Sra ey de Ma a atem Os pentru aeele V- Vill Fee ctr cas Eee eee ct metrice in triunghi-patrulatere-trapezul, paralelogramu iunghi-¢ Le nn eC RS oge ei er Cec ne PEnren ie renee Mn iey nme th flee af { pirami¢ Ment Ee | PrTeron ena ey ree Nie (og PT ogere ttn ory irae] nYeareN rere a [Oey PUR eee Tne Oates Destinat-e Wee le NIT Pregatirii pentru ex: } d@Gapacitate si deMemorator de mafematica pent claseleV- Vit yorator de matematics pentru clasele V- VIII Ey espns Geometrie b Algebra Dnghiul pag. | Proiéctii ortogonale.... ‘Numere naturale... Multimi. Divizibilitatea numerelor naturale... riunghiul........ 3 4 | Clasificarea triunghiurilor.. Linii importante intr-un triunghi. | Numere rationale... Relatii metrice in triunghi. Fractii zecimale. Funcfii trigonometrice in triunghiul dreptunghic Numere irationale Formule pentru aria triunghiului Patrulatere...... Operatii, cu radicali... Cercul........ Poligoane... Rapoarte si proportii. Puncte, drepte, plane........... Numere intregi... Poliedre.... Operatii cu numere ‘intregi. Medii. Monoame, polinoame...44-94. ema mm 2 Ae oe mom m+Al Unt) | @ | Memorator de matematicd pentru clasele V - VIII ALGEBRA NUMERE NATURALE (N) Definitie: Sunt numere intregi pozitive, inclusiv zero, care ne arati 0 cantitate de obiecte, fiinte sau alte existen{e intregi, in marimea lor fireasca, natural, Operatii cu numere naturale . Adunarea a+b=c, unde a,b - termeni; ¢ - suma. Proprietayi: AX x4+C=060 S> alKX,)0- x2) ISBN 973-85322-0-6 T, comutali vitatea: atb=bta 2. asociativitatea: (a+b)+c=2t(bt+c) 3, numarul 0 este clement neutru fata de adunare: at0=0-+a=a Seaderea a-b=c, unde a>h, a - desedzut; b - scdzitor; ¢ - diferent& inmultirea ab=c, unde'a, b' factori; ¢ - produs Proprietati; T. Comutativitatea 2. Asociativitatca (a-b)-c=a-(b-c) 3, Distributivitatea a-(b+c)=ab+ac; a:(b-c)=a-b-a-e 4. Numirul 1 este clement neutru faa de inmultire a Impartirea a:b=c, unde b#0, a - deimpartit, b - impartitor; ¢ - cat Teorema impiartirii cu rest In cazurile in care impértirea nu se face exact, apare un al patrulea numar numit rest (R), dupa formula: N=C4— unde R ele tooi Memorator de matematicd pentru clasele V = VHE MULTIME Deftuifie: Totalitatea clementclor de acclasi fel care apar o singurs dati, indiferent de ordinea in care sunt considerate. Notatit: Ay Yabichy (x | x>0} Seranul de ineluzinne “<” : BA Spunem ca elemenicle Inj B se afla printre clementele lui A. B se numeste submultime a lui A. Dach BCA, atunci B poate si fie si egal cu A. Sau putem spune ADB, A il include pe B. Semnut de apartenenti “e" acE reprezints faptul eX a este un clement al multiinii E. Ing az contrar notam ag E. Multinti egate “=” Dacd BCA i ACB atunci A=B, adica au accleasi clemente, Maltimea vida <@* Multimea tr’ nici un clement. Reuniunea “" AUB reprezinti 0 noua multime care confine toate elementele multimilor A gi B comune gi neconuac huale 0 singurd data. Intersectia “7” ANB reprezinti © nous. mulfime care contine toate clementele comune ale muttimilor A si B. Diferenta “\* sau “-" AXB reprezinia o now muljime formata din edemeitele tui A care nu sunt in BL t ‘ i } Memozaior de matematicd pentru clasele V - VII B Complementara wnei mu! €,B reprezinta multimea clemontelor tui A care nu apariin fui B. Muitimi disjuncte AQB=@. adic A si B nu au nici un clement comun. Multimi cehivalente Adicd fieeirui clement din A fi corespunde unul din B, in accasti corespondenta fiind cuprinse toate clementele din A si din B. Di: zibilitatea numerelor naturale Proprietati: |, Grice rtumir natural este divizibil cu 1 si cu ol Insusi, care reprezinti divizorii itaproprii ai acelui numae Zoro este divizibil cu orice numar natural. Duedia oto divizibil eu b si b este divizibil ou 2, cezulth a=b. Dacé a)p si ble, atunei ale, oricare ar 6 2, b,c €N. Daci mila si mfp, atunci matb, oticare ar fim, a,b €N. . acd mia si mb, anne: mia+b, oricare ar fi m,a, 6 EN. Daca mie si mjb, atunci mlab, oicare ar fir, a, b EN; ab. Dacit mla 51 inj, atunci mlub, oricare ar fi m, a, b @N. Daca un numar se divide cu coud numere prime fntre ele, acct numie se divide si eu predasul lor. Numere pare (cu sot) Definitie: Sunt numerete de forma 20 (0, 2, 4, 6 .«.2n), unde ae, Numere iipare (Fr sot) Definitie: Sunt numerele de forma 2-1 (t, 3, 5,7, 2n41}, unde ne Divizori, muttipli : Pefnigies Daca um momar a#1 Fmperte exact un numsir b, spur elaga Memorator de matemnaticd pentru clasele V - Vit Invers, b se aumeste multiply a tui a. Moltimea divizorilor Notatit: D., = multimea tuturor numerelor eare fl divid pe a. Bx: Det 23,4,6,123 Multimes multiplilor Notauii: M4, = multimea uturor multiplier Ini a. Ex. M=(02,4,6,..2m.00}, ne N. Criterii de divizibilitate Un numa este divizibil cu alt numar, atunci cénd impastirea se thee exact (fed rest). *Un numar este divizibil'cu: +2, daca cifta unitétilor este cu sof; +3, daca suuna ciftélor, Tuale ca wnitati, este divizibila cu 3; -4, cid ultimele doild cifte formeazi (in ordinea in care sunt asezate) tn aumar divizibil cu 4 sau ambele sunt zerouri: -5, cand ultinsa ciftdi a numirului este 0 sau 5; -6, cind mumirul este divizibil cu 2 si cu 3; -8, cdnd ultimele trei cifte formeazd (in ordinca in care sunt asezate) un numir divizibil cu 8, sau toate sunt zerouci; -9, daca suma cifrelor (luati ca anitati) este divizibild cu 9; -l1, se adund cifrele (luate ca unitéyi) de ordin ou sot si separat cele de ordin Bird sot. Daci diferenfa acestor sume este zera, 11, sau an nurmar divizibil cu 1, atunci si numérul este divizibil eu 11; -25, cand ultimele dous cifte formeazd, in ordinea in care sunt asezate, un numar divizibil ou 25, sau ambele sunt zerouri; -125, daca ultimele tei cifre formeazi, fn ordinea in eare sunt agezate, un numar divizibil cw 125, sau toate sunt zcrour; -10°, dacd numirul g¢ termina cu a zerouri, fn acest caz, acest numér se divide eu 2-5! i Memorator de matematica periiru clasele V « VIM Divizibilitatea cu 7, 11 si 13 Un numar este divizibil cu 7, 11 sau 13 dacd diferenfa dintre numarul (A), format de ultimele trei cifre ale numirului dat si numaral (B) format de celclaite cifre din fata, este egala cu zero, sau este divizibila prin 7. 11 sau 13, Excmpl 1) N=725,582 173) SEAB= 95 1 go(7 = UIA 192 300 ry ofay™ am : 0 950 al ~ pata puee|(2] | -(2) = Fawr b #0 :Ez Memorator de matematici penteu elasele ¥- Yjp NUMERE IRATIONALE Definitie. numere reale, care nu sunt tafionale, deci care nu pot fi puse sub forma de tractic, Exemple: f2 = raportul dintre diagonala patratului i latura lui (1,4142..) = raportul dinte Iungimea gi diametrul cercului (3,1413..) Mulfiniea numerclor rafionale (Q3 gi mulfimea nummerelorirationals (R\Q) formeezi multimea numerelor reale (R). Ope; radical Dacia? 0,02 O:mz 20 N eafa-b =va Jo: ¥P x] > Ye © (x20) 1 — unde y#0 Iyl * Intraducerea Factorilor sub radical ava = Va (a2 0):a-V = —Va?-b (a. <0,b20) *Rationalizarea numitoniior - so realizeaz prin amplificarca fractici curadicalul de [a aumitor, dupa ce s-au scos factorti de sub radicali. s(b>O} alot de) Mamorator de matenratic’ pentra elasele V- VIEL & ECUATIL INECUATE, Ecuatia de gradul I cu o necunoscutd Forma general: ax+b=0, a0; a,beQ cefivientul necanoscutel Tmenul fiber Metodd de rezolvare- axtbs0=axs—b= x=——,undea #0 a Proprietd| 1, Eouatia de gradul Lou o necunoscuti are solutic unic’, pentru a0. 2, Eeuafiile care au acceasi solutic sunt echivalente. Incenatia de gradul I eu o necunoseuta Forma geuerata: ax+b>0 (semmul poate fi >, 2, <, <), unde a, beQ, ar0 Metoda de resolvare: axth> Os ax>-bae xe unde a #9 a Sisteme de dou’ ecuatii de gradul cu doud necunoseute ) fax+by +e, =0 Forma generald: (> ax Eby +Cy Metode cle rezolvare. i iciteazd 9 necunoscutd dintr-o ecuatic si se inlocuicste in ccalalté rezultand o ecuatic de gradul I cu o necunoscutd, care se rezolvi determinandu-se necunoscata; apoi se determin’ nceunoscuta cxplicitath initial. 2. Metoda reducerii -prin amplificiri sau simplificiri se objine acelasi cocficient gi de semne contrarii pentru acceasi nectinoscuté din cole doud ccnalii. Se adund cowatia (1) cu couafia (2) gi sc obtine o ecualic de gradul [cu 9 necunoscutd (cealaltd a fost climinata prin adumare), Se116] Memorator de matematicd pentru clasefe V- VII Inlocuind accasté valoare in oricare din cele dou’ ecuatii, determinam cealall necunosc 3. Metoda grafied - fiecare ecuatic de gradul I cu dou necunoseute reprezinta tw plan o dreapta. Construim cele dowd drepte tnur-un sistem de axe de coordonate rectangulare gi determinai coordouatele x si y ale punetului de intersectic: aceste valori ale lui x gi y roprezinta solujia sistemului. UNITATI DE MASURA Pentru lungime - metul (m) I dam = 10m idm=0,1 m Vom = 100 m 1 kta = 1000 m 1 mm = 0,001 m Pentru suprafati - metrul pitrat (m?) 1 dam? = 100m? = 1 ar Pentru velum - metrul cub (m*) I dam? = 103 mi? Thm? = 10% m* 1 km* = 10? m? Pentru capacitate « litrul (d=dm? i dal =101 idt= 1011 i hl= 1001 Lol 1071 1 k1= 1000 | Imi = 16° (hg = 100 g=0,1 kg 1 dag= 10. = 0,61 ke 1 g=0,001 kg Pentru masa - kilogram (kg) Fq* l00kg Ets 1000 ke Lv = 10.000 kg = 10 ¢ Memorator de matematicd penn clasele V - Vill 17] Pentru timp - secunda (s) Imin= 60s 1 h= 60 min= 3.6005 86.400 s zile 29, 30 sau 31 zile 17 wuni = 365 zile (dnd tuna febrnaric ars 28 zite) = 366 zile (cand luna fcbruarie are 29 zile} 1 deecnin = 10 ani I secol = 180 ani V initeniu = 1.000 ani RAPOARTE $I PROPORTIE Raport Definitie: Raportut a dowd mairimi a ou acccasi unitate de sulisuia vote Praportie de acceasi natura, miisurate a/b si reprezinea un numar. Egalitatea a 2 rapoarte, d-extremi a termenii proportiei 1. Dack schimbam mozit sau extren schimba, e dic db 7 intte ei, proportia nu se te, a 6 2. Inversa unei proportii ¢ tot o proportic. 3. Produsul mezilor este egal eu produsut extremilor, a ¢ siSad=be bod 4. Orice relatie de forma ad=b-e se poate serie cao proportic. © ladsb-cotE Memorator de matematicd pentru clasele V - VILL Daeé b=c aver b! 0 fale] 0, dack a =0 —a, dacd a<0 Proprietéti: fal20;[a asd, |2-bHal-Ib| lal blesa=sb [xPasyxsda(a>o) IX2oa I x| xe [-aa].a>0 xSa x|>a + x<-asaux>alasd) lal-|blj a+ bidal+|bF Oper uu numere intregi Adunarea Daca numercle introgi a gi b att aceleagi semne se adnd: modalele si se d semaul comun, Daca au scmne diferite se scade modulul mai mic dim medulul maiBi Memoratorde matematicd pentru clasele V ~ Vill Propricedti: T. Siima a doud sau mai multe numore inlregi este comulaliva, asociativa §i admite ca element neutra pe 0. atb=bta {atbh}tceat(bte} at0=0+a=a 2, Suma dintre un numir introg gi opusul sin este egal cu 0. at-a Seiderea *Se face adundnd un numar oumit desc&zut cu opusul altui numar numil scizitor, iar rczultatul se numesie diferent’. a-(+o)=a-b byeath inmuttirea *Se inmultesc modulele celor dow’ numere intregi, far produsului i sc 4& somnul dupd regula semmului 1a damultire. frat tt) Proprietiti: L. Tamnultirea este comutativa, asociativa gi distributiva fagi de Jadunare $i scAdere. abeba a(brcabtac (ab)-c=a-(be) a(b-c)Fa-b-ac 2, Numéarul | este element ncutra la tnmultire, al=La 3, Orice numar sau produs inmultit cu 0 are ca rezullat tot 9. a0=0 4, Orice numar inmmulfit cu -1 d& opusul su, jaj-l=-a ma(Heta impirtirea Se thee gonform formulei: Memoraiorde maternatica penoru clasete V - VITT B Puterea unui numéy intreg, cu exponent numér introg, 4:0" Sasa aes wenn a? sa sah eat pret (2) a2 b] MEDI 2 n Media geometric sau proportionaia (mg): x >Qy>9 goneralizare sm, = yf Xn X, POLK, FOX, 2D Medi armonicd (mh): a generalizare: mi, = Lil xy Jy ayy bt xy XX x, x >O,y 50 2 OK) > 0,0. Media ponderata m= PEPSY generalizace:m, = 217 Ps Ss 2 Pe By, peg Pr tPy tee +P, p20.9>9.p.g~pondere P,2.0,p, >0,...p, > 0p, ~pondere Media pitratic 3 Dal Cunde 2) = defeefictit: [= imodrtitor:Memvrator de matematic& pentru clasele V~ VIET MONGAME, POLINOAME Monom Definitie: expresia algebricd care reprezinté produsul dintre un ceeficient un numér finit de variabile reale ridicate sau ou la diverse puteri, numece naturale. Variabilele sunt litere ce pot tua diferite valori. +Forma canonicd a unui monor: se scric mai intai coeficiental monomutui, apoi variabilele in ordine alfabetic’, la diverse puteri. sGradu! unui monom este suma exponentilor literelor care alc&tuiesc monomul. «Produsul a dowd sau mai multe monoame este tot un moriom, in care coeficicntii si variabilole s-au inmuldit intre ci. *Puterea a a unui monom, diferit de zero, este tot un monom, in care ficcare factor a fost ridicat la puterea n. «Prin impirtirea a dou’ monoame (impartitorul¥0) rezulta tot un monom, in care coeficientii si variabilele s-au imparfit. Polinom Definitie: O sum de monome care formeazi o expresic. Monoamele se numnesc terment. «Termeni asemenea - monoamele care au aceeasi parte literara, Ia aveleagi puteri, «Reducerea termenilor asemenea - fnsumarea algebricd a termenilor asemenca, prin insumarea coeficientilor monoamelor asemenca. +Puierea polinomului P este P*%=P-P-P..-P (n factori de P). *Gradul polinomului este gradul cel mai mare al anuia dintre monoamele compencnie. +Adunarea polinoamelor este operatia prin care se reduc termenii asemenca, Proprietdi: T. Comutativitatea §1 asociativitatca P+Q=Q4P P+(QERIF(PHOHR: 2. Citta O nw opereaza fa adumare Memoralor de matematied pentnt clasele V ~ VILL [23] +Sciderea potinoamelor D4(-SJER unde 1 - desedizut, § - seizator, R rest sinmuitirea a 2 polinoame este operatia din care rezulti al treilea polinom, objinut prin inmubjirea ficanui termen din primul polinom cu ficcare termen din al doilea polinom. P-Q=PQ Proprietéti: 1. Tnznultirca este commutativa, asoclativa gi distributiva faa de adunarea si seaderea poiinoamelor simpartirea polinoamelor D R . T c+ 7 unde D - deimpartit, [ - impartitor, C - c4t, R~ rest Teoreme |. Restul impargirii polinomulut D(x) la binomul (xa) se obtine calculand D( $a), 2. Un polinom P(x} este divizibil cu binornul (cta) dack si numai dack za 3. Teorema Jui Bozdut. Numirul a este ridicina polinontului P(x) nurnai daca binomul (x-a) divide P(x). Descompunerea polinoamelor in factori Metode de caleut: |. Scoaterea factorului comun Ex: a-btac-a-dea(bt¢-d) 2. Folosind formele de calcul prescurtat im care coefieientii factorilor suat numere rationale,|2.4] Memorator de matematica pentru clasele V - VIIT Formule de calcul prescurtat wtb =(atbya-abtb) (atb)'= starbr6a biedab*+b* -by(atb)(a2+b?) at +1=(a?+V2-a41(a?—V2-a4)) C.m.m.d.c. a doud sau mai multe polinoame: Metode de calcul: -se descompune polinomul in factori primi la diverse puteri si in expresii ireductibile -se face produsul factorilor primi si a expresiilor ireductibile la cele mai mici puteri C.m.m.d.c este mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic polinom luat in catcul. C.m.m.m.c al’ dou’ sau mai multe polinoame Metode de calcul: I} Did GENERALL ZIT ‘Memoratorde matematicd pentru clasele V - VIN BB -¢.m.m.me este produsul factorilor comuni si necomuni rezultafidin descompunere, luai o singuri data, cu xponentul cel mai mare. FUNCTH Definitie: Functia este definitd ca legatura dintre clementele a dou’ multimi pe baz de corespondente (leg). f£AB, A - domeniu de definitic f(X)=y, xe A, x - variabild independent yeB, y- imaginea lui x din A in B prin functia f y=fix) - lege de corespondenti Definirea unei functii 1. Functii definite sintctic, numind pentru fiecare element din A, clementul care i se asociaza din B astfel: A B fAB diagrame A=(1,2;3} Be{a,b,c} tele spas) formule f£A—B unde A={1,2,3} si B={a,b,c} f(1)-a; f(2)-b; £(3)=0 2. Funetii definite analitic, specificdnd 0 proprictate care leaga un clement arbitrar xe A de clementul f{x)eB, Atengie: -Ficcare clement din A trebuic si aib& un corespondent in B. -Unui clement din A trebuie s&-i corespunda un singur clement din B. -Nu este necesar ca toate elementele din B sd fie imaginca unui element din A.i w Memorator de matematic’ pentns clasele V~ VIII Graficul unei funetii fOuyIke A; ¥=fO0} reprezinté, pe un sistem de axe de coordonate rectangular, legatura dintre clementele xe A $i (x)eB. Functii fineare sReprozentarca graticd @ unei fumotii ERR, fix)=axtb ya a0 ya 8 Fametie sti fonofie strict crescitoare descrescatoare +Reprezentarea onei drople prin tlictuci (interseetia dreptei cu axcle de coordonate) : Fic fi xth pentru x=0=>y=b (punctul de imtersectie a dreptei cu axa OY) b AXI=0 (y=OOmaxtboxe axa OX). — (punctul. de intersectic a dreptei cn, ANEXA Multimi de namere, notatiz Nemultimea numerclor naturale (intregi; pozitive, inclusiv 0). 0,1, 2, 3,4, Syne NEN fird elemental 0. ‘Z-muitimea numerclor intregi (negative sau pozitive). Deb 3,2, 1,0, 152, 3, ‘Qemultimea mumerelot rafionale care pot fijpuse sub forma de fractie. m Qe {3] x= sm. neZ, m0 Remultimea mamerclor reale cuprinde rmulfimile N, Z, Q, precum gi numerele irationale. Memorator de matematica pentru clasele V --VIT jz7| GEOMETRIE Punetul Definigie: Figura ycometrica clementard, fra nici o dimensitne, Pimere distincte Puncte confundate FeA.B:A¥B Fie A.B: A=B Dreapta Definitie: Drumul.cel mai scurt, in spatiu, dintre dow’ puncte: distinete intte cle, prelungit in anabele sensuri orieit’ de mult. Proprieedti: Drcapta are tungime infiniti dA B Segy de dreapti , Definitie: Portiunea dintr-o dreapt d, cuprins’ intre deud puncte A $i B. Notapii: (AB) segment deschis (nu congine punctele A si B) [AB] scament inchis (contine si punctele A si BY IAB) segment semideschis (il congine pe A>dar nu si po B) oy Semidreapta Un punet determing pe o dreapti, 0 semidveaptd. a B Planiul Definitie: Figura geometrica formati din toate dreptele care tree printr-un punct Mi(care nu apartine unei drepte @) si un punt P, care parcurge dreapla 4 in imregime. Proprietajt: 1, Trei puncte distincte determina un-plan 2, Dowa drepte concurente sau paralele determin’ un plan, 3. dreaptd si un punct care nuei apargine determina un plan.Memorator de mnatematicd pemiru clasele ¥ = Vitl Definitie: E suprafata care contine toate planele pacalcte si neparaicle cu on plan dat. UNGHIUL Definsie: Figura geometrica formati din dou’ smidcepte (dt si 2) care au acceasi origine O. Masura wnghinlut: se face prin misuratea deschiderti dintre semidreptele sace formeaza unghiul. Ea sc determina cu ajutarul arcclor de cere, socotind <3 un semicerc are 180°. Deci unitatca de misurd este uaghiul del’ Unghiut alungit Unghiut aut Unghial drept 180" o 90 A x a3 OE a B Format din dwt Unghiula coral Yanurile unghiulut semidrepte opuse. Taturi se co fii, sunt pempendiculare Unghial ascugit Unghiul obtuz Unghi (<90"} (290°) unui punet ( 3 oe——_4 B a ° ° 8 Unghiuri Unghiari Unghiuri congruente complementare suplementare oo A Oo a A Oo A ‘Memorator de matematict pentru.clasele V-- VIL [29] Ungbiuri adiacente-:. <6. 01 be Oo c Unyhivriopuse fa vard Definitie:2. unghiuri cars au o atara comuna, iar cclclalte 2 faturi situate deo paric gi dealt a gecstcia. Formate de 2 drepte care-sc intersccteazi. «AOBEc A’ QB’ Bisectoarea unui unghi : an L B OB|O°B" “. a OAIOA A Aon oO Definitie: Semidreapta care imparte ununghi'in’2 partiegale: Este locut gcomotrical punctelor cgal departate de Latur. Proprictiii: Bisectoarcd a2 unghiuri_ zAOBsce’O"B" (égale) opuse la varf sau suplementare este zAOC+4°0"B'=180'(upleinentars) ae . tens Unghiurt cu Laturile paralcle OF Bt oo B Unghiusi exterioare unui trianghi — Unghiuri intr-un patrulater A, Masura unghiului exterior unui mriinhi ede coal en ima mdorilor Sima unohincilor-dinteasn[30] Memorator de maternaticl pentru clasele V~ VIII Memoratorde matematicd pentru clasele V- Vit Er Unghiuri intr-un poligon convex cu n faturi Unghiuri externe de aceeagi parte Paralele echidistante determind asccantei a||b suplementare pe a secant segmente egale AEH Bt e360? Suma tuturor uaghiurilor dintr-un poligon convex cu laturi este 360°. 4 Drepte paralele coplanare Definitie: douk drepte distinete si coplanare sunt paralele daca ne au nici un punct comun (Notatie: a |f b sau AB || CD) ae Pa Dre O secantd si doud drepte paralele formeaza: PROIECTH ORTOGONALE n Unghiuri alterne interne 2 ||b — Unghiuri alterne externe a || b congruente congruente Proiectia segmentului AB pe dreapta d este un segment A’B’ obtinut ccborind perpendicularcle din capetele acestuia pe dreapti. Dacd ABLG, atunci proicctia sa este un punct, 23245; d= Simetrie Unghiuri corespondente a || b Unghiuei interne de accea et congruente a secantei a [{ b suplementare Fatt de odreapti: Dowd puncte A si A’ sunt simetticd fafl de o dreapti d, daci aseasta este mediatoarea A sogmentutui AA? b 8/5 a Fati de un plan: simetria punctultsi A fata de planul este un punct situat * he 551 80" ne pemendiculara din A pe plan la[32] ‘Memotalor de matematica pentri clasele.V— VHT Perpendicylare si oblice:- .-., . 3 Deflnftie: Noms wumi: perpen diculard pe-o:dreapti-data-d, orice: dreaptat d*, concurenti en d, cars face eu aceasta un-unghi cu misuza de 90°. Nolajie: dd’ icweee Distanfa de fa un punct lao dreapra este peepéndiculara din punct pe acea dreapti Definitie: Vony numi oblic’ fafa de d, orice dreaptd d', concurenté cw dreapta ‘care facc'an aceasta un unghi propriu diferit de 90° FERIUNGHIUL Definitier Figuea acometric’ rezuitaté din rouniunea a’trei segmente [ABJUBCLICA], mde punctele A, B. C necolineare sunt capetele segmentelor si vdsfurile’tiighiahi” 1°)” Notatie: SABC Perimetrul unui triunghi este sama lungimilor latu Proprtetdt Tarbie; a-ckb: bea 2. Suma unghiurilor unui triunghi este de 180" 3. Unui rnghi mai niare j se opung| o Jaturd mai mare, Ciasificarea triunghiuritor dup’ mésura unghinrilor Triunghi ascutitunghic oo A: Definitie: ‘Toate unghiurile sunt anai mici de 90". ‘Memarator de matematicé pentru clasele ¥ - VIL ‘Triunghi dreptunghic Definitie: Are un unghi de 90°. Proprietdti: atld pe mijlocul ipotenuzei. a=2-R (R-taza cercului citcumseris)| r= 2 (raza cexcului @ngeris) atb+e p=s¢ miperimetra=, A ‘Triunghi obtuzunghic Definitie: Are un unghi mai mare de 90°. c A ZN. Triuayhi Koscel Definitie: Triunghiul cu 2 unghiuei sau Z taturi egate. Froprtietditic Linaltimea, mediana, mediatosrea $i bisectoarca duse din A sunt identice, }2.AD este axa de simetrie pentru criangii, 3.Enditimea, mediana, mediatoarea gi biscctoarea unghiutilor congruente: sunt si cle congrucnte, ‘Teiunghi carecare sau scalen Definitie. Arc toate unghiucile mai mici de 90", oarecare,‘Memorator de matematica pentru clasele V - VIIT ‘Friunghi echilaterat Defrnit toate laturite egale, Proprictati- T.lnaifimea, mediana, mediatoarea 91 biscctoarea duse din orice varé sunt identice (confundate). : 2.Onocentru (i), centrul de groutate (G), central cereulni inseris (I) si centrul Jcerculuicircumnseris(O), cad inacelagi punct. 3.Cercul eircumseris gi cereul fnscris sunt concemrice, A.Orice indltimé este ava de simettie pentra triunghi. 5 h=mediana=mediatoarga=bisectoarea avsR? 3, _jaruray3 laura? "2 2 lature RV ari R Linii importante intr-un sriumghi Mediana Deffnitie: segmentul de dreapta care uneste yarful triunghiului cu inijlecul lawurii opusc: Proprietdti Mediancle onut irranghi Sunt concurenta] intr-un punct notat G si numit centra de groutate. G se glisegte fa 2/3 fata de vant pe fiecare mediana. Triunghiul cu toate unghiurite congniente, egalc cu 60° §i Memorator de matematied pentru clasele V ~ VEN [35] Bisectoarea Definitie: somidreapta care tmparte un unghi it dou unghiuri congruente. Praprictigi: Thtr-un wiunghi, cele 3 bisectoare se intersecteaza intr-un punct I (centcul eorcului Snseris): ee CeralprbMpre) | cakbre . p 2 f- raza ceroului inscris indttimea, Dofinigie: segmentul de dreapti perpendi triunghi pe latura opus’, Propriesati: fndiltimile unui trivaghi sunt concurente intr-un punct H numit eroccatru. A'B'C’ se rumeste triunghi ortic, iar AA’, Mediatoarea Definitie: sernidveapta pérpendiculara ridicata din mijlocul unei laturi. Praprietayi: Mediatoarele unui triunghi sunt concurente fn ©, central cercului circumseris.36] Memoraior de maternaticd pentru clasele V = VIE Linta mijlecie Definite: segmental de droapti care ungste mijlocurile a dou’ laturi. Tinta mijlocic este paraloll cu cca de-a 3 laturd, si reprezinté 1/2 din lungimea. acestcia. BC DD" || BC, DI B x Cc Congruena si aserminarea triunghiuzilor oarecare: Existi 3 cazuri de congruenti: 1. LLL {laeurd, laturd, laturd) AB=A'B"; BO=B’C’, ACH: 2. LUL (laturd, unghi, latura) Al VBP; 4. ULU (unghi, Latur’, unghi) ZA=cA"; BC=B’C’; 41 Cc ¢ A BAY ‘B Doua triunghiuri aABC si aA’B°C’ sunt asemenea, notat (~), daca: 1. Au unghiurile congruente: oF gse . trigonometrica| © | 30° 7 45° | 60° | 90 sina. 0 12 | ¥3/2 | v3I2 I 050 1 |e 12 0 get 9 N33] § | V3 | mu exisd clgor nuexisti} V3 | 1 | ¥3i3 0 Formule pentru aria triunghiului (8) +b+e Formula lui Heron P= —> awunciSo,. = pip —ay(p—bxp =e) ‘ ech. bea-sinBAC 20 2 ABC: sin ACB 2sin BAC abe r AR 8 c r - raza cereului inseris R - raza corcului circurascrig ‘Memmaratar de matematic® pentru PATRULATERE Definitic: Patrulaterul este figura geometric’ cu patra laturi. Patralaterul convex cstc acela in care prelungisile oricdrei Eaturi mu intersccteaza patrulaterul In caz contrar patrutatenutl se numeste cancav. Patralateru! inseriptibil Definitive: Lste patrulaterul care poate 6 Tnseris intr-un cere, Proprietdti. [-Unghiurile opase sunt suplementaec. g&+ 20=2B4-2D=3 80° 2.AC. BD se numese diagonale. Douk Tituri opuse fae cu ecle doc diagonale anghiuri cgale. Ex: r pe cere: OMe cescul po a cfiras cireurnferinté se afls vérfurile P M M gonuluj respectiv. Al . Proprictagi: H 1. Varfurile poligonulai sunt puncte conciclice C : 2.Contrul carcului eireumscris se afl la inersectia y mediatoarctor laturilor poligonului inscris, Pozifiile relative ale unei drepte d fati de wn cere + Corcul inseris ; exterior’: OM>r secant: OM M ‘ Proprietari: Q, 9, d O L-Centrut cercutui inseris se afd la intorsectia bisectoarclor unghiuriter podigoaului — —— circumseris, c Pozitiile relative a dowd cereuri Masura unghiurilor fatr-un cere Unghi fa contre Unghi inseris: 1 exteriaare: OO'>r+r” tangents exterioare: OO'=ttr” cu vaeful fn ccntgul cerculi unghi care are warful pe cere i m(ZAOB)A(AB} m(ZACB)=/2m(AB) “ A fo, f B B tangent interioare: —seeanie: concentrice: Unghi interior: Unghi exterior: cu varful in interioryl cereului cu vérful to exteriorul cercului 0 m( ZABC)1/2[/m( AC) +m(FC)] m(ZCAB}L/2[m(DE}-m{BC)] © ws wt) 00%=r1" O0'rr? O'= |Memorator de matematied pentm clasele V- Vier Formule Lungimea cercului (1) FRR Asia cereului (3) A = AR? 13,1416... Lungimea aroului Le BRa ab = Tage A n- masura arcului AB in grade Aria seetorului 360" n-mcura aroului AB in grade OR POLIGOANE Proprietiti: TStuna unighiurlor una poligon este 180m), unde n este numiral de laturl 2.Poligoanole pot fi concave sau convexe. 3.Un poligon convex en toate lature gi unghiurile epale se numeste ragulat, Poligonul regelat Proprietati. T-Masura unghiurifor poligonalur cogutat este 180"(a-2 yn. 2.Raza cerenlui insoris este perpendiculara din O pe o laturd gi se numeste apotema (a). 3.Aria = 1/2-n-laturi-apetema 4.Relatia dintre latura poligonului regulat (1), apotema sa (a) si raza corcului cireumseris R: Sfemorator de matematiod pentru clasele V- VI PUNCTE, DREPTE, PLANE {, Prin dou puncte distincte trece o dreapté gi numai una; orice dreaptt are ect putin dou’ puncte distincte. 2. Pastulatet tui Evclid: ints-un plan, printrun punet A, exterior une! drepte d, se poate duce o singurd paralela la dreapta $4 numai una. 3, Dac dou puncte distincte ale unci drepte sunt confinute intr-un plan, atunci toate punctele dreptei sunt confinute in acel plan. 4, Dowd drepte paraicle cu a treia sunt paralele intre ele (alld, bf =eallb) zitiile relative a doud drepte in spatiu Coneurente Paralcle Necoplanare a > b b o \ anbaio} anb=2 anh alo ate Poriiie relative a unci drepte fata de un plan LO dreapti poate avea doud sau mai multe puncte comune cu un plan (dreapta este continuld in plan}. A, Bea 2, O dreapté poate avea un singur punct comun cu un plan (dreapta infeapa planal). dnorA 3. G dreapti poate si nu aiba nici un punct comun cu planul (drcapta este ratalelA cn nlanul. aAfE Memorator de matematicd pentru etasele V - VI Feorenid: O dreapti paraleli cu 0 — dreapid din plan este paralelé cu planut, ella aca aeel et le relative a doud plane af E. Dowd plane distincte pot avea 0 dreapti comund si numai una, a anp=a 2. Doud plane distincte pot s& nu aiba nici un punct comun; ele se numase plane paralele. anp=ao ap Feorentd: Daca un plan contine dow’ drepte concurente, paralele cu un alt plan, atunei cele doud plane sunt paralcle. aca boo anb=iA}p= alfp allp bIB ‘Teoreme de paralelism TL Dard n deeanti dncin moralals anim milan a neinara alt tan @ Hemorator de maternaticd pentru clasele V = VIIL & paratela cu d. Adica: dia, dB, anB=d, = dil. 72: daca dreapta dlfcc gi printr-un punct P, Pe se duce 0 dreapli ald, atunei de 0. T3: in spatis, doud drepte distineto, paralele cu a treia sunt paralele jntre cl 74; Dowd unghiuri cu laturile respectiv paralele sunt congrucnte dacd ambele sunt fic ascutite, fie obtuze gi sunt suplimentare daca sunt diferite. T5: Dreptele de intersectie ale unui plan a, cu dona plane paralele 6. si th sunt paralele (@MBrdl, armed, Silly 4 Jld,). 76: Printr-un punct exterior unui plan, trece un singur plan paralel cu primal 77; Dowd plane paralele cu un al treilea sunt paralele intre ele (oulB; oily = Biky. TR: Daca trei plane o, B, ¥ se intersecteaxi doud cite doud (gi no au {oate (rel un punct comun), atunel cele trei dropte do intorseotic sunt paralele (@OB=d,; aryad, Boyd, =ed, Id, Id). 79: Segmentele de dreapl paralele, cuprinse intre doud plane paralele, pe care le intersecteaza, sunt congruente. TIO: Teorema fui Thales in spativ: Trei sau ‘mai multe plane paralele determina pe dou’ dtopte oarecare, cate intersecteaz’ planele, sogmente proportionale,& Memorator de matematici pemiru clasele V - VIII THI: Toorema ajutétoare ¢ one £77 bP elallo ella alld . anp=c Pozitiile relative a trei plane 1, Concurente dupa o dreapta (anfivy=d), 2. Au un singur punct comun (@nf=d, day=P). 3. Paralcle dawi cate doud, deci toate cele trei plane sunt paralele (mu au nici un punct commun). Perpendicularitate in spatiu +Doua drepte in spatiu se numese perpendiculare, daca paralelote duse dintr-un punt oarccare B, la ele, sunt perpendiculare. +0 dreaptd este porpondicularl pe un plan, daca este perpendiculard pe doud dtepte nepzralele confinute in acel plan. +O dreapta perpendiculari. pe an plan este perpendicular& pe orice dreapta din acel plan. Teorema #: Dintt-un punet exterior unui plan se poate duce o singura perpendiculard pe acc! plan. Tearema 2: Locul geometric al Punctelor dreptelor d,d,,.... d, care trec printr-ua punet A al unci drepte d si sunt petpendiculare pe accasta este planul & Perpendicular pe dreapta d si care trece prin punctul A. > dd: ddA, =A; dca, sed Jemorator dz matematic& pentru clasele V — VEIL 54] Jeorema celor trei perpendiculare Dacé o dreapti d este perpendiculara pe un plan ct i prin piciorul ei jrece © dreapti a continuta in plan, pespendiculara pe o alts dreapt b confinuta in plan, o dreapta ¢ care uneste orice panct M al perpendivularci d pe plan ou intersectia P a celor douti perpendiculare din plan, este perpendiculari pe a treia dreapti b, dLo,dna={A} acabcaalb,Med amb ={P} = MPLb, olb Reciproca 1: JLo, aca, boa, eLb >alb Reciproca 2: dla, cLb, ab, abc. =dLo ‘Jeoreme de perpendicularitate Distanta sau departarea unui punct M fafa de un plan a este egal cu jungimca perpendiculare’ din M po a, sDistanta dintre dow’ plane puralele este egala ou lungimea segmentulul de:dreapta perpendicular pe plane gi cuprins intre cle. Proiectii sProiectia uaui punct pe o dreapti sau pe un plan este piciorul perpendicular’ dus’ din acel punct pe dreapti sau pe plan. M Meo MM’ Lo. MMine= (M3 Pr. ui M pe = (M"}Memorator de matematieg pentra elasele V- Viey *Proicetia unci drepte pe un plan este o dreaptd sau un punct atung} cand dreapta este perpendicular’ pe plan. Pr. iui ABpe a= A'BY Pr. luia pe or= {A} *Unghiul unei drepte cu un plan este ungh cu 0 dreapt oarceare din plan si concurent& cn ea.) Ade) — cd) Prolui d pe =a! sAria proiectici unui triumghi po un plan este egal cu produsul dintre aria wiunghiului si cosinusul unghiului format de ptanul triunghiului cu planul pe care proicctiim. Asue =A que: 29sa Unghiul dintre dang plane. Unghiuk diedru *Unghiul diedru ¢ determinat de 2 plane concurente astfol: op=d, aca. bef. ald si bld = anb=p, +Unghiul diedru este unghiut cu varful in p determinat de dreptele ai b. rieutdedreapticuproicctia ; el pe plan. (Este ccl mai mic dintre unghiurile formate de accea dreapty * ajemorttor de matematica pentru clasete V+ VITL POLIEDRE a iryinit de dou poligoane paralele pefinitie: Prisma este poliedral marginit de dovd poligoane p; {bsze) si congrucnte, iar lateral de paralelogeamo. Notatii: Inaltimea prismei este distanta intre baze, Diagonala prise! este sezmentul determinal de dow’ varfuri ce ma apaetin aceleiasi baze. © Prisma dreaptl ate muchiile laturilor perpendiculare po plancle bazeclor. V=S, 1 A, vad 4 IP - perimetnil poligonutui de baz3| Aaa? paca + Paratelipipedul Definitie: Prisma cu bazelc paralclograme ; Paratelipipedul drept arc muchiile faterale perpendiculare pe plancle bizelor. Are bazele gi fafele laterale dreptunghiuri154] Memorator de matematica pentru clasele V - Vint Cubul Definities Paralelipipedul cu toate fetele patrate. Proprieedti: Cele 4 diagonale ale sale sunt egale si concutente 70 eentrul © de simetrie a cubului. Rapearte de asemiinare t Fie dovi figuri asemenea iar k= LT taportul lor de aseminare => ALK: (apormt supraferclor celor dow’ figuri) Me K? (raportul volumelor) ‘Tetraedrut Definitier Poligonul cu patru fele, toale triunghiuri, ndltimea {A} - perpendiculara din varf pe o fafi considerata bad, Ay =suma anilor fetelor laterale voto toi Beceei SHH. vs VOW ‘Tetracdrul regulat arc toate muchiile congruente.(vezi fig. pag. $5) avs OD = apotema bazet == VO = H (indltimea teuaedrului) INV = fonntomn to trance Memorator de matematicd pentru clasele V- VIEL EE v 4 AS D 8 Piramida Definitie: Figura geometric ce are ca baz un poligen, iar ca fefe laicrale triunghinei. Muchia laterala fm) - ancgte varful piramidci cu un varf al bazci. fndlpimea (H) ~ perpendiculara din vartul piramidei pe baz Piramida regulata arc ca bazi un poligon regulat (patrat, hexagon, etc) Ap map /Ap-apotema piramidei jap-apotemma bazei m?=H7+R? R-raza cere. civ. polig de baz Peay Awa E. Rea = eAR +20) z P-perimetrul bazeiTrunchiut de piramidi Definitie: Partea dintr-o piramida cuprinsi intre baz si o sectiune ficutd de un pm paralel cu baza. lbaza mica~baza mare sum artitor fetelor lateral A ola A? Mbonstor . ValOH:(ATARTVA,A gy, Ay)atia bazei mici, A,ytria bazel mari ‘Trunchiul de piramida regulats provine dinero piram reguiata P-perimetrul bazei mari Lp-perimetral bazei mici Ap-apotema tr. de piramida A als =A tAy +AR Vas (ot agt dave) Heinaltimea tr. de piramidi CORPURI ROTUNDE Cilindrul circular: drept Fata lateral, Oe Aig 2 2G Aone 20+ G) Ver'G Memoratorde matematicd pentru clasele V - vay + jenievator de matematied pentyy clasele V- VILL Coaul circular drept Fafa lateral ‘fruncktiul de con circular dept Fata lateral VD Zona sferick Aggy, = OG Avats = (E+ G) Aug, = RGKE+ H) 1 -raza bazei mati 4, — raza bazei mici Aegis = Ang 0 +4) Sfera Calota sterica