{CUPRINS flowmeter es uh ti 42s. {22 ie iu 14. pe 16. fun has. 19. 19.1. 102. 0.3. F194. Energia wAckmintelor de bidrecarburl finde ©. 2.) ws ZAcimintele de hidrotarburi fluide acurmulatoare de energie... Modelarea volumulul 24c&mintului de nidrocarburi fluide . | Delimitarea supratetel productive ©... Delimitares grosimii colectorului | 1 ee Delimitarea acviferului adiacent . =. Pee Temperatura de zicimint 2 Presiunea de zicdmint . . see : : ‘Modelaren porozitatii, elasticita{li, saturatiei si permeabilititii cotectoa- relor de hidrocarburi fluide wee Neuniformitatea colectosrelor de hidroearburi fuide Modelarea sistemufui de hidrocarburi tluide in eondifit de zicdmint Modelarea apelor in conditii de zicdmint 2... sae ‘Aplicarca ceuntiei de stare (@,V, T, p, t) la diferite tipuri de sieiminte de hidrocarburi fluide si formele de energie rezultate . .. . . . Energia de zicAmint . Ss Formele de energie in skehmintele de Wiel. Formele de energie in zichmintele de gaze cu condensat | | 2. Formole de energie in zée&mintele de gaze.: RGIA ZACAMINTELOR DE HIDROCARBURI FLUIDE y ZACAMINTELE DE HIDROCARBURI FLUIDE ACUMULATOARE DE ENERGIE am intul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alehtuit dintr-un ediu solid poros-fisurat-permeabil saturat cu un medin fluid format din emele de hidrocarburi si apele de zichmint. ormarea acestor zdcduninte de hidrocarburi fluide este determinata | eondififte fizico-chimice ale timpului geologic, condifii care au generat tuirea mediilor solide poros-fisurat-permeabile, formarea apelor de 2Aca- fat, crearea sistemelor de hidrocarburi, si tot aceste conditii sint implicate @rmarea mediului solid impermeabil si in generarea accidentelor tecto- care au izolat in scoarta terestri rezervoare etanse. Conditiile fizico- nice ale timpului geologic au determinat in seoarta terestr’ multiludinea ‘capcane, catalogate de literatura de specialitate a geologiei zhecinintelor fifei si gaze in tipuri de ziciiminte. Indiferent de tipul de zhcimint, rezer- 1 naturat de hidrocarburi fluide este un acumulator de energie, 0 parti- din energia cosmici. La inchiderea pe cale natural a acumulatorului a inmagazinat in rezervor o anumita cantitate de energie, care de-a Inngut fimpului geologic s-a aflal in continua migcare, situindu-se la anumite pivele Prengetice, ; ‘La deschiderea zicimintului cu prima sondi exista un anumil nivel “fmergetic care, ulterior, in procesul de exploatare se consum pentru 4 aduce iW bidrocarburile fluide atit de necesare civilizatiei actuale. Introdueind éptul de zac’mint ca un sistem fizieo-chimic supus energiei fundamen- trebuie, in acelasi timp, si se accepte ci sub imperiul energiei fundamen- ale, intre cele dou’ medii in contact, mediul solid gi mediul fluid, s-au sta- cit de-a lungul timpului geologic relatii de interdependent, si cd mediile contact si-au gisit o stare de evasiechilibru, care, la deschiderea 28¢4min- Iti, va fi modificala, pentru c& se actioneaz’ cel putin asupra unuia din jarametrii fundamentali ai ecuatiei de stare. Energia este propiietatea materici de a se afla continuu sub diferile de agregare. Materia, dup modelele actuale, se poate afla infr-una din toarele stiri de agregare: plasm, gazoasa, lichid, solida. La deschiderea mintelor de hidrocarburi fluide materia, pe care o fnlilnim gi cu care » aevafld in: stare solid’ — cristaliné sau amorfi — rocile, stare ga- 5zoasi — hidrocarburile gazoase in principal si alte gaze, stare lichidé —~ hidro- “arburile Lichide si apele de zicimint, De aceea, a aparut ca uecesara intro- Gueerea conceptului de zacimint ca un sistem fizico-chimic aleatuit dintr-un mediu 5 rocile si dintr-un mediu fluid care satureazi sistemul de pori, sau, 9, fisuri ale mediului solid, Materia, in continuk migcare, se modeleazh azi eu ajutorul ecuatiilor de stare, Stirile materiel sint oglindite in diagrame do stare. Aceste diagrame Se stare sint analizate pria intermediul parametrilor ecuatiilor de stare: @ _- alcituirea structuralii a materiel, a mediului ee so cerceteazd care are, in sistemul analizat, un; V —volum, si se giseste la 0: f — temperatura, si o: p — presiune, de-a lunge) unui: P = timp geologic, pentru c& se exploateaz’ acumulatoare de energie formate in timpul geologic, care a imprimat acestor ziciminte ¢e hidrocarburi fluide partieularitati deosebite. Variafia unuia dintre parametrii ecuatiei de stare determing variabit tatea celorlalfi, atit la seara geologic’, cit si la scara timpulvi de exploatare. ‘Un prim exemplu ilustrativ este cel al timpulut geologic. Dialectica naturii ne obliga, In mod obiectiv, s4-1 Inim in consideratic, pentru ci el Nourges (tab. 1.1) de la —oo la +e generind tramsforméiri In seara micro- Structural, observabile in jprozent cu ajutoru! mijloacelor sti = Tabelul 14 Cronologia geolorict me | pointe | ae np na Pleistocen Pilocen 13 ‘Miocen 2 Oligocen 36 ~ Genozoick ocean 58 05 135 Paleocen Mezozoleh 180 230 280 250 400 Paleozoled tl 425 500je; iar acest microcosmos a generat si genereazii transformari macro, cn ‘se-opereaza mai frecvent. "Ca ilustrare, si in acelasi timp suport al influentei sciirii geocronologice, ‘mentioncazi timpul de jnjumatatire, in care numarnl izotopilor radjo- i dezintegrati — izotopilor mam& M — devine egal eu cel al izotopilor F, determinind prin raportul F/M posibilitatea stahilirii virstei geologic matiunii care contine perechea de izotopi M-F. Un al deilea exempln este cel al timpului de exploatare: omul, pentru satisface cerintele, a actionat asupra lui 2 V, pentru cA avea nevoie de pedrburile iJuide, in acest mod, determinind, la ritmurile de care avea Bois, dQjdi, varialiile de presiune dp/dt si de temperatura d7/at din 2cu- toarele de exploatare. Atunci cind a constatat cA a mai rimas materie in zicimintele exploatate in trecut, omul a creat noi tehnologii, actio- ‘tot asupra parametrilor ecuatici fundamentale a cnergici si anume: jherea de presiune, actionarea termit’ asupra z&ciimintelor, injectarea fmitor Buide care sa conduc’ Ia o dezlocuire mai complet a sistemelor ihidrocarburi din zicimint, erea de factori finali de recupe- malt ridicati. ,Materia in continua miscare este energie, iar energia se poate exprima jonal prin relafia: E=((R. VT. pd. ap cina de baz este utilizarea cea mai rational a energiei zicimintelor Gracarburi fluide, iar atunci end se constata cd aceasta energie nu poate la zi Intregul material util, va trebui completat& cu energie luata din yurse, roblema fundamentala a ,Proicctarii exploatirii 2ieamintelor de hidro- i fluide este rezolvarea ccuafici (1.1) pentru diferitele situatii din ctica exploatarii zdcimintelor de tifei, de gaze cu condensat gi de gaze. im pas va fi cel al modelirii volumului zicimintului. hee Pye, MODELAREA VOLUMULUI ZACAMINTULUI DE HIDROCARBURI Bx> FLUIDE i FEC peunaraecn SUPRAFETEI PRODUCTIVE Din misurdtorile topografiee se cunose cotele X si Y ale locatitior dar din diagrafiile geotizice, cotele punctelor Z, de intrare in colec- ilor ‘de sonda, Cu ajutorul acestor cote se alcituieste harta strue- @ 2i¢imintului, In cazul cind z&cimintul propus pentru exploatare uniform in ce priveste compozitia lui litologied, delimitarea acoperi- sf cufcugului zicdmintului nu prezinta greutagi. In situatia in care colec- ful poros-fisurat-permeabil este neuniform, prezentind o gam§ largi de cuiri, eliliri si intrepitrunderi a unor compozitii litologice in altele, mo- elarea solicité un studiu detaliat al diagrafiilor geofizice si 0 corelare adec- Yata a lor in spatiu Realizarea sectiunilor geologice si a hirtii structurale asiguri o imagine Aa ricimintului si a pozifiei lui in eadrul strueturii, permijind rezol- Qitea problemelor de determinare a rezervclor, de amplasare a sondelor, de Srire’a deplasirii cohtactului hidrocarburi/apa in procesul de exploa- yar + 7Delimitarea ariei productive se face nu numai de etre acoperis 9i culcus, ci si de citre apele adiacente, S-a creat astfel notinnea de contact hidrocarburi-apa de zacdmint, de fapt o notiune conventiona- Ti, pentru ci in realitate trecerea de la zona saturata cu hidrocarburi la cea sa~ ‘turati cu apa se face gradat, in natura existind 0 zon’ de tranzifie, a cXrei gro- sime oscileaz’ intre 2 si 6 m. Daca calec- Yorut in zona de contact este format. din strate de diferite permeabilititi, atuaci ecle mai putin permeabile tind si pro- duck titei, in timp ce pachetele permea- bile pot fi in intregime inundate, Partea inferioara a zonei de contact fifci-apa (fig. 1.1) nu trebuie si contin neapa- rat ap curatd, pentru cit datorita feno- menelor fizico-chimice in aceasti parte Fig. 11. Schematizarea zonet de Va exista o anumith cantitate de titel contact {ifel-ap&. care nu poate fi extras, fiind refinut de fortele interfaciale, Variatiile marimii ronel de contact sint generate de particularitatile structurale ale mediului poros-fisurat-permeabil 9i de particularitatile structurale ale fluidelor din 28eimint. Punctele A si A’ corespund reperetor notate pe diagrafiile geofizice drept contact tifei-apa. Zona de tranzifie este dati de segmentele T—A si TA’. Grosimea zonei de-tranzitie nu poate fi acceasi pe intreg zicdmin- tul, datorita neuniforraitifii fizico-chimice a sistemului in exploatare. Deoa- rece diagrafiile geofizice nu arati clar totdeauna pachctele de grosime mica inundate, in zona de contact fitei-apa este necesard o cercetare atenta atit a carotelor, eit si a diagrafiilor geofizice, executate cu dispozitive diferite. In privinta contactului titei-gaze, zona de tranzifie poate atinge, dupi cum indica, investigirile, grosimi de pind la 2.5 m. La zickmintele de tip platformi, unde contactele api-titei sau gaze-apai au o suprafafa foarte mare, este necesard construirea hirtii suprafetei con- tactelor api-titei (fig. 1.2), sau gaze-api, pentru a se putea rezolva multi- plele probleme ale proiectirii si exploatarii, ca de exemplu: amplasarea son- delor, perfectiunea lor dupi gradul de deschidere 5.a. Zackmintele de hidrocarburi fluide nu au totdeauna forme geometrice regulate in proiectia lor pe planul orizontal — harta de productie a zicimin- tului, Modelarea unei arii productive de forma neregulata nu ridic& probleme daci se utilizeazd calea modelarii cu ajutorul electrointegratoarelor. Dack nu se dispune de acest mijloc, forma reala a zicimfatului trebuie aproximata cu forme geometrice simple, accesibile.unui calcul analitic nu prea complicat. Modul de aproximare este diferit, im functie de exactitatea cerut calculelor la diferite etape din procesul de exploatare. Pentru o schem4 preliminara a Proiectului de exploatare se utilizeaz’ aproximéri mai largi in comparatic eu proiectul definitiv. Se utilizeazd cele doud forme geometrice de baz’: forma circular’ si cea de banda. ZLacdmintul in forma de banda (admite o simetrie liniard) este cel marginit de doui linii paralele care pot fi contactul fitei-ap& sau gaze-apa si linia de efilare, faliere, sau ecranare litologici (la zicimintele monoclinale, fig. 1.3), s = AdineineemWe oo ’ Ces 2 HAs --- + 5 Fig. 1.2. Harta suprafejei de contact titel-apd pentru un zd- camint de tip platformé: a aumarul sondet pana apa-yies; SBSERES omental Weapa . ana-tiel: 3 —"zona cute: 4 coimir exteross Sersete doua linii paralele ale contactelor titei-apa, ori gaze-api, la zicamintele ‘@a:tepingere a apelor marginale din doua parti. iZdcdmintul de formé circulard este limitat de contactul marginal litei-apa api. Forma ovala, irecvent intiinita tm exploatarea zicimintelor buri, se poate echivala cu o forma circulara dac& raportul semi- slor ovalului a/b>1/3 (fig. 1.4), sau eu forma de band’ cind aj/b<1/3 gi5). In schematizarea zieimintulni cu rapurtul aj6<1/3 trebuie men- nuts constanta rezervelor formei reale cu cea schematizala, covstanta lun- @mil frontului de deziocuire real eu cel schematizat si a numérului de sonde. cere ca rezervele care revin fiecirui rind de sonde din forma real s& egale cu cele din schema de calcul. Modelarea ar aduce patru fronturi de dez- tire, dar finind seama de situatia dia natura, de conditiile de sedimentare, tonele Marginale extreme sint slab Ppermeabile si de grosime redusa, ca stare Se pot admite impermeabile, obtinind astfel o forma de banda cu impingere bilaterala. Cercetarile Ia electrointegrator au aritat ci tn schematizarea formei fale la cea de cere se obtin parametri de calcul apropiagi de cei reali ai exploa-7 ig. 13, Schematizarea 2kclmintului Fig, 14, Asimilarea _zicdmintulut Pie 18 forma de banda, de forink ovala la 7aeémint de for- ma circulara. % oo v Fig. 15, Asimilarea zicimintului de forma 6, ZScimint asimilat cu ovald la racémint in formi de bandé, sector de cere. Uirii dacii se mentine egalitaten conturului real cu cel de calcul. Pentru schema din figura 1.4, cu trei rinduri de sonde, unde Zo—L., iar suprafetele eare revin tindurilor de sonde Ay—A{, Az—Aj si As—Aj, modelazea a condus in primele etape ale exploatarii la rezultate apropiate de cele reale, pentru ca in etapa final sA apar’ abateri insemnate. ‘Zachmintele san blocurile schematizate tu figura 1.6 se 2: sectoare de cere de raza R, iar debitele sondelor vor fi propor unghiul 9. “ » ileazS cu male cu1.2.2. DELIMITAREA GROSIMII COLECTORULUI In ,Proiectarea exploatirii zicimintclor de bidrocarburi fluide“ unut din parametri prezent in toate ecualiile de miseare si in caleulul de rezerve este grosimea efectivi a colectoralui. Caleulul exact al acesiei grosimi efec- tive se face utilizind metodele geofizice de determinare a contactelor dintre pachetele poros-fisnrat-permeabile gi cele impermeabile, uncle din aceste modele de caleul fiind redate in cele ce urmeaza, Dispozitivele geofizice utilizate in ridicarea diagramelor de revistivitate sint sehitate in tabelut 1.2 si in continuare, in rezumat, se red interpretacea diagramelor de rezistivitale aparenti, . Tabetut 12 Dispozitive geofizice pentru inrogistrarea rezistivita{ii Dispoav poet Diyos aver alimentre alimenare slimestare iments a ook ate pis an Zia A M N B 25 e i 9° e 2¢ om A Bie a a OM on ON e @a Zz OM ON ie a OM & “ aig BY ZE ea @ A pin cectresh de wlimentare O Mg eicetrord de nutes Dispozitiv gradient. Sirate de grosimi mari, care satisfac relulia h>5 L= AO. In cazul dispozilivului gradient invers acoperisul si, respectiv. cul- cugul se vor afla ta MN/2 la dispozitivul cu alimentare simpli sau AB/21a dispozitivul cu alimentare dubla, mai sus de punctele de maxim si, respectiv, minim ale curbed rezistivilatii aparente (fig. 1.7). Notind adincimile acestor puncte cu Hyper gi Hymin, adincimile acoperignlui eu H,, si culcugulul ew Hi, se obtine (1.2) WwFig, 1.7. Curbe de rezistivitate aparenté, la dispozitival gradient, pentru strate de grosime mare. ‘si, prin urmare, grasimea stratului poros-permeabil este hee He Hy Hoge — Hips, (1.3) In cazul dispozitivului gradient normal acoperisul si culeugul sint fixate la MN/2 sau ABj2, mai jos de punctele de maxim gi, respectiv, minim: AB Hos Hop (1.4) (1.5) la cazul diagramei ridicate cu ambele dispozitive se poate fixa cota punetulut f gi, faf4 de aceast’ cota, pozitia acoperisului si, respectiv, euleu- sului se vor afla ia: Hy H5—A0 sau MO (1.6) H.=H}+40 sau i176. aFig. 18 Curbe de rezistivilate aparenta, la dispozitivul gradient, pentru strate de grdsime mic’. Strate de grosime medie: AQ10 AM (fig. 1.9). In majoritatea cazu- rilor, eu destuli exactitate pentru nevoile practicit [22], se poate folosi relatia: aE 2a Ze] a pe=0,5) fi rein Pe big 1.9. Curba as. rezistivi> unde: | : Prenat Je Gleponith eh este rezistivitatea colectorului poros~ Fine ial penton strate oe ate permeabil Ia limita de contact cu mare. stratele impermeabile; 13Fig. 1.10. Curba de rezistivitate aparent& Ja dispozitivul potential pentru strale de grosime mare $i revistivitate medic. ere A a colectorabuis Pre — rezistivitatea roeii vecine, impermeabile; E — lungimes dispozitivalui; a — grosimea stratului poros-permeabil; — rezislivitatea norviului din gaura de sonda. Jo canul cind diametral sondel este mic si rerislivitates colectorufui nu este destul de mare (fig 1.40) in vecin3tatea acoperisului si culcusului stratu- Ini se pot observa sectoare de crestere si scddere a rezistivitatii aparente. In aceste cazuri, adincimea acoperisului si cea a culcustilui se determin’ cu relatiile: (1.10) HH Sh. Strate de grosime medie. ASP Metoda determinarii presiunii medi de zicdmint ca medie aritiwetick nderata cu suprafata este destul de simpls, ins d& numai mérini aproxis itive. De aceea, cind apare ca necesari obfineren de date exacte asupra jiuaii medii de zicdmint, de exemplu pentrn calcutul bilantutai material, esiunca medic de zicémint se determina ca medic ponderati pe volum, # Iuarea in considerare a cacficientului complex de compresibilitate, con~ form relatici: PBL +PAMBSt + Pes Pues teat TPB 42.19) FB VBE 1B, Pow este presiunea medic dintre dond izobare abiturate; ; Vag — volumul clementar din strat dintre dowd izobare adiacente; opi, — coeficientul complex de compresibilitate in volumele V, hidraulice, & a stratului. Pentrn aceasta, pe hacta ett izobare se alege un or in care distanta dintre izobare este maj mult sau mai putin uniforma . 1.16). De ambele parti ale sectorului ales se traseaza doud lini de carent si IIIT’, perpendiculare pe direetia izobaretor, si pentru suprafata urati se deferminé debitu! tuturor sondelor iu condifii de zicimint, defi- (1.20) trp) 4 este distanfa medie dintre izobarele alese, in m; L ~ lungimea sectorului tutre liniile IY si I-10, in my Py — diferenja de presiune intre izobarele alese, in bar. $n cazut unei eurgeri plan-radiale (fig, 1.17), conductibilitatea hidraulic& ‘tului in sectora) eu unghinl Ia centru 9, in radiani, este dath de relapia: yn : we “(Laty . PPL Pa) 2Fig. 214. Schema pentru de- Fig. 1.17, Schema pentru determi terrainarea conductibilitétii narea ‘conductipilitatis hidraulice a hidraulice a stratului. din siratului din arta izobarelor in harta izobarelor, in cazul fil- cazui filtratiei plan-radiale: ‘tratiet plan — parale! I — sonde; 2 — izobere. perenne, Ge etaey $s son ie presomuttie. unde: ‘Ry si Ry sint razcle sectorului inelar in Himitele ciruia se determing conductibilitatea hidraulicd a colectorului, in m; Pi $i Ps ~~ presiunile pe ixobarele de razi Ry si Ry, in bar. 1.5. MODELAREA POROZITATII, ELASTICITATII, SATURATIEL St PERMEABILITAT! COLECTOARELOR DE HIDROCARBURI FLUIDE Modelarew porozit&pii. In problemele proiect&rii exploatirii 7Acimintelov de hidrocarburi fluide se luereaz& freevent cu porozitatea efectivd, iar in anii~ mite caztri, ea, de exemplu, in estimarea deplasiuii frontului de apa, se wilt” zeazii nofinnea de porozitafe dinamicd, ce ia in consideratie sua volumelor de pori prin care are loc deplasarea nestingheriti a apei in zona saturati de fifei. Acest factor al porozititii dinamice este dat de relatia my=m8, (5.22) unde » ‘m este porozitatea efectiv’s 3 — factor de utilizare a volumului de pori, prin care se ia in conside- yare incompleta dezlocuire a titeiului in zona de amestec titei-apa. Determinarea mirimii medii a porozititii din datele analizelor de carole sia misurStorilor geofizice se face cu relatia yl: ale «malty peg ae wal bay (1.23) Iaplak othe— intervalul secfiunilor sau grosimea diferitelor strate in dia- erafia geofizicd a sondei, din care s-au extras earote cu m2 ~ porozitatea medie efectiva, stabilita ca medie aritmetic’ a diferitelor intervale de strate. Porozitaiea este functie ni numai de loc, asa cum s-a schitat mai sus, ‘ei si de timpul geologic, colectoarele mai vechi si mai adiuci avind o porozi- jate mai redusi. Porozitatea este dependenta de variafia presiuaii din sistemul in exploa- ja Pare, dependen}’ dati de relafia: Q M_—=M Exp [(P—~ Po}B a] Mo+ (P~ Po)B w+ (1.24) nde: ‘my este porozitatea initial’, la marimea presiunii initiale a sistemulut in exploatare; Po — presiunea initials in 2icimint; p — presiunea in zicimint Ja un anomit moment din exploatare; ‘By — cocficientut de compresibilitate elastic’ a porilor respectivului colector, Pororitatea colectoarclor carbonatice fisurat-poroase find asociati de Pormarea acestora s-a defaleat in dow’ categorii: porozitatea primard sau gra- wulard si porozifatea secundard sau de fisuri. Porozitatea primar’ este deter- jnata de structura spatinlui de pori dintre particulele minerale, iat porozi- pitea seeundar’ apare ca rezultat al forfelor tectoniee, mai rar diagenetice, jare au actionat asupra mediului solid, ereind sistemul de fisuri. Unele fisuri Fpot fi comunicante intre ele, cea ce a condus la crearea factorului de fisuri, Z¥ye 5) f=. (1.25) ve inde: Vyq este volumul fisuritor deschise, comunicant ¥, — volumul total al rocii. fe fisuri pot fi infundate, meparticipind Ja sistemul comunicant al fisu- lor, Dup’ dimensiuni, fisurile au fost scindate tu macrofisuri, abservabile en ul liber, si microfisuri, detectabile numai sub microscop. Mierofisurile deschideri de Ia 0,1 1a 0,01 mm asigura debite industriale de tifei sau gaze talpa sondelor. Porozitatea de fisuri, de obicei, nu depaseste 0,1—-1% si te totdeauna mai micd decit porozitatea granular. Porozitatea colectoaretor de hidrocarburi fuide conjinind minerale ar- loase polare se reduce prin contact cu fluidele polare care le contacteaza, consecinti a umilirii particulelor minerale argiloase, wmtlare controlata. de tatile sehimbulni ionie (a se veden 5.2). In procesele de exploatare a zéckmintelor de hidrocarburi fluide trebuie se (ind seaina de particularitatile acestui parametru al porozit3ti Modclarea elasticitifii colectoaretor de hidroearburi fInide, In problemele roiectirii exploatarii zicimintelor de hidracarburi Iluide se toloseste free ‘ sau cocficient de elasticitale ab ructurii de pori. Relajia de legitura dintre ef este Bem aBy 1.26) 23Cind presiunea lichidului din spatiul de port al rocii colectoare, care este mpusi Ja o presiune exterioara constanta (cea.a coloanei litologice de de- agupra), se reduce, volumul initial al porilor rocii desereste, in timp ce voli mul materialului solid al rocii creste. Rezultanta acestui Jenomen este redu. cerea porozitapii roeii colectoare, Cercetarile fntreprinse au aritat ci aceasta variatie a poroaititii, pentru o roca data, depinde avmai de diferenta dintre presiunile intern% si externa au de mirimea absolut a presiunii. ‘Tinind seama si de compresibilitatea fiteiului deasupra presiunii de saturafie, variagia volumului de pori al rocii nu este liniar’, iar compresibilitate volumufui de por nu este constanta, Compresibilitatea volumului de pori B,, Ia orige valoare a difereatei de presiune externi-intern’, poate fi definit’ ca variatia in volumul de port ai carotei raportata la unitatea de volum initial de pori, pe unitatea de varia- fie a presiunii, ca atare unilatea de dimensiune este t)bar. In diagrama din figura 1.18 este redatd, in functie de porozitate, variatia coeficientului de compresibilitate By al unor raci din diferite zaciminte de fitei din S.U.4,, determinatd in condifiile unei presfuni externe de 212 bar, pentru variagii ale presiunii interne cuprinse intre O si 106 bar. Utilizind datele diagramet fig, 1.18 se va aven grija ca s& se scrie ecuatia coeficientului complex de com- presibilitate sub form: . Bp SBet SBT Be aan unde $4 reprezintA coeficientul de elasticitate pentru apa mineralizaté si dact se va utiliza mirimea lui 8,=(1—2)10-® 1/bar, ecuatia cveficientului complex de compresibilitate se va serie sub forma: B= Sib Sip, (1.28) Modelaren saturajied colectoarelor de hidrocarburi fluide. Determinares exacté a saturafiei on fluide a colectoarelor petrolifere sau gazeifere este ae 078 136 4 a ° 8 by, hee 3 y fet | Coeficiente de biltete rey compres = = 2 12 © Cotcare © Gres gt hb GC DRA HR ee Hew Parozitete. % Fig. 1.18, Variatia coeficientutul de compresibilitate elastic’ @» in functie de porozitate, pentru rocile consolidate,jolut necesar& in realizarea unui proicct de exploatare. In probleme ca: ilies rezervelor de hidrocarburi fluide, determinarea permeabilititii de fax8, alegerea agentulut de dezlocuire 3.2, cunoasterea saturatiei in I colectorului este indispensabila. Metodele fizice sau geofizice permit stabilirea acestui parametru. Tn ipsa determindrilor fizice sau geofizice se poate face ‘apel fa diagrama de comportare statistic’ a parametrului saturatiei in apa, functie de permeabilitatea absolut3 a colectorului, redati in figura 1.19. Datoritd neuniformitatii structurale a colectoarelor de hidrocarburi ftuide saturafia apare ca o fupctie de loc. Determinarea saturafiei medii a profilului productiy se face utilizind relatia: Stae= (1.29) este grosimea efectiva a stratului, pentru care s-a determinat: ) — Saturafia in fifei, apa sau gaze. In dependenta de proprietafile structurale, fizico-ehimice, ale colectoarelor hidrocarburi fIuide, saturatia in apa interstifiala cunoaste variatii de la Ja 71%. In colectoarele fisurate, in legatura cu faptul cA supratata oferita fisuri este redus& gi forfele capilare au valori mici, saturatia in api inter~ itial% este neinsemnatd. Grosimea peliculei de api in fisuri nu depaseste 9,016 pm. Tn determinarea rezervelor de fitei din colectoarele fisurate carbo- jatice, in mod conventional, parametrul saturatiei in fifei in porii secundari ia egal cn 0,9. Saturatia in apa interstitiala influenteazi in mod substanjial exploa- a zicimintelor de hidrocarburi fluide. In procesul dezloeuirii tifeiului eitre apa injectata, factorul de recuperare in prezenta unei saturatii in interstitiala este mai mare decit in absenta ei. In procesele de deziocuire api de injectie trebuie sii se $in& seama de proprietitile fizico-chimice ale ei interstitiale si ale apei de injectie. Saturatia In apa interstitialé influen- A mirimea gradientului initial de presiune in deplasarea lichidului vis- plastic prin mediul poros (reduce forfele de frecare). f° Modelarea permeabilitatii colectoarelor de hidroearburi fuide. Producti- Ritates colectoarelor de hidrocarburi fluide este strins legati de permeabili- ‘a lor. Permeabilitatea determin’ nu numai volumul productiei atinse Bp exploatare. ci si posibilitatea aplicdrii unora sau altora din metodele de ees sau zicimtiatului, ca, spre exemplu, injectarca apet zicimint. Permeabilitatea medie a stratului in diferite sonde al edror {Profil se divide im pachete de difetite permeabilitafi se determing cu relafia: ¥ g Kneas= BiEHil that, (1.30) ; Ith phy Bade: iferitelor pachete; ~ permeabilitaten medie aritmeticd a rocii diferitetor pachete. i. Im determinarea permeabilitajii medii a colectorului productiy trebuie Miate in consideratie particularitatile de filtratie ale fluidului in colectoarele 'wemniforme, Permeabilitatea medie poate fi diferitd In dependenta de orien~ sectoarelor de diferite permeabilitafi ta raport cu directia curgerii flui- 2 rkPonontan a 2 Miocen } Dep pacenied 3 Jermain in Senonion 5 Mbien Hotforme i smoesiond 7 Trieste f decian t 3 Dep. corpatiog Bisrmin + Clee Megat 12. Big + then Flisul Arent } prlergen ss 3 Permestittates ebsolutd, woot ra & @ a a w @ wv ” Soteratia in apd interstifiald, Ye Fig. 119. Dependenta saturaticl cu ap interstitial’ funclie de permeabilitatea ab- ‘solid, pentru diferite colectoare.alui'in strat. Dact sectoarele de dife- rite permeabilitat: orientate pe o As directie paralela lor de curgere, @? atunei mirimea medie a permeabiliti- fii este data de relagia 2 ey Bat haAgt st dy 0 Ki ggg oe et teAet nt Bede (31 Net page ag aD 4” in care: ky...» Teprezinta permeabiliti- 27 ile in limitele suprafefelor A, "” Dac& sectoarele de diferite per- 0 - tieabi sint orientate perpendicu- 200 ilo <600—«B00 7080, bor laf pe liniile de curgere, permeabilita- be ‘i ‘tga medic este data de relatia 1 che de presen samt fen Artdgt ss tae 4 noe aa (1.32) ee iy Pt Deoarece, in condifiile din zickmint, permeabilitatea variaz& atit pe /girectia paraleli, cit si perpendicular’ pe liniile de curgere, atunci valoarea reali se va afla intre marimile &’ si k"* si, de aceea, se va folosi mirfinea me- dic a permeabiliti{ii data de relafia i Kena Ret ne Bggeg—e (1.33) j., Permeabilitatea colectoarelor do hidrocarburi fluide nu este numai func- jie de loc, usa cum s-a schitat mai sus, ci si funetie de timpul geologic, in fSensul ci, pentru colectoarele cu virsta geologic mai fnaintat’, aflate mai ‘lh adlacime si mai bine cimentate, petmeabilitatea prezinta valori mai mici. 5 Permeabilitatea este functie de presiunea Ia care se afla sistemul in pexploatare, asa cum se oglindeste in diagrama din figura 1.20, din care se [Mesprinde eouatia K=kq expla(p —po)| ko +-a,(P— Po), (1.34) ‘unde: ky este permeabilitatea colectorului la presiunea inifiali a sistemului pot + P — Presiunea din sistem la un moment din exploatare; @; — coeficient de variatie a permeabilitayii, Permeabilitatea colectoarelor confinind minerale argiloase-polare, este Sependenta de natura polari a mediului Quid care tiltreaza prin aceste tipurt de colectoare, Reducerea insemnat’ a capacititii de filtratie a acestor tipuri de colectoare este consecinta schimbului ionic dintre mediile in contact, Permeabilitatea colectoarelor fisutate este o problem inc& tn cerceta @atoritd faptului cd aleituirea structurala a sistemelor acestea ined Inecesita investigatii. Pentru iesirea din impas se poate face apel la diagrama din figura 1.21, Permeabilitatea este 0 nofiune dinamieA gi trebuie priviti in procesele de exploatare sub acest unghi, Permeabilitatea este dependent de diagramele fe stare ale mediilor in contact, orice modificari a unuia din parametrii ecua- de stare determinind variagia permeabilit%fii colectorului de hidrocarburi re a7Hide. De areea, pentre de- terminarea permeabilitatii tre~ bnie, mai intii, fixate condi- file ‘fizico-chimice ale filtratiei si, in functie de aceste condi- {ii, wtilizati relafia analiticd, cea mai adeevata, De exemplu, 0 sonda cer- ceteazi, prin metoda restabi- lini presiunii, un zicimint In- crind in regim elastic, deci Peac>Prarr Crgeren este omo- t ? + + gen, exploataren este izoter- Presionea tchiddai..tPa, ma, deci T.y,—const. Cind se poate accepta supozitia simpli- Fig. 121, Dependenja permeabilit3jii colec- —_ficatoare e&, odaté cu inchide~ toarelor fisurate fats de presiunea lichidu- yea sondei, a incetat si afluxul Jui din fisuri. 8 g Farmeasitile, yn? 8 wr de fitei din strat in sonda, se poate folosi ecuatia: we 2BWD ay pp PBUH yy 22 = . Ap. deta 8 Gee 8 2 Algi+B, (1.35) care este ecuafia unei familii de drepte, in care: 2.39 akh 225% w (1.36) B=Alg Dim sistemul (1.36) se determin’ cocficientul conduetibilit’tii hidra- lice a stratuluis Hh 280, (1.37) wine din care, cunoscind: h — grosimea efectivi a stratului sig, — viscozitalea titeiului, se determing permeabilitatea efectivi a stratului — &, din care se poate determina piezoconductibilitatea sistemului: +, 1.38 eB +B) eee unde: m este porozitatea colectoruluis 8. — coeficientul de compresibilitate al tifeiului; 3, — coeficientul de compresibilitate al rocii. Folosind sistemul (1.36) se determin’ marimea razei reduse a sondei cer cetate, oglindind gradul ei de imperfectiune. Metoda preconizata da pentru Permeabilitatea stratului marimi mai reduse, iar pentru perfectiunea sondci, marimi mai ridicate, _, In situatia in care presiunea de zicimint a scdzut sub marimea presi- unii de saturatie, in colectorul petrolifer se desfigoar’ o curgere eterogend o amestecului de fitei plus gaze gi, ca atare, se cere s& se modeleze pentru aceasta eurgere permeabilitatea efectivi a colectorulul, pentru care fapt se poateface apel la modelul cu functia lui Hristianoviei, dupa care variatia permeabili- tapi este dati de relati Be teed ta IP, Tea °ay (1.39) unde: k este permeabilitatea; . Pq ~ indicele de productivitate determinat prin folosirea funcfiei Ini Hristianovici, in t/24 h, ba 4 — factorul micsoririi de volum al titeiuluis pr — densitatea fijeiului; i — viseozitatea fifeiulus g — acceleratia gravitatiel; h — grosimea efectiva a colectoratui; R, — raza'conturului de alimentare a sondei; th ~ Taza redusi a sondei. 1.6. NEUNIFORMITATEA COLECTOARELOR DE HIDROCARBURI FLUIDE Aleituirea miero si maccostructurali a colectoarelor de hidrocarhuri fluide atrag atenjia et mediul solid al rezervoarelor de hidrocarburi fluide este neuniform. Practica exploatarii zicdmintelor de hidrocarburi fluide scoate in evidenta faptul cA gradul de neuniformitate a alcétuirii_ structu- rale a colectoarelor este, uneoti, foarte inalt, fn studiul acestei neuniformititi par categoriile de neuniformitate zonalé, in suprafati, de neuniformitate pe grosimea siratului, produsul lor generind 0 neuniformitate spatiald, cu cazu- Pile freovent intilnite in natura de discontinuitate a stratuiui, si forma parlicu- Jari a caracterului Jenticular al unor colectoare poros-permeahile. Din cercetarea aledtuirii structurale a zickmintelor de hidrocarburi fluide a rezultat ei sint strate neuniforme si continui posedind parametri cu distri- Dutie ordonata, dar exist’ si situatii de distributie probabilistics. Modelind cazul general se pot schifa urmatoarele situagii de distributie a neuniformititii stratelor dupi parametrii lor: 1) distributic ordonata a parametrilor im stratul neuniform dar cont 2) distributie probabilisticl, totimplatoare, a parametritor in stratul neuniform dar continuy; 3) neuniformitate zonali sau volumetric’ iu strat, cind in limitele Pot separa subzone aparle, cu parametri net diferiti fafa de parametrii zone- Jor inconjuratoare; 4) neuniformitate pe grosimea stratului continu; astfel ci, se pot se~ Para pachete de diferite porozititi, permeabilitati, saturatii: 5) neuniformitate generalizata, caracteristici sttatelor discontinui, len- tieulare gi eu distributie intimplitoare a parametrilor. In studierea neuniformitafii stratelor se pot folosi atit metodele determi- ‘istice, cit si cele probabili tn primnl caz se ridick hiirpt de distribu suprafati, sehife de distributie a lor in sce aU; e a parametrilor coleetorutui pe ‘tiuni, si chiar palisade. _—_____2-In: eel de-at doilea caz se utilizeaz’ metodele matematicii statistice, eu ajutorul elzora, dupa volumul de informapii, se stabilesc una sau alta dintre egile de distribusie. Utilizarea Imprenn’ a acestor dowk posibilitati de imvestigare permite descifrarea legititilor proceselor de formare a colectoarelor, ceca ce asigura, $n continuare, ulilizatea adecvati a melodelor matematicii statistice si a teoriei probabilitaii. Diferitele aspecte de neuniformitate a colectoarelor de hidrocarburi fluide pot fi exprimate cantitativ prin urmitoril factoris, — factorul risipos, definit ca raportul dintre grosimea efectivé poros- permeabila a colectorului, ia grosimea [ui tolala, in sonda, adica: fy th (1.40) jar pentru intreg zicimintul: (La) unde: ey este grosimea efectivi a colectorului in sonda fae. grosimea tolala a stratuiui in sonda é ‘4 — numirul de sonde care deschid grosimea total a zdcdmintului. — factorul distribufiet nisipoase, definit ca raportul numarului stratelor nigipoase, insumate pe toate sondele, la numérul total de sonde, adie: Pyges ett me y =, (1.42) und ‘fh, este numérul stratelor nisipoase in sonda i; N — numirul total de sonde, care deschid zicimintul. De fapt factorii F, 91 Fa, impart obiectul in exploatare in dowd grupe: colectorul poros-permeabil si sterilul, — faclorul de rispindire in suprafafd, definit ca raportul supratete de vaspindire a colectorului, la suprafata zonei productive raportalé ta con- turul ei exterior. Acest factor, pentrn un singur strat, este delinit de: fom At (1.43) ar unde: ‘A este suprafata de rispindire a colectorului, ia interioral zonci A, — suprafafa zonei productive raportat la conturul ei exterior. Pentru intregu] zicimint, factorul de riispindire suprafafa este (aay unde: n este numiral stratelor separate in obiectul in exploatare.— factorui de substituire sau de lipsi a stratului colector: . Prmi-F, (1.43) — factorul de jone(tune, care catacterizeaz raportul supratetelor zonetor de joncfiune cu stratul dinspre acoperls, sau dinspre culcus, la suprafata de rispindire a colectoarelor: fae 1.46) unde: ‘A; este suprafafa in limitele elireia dows intervale vecine mu stut sepa- rate de strate imperincabile; Ac ~- suprafata de rispindire a colectoarelor stratului i, Gu cit este mai mare factorul de jonctiune, eu atit este mai ridicat gradul de comunicare hidro-gazo-dinanicé a diferitelor Pentru intreg 2icimintul, factorul de joncfiune este defini (1.47) unde n este numirul maxim de strate, In exploatarea zicimintelor de hidrocarburi finide se intiInese nume- roase colectoare neconsolidate, fapt ce impune anumite misuri specifica privind constructia zonei de filtru 5i intensitatea de exploatare, eare vor fi prezentate ulterior. In afara factorilor sehitati anterior, in abordarea neuni- formitatii structurale a colectoarelor neconsolidate se pleacé de la analiza granulometsici a nisipurilor neconsolidate, din care san oreat_urmitori facto — factorut de neuniformitate, definit ca raportul dintre diametrul 1a 60% si cel de la 10% de pe curba cumulativi (fig. 1.22): (1.48) — factorul de asimetrie, definit de relayia: fom dig— F Chet dads ay care pune in evidentd dimensiunea predominant a granulelor, indictnd prin marimea negativ’ predominarea particulelor fine, iar prin cea pozitiva, pre- ponderenfa particulelor grosiere, — factorul de concentratie, definit de relatia: : fx oe, (1.50) . Bdge) care indie& repartizarea particulelor fata de punctele de pe curba corespunzi- toare miarimilor 10, 25, 75 51 90%, si scoate In evidentA prin Valorie mai mari o neuniformitate mai accentuati a granulelor de nisip, a1= to \ mim a Fig. 1.22. Reprezentarea cumulativl a compozitiei granulometrice. De altfel observind .cumulativa” (fig. 1.22) si -histograma” (fig. 1.23) se poate aprecia usor gradul de neuniformitate a nisipurilor neconsolidat: De exemplu, nisipul sondei 32 este mai neuniform, pentru cd in ,cumulati curba este mai desfacuta, iar in histograma apar trei virfuri, iar respectivit factori prezint&é m&rimile indicate in fabelul 1.3. Factorii enumerati sint folositi in caracterizarea neuniformitafii zonale, in analiza cuprinderii stratelor In obiectivele in exploatare, cuprindere con& ca émm a a? t. 1.23. Reprezentarea histograficé a compozitiei granulemetrice, difionaté de discontinuitatea lor sau de lenticularitate, in neincluderea In obiectele de cxploatare a stratelor neconsotidate impreund cu cele consolidate, in dimensionarea filtrelor, In stabilirea regimului de exptoatare a z%c’min- telor de hidrocarburi eu neconsolidate i in caleularen factorului final de recuperare. Tabelul 1.3 Factorii analizei granufometrice Senda | f, te | fe 1.7, MODELAREA SISTEMULUI DE HIDROCARBURI FLUIDE IN CONDITIL DE ZACAMINT Alcktnirea structuraki a sistemelor de hidrocarburi [uide. Exploatarea rational a zicdmintelor de hidrocarburi fluide nu se poate realiza in prezent fri cunoagterea detaliat’ a proprietitilor fizico-chimice ale sistemelor de 33oN BOO OOOO OOOO, AEG RECO ARRAN BRIO A SARA SERRE AI AAA ee Stet AAAS ae Oy SO OPO \VaVAYA A¥AVAVAVAVAVAVAVAVATATATA'A AIS ae x panonion ESR ROS A declan LESS WA PES 1 deventia ABS MA OOOO SY ESOC E AAA by, LARQOGOOOGI COO OOO OM ? a ob Fig. 124, Locul fn diagrama ternaré Cp, Cy, Cy a fiteiurilor ca functie de tipul geologic. hidrocarburi. Aceste proprietiti sint consecinta aleatnirii chimico-structu- rale a sistemelor de hidrocarburi, aleltuire dependenta de materia prima din care sau format sistemele de hidrocarburi, de conditiile de temperatura si Presiune prin care a trecut materia organicé de-a lungul timpului geologic, precum gi de interferenta cu mediul solid poros-permeabil ia eare sint loca lizate sistemele de hidrocarburi fluide. Tnvestigarea a 176 {ifeiuri din Republica Socialist’ Romania, distribuite in sara timpului geologic intre dogger si levantin (fig. 1.24), seindate pe clase de fifeiuri dupa clasifiearea C. Creanga $i corelate eu parametrii ecu: fiei de stare, si procentul de argile-catalizatori (fig. 1.25), ne-a permis si concluzionam: 34J) materia organic’ in continu& transformare ajunge, fn timpul geo- Jogie, conform ecuatiei de stare, la o etapS caracteristicé sistemelor de hidro- carburi din clasa naften-aromatica, Opinii ¢& aceast& etapi este obligatorie tuturor titelurilors 2) in situatia cind zicimintul —vasul de reacfie termo-catalitica — nu a fost etans, cazul V ¢const., sistemul de hidrocarburt fuide nu depiseste Timitele clasei de fiteiuri naften-aromatice, indiferent de marimile tempe- raturii, presiunii, continutului de argili-catalizator si timpului geologic, pierderea energivi de transformare fiind cauza acestei situatii. Ciné V—const, (rezervoare etanse) sistemele de hidrocarburi fluide, sub influenta parame. irilor Z, p A, t, sint supuse metamorfismului termocatalitie si, functie de amirimea energici de transformare, se integreaz’ intr-una din clasele P.N.A., PLN. sau P; 3) timpul geologic are influen}i in sensul ci prin imbtrinire duce la transformarea fiteiurilor in clasele parafin-nattenica gi parafinic’. Influenta deosebiti a timpului se poate observa din compararea titeiuvilor parafinice din dogger si meofian; in dogger T, p si A sint mai mici, timpul geologi ins a generat transformarea sistemelor de hidrocarburi fhuide la clasa para- finie’s 4) temperatura este paramietrul cu cea mai mare influenfi in transfor- marea sistemelor de hidracarburi fluide. Energiile termice ridicate, aduse in procesele de transformare de surse ea batolitul de la Bals si diapirele pater- nice de sare de la Tintea si Bucgani, au condus {ifeiurile in clasele parafin- Voce a QA cities pin aulgie 1 & aaleniot ee A, poohbjpree procenoet ¢ egiebin eesti e ple” Fig. 1.33, Locul in diagrama iernara presiune, temperatura, participare Procentuald a argilelor-+zeolitilor a claselor de tijeiuri ca functie de timpul Beologic. 35se e nia a > 2 ca a [ a ~ z e o ‘# * +— & * 4 Pa 57 g go 8 7 8 Om Fig. 126. Corelatia participirii procentuate a risinilor-+astaltenclor cu procentul de carbon aromatic, naftenicd $i parafinied, pentru c& acest aport energetic foarte intens, aplicat tunel incinte inchise, a dus Ta ruperea leg&turilor ciclice din sistemele de bidro- carburi, (ransformindu-le in legituri liniare; 384) presiunea exereitt un rol important in procesele de transformar In sensul cd, Ta valori ridicate ale acesteia, fn incinta natural a reactorului termocatalitic duce la energii de transformare crescAtoare, care mirese pro- centele de carbon parafinic si naftenic, reducind participarea carbonului aromatic. In figura 1.25, sint ilustrate doua situatii, pentru A posedind ma- rimi mici gi A avind mirimi ridicate, pentru influenta simultan’ a tempe- raturii si a presiunii din incinta inchisi de transformare. Se poate observa, pe diagonale c®, odata cu cresterea lui T si p, titeiurile tree din clasa NA. (energii mici de transformare), prin clasa P.N.A., cBire clasele P.N. si P {care necesit’ energii mari de transformare); 6) participarea catalizatoritor naturali — mineralele argiloase si zeo- Jifii — conduee la translormisi proportional cu calitatea si cantitatea lor im incinta reactoarelor naturale termocatalitice — zicimintele de hidrocar- Duri fluide. Aceasta se poate observa, cind i=const. yi pentru energiile de transformare reduse, in dacian, prin iceerea tifeiuriior din clasa N.A. in clasa P.N.A., atunei cind participarea argilelor-4-zeolitilor czeste, De asc~ menea, se poate compara in figura 1.25 oligocenul cu dacianul in cadrul energiilor mai reduse de transformare, si doggerul cu meotianul in domeniul energiilor mani de transformare, atunci cind intervine variatia paratnetrilor A sit, Capacitatea catalizatorilor naturali de a imprima transformarea tite inrilor de la clasa N.A. spre clasa P. compenscazd cu prisosinta reducerea timpulaj geologic de la oligocen Ia dacian si de la dogger Ja meotian; 7) im complexul si indelungatul proces al transformirilor hidrocarbu- rilor iluide, sensul principal al transformirilor, sub influenta temperaturii, presiunii si efectului de catalizd, este cel al trecerii de la structurile molecular ciclice la cele deschise-parafinice, atit in cadrul aceluiasi taj geologic, de exemplu dacianul, cit si de-a lungul timpului geologic, de exemplu de la le- vantin Ia dogger (fig. 1.25). Acest fapt este ilustrat si in figuaile 1.26 si 1.27. Procentul insemnat de carbon aromatic C4 atrage cu sine si marimea ridieata 4 continutuluj de rasini-+-asfaltene (v. fig. 1.26), din cauza similarilatii strue~ indici find specifiei strueturitor ciclice, Sub influenta marilor euergii de transformare (v. 1.25) structurile aromatice se Tup, transform indsi-se in final spre structusife deschise-parafinice Gz, unde odati cw prepoudercja Jor se observa si ridicarea gradului de participare a cerurilor (fig. 1.27) 5i aceasta tot din cauza similaritatilor structurale, indicii Cp gi ¢ (ceruri) find earacteristici structurilor eu aicmi de carbon in catene deschise; §) parametrii ecnatiei de staze: alcZtuirea structurali a mediilor in con~ tact si masa lor intrata in reactie, temperatura, presitnea si volumu! incivtci de reactie, precum si timpul geologic actioneazd tofi deodata si cu diferite intensitati i, ca atare, din combinatiile jor vor rezulla energii de transfor mare variabile, de unde si vavictatea sistemelor de hidrocarburi fuide intit- nite In cele patru clase de tifeiuri investigate. Investigarea stracturala a titeiurilor se poate face cu ajutorul elasi cari C. Creanga, care caracterizeazii fileiurile prin doni trisituri chimice de axa: — compozitia fondului de hidrocarburi; ~ proportia componentilor: ceruri, compusi de naturs asfaltic’, compusi en sulf si distilat pind la 200°C. Compozitia fondului de hidrocarburi este data de indicit structuraliz % ch, % Cy % Cy care exprind distributia carbonului in structuri (% Ch—% carbon parafinie, % Ci, — % carbon naftenic, % C!, — % carbon aromatic, indicele { avind sensul de total). 37c% % , oo 2 ac 0 © * § wT tn Fig. 127. Corelatia participSril procentuale a cerurilor cu procentul de carbon parafinie. Caracterizarea calit&pii fifeiulni prin tususirile de interes practic se face Prin indicii de calitate: c (% ceruri), r (% ragini+% asfaltene), 5 (% sult), 4 (% distilat in greutate pina la 200°C), Conform clasificdrii C. Creanga, sint sapte clase de fijeiuri, mentionate tn tabelul 1.4. in cadrul aceleiasi clase fifeiurile se deosebese prin mirimite indicilor de calitate (tab. 1.5). Tabetul 14 Clasificarea fifeiurilor dup& C. Creangii, indicii stractur: ° Denomiven isc Datintae sacar pot we 1 | Parattaice chav in-nattent + ss504 9g €8, 4c 1 | Paratin-nattentce % Ch B50; % Ch -Ch > 00 111 | Parafin-aromatice % Cpr 50; % Ch+C1,>90 IV -| Parafin-natten-aromatice %Chasm Choc %elSt0 V_ | Parafin-aromato-nattentce %CpP50; % Cah: % Choe VI | Naften-aromatice %% CBO: % Cho 96 Ch VII | Aromato-naftenice %Ch ore FOF gy we TOES ayeyaose aze 7” ~ orn sted _ woUrAEEy 7 99'0 = ERE ~ yeaa = ~ | ao fleece | jug wun teh no ayepsosean avy ~ - - - - - | os | ose sows ] - > 7 > > = 88 euzegt = = = = = = | so | se66 wun widon, uejom ze sow | gonwieg | eminrst oe set | ona 0 ae 9p | | me | ~[—= || ‘ a sqeanjou sojezed v (omynoaR t7) RoUtETYD eHIzedtAIO:) oF many ne % 4) S085 sosrying Gane 9) fase so1nyrasay sess sounysy, Gouayeyse $% + 1uI8e % =) GES “VS OF soteetd oe sounign tind =») 622 s0109 (ems %=9) TS) s01009N, spent ep rtp naguod aay enue SVeNITED op HIDPUT “BRUCEI “> Edup tojEANIafT} RosEOUTSELD ST meqO,Gazele naturale pot apirea in zlic3miate aparte, de exemplu zicimnin- tele de gaz metan din Bazinut Transilvanici, si in ziciminte de gaze neaso- ciate eu tifeiul, de exemplu, cele din afara Arcului Carpatie, sau pot fi asociale cu fifel formtad eupolele primare de gaze, In 2éesmintele ale cévor titeiuri sint saturate eu gaze, si dizolvate In fiteiuri la ziicdmintele cu fifeiuri nesate- fate in gaze, Gazele naturale sint constituite din cei mai volatili membri seriei parafinice continind de la unu la patru atomi de carbon pe moleeuts. Existé totusi, in unele zaciminte, miei procente de hidrocarburi cu masa mnolecular’ mai mare, Gazele naturale mai pot contine diferite procente de bioxid de carbon, azot, hidrogen sulfurat, beliu si vapori de apa. Marea majo- tate a zieimintelor de gaze naturale sint formate din metan, a c&rui parti. cipare in compozifia gazelor poate depisi m&rimea de 98 procente. Compo- zifia chimied a gazelor naturale din unele .zicaminte din fara noastr’ se reda in tabelul 1.6. ‘Zacdmintele de gaze cu condensat ocupa tw natura un loc aparte, tranzi- tind intre zcdmintele de gare si zdcdmintele de titel. Aceasta se oglindeste gi in compozitia chimica a fazei lichide, asa cum se poate observa in tabelul 1.7. Datele din tabelele mentionate scot in evidenta'o diversitate larga a aleituirii structurale atit a fazelor gazoase, cit si a celor lichide ale zficimin- Tabetut 1.7 Compozitia chimick (/; greutate) a condensatului Talat ‘Camponen nt Onicant Ghccimn 1 | a. baton 2,09 2 |i utan 2 3 | 2.2 dimetil propan 336 4 | x pentan loa 5. | pentan ~ 6 | 2. metit batan 008 a 2 | 22° dimetit Botan = 6. 8 | ciclopentan 0,08 02 © | 2 metit peotan 363, 23 10 | mouil penten 2550 15 14 | n, hexaa 55 40 412 | nietit eteropentan asa 32 13° } ciclohexan 254 3A 14 | 2 metiinexcn 10st ~ 15 | n. neplant 4.08 ~ 36 | i neptani ~ 83 47 | 2, 2. 4. trimetitpentan ana = 48 | metil ciclohexan = 75 19 | benzen 0,78 18 a telnen 0,80 57 tibbenzen, meta si parasileni 232 = 22 | route " a3 = 23 | neidentificabile. 18,99 _ (24 | reriduu de In 156°C 16,70 25 | hidrocazhuri Cf = 2 fig, = 2 |nG = 2 | nc, = m@ lac, = 3 |nce = at | nce a2 jade =telor de gaze si gaze cu condensat, Aceasta diversitate este cauzati de apar- tenenta sistemelor de hidrocarburi la zone si timpi geologici diferiti, zXei- mipte care se afli la presiuni si temperaturi distincte. Compozifiile chimico-structurale distincte, temperaturile si presiunile diferite vor genera pentru fiecare zicimint de hidrocarburi fluide diagrama Tui de stare, cu care se va opera in problemele proiectirii exploatarii acestor rezervoare. Diagrama de stare a sistemelor naturale de hidrocarburi fluide sintetizenzi jn ea tot domenin! larg pe care-I ocup4 in natur4 z4cimintele de hidrocacb iiuide (fig. 1.28). La presiuni mai mari decft, cele indicate de curba de satu- ratie si la temperaturi sub marimea fixata de punctul eritic se vor afla zicd- mintele de fiteiuri nesaturate cu gaze. Gradul de nesaturare eu gaze a fite- jurilor este indicat de amplitudinea segmentelor Cy--Cy. Sub curba de satu- rafie si pind la mirimea temperaturii punctului critie se vor afla in natura zAcmintele cu fiteiuri saturate cu gaze. Cite procente de faz Hiehid’ si cite de fazi gazoasi au respectivele sisteme de hidrocarburi sint indicate de pre- siwnile sf temperaturile initiale ale punctelor aflate sub curba de satncatie si n stinga izotermei punctului critic. in acest domeniu coexistii faza Hicbidd eu cea gazoas&, deci ne allim tn domeniul curgerii eterogene a unui amestec de titei eu gaze. In afara curbei de condensare si in dreapta cricondenler- mului va exista in natur’ numai faza gazoasd, cazul zickmintclor de gaze waturale. Intr-o exploatare izoierma (segmentul Ay— Ay) in zicdmint sc va deplasa o singuri faz, cea gazoasa, curgerea va fi omogend. Intre domeniul zicumintelor de gaze si domeniul zicimintelor de fifei, va exista, dup’ cum Temperatirs Fig. 128. Diagrama de stare @ sistemetor naturale de hideo= carburi fluide. 41jwdie& diagrama de stare, domeniul zSeimintelor de gaze cu condensat, cu cele dowd subdiviziuni: @) deasupra curbei de condensate si la temperaturi cuprinse Intre mari- mea datX de punctul eritic gi cea a cricondentermului, In natura, vor exista zicimintele de gaze cu condensat, Intr-o curgere, in zicdmint, monofazici, atita timp cit présiunea din zicimint, la o exploatare izoterma, se va afla deasupra punctului B,. Cind presiunea din zicdmint a atins eurba de con- densare in rezervor vor aparea primele picturi de faz lichid’ — condensa~ tul — si intro seadere izoterma a presiunii de zicimint se observa cf pro- centul de fazi lichid’ creste datoritS fenomenutui de condensare retrograda, Cresterea de fazi lichid continn4 pind in punctul Hq, iar in domeniul H,— By procentul de fazd lichida scade, Locul geometric al punctclor By, de conden sare maxims, delimiteazi impreun% cu curba de condensare domenjul de existenfi a condensirii retrograde; b) ea stare initial’ pot exista in natura ziclminte de hidrocarburi fluide definite de punctu! Dp, in care coexist’ 6 faz% gazoasi la starea ei de satura tie, cu 0 faz lichidi, subordonats volumic, aflati tot in stare de saturatie, cu faza complementara. De-a lungul timpului geologic cele douk faze, satu- rate, la presiunea p gi temperatura T, sub influenta forfei gravitationale s-au Separat, in partea mai adine& a zicimintului zona saturat% cu titei, iar in partea superioari, 0 mare cupola cu gaze. Aceste tipuri de zciminte an fost dennmite zdcdminte false de condensal, pentru ci se comport distinct fafa de zicimintele de gaze cu condensat, datorit& inflenfei parametrilor aledtuirii structurale ai celor doua faze de hidrocarbuti fluide aflate tn contact. Exploatarea zicimintelor de hidrocarburi fluide se poate considera, cu destuld exactitate pentru nevoile tehnice, ea un proces izotermic. In accast situafie diagramele de stare ale sistemelor de hidrocarburi fluide obtin forme particulare, spre exemplu ecle oglindite in figura 1.49. In analizarea acestor tipuri de diagrame de stare, ridicate fa 7 se pleaci de la legitatile ratiei de solufie. Raia de solufie r reprecinta cantitatea de gaze, exprimatd in m3, dizolvald Intr-un m? de fited in condifit de zécdmént (p 1 T). Studiind factorii fizico-chi- miei care determin’ solubilitatea gazelor in fifei, exprimati prin rajia de solufie, s-a stabilit cf ea depinde de: 1) presiune, conform indicafiilor din figura 1.29; 2) temperatura, si anume, solubiljtatea este mai mare la temperaturi mai mici (in gama conditiilor de comportare normali a sistemului); 3) natura gazului solvit, si anume, solubilitatea gazului in fitei descreste pe misurd ce concentratia constituentilor foarte volatili, de masa moleculara sedzuts, creste, Deoarece densitatea gazului este determinatii de masa mole- culara a constituentilor, trebuie si existe 9 relatie intre densitatea si solubili- tatea gazelor, S-a abservat ei la o temperatura si presiune date, solubilitatea unui gaz intr-un fifei dat desereste cu reducerea densitatii gazului , 4) natura fiteiului solvent. Gercetirile experimentale au aratat ca solu- bilitatea creste pe msuri ce densitaten fiteiului desereste. O densitate sc zuti a fifeiului indicd prezen{a unei concentrafii apreciabile a hidrocarburilor lichide de masi molecular’ micd. In consecinfi, la 0 accentuatS similaritate chimiek intre faze gazoasa si faza tifci va exista si o mare solubilitate a gazu- lui tn figet. xt Din punctul de vedere al eliberarii gazolor din solutie sint. dou’ posibili- tis 4g const.,Ft t ia Lxpensiaoe, & x > x adderentiald * S 5 " S : $ 2 * 2 = g . § Presivnet ber Presianea, bar Fig. 1.29, Dependenta ratiei de solutie Fig. 1.30. Dependenta ratiei de solutie Fie 129, Dependent rie acca ts ut pretioncd la eure, scsalusde gaze. cu gaze. — expansiunea ,,tn contact’, ia care presiumea este redusi cu o anumit& mirime si, dup ce se stabileste echilibrul, gazele sint liberate menfinindwse presitnea constanta; — expansiunea ,diferentialé in care gazele iesite din solutie sint inde pirtate continuu de la contactul eu titeiul. Explicatia faptului c& intre cele doud moduri de expansiune exist o diferenta constd in aceea cd ta expansiunea diferentiala se elimin’ metanul din sistem, care, la expansiunea in contact joacd rolul de diluant fafi de elan-propan-butan, micsorindu-te presiunea partial in faza gazoasi si vstrind iesirea lor din solufie. Este greu de spus care din aceste doud moduri de eliberare a gazelor are loc in conditii de 2aci- mint; dupa toate probabilititile amindou’ modurile de expansiune se produc simultan. Din punct de vedere al saturatiei cu gaze in conditii de zieimint, tife- iurile sint de doni feluri: saturate si nesaturate. Un filet este saturat cu gaze la orice presiune st lemperaturd daci, prints-o reducere neinsemnata a presiunii, anummitd cantilate de gaze este cliberatd din solufie, Si invers, dae nici o cane titate de gaze nu este eliberat’ din solutie, fifeiul se. spune cd este nesalurat. \a acea presiune. Stadiul de nesaturare implicé faptul cf exist’ o lipsd de gaze, iar dacd ar exista aceste gaze, tifeiul ar putea fi saturat eu guze la acea pre~ siune. Stadiui de nesaturare conduce si la o alta implicatie, anume la aceea a inexistenfei gazclor Jibere in contact cu fiteiul, adicd nu exist cupold de gaze. Gradul de nesaturare sau saturare a titeiului din ziciimint la momentul inifial al exploatirii py se poale deduce din modul de comportare a ratiel de solutie, asa cum este ilustrat in figura 1.29 — fifei saturat cu gaze, si in figura 1.30 — figei nesalurat cu gaze. Factorul miesoriirii de velum al fifeiului 6, reprezinta reportal dintre volumul ocupat de tifeiul cu gazele in solutie la presiunea si temperatura 2dcd- mintalui si volumul carespunzitor de fitei In condijit de suprafata-standard. Variatia factorului de volum al tifeiului cu presiunea este ilustrala In figura 1.31 pentru tifeiuri saturate gi in figura 1.32 pentru fifeinri nesaturate. Cresterea volumului de fifei ca urmare a dizolvarii gazelor are luc atita timp cit exist gaze care se pot dizolva in fitei. O erestere a presiunii deasupra 43| s | | & gi c : § § ei 3 £ s g g & \ - Presianea Presivnea Fig. 1.31. Dependenta factorului de Fig. 132, Dependenta factorului de Yolum al fifeiului cu presiunes ta volum al jifeiuul eu presiunea ia ti fiteiucile saturate cu gaze eiurile nesaturate cu gaze, celei de saturatic a fiteiului respectiv are ca efect comprimarea lui si, prin urmare, voluinul desereste (cazul fiteiurilor nesalurate). Dupa cum s-a arktat anterior, marimea rafiei de solujie r este dependent de modul de eliberare a gazelor din solufie, in contact, sau diferential. Prin urmare si valoarea fac- torutui de volun & este dependent’ de modut de eliberare a gazelor din s0- lutie, 1 _ Cosiicientul de compresihilitate al titeiului §, este un alt parametru utili- 2at in problemele proiectarii exploatirii zicimintelor de fijei. Este cunoseut, din analiza probelor de tifei in conditii de ziedmiat, c& deasupra presiunii de saturafie, factorul de volum relaliv al fifeiului b,/é,, scade ueliniar cu cres- terea presiunii (fig. 1.33), Abaterea de la liniaritate Tiind ins& mica, pentru problemele practice variafia poate fi considecati liniaré. Valoarea medic « 100 coeficientului de compresibili- |“ Dotee aalicer PUT. tate al titeiului deasupra pre- |e Aberar dina siunit de saturatie (regiunea ‘rete existentei_unei singure faze) se poate determina din miri- mea factorilor de yolum ai ti- feiului la presiunea de satura- fie 4, sila presinnea initialk de zicimint b,,, utilizind rela- tia: ae & Mai, 8 D s unto, 151 diAPo— Dd aan = 2 g 8 Materea de le lnizrtote tats Gum gradul de compresibilitate zl unui lichid depinde de tipul de lichid si cum fiteiurile nesa- 437, 2 turate sint: destul de complexe, my 2 fe Bi se fnfelege de ce coeficientul Presivnea, bar ini oratui de compresibilitate al acestora Fig. 133. Dependenta factorului de volum re. 0° © ‘i re fay ‘a {dent cu prisiunca ta fijelarle ne. Yatiar’ intro gama Largs saturate cu gaze. (7140) 10-* 1bar, Fectarol de velumreletv a Bs 8 1 4aFactorul de obatere 2 \ Prestumen pseude-redusé 10 1 zg a é £ 7 e eemperanire parece t ut 10 108 oe ” CT a a7 B N a ss 8 3 a5 ae a wo 43 R ae f we wo Be 3 ¢ 0 w # B % a? Prositnen pseuto-redusé Fig. 1.04, Biograna factoratu de abatere 2.Factorul de volum al gazelor b, este definit ca raportul dintre volumut ocupat tn condifii de zdcdmtnt de o anumitd cantitate de gaze si volumul ocupat In condifit de suprajaja (standard) de cantitatea de gaze care rezultt din prima prin detent si prin racire. Dupa cum este cunoscut, factorul de volum al ga- zelor se calculeaz’ cu relatia by=Z 2, — 0,00370952 7, (1.52) 2518p ? unde: Z este [actorul de abatere de la legea gazeior perfecte (fig. 1.34); T — temperatura, in K; p — presiunea, in bar. ; Variatia factorului de yolum al gazelor b, cu presiunea, pentru o tem- peraturk coustanti de zicimint, este Hustrati in figura 1.35. Factoral de volum bifazie u este definit ca volumul ocupal de 1m? de {ifei fn condi{ii de racdmint (dect cu gazele dizolvate in el) plus volumul ecupat de gazele libere care au fost inifial in solufie: fu=be+(ro—F)8, (1.53) Diagrama de variatie a factorulni de volum bifazic pentru um fifei nesa- turat este itustrata in figura 1.36. Porfiumea de curbi intre po si Par coincide cu variatia corespunziitoare a Ini b, in functie de presiune, deoarece tn accasla gama de variafie a presiuuii existii doar o singuré faz, cea lichid’. Pentru fifeiurile saturate, variatia factorului de volum bilazic este ilustrata in fi- gira 1.37 unde pentru comparatic sa trasat 31 curba de variate a lui by. Introducerea factorului de volum bifazic a aparut. din necesitatea simplifi- ghrii unor relatii de calewl, asa cum se va observa in capitolele urmitoure, Viscozitatea {ifeiului in condijii de zieémint 1, variazd eu temperatirra si anume desereste prin cresterea temperaturii, Viscozitatea eresie prin evey- terea presiunii gi seade pe misura cresterii cantitatii de gaze dizolvate in tite’. Efectul dizolvarii gazclor in tifei este mult mai mare decit cel al com- Presiunii lichidului datoriti cresterii presiunii, astfel cd, pind fa presiunea de x 4 8 S & 8 s $ | i 8 2 : & g z & ® ' | Bop} 1% Presiunea ” Presianea Fig. 1.35, Dependenja factorulut Fig. 1.36. Dependenta factorului de vo- de yolum al gazelor cu presiu. lum bifazic eu presiunea pentru fi- we Gesurie nes@urate en gare 46sou by iscaritotea ffeil, , , Pans 4 i 4 iPae Fresivace Presisnea Fig. 1.37. Dependenta factorulut de Fig. 138 Dependenta viseovitatit volum-bifazie cu presinea pentru ‘iteiulut cu presiunen. fiteiurile saturate cu gaze. saturatie, viscozitatea fifeimlui scade pe mAsura cresterii presiunif (fig. 1.38), iar o crostere a presiunii peste cea de saturatie duce Ia cresterea viscoritifii fiteiului datorita efectului de compresiune a lichidului. Viscozitatea gazelor in condigii de zAeiimint. Dupa cum se cunoaste, viscozitatea hidrocarburilor gazoase p, este mult mai redusi deeit a celor hide. Se va prezenta modul de determivare a viscoziti{ii gazelor pe haza diagramelor elaborate de Carr, Kobayashi si Burrows. Cunoscindu-se compo- zilia gazelor, cu ajutoral diagramei din figura 1.39, se determina viscozitatea Jor la 1 bar, win Pa.s., pentru temperatura de zicAmint, Cunoscindu-se by se determina raportul p,/us, unde p, este viscuzitatea gazelor la tempe~ Tatura redusa gi presiunea redusa ale zitcimintului, S-a stabilit e& ratia wij ja o temperatura si presiune reduse date este aceeagi pentru toate hidrocar- burile gazoase. Mai mult decit alft, aceastd dependentii este identied si pentru amestecul de hidrocarburi. Pentru a determina viscozitatea unui amestec gazos este necesar determinarea viscozititii y, la presiunea atmosfericd si temperatura de zicimint cu ajutorul diagramei din figura 1.39. ts Presiunea si temperatura pscudoreduse se determina cu ajutorul rela~ itor: =e Pp, (1.54) a aos) r r T= = . 0.55) RF Baha) unde: P si T sint presiunea si temperatura absolut de 2&cdmint; Pe $i T, — presinnea si temperatura pseudo-critice definite de rela- fille sus amintite, unde pa si Tez stint presiumea si tempe- ratura critic’ a componentului i, iar y; este fractimmea mo- Jara in amestec 2 componentului i. Daci este cunoscuta doar densitatea relativa (fafé de aer) a amestecului de hidvocarburi gazoase, presiunea si temperatura pseudo-critice se pot deter mina din diagrama reprezentata in fig. 1.40. at“BORUIYD Srhizodwoa nd r0jezesx WRIz008} ejuapuadeg “se'T “FIL propordjous Boy a a oy ot a2 oy r or gy aR TT | - ! aig a g g ; | . t ~ | wn ae WhIK 8he5 vs a f, HS 8, ; za 4 S s| Te $ so 8 2 gs 3] = & Oey thy v s 37 4 t — & ch rhea de vi oli Ne we a yO epezob a panes reo ruegVensalea retina @ gareler 25 O95 ag ass a gs ag OS U6 GP mS Depsitaten setae @ gexelor ‘Fig. 14), Dependenta presiunii si temperaturii pseudorritice functie de densitatea Telativa a gazelar. ia: Raportul viscozitafilor pois, ta presianea si temperatura pseudo-reduse e-obtine din diagrama fig. 1.41. Cunoscindu-se y, se determing w, In condi- ite de zicimint. in eazul prezentei in amesiec a Ne, CO, Hy! se determina de corectie pentru jy, cu ajutorul diagrametor inserate in pelicient Proiectaren exepioatari aaekmintelor de hidrcarburl — ed. 2582 498 i MH, he 4 8 & Aaportel viscoritebiir 8 B KT aS : ie 4 a = 08 i 12 th 16 18 2G 22 2b 265 2h ae Tempneotrd portant Fig. 141, Dependenja raportulai viscositatilor a‘, cu temperatura ‘si presiunea pseudoreduse. figura 1.39, corec{ii ee trebuie adangate. Simbolul g In aceasta diagramii repre- zintA densitatea relativa a gazului. Avind corectaté marimea , gi pentru componenfii nebidrocarbonati, calentul Ini py se face in modul prezentat anterior. 1.8, MODELAREA APELOR IN CONDI]Ii DE ZACAMINT Aledtuirea strueturald a apelor de zXeiimint, Cunoasterea detaliatd a comporitiei chimice a apelor din zicimintele de hidrocarburi fluide, sub raportul elementelor chimice eu participate major’ si al celor de participare redusi, preeum gi a microcomponenfilor organiei prezinta un deosebit interes pentru problemele genezei si exploatarii raionale a zacamintelor de hidro- carburi fluide, Ia practica curenta a exploatarii zicimintelor de hidrocarburi fiuide se urmirese indeosebi elementele chimice de participare majorl, pe Baza cirota s-au gi elaborat diverse clasificiri si tehnologii de preparare a apei pentru injectarea ei in zAcSmint. Studi asupra apelor zicimintelor de hidrocarburi fluide din Romaaia permit urmitoarele constatiris 1) ridicarea gradului de participare a sodiului, cu cresterea vechimii ia scara geologic’, sau apropierea si comunicarea cu masivele de sare, atrage cu sine cresterea gradulti de participare a litiului si a potasiului, iar caleiul antreneaz4 prezenta strontiului si, inti-o oarecare masurd, sia bariuluis 2) prezenta elementelor chimice bivalente Ca®*, Sr**, Ba®* in eantitate fusemnati este insofit’ si de participarea altor elemente chimice bivalente ea: Cu, Mn, Fe*t, Ni**, Co, Zn;SL axpoor | ovo | gee taro | ¥o'o | 800 | oa'er| acts ceter arspes-o1or | ovo | ee so | 00] eo'o | over} ze ah erjoou, spor | coo | oz go | rol roof ewer! ete aptercio | = | ee 80 | ozo foum | exer] sus appa | coo | cit zo | eve) roo | ier aes | V0 | ar rape z apres | zoo | gt sve | cet| too | 3y at WE : 1 nypes ap geuoqueaig } c0'0 avec over £ mipos ap ieuoquesyq | Z0'0 Tee eet maar0y, 3 uemonted-oro19 | 00 | ac‘o 8h oeae ° uopep |Z a nos ap seuoqreq | £10 avec oc'a mips ap yeaogieart | ero 12162 to's soot ons urraugeu-oxoa | 00 | ero sr've| ute nipos 9p yewonreag | v0 tear] ur lover | soo | ace! ove eos WZ] souadas mipos 9p yeuoqiesig | £99 9% | rote et | exo | o'er) co's soer |S WAZ ¥ set) pm et ew, ho : atte, | amps | sats | F Hepenmor | wddumy | tora | F prond jroo eopeano9 i JUUMAE_E sp Jojode vexNO}TeEID FS yoLAYD eThTeoUIOD RT Magny, oe we FadInu ‘wa “aa "ez ‘mya 0g ‘qivea| wingugustea'y | — | scorn | avoZ rortaagou ‘ag ta “aa ON «A ‘0D | O09 TY IS “ad wugta} x | Sweat Pu mu Md Mid "09 INE 80. ‘ama | si civasts ‘ea aaa | Tt | BOON obate tT z ‘ova "ur HS IN A “2D, ug tpg ‘on ‘a | IW LL 18 Us "ea Mad | YT | BWV 29 “ON oho it z at “TU “(09 SNS 09 uztayten‘er| a‘ cno‘Iwisas'a | — | Swi, “pausaim) a TU UH “Ea “8D ‘INA “9D UNECE YS | OD IV 4S EM Bie 1 i ° mata aa “is ‘Ang | 0 “UN “09 “A IV ok wis TIT s0pep mu UH “Gr INA "nD | 0 “OY,'09 “a “Ty fo SUMS Ui sepmp e UE Ra “EIN SA RD | UZ “UH 09 “LIV a "ug "aS "eat Ait dopesp | weep | 3 Ty STH Ad NZ, “UN S00 “EV. 11 18 18 ‘8a 11 aopeap = ma RE da uz, ‘nw (99 WY 2 SUIS 38 "ee 1 aepe2p aes “a “ONY AN SA.“ ‘ger isas — | x | Sire eN aR “ed “UN IN AE “8D iwagea | st | B89 ON, unjawsay x00" xo" = “XK g cite | ayongort | otmmoe | § senquiosad amedppendZep dasa Sarees | otra | “mt i ST means, Yh) ep sopoyupUyoge ofode Uy euoreId 9:%) participarea similar’ a elemen- Aelor chimice trivalente Al**, Tit, v7", ‘Aceste constatiri sint concordante eu d Viziunea fécuti de V. M. Goldschmidt ‘elementelor chimice in trei_grupe, dupa eapacitatea lor migratoare; 4) apele ziicimintelor de hidrocar- buri flnide apartin tipurilor cloro-ealeie, cloro-magnezian si bicarbonat de sodiu, 968 ups eriteriile iui V. A, Sillin (tab, 1. Fig. 1.4%. Structura moleculei de 5) apéle zacimintelor de hidrocar- apa. uri fluide se diferenyiazi pe seri si etaje geologice, iar in cadrul etajelor pe complexe productive separate; 6) compozitia chimick a apelor se diferentiaz’, in cadrul aceluiasi zicd- anint, pe zeng, si-anume: o zoni a contactului api-tifei, o zona mediand gi 0 ‘2 tfeia zomX To vécintitatea diapirelor de sare, dack exist in structur’s ‘Tesaicrockkmentele chimice contribuie si ele la difercutierea apelor de ziicispint in: cadyul.geriilor gi etajelor geologice (tab. 1.9). 8)-eompozifia chimicé diferentiatdé a apelor de zicAmint indic& conditii geochimiee diferite in formarea zicimintelor de hidrocarburi fluides 2, §) diferentierea chimici zonala a apelor in cadrul aceluiasi zietimint indickinfluenta modului de punere in rezervor a fluidelor, a con: i ‘chimice variabile cu nivelul izobatic al zonelor, prectm si influenta exervital de contactul gi de comunicarea apelor de zXeiimint cu masivele de sare: ahi: 20) actuala compozitie chimic& a apelor de 2icdmint trebuie explicati prin contributia mediului solid gi a fluidelor cu care aeestea au venit: inivon- ‘teet.iu perioada formarit rocii colectoare si componenia adush de fluidele gare au pitruns in roca magazin, creind final zieiimintele de hidrocarburi te. . 4i«\ Aeeste constatari resubliniazil ideea eX apele zaciimintelor de hidrocarburi Mnide sint consecinta interactinnii mediiior in contact de-a lungul timpului Eolege, iar modelarea formarii acestor sisteme fizico-chimice complexe tre- ie ficutA in baza ecuatiei fundamentale a cnergici. Elementui fundamental fa modelarea fizico-chimich a apelor de zick- ‘alnt este alcktuirea structural a moleculei de api, prezentata in figura 1.42, *Molecula de api are un diametru eritic de 3,15 A si un permanent dipol- thoment de 81,84 10- we.s. si, prin volumul pe care il ocupi in zAea- mintele de hidrocarburi fluide, este unul din mediile polare cu cea mai mare Safuents, Sub influenta temperaturii gi presiunii din sistemele in formare, ‘@egst mediu polar a generat compozitia chimic& a apelor mineralizate de zic’- amatat. (v. tab. 1.8 si 1.9). tye. La deschiderea zicdmintului de hidrocarburi fluide, mediile fn contact $¢ aflaw intr-nn cvasiechilibru stabilit de Limpul geologic. In procesul de ex- Ploatare aceasta stare de echilibru se modificd, uneori cu o intensitate deose- itd, asa cum se va obserya in capitolele viitoare. Pentru a putea Folosi apa ‘#8 agent de dezlocuire si a injelege mecanismul ei in procesele de formare si ‘explaatare a zAcimintelor de hidrocarburi fluide este necesar si se cunoasca taliu proprietatile structurale ale acesteia, & _, Eeuafia de stare a apelor de ziictimint foloseste ca baz ecuatia de stare a pei pure. Pentru solicitarile Proiectirii exploatiirii zicimintelor de hidro~ S@rburi fluide se vor prezenta in acest. paragraf numai unele probleme mai event uzitate. ei Maes. 53‘ ail e RI i ee : z Ber § Ry 2 2 | gr— z ' ay : 3 | | 8 4, t {so 8 er Temperature, °C Presiunea Fig. 145, Solubilitatea gazelor in apa “Fig. 1643, Dependenta factorulul de ‘nemineralizala. Volum al apel cu presivnea, Solabilitatea gazelor In apele de zicimint este functie de temperaturé gi presiune, aga cum se poate observa in diagrama din figura 1.43, precum $i Ge coafinutul de sdrari in apa (tab. 1.10). Se observa din diagrama cA solt- bilitatea gazelor naturale in apa de zZicdmint esle mic in comparatie cu solu bilitatea lor fa {ifeiuri. La o temperatura coistanti, solubilitatea gazelor naturale fa apa de zacimint creste prin marirea presiunii. La o presiune con- stant, solubilitatea inifial desereste cu temperatura. La presiuni ridicate, solubilitatea atinge o valoare minima, dupa care creste prin ridicarea lem- peraturii, consecinfé a particularitafilor structurale ale molecule: de api. Solubilitatea gazelor naturale ia apele mineralizate. descreste prin ridiearea confinutului de siruri in solutie, asa cum regulta din relatia: (a) 1.36) unde: | *E G este solubilitatea gazelor naturale im apa nemineralizatts Y — salinitatea apei exprimata in mg/l; X — corectia pentru salinitate (tab. 1.10). Factoral de volum al apei de zie Tabet 140 mint care confine gaze dizolvate are & Corectia vent variafie de genul celei indicate in eetia pentru sali grama din figura 1,44. Prin scaderea pre- siumii de la py la Paap marimen Jui b, exeste datorit expansiunii lichidului, Sub pre- siunea de saturatie, gazele ies din solu- ‘Temperstur tie, insd datoritd solubilitatii reduse a ana oon gazelot naturale in apele mineralizate, 5.0 0,950 contracfia fazei lichide este relativ mie’ 93,8 ood sim poate contrabalansa expansitinen 121,2 0,033 lichidulni datorita reducerii presiunii, ast- fel c& bg ereste continun, insi panla devariatic este mai mick sub Pan 449 deci deasupra. Datorit’ solubi- lititii scizute a gazelor naturale 105 din apele mineralizate de zEck- ¥ yaq mint, milrimea factorului de vo- ‘& lum. b, ov diferd mult de unitate, S44 asacum se poate observa in dia- © yep grama din figura 1.45. 3 Coefieiental de eompresibili- & tate al apei de zAcdimint intr-un & 10 proces izotermic (un astiel de * Broces are loc in zcimint) este 4%, dat de relatia: p= itt [ee] Fig, 145. Dependenta factorului de yolum ber Fling "pentru ape femineraiata Gee Este cunoscut eX 8, variazi hile panciate — pentru apa, toinetalizatdy, cu presiunea, temperatura si gra- dul de saturare a apei_minerali- > [ zate eu gaze naturale. Modul de § 45) variafie a coeficientului de com- presibilitate al apei nemineraliza- te §i £44 gaze in solutie este indi- eat de diagrama din figura 1.46. Goeficientul de compresibilitate alapei inineralizate, in care sint dizolvaie gaze naturale, este dat de relayia: Ba=P.(140,05 G'), (1.58) unde mirimea Iui G’ este cea da- +48 de relafia (1.56). i Fig. 145, Dependenta coeficientulut de ‘Valoarea coeficientului Bz se compresibilitate al apel fonctie de pre- apropie de limita inferioard a siune sl temperatura, coeficientului de compresibilitate at fiteiurilor pufin elastice. Marimea acestuia nu poate fi neglijata, mai ales ‘in racamintele unde ciderea de presiune dintre momentul inifial al ex- Ploatirii si cel al atingerii presiunii de saturatie este important’, deoa Tece genereazii o forfi elasticé a sistemului total nenegtijabila. In cazul Acviferelor de mari dimensiuni, coeficientul de compresibilitate al apei mine- Yalizate B, capita o important deosebita, pentru c%, aléturi de volum si cliderea de presiune, genereazi 0 energie elasticd deosebit de mare. Viseozitatea apei nemineralizate variazi foarte putin cu presiusea, In limitele intilnite in exploatarea zAcimintelor de hidrocarburi flvide. Variatia Viscozitatii apei cu temperatura si gradul de tnineralizare a apei se observa in diagrama din figura 1.47. In lipsa unor date corespunzitoare care si arate Yiscozitatea apei mineralizate in condifii de zAcimint, se poate admite cli ea ‘ste independenti de presiune si c&, ridicarea viscozitatii dalorit’ minerali; “Ari apei este mai mult sau mai putin compensati de probabila reducere 55 Coeerly eon 105 By, Ybor8 Viscozitatee , 2p, fase & oS & 2 wo 40 0 8 me he Temperstore,*C Fig. 147. Dependenta viscozititii apei minerall- vate cu temperatura si gradul de salinitate. eauzeta de dizolvarea gazelor naturale, Viscozitatea apei este influentats mult de temperatura, fapt de care se tine seama in problemele exploatitii zacimintelor de hidrocarburi fluide. 1.9. APLICAREA ECUATIEl DE STARE (2,V»T, p, t) LA DIFERITE TIPURI DE ZACAMINTE DE HIDROCARBURI FLUIDE $1 FORMELE DE ENERGIE REZULTATE 1.9.1. ENERGIA DE ZACAMINT Ziedmintete de hidrocarburi fluide ocup% ia scoarfa terestri volume bine determinate, precis delimitate in acoperis si culcus de strate impermea- bile si lateral de accidente tectonice sau/si litologice, ce inchid acumulatoa- rele prin coutururile de alimentare si de inehidere (v. fig. 1.13). Zicimintele de hidrocarburi fluide sint acumulatoare de energie unitare, aledLuite din zona sattraté cu sistemele de hidrocarburi si zona acviferului adiacent. Zacimintele de hidrocarburi fluide sint sisteme fizico-chimice aledtuite dintr-im mediu solid poros-fisurat-permeabil saturat cu fluidele de zici- wint: sistemele de hidrocarburi si apele mineralizate. Zacimintele de hi- drocarburi fluide se particularizenz printr-o neuniformitate microstruc-forali accentuat’, atit a mediului Muid eft si a mediului solid, fapt ce determin gi 0 Neuniformitate macrostructurali insemnaté a acestor acu- Snulatoare de energie, Aceste ueuniformititi microstructurale si macrostruc- turale ne determin& si privim proprictatile fizico-chimice ale z&ckminte- lor de hidrocarburi fluide ca functii de lec si timp. Presiunile si temperatarile din zicimintele de hidrocarburi fluide sint functii de toc si timp, dupa cum ne ‘nirage atentia cercetarea z&cimintelor de hidrocarburi fluide. Tnfluenfa colectorului in procesele de exploatare consti in aceea ci el poate facilita sau frina. deplasarea fluidelor in zacimint. Pentru ealectoarele cu permeabilitate si porozitate ridicate, cu un bun grad de unifurmitate, fluidele se deplaseaz& usor in zacimint, apele marginale pot actiona substan ial (in cazul acviferelor de dimenisiani insemnate) asupta comportarit zonei saturate cu hidrocarburi fluide. Situatia este opusa la colectoarele cu poro- te si permeabilitate scizute, dar mai ales la colectoarele cu un grad de neaniformitate accentuat, in care stratele nu au continuitate. sau sint lenti culate si deci izolate fat de aetiunea apelor adiacente, in lentile manifes- tisda-se doar energia iesirii gazelor din solutie. Un alt factor care trebuie urméirit este gradul de participare a mineralelor argilozse in componenja orizonturilor productive. Caracterizindu-se prin proprietatea de umflare ac- centuata, aceste minerale argiloase pot crea veritabile barieve in fata unor fronturi de ap4, a cdrei gompozitic chimicd poate provoca umflarea accentuali a particulelor de minerale argiloase, obturindu-se astfel sectiunea de filtra- ie. Prezenta in zicimint a unor strate cu permeabilitate ridieatd, alternind iu strate cu permeabilitate foarte scizuti, duce Ta seiderea neuniform’ a cenergiei zAcimintului de tifei. Practica exploatarii arata od, in timp ce stra- tele de permeabilitate ridicat& au fost inundate, din cele vecine, slab permea- bile, se mai poate drena titei. in ce priveste proprietatile fluidelor in manifestarea encrgici de zied- aint, un rol aparte il au fifeiurile si gazele dizolvate in ele. Dupi cum s-a faritat, dizolvarea gazclor in fijeiuri depinde de compozitia chimicd a gazelor a fiteiurilor, iar marimea ratiei de solujie depinde si decondifiile fizice (presiune si temperatura) Ia care se giseste fifeim in xictimint. Practica iIndelungatd a exploatarii zcimintelor de Jijei a arvtat ci tifeiurile pot fi saturate sau nesaturate eu gaze. Saturarea sau nesaturarea titeiurilor cu gaze Hepinde de condifiile geologice si fizico-chimice in care s-au format hidro- tarburile fluide, de felul cum s-au desfagurat aceste condifii 1a punerea in zAeimiat a hidrocarburilor gi in timpul geologic in care aceste hidrocacburi au stat in roca magazin. Dizolvarea gazelor in fijeiuri este legata, din punct de vedere fizico-chimic, de un parametra cu o deosebité insemnitate in exploatarea zicimintelor de tifei, presiunea de saturatie. Presiunea de zici- mint la inceputul exploatirii poate sa fie mai mare sau mat micé decit, pre~ Siunea de saturatie a fijeiului din zicdmintul respectiv, fapt cave determina Prezenta in zAcdmint a unei singure faze — fifeinl --, sau a douk face — Wteiul si gazele iesite din solutie. Uncori, in decursul timpului geologic, pre- sinnea in zicdmint a scdzut sub presiunea de saluratie si, ea urmare, gazele au iegit din solutie si s-au acumulat Ja partea superioard a zicimintului, formindu-se astfel cupola de gaze, care, prin faptul ci s-a creat inainte de inceperea exploatatii este denumita cupold inifiald de gaze, spre deosebire de cupola secundard de gaze, care apare in anumite condifii in decursul procesului de exploatare a zicimintului. Existenta eupolei initiale de gaze implica fap- lul ca, in ziedmint, fifeiul este saturat cu gaze. Cind presiumea de zicamint este superioar§ presiunii de saturatio, fifeiul rémine nesaturat cu gaze. Atila timp cit presiunea de zActmint rimine superioara presiunii de satura- BT20 230 100 2009 th 1500 & I S tee se wee ea Phy imery earns Be 8 8 SMI MiG empep see 3 Adinc:ve sub aiveldl mérii,m Adiccime sub nivetel méru,m Fie va ¥pe, gazele rimin dtzolvate tn fitel, far in rledmiat este o singuri fazk — te felul. Iegirea gazelor din solutie, aparitia a douA fare fn zichmint (titelul gi qazele) — saturarea fitelului cu gaze —, au loc din momentul cind presiunea de zickmint a selzut sub valoarea presiunil de saturatle. Prezenta in z&ci- mint, In faze distincte, a titeiului gi a gazelor, conduce Ia aparitia curgerii eterogene, care alrage dup sine alt mod de analiza a exploatirii 2icdm{ntu- lui de tifei Practica exploatirii zicimintelor de fifei a scos in evidenta un fapt cu o deosebité importanté si anume cd presiunea de saturatic nu este o ma- rime unick pe tntreg zicdmintul de titel, ef prezintd o variatie sensibils de-a fusgul ciderii stratului. In figura 1.48 s-a redat modul In care variazh pre- siunea de saturatic In cazul a dowd zicéminte, pe misurd ce creste a ‘de la care s-au luat probe. Se constat& ch odatd cu cresterea adincim sipresiunea de saturatic. Important este si se cunoasc si modul in care variazk ragia de solutie la presiunea de saturatie In funcfic de adincime. Analizele probelor luate In conditii de zicAmf{nt arathl cd rafia de solutie ta presiunea saturatie scade pe misuré ce cregte adincimen stratului, Va doi parametri are o deosebit& importanf& in exploatarea zic partes superioara a zicémintului (la adineimi mai mici), unde presiunile de satorafie $i rafiile de solutie sint mari so manifesth mai timpuriu iesirea ga- gelor din solufie si ew intensititi mai mari, pe misur& ce scade presiunea de zhcimint. Pe misura apropierii de contactul {ifei-api, fn zona inferioarl a zick- mintului, unde presiunea de saturatie i rafille de solutie la presiunea de ‘saturafie aint mai mici, iegirea gazelor din solutie apare mai tirziu n explos- tare gi cu intensititi mai reduse. Cercethrile au arktat ch si ceilalfi parametri ai hidrocerburilor Muide variazi tn functie de adincimen de ta care s-a recoltat proba. Astfel, viscozitatea fiteiulut creste pe misuri ce proba este recoltaté de In o cotd mai apropiath de contactul fitei-apa (fig. 1.48). Aceeasi lege de Variafie este caracteristich si densitapii tifciului si densitatii gazclor. Accast& Jege de variatie a parametrilor fluidelor in conditii de zicamint (fig. 1.49) determin’ diferite mobilitdti ale acestora tn diferitele zone ale zicim intului, La Partea superioar a zicémintului fluidele sint mai mobile, pentru ca, pe m&- ‘suri cestratul coboar’. mobilitatea fuidelor si se reducd, atingind mirimea cea mai mick a contactul fitei-apele marginale, Variafla parametrilor Mluidelor dia ricdmint cu adincimea determing In practica exploatarii zicimintelor de fitei din Romania Imparfirea pe zone (fig. 1.50), lucru ce facilitcaz’ atit a exploatirii, cit si misurile ce trebuie tuate pentru conducerca unei exploatiri rationale. Datorith acestei legi de variatie a parametrilor hidro- earburilor fuide din zickmnint ctt adineimea se observa ch, in vezervor. ener- ga de 2ickmint se ya manifesta In mod diferit. Mobilitatea accentuata, da- torith viscozitatii si densitatii scdzute ale fluidclor in partea superioari a zkelmintulul, asociaté cu ratia de solutie ridicati si cu presiunea de saturatie ‘maritd vor conduce ta aparitia timpurie si manifestarea intens& a iesirli g zelor din solutie. Pe misuri ce stratul coboar& spre sinelinal, aparitia fest ‘azelor este mai Intirziath si de intensitate mai redusd Mai este gi un alt aspect de retinut: pe misura apropierii de contactul apk-tifei, mobilitates hi¢rocarburilor fluide scade gf astfel frineazi tnaintarca apelor marginale. le- airea Intens& a gazelor din solutie la parte: zicimintului i fri- Rarea influentei apefor marginale determ diferite de comportare in exploatare a zonctor defalcate In 2icimInt In funcfie de proprietatile hidro-1g | enpnsayyy ju wnjan ap (LEB ey 2 £ Ris Soty proba de Ja 1830 ms.nan.; HL — proba lar hidrocarburilor fuide: “wo Presturee ber 8 2 a > 3 ge Poet- Tnifial, sau fn timpul procesului de exploatare, se poate Intilni si situatia tH tn figura 1.52, adick presiuzes din zicém int este mai micd decit de saturatic a sistemulut de hidrocarburi, sintem In domeniul eterogen al curgeri! unui amestec de titei-t gaze. Acviferul adiacent sau in- jectarea apel in zickmint nu au fost capabile si find gazele tn solufie, gazele ‘do afl In stare liberd determinind caracterul eterogen al curgerii din zona productivi. Acviferul adiacent poate lucra sub imperin} fertelor elastice sau 6sFig. 252, Schema unui ricimint de {itei lucrind in forma mixtd a energici de ‘ieamint, wa proiectat o dezlocuire prin injectic de apa in zicimint, situatii dv care trebuie sé se tink scama In modelele de prevedere « comportarii in exploatare a zicdmintelor. Acviferul adiacent se comporté conform ecnatici lui de stare (schitaté la modelul anterior), iar sistemul de hidrocarburi fluide se coniportit dup& ecuatia lui de stare, caracteristicd domeniului bifazic. ZAcimintul lu- ereaz&, ayadar, sub forma mixt& a energiei de zAckmint. fe natura se intilnese rezervoare lipsite de aportul acviferelor adiacente {fig. 1.53), in care presiunes de zicdmint este cu mult inferioaré presiunii de saluratis a sistemelor de hidrocarburi fluide si, ca atare, o masd insemnata de gare libere a avut posibilitatea si se acumuieze in pertea superioar’ rezervorului determinind o cupola de gaze. Actionarea cupolei de gaze se poate intensifica daci se injecteazd in ea guze. Cupola de gaze se va comporta in exploatare dup& diagrama ei de stare, iar zona saturatd cu titel gl gaze dupa diagrama ei de stare. Dack lipseste cupola de gaze, zona productivis se va comporta dupa diagrama ei de stare, a iesirii gazelor din solutie. Jn zdchmintele lipsite de aportul apelor adiacente si In care fiteiul prac- tte nu mai contine gaze, deplasarea acestuia cAtre tAipile sondelor de extrac- tle se face numat sub actiunea fortei gravitationale. ye Fig. 153. Schema unul zdc&mint de fitei Tucrind in forma energie: de zacaming a actiondrit gazelor.1.9.3. FORMELE DE ENERGIE IN ZACAMINTELE DE GAZE ‘CU CONDENSAT . In naturt an loc aparte fl ocuph zicimintele de gaze cu condensat. Dupi diagrama de stare a sistemelor de hidrocarburi (fig. 1.54) domeniul de existenta al starilor initiale Ag, sau al stariler initiate My. imprims, perticularitatile lor, modul de comportare in exploatare a sistemelor: Ay — zachminte de gaze cu condensat si By — zhchminte false de condensat. Forma energiei de zickmint a destinderii gazclor se manifests atunci cind zicimintul este lipsit de ape marginale active. Singura sursa energetic& rimine expansiunea gazelor. Presiunea de Inceput de condensare retrograd& este factorul determinant care fixeazd in zchmfnt curgerea unei singure faze, ° sau a dowd faze, cind Praca,

Potrebbero piacerti anche

• It Ends with Us: A Novel

  

  Da Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (5840)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Da Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (5819)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  Da Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (1136)
• • Riviste
  • Podcast
  • Spartito
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  Da Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (353)
• The Art of War: A New Translation

  

  Da Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (3045)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Da Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (20105)
• The Handmaid's Tale

  

  Da Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (13281)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  Da Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (20479)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  Da Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (10971)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  Da Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (5779)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  Da Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (3313)
• And Then There Were None

  

  Da Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (9006)
• The Hobbit

  

  Da Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (25285)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  Da Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (3321)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  Da Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2487)
• Freakonomics Rev Ed

  

  Da Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (7879)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  Da Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2499)
• The Hobbit

  

  Da Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (24589)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  Da Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2559)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  Da Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2508)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  Da Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (12956)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  Da Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (12556)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  Da Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (2572)
• How To Win Friends And Influence People

  

  Da Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (6699)
• Good Omens

  

  Da Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (12072)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  Da Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (9975)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  Da Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (5734)