Cele mai ciudate cinci superstitii culinare la romani.

Despre carnea caror animale se

crede ca vindeca anumite boli
Costel Crangan,

Meniul cu pretentii medicinale este compus din cele mai bizare lucruri, care de obicei trezesc repulsie: inima
cruda de porumbel, zeama de broasca sau carne de barza ori de soparla.
Arta culinara a romanilor este, indeobste, scutita de excese si bizarerii. Daca la alte popoare (mai ales la cele din
Africa si Asia) a consuma carne cruda sau insecte este ceva firesc, in zona Carpatilor bucataria este axata, cand
vine vorba de carne, in proportie covarsitoare, pe animale domestice.
Totusi, exista la romani, aproape nestiute (caci nu s-a facut prea multa valva pana acum), si cateva obiceiuri
culinare cu totul aparte, chiar le-am putea spune bizare, care amintesc de samanism si de practicile voodoo.
Interesant este ca, in majoritatea cazurilor, aceste retete ciudate au pretentii ca vindeca anumite boli, de la cele
banale, precum amigdalita, pana la unele potential mortale, cum este tifosul.
Va prezentam in cele ce urmeaza cinci astfel de obiceiuri culinare ciudate, asa cum se regasesc ele in volumul ,,
Credinte si superstitii ale poporului roman", publicat sub egida Academiei Romane acum aproape un secol
de catre marele foclorist Artur Gorovei.
1. Inimi crude de porumbel contra durerilor de piept

Conform amintitei lucrari, in zona central-estica a Moldovei (satul Banca, judetul Vaslui) exista credinta ca o
persoana care are dureri in piept (junghi) se va vindeca rapid daca va inghiti cateva inimi crude de porumbel.
Acelasi tratament era valabil, in aceeasi regiune (dar si mai la sud, in regiunea Balabanesti-Bursucani, judetul
Galati), pentru a lecui ,,lipitura". Mai precis, pentru a vindeca tulburarile de somn si de comportament ale
copiilor care au suferit o trauma psihica majora (spaima).
2. Zeama de broasca testoasa pentru bolile de stomac
Potrivit lucrarii citate mai inainte, in satul iesean Bosia ,,zeama de broasca testoasa este leac pentru boale de
stomac", probabil si pentru ca, se stie, reptilele cu carapace sunt extrem de rare prin zona.
Nu foarte departe, la Urecheni (judetul Neamt) se credea ca bolile de piept se pot videca lesne mancand carne de
broasca testoasa, ceea ce face sa credem ca moldovenii au fost foarte aproape sa declare batracianul ca fiind un
fel de leac universal.
3. Bors de barza, nu de varza
La Smultii de Galati se credea, acum o suta de ani, ca borsul (ciorba) de barza (ca doar nu de varza) vindeca
aproape tot, dar mai cu seama le face fertile pe femeile care nu pot face copiii.
Superstitia este comentata, cu umor, de profesorul de limba romana Aurel Mereuta: ,,Sincer, mi se pare o
contaminare dintr-o alta legenda, care spune ca berzele aduc copiii pe lume. Ce si-o fi zis oameniic Daca aduc
copii, atunci sunt bune si-n ciorba, cu acelasi scop".
4. Extract de soparla pentru a combate galcile
Complet bizar (dar si destul de scarbos) este leacul cules de Artur Gorovei in zona Tutova (la Perieni, Vaslui,
mai exact) care spune ca ,,untdelemnul in care s-a tinut o soparla e bun pentru galci". Desi Gorovei nu explica
modul de administrare al leacului, la alti autori (cum ar Gh.F. Ciausanu) se spune ca uleiul cu ,,decoctul" de
soparla este adaugat (cateva picaturi, evident) intr-o mamaliga din care se ospateaza pacientul.
Obiceiul este prezent si in Oltenia (la Scaesti, Dolj), insa intr-o varianta mult mai elaborata, aproape ritualica:
,,Gusterului i se taie capul in luna lui martie, cu o moneda de argint, si se intrebuinteaza (N.R.: nu-i prea clar
cum) la boalele de gat".
5. Carnea uscata de cristei ,,usureaza trupul"
La Bogdanesti (Suceava), exista superstitia ca oamenii care au fost cam lacomi cu mancarea si cu bautura la
tinerete ,,isi pot usura trupul" mancand carne uscata de cristei. Pentru a nu va lasa in confuzie lingvisticomedicala, va furnizam definitia din DEX pentru pomenitul cristei.
CRISTEI, cristei, s. m. Pasare calatoare mai mare decat mierla, cu penajul brun-masliniu si cu aripile roscate,
care traieste pe camp si in stufarisul din apropierea baltilor (Crex crex). Compus: cristei-de-balta = pasare
calatoare acvatica, cu aripi scurte, cu ciocul lung si ascutit, cu penajul brun-masliniu(Rallus aquaticus). [Var.:
crastel, carstel s. m.] - Din sl. krasteli.
Va mai recomandam si:
Cum se prepara celebrele ,,Oaua Targasiti", micul dejun preferat de aromanii de la Dunarea de Jos
Sapte tabuuri despre mamaliga. Ce lucruri ingrozitoare prevesteste banalul aliment taranesc nascut din
porumb

Sapte superstitii bizare despre vie si vin. De ce se ingroapa un ou in vie si ce vesteste paharul cu vin varsat
pe masa