveti; - joc de rol Eu sunt... - Cel mai bun povestitor- concurs - sala de clas
Februarie 2013 7. Fantezii de primvar -compoziii aplicative i decorative
reprezentnd: mrioare, felicitri, tablouri dedicate zilelor de 1 Martie i 8 Martie;
-colaje cu materiale specifice temei; -cntece i poezii adecvate srbtorilor de
primvar - E ziua ta, mmico! - sala de clas Martie 2013 8. Hristos a nviat!
-expoziie de ou ncondeiate i icoane de Pati; -colaje cu materiale adecvate
temei; -cntece i poezii; - sala de clas Aprilie 2013 -puzzle-uri cu imagini adecvate
temei; -prezentare pps. 9. Si noi suntem copii ai Europei -desene,,Europa in culori
-informatii despre Europa -jocuri i concursuri specifice temei; -ghicitori; - sala de

clas Mai 2013 10. Gala Premianilor -serbarea de sfrit de an - sala de clas Iunie
2013 n concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului
creativ n cadrul activitilor extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a
modifica destul de mult modul de gndire, s evite critica n astfel de activiti, s
ncurajeze elevii i s realizeze un feed- back pozitiv. Bibliografie : * Cernea, Maria,
Contribuia activitilor extracurriculare la optimizarea procesului de nvmnt, n
nvmntul primar nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureti; * Ionesc, M., Chi, V.,
Mijloace de nvmnt i integrarea acestora n activitile de instruire i
autoinstruire, Editura Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2001, pg.162; *
Vlsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, coala la rscruce. Schimbare i
continuitate n curriculumul nvmntului obligatoriu. Studiu de impact, Editura
Polirom, Bucureti, 2002, pg. 87; * Crciunescu, Nedelea, Forme de activiti
extracurriculare desfurate cu elevii ciclului primar, n nvmntul primar nr. 2,
3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureti; Surse on-line: * Bruner, J.S, Procesul educaiei
intelectuale, Ed. tiinific, Bucureti, 1970

Timpul liber al copilului tau este bine sa fie folosit pentru a-l ajuta sa se dezvolte si mai
mult. Este adevarat ca e nevoie si de cateva ore libere in care doar sa se joace cu altii de
varsta similara, sa se recreeze, dar varsta prescolara este si etapa marilor achizitii pe
diverse planuri. Ce activitati alegi pentru a-i crea un program flexibil si in acelasi timp
educativ? Un prim criteriu de care ar fi ideal sa tii cont este cel de a forma si a transmite
incredere in propriile forte. Apoi, promovarea de interactiune sociala (cat de utile
sunt activitatile extracuriculare in formarea de relatii, prieteni etc.) si dezvoltarea intereselor
personale sunt alte aspecte importante.

Activitatile extracuriculare potrivite pentru pres ar putea sa fie definite in urmatorul mod:
Activitati care sa nu fie foarte structurate din punctul de vedere al
regulilor. Asta inseamna activitati in care sa aiba posibilitatea de a alege ce si cum sa
desfasoare actiunile.

Activitati care sa promoveze libertatea de exprimare (cercuri/cluburi de copii

pe diverse domenii).

Interactiunea sociala sa fie incurajata. Cauta activitati care sa presupuna

implicarea mai multor copii, nu cele solitare. Prescolarii au nevoie de altii pentru a invata si
a se dezvolta.

Daca copilul urmeaza o gradinita cu program prelungit, asigura-te ca aceste activitati

extra nu il vor obosi/solicita prea mult. Alege activitati ludice care sa implice jocul si
buna dispozitie.

Cauta activitati prin care copiii sa se relaxeze si sa-si reduca potentialul nivel
de stres pe care il au.

Miscarea si activitatile ce promoveaza miscarea sunt foarte utile. Ele ajuta la

descarcarea unor substante numite endorfine din creier, iar nivelul de buna dispozitie si
relaxare va fi mai mare. Poti include aici activitati sportive, dans, baschet, fotbal, karate sau
inot.

Nivelul de invatare ar fi bine sa se reflecte si in activitatile pe care le alegi

pentru copil. Poti include o data pe saptamana cate o vizita la muzeele din oras, la gradina
zoologica, la teatru sau cinema. Micile excursii prin padurile din apropiere sunt utile pentru
ca poti combina petrecerea timpului cu intreaga familie si prezentarea naturii sub o forma
practica si palpabila.

Alege activitati care sa reflecte nivelul de varsta si caracteristicile de

dezvoltare ale copilului. Incearca sa eviti stereotipiile de genul: numai baietii sunt dati la
cursuri de karate, doar fetele vor lua cursuri de dans. Este bine sa ii dai copilului ocazia de a
se apropia de cat mai multe domenii.

Discuta cu cel mic despre ideile pe care le ai pentru activitatile

extrascolare. Propune-i un anumit tip de activitate, iar daca este de acord sa incerce
atunci vei merge pe aceasta linie. Daca nu, atunci fie cauti mai multe motive pentru a-l
convinge, fie incerci altceva.

Cere si sfatul partenerului de viata, dar si al educatoarei pentru a realize o

lista cu cele mai indicate activitati extrascolare pentru copilul tau. Cu aceasta lista
poti sa-ti intampini copilul si sa-i faci o scurta prezentare a fiecarei optiuni in parte.
Activitatile extrascolare sunt foarte importante pentru copil. Studiile sustin ca ajuta la
formarea unei atitudini pozitive fata de invatat, au performante academice mai ridicate, au
formate abilitati practice diversificate, dar si strategii bune de rezolvare de probleme. Pe
langa asta, activitatile extra actioneaza si asupra stimei de sine, iar sentimentul de implinire
si autoeficacitate este mult mai ridicat.
Recomandarile tale
Noi am deschis o serie de activitati extrascolare pentru a i le propune copilului tau. Copilul
tau in ce activitati extrascolare este implicat? Asteptam sugestiile tale.De asemenea, te
invitam sa cauti activitatile extrascolare potrivite pentru copilul tau aici.
Ma voi referi in acest articol la ceea ce inseamna activitate extrascolara, la rolul pe care il are in dezvoltarea
copilului si la modul in care aceasta poate deveni un stimulent pentru elev sau poate fi resimtita ca o povara.
Initial, ideea activitatilor extrascolare era menita sa ofere copilului alternative educatiei scolare, care necesita un efort
intelectual predominant. Astfel, erau activitati care sa ofere copilului posibilitatea sa se miste, sa se exprime liber, sa
faca lucruri care ii plac, sa descopere, sa experimenteze. De aceea, aceste activitati erau mai mult cercuri destinate
diferitelor hobby-uri (sculptura, aerodinamica, natura, dans etc).
In timp, insa, varietatea alegerilor a crescut foarte mult si aceste activitati au devenit un supliment al activitatilor
scolare, perceput adesea de catre parinti si copil ca fiind tot o scoala, dar dupa scoala. Activitatile extrascolare s-au
apropiat mai mult de ideea unor meditatii sau a unei pregatiri suplimentare, a unei perfectionari continue in anumite
domenii.
Orice activitate scolara poata deveni extrascolara prin prelungirea ei intr-un context exterior scolii. Acesta este un
motiv pentru care copilul poate simti ca este prea mult pentru el, ca este coplesit de activitatile sale, ca este prea
greu sau prea mult.
Cum ne orientam spre alegerea acestor activitati?
* Punctul de plecare este intotdeauna ceea ce ne transmite copilul, activitatile spre care manifesta interes, pe care le
face cu placere, in care se simte in largul sau. Spre exemplu, copiii care au inclinatii spre latura artistica pot fi
orientati spre activitati care sa le permita explorarea acestei laturi, cum ar fi pictura, dans, modelaj, decoratiuni; cei
care sunt inclinati spre exprimarea emotiilor si spre a fi expresivi pot fi implicati in activitati de teatru, pantomima, iar

cei carora le plac jocurile de istetime, care sunt preocupati de strategii de gandire, activitati de mindlab.
* In functie de varsta copilului, ei pot aprecia anumite activitati, se pot implica in ele sau pot refuza sa participe
deoarece li se pare ca nu este pe placul lor sau este prea greu. Este important sa tinem cont de varsta copilului si sa
alegem in functie de posibilitatile acestuia. Un esec poate atrage dupa sine refuzul si chiar o imagine negativa de
sine a copilului.
* La varstele mici, 3-5 ani, activitatile care implica miscare si coordonare corporala (dans, balet, gimnastica, inot) sunt
extrem de utile in dezvoltarea motricitatii, in depasirea inhibitiilor legate de corp, a rigiditatii care poate aparea la
unii copii si in imprimarea unui ritm armonios si a unei bune cunoasteri a corpului.
* De asemenea, activitatile care permit exprimarea libera a copilului, fara a fi contrans de anumite modele sau tipare,
ofera ocazia copilului sa se arate asa cum este el, sa capete incredere in el, sa poata valoriza ceea ce el insusi a
creat. Un rol esential al acestor activitati extrascolare este faptul ca ele nu impun, precum activitatile scolare, o
delimitare clara urat/frumos, bun/prost, ci lasa loc unei exprimari in conformitate cu nevoia copilului.
* Tot la aceasta varsta, copiii sunt foarte receptivi la invatarea limbilor straine, insa este foarte important ca aceasta
invatare sa fie sub forma de joc, sa fie creativa si sa nu solicite copilul in a-si forma deprinderi abstracte (reguli,
conjugari etc), ci sa invete in forma unor situatii de viata cotidiene, pe care sa le poata folosi.
* La varsta scolara, aceste activitati pot creste ca si complexitate, copiii pot participa la cele cu anumite teme, au
posibilitatea de a alege, de a-si exprima opinia, de a se implica, de a-si folosi resursele si creativitatea intr-un scop
precis.
* Chiar si pentru adolescenti exista astfel de activitati in care ei se pot implica, insa natura lor este mai degraba
orientata spre dezvoltarea lor interioara, spre introspectie, spre exprimarea nevoilor si conflictelor, spre valorificarea
creativitatii si originalitatii.
Parintii au nevoie sa stie ca impunerea obtinerii unor performante in aceste activitati extrascolare conduce la crearea
unei presiuni, a unei tensiuni si poate avea drept rezultat refuzul copilului, retragerea, disparitia oricarui interes si, pe
termen mai lung, aparitia unui complex de inferioritate.
Pe de alta parte, aceste activitati pot contribui la cresterea increderii in sine, la cresterea spontaneitatii si creativitatii,
la dezvoltarea unor opinii si a unor initiative. Copilul are capacitatea de a ne transmite in ce se poate implica, ce
poate pastra, ce nu ii este de folos sau ce nu este atractiv pentru el. A experimenta si a cunoaste liber ii poate
permite apoi sa simta ceea ce este potrivit pentru el.
Va invit sa participati in aceste zile la evenimentul desfasurat in cadrul Active Learning Centre si dedicat parintilor si
copiilor, Zilele Educatiei Interactive. Gasiti toate aceste informatii pe site-ul www.activelearningcenter.ro.
Va invit sa imi scrieti si sa imi impartasiti din experientele voastre legate de aceasta tema.

Cum alegem activitatile extrascolare ale copilului:

provocari si alegeri
Unul dintre clieele asociate n mod tradiional creterii i educrii copiilor spune c
grijile prinilor devin din ce n ce mai serioase i numeroase odat cu vrsta celor mici.
Evalueaza
Trimite unui prieten
0 comentarii - Comenteaza
Versiune Imprimanta
4

Tema: Educatia copilului | Subiecte tratate: copii, parinti, activitati

extrascolare, scoala, educatie, elev, a invata

Preocuprile prinilor devin din ce n ce mai complexe

Provocri i dileme
Iar tu, ca printe, trebuie s alegi
Care ar putea constitui ingredientele unor alegeri reuite i corecte pentru programul
extracolar al copilului tu?
Unul dintre clieele asociate n mod tradiional creterii i educrii
copiilorspune c grijile prinilor devin din ce n ce mai serioase i numeroase odat cu vrsta
celor mici. Dac la vrsta bebelueniei principalele preocupri ale prinilor erau s-i ndeplineasc
pruncului nevoile de imediat trebuin, cum ar fi hrana, odihna, cldura, confortul fizic i psihic,
odat ce copilul crete, la fel cresc i nevoile sale.

Preocuprile prinilor devin din ce n ce mai complexe

La fel i responsabilitile. Cnd copilul ajunge la vrsta colar, nu mai este suficient s-i asiguri
sandviul zilnic i hainele care s-i in de cald. Printele trebuie s-i gseasc, sau s-i creeze
resursele fizice, mentale i financiare care s-l ajute pe cel mic s-i contureze personalitatea n
mod complex, s-i descopere talentele i s le valorifice din plin.
Bineneles, cei mai muli dintre prini fac asta. Cei responsabili, cei preocupai de
viitorul i ansele copiilor lor, cei care tiu c bazele unei educaii solide se pun n copilrie, i c
aceeai perioad este esenial n caracterul viitorului adult, n dezvoltarea capacitilor sale
intelectuale i afective, a abilitilor de a lua decizii corecte n msur s-i afecteze pozitiv existena.
Acetia sunt prinii cu care ne ntlnim dup-mesele, lundu-i copilul de la ora de german i
ducndu-l la ah. Sunt acei prini care nu lipsesc de la edinele cu prinii, unde se intereseaz de
rezultatele fiului sau fiicei lor, solicit lmuriri, propun soluii constructive, i ofer sprijinul. Se
intereseaz de sisteme educaionale alternative, sunt la curent cu abilitile cerute "pe pia" de la un
viitor absolvent de liceu i/sau facultate i ncearc, prin toate mijloacele, s-i ofere copilului
pregtire adecvat n acest sens.

Provocri i dileme
Cu toate bunele intenii care stau la baza unei astfel de atitudini corecte i responsabile, ea vine la
pachet cu o serie de provocri i dileme. Copilul nva englez i german, face ah i aikido, este
pasionat de basket, cnt la vioar iar n timpul liber colecioneaz timbre. N-ar strica s mai
fac i nite meditaii la matematic. Nu e prea mult? Cum hotrsc eu, ca printe,
la ce s renunm pentru a nu-l suprasolicita?
Engleza i germana sunt indispensabile; indiferent de viitoarea profesie, e obligatoriu s cunoasc
dou limbi strine. ahul dezvolt inteligena i capacitatea de gndire logic. Aikido este perfect
pentru autocontrol. Basketul e bun pentru sntate ( e cam scund biatul, poate mai crete). Toi
copiii asiatici care obin rezultate remarcabile la faculti de top au studiat vioara, care pe deasupra i
dezvolt simul artistic i sensibilitatea.

Iar tu, ca printe, trebuie s alegi

De la o vrst, trebuie s ne cristalizm opiunile i s ne restrngem sfera
activitilor n aa fel nct s aib timp pentru a se perfeciona n domeniul pentru care copilul
are abiliti reale, care are anse autentice de a se transforma la un moment dat ntr-o profesie care
s-i permit s triasc din asta i, evident, care s-i aduc satisfacii.
Nu este uor. Alegerea trebuie s in cont de caracterul copilului, de abilitile sale native, de
nclinaiile sale, de programul su zilnic, de vrsta sa. i mai trebuie s fie flexibil, ceea ce
presupune c printele, mpreun cu copilul, pot i trebuie s fac necesare schimbri n ceea
privete programul celui mic, ori de cte ori aceste schimbri se impun.

Care ar putea constitui ingredientele unor alegeri reuite i corecte

pentru programul extracolar al copilului tu?

 Opiunile trebuie s fie suficient de numeroase, n special la vrsta

mic.colarul mic (pn n clasa a patra) are nc timp liber suficient, nu este nc stresat de
examene i decizii majore i cel mai important este nc deschis ca un burete spre noi
experiene. De unde s tie c nu e un geniu ntr-un anumit domeniu, dac nu ncearc asta? Profit
de aceast perioad i ndrum-l nspre orice activitate disponibil, de la echitaie la not, de la
scrim, cursuri de teatru i limbi strine la instrumente muzicale, olrit sau tenis de mas.
Opiunile ar trebui s fie diversificate. Chiar dac ai un copil cu abiliti sportive certe,
evit s l duci lunea i miercurea la atletism, marea i joia la not i n weekend la fotbal. Epuizarea
fizic e o problem serioas; pe de alt parte, riti s neglijezi dezvoltarea laturilor intelectuale i
artistice. i invers; un copil care studiaz limbi strine, fizica pentru copii i informatic are, i el,
nevoie de o alternativ mai activ din punct de vedere fizic.
Pe msur ce copilul crete, alegei mpreun care sunt activitile pe care
le continuai i cele la care vei renuna. Luai n calcul beneficiile activitilor n plan
fizic, intelectual i artistic, talentul i priceperea copilului i posibilitatea de concretizare practic a
rezultatelor acestor aciuni. Nu uitai nc un criteriu important: ct de tare i place copilului? Chiar
dac el ar fi un talent nativ la cntatul la nai, cu certe perspective de a ctiga concursuri de talente,
dac el prefer mai degrab s joace badminton, alegerea ar trebui s fie simpl.
Alege pentru copil, nu pentru tine. Un copil fragil din punct de vedere fizic, sensibil,
interiorizat, are puine anse de a face performan la lupte libere, n ciuda frustrrilor tatlui su,
care i-a risipit talentul n copilrie pentru c nimeni nu l-a mpins de la spate. n mod similar, un
copil activ, energic, cu abiliti sportive i lipsit de aptitudini artistice deosebite nu trebuie chinuit cu
ore de canto doar pentru c mama sa nu a reuit s ajung prim-solist de oper.
Nu uita c o alegere nseamn, aproape ntotdeauna, i o renunare.Asigur-te
c, dac alegi s continuai un hobby la nivel de performan, e nevoie s va asumai tot ce implic
asta: costuri materiale, timp, disponibilitate i perspectiva de a fi nevoit s nu te poi concentra
suficient pe alte aspecte ale educaiei colare. Ia n calcul posibilitatea ca pasiunea copilului s-i
aduc un venit: sunt anse? Dac da, asum-i riscul n cunotin de cauz. Dac mai degrab nu,
ai putea s v concentrai pe drumul mai sigur al unei educaii solide.
Cuvantul de baz n determinarea programului extracolar al copilului tu ar
trebui s fie echilibrul. Pstreaz o linie de mijloc sigur, pentru a-i oferi celui mic o varietate
de aciuni care s nu-l oboseasc, dar care s-i satisfac, n acelai timp, nevoia de relaxare, de
instruire i de achiziie de noi abiliti.