CALEA™IN CURBA “Probleme + suprainAltarea c&ii 5 '" gupralargiree: céii 5 2 curbe:de racordare ; z a cea asigurarea echerulul fn curb, i Suj teres c&ii’ Lercirculetim in aurbi spare forte centrifugi.Pentru m se ines seamadecefectul ed, firul exterior de sink se supratnalts {n report cu firul interior, Consideram un vehicul ou doud osii care cireula au 9 vitezé “eonstant& y (m/s) printr-o aurbi ate de cere de rac R (m). Vehiculul este previzut au suspensie:; aceast& suspensie separd mase> suspendaté (arcuitd) de mage: nesuspendatd (masa: nearcuitd). Ca urmare @ axistented suspensied , cutis vehicululul ae inclin§ fn raport au axe osiei, respectiv. se fnclind fn raport ou planul de rulare. | . . Th prime otapi , se considera cA suspensiile sint blocate (nu existé).In figuré eint reprezentate:-in centrul de grew | tae al vehiculului- greutatea 1 forge centrifugs : Game th Bo ave } fn care "g" este acceleratia eravitetionata on v?/f este acce- leratia centrifug’. ( Forte centrifugé gi accelerati= centrifugi au ditkctia | @rdzontalé iar greutates , directia verticald ; \ Cind viteza.se exprimd in Km/h , atunci acceleratia centrifuga’ — exprimat& in m/s* - se objine astfel: * a, = V21((3,6)7.R) 1 "f\" reprezinté unghiul fécut de anu), de rulare'G ordzontale, “ysme, Cele douk acceleraatii (a, gig) se Inlocuiesc printr-un sistem echivalent de acceleratii si anume: o acceleratjie per pendiculeré pe planul de. rulere 1 0 acceleratie paralelé cu planul de: rulere * te } aveste acceleratii Snlocuitoare action neaz’ in'centrul ée greutate.Acceleratia "Y)" este denumita sccpleratie necompenset&.Din figura rezulta + P, = Becosy, - Basing * - Pentru vadlori reduse ale unghivlut to se accepta cosf, 1st sinf, = b/2e, unde. "h" reprezinté suprainiltarea iar "Ze" depirtarea dintre punctele.de pe suprafatelé. de rulare ale cplor dous gine, punc apartinind axclor de sinetrie ale acestor sine.le sinele tip 49 si la largimea: nominalé a c&ii de 1435 um , departarea "Ze" este egalé ou 1500 mn, _Cu aceste aproximatii rezulta + fy, = ¥2/((3,6)7.8) — geb/ze Q. Pentru o razk "RY gi o vitez& "VW" date , revulth o vax loare "hY pentru care acceleratia: necompénsata se anuleaz#.De asemenea, pentru o razi "R" si o suprainditare "h" date , exists o' vitezd - notata cu V, pentru care aoceleratiai necompensats ge anuleaz’ .Viteza V, este demunith vite’ de: echilibm. Pentru g © 9,81 m/a* si 2e = 1500 mm, din conditia m7 0 » rezulta . > % = 0,295) Reb Se obtine itera "~ Ko/h., cind muprainsiares se intro duce $n mm iarizpea in "m", i La viteza de echilibru , sireig ae in sint egal Snoareate, respectiy au aceleagd uzuri yerticale .Nu toate vehiculele circulé imsi cu viteza de echilibru,la o vitez’ } diferita de viteza de echilibru , 1, #0 si apare o ‘forts necompencat’ “F," care actioneazd in centrul de greutate fiind peralela cu Pplanul de rulare gi care este egald cu Ft met, = (6/6). Pye ‘ : In continuare, considerim of vehiculul este cu suspensie,Suspensia (similaré unvi resort) are rigiditatea "Q.” .Rigiditates "9." este meric egalA au acces forta-3- ; care aplicaté asupre.rezosrtului (vezi igure provoacé 0 de formare unttari m acestuim Rigiditatea "9," se refer le sus- nee B55. dea pensia aferenté uned roti @ vehiculu: ‘a) Pentru cele douk rofi situate de aceeasi parte 3 mvehiculului, rigiditeted este (2 8,)+ In figure 2, imciroulatie: dn curba, cutie Vehioululus’ capata inelinerea (Pf, > Ye) - 4 in raport qu orizontalas departarea tntre guepbhel eA! betangd cu"Zb" De asemenea: “Q, L greutatea, total pe roat’ ( acct " 4a, | cate gieutatéa totalé a vehicululus , ‘airoyd): = greutatea partis fecuste ‘care roe * vine: unei roti 5 = greutetea nearcuith (nesuspendat®) Se i care revine uned roti. Cu aceste va se poate scrie:: = Ho, + WO, Pentru venicutel ou suspensii, pentru seceleredia necom- peneats (17), penimogenteaccenis 1 OF? ectioneazd peraiel _au platforma cutiei rezulta t De = Ze costfy fe) - Pesin > Po)+ ; ‘Cu aceleagi aproximatii ( cos (for +f.) “21 gh ainf, - [,) ~ sin farses fe soos fysinf= Ss sinfy - sinf.= Wize) - sin fy Y moaax Se oftine + dQ. 4 42 /((3,6)2.R) = eafit2e) + sesin fee’ Rezultd of aceleratim necompensedit este funatie. dee iment Al care este necunoscut, § * Se gtie- cd vehiculul ou cutie avind Srelinarea (f, - f tn raport au orizontala este in echilibru, Pentru caiculul lui ef" se corte consti: ca momentul: in punctul "C 88 fie egal, ou zero « y= 0 . : > &, ashe = AQ,.20 Sale i), * valent), )“ae (Py), *40,/e)(V9/((346)7.R) ~eeb/(2e) +sin f,) “ Intre fortm Ad, #4 rigiditatea sugpensied pe o parte @ venicu- lulu existé redatin : ’ dog = (2.0). besiti fer . IntrodueSndi fn ecuntim dee moirent in report ou pe nie rezultd : _ a OG ak, Singura: necunoseuti este vf," . Din celede mai sus rezulta 2 . sinf,* 2( To ~ gh/(2e) ss & 5,6°R unde: "s" ~ numit goieficient de suniste sau coieficient dee inclinare @cutiel , este egal cu: 2 ' t ae sa, ae @ Cu redajie lui sinf, » pentru weston necompensacté (i, resulta: wo, f on - ovo “ass) Pentru partea nearcuitd , accelera}ia: necompensata este nhs 2 inn [seg ~ ove: Kg = 2). ng 44) Coeficientul dec cuplete:"s" depinde: in primul rind de rigiditatea suspensiei: - 3s =o (vehicul f4ra suspensie) , realtd s = 0 aD, = Dns i Coeficientul de suplete este limitet,Lm vagoane de c&lé- tori , veloarea maxim& edmisi este de 0,4 .L@ vehiculescu pento- grat t Spey = 0)25 + aceasth Limits este impusi de aonditia Dec.“56 dei @ se asigura alimentarea cu energie. electrici de le linia de contact. Cu aft 9, este mai mic ou atit entetictentt de eupleye este mad mare. SUPRAINALTAREA TEORETICA .EXCESUL DE SUPRAINALTARE. INSU- FICTENTA DE SUPRAINALTARE, =~ . Suprafnltsrea teoretict este acea suprainiitare 1m,care firle de gink aint egal incireate , respectiv , aint egal ’ Aceasté surrefnittere se noteaz’ au hi » a ’ pentiu 2e 1500 mn gig = 9,81 m/s” , este egalé cu: hy = 12,8. eS () in care "V" ge introduce in Kn/h , "R" Sn metrii ,g1 , resulta suprainéltarea in mm. Penten vehioulul care cdrculé cu viteza:Vag, 2xist& o insuficdenté de suprainiltare notaté ou “a . z =(h,), h ° 1,8 Yoox, -h, * Vora. unde "h" este suprainiltarea efectiva unicd existenté in ourba, Pentru vehioulul care circulé au viteze-V,,, , exist& un exces de suprainiltare , notat cu "E" : Eeh-= 11,8 V2. R i Intre acceleratia: necompensata (17), 94 Mpsm (insu ficdne ta} de: supradndljare: - exist& relntin de legiturd + * (Kg= prceg Ameer’ eS iyiy om Pentre ee Myr my Zen Soe mm ) repel * i Z (tes) Gjem ve : Oe 0 game OO In reglement&rile actuale , spceléragim necompensaté Om. este Limitatd lai valoarea 0,65 m/s°, i Considering aor Dyk § 26 = 2500 mn 5g = 9,81 n/a si i (Big = 0065 m/e? , remultd T+ 70 mm. tel™ -6- Stabilirea vitezei maxime: printr-o curbé arc de cere data Prin curb& mu trebuie: si fie densest acceleratia neconpen- | sat Limite (1), ,egadd ou 0,65 n/a® (sou ceea ce este acelasi lueru ~ nu trebuie depigité valoarea maxind pentru insifieciente:" "Ie de suprainAltare egald ou 70 mm) : : °Y, - Nae YsR/11,8 6 . fn care WI" gi'™h" ge'introduc fn mm , "RY fn metrié gf reaulta "Vay" tn Kn/h .Aceastd vitezd maxim’ aaiguré niémad “condi tie _ Peferitoare, 1m insufieientas intté deo ayprainalyare admisk. “pentru vatezes miniaa "V8 3” ‘jinfler caf fn cazuh’aondi—"+ : ‘min 2 Hed pedyting: sasutteo tena ‘de> suprafniltare se poate serie: paws tyav Tang/® Din aseast& relatie:gi din Telatidpentra insufietenta de su- preinditere rezulté: ~ R(h-8) = 11,8,vain R(I +h) « 11,8.¥2¢ respectiv, prin impartire: : Vv, 2 Leb. max , wee”! Tam? Say Vmax = ¥; (+b) "2 ‘max min’ V “Che) Excesul de: supraindltare are velori limiti care depind de traficul de marfa zilnic merfif E = 50 mn, pentru trafic Izilnic peste 60000, t ; E = 60 m , pentru trafic de marfa zilnic ,Sntre 0000 g1 60000 t B= 70mm ,yentru trafic de merfaé zilnic ub. 30000 t, Reladia obtinuta pentru determinarea vitezes maxime explicd devce , pe:linifle: pe care se doreste circulatia ou viteze mari , se separd traficul de: ealstort de traficul ~ demarfa; exist& linii separate de mare seha Prinoipiu? "Rh" = constant * : S-m vazut c& vitezm de echilibru "V," se poate determina, ou relatia : Veqnlt.h , unte th este supraindltarda de pe teren, Dect prin aurbexrespectiva se ciroulé. au yiteza de echilibru -o constantA- atunod firelesde sink sint egal indircate 91 égel’ uzete: per suprefate de,rulavé,In ‘acest daz, a plice pringipiul ~” "Ryb* egal constant’ insqamnde asigura o SncBreare simetrica~ cu forte: verticale ale tirelor de ‘ginA"} toate vehioulede circul§ Ins& cu "Vg" , ‘p1 pentru raze.data , Tezulté care este. suprainil- area de-aplicat pe-teren, wy : -Inrealitate , intre dou stétii j exists tan,‘sector de linte .Pecare pot existacmed. multescurbesUn sector de inte este caran- terdzat de’ faptul cf traticyl trenurilon de matyfa ztintc este | acelagi* 1 printr-o vitezd maximA a liniei, Dacé depirtarea inte outys este subd 100 m , curbele respective alcdtuiesc o Stupare de curbe ; restul curbelor sint considerate curbe izo~ iste.Peste gruparea ‘de curbe se circuld cu o aceeagi vitezd maxim ,care poate f4 inferioara vitezei maxine: aferente: secto- Tului ; in seest caz, pe gruparea respectivé de curbe aver o /_dimitare de viteri. , : Tn carul e douk aurbe: din eseeagi grupare de raze: Ry S4R, 91 de supraindltari hy sh, » unde R,< Ry, ae poate serie: ( pe:ansamblul celor dou’ curbe: se wirculé au aceiagi viteza "V") . Ty = lawn + hy yet Tg 1,8,¥7/R, “hy Impirtind cu hy prima relatie s1 ou hy'cea de a doua Telagie , se objine ‘ A respecte: pringipiul "R,h" = constant ,inseamnk a obfine: din relafiile:de mad sus a& (in menbrul al 2-1em ain cele dou& relatii , constanta este aceiasi) ea I . OR iy . Adio&, das& prin curbs: cu razecea mad mica (curbeR,) 26 accept o lipsk de suprafndltare I, ( aferenta vitezed V 51 supraingltarii hy) , etunci , pe curba de memeatntijer rezi-8- Ay ~fn quprinsel odreim suprainalterea h este net aic& 556 vacirculm cu’o insuficients de eupradnblyare de asemeness mai. mick « Determinarea. supreinal} ed efectives Pe teren se aplica o singura euprainiitare (desi trenurile cireula -, printr-o ourbé datay , ati viteze diferite); sceasts * supraini tere este: qumith supraindlfare efectivé, ° Peritru o-gurbi izolatS setprocedeaz astfel : * = se, determin’ vitezs nedie:"V," m'trenurilor de nerf , au relajin: Va 2 Zing gh i ing’ x unde "ny" reprezinta numirul somabstor care odrould «cu vite~ zaaMVshb.: ; sin fonetie de tpafioud de narfi 21inie se adeze Limite: din*reglementri pentru excesul "E" de supraindltare care se admite: ; = se conedderd limita pentru insuficients de supreinkl- fare I = 70 mm ; ~ se determin’ supreindlterea normal , notaté cu up,” pi definits prin reledim : = 11,8.v°/R - I ~ ge determin’ suprainiltarea maximi jnoteti ou "h,,." ob{inuté din conditia de mm se depigi , pentru viteza:"V," exesul admis de suprainiliare + = 11,8.v2sa" +B = deck bh, <'hygy » supredniltarea efectivé 9° is egal cu Bat adicé R= bye ~ dapd by > se introdiice limitare de vitez& Q (de 1m viteze: "W" la viteze "V,"_) si se reim- calculu pink 'ofnd se indeplineste conditie , hy Maas, Suprainéltarca naxind ‘aduiat m se(realizm pe terenn: este de 150 mm. Pentru o grupare de gurbe so procedeazt | eatfel Se adege ourba din grupare avind reza cea mad mica ‘gh se determin’ supraSnAltarea efectivd care {1 corespunde cm gi Sn cazul unei curbe izolete, Apoi, pentru celeledte:curbe Gin grupare , supraindlyarea efectiva se stabileste pe baze- Prinotphuus "Rh" = aonstant , repediv cu reladie: hy = B.R/R, » unde *h" gi "R" se refer& lee curb cu raza minim’ din grupere.-9- Pe liniile.din abatere ale aparatelor de calle @ mu exista supraindltare ; de asemenese pe curbele de legituré , 6 wivwoma nu exist’ suprafndltere. -..- curba de. Pug aura - . ~ Rppargt de cole ” . Pe liniile dirscte Ande opresc trehurile de cblatort , supraindltarea maximi se liniteazi le 120 mn, Lg metrou , unde toate” garniturile circuls practic “ou seéingi vitezt, supraintttarea efectivé se im egeda cu supraindlfarea teoreticé , f4rd a se depigt inst supradind l= , tarea maxim’ (150 m.), In curbeie: progresive: ( gfe vedem figure », » eplicind princdy " piul “Rh " = constant ,rezuits a& - atunod ofmd curbure varian PecrEsve : L ae i fee wg 2 BS zA Liniar |, ‘51 supriatriiterea variazd Liner 9iVranape , suprafindltarii se intinde: pe: toat& lungimes curbed de racor- dare. { Phestic, suprainéltarea se realizedz& urin ridioaree firulut exterior de sink in raport au firul interior (comud jain, figura) Her sgntote tom g4 "bY sint greu de realizat -¢ r 9 SE TER INFERIOR gi de intretinut.Cazul "b" prezintd avantedul od - prin curbé ~ centrul de greutate al vebiculului se migcd pero dreaptd parsiels au elementul de profil,-lo- SUPRALARGIREA CAIT. Supeadargirem c&ii reprezinta un spor "s" care si de adaugé Je lirgimee:nominala « Mtcgdck cSii din aliniament gsi care se aplicé ca largime nominald mc&ii in aurbele cu rezd mic& si enume fn curbele cu R 2350 m.In aliniament,valoarea nominala largimii, ciii - ecartamentul - este —"laslinii noi gi le rafactii de lini au Wateriel fou - de 1435 mm ; lefstfed de lini! ,th mame eourbele eu razi'2350 , Valoarea nominald @ largimii S411 este de © *3(1435 + s) mm,In cazul gonstructiilor de linii noi 54 al refac~ ‘qiitor ou madorind semsbun_, fn cezul repéragitior rpticale of \ gl cedor pericdice , precum gi pecliniile din exploatare , Jargimes, \,nominal& en cdii este de 1435 ankin 2 adinianest gi de {1435 + s) mm in curbelecau raz’. 350 m.Larfimees nominals: ‘mbAil trébuiersd fie: cunoseuta , deoarece , abaterile permise se raporteaz’ la aceast’ Lkrgime nominalé cAii, . Din condijia de rezemare corespunzitoare & bandejului pe: supra— " fatecde rulare « ginei , limitdptabilité pentru lirgimes: maxima @ e&il este de 1470 mm.Pentru o osie montetk ou abateri le Limits ( & se vedee: fig.) , rezemaree corespunzitoere # bandajului @ pe suprefete de rulare e ginei (le osia- agezat& in pozitie radialé Intr-o curb& cu supredlirgiree: maximA gi cu abeterea maximi admisa Je: lArgimee nomingl& & c&ii) presupune: conditie (punctul "Ky" de pe suprafata de rulare # bandajului si fie situat 1a dreapta punctului *M,' "de pe suprafate de rujere & gined) ~: ~ dx 0 i + Pig. 1.Rezemarea corespunzitoare @ bandagului pe’ suprafate de rulere @ gine, Supralargimes mexind a ciii este de 254m, ~ Supralirgirea care se realizeazd pe: teren este unicd.Intru- eit , peo linte data circuld vehicule:cu diferite: baze rigide (bare rigidd reprezinté , le un vehicul simplu — depirtarea intre osiile extreme din aleStuirea acestui vehicul care rémin tot timpul ,practic, paralele intre ele), supralargirea c&ii intro aurbi de rezd daté se determins din conditimecm : vehioulul-u- cel mad réspindit pe retea ( seu bare rigid’ prepehderentd pe retes) s& adb& o inscriere optimé prin curbe data,In Figure se prezinta’ “ay estonia (poritse F'peccare Strebule: sf’ o post avea bazm, right ‘Sn ourbé'astfel fncit ‘Inscrierem et sa file: optind ( scemsté pozi=~ ties fost confirmata de experimentari).Cu alte cuvinte, largimea c&ii trebuie: s& permité bagei rigide: cu dous osii s& poxtd ocupa in cele zitia cu osie din 5; in lungul razed (pozitia: radi-~ ali o opted din spatelIn figure de mai sus, lé{jimea osied montate ae notat cu "q" , ldrgimea céii in aliniament cu me," , laérgimew Bil in ourbé ou "e, on raza’ curbed cu "RY, baza rigidd ou "B, soy bratul de epucere cu "bt jer supradirgirea cAii cu "s",Insorieres: optima trebuie: sé fie asigurataé in conditiile cele mad defavorabile: pri-~ vind abterile: le elementele dimensionale privitoare le osie montata g1 privitoare lx cale.In deducerem relatiei de calcul , se pleacd de relatiw sproximativa snttinsta fn cazul retrastirilor de ourbe: gi anume : . f= c7/(8R) , : ~ unde "£" reprezint& sigeate in dreptul mijlocului cor2ii tar "c™ reprezintA lungimes: corzii, . Rezulta + 7 f : eg at f wat (2B, + 20b)7 40) (8) seen ’ , Bratul de-apucare se poate determing pe bagm relatiilor de calcul stabilite: cu ocavimanalizei osiei in pozitie: de atec, sau se poate stabili,aproximativ , ou relatia': Boe: ve tet, . unde= 1 r este raza cerculu nominal de rulere ; fi, - inclinerea ~ fn report) cu orizontele:, & portiunii arephe de: pe fatasactivt a buzed bandajului ( care12 -, ne considers de: 60° inlEuxematiwn gi de 70° la: locomotive ). In acelagi timp, pentru bazar rigid cer mad lungd , prin curbe respectivé trebuie-et fie asiguradé tnecrieres: ou ‘un Joc total minim de 3 mm ( cafe , de fapt reprezinté jumitate din jooul total minim admis in alininanet,, evind in vedere abaterlile li-, ita admise la: lirgimeanominala a-céidi gi abaterile: limité edmise lm osia montatd : 1432 ~ 26 = 6 mm). é juprebdrgires’ Gait” se" reslizeaza “pr interior de gind , aceastm , Sntructt - In curbai ~ firul exteriw: Jove’ rol de fir conducktor;Supralargires oAi1 s@ mentine: cu,ve- loare constanta pe lungines corespunzétoare arcului.de cere gi se” | piemde."peco lungine "1" in cuprinsul curbed, progresive,In “figuré se rerrezintS modul de introducere = suprelargirii caii A Intr-o, curb& previizut& ou curbe progresive. Reelizeres supralargirii c4i in curba, ' Lumginea de pierdere a suprelargirif-ciii se stebileste | ‘Gin douk eonddtig: : a) Sn punctul din cuprinsul curbed progresive unde se = ajun ge- le calea fis supralirgire, trebuia ce raza: de curburé | si fie > 350m} Do b) Pierderes: supradargirit OmLi sh se tack Linter cu varis~ fixde cel mult 1 nim/m, . iy GURBE DE RACORDARE, pos Curbele de racordare: (gau curbele denumite brogrésive) ; ; sint previzute pentru a se eliming efectul eyarified balste @ fortei centrifuge atunct cind s-ar trece direct de le ali~ nianent Im arcul de-cere gi pentru @ se asigure conditii pentru realizarea rempei supraindltarii g1 « lungimii de pierdere @ supralargirif ofii, In oupringul curbelor: progresive , raza:de ourburd este veriebilé .Aplicerea 51 fn cagul curbed progresive: w princi pilui *R.h = constant’, dice Im : ' Bele onstant = 11,8,¥7 ;~B- - | : unde "9," reprezint& raze de:curburé intr-un punct din cuprinsul curbed progresive jar "h," reprezinté suprafn<aren’ éfectiw} acel punct, Conform acestui principiu , deck pentruysupraingltare se adopt o lege lintard rezulta.: pentru wetinbia curburtt de esemenes:o lege lintart, * : In figure de mai jos. este pritata sewnificatia _ notdynit de: evolventa gi bemnificatia. elementelor dimensionale care iter. vin leceleulul mirimit evolventes. Evolventa: .Semnificajim diverselor mirimi care intervin la calculul evolventei,, Se considert conturul fn plan al curbed ow {lind solidificat, jar fn lungul lui este intina-un fir ancoret fn punetul "ON; for te "F" actioneaz’ pe direc tistangentes in punctul “H" , punct ® c&rut evolyents urmeazi @ se stebili.Evolventa este curba: , (pune tul.M, se afld pe directia tangented fn punctul "0"), curte mi, este Gescrisk de punctul "" de pe fir atunci efnd firul ~ in permanenté Snting de forte "F* (s4 drept urmare Sp pert nenja tangent la-conturul solidificat ) ~ este adus de: pe-conturul selidificat pe directie: tangentei in punctul *0{Din cele orttate, Fezulté faptul ef arcul OM ‘este egal au‘segmentul OM. Conform figunii rezult% succesiv : ° . eye toot * <(s) - ot a @-fyennes. sap = Goer Prin integran? , prin pirti |, renulta / 5 “pe fe - [Ge s)af + Gas rf - Shean 0 —, EF « Fae Unghiul *y* este ‘unghiul format de tangents Im curbé tn Punctul de absisi "s" ou aliniamentul initial, S-ai introdus nofiunes: de evolventi , cu scopul de = eritm fn~we Gontinuare necesitatea introducerii ourbelor progresive side ® sublinie: aproximatiile care se intfnesc lm studiul eurbelor progresive, In acest. scop, In figuré se arat ‘un yehicul pe douk osit ~redus: la-un segment de dreaté ~ aflat fn zone punetullus’ principal TI (tangenta:de intrare ) al unei cube are de cere.Pumtele "A" si "BY oorespund pozijied osiilor iar punctele "D" g4 "EY extrent- ~ tatilor vehioululut Purctul wor reprezintaé pod tia unud odlator Shigcame wa vitenk cuneate uy ortginem de ntsurare @ timpuiui fiind corespunz&toare momen! “Vehicul eflet in zone: punctului principal "TI", “tulud cind osta: "BY se eflA in dreptul punctului principal "TI" , In mod afroxinativy lB, - a) = v.t , Evolvente punctului "5" , cadeu! lata pentru un punct de pe-arcu de cere avind absciaw egald, i eproximativ , ou (B; ~a) ae astfel : 1 Ege ‘Pas = (gas = (v.t)?7(2R). Din figura de mai sus , zulth', de asemensa: aproximetiv, o& 2 2 ER & (vet)*, a: R Be ; Narimea "E," poate caracterize: deBlasarea transverselé » c&ld- torului.Prin deriverea cuacestvé a lui "EB," se objine:= aproxi~ netiv- viteze transversal . gi sovelera ite ‘transversald ; ase > Cind b= B, Se constat4 cA asupra c&létorului , indiferent under se aflz el Su venicul , apare o acoeleratie transversal in mod bruse (pentru b x 0), ‘ : Curbe: propriu-ziss de racordare este o curbé in spatiu, AvSnd Sns&i Sn vedere faptul c& aproximatiile nu sint mari (sint acceptabile), studiul curbelor de racordare se efectueazd in plenul Oxy,In figura-care urmeagd, se reprezint& proiectia J-15- profectie: in planul Oxy @ curbed progresive gi rampe suprainél{arat fn plenul Zox, At . ¢ Le shudiul curbelor de recéraare ‘afint i tilizate condi~ . idee din tabelul aldturat ‘: . . Se -y ‘Nesert, Denumirea mirimii Vazoarea, Modul de variatie, X ve mardmii fn* - Intre punctele: * . punctele prin- principale 5 cipale ¢ AR si RC in AR in RO “1 Ordonertee my ° Yo Ver'degie Limitata, gontinus gi mono— fe ponds 2 Unghiul "ft Zz ¥. ~~ Curburer 9 -~i= A.Derivata curbirit rd (4) ' "0 ‘0 Vartatie: ,linitata, £ gontinud 5 Derivete: @ dou # cyrburdi : - 25) ce phy 8 ° aM ds’ A i Obs.: AR este petal pingipal alinimenet-recordare 5 RC + punetul ‘principal recordare-curbé ; Ris Paola: de cere. Primelertrei condi pid corkiter ashe evidentes : Vor fi explicitate ,fiad departe,conditiile a Mmm sie 5-a, fi In figura este aritats renpes Linignd = supreindl{arit g4 ramp fn forma de "SY m supratnAltaris’ 54 modu’ in care acestea vin in contact eu un cfre efedtiv de: rulare @ royii.Pentry te nu existe goo intre ' cepouy: respectiv gi ramp& , trebule ca é we oe ey sau y eum = lljev'(t) , rezulta a, 3 cat < USL . 0, cen ce reprezinté conditie a dm, Dac unghiul fSqut de planul de-rulare.cu orizontalm se noteazi = ta ‘Cuprinsul curbed progresive-- cu "Y¥", atuncd ,-%6- pentru nu epirea scceleratii unghiulere bruss in punctele AR gi RC , trebuiecce ; : TAMEA Liniers 94 rempe tn formé de "5" @ suprainalfarit. Cun aint, anJ/ (2) s4 ; - Rhywwv?/e: » requltd : fe. = el ak) = ee. gD = 6 oP - Bee $ret) = oh EK Bex) §) = = Prjas? = = gener } -sS 2 ooh, 8.v? 2) ae 7 2 “ Dect , aC) 0, este echivaktent ou at © 0 : . ; é a A @vea velori Limttate jentru derivate, SCG) , tntre -punctele principale 4R'gi RC, Insednnd w aveawintfe aceste “punste: = valors/tipstate Pentru sedeleretie: unghiular aH) le noi , se epliod 'rempas jiniers @ suprednsiyarii’ la veceast’ rampa’ nu sint respectate condatiiler atm gi @ Seay To fuss in realitgte (in practic&) ,neindeplinirea’ acestor condi J $41 mu este total | deosrece, gins: de perfiril exterior — idetorit: " rigiaitayat ei nu,se fringe: fn dreptul?’ "pune télor principale AR 4 RC ( Sn plan vertical , tn aceste Punots j s° realizeazi ate © racordare), Rempele supraindl{arilor in formi de %Y" , lacare sint Sndeplinite cSndijitle @ le gi a S-a,sint’greu des realized gi respestiv de intretinut, Eoustjsourbel dec racomiare. Se considers = egmcum s-maritat- planul curbed progresi- ve: (in planul yOx) $i variatie: liniar& a= curburdi ae de.Curbe progresiva:a) situatia: tn plan; "b)variagia: 0 eerie ; " tet Se porneste de Im relatim cunoscuts : di = Pap . Mai ints, se determing ,prin integrare , unghiul *f* ficut dev tangenta in Punctul de abscis’ curbilinie "s" au aliniamentul initial.se ob! tine : ap = -& : +. gz sds (curburey 1/p see obfinut prin asendngrea de triunghiuri din figure: do na sus) 1 os 32 - ¥ fe + Ets = nae, (10) ‘a Apo, din figura ,se determing : ax = ds.cos(f) $i dy = ds,sin(f) } In oontinuare, unghiul "f" fiind mic ,prin dezvoltare tn serie Ge puteri, se obtines: cos (f) = 2-5h*, cp. sees - : 3 (ps f ain (haf Ey QE, ‘In fina » se obtine ( prin inlocuirea unghiului wo si prin “integrare) : : i x (ax foe OL, ' ay . = pe » OY . o won? 2 fo 3 2 ye 4 - + aeeseee a: 6 .Re 48,(31) WE ,” 4: Acestea sint ecuntiile paremetrice pentru ourba denunité "oloto- daan { : Clotoide se aplicd le noi per liniile de metrou, Din relatie (12), pentru s = 4, » se dbtine relation eproximativ’ (ee neglijeazi termenul e J-lew 54 cirmitorii) tntre-1- Protectim "x," 94 lungineas"{.", redetie mult folositas = h- arec ap)! Le misurprea lungimijor exist ereri de miaurare,Pornind d& la-relatia- (13) se poate stébili un domeniu’-in care, practic, aBerige "x," si "poatd fi TudtS egal ou lunging)" : astfel, ‘eroarea de, aSsurare thind tNG (unde: a¢= 0,03 ) ,rezuita wy . Dack , se considera aproxinativ cA x=s gfdin” relatia (12) se iain considerare numad primul termen, se obtine: ecuatia- parabolei cubiee ;: ys a a4) a eer Pentru aceasta curb& (parabola cubicd) , se pot stabili-por- nind de le ecustia: (14) - urmitosrele, mirimi : ~ inclinarea tangentei le sfirgital curbed “er . tf) Da 7 mei = ordonata la sfirgitul curbei de; racordare (in punetul prinotpel RC) : . 8 Ya * Oye Re 6.8 oF = segnentul DE —(numit subtangents) egalitatile, %y i x taf) = 8 at tee oe DE = x,/ 3 + oi, - pled, ot vege leateanastubteas 7 ‘conduc la: