Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
atunci i romni care (ca i unii cehi, polonezi, croai, unguri etc.) nu au
vrut destrmarea monarhiei habsburgice, din varii motive, de la
oportunitatea personal pn la credina c viaa lor sau a naiunii
romne ar fi trebuit s se dezvolte n cadre occidentale, nu balcanice.
Ceea ce este ns clar atestat i dovedit, fr nicio putin de tgad, este
faptul c majoritatea romnilor au dorit s fac parte din Romnia, c au
format Regatul Romniei Mari i c acesta a fost recunoscut pe plan
internaional, prin tratate.
Totui, este natural ca, n contextul secolului scurs de atunci, s
aib loc diverse discuii i interpretri istoriografice, specifice unei
societi democratice. Aceste mprejurri nu justific ns n niciun fel
anumite generalizri nesusinute de surse, prin care opinia public s fie
dezinformat, derutat i mpins spre mesaje ale propagandei
antiromneti, sub pretextul obiectivitii. Cele mai multe dintre aceste
noi interpretri, puneri la punct i demitizri fac parte din
arsenalul naionalitilor i ovinilor revizioniti, pe de o parte, iar pe de
alta, din ideologia internaionalist bolevic i sovietic, aceea care
pretindea c Romnia era un stat imperialist i multinaional, format
din petice i ndreptat mpotriva intereselor poporului romn
muncitor, amgit de burghezia acaparatoare etc.
O anumit lozinc mai veche, relansat n forme noi, este aceea c
romnii transilvani, influenai de cultura superioar maghiar, ar fi
preferat s rmn ntre graniele Ungariei (care nici nu exista atunci ca
subiect de drept internaional!), trind n egalitate cu ungurii i
bucurndu-se de o larg autonomie etc. Faptul este pur i simplu
neadevrat nu numai pentru c nu este dovedit (ca fenomen de mas) de
nicio surs credibil, ci i pentru c se bazeaz pe premise false. Mai
nti, nu exist izvoare care s permit aceast generalizare. Toate datele
de care dispunem acum arat c majoritatea romnilor suferea n urma
politicii de maghiarizare forat, era mpotriva existenei Ungariei Mari
i (cel puin din 1916 ncoace) dorea unirea cu Romnia. n al doilea
rnd, doar o mic parte dintre romni elita lor intelectual, care
reprezenta sub 10% din populaie era influenat cu-adevrat de
cultura maghiar, dar nu numai n sens pozitiv, ci i n sensul unei
7
12
13