ism CULE => ott io Hege - AAGUMENTARE é& ‘hahay stave) i Joevurgee Me te Povestea iui Harap-Alb de lon Creanga este un basm cult (publicat in Convorbiri literare, — . —* / Basmul cult este o specie narativ’ ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cu actiune implicand supranaturalul care infatigeaz& parourgerea drumulul maturizatii de catre erou. Conflictul dintre bine $i rau tneheie prin victoria fortelor binelul. Personajele indeplinesc, prin raportare la erou, 0 serie de funetii (antagonistul, ajutoarele, donatori), ca in basmul popular, dar sunt individualizate prin atributele exterioare si prin limbej. Reperele temporale si spatiale sunt vagi, nedeterminate. ‘Sunt prezente cligeele compozitionale, numerele si obiectele magice. jn basmul cult, stilul este |) elaborat, se imbina narafiunea cu dialogul si cu desorierea. Titlul confine cuvantui "poveste’, care se refera la 0 intamplare cu semnificatii reale, ce poate fi traita de oricine; astfel, aventura maturizarii tanarului fiu de crai devine un exemplu ce se poate regasi in viata oricarui tanar. Din acest punct de vedere, opera este si un bildungsroman (roman de formare), deoarece dezvaluie etapele formarii unui tanar de la adolescenta la maturitate. Narafiunea la persoana a Iil-a este realizat® de un narator omniscient, dar nu gi obiectiv, joarace intervine adesea prin comentert! Spre deosebire de basmul popular, unde precomind narafiunea, basmul cut presupune imbinarea naratiunii cu dialogut 5! cu descrierea. Naratiunea Se dramatizata prin dialog, are rim rapid(reslizat prin reducerea digresiunilor si a cescrierion iar individualizarea acfiunilor $1 personajSor se realizeaza, prin amanunte (imbaj, gestur, detalii de pertret fizic). Dialogul 3re dubla unctie, ca in teatru: susfine evolutia actiunli si caracterizarea_personajel Prezenta dialogului sustine realizarea ‘scenicd a seeventelor narative, ,spectatori" ai maturizarii feciorului de crai fiind att celelalte personaje, ct $i cititorii. lui @¢ triumful binelui asupra r@ului. (binele si raul capata valori traditionale, ve specifice suntimparatui fara urmasi, superioritatee mezinului, cBlatoria, 2 gig, muncile, demmascarea rauf&catorulul (Spanul), pedeapsa, césttoria(Ele sunt mai arngiu: si original dezvoltate. Actiunea se desfsoara linear. suctesiunea secvenjelor narative/ a episcadelor este recat crn inlan{uice. Coordonatele actlunii sunt vagi, prin atemporalitatea si aspatialitatea he Fe tro ter un cral, care avea trei fecion. S/craiu! acela mal ‘ego mai mare, care era imparat intr-o alté aré, mai departata.({..] Tara in care 2 fatele cel mai mare era tocmai la o margine 2 pémantului, gi crate istuilak ta alt udiunea dintre teal si fabulos se realizeaz& inca ain incipit, Reperele spatiale dificutatea aventuril eroului, care trsbuie s@ ajunga de la un capat jmbolic: de la imaturitate la maturit i, in lumea necunoscut. ‘eeldlatt al lumi to). El paraseste lumea aceasta, cunoscuts, $i , Suit prezente elf formule tipice. Formula initia: Amu cica eligecle_compazitionaiet | cra oust $i formula finala: .SI @ linut veselia ani intregi, gi acum mai tine inca cites duce E be si mananca. lar pe la noi, cine are bani, bea si ménanca, iar cine nu, 36 ule gt | | sshd” sunt conventii care marcheaza intrarea gi iesirea dip fabulos,ins& narstoral inoveaZé ‘mula inifiala, punand povestea pe seama spuselor altoulva{ cic&, adica se soune, fare ca in basmul popular (@ fost odata ca niclodatd), iar formula finala include © realitéti sociale, alta decat in lumea basmulei. eiicle mediane, .S! merg el 0 2, si merg doud, si merg patruzeci si noua’, ,si mai merge ¢! Gat mai merge’, Dumnezeu sé ne fie, ca cuvantul din poveste, inainte mutt mai este’ ee ree de [a o secventé navativa la atta gi intretin suspansull curiozitatea cititorulut, ¢ un lant de actiuni conventionale! cual el basmulul): © situatie initielé de echilibra tunes}, 0 parte pregétitoeve, un eveniment care deregleaz8 echilibrul inifel (intriga) naga wie asupra reelizeaza tl Pareurgerea drumului maturizérll de cétre erou presuy momentele subleciulul (modsiul 62 aparitia donatoriier si a ajutoarsior, schunea reparaterie/ trecerea probelor(desf actiunii), refacerea echilibrului(pct culminant) si rasplata eroului (deznodamantul). fAtoruh porneste de la modelul popular, reactualizeazé teme de circulatie universalé, dar le ‘organizeazé conform proprie! viziuni, intr-un text narativ mai complex decat al basmelor populare. Cele tre! ipostaze ale protegonistului corespund, in plan compozitional, unor parti nafative, etape ale drumului iniietic: etapa inifjala, de pregatire pentru drum, la curtea craiului - vfiul craiulu’, ,mezinul (naivul), parcurgerea drumului initiatic - Harap-Alb (novicele/ cel supus initeri), rasplata - imparatul (initiatul). Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu 2! devenifi spirituale (coneretizat in trecerea probelor) si modificarea statutului social al protagonistulul Eroui nu are de trecut doar trei probe, ca in basmut popular, ci mai multe serii de probe, potrivit avertisinentulul dat de tat 88 te feresti de omul r9s, iar mai ales de omul spat i putea, sd n~ai de-a face cu dangii cd sunt foarte gugubeti?. Raul nu este intruchipat de fpturi Binerice, ci dé omul insemnat, ce o inteligenté inf, cu dou’ ipostaze: Spanu gi ornul rog/ imparatul Rogu. Nici protagonistul nu este un Frumos cuvajss. voinic, luptator priceput, lar calititile dobandite in situatiilimita nulul psiho-moral Caitea’ orimité de la Imparatul Verde, care neavand decat fete, ere + la tron (motivul impdratului fr urmasi), este factorul perturbator al Istermind parcurgerea drumului {initiatic) de cel mai bun cintre fill craiului Sicinicia flor este probata mat intai de crai, deghizat in ursul de la pod. Aceasta este 0 proba ‘atiel/ a calitatiior rézbolnice, conditie initial, obligatorie pentru cel care aspira la tronul imparatesc. Poul simbolizeaza trecersa la aitd etapa a viel si se face Tntrun singur sens: trecerea primsydioasé de la un mod de existenté Ia altut: [... de la imatuntate la maturitate”. Mezinul trece aceast proba cu aiutonul catului nazdrévan, care da névala asupra ursulul’ iri, Drept splat pentru mitostenia arStata daruieste un ban), mezinut priest ig gi Rainele” owcare tatél stu a fost mire pont 13 initierea taidlui, in acsieasi condi rile date din dorinta de 2-1 proteja de pericoi copent cu tava de jératec dupa trei incer supranaturale: vorbesie $1 po: nepriceperea tanarului grave la curtea craiuluit celal un ¢ fecior pana [a nourl, lun si soae! ir b, dincoio de ai casei péfintesti, lipsa de matyritate este sanctionatd prin pierderea ara pan pune mara pg canea, pe bani 3 me pe care sveni tovaragul gi intamplarile cu sperie c&nd isi aimele fiului de ora f este fmatd de ratécirea fn p&durea-labirint, simbol ambivalent, loc mri si al regen pentru tanar se va Incheia o etapa si alta va incepe: ,deTa un loc i se inchide caiea gi incep 2 1 se incurca cararile". Cum are nevoie de un initiator, cele trel aparitii ale rn 88 Inceice sfatul parintesc gi, crez&nd c& se aflé in ,tara spanilor’, il a naiy, .50000 fn fel! sdu la trebl de aicsie", fi marturiseste ce La sfatuit gandi la urmari. c, semnificatia grotei, spatiu al nateri gi al regeneréri,) 4 inceputui miierii spirituais, unde va fi condus dé Alb, rod a! Spanului traverss implica gi tare", Juraméntul dina fantand include gi conditia elibertiii (efarsitul intieri)( Juré-mite pe ascutigul palogului tau o& mii da ascultare intru toate [...; $)stata vreme s& al ama siuji, pana c&nd fi muri gi iar il invie". Ajunsi la curtea imparatului Verde, Spanul fl supune la trei probe: aducerea ‘salatilor din Gradina Ursuiui, aducerea pielli cerbulul, cu cap cu tot, aga btute cu pietre scumpe, cum se gasesc" si a fetel Imparatulii og pentru cAsitoria Spanului. Mijloacele prin care trece probele {in de miraculos, iar ajutoarele au puteri supranaturale. Primele dou probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici, care 1l sfatuieste cum s& procedeze sii a obiecte magice: pentru urs o licoare cu ,somnoroasa’, iar pentru cerb cbrazarul si sabia lui Statu-Palma-Barba-Cot. Prima proba ii solicita curajul, iar a doua, mai complicata, pe igng@ curaj, manulrea sabiel, st€panirea de sine gi respectarea juramantului, in pofida ispitei de a se imbogati A treia probs presupune o alta etapa inifleri, este mai complex si necesita mai multe ajutoare. Drumul spre impératul Rog(om cu .inima hina") incepe cu trecerea altui pod. Simbolistica este aceeasi, trecerea Intr-5 alté etapa a maturiz@rii, probata prin faptul c& Harap- ‘Alb are acum inifiativa actelor sale. Cum pe pod toomai trece o nunta de fumici, tandrul téraste 84 protejoze vista acestora, punand-o in pericol pe a sa gi ps a calului, pentru ch alege 4 treacd inot .o apa mare". Drept rasplat8 pentru bunatatea sa, primeste in dar de la Grease fumnicilor © and. Aceeagi replat’ o primegte de la créiasa albinelor pentru ca le face un stup. | care va deveni cAncva imparat dovedeste pricepere, curaj $i ‘intelepciunea de a ajuta popoarele gaz: a) de. ypronstri"t ‘insotest@ spre af ajuta, pentru c& s-a arStat prietenos si comunicativ: Gerilé, Flamanziia, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila. Pentru a4 da fata, imp&ratul Rog jl supune pe Heropfip, ie © serie de probe, trecute datorita puterilor supranaturale ale ajutoarelor (personaje 1 si animaliere); casa de arama cu Bjutorul fui Gerla (proba focului), ospatul pantagruelic qu mancare si vin din velgug(.12 cu pane, 12 iavolije fripte si 12 bul pline cu vin") cu ajutorul lui Fl@manzila si Setila niutu §1 @ @peh, alegerea maculvi ce nisip - ott ajutorul fumicilor “Bla nocturnd te prindetea feie!, ransformata in pasare, .dup& lun - cu ajutorul Tal Ochi sal ul ungil&, ghicitul fete! - cu ajutorul albinei (motivul dubiulul). Fata imparatului per(e farmazoana cumplté" (are puter! supranaturale)) impuns o ultima proba: calul it jarap-Kib si turturica ei trebuie s4 aduca ,trei smicele de mar si ap vie si apa erearia de unde se bat muntii in capete". Proba flind trecuta de cal (prin ingelécune), fata nsoteste pe Harap-Alb [a curtea impératulul Verde. Pentru erou drumul acesta este cea mei Hincis cure probe. peninu cA 6 indragosteste de fata, der, credincios jurémantulul fécut, nut isegte edevarata sa identitate. a sca pe Span, care tl aouzé pe Harep-Alb c& a divuigat secreiul si fi tale capul, dh jurmant, semn cd iniierea este inchetat’ spanuiul ie Calu! este aceia care distuge fptruchiparea raului: ,zboara ey dSrsul In Inattul ceriulur, si ‘dandu-t drumul de 2000, se face Spanul pan& jos praf gi pulbere" Beeasitarca eroylul este ultima treapta gi finalulinitleri, avand semnificatia coborarit in Infern! a mori vies cobori in Infern Inseamna a cunoaste 0 my ifiatic’, 0 experienté Uieceptioia de} intemeia un nou mod de existenta (Mircea Eliade) Averea este realizaté de ms il obieetelor macice aduse de cal, Eroul reiftra in posesia palogulul si ca: p@ fala imparetului Reg $1 Impratia. Nunta 3i schimbarea statutulu (devine impéret) confirm: Deznodémantul: consté In tefacsrea réepiata eroull m. sunt prezente numerete magice: 3, 12, 24, semne ale totalit&t A SermazaaRe, cu afte sori echilibr In00. (Forsonact (cameni, dar gi fiinge himerice cu comportament ot esc) sunt purtatoare unor valori simbolica: binele si raul in diversele lor ipostaze onflictul dintre bine si ju se incheie prin victoria fortelor binel Harap-Alb nu are puteri supranaturale si nici insugiri exceptionale (vitelie, darzenie, istetime), dar dobandeste prin trecerea probelor o serie de calit&ti psiho-morale/ valori etice (mila, bundatatea, generozitatea, prietenia, respectarea juramantului, curajul) necesare unui imparet, in viziunea autorului(Sensul didactic al basmului este exprimat de Sfanta Duminic&: -Cénd vei ajungs si tu odaté thare gi tare, ji cute s8 judeci lucrurile de-a fir-a-par si vei crede celor asupriti si necajiti, pentru c& gtii acum ce e necazul'. Numele personajului reflectS conditia duala: rob, siugd (Harap) de origine nobila {Alb), iaf sugestia cromatic& alb-negru, traversarea unei stari intermediare (initierea), intre starea de inocenta/ naivitate (negru) si .invierea” spirituala a celui ce va deveni impart (alb). ‘Spanut nu este doar o Intruchit @ réului, ci are gi rolul inifiatorului, este ,un rai sar" De aceea calul nazdravan ni cide inainte ca initierea eroului sa se fi incheiat{ ,Siunii ca ;cestia sunt trebultori oe lune cateodat’, pentru c& fac pe oameni sa prinda la minte ieie par 2 avea cunostinja de scenariul initiatic pe care trebuie )Eroul (protagonistul) este sprijinit de ajutoare si donatoré fine cu Duminica), animale fabuloase (calul nazdrévan, craiasa furicilor Sia albin netice (cei cinci tovarsi) sau obiecie miraculoase (aripile craieselor, smiceleie de apa vie, apa moarta) si se confrunté cu rufSc3torul/ perscnajul antagonist (Spanul), Gare are si funetie de trimitator. Personaju! cautat este fata de Imparat. Specific basmului cult este modul in care se individualizeazd personajele. Cu exceptia eroului al earui saracter evolueaza pe parcurs, celelalte personaje reprezinta tipologt mane reductibile fa o tras@turé dominanta. Prin portretele fizice ale celor cinci tovarasi ai eroulul, se nizeaza det (frigurosu!, mancdciosul etc), dar aspectul lor gratesc ascunde bunaiatea si crietenia. Impdratui Rog gi Spanut sunt rai si vicleni. Sfamta Duminicaé este teleapias Parsonajele se individualizeaza prin limba]. .Spanul traleste cu adevirat in replici (actele sale sunt convengionaie). {...] Foarte vii sunt fabulosii tovarasi de drum ai eroulul si c&teva scene, cum ar fi aceea din casa de arama, sunt memorabile. [..] Personajeie nu ies nici 0 clipa din schematismul lor, ins&, retr&ind in fiecare, Creang4 umple schema de viat Modalitatiie narari sunt povestirea si reprezentarea (Povestirea fapteior este uneori insofita de teflectille/ comentarlile naratorulul ¢i sete dublaté de un plan sf semnificatillor simbo Registrele listice popullar, orai si regions: col 4 originalitate limbajul fs care ditera de al narator: fui popular prig specificul integrii, Sermenilor, al modulw de exprimare. Prin astfel de miloace, C Testis povestirea functiunei ei esietice primitive, care est se adresa \4 upor citer, ci unui auditor, capabll p fi guoert prin toate slementele de euspstie ale grajulul B hee 8 deale, ziceri ovine: termepy oxprosi Idgicd ffrecvente nil proverbelor, a zicatorilor introduse in text prin vorbe cess). (Ciziul varemioiogic ate 0 serie de efecie artstice: oa rapicitate anuldnd alte eXplicaii, producs haz, confer8 parspectiva umanismului popular asupra ‘mamplénior Economia de mijioace artistice consté in absenta metaforei, generalizarea somparatiei (expresii consacrate de uz): ,stréluceste ca un soare". in schimb, frecventa expresiz pitetului de caracterizare confer expresivitatea gi umorul. Placerea_ziceriif verva, iviaiotes fo refiecté In mifloacele“tinguistice-de realizare a yrmorului Cexorimare irenia:= ie - porecie si apelative caricaturale: Buzila, mangositi,fartasit ~ diminutive cu veloare augumentativa: buzigoare, bauturica; - caracterizari pitoregti (portretut tui Gerila, Ochila etc); “scene comice: cearta dintre Gerlé si ceilalt, in casuta de arama; - expresii: .Da-i cu cinstea, sj eara rusinea.” Oralitatea stilului (impresia‘de zicere a textului scris) se realizeaza pri | = expresii onomatopeice (Si odatd pornesc ei, teleap, teleap, teleap!'), verbe imitative si | interjectii (.Mai Pasarila, iacata-o, jal colo dupa luna, zise Ochila..."); “expresii narative tipice (si atunci, gi apoi, in sfarsit, dupa aceea);,si narativ: ~ exprimarea afectiva (implicarea subiectiva a naratorului): propozitii interogative (,Ca alta, ce hy pot s4 zic?’) si exclamative (. Mé rog, foc de ger era; ce sa va spun mai mult!"), dativul etic (SI AQ+ | odata mi ti! ingfacd cu dintii de cap"); cvaserarea de faze ritmate (portretul lui Ochil8), versuri populare (,De-ar sti omul ce-ar pati! Dinainte ¢-2r zi") sau versuri construite dup& model popular (,Lumea de pe lume s-a stréns é privea,/ Soarele si {una din cer le radea”): Jprimarea locutionaié: locufiuni si proverbel expresii idiomatice (,Pand Lam dat la brazd&, mi- om stupit sufletul cu dansul. Numai eu 1l vin de hac. Vorba ceea: «Frica pazeste bostandria».”).) CONCLUZIE Povestea lui Herop-Alb este un besm cult avand ca particularita Al..A despre lume a scritoruul, umentzarea fantasticului, individualizarea personajelor, SEES 4 epecificul limbajulut, insé, ca orice basm, pune in evidentd idealul de dreptate, | de adevar si de cinste. reflectarea conceptiei >Povestea Ini Harap-Alb Basmul este o specie 2 genului epic din literatura popular sau cult, care prezinta confruntarea dintre doua categorii opuse — Binele si Raul -, simbolizate prin personaje pozitive si negative. Din aceasti confruntare, Binele iese invingitor, deoarece basmul propune modele de conduit, idealuri pretuite de omul din popor. Din literatura popular, specia a trecut si in literatura oulti, basmul cult exprimaind viziunea artistica a unui singur creator. Povestea lui Harap-Alb, considerata .,sinteza a basmului romanese” { Nicolae Ciobanu ), se dezvolti pe ‘un tipar narativ traditional, particularizat prin intervenfiile autoralui cult. Acfiunea basmului este structurati pe episoade, urmirind tiparete epicii populare. prezinti o stare de echilibru — craiul are trei feciori, Verde-Impairat are trei fete, - cate va fi perturbat prin sosirea scrisorii lui Verde-Imparat, Acesta nu are mostenitori si ii cere fratelui sd sf ii trimita pe unul dintre fii pentru a-i lasa impSritia. Rugimintea nu e deloc usor de indeplinit, pentru ca cele dou ‘imparijii se afla departe una de cealalta, separate de rizboaie. Acfiunca de recuperare a echilibrului, care constituie un ait element din tiparul narativ traditional, incepe in momentul in care fiii mai mari ai craiului pornesc spre impiitia unchiului lor, convinsi e& vor reusi. Ambii egueaza lamentabil, la proba podutni unde sunt asteptafi de taidl deghizat fn plele de Cand mezinul cere permisiunea de a pleca in aceeasi cilitorie riscantZ, este refuzat cu asprime. Sup: fiul mai mic al craiului se retrage in gridina palatului si intélneste © batrani pe care o miluieste eu un bau}. Drept risplati, biitrdna ii d& sfanul si nu plece la drum fird calul, armele si hainele tatzlui sau de cind a fost mire. Fabulosul fsi face aparifia intr-un eadru care nu sugereazi prin niet caracteristicl evenimente neobignuite, Batréna se dovedeste a avea puteri supranaturale si dispare {invaluit& fntr-un nor misterios, spre surprinderea tAndrului rigor. La pod, tatél il supune aceleiasi probe, dar mezinul 0 depiigeste cu ajutoral caluiui cu puteri supranaturale. Motivul edlitoriei inifiatice, specific basmelor, se asociaza eu sfaturile tatdlui, care fi cere fiului si se fereasca de omul spn si de omul ros, diruindu-i piclea de urs. Probele la care va fi supus croul ulterior sunt, de asemenea, tipice pentru structura basmului traditional. La trecerea prin pidurea ~ labirint, fiul craiului se raticeste si accepti, dupa trei intdlnizi fatidice, tovirisia omului spn. Spanul, spre deosebire de personajele negative tipice din basmele popul adoptii un comportament care nu se abate cu nimic de Ia legile firescului. Nicdieri si 1 tui Creangi nu da dovada cd ar avea puteri supranaturale sau capacitigi de vrijitor, in stare si-si impund voinfa asupra celorlalfi fir nici un efort, Neavand calitifi supranaturale, Spanul isi pune in ap! planul de uzurpare a identitijii lui Harap-Alb prin alte mijloace. Inteligent& viclean’, inzestra® cu mare putere de persuasiune, Spanul recurge la argumente att de normale, ineat este aproape imposibil si-i fic respins ajutorul. Prin viclesug, la intnd, acesta isi insuseste identitatea exfigorulwi, momentul fiind echivalent cu un adevarat botez, intrucét fiul craiului primeste un nume — Harap-Alb — si o nou identitate — slug a Spanului. iciodatd eroul jcare Multiplicarea numirului de probe la care este supus eroul din basmul lui Creang diferentiaz’ basmul cult de basmul popular. Procesul inifiatic din Povestea lui Harap-Alb este mult mai coraplicat si include parcurgerea wor etape complexe, marednd simbolic drumul spre maturitate al eroului, Dupa ce ajung la Verde-Impirat, Harap-Alb este trimis si aduci salatele nemaiintiinite din Gradina Ursulul, proba pe care o depaseste cu ajutorul calului gi al Sfimiei Duminici. Pielea de urs diruiti de tatil stu la plecare isi giseste justificarea, proba mare&nd depiisirea unei etape initiatice care st maturizarea fizied, prin invingerea unei forte primare. 1A doua probi la care este supus eroul este una 2 maturizirii voinfei. Nestematele cerbului ¢ idurea fermecati nu pot fi dobandite decdt de acela care asculti Aird sovaire sfaturile Sfintei Duminie. Harap-Alb trebuie sii sape o groapa in care s& se ascunda dupa ce taie capul ceriului dintr-o loviturd. Ascunzitoarea nu trebuie parasiti pnd dup’ apusul soarelui, desi capul cerbului il continuu. A treia prob& este si cea mai dificil, ca si in basmele populare. Spanul cere sii fie adusi fala Imparatului Ros, pentru a o lua de sofic. Accasti proba presupune alt drum inifiatic, cu mai multe tape: intdlnirea cu fumicile cirora le crufi viata, primind in schimb 0 arip%; intalnirea cu albinele, cora le construieste un adapost aduce 0 a doua aripi ca recompensi. Personajele auxiliare se inmulfese prin intélnirile cu Gerilé, Fliménzila, Setila, Pustiri-Lati-Lungilé, Ochili. La curtea imparatului Ros, Harap-Alb si insofitorii sti webuie si facd fafa altor provocdiri pentru 2 dobandi mana fetei: proba ospatului este deptisiti cu ajutorul lui Flimanzild si al lui Setild; innopatul in casa inrosit de foe nu are drept consecinffi moartea tuturor datoriti ajutorului dat de Gerili: alegerea maculu? de nisip este realizat§ cu ajutorul fumicilor; fata impéiratului Ros este paizita si prinsi cu sjutorul lui Ochila si al Tui Pasiri-Laji-Lungila; alegerea fetei se realizeazti cu ajutorul albinelor. Ultima probit este impusi de fati si const in aducerea apei vii, a apei moarte sia celor trei smicele de mar dulee de unde se bat munfii in capete. Sunt implicate, de aceasti dati, personajele animale cw puteri supranaturale iurturica fetei de imparat si calul lui Harap-Alb. Intoarcerea la curtea Ini Verde-Impirat marcheaza si ultima etapa a maturizirii croului, de naturdi afectivl, Harap-Alb se indragosteste de fata imparatului Ros si nu ar vrea s& i-o dea Spanului, eam a procedat cu trofeele dobandite in cursul celorlalte probe. Restabilirea echilibrului se reatizeavi prin dezvaluirea adeviratei identitaji a eroului. Spanul fi taie capul lui Harap-Alb, iar calul il omoara pe uzurpator, ridiedndu-I pan’ in inaltul cerului, de unde ii di dramul. Este, de alifel, una dintre putinele situafii fn care calul igi dezvaluie adevaratele puteri. Fata impiratului Ros recompune tcupal eroului, # descanta, readucdndu-I la viati, element echivalent cu o renastere, care presupune dobandirea noi identititi, de stipan, Basmul cult aduce inovatii stracturii basmului popular prin multiplicarea numdrulul probelor la care este supus eroul si prin complicarea lor progresivs pan’ Ia deznodamantul tipic. Personajul principal nu mai este investit cu calititi exeepfionale, ea in basmul popular, nu mai are puteri neobisnuite, capacitatea de a se metamorfoza si are un caracter complex, reanind calititi $i defeete. De aici, autenticitatea umand pe care o dobandeste eroul si care fi confer un caracter epacte. Desi apartine tipologici voinicului din poveste, ciruia fi este caracteristic atributul invincibiliti(i neconditionate, Harap-Alb este departe de tiparele conventionale, Autorul fl construieste secentuanduei Jatura umana ~ este sovaitor in fata deciziilor sau gata s& se lase st&pfinit de fic, naiy, coplesit de rolul pe care si la asumat. Se distinge printr-o calitate exceptional, care il impune ca erou exemplar: bundtatea. Compensdndu-i slibiciunile firesc umane, bundtatea si mila fi conferk lui Harap-Alb calitatea de arhisemn ( simbol ) al binelui. Personajele auxiliare care i se altura eroului, dator ci calitati Sfinta Duminict, calul nazdrivan, furnicile, albinele, giganfii fabulosi — ext dominanté a croufui in sfera intregului univers. Personajele auxiliare, foarte numeroase, sunt mai complexe decat personajele auxiiare din basmele populare. Uriasii care 4 insofesc pe Harap-Alb sunt putemic umanizafi, ald sub aspect fizionomic, cat si sub aspect psihologic. Portretele lor se alcituiese prin trimitere ta fiinfa um: »Schimonositurt de om”, ,pocitanie de om”, ,dihanic de om”, ,namili de om”, aritare de om" Sunt putemnic caricaturizati, uriasii nu igi pierd trisdturile umane — GerilX Se ceari& cu fnso 2s nemulfumigi de cildura pe care a fiicut-o in casa si ,trdnteste o bruma pe pereti” care fi contrati ceilalfi. Gerila, Flimanzilt si Setila sunt expresia alegoricd a unora dintre impulsurile apat instinctului de apirare si de conservare ale fiintei umane. Actiunile lor se inscriu, de aitfel, in sfera realitiii mai mult decat tn sfera supranaturalului. Ochila si Pasiri-Lati-Lungila apart tipologiei fabulos-mitice. Simfurile lor exagerate se circumscriu sferei cunoasterii. Singurele personaje auxiliare care amintese de basmele populare sunt calul, albinele, furnieile, personificate dobandind calititi supranaturale, Avand in vedere earacteristicile personajclor, se poate spune ci in basmul cult fantasticul este puternic antropomorfizat ( umanizat ), structia subiectului este linear, episoadele se structureazd prin inldinfuire, activnile decurg firese una din cealalti gi se motiveazi reciproc. Timpul si spatial aciunit sunt imuginare, chive decd ax elemente care amintese de universul obignuit. fntampliile se petree odald, cdndva, atunci, adverbele sugerind un timp nedefinit, rupt de cel cotidian. Atemporalititii actiunii fi corespunde imprecizia spatiului -undeva, intr-o piidure, in gréidina ursului. La nivel formal, scenariul epic este ineadrat de formulele specifice, inifiale - ,Anm cio% era odati un crai...” - , mediane — ,Dumnezeu si ne fie, ca cuvntul din poveste, inainte mult mai este” - , finale ~ .”Si a finut veselia ani intregi, si acum mai tine inc’; cine se duce acolo be si mindnci. lar pe la noi, cine are bani bea si mandnc&, iar cine nu, se uiti si rabda”, Basmul cult respect conventia de oralitate din basmul popular, dar naratorul intervine in text prin comentarii si prin reflectii personale, participand la povestire. Scopul relatirii este mai putin didactic si mai mult de delectare: ,,Dar ce-mi pas mie? Eu sunt dator s& va spun povestea si vi rog 54 mrascultayi”. In opinia mea, Povestea lui Harap — Alb valorifica tema confruntirii dintre bine si ria. Ca si in viata reali, pare a spune naratorul, devenit complice al cititorului, limitele dintre Bine si Réu se sterg adesea, provocdndu-l pe omul obisnuit s8 descopere complexitatea unei existenfe in care el insusi ¢ un erou. ~ endl - grim duafagHARAP-ALB caracterizare Ion Creanga, este considerat creatorul basmutlui cult in literatura romana, facand parte din categoria marilor clasici, Povestile sale pastreaza caracterul realist al intamplarilor, iar personajele sunt puternic individualizate si umanizate. Spatiul desfasurarii actiunii este ancorat intro-o realitate sociala si istorica determinate, iar faptele izvorasc din legile firii care guverneaza omenirea, »Povestea lui Harap-Alb”, cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creanga a fost publicat in revista ,Convorbiri literare” Ja 1 august 1877, a fost reprodus de Mihai Eminescu in ziarul ,Timpul” in acelasi an. A fost tradus in limba germana si publicat »Rumanische Revue” in 1886, apoi transpus in italiana, franceza si engleza, incat a capatat repede circulatie europeana. Conform celor mai cunoscute definitii, tema basmului este lupta dinire bine si rau, cz triumful binelui. Cu alte cuvinte, eroul lupta pentru impunerea unor valori morale si elice: corectitudine, onoare, iubire liber consimtita, Cel care nu respecta codul este pedepsit, dat siiertat alteori , oferindu-i-se sansa reintegrar ‘Tema basmului ,Harap-Alb” este aceeasi ca a basmelor populare, in genere: iriumful binelui asupra raului. ,Povesttea Ini Harap-Alb” e un chip de a dovedi ca omul de soi bun se vadeste de sub orice strai si la orice varsta” (G. Calineseu). ‘Tithul neobisnuit al basmului evidentiaza dubla personalitate a protagonistului, reprezentata printr-o identitate reala (de tanar print) si una aparenta (de sluga a Spanului); ‘totodata, acesta reflecta, prin contrastul cromatic ,negru-alb”, armonizarea defectelor si a calitatilor umane, dintre care primele sunt necesare pentru a le verifica, peultimele. Personajele (oameni, dar si fiinte imaginare cu un comportament omenesc) sunt purtatoare ale unor valori simbolice: binele si raul in diversele lor ipostaze. Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. Harap-Alb asemenea oricarui Fat-Frumos din basmul popular este: personaj principal, flind prezent in toate momentele subiectului, pozitiv, protagonist, real si nu fabulos (nu are nici o calitate supranaturala ,G. Calinescu asemanandu-] cu un flacau de la tara Gatorita mentalitatii sale ). Este de asemenea un personaj rotund; nu este doar fiul de imparat si mezinul mai inzestrat decat ceilalti, ci o fiinta complexa, cu defecte si calitati, Desi este atat de mult ajutat de ceilalti si poate fi considerat de lectorul inocent o simpla marioneta, totusi calitatile fi sunt relevate in fraze ezoterice: inteligent, intelept, bun, sociabil, vesel. Invata din greseli, progreseaza si cu fiecare secventa este mai aproape de incheierea initierii, Harap-Alb se transforma, evolueaza; eroul de basm colinda Iumea in cautarea de faple vitejesti, pe cand Harap-Alb are ca scop desavarsirea sa spirituala, Spre deosebire de eroul de basm care este atotstiutor, intelept, urmeaza intocmai sfaturile, Harap-Alb se caracterizeaza prin instabilitate psihiea (nu respecta porunes tatalui) sinu are experienta, Iuandu-se dupa aparente. De asemenea este un personaj tridimensional, care iese din tipar, te surprinde (ca atunci cand da calului cu fraul in cap). Calatoria pe care o face pentra a ajunge imparat este o initiere a flacaului in vederea formarii lui pentru a deveni conducatorul une! fam: ‘i, pe care urmeaza sa si-o intemeieze. El parcurge o perioada de a deprinde si alte lucruri decat cele obisnuite, de a invata si alte aspecte ale unei lumi necunoscute pana atunci, experienta necesara noului adult. Desi inzestrat cu importante calitati, are si slabiciuni omenesti , momente de tristete si disperare, de satisfactii ale invingatorului, toate conducand la desavarsirea Iii ca om. Faptele 1eroului se desfasoara in limita umanului, probele care depasesc sfera realului sunt trecute cu ajutorul celorlalte personaje inzestrate cu puteri supranaturale. Mezinul, impresionat de dezamagirea tatalui, deoarece ceilalti doi frati nu sunt apti pentru a indeplini misiunea incredintata, se duce in gradina si ,incepe sa planga in inima sa’, Momentul cheie este cel al intalnirii tanaralui, aspirant la responsabilitatea de imparat, ‘cu Sfanta Duminica deghizata in cersetoare, care-1 roaga s-o miluiasca. El isi demonstreaza altruismul, adica ajutorul dezinteresat dat celor mai umile fiinte. Eroina supranaturala ii va rasplati generozitatea sufleteasca si gestul miluirii unei fapturi sarace, dezvaluindu-i destinul exceptional care il asteapta: ”...putin mai este si ai sa ajungi imparat, cum nu a mai stat altul pe fata papantului, asa de iubit, de slavit si de puternic’. Cele trei superlative absolute dezvaluie armonia si fericirea in sens uman, implinite prin dragoste, renume si putere. A doua recompensa a constat in indemnul adresat tanarului de a solicita parintelui sau hainele de mire, armele de lupta si calul, alaturi de care repurtase atatea victorii in tinerete. Numai astfel se va produce un transfer de la tata catre fiul care-i va repeta performantele. Demmitatii, sensibilitatii, blandetii, milostiveniei, Harap-Alb le va adauga rabdarea si staruinta in refacerea hainelor destramate si in curatarea armelor ruginite. Voinicul dupa ce "saruta mana tata-sau”, pleaca' la drum, Iuand carte din partea tatalui si, prin dreptul podului (loc de patrundere spre o alta lume; trecerea de la imaturitate la maturitate), ,numai iaca ii iese si lui ursul inainte”. Acum are loc inceputul maturizarii spirituale cand riscandu-si viata isi dovedeste o calitate: mila; (calul se napusti asupra ursului si mezinul ridica buzduganul sa loveasca, dar cand sa izbeasca ursul, un glas de om ii spune: "Dragul tatei, nu da ca eu sunt”). Craiul isi sfatuieste fiul ca in calatoria lui sa se fereasca ,de omul ros, iara mai ales de cel span”, sa nu aiba de-a face cu ei, caci ,sunt foarte sugubeti”, dandu-i si pielea de urs, ca nu se stie cand a prinde bine”. Intalnirea cu spanul este punctul de plecare, cu multiple semmificatii, in devenirea personajului, fiind nevoit sa refaca experienta de viata a tatalui, care calatorise in tinerete prin aceleasi locuri. Codrul in care se rataceste simbolizeaza lumea necunoscuta flacaului care greseste pentru prima oara, incalcand sfatul tatalui sau, acela de a se feri de omul span. Nesocotirea acestor restrictii, ce veneau din experienta de viata a tatalui sau, este momentul care declanseaza un sir nesfarsit de intamplari neplacute si periculoase, care-i pun deseori viata in primejdic. Mezinul craiului, lipsit de experienta, se teme mai ales pentru ca incalease promisiunea de a se feri de omul span, simtindu-se vinovat, deoarece el fusese deprins sa acaulte sfaturile adultilor care-i doreau binele, asa cum respectase intocmai indrumarile pe care ile daduse ,,cersetoarea” in alegerea armelor si a calului. Devenit sluga spanului, isi asuma si numele de Harap-Alb, dovedind in acelasi timp loialitate si supumere fata de stapanul sau, intrucat jurase pe palos. Flacaul nu-si incalea juramantul facut spanului, isi respecta cuvantul dat, rod al unei solide educatii capaiate in copilarie, de a fi integru si demn, capabil sa-si asume vinovatia, cu toate urmarile ce decurg din faptul ca nu urmase sfatul tatalui. Ca in toate basmele si aici se cer trecute probele "focului”- ceea ce face de fapt ca basmul sa devina si un roman de formare. Sfanta Duminica il sfatuieste pe Harap-Alb sa se supuna soartei ca aceasta este oranduita de Dumnezeu. Este supus probelor de aducere a salatilor si a capului si pielii cerbului din Padurea Ursului si respectiv din Padurea Cerbului. Probele la care il supune spanul sunt menite a-1 deprinde pe flacau cu greutatile v faptul ca omul trebuie sa invinga toate piedicile ivite in viata sa, pregatindu-] pentru viitor, cand va trebui sa-si conduca propria gospodarie si propria familie. Harap-Alb este ajutat mereu de cel mai bun prieten al sau, calul fabul de Sfanta Duminica, cea care ii daduse primele sfaturi in evolutia maturizarii sale. In trecerea acestor probe, Harap-Alb este umanizat, el se teme, se plange de soarta, cere ajutorul acelora in care avea incredere, semn ca invatase ceva din experienta sa cu spanul. O experienta 2determinanta pentru maturizarea lui o constituie intalnirea cu omul Ros, un alt pericol de care ar fi trebuit sa se fereasca, asa cum il sfatuise tatal. Calatoria spre curtea imparatului Ros este un necontenit prilej de initiere a flacaului, deprinzand acum invatatura ca orice om, cat de neinsemnat sau ori de cludat ar parea, poate fi de folos, tanarul capatand experienta mai ales in cunoasterea speciei umane. Cele cinci personaje supranaturale intalnite in drumul sau spre imparatul Ros, (Gerila "o dihanie de om care se perpelea pe langa foc”, Flamanzila” o namila de om”, Sctila ful Secetei, nascut in zodia ratelor si impodobit cu darul suptului”, Ochila si Pasari-Lati-Lungila "fiul sagetatorului si nepotul arcasului), ii devin ajutoare de nadejde si-] ajuta in trecerea probelor. Fiecare dintre aceste personaje, conturate uneori cu elemente grotesti ,semnifica omul dominat de trasatura de caracter, viciile pe care oricine le poate avea si pe care flacaul, ca si Ion Creanga insusi, le priveste cu o intelegere si jovialitate. De aceea Harap-Alb are capacitatea umana de a-si face prieteni adevarati, loiali, care sa-] ajute in orice imprejurare dificila a vietii, ecestia folosindu-si tocmai trasaturile dominante, devenite -la nevoie- adevarate talente: "tot omul are un dar si un amar ,si unde prisoseste darul nu se mai baga in seama amarul” (Ochila). De asemenea, sufletul lui bun, dragostea pentru albine si furnici il fac sa le ocroteasea si sa le ajute atunci cand le intalneste in drumul sau, chiar daca pentru asta trebuie sa treaca prin apa ori sa zaboveasca pentru a le construi un adapost. Sigur ca binele pe care Harap-Aib il face se intoarce atunci cand el insusi se afla in impas, craiasa furnicilor si cea a albinelor salvandu-i de asemenea viata. In aceasta etapa a initierfi, Harap-Alb cunoaste dragostea aprinsa pentru o fata, care vine, asadar, din aceeasi lume cu el, pregatindu-l pentru casatorie, care esie unul din reperele finale ale devenirii sale. Ca modalitati de caracterizare retinem: caracterizarea directa, autocaracterizarea "Ravi, tu, razi Harap-Alb”, caracterizarea de catre alte personaje, onomastica personajelor, modalitatile de expunere-naratiunea, dialogul,descrierea, monologul interior umorul, ironia si autoironia. Caracterizarea directa este facuta de narator ful craiului, boboc in felul sav...”, maiv’, ,credul”, de Sf .Duminica (,luminate craisor”, "slab de inger”, "mai fricos decat 0 femeie”, "gaina plouata”), de cal "nu te stiam asa de fricos”, de span "Pentru vrednicia lui mi La Gat tata” ; autocaracterizarea si caracterizarea indirecta: prin nume (oximoronul Harap- negru,Alb), prin limbaj, gesturi, fapte (,ca tovaras, era partas la toate, sila pagube si la castig, si prietenos cu fiecare pentru ca avea nevoie de dansii, in calatoria sa la imparatul Ros”: ocoleste nunta de furnici, primejduindu-si viata; dragostea pentru albine si furnici il fac sa le ocroteasca si sa le ajute atunci cand le intalneste in drumul sau,chiar daca pentru asta trebuie sa treaca prin apa sau sa zaboveasca pentru a le consirui un adapost) si prin relatiile cu celelalie personaje (stie cum sa se comporte cu cei din jur: cal, albine, farnici si cei cinci voinici, si de aceea primeste ajutorul acestora). Se poate observa ca eroul este atipic, deoarece reuneste, spre deosebire de um Fat- Frumos obisnuit, atat calitati (inteligenta la intrebarea ironica a tatalui, "Dar aista cal tu Lai ales?”, baiatul raspunde, in aceeasi maniera in care i s-a pus intrebarea, ca merge printre straini si nu vrea sa bata la ochi; intelepciune la propunerea calului, sa-] duca ori ca vantul, ori ca gandul,prefera prima varianta,considerand,cu prudenta , ca "daca mi-i duce ca gandul mi prapadi”; bunatate - face stup albinelor, ocoleste nunta de furnici; socia! impricteneste usor, este o companie placuta; are o fire vesela ,Razi, tu,razi, Harap-Alb!”; originea nobila ~prin tot ce face isi atrage admiratia celor din jurfidelitate: juramantul si nu divulga identitatea spanului, aduce capul cerbului desi i se fac ofert de tentante), cat si defecte (nesupunere —nu respecta porunca tatalui, naivitate -se lasa pac de span; slabiciune -nu trece proba labirintului/padurea), primele dominandu-le pe cele din urma. ; +propria opinie + incheiere sate casb, ae esupra Ini fnsusi, i en i ‘este in ace] daniaw : Gctivaajunge mi departe,ct va it de Woinf, Desi tn afirmatia lui Balzac ‘complomentare, ew ott Sab phase oe i Stan Papitul de Yon Creangs, si deedt,cele-ale lumii reale, expla Supranatira- my ales. de. iman 1pul i spafiul sunt pale ‘de rind, " t de vedere spatia debutnd intraun capt de alitate ce 5 Actiunea este relataté din nea uned = 4) privile- fifestare a Ecelor- ce | ul este un ales gpict.ie ucts, dar aturale ~ vorbeste,-Zboari, deyine spicata : 5 se ‘descoperirea calului de, cate: ela finatud 2 a itoare, cick Harap-Alb'il tratesza 4 : Rasplata:ia forma unei Teoji de to EL tig : paces xe lipsit.de a ft la nor; pan la hin8 $i pet sige mu sunt : tt ate grocile mort. E 0 lectie pe i G-nimié in viefs, mr rémine nerisplatit, intilneste.de trei oricu. ontul spin, Soe eal a E ripest magica ul, Pia dat Zeiorl ise cont de ‘peentine. 0 ea plange ir rele cwine’: ae - imered ce9a <4 spr {de cumping Ful mu recunoaste indlrecté'se Een este ined , sii cele din umm accepts, piu ngage roll six imporiant in niiat, Acesta (29 . s 3 i ‘fecionuli; rimat de cal intr-o:altl ovazie:. sf ine eispunsul E és x apare sib. ESece 0d "i ume edtesdati, pentru of fac pe face patte din «57 z ‘Cees “ mea Cox lotr nvexperimenta,lipsit de sit fn inifieres ‘5 indirect, . ie ee ain altéle pe f : ‘oameni, capacitatea ‘mdniat. im fe 2 de aparenta acest a.dea cfintiri cu drept echilibra cagtere uma aoe © sinceritat ve preficitorie in faptele, in infiti- mai de la. i. he ines nt lie c8 nd : 2 ‘eresout pin acum departe de orice 3 i 4 : i tatalui: ‘Credul,acesta- i Din vorbele tm chibesinis : alata vreme 4 ma. shi, pan se > - iseu spent e& ful de eral Va ajunge e.ci ‘unul puternic, {ubit si slavit, dar Popes tne eae] it $i tubit fli fi Anjeles: ve" oe fi este dath nu’poate. a fost el insusi supus capricilor+ Seehia confirmari ‘sin glorifcarit = Nous identitate fotos ids i ci i = Uttizatca mijloa- i . celorlingvistice f specifice exprimiri i ‘une opin t % h i i i § iPovestea lui Harap Alb —Relatia dintre doua personaje Se stie ca, in textul epic, personajele sunt purtatoare de semnificatie ale mesajului trasmis prin discurs. Ele sunt rotitele care pun in miscare intregul mecanism al universului fictional. In basm, personajele sunt puratatoarele unor valori simbolice: binele si raul, in diversele lor ipostaze. »Povestea lui Harap Alb” de Ion Creanga, protagonistul, Harap Alb, si Spanul sunt purtatoarele de semnificatie ale mesajului transmis prin discurs, In primul rand, textul lui Ion Creanga fructifica o tema specifica basmului popular, etema lupta dintre bine si rau, deznodamantul surprinzand triunful binelui. Privite sub acest aspect relatia dintre cele doua personaje este una tipica intre protagonist, Harap Alb, ca reprezentant al binelui si antagonistul, Spanul, ca reprezentant al raului, Dar, caracterul simbolie al naratiunii, ca trasatura specifica basmului cult, dezvaluie o alta tema, cea a initierii. Din acest punct de vedere, Spanul este un rau necesar, in absenta sa, initierea eraisorului fiind imposibila, In aceeasi ordine de idei, constructia celor doua personaje trebuie inteleasa in raport cu perspectiva narativa adoptata, Astfel, naratorul omniscient si omniprezent ocupa o povitie de extrateritorialitate in raport cu universul fictional creat. Adopia o perspectiva narativa obicctiv ef nu intervine in destinul personajelor sale, lasandu-le sa evolueze spre deznodamant, in fu de nazuite si stabiciuni. Insa, pe parcursul discursului narativ, se pot observa interventii haratoriale, trasatura a oralitatii stilului. De exemplu, [a scena fantanii, naratoral surprinde ‘biciunea protagonistului: , Fiul cel mic al Craiului ce era sa faca? Se potriveste Spanului si intra in fantana, ca, da, viata omului inainte de toate.” De asemenea, daca privim textul din perspectiva tematicii abordate, cea a luptei dintre bine si rau, atunci putem identifica drept conflict principal cel exterior, dintre fiul cel mic al Crajului si Span, Daca abordam textul din perspectiva temel initierii, atunci putem identifica si un conflict interior. O lupta a sinelui su sinele, intre cele doua ipostaze ale protagonistului, cca de initiat si statutul de initiat Ia care aspira ‘Nu in ultimul rand, mijloacele de caracterizare utilizate in constructia celor doua personaje sunt cele consacrate: caracterizarea directa (realizata de narator sau de celelalte personaje) si cea indirecta (care reiese din gesturi, fapte, atitudini sau relatia dintre personaje) Din punct de vedere tipologic. cele doua personaje intruchipeaza binele (Harap Alb) si raul (Spamul). Caracteristica basmului cult este insa ambiguizarea personajelor. Astfel, protagonistul nu este o intruchipare absoluta a binelui, avand slabiciuni si defecte specific umane. De asemenca, nici Spanul nu este intruchiparca raului, el fiind un rau necesar. Statutul social al protagonistului se modifica pe tot parcursul discursului epic, ffind, ssadar, un personaj rotund. In incipit apare in ipostaza de mezin al Craiului, pe parcurs este sua a Spanului, ca in final, sa devina Imparat Verde. In schimb, Spanul este un personaj sensul in care el nu-si modofica statutul sovial pe parcursul textului: apare doar in ipostaza de ‘maestru spiritual sever in maturizarea protagonistului. Din punct de vedere psihologic, firul naratiy al basmului urmareste desavarsirea personalitatii protagonistului. Daca la inceput este slab si plange de rusinea tatalui, mu este capabil sa distinga intre esenta si aparenta, incalcand sfatul parintese, pe parcursul probelor la care este suspus de Span, personajut Harap Alb dobandeste si dovedeste o serie de calitati nocesare statutului de imparat. De exemplu reuseste sa descopere adevarata esenta umane, atunci cand se intovaraseste cu cei cinci nazdravani, in care intuieste un pospentru irecerea probelor de la curtea Imparatului Rosu, De asemenea, ii este loial Spanului, rezistand tentatici de a se imbogatii prin vinderea pieleii cu nestemate a Cerbului. Sub aspect moral, cele doua personaje sunt prezentate in opozitie, Daca fiul cel mic al Craiului isi dovedeste moralitatea, Spanul este in totalitate imoral, folosindu-se de viclesug, ca arma prineipala pentru a-si atinge scopul. Relatia dintre cele doua personaje este urmarita de catre narator inca din momentul in care protagonistul paraseste curtea Craiului, pornind ,.intr-o alta tara”, pe anevoiosul dram al initierii. © prima secventa narativa, semnificativa pentru ilustrarea relatiei dintre cele doua personaje poate fi considerata cea a fantanii. Incalcand sfatul parintese, eraisorul pentru a iesi viu din padure, accepia tovarasia Spanului. Coborarea in fantana aminteste, in plan simbolie, de taina botezului, Fiul cel mic al Craiului moare in raport cu vechea identitate, cea profana, inscriindu-se de acum, pe o alta treapta a existentei sale, cea a maturizarii. Spanul este cel are ii confera numele de initiat: Harap Alb. Ba mai mult il deposedeaza si de arme, pentru ca mu de acestea are nevoie craisorul, ci , sa prinda la minte” Finalul basmului se constitue intr-o alta secventa narativa, semnificativa pentru relatia dintre cele doua personaje. Spanul il acuza pe Harap Alb ca a divulgat secretul si ii reteaza capul. Cu alte cuvinte, ii produce o a doua moarte simbolica, de data aceasta definitiva. Herap Atb moare fata de lumea materiala si renaste in raport cu lumee spirituala. La randal sau, Spanal este ucis de tovarasul de dram a lui Harap Alb, calul, semn ca initierea a luat sfarsit. Sunt de parare ca finalul basmului ,, Povestea lui Harap Alb” de Ion Creanga dezvaluie, prin cele doua personaje, tema specifica basmului cult: initierea. ‘Am in vedere, cand afirm aceasta, faptul ca intregul drum parcurs de cele dous personaje nu trebuie perceput ca fiind unul fizic, .dintr-o tara”, ,intr-o alta tara”, dupa cum precizeaza incipitul textului. Drumul trebuie perceput in plan simbolic, ca 0 cale a desavarsiii interioare a fiului celui mic al Craiului. In acest sens, rolul Spanului este unul decisiv: in absenta sa maturizarea eroului ar fi fost imposibila. De aceea, calul, tovarasul de drum a lui Harap Alb, it omoara in momental in care initierea a luat sfarsit In concluzie caracterul de basm cult al ,, Povestii lui Harap Alb” de Yon Creat vizibil si la nivelul constructici celor doua personaje prin ambiguizarea trasaturilor defi tori,