-' l

. De prea multe ori am vtrzutmila r5t{cindu_se.Noi instr.

RAO InternationalPublishingCompgnyS.A.
P.O. Box 37-198Bucuregti,ROMANIA
ANTOINE DE SAINT-EXUPERY
Cindelle
Copyright@ GALLIMARD, L948
'- Tout droits rdserv€s
Traducere din limba francezi
$ERBAN FLOREA
Edi,tiaa ll-a
Copyright @ 1993
b,vRAO InternationalPublishingCompanyS.A
pentru versiunealn limba romAni
Coperta colecliei
DONE STAN
CRISTIAN BADESCU
Pecopene
-{-FRO\YMUS BOSCH,E n/uhr in dieHdlle
August1993
ISBN 973-96203-7-x
cerce guvernamoamenii,am invtrtatstrprivim in inimile loi
* s-anu,acordamgrija noastr5deiit celor demni de atentie.
Kenlz sa am mil5 f;attrde rlnile osrentarivece ffimintI ininiite
asacum d retuz morgilorji muiibunzilor _ $i $tiu
l"^T-"-il_ol,
penru ce.
A fopt-o_weme,in tinerelea mea, ctnd imi era miH de
ceryetor-i;ide rlnile lor, cind pUteampentruei Umeduitori
sl cumparamleacuri- caravaneleimi aduceaudintr_oinsultr
uxglente c! amestecde aur, care refecqlu pielea deasuora
rtrnii deschise.Am fdcut aceastapinl in ,fra il;re'a;
il!"t+ cI jineau la duhoareator ci ii uo f* ,rr, .r"il_",
surpnnszgiriindu-seEiminjindu-secu bllegar, asemenea acelora
care lngrasa pamintul pentru a_i extrafe seva intreasd. isi
aratau cu mlnclrie unul altuia putreziciunea,f{lindulse cir
ofrandeleprimite, fiindc5cel ce'ciftiea ceimai mutt esaiain
pJopll-r ochi pe marelepreot caresluieStecelui mai frumos
lool. Nu pnmeau str-lconsultepe medicirl meu decit in soe_
r?np. c4 ;-an-crullor il va surpriirdeprin pestilentasi dimbn_
slunrletul agitauciotul ca pentiu a bcupa niai'mult loc
m lume.-Si-!i-qi
primeau ingrijirile_cape un oma'giu,oferindu_qi
membreli abluliunilor'ca're-i flata1u;Ce indaia insa ce rarii
era.- vrndecat, se regtrseau lipsili de important{. ne_
maihrtrnind nimic din Ei iryiqi, iirutili, qi inc€r'caust?6irrL
acel^ulcercare trlia in el
Impodobiti din nou cu putreziciunea lor. mindri si
-
El]-l-oltllnretuau. drumul caravanelorcu klgerul in mini,
cerslno
numeledumnezeuluilor murdar.
A fost o weme, de asemenea, cind imi era miltr de morti.
9reaeamcA acela pe care_lsacrificamin deqertse cufunda
lntr-o sing.urtrtate deznddljduitl,f6rtra_miOi inca seami d
nu e)(srasmgurAutepentrucei ce mor. Am vtrzutinsl esoistul
sau.av€rul,-celcarestrigaatit de tare impotriva oric{r6i soo_
uen, rralndu-siultimeleclipe gi rugind Strfie.strinsiln juiul
lui ob\nuilii dasei,impltiidulj" b""l*ril;^sile cu o echitare
crcpretultoare, asacum imparti unor copii iucdrii inutile.
_ Am vazut ranitul bicisnic,-cel careai fi'urlat dupf,aiutor
!n.preajma
.unui_pericolaia imponanfi , leritiu G-'"Fi
tntr-adevir
lovit firtr speranle,
sa'respingedinparteacelorJ
ffililllir
| | .--.i:...i
'1eSaint-Exupdry CITADEI,II o 7
-=-:rlnce asistenttr. dactri se plrea cI aceastai-ar fi pus pe suriquJei era adiere-{9as-r1pra unui riu, amintire unui vis,
r-rrari--cii
sai in pericol.Pream{iim o asemeneaabnegalie.Eu urmtrldsattrdeo leblda,<tii in c9maipura,maiapi6li6asil
9q
i-m? n-am g{sif in ea decit un sdmn discret de dispreg Lam
rizur Decel ce-siimparte Dlosca.atunci cind deiase usuc{ la Tg grqy9q regnut, dqngjgo-in cereoinirimi o iin'iJiimpii
-atunci'cind
Erneprihlnitl, lebtrdasi-atuaf zboiui.-n4i:imln_
soare.sau merihdelb,atuirci cind, dup[ o foameteindelun- tesc,de asemenea. de moarreatadatui
-S. meu.a tutil-.ii-.iii,
sad. ele nu-i mai sint de folos. Si faceaceastain primul rind impli.nitqi presctririrbat inpiatre. ;il;; parurasasinuiui
fontru c{ nu le mai simte nev<iiaqi, plin de o rbgal{ igno- s-aalbit-aiuncicind pumhalul,in tbc-ia gofeasc5 un truD
ranttr.lasScelorlalti acestos de ros. trecator,l-a umplut cir asemenea mrrelie."uiigir,"l it.iiri!
}\m vdzut femeiplinglndu-i pe rlzboinicii cizuli. Dar noi in.cameraregartr', falr in ralenu iu viiii'oo=ura, Eii" lr.iriitiii
sintem cei care le-am inselat ! I-ai vezut weodattrpe suDra- uriagal unuisarcot'ag, pririi il *pca;;ei Hceri a cdrei
rietuitori intorcindu-sea'casamindri si zsomotosisi aOucind cauz?erael lnsuqi,a fos^t gtrsit
e in zcjriprosrernlndu*einiita
------
mohrteacelorlalti ci! Deo cautiunea iiscilui acc,lpiat.moar- nemiqc{riimortuhii.
te p€ anreo desciiuci inspaiftintatoare, fiindcit li s-ar fi pu- . ,Astfel,tatll meu,pe careun regicidl_a trimis
tuf intimpla si lor ? Chiai si eu, in tinereteame4 iubeam datr in erernitate,a gpliqin toc,aiufiii-cinosi_i oit dintr_ourfliir*
aceasrda'ureciua lovituriloi de sabie primite oe lttii. Ve s.ufl,are,
gi.suflarea cetoitatg,pinir" d;zii;'. LimbiGn;;_;;
lAleamcu tovartrsiimei morti si cu teribila lor desperare.Cel d_ezlegat, iar umeriinu s-air'fncieptaioeriTorpe<i-l."" *
ales de moarte irisa,vominduJqisingeleqi tinindd-qi mtrrun- in peminr.
taiele in min[, este singurul iare diescoileiaadevdrul- qi Ni s_-aftcut atit deimpuntrtor,el,carenu guvernase
anume,cl nu'exisU o droare a morlii. Propriul stru trup ii ^ temeiase
in qi-intrriseo ehgie,iricii, mbori,r"au-i -1" doar,ci
g;".pr; ;
pare de-acumun instrument zadarnic,care a incetat de a-l capetulcorZilorcaretrosn"eai, nu fnmoimintamuri'cada*u,
mai servisi oe care-larunc6.Un tiuo ciooirtit. careaDarein ci depozitamun tezaur.
toat{ sldbici^unqrsa.DacI acestuitr^upii^e sbte,muribundul . Attrna suspendat, asem_enea primeitreptea unuitemplu.
nu vedein aceastadecit un nou prileide a-i fi sete,prilej de iar noiru l-aniingropar,c t_am - - 1,-n;orriili o;ifiid
care ar trebui str fie izbtrvit. Devin inutile toate bunurile ce in sfirgit,ceeace6std- o temelie. F;tdii
s€weau la a impodobi, a hrdni, a cinsti aceasd carne pe El m-a invtrtatce-ejlnga,rtga qi m_aobligat,clnd eram
jumeBte strlinlicare nu mai e decit proprietate domestictr, - a4 fiindcrA;,i fi_" pr&t niciodatiochii.
as€meneamtrsaruluileeatde ttrrusulstru. *fl:-" lti"*c
raml meu aveaslnqe ^tn de wltur.
Atunci inEepeagonla,car6 nu estedecit cl5tinarea unei Saa inlimplat ii acel an blestemat, care a fost numit
constiinte. soli'te si- umpluttr mereu de valurile memoriei. ^
.'.$p{tq $:i-elui'Lfiindcr*ur"le in;.Aii, fa"*" O#ffii
Ele'rin 'qi i'leaca,'intocinai ca fluxul qi refluxul, ducind gi sas€ lnunoa. tnDrustiindu_si razeleasupranisipurilorpiintre
aducindiina'gini,cioburi de amintiri, frinduri ale tuturorvocilor oseminte, printr6 mhraciniilscati,prini'rilil,r" ransparente
auzite. Revin, sc{ldind din nou algele inimii qi reinviind aJeqopiltelor.m_oarre qi iaruapiriticu ;t irf ;iiii iii;A; i;;
duimii Echin6aiul instrpregtrtesterefirzul struhotCritor,inima sacreasctrtulpinileflorilor,Di Oyo"ry"aeaturif6qifib;ffi;;
se edleste.mar&a si aniinfiritd sale se intorc la Dumnezeu. cadawetor risioite.ca un copitprintreJuEiiidfi;;IE:;
Odigui. am vezut 6ameni fugind de moarte, temindu-sede distrus.
confruntareaqr ea Dar pe cel e moarenu l-am vtrzutniciodatl Asorbit pintrsi rezervelesublerane qia blut din pulinele
inspeiminur fintini.A disirusftna qi-aurui"isip*iloi;ie alunsesera atit
Penru ce.decl i-ascompdtimi ? De ce mi-aspierdetimpul, de sitrace,de altie,inbit aceteio'dil;;;il;ififi;t ,i;
plineindu-le sfinitul ? Am^cunoscutDreabine perfectiuhea oglindl. Ctrcioglindanu mnging
inoriitor. li-am intilnit nimic mai us6r decit m6artea'acelei 4pi"liufi.ugirii6.cu_"a;;
se-umplenP.au-nicigreutatelnici aurita- ciieodata,;;:
priz6niere care,atunci cind am v[Lut-o, lncepusedeja str meneaunui lacdesarE,o$indaardeochii. Si '
hoara respirind incet si ascunzindu-situseain cearceaf,ase- . Conduciltorii de cdmlle,atunci clnd se rat5cescsi slnt
mene{run'ei gazeleld capdtul curdei, chinuindu-sedeja, p5tnsiin aceasrrcapcantr,'nuo recunr* A;l"l#6;i;
Xar ignorind aceastapentru ci-i pltrceasd zimbeasctr.Iar nindcenimicnu o disfinge,'giiirer", ;dm;;"a uneiumbieli
 I i ,:',: ,..\€ce Sdvu-Exup4ry
CITADEI.II o 9
! - r::. :irioma prezenteilor. Prinsiin acestlipici de lumintr,
-t: :rcl'.rpuiecl inghi{ili deja de eternitare,iqi inchi- .Totugi, vtrzindu-m5ci tremur de teama de a fi infruntat
^r_tr.pr.gut
unur platou pustiu,asemeneameselorvechilor
:;;e ca traresc.lsl"nle.rg,
lmplng caravana, acolo undeorice fel de cnncu,acesteresturiale meseiDomnului,tatil meuimi sa-
i io rt impotriva irier.lieiiritinderilor e zadariic.Mergind spii spuse: mai
.r frltind carenu exist[, se bucurl de rlcoarea creprisculuiui, - Crea ce are insemntrtatenu apareniciodattrin cenustr.
9e! ea nu mai e decit un rdgazinutil. Se pling, poate, naivi, -,
Nu,maipriviacesre
de lungimea
cadawe,
nueiiitf nimiii;ti6iru"ir.;
deEidurind noplild voi tiece, penrru nglooate pentru eternitate, in lipsa oamenilor care str
-ngptilo! le
er. canqte btrt5i de pleoape.Certindu-Se cu vocilelor gutu- conducS.-
rale. din cauzaunei-miciiredreptlli, nu qtiu ctrdeja,pEntru - Afunci, i-am strigat,cine md va invdta ?
ei. dreptateae fbcuttr. Tat5l meu mi-a r{spuns:
CrEzi cA aici o caravanl se grtrbegte? LasI str se scurgd - Esenla unei carivaneo descoperiin miscareaei. UitI
douAzecide secolesi revino sI vezi I zgomotulsdc al cuvintelor at votilor .adaca prlpastia
Topiqiin timp qi schimbaliin nisip,fanromeinehitite de Ei se
oglindd,a;a i-amdbscoperiteu insumiatuncicind tltIi meu, lpune mers-uluiei, ea va ocbli prdpastia,dacl ie iioice
ea.il evittr, dacdnisipul'est'e preir nn, caottr "n
ca se ma invete ce e moartea, m-a luat in sa si m-a purtat pang u.rlnisip tare, dar reia m'ereuaceehriOireciie.Dicdin atta
TLnJ",
oind acnlo. sar;
.u:",13|in:,r".ll.p.a r.ubgr.eupr.eapoverifor, o vdzi
- Acoio,imi spuse,a fost o fintin5. lcoitnou-sl dln glod animalele,piplinct pentruAitinOu_se,
i' slsi un
ln adincul unuia dintre acelehornuri verticale,€re nu pamintscirid,dai curindintre iir b.iinl, .iLitio"ii"i"rrlr'i
reflecti, intr-atit sint de adinci, decit o singur[ stea,noroiul ,^1_:ll:cll? ca€ pornise.Dacr un animat cade,ea se
lq
seilttrrise,iar steauasestinsese. $i absenliuneisingureste- :lPj5j.:^p.lilflqe uzi.lgsplge, incdrcinclu_le pe un alt animal,
l-eqte de-ajunspentru a rlsturnab carav,jntrin druriul ei, la :r relaacela;ldrum.CiteodaH,moarecelcaieconduce cara_
ttl de sigurcagib ambuscadd. tana Ceilal$il inmnjoartr, fl ftrgroaplin nisip,secearrtr.
un altulesr6ridicar[a radgoe"conducaioiliiaravani Apoi
, In jurul orificiului lngust, oameni qi animale se ,lrumul inci o dattri"lprg acelaqiastiu.Ei;ffi..r,;;;fJiili;'ei;
in_eremldisertr in zadar,inceicind s{ scoattrdin mtrruntaiele
p^aginiului apa^singelui lor. Dar lucrf,torii cei mai siguri, liJ::"_9tlgie. esieo piitre .are serosrogo_
tirili pinl in adincul acestuiabis,scormonisertrln van cr'irstd ,Qt! peo pantl9gre.o.-<lgmintr,
invizibiltr.
tare. Asemeneaunei insecteimpunse,inc{ vie, care ln tre- Judecltoriioraquluiaucondamnat odatl o tin5rtrfemeie,
murul mo4ii rlspindeqtein jur mtrtase,polenuiqi aurul ari- ;arecomisese un di:lictoarecare, saseOezuiaL'!'idd;;-;:
pilor sale,chrava-na, tirituite in loc de o hhtina goile, incepea
rur ;i s.implu, deun tlrugin deqert.
deja si albeasci in nem\carea atelajelor rupii:, a iuferrjlor - lrl vor arAta.mi_aspustatdl meu,spreceseindreaptl
sparte.a diamantelorrisipiteqi a lingburilorgrelede aur, ca- ,ramenii.
ie seacopereaude nisip. $i dinnoum-aluatcuel.
In timp ce priveam,tatel meu mi-a vorbit : .11timp ceclltrtoream,ziuaintreagls-ascurs,iar soarele
- Ai vizut un osp{t de nunt5,duptrce nuntasiisi mirii lihgele cald,saliviqisuooai;i.l-iuiut dinochiaoa
.Lrmrnlt.
':1_!agl N-oaptea cldeacusburtaei mingiiereatuncicindam
au plecat.Znnle lumihelztr dezordinei pe careau iesit-o ul- =1o,N,,tluJ
cioarele spale, meselerasturnate,focul itins, totul pastreazA meu si cu mine,la margineaplatouluiinterzis
pffirea unei petreceritot mai tumultuoase.Dar vtrdird aceste :11.9,-iTrldlr-1e, a-lbfsi-goal5,din terielia s'tincii,maifrasill
rc?l o rutplnaffenitedeumezealtr qidesplrtittripoi deo"ro_
urme-imi spuseutII meu,nu vei invtrtanimicdesoredrasoste. g.refe.{eapr carezacin pemfnti,ti"ifiUfi;
C-*B.r"d qi intorcind in miini carteaProfetuluiiini mailpuse 1,-zrtq
:-csucindu-s-i ile".{,
b_ra1-ele
ca.uncurnieicaresnilie'Oejainfoi,,tii
ei. z5b,c*iadasupradesenuluicaracterelorsauasuDraaurului :plora milaDohnului.
mi-niaturilor,ignomntul pierde esentialul,care esteiru obiectul - Ascult-o,mi-a.fp.ul
van. ci intelep,ciuneadivin6. Astfei, esentaluminlrii nu este tata.Eadescopertr esentialul...
i;ar eueramcopilsi fticos:
Jearacarela-seurme,ci lumina. -. Poarecasuftirtr, i-amrlspuns,Eipoatectr_ie fric5...
- - . AntoinedeSaint-ExuPiry
- A deoAsitsuferintati teama,caresint boli ale staulului,
iecute pentiu iurm[. Acurir descopertradevdrul.
O auzeamvlittndu-se.Prinstrin aceastf,noapteftirtr mal:
evocaamintirealSmpii de sear5,a camereicare ar n
-ini.
iloaoo.tit-o si a usii cares-lr fi inchisin urma ei. Oferit[ uni-
ien'urui intrbs.dre nu aveanici un chip,chemala ea copilul
oe care-l imbitrtiseziinainte de a adorrni qi caree o intrupa-
ie a lumii. Suoris'I.Deacestplatou pustiti, trecerii necunos-
cutului, cintd basuibtrruatului pareitrsundsearaPe prag' pe
care-lrecunosiisi te linisteste.In miilocul necuprlnsulul'ne-
arind nimic de ce sa se deate,imploid sI i se redeaobstaco-
lele care.doar ele, permit*ehsten[a,acel caier de lintr de tors'
i."a aruiede sptrlii, qi doar aceea,acelcopil de legtrnat,qi nu
altul. lnvoci eiernititea casei,ce poarH in ea tot satul' ln
aceeaqirugd de seartr.
tata ni-a luat din nou in qa,dupd ce capul condamnateii
s-a prtrbuEit pe umf,r.
- Vei airzi, mi-a spus,qurmurul vocilor lor sub corturi
si acuzatiileloi de cru2ime.ii voi faceinsl str-qilnghitl ten-
iativele ile rebeliune: eu filurescomul.
GhiceamtotuEibunetateaatelui meu :
-ei se iubeascl apele vii ale ffntlnilor' Qi
- Vreau ca
intinderea netedl a hnurilor verzi de orz- Vreau s[ se bucu-
re de reintoarcereaanotimpurilor. Vreau sf,se hrileasctr, ai-
doma fructelor caresemc,'Oin ttrcereEi rtrbdare'Vreau^sd-Ei
olinsl si sf,-sionorezemor[ii, fiindctr riroqtenireatrece lncet
6e rfb heneiatie la cealalt['qi nu weau sa'-qipiard{ bogdliile
ne drurt. Vrea'usil se asemefieramurii de mtrslince alteapm
tn Liniste.Atunci va incepesd se simttrin ei harul divln, ca-o
ioi.id riuora copaculuf.Acestaii poarttr din zori pild !n
noapte,diri varl dinr in iarntr,de la giinele carecrescpina la
recciltelece se adun5,de la tinerelela bf,trinele'lar apor oe
Ia barrinelela copiii nou-n5scuti.Ca;i de.spre.c9P3l.lu,ltl
nimic desbreom, cercetindul in aspbctelelui dit-erttede-a
i*nzurii"iii. c"pi*l nu e srminla, afoi tulpind, apoi trunchi
t'teiuit. apoi lemn mort. Nu trebuie s5-l imparli pentru a-l
cunoaste.^coDacul esteaceaputerecare se unesteincet cu
;;j. U li ,t'""l..bpiitr miu.'oomnul ili dr via1l,.te{ace;e
cr6ti. te Lmple de dorinle, de regrete,de bucunr sJ sure:
rinre. Oeminie si indurare.Apoi te ia din nou la el' lotu;l'
tu nu esti nici aiestscolar,nici acestso{,nici acestcopil' nlcl
acesthitrin. Esti cefce sedestrvirqeqte.-$i, dactrte vei desco-
o"" **Eoea'unei ramuri undriit6are,prinsl temeinic in
iruncniuf m-Xtinului,vei gustaeternitateain migclrile tale'
CITADELA s tI
Si totul in iurul tdu va devenivesnic.Vesnictrffntlnd care
.-int{ si car'ea potolit seteaotrridtilor t{f. vesnictrlumina
ochiloi cind iti ia suride fata o'ecardo iubesti.vbsnicl rtrcoa-
rea noptilor. Timpul nu mai d o clepidrl ce-giscrirgenisipul,
cl un secerItor ce-gileagtrsnopul.
II
Astfel, din virful turnului cel mai inalt al cetItii, am des-
coperit cI nici suferinta, nici moartea,nici chiaf doliul nu
:i-nt de plins. Cici, cel disptrrut.dacl memoria sa estevene-
ratf e mai Drezentsi mai'puternicdecit cel viu. Am inteles
:eamaoamehilor qi i'-amplins.
M-am hotlrir 3{-i vinaec.
Mi-e mild de sinsuraticul ce se trezestein miezul nootii
ratriarhale, crezindl-se adlpostit sub'stelele Domnuhii,
imlind dintr-o datd nesiguranlaclltrtoriei.
Am interzisinterogatoriul.stiindctrnu existdrlsnunsca-
:e 5e linisteasci.Ceefce cautdin primul rind ancfrbhtorul
sre abisril.
Condamnneliniqteacareimpingeholii la furt, fiindc5 am
=1atatsdcitesctn srifletullor qi'Etirici ntr-i sakei, sc{pindu-i
rc niizerie.Cici ei se insealdirtizind cI rivnescaurul^altuia.
-{"uruIstrf,luce$teca o st'ea.Aceastl dragoste,carese ignorl
:e ea instrsi,ni se adreseazl decltuneilumiiu pe care nu o
.lr dobindiniciodat5.Ei mergdin sclipirein sclipire,furind
-'r-ruri inutile, asemeneanebunului ^care,pentlu a pune
i'-pinire asuDralunii. ar soarbe aoa fintinii in care da se
:qiadeste. Ejarunci in focul orgiil<iroenuqailuzorie pe care
r; pr6dat-o.Isi reiau apoi vesheanocturntr.Iivizi cain oreaima
rcei intilniri,'srind neinigcaiidin teamadb a nu inspdimiirta,
::,.'hipuindu-sici vor gitsiceeace ii va imbogtrticindva.
Flotul. Oala-tetiOdrez,v-a rlmine creOin"ci6s cultului s[u,
;rr eardienii mei, strivind ramurile, il vor surprinde chiar
r'":e in grddinaaltuia. plin de btrtdileinimii sa'lesi crezind
:t in acea'noaptenoroiul fl va aiunge.
)gsieur, ld inceput ii cooles-escludrasosteamea.stiind
I ru ma-imultd fervoarede'citbei virtuosi"ln duehen6lblor.
!a :-nsisint constructorde cetlti. Am hoiarit strisez aici te-
mchile ciudelei mele. Am opiit caravanain m6rs, atunci
ff, ru era decit o sdminti in Suflareavintului. Vintul poartit
:a ltr un parfum sdminta de cedru. Eu rezist vintuhii si o
'ng:l m pamint,
cedrii decreasciintru gloria Domnului]
Miii
1: r Anrcinede Saint-Erup€ry CITADEL/I ) 13
Dragosteatrebuie str-;i glseascl un obiect. Eu il salvez rilor implturite, paCea perfecliunii, pace a ceea ce devine
'c*.ea ce existd qi care poate fi dar eternitItii, o datl ce a-fost bine fticirt.
d*r d cel ce iubeqte
multumit cdci am aflat ca omul este asemenea unei citadele.
Ihu pentru ce inlInluiesc femeiain ctrstrtorieqi ordon s[
-rr"d"6 $5s-to-arnIzidurile pentru a-si gtrsilibertatea, dar nu mai e
n. roiiit" uoititere. Desigur; ii inlele! setea $ decit forHreatd nimicittr,Oeschis=A insprestele.Atunci incepe
inteleg cit de intensd e prezenla pe care o doreqte! o spaimade a nir mai fi. Tiebuie ra-siif.z din mirosut
inteles. vtrdnd-o.in searacare ingdduie sperantain mtraco- rilei care arde sau a oii ce trebuie tunstr. "i""lu
Adevtrrul se sapd
r":lofili"i"o"-# ;" terisr, cupiinsa oiir toafe plrlile de as€meneauirei flntini. Inlelgptul care s-a reculesqi nu mli
o<iahui ztrrilor gi fradtr, ca unuiclldu solitar, durerii de a fi
tandrtr. ?lnga;te.declt-greuratealinii-gie mai multe desprrivesnicie
decit solia adultertrdeschistrpiomisiunilor noplii.
O simt palpitind,aruncatAaici,aidomauheistridii pe nisip' CitadeH,te voi clldi in inima omului.
si asteptinrimiantiaalbastrtra cavaleruluica pe plenitudinea Existtrun timp pentru a alegesdminla,dar existtrqi un
iatdtui mrrii. Chemareasa o aruncl noplii intiegi- oricine - in care te bucu-ri,
altul
zadarnicdin fiindcI ai aleso dati pentru totdeiun4
s-ar ivi i-ar implini dorinla. 'ctr Va trece'ins[ de.qes,.terea- grinelor.Existdun timp pe'ntrucreagie,creatre, dai
mantie in manfie, pentru nu existtr btrrbat care sA o dar
mullumeasc[.Un riri cheamtrla fel, pentru a se tmprospAta, 3st{ gi un altul pentruceea@creezi.-Extst[ un timp pentru
scurlerea valurilor mdrii, iar,valurilb se !ryq|- ugfnlc.;i se fulgerul
fulgerul vineliu
vineriucerupe
ce-rupestavilelecerului,
stavilele cerului,dar
darexisttr
existtrgi'uh
giuh altul
altul
consirmtrunul dupl celtrlalt. l: ce bun sI ingtrdui schimba- pentru
Pentu rezervoarele
rezervoarelein care
re se
Fristl lg v9r
vor aduna apele
aoele dezlilntuite.
dezldntuite
rea solului: cel cb iubeqtedoar apropiereadragosteinu va un ttimp pentrucuceriri,darvine si irn altul at stabi-
f1sF yn
cunoasteniciodatdintildirea cu e:i...O salvezdoar pe aceea ftitdgii.imperiilor: eu, care slujescdiviriitatea,am simlul
simlul
care sti ooate rindui si implini ln iurul curlii sale interioare, rcqniciei.
la fel c'um cedrul s6 cHdegte iri jurul seminlei sale gi-Ei Urtrscceeace se schimb{. il sugrumpe acelace se scoald
geseQte rod in propriile-i limite. O salvezpe aceeacare nu in.noapte qili arunctrprofegiilein-vtnt, ^asemenea copacului
iuUesteorimlvlra. ci tnfltisarea unei anume flori tn care ar'nsde slminta cerului, atunci cind se rupe. se ortrbusestesi
p.i-Iuuiu i-i inchis, care hir iubeqtedragostea,ci pe cel in pirlo_lagpadrirea.Mr inspaimin
i utunii Sino;fip rih;i;i ;';
iare dragostease intruchipeazd.Iattrde ce-ve.ghez asupra misc5. Ceeace e neclintit sa se odihneasc{ tn vesnicie ! Ctrci
acesteifEmeicarese risipeiqte.Aqezin jurul ei, ca pe niEte
I
erb.ri un timp p-entrugenezA,darexisttrun altul,'un timp fe-
oprelitti, lampa de incIl2it, ceainicul gi farfuria de aram5, I ncll. pentru traditie.
asttet incit. oirtin cite putin, dinmlo rie acesteobiecte, sf, Trebuie str pacifici, sl cultM si sI slefuiesti. Eu sint cel
descopereuri obraz faniiliirr, un suris care nu aparline decit _
ir5
acestriiloc. Atunci copilul va plinge pentru a fi altrptat'dege- coarycrlptrturile p{mintului qi ascundeoamenilor urmeie
tele-i vor fi atrasede'lina de iors, iai ieraticulii va ceredin I wlcanului. Siht o paji-Ete deasuprhabisului.Sint pivnila care
rEr6re fructele. Sint un bac ce primeste o g-enerdliein
nou sd fie atitat. Din aceastdclipd, va h redatl ctrminului ei.
C{ci eu conidruiescurna in jurui parfumului, pentru ca par- qF*t^q qi o trece de la un mat la celaHt. bomnll o va primi
fumul s{ r5mintrin ea. din miinile m9le, aEq cum mi-a incredintat-o, mai dapttr
_
Eu sint obisnuintacare impline$te fructub Sint cel care grye, mai inreleapH,dar neschimbatf.Mi-dm inchis popo^rui
constringefemdiasI prind[ chip gi sh existe,astfel incit, mai !! qragosteamea.
tirziu, sf, aduc Domdului, in nirrireteei, nu un zimbet slab lati de ce il ocrotescpe acelacarereia, la a $apteagene-
'*''a. in vtnt,ci o anumepasiune,tandrele,suferintd...
risipit
p[cii. ba nu ia
ratie- pentru a o conducela rindul s5uspr6 perfec'tiuneiace-
p-!t arcuire a careneisau rotuniire
."4-i;i-ira;il;f urupii sensufui a scutuhii. fl olrotelc oe
f,intA declt din copiii nibduti, din remltele stlinse qi din casa rneh care mosteneqtepoemul irnonim de strllmoput lui
sl-l
oririouite- Vine din eternitdteain care intrl lucruiile impli- trzasmiremai departe,ldlugindu-i sevasi pecetea'sa.Iubesc
nite. Pae a hambarelorpline, a oilor care dorm, a cearqafu- eaeia insercinaresaupe cedcare alaprcizh,iubescturma ce
'-J + .itlioine deSaint-Exupdry
:c pre
rpetueazi,iubescanotimpurilecarerevin.CIci, inainte
de toate.trebuiesI mtr cupriniJln ceva.Citadeld,addpostal
meu. te roi salvade asaltulnisipurilorqi te voi impodobi cu
trimt'ite cevor sunaimpotrivab^arbarildr !
III
Am descoperitun mare adevtrr.C5 oameni reiesc tntr-un
loc anume.iar ingelesullucrurilor se schimbtrpentru ei o
dat5 cu intelesul casei.Iar drumul. ctmoul de oi si arcuirea
colinei iari alttr infltisare Dentru dm afunci cind'alcltuicsc
un domeniu. Caci tciataaieasttrmaterie diverstrse reuneqte
;i apasl asuprainimii lui. Necredincioqii, carerid de noi,'se
insealI alunci cind alearstrduod bos{tii tansibile.ctrciase-
m6neabogltii nu exista."Daca'rivne"sc'aceaite tuima, o fac
din orgoliri. lar bucuriile orgoliului nu slnt tangibile.
Acela.qilucru, desprecei carecred ctrdescoperlteritoriul
meu, divi2indu-I.,,Secompune,spun ei, din bi, cz,pre,orz,
casesi munti - si mai ce ?" Si. heoosedindnimiCin plus,
sint slraci. Si te e nis. Am desciloeridc{seamtrntr aceluia'care
dezrnembred'lun caEavru.,,Eu frrezintviala in toatl lumina
ei. spune el: nu e decit amestecde oas'e,singe, mugchi,
m5runtaie."Dar viata era acealuminl a ochilor ce nu mai
ooate fi cititl ln cenirs6.Iar teritoriul meu estecu totul alt-
Levadecit acesteoi, a'cestecimpuri, acestecaseqi mun1i,el
esteceeace le dominl qi le leagf,.Este patria drafostei mele.
lar ei sint fericiti dacl ci afltr.c5"cilocuielscin casamea.
Riturile slndin dmp ceeace casaestein spatiu.Ctrci e bi-
ne ca timpul carese siurge.strnule macine^gi'sa.-ne piardtr,
as€meneaunui pumn de nisip, ci sd ne implineasctr.
E bine ca timpul str fie o constructie.Si astfelvoi merge
din sirbdtoare iri s[rbtrtoare, din aniverdaretn aniversar?,
din culesin cules.asacum. copil. merseamdin sala sfatului
il sala de odihnd, ii vastitatedp'atatuluitat{lui meu, acolo
undetoti pa;ii aveauun inleles.-
.\m impuslegeamea,caree asemenea formeiperelilor s.i
orinduirii iasei frrete.Piostii au venit s{-mi souritr: .lEtiUd-
reaz{.-nede q'ivom deveni mai pirternicit'. qu{
eu stiam cd in-constringere
felul aEesta'aroierdecunoastereaunel lmaqlnl
tL nemaiiubind-o. nu s-armai cunoa$te pe'sine,li am hotXrit,
in ciu'la lor. s5-i imboedtescorin diasdste.Cdciei imi pro-
puneau.ca se se poat"dplimba mai isor. strdtrrim zidurile
balatuluitatAluimeu,in caretoti pagiiiveau un inleles.
CITADELA I 15
Era o locuinttr vast5,cu aripa rezervat{ femeilor si srtrdina
scretdin careiusuraunntinftells.niioaie
iDilid;,f"E;;
.e clSdeasci o inimtra casei,astfdl'incitsI doti sA'teaorooii
ii se re indeptrrtezide ceva.Din care se ieii ii ta card sfG
iatorci.C{ci altfel, nu te afli nicdieri.Si a riu ie afla niciieri
ru inseamntr a fi liber). Erau de asemdnea graidurisi staule.
y plimpla ca acesrea'sa fie goale.Iar raratfteii inteiiiceali
te lotosrteunelein loculcelorlalte.,,Grajdul,spuneael, este
c:gr3n grajd. $i nu locuiestiinrr-o castritacd nlu5di unde te
irf f. Hutln cnnteazl,mai spuneael, o folosiremdi mult sau
ral pulin fertil5..Omul-nu-e o vitl de ingrtrsat,iar dragostea
Se p€ntru-el mai multl importanll Oecitci:eace conlumtr.
iubi o castrcaren-areun inip qi in carepaqiinu au
)y-nti
Lnteles."
'
Existao saltr rezervattrmarilor solii gi care se <teschidea
-inipre soare
doar in zilele in carepraful riisipului era rtrscolit
:c apropiereaciltrretilor si, la oiizont, a a'celorflamuri pe
;are ltntul le umfla'aserfieneavalurilor marii. Acea sa'ltr
iiminea goaltr cind se primea vizita printilor
'inF. Exisrao saltrin ca-rese flcea dre,btat6si fdrl imoor_
o alta in tare
:r-audugimortii. Existao camerl goall, al c{iei folos nimeni
nu-r atnoqtea- si poate nu aveanici unul _ in afarl de acela
.rc a rnlelege- secretulgi faptul ctr niciodattrnu poti ptrtrunde
:.ratelucrurile.
Existausclaviicaretraversaucoridoarele,purtlndu_sino_
:_e_{e.g.imutau draperiile grele ce se indoiari pe umerii [or.
* rcau trefte, impingeau uqi, coborau alte tr'epte si. duptr
ljrn se aUau mai aproape Saumai departe de'fintfna ceh_
=al& deveneaumai tlculi sau mai gIl5g'ioqi,pinl a aiungesf,
ie nelin{tili, asemenea'umbrelor"la iraigiirei aoriri"?"rui
lef,€ilor, a c{ror cunoastere,din greqealtr,i-_arfi costatviata.
La-rfemeileerau liniqtit'e,aroganieshu nbsigure,oupi foCui
care-laveauin pafat.
- -{ud voceanerodului: ,,Clt spaliu irosit, cite bosdtii ne_
tol+sire,cite pllceri pierdritediir riegliiend t AcesieLiOuri
--"itile trebuiedemolateqi trebuie
niveiateacestesciri care
omplicd mersul.Atunci'omul va fi liber. Iar eu rdsnund:
*{runci oameniivor devenivite scoasela vinzare si. Oinbtictis.
--c: i-nventa jocuri stupide,c€vor fi guvernateta ithOut'torAe
:-guii. dar de reguli fdrl mtrre1ie.CIci palatul poate inspira
f,srne. Dar ce poem poate fi scris despreneghl:iobia iocirlui
{ z"ruri ? Mulr timp inc{ ei vor mai ffAidin uribra zidirilor a
a-Ji tctalgle poemelele-o vor aduce,apoi umbra se va
ii=i,rr. rarei nu le vor mai in1elege...
.,r
lllrlll
., : l l
,llUtlr
16 t Antoine deSaint-Enp4ry
$i de ce sevor mai bucurade acuminainte ?
Acelasi lucru - desDreomul Dieidut intr-o sdptdminl
fdr{ zile shu un an fdrtrsirbtrtori, ce nu mai are nici un chip.
Acelasi lucru - desprelipsa ierarhiei, in careomul iqi invi-
diazi 'vecinul, dac5'acesiail deptrqegte_in-tr-un .fel, 9i se
strtrduiestesf,-lcoboarela intrltim-ea'ldi.Ce bucurievor mai
afla in mlaqtinain carevor zacd?
Eu recreezclmpurile de btrtllie. Construiescst[vihre in
munti. Dentrua oori apele.Si md oDunastfelpornirilor na-
turalb. hestabilest ierirhiilti acolo unde pambnii se adun5
asemeneaapelor ce se pierd in mlastintr.Indrept ceeace se
incovoaie. bin nedrepiatea de asthzi, creez dreptatea de
miine. Restabilescdir6ctiile atunci cind fiecarese opreqtein
loc si aceast[ trindtrvealdo numeqte fericire. Dispreluiesc
aoelb adormite ale dreDtItii lor si-l eliberezpe acelacaie s-a
iiattat dintr-o frumoa'str iedreptate. $i astfelimi innobilez
imp6riul.
- us. mindria temnlului frunzisului stru.Eu ortnduiescsi sint
CIci eu cunoscfelul lor de a gindi. Admirau omul pe ca-
re l-a creat tailtl meu.,,Cumai priteaindrlzni sI clatini, Ei-au
spus ei, o reusittratit de perfec-tl?" $i-n numele aceluia pe
cire constringerile il inthrisertr au sfdrimat constringerea'
Cit timD ea a durat in inimile lor, a continuatsacreeze.Apoi'
pulin cite pulin, a fost uitattr. Iar cel pe carevoiau s[-l salve-
ze a murit.
Iatd nentru ce urtrscironia care nu apar{ine omului, ci
neehiobilui. Ctrcineghiobulspune: ,,Obiceiurilevoastrenu
sini aceleasiin altl p-arte.De ce sI nu le schimblm ?" I-a fel
le-ar fi putirt spunei ,,Cinevtr obligl strvI stringeli recoltele
in hambaresi turmelein sraiduri ?" Dar el se in$ealf,asupra
cuvintelor, chci ignor[ ceda& cuvintele nu pot c'uprinde.lg-
nord faptul cI oahenii l-rtriesclntr-o casl a lor.
Iar victimele lui, ce nu-qi mai recunosccasa,incep sd o
n{ruie. Oamenii isi irosesi astfel bunul cel mai de-prel :
intelesul lucrurilorl Se cred acoperiti de glorie in zilele de
saibatoare,nerespectindu-qi obiceiufile,trldindu-gi tradilii-
le. cinstindu-sidrismanul.Si. desigur,sacrilegiulii facestr-qi
simttrinima datindmai tarb. Attti'timp cit eXsttrsacrilegiri'
Atita timD cit se ridictr impotriva unui-lucru careinc{ ii do-
minN- f'sil1ul c{ dusmanul respird incd ii face sd tr5iascS.
Umuo te'eitorii apdsadestul fnctr pentru ca ei sd se simttr
imootrira"leeilor. bar umbra dispaie curind, iar ei nu mai
IL
sinit nimic. &ci olacereainstrsia'victoriei este uitattr. $i se
! - Poruncesti ca supuqii t6i sI se roage cu mdt[nii de
,i
plictisesc-Au scliimnat palatu'lin piatl public5, dar, o dattr
bUositapltrcereade a o'strlbate cri o aroganldde bufon, se
CITADEI,II I L7
;:mt fdrl rost in aceasttrmultime. Si iattr ctrviseaztrdin nou o
-ala cu o mie de uEi,cu draperii q.iresa apeseasupraumeri-
,or. cu anticamereilcute. IdU-i c{ viseall din nori o camerf,
i€sret5,c:rrear da un aer misteriosintregii case.$i fdrtr a qti,
:rodq l-au uitat, pling palatul tatdiui m6u, in caie toli pd;ii
ru un inteles.
Iattrpentru ce opun arbitrarul meu acestorferimitdri ale
iwrurildr Ei nu-i asiult pe cei ce-mivorbescde porniiile na-
rurale.C{ci stiu prea birie cI pornirile naturale imfld mla;ti-
mle cu apa qhetarilor. niveleazl asoerittrtilemuntilor si ruo
miscarea'fluiiul'ui,arunci cind acesthseilirprtrgtiein mdre,iir
m.iide impulsuri contradictorii. Ctrcistiu orea-binec{ oorni-
.je naturile fac ca putereastrse risipi:asc.t,iar oamenfistrse
qleze. Eu guvernezqi aleg. $tiind-c5 cedrul, de asemenea,
rriumftrasupraac(iunii timpului ce ar trebui strl schimbein
maf Ei.din an in an, cltrdeqte,impotriva forlei ce-l atragein
rrata instrsi. Cl5'descshetarii imootriva dorintei mki.stinii.
luir tmi irasa Oacebrtasiele oraitie impotrivi neorepUlii.
fuinarmezomul pentru cah sdexiste. '
IatI de ce nii dau importantl flecarului imbecil ce re-
Fq€azA palmierului cI nu^ecedni, cedrului - ctrnu e palmier
F iunestecindclrtile. se indreaottr sore haos. Stiu bine cj
lecarut are dreptite'ln qtiinla'sa a'bsurd5.Cdci, in afara
r*ril cedrul qi palmierul s-ar contopi Ei risipi in'praf. Dar
rEqa s€ opune dezordinii Ei pornirilor naturale. din praf
$i
ca cre€az5cedrul.
Adevlrul lesilor mele esteomul carese va nastedin ele.
h CaUnite.lesile si limbaiul imoeriului meu nu citut weo
lrqnifica$e. giiu p'reabind ca,zidinOpierrele,creezlinigtea.
i-uqle carenu se citea in pietre. $tiu prea bine c5, prin po-
rcri li lanluri,cre,ezdragostea.
$tiu prea bine c{ nimit nu cu-
Ge;te acela care dezmembreazl cadawul, ii cinttrreqte
rsele si mtrruntaiele.Ctrcioaselesi mf,runtaielenu folosesc
b m.[mid, prin ele lnsele, a{a cum nri folosescla nimic cerneala
g hinia i5r1ii. Doar inldlepciunea pe care o poartl cartea
m3 mDortante.
Reiuz exoticatiile. clci nimic nu ooate fi demonstrat.
-^;uotujal poirorufui meu, te voi salvad'ela putreziciune.lmi
nrntesc de acel necredincioscarespuneatattrlui meu :
ueErrezecegrdunqe.d importante are alpasta,mlntuirea
u. .r-:fr aceealidacaar schimbanumarul ?
 '-\
t Antotne dc Saint-Exupdry
CIT,4DEL,TI I 19
!, ygn? cu ratiuni subtile,pentru ca oameniisdfoloseasctr
ntranii de doutrsprezece grhunte. Eu. mpil. sensibil la $gi,{a$ mine,ce-arfi ftrcutei din mormanut de pietre,
dib,dciadiscursuluiiil priveafrrpe iat6l meu.fnObinOu-m{ 1y1i1ou-t dintr-opartein cealalu,Gii-i"" -"riil;rfiil;;
de ricrre, cu $l mai putin5 orinduialtr? Eu guvernez
striluckea rdspunsuluis5u,atlt ^tteputernicelerindu-mi-sear- , Ei ateg.Si
sumenteleinvbcate. :,":Tg_itll cardgdverne;rt: .I;{9i; p3; rusain trcerela
relua celdlalt, cu cit cintArescmai greu -nDra pe careo datoreaz}, nlele.pjetretoimif!,
pietrelor"'-'-
- l.lpule-nu., .:induifedupdimaginca inim'iimet;.-
mddnijle de treisprezecegrlunte ?
- M5Hniile de treisprezecegreunte,rtrspunsetatal meu, :u s'lntconducltorul.
r1e_legind.
Sintsttrpinul. Si le cersAmI aiute.
au greutateatuturor cilpetelor pe care'le-an[ficut s5 caddin bine ctr nu.cet ce_isatveizi i" i"ilrfii';-r;;
:ucdtor,ci acelacarele ceresd_lsatveielC,;i;ii"
numelelor... *il;,
Domnul l-a luminat pe necredincios,iar el s-aconverlit. 11t 1magj.nea p.eqr9 o port,secreeazlunitateapecaream
=-{tras-o din animatele, focuintele
=re s-auindrtrsosrit Eimuniii;;iir;ilti a;
cadeo tiirarahivinit-itecegi-ii-oeicrri:
:; bralelein s6areqi pe care;" t;;;'ii;ecunoscut
la1{ci. iubelccasape caream inventat_o de la
IV _:.:epui. duptrdo_
:g 1"". $i.p-ryeamtriubdc pe mine,arfriie,ctut. Ar;fi";;
-t:ul car€,iubind o statuie,-nu iube;te
Castra oamenilor,cine te-ar intemeiaDeratiune? Cine i;Amida, nici bronzul,ci ciealiaicu-firtorufui. "i.i-;;giil;*;i;
ar fi capabil strte cltrdeascldupl o losice inumb ? Tu existi i:ry-ryl decasa.lui, penrrua invhga SI imi-iie
. : : recunoasre str o,'re"urioas&'.lSi;;;
Einu exigti,in acelaqitimp. $ti cbnstruiii din marerialediferiie, declr?tupl.cg..o v_or'fi_hranit cuiingefiI;;,j ;
dar. pentru a te descoperi,cineva trebuie str te inventeze. . :: fi.impodobitcu saciificiile tor.ei fe va pretindenintrsi
Asemeneacelui care,distrugindu-sicasacu Dretentiade a o
sunoaste, nu mai posedtrdecit 6 grtrmadt de pietre. de :.i.t_", si carnea,
putea
crci va ti.proprii roi *.i"ifii"iilr. 5i"r',""Ii
:_;,-!r lai ea confun_dh
.,-rr penrru
aceasttr stru.tuii-Oirriil: Si;;;
F+qizi si de ligle, hu reg{sestenici umbra"nici liniqtea,-nici drasoste-..-Iar
serile lor vor n ptineOJi.iroa-
rntlmrtateape cilre o alctrtuiauele pi nu mai are riimic de -:-llljli! Jinonii rbiuoid;cil;a;dctiiqiuriihiG,
asteptatde [a acestmormande cdrlmizi. pietresi tisle. caci ",:i lncercallulrgi
str-i fac{ s_orecunoasc{,pentru ca ea str nu se
le lipseqtecreatiacarele domintr- sufleiril si inimi"artiitec- :;:Ji in diversitatealucruntor.
tului. Ch-cipietfei ii lipseEtesufletul qi inima bmului. lar.dacl mi-am clldit.casadestulde inctrp{toarepentru
Dar fiindc5 nu existtrra[ionameritedecit asuDrac5rtrmi- :i ''ln inlelespinl qi stelelor,ei uor muflurni-bornnul,ii a
zilor, pietrelorqi [i$elor, qi nir asuprasufletuluisi inimii carele :: rduce.arir de binecordbiite d"';_;
domind si le schimbl, prin put'erealor, in finiste. fiindci u1il;-til; ;";^Hi;;;;"'ii;
:-=gll u;ii gi i;i vor-ridica privirile ipre cer.
sufletulgi inima scaptrr-eguliforlogicii si legilor huinerelor, :j:;rc desttild6 durabiltrperitrq ca eita cuprinOd I?lr Ail';
eu_imiimpun arbitrlrul. fuhitectuJ sindeu."Eu,caream un u.iLi duraraei,.vor m.e1g9'diL i"
suiler si o inim{. Eu, caredetin putereade a schimbaniatra "i"ti ca
sarUeioarein^sarOatoii6l
: -::-o camertrin cealal[d,gtiind
inspre ce-se
in liniSte.P5mintacestlut care'nu estedecit materie,dupa :cs{Lrp€rind,dincolo Oeviald diversa,imisinea inOreipii iit'
lmagnea creatoare,care mi se impune in afarac{ilor losicji. d'ffi;.*t'*
Ciradell ! Eu te-am.claditca p" o .oiuli". Te_am
Irni clddesccivilizalia,cucerit de gustul pe mre il va avealasa n ;uie. te-amslefuitsi ti_amcat oiumuiinli*p, bltut
ci:m alrii hi cDtdesc inemul, f{uriniiu-si triaelesi schimbindu-'si : :.c'ir un.vintprielnib. *." nu mai
cuunrele. ftrrl a fi constrinqide a'iustifica'inflexiunile 3i L,lrablea oamenilor,ftrrdde careei nu ar putea
:chrmbdrile.cuceri{ide gustul pe card il tt avd;,i pe ar; fi 1::::ti iate.
intra in
cunu-rsc pe dinafar{.'
l:r eu cunoscamenintlrile ceapasl asupracordbieime_
Cici eu sint canducdtorul.Eu scriu lesile. creezstrrbdto- c a=minraremereuoe marea
rile si ordon sacrificiileqi,din oile lor, diniaprele.locuintele 1nffi;;;: $i o" .ei"rlu^ii"
si munrii lo.r. enrag dceastdcivitizatie aiComi palatrilui =- rrosihrle.,Cdci oricind
e cupurintlsf darimiffi;ili
:: :.:. ::e trele lui strconstruieqti
attul.,tarcetaUttnu'esiri
taului meu.in carerori paqiiau un inteles. r'ui -.:::cerErar.nicimaipugiri iceviiai,i,ili *orii,i
"i"i
 CITADEL/I I 2T
)0 t Anroinede Saint-ExuP4ry
liniEtii nu Se gtrseauinchiSi la bordul unei cortrbii. Citeodatil, mtr
Si nimeni nu va cunoaqtedezastrul'Cdci calitatea :hmbatr ln liniqte'printre ei. Ghemui{i in jurul ttrvilor cu
dr;;di*.*tr in mornianulde Pietre' iincare, aldptinbu-fi copiii, inEirindu-li mtrt"trniile, se trans-
Iata de @ weau * iu tlrie cirma corlbiei' Pentru
"iii-tint
p"Te" siiva din g"nl,iifi" in generalieJctrcinu vo.i putea -+rmaseitriri locuitoii ai'corhoi6i.Corabiadevenistjlocuin15.
"-i
;riti;;";"n iffirt o'u.e iivoi recladi in fiecarecliptr' Dar iattr c[, lntr-o noapte,mareas-a dezltrnluit.$i cind
*rn trecut s[-i vdd, in liniftlpaiubirii mele, mi-am datieama
;1 nimic nu se scliimbaseliqi lustruiau inelele, torceau lind
rau vorbeaucu voce scdzutf,,lesind fdrd incetareaceacomu-
nttate a oamenilor, aceareled de legdturi ce face ca moartea
rnuia s5-i lioseasctrDe toti de cevanretios. Ii ascultamvor-
3nd- in Unisteaiubir'ii sal6neluind ih sdamamiezul cuvinte-
llr lor, stiinh c{ nu in obiect se afltr lntelesul lucrurilor, ci in
rctiuni:.'$i pe acelacaresurideacu gratvitate,d[ruindu-se pe
rme insusi...si oe celtrlalt.qrre se nlictisea.nestiindcAaceasta
r datordqpllqgi qi.lipseia tot cb e sfini. Aitfel ii priveam,
tr |tnlstearubrm mele.
Si totuqi, umtrrul greu al mtrrii, desprecare nimic nu se
plltea afla, ii ptrtrundea cu migctrrile sale lncete qi
lmpeimintltoare. Se intimpla ca pe creastaunui val totul sa
rc clatine,ca plutind tn neant.$i intreagacorabietremura ca
r qm armltura ar fi crlpat, risipindu-sedejagr,cit timp dlinuia
F(t amestecal reatttrlilor, nu se mai rugau, nu mai vor-
hmu nu-;i mai al5ptau copiii qi nu-gi mai lustruiau argintul
prlr. De fiecare dattr, un zgomot aspru, asemeneafulgerului,
ime"niritarea ce vine din-parteanegnloDurul sr6betea lemnul dintr-o parte ln alta. C-orabiase prtrbuqea
"oail.-c-unoii
Si a scamatorului. e itiiiu *iE moo6teaze imlsini prin supra ei instrqi,aplsind asupra contraforlilor gi tulburind
ii privesc pierd Tn-lelbsul .mmenii.
usurintadesetelorsa;.*di;;i- o^l*115%1*
A;;iii"fi i"i.i"iepi"t1.i".ifgt'f p'i"{"'-i'15 Iar ei se strtngeauca intr-un staul ce se pr{buqeqte,sub
H,Hi',i"ttit:il'iiiJi".iili'ii'ioi"f, {4"f""asrelit'cgci rrirrqnsulametitor al ltrmoilor cu ulei.
se:l hs sa s€
el n-a-qresit. par n-aie nici dreptate q.i1efuz juristiimel Iarel Am trimid sd fi sesprintr,ca sI nu fie cuprinqide teamd:
;1.ffi,i;il;iGtiipi'ii i"li o*in qgq piooune ca fiind lceia dintre voi tare iucreazi in argint itr-mi cizeleze
din sieseald,crede.a ,ii" oii'ptu-t.acrcl dt r r?s. Aceia care pregltesc hrana celorlalli s5-gidea toatl
;#"1i:,*iililiG-;.;iA6^el5;i-;,{Pe'f9^1'%:*:li"""1ll
^ iimpul'lanlul ruldu;np. Cei sSnltoqi sd-i ingrijeasctrpe cei bolnavi. Cei
ilHitt"t""3".*; ;"i?;'i; pgtttt^" Alautatea' ctre seroagtrsI secufundegi mai mult ln ruga lor."
lil'at"""li'iiligiilo;.-Sft
strduu'or rv'5ruvt' ";;4fi; ;"rii'iin&111;a^ilgtjl:i'*Ttr iar celui pe care-l descopereamspriiinindu-se,palid, de
existA. Iatd ce.t- Jcamatorul,salvindu-miast
Pentru u stilp qi astultind,dincolode apeteadinci,cintul-tainical
pt p\I ur de
l€l poporul
-fel sw Putrezlclux€' nrni- i-am spus:
Putrv&r oi, ncmcisriind
_L ^^_x asuprael' cd
'Cg'ci.cel caie nu mai vegheazl nemaiqtiind
qi' .J{ergi in calSqi numtrrf,oile moarte. Se inibuE[ una pe
r" il" o *iuui", "'6no"u**iiuoindintglaeinimicire
j ocurile
in :reirha
sale in spaimacarele_acuprins.....
i"d,i;;fi
"i-a "iu"t.i' ii"q'"
irfioT, il
"alurile \[i-a r6souns:
*'oA;,
nevotnice. *\{area i-a dezl5ntuit.Sintem nierduti. Aud trosnind pe-
cind mtraflamin largul mtrrii lntr-un P"l"^ttl-1:?.1
propus c';rrttiei... N-ar irebui s[ fie'ala, c]ci ei slnt cadrdli
ni s-a
insumi qi ciliva oameni.provei'inddin popor' ir:m-!.:ris-Asemeneatemeliilor pamintului, ctrrorale incrd-
aceastA imaginea imPenulut meu'
,i,
2) t ,lnroine de Saint-Erup€ry
dindm caselenoastre.si sirurile de mtrslini,;i blindeleaoi-
ior b pascfartr srabtri'aiUd,ta lf,sareaserii. E liine str te ocupi
de maslini, de trirma de oi, de hrantrqi de dragoste-Dar e-rtru
ca insusi cadrul sI se clatine. Ca tot ceeace era inf?iptuitsI
rederjni obiect al muncii. Iatii ce ceeace ar trebui str ptrstreze
t5cereprinde glas.Ce vom aiungedac{ munlii vor incepestr
rorbeaic{ flraiir ? Eu am auht i'ceastl gingeieal[ qi n-ams-o
pot uita..."
- rme de la noi si va rtrmine ?
- Ce gingdveald? l-am intrebat.
- Std-pine,locuiam odat[ intr-un sat cltrdit pe spinarea
linistitoarea unui'deal,bine infipt in ptrmint qi cer, un sat
irrtdmeiatpentru a ddinui qi care 0ainuia. O uzrirtrminunatl
stratuceaie ghizdul si pd parapetul fintinilor noastre' pe
piatra pragurilornoasire.Dir iatd c5,intr-o noapte'cevas-a
irezit in alincul temeliei noastresubterane.Am inteles c5'
sub oicioarele noastre,ptrmintulreincepeastrtrtriasctrqi sdse
pHnieOeasca- Ceeace efa implinit iqi schimbainflligarea. $i
iri s-a flcut ftictr.Ne-a fost fricl nu ltit pentru noi inqine' cit
Dentruobiectul eforturilor noastre.Penlru acel lucru'in care
iroi ne transformamde-a lungul vietii noastre.Eu eram ar-
sintar si mi-a fost fricl pentrrfvasulde argint la care lucram
de doi'ani. in care-mi fngropasemdoi ani de veselie' Altul
tremura Dentru covoareldsdle de lind pe care le tesusecu
bucurie. ln fiecarezi le intindea la soard' Era mindiu de a fi
transformat o Darte din carnea sa zbircit[ in acest val ce
odrea adinc. Altuia i-a fost fricl pentru mtrslinii pe care-i
blantase.Si sustinc[ nici unuia dintre noi nu-i era frictrde
inoarte.ci toti tiemurau pentru niste obiectestupide.Desco-
peream cl viata nu are iileles decit daci o schinibi pulin cite
butin. Moartedsrldinaruhii nu poate facenici un rtru aibore-
luil Dar dacl a"rboreleesteameninlat,grldinarul va muri de
doudori. Existaprintrenoi un bltriri povestitor,care qtia cele
mai ftumoase olovestidin desert si care le infrumus'e1ase qi
ili ;ril. El sfngur'le cunost'ea, cdci nu avea fii. Si, iri timil
ce p6mintul incefea stra^luntice, el trem.urapentru S5rmanele
Dovesuce nu vor mai fi cintate de nimen-i,niciodattr. Dar
bamihtut continua str trliascl si sI se frlminte qi o maree
ry poti
i"tr*i"u i",ip"" ia piinoaioimaqisdcoboare.'$i
darui din fl{ptuia ta pentru a infrumtisetao mareemilc5toare
ce se rmtogriles.teqr iircetineaH,tnghilind'totul ? Ce s[ cltrdeqti
D€aceastemiscare?
' Sub apasdreaei, caselese rtrsuceauincet Ei, su[ acliunea
unei fone netdzute,birnele crtrpaudeodattr'asemeneaunor
butoaie he pulbereneagrtr.Sau2idurile incepeausAtremure,
r(
CITADEI.A I ?3
:ne ce se imorlstiau intr-o clintr. Iar aceia dintre noi care
;upravietuiau\i ilieroeau semnificalia.in afartrde povesti-
,:i. carelnnebtinisesi cinta.
inmtro ne duci t' Aceasta corabie se va scufundao dattr
:r fructeletrudei noastre.simt cd afur5 timpul curgein zadar.
A nu ftebuie strcurgtrastfel,ci strseintdreascd,str-sematuri-
rze si sd imbtrtrineasc{.Trebuie stradune.Dutin cite Dutin.
uunca noastr5.Dar cum va inttrri, de-acurir'inlinte, criea'ce
VI
-Amtrecut printre oamenii DoDoruluimeu, qindindu-ma
h schimbareacare nu mai este'po'siUiH atunci clnd nimic nu
ffinuis, trainic, pestegeneralii,qi la timpul carecurgeinutil,
a intr-o clepsidr5. $i mtr gindeam: Acest addpostnu este
hJeaiuns ae^incepeior, iai munca din care crb$te nu este
ro iiroeaiunsOetiainic.h.si mtr sindeamla faraonil care si-au
rlnsruit'mausolee indeitructi6'ile si colturoase. ce iriain-
sd in oceanultimpului carele maiine iricet, pr6ftrcindu-le
h Draf.Mtr slndearn-lanisipurile virgine ale caiavanelordin
de CteoOaU,se ridicd uri templu-<ledemult, pe jumtrtate
:mat si risipit de nevlzuta furtund albastrtr,clatinindu-se
ro. osinCit Dentru totdeauna. Si mtr sindiam: Nu este
&iuns oe tfrinic acesttemplu,cir inclrcitura sa de aurlrii
r obir:cteoretioase.care au costat lunei vieti omenesti.ce
Lcit in e1emierea atttor generalii, ci acedtefiligrahe de
r. cu acestepoleieli sacerdotalein care s-a transformat
pr'l€a atitor ariizani. cu acestev{luri brodate asuDraclrora
irlFle si-au istovit'ochii de-a lunzul intresii kir vieti si,
hrrcuinite, uscirte,zdruncinatede ai'ropierea"morlii, USafn
rta 161 aceastA trenf, realtr. Aceasttr intindere ce se
rxeEoar5- Iar cei ce o zlresc asdzi i$i spun : ,,Cit este de
mmoasg aceastebroderie ! Clit este O'efiumoaia..." Iar eu
&spff cd acestebdtrine s-au metamorfozattorcind m[tase,
frt a'-li fi cunoscutminune$a.
c ra rtrmine din oameni. Si vehiculul care str-poarteceeac€
.'*mirc din ei. C{ci eu resfecq mai presusde-orice,ceeace
fr'@je mei mult decit oartrenii.Si sdlvezastfel sensultrans-
furmirii lor- Si sint marele tabeinacul ciruia ei i se lncre-
rirnnruy*
rI in inUeSime.
21 s Anroinede Saint-Exupdry
Si astfel. reqdsescacele cortrbii ce inainteaztrincet in
deprt. continui;du-gi ctrldtoria.$i am aflat ctr esenlial este
sAclAdestiinaintede ioate mrabia. si str-tiinzestrezi@ravana
si sa coristruiestitemolul cares{ duieze inai mult dec{tomul
lar acum iata-i schimbindu-secu bucurie in cevamai de pret
decit ei inqiqi.$i astfel se nasc pictorii, sculptorii, gravoril
aurarii. Nri bstbotanimic de la'omuf ce mirncestepentru
propria sa viafa,^$inu pentru veqnicialui. Cdci,atunii, fdra
lotos ii vom irivtrtlaarhitectura si'resulile ei. Dactr-siclddesc
.as. pintru a ireiin ele, la ce birn si'imprumute giirdurile;i
trairile lor acestorcase? Cdci ele trebuie sI fie de folos pentru
viata lor. si oentru nimic altceva.Iar ei nu le mai apreciad
aeshvirsirda.'cidoar utilitatea si comoditatea.Ele ki sint de
folos. iir ei'isi netrectimDul imbos[tindu-se.Dar vor muri
despiiati. clci'ni hsa in urira lor nici'vhtut brodat,nici poleiala
sacirdo'tild, la adtrpostulunei cordbii de piatrtr. Cerindu-le
s5-$ischimbevialain cevade pre!, au dorit str fie slujili. Iar
atuhci cind dispai, nimic nu mdi rdmtne.
Astfel. plimbindu-mtrprintre oamenii poporului meu,in
lumina ins'erdrii,in care-totul se desconiprine,i-am privit
stind pe prasul umilelor lor cocioabe,cu straielelor botite"
isorlvfi.ndd-si-munca harnicl de albine. Ei insd md interesau
m'aioutin decit nerfectiuneatortului cu miere la caremunci-
seralmbreunl t6at5 zi'ua.$i meditam in fala unuia din ei, ca-
re era orb;i-Ei pierduseuri picior. Biltrin, inuribund,gemind
asemenearinbi mouile vechi la fiecare miqcareqi rtrspunzind
co incetineaitr,ctrciera foarte btrtrin qi-Eifierdei [mfrezimea
cuvintelor, dar devenind tot mai luminos, mai clar Ql mal
intelestrtorin obiectul insusi al schimbtrriisale.Cdci ririinile
saie ti'emur{toare purtau lrictr munca lor, devenittrelixir din
ce in ce mai subtil. Iar el, elibertndu-seatit de minunat din
b{trina sa qrrne usc{rttr,deveneatot mai fericit, tot mai in-
wlnerabil. Tot mai nepieritor. $i, murind, nu Etiac{ moare.
cu miinile inc{rcatede stele...
Astfel au muncit toat[ viata lor, pentru o imbogtrlirefJrI
folos. schimbindu-siintreasa fiintd in incoruptibila broderie
neacordinddecit o'parte ainuncii lor utilulul, iar toate cele-
lalte plrti cizeltrrii,'inutilei calitlti a metalelor, perfecliunii
des€nului.dulcetii curbelor,care nu folosescla nimic decit
ta a primi oeeace se transforma din ei, ;i care dlinuie maj
mult decittimpul.
Astfel, m5'plimb seara,cu paqi rari, printre oamenii po-
porului meq ftirecindu-iin lini$te-aiubirii mele.NeliniEtitde
iei ce ard intr-o luminl van6,'de poetul plin de dragostea
CITADEI,II I 25
:J de poeme,care instr nu scrie propriul stru poem, de fe-
:cia indrlgostit[ de iubire, careinstr,negtiindsf, aleagtr,nu
tr-et€Sdseimolineasc5.cu totii olini de teamtr.stiind cI i-as
c'.ui de ea, dice le-aq'oferi lcel Oar care ceri:'sacrificiu,gi
:otiune. si uitarea universului.Cdci o anume floare este in
diirul ririO un refuz al tuturor celorlalte flori. gi, totuqi, numai
=. aceastl conditie e frumoasd.[-a fel si bbiectdl' trans-
form5rii omului. Iar nerodul carereproEedzlacnsteibdtrlne
m-oderiape care a ff,cut-o,sub pretext ci ar ti putut sd leastr
ilrr-r'a. oreferl deci neantul creatiei.MI plimb astfel si simt
*ictnori-se ruqa asupramiresmeilortabeiei in care tdtul se
toplinesteqi sdformeazl in linigte,lncet,aproapefdrtrstrte
dniesti la aceasta.Pentru a devenifruct. broderia sau floarea
fut'uie strsecufunde,tnainte de toate,ii timp.
h timpul lunsilor mele olimbtrri. am inteles cI civilizatia
rrteriului meu n"ucresteo6 cafitateahrantli. ci pe ceaa efu-
rdrei si a fervorii in niunde.Ea nu estefbcuie din oosesii.ci
im oaruire.Este civilizat in primul rind artizanul desprela-
r rorbesc Si care se recreeaztrin obiectul s[u, hemai-
;rrrriodg-ss,ln schimb, niciodatl de moarte. Civilizat, de
rcm€nea cel care luotf,. schimbindu-sifiinta in srandoarea
meriului. Altul insl^,ctiiar dacanu-qi nranbqteochiul decit
o perfecliune, se inviluie f{rtr folos fn luxul fump[rat de la
csulAtori, dacl el insuqinu a creat nimic...Cunoscacelera-
G,beenerate care nu siriu poeme,ci l^ecitesc,carenu-qi mai
fr;rl pemintul,ci sebizuie^pesctivi. impotriva lor nisiilurile
mnlui pregdtescveEnic,in mizeria lor creatoare,triburile
c.or p6rnila cuceriieaproviziilor lor moarte. Nu-i pot iubi
r s€dentariiinimii. C-€ice nu schimbtrnimic nu deviri nimic.
li-'ntanu va fi servit implinirii lor. Iar timpul curgepentru ei
r,*renea unui pumn'de nisip, pierzind'tr-i.$i -ce-^aE putea
br,ne divinitetii ln numeleloi'?'
-{m cunoscritmizeria lor atunci cind se sDlrgea rezervo-
flr; i?aintede a se umple.CIci moarteastrtrmoQ[lui,devenit
Ftnl duptrce s-a trinsformat in intregime, nlr estedecit o
moE iar ceeace seinqroaptre instrumentul devenitde acum
rmrl {s v5zut in tribu-rileirele cooii amenintati cu moartea.
&iu-si sufletul ftrr[ a spune niniic, cu ochii'pe jumltati
Lirsr stingind un rest de lumintr sub genele lor imense.
fE: s€ intiinpld ca Dumnezeu,asemene-a secerltorului, s[
ilq.'?p flori amestecatecu orzul copt. Iar atunci cind ili
ffis snoDul.bogatde srine.strseste^in el acestlux inutil. '
-:*'pitrit lui Ib"rahim-moaiJ', sfuneau oamenii.$i m-am
rlnn.;u iu-cii mei rari, neqtiutoe ei,in casalui lbrahirh, gtiind
 CITADEI'A I 27
26 . AnrcutedeSaint-EruPiry
s" ;acjt fervoarea.Mai departe, spriiinittr de fintintr, o fetil[
c{. dincolo de iluziile limbajului, ii ingele-gipe aceia ce : rgea, cu fruilea ascuhstrin faline. I-am pus cu blindele
illtf,i"'ii"iiti. hici o atenlie
i"uirii. iir'ei nirmi-dud-at
ocupalifiinds5-lasculte murind. :la Decap sl l-am ndicat fala'spremine, fdrl a o intreba
inaintau tirind-u-ti papucii' cu st d'esore'cduza suferintei sale,Stiind bine ctr nu putea s-o
Vorbeaucu vocesc5zuttr, t:oasci. Cici suferinta 6steintoideauna fdcuttr din timpul
si cumar fi existat ii-erafoaitd{i:{ Ei.f
"in"il-u*iJ.eiuiu
sunet l-ar fi.ptls pe nu :r:e se scurge. fdrd strfi format incl ftuctul. E suferinlf, a zi-
a;t c€i mai neinsemnat Sga'
ca ctrr ce fu-g,'a brtrtlrii pierdute, care este timp ce se
iliiaitiiriii-a tiqt", si deschid[saustrincnide i seter- u.qil.e' 5 'n:eodrteazfr'. sau a niortii hatelui, care este timp ce nu mal
;;;^fi-*irii6A6i" ftacarefieimurltoare,crreih va imbtrtrini, suferinla ei va fi sufe-
" T-im rerit, mi-am.dat b$e sear11$ rrcdeste ta riimic. C:ind
;;;;la;i. ei"tii Cito
;;ite, din cauzar[sufldrii intretdiate,din cauza-mr mrr d pleclrii iubitului, cirre va fi, ftrrtr ca eh sd l!ie1 q{gnl
;il" ^ pyl ridut'insnre real. spr6 oala de fiert, spre casa inchis[ Ei
;i; I ;d'i ilffi il;;hiEi;sh;;uit cum era, in galo
-f9pf irre copiii'ce trebuie hlaptali. Iar timpul, dintr-o dat5, seva
;;6:dil 6auzaocnitofdeiinctrigi,cere-tu?gs[ selaseP5wtp s&useihutil prin ea,asaiuni s-arscurgeprintr-o sitd.
3i^L;;;t p"Aidtti in iurul liri, cautind-sl-l ocroteasg.a+r
5ar iatl a'icio fem6iecarea ap6ruiin prag,radioasS,pri-
cu* il;rci fi'ilbliil*ati un animats4lbatic'I se intindea miu-md in fattr. in plenitudineabucuriei sale, poate din
cu miini tremuratoare,laiuico lapte' Poate-i va fi Poft-4tcr
atuncl :rrrn sspilului'cire a'dormisesau a supei aromate, sau din
ilpG;Tivi;im1i mirosirtsi vabea'$i s-arcomunica l*"a urisi simole reintoarceri. Si timlpul, dintr-o datd, ii
el asacumcomunlqcu 6 gazeH cqr-e-!i m.anincl din-p1l-ql
Nu de lapte avea nevore Lm'tinea in intr'esime.Am trecutbrin fala pantofarului ferl
fi"?;iifitinei grauqi im"pasibil' picior. ocupai sf, infrumuse[bze,cd filigrane de aur,
i
li,inii tatrf,neie,incetjiufefO"in cumvorbescturturelelor, care lui i la caie lucra, gi-amin1<iles, dqi nu mai aveavoce,
"t
sc{zutu-nanume ciqt99,
'riiei"i" f sa cinie cu glasnoue
itilipdu"
stelece sescaldlin ffntintr - ;! niona
-t'eriie un cintec :
iiniecut ce%i *Ce te facestrfii atit de fericit ?"
5l?,Fairifi;i;fi-,;i;;p.oii-preadeparte-sinuauzea'Dir \-am mai ascultatrtrspunsul,qtiind cI s-ar ingelaqi mi-ar
qoanasanu selntorce'aniiimelcarcu rin pas"era atit deinF
pulin acea mi{care'9c11P.1lHi.F urudi desorebanii cistisdti sau despre masa care-l aqtepta
a;ffiffi;.i." *ry"ucel pnetenulul- m. .lapr'e odihntr.N6qtiid0 defel c5-fericirea sa era de a se
caii:-catetorut' farl aifi lncpiini menul o arunci obra umsmgura in incdlldri ile aur.
un semncd l-a recunoscuiiliniorcealt fn pat, ii qt6rge-au
acestea penuu a{
i"i oei"ooare, fl fo4au sd bea - !i toate
trezi, poate,din moarte. VII
penm
I-am p5r5sit,ocupali cum erau str-iintindtr capcane d€ acesr
iiiliifi-ifrii."c"'pa*;iii oe uqor de inl[turat
"_r
;;ii'iL;;;5i'i. ot"ii1i, oeasenienea, str-iinrinddiPteti Cfi am descoperitacestadevf,r.fi anume cI e vand iluzia
in i"?iCiie.par mina sarnicf le.respinger mammrilor caretred c{ pot locui ih pace in addpostullor'
#""iii-":i"i"ien-t,ii preaaproape deel' asemenet ,'qe--ttr"iceadAposteste am-enin1at.
lo&li*uiu,-":t,iilcictnoleaqezau goana'
Astfel-templul pe care l-ai
ilililG;Alnoeparteaza desiEuiile ce-i stinjenesc ofiftr oe rirfril muntelui, in btrtaia vintului de miaz{noapte'
Am plecatqi m-amintorsbpreplag' NPvtrzusem decito nrr micinat pulin cite pulin, asemeneaunei vechi etrave,
ii-&tiid, o infatisut"a braquluiprintreaftea alteh h,tud deja-sd se prtrbir;6asc5.L-afel templul pe care nisi-
"uoi]o oiil giJ't""tesoiis'es", rhspunzind chemdrii
iit{?"iii^.ni,*dt
e'",enp 6opifului era delam' | - masaiteazr;i'pe caie-l vor lua, pulin cite putin' in po-
il;;&;;;fti; vei g[si un dgqer1neted ca marea.
"ii.?"11i. pisari': Ei i-lamHsatsd faci li- ilr r;r. Pe fundaliiie luiqi, mai ales,palatul meu indivizibil,
fracila decit prezentu'otiii
lmn
bi *.rice constrirclie
-nisie. pentruI ocroticopilulcaremurea'
'Mireeam in lungui ulilei. Dincolo de porli auzeaE @mnx::in animale,tilcuinleqi din mun1i,infdptuireaiubirii
.u;il;jE;;iioou-tii'ruinicele. era ora lg,carasefdcea ord- @c si ;a:e. atunci cind va muri regelein care aceilsttrima-
noP{ii' Putrr F hr :*rume. r'a redevenimunli' locuinle gi animale. $i,
;;f;i;;;* i"raceauuffiele pentrucrlstoria
iiifpit" o".a.earta era"dieapia ori nedreapttr' Nuauzear @!:'oLL:i€ ,rr-ll[1in contrastullucrurilor, nu va mai putea tl
 28 t Antoinedc Saint-Exupdry
decit material in wac, oferit unor noi sculptori. Vor veni ;r
din deqertsd-i refacl imaginea.Vor veni cu aceaimagineit
qlre o poart[ in inim6, strordonezedupl un inleles nou ca
racterelevechiale ctrrtii. ff
Acelagi lucru l-am fdcut gi eu. Nopgi somptuoaseale *
pediliilor melede rtrzboi,n-aqputeastrv[ preamtrresc indcajtm
DupI ce mi-am cltrdit in virginitatea nisipului tabera triur
ghiulard, am urcat pe o inellime, pentru a aqteptaclderer
noplii Ei, mlsurind cu ochii pata neagrtrdoar cu putin m
mare dectt piala unui sat, ln care lmi agezasemrlzboinicil,
echipajele Ei armele,am meditat asupra fragilit{ii lor. Ninb
mai mizerabil, intr-adevf,r,decit acest pumn de oameni
jumtrtate goi sub valurile lor albastre,ameninlali de gerd
noplii ln care stelele erau deja prizoniere, ameninlali
sete,clci burdufurilecu ap{ trebuiau crutate pind la finti
din a noua zi, ameninlati de vintul de nisip care,atunci
se ridic6, are puterea unei revolte, ameninlali, tn sfirgit
loviturile carefac qlrnea omului sd se usuceasemenea
telor. Iar omul nu mai e bun decit de a fi aruncat.Nimic
mizerabil dectt acestepachetede pinzd albastrd,futerite
otelul armelor,aEezatideasupraunei intinderi care-i resl
gea.
Dar ce-mi pastrde aceastf,fragilitate ? ii legam intre
risioi qi
si de a pieri. Ordonindu
Ordonindu-
$i-i salvamastfel de a se risipi
pentru noapte figura triunghiulard, o deosebeamdeja
pustiul jur. Tabtrra mea se inchidea asemeneaul
^din
pumn. In acelagifel am vlzut cedrul prinzind rldtrcini
plmintul stincosEisalvindde la distrugereamploarea
lor sale,cdci nu existil somn pentru cedrul ce luptf,, noapte
zi, in propria sa substanldEi se alimenteaz[ intr-un u
duqman cu fermenlii inEiEi ai distrugerii sale. Cedrul
cresazAtn fiecareclipd. In fiecareclipd eu lmi oeam adtrpo
astfel incit sd dtrinuie. Din aceastl multime diverstrde
cmri, pe careo simpl{ suflarear fi risipit-o, creamo
unghiulard de nezdruncinat,asemeneaunui turn, ;i
nentA,:rsemeneaunei etrave.$i, de teamtrca tabtrramea
nu adoarmtrqi sd nu se risipeascl tn uitare, o incercuiam
stdji care ascultauzgomoteledeqertului.$i a;a cum
aspirf, pdmintul stincospentru a-l schimbain cedru, ta
mea se hrtrnea din ameninldrile venite din afard. Bin*
,i'illl
CITADELZI I 29
;;'intat fie schimbulnocturn, binecuvintali mesageriittrcu1i
:€ qrre nimeni nu i-a auzit venind, dar care se ivescin jurul
usurilor si lngenuncheaztr, vorbind despre mersul celor ce
m.unteaztr sprenord saudespretrec€reatriburilor din sud tn
rrrnArireactrmilelorce le-au fost furate saudespreneliniqtea
uiora din cauzaomorurilor strvirlite.Si mai alesdesprepla-
nurile aceloracare tac la adtrposiulqirturilor lor, riedihnd
^f,.noapteace vine. I-ai ascultat pe acei mesagerice vin sl
rurbeasc{despre tdcerealor ! Binecuvlntali fie cei ce apar in
prul focurilor noastreatit de brusc,cu cuvinte atit de fune-
!re- inclt focurile slnt de indatii inecatein nisip, iar oameniise
,runc{ asuprapuqtilor lor, impodobind tabtrracu o coloantr
rt pulbere.
CIci noaptea,abia coboriti, devineizvor de miracole!
ln fiecare searil, astfel imi priveam armata, prizoniertr a
hrinderilor asemeneaunei cordbii, dar durabild, gtiind bine
cl rjua mi-o va arlta neatinstrEi cuprins{, asemeneacocori-
l0r. de bucuria deEteptitrii.Atunci, in timp ce se ingeueaztr
nimalele de povartr,se aud acelevoci ce r[sun[ in dimineala
pns$t5 asemeneaunor talgere de aram[. Iar oamenii,
;me$$ parcl de licoarea zilei ce se nagte,tEi umflil plImlnii
n reltreazd pl5cereaasprtra lntinderii.
[i duceam tnspre oaza cn trebuia cucerittr. Cel ce nu
helege oamenii ar fi cdutat religia oazei in oaza instrgi.Dar
,us.ce trf,iescin ea iqi ignortrlocuinla. Ea_trebuiedescoperit[
L imimaunei intind'eriroasede nisipuri.ii pregeteampentru
rrm,\t[ dragoste.
Le spuneam:
gesiaoolo iarba mirositoare, cintul ffnttnilor qi femei
-V'e1i
ur nngi vlturi oolorate qlre vor fugi hnsplimintate, aslmenea
ryi rurme de cdprioare pe care e pl[cut s[ le prinzi, cdci
frr Ecute pentru a fi capturate..."
Tr spuneam:
..I!i inchipuie cI vtr urlsc Ei,pentru a v[ respinge,\i vor
fr*si dinlii Ei unghiile. Dar pentru a le imblinzi va fi de-ajuns
rrrnulvostru,innodat in buclelealbastreale ptrrului lor !"
l-e spuneam:
-\ri ra fi de-ajunssf,folositi forla cu bllnde1e,pentru a le
r nemiscate.lnctr hi va inchide ochii pentru a nu vtr vedea,
C rfirrei voastrdva'ap5saasupralor ai,emeneaumbrei unui
$ii;itl
3A t Antoinede Saint-Exupdry
CITADELII O 31.
rultur. Atunci, in sfirsit, ele iqi vor deschideochii asupra nu va mai rdmine din ele decit materiale disparate,
roastr5,iar voi ii veti umplede lacrimi. oferite
pradei."
Veti fi imensitatealor, cum ar puteastrvtr uite ?,,
$i le spuneam,pentru a isprlvi qi pentru a-i imbtrtade acest
paraoN: VM
.,Veti afla acolo palmieri si pdslri de toate culorile...
Oazase va pleca fala voastrI, pentru ctrvoi purta[i in inim6 Mi-am dat seamacd se inselauasuprarespectului.C{ci
in ir-am preocupareu insumide'dreprurifedivinitalii,
rellgraoazel,in stuOiind
limp ce aceiape careii q,fungatinu mai sint -ramenii.Si, d'esigur,chiar.;i p" Air,"r6;; riia u_iexageraim_
demni de ea. Chiar si femeile ior, sptrfint-qipinza in piriul pgr-qlF, l-amv#ut intotdi:aunacape un ,;t ;"d"i;i
ce susurddeasuprafietricelelor ri,t[oo" li aio6,igi inchipuie ntUtii.' dili_
ci indeplinescb tristl datorie universal'tratunci cind rjele-
breazAo sdrbltoare.Dar voi, caresinteli intrspritide nisipuri . Pu.r,drepturile cersetorului,ale rlnilor sale ulceroasesi
salecinstite,
19 fr_ido;enibi eteihiire ca'niqt!-iJ.ii,i;"r;:;ii
Ei uscalide soaresi de crustaarzdtoareh safirieldr,le veti lua :ecunoscut.
in stipinire qi,cu miinile in solduri, privindu-lecum igi SpaH , Am intilnit, oare, cevamai respingltor decit acel cartier
pinza in apaalbastrtr,ve ve$-savuravictoria. rl^o_rasului
construit'in panta unei coiine qi care curgeaase_
Voi dlinuiti asttrziin nisipuri datoritd dusmanilor care lgnea unui canal pinl fa mare ? Coridoarblecare dtrieau in
r'tr inconjoaraqi ve inhpresc, veti dtrinui si in oazape care o :Ii1ev{rsauin adieri,leneseun ;i;;Eiil"oiiurlbioioi'j
veti cuceri dacAoaza, nu va fi pentru voi adlpostul fn care te '-meneascS ce il locuianu'ieqeadin acdleinrurioalurfotcii
rentru a-qiadresainjurii cu b voceuzatesi-fiii ioiiuarita
inchizi gi uiti, ci o victorie permanentl asupri deqertului. ninis, s566sneabuirJlormoi ce il;pa-rg;ci regutaritaie,-ii
.Y9!i ft invingtrtori,c{ci cei impotriva clrora veli lupta se ;uprafapmlaqtinilor.
^il..B0 in egoismullor, satisfdcu{ide proviziile striirse.bi nu . Acolol-anivtrzutpe-aglleprosrizindhidos
:chiul -toate,si qter$ndu_si
vdd in coroanade nisip ce-i asalti:eztrdecit o podoabl a oazni, cu.o cirptrmizbrtr..Era,hniinte rie lnitgai.j;ail
rizind de cei ce lnceari:5str-i migte, pentru ca^lapragul acestei lxqcie, iqi Uat-ea joc desineiirsusi.
patrii de finttni sI fie schimbati:stialite caredoirmgi nu mai . lhttrl meu a hottrrit si incenhieze cartierul.Iar aceastd
vegheazS. qyF, caregineala colibeleei mucegaiG, a inceputsf feil
rr€nreze,reclamindu_si drepturile.or"eptui,"6i;[ il ;ii6_
.Ei moFie in iluzia fericirii pe care o gdsesctn bunurile rl mucegaiului.
ce le posedtr,dar fericirea nu estbdecit o celdurl a actiunilor
si mullumirea creatiei. Cei ce nu ransformit nimii din ei *€lgllal, mi-a sprrsratdlmeu,c{ci dreptatea, duptrei,
:nseamnl sI perpetue2i ceeaceexist5...
in;qi qi igi primeschranade la altii, chiar dac{ aceasttrhrantr rar et lEl strigaudreptulla putreziciune.
e,stec€amai bine aleasl si cea miri gustoasI,cei care ascult{ l:ueziciurfe,gnEaula ea. Cdci,crea$de
po€me streine flri a-qi scrie propriile poeme se bucurl de l-dT-ipocritiisdseinmulleascl, mi_aspusratfl
oazAf1rd a-i da viali, 3e folosi:scile imriurile createde altii, *_"jlgy"f
rlcll. s€vor na$tedieptuiileipocrililorlcarelint
t .'or erihentL.Si
aceiase leagl ei iniiEi Oe tlrusii din staulqi, redupila roiul nasrepo-egi peritru.a
le prearhari. tirbiiii"o;.i;;"fi
de animale.sint pregltili pentrusclavie... E Tlr:! tx te paieiismulipocr^i tiloi imeniirtati'0"ais-o;;id.
Le-amspus:
)a ru orepr..., mi_aspustatAlmeu,trebuie'sa alegf.Drbpt
rs--tru-arhadghet saudiept pentruornt.nr-eptpinf* pi;g;
..Oaza.o dau cucerittr,nimic esenlialnu s-a schimbat *; $enrrgcarneastrnltodslipentrucel_agaisculta
penuu voi. Nu e decit o altl formtr de a facetabtrr{ in desert. ,=s_:€-mi pecetEe
vorbeascl in numelepestilentei shle?
Ceci imperiul meu esteameninlat din toate ptrrtile. Mat'eria in numet6Do;;ilri-'i*ci qi el esre
sa nu este decit ansambluldiiers Ce animhte,'locuinleqi _-..3. l,:l_'_".91'j.i
at eterniralii.
=.Tr Dar nu duptrdorin{asa,carenu este
mungi ;L dac{ se rupe nodul ce le $ne legateimpreuntr,nimic re:: connp a descompunerii sale.
32 o Antoine de Saint-Exup4ry
DupI ce-l voi fi cur51at,sptrlatqi instruit, dorinla s3 va fi
alta Ei 6e\a renegape el insuql, cel care fuseseinainte. Pentru
ce s{ fiu eu aliatul celui pe care el insqi il va renega? Pentru
cc s6-l impiedic, dup{ dorinla leprosului vulgar, s[ se nasci
si strseinnobileze?
De ce as fi de parteaa ceeace esteimpotriva a ceeace va
fi ? A ceeacevegeieazAlmpotriva a ceea'oertrminein putere ?
Dreptatea, dupl mine, mi-a spus tatll meu, este de a-I
cinsti pb plstrdtoi in numele a g,ea ce ptrstreazd.[.a fel de
mult pe Cit ma cinstescpe minfinsumi. CIci el reflect[ a-
ceeaqflumintr. Oricit de pulin vizibil[ ar fi in el aceastl lu-
minf,. Dreptatea este sd-l consideri ca vehicul Ei ca drum.
Milostenia meaestesdl fac sd senascddin el insuqi.
' Dar, privind aceastf,scursoarecare coboar{ spre mare.
mA intristezin fata putreziciunii.Astept de la ei un semncare
sd-miarateomul'qihu-lprimescnieiodau."
,,Totusi, i-am vlzut pe unii, i-am spus tatalui meu-
imp5rlindu-gi piinea Ei ajutind pe allii, mai putrezi d99iJe1
sa-!i ciescar<bsacul sau luind in ocrotire vreun copil bol-
nav..."
,,Ei pun totul in comun, mi-a rf,spunstatf,l meu, Ei din
-fierturtr
aceasttr vine mila lor. Ceea ce ei numesc mill
impart. Dar in acestpact,pe care-l fac;i qacaliiin jurul unui
stirv, vor s[ glorificaun sentimentinlil[tor. Vor sI ne factr
sd credemcI evorba de un dar al lor ! Dar valoareadarului
depinde de cel cdruia ii esteadresat.Iar aici sinlem p_e"tr9qq
cei mai de jos. Asemeneaalcoolului dlruit betivului. In felul
acesta,daril esteboalf,. Iar dacl eu le dtrruieic sdntrtate,tai
in aceastlerne... iar ea mf, ur[qte.
Aiung pin[ acolo,in mila lor, mi-a mai spustatf,l meu
incit preifeiaputreziii,rnea...Dar dactreu pr-eferceea ce e
slnetos?
Gnd vei fi salvatde la moarte, mi-a mai spus tatll meu-
s{ nu mullumqti niciodat{. Nu-li va exagerarecunoftinla
cel ce te-asalvdt ar fi josnic dacSar aEteptarecunoqtinlata-
c{ci ce-;i inchipuie ? CI ti-a fost de folos ? PAstrindu-te.
Domnului i-a fdst de folos,'dactrtu valoreziceva.Iar daci it:
erprimi prea tare recunoQtin(alnseamnl ctr-li lipsescqi mo-
deitia 9i' orgoliul. Crci in ceea ce a salvat nu soarta t:
neinsemnatleimportant[,ci operala carecolaboreziEicare
se sprijind Ei pe tine. $i pentru c{ el este supus aceleia:r
CITADELII S 33
:€re, nu ai de ce sd-imullumqti. El estertrspltrtitprin propria
i,. faptd.Ea estecontribuqialui la oper5.
Ti-ar lipsi orgoliul Eidacl te-ai supuneemoliilor salecele
::i rulgare. $i dacl l-ai flata in josnicia sa, fdcind din tine
-:bul lui. Ctrcidacdar fi nobil, 1i-arrefuzarecunoqtinla.
Nimic nu md intereseaztr, spuneatatll meu, decit admi-
:.tila colaborarea oamenilor.M[ folosescde tine sau de o
:ritrd. Dar cine esterecunoscitorpietrei ci a servitcatemelie
::ui templu?
Ei instr nu colaboreaz5pentru altceva decit pentru ei
'*{Lii. Iar aceastAscursoarece coboari spre mare nu esteianor
ie imnuri sau de statui de marmur5,nici cazarmtrpentru cu-
xriri. Ceeace ii preocuptrestede a se lega cit mai bine intre
fl- pentru a-Ei consuma proviziile. Dar aceastasd nu te
n_*ele.Proviziile sint necesare,dar mai primejdioasedecit
i:amea.
.{u implrlit totul in doutrp5rli fdrtr semnificalie: cuceri-
';i si bucuria cuceririi. Dar ai vdzut weodatl un arbore
::r,cind Ei,dupl ce a crescut^, mindrindu-sectre arbore? Ar-
r::ele creste,pur gi simplu. i1i spun : cei anre,dupf,ce au cu-
:nt. setransforml in sedentarisint deja mor1i...
Vilostenia, dupl inlelesul imperiului meu, este colabo-
&;.
Chirurgului ii ordon s[ se epuizezetraversinddegertul,
rlllrepoatestr-lvindecepe cel ce-l aEteapteacolo.Chiar dacd
t '-L-lrba
de un oarecaresplrgitor de piatrf, care are nevoie
u nqchii s5i pentru a spargepietrele. $i chiar dactrchirugul
x;e de marevaloare,clci nu e vorba aici de a cinsti medio-
;:.i":tea,ci de a repara vehiculul. Iar ei amlndoi au acelagi
:'educdtor. Acelasi lucru - desprecei careocrotescgi ajutl
elreile instrrcinate.O flceau, in primul rlnd, din cauzacopi
uri pe care ele il slujeauprin grelurile Ei durerile lor. Dar
m.eia nu trebuia sd le mullumeascd; decit, poate, in nu-
nele fiului ei. Dar iatl ctr ast[zi ea reclaml ajutor ln numele
g':rurilor qi durerilor ei. Dar dactrn-ar existadeclt ele, le-aq
iu:nma, clci grelurile lor sint dezgustltoare.Ceeace este
mrortant in ele e numai cneace se foloseqtede ele. Iar
frr.--ruaceastanu trebuie strmullumeascd.Cei ce le ajut5, qi
te '-n-reienu sint decit slujitori ai naEterii,qi mul{umirile nu
u - -':L,
31 r Anroinede Saint-Exup4ry
Tat{l meui-a spusgeneraluluicarevenisestr-ivorbeasctr : Niciodat[ un conduc[tor, spuneatatdl meu, nu va fi ju-
,,Nu-mi pasd de tine ! Nu eqti mare decit datoritl impe-
riuriii pe cafe-l slujegti.Fac sr hi respectat,pentru ca' PI-j
tine, imperiulsdfie respectat."
Dar simgeam, de as6menea, bunltatea tatdlui meu.
,,Cel carb a jucat un rol important, spuneael, cel careI
fost onorat nu foate fi injosit. (bl care a {omnit nu poatef
deposedatde dbmnia lui, nu poti transfofha in.ceryetor.Pt
cef care dtrruiacerqetorilor,ctrci'ceeace distrugi, in felul r
cesta,estearmlturi Eiforma corlbiei tale. Iattr.pentruc€ rnl
folosescde pedepsefie mdsuravinovalilor. Cei qe care i-an
innobilat oriateior li executali,instr nu-i aduc la stareadc
sclaviedactrau grqit. Am intilnit, intr-o zi, o prinlesd cart
ajunsesesplldtoiea'sd.Iar tovardqeleei iqi blteax jo-cde.3 '
,,Unde i1i este noblelea? Puteai sd faci capetelestr cadil g
iattr, in shrEit,ce, fdrl fricd de pedeapstr,putem s[ te minjin
cu insultelti noastre...Aceastaeste dreptatea!* Cdci drep*'
tea, dup[ ele,era compensatie.
Iaripdldtoreasa ttcea. Umilitf,, poate, pentru ea insdqi
dar maf ales pentru ceva mai important- decit ea instrsi
Printesaseapleca,teaplntrli albtr,aSupraalbieisale.Dar to
vartr{eleei, ltr[ teamdoe p'edeapsd, oimbrinceau. Nimic ir
ea nir invita la aceasta,ctrciera ftumoastr,rezertatl qi tlcutt :
am inteles insl ctr ele isi blteau ioc nu de femdie, ci dc
decldtirea ei. Clci pe cei pe care l-ai invidiat il vei devon
daci ili va cldea ln gheare.Am trimis sdo cheme:
,,Nu qtiu nimic lespre tine, decit ctr ai domnit. incepid
cu ziua aceasta,yei aveadrept de vial[ qi de moarte asuPn
tovar5lelortale.[1iredaudomnia.Du-te."
Iar'cind qi-a reluat stdpinireaasupragloatei, n-a cobort
oind acolo iricit str-siamidteasclde ihsulie. Iar cele caref+
iesera tovartrfelesale,nemaihrdnindu-;i pornirile din de*
derea ei, le-au hrlnit din noblelea ei qi au venerat-o.Al
orpnizat slrbtrtori pentru a celebrhreintoarcereasala domnic
gi ie prostemauh frecereaei, innobilate ele inseleprin faptd
ce alt{date o atinseserlcu degetul.
,,Iatd pentru ce, imi spuneatat[l meu, nu vqi -supuD€
nicioAaU prinlii insultelof mullimii, nici grosoltrnieitemnr-
cerilor. l:,voi ietezacapul in sunetul trimbiqelorde aur.
Cel ceinjosqte pe a4ii, spuneatatf,l meu, esteel insqi icn*
nic
CITADEL.A I 35
recatde subalterniis[i."
IX
Astfel imi vorbeatattrl meu :
..OblisI-istrclddeasctr un turn impreundqi-i vei transforma
h frati. D'ac{vrei sI se urasc{,arunc{-legrdunle."
inii mai sDunea:
ariuctr,inainte de toate, fructul rnuncii lor. S[--qi
-Str-mi
rersi tn hambardlemele rlul recoltelor. Grinarele lor sd le
ddeascdil;ine- Vreau ca ei strslujeasctrgloliei mele atunci
dad bat griul, iar in jurul lor se sp-argspicele de aur' Ctrci
mnci mtnca, ce nu"era decit trrida .pehtru hrantr,.dgv,tne
frr- Cici sint mai putin de plins cef ale cdror spintrri se
Uoaie sub sacii erei itunci iind poartd sacii spre moara'
hu ii aduc inaooil albi de f5intr.Gieutatea saculuiii inal!5
xpmeneaunei iugi. $i iau ci rid bucuroqiatunci ctnd.poartit
mDul. asemenei uhui candelabrude lrine, cu spicele qi
rcelucirea lui. Ctrci o civilizatie se clddeqtepe ceeace I se
cereoamenilor,nu pe ceeace li sedli. Desi!'uride la acestgriu
@.s€ vor hr5ni. Darr pentru om nu aceastaeste fala impor-
mU a lucrurilor. Ceeace le hrtrneqteinimile nu estece€ace
rtmesc de la griu. Ci c*'eace ei dati griului..
-
Cici, inclb dattr,slnt de dispreluit acelepopoare-cf re:
erl poemelealtora qi mf,ninctrgriul altora sauaducarhrt€ctr
mrru a le cl[di orasele.Pe ace$tiaii numescsedentarl']l
L rnai descopdrin j'urul lor, ca'pe o aureol6, pulbereade
r a efului treierat.
Cd-cieste drept se primesc in acellEi timq in ca-re
&uiesc Dentrua irutea dilrui mai departe.Binecuvintezacest
dimb inire dar si'rlsolati. carepermitestr-ticontinui mersul
I r{ dllruiestidiri nou'.Dar daclidsplata peimite cirnii sdse
;*nrr, danil e singurul carealiment-eaztr ihima.
Am vlzut dan'satoarecompunindu-li dansul. Iar dansul,
o .ratacreit li dansat,nimeni desigur,'nu lua cu el fructul
rrr:sii oentru a-si face provizii. Dansul treceaasemenea
,--. 166]Si. totusi. eu nuinesccivilizat poporul carecompu-
a ;ansuii.'desi nu existtrpentru dansuri nici recolte, nici
trm\q1s. Si nuhesc inapoidt poporul ce-qiinqiruie pe etaje-
r:tiectefe, fie ele din'celeniai'fine,ntrsbute'dinmuncaal-
ure chiar dac{ se aratd capabil de a se imbtrta din
dectiunea lor.
36 t ,lnroinedeSaint-Exup4ry
Omul. sDuneatat5l meu,estein primul rind cel carecI."
eazi. Si sinf frati numai acniacarecolaboreaztr. $i nu trdies:
il;a&ar"ideiii."icare nu gi-augtrsitpaceain proviziile pt
carele-austrins."
intr-o zi a fost intrebat :
..Cenumesticreatie? CIci, dacl e vorbade o invenliere-
marcaUita. ouiini sin'tcapabilil$ aceasta.Deci nu voiber'-
decit despri ciliva, ce seihtimpu instrcu ceilalli ?".
Tatdl meu le-a r[spuns :
.A creainseamntra sresi,Doate,un pasin timp ce dansez
ins&mna a da de-acur"me'ziqut o lovittrrl de daftl in piatr:
Putin conteazldestinulactiunii. Acest efort !i se pare,poata
steiil tie. orb careprivestfde aDroape.Dar indeplrteaza-rc
Privesie'miscarea hcestiricarti'eraf orasului.Nir vei vede:
acolo'decit6 mare fervoaresi praful aurit al muncii. $i ges-
turile ratate nu le mai remaici. CIci aceasttrmullime aple-
cata asupra operei muncii sale isi cltrdegtepalatele sa:-
rezervoaielesaumarile srldini suspendate. Operelese na---
in mod necesardin vrai'adegeteloisale.$i i{i spun,ele s:
nascatit din muncacelor ce-si rateazAmis-'ctrrile,-cit li din r
acelorac{rora le reugesc.Clci nu Pogiimpdrti.oniul. Ir
dacl ii vei ptrstradoar pe marii sculptori,nu vel mal avea
mari sculpt6ri.Cine ar fi atit de neburistr-qialeagtro meser*
care dd alit de putine sansede a trai ? Marele sculptor :e
nastedin multiineh sctilptorilor neinsemnali.Ei ii sen'a;
iiidoi scaiaii-i rioica. Iar'dansul frumos se nbgtedin fen'oo
i6i'olns,itui. tar iervoarea dansului cere ca tcili sr danseze
chiar cei caredanseazlprost, ctrciastfel nu existdfervoare.c
academiepietrificatl EiSpectacolf5rtrinteles.
Nu le'condamnalre-qelileasemeneaistoricului.careju'-
dec{ o ertrdeia incheiltd.'Cine va repro$acedrului cil nu es:e
inci decit seinintdsau tulpinl sau r:amirricrescuttrstrimt'"
I-asAtimDul sI tieac5.Diir greseal5in gretealdse va ridica
pddureahe cedri care va im-prdqtia,in iitele cu vint, tdmi;r
badurilorsale."
$i tatSlmeu mai spunea,pentru a incheia:
..Ji-ammai spus-o.GreqealSa un9!9,reuEittra altuia.-t
nu te preocupedsemenea iinplrleli. Nig!9 nu e fertil de.--:
marea^colaborare a unuia prin c6Ulatt.Miqcarearamt6 slu-
iestemiscdriice reuseste.16rmiscareace relrseltearattrceh
'ce-asrdit taopui pe c.ite ii urmdreauamindoi.brl ce afla ir-
nnir[i il afl{ feniru to{i. Caci imperiulmeu esteasemen*
unui temolu iiareu am cerut mult'de la oameni.Lr-am cen
s[-1cldddascl.Astfel,templul esteal lor. Iar nafterealui :,
CITADEL'aI t 37
".sedin ei insisi ceamai inalttrsemnificatie.Ei ii inventeazf,
".ioabele. Iai cel ce le cduta,f5rtra le gISi, le inventeaztrde
r€menea. Ctrci in aceasttrfervoare,in primul rind, s-au
:"lscutnoile podoabe."
Mai spunea:
..Nu ihventa un imperiu in care totul sa fie perfect.-C5ci
-::ul sust estevirtutd a paznicilorde muzeu.Iar dacl dis-
:-=:uieiti orostul sust.nu^veiaveanici picturd, nici dans,nici
r.r*ite.hici sr5din"i.Tb vei prefacedezgustatdin teama de a
u-:ci orosiDdmintul.Si vei fi privat prin vidul perfecliunii
.r-e.Creeazf,'unimperii in caretotul s{ fie fervodre."
X
-{rmatelemele erau ostenite,ca qi cum ar fi purtat o grea
n: iri. Cdoitaniiveneausd-mispund: ,,Cindne intoarcem
urr-i ? Guitul femeilor din oazelecucerite nu e acelaqicu
qs :ll femeilor noastre."
-
- nul dintre ei imi sPunea:
-SteDine.visezla a&ea caree ftrcuttrdin timpul meu, din
m.-, mba.As vrea str mI intorc $i str inslminlbz in liniqte.
!:-sl un adeiar Decarenu pot sd-l aprofundeZ.l,as5-mdsI
-nevoiastr-mi meditez
:es-- in linisteaiatului mdu. Simt
'qa: - "
Sram inteles c[ au nevoiede liniqte.Cdci numai in liniqte
lurr,r,grul fiectrruiase leagl si prinde rtrd5cini.Ctrci,ceeace e
^ca
MCr-"rr?nt, inainte de tdat6, in alaptareacopilulul, 9st9
:m:'''ll. DrasosteamaternAinstr$iesteflcutd, in primul rind,
m jpure]Cine vedecopilul crescinddintr-o dat[ ? Nimeni.
k x i-in din altl partespun: ,,Cemult l gresSut!" Dar mama
n,:r:!.i nu l-au vdzutcresdnd.El a devenitin timp. $i, in fiecare
urm€nt. el era ceeace trebuia strfie.
;lJ. deci, cI oamenii mei aveaunevoie d" t-*p' mlcar
lET-:-l a inteleseun arbore.Pentrua seaQeza in fiecarezi pe
mlr r fati aibluiali arbore,cu aceleaEiramuri. $i' pulin
: -tin. hrborelesblastrdescoperit.
:tc '-':'Doet.
intr-o seare,in iurtil foculuiin dqert, povestea
u ''---:iiute desorearborelei sf,u.Iar oameniimei, dintre ca-
ren --:: nu vlzu#rd niciodatddecitiarbtrpentru clmile, pal-
m.c:--:-rici 5i mdrdcini,il ascultau.,,Nu Etili, le spuneael, ce
rsrrri*i arbdre. Am vd2ut unul care credcrisedin intimplare
m: - ::r-aat'andonatd,un adtrpostfdrd ferestre,qi carepor-
xru,'*: - ::'Jt!rea luminii. Asa 0um omul are nevoie de aer,
38 o Antoine de Saint-Erup€ry
ala cum p€steletrebuie s[ se scaldein ap5,arboreletrebui.
sj se scafOeinlumintr.C{ci, infipt in peirint prin rtrddcini,ie
sale,tnfipt in stele prin ramurileiale, bl e druinul ce ducedt
la stelespre noi. Acestarbore,nlscut orb, iqi desfJqurase dec
in noipti puternica musculatur[, pipris6 de la uri perete ir
celdlali, se'cldtinase,iar dramase'iinirrimasein rlsutirile lu:'
Apoi, splrgindu-Ei o lucarnl in direcgia soarelui, liqnisc
drept ca un trunchi de coloan5,iar eu asistam,cu detaEarer
istoricului. la miscirile victoriei sale.
Contrastind inagnific cu nodilf,le ghemuitepentru efon
ale trupului sdu diri'sicriu, se desftrquiacu calm-,etalindu-s
ca oe b mastr intinsl frunzisul in care soarele era senit
alSp-tatde cerul insuqi,hrlnit iu bogllie de ctrtrezei.
'il vedeamin fieciie zi In zori, tiez'indu-sedin virf pinl h
rtrd5cini. Ctrci era inctrrcat de pdstrri. $i incl din zori incepq
s[ utriasctrsi sdcinte, apoi, odatdsoareleaptrrut,dtrdeadrumd
proviziilor'sale in c6r'asemeneaunui btrfrin qi blajin ptrstm-
arborele meu - castr,arborelemeu - palat ce r{minea gd
pintr
- seara..."
Astfel povesteael, iar noi gtiam ce e nevoie sI privqri
lndeluns aiborele Dentruca el 35 se nasc{ in tine. $i fiecare
il invidil pe acelate purta in inimd aceast5masdde frunz!
gi
' de pdslri.
,,eind, mI intrebau ei, cind se va sflrgi rdzboiul ? $i mi
am wea sI lnlelegem lucrurile. A venit timpul sI ne lmpli
nim..."
Iar dactr unul dintre ei captura o wlpe a deEertului
tin{rl ince si pe careo puteauhitrni cu miinile sale,o hrlner.
Saugazele,&t6ooau, cini ele binevoiaustrnu moar5.Iar vulpee
ii deveneain fiecarezi mai prelioas5,imbogilindu-se cu blam
sa m[tdsoasegi cu zburdtrlnicia.eiqi, mai ales,cu aceanevots
de hrantr card cereaatit de imoerios sriia rdzboinicului.Iar
acelatrdia din iluzia zadarnicl he a tra"nsinitemicului animd
cevadin sine insu;i, ca Ei cum el ar fi fost hr[nit qi alcitult
din iubirealui.
Apoi, intr-o zi, chematd de dragoste,wlpga fu999 h
dEert, golind dintr-o dati inima omului. Pe unul dintre ei l-an
r'{zut murind, duptr ce nu se aptrrasecu destul6tirie in cursul
unei ambuscade.Si mi-a venit ln minte. atunci cind am aflat ft
moartealui" ftaza'misterioasf,pe care 6 pronunlasedupd fugn
wlpii, atunci cind tovartrqiitiri gtricinO^u-i meftncolid. ii G
gerisdra se prinda o alta 'j ,,8 ndvoiede prea multa r5bdaft.
iaspunseseel, nu pentru a o prinde, ci pentru a o iubi."
CITADEL/I I 39
Iattr totusi ce se strturaserdde vulpi qi de gazele,
*de vairitatea dlruirii lor, clci o vtitpe ce fuge che-
-nteleqind
:ata dragostenu imbog5leqtedeEertulbu nimic din ei
itslsl.
'
,,Am copii, imi spuneaaltul, ei crespqi nu vor fi inv{1at
eimicde la inine.Nudepun nimic in ei. In'cevoi ddinuidupl
.r voi fi mort ?"
Iar eu,ferecindu-iin liniqteaiubirii mele,lmi priveamar-
rata ce inceDeasAse topedsclin nisip ;i sI se piarddin el
rc€menea in furtufii,'pe care-subsolulde
actjlor fluvii ntr'scute
rrgiltrnu le salveaztrqi caremor sterile,flJid a se prefacede-a
higul malurilor in aibori, iarbtr,hranf,pentru oameni.
-Armata
mea dorise str se transforme-lnoazd pentru binele
mperiului, pentru a lnfrumusela palatul meu Cu acnlerezi-
&ite indeolirtate.astfel incit. vbrbind despreel, sI se poatd
Tune : ,,Ci:savoareii dau inspre sud acei falmieri, ace-lesa-
n undesesculpteazifildegul..."
Dar luptarir ftrrtr a pdne sttrpinire pe ele 9i fiecare se
aroea taiilio-ui""i". fi t'imaeinei imperlului se'distrugeain
L asemenea unui chip pe caie nul mai poti privi Ei care se
uierdein diversitatealubrurilor.
' mai
-Ce ne oastr.sDuneauei. daci vom fi mai mult sau
min tosati cu iqiaste oaztrnecunoscute? Prin ce ne va face
L ie crd'teh ? Cu ce ne va imboglti atunci cind, intoqi acastr,
r vom fnchide in satelenoastrd?'Ea va folosi doar aceluia
'@rre o va locui $i va stringe fructele 'palmierilor ei sau iEi va
lsle pinzain apavie a riririlor ei..."
XI
Seinselau.dar ce puteamsI fac ? Atunci cind credinla se
c'rnqe,Civiniiateae tea care moare' artrtindu-sede-abum
mfie. Cind fervoarealor se eptizeazd,imperiul este acela
c[E s€ descomDune,clci el e'ftrcut din fervoarea lor. Nu
Ectru cdar fi el insusi doar o aDarentdin$eldtoare.Dar dactr
ftr numescdomeniu ci anume fuisiruir6de masfini si coliba ln
*e te adapostesti,iar dacdcel & le contempltrlelndrlgegte
s le inchidbin iriima sa aiungeintr-o zi strnu mai vadf,decit
dstlni orintre atitia altii. ialr in miilocul lor o colibtr pier-
lrnr. gar^e nu mai a'realdl'semnificatiedecit de a adlposti de
mue cineva Duteasalvadomeniul de a fi vindut qi dfsperat?
'coliba,
llq aceastAvinzaren-ar schimbacu nimic nici nici
rds,tinii !
4O t Antoine de Saint-Exup4ry
Privi[i stlpinul unui dorneniumerglndin lungul drumulu:
in roua Zorilbr, singur Ei flrd a gus6 nimic din avereasa
Filrtr a se folosi de avant'ajelesalel Ca qi cum ar fi deposedat
de bunurile lui. C{ci ele nu-i servescia nimic in acbstmo
ment, iar pasul.struse.poticneqte in noroi, dacl a plouat, ase-
menea pasului unui om nevoiaq, iar cu baitonul s5u
indeptrrteaztrmtrrlcinii uzi, asemedeacelui din urmtr vaga-
bond. Si, din adinculdrumuluistrupovirnit,nici mtrcarnri-si
priveqtbdomeniul,ci Etie,pur Eisimplu,ctrii estesttrpin.
Dac5,totusi, il intilnegti si-te privqte, i1i dai seainacI el
e sttrpinul,Si nu altul. Calm si sisur de el. se snriiindne sa-
ranlil tunddmenraldcarenu-i fo$seqte la nimit fti aceit m'o
ment. Nu se foloseqtede nimic, instririmic nu-i lipsqte. Este
bine agezatpe temelia ptrsunilor.a cimourilor'de'azi si a
plantatiilor de palmieri'ca're-iaparlin. Cimpurile se odih-
nesc. Grajdurile dorm inc5. Treiertriorii de griu incl nu-;i
risipesclumina. Dar el ii cuprindepe roli in in"imalui. Nu uh
oareqlre, ci stf,pinul estecel ce se plimbd incet in cimpurile
de lucernd...
Este orb acelacarenu percepeomul decit in actelesale,
care credec{ actul e singuiul ce^-lreprezinttrsau experienlr
tangibiltr sau folosul unrli anume avdntaj.Ceeace rbnteai
pentru om este nu ce€ace posedd?ntr-un anumit momenL
clci cel pe care-l privescplimbindu-seabia dacddispunedc
un pumn de seminle pe care le-ar putea fteca in palme sau
de iructul pe care i-ai putea culegb.Cel ce mtr u'rmeaz{h
rlzboi este-plinde amiritirea iubit6i sale pe care nu o poarc
nici vedea,iici atinge,nici stringe in brale qi carenici rinecar
nu se glndeqtela elffiindcl h a6asH ord a himinelii, in care
el respirtraerul intinderilor si le simte greutatea.iir culcusul
ei atit de indeplrtat, ea nici mtrcarnu triieqte. Este ca aUseirf
qi moarttr.Doarme.$i, totuqi, omul estepiin de existentaer
ftin 0e o tandrelede iare nuie foloseqtesicaredoarme,riiud
ile ea inslsi, asbmeneagrinelor ln liambare,plin de'parfu-
muri pe care nu le respirtr,plin de murmurul fintinii ce esrc
inima caseisaleEi pe careriu-l aude,plin de greutateaunw
ipp"lu ce-l face-deosebit de al1ii. Sauacestpiieten, pe czw
il intilnesti purtindu-Eiin el mpilul bolnav.-Bolnavirndoz
departe, fdrd. ca el s5-i poatd atinge cu mina ftunter
infierbintatl si ftrr5s[-i poatd auzi plin"sul.Si fIrI ca aceasr:
str-i schimbeiu cevaviala in acestinomentl Totuti, el ili rr
lp.ereaca zdrobit de greritateaunui copil pe careii ioarta rr
inim6.
CITADEI'A I 41
^: fel acelace aDartineimperiului,Decaren-ar puteanici
*-. imbratisezediritr-6 sinsuif, priviri:, nici sd se serveascl
u -rreatiilb'sale.nici strtraitr we'un folos din ele, dar a c{rui
u:na"sdinaltd drin imperi[, asemeneasttrpinului domeniu-
u ]au tateluicopiluluibolnavsaucelui pe caredragostea il
Erueateste aturici cind iubita este nu nlumaidepaite, ci qi
mrrfriu.'Important pentru om nu estedecit intelesul lucrd-
lm-ar.
Desigur,il cunoscpe fierarul din satul meu' carevine s6-mi
muoa:
-Putin imi oasl de ceeace nu mI Driveste.DacI am cea-
rr med,zaharul meu, mtrgarulmeu'bine'hrlnit $i femeia
m alSiuri de mine, iirioiiii mei.resc in virstd li in virtu-
i iini F de-i- niiigui tini{rit qi nu cer nimic mai mult. Pen-
u! $ t6ateacestesriferintdz" '
Si cum ar Duteafi feriiit dac{ estesingurin casalqi ? Sau
n+ sH cu fdmilia intr-un cort pierdut-in deqert? Il oblig
tn sdseindrepte :
-Dac5"tntr-o seartr,gtrseqticiliva prieteni sub qlte co{tqr-t'
,n* 6geii au ceva sa-tl sprina {i-1i'a0uc ultimele vefti din
,its€trt..."
C{ci v-am v5zut, nu uitati ! V-am v[zut ln jurul focurilor
& roapte. frisind 6erbecul'saucapra,$i v-adr auzit vocile.
Srm ior6oia"t.deci. de voi cu pa$itdctiti, in liniqteaiubirii
c{-. v6ib6iii, o".icut, despre^mbiii voitri, despiecel care
qs.e si desprbcet ca*ree bolirav,vo-rbeag, desigur,desprecasa'
,tGEire'casa'voastra, dar fdrl a insista prea mult. $i ftu ince-
reb ta iniuneititi oeCli atunci ciho tinge vcii se ageza
@orul "t ce debarca'dincaravanasa indeptrrtlt5,aducindir-vtr
h rata ochilor minunile de acolo, qi el-efanliialbi ai unui
ror.ii .aiitoria"ia mii oe kilomtitii, a celei al crrei nume
itn'oicf il cunoiteati. Sau miscdriledusmanului.Sau acea
sau acea'insrilttr,sau a'ceaiubire, sau acel curaj in
rnurmnr€ti,
hr mortii. sau acea urd impotriva voastrtr,sau aceamare
'- lroinll. Atunci erati Dlini de spatiu si legati de atitea lu-
ituirii coitut uost'rdiubit si detbstdtpriniea adevlratul
',u"u-i
Su. inreles.Atunci erati prinsi ihtr-o retea miraculoastrcare
'd r.arisformain cevaniai cuprinzatordricit voi inqivtr..'
Cici aveli nevoiede o intindere pe caredoar limbajul v-o
nmaieaduce]
Lsii amintesc ceea ce li s-a intimplat atunci cind tatdl
Bu a asezattrei mii de refusiati beiberi intr-o tabdri h
mrjul oiasului. Nu voia ca ei"str'seamestececu ai noqtri.
mmdaeera'bun, i-a hrdnit ;i le-a d{ruit stofe, zahdrqi ceai.
1) t Antoinede Saint-EruPdry
Dar f[rd a le ceresd munceasctrin schimbuldarurilor mtrr-"
nimiei sale.Astfel incit ei n-au mai trebuit strse ingrijea-r;
de subzistenta lor si fiecarear fi putut sI spund: ,,Pu1inir
oasdde ceea'cenu ma priveste.Dacaam ce-aiulmeu, zahAr-
ineu,mlqarul meu bin^ehrdilit qi femeiaaldturi de mine,i=-
copiii crdscin virstl qi in virtute, atunci sint pe de-a-ntregu
fericit si nu cernimic-maimult..."
Dai cine i-ar fi putut credeferici(i? Mergeamciteodai
sd-ivizitlm, atunciiind tatal meudor-easI mdinvele.
,,Vezi,spuneael, se indobitocescEi putrezescincet nu il
carnea,ci iri inima lor."
Ctrcitotul pentru ei iqi &rdea semnificatia.Dactrnu-:
ioci-averia-r,a[iiiii, este'line totuqi ca zarurile strinsemn:
bentru tine, in vis, domenii ;i turdte, lingouri de aur, d:;
inanteoe cire nu ie ai. Care Sintin altl lume.Dar vine e=
cind zaiurile nu pot strmai reprezintenimic. Iar jocul nu rnaL
e posibil.
^ i ratA,curind, nule mai spllau qi nu-qi mai-lecuiaubolile.
Iata cI proteiatii noltri nu mai aveaunimic s5-Eispun!'
isi isortrvisErdiitimpHiile de familie, care semtrnhuloau
iritre'ete.Isorlviserd'sl-sidescrieunul altuia cortul, cdci tor'
te corturile'lor erau asdmdndtoare.Nemaiavindteamtr,nra
sDeranta.incetaserl sd inventezg.Se foloseauinc{ de limha
p?ntiu'dreae ruoimentare: ,,tmprumut5-milampa ta 'E
inc{lzit". Duteaspuneunul. ,,Unde este fiul meu ?" putee
snune altril. Umahitatea rlsturnattr in litiera ei, avind ies]er
d'easuora. ce-arfi Dututdori ? in numelec5rui lucrus-arfi pu:rr
batef P6ntrupiine ? Primeau.Pentru libertqte? Dar, in ;-
mitele universirluilor, erau infinit de liberi. Inecatichiar n
lceastahbertatenemesuiiie,caie ii goleqtepe unii'b-oga1i
maruntaielelor. Pentru a triumfa asupraduEmanllorlc:
Dar nu mai aveaudqmani ! Tattrl meu mi-a sPus: . _
..Potistr-tiiei un bici si, traversindsingurtabtrra9i lovindu*
i" .;i;;t.;,i;i A;;iiiti ei nimic maimult decii ai rdsonl"
intr-o haita de ciini ce miriie dind inapoi, voind-parcasd
muste.Dar nici unul nu se sacrific{, iar tu nu vei fi mu-<car
iqi ihcruciqezibralelein fala lor. $i ii dispreguieqti..."
Imi spuneade asemenea:
,,Ceeice vezi aici sint carcasede oameni.Dar omul nu rt
mai afl[ inluntru. Pot s[ te asasinezecu lapitate,pe la spa-r:
c{ci oamenii de nimic sint primejdioqi. Ddr nu-ti vor putst
infrunta privirile."
Totusi. o discordieaptrruintre ei, asemeneaunei boh -
discordidincoerentd,carenu-i imptrrleain doutrtabere.a i
ridica pe toli impotriva fieclruia, se'simleauprdda{ide xr
CITADEI'A O 43
:e minca Dartea sa de nrovizii. Se suDravegheauunul pe
.elAlalt,as'emenea ctinildr ce se invirt ifi juruT hranei, qi iaitr
l. in numele dreottrtii lor. au inceput sd ucidtr.Si oricine se
:stingeaintr-un fel shualful eradiitrus...
Aslfel, ln numele unor drepturi obscure,pumnalele ce
Cureau pintece hrdneauin fiechrenoapte cadavre.$i, la fel
i-rm goletti gunoaiele,ele erau tirite in zori la margineata-
trei"und'e t6mberoanelenoastreii inctrrcauasemeneaunui
ien'iciu de salubritate.Iar eu lmi aminteamcuvinteletatllui
neu : ,,Dactrvrei sf, fie fra1i,convinge-istrcltrdeascd un turn.
ler dacSwei strse urasctr,arunctr-legr[unte."
Ne-am dat seama. outin cite putin, cI pierdeam
:oisnuinta cuvintelor. iarb riu le mai Serveaula riimic. Iar
:e:il mei mtr plimba printre acestechipuri absente,ce ne
lrTveaufdrl a^ne cunbaqte,indobitocit-eqi goale. Nu mai
f-ndsesedin ei decit acetmiiiit vagcareceie hrana.
Vegetauf{ra regrele,fdrd dorinte, fdrd urtr qi ftrtr dragoste.
+;tstea se rtrspindeau.Au incepui strabarl qancruriQiulce-
aerul tatitlui
i'.. 5i iiti i5-iiuari iniepeaiainveirinezb
ueu ii era teamdde ciumd.'$i, f6rtr indoiald, reflecta asupra
snditiei omului.
-Ma voi hotlri sI trezescarhanqhelulce doarmeintrbuQit
nor_bdlegarullor. CIci nu pe ei ii rdpect, ci, prin ei, il respdct
E Ll."
XII
u
-
-Cici, iattr,spuneatatil meu,un maremisteral oamenilor.
Dcr,J esentialufsi isnortr ceeace au Dierdut.Asa cum il ig-
rra sederitarii hin" oaze. ghemuiti hsupra pr6viziilor lor.
'itr-adevdr, ceeace au pierd'utnu sbciteqiein materialelece
lrrnin neschimbate.Oamenii conternpl5ih continuare acelaqi
,Nmeitec de case,animale gi mun1i,dar acesteanu mai com-
mn un domeniu...
fac{ orind intelesulimperiulul nu-sidau seamactrseusucd
*
'< soleicde substanta
kir, iar lucrurilepentru ei nu mai au
r:: Lucrurile isi otrstieazAaqarenta,dar ce esteun diamant
*ua --perld,dacdnlmeni nu l<irivneite : nimic mai mult dectt
:mu-.:ilefuirtr. Iar conilul pe care-l legeni a pierdut cevadin
* -.iusi dacd nu mii est'eun dar fd-cutimberiului. Dar la
ur-:ui nu-1idai seamade asta,clci surisulslu nu s-aschim-
llfr{.,
44 t Antoine de.Saint-Exupdry
Propria lor secltuire nu le apare vizibild, clci obiecteie
pe care'le folosescrtrminaceleaqf.Dar ce inseamnl folosiret
irnui diamant ? Sj ce inseamntr'o podoabS"dacl nu exisct
strrbdtoare? Si ce'inseamntr un copit OacAnu existtrimperiui
;i nu visezisi faci din acestcopil'uricuceritor, un sHplnitfr
Sauun arhitect ? Dactrel nu mdi estedecit un bol de carne?
Ei nu cunoscsinul invizibil ce-i altrotazi si noapte.cici
imperiul i1i hrtrneqteinima aqacum iubita caie, deirar'tede
tin^e,a adormit di se odihiieste intr-un sornn asemen€e
monii. te hranest'ecu drasost6aei si schimh Dentru tine
inlet'esutlucnrrilbr. Existl Tn toate aiestea o suflare uqoarl
Decare n-o Doti nici mtrcarresoira.iar lumea Dentrutine m
bsteOecitmiramt. Astfel,stitpiduldbmeniuluifoarti in inim
sa,plimbtndu-sein roua diminelii, pintrgi somhul argatilor.
Dar, ceeace estemisteriosin om, caredespertrdacl iubi-
rea seindeptrrteaztrde el, estecd"atunci cind el fnsuli incetead
de a iubi slaude a veneraimo6riul. nu-si bdnuiedteoroorb
secituire.lsi spunepur si siniplu: ..Eramai Dutii frirmdasr
decit in visril nieu sa'umdi putin iubitoare..."3i ibta-l plecind
aiurea,satisflcut. Dar lum6a,pentru el, nu mhi esterfiiracol-
Iar zorii nu mai sint zorii refntoarcerii sau zorii trezirii in
bratele ei. Noapteanu mai estemarelesanctuaral drasostei
Ea'nu mai esie, datorittr celei ce respirl in somn] acel
nesfirsit vesmintde olstor. Totul si-a oier.dutculoareaTod
s-aindsprit.'Iaromuf careignordO6zast?ut nu-qi plinge impli-
nirea trbcuttr.E satisftrcut-cle libertateasa prdzdnta"- fitier-
tatea de a nu mai exista.
Astfel, cel in sufletul clruia imperiul a murit spune:
,,Fervoareamea era oarbtrsi stupidtrc'.Si, desigur.arsdrer
tate. Nu existl nimic in afdra lui, decit'aheste"cdisparat dc
animale,casegi munli. Imperiul eia crealie a inimii s^ale.
Ce vei face cu frumusetea unei femei. dacl nu existi un
btrrbat Decareea str-lmistd ? Si ce vei facecu Drestisiuldia-
mantuliri, dactrnimeni ntiJ rivheqte? $i cu impieriul,tacd nu
mai existi slujitori ai imperiului ?
C5ci.cel ce stie strdescifrezeimasinea.si careo poarti in
inima lui, qi carbestelegat de aceasiltr imdjine, rrliild din ea
asemeneacopilului ce sugela sinul mamei,cel cdruia imagi.
nea ii este teinelie,semni-ficatie ri prilei de mdre[ie,spatif$i
implinire, dactr va fi smuls de fa'acest izvor, vi ii ietbat
ciobirtit si va muri asfixiat. asemeneacooacului ale clrui
rId{ciiri du fost tdiate. Nu si: va mai reslsil Si totusi. atunci
ctnd imaginea,pierind in el, il facesd piare,dl nu m'aisufera
qi se acomodezJ mediocrit{1iisale,f{rtr a o recunoafte.
CITADELII I 45
Iattr Dentru ce trebuie s5 tii mereu fiezz ceeace este
siret inbm si sd-lconvertestilir propria sagrandoare'
Cici hraria esentialtrnuji vini, din lucruri, ci din ceeace
Gastrlucrurile intrd ele. Nu diamantul il va hrtrni, ci acea
adturl ce existtrlntre diamant qi oameni' Nu nisipul il va
rrinl, ci legiltura dintre nisip qf triburi. Nu cuvintele drn
grli, ci acele leglturi dintre ele-caresint dragoste'poem 9l
tolelepciune.
'
Iai OacavI chem sI vd aiutati, sd existali impreuntrqi sI
rhtrtuiti o imasine cares[ vi imbog5teasc{pe fiecare,la ca-
c sa ia oarte fiecare. chiar si cobiii imp-eriului,dacl vtr
-strnu vd inllFli;i cum a1t
hhid in homeniul iubirii mele,'cum
fiea rezista? Frumuseteachipului nu existtrdecit prin re-
ilcctareafiec{rei plrti in toate-celelalte. Iar apariliavtr rtrsco-
'vr smulge
etil.^ii"Giiltilf despre acel poem c.hre
LErini. Amluat stele,fintirii qi regrete.$i nuexistit tn ele nimic
nei mult. Dar le-am pllm[dit ilupd $eniul mel, iar ele au
Ervit ca piedestal unbi oivinitlli'carE le domind, fdrtr a fi
mtinut5ln nici unul dintre ele."
tatll meu a rimis un cinttrrel in mijlocul acelor'oameni
GDutrezeau.Cinttrretul s-aasezatintre ei, la venireaserii, qi
r iirceout str cinte. A'cintat d'esprelucrurile care se reflecg
rele hn altele. A cintat despreprinlesa minunatil la care nu
mi il"nse decii oupr doud^sutddeLile de mers prin nislpul
fo'Odsoire si lipsit be ap5.Iar lipsa ffntinilor devinesacrillclu
ftetie Oeoiasbste. Iar^apadin burduf devine rugf,,c{ci ea
ilce'snre cea i-ubittr.Spunea: ,,Doreamun cring de palmiert
$o pl6aie bineftrctrtoaie... dar mai mult decit orice o doream
F ac€eacare speramctr mtr va primi cu un suris"' qi nu mai
irilm
" s[ deoseb'esc fierbinlealade dragosre-."
Iar lor le era sete de'seteqi, intinzindu-Eipumnii spre
u{l meu, spuneau: ,,S@leratf Ne-ai rlpit setea'care este
hie a sacrificiului din dragoste!"
Ic-a cintat despreacea-amenin!-ar9 cqrgdomnesteatunci
m-iaiuoirii r-" tiotnit, ttuiiiioi.ino nisipulin ciribdevi-
re. Fiecareduni sporestecu o putere de'viagdqi de-moar-
L Iar lor le era sdte db primeidia morlii ce insutlglqtg
driDul. l-e-a cintat despreteamade dulman' atuncr clno -lt
ue'oii din toate ndrtileliar el se desflqoardde la un capeth
isemeneaunui soarecare nu ;tii de un-
"ful it orizontultri,
& rz ritstrri! Iar loi le era setede un duEmancarestr-ilncon-
mdrii.
-fucre cu mlregia lui, asemenea
hr atunci ctnd le-a fost sete de dragoste' pe car9 -q
hr€zffeau asemeneaunui chip, pumnalele tignirl din tect Sl
46 t Antoinede Saint-Erupiry
iatd cI plinqeaude bucurie.mineiindu-sistrbiile! Armele lc:
uitate,rugiiite, injosite,dar cardle-audparutasemenea une.
bdrbltii pierdute; clci numai ele permit omului sd creezc
lumea.$i acestaa fost semnalulrevoltei, revolttrfrumoasdcr
un incendiu !
Si au murit toti, ca n\te adevdratibdrbali !
XIII
Am incercatstraducemcintul ooetidr in miilocul acesre
armate ce incepeasI se risipeasca'. Odr se intinioltr minunea
cI poelii erauieputincioqi,iar soldalii rideaude'ei.
,,Str ni se cinte adevtrrurile nbastre, rtrspundeauer
Fintina caseinoastregi aromasupei de searl. De 6eacesteoar-
be goale?"
Atunci am aflat acestadevlr. si anume ci outerea oier-
dutAnu se redobindeste niciodatE.'SicI imasini:aimoeriulu
iqi pierdusefertilitat&. Cici imasiiile mor.?iemen6aptap
telor, atunci cind puterealor s-a-istovit, iai ele nu mai sim
decit materie moaitl ce se risipeste si lrumus Dentru Dlanrc
noi. M-am lndeptrrtatpentru a ieflecti ilsupraatresteieirigme
CIci nimic nu estemai adevdratsau mai butin adevdrai.C
doar mai convinqltor sau mai outin convfnshtor.in miinrllc
mele nu se mai Ifla nodul mirhcrilos al div"ersitdtiilor. lm
scdpa.Iar imperiulmeusecldtinaca lipsit de vlagtr,clci cedrul
atuhci cind furtuna ii frinse ramurile'.cind vinlui nisiourila
iJ usuctr,se-pleactrtn fala"degerruluinu penrru cI nfsipul a
devenit mai puternic, cf pentru cI cedrul a renuntat 3tr sc
apereEisi-adeschisporlilb barbarilor.
Atunci cind un cinttrrel lqi intona cintecul, i se reprosr
c5-qiexagereaztr emoliile.$i 6ste adevlrat cI pateticuisunr
fals, ca apartinind altor vfemi. Oare se insall el insusi. sc
intrebau,^asubra dragosteiDecare o exorimh fattr de ariin+
le, de case,dd mun1i,-care nu sint decit dbiectedisparate? Sc
insall el insuqiasdpradragostei De care o expriintr fat5 dc
meandrele fl uviilor'carenu-amenihtaintimoltriile rtrzbo'iulu
gi nu meriti vlrsare de sinse ? Si e hdevtrraic{ acei cinttrreu
se simteauvinovati,-caqi cim ai fi povestit fabule glosolarr
unor copii ce nu niai erduindeaiunsde creduli...
Genbraliimei,in trainicalor prostie,mtrintrebau: ,,Penrru.
ce oamenii no;tri nu vor s[ m-ai lupte ?*. Ca si cum ar f,
spus,scandalizaliin meserialor : ,,Pbntru ce nd mai vor st
secere ?t' Iar eu schimbamintrebarea care,astfelpusi" nr
-qrtul
CITADEI'A I 47
Juceala nimic. Nu era vorba despreo meserie.M{ intrebam'
n linisteaiubirii mele: ,,Pentruce nu mai vor s[ moard?"
lar int6lepciuneameachita un rlspuns.
Cici nu-ti dai viata pentru animale,nici pentru case,nici
Dentrumunii. Ceci ciOilectele dtrinuie t6rd ca nimic str le fie
>acrificat.Dir iti dai viata Dentrua salvanodul invizibil care
!e leag[, transfdrmindulleln domeniu,tn imperiu, in imagi-
ne drastrsi apropiat[. Iti transpui viala in aceasttrunitate,
;aci,m"uriid,b cfioeqti iri mntiduare.
Moarteaestenrefioastrdatoritddrasostei.Iar cel careti-a
transDusviata in'luc'rul bine ff,cut si &re ddinuie mai mult
decit'viata.ih templul ce-sicroiestejdrum prin secole,acela
rcceotl sh moartrdacdstie'strdesprindtrpalatul din diversita-
teal'ucrurilor, dactrest6 orbit de'mtrretialui qi doreqtesI se
contopeasctr cu el. C{ci cevamai mtrre1'decitpropria saviagd
il invdluie,iar el sedf,ruieqtedragosteisale.
Dar cum ar fi putut straccepies5-i dea viata in schimbul
unor intereie wtgire ? Ceeaod interesulcomdndtrin primul
rind este str trliesTi. Orice ar fi ftrcut cintlretii mei, ei dfereau
mmenilor monbdd falstr in schimbul 'sacrifibiului lor,
nestiind a-i face sd oerceaotro imasine care str-i insufle-
feascr.Oamenii mei riu mai'aveaudre-ptul sd-Eideaviala din
'
frragoste. De ce ar mai fi murit ?
Iar aceia dintre ei care mureau datorit[ asprimii unor
indatoriri pe clre le acceptauftrI a le intelege,mlreau lepeni
d cu ochii minioqi, zgirdili in cuvinte,in severitateadezgus-
rului lor.
lattr pentru ce cdutam in inima mea o lnvtrldturd nouf,,
;arestr-i'insufleteascA: apoi.inteleslndcI nu existl rationa-
mentsauinteledciune'caiesaOircaTaa@asta,ctrcitrebiriesI
creeziun chip a'semenea opliunii sale,m-am rugat omului str
n{ lumineze.
Si, de-alungul noplii, imi vegheamoamenii sub foEnetul
nisipuluice urca gi alergadeasupradunelol, pentru a le des-
hce si a le refaceciliva pa;i mai departe.In aceasttrnoapte
f,rtr virst5,ln care luna aplrea qi disp[rea in neguraro;iaticl
pe care o tirau vlnturile. $i ascultamstrtrzile chemindu-se
ma pe cealaltl din cele trei virfuri ale taberei triunghiulare,
aar vocile lor nu mai erau decit lungi strigf,te fdrtr credin1tr,
u.it de pateticein degerttrciunea lor.
$i mI gindeam: ,,Nu existdnimic pentru a-i adunaim-
peuntr...Vechiul lor limbaj a obosit. Prizonierii tatelui meu
erau necredincioqi, lnstr ocrotili de un imperiu puternic.
 48 s Antoine de Saint-Exupiry
Tat5l meu le-a trimis un cintlrel ce preamdreaimperiut. !
intr-o s.ingurl noapte,prin atotputeririciacuvintuluis[u, i-;
convertit.Dar aceastlputere nu era a lui, ci a imperiului.
mie
,,__PT ve;mintul
lmi l.ipseic cintdretii, imi lipseqte idevdrul,ir_
llpseqte carestrma transformriin'ptrstor.Trebui.
qecr,ca el saseomoaresi strminieascdnoaptba
cu acelelor:
turi de cu.1itce qinrescfn pinteie si sint ii fet oe inurile ;z
lepra r pnn cevoi reuEisd_istrinelaolaltl ?..
. 9!n cind in cind, se ridicau fa"lli profeti carestrinseau.r
Jurul Ior ciliva dintre ei. Iar cei fid6li, desi'rari.seinsuTletear Esrsi,ar dezbinaoamenii,ldsindu-isI se contrazicA?CAcia
sl se aram,ugata str moard pentru credirita loi. Dar credinu
lor nu valora nimic pentru ceilaltj. Si ioate credintele*
op-uneauuna alteia. Mici comuf,ititi au aDlrut 'asrii-
urindu-se,obiqnuindstr imparttr toiul fn eresedltr
(tcl ceeace nu e adevtrre si adert
freqeald,iar ce6hce nu d qreseaj
e gdevtrr.Dar eu, careqtiu fine cI sreiealanu ejie co"rii-h.*
adevArului, ci o-altI aranjare,un alt tejmplucldditcu aceleas ,ur-"
Bl9rret nlcr.mal adevlrat,nici mai pu{ih adevtrrat, ci alrfe-
oescopenndu-lgata sAmoara pentru adevtrruriiluzorii.sins-
Iam rn mrmamea.Si mtr rugaft Domnului: ,,Nu poti'str tI
inve[iunadevdr caiestroofrineioe-ui*;ii"'il;d;bbi.:
sa re pnmeasc{ pe toate in sinul s5u ? C{ci dacddin aces=
rerDun,glre se <levoreazlintre ele, voi faceun arboreanim.r
de un suflu lrnic,atuncio ramurl va crestedin orosneritarer
alter ramuri, iar arborele intreg nu va fi declt colaborart
mlnunatasi avintspresoare.
Ori iniina mea nu e destul de inclptrtoare pentru a_is$-
prinde?"
Virtuogii erau ridiculi zali, iar negugtorii triumfau.To::r"
sevmdea.tsecloarele erau inbhiriate.?rbviziilede orz Dec:_-
le prstralr pentru wemurile de foametel;ia" ;;idG. S-
omorau.l)ar nu eram atit de naiv sd cred cd sfiisitul imx_
riului se daroraacesreidecideri a uiituiii. iniei&i;il l; lt_
pezimeci decldereavirtulii sedarorasfrrlitului-imir;n"t*
. ,,Doamne,spuneam,dfi-mi aceastlimleine in cirrJi"r.
tele lor sa_setranspunA.$i toti, prin fiecaie,vor cresreILEL T,.t:..lndrievoilorunora,rahinOu-ipe allii in nevoili l<ir.
puternrct.lar virtutea va fi semhd ceeace ei vor fi...
XIV
in tin4tea iubirii mele,am ordonatstrfie execurarun ml::
numerde oameni.Dar fiecaremort alimentalavaascunsi;
rebefiunii. Cici nu accepli decit ceeace este evident. Di-
CITADEI,II I 49
: ric nu era evident. Se intelesea qreu in numele cdrui
.::r'ar limpedemuriseunul sdualtut.Si atunciam nrimit de
. :ntelepciunea divintrinvtrttrminte asupraputerii. '
CIci puterea nu se explicl prin rigoare. Ci numai prin
;::rplitatealimbajului. Desigur,rigoareaestenecesarlpentru a
nf,une limbajul nou, clci nimic nu-l pune in evidenti, iar el
il estenici mai adevlrat, nici mai putin adeverat,ci altfel.
llir cum ar putea rigoareastrimpunl un limbaj care,prin el
mpuneun asemenealimbaj inseamnl a impune dezbinarea
.i distrugerigoarea.
'r
Simplificind,leimpun despotismul. Impun omului strde-
,rnii altul, mai liber, mai limpede,mai generossi mai pasionat,
tcctopitel insuqiaspiratiilorsalesi, o datl implinit, el reneaga
carefusese,se mirf, de propria sa splendoare,se minu-
..7t, devine
aliat;i soldatal rigorii mele.Iar rigoareamea
m, arealtd temelie decit rolul pe careel il joacd. Este poarta
n:rumentaltr prin careturma trece,obligat5,poate,prin lo-
,,nr:ride bici, insl implinindu-se qi transfigurindu-se.Dar
u'c acestianu sint constrinsi: sint convertiti.
fugoareainsd nu-si atingescopuldac[, dupl ce au trecut
m{ul, oamenii, despuiatide ei inqiqisi eliberali din crisalidele
mr.nu simt deschizindu-se in ei aripi qi, departe de a prea-
mh suferin{acarei-a creatli intSrit, ei se reglsescamputati
m, gi-siintorc fata sprettrrmul pe carel-au p6rtrsit.
trist si inutil, singeleoamenilorumple fluviile.
-sti,
-{tunci,
Cei pe care ii executam,artrtind ctrnu putusemsd-i conver-
ufi;" emu o dovadtra greqeliimele.Atunci am intonat aceastl
nug5.:
Joamne, veqmintul meu e prea scurt, iar eu slnt un
lfr;--.r nepricepui.ce nu stie s5--siadtrposteascd oooorul.
ioamne, eu qtiu ctr orice aspiraliee frumoas[. Aspiralia
ffirnllii qi cea d disciplinei.dceed a piinii penrru cbpii'qi
rca : :acrificiului piinii. Ceaa stiinlei care cerceteazigi cea
,u:.rrectului care accepu 9i creeazi. Cea a ierarhiilor care
er.d":lzeazi si ceaa implrlelii caredistribuie. Cea a timpului
ur-: prmite meditatia si cea a muncii care umple timpul.
q :
jm: . 3i 'Jragosteiprin spirit, care pedepsegtecarnea;i inalll
ceaa milei caretlmdduiestecarnea.Ceaa viitorului
5O o Antoine de Saint-Exupdry
de cltrdit qi cea a trecutului de salvat.Cea a rtrzioiului cart
imprdstie s[minta si ceaa ptrciicarestringerecolta.
Dar qtiu, de asemenea, cAacestecontradictii nu sint deci'"
contradiblii de limbai Ei ctr, de fiecare dattr'cind omul s*
inal1tr,el [e privegtetot mai de sus.Iar contradictiiledispar.
Doamnd, vrehu str creez nobletea rtrzboinicilor mei s
frumuseteatemplelorin care viata'oamenitorsf, se trarF
pund qi cbresddeaun inlelesacesteivieti. Dar in aceasttr seart
plimbindu-md in pustiirl iubirii melg am intilnit o feri$
blineind. I-am ridicat caDulsDremine brntru a-i citi in ocdi
Iar zuferinla ei m-a orbit. Dica refuz,'Ooamne,s-o cunmiL
refuz o parte din mine, iar opera mea nu va fi nicicid
deslvtnitl. Nu inseamntrcd mtr dbat de la scopurilemeleinah-
dar aceas$fetittr trebuieconsolattr! Cdci numlai atunci lumcr
mergelnspre dine. $i ea esteun semnal lumii."
XV
Rtrzboiul este un lucru greu de flcut atunci cind nu c
inclinalie natural5 sau expr"esiea unei dorinte. Generafi
mei, tn'temeinicalor prostie,studiautacticiabil'e,discutau1i
c5uhu perfectiuneaihainte de a actiona.CIci ni erau insi.
flelili db credin15,ci doar one$ti si sttrruitori. Asta ii fbceail
eQueze. I-am strins in iurul meir pbntru a le predica:
.Nu veli invinge riiciodattrctutind perfbcliunea.Cdci cl
esteobiectde muzlu. Interziceti sreselflesi adteotati.Denut
a actiona, sA Qtiti dac{ miscareh"cetrebui'eficrita 66t'eOco
eficacitatebin'edemonstrattr.Dar unde ati citit weo demc-
stratie a viitorului ? Asa cum veti impiedica,in felul ac€s[*
rlspindirea pictorilor,Sculptorilorqi-ainventatorilorpruF
gioii, veti trn^piedica
qi cucedreaviaohei. CIci vI spun: tlrd"
cetateasau imperiul crescasemeneaunui arboie. Ele sil
rnanifesttrrialevielii, clci e nevoiede om pentru a le &
nastere.Omul \i irichipuiecAaceastase facaprin calcul B
gredecI ratiunehguverheaziasezareapietreloi sale,cind &
ript, ascensluneaacestorpietre s-a n6scut,in primul rid"
din dorinla lui. Iar cetatea-estecuprinsdin el, inimagineaf
care o poarg in inimd, aqa cuni arborele este cuirin_.h
sdminta sa. Iar calculelesale nu fac decit s5-i invesmintc-
dorinu. Si str o ilustreze.Cici nu veti explica nimic desune
un mpac-dacaarata$ apape carea b5'ut-o,sucurilemineaiE
pe care le-a supt si soarelecarei-a imprumutatfona. S: nr
bxplicali nimii ddspreun ora! atunci cind spuneii: -;@
i
CITADELII I 57
rentru ce aceasu bolttr nu se or5buseste...Iatd calculelear-
itec1ilor..." CIci, dactrorasul irebui6 iA se nasc5,se vor gilsi
lricirid socotitori care strcilculeze bine. Dar acestianu fint
bcit slujitori. Iar daci ii veli impinge in primul rihd, crezind
5 oraselese nascdin miinife tof. ni6i unbras nu va inai tisni
tin nisip. Ei stiu cum se nascorasele.dar nd stiu oentrd le.
.rrunca[i insd un cuceritor ignoiant'impreuritr ci poDorul
rdu pe rin pdmint aspruqi ster!, intorcetilvl duptrcitia timp,
g veti vedeasftAlucindin soar-ecetateacu treizecide cupol-e.
fu cirpolelesevor intrlta falnice.asemenearamurilor ceAru-
Lt Cici dorinta cuceritoruluiva devenioras si cuoole. Iar el
F grsi ca mijloace, c{i si drumuri toti socot'itorfi pe caie-i
doreste.
Aqaincit, le spuneameu, ve{i pierde rtrzboiul,fiindcl nu
&rili'nimic. Niciun urcuQnu vh tere efortul. gi'nu colabo-
m[, ci vd distrugeti unul p-eceltrlaltprin hotlrifi incoerente.
Frivigiaceastipiitrl ceatirna greu.Seiostogoleqteinsprefundul
fepastiei. Ctrci ea este md-borarea tutrfror'sreuhtelor de
paT din care s-a pllmldit qi care o duc, toat5, sprd acelaQi
ry. Priviti apa tr rezervoarb.Se sDriiintrde pereti si asteaptl
mzia. CIbi vine ziua in care odzid se araitr. tdr'tn iimput
zi Ei noapte, ea apastrfIrI incetare. Doarme in apa-
-e.F,
rnp, fiinil totuqi vie. Cdci la cea mai netnsemnattrcrlbA-
Ere. iat-o puninilu-sein mfcare, strecurindu-se,rlsturntnd
Gtacolele pe care le intilndste si reintorclndu-sela somnul
d atuncicind drumul seinfudd5,'pindce o noutrcr5p5turtrii
m deschideun nou drum. Iar ea nu va pierde aceasttr noul
cazie. $i, pe cdi indescifrabile,pe care hici un socotiror nu
L-il fi calculat,simpla greutatea^apei va fi golit rezervoarele
G prouaile voastre.
Armata voastrl este asemeneaunei mtrri ce nu aDas5
pra digurilor. pintgli-u.1 aluat f6rtr Un ptrinint
-drojdie. in loc str
fti slmintd. O eloatf,'f5rtrdorinte. Admiriistrati.
duceg. ltu stnii:1iOectrspeaatori$gpizi. Iar forille obscure
ce apastrasuprazidurilof imperiuluihu vor aveanevoiede
drrinistratori^ca sI vtr ineceiri nlvdlirea lor. DupI careisto-
lrii vostri, mai stupizi decit voi, vor explica mofivele dezas-
rului, numind inlrilepciune calcul si siiinltr a adversarului,
liloacele reuqitdi tdi. Dar eu v5'spun ca nu existl nici
lcelepciune, n-ici calcul, nici qtiinltr'a apei, atunci cind ea
ftsrm{ ziduri si inshite orase.
Voi sculpiaviitorul asimeneacreatorului ce-siextrase
rera din blbcul de marmurd prin lovituri de dalti. Iar cio-
trile ceascundeauimagineaOivinl caOunul cite unul. Ceilalli
 52 s Antoine de Saint-ExupAry
y9r spunj:.,,Marmuraconlineaaceasrlimagine.El a ga.
lar miEc{rilesaleerau un iniiloc...Dar eu sbunce el'nu *.
cula, nu pltrmtrdea piatra.Surisul unui chip nu estealcz -
olntr-un amestecde sudoare,de scintei,dt! lovituri de ci: _
gj.de marmurd.Surisulnu apartine pietrei, ci creatoru__
E,lrbereazlomul, iar el va crea-.
.In temein:ica-
lor prostie,_generatiimei s-au strins pen_:r
a discuta: ,,Trebuiesa intelegem,isi spuneauei, peritn:::
oamenii noqtri se dezbiniti ie uralc..l Si-i chemduin
lor. Si-i ascultau,pe unii qi pe ceilalli,incbrcindstrle imrs:
-;
teoriile,sI srabileascd cin'ehveaOreb6tesi cine nu. Da& *
urau din gelozie,^generalii incercausAet6rmine cinegrc-*i
si cine nu. Si curind n-aumai intelesnimic.atit de muir ._ar
incilcit problemele,arit de mult hcelasiact aveachinuric_-,:
rite, nobil sub o anumelumin{, josnil - sub o alt'a,cn:: u
generos,- in acelaqitimp. Iar sfatul lor continua tirziu- $
noapte-$i fiindcdnu mai tlormeau,prosriale sporea.Atu:r
au venit str-miceartrsfatul: ,,Nu mai existddecito soluri- m
aceasttr harababurS, mi-auspusei. potopul biblic !,.
Dar eu imi aminteamde ceeacespunbamHl meu: ,rAn::r*
cind mucegaiulatacl griul, cautd-i in afara griului,'iar ru
acestamute-l in alt hambar.Atunci cind oarienii se urtoc"
nu ascultaexpunerea imbeciltra motivelorpe carele au :j r
urascS.Cdci au multe alte motive decit cele pe carele sp,lu
si la care nu s-augindit niciodag. Dar au tdt u,i 6s rni.lu
motive strse iubeasctr. Si la fel de multe sd trdiasctrin ini-lt
ren!A-.Iar pe mine nu-md intereseaz{niciodatl cuvin:;r.
stun-dcA ceea ce poart5 in ele nu este decit un semr .0*
lnteles,.asa
cum pietrele
-cum unei clldiri nu-ti aratAnici um::i
nici linistea,.asa elementeledin car6 e pldmdditur ;;
bore nu explictrarborelein sine.De ce m-ar fi interesat.;.r:.
motivele urii lor ? O cltrdeaum pe un temolu din acenaeu
pietre pe carele-arfi folositpentrua clldi dr^agostea.,.
E.1*, deci, simplu speitator la aceastl
pe car. r
^inveEmintaucu motiveleior prost inlelesegi irf,
nu sferarnii.-
vinlqc de ea impunindo judeicatlvaritr.Ea i-ar fi i,Acutc=,;r
s5-i inispreascS.in motivele lor, intlrindu-le greqelile
avantajele.Trufia celor clrora le-as fi dat dreotaie si ou=.1 " mt'- iar pentru care ei pltimesc, cdci cred in ele. Eu tnstr
celor c{rora nu le-aqfi dat-o.Si, astfel.prtroasiiadinir6 c.
fi sporit. imi aminieaminse'iespre'ffiepciunea ratu"r
m_€u.
DupI ce cucerise,odatd, teritorii noi si fiindci ac* ;
teritorii nu erau inc{ sigure,ltrsasegenerali a_i sp:- ,:. ll:lxlhi-: impreunf,,sevor iubi.,,
fentru
CITADELtI t 53
" : -r ernatori.Iar clldtorii careseintorceaudin acestepro-
' : l - noi veneaustr-ispunl taHlui meu :
. J] cutareprovincie, ii spuneauei, generalull-a insultat
ri ijvernator. Nu-gi mai vorbesc."
-.'enea
altul,dintr-o altl provincie:
. Stapine, guvernatorulil urdgtepe general".
trpoi,din altd parte,veneaun al treilea :
"Stepine,e nevoie de dreptateata pentru a rezolva un
luu -itigiu.Generalulsi guvernatorulsint in proces."
li utel meu, inainte de toate, ascultacauzeleneinlele-
lK:.rr. Acestecauzeerau evidentede fiecare dattr.Oricine
m': :uferit asemeneajigniri s-ar fi hot[rit sd le rdzbune.Era
uur:;:. despretrlderi ruqinoaseqi certuri de neimptrcat.Jafuri
m
n".irii. $i, de fiecare dat6, tn mod evident,unul trebuia sI
lm[r-d Jreptate, iar celf,lalt, nu. Dar acesteclevetiri il oboseau
nnr.:ll meu.
.-{m lucruri mai bune de fAcut,spuneael, decit sI cercetez
rol:ile lor stupide.Ele se nascde la un capat la cel5lalt al
rMm:riului,altele de fiecare datd qi, totusi, asemtrntrtoare.
nhrn;e minuni am ales,oare, pestetot guvernatori qi generali
urtl::u sepot inlelege unul cu cel5lalt ?
{.:unci cind animalele pe care le aqeziintr-un staul mor
um- Juptr cel5lalt, nu te apleca asupra lor pentru a ciuta
:n'r; 1{glsi. Apleactr-teasuprastaulului qi d6-i foc."
4.chemat,deci,un mesager:
..- i-am definit r5u prerogativele.Ei nu qtiu caredintre ei
rwu'"tiietate qsupraceluilalt, la banchete.I,e supravegheazd
,uru ; *:ndnie. Inainteaz[ amindoi in acelaEipas,pintr ln mo-
nrmr::i in caretrebuie sd se aqeze.Iar atunci, cel mai groso-
run!,1ucel mai prost dintre ei se agaztrprimul. Celllalt il
rnrursrs;:;. Si jurl sI fie mai pulin prost data urmdtoareqi strse
rm$brii-icipentru a se aEezael lnaintea celuilalt. Iar dupl
ur{ue$;.desigur,iqi vor fura femeile,igi vor jefui turmele,igi
ur{ffiriL,rleso insulte. Toate acesteanu sint decit baliverneftrrd
itmtl":- ioi plecaurecheala zgomotulpe care-lfac.
-, :ei si seiubeascl
? Nu le aruncasiminla puterii, pentrua
n:.ini. Ci fd ca unul dintre ei sd-l slujeasclpe celSlalt.Iar
.teqrl"ra,. sA slujeasctrimperiul. Atunci, dindu-gi mina qi
irlrlr
54 o AntoinedeSaint-Erupdry
I-a pedepsit,deci, cu cruzime pentru inutila zarvl a c:'
turilor lor :
,,Imperiul, le spunea el, n-are ce face cu scandalur-n
voastre.Un^general,in mod evident, trebuie str asculte;c
guvernator.Il voi pedepsi,deci, pe guvernatorpentru cz i;il
EtiutsI comande.Iar pe celdlalt,pentru ctrn-a qtiut sdascuc
$i vtr sftrtuiescsdfaceli liniqte."
$i, de la un capAtla celtrlaltal imperiului,oameniis-;,r
imph&t. Clmilele'furate au fost inanbiate.Sbtiile adult<r:
auTosttrimiseinapoisaurepudiate.fnsultelead fost retra.c
Iar cel ce ascultaera flataide lardele celui ce-i comanir".
Acesteaerau pentru el izrroarede &curie. Iar cel ce comar.et
era fericit str-siarate Duterea.indltindu-sisubalternul.r-
impingeain fala lui in iilele de banchet,fa'cinOu-t sdse a-ria
primuL
,,Aceastanu inseamndcI sint profti, spunea€tIl me.L
Ci doar c[ limbajul nu conline nimic care str fie wednic frt
interes. Invat5 str asculti nu zarva cuvintelor. nici rationa'
mentelece ld permit str'seinqele.inval5 sa piiveEti mil a-
parte. Cdci ura lor nu era absurdd.Atunci cind pietrele m
sint fiecarela locul lor, ele nu formeaztrun templu. Iar dadi
fiecarepiatrl estela locul ei EislujeEtetemplului, nu mai aru
importangtrdecit liniqtea care se nafte din ele si ruga ce ro
inallI in pace.$i cine i1i va mai vorbi desprepietre ?"
IatI pentru ce nu md interesau problemele generalilr
mei, caremtr rugausf,caut in fapteleoamenilorcauzeleder"
bindrii lor li str fac ordine prin dreptateamea. Dar, in .t-
nistea iubirii mele, traversamtabdra'Ei-ipriveamurindu-ic,
MA tntorceamapoi sdmI rog.
,,Doamne,iattr-i dezbinali, cici nu mai cltrdescun impt"
riu. Este greEita crede cd lnceteazAs{ clddeascS pentru $
sint dezbina{i.LumineazS-mlgi aratd-mi ce turn s[-i fac S
cl5deasci,turn care str contopeasctrtn el aspiraliile lor a".
verse.Careva ceretotul de la ei qi-l va implini pe fiecare.i.:*
licitindu-l in intregime in mdrelia lui. Veqmintul meu e p::u
scurt, iar eu sint un prost p[stor ce nu-i poate adlposti ru
toti sub aripa sa. Iar ei se urtrscpentru ctr le e frig. C{ci ::ru
nu este decit lipsa satisfacliei.Orice urtr are un inleles p::"
fund, careo domin5.Ierburile diferite se urtrscqi semlni:,il
una pe cealaltd,dar nu gi arborele unic, tn care fiecare :i
murl creqtedin prosperitateacelorlalte.Dtr-mi o fisie :l
CITADEI}I I 55
:nintul tiu, pentru a adunasubea pe to[i rtrzboiniciiTet'ry
^savan1i,
pe soti ;i solii-gipe copiii carepling"'"
:-:itori ;i pe
XVI
Generalii mei, in temeinica lor prostie, veneau s[-mi
:::eascddesorevirtute :
mai corupte'
-lat5.imi Souneauei. ctrmoravurilesint tot Trebuie sd
> Jin cluza dceastaimperiul se descompune.
ni.,prim legile si strinvehttrmsanctiunimai crude.$i sd re-
c:in capet"ele &lor ce au greEit."
Iar eri m[ sindeam:
.-Trebuie, ioate, intr-adevtrr,strreteztrmcapete.Dar vir-
E:eaeste,in primul rind, consecinle.Putreziciunea oamenr-
,rcrmeiesie,fnainte oe t6ate,putr6ziciuneaimperiului ce-qi
rste oamenii. CIci, daci el ar fi vigurosgi S5nf,tos'le-ar
tti,:lc{ra nObletea".
imi amintedmde cuvinteletatilui meu :
-Virtutea este oerfectiuneasttrrii umaneqi nu absenla
r:-ectelor ! DacI deap sdcHdescun oraE'innobilez prin pu-
r: sloata dec5zut5.ii ofer alte betii decit betia mediocrtra
*ilii;;'ailG-afii bratelelor
vioiuiui.Iatb-icladind'cu
trJ.urdase. qizid.Cruzimea
orsoliulroroevineiurn,i.iiemptu,
mrietine sran?oaieii risoarein dil&plind. $i iatit d ei slujesc
ln.riorasfiescutdin bi itsisi si in carb;i-autranspusbogatia
n'nii. Vor muri pe ziduri deitru a-l salva.$i nu vei mai des-
strdlucitciare.
')ar in ei decit'virtutile&le mai
:creri
tu. care esti dbzsustatin fata puterii ptrmintului,in
pr i uriteniei huniusuluila putreziciuniisale!i a viermilor,
qe cere'inorimul rind omufui sd nu existe;i sd nu miroase'
:-noimni fn ei expresiafortei lor. Iar in frirntea imperiului
m lnstala deseneiati. Iar ei vor hlitui viciul, care nu este
Ei: Duteref6;[ folod.Dar, in felul acesta,ei htrituiescputerea
m-.-lata.$i,la rindul lor, delin paznicide muzeu Ei
vegheazl
m;:ra ufiui imoeriu mort."
-Cedrul.sorineatatal meu,se hrlneqtedin noroiul pdmin-
u-;i. transioimindu-linsd in frunzigdes,ce se hrtrneEtecu
tl|iiaIe.
Cedrul.mai souneaciteodatiitatAl meu,este perfecliunea
r-r--iului.'Estenbroiul devenitvirtute. Dacdvrei sI salvezi
rr:eriul, creeazL-ifervoarea.Ea va indruma mipc{rile oa-
m:ilor. Si aceleasiacie-,iceierui miqclri, aceleagiaspiralii,
u:.easieforturi i1fvor clhdioraq'ul,in loc de a-l dibtruge."
-ar'acumeu ili spun:
 56 s Antoine de Saint-Exuptry
_,,Orasulttru va muri prin perfectiune.Cdci oame:_-
traiau nu din ceeace primeau, ci din ieea ce dtrruiau.D_
putindu-siproviziilestiinse,vdr redevenilupi in Uiitoeu;
lor. lar clacl cnrzimeata reusestes5-i imblinz6asc{,vor d-erm
vite in staul. CIci un oraq hu este perreciniiiohati. Splr
despreopera mea cd nu d perfecttr'atuncicind imi iip-G*
rervoarea.El mor pentru ctrsint deia morti. perfectiurieafu,
este un scoppe-caie-latingi. Ea esteschirirbareain'etern I
orasutmeu n-a tostniciodatdperfect.....
IatI pentru ce md indoidm cd este de-aiunsstr retea
capetg.Ctrci,desigur,trebuies5-lcondamnpe cef corupt. D€nrr
. a.nu,-lcorupepe ceilalli,aQacum arunci fructul p'utitn Cn
pwnlF.sau animalulbolnav din stfirl. Dar mai bine estesl
Schinibipivnitasaustaulul,cdcieleTint,in primut rinO,iio.*
vate.
_ Pentru ce sd-l pedepseqtipe cel ce Doatefi converti:.
lit6 pentru ce m-amrugat: ,,Doamne,imprumutl_mio fis
dln veqmintulttru,pentiu a adtrpostisub ^eatoti oamenijb
povaralor de dorinle.Am obosits5-isugrum
fe.cei pe cz:r
n.u:i pg! a-coperieu-insumi,de fricd sI n"u_mrrurneze
lmFr-
nur. Vrrnd cd-rameninli pe ceilalti si binefacerilediscutafci
ale adevlrului meu vremrilnic,stiind instr de asemeneac! n
ei sint purtetori ai adevlrului.n '
XVII
. Iattrpentru.ceam dispreluitintotdeauna,ca fiind za&r_
lrq,,-ryrv? cuvinrelor.gi hu in-am increzur in artificiile -;nr
tis_
bajufg!. lar atunci iinO generalii mei, in s-oiiOa
stuprgltate,veneausd-mi spund: ,,poDorul se revolti- c
slatuim sI fii abil...i ii concediam.CAti abilirareanu esG
decit un-cuvintgol. in crealien" e*isii o.oturi. Creeziro
ce laq qt nlmic mai mult. Ibr dac{ pretinzi c{, urmlrind rc
scop, te indrep-1i qn altul, deosebitcle primul, doar ia
-sl-re te va crede
pe ca-recuvintelb ilinsall
abil. CAh ceeace craea
rn_celedln urme, esteacel lucru insDrecare te indreot: n
pgqul rind, qi nimicmai mult. Creeziobieoul ocuDarieirhle.r
Iumlc mai mult, chiardacl te ocupide el Dentrui_l'comha:s
lml creez inamicul qi ii declar r6zboi. il f5uresc sr t
intrspresc.Iar dacr intbrescconstrineereain-numEte-unii l-
berteti viitoare, nu fac decit str crdez constringerea.C3=.
ylata nu cunoaltedrumul piezis.Nu poti insela[n cooac. I
taci sAcreasclSi,in acela$ftimd, il diiiidzi. Restul nu b da:r
zawl de cuvint-e.Iar daci'sacrific geneialia mea pentru fs:-
CITADELA o 57
::::a qeneratiilorviitoare. oamenii sint cei oe care-isacrific.
: pdacesti'asau Deceitdtti.ci ne toti. Pe foti ii inltrntuiesc
r n'efericiie.Restirt nu e h'ecit'zarvi Oe cuvinte. Dacl fac
tboi pentru a obtine Dacea.intemeiez rtrzboiul.Paceanu
n:e o starecarese 6O1iieprin rtrzboi.Dactrnu credin pacea
rffriH cu armele si'dezdrmez.mor. Ctrci Daceanu o Dor
;mbili decit dacl o breez.Adiii orimescsI'absorb si ofice
m, strseste in imoeriul meuexoreiia orooriilor dorinie. Cdci
icrz're iirbesteiri felul struace'easiirirasine.Doar un'limbai
-usuficientii opune pe oameni uriii altora, cici dorintele loi
na difer[. N-arir intifnit niciodatdpe cel cire strdorea'sc5 de-
rrdinea, sau iosnicia.sauruina. fmacineacare-i frtrmintdsi
* carear vrei s-o indemeiezese asealmIndde la un caplt lh
pErlaltal universului,dar cdilede atingerea ei difertr.tjnul
rede cI libertateava permite omului sXse dezvolte,altul cd
m.ul va cresteDuterdic prin constringere.dar amindoi do-
Ftc gsndgsiea'sa. Unul'credecI mila"vauni oamenii.altul
ftpr-etuiestebuntrtateaca fiind resDectal outreziciunii si ii
m$ga'saionstruiascl un turn in cafe sevoi contopi unul cu
rEitlalt. Si amindoi lupttr pentru drasoste. Unu[ crede c{
posperitltea domintr tbtuti ceci omuf eliberat de poverile
irne gAseqtetimp s[-fi cultive inima, sufletul li int6ligenta.
"r"tuiinsd mnsiderd cI insusirile iniirilor. ale intelisefitei'si
Metelor lor nu sint lesatd de alimenteie pe care-le'cori-
mnd. nici de facilittrtile -careli se acordd.ci de darurile care
fr re solicitS.Acesta cieOeca doar templel6 nlscute din nevoia
Damnului si date ca isotrsiresint ftrimoase. Dar si unul si
,rirlalt dor'escinftumuiethrea sufletului. a intefisbntei si h
Lmii. $i amindoi au dreftate, cici cine 3e poatedearolti in
d{a, cruzimeasi abrutizirea unei munci srdle ? Dar cine se
Fate dezvoltaihtr-o libertate f{rtr resuli."in resDectuldeca-
leutei si in crealia goaltr,carenu maiEsti decit divertisment
& riindavi ? '
Iatii-i luind armele ca straperecuvinte neputincioase,in
mmele aceleia;i iubiri. $i e r5?boi,adictrluptl, Qiclutare, $i
IrEcare dezord6nat[ in directia imius[, intotmai ca arborbfe
prlului meu etre, nlscut oib, a lbvit in peretii colibei sale
tnnace qi-acrdpat'olucarntrpiin carea tisnit'spresoare,in
funit drbnt si tiiumftrtor.
\u in6erl strimpun Dacea. Creezinamiculsi ura lui si mI
rrumesca-l sundne.f{imic nu e mai imounltor decit'mn-
qdrea si a conlerti inseamnda primi. Tnseamnl a oferi
ti -rruia'un veqmint pe mtrsuralui,^in care strse simtf, bine.
.LrelasiDentru'toti. -Cdci orice contradictie nu este decit
la:;aa'edniului.
 58 s Antoine de Saint-Fscupdry CITADELA I 59
nu-l do-
Iattrpentru ce repetruglciunea : ..ii cautemoartealn jurul unui pu1p9 caTenimeni tabar[
- Doamne,lumineazd-mtr ! Fd-mdsdcrescin lnteleDt-.*:ru; ,r.^{ii;A;;i".ai, dui ono", oin iritimptare' ftrcuse
astfelincit s5-iimpacnu prin renuntarea.ceruE ddunil i . :'micul.
"-^boigut,
al1ii,la vreunadidtredo;intelelor, Li printr-o imagine: * e ftumosschimbul defocuriT jyut fintinii'acest
cu
care_ sI le parl aceeaqi.Intocmai unui vapor. C-ei&re, tl-^ . ;r, in]"iuf florii, cdci cel ce oblin".fntill s€ uneEtese
inlelege,tiag corzilela babord,lupt{ impotrivacelorce :o. *rintoi qi regdseqte gustul viitoriei'.. Iar inamicul
la tribord.Ftrrdsl stie,s-ar uri. Dar daij o qtiu,colabor:..;
=,;;il int'ro nfiEcar'e aid"oma celeia mrbilorstirnilideapro-
si impreuntrajutavintului. ' poli
Paceap un arborecare are nevoie de mult timp Den::. u rareara si zburindin.Liiuii pintracoloundenu-i mai incarctr
X;;;ili;ip'l care i-a^lnghilit in urma ta se
se indlla. Intocmaicedrului,trebuiesd trasemsevhdin rul ";;;;. cubrrbslie'$i dansezi
pdminfpentrua-i intemeiaunitatea. ;- r;l;"t;.;ii" iiii".i gimo"artba
"i"1a 9ite.apropll oec€vai
A cltrdi paceainqeamn{a cltrdi un staul in caretoat6 ru:mu n
t'outrurulunuicentfulgite irideplrtezi,
sd poattr adormi. Inseamnda clldi un nalat suficien:u dactrfiniina i secata, jocul nu mdi e acelaqi' $tii cI e
incdpdtor,pentruca toti oameniistrse intllneasclindur*1. ufolositoarefintina aceasta !i lipsitd de sens ca un zar pe
Iui fdrtra phrlsi nimic din lucruril€kre-i insotesc.Nu p.*e *.-nt-tiungaiezi aueria'dendratiimei' vlzind oamenii
fi vorbadrj a-i amputa,pentru a incdpeacu totii: A clldi 'na:1, o in;eld-ciune' au crezut
inseamntra obtine ca piovidentasa-6iinrindl mantiaoed-_-r.,r r"iH;"?t;i iibmorinou-se.pentru pe fintiira ca pe.un zqr-fdrtr mizd' Dar
adtrpostioameniiin tciatdimensitateadorintelor lor. fntcr:r:s ;-;;t* $i a'ulucat la un joc de zaruri fdrl
mameicare-Qiiubeptefiii. Si pe cel timid 3i ttinO. Si x : nmini nubmoara pentiu iqellciuie
dornic de viartr.Si pe cel, pbale.cocosat.nlaoindsi'ndd:I 'It't7^.

Toti, in diver'sitaiea lor, ii induioseaziinima'.gi tb!i, in r" Generaliimei n-autnlelesniciodalA -de.foartebinedragostea'

ver3jtateaiubirii lor, contribuiela lloria ei. :Jci ei vrd indr[gotiiilii-"ilTtut zorii care-i rEaduc'
-ii'uoinicul
Dar paceaesle un arbore care are nevoie de mult i1 ............uresteDtindu-I. oraeott"a.*si uaci exaltatde zorii
pentru a creqte.Ii trebuie mai multtr luminl decit am el s ;;:f, ;iil ii iii"ot -f vicioria, cea..cale se rostoP:l9srt:
"ii" rrdr. creo ctr zorile sint atotputerntce'
nimic nu e irfcdevident.Aleg* si refuz. Ar fi prea usor sa -;c Gi i^-"iqiiri6[e $i
pacedacdtoti s-arasemdna. ' tJ3:';:"ri iu'" tiia oraeosti''
Astfel a equatabilitatea generalilor mei, c[ci, cu soirru " aps,Lgdi$i9 ,g.-pg:::
stupiditate,milau prezentatra"tionamentete ior. imi aminr*t _ici zarut care nu e tniAicut -'9de uf sens doiif fe iilictffeEte.
de -cuvinteletatllui meu : ,,Arta rationamentuluiperr-i: !t zorile te plictisescd"A;;ia" decltsate intoarc{in
mi'e*'
omului strseinsele..." i ';;i[iji;Lsg";unca
moafteafientru Rntina inutil5 te ptlctl:gEte'
- DacI oainenii nostri negliieazl sarcinile imoeri:-u* pe care o con5iinffin numeledra-
inseamntr cI se molegesc. Sd le piegatim,deci,ambusicade I r-\tei estemar grga, d;iffi;;u1t1i exgga'Cu cit dai maT
sevor inttrri,iar imp6riulva fi shlva"t. lrlt. cu atit cresumuimutt. Dar trebuie S*existecinevacarg
Astfel vorbescprofesorii care merq din efect in ei<;" 5
' =t;ffidii ilinseamntr niciodatf, a dtrrui'i.
Dar viala estepur li simpluasacum estdcoDacul. Iar tulr:l 'iiii?i..hfii'pid;Aa
*6i, uerrnau-i pe oameni dind cu bucurie'nu
nu este;miiloc-ul gbsitde slririntl Dentrud deveniramu:i t= Jeiui cd-i*iita cineuicaidstrprimeascS' $i'nu inlelegeau
Tulpintr,strininttrq-iramurf,nu sirit decit aceeasiinflorire. omut, nu este suficient str-ldespoi'
'' ' ? -.'o[i;;ii, eiltia
;;;;t;
lui' imi
I-amcorectat.deci: p" s"rprinsin amrrdciuirea
- Daci oameniinostri se inmoaie.inseamndctrimoenu .;iuse:
"'-'Am "utJlum
care le alimentavitalitdteaa'murit in ei. intocmaicedrul;- strmor. $i mi-am dat singgle.frr{sd priqesc^nimic
cind i-a disptrrutdarul vietii. Nu mai iiansformtrotrmintu-:r :.ctrirnT.F'i ini-n'ticoi;aroia i-amt"rimisPn^glg.nte ut p-T19f'
cedryqi incepestrseimpristie iri puitju.?entru 6-i insufir-_, i.i,ii"'i" irluf sa_rrtrzbune,l-am urm5rirln timp cemurea.
trebriitideciSI-i convertim... I imi ptrreacaseoesaii"rialbprin mourtet$agitin lltI"JlT:
Clt despremrne'
Totuqi, in indulgentl-*mea,seneralii neDutindsa :.j ;-i*iJbt;i". Moaitedila fosto rtrsplattr' dela
inteleagd,i-am ldsat5a-giloacejodul; ei au expeOiat oami- :=-i'.iii;it;fiil;iil;ii oJiacapo'ralul Ei-nu meu
 CITADELA I 61
6O t Antoine de Saint-Exupdry
sd fie fericit
ei. Md gindesc,ca gi voi'-ca game{]
altcinevacare l-ar fi imbogdlit ;i innobilat, mor cu demn;-ae, dflmresia eisitnu-qi
dar si cu suotrrare. caei sddispuni
rrumrlari, 6 A;:91liid!9,?lT,"1ui ste-
zadirnicesi cheliuieli
Gt oesfre ceilalli, fugiser5. eforturilei" **iriiillii
r.r;seasbd jHffi 3;
'runDareuaminualutTe"'c"oidres:f:i:;"T:"
XVIII H;1lr'ffi
#:rih#ft Ll*i"i-'t;rF:iynx',
Llrltrs'ru'uw' usw *s :
i"n*ui ui"rii sint rirai imporgante'
Iattr pentru ce, tn seara acr,ea,din intrllimea stincii F *"Jii'331"11?t3'liL,3ffi;;uilryEeagoii'L
caremi-o pun n'i"iii-oIu
omulva fi sau
care mtr c5!trrasem,am privit petele negre pe care le ffryr eaDe
**oi uielo*':t
ei wruvu
perDr
taberamea,ca de obicei de formtr triunghiular[, ca de obidi
impodobitl cu santinele in cele trei virfuri, inzestratl
tsricit,pros
)nclt' prosPcr
^iFl"i
Xl'
'p-*tl :lltRo"
f"ricit. ;t-1;t#l
Neguslorilor
*:n:*:l
"ietp"iici
puqti qi pulbere, qi totuqi aproapede a fi risipit[, rf,s
aidomacopaculuimort, qi i-am iertat pe oameni.
Fiindcl am inteles. Omida moare atunci cind fo
Frfl?hhi:iTilftitt'flil$i,j;
i-iiu4.murt'
it"r'1ilTfi1il:U;l'il"ii;;; atri
Dactr

|'
crisalida.Plag.tp- g9".41e^gi-nfiJungei a*i1tp. Crt
formd cunoagtetristeleagi .tq4q4.Tolgl.ig*eJ-dsvioe-
lH:lif^q+ftTl:.*##iffi "t:l'xW"!Iil
Cel"trrse-tf b'nsformtr'nu'est,J-o?Litcffi iiiiT i-resrete.
,l
l
ceaste*-ih"il,ffi€ ur,t"piu transforiilaie-, ist6vinorii,fi
il imperiuc{ruia nimenin-ar Etis5-iredeatinerelea.Nu !
nici omida, nici planta, nici copilul care-qischimbl vom
care, pentru a fi fericit, cere str i se redeacopiltrria,strsil
din nou pllcerea jocurilor careJ plictisesc,dulcealabrald
marnei Ei gustul laptelui - dar nu mai exist[ nici pllerc
jocurilgr, nici refugiu in bralele mamei,nici gustal laptet
iar el pleac5,trist. Istoviglggl-g[ig[-irnpp{u, og:
ftrrdsa
rara sI sue. reclamau,ifnpqnqJ.cpl 49-u. Copilulqrre
nog.uopllul
Slie,recramau,u!pprl!+,1-9pr carea
-,#
cut si s-a desplrlii de mama sa nu va cunoasteodihntr lpru' artr'r 4\'rr4 '' ^;;;5,nur
ta fftriasca!i se grseascl
ee--nl-vafi sAsit'femeia.Doar ea il vajnlreii ditt nou rl important. Este urge
l{rj. g?-_p.ggg' lnj F"i'5a.;;ii'rou."r"fi9u;;:*"1::?:l#:t,ii;t":t'J;
::,:t'T^#:ffii"-;;' pecarei-r voicrtrdi
lulul sau. sa creea!
t,0 I ua"ilica,
u.zt'w' tr doar ea
Eisver -- tPP-tlill;
* este
^r,.r,ritrrr pi
'uretutobiEnuitul' ne,'rru
ci pe-n1y
m@Ef-ryl cunosclfl@-SryfubEaSc5 ? Aceasla-gq _Stco Vd condamn nu Pentfui.e rlnorizali
ope{lde log-ician, qlci.lg fuureF
ci dqg194Ergi scglpggr, il#'..*rl'#{,9"1"*:'*:.:ii'Sll}t"'Jff
i'#\:
acelacaren-arenimic de iustificatsi iD
in nihTffitrltrdedit ;ilnil,A;l'iill;di":'#;p'iutut'.'a'ui'-uuctrttrriileii
czrieconieazt' vd convocpentru
a
primdmarmurii
{iiere'iif qa.9gl!19lg9$f.O ;rr;i,;;L;"g"tur $i
i$-mi iinportantdin munca
#,'tJ? 5e1* ::l:
rlmineii muqiin falamea'
n e".Si'""etl
ffi spur.,rr ' "rrvr il"Fg
XIX
*1 il;;l;l,,N"i vitelor pe lll;
';tt;;;i;""oilor^Yl.:lT-"",1T1lcaretl
le
rostim".Da. Aqa cum rl
Am chemat,deci,arhitectii, si le-amspus: ioroepi'i 91**Slfl*:^i5
i in staulp" uEt"rootoi
- De voi depindecetatdaviitoare, n'uin semnificagaa
spiritualtr,ci in imagineape care o va prezentaqi care'rt fr ffi,Jll'l,i'"iir;;;;;;;; Eis6selmprineascs
ingr'oape
il

CITADELII I 63
62 t Antoine de Saint-Exup4ry
aidoma seminlei.Dar are nevoieqi de mareaCale l:curo nr )ac5 cei ce-qisffqiemiinitemanewind.ve]et9 !3 i1^zit^9
de lntinderea mtrrii, deqi nici constela{iile,nici oceanulmuni *;;e,;i';rnpifhin greucu valurile,zi;i noaote'lt nu
fi
folosesc la nimic. Si ce inseamntra fi de folos ? Cunoscmul nma ;inr decttcarneur" t?iid"iA Oeioar6,ar'putea- Piiuiti
,i,ffi
;;liiltihi'ii'-"piteft niqtiteqituTl:"^1::-i1".*llt'll1
eio1"
;'i'# #ffi il"i';4chre,nici.crgc.n{eL-ruci
:*H#; fiiir'l .Ld";!
"fiii t1il"*-:"y*.?31i Ytllf;
? lile*:
va
,"'"'ii'irri.-{.iiit6oi.i !i-ii irosifnlunca ^ctrci
ldff ffia# ;'ili-ca-d" 'ii"iLnl'glt1 19ea inspumatd
;;;i;;;v'aruiitor-rrami1tatejg131t1
pinde decit <lege-
l

respirtr.Iar inimalor batecu bucuriegi ei gdsesc

un t omr:
*. q--q9-Ppatr'g'oterit depinde 9ryit.09 i
'Dortului, qi al li--
suveranpentrurepulsiilelo1. i au. (15a6construieiji i ^nrin drinduirea '
;
gi al- SperanteloJmmunalc-"
iElor)r tale.
tale. '<"4"-q '
*ir"ii"*prirt ta.uilspus!4qisevorrecutgg{$i!$spl
Si sevor descopenpe.Ei.iri56i' C59i-altfeln-ar-exrsm'
rEY.i#dsj-iSotiiiteN'n*iiL:'"T;?'{l:i:tll
t'l,ienlif cdtrevinzdtor'$i nus-ar
;t"'&:;"ffion"piilii.,iia" * :il'.Ttll.
iffiiilffi i.i;U.ilTjn',iqtuitono"',
.l l L \Ja L O 5- - :- .-
co-
vei spune, aceqtineguldtori-glll! slnt
6 1 4 u u vq r w r r v"

sisur. i;i pe
1f;il ;;"iniii'*il inuiiiDar6.d9o1sa-copleqeqti
n'umai are nimic de ad[postit ln lnlma'
le p.rezinttr
desisur.lucrilrile uo"rtie, un limbaj stupid
ffi ;?iil.;;;;oiitetigoiunpmmirortuP".nt"l-o?T,":
d;it" t ii vedeli alerginddin
u.".t" ragion?menie
oliiii" lumii in cf,irtarea acelor reqit6 de piatlli p9
'Jilt;i"';;i'r;ti."ii. Gste hamuar'e pentru-sufletqi
tr-undealivazutoutn"ni"" *i1t ryJt11-*.:*ll1l31|;
desigur'foloseqte
#il;';-il; o"poat"? omul,
;i,-i;; numai pentiu singur i
a seintrelineEiseins'altr
rJ'ffi;p,;it a t! ooreqi"inaintede tb11?gff*tt:-- j
,il; "i"G ;d;. {seA*s*#i}+H'#fl:{?. -
i eindit la scopurile-k _x_^ix.6r,,,n
un
ln
inveqmintat
ffiiii tti-i"".iii'ifroote zf,pad[sau
," #;qt" din lavasa,dar,tyinte detoate'a:919-13y.-9-*
: care.'doarele, conducundeva"'
i i"*fr
uw.rvsrs t'^- '*-t; :t::#?::i:
"*agf"viziteazi'vist-1ttt"t1f
a sf s-ej$bqfq9.Pg ef alci ej^nusejndreagtS-llspr.e
g - nu maiprimegcmullumirileEily.l-"
lar acestetemple
=F",ffi,io;-ma'i fl
ic'himbe
;ffiftild;ii;;"i auo lllTlll
asemenea 3"" ::"*'13
navr'nupotstr
ffi*tfb;;;l? tirirputuiiit"i ctrlstorii la bordul unei nave
"'ii'Ji.iiiadsi-"1*.":v,#,!ry9{s!9,-insu$9!9bo
 64 o Antoinedc Saint-Erupdry
gate gi generoase.Iatf, pentru ce toti acqti vizitatori se : "
tescin jurul templului ingropat, cautA,ptrfescpe marile l*"
pezi strilucitoare, lustruite de miile de paqi, qscultindr-r,
vocile rdsunindstingherein liniqtgalnon-umentaltr, piercul
in pddureade Stilpi-de granit si &ezinO] pur gi siriptu :i,
nisie istorici. cr se instr"uiesc.iinEm;'a ^uateiteini'mii. r
pritea inlelege ctr din stilp initilp, Oin rLU in sal5,din rurnu
in naos,il cauttr,pe clpitanul navei, ctr fdrtr al cunoaqtef,
aEteaptl cq inimile tremurlnde, chemind un ajutor ce ru.
vine,-asteptindo transformarece li se refu7tr,inchigi in a
inE\i, fiindc{ nu mai exiSt6decit temple moaite,pe jumAw
acoperitede nisip, fiindcI nu mai existddeclt naveeqult& e
c{ror provizie de liniEte si de umbrl este prost ap5rau sr
care iau aptrdin tory) p[rtile, cu aceletraveede cer albascmr
ce se arattr prin bdl{ile ntrruite sau cu foEnetul nisipninr
ptrtrunzind prin crtrptrturile zidurilor. $i le e foame de 0'
foamece nu va fi nicicindpotolit&..
Astfel, v{ spun,veli construi, fiindctr ptrdureaadinc*-ur
CaleaLactee,Eicimpia albastr[ dominatli de intrltimeammn
telui aduc bucirrie ornului. Dar ce inseamn[ intiiderea Ctlll
Lacteeqi a cimpiilor albastregi a m5rii, pe lingl cea pe c!rc
o oferl noaDteaDetrecut5'in miilocul unor oietre. arfu
cindprhitectlut?iiiut sr le prtrurid?l de liniiF,T5,miar *,@
iryivffi rhiiecgi,ienbflfna'l1f lEitrnT"gTitilo6isnuit"u-
Nu vI veti nastedecit din ooere adevtrrate.carevtrvor ourifu-
rielrervindu-veh nimib sioob-liEffidirlEsi te seri[ii]Si.* *
"scirate dia voi insivl (ici. cuffi s-dffiasie mari aitritboi um
luciuri ftrrl granri6ire ?
Nri veli devenimari decit dacl pietrele pe care pretin,ifti l0[{-1 pulbere, istoria-inamicului meu. $tiind c5 un-p.aseste
cf, le lnctrrcati cu puteri nu sint adlposturi pentru conadi-
tate. obiecte de inhecere sau de folosintd iibiSnuit{. ci :\ri'. M:l mergbdin verigd in verig5, Erd ca wgunl sI poattrlipsi
'
dtilrtalgqi,Sclri qi navecEduc inspre eternitate.'
.{. '
' :.r;- ' .:t, ".f tf,*-
.
XX
Generalii mei, ln solida lor stupiditate, mtr obosear :ut
demonstratiile.Reuniti ca in consres.secertauasupra\:JIrn-
rului. Astlel incercair sa te "atiti. Cdci geneialii ms
tnvdtaserdinainte de toate istoria scris[ si cunosteaurl:ffiru {rr $Dunenimic nici asupra'urii, nici-a fricii, nici a dragostei
datele cuceririlor mele gi cele ale infringeiilor mdle,celear,uu ru: inainte de toate, conducoamenii.
CITADELII I 65
-:rterilor si ale mortilor. $i, astfel,le p[rea evidentctreveni-
omului ca
-loi"ie idoecuc uriele din'altele. Vedeauistoria
r: un luns lant de cauzesi efectecare-qiaveaurldilcina in pri-
: I rind il ceitii de isto'rieli se prelirngeapinl la capitolut
f, ;are se nota'Dentrueenefatiili viitoare izbinda prin apa-
:=a acesteimnitelatii de seneiali. Astfel, lutndu-gi prea mult
-demonstrauviitorul. Sau veneau'
din efect in dfect,
-rn,
n*cati de rationamenteielor mmplicate: ,'Astfel trebuie sd
qioneLi peniru fericirea oamenilor sau pentru pace sau
rdtru prosperitateaimperiului. Noi sintem savanll' spun@u'
m studiati3toria..."
Dar eu stiam cI nu existdqtiintl decit despreceeace se-
wt6. Cel iare olanidazAo strininl-[ de cedru prevedeascen-
ffiea conacului.asa precum cel-ce dI drumul unel pletre
rnede cEea va i{dea, clci cedrul repetacedrul, iar cederea
ituei repet[ clderea pietrei, de i piatra pe careo va arunca
*t-J-iriti oe care o lneroabe riu au folbsit incl niciodatd"
F.iri" rioaie pievedeadesfinul cedrului care, din strmir16
L ;ooac 3i Oin'copacin strminte,din crisalidl in crisalide'se
m.fizureatf ? E'vorba aici de o genez6din care incl n-am
,mosdut weun exemplu.Iar cedruleste o specienouf,,-care
fi elaboreaztrfdr[ a iepeta nimic din ceea ie cunosc' $i nu
mmincotro seindreaptf,.
Generalii mei isi?xerseaztr,desigur, logica, atunci ctnd
nn"'tAsi glsesco cauzl efectului care le esteprezentat'tacl'
;i:'orice ereit aie o cauzaqi orice cauzAate un efect' $i
ln "cauzl in efectcad,emfatici,ln greqeal6.
C{ci nu e acelasi lucru str urci de ia efect la cauz[ sau str
@hori de la cauztrlir efect'
Si eu am citit, dupd bltdlie, in nisipul neumblat Eirisipit
u'n:eiuna pieceOatde un alt pas care-l face posibil-qi.c{
ome^:tau. ilacl vintuTnu s-a ridicat qi, spulberindnisipul, nu
u men paginascrisdca pe o tebnta ilg ;colar, pot-sl 1rc din
nmr-rlin uimf pinl la originea luciurilor sau,urm{rind cara-
'qnna- s{ o s,rrphnc in vl$una in care 3 Pagt pqpas' Darde-a
iln-sulacesteilecturi n-am primit nici o ltrmurire caresf,-mi
-CIci careo domintreste
m:lu s-o preced in mers. adevtrrul
dispun. iar cunoaqterea
e dte ;tira;;;i;idi o"-tit"
irrtlor ou ffie decit cunbasterea unui reflexsteril, carenu-mi
 CITADELA I 67
66 t Antoine de Saint-Exupiry
izind gurapentru a blestema'Iar oamenii^fugir['pinr in qp]ryi
Atunci, imi vor spunegeneraliimei, solid infipli in stu:
ditatea lor, totul se demonstreazd.DacAv,oi gunoa$teul = spaiml, c{nd o va;;[. Zgomotul.t:--llti*" se
dragosteasau frica *-io"lqi"tte vdi"'prevedeamiqcaro ;i"ffEt";il"r, iar ctno luirltorii ieqqu din mintr'
cu inima se grlbeau
Viitorul este,ileci,mhlinutiilprezent... nrorceauinspre *"orJ "poi, ltti.*d'
sDre cort, iqi string;;;'lucrurile, rtrstindu-sela femeie'
Dar le voi rdspundec{-mi esteoricind posibil str prerar lorcondamnatr sub
un pasmai mult decit a f{cut caravana.Acest pasil va legfrl fptiiliiii,ii';i;fi'fi?ffi ioi'p u"i,'qu miazlnoapte. fiindcl
fere-indoial[, pe celllalt, in direclia qi amploarealui. Lcro sarelenemilos, f"au liumof Spre $i
din druml 4a lipsea, piereau togl'slt"ou*ice auplrut P1:1T:il"-9-
EtiinF a ceeaceserepettr.Dar ea seva abate curind oamemr per-
care veceau m'itntele mlcinindu-se si
ie clre logica mea l-a trasat, fiindcligi.va fj schimbatdrl* ucienilor ceea^c€ avea savina ?
rintele... inuindu-se. Cum ar n potut prevedea Iar ope-
-'dnd ;; inspre ueiut, inipall templulin-oietre'
cum ei nu mf, intelegeau deloc, le-am povestit mare&
$i, tdil *t" piStiauiri-qitiltipta' De asemenba'dacaimpart do-
exod.
L oase miEcare.
qi totfui ni*i"it, templul-in moloz sau
S-apetrecutla minele de sare.Oamenii sedescurcau - bar tha merg ltttpt:
miul in capre,ot, *Si.i tnonli P19::
bine sali mai rtru trlind printre minerale,clci nimic, aicl ru q ueuoi me^reo se iau irisea*,:S'i?if
ingtrduia via1a. Soareklapdsa Ei ardea, iar mf,runtaieic ili,!" iiii"iili"r;i qi.; ;i"i-li"i'ruft..41 dealtresenp
*'#hf"'ffi1";Hl;
pdmintului, departede i da o ap5 limpede,nu scoteau!t friodg' divizlndu.Je'
treste fiinte le nu^oi-inai"iiiuit",
ivealddecftvine de sarecarear fi otrlvit apadaci ffntinile n'r ;;; d'ffi;. ce"i riniti"u *tt" ce se adaus{ Dietrelor'
fi fost secate.PrinEiintre astru Ei sareagemtr,oameniiven1f
de aiurea cu burdufurile pline zoreau la muncl qi smulgeru
A$i#4il"."i#:d'";-ns'P;" dar moaredac[ o adaugr
""* ceY ie se
sfdrlmi
de cazma aceste cristale transparente care tntrt" mrmurei sauelementeiorfgurii ce se adaugd capre-
cu lovituri ffi;;i.dG.-crci domeni'itesteceva
chipeazl viala sau moartea. Se intorceau apoi, legagi"cn lnr.caselor,Sitorgi mun{ilor"'
priirtr-un coidon ombilical, la pf,minturile roditoare qi b Gciviitorul
Nu aQqti-s[ pt"trd, A;; { $i seintemeiez'unicSdezor'-
apeledulci.
rc construieqte. DacI voi aduhi intr-o imaffi
sculptor'
Soarele era, deci, aspru, puternic ;i alb ca foamea Ir fu;;;;if *"r", aute-*:i uu* miini diurne de cr am
stincile strdpungeaupe alocuri prin nisip, incadrind min& ffidffi;" i"il"pri"i' b"t qe voi in;ela spuntnd
de sarecu temeliile lor de abanostare ca un diamant negm giut sd prevdd.Ce"i ui'**t' in.Oin"ttitateadin iur loif
Ei vintul le mqca Inzadar crestele. Cel care ar fi privit la.t'?- ELi o'itn"ginepe *ie um impus-o qi.Tl" va guvernaoa--
pinl 9t-ui:1]-^
diliile seculareale acestuideEertle-ar fi prevtrzutdurabilery nidii. Asemeneacomeni"tui caiele s<iticitl ca esteza-
netlintite pentru secolelntregi de-acum tnainte. Muntele ra un nou adertrr' qi anume
-X,rJit"i-"-upli"t lucru valabil
continua sEse macineincet, ca sub dinlii unei pile roase.oD- &dc si iluzoriu ta t" Ji"iio" tiitor"Singurut
menii vor continuasI extragtrsarea,caravanelevor continua il
et""d;i;iiid; pi"i*ta' ElI ueiprima ce-o do-a inseamnr
poarteapa Eimerindele qi sf,-i transporte pe aceqti ocnaqi.- ,nnstrui din diversitatS;;;;th imaginia unicr
Dar a venit o dimineal[ ctnd oamenii iqi intoarserl prru- rrin4 inseamnda crea liniqtea-din pieJ-rg
rile spre munte.$i ceeace nu vdzuserdincd searf,t5. Orice altd pretenlie ezawd de cuunte"'
CLci hazardul vinturilor care muqcaserddin stinci timm
de veacuri sculptaseo figurd giganticd,ce exprimaminia i XxI
dgertul, ;i salinelesubtefane,Ei triburilg asezatepe-o temdr
mdi inumantrdecit apa strratda oceanelor,o temelie de s*-': sint rationamen-
intlrite, erau dominate de o figurd neagre, sculput{ [ Desigur,qtim cu.tolii clt de inqeltrtoarecelemaiabileqi
stlncS, minioastr,sub adincimea unui cer limpede, ;i ddi' ue- Pec€ipe *t"" piiiJit'i-uifr'-tiGnt"t"
ilffillllr

68 t Antoine de Saint-Exuphry
CITADEI./I I 69
demonstraliile cele-mai riguroasenu reuqeaustr_iconvind[
,,rJa,spuneauel. al dreptate..$i,totusi, eir nu gindesccat
ne..."-Erau considerali^proqtilbai;m interef c{ nu erer
plofti, ci, dimpotrivtr,teimai inletepli. ifiiire"tau un adert
,i:Entstro imoui cimentului si oietrei Dentruca temDlulstrse
'mrtifice.Dar^existtraltcevaiafe te Coininaqi, dactriq dori sit
,.rit ce sint zidurile fntr-adevlr, v-aq adund in jurul'meu qi,
'li,
'ri
necuprinsin cirvinte. tlh tn om.
'rltnom in om- ati tnrdta
lnv"trtasit
sil le desoooeriti aiunseweodattr
descooeritiftire a aiunge i
s le cunoastbtiin tniresime. clcinu bxistacuvinl carestr le
. Ctrci ceilalli gi inchip-uiecd lumea este conlinutit in o- mqntintrin bsdnta lor. Si nu vd arlt decit semne.asa cum
ynJqgi cuvintble'oameni toi r"i""riur.'iJ i iererJr p"rh este si seo'metria.'darsi bratele b[rbatului in iirul fe-
fericirba,si.soarele
asfintind, "*pii*i
qiftomJniul, ii a;;i;J;:iH pii, caredstEtnsercinia, gieadeb lume, qi pe careb ?p?r|.
hitectura,';idurerea.
si liniqtea.
l{gctura: qi durerea,
qi linistei.Dar
D;; ;_;
eu ;;';;;:;
arir'cuno3iui ;;;t:
;h'ut}ra
rara_munretul pe caretrebuia s5_lmute bucattrcu bucati- c-asicelcevine.u.ofiilil"-JJ";fi;A t'e;;;;;lfiiiii
geylte fiind trist,_dar_undevedeli
cd ce.ldtaltsar fi schimbat?
grgd, desigur,cd geometrii,atunci cind deseneazdndud. nci jGs.ea6ninf CetoJiiugieiiesJe
iubind.gi undevedegi
-r:,
19,1in Lnmunue
lrg !n miiniie lor
lbr adevarul
a[evtrrul acestor
acesioi ziduri.
iiOiri.S'iSi va
etesane consrruitedupdplanurilelor. CaciziOurife-sini
va fin nosihit
nosibilo oeltrlaltse vindectrde dragoste? Clvintele incearc{ strcu-
natura $i s-o transporte.Astfel am spus ,,munte",qi
Ld-gl1r_pjl,Tu geomctri.D!1 caregeomeiruintelege;dur mit muhtele tn mine, cu hienele gf gacalii stri, cir
llrTl^o.rtllla lor ? Undecitigiin d1senele
lor c{ zi"cturite
s rnile sale oline de tecere si urcusul 6trti inspre stele,
un.dig 1 9e.vepgrmircH'FdAffi;iri ;:rrenea scoarr
@crurul' in interiorul cireia se ridi& cetateatemititoar€- la crestele^muscate de vint..] dar nd estedecit'un cuvint
Unde.vedegi
cr ziduritesinisco;it;"-,itiiE*oure trebuie umplui. Si cind am spuszid, trebuie, de aseme-
si ctrr sI umplu crivtntul. $i geometiii adaugdceva,qi poelii, Ei
sclrmbulde generaliiin 'eternitatea
p.ermlt-
-D;; fortdretei? ritoriif qi copilul palid, qi mama care,datoritd lor, poate
:11l"d:!i,piatrr,cirfi'ent
gi'geftietiia.
protectorii unui vas sau a'Ae"pofipentru Oestinulfie
rlo.iiG'iiit linistitii alncLlzi laptele.flird a se temede
linistitl in foc nentru aincllzi
lar eu cred.,tn primul rind, ih deslinele individuale.l l. Si'Oacaimi eite posibil sll rali<inezisupra geometriei
cum meschrng$nd attt de limitate. CIci aoeastilunictr ilo'r,cum al ralionA asuprazidririlor inqe$i,pE,careJim;
este fereastradeschis{spre cunoagieieairime"erii.- ililifi;l16'"?i'i'd;i.dd;d;iiiiSh'"'e*ioiipa
primtrvaradev-enittrfloarel $i pen-fi';]nE - .i- primeuiia s€mnestefals dup[ un altul.
nu dI na;terela flori nu repieiinte Pentru a mi se drtrta orasul. eram condus.clteodatd,pe
-es-te. nimii.
nu ul unui munte. --Privestedralul nostru !" mi sespunea.Si
.^.,19:l:, ^Fll{gtrt importanttr
dragostea
at admiram a;ezdiea stiilzilor' gi-desenul^ziduri1or...,,Iatl,
r8r.i:t*#i.'.;T?ili.Tlli,ff;
ili''l',q"p?i.ffi
insemntrrhte
j; n, itupul unde dorm dluinele. ln zorii zil6i sd
sc in clmniadin care-siextrasprovizii Astfel,oamenii
luminaoeoseniiaceiliari,-["stii inlunrrul gi recoltriaz6.$i mnlo.aie66 animale.adric-inspre
rilor ca lanterna unui vas,r".o, totusi, al-unei vieti
tuoase-acirei geutate nu por s_6mas6i. : qi piele fructul inuncii zilnice. Cetatealgi rilspinde;te
Zilt:rile ii ih zbri si-i orimeste la ea tmpovtrraii cu provrzu
i
-lamtrlnchis[ tiinfolosescdli:pt inveliq.gi aceastacetatecG
teacasa.$i iceaita ErJastre- noarei ud
iarntr.Omirl es'tecel'ceproduceqi mnsdmtr.I-laffi de
Iq oeci, stuoiind, lnainte te toate,'problemele slle qi

[.,
T.,Jft
ffBi:,?ii3,!:iT.ffii1,ft
:ilu^11l"t9iaoraqe;ie"carE
r*:lst*iii'}iH
rei,,ainmn;uiiiu ziduri.$i n
linistrtnd furnicarul."
)ar al1ii,
Dar pentru a-mi artrtaoraqul,trec€aude parteacea-
altii. Dentru
de pe--ce$lqlt.mal
ca str:l
a fluviuhii., ga admir de
str-l admir ne cellilalt mal Desope.ream,
Desopeream,
V samrnlacopacului. lmportantsaunu,bumpot
aceastlintiebare.pentiu mine nu-ar'e-ini"1",_sestiri
'"ed r
? lr din profil, in splendoareaisfinlitului, casele,unele mai
siunde, unele mici, altele mari, ;i
:, altele mai sgunde, ii s{geata
sf,geata
[r,
ll,
spus-o,nu trebuiristr ftagmentezicopaCriipentru a_i c'"
noagte. elor astrtindca niste catargeneguranorilor purpurii.
' imi anar'eaasemeheauneTflotE sata de plicarb. Iar
_ -DuI caregeometru cunoasteacestelucruri ? lqi inchi6- rlI oras.^ului si adevlr de qeo-
stabilAqi-adqpr
ordine stabill
orasirlui nu mai era grdine geo-
c{ ingelege
zidurile,devreme'cete construiJite.lii incni'mn plmintului de cltre om^in
r, ci asalt al pf,mintului omJn vintul croazierei
croazlerei
cil geometnasacuprindezidurilein intregime,fiiildcee iG
spun&m, mindria cuceririi. tn fruntea oragelor
-latf,,
70 t Antoine de Saint-Exupery CITADELA O 7T
..*__,_."
va fi adu-
mele voi Dun€comandanti.clci!.in creatid omul isi el;:bil * Dotolindu-sesub cenuqd'atunci cind fiecareisi
bucuria. si ln eustul avenduriisi?TifiEiiliiei." Si ni e"raru,r: ,,: - unulrecoltain rililtii^liiuf copiiicare'se'jucau-pe
meifOdvirat, ilici mai putin'addvrrat, ci altfEl...' iin, rur?inJr",iuu *egutuisauscaunul strude bf,trin'
Altii, pentru a mtr facb sd admir orasul. mtr luau cu e nil' ,=.i]iiiJniiii, oibqur se
"Lino,iiil", odihneqte asemenea foculuisubce-
intericiruf zidurilor si m[ conduceau'la'temolu. Inrm" tout. mi!l!l!t sperantele'
ii toati; .rtigf 19-ut" de a
Diltrunsde liniste. umbra si rdcoare.Meditam.Si meOirror,, 'rlj cate avinturile, toate temerile,"toate'elanurileinimii
inea mi se plrba'mai imobrtant{ decit hrana si cucerrir ;;;trt;;;-itiipingl-,-toiie'proutemele-care-qi"!13-pjr
CIci mit.hrdnisempenlru a trtri,-treisem pentrd a cucer-'u 6ri:u*", t"ate nuvo'rucidepindla zi' toarcam-
am cucerit Dentrua mI lntoarce.si a medita.si a-mi simti inirma, lilrniile "rlte"caie
carenuvor descoperi nimicpins-n-?9ry91?t9::t?::;
mai plin[ fn odihna liniqtii mefe.,,Iattr,sp'uneam, ado@lr ffldt" ;n;i ittiin ;'d;;ft]" iparenlamortiidarinci
decit frin sufletul sdq. fn fruntea-ora$uiur AH; u6# i'iiiii""ii?i!"'iita &le nu'rotosedte
om-ql.ui._Nu.g::::::::::::::lqsH tunimic
meiivoi?sezi 6oeti si Df'edti. Iar ei vCIrfaceca inimile c L acest moment, nu t"linttt!i-"I]T!^iT
nilor sd si tnnbUit6zb.aSi riu era nici mai adevlrat, nici *"i", deindatl ceva agiiaroiul, il ya red.aca p-e9 moqte-
".i"'fii"i[it1,ii
putinadevtrrat,
ci altfel... iqi va relu?cautarea, ura
bucuria'suTerinla'
m.lin"*i" ciulinii qi
la ciulinii qi
Iar acum,-lnlntelepciunelmea,-dactr
folosesccu\ .i'.h;rio ;"' ;.^t.ro.r ilo" airine
*ffi'.:*bilil'iii"ii.iJ"ir" se ua intoarce
,ft in" seva intoaice la
,,oras",nu o fac pentru a raliona, ci pentru a numi, pu ffin';i.'tffii tnainti"u, ,G sintaceste deima-
depozite
simplu. tot ceeace el imi adirce in iniml si exoerientl r
m{t"mi deo omenire
inv$lat, gi singurltatea mea pe srrldull'e sale, fi irtil separeevident4, dug aE.d-'-sP-}l:
imptrrgitdin caselesale,qi glofia sa de cuceritor, gf oidu ninrufle{itd gi aqwea s-o s-ciinstruiescr li-s-9Yqptu
admir6tddin intrllimea m'untelui.$i multe alte lucruri p c dG;1ft'.i6 o" mis,carioir6rite, legdturalimbajului nu
"4b",;i
re nu le-agputea3puneqi.la-careriu mtr gindescin.aoir:
ment. Si cum m-as folosi de cuvlnt peitru a rationa-
ce,eace e adevlrat dupl un semn,e faG dupl un altul..

XXII

Dar. mai pres5 de orice, mi s-a impus.ceva in priru

mostentrfl oamenrlor.mostenlre De care sl-o transmrtt[
altrfia, din generagieiir gerieralie,iaci dacd,in liniqteaioti
mele, colini ora;fi gi o privesi pe aceeace vorbqt'e iutriul
surfuindu-icu o btiriOeieam5,slaupe ceacirreaqieapt{frm
arcereardzboinicului, saupeiea caie-qipedepseqte'sen'im ffi;;ilrc saucar1i.CaciestevbrbadeatitudiniproP
rea, sau De cel ce predic{ }esemnarea'sa-u sauI
dr-eotatea. uale,g"lgi.':i:1i"',*:YlJ*
t*.i; ii;-;aAe inilivid
tsl g{e invrljbegtb mullimile, se ridicS-pentiu rtrzbunmi ffi ;.il;ffi 'ai''iii-si"d"iil'-ll:'L":1;llLd**.f"",?h11
'-----fi"
dem6ntezin pd4ile lor qi nu mat
-0"-
lgr. qi i4 aplynreg-celui slab, sau pe acela ce sculptead n tJt-:T, iriso'.t"u,
obiect de fildes.il ia de la un candt si se aorooie oascu m 95! rt'.rv':t l"^"#",1^- enirrr c:re .t eama'
ffi#{;';ffd:;"i"i,il*"ni"I*t"clrelarn4dras-o:l:ld:;
'Erlrrr., '- '"' ;;ili;;aca voruescdesprEcapre'9i'
de perfectiunei'carese slseste iir el.'DacSlmibrivesconfrntl
atuhci cirid adoarmeqi fEceicel zgomot ce se dtinge,&q€r- 'q'ili,#jAAirLrq::::"*1"$:*,i$,':n'tL
ryre carenl.voi q qT-,
ffi f:iliii,;:'ti'^piitiiiriitiu
^^-anrx in+ari^qr4n. se ransmtte
if
neacelui al unui ereidrcare a fostiovit si incl mai"cintg-s. ru ; $i-diniubirein iubire'
oragostei'
liniqtegteca qi cirid soarelel-ar ft agitat,'aqacum agiti ul ruL ffi;'ffi;ffi#;;iilftI".'Di'
rc1si6 mncreni-re ttr-ti*.iii.'Oar ddcdveti
Oa'ce ruoecontactul
velirupe contactul
"" peneratie atta,
alta' dceaSll
aceastacragosrc
de dlbine, iai apoi vine searacare i6 obosi:stearip"ile.si w- nnsurtrtlatr intre o^ginii"tie
r ;r.ngurd -o !iti 9t1g9j1'
lnrrc vete-
dat[ contactulintre
i sinsrir[ dattr
ge parfumulflohlor, gi nu mai existl adieri de vint'pentic I m $i oacaveti rupe singurd -!'nla:tul
va mai fi declt falada
ardtadrumul. Cind vtrd acestelumini stingindu-se,iar i.r:rm- ea
i &d;iiin aimat'a-voastr"d,
--"tE. nu
"*
 ,73
CITADEI'A I
72 o Antoine de Saint-EruPdry
.':': putea exprima qi cuprinde
unei caseoustii si se va nlrui la prima loviturtr,iar daca fiMri qi frunziqul sau,care nu s-ar
rupe contictul iritre morar qi fiufs{u, ve{i pierdetot c€ e =ii t tFl$T.:t#Hnrunoe cuobiectul
formulacaredesemneazl
de'nret din moard- morafa $i fervoareaSa,5i cele o mie n'
;tft;i *^nu *i*pti't''ti.eG o mie de'aiituoini czrre# *rTffii sr interzici
qi9.1imel9i9s
iustincl qreu prin rltiune,'dar care existd- ctrci mai m:li' amaflatcr e zadarnic care
g9"dt-4itnn:i' veneau
intelisenft sedna in lticruri a$acum sint ele decitin cuvinr - !T ra.pono"um confundauordinea'care
dar l"e ci:reti sI reclddeasii lumea prin simpla lecturl 'r
'"ffioftiiil
Fmi vorbeasca Jr-Oin-eidar
oespre
i.ii,it"t!, C"araniareamuzeelor'
ctrrtilor. car6 nu sint decit imagini qi rbflexeneputincioa<tr tiu"i"f" et"iqFgP}t ordineaaici
van'ein-fa1atotalittrlii experienleloi-$i faceli din om un en' ceci{-e-u
sp-uncr
mal orimiiiv si sol. iritind cI orirenirelain mbrsulei estersr
ment:a unui irSorb care crelte ;i se continutrin altul. :u
putereaarborelui seplstreaztrtreclnd pgn nodtyir qi rtrsuci-u
iamuri. $i am de-a^facecu un trup-qi nu-mi dau seamze
lnseamnt moartea atunci cind privesc din inllgimea.ceq
mele,clci aici cad frunze, dincolo nascmuguri' Eltotql truuull
wn*#';ru*:ryt"
r}i aceastaurca rnsPIt; .T""r.iiri-iiiiginitor
ffiJJi'?1'"*#:iiJ""Ha;;;l@jotiqglecarJnudire
ievisteto-rini-
crrlile
dacr i-aqidT; uoii.tot' ar imbundtf,ti
me dle.$i,
solid se DAstreaze.Prin aceste schimbtrri filf,runte nrnm *Entece aratao oro'nfilti-esi" inl"t"ptione
a Domnulur'
esential nt, este atins qi continui sI vezifmpl{ lnal$nOun ,hiruindper-sonaiere,fj#1";fl'.1?li?.%?tlJ
ai*
hambarul golindu-seli umplindu-se,poemul intrumuse:m ml*A?ilf.:*t "E:li*3l'ff'f
Rlffi ll'"#n;;m' pentru
o carte
si marsine; rotundtr a ffntinii lustruinllu-se.Dar dacl ssm ordine'
Fffi+1,fr:::i;d-l'pil; d;o cartein
ienera"tiiteeste ca qi cum ai wea sd reincepi omul insts Mi
iniitocrit vielii sale !i, qtergindu-idin minte tot ceeac€ frl' %jii. s'.p^utegsu.porta ceea cenu.se Pg!#"Jt1#3i'i?t
siritea. intefeseasi hoiea,-seinlocuieqti aceasti mullime ue cu
contradiclie
ffi"'i'.5.,'"-4itrrt-'nitrg:,t"J#Fnlf'.?
J; iri;litii,'intt iai intrr in
cun6stintddeieniie carne cu formulele palidescoasedtn:*
cartel suilrimind toatf, seva cirre urca prin trunchi, neslr
-
transinitihO oamenilor dectt ceea ce foate fi codifica: $r
cum cuvintul falsifici pentru a cuprinde,gi simplificl Pertrr
ffi9"'1,#*,"ff."fi$'r1#:ris$:::S'#:'F*
g H#lTlii,iff5,p""'#ffi;ffi A;ft Illd'poate'
a-rcu-
a explica,gi omoarf, pbntru a in1e1ege, ei inceteaztrde a u 'li: m-eu-
pe mar
rrnde pe weunul in tot?iiiiii'-iiroome,liul
n"tonti1yti in intregime?
fi hrdniti
- --Dit'"u cu viat5. -tr hr.;tedaduri, fdt6 ca#i"* ihiri' ptt- ueneraliimet'
spuri : Este bine strinlesnili gen?.Tadinastiilor I *le-doudno ," n"uia"itiii" .iii,"t poelilor
i1tl,S iare ar cinta
dactrdintr-uh mic grup au ieEit doai t[m5duitorii mel dn ir:r slorific6oo."nrift,'ilii
disounindde o moslenirecombletd9i numai de cftevas;":c' *&?'onu iut
te-'voi avea in cet6 Oin urmf,'tlmf,duitori cu mai muh il estea seopuneqi altaa secoltlazjge' -"1,1:
decit dacl as llrei selectiaasupra poporului in lntregi: u'
as alese nii iotoitilor si'ai matiriloi. $i aceastanu insea-rrd
ca inlius vocatiile. ctrci acest trunchi va forma un nu-i'm
ffi.:*hlutfr4*t#*il:iitr:g#
rfri diferite. Ordinea n mS.oblisdla creatte
destulde'tarepdntnl a-i puteagrefaramuri strtrine'Iar dinrmu rr :rin unul singur, t;;;;;ta;idin-e
mea va absortrisi va trdnsformaln ea instrqihrana nod x Hil;[,:d:ca"r!]rlly#:':iii:iimr+ffi
te
t :Lrntri6 icliil e. [i _care*es lq?r3i{':;
carevocatiilei-o vor da. pentru a H# ;?f.' ceiiti.a a" u
crea.orolTea'
""'"]::
Cdci,6 datl mai mult, am aflat c[ logicaucideviap Si dlt s:l vorba d6 a refuza triuttt-meucape nigte
nu continenimic prin ea inslsi...
-- r=rut retuzvialaEi-ifi?"ilil;ioin p3i-11eau atins-oeste
O"i ft.etorii ie formule i-au inqelatasupraomulu- *l
,d:'i de-alungul c'o*uTui,'orqi""" o
rd:r-15.De asemene;,t;a ieoucodmcniila a nu fi decit
mnfundat formula, care este umbrtr platil a cedrului, cu ;'a:m! pii"'l t" *-ar seduce termitele? CIci
din volumul, greutateasi culoarea lui, cu inc{rc{tura :'i or l::,,-iie de termite'
74 t Antoine de Saint-Exupdry CITADEI'/I I 75

iubesc omul eliberat prin credinta sa si lnsufletit de zeil rrl

cdre-i aEez.i4el: cas8,
3lej ts1l domeniu]-ihp6riu,
{^o4eniui dstfjl incit
imi,irriu, astf6l srrru,
incit sa','
poatl T,-_qr
oricind
oricintl :.
schimba in ceva mai cuprinzdtor
^i4."1 deci: *r:
cuorinzdtor decit
insuqi. Si de ce nu i-ag lISa Strse cerre ^inrre dil
te'intre ltiinO a
df, rtiino i
miqcareicarereuseste te'cuprinoip" toit" u."i* cenu-sr2*mr
tinta qiqtiind
lintaEiqtiind
linta !L ctr,
ctr,pentru
pentru seimpfini,
a Seimplini,omul
omultrebuie
trebuiesd cr€e-
sdcr€e
nu s{'re!pete.Ciii atunci n-ar mai fi vorba.vorba, Dentru
pentru el.
el, dc$
de-t
de a' consurhaproviziile ftrcute.^ .iind. in'
Stiind. in'sfiri
shrsit. ctr'to:L
chiar ;i forma i.rhei.grgne trebui6 sd cieascd,si sI-traiasrL
;i XXIV
;i sesd'ffaffifcirme,.ditfetnu'va fi decit moiiftq olUieaOemrml
sau rutin5. Iar eu deosebesc
osebesq continuitatea
continuitatea fedE rutintr.
rutin[. Si dau-
d€LilF
bescstabilitateade m,o4rte.
I Nici stabilitatea cedrrihii, nrq'o Mi s-aintimolats[ reflectez asupracelorceconsumd mai
imperiului nu se inteihi:iazdpe decrepitudinealor. ,$sm e rliil.i;;"4il-estlef eite minfiunaqefilor de stat,.ctrci
bide,spungeneraliimei,decihu seva inai schimba!""Darar ;Jili;I; .t'intul lor sttreficacitatea
urf,scsedllntariiqi le spunmoarte oraEelorperfecte. li.p-lt"l::tlfl*;tocesc
din miniiuha'
h-Iaieiis*i irecte lnsemnate $imi
rsra in acelasitimp in caidii i"t"i*si. $i dacrnii-aminvins
*ersffii t;t'"itfi"t, tfueni ora in car'emd voi inf61i9alui
rs r r r w r El t
*
XXIII . arme. N\41'
E* a o*d f, -t [a fel estecel ce scrie poeme qi scoateefectetrigtnd asqPra
-,
E rf,u cind inima o ia inaintea sufletului. Cind .-r:r^- ^^^^-+^+^
tculiloii"""ptute. r\;'.ri ^"i afantirl
Ca"i ii efgclirt-09 de sglt$al
scqndnl este ceva'Dar
este CeVa. Lraf

tul o ia inainteasniritului. : ffi l"^;'il;1il?t*.rt.t.!rCi-p'en1r-uu-n-avanlaiPfrsoryl

Astfel, in imfierluftneu, bm aflat ctrbste mai usol S gr'rHe vasul in care se geseq@-comoara mqga' PqnJnra se
unqti oameniipiin sentiment.decit prin spiritul ce dornril ffiira," niineazl posibilitllile de
sentimentul. FAiSindoialtr,e semn ij spiriiul trebuie st & -expn11l: _9"_*:::9t',:
;.;'#,i:mtru';-;i'i;;'lumin[fncendiazapddurgarat
vin[ sentiment,dar c{ nu existtrsentimeht caresd conteerlmr in" mhfi iiafcenusd la dispofrtiacelorlalli' Cind m-am
primul rind. .;it cu
;nuit ;i erorile
e.rorilede
ae siritaxa,
siritax[.n[ pot nici
mai pot
nri mai nici mdcar s[ pro-
m6carsa.P.ro:
'scandalul
. Asrfel,qryqfial cd :r+_geBuig4up,uqm si sf, impun prin bizar. Dar nu mal pot nlcr..sa
^q9{,ggjlg*za
flnlelor multimii. CIci inslsi creatiasa trebuie sI dev'rnifo' umuseleavtrhiult111lit'q1,911"-Tl1"l:Tl9
€xpri4infr
tr t'*;iiia;;;;J.ii" aceste selnne'clipiri din ochi,t<iat[
Iffigj",lil#1ffi;ruH$
p?ntec._Hrana
pe cdfe-o'"ffi6qirj'fieUuie s-o schimbein b-
*"rtfili;bs"i6,l."tt ..0 atit deindeiungelaborat-qi care-mi
Frmitea'sadxprimce.aveammai-1yt$,t_1$1":-T.-,u1,lT
mecsi lumind. ffir;i ;;;t.lnou-mi instrumentul.$i instrumentulcelor-
Vecinul meu a ftrurit lumea fiindcl o simteain inirnn fl1 ftdni
-L
a flcut din poporul sdu un imn. Dar iatl c{ boporul s&.rs f"t este ironia, care nu aparline omului, ci prostului'
teme de singurltate qi de plimbareape munte,cfnd acesrerc Se zuvernatorulcare dominl gi este respectat l-am loloslt
dasftrqoartrsub picioareca trena undi profet. iar acolo - & ;id;il;i"-"iJcti comice,iomparindu-l cu un lnlgar'5i
ilceni nu se aqteptala indrlzneala mea' l)ar a venrt zlua ln
lfgut-9l,]$atqle,9i intgrogaliaglacialtr,|i tinis,teaglTpr.q* *o 1ce am amestecatguvernatorqi mlgar atit de bine, incit n-.am
ilffi;;;";i*;riiif rioa.$iamr"uinat g+opt!i--
o ierarhie,
lhue de dscensiune, ambitif fertile,o imagine,ag$nqogt'.-
acela vor aduc€mlere. mt?-vor fi avut drentul de a rftftu tatonsu mat'Cdftroara €eTe-Ea Jglqgrq' Am Ierul: 9n
mul{inieh. -S.i merel aceast4"ifr"iEfE-{Fd*peie{i-
dmar5. fi^rdtL,l lrE-r si i-am risiDii-iifndle' Greqeala,tradarease alla ln
am Spus-o,himeni n,a cuiiosCritij iiniilinire vesela.Sr :@ ffioi ii. oacem-dmp"ututfolosi,distrugindu-1,-de guverna-
vd ridic inseamnl ctrvtr scot rlin pieieafi61di sa dinrr{ -.r{ r"fi;t. tttii il cieaierl. Mi s-aoferit un prilej de a mdex-
 CITADELA 1,77
76 s Antoine de Saint-Exupdry
tabffl
prima. M-am folosit de el pentru a-l distruge. Astfel au riu:netiputernici. C[ci nu exist[-fidelitatedoar intr-o
.[i'l';de.c"r'il-""Cr"oio"io19mer-eucredincios**
trtrdat. ,Hiifi credincios'
Dar cel cescriecu viqoaresi isi ctrlesteinstrumentulpen- iuircelce-qittdeazato#i+iiiaii-ir"ol nu 1l :tt"
voi sprijiniputerea
a folosi vehiculul, isi alcute irrrha intieOuinllnd-o qi,'asde- Eramnevbie oe o cetaie].lieinice 9i
isi mlreste resursel<! consumtndu-le.Si cel ce-sidomintrpt* :e outreziciuneaoamenilor'
tiifiiifi';-#;utttr esteun
o'orul. iri ciuda sreuttrtilor si amtrrtriiunilor, brin aderdrr piir"iriunii'crcioriceopertr
nu
:mspreEternrt4.E! nb.1.t-e le
buviniului s5u.si"isi spbrestdsarantia pe mtrSrirace se foii-
sestede ea.a,ielaia fr urniat in rezboi Si cel ce intemeiad
seirtimentul grandorii, construieEteinstr'umentulde carer
ffil'filiilbnip":ry.if$i*1,n:l,lil;1:?"
;!11i*::: :1T:'1T%-"
H;;i!*:*:*f treziciunii'
"
va folosi miine. irti lni[ta minunata oiru6-t""'tu tuiuroriln t9-11lil1ln
"i.:;""t"ll'TJt1iffi',t1i.fi
;Llil'ffi i'iiniii"e"rili"ie'19tpliLt"l'.1'-t"lTlil"1lii:
1T;#i,li",1Liitiiii,"riio1^&.i"iii"i'orbhdeunveh
conducltor'
XXV :ii utninooiau acelaqi
t-*1"r'"L
(. '--t 'fl'*'r"*#€ &
ceamchemat
taraDentru le-amspus: ,. i-*o
"i.fiilriili
- f.fu aveti menire*-sa'uheetismril-in puiul de om. tt* ) xxvl
str-l transfoffiitilir furnicr'pentruliala ile turniqi. Cm
putin imi pasddacdo'trfif€ftt mai tult sau mai pulin Frr'
cotisit. Ceeace mf, intereseazl este sI fie mai mult sauml
ouiin om. Nu m5 intreb in primul rind dacl omul va fi sr
hu'fericit. ci'care om va fi-fiiiciil:Si nu ml-intereseazaw
lenta sed6ntaffrTrii shiftuit saua vit'elor in dHul.
Nu-i veqi coplegi cu formule goale, ci cu imegn
purtitoare de structuri.
r*--*.,Iu-i ve(i indopa cu cunostinte moarte, ci le,vqtijtrun rn ?
sti I AstfdffigEsriffiJAinlerdge.: l%r"ri. imi spusetatf,lmeu,{-Ei va strigadesperarea
,*ti-GhliliJ6, casa-tvezicrscind'. -r ^- ^^-^ d m,rrir
-"Nu le veti iudeca aDtitudinile numai duDtraparenu lr
uQurinltrintrlo"directie Saualta. Clci cel-Sarebhrirtatcel m StHil1ffi i:'tr"ffi
mar
;ilgiitff'.fir?,.Qlf
lostea.
Eostea.Nrcr
Nici mai mult' mai
",*1":'iiii;iilii;-t iliinr. No remi'e'
Sl*Sq#fillH#l:fg:.$teXlRqireuEeqte.veti!ine.6N' ia'i
zaruri
Nu v4 ve[i opri asuprafolosirji, ci asupraerea[ieintr$r,
astfel inclt acesta sI-3i qlefuiascl scincluracu credil$ n
#il.}i :n"ft":,?ilit'iri*ff,q
in bnteazi uunestarea.
ti""it
qe
iiii ioii qgqlt atunui
lege
',,1
191
onoare.si o va slefui mhi 6ine.
ii vi:fi invafa respectul; ctrci ironia aparline prostulu nu " Hiffi* .p,,r" N'P."!i
Jn"li111'.{YI31,
1u1n1 tn::
esteultarea ngunlor.
Veti lupta impotrivalegtrturiloromului cu bunurilem
teriale.'$i ieti qrpaoau.!i-i ppiutdc om, inv5[tndu-l_scgq-
w+iilllliidut''utnlx*3$thE ceea
este
ffiilE1Hi'ilLt;?;#h?i'oi'i"iGo1"l^*u.^"l"r
ce
estecd Dutrezeqte'ct
batqa ina i ntd'ri6!{t6,'?dii{afa-9-c;ria!q1e, nu va ,F* Si nefericireau.?ttui f"ptos riu
lru'rsrA. intreproviziile
..:-..-^ * -----
nemrscare. i' : t
--?
;iFl -fi d:.imii nuii rezistl ii'ci:iiii'Irib ibo"nt"t
ii'veti-hvata meditatia slrustrciunea, clci astfel suflld rc
seIr rgej1s $i b-bu e ar putedr tr:-r;*
i' c_
nni&e diErgoffiAftrc bioiooraqveneau.oin-c-i1il1::T*.:i-l3l1:,3i%-
iuffitfaiostin' oesiiie.estEsontrariul dragoStei. *'sl?'1i"l',iiffi
Tnrneuin Jurul ilrili-di{:k":*J"".1i"?'*'t}fli
se "j ;.?;til;
ffirsrt de urcat, "t*P
.tl
;t;i'.ttui vritcanutui'
.qi
Veti DrfpciniinTncilna qi pira, care,desifur, pot f.-r:tn
ffil li,li1fiffi ft1;f; r.ii'sr"r.ir erupfi..
piegatinou-li
omului qi, ii aparenl[, cetaiii: Dar numai ficlelitaiea.-rsu

i,!r{
 CITADEI'A t 79
78 t Antoine de Saint-Erupdry
Se lngrf,mtrdeau,deci, ca in iurul unui mister, in prea':- l?l":il"'",''rt!LF!th."tri'fi
:.P;?'f,'lf,t'ilr"ffi ':J"l
ctmprilui leprosului.Dar nu eiista nici un mister. fisurjlefericite
- Nu-ti faceiluzii. imi spuneatatll meu. Nu-1i inch:u :at.Siprivinocuaspriri!'liffi'r;'i;tqf.cdci Dentru ce
iiuiit"ittite?Ssucite in insomnie,ii mini-:i' rr'eiaupentruei oecii'iJiii;il4; "i"htoare'-si
oe,soeraiea'iu.
imp'otrivalui Dumn6zeu,sauimpbtriva sa,sauimdotri\" .T -iiriiiii"iiilericrre",*n*ll1f
menilor. C{ci nu existtrnimic in-el, decit absenltrcare crffi' "*Xiil"*"i""Uipili
#;i!:t*.';Ti3l:i"turu;qpgi,..up"!i,idli'p;'{"tl
un coEla
Ce poate aveacomun cu ceilalli ? Ochii itEiirg; iar braleiei
cad'ca niste weascuri. Din orhs nu mai pririe$te deciit m srshenelorri coborind,-ili-ti ihatiimea'calului'
cirner[bdareca negusto-
ig""i6t iiiiGp4rta-t,Vi"ginu-imhinraneqtr! decitcl ll sry l'iai if,ii"i'iiingttii. $'"tteiiino qi care-provocateama'
nimic- Nu pry
inseamndnimic- sd-l umple.naocriie-hidttiiite
ti'col nedeslusit.Un sp'ectacolnu u inseai.rnd
trdi decit din ceeacdir?nifgnfllrtrrtlieqti
1ury
decit din.ceea.s -1 ca.i,;;i:;,'4,.'o*."llil;li;;i*rf
i3;lil,f;lfl';
estdatftifffrTne €Tntt:tm depozit--El'er ftfi dactrar pro
it'Li''"','il;tr[',J:{ifX$fi
f,'F!ik;itri}i'",;;f
ffi .n!?sffi
bTeffii-crhdtrriiffi.c5ia pietl-eTi-arcontribui la edifi ca:ce
iempi"t"i.oii tu ttrn€fie daL " *- @!i-se*Eiadaggs-tu11
4 1;:l+*1H,,P.ilff"f,TfJ
'i'otusi.s-e-fihiramintbriit hr
un obicei.Locuitoriiveneau
fiecare zi, inouio$a1ide mizeria lui, sf,-qiqruncedarurile u
ir-. rotu tii*itoi 6-i inereoeaucirirpuf $i iatd ctr era se;fo
HhrTffi :irll's#I"'fr
ii'fr
?h:'"f tti;'$1"J:1i
pltcts.ea-ta'
aqteptarea
;i ;;;ifi ;i Cunoaqte ;i careerau
imnodobii si imbrdcatci'un idol. Hrdnii cu cele mai t'rc Darcear fi pututtffiUA; ausotutt?itgi9p:1io:meni
mthcari. Si'cniar. in zilele de slrbltoare, onorat cu mu:rd J" ?.Nu asteotau nimic'
." i,fii it i" ;;1 il;#i;;iii
'-Yen mi-aspus[Aiffi riicimlcarsa
$i totuqi,'dacdel aveanevoie de to1i, rSneni n-aveaner€r .N; maipoa6 a
de el. Diipuqgp de.,toatebunurile, ddr.nrfa,y-qa-hunuri de oL* caieeste aEteptare
nt. ** ii&#;ffii;l; fiiitiseald;
" oamenilor.
- Asemeneaidolilor de lemn, imi spuneatatdl meu-!E
care-i acoperi cu daruri. Si in fata lor ird ldmpile crdir-
ciosilor.si'fumes5aromaohandeldr,Siseinmulte$tepodc@ XXVII
lor'de iietre pr-etioase.Dar, iti spun, mullimed care arus4
.ije F"tr"ldo_lEg
imtiogillqte, crl
pietre se lmDogalelte,
idolilof u$F4
lcolilor Draun sl Ei'Dletre
Or, pemul
- Mie-a parl!,?^ilTf HJ'Jlltl'i'fffiih. J}!1ff 1"';
5Tt*1*?,i;*ffi
coDac. a trtri - iTtffi
?ft#hffi
inseamntr
" *$tra';r-vxtrt"]"e
-*$iTAIif v*r'trr Tep6s
a ffi
Pl?lmddi d t
fh?rfxTi'iffi:#H thffi %ffiHi:'6;ild ;t inlereg'
fcp6s"ieq oin
ieqino
T"d- I s5u siL
*'lH tiff,"I?li"i3li3;orqr-e
olinibindu-si asuDrahoastidprivir'eamoarttr.Mafinacoesilf,
.,Jq{ti in:g?*'up i'e9iP,"
ircestui zsoinot care, totu$i,incerca str-i facd plScere.oe$ i:ati'iericiiea-osimti in tine at-
valurilor-m5rii. Desprip. dp nqi gi inaccesibil..lardac5.cine* .'l#i&;;-i *pi."q;i'{; pe €re-am vazut-o
din multime ii ardta'mild,il priv6acu un vagdispre!...\: u- hma unui truct plrn $*;"d;'-$iie?' lniinitd' aplecat5in fa1tr'
lidar, ci'scirbit de un joc fAiI garanlii. Ctrclice mill e aert masindu-si pieptul
"o"it#ni6ul
deci,la.dreapt'a.T93'
carehu ia in brate oeitru a legnna?'Si,in schimb,dacesru ffiff";A
- !i deaqezarl, Si am ff,cutsI
animalic in el in& ii deqteptaininia 0'ea fi ajunsspectafrt s ,,Veni1iincoace,tiiiiiti"""i-nef6rici1i"'
milinga'mei"' le-amspus'
curiozitate de bilci, minie pulin adincS,fiindc5 noi nu m rcneclopotelepentru;i'":#"iii saTnleleg'Ei mdintre-
fdceamparte din universul-lui, asemeneacopiilor stri'ns-ir s dupf,be i-amt"putu*i'iiniiii;tiii
mmt',,O"undevirie rdul ?"
iurul bailnului in carese invirte un crap leneE,ce n€ pes&e nici bucurianu
ininia lui. cici ce minie este aceeacare nu poate lo\-1-i: tr1l' CIci nu credin aritiletica' Nici durere4suferintalui e mare
poate de6it sd dea drumul la cuvinte goalefn vintul ca:: c rc inmultesc. $i daceil;iit"dt-tufera' e rdu c{ acelanu
'poirte ? Astfel, mi-a apdrut despuiat-debog[tia lui'-F-rn :r aceeaa unui p.pgi..si"1na*t:!t-:t*o'
iminteam de leprogii din sud care, din cauzalegilor as-:rJ ;c pentrud fi defolospoporutut'
'airificf