Sei sulla pagina 1di 8

Curs 6 NK

Tumorile cerebrale (TC)


Consideratii generale:
- incidenta: 6 noi imbolnaviri/100k/an
- frecventa:
o adulti:
1. glioame
2. metastaze cerebrale
3. meningioame
80% din tumori sunt situate supratentorial
20% din tumori sunt situate subtentorial
o Copii:
1. Meduloblastoame
2. Astrocitoame cerebeloase
60% din tumori sunt situate subtentoriale
40% supratentorial
Patologie:
- Tumori benigne tratament chirurgical -> vindecare completa
- Tumori maligne vindecare partiala, indiferent de tratament ->
deces
- TC benigne ca structura histologica, dar maligna ca localizare:
hemisfer dominant, sau infiltreaza zone largi de parenchim
cerebral (ex: astrocitomul benign), fiind imposibil de abordat
chirurgical (!tumora benigna anato-pat dar care e situata in
trunchiul cerebral dar care e infiltranta)
Teorii cu privire la aparitia TC:
- leziuni precanceroase:
o inflamatorii meningo-encefalice
o leziuni traumatice
o de natura embrionara
o radiatii si substante chimice
- factori cancerigeni:
o modificari hormonale foarte multe tumori apar la femei la
menopauza
o alimentatie
o TCC
o Procese infectioase
o Roengenterapie
Simptomatologia TC:
- Deficite neurologice evolutie progresiva:
o Unele sunt cu debut insidios
o Inabilitati pana la deficite neuro evidente (pareze, plegii)

Cefalee 54% din cazuri semnal de alarma mai ales cand este
repetata, capricioasa
- Epilepsie criza unica cu debut tardiv 26% - asociata cu
contractii tonico-clonice generalizate sau partiale (crize
Jacksoniene senzitive-amorteala sau motorii)
- Semne si sindrom de HIC:
o Cefalee
o Papiloedem
o Varsaturi
o Somnolenta
o Tulburari ale starii de constienta
o Diplopie nervul VI
Clasificarea TC in functie de zona de dezvoltare :
1. Hemisfere cerebrale:
a. Meningioame
b. Chisturi dermoide
c. Chisturi epidermoide
d. Chisturi arahnoidiene
e. Tumori neuroepiteliae
f. Limfoane
g. Metastaze
2. hipotalamus:
a. astocitom
3. Selar si supraselar:
a. Adenoame hipofizare
b. Adenocarcinoame
c. Gliomul de nerv optic
d. Chist dermoid/epidermoid
4. Regiunea pineala
a. Germinomul
b. Teratomul
c. Pineocitom - benigna
d. Pineoblastom de mare malignitate
e. Astrocitom
f. Epidermoid
5. Sistemul ventricular:
a. Chisturi coloide
b. Papilom de plex coroid
c. Ependimom
d. Germinom
e. Teratom
f. Meningiom
6. Fosa posterioara
a. Neuriomul (V, VIII)
b. Meningiomul
-

c. Chisturi epidermoide/dermoide
d. Chisturi arahnoide
e. Metastaze
f. Hemangiom
g. Meduloblastom
h. Astrocitom
7. Baza de craniu
a. Cordom
b. Tumora de glomus jugular
c. Osteoamele
Simptome specifice zonei de dezvoltare ale TC:
- la niv corpului calos si a girusului cingular:
o dementa
o tulburari de echilibru
- la niv selei turcesti si a
o defecte de camp vizual
o apetit crescut sau scazut
o tulburari endocrine
o tulb ale nn cranieni: 3, 4, 6, 5
- la niv trunchiului cerebral:
o pareze de nn cranieni 3-12 in functie de niv
o deficit motor
o deficit senzitiv membre si trunchi
o tulb respiratorii
o tulb in termoreglare
o tulb circulante
o tulb ale functiilor vitale
- la niv cerebelului:
o nistagmus
o dizartrie
o ataxie
o fenom de HIC (volumetric, fosa posterioara este foarte
mica)
- tumorile frontale tulb motorii
o crize generalizate/partiale motorii, deficit controlateral
o afazie expresiva cand e in emisferul dominant
o tulburari psihice mai ales cand tumorile sunt situate
fronto-bazal (stari moriatice)
o dezinhibare
o epilepsie
- temporal:
o crize complexe/ partiale
o halucinatii vizuale/auditive
o tulburari de camp vizual

o cvadranopsie homonima superioara


o afazie receptiva
o HIC
o Fenomene deja-vu; deja-conu
o hemianopsii
tumora situata central:
o deficit motor contralateral
o tulb de sensibilitate contralateral
o disfazie emisfer dominant
parietal:
o epilepsie partiala senzitiva jacksoniana
o tulb de sensibilitate
o tulb de limbaj afazie
o apraxie
o sindrom Gerstmann emisferul dominant (fingeragnozienu mai recunoaste degetele, acalculie-dificultati in calculul
matematic, agrafie, dezorientare stanga-dreapta) poate
sa apara si in AVC
occipital:
o hemianopsie laterala omonima
o halucinatii optice
o agnozie vizuala
fosa postero-laterala (ex: neuriom de acustic)
o pareze de nervi 5, 7, 8
o deficit cerebelos ipsilateral

Clasificarea TC in functie de originea tesutului tumoral:


- T neuroepiteliale
- T dezvoltate din meninge meningioame
- T cu originea la niv tecii celulelor nervoase schwanoame
- T cu origine la niv vaselor sangvine hemangioblastoame
- T ale celulelor germinale germinoame
- T din resturi embrionare
- T lobului anterior al gl pituitare
- T de glomus jugular
- Limfom malign (microgliomatoza)
- Meta cerebrale
A. Tumorile neuroepiteliale
1. Astrocitomul
= se formeaza din celulele gliale (de sustinere a neuronilor)
- se impart in 4 categorii, in fct de malignitate si virulenta atacului
neoplazic:
o gr IV este cel mai sever

frecventa f mare, apare mai ales la adulti


caractere histologice ale astrocitomului gr IV:
o proliferare vasculara
o prezenta celulelor gigante cu nuclei multipli
o prezenta mitozelor celulare semn de dezvoltare rapida
o slaba diferentiere celulara generala
o celule dispuse in palisada (ca ulucile din gard) in jurul
unei arii de necroza celulara
o zone de necroza celulara markeri pt malignitate severa
- astrocitomul gr III
o diferentiat de gr IV prin lipsa necrozelor
o apar mitoze, celule gigant cu nuclei multiplii
o maligna
- astrocitomul gr I si II benigne
o anatomopat pot fi: fibrilar, protoplasmatic, pilocitic,
gemistocitic
o TT chirurgical
- clinic toate pot avea acele simptome
- investigatia de electie CT ( pe RMN nu se obs)
2. Oligodendrogliomul
= se dezvolta din oligodendrocit
- mai rara decat astrocitomul
- considerata tumora benigna pentru ca se dezvolta intr o
perioada lunga de timp
- poate disemina spinal
- variante:
o anaplazice maligne
o mixte astrocitom-oligodendrogliom
- poate fi diagnosticata pe Rg simpla datorita faptului ca are
calcificari
- TT chirurgical, de cele mai multe ori neurmate de chimio sau
radioterapie
3. Ependimomul si papilomul de plex coroid
- cel ependimara si de plex coroid
- ependiomul apare la niv ventriculului IV si V sau la niv canalului
spinal
o caracteristic ventric IV si coada de cal
o majoritatea sunt maligne
o cele de la niv cozii de cal in general sunt benigne
o dg se pune pe semne clinice si CT/RMN
- papilomul de plex coroid :
o benigne, rare
o produce hipersecretie de LCR => hidrocefalie (cefalee, tulb
psihice, tulb de mers si echilibru)
o apare la tineri pana in 20 ani
-

4.
5.
-

6.
7.

o sit in ventriculii cerebrali


o rar malign carcinom coroidian
o investigatia electiva RMN/CT
o TT chirurgical
gangliogliomul, gangliocitomul, neuroblastomul se dezv din
neuron
pineocitoame, pineoblastoame pineocitul
greu de abordat chirurgical
tumora extraaxiala
pineocitoame T benigne, rare
pineoblastoame T maligne
reprezinta >0.5% din neoplaziile tumorale
simptome: HIC prin interpunere in circuitul LCR (hidrocefalie
interna(obstructiva) cand LCR este la niv cailor ; sau
hidrocefalie comunicanta-in meningite sau hemoragii
subarahnoidiene
meduloblastom incluziuni embrionare acoperis V, VI
in profunzimea vermisului
tumora intraaxiala
moale, rozat-cenusie, vasculara, poate fi aspirata cu usurinta
tendinta de a infiltra lemptomeningele
malignitate extrema metastazare pe cale lichidiana poate sa
ajunga la nivel medular si prin invadarea leptomeningelui din
aproape in aproape
des intalnita la copii
TT se incepe in general cu radioterapie, apoi chirurgical, apoi iar
radio si chimioterapie
glioblastomul multiform cel nediferentate celular
- supravietuire este cateva luni de zile
- malignitate foarte mare
- pe CT: zona centrala hipodensa cu halou hiperdens, edem
important perilezional
- tumora intraaxiala invadeaza tesutul nervos
- TT in afara de cel chirurgical

B. Tumorile
-

dezvoltate din meninge meningioamele


dezv din granulatiile arahnoidiene
tumori extraaxiale imping creierul, nu il invadeaza
in stransa relatie cu sinusurile venoase/la nivelul
hemisferelor cerebrale
apar la baza craniului, orbita, canal spinal
majoritatea sunt benigne
deficite elocvente
!!prima investigatie este Rg simpla

C. Tumori cu originea la nivelul tecii celulelor nervoase


1. Neuriomul (Schwannomul)
- din celulele tecii Schwann neinvaziva, crestere lenta
- intracranian n VIII: neuriomul de acustic
Hipoacuzie de partea afectata
Hipoanopsie de partea afectata
Pareze faciale periferice
HIC daca tumora creste
- extracranian n periferici
2. Neurofibromul
- din cel Schwann si fibroblasti
- expansiune fusiforma, ce inconjoara fascicolul nervos
- n periferici si spinali, rar nervi cranieni
- tendinta de transformare maligna
- asociata cu boala Von Recklinghausen
D. Tumorile vaselor sangvine
- tumori in cadrul facomatozelor
- hemangioblastoamele
Parenchim cerebelos/
Tumora congenitala
- mai multe forme:
Cerebeloasa (maladia Lindau descrisa in 1926)
o Are 2 componente:
Chistica
Vasculara
o Tumora benigna
Retiniana ( maladia Von Hippel 1904)
Retiniana si cerebeloasa ( Von Hippel-Lindau)
E. Tumorile celulelor germinale t intraaxiale
1. Germinomul
2. Teratomul
F. T din resturi embrionare
- Craniofaringiomul
Din celule epiteliale ( incluziunile epiteliale embrionare ale
pungii lui Rathke)
Formata din 2 zone:
o Chist cu lichid ulei de motorina cristale de
colesterina si cel scuamoase din volum
o Portiune compacta alb-rozata, frecvent calcificata
poate fi diagnosticata precoce cu ajt Rg simpla
- chist coloidal al ventric III

G. Tumorile lobului anteriol al gl pituitare


- anedomul hipofizar
tumora benigna
secreta prolactina (prolactinoame), hormon de crestere,
ACTH
interventia chirurgicala se face transfenoidal, daca tumora
are expansiune in jos
interventie craniala daca expansiunea se face in sus
- adenocarcinoame
H. Tumora de globus jugular
- t vasculara
- og in cel glomusului
- limfomul malign
I.

Metastazele cerebrale

Tratamentul TC :
- radioterapia
i. hipervoltata
ii. interstitiala
iii. radiochirurgicala

*LCR se secreta la niv plexurilor coroide, ajunge in ventriculul III prin


foramenul Monroe; ajunge in ventric IV prin apeductul lui Sylvius;
arahnoidian ajunge prin foramenele lui Luska (2) si Majandie (1); se
absoarbe la nivelul granulatiilor lui Pahioni. Cant de LCR patologic: 1
ml/3 min
Videoneurosurgery.com
Paolo Regolo MD