CUPRINS TA |ANTUL AUTORULUI { URGENTELE APARATULUI RESPIRATOR Eesuficienta respiratorie acuti El. Cauze £12 Simptomaiciogic E13. Conduite de urgeati Gxlze de astm drongie Bil, Factor: determinanii si predispozang 22) Simptomatologie 23. Conduite de urgent rea de ru ostmatic .. Tr Gauze declangetoare 2, Tabloul cline 3. Conduits de-urgenis “4, Medicatin de urgentt Hemoptizia .. Lal. Cauze 142. Simptomatciogie 143, Conduite de ucgenii Pneumotoraxal spontan (accidents) Us.1. Cavze 15.2. Simptome 15:3. Conduita de" urgeagi Bronhopneumopatia obstructiva cronici wcutizati (BPOC acutizall) Tol. Simptome .... 162. Misurile de “urgenti 3 3 3 2. URGENTELE APARATULUI CARDIOVASCULAR Edemul pulmonar acut (E-P-A.) 2.1. Factor etiologies principali 12, Manifesti einie 13, Conduita de urgent 2.13.1. Tratamentul EPA. in funclie de etiologic: cardiogen cu TTA. normal sau ugor ereseutl 2.1.3.2. Traiamentul E.P.A. lezional (necardiogen) 22 Embolia. pyimonaré 22.1. Maghfestiri clinice 2.2'2' Auiudinea de urgenii infaretul miocardle acut (L.A) 23.1. Semne elinice 23:2 Conduita de_uigent 23.3. Ingrjiren in unitiile spitalicegti33, 3.4 3.8. 4a, 4. URGED Encefslopatie hipertensivi. acuta 24a. Talon clinics ent St Cause 5.2. Tablou ‘cinic 5.3. Mason! Ge urgcnié suscitarea.cardlo-espieaio Senne nice een n ‘2, Primal ajotor gi” ean Primal ajotor sf eanimare”respiraiie 6. 6: Teli respite ar etnies ssp! arte Erficienta resuseitini carson Eien resus exdiovsprton Compl 5 acedencle 2626 Alte preci ulburirile de ‘ritm le inini 7.1 Buiologia ‘ulburtilor deri 7.2: Tulburtr functions tn ant 73. Clasiticates tslbarisoe' de tm 273.1. Tulburis in formarea sil 27301. Anni atte aay BI SE2 Anitnil venta 27.3.2. Tulbarin de sonducere ru pectoral =n Coxe Simptoaie Atdines do ira Tratamental de. durat ‘omaiaiogic Conta de rec allia scuté a ‘Cauze 7 Simptomatcigie Alteines de ug 'dluzia intestinalis. Ss 1 Cauze 2 Simptoiaicogie 3. Conduita de ungeaii a: Conduits in spied nragile digestive supeioare (H:D.8) 3. Simptomstotogic arate pent 4. Condita de urge i 2 3 ne see Tebow Ginie NTELE RENALUSS! UROLOGICE Insufictenta renalé ents Ipelete rnald uth R.A) 4112) Simpomaiciogic S13, Condit de angcail ‘cardiac exter (resuscitarea”cardiorespiraiode) ile masajului cardiac’ execs + B24 Condvita to spite : Gis Hemodiatiza (i 4 BiG. Disliza pertoncal 3 BUT, Trecerea teptat 5 Golice ronald. nefretic& rome B22 Simptomstoiozie 25. Conduita de ure 24 Conduita in spa 5 Retentla cut de urinil 5 B31. Canze _ obstaccie 3 45.2. Simptomnatolosie & 33, Conduita dem 5 URGENTELE NEUI Stirile comatoase a Sil. Etilogia comelar i 512 Clasificarea in 4 Fi S13. Diagnosticu! dil a S.A. Misurile de uc i Coma de origine ms SILA. Coma vascul qt brale. (A.V.C} bs Come de origine &x 2 S115, Coma diabetics 2 S128, Coma hipoel g Recidente vasculare a BRT Coe 5 5.2.2. Simptomicionie ® S22 | Teche 5 $24, Conduite in spa at 6 INTOXICATULE AG ® TEx Crltert de opreciere 31 % Cit cael snes Bi > ids erate 3 UT" cae oa z $3: Sparen tsa % $34 Amite se $35 dine Tone s oo Ne ccs a £5. Intsiafte scste cu % imonitor ca 100 Core Spam 10 C312 Mind tor <2. Saori tea 18 ne a $322 sowed 10s cas, crease sel Ce Sina tos C332 Meee 16 624, hictiate oud tos a 106 63.4.2. Misun @4, Conduite in spital 5. Hemodialize (cinichial’ artificial) 6. Disliza pecitoneala 5. Trecerea’teptati la on rogimn dietetic ica renal nefretich . Gauze Simptomiaioiogie Conduita, de urgent Conduit in spital tla seutd de uring Cauve - obstacole mecanice Simptomnatologic Conduita de urgeaya 5, URGENTELE NEUROLOGICE 5.1. Stirile comatoase SLL. Lttologia comelor S12, Clasificarea ta 4. grade 513, Diagnosticul diferengial 5.1.4, Misurle de urgent 5.1.4. Coma de origine cerebral SLA, Coma vasculo-cerebrali provocati de” accidente vasculare cere: brale (A.V.C.) 5.1.B. Come de origine exiracercbralé SLB. Coma diabeticd 512.8. Coma hipogticemicd 5.2. Accidente vaseulare cerebrale (A.V.C) 5.2.1. Cauze a 5.2.2, Simptomatclogic S221 1 Ischemia cerebral 3.2.2.2. Il Hemoragia cerebralé 323. IIL Hemoragia subarahnoidian’ 3, Conduita de urgeatt 5.2.8. Conduita tn spitel 6, INTOXICATHLE ACUTE EXOGENE Griterii_de apreciere @ periculozititit Cri chited? clinice de apreciere a gradului nei intoxicait 107 109 ML 13 13 13 na us 116 116 nt UT 118 120 120 120 11 21 1m 1s 13 Tees seecetutice mespeciice de prim ajutor st edministrarea de antidoturt 139 Evecuarea confinutului gastie gi Intestinal Spilerea tegumentolul sta mucoasclor Ruministarea de antidot (milsuri specifice) ‘Adminstearea.oxigenului si calmarea durenilor ‘Mentinerea functor vitale 6, Crearea.accesului Iao vend Intoxicatiile acute cu aiferite subsiante 163.1. Intoxicagia cu monoxid de carbon 63,L1. Simptomatologic 632, Misr de urgenti toxicaile acute cu acizi cororivi 6.2.1. Simplomatologie 63.22. Misori de urgenti Intoxicaile acute eu baze tarh 6.3.3.1, Simplomatologic 633.2. Misuri de urgent rtonicafile eo detergent anionici 63.41 Simptomatclogic 63.42. Masuri de urgent 40 142 3 a5 16 146 146 146 137 147 148 148 149 151 BI ISL 151 Bi 1 uw63.5. Imoxicaite ew det 63.5.1" Simpiomatoiosie 635, 63.6, Intdricti 63.62 6.3.7. Intonicai 63.72. Mas 63.8, Intoxicaite O38 6.3.8.2. Misue de urgea 639, Inoxistile eu subs 63.9.1" Biologic Tablog linia” 63.93 63.10. inioxicatite 6310.1 Tablow ein 63.102 eu ciupere 63.11 63.12, 63.122) Masur 63.13. Intoxicatite eu" ci 63 63.14. Inioxicatte a esldt 63.142. 1. Insuficlente respiratorie scuti TLL Catze re T12" Simptomatsiogis 713. Masur de’ ursengi 7.1.4. Transport nt Insutictenta ‘cardiac 721. Catee : T22. Simptome nics” 72. 73. Colapeut 32 Simptomaiciogic 3:3. Conduite de 3.4 Transport 53 i i as 14, Convalsiile = ¢ t 13.2. Manifest’ cinice 1-33. Conduita de" urgengi 7.3.4. Transportal ta Spiceh 735. Condaita in pital 12 ergenti cationici Masuri de urgenti ile ou insectigide 03.6.1. Manifestisi clinics Miisuri de degen le cu insectiende 03.7.1. Manifestiri einige "® uri de. urgent ‘organafostoraie ‘organociorurata ‘Simptomatologie tame mets suri de urgent ianutt sacid 1. Manifestin.clinice 63.13.2| Misuri de urgents cute cu barbiturise Simptomatologie Misuci de ‘urgenti 7. URGENTELE iN PEDIATRIE pitalices midsiobinizante, a’ cop” Ht alan Bit, Sings SS din a = BEEBE Fab obe i aH Biciode = Sinpional eo Vanes de Gisiiexe islone Fables ie Protas 6. Tratamental i t coo 890900 idtdda 5 ret pean $25, Sonata pofincick = $a een! pel Ecrsiopas socal co Se Conduit proiactic $22 Conca Epa 3, Conduite doph asses Hiemorspte in, eneeslon ‘Hemorent va - 8.5.11. Cause 2 B52 ae ease $322, CaracetleTL1.1. Btiologie TLL2, Btape elinice 1.1.13, Simptomatologic TLL, Tratament ort provocat 1 Precizarca.siadiuiui anatomo-clinie 212° Forme clinice SE Stapttrea: Giagnosticull clinic de avor’ complicat rin infectie (in spital).... 8.1.1.2.4, Atitudinea terapeutick cxtrauterind (ectopics) Buologie LLocalizareasarcinii extrauierine ‘Semane_clinice Conduita de urgent vezicularé(bidatiformi) 1. Simptomatelogie 2 Audis de urgcai ina cervical ‘Simptomatologie Trataanent % ain‘ dou jumiiaie Sarin enta_ praevia Craze Simptome Diagnosticul” diferential Conduita de urgentt 5. Conduita in spital nee weroplacetart, Bese ‘prematuri @”placentel normal 1 1. Bliciogic 2. Simptomatologic 3. Condu jpturle- uterine ‘Varietiti de" supiurl ‘uterine Clasiticare (forme: de roptr ttine) Briologie ... Tablou linic’ 5. Proflaxie g Tratamentul i spital amps : ‘Semsie.presclampsicl 2. Simplomatologia in acces cclamptic 3. Conduite. profilactied ~_stadiul prectinic ‘4. Tratamentol_preeclampsici 5, Conduita in accesul eclampsict socleti eu sarcina Ea. Conds profilactich in timpal sarcinil $42. Condaita i timpul tavaliulot 84.3, Condoita dup’ nastere Hemorogiile in ginecologie ae Bor, Temoregit valvovaginale (valvovaginoragil) SS.L1. Cauze a 8.5.2. Hemoragil uterine E521 Cauze 8.5.2.2, Caractersie’ hemor3. Fenomene care tnsojese hemoragia 4. Conduite i. 85.2. 8522. 9. URGENTELE OTORINOLARINGOLOGICE 9.1. Corpll strdint in organele otorinolaringologice 9.11. Corpit stint euriculert 9.11.1. Simprome : 1.1.2. Masur de" urgeail ‘orpii‘strdint nazalt 2.1. Simptome 2.2. Masur de ‘urgenii pits. Taringient 3.1. Simpromatologic 3.2. Atitudines de. urgent i a 9.1.2 i 1 rails laringeni 1. Simpromatelogie 2. Disgnente. dfereaia 3. Conduit de urgent ‘stdin taheobronch 1." Simpiome 2: Masi de urgcnil pil sein esotagien al. Simptone 9:16. Misun de urgeall 9.2, Hemorasile otorinolaringolosicn 9.2.1. Hemoragia nazala S Sot. Cave 9221.2 Tablou” clinic in epstaxial Benign 9.2.13. Auwudinea de urgeas snoragile aurieulae (Orgy 2 Cauze, erences 9.1.5, 2 a a ry 3 9.16, epee, Hemoragile laringicne Hemoragile teaheobrongice 9.2.5.1. Masur de urgen Hemoregiile esofsgione 926.1. Canze " 5.2.6.2. Simptomatoiogie 9.26.3. Misi de urgcati 10. URGENTELE iN OFTALMOLoGIE, 10.1 Corpit strBint ocular... 10.1.1. Compit stint conjunctival qi eomcent 10.1.1.1.'Simptomatoiogie 10.112. Atinidinea de urgenli 10.1.2. Corp’ stint intraocularh 10.1.2.1, Atiudinea ‘de urgent 10.2, Arsurile oculare : 102.1. Ciasificare 10.2.2: Agentul etiojpaic 1023. Auiudines a urgenia 103. Glaucomul 103.1. Glanceniai" congenial 103.2: Glaucomsl acute. 103.2.1. Simptomaisiogie 105.22: Atitudinea “de urgeni’ Sa Fest aero Beale de wei le Eeponsicoa Fanment UMATISMELE of Je. cconlo-cort isnele casio aii Mositicat i amplitudinii migcinlor res- | piratori 1.1.2. Simptom: tologie a) Dispneea __| * @ Cauze generale = Afectiuni paretice sau spastice ale muschilor Phratori: tetanos, poliomiclité, poliradiculone Prumatisme medulare, come grave, rahianeste Geille, narcozi profundg, hipokaliemie, hipe kaliemic sever’ — Beirale ‘cutie’ toracice, defecte neuromuscula (niastenia gravis, fracturi_ costale, operat (ince, traumatisme toracice si toracoabdominal — Boll ale sistemului nervos: traumatisme cranio-c Beprale, leziuni cerebromedulare, sindroamele © hipertensiune craniand. _ Afectiuni abdominale: ascite masive acute, per eee acute, operajii laborioase pe abdomen. —Faroxtcayii acute: medicamente sau toxice depriman’ SNC. medicamente sau toxice convulsivan tempus organo-Tosforici, CO2, CO, sclderes O2 — Afectiuni sanguine: anemii ‘Mie afectiuni: obezitate, trichinozs, stare de s0° Poate apirea sub forma de eradipnee.inspiratorie, tnsofité de tira) Gettsct Spatilor intercostale), cornaj Gnspiralic lent JRomotoass), waduce obstacole in eile respirator superioare; « bmipnee expiratorie (vezi criza de asin bronsic f Prsionee — (intoxicagi cv deprimante ale S.N.C @ polipnee: 3 Rospirayie Kussmaul, ~ respirajie in 4 timp; inp Tefecpeuzd, expirajie pauz8 (acidoza metabolic) o satirayia Cheyne-Stokes:,respiratie (polipnee), ° Sruptitudini crescande pind la maximum epe) amyyand pana la apnee ce dureazi 10-20 secun GGpare im: hipertensiunea intracraniand, hipoxemi GUitior nervosi, arterioscleroza cerebral) prima desaturarea de oxigen a singelui, arte- Exp Trespectiv cresterea hemoglobinei. in sates Beh tanttesta. inijial 1a buze, unghii, pavilion Grechilor gi apoi se_ generalizeaza — Gaia poate lipsi in: anemii, stiri de sec, ipo cian intoxicajii cu CO si cianuri, alcalozé. Acestea pot fi Rare si ample Raevente q superficiale (fracturi costale) Hiigeari numai ale unui hemitorace (peralizia MS” Missoni unui hemitorace, colecti pleurale bu sees neumonie masivi, obstruarea unci, bron iReipale, emitorace bolnav, pneumotorax 3. Conduit de urgent BB Controtul Ssigurarea_ pew meabilititit ciilor acrieneRespiratia paradoxal’ (turtirea pkimanului de par a ezata in inspirayie si reexpansiunea _acestuia in expirafie) - in plagi pleuro-pulmonare, volet costal. Apare ca fenomen compensator Conduita de urgent: Sp controlul si Ssigurarea per Beabilitayii GBilor acriene Poi apivea yi alle semne, care depind de cauza eon ee feteninal insuffienfa respiratorie ers a traced Sediul poate fit precordial sau Durerea iy cafegjuni coronariene, mediastinal, (a- rere steraehe pulmonardele.); la baza hemito- hth Ginfret pulmonar, pncumotorax spontan et). race Gipoate’ fi consti, intens (embolic pulmo~ Caractere aie) junghi foracie violent (pneumo- fora spontaa) toran spond si umed, acopesit eu transpires aabundente Fee e (Qatortt.ipoxies,hipercapnisi) a eee ra (pneumotorax, emizem pulion Tipersoneromieat, cole iehidiene, in plevrt) Marita (Oe paologice eare ian nastere in alve-| Ralur (eso rnih, Por fh erepitante.(asemanttoare ce ree ie pe care avzin ind reckm inte wan eivi de par sau cand aruncim sare pe 0 fete ¢ inal «agar in. pneumonii, edei pulmo- i ain afiante (groase_ ca nigte suneie de, con- nat cre ofnorese:seerefilor abundente in bron- tabas iante (asemanstoare co fuitl vanclu; i siuate: (seaman cu zgomotul care se. aude suberepies Sntcun tb de sicld pin cu apt se ronsite, supurafit pulmonate), oat Sas tommolenli, confurie, dei in orice formé de insuficenfa respiratorie acuta grav | Hint eopatogenezd se aplick de regula, th urgenie tncle misuri terapeutice generale Obsrrucile supraglotice (ciderea limbii, Le eee ieniaulur de varsdturd sav reguraitatic in cere aenene sau acumularca cheagurilor de singe | Sturefi, patrunderca unor corpistrlini din cavi- secret dala) se controleazi vizual i se combat | tiie manevrle. cunoscute (vezi cap. 2.6. = Tean- marca respirator snares i mnpiedic ciderea limbii inapol: ageza- vem inavula’ tn decubit dorsal cu capul fx hiper- extensie. 19— impingerea aaterioar&é a mandibulei si sus; | ei. (Aceasti manevri, impreun’ cu_hiperex capului indeparteaza ‘pericolul de obsirucjie alunecarea posterioara a limbii la bolnavii | stienfi). In cazul inundarii cBilor aeriene cu de varsituri, primul gest este inclinarea Ia: @ capului victimei, Curttarea orofaringelui de secretii sau de turi cu ajutorul degetelor infasurate in tifon 1.1) cu tampoane sau prin aspirajie orofari (fig. 1.2 a) sau nazofaringiand (fig. 1.2 b) Fig 1. — Curiqarea orofaringelui de carpi sirdini, secret, virsh tun ete Fig. 12, @ — Aspiraia ccofaingiand a secreilor. b — Aspirayia nazotaringiand 20 jilizarea respira i ob- sub- — Dact permed lui aye lovitun scapull a cor cavital | — Tract sau | — Se fac plasat mene a — In ol dact inca bol | = Asis tral intoe dors — lal integ din sel va J$2 susjinerea Bipercxtensia Daca asistenta medical’ isi di seama ci nu se permeabilizeaza clile respiratorii, aplict. bolnavu- lui asezat in pozific semiventrala aplecat inainte, lovituri cu palma (de cdteva ori) in regiunea inter seapulovertebral& si continua incercarile de scoatere a corpilor stréini prin introducerea degetelor in cavitatea bucofaringiant a bolnavului Tractiunea limbii se face cu mijloace improvizate sau_pensd special Se face intubatie orofaringiands ew canula Guedel, care, | plasat& in cavitatea bucofaringiand, impiedica de ase- | menea alunecarea posteioara a limb (Big. 2.12; 2.13). | Jn obstruciiile subglotice (secrefii_ traheobronsice), daci actul deglutijie’ este tulburat sau la bolnavii inconstienji, dezobstruarea se face prin agezarea bolnavului In pozifie de drenaj postural Asistenta medicala asazi. bolnavul in decubit ven- tral sau lateral, cu capul mai jos fata de trunchi, intors intr-o parte (drenajul postural in decubit dorsal este greu de suportat) La bolnavii agezai in decubit ventral se poate introduce in regiunea inghinala, un suport format din pemi sau sul de paturi (fig. 1.3) prin aceasta se mireste eficacitatea drenajului; pozifia corpulut va fi schimbata la intervale de 20-30 de minute. Fig. 1.3. — Drenaj postural ventral — Secrefiile care nu se elimin’ prin drenaj _postu- ral vor fi extrase (aspirate) cu seringd Guyon, 1 trompa de vid, aspirator de oxigen. In saloanele de terapie intensivl aspiratoarele sunt actionate | central. Aspirajia se face totdeauna cu instrumente perfect sterileOxigenoterapia | - Se uiilizeaz’ in) feaie formele ide insuficientt Fespiratorie cuts@limente sau alti ] ae at | BRisarec diairag | Bstfel nett aces. Beal existent in| in cazul Me suse arti fost Muidi- Se practica Su tra filor cu imediat i nape cept means, eee ite to Ruben an clase I fe Ye | sr a att gS Noid. Aceste metode se folosese la domicilul bol- navului, in timpul transportului ta’ spital, tn ca mera de garda a serviciior ambulaiori san sot talicesti sh la nevoie, thainte de insuirca, vet | tasiet(respiraie® artfciae) mecantce 4) Oxigenoterapia = Cadrul mediu tebuie si se asigure ci in preala- Se utilizeazé in| bil au fost dezobstruate calle aericne toate formele "| — Sa ‘aiba la dispozilie sone’ navale ‘sterile (me- de insuficients | toda de administrare pe sonda nacala ce cea ng respiratorie | _utlizatk $i este 0 metods eficacss acuta | — SA asigute wmidficarea oxigenutid (213 apt si 1/3 aleool etic. la faringe (o lungime egali cu distanja care se- Fig. 1.5. — Administrarea oxigenului. prin intermediul unct sonde @) misurarea distanjei aripa nasului— lobul ‘urechiis 2) pozitia corecta a sondei nazofaringiene in timpul oxigeno-| ~ Se verifict debitul (16-18 minut | Now. Asistenta trebuie Sd stie cd oxigenoter | itglionala, prea indetungard sau concer ent Pe | 84 duc ta’ efecte nederite | ° pales | — Bacto reauior plaque Tor poor [Pale afak | sami pagers Specs uaa ‘Pneumotora toare ~ Ekarea voletelor costale tn traitor Ii te, ~ inulerea medicamentoasé a cenritor respira in cazul dcprimasi primare a acesor cent ee | | ca desiuni nervoasey cofing, miosenn ale si ahypnon (megimia) | Ha Pieeat flosiesanslepceor respon « ' Ey ort (Pertuzit cu bicar 200-300 ml), 4 ie al unor manifestési pato - logice suparatoare (durere, anxictate tuse ete.) Simptom — Bronhodilatatoare cu actiune moderata (papave- tologic | tind, suifat de magnezish 1) Masuri_ terapeu. tice etioparo- genetice, Scoaterea din mediu, ‘erapie in insuficiengel difii de aer viciat qratamentul (a indicayia medicutui) eu hemisue. crue pfOcertizon (100-300 mg) intravenne S, perfuzie in cazurile de edem larin respiratie artificial, oxigeno le respiratorii apirute in con slutitie caleiu 20 mi iv.) Ser antidifieric in crup dineric Spasmolitice tm cazul spasmului_glotic Combaterea spasmului bronsie (Meotisa 2. in 24 ore), | Aientie! Pe lingi tratamentele etiologice indicate de} rari tts mecicald Se va inert de. nies bat | [rami asecarea he eae comoda, eventual fa ean, a crea o almosferd umedd (vas ee la fier! cu ceai de musezel), va aplica comprese | Saiee Ge 8404! Dolnavudui, se ‘va ingrpl de nrese camere | Morfina si barbituricele vor fi evitate, date fina | —__ steer deprimante copa 24enoterapia frat poate 1.2, CRIZA DE ASTM BRONS) Asimul bronsic este 0 crizi de dispnee paroxisticl expiratorie provo- S25 de stenoza functional spastics a bronbiilor Bronhospasmul Sei bronsice si hipersecrejiei bronsice, fenomene care Broasicd, cc slinghereste in special elimi 12.1. Factori de terminangi si predis- pozanti ori este din couza | 12, tologie hemisu mic, Ia- bron: cal- = 10-| | 3 fiote | | Este dc| mprese vie, . Simptoma- se datoreazi contractiei_musculaturii edemului_mucoa- due la area aerului in expirajie, @ Factori alergici (astmul extrinsee sau alergic) Cele mai obignuite alergene sunt: praful de. cas polenul, pulberile, pirul de animal, alergenele al mentare (carne, albus de ou, lapte, peste), uncle ‘medicamente (penicilini, analgetice), detergengi, colorant. \clori_nealergie? (astmul intrinsee): rolul cel mai important i au factorii infectiosi (brongite cronice, sinuzite ete.) Aparijia crizelor poate fi favorizat’ de expuneri la | frig, ceaja, umezeald, trecerea brusci de la act cald la aer rece, precum si de factori emofionali Criza de astm brongie incepe de regulébruse survine mai freevent ‘noaptea. Accesul este proce: dat uneori de o stare prodromala (strinut, hidroree nazal, tse uscatd) Griza ‘de astm se caracterizeaza prin: Dispnee cu caracter expirator prelungit: brahipne: cu expirajie forjata (laborioasi si zgomotoasa) | suieratoare Dispneea este umati de mucoasi, filanta, eliberatoare, Bolnavul este ghsit in pozijie sezind (ortopnec) cu capul inclinat spre spate si sprijinit in maint Gig. 1.6) si expectorajie Asim bron:— Faciesul exprima spaima si sete de aer: exofia mic, gura intredeschist. — Tegument palid-cenusiu acoperit de transpir reci — Hipersonoritate pulmonari, murmur vezicular minuat, raluri sibilante si’ ronflante — Brahicardie, Criza are durati variabila (1/4 ori — 3 ore) se termind relativ bruse. 1.2.3. Conduita de urgent Criele de asim bron se pot wala Wi in condi ambulatoni Bolnavul, menfinut tm poziie sezanda, spriinit 4 porta cea mai comods, va fi Wer de tor ewan Vind la venires medicuiut cate ste een dial, vor ft date’ bolsavutus —‘omspantice: papaveridizadon; = dilsiatoare ale bronillor: euBaa, anofilin; — simpatcomimetice-ablee ‘de eledingaghotug asmopent, alupent, berotec. fa inhalafi sen fort de spray Atenjie! In cazul primului acces de asim aparut demu. Solmer ta sibiaired eatecadenel ha ee Semnalate erze' de astin ‘brome sen cat, SUR! canoscut ca hipertensiv sau are valet, waroeste erescwe, Se vid simpaticomincicck: Medical” Ya “face “apo! indicafia” tedicapes de Urgenfi, medicamenisle wuale Yo urgent "Sind — Mmioftin “Gronhodilattony 1-2 ote Shades, injegie inttavenoest. Se. adiministcasa ions ©5°2 minute; — hemisteinat de hidroconizon 50-200 mg, iv. (a cazul in care criza nu cedeaza ia miot ins = Stigenoterapie. Prin, soned intoduen ee atite bolnavali pana i fannge (6-8 om) ceigerat ae administeazd umidifcat eu debit de O8 tens Tn caz de incfcienjé se recutge si la ale medics. | mente: sufat de. magnezin inject Lv. lem Go. 20 mi. Se coninud administarea. de — Simpaicominetice sub Torn de iahalatit (esmo- Pent, alupent, berote solbutemal), breohc hints Sublingual — efesing oe @ 1 ml 5% tn injeei sc. 1-2 foley, aenaling (Tole aT ml Le injectate subcatenesy Atenjie! Simpaticomimeticele sunt contraindicate la hipertensivi, coronarisni, hipertiroidieniDe rejinut Besenta trebuie sf stie si diferentieze asimul bronsic de Beal cardiac sau de edemul pulmonar acut, pentru a SS Sita grcselle fatale in conduita de urgengi. Se diferet S25 in primul rind prin caracterul dispncii. Astfel, in Semul cardiac dispneea este polipneica, predominant in- SPrioric, bolnavul este inclinat inainte, rezemat in maini, GS umerii ridicaji (fig. 1.7); tahicardic, Criza poate evo- HE sub o forma gravé: edem pulmonar, cand sufocar S= agraveazi, cianoz, expectoratie spumoast rozai 1.3. STAREA DE RAU ASTMATIC Este stadiul clinic cel mai sever al astmului brongic. Se manifesta printr-un sindrom: asfixic (crize prelungite), Poate si dureze chiar peste 24 de ore, Asm 13.1. Cauze de- | — Infectia brongici difuzi (bacteriand, viroticd) clansatoare | — Reaciii alergice imediate, provocate de medica- mente, de prafuri alergizante din atmosferé ete. — Abuzul de simpaticomimetice, bronhodilatatoare. Medicamente sedative, opiacee, tranchilizante, prin| | deprimarea centrului_ respirator — Suprimarea brutal’ a corticoterapici. — Utilizarea necorespunzatoare a oxigenului | 13.2, Tabloul — | Bolnavul sté in pozitie sezindi, cu toracele impins clinic inainte, cu faja anxioasé si semne de insuficiena respiratorie accentuatt, © Polipnee, cu expiratie prelungiti si tira. | Cianozz © Transpirajiile profuze chinuiesc bolnavul, care este alac de apa @ Absenfa tusei. si expectoratici © Diminuarea extrema a murmurului vezicular, raluri brongice mari si mici (la_auscultafc). Atenyie! Pentru cadrul mediu este greu si fact diag- nosticul diferential cu edemul pulmonar acut (E.P.A.), astmul cardiac, embolia pulmonar, pneumotoraxul spontan, bronhopneumopatia obsiructiva cronica acutizata (BPOC). Trebuie totusi si se orienteze, si se informeze despre unele antecedente ale bolna- vila —dacé bolnavul este un vechi astmatic absena unei cardiopatii stangi); daci este purti tor al unei BPOC; de existenja unor antecedente cardiace. De asemenca, diferentierea se mai poate face finand seama de caracterul dispneii; 2in edemul pulmonar cardiogen (forma seve: astmului cardiac) dispneea este predomins inspiratorie, iar zgomotul guieritor este prez atat in inspirafie, cAt si in expirate. 133. Conduita Orice bolnav in stare de rau astmatic trebuie is de urgent | ternat de urgent in spital intt-o sectie de interne id starea bolnavului nu este critic’, se explic necesitatca de a tusi si expectora si nevoia de rimane pe cit posibil in stare de Veghe pind instalarea echilibrului respirator. Jn cazurile de gravitate extrema, se wansferi in secjia de terapie intensiva, unde pot ff practicatc intubatia taheala, aspirajia brongici si Ventilalis mecanica. pi 13.4. Medicatia |» Bronhospasmolitice: miofilin 2 fiole in perfuzie cu de-urgenti | ser glucozat 5%; © hemisuccinat de’ hidrocortizon in doz inifial’ de 50 mg (2 fiole) i.v., apoi cate 25 mg (1. fiolé) gin 4/in 4 ore, timp de 24 de ore. In cazurile grave doza inijiala recomandati este mult mai mare (100-250 mg) apoi 50 mg, respec- tiv 100 mg din 4 in 4 ore; © oxigenoterapic (se instituie inci de 1a domiciliu); © antibiotice si chimioterapice se administreazi numai jn cazuri de suprainfectii bronsice, conform antibi- ogramei. Se pot folosi: — biseptol de 3 ori o tableti/zi, — vibramicin 200 mg in prima zi $i apoi cate 100 mg/ zi (1_capsulA), — tetracicling 2. giz | Important! Se eviti penicilina care este unul din antibioticele cele mai alergizante. Nu vor fi administrate: morfind, mialgin si nici seda- tive Sau tranchilizante Psihoterapie susjinuti de incurajare a bolnavului aflat in criza. s Tratamentul de fond (intte crize) indicat de medic, cuprinde: — jinlaturarea cauzei care a determinat alergia (masuri antialergice: vac- cintiri, desensibilizari, substanje antialergice); — prevenirca si tratamentul infecjiei brongice; — Viafi linistita in aer uscat, gimnastica respiratorie — cure balnesclimaterice in sajiunile recomandate de mipensar ersteatebuic cunoscute si de asistenta medicali, care va participa Hefispensarizarea bolnavului prin: acfiuni de educajic Sanitara, aplicarea trata PamgtCr brescrise de medic si la nevoie, in lipsa medicului, va acorda Primul ajutor, 1.4, HEMOPTIZIA Hemoptizia este expectorarea unei cantitafi variabile de singe provenind din caile respiratorii. — Tuberculoza pulmonara. = Brongiectazia ‘sau chiar bronsita cro = Canceru! bronhopulmonar, ~ Senora mitrala i staza pulmonara din insuficienta ccardiaca, = fnevrismul aortic (prin erodarea unci broabii) — Traumatisme toracice si pulmonare ~ Alte afectiuni ale aparatului respirator, afectiuni cardio-vasculare, intoxicatii cic. 142. Simptoma- | Senzajie de gadilare a laringelul tologie © Caldura’retrosternal, Gust de singe in gura $ Tuse isitativé care ‘exputzeara singele © Aspect rogu-aprins, “acral, spumos al singelui expectorat, ingele este amestecat cu un confinut mucos sau ‘mucopurulent. * Hemoptizile ‘mari si mijlocii determing paloare, anxictate, transpiratii, tahipnee, tahicardic, Seiden, tensiunii’arteriale. pe relinu: diagnosticul diferential se face eu fematemeza, epistaxisul si hemoragia de right, faringiand, dentard (gingivoragi) Spre deosebire de hemoptizie, hematemeza este Precedati gi insojité de greturi si varsitun, Sao e Singele din hematemeza este negru, -macerat, amestecat cu resturi alimentare, iar hemotagia: os ‘opreste de obieei bruse. Lmoragiile rinotaringiene si epistaxisul sunt diag- Rosticate prin examen local eee 1.43. Conduita ptizie este © urgenti, chiar in canti de urgena e . deoarece in orice moment evolutia Poate lua aspect grav si foarte grav. — Repaus absolut, in pozitie semisezands, in camera bine acrisita— Repaus vocal absolut, va vorbi in soapti, prin simpla migcare ‘a buzelor sau prin ‘se Facute cu gesturiminime. Se recomanda respirajia pe nas, lent si profun Se di bolnavului si bea lichide reci inc mici si repeta Se aplic pungi cu gheaji pe regiunea stern sau asupra zonei presupus sangerinda, ca si Zona genitala (testicule sau vulva — reflex Ve constrictor), Bolnavul va fi c&t mai pujin posibil perturbat cei din jur, cu examiniri minime (puls, ‘T, femperatira), In hemoptiziile abundente (stenoza mitrala) se pos face ligatura celor 4 membre (alternativ) pen’ a diminua intoarcerea venoasi (20-30 minute), S poate face de mai multe ori in cursul zilei, De: legarea se va face progresiv, lent si_alterati Pentru a nu mari brusc intoarcerea venoasé a gelui la inima, € combate tusea cu codenal (2-3 tablete o dati dionin& sau calmotusin (10-12 picituri, se po administra la 2 ore interval). Asistenta medical pregiteste medicafia si o admi- nistreaza la recomandarea medicului se va evita administrarea preparatelor morfinice care au riscul parezei bronbiilor si retentici san. gelui in arborele bronsic. Se dat solupit hiper: fonice iv. (NaCl 10%, 10-20 ml) si solutic de glucozi 40%, 40-50 mI sau in lips’, 0 lingurd de sare la un pahar cu apa, peroval: medicajie hemostatic&: clorurd de calciu_solujie 10% iv. lent 10-30 ml; vitamina C (0,5-1/ 8 injectii iim, sau i.v.), clauden, coaguien, ‘venos-| tat, adrenostazin 1-2-4 fiole/zi,, novocain® 1%, 5: 10 ml, i.v. foarte lent (dupa testarea sensibilitiji S.c.), vasopresing 20 ULL. in 200 mi solufie glu. cozatd 5% injectaté i.v. lent (timp de 20° de minute) sub controlul continuu al T.A., extract de hipofizi posterioart i.m. sau iv. 1 fiold (este| indicat in forme grave, rebele la alte tratamente). | Transfuzii mici de singe proaspat, in funciie de posibilitijile primului esalon medical In cazuri excepfionale se incearci crearea unui emfizem subcutanat pe fafa anterioars a hemi. toracelui afectat, prin introducerea a 400-600 mi aer sau oxigen ‘eu o seringt de 20 mi, Schimbarea bolnavului, igiena corporal’ se vor face reducind la minimum mobilizarea bolnavului— Cu menajamente deosebite, supravegheat strict, se] transport bolnavul Ia spital, desi este de dorit evitarea deplastirii, Spitalizarea este necesari in toate cazurile de hemoptizii_medii si mari, precum si in cele in care diagnosticul etiologic au este precizat in spital tratamentul general hemostatic se com- pleteazé cu tratament etiologic. Alte metode de oprire a hemoragiei care se pot incerea, pe rand, in spital cénd masurile de mai sus au’ dau rezultate © pneumoperitoneu (sunt introdusi in cavitatea peri- toneald 500-1 000 em} aer cu ajutorul apara- tului de pneumotorax); * pneumotorax artificial hemostatic (de _partea lémfnului afectat, $00-700 em? de aer cu apa-| ratul de pneumotorax), © in hemoptiziile persistente din stenoza mitrald: sdngerare, 400-500 ml. | ‘Tratamentul chirurgical este indicat uneori de ur genfi: traumatisme toraco-pulmonare, eroziuni arte Tale, varice brongice, tuberculozi pulmonar, chist hidatic, cancer bronsic. 1.5, PNEUMOTORAXUL SPONTAN (accidental) Pneumotoraxul este o afectiune caracterizaté prin prezenta unei colectii gazoase in cavitatea pleurala, Aerul pitrunde in pleuri printr-o perforatie Patologicl a seroasci — Tuberculozi pulmonar’ 60-70% Emfizem pulmonar Chisturi aeriene pulmonare Tuse convulsivi | Pneumotoraxul idiopatic benign (cu etiologic ne- cunoscuti, apare mai ales la tineri de 18-35 ani). Pneumotoraxul traumatic (uneori hemopneumoto- rax) — Pneumotoraxu! traumatic poate si survind prin: — pligi penetrante (se insojeste de hemotorax), — fracturi costale (un fragment osos ascufit| poate perfora pleura), cte chirurgicale (voluntar sau involuntar),De retinut. Cand orificiul de perforatie este larg, pleura comunict p. manent cu arborele bronsic (cu exteriorul), In cazul plagii penetrante pleuro-pulmonare cu torace deschis, in ca Cavitatea pleural comunicd larg cu exteriorul, acrul iese si inttd la fies migcare respiratorie cu un guierat caracteristic. In aceste cazuri este voru de pneumotorax deschis. Q alld varietate este pnenmotoraxul eu supupil cor presiy (vezi traumatisme toracice; insuficienja respiratorie in pneametorecs deschis 'si tn pneumotoraxul compresiv eu supaps), 15.2. Simptome | @ junghi toracie violent (apare bruse, adesea dupa u fort, chinté de tuse, durere comparaté cu o ov turk de pumnal"); dispnee foarte accentuatd si polipnee; anxietate, cianoza; tuse chintoast i fenomene de insuficient’ respi ratorie_ aut; Uuncoti fenomene de soc (soc pleural), tahicardie puls mic si rapid, alteori fenomene de colaps, Paloare cu cianoza’extremitajilor, transpirafii rect; -——____| ees peas — semne fizice | © bombare si imobilizare a hemitoracclui interesat © abolirea murmurului vezicular, hipersonoritate sau timpanism cu disparitia matitiit cardiace De retinut. Pneumotoraxul spontan si in special cel | cu supapa" provoacd tulburisi respiratonii $i ci eulatorii de tipul asfixie si colapsului vascular, | care pot fi ummate de moarte (vezi: consecinje in Pueumotoraxul compresiv cu supap’ Ia capitolul traumatisme toracice) 153, Condulta | — Agezarca bolnavului mn pozitie semisezanda de urgenté | — Repaus complet, inclusiv repaus vocal — Combaterea dure @ algocalmin 1-2 fiole, ¢ fortral 1-2 fiole, ¢ sintalgon-oral, © exceptional (in caz de dureri socogene): mial- gin 1 fiolé (100 mg) iv. sau im, sau morfint in injectii s.c. (0,01-0,02 9) Aaxiolitice: ¢ plegomazin injectii im. @ hidroxizin injectii iim. ‘¢ diazepam, nitrazepam, romergan — Oxigenoterapie (balon, sonda.nazals) lative ale tusei: codeind, dionina 32— fn formele masive sau in cele asfixice cu supa pa", medicul executh exsuflagie decompresivd. Se Toloseste un ac cu lumen larg si bizou scurt care se leagd de un tub scufundat in ser fiziologic sau solufie Dakin, O exsuflalie ficient’ necesita folositea unui trocar prevéizut cu supapi. Cadrul mediu va asigura materiale sterile si va respecta cu stricleje masurile de asepsie, pentru a preveni riscul infectici. — Transporul bolnavului la spital se va face cu me- najamente deosebite. | 1,6, BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVA CRONICA ACUTIZATA (BPOC ACUTIZATA) Termenul de bronhopneumopatie obstructiva_cronic’ (BPOC) se refer a bolnavi cu bronsité cronici si bolnavi cu emfizem pulmonar. Astinul bronsic intricat cu bronsiti cronic& si emfizem pulmonar este in mod obisnuit inclus in sindromul de BPOC. Bolnavul purtitor al BPOC are o insuficienti respiratorie cronic&, Datoriti unei suprainfectii bronsice, aceasta declangeazi pusee acute de insu- ficient respiratorie. Procesul infecjios accentueazi sindromul obstructiv prin exacerbarea edemului inflamator, a hipersecrejiei si a spasmului musculaturii,bronsice. ate. —__} 33Masurile de urgenta — in spital — combaterea inflamaziei cu antibiotice — Oxigenoterapic pe sonda nasofaringiand, pentr combaterea hipoxemiei, Oxigenoterapia necesiti deosebita atenjie si prudenji, deoarece adminis area unor cantitaji mari de oxigen la bolnavii cu hipercarbie cronicd este periculoasa. Centrii tes piratori la hipercapnici nu mai sunt sensibili le (Oo, singurul stimulent rimfnénd hipoxemia {nliturarea brusci a hipoxemiei prin administra rea de cantitati mari de Op inseamni inlaturares stimulului, deprimarea centrilor respiratori si agra Varea pe aceasta cale a hipoventilafici alveolare si hipercarbiei. De aceea Oy trebuie administrat in doze modi Tate, cu supravegherea indeaproape a bolnavului, Administrarea oxigenului se incepe cu un debit de 1-2 minut, — Perfuzie cu urmatorul cocteil: hemisuccinat de hidrocortizon 200 mg, cloramfenicol hemisue. cinat 1 g, miofilin 2 fiole a 0,24 g, deslanosid 1 fiold 0,4 mg, 30-40 pictturi’pe minut (supra- vegheat), Sub strict supraveghere se transport la. spital, unde se va face un tratament complex. ampiciling 2-3 ¢ in 24 ore sau tetraciclina 2 eri] timp de 7-10 Zile. Se continua apoi antibiote- rapia_cu vibramicin 100 mg/zi. fn forme mai usoare, peniciling asociata cu streptomicind. Cand existi intolerant la peniciline se va administra eritromicina 1-2 g, eventual cu biseptol 3-4 la blete/zi;, corticoizii sunt indicayi pentru actiunea lor anti inflamatoare, antisecretoare si antibronhospas fic: prednison in doze 20-30 mg/zi (4-6 ta. blete, a 5 mg) timp de 7-10 zile (dozd des- crescinda); BPOC se) S vapori intpentru : T — combaterea spasmului prin: — bronhodilatatoare: amiofilin’ administraté i.v lent sau perfuzie (2-3 fiole miofilin) 24 ore | in_ solujie glucozati izotonich 5% 1 000- 1500 ml; — administrarea de fluidifiante ale secrejiei bronsice: © bromhexin, 30 de picituri de 3 or pe zi @ alfachimotripsina in aerosoli de 2-3 ori pe zis | — la nevoie: tonicardiace, diuretice, anticoagulante, singerare, ventilajie mecani Dbservajie: BPOC se intalneste mai ales 1a fumatori, la cei supusi noxelor (Pelberi si vapori iritanti).2, URGENJELE APARATULUI CARDIOVASCULAR 2.1, EDEMUL PULMONAR ACUT (E.P.A.) Edemul pulmonar acut survine prin inundarea brutal a alveol catre un transsudat sanguinolent necoagulabil din capilarele pulmonare, dare provocati de cresterea presiunii singelui in capilarele venoase monare, de creslerea permeabilititii membranei alveoto-capilare. $i de cauze. Exist doua tipuri principale: E.P.A. hemodinamic (cardiogen), Et lezional (necardiogen), 2a. Factori etiologic! prineipalt 4) E.P.A. cardio-| @ insuficienja ventriculara st gen ¢ infarctul_miocardic acut © cardiopatie ischemica « hipertensiune arteriala | © cardiopatiile valvulare @ tulburari de ritm paroxistice ») EPA Poate fi provocat de cauze: nal # toxice (gaze sufocante: clor, benzen, COz, organo fosforice, intoxicatii eu oxid de carbon ttc.) infectioase (infectii pulmonare, gripa, bronsiolits capilara) neurologice: Jeziuni ale S.N.C. [traumatisme, acc dente vasculare cerebrale (A.V.C.), abcese, tumor cerebrale, encefalite acute etc.] © iatrogenice (hipervolemie prin’ supraincdrcarea_sis- temului vascular; perfuzii, transturii) @ edemul pulmonar la inecai @ edemul pulmonar uremic” edemul pulmonar in bronhoalveolita de deglutitic (inhalare de lichid gastric) In copii mici, etlie, comatosi