" .

•• $i S-a ,astigllit pentru 1I0i in zilele lui Pontiu Pilat, a patinait ,i S-a ingropat"

... S-a ficut aceasta pentro noi, prin puterea ljIi iconomia dumnezeiasci mai presus de minte, pitimirea ljIi sfllrlitul Lui risipind intr-un mod neqteptat planul iudeilor. Cici patima lui Hristos s-a preficut intr-un mijloe de biruire a mortii, ljIi moartea Domnului s-a ticu.t inceputul innoirii omenirii spre nes1ric!ciune Ii viall noul. Purtind pe umeri lemnul pe care avea sf fie ristignit, inainteazi, fiind osandit de mai inainte 1a moarte ,i purtind aceasti hotirire asupra Lui numai pentru noi. Clci a I08t asupra Sa osinda ce atirna cu dreptate asupra celorpiciiqi, in baza Legii. Pentru ci S-a ficut pentru noi blestem, eici "Blestemat este tot eel spinzurat pe lemn," dupi cum s-a seris (Gal. 3, 13). Iar blesteJnati suntem noi top. care nu voim sii implinim Legea dumnezeiasci. Cici in multe p8cituim to? (lac. 3,2), firea omeneasci fiind foarte Iunecoas! spre aceasta. FiindcA a zis Legea dumnezeiascl: ,,Blestemat este orieine nu stiruie intru toate ce1e serise in cartea Legii, ca. sf 1e facl" (Deut 27,26). Deci blestemnl se tefm 1a noi., IjIi nu 1a altceva. CAc:i cei vinov&.1i de cllcarea Legii ,i dUfi cu repeziciune 1a lunecarea din eeea ce s-a randuit se cuvine sii fie pedepsiti, Cel ce n-a f1iut de pleat S-a ficut blestemat pentru noi, ca. sii ne elibereze pe noi de vechiul blestem, Fiindcii a fost de ajuns sa pitimeasci pentru tot;i Dumnezeu Cel mai presus de top. ca, prin moartea trupului Sao, sa obfinirisrumpirarea tuturor.

Deci HriBtos nu poarti crucea cuvenit Lui, ci pe cea care atamii peste noi ljIi pe care cram datori sA 0 purtim noi, daci ne gindim

1a osinda ce ni se da prin Lege. CIci, precum a fost intre rti nu pentru Sine, ci pentru noi, ea si!. Se faci incepiitorul vietii noastre, desfiinlfind in Sine stipinirea morJ:ii (Evr. 2, 14), qa a luat asupra Sa ,i crucea cuveniti!. 001, osAndind in Sine pedeapsa provenitA din Lege, ca toati fi!.rldelegea sii-IjIi astupe gum ei, dupA cuvintul din Psalmi (Ps, 106,42), 0 datA ce Acela care nu avea pleat a fost osAndit pentru pAcatul tuturor. Iar ceea ce s-a sAviqit in Hristos va folosi foarte mult sufletelor noastre, intrucit . S-a f1cut model de blrbApe. Socotesc ci nu vom putea in nici un alt mod sii ajungem 1a bunAtAlile desAvAt1irii Vi la unirea deplinA cu Dumnezeu, daci nu vom pune iubirea fall de EI mai presus de cea fall de viap piminteascB. Vi vom voi si ne primejduim, cu toati rivna, pentru Bdevir, dacii nu se va cere aceasta. Fiindcii zice Domnul ostru Iisus Hristos: "Cel ce nu-si ia erucea ,i nu-Mi eazii Mie nu este vrednic de Mine" (Mt. 10, 38). Iar a,i lua crucea cred ci nu inseamni nimic altceva decit a se lepida de lume pentru Dumnezeu ,i a socoti viaf.a cu pol ca al doilea bine intre cele nBdiijduite. Domnul ostru Iisus Hristos nu Se ru,ineaz8. sii poarte crucea ,i sa ~timeascii din iubire pentru noi. Noi insa, nenorocitii, dep avem ca mama acest piimBnt nesimtitor ,i am fost chemati la existenpi din nimic, nu indriiznim uneori nici miicar sa ne atingem de faptele evlaviei ,i, daci ni S-aT intimpla sii pitimim ceva pentru Hristos, am socoti aceasta 0 rusine de nesuportat - ,i ne-am feci de batjocura celor o~nuip sii rAdii de noi - cii siiviqim un lucru ierzitor lepiid!nd ceea ce place Dumnezeu1ui tuturor tru putina ,i 1reciitoarea iubire de slavii, bolind de . e, care este maiea tuturor relelor Ii cizind, de aceea, in picatele ce vin din ea.

Cugetim ,i lucrim ea niJte slugi care se cred mai ~us de StlpAnul ,i ca. ni,te ucenici., mai presus de ~vJ.tltori. E 0 sllbiciune cumpliti, care pone mintea la icioare, coborind-o de la cinstea ce i se cuvine,

112

Periodic de edltat de Episcopia Caransebesulu!

Fondator: Episcop Io~p Popasu (1886) ISSN122~61

www.eplseopl. Colectivul tflPlacalOnaJ

Pro Ieet, univ. Alin '-'ilLllI.lIl.J~ Pr. leet, univ. Daniel qq.~""'U;I!I""J;;~

Editors Diecezanl. 325400 Caransebet, str. Episcopiei nr. 11 tel: 0255-5164121 fax 0255-516402 E-mail: bisericesc@episcopiacaransebesului.ro

Coper1tJ 1: CfJIedrtJltJ epucopaJi olrrviDu Dtmvrullli" CIZI'IDI8ebe.r - IIIII7tis 2010 Copma 4: 1IIserldJe lnDrlu ale Cmtma~wl, vdzute tIbJ UIItnJ olYJlll/rd

FOAIA DI ECEZANA b aprll1a2010

SfDntul Chiril aI Alexandriei (Comentariu ]a Ewmg1teJia Sjantului loan, XII trad. pro prof. Dmnitru StIn:iloae)

~VENITI DE proMITI LUMINA!

1) t: ,~/,: I' ~ ,/.t. I I ~/1 I II ..... "1,,,' rM [;OYtua; Uv ~{JjIt[A;~.· ~ YWVU., c ~/IfJ)I)1/1; Do~

lW aJWJ mtutiUU'u; 20 10

tLUCIAN,

din mila lui Dumnezeu Episcop a1 Caransebesului

Iubitului cler, cinului monahal Ii dreptcredinciolilor creltini, binecuotintare, bucurie Ii pace de la I>umnezeu-Tatil

§i de la Domnul nostru Iisus Hristos.

Hristos a inviatl

Iubifi credincio~i Ii credincioase,

$i In acest an al mantuirii a rasunat chemarea sfanta a Bisericii lui Hristos, In noaptea celui mai mare Praznic a1 cre~tinata.pi, chemarea de a primi lumina din lumina tnvierii. Hristos eel mort ~i inviat este Fiul lui Dumnezeu, eel "nascut", iar IInu facut", este "Lumina" din

"Lumina Tatalui", "Dumnezeu Adevarat din Dumnezeu Adevarat' ~i EI ne-a vorbit amt de lamurit: "Eu sunt Lumina Iumii; eel ce imi urmeaza Mie nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii" (loan 8, 12).

Cu emotie sfanta, fiecare preot ~i credincios al Bisericii lui Hristos, in noaptea

Sfintelor Pasti, s-a apropiat sa primeasca lumina. Fiecare, mai mult ea altadata, a dorit sa-~i aprinda lumanarea pregatita, ca sa poata mtampina cu candela aprinsa invierea Domnului care este §i ramane pana la sfa.r§itul veacurilor §i invterea noastra, Lumanarea aprinsa asociaza intotdeauna materia ~i spiritul, trupul ~i sufletul omului. Ceara, care arde ~i se pierde, simbolizeazamateria sau trupul omenesc care, dupa ee if,iii im.pline~te misiunea pe acest parnant, se descompune in parnantul dID care a fost Iuat. Flacara, insa, care se lnalta spre cer, simbolizeaza sufletul omului, care arde pentru dragostea dumnezeiasca ~i tinde sa ajunga acolo de unde fiinta §i-a luat, deoarece simtim ca sufletul nostru este nelinistit pana ce se va odihni m iubirea lui Dumnezeu (Fericitul Augustin - "Confessiones ").

Pe de alta parte Iumanarea, adica ceara care se arde ~ flacara care se lnaltA, exprima natura divina ~ cea umana a Mantultorului Hristos. Iisus Domnul §i Mantuitorul nostru este Dumnezeu adevarat §i Om adevarat, asemenea noua afara de pacat ~ El ne-a spus: IIAmt cat sunt m lume, Lumina a lumii sunt" (loan 9, 5). De aceea, crestinil dreptmaritori folosese amt in cultul divin public, cat §i in timpul rugaciunilor particu1are, candela sau Iumanarea aprinsa, Asociate rugaciunii, lumanarue insotesc, prin miscarea verticals a flacarii, ascensiunea solicitarii sau a cererii formulate. Atunci cand ne rugam ~i avem lumanarea aprinsa, ne amintim in primul rand de Persoana Divino-Umana a

FOAIA DI E.CEZANA IJ aprilie201D

311

MSntuitorului Hristos, dar ~i de flints umana care este dihotomiol, adiol trup ~i suflet.

DreptmiiritMi CTe~tini ~ cre~tine,

Suntem incredintap. ol Hristos eel inviat a adus "Lumina rea adevarata. care lumineaza pe tot omul, care vine in lume" (loan 1, 9). De aceasta lumina dumnezeiasca, necreata, primordiaU, avea nevoie

omenirea care a dzut in pacatul neascultarii, ademenita Bind de eel care a fost slujitor al Luminii, dar cazand a ajuns in intunericul eel mai dinafara.

neapropiata lumina a fnvierii", d.ci "acum toate sau umplut de lumina: ~i ceru1 Iii pamantul ~i cele de dedesubt", Hristos fiind "intru lumina cea purorea fiitoare".

fn aceste zile de praznic, de bucurie ~i de biruinta a Luminii asupra intunericu1ui, suntem a¥eptap "sa ne apropiem", noi, "purtatorii de lumina, de Hristos, Cel ce a ie§it din mormAnt", care cu moartea pe moarte calcind, ne-a daruit Viata Vepnc8. tn aceste zile, Hristos care este Lumina lumii, doreste sa ne imparta~asol din Lumina Sa, din Lumina invierii Sale, ca sa devenim §i noi luminatori sau purtatori de lumina, asemeni Sfantului loan Botezatorul (loan 5, 35), a Sfintilor Apostoli (Matei 5, 14) §i tuturor sfintilor care, luminati de Duhul Sfant, au facut lumina in inima ~ mintea multor oameni, atat prin viata lor curata cSt §i prin invatitura dreptei credinte Iii a cuvantului rostit cu putere multa,

La inceputul lumii Dumnezeu a zis: "Sa fie lumina! I}i a £ost lumina §i a despartit Dumn.ezeu lumina de intuneric" (Facere 1, 3-4). Lumina creata de Dumn.ezeu a fost desavar§ita prin

~"II intruparea, rastignirea, moartea §i

mai ales invierea Fiului Sau, numit in Prologul Evangheliei dupa loan "Lumina oamenilor", Lumina care Iumlneaza in intuneric ~i intunericul aeestui veac nu a cuprins-o (loan 1,4-5).

"Lumina lui Hristos care lumineaza tuturor" nu poate fl cuprinsa de intunericul necunostintei §i al nerecunostintei, intrucit poporul lui Dumnezeu care state a in intuneric a dorit de multa vreme sa vada "lumina mare", iar eelor ce §edeau In latura §i In umbra mortii, Lumina tnvierii le-a rasarit (d. Matei 4, 16). De aceea, in ziua invierii, popoarele sunt chemate sa se lumin.eze cum ne invati Biserica prin cantarile Canonului Sfintelor Pa§ti: "Ziua fnvierii, popoare, sa ne 1umin8m!" I}i "sa ne Cllrapm simtirile §i sa vedem pe Hristos stralucind, cu

114 FOAIA DI E.CE.ZANA b aprtlle2010

lubiti jrati ~ surori in Hristos Domnul,

fn anul 2010, S£Antul Sinod a1 Bisericii Ortodoxe Romine Autocefale a homra.t sa meditam mai mult la invataturile dreptei credinte, sa ne luminam citind ~ cercetand Sfintele Scripturi, In care trebuie sa cautmt adevarul, pentm ol oamenii tree, dar "Adevarul Domnului ramine in veac" (psalmul 116, 2). Crezul ortodox in acest an jubiliar trebuie explicat mai mult de catre preoti §i inte1es mai bine de credinciosi, Pentru aceasta trebuie sa facem mai multa lectura din operele S£inplor Parinti, care s-

au inspirat din Sfanta Scripture ~i care, 1a 0 cuvenita "plinire a vremii" - veacul al patrulea-, au sistematizat §i au definitivat invatatura crestina, Ia.sandu-ne un "Testament", 0 "Marturisire de credinta", ceea ce numim noi astazi "Simbolul Niceo - Constantinopolitan."

Sfintii Apostoli §i Sfintii Parinti ai Biseridi au scris ~i au predicat "cu timp ~i fara de timp" despre Lumina invierii lui Hristos. in centrul vietii noastre duhovnicesti se afla "Praznicul praznieelor" - Invierea Domnului - cad, a§a cum spune Apostolul Neamurilor, "Daea Hristos n-a inviat, zadamica este atunci propovaduirea no astra, zadarnica §i credinta voastra" (I Corinteni 15, 14). Sa ramanem aproape de "Noul lerusalim" care este Biserica Crestina Dreptmaritoare §i sa nu ne indepartam de ea, pentru ca avem nevoie in fiecare zi ~i mai ales la sarbatori, sa ne imbracam cu putere de sus ~i sa strigam cu multa convingere §i consecventa; "Lumineaza-te, Iumineaza-te, noule Ierusalime, di slava Domnului peste Tine a rasarit ... "

Iubip fii duhovnice~ti,

Intr-o societate aflata in eriza moral a, spirituala §i materials, crestinul autentie este dator lIsa umble in caile Domnului", sa risipeasca intunericul §i sa "lumineze tuturor celor din casa" §i din lume, astfel incat sa vada top faptele cele bune ale crestinilor activi §i dinamici §i sa slavesca pe Tatal Nostru Cel din ceruri (d. Matei 5,16)

"Nimeni nu aprinde 0 faclie §i 0 pune sub obroe, ci in sfesnic" (d. Matei 5, 15), ne spune fnsu§i Mantuitorul; de aeeea, datori suntem §i noi sa marturisim dreapta credinta, care are in centrul ei Invierea din morti a Fiului lui Dumnezeu, sa imparta§im lumina din lumina pe care am primito la botez, din lumina pe care 0 primim cand ne

imparta§im cu Trupul §i Sangele Domnului §i pe care am primit-o iara§i in aceasta noapte sfanta, in care dumnezeiescul loan Gura de Aur ne mdeamna prin cuvantul sau de invatatura: "De este cineva bineeredincios §i iubitor de Dumnezeu, sa se bucure de acest praznic frumos §i Iuminat". Asadar, cat avem Lumina sa credem in Lumina, ca sa fim, sa devenim, sau sa

redevenim fii ai Luminii (d. loan 12, 36), "cad eel ee umbla in intunerie nu §tie unde merge" (loan 12, 35). Crestinii, adevarati traitori, sunt ei in§i§i "fii ai luminii" §i "lumina in lume", luminand nu prin propovaduire, ci "fara cuvant", prin viata lor exemplars in Hristos §i prin faptele lor bune, care atrag la slavirea lui Dumnezeu, umbland Mereu in lumina §i avand putere de la eel Preainalt "ca sa se faca fii ai lui Dumnzeu" dupa har (loan 1, 12). Ramanand in atmosfera bucuriei "din ziua a opta", luptsnd pe mai departe lupta eea bUM §i pazind credinta eea sfanta §i dreapta, sa avem pana la sfar§itul vietii puterea de a marturisi "Un Domn, 0 Credinta §i Un Botez" (Efeseni 4, 5) ~i de a ne Imparta~i cu Hristos care lnviaza intru noi la fiecare Liturghie §i, plini de Duh Sfant, sa zieem eu luare aminte: "Am vazut Lumina eea adevarata, am primit Duhul eel eeresc; am aflat credinta cea adevarata, nedespartitei, Sfintei Treimi inchinandu-ne, ca aceasta ne-a mantuit pe noi". AMlN.

Al vostru, al tuturor, de tot binele voitor ~i catre Domnul pururea rugator,

flc;~~

Episcopul Caransebesului

FOAIA DIECEZANA s aprilia2010

511

DESPRE TREZVIE LA SFANruL ANTONIE CEL MARE ~I EVAGRIE PONTICUL · exigente filo ca lice •

Sfintul Antome eel Mare

Antonie eel. Mare este primul dintte phinpi filocalici care concepe asceza cre~tini printr-o eontinu! raportare la trezvie. Lucrarea trezviei apare hi. acest parinte ell. 0 nedesparptil a vietti monahicesti, Nascut in jurul anului 250. Antonie este initiatorul pustniciei ~ pentru aceasta cele 170 de capete scrise de el, devin un indreptar pentru viata cil.ugitului ~ a crestinulni, Realitatea imaginii aleituite de acest Sfint Plrinte ritnine un permanent izvor de actualitate, 0 cale simpJi catre lIuntrul fieciruia. dintre noi,

Propriu-zis, cuvintul trezvie apare doar in doW. locuri in cele 170 de .,capete despre viata morali a oamenil.or Ji despre buna purtare" [1]. Cu toate acestea, necesitates trezvi.ei, importanta ~ binefacerile ei reies din numeroase texte. Pentru a reusi 0 vedere de ansamblu

116 FOAIA DIE.CE.ZANA"aprtlle2010

asupra conceptiei acestui Stant Parinte vom imPhti capetele referitoare la trezvie in cateva puncte importante. Anume vom impiqi ttezvia in ttei marl acte: ea atentie, ca schimbare ~ ca stare.

Trema ca atenpe

1. Prima tteaptil a trezviei este coqtientizarea ritului Antonie loca.lizeazi inceputul riuti¢ in simturile trupului. 01II1II raponal ute ri~f de .simpIriIa fnlPlilNi .ffiliJ pritt paJimik 1II}JeJNlNi. Iar siHJJIirilt In/jJIIIIIi .flint &ina: 1Jti:(!l~ tUI~ gNrJN~ II1iroS1II Ii pipiJihd Prin IUlSte &ina simpni, tt1zJnJ ti&t1Jn.ud .ntfot, In ,,18 pamt p4iimi aI8 s4k .II ftm rob [2]. Mai molt, natura riolui este, la Antonie eel Mare, ne~tiinfa! caa riNJ .re na;tB tIin 1Iljfiin/t1, iar /mule, tIin t:IIIUJp;;nfa lIIi DIIIIl1U!(!It [3].

2.A doua ttea.pti a ttezviei este coqtientizarea picatului. lnceplil1ll pIictzJIIIIIi es/t pojta, prill tim se piertJe .rtI}kbd raPonai [4], mart.urise~te Sfintul Parinte. Dar ce insearnna in viziunea acestuia pofta? Pofta este legaa strins de materie, de ttup ~ de simturile lui. in acest sens ttebuie intdese cuvintele: nitJIi& rr1N fill em In en; nimic Imn pe pdmJm. Isr tJmUJ &11 jlidectz/i a1ege " e.rte mai bIin [5]. ~iiari~ piitaJIiI em paJima a lllaferiei [6].

3. Dupa constientizarea riolui ,i a picatului, a treia treaptil a trezviei este vederea lIinelui. Altfel spus, dupa ce omul a devenit atent la prezenta raolui, hi. puterea picatului, este esential sa fie cu luare aminte la propriile puteri. Oamenii &N1IIinp frebliie .fi-p ttmte~ plilma /0,. Ii IIIIIS1Ira la tare a o}Iins flirluka J1(/le1lillii Ibr,fondti se pregiksc si tiM mzb6i &11 paJimiIe te le dati nlNliJ, poJriviJ CIi ptdmd tIin ei, dt1ntiti lor dNp4 jm [7].

Aceste prime trepte ale ttezviei tin de atentie: atentie asupra £irii patimitoare, atentie asupra celor bune Ji asupra celor pacatoase, atentie asupra sinelui. Antonie eel Mare propune crestinului sa privesca inttegul univers, Sll vadll ceru1 buniti¢ ~ pilmintul paeatului, sll vadll pofta ~ dragostea, sa se vadi pe sine. in PUtine cuvinte, Sfantul considers vederea primol act al trezvieil Crestinul este dator sa vadal

'neIni&alll~

A dou:a 1Dcmte. tterM.c:I. am: Id::dmbaal DupI a: ttrJdrrul Ie dcpsmdc ai 'ftdi. ttcma todqtc :ra el Khimbarca. Si tn.;.c.dm tmpreu:nI e dcslafire a acettui adevtr::

,.~ .. ..,;"m ,. r4ilriu Jw*iIw- u}illtln Jilt jNIIiMiJt tf JI ~M1IJft lI{/IIIIdId _ MM-ti ... ~

..... Jf!!' .... -~.-n ..... $i:iIadfU ttW~ ~ ~ jJlMri;pb,yIHt '" Ii -.Pi nt:iI-M;t.J.Ji .... Jr ...m .. [8]. Adaa:D3 smimr. dcviDc din lac .J. .",intdi\ mi)lo<: at twu.i.op. De uode.ln .mintire ttItct pofb. K\1IIl stlpInqn: ronJIITnp. ~ :fi:ica implmtl CD ~ BoJnl ~ 1n ttdme stt tDqJ. un Ifh,it. tn. ~nca SSatu1ui:.,,_JMptI tt. iqiIJlttp1it1wt4 __, .. dI/MIi-.. .... -.,,*i.,_~iqiIM • .., a-Ji .......... _-Intp[9j.

(WIn HP* ..... _III-.B.IMnIUII,;#".pMlM

-.d 1iid [10]. Voia cea.libcdR mmdui me vnia.

R&clul ... 2m • ttupuhJI. De: -cca.. unmtI. ~

ri.in:ll.U.lqi timp. ~,.mi poe de Il u:birn}wn! c:Ittf: £Ita.:,. in t:Imp ee IISCIIlmte:a de"WB eeI..Iibeii Ie tri:ti.la. It5I1'CII. de ftr'II'D)pljtpt 8. omul:ai. Voia W:caaal CIte: !Ip1'C biDe, .iar c:a. plcItouI ~ ~ 1Iind 'VtIia trapului. ~I!ftl YOi& su8etuhd. Sm lnw!n. IISCIl1Itnd wB Kdktuhd. :Dcmiqd ttupu.l. lmpicua dinttt vni& ttapuhd ti eea a auBctuhJi. qwc.la.Aatcaic, ca UD.~ :II dimbIrii.~ ..... illUIwnr. ~p ~ tW.,. .. lil.fol, JlWIIIIplJiIIi Ii "InfJ1Id ~ [11]. Accuta ~~lIiI.W:caaUontologict

3.kren:irca la fin:8c p!e8Ppn.QC In 1IkimI inttan1l pitimlduJ?I!!: ~p~.r..D-IP"'''''''p..IiIM InIj!IJIti. 1.As.n. _ IWWp;.f. Wi o-q. : M-l

lIt'IMf/'LJIirtl~'" [12].

'Ih::z9ia CiI. III::IIa:

.Atm:pa IpoAti .. ~ D face pc IiICCItf. :Ii 'ftdI; dad 'ftde,. hVCAd P Ie :IDI.1d c:Itte c:dc ale lui. IlumnHm. .Ajungtnd. d 1mpHne!!d Id::dmbaK prln ttcZ'ik,. aqd.tml~ ttaria mmk ck.:O. La SSntul .Aatcoic cd Mare ttc::nia eIte. 0 staJ:c de I :6: ItaJ:ea de a:6.

~iIIIIMw: CIti IIIlaUIIII_Jlm.iMII~_ II1i Da"*tP [13]. 1Zcm& dmiac Ja SS:ntul PiIiDtc lID

rdtilibm Uliniclntte~ tift!CUD.ll~ dJIJ. ... - JrA ..... rJw oJ/*nIIdIIl ~ ~- Ii .... - ~p.--priIn .1If4~-n.... p

" •• ·N"~"""fN.~ ",.lJUIjp __ ;, n...J IntjIUIj .... _ J- "., tl .,_,.._ Ii t.dRMn.

.... ~.Jm~.-v-"t1~[l~.

E1ap:lc PcIIJdeul

Rpgrle,. de orlp.e din Ptxtt,. :II rou UII:eII.i.c: III Sfintuhd. Vuih: eel ~ iii III Sflntuhd. Grlgorle cit:

N...a.aa. El pa:1'C f. :& p:imW. tctiito:t biIc:da:::at: cae lmiti ]i~ttI'1I filc«l.5d de een~ &rieM1e M au. inftnenp.t ~ muIt ucria. rWritzsnl. Birxl prlmul em:: ~ cbptt eele up1 '\'kfi nu patb:d. ConIIdctttId ncpltiIDia::a ca I1aK Ja. cue CIte dator II lilJSl8l odc:c ~ ~ ~ ;: &!pre ~ ulntind un pJm deidc:l SilntululAntonlc: o:J.Mste.. ~ c20~ eli:! pimu.l sant fiIoc:Idic,_ acziiiotul diD. Pcattp. mnr:mtft::fd eb1mi.le till a.upta :modnlui kt W'e BJ(;tellld ~ ci mal. CD. 8eIIID..I.upm mot:iftIm pcntru are ~ nc:cesarI ,t uuptI.1Dwhd.:tn cue hu:2ad.. CIJ .... ,.. ... "-"'lIIrd1pHW 'IfIrII .... ~ _PJllftt ... 1nMII!,.' . iIiir; I=s-H at .. SitIII"1I!f!"'II ~.IAin jM AD'I' Sa9*n ~ _.,. Ii <J.. _ll ~, ".,. tilmJllJjMM.JJ.SItItJI [15] •

Pcottu It fn&dese dt mai bin.e glndi_ ucerid a hli Hwgm! at tmplrF ~ cWpI ~ prlrx:lpUe ~pc~1pritvw1lut.

~ IIIeIniI!:i

Bwgde ~ ~ tteZ'iid prln tD..Ii maI.tc ra:pommCDte I&U -=ntiq. Accrte emti* bi. pot :fi fnldese Q florRWnl..t'e doaI: dintt-o peqpcctiri

fOA1A DIECEZANA611!p11112010

711

118

crestina, Bunaoara, un om care nu crede in viata vesnica, nu gase~te ca argument prima sentinta a acestuia: patima nu intra in cerl Necesitatea trezviei, la Evagrie, nu poate fi deslusita decat din optica crestinului, ba chiar mai mult, a credinciosului care este atins de dorinta mantuirii.

1. "De moarte bolnavicioasa uor muri" [ ... ] fiii fi fiicele ce se nasc minima 10Tj adica gandurile fi prifMe trupef~ mtrucat P acestea vor muri in cugetul bolnavicios, neputincios fi destrabalat al lumii acesteia fi nu se vor invrednicii de viafa cea cereasca [16]. Autorul vorbeste aici despre moartea cugetului. Cugetul bolnavicios este comparat cu trupul care se afla in patul suferintei, el nu mai are putinta, Anume cugetul este neputincios, iar boala lui 11 face destrabalat, Evagrie adauga aici un inteles cutremurator, Inainte de a spune d acest cuget bolnav nu va intra in ceruri, E vagrie 11 indica ca Bind allumii acesteia. Adid tot cugetullumii pamantesti este destrabalat, Trebuie sa intelegern d autorul se refera la patimile care se nasc in minte ~i nu la mintea insa~i. Cu toate aces tea observam aici 0 prima sentinta; patima nu intra in cerunl

2. Mintea este poarta catre suflet. Socotesc ca dracu/, atingandu-se de creier, schimba lumina minfri precum ooieste. in felul acestea este stdrniti1 patima ... [17]. Prin minte diavolul patrunde in sufletul omului. Toate gandurile diavolefti furifeaza in stiflet chipurile lucrurilor sensibile [18]. Patruns in suflet, demonul ramane ~i in minte, de unde atata mereu prin amintire. Dintre cele ce le cugetam, unele ifi pun #parul in minte si-i dau 0 forma, alfele ii dau numai 0 cunoftinfa fi nU-fi pun #parul pe ea p nici nu-i dau 0 forma [19], spunea Evagrie referindu-se la modul in care raneste amintirea sufletul omului. ~i continua aratand lucrarea amintirii patimase: caci amintirea raului innegrefte cugetul [20].

Au insa dracii fi obiceiul acesta: dupa gandurile necurate, aduc in stiflet p pe acelea ale grijii, ca sa se departeze Iisus de la noi, umplut fiind locul cu cugeti1ri cu mulfrme de ganduri ... [21]. Merita retinuta aceasta scara a raului: mintea deschide sufletul, sufletul este ranit de gandul rau, iar gandul aduce grija lumii. Aceasta cadere in pacat face ca sufletul sa fie nesimtitor, Nesimtirea este, la Evagrie, 0 alta treapta a rauta?i, a caderii. Nesimtirea are demonul ei propriu ~i intregeste starea de decrepitudine a omului. Acest demon care vine la urma este, in viziunea scriitorului filocalic, unul dintre cei mai cumpliti, Diavolul acesta poarta 0 parte din osanda apocalipsei, iar puterea lui asupra omului este mare. Mentionam aici modul in care autorul se

FOAIA DIECEZANA II aprilie2010

raporteaza la rautatea acestui diavol: cu rusine ~i cu teamal Dar ce sa zicem despre dracul care face stifletul nesimfit? Caci ma tem a fi sene despre ei: Cand navalefte acela, iese sufletul din starea luifireasca p leapadli cuviinfa fifTica de Domnului, iarpacatul nu-I mai socoteste pacat, faradelegea n-o mai socoteste faradelege fi la osandli fi la munca vefnica se gandefte ca nifte vorbe goale. De cutremur purtator de foc el rdde. Pe Dumnezeu, e drept, fI marturisefte, insa poruncile Lui nu le cinstefte. De-i bafr in piept cand se mifca spre pacat, nu simte; de-i vorbefti din 5 enpturi, e cu totul impietrit fi nu asculta. ii amintefti de ocara oamenilor p nu 0 ia in seama. De oameni nu mai are nqine, ca porcul care a inchis ochii fi a spart gardul. [. .. ] ".$i daca n« s-ar scurta zilele acelea, nimeni nu s-ar mantui." (Mt. 24,22) [. .. ] A zice sau a sene mai multe despre e/, ma rufineZfi de oameni [22]. Aduce acest citat de la Matei, care se refera la Apocalipsa, daruind ceea de a doua sentinta: cei nesimtiti nu se vor mantuil Sau cei nesimfrtori nu pot dobdndi cerurile!

Pacatul lucreaza in minte ~i in suflete. Lucrarea pacatului face ca sufletul sa devina nesimtitor ~i mintea patimitoare. Trezvia curateste acit mintea, cat ~i sufletul prin rugaciune. Rugi1ciunea este lucrarea demna de vrednicia minfri, sau intrebuinfarea cea mai buna fi mai curati1 a ei [23].

Locul in care lucreaza trezvia

Dad pacatul atinge mintea ~i sufletul, trezvia lucreaza spre indreptarea acestora. Este interesant faptul d Evagrie nu intelege lucrarea trezviei doar in minte ~i in suflet, ci recunoaste lucrarea trezviei ~i in trup. Mergand mai departe, el identified puterea trezviei in chiar interiorul pacatului, pacatul este transformat in virtute din chiar patima~ia lui. Pentru a recunoaste aceste locuri in care lucreaza trezvia vom da cateva exemple din Evagrie.

1. Trezvia sta in minte! Atenfra minfri cautdnd rugaciune, va qfla rugaciune [24]. Este subliniat faptul d trezvia i~ are radacini1e in minte, in pornirea fireasca de a fi atent. Trezvia lucreaza prin atentie, in minte. In alte capete autorul din Pont arata lamurit d trezvia se saIa~luie~te in minte ca scut impotriva patimilor ~i a navalirii puterilordemonice [25].

2. Trezvia sta in miscarile sufletului! Evagrie vorbeste despre acea intoarcere a pacatului in virtute. Pentru el virtutea este ~i un afect negativ transformat in favoarea faptei bune. De exemplu mama poate fi 0 virtute

dad e folosim impotriva ispitirii: FapJ de /J.S!foJ de gdntiMri fo/tmp8 Ii aprinOmIl 1114niei, pornitIJ ImpDtriIIIl drtuttUti D, ll&Ia.rIIl r, IIIJII d IJIIli IIIlIIt, &4nJ .II fJjJrinJ8 IIJIpotriJJll acartor gOntimi Ii Ii sJrid pltmmiJ8. [ ... ] Ea [minia] til SNjkIMlNi IN i.rpiII 0 fo~ tVJdtJriI [26J.

3. Trezvia se arad. Ii In lucrarea trupuluil Evagrie consid.eri d atunci ci.nd ttezv:ia este prezenm in suflet p in minte, ttupul este p el schimbat de locuirea ttezviei. Existen~ acestei locuiri este dam ca rep penttu monahi: Aja JnbuU sa .II poam IJIOnahltJ Cil Ii &4nJ ar IZVIIJ sa IIIOIZI'IJIIIQnuj p iarap tlftl rl se .fo/tmascl tit JrMP, CIZ Ii &4nJ ar IZVIIJ sa Jrlj/J.Sclllllllfi ani. Aaasta JH de 0 paru taU g4ndltrik ~ Ii faCB JH 1II0nah 111m s~~ i4r JH tit alJI1 parte ~ tnlplt' san4Jos [27J.

Evagrie Ponticul aram necesitatea ttezviei prin trei marl sentinte: 1) patima nu intti in cerl 2) sufletul nesimtitor nu intti in cer 3) ttezvia curite~te atit sufletul, cit p mintea. Inedite la acest parinte sunt mai ales c.apetele care vorbesc despre locul in care se 2§azi ttezvia. Evagrie din Pont este primul dintre parin¢ filocalici a cltui influenp. se va. observa. la top. marii asceji, Sfaturile lui clmi.n P astii.zi temeiuri de inte1epciune cre~tina: Mint&J CIZf'8 ~ 0 ~ &iJma, ~ Ii ruglJciunM,' pojta aprin.rlo .din!!.Jotz1ma, osllnlill4 Ii .ringurllaJu,' iarllltblia 0 dolllDkp8 dtsavarpt~ psaJmiJor ... [28].

Lucian BOT

Note

[1] ,,119. Daci te vei sUgui sa nu fad voile tale, petrecind in trezvie p cunosci.nd pe Dumnezeu, mintea ta va fi co griji la virtup."; ,,170. far somnul ttupului tau se va face ttezvie sufletului" - Antonie eel Mare, capetele 119, 170, Filocalia ,ifinulnr netHJinp Ilk derlu4rfirii, vol. I, Editura Harisma, Editia a N - a, trad. Pr. Prof Dr. Dumittu Stii.niloae, Buc., 1193, p. 44, 56. [2] lbitJem, cap 79, P. 35.

[3] lbidBm, cap 119, p. 44.

[4] lbitJem, cap 148, p. 51.

[5] lbitJem, cap 102, p. 41.

[6] lbitJem, cap 89. P. 38.

[7J lbit/eIJI, cap 39, p. 24.

[8]lbit/eIJI,cap 157 /32/167,p. 53 /23 /55-vezi~cap49. [9] lbitJem, cap 112, p. 43.

[10] lbUlem,cap 7 /37,p.17 /24-vezi P cap 66. [11] lbitJem, cap 56, p. 29.

[12] IbUIem, cap 152 /165, p. 52 /54. [13] Ibidem, cap 151, P. 52.

[14] Ibidem,cap 170,p. 56-~pcap 16, 73,142,20.

[15] Cap 18, FiInta/ia .ifinJe1nr IIetIOinfe all tierlllJrPrii, voL I, Editura Institutului de arte grafice ,,Dacia Traiana", Edipa a IT - a, ttad. Pr. Prof Dr. Dwnittu Stiniloae, Sibiu, 1947,p.62

[16] IbitJem,cap l,p. 39-vezi~icap22.p. 66.

[17] lbitimt, cap 73, P. 83 - vezi p cap 3 /p. 40, cap 11 /p. 47, c.ap 4 /p. 51,cap 19 /p. 62.

[18] Ibidem, cap 2,p. 49.

[19] Ibidem, cap 24,p. 67-68-vezipcap 66,p. 82. [20] IbUIem,cap 21,p. 77 -veziPcap 45, 46, p. 79. [21] Ihit:k1II,cap 5,p. 51-52-vezipcap 70.p. 83. [22] Ibidem, cap 10, p. 56-57.

[23] Ibit/eIJI, cap 84, p. 85.

[24] Ibitlem. cap 149, p. 92 - vezi P cap 8 /p. 54-55, cap 20 /p. 63, cap 21 /p.64-66.

[25] Ibidem, cap 18, p. 62.

[26] Ibidem, cap 15, p. 60.

[27] IbUIem, cap 1, p. 71.

[28] lhit:k1ll, capS, p. 72.

FOAJA DJE.CE.ZANA b aprilie2010

911

lntre subculture ~~ (C~vm&:alt~e [E)X{(ClU] rs senti mental

E cald afara. Din depiirtare se aud pe sine rotile unui tren ce aleargii spre Herculane. Pe drumul ce vine de la haltii, ciiliitorul poate vedea de o parte si de alta grddini infloritoare, in care oamenii au semiinat # au plantat rasaduri pentru varii ~i jlori de toate felurile. Ele incdntd privirea oriciirui trecator care Ie priveste.

Era mai bine inainte. Nu vedeai produse subculturale plimbandu-se pe strada sau tiuind in difuzorul unui celu1ar de milioane al vreunui cocalar. Pe unde te uiti, frumusetea si valoarea au ca reprezentanti te miri ce: ochelari de astronaut, lanturi groase, miresme gen esarfa-n vant, chelie, aur ... toate celelalte; Ie stim. Unde au disparut adevaratele valori? Se vede ca am lasat usile deschise; intra cine vrea ~i ia tot ce poate.

Am tot auzit pe la televizor, in presa scrisa, la oamenii de pe strada, la colegi: "Romania e naspa, n-ai nici 0 sansa de reusita; nu exista viitor in tara asta, invatiimantul roman esc e praf ... ", Si totusi ... Sa vedem ce determina aceste atitudini: un adevar ce reiese de pretutindeni, sau un "adevar" impus de forte anonime? Mai sunt inca oameni care spera, care cred ca asta e doar aparenta sau un invelis foarte gros dintr-un plastic ordinar, menit sa ascunda pentru ani si ani valorile pe care Ie "conserva" inauntru.

Inapoia griidinilor se inalta casele noi ale unui cartier de la marginea orasului. 0 piscind, un model grecesc ce impodobeste 0 casd, perdele din matase azurie, un portocaliu indriiznet, toate aces tea completeazd peisajul micii suburbii; insd la orizont se ridicd boltite cdteva culmi fnverzite de dealuri. 1n multimea de coroane verzi, cdte un punct alb de salcdm vesteste fnceputul verii, iar mireasma socului pluteste pan a aici sus.

Intotdeauna am sustinut ca trebuie sa fie ceva bun, ceva cu adevarat sfant la tara no astra. Dar vad tot mai des cum tineri de varsta mea improsca in stanga si in dreapta cu a lor "ura falii de popor", falii

1112 FOAIA DILCLZANA~aprilie2010

de mama lor, adica, 0 boala roade aici, ~i nu vine din interior, ci a fost indusa de ceva/cineva, pentru ca apoi sa se dezvolte de la sine in sufletul celui "infectat". Bruse a aparut, sa zicem acum vreo 10 ani, si in ultimii 5 a cunoscut 0 "inflorire" spectaculoasa. lar cum noua generatie e educata sa inghita ca un pelican produsul subcultural semipreparat si semimestecat de 0 intreaga echipaunass-media), e normal ca ~i ideea de defect al unei natiuni a fost strecurata cu usurinta in mentalitatea, pana la urma in personalitatea oamenilor. De ce mass-media? Pentru ca e sursa de noutati, de inovatii in domenii serioase, dar, pot sa zic, mai ales de consum.

Daca ar sta fiecare sa se gandeasca de ce s-a ajuns la asta ~i daca ar iesi pentru 0 clipa din confortul compromisurilor, ar descoperi altceva. Cred ca ar descoperi Lumea, cea in adevaratul sens al cuvantului, Drumul spre scoala devine astfel 0 carare spre soarele diminetii, cursurile sunt un prilej de a descoperi caractere deosebite, 0 zi de vara se transforma intr-o fiirama de rai, chiar ~i supararile se vor dovedi lectii pentru etemitate. lar iubirea. .. lubirea e la fel de simpla ca foamea. Avem nevoie de ea in fiecare clipa a vietii, Orele in care mintea e absorbita de frumusete ~i iubire sunt singurele ore cu adevarat traite. Oameni, privifi Lumea! Cautafi in adlincul ei §i vefi descoperi linistea cerului!

Dar spatiul se poate restrangc si toate acestea ar putea sa se petreaca aici, in casa in care astern pe hartie aceste randuri, sau in casa ta, cititorule. Ori, daca vreti, intr-un spatiu ceva mai mare, adica Romania, Se poate, da!

E cald, si totusi pliicut.In iarbd greierii cdntii alene si fazanii se plimbii de colo-acolo fngrijind de puii lor. Adierea vdntului aduce pe balcon trilurile micilor piisiiri care se iubesc in copaci, iar din vecini se aud vocile copiilor. Se bucurd si ei, mai ales ei, aliituri de toatii natura care

siirbatoreste inflorirea vietii.

'invatamantul nostru ... Ce e asa rau la el? Nu sistemul face scoala, Si pe la altii mai sunt profesori ~i elevi pregatiti necorespunzator, 'insa cred ca noi ar trebui sa le multumim profesorilor nostri pentru cate ne invata. Chiar daca noi ne plangem ca e prea mult, prea greu, trebuie constientizat faptul ca toate vor avea un rost. Daca nu intr-un domeniu propriu-zis, eel putin pentru cultura generala; cu siguranta va fi un moment In viata cand vei avea nevoie sa stii logaritmi, fractali, ce e glucoza sau legile lui Mendel. E frumos sa stii atatea; vezi lumea cu ochi mai toleranti, De exemplu, e super sa stii ca odata cu venirea lui Carol I, rege al Romaniei, a aparut si electricitatea In Europa (de fapt prima data la noi in tara), sau ca Petrache Poenaru a inventat stiloul, sau Henri Coanda ... sunt atatea ~i atatea pe care altii nu le invata; am avut ocazia anul acesta sa asist la desfasurarea orelor de curs intr-o scoala din strainatate, unde am ~i cunoscut niste copii. Daca la 12-13 ani ei stau si deseneaza sau se chinuie la fractii gen 10/5 vreo 40 minute, la noi copiii de c1asele V-VI sunt deja inteligenti.

0, dac-am sti noi ce oameni vrednici ~i buni avem in tari~oara asta a noastra, ce suflete calde, ce voci duioase ale unor inimi largi dit tot Pamantull Ei sunt romanii, cei vesnic bineprimitori ~i damici.

Briza usoarii fa~-fa~ printre miile de fire de iarbii; un smoc se inclind intr-o parte, altul in cealaltd parte; in unele locuri se viid floricele galbene, mai la 0 parte riisar mdndre cdteva spice verzi de grdu. Tot asa, in fiecare clipii terenurile i~i schimbii injati~area, nu riimdne acelasi decor nici pre/ de un minut.

Era mai bine inainte, sau nu? Daca nu, atunci emaibineacum? Tot nu.Atunci cand?

De fapt, n-a fost rau niciodata, numai ca mintile noastre s-au "ondulat"; ne intiiratiim unii pe altii impotriva noastra, fiindca asa am auzit ca face vecinul sau prietenul. Bunastarea si bine1e, raul ~i subdezvoltarea nu stau in trotuare, magazine, finne, tocuri. .Adevarata frumusete trebuie sa se n a s c a , sa c r e a s c a ,

dinauntru ... "(Ralph W. Trine). Stiti de ce strainii spun despre noi to ate cele? Pentru ca le dam ocazia. Haideti sa ne schimbam in interiorul nostru! Doar atunci vom reusi sa facem ceva consistent, sa schimbam si exteriorul. Conteaza foarte mult ca noi sa ne stim adevarata valoare ~i sa n-o subestimam, pentru ca ea exista; exista prin noi pentru ca noi vrem; apoi totul va merge de la sine.

Soarele se indreaptii spre culcusul din rdu.

Lumina si ciildura nu mai cad de sus, ci vin din dreapta. Un ciob de sticlii striiluceste si trimite licdrul de diamant intr-un geam. Nu mai e asa mult zgomot afarii, semn cii greierii s-au dus la culcare, iar vdntul pared a obosit si el sa mai batao Numai oamenii inca muncesc de zor in gradini, pdnd mai e ziud.

Suntem inconjurati de 0 sursa inepuizabila de puritate si frumusete. Avem tot ce trebuie pentru sufletul nostru. Daca nu iubesti ceva sau pe cineva, nu vei gasi pace In toata lumea. Iar daca iubesti, e bine si la noi, ca bani sunt peste tot (daca asta e problema noastra). In limb a romana avem cele mai frumoase cuvinte de dragoste si cele mai frumoase basme si doine. De ce sa spunem atunci ca e rau in leaganul nasterii lor?

Un copil merge alaturi de mama sa.

Mergand, el vede 0 broscuta intr-a balta, un smoc de iarba fina, 0 randunica focandu-~i cuibul din bete, un cam ion huruind, un caine simpatic, un fir de paianjen dus de vant. Tu, ce-ai vazut?

Anea TRAIN CIs. a XII-a A

Lieeul Teoretie "Taian Doda", Caransebes

Lucrarea a obtinut Premiul I la Concursul interdisciplinar interjudetean online .Universul cunoasterii ", organizat pe data de 10 decembrie 2009, la Coleguil Tehnic "Ion Mincu" Craiova, in cadrul parteneriatului interjudetean ,,$tiinfa, culturii, educatie " - sectiunea .Eseu ",

F 0 A I A DIE. C E. ZAN A ~ aprilie 2010

1311

PRESVITERA OLIMBIADA

un personaj sadovenian de excemu

"Asemenea ~i voi, femeilor, ( )

Podoaba voastra sa nu fie cea din afara, ( )

Ci s~ fie omul eel tainic al inimii, tntr« nestridcioasa podoaba a duhului bland ~i lin~tit. " (Petru, 1,3:1-4)

exceptie in acest sens il constituie presvitera Olimbiada din romanulNicoara PotcoafJa.

Din toate triiirile, gesturile §i actiunile pe care ea Ie intreprinde se degaja 0 "sfinfita cuviinta", cum remarca unul dintre apropiatii SID, fapt care 0 singularizeaza in galeria eroinelor sadoveniene.

Numele personajului este mai putin frecvent in onomastica romaneasca, dar alegerea lui nu este intirnpIatoare; Sadoveanu il preia din Sinaxar, unde in ziua de 22 octombrie este pramuita. "SJfJnta Olimpiada - mIlngiiiere pentru rei care poarla li1untric Crueea oremilor de cumpana. " Eroina lui Sadoveanu trai~te in astfel de vremi:

"De la adormirea biltranului 5tefan- Voievod, pilrintele Moldovei, trecusera ~aptezeci ~i doi de ani. Urgii felurite se abatuseTa asupra liirii" ; ea va fi un important sprijin pentru eroul principal al romanului, Ion Nicoara, in momente dramatice din viata acestuia.

Intriga romanului 0 reprezinta tradarea de catre boieri ~i uciderea lui Io n-Vo d a, "domnitoTul norodului", iar actiunea este centrata pe eforturile frate1ui aeestuia, Ion Nicoara, de a cuceri tronul Moldovei, ajutat de aceia care au ramas fideli fostului domnitor, intre ei numarsndu-se §i presvitera Olimbiada.

Daca personajele masculine care triii.esc in duhul sfinteniei, mai ales monahi, sunt foarte bine reprezentate in operele sadoveniene, cum am demonstrat intr-un alt context (Ipostaze ale monahului in SadofJeanu - fJocatia sacrul~ Ed. Marineasa, Timisoara, 2002), personajele feminine de acest tip sunt foarte putin prezente §i, de ce1e mai multe on, doar amintite. 0 frumoasa

1114 FOAIA DIE.CE.ZANA~aprilie2010

La inceput, presvitera este

prezentata in mod indirect, prin evocari pline de admiratie fa cute de diferite personaje ale romanului, cea mai consistenta ~i edificatoare apartinand diacului Radu: "Acea batrana cuminte are fnvatatura veche. Alina durerile trupului, descurcd mdhnirile inimii". Ea se bucura de un mare prestigiu ~i de multa incredere nu doar in comunitatea de razesi in care vietuieste, fapt pentru care este aleasa drept "doftor" care sa vindece bratul ranit al lui Nicoara. Actul taumaturgic 11 exercita cu deplin folos pentru eel bolnav, bazandu-se pe 0 buna cunoastere a efectului tamaduitor al plantelor, dar ~i al unor elemente cu semnificatii sacre; astfel, leacul la care recurge este "jloare de pojarniti; uscatd la umbra, plamadita cu untdelemn de candela ~i finuta la soare, nouii saptamani de vara ".

Presvitera Olimbiada este una dintre putinele eroine sadoveniene din Evul Mediu romanesc care "a deprins mesiesugu! scrisorii ~i al cititului in cdrti", deprindere pe care 0 foloseste in mod admirabil, cum se poate observa in .xariea elineascd" pe care i-o scrie la un moment dat lui Nicoara. De mare folos II este ~i preotului din Filipeni: .Pentru evangheliile duminicilor ~i sarbatori se duce sa ia fnvatatura de la 0 presoiterii batrana, Olimbiada odduua",

eel care a initiat-e in tainele cititului ~i ale scrisului a fost sotul sau, Dionis Filipeanul, despre care oamenii care l-au cunoscut vorbesc cu veneratie: "prea fnvatat preot", .ucenic al pdrinielui Amftlohie arhimandrit, mai marele cdmiirii de tainii lui ~tefan- Voievod." Nici antroponimicul Dionis nu este, probabil, intamplator, el ducandu-ne cu gandul la Sfantul Dionisie Areopagitul, ~i el ucenic al unui important personaj, de data aceasta biblic, Sfantul Petru. De asemenea, daca Sfantul Dionisie a fost intr-o anumita perioada a vietii sale

sfetnic al Areopagului, preotul Dionis a fost un sfatuitor important al fiilor lui Stefan- Voievod, urmasi ai acestuia la tronul Moldovei.

Portretul fizic al presviterei, aureolat de nimbul sfinteniei, pare desprins dintr-o icoana bizantina: "in cerdacul fniilfat pe doua trepte, presvitera Olimbiada sta dreapiii in strai sur ~i broboada neagrii. Era uscata ~i subtirica, privind drept cu ochii ce piireau rotunzi, ~i soarele ii incununa frumuseiea anilor ei tdrzii." Traieste mai mult izolata de oameni in singuratatile unei asezari aproape pustii, purtand permanent in suflet amintirea sotului sau: fiecare zi de vineri este consacrata memoriei acestuia, presvitera petrecand-o langa lespedea mormantului, asezat la loc de cinste, in biserica din Filipesti: "in acea zi, presvitera ajuna pana la asftnfitul soarelui, fora pane ~i fora apa ( ... ); cuvioasa Olimbiada in acele ceasuri piistra rtinduiala tdcerii ~i ftlipenii aveau fafa de ea sftala. "

Acest mod special de a-si petrece zilele de vineri i-au adus, din parte a apropiatilor, cognomenul "Sfanta Vineri". Exista ~i 0 alta motivatie a acestui supranume, data fiind dragostea eroinei pentru toate vietuitoarele, ea reusind sa imblanzeasca cele mai temute salbaticiuni, transformate in .copiii sdi", or, ca divinitate fasta, Sfanta Vineri este in mentalitatea populara ~i "protectoare a animalelor ~i a pasarilor"(Victor Kembach}.

Sensibila fata de tot ceea ce 0 inconjoara, ea incearca, in partea ei de lume, sa restaureze armonia primordiala a firii: " 0 fnvafa pe ftnufa ca din ftrea lor dobitoacele salbatice nu-s rele ~i pot ft imbldnziie. Dar amesiecdndu-ee, omul care le prigoneste ~i foamea cea fora istov au ajuns ca in singuratafile lor nu mai sunt fnfrafite ca in raiul de la incepuiul viefii. "

F 0 A I A DIE. C E. ZAN A ~ aprilie 2010

1511

Datorim faptului di romanul a aparut in anu1195~ cand Iibertatea de expresie a scriitorilor rom8ni era, in mare parte, ingriidita, Sadoveanu recurge adesea la un limbaj aluziv, dar cu puternice eonotatii in sfera sacrului, Aceasta particularitate este evidenta in pasajul care prezinta modul in care presvitera Olimbiada ~i incepe ziua: "Cum riisare soareie, presoiier« noastra iese ~ ea in prag sa Be in chine luminii. " Pentru rei initiati, cuvantul lumina poate admite aid decodari §i deschideri numeroase, cu reverberatii in plan divino Astfel, pasajul poate permite analogii subtile cu Ct2ntecul Fratelui Soaff al Sfantului Francisc din Assisi: "L~dat fii, Doamne, cu toate creatiile Tale / §i mai ales cu domnul frate Soare / prjn care Tu ne dai ziua; lumina. / EI esie frumos, striilucind cu mare slavd / ~i tot el Te intruchipeazi pe Tine, Preatnalte. II

$i pentru d. inchinarea presbiterei ascunde abil semnificatia rugiiciunii, ne putem intreba

care ar putea fi rugaciunea unui astfel de persona], admirabil induhovnicit. Personal, trasand un arc peste veacuri, 8§ raspunde cu un fragment din superba Rugiiciune de diminealii a lui Arsenie Boca: "Doamne,/ eel ce vii intre oameni in tainil, / ai mila de noi / ~i pune foe temniiei, / aprinde dragostea in inimile noastre, / artIe spinii patimilor noasire / §i P. lumina sufleteZor noastre.i! ... J Ci lumineaza lumina Ta peste noi, / ca sa oedem lumina prin ochii Tai, / sa trdim in oeci prin via/a ta.! Lumina §i Bucuria noastrii, slava Tie! Amin" .

Din perspectiva sensibilitatii §i mentaliti1ii moderne, un astfel de personaj poate fi perceput ca fiin.d desuet, pnand mai mult de poveste decat de realitate. Dar uneori mai avem lnd nevoie de intoarcerea reconfortanta §i ziditoare, in cazul acesta, Ia ceea ce "a fost odata ca niciodata ... N.

prof. Floare NICOLA

1116 FOAIA DIECEZANA 4 aprtlle2010

ALEGERIEPARHIALE 2010

Potrivit hotararii Sfantului Sinod al Biserieii Ortodoxe Romane, eu nr. 6282/2009 ~i a Deciziei Patriarhale eu nr. 2/2010, Permanenta Consiliului Eparhial al Episeopiei Caransebesului, alaturi de parintii protopopi ai Eparhiei a hotarat in sedinta din data de 8 martie 2010 eonstituirea Colegiului Electoral Eparhial al Episeopiei Caransebesului pentru alegerea noilor membri in Adunarea Eparhiala, pentru mandatul 2010-2014.

tn eonformitate eu prevederile statutare, Permanenta Consiliului Eparhial a emis Ordinul Circular eu nr. 280-Al2010, prin care face eunoseut tuturor unitatilor parohiale din jurisdictie ca la data de 22 aprilie 2010 va avea loc alegerea membrilor clerici ~i mireni in Adunarea Eparhiala a Episcopiei Caransebesuhii, pentru un mandat de patru ani, respectivpentru perioada2010-2014.

Totodata Permanenta Consiliului Eparhial, in eonsultare eu parintii protopopi, a stabilit circumscriptiile eleetorale, dupa cum urmeaza:

1. Caransebes I - Catedrala istorica "Sf. Mare Mueenie Gheorghe" - eu parohiile arondate: "Sf. ler. losif eel Nou de la Partes" Caransebes, "Sehimbarea la fata si Sf. ler. Nieolae" Caransebes, "Na~terea Sf. loan Botezatorul" Caransebes, "Sf. tmp. Constantin ~i Elena" Caransebes, "Na~terea Maieii Domnului" Caransebes, Jupa, Bolvasnita, Borlova, Buehin, Bucosnita, Dalci, Golet, Ilova, Paltinis, Petrosnita, Poiana, Prisian, Rugi, Turnu Ruieni, Valea Timisului, Valisoara, Varciorova, Zervesti, Zlagna ~i 0 parte din c1ericii Centrului Eparhial;

2. Caransebes II - Catedrala nona "fuvierea Domnului" - eu parohiile: "Sf. M. Me. Dimitrie" Caransebes, .Pogorarea Sfantului Duh" Caransebes, Armenis, Constantin Daieovieiu, Copacele, Fenes, Maciova, Matnicu Mare, Ohaba Matnic, Pestere, Prisaea, Ruginosu, Rusea, Saeu, Sadova Noua, Sadova Veehe, Sat Batran, Slatina Timis, Sub Margine, Teregova, Tineova, Zagujeni ~i 0 parte din c1ericii Centrului Eparhial;

3. Otelu Rosu - Parohia Ferdinand (Otelu Rosu) - eu parohiile: Ferdinand, Ohaba Bistra, "Sf. tmp. Constantin si Elena" Otelu Rosu, Ciresa, Mal, Bautarul Inferior, Bautarul Superior, Bueova, Ciuta, Glimboea, laz, Marga, Magura, Maru, Obreja, Rusea Montana, Ruschita, Valea Bistrei, Varna Marga, Var, Voislova si Zavoi;

4. Resita - Parohia "Sf. ler. losif eel Nou de la Partes" - eu parohiile: "Sf. ler. losif eel Nou" Resita, ,,Adonnirea Maieii Domnului", Resita, "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" Resita, "Sf. Ap. Petru ~i Pavel" Govandari-Resita, "Sehimbarea la fata" GovandariResita, .Pogorarea Sfantului Duh" Govandari-Resita, "Sf. Vasile eel Mare" Resita, "Sf. Ap. Petru ~i Pavel"

Marginea Lend, Calnic, Cuptoare-Seeu, Doman, Moniom, Terova, Apadia, Brebu, Delinesti, Ezeris, Ohabita, Soeeni, Tamova, Valeadeni, Valiug, Zorlentu Mare, Zorleneior ~i preotii misionari din Protopopiatul Resita;

5. Bocsa - Parohia "Sf. ler. Nieolae" - eu parohiile: "Sf. ler. Nieolae" Bocsa, .Adormirea Maieii Domnului" Bocsa, .Pogorarea Sf'antului Duh" Bocsa Montana, "Na~terea Maieii Domnului" Bocsa Vasiova, .Jntrarea in biserica a Maicii Domnului" Bocsa, Berzovia, Binis, Dezesti, Doelin, Dogneeea, Duleu, Ersig, Farling, Fizes, Ghertenis, Izgar, Maureni, Oena de Fier, Ramna, Remetea Poganici, Scaius, Sosdea, Tirol, Valea Mare, Valeapai si Vermes;

6. Oravlta - Parohia .Adormirea Maieii Domnului" - eu parohiile: .Adormirea Maieii Domnului" Oravita, "Sf. Prooroe Ilie" Oravita, "Pogorarea Sfantului Duh" Oravita, Agadiei, Bradisoru de Jos, Brosteni, Cielova Montana, Rachitova, Bogodint, Carbunari, Ciclova Romana, Ciuehiei, Ilidia, Macoviste, Petrilova, Potoe, Raeajdia, Sasea Montana, Sasea Romana, Slatina N era, Stinapari si Vraniut;

7. Moldova Noua - Parohia .Adormirea Maieii Domnului" - eu parohiile: .Adormirea Maieii Domnului" Moldova Nona, "Sf. M. Me. Gheorghe" Moldova Noua, "Sf. tmp. Constantin si Elena" Moldova Noua, Moldovita, Berliste, Berzasea, Coronini, Cozla, Gornea, lam, Milcoveni, Naidas, Nicolint, Padina Matei, Pojejena, Sichevita ~i Susca;

8. Griidinari - Parohia Gradinari - eu parohiile:

"Sf. tmp. Constantin ~i Elena" Anina, "Stanta Treime" Anina, Camecea, Ciortea, Ciudanovita, Comoraste, F orotic, Garliste, Giurgiova, Goruia, Gradinari, Greoni, Jitin, Mereina, Secaseni, Surdueu Mare, Tievaniu Mare, Tievaniu Mie, Varadia ~i Vrani;

9. Baile Herculane - Parohia "Sehimbarea la fata" - eu parohiile: "Sehimbarea la fata" Baile Hereulane, "Sf. Ap. Toma" Pecinisca, Barza, Bogaltin, Canicea, Cornea, Cornereva, Crusovat, Cuptoare, Domasnea, Globurau, Luncavita, Mehadiea, Mehadia, Plugova, Tople], Valea Bolvasnita si Verendin;

10. Bozovici - Parohia Bozovici - eu parohiile:

Bozoviei, Bania, Borlovenii Noi, Borlovenii Veehi, Dalboset, Eftimie Murgu, Garbovat, Globu Craiovei, Iablanita, Lapusnicel, Lapusnicu Mare, Moceris, Patas, Parvova, Petnie, Prigor, Prilipe], Sopotu Nou si Sopotu Veehi.

Din fiecare circumscrfptie se vor alege cate trei membri pentruAdunarea Eparhiala, un cleric ~i doi mireni, care vor reprezenta in organul deliberativ sup rem al eparhiei atat clericii, cat ~i credineiesii de pe tot cuprinsuljudetulul Caras-Severin,

FOAIA D I E.CE.ZANA b aprilie2010

1711

Agenda Preasfintitului Pirinte Lucian, Episcopul Caransebe,ului - martie 2010 -

IJj A avut program de audiente la resedinta eparhiall.

IJj A participat la Liturgbia Darurilor mai inainte sfintite 1a catedrala episcopala .,Sf. M. Mc. Gheorghe" din Caransebes,

IJj A partieipat la Liturghia Darurilor mai inainte sfintite la catedrala episcopa1.8 .,invierea Domnului" din Caransebes,

IJj A slvillit SfAnta Liturghie la Parohia .,Pogorirea Sfintului Dub" din orasul Bocsa, Protopopiatul ReOita, in eadrul cireia a hirotonit intru diacon pe teologul Adrian Murariu. Cu acest prilej, a acordat P.C. Preot paroh Daniel Crecan distinctia de iconom.

114 La ceas de seari, a poposit pentru rugiciune in mijlocul credinciosilor Parohiei "Sf. Ap. Petrusi Pavel" din cartierul re~itean Marginea-Lend. La finalul slujbei, grupul Katharsis a oferit credinciosilor ~i virstnieilor de la Ciminul din Marginea Lend un concert dedicat zilei de8martie.

114 A prezidat sedinta Permanentei Consiliului Eparhial, prilej eu care a avut loe Iji eonstituirea Colegiului Electoral Eparhial in vederea alegerilor membrilor pentru organismele eparhiale Oi nationale bisericesti,

114 A slujit un parastas la Penitenciarul din Timisoara, alituri de Preasfintitul Pirinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar alArhiepiscopiei Timisoarei,

IJj A siviqit Pavecernita Mare la Parohia "Sf. tmpiraP. Constantin 'Ii Elena" Otelu Rosu, Protopopiatul Caransebes, dupa care a participat la lansarea volwnului al X-lea al c8.rJii doamnei prof. Ileana Silveanu, "Ciririle sperantei ",

1118 FOAIA D I E.CE.ZANA oil aprilie2010

~ A avut program de audiente la resedinta eparhiali.

~ A participat la Liturghia Darurilor mai inainte sfinpte la catedrala episcopalii din Caransebes,

~ A slujit Vecernia la Parohia Zervesti, Protopopiatul Caransebes, prilej cu care a pnut credinciosilor un bogat cuvint de invitiituri in ,.Siptimina de catehezi".

~ A participat 1a vemisajul expozitiei internationale dedicati lunii Mii.rp.~ui Oi Bunei Vestiri, in cadrul proiectului .,Diferip. dar egali", derulat de Scoala Speciata din Caransebes oi de Seminarul Didactica Internap.onal20 10, sub coordonarea doamnei prof. Elena Memelis.

~ A s!vAr~it Sflnta Liturghie la Parohia Delinesti, Protopopiatul Re~ita. pastoriti de P.C. Preot Eugen Danilescu. In cadrul acesteia, a hirotonit pe diaconulAdrianMurariu intru preot pe seams Parohici Zorlentu Mare. Protopopiatul Resita. ~ A slujit Vecemia la Parohia PiiltiniO. Protopopiatul Caransebes, la invitatia credinciosilor ~i a P.C. Preot paroh Petru Damian.

~ A slujit Denia Canonului eel Mare la catedrala episcopal! .Jnvierea Domnului" din Caransebes,

~ A slujit Pavecernita Mare la Parohia Glimboca, Protopopiatul Caransebes, la invitatia credinciosilor ~i a P.C. Preot paroh Sorin M1tu.

~ A slujit Denia Acatistului Buneivestiri ~i slujba tunderii in monahism a maicii Anastasia, la Schitul ,,N~terea Sf. loan Botezitorul" de la Poiana Marului.

www.episcopiacaransebesului.ro

FOAIA DIECEZANA Il aprilie2010

1911

"<:9 ...,

.'