Sei sulla pagina 1di 7

Cldiri verzi, produsele ecologice, companii eco-friendly toate aceste cuvinte au devenit din ce n ce mai des

utilizate n ultimii ani. Oameni din ntreaga lume fac eforturi pentru a pstra Pmntul sntos: conduc maini
hibride, folosesc energia eolian sau solar, recicleaz. Mai mult de att, unele ri au adoptat legi pentru a
sprijini acest stil de via. IMOPEDIA.ro prezint clasamentul pentru 2012 al rilor care fac cele mai mari
eforturi pentru a reduce impactul asupra mediului nconjurtor, conform unui indice stabilit de Universitatea
Yale.

Faimoasa Universitate Yale a alctuit un Index de Performan Ambiental (IPA), n baza cruia stabilete ct de
ecologic este fiecare ar. Cercettorii realizeaz anual un clasament al celor mai ecologice ri din lume, dup
25 de criterii, printre care se numr impactul mediului asupra sntii populaiei, protecia habitatului sau
calitatea apei i a aerului. Dei Romnia este clasat pe locul 88 din 132, primind calificativul de performane
slabe, cu un indice de 48,3, exist state mult mai motivate, care au gsit modaliti pentru a reduce emisiile de
carbon i au adoptat deja un stil de via ecologic.
10. Germania 66,9
Germania i-a propus ca, pn n 2022, s nchid toate centralele nucleare, devenind astfel prima ar puternic
industrializat care a decis s renune la energia nuclear. Germania este n topul rilor europene cu surse
alternative de energie sursa principal o constituie vntul (centralele eoliene). n Germania s-a ajuns pn ntracolo nct comunitatea musulman va construi o moschee cu turbine eoliene n minarete.
9. Suedia 68,8
n afar de faptul c Suedia s-a concentrat pe hidroenergie i energie eolian pentru a genera electricitate,
autoritile au stabilit un plan de eliminare a combustibililor fosili, pn n 2020, astfel c 28% din energie i
resurse sunt deja regenerabile i ecologice. Msurile au aprut nc din anii 80, n timpul crizei petrolului, iar
astzi nenumrai ceteni alimenteaz automobilele cu metan, extras din dejeciile vitelor. Mai mult de att,
companiile le cer angajailor s conduc ecologic (respectiv s nu accelereze puternic, s nu demareze n vitez
i s ofeze cu viteze mici), pentru a consuma ct mai puin combustibil.
8. Italia 68,9
Italia este ara cu cele mai extinse suprafee cultivate ecologic din Uniunea European i nu se preocup de puin
timp de acest domeniu: numai n 2006 erau peste 1,1 milioane hectare, adic 20% din totalul terenurilor organice
din UE de la acea vreme. Mai mult de att, Italia a obinut un punctaj maxim IPA n ceea ce privete efectul
mediului nconjurtor asupra sntii. Ca un bonus, Vaticanul este cea mai ecologic zon din lume, Papa
Benedict al XVI-lea fiind denumit i Papa Verde. Vaticanul a obinut anul trecut titlul de stat cu energie
zero, datorat construciilor cu zero energie, cu un bilan energetic anual zero, deoarece consumat sczut din
energia produs este zero.
7. Austria 68,92
Austria a gsit diferite modaliti inedite pentru a se nscrie n tendinele ecologice. De exemplu, cu ocazia
Olimpiadei de Iarn din 2010, autoritile au construit o cldire pasiv pentru a gzdui Comitetul Olimpic.
Aceast construcie nu a folosit sisteme de rcire sau de nclzire, deoarece se autoregleaz din punct de vedere
termic. Recent, Austria s-a alturat Cehiei ntr-un program prin care se dorete plantarea unor grdini ecofriendly la grania dintre cele dou ri. Aceste grdini conin copaci fructiferi, flori i ierburi plantate fr
pesticide.

6. Frana 69
Preedintele Nicolas Sarkozy este cel care a insistat s fie adoptate msuri pentru a se conserva energie i pentru
a fi protejat mediul. Preedintele francez i-a propus ca, pn n 2020, s ridice procentul energiei reciclate de la
9% la 25%, s reduc emisiile de carbon cu 20%, s creasc numrul fermelor organice i cel al cldirilor
modernizate pentru a conserva energie. Dei pare c Frana are numai planuri mree, s-au fcut progrese
semnificative, iar cel mai important este c a fost redus la 80% procentul de electricitate generat de reactoare
nucleare. Pentru a ncuraja achiziia panourilor solare, statul ofer o reducere de taxe proprietarilor care vor s
foloseasc energia solar. Mai mult de att, autoritile au hotrt s foloseasc n procent mai mare lemnul i
baloturile de paie n construcii, deoarece sunt materiale prietenoase cu mediul, care ofer o bun izolaie
termic.
5. Costa Rica 69,03
Costa Rica este cea mai controversat ar din acest clasament, deoarece an de an exist voci care susin c nu
este att de ecologic precum susine indexul IPA. Cu toate acestea, Costa Rica a obinut un 95 puncte din 100 n
ceea ce privete nivelul de mpdurire, dei despdurirea era n anii trecui cea mai mare problem a acestui stat
ntre 1973 i 1989 disprea circa 2,3% din suprafaa total forestier a rii. Astzi, Costa Rica este o destinaie
cunoscut printre turitii eco, deoarece este faimoas pentru biodiversitatea sa: pduri dense, nenumrate specii
de animale i ap din abunden. Un sfert din suprafaa rii este rezervaie natural protejat prin lege. Cu un
plan de dezvoltare inteligent, Costa Rica poate evita calea clasic a rilor n curs de dezvoltare, care polueaz
mediul nconjurtor.
4. Luxemburg 69,2
Dei nu se afla n top 10 anul trecut, Luxemburg recupereaz rapid. Micul stat a obinut punctaj maxim n ceea
ce privete efectul mediului nconjurtor asupra sntii, ceea ce nseamn c aerul i apa sunt de o calitate
ireproabil. ara a mai obinut punctajul maxim IPA i la capitolul biodiversitate i habitat, iar pentru nivelul de
mpdurire a fost notat cu 95 de puncte din 100. Mai mult de att, ara are o evuluie similar cu cea a Norvegiei
i Costa Rica, ntre anii 2000 o 2010.
3. Norvegia 69,9
Pn n 2030, Norvegia i-a propus s fie o ar neutr din punct de vedere al emisiilor de carbon. Pare un scop
ndrzne, lund n calcul faptul c statul depinde de platformele sale petroliere, att ca surs proprie de energie,
ct i pentru export. Autoritile i-au propus s reduc emisiile selectiv, nlocuind un loc poluat cu unul curat.
Norvegia investete sume uriae de bani pentru materializarea unor idei ecologiste, deoarece vrea s descopere
metode prin care s nu produc niciun fel de gaze cu efect de ser. Ca prime msuri, autoritile susin utilizarea
cilor ferate i sper descoperirea unor surse alternative de combustibil, astfel c locuitorii care folosesc
motorina vor suporta o tax mai mare. Mai mult de att, ncepnd din 2009, a fost interzis ntrebuinarea
sistemelor termice alimentate cu petrol. Nu n ultimul rnd, oficialitile se ngrijesc de peisajul deosebit,
anunnd c vor s reduc despduririle care au loc pe toat suprafaa rii. Norvegia a obinut punctaj maxim n
ceea ce privete nivelul de mpdurire sau efectele mediului nconjurtor asupra sntii.
2. Letonia 70,3
Letonia, o mic ar baltic, este printre puinele state care continu s reduc emisiile de gaze cu efect de ser.
Pdurile i mlatinile ocup mai mult de jumtate din suprafaa rii (circa 35.000 kmp din suprafaa total de
puin peste 64.000 kmp) i funcioneaz ca un filtru ce transform dioxidul de carbon n biomas, proces denumit
sechestrarea CO2. Mai mult de att, capitala Riga este considerat a fi cel mai curat ora european. Att
cartierele principale, dar i zonele periferice sunt curate, nepoluate i fr gunoi, ceea ce reprezint o adevrat
performan pentru un ora cu peste un milion de locuitori.

1. Elveia 76,69
Elveia deine un ndelungat record de protecie a mediului: nc din 1914, autoritile au nfiinat primul Parc
Alpin, iar de atunci au mai fost create alte 20. Astzi, n multe localiti elveiene, autoturismele sunt interzise,
iar biciletele sunt principalul mijloc de transport. n plus, exist hoteluri eco-friendly: ofer reduceri clienilor
care vin cu maini hibride, dispun de sisteme de nclzire care reduc emisiile de carbon cu pn la 80% anual, iar
energia se extrage din lacurile din apropiere, procedur folosit i de nenumrate coli elveiene. Mai mult de
att, autoritile au impus diverse taxe pentru folosirea serviciilor de gestionare a deeurilor, iar deversarea
gunoiului ntre graniele rii se pltete. Elveia a obinut un punctaj maxim n ceea ce privete calitatea aerului
i a apei.

Europa in alerta solutiile energetice alternative au devenit o prioritate


Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca era petrolului se apropie de sfarsit; din pacate cea a surselor de
energie regenerabila este inca departe de a-si face simtita prezenta, in conditiile in care Uniunea Europeana este
tot mai dependenta de resursele energetice din import. Promovarea energiei electrice din resurse regenerabile are
ca obiectiv cresterea ponderii surselor regenerabile de energie de la 14 la 22% (pana in 2010) din consumul brut
de energie electrica din Uniunea Europeana.

Energia verde - potential nevalorificat

Dupa modelul european, Romania a elaborat o strategie in ceea ce priveste energia verde, prin care isi stabileste
ca tinta, pana in 2010, o cota de 4% din energie obtinuta din resurse regenerabile: energie eoliana, energie solara,
biomasa. Aceasta cota reprezinta circa 750 megawati. Trebuie spus insa ca energia obtinuta din resurse
energetice regenerabile va avea un pret cu aproape 50% mai mare decat tarifele actuale. Facilitatile create fac ca
din ce in ce mai multe firme romanesti si straine sa doreasca sa se implice in producerea de energie electrica din
resurse regenerabile.

Energia solara - o alternativa atractiva

Spre deosebire de sursele fosile de energie, energia solara este infinita, din care motiv, omenirea in ultimile
decenii este nevoita sa elaboreze noi tehnologii solare capabile sa genereze energie ieftina, independenta de orice
alt tip de materie prima si ecologic pura.
Valoarea totala a energiei solare interceptata de pamint este de 178*109 MW, ceea ce e de 15000 de ori mai mult
decit necesarul curent al omenirii.
Densitatea medie a fluxului radiant pe o suprafata orizontala variaza intre 250 W/m2, in Sahara, si 100 W/m2, in
Europa Centrala. Valorile globale ale energiei solare. Insasi panourile fotovoltaice, indeosebi cunoscute ca
panouri solare, sunt echipamente care transforma lumina in electricitate, pe baza efectului fotoelectric.
Reprezinta fara indoiala cea mai eleganta solutie ecologica de producere a energiei electrice. Tehnologiile solare
folosesc energia soarelui pentru a produce caldura, lumina, apa calda si chiar aer conditionat pentru locuinte si
zona industriala. Panourile solare sunt una cele mai populare surse de energie alternativa folosita pentru
sistemele electrice private si industriale. Oricine poate folosi aceasta energie gratuita.

Energia eoliana

Energia eoliana a avut impactul cel mai puternic la nivel mondial, in special in ultimii sase ani. Potentialul
energetic eolian este cel mai favorabil pe litoralul Marii Negre, in zone montane si podisuri din Moldova sau
Dobrogea. Fata de totalul de 31.128 MW instalati pe glob, Romania apare cu 1 MW instalat in energie eoliana.

Lider de necontestat este Germania, cu peste 12.000 MW. Marile avantaje ale utilizarii energiei eoliene sunt
protejarea mediului, costul de producere competitiv, comparativ cu al centralelor clasice, timpul redus de montaj.

Biomasa potential energetic urias

Biomasa este partea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor din agricultura, inclusiv substantele
vegetale si animale, silvicultura si industriile conexe, precum si partea biodegradabila a deseurilor industriale si
urbane. (Definitie cuprinsa in Hotararea nr. 1844 din 2005 privind promovarea utilizarii biocarburantilor si a
altor carburanti regenerabili pentru transport). Biomasa reprezinta resursa regenerabila cea mai abundenta de pe
planeta. Aceasta include absolut toata materia organica produsa prin procesele metabolice ale organismelor vii.
Biomasa este prima forma de energie utilizata de om, odata cu descoperirea focului.
Se apreciaza ca Romania are un potential energetic ridicat de biomasa, evaluat la aproximativ 7.600 mii tep/an
(tone echivalent petrol), adica aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000. Astfel,
54% din caldura produsa pe baza de biomasa se obtine din arderea de reziduuri forestiere sau 89% din caldura
necesara incalzirii locuintelor si prepararea hranei (mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri si
deseuri vegetale

Energia hidraulica

Reprezinta capacitatea unui sistem fizic (apa) de a efectua un lucru mecanic la trecerea dintr-o stare data in alta
stare (curgere). Datorita circuitului apei in natura intretinut de energia Soarelui, este considerata o forma de
energie regenerabila.
Solutiile energetice alternative sunt nu numai un imperativ economic ci si unul ecologic. Prin poluarea pe care o
cauzam, putem face ca locurile minunate n care ne petrecem vacantele sa dispara, schimbarile climatice fiind
parca modul planetei de a ne atrage atentia asupra actiunilor noastre. Turbinele Eoliene sunt una din cele mai
vechi forme de energie alternativa utilizata in lume. In plus, vantul este gratis si inepuizabil, nu produce deseuri
sau gaze nocive, costurile si timpul de implementare sunt reduse. Nu ne ramane decat sa constientizam existenta
acestor resurse si sa le exploatam.
____________
Energia alternativa este un termen folosit pentru unele surse de energie si tehnologii de stocare a energiei, in
general cu referire la energii netraditionale cu impact scazut asupra mediului nconjurator.In general, se
considera energie alternativa acea energie care este obtinuta dintr-o sursa naturala cum ar fi mareele, caderile de
apa, miscarile maselor de aer (vanturile), soarele, biomasa.Unele dintre aceste surse sunt epuizabile, iar altele
regenerabile. Iata o scurta prezentare a diferitelor tipuri de energii primare regenerabile recunoscute oficial.
Energia biomasei
Biomasa reprezinta partea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor care provin din agricultura,
inclusiv substante vegetale si animale, silvicultura si industrii conexe, precum si partea biodegradabila a
deseurilor industriale si urbane.
Energia apelor(hidroenergia)
Hidroenergia sau energia hidraulica reprezinta capacitatea sistemului fizic reprezentat de apa de a efectua lucru
mecanic prin curgere; datorita circuitului apei in natura este considerata o forma de energie regenerabila.
Energia hidraulica este de fapt o energie mecanica potentiala sau cinetica. Exploatarea acestei energii se face in
hidrocentrale si in centralele care produc energie electrica pe baza energiei valurilor si mareelor .
Energia aerului

Energia aerului este determinata de curentii de aer care se formeaza din cauza incalzirii neuniforme a
Pamantului, iar acesti curenti genereaza o energie cinetica cunoscuta ca energie eoliana. Energia eoliana este o
sursa regenerabila de energie care, captata cu ajutorul unor turbine genereaza curent electric.
Energia solara
Energia solara este o sursa de energie regenerabila care este produsa de lumina si radiatia Soarelui. Energia
solara este utilizata in practica pentru: - generarea de electricitate cu ajutorul panourilor fotovoltaice; - generarea
de electricitate cu ajutorul centralor electrice termale; - incalzirea cu panouri termice; - incalzirea directa.
Energia geotermala
Energia geotermala este o forma de energie regenerabila care se obtine din caldura aflata n interiorul
Pamantului. Aburul si apa fierbinte, care se capteaza in special n zonele cu activitate vulcanica si tectonica, sunt
utilizate pentru incalzire si pentru producerea de energie electrica. Mai exista insa o serie intreaga de energii si
tehnologii alternative de obtinere a energiei, mai putin cunoscute decat cele enumerate; incercam asadar sa le
evidentiem in aceste pagini incercand astfel sa sprijinim eforturile pe care persoane particulare sau diferite
organizatii le fac in sensul cercetarii si obtinerii de energie pe cai, considerate din punct devedere oficial, exotice.
Pentru Republica Moldova sunt prioritare urmtoarele aciuni, stipulate n Convenia-cadru
i n Protocolul de la Kyoto:
1. n domeniul limitrii i atenurii emisiilor de GES:
a) n sectorul energetic, ce cuprinde transportul combustibililor, conversia energiei primare acombustibililor,
transportul energiei secundare prin reelele termice i electrice, utilizareaenergiei sub toate formele:
- ncurajarea reformelor, care ar contribui la realizarea politi-cilor i msurilor de limitare aemisiilor de GES la
toate etapele de producere i transport al energiei electrice i termice;
- sporirea eficienei energetice n ramurile de baz ale econo-miei naionale i n sectorulrezidenial;
- optimizarea i includerea n bilanul energetic a surselor noi i regenerabile de energie;
- conformarea la normele i standardele europene de prevenire a polurii mediului.
b) sectorul procese industriale:
- retehnologizarea proceselor tehnologice, n scopul folosirii raionale a resurselor naturalei energetice i
reducerii deeurilor de producie;
- promovarea produciei ecologic pure i implementarea tehno-logiilor nonpoluante;
- perfecionarea i completarea cadrului legislativ, conform standardelor europene (normepentru emisii).
c) sectorul transporturi:
- utilizarea pe scar larg a transportului electric, moderni-zarea mijloacelor de transport iutilizarea
combustibililor mai puin poluani: benzin neetilat, gaz natural i biocombustibili;
- optimizarea reelelor de transport urban i interurban;
- aplicarea msurilor economice i de impozitare pentru sti-mularea rennoirii parcului devehicule i material
rulant;
- facilitarea utilizrii transportului public.

d) sectorul agricultur i industria de prelucrare a produciei agricole:


- utilizarea eficient a combustibilului;
- utilizarea surselor regenerabile de energie (solar, a vntului, biogazului, a friguluinatural) ca mijloc de
reducere a consumului de combustibil tradiional;
- utilizarea tehnologiilor moderne cu consum redus de energie i ecologic pure;
- valorificarea deeurilor industriei prelucrtoare i a celor provenite din agricultur.
e) sectorul deeuri:
- valorificarea i neutralizarea deeurilor;
- minimalizarea surselor generatoare de deeuri;
- renunarea la materia prim, ce conine substane toxice;
- utilizarea n scopuri energetice a deeurilor organice i dega-jrilor de metan din deeuri.
2. n domeniul sporirii capacitilor absorbanilor de GES:
- evidena i fortificarea msurilor de protecie a pdurilor contra bolilor i vtmtorilor;
- mpdurirea zonelor de protecie a bazinelor acvatice i extin-derea perdelelor forestiere deprotecie pe lng
principalele ci de comunicare;
- mpdurirea noilor zone cu soluri degradate;
- consolidarea bazei semincere i de cretere a materialului sditor de reproducere dinspecii autohtone.
3. n domeniul adaptrii la schimbrile climatice:
a) pentru ecosistemele naturale:
- extinderea ariilor protejate pentru acele ecosisteme, care sunt mai sensibile la schimbrileclimatice;
- organizarea monitoringului n scopul meninerii stabilitii speciilor i ecosistemelor n funcie de schimbrile
climatice, reali-zarea msurilor de sporire a rezistenei acestora la schimbri;
- elaborarea i implementarea programelor de extindere a p-durilor i altor spaii verzi, administrarea corect a
potenialului forestier;- restabilirea zonelor umede.
b) pentru resursele acvatice:
- protecia apelor contra polurii i epuizrii cauzate de activi-tatea antropogen;
- prevenirea i lichidarea efectelor distructive ale apelor;
- protecia contra inundaiilor i subinundaiilor;
- sigurana construciilor hidrotehnice contra inundaiilor.
c) pentru agroecosisteme:
- adaptarea procesului de utilizare a resurselor naturale cu des-tinaie agricol la principiile dezvoltrii durabile a
agriculturii;

- crearea condiiilor socio-economice pentru activiti profita-bile ale gospodriei agricole;


- elaborarea de soiuri, hibrizi i tehnologii adaptate la noi con-diii climatice;
- elaborarea i implementarea sistemelor complexe (hidro- i agro-tehnice) de acumulare i utilizare eficient a
precipitaiilor atmosferice;
- implementarea sistemelor de agricultur, care ar contribui la reducerea eroziunii i degradrii solului;
- administrarea corect a terenurilor agricole i a punilor.
4. n domeniul sntii publice:
- restructurarea sistemului de monitorizare a sntii publice;- distribuirea i ndeprtarea obiectivelor poluate
de zonele de munc i odihn.
5. n domeniul cercetrii i organizrii observaiilor climatice:
- dezvoltarea cercetrilor tiinifice n domeniul schimbrii climei i perfecionarea sistemului
naional de observri sistematice.