Pedagogia contemporan a dus mai departe firul continuitii istorice a practicii

colare, ncercnd s promoveze dou tipuri de metode, i anume metodele active

i metodele de aciune practic, fundamentate pe ideea umanist, pe ideea unitii
dintre teorie i practic, dintre cunoatere i aciune. ns efectul metodelor
tradiionale persist i astzi. Se consider c i n prezent ele dispun de numeroase
resurse proprii de revitalizare n perspectiva unui nvmnt modern activ, euristic
i intensiv, ceea ce le va menine viabile pentru mult vreme, probabil, de aici
nainte. De aceea, paralel cu acest sistem al metodelor clasice sau tradiionale,
este necesar s se rennoiasc i mai mult spiritul predrii, s se modernizeze
ntregul sistem de metode i de mijloace de nvmnt, fcnd loc unor noi
metode, mai eficiente, care aparin i sunt dezvoltate de epoca n care ne aflm.

Predarea creativ se refer la profesorii care utilizeaz metode imaginative

pentru a face procesul de nvare mai interesant, incitant i efficient.
1. Brainstorming-ul. Este poate una dintre cele mai comune tehnici de stimulare a
creativitii, dar i una dintre cele mai eficiente. Aceast tehnic poate fi folosit cel
mai des naintea unei activiti de citire sau pentru rezolvarea unei anumite
probleme, n general.

Trainerul nu trebuie s fie critic, ci s ncurajeze cursanii s se gndeasc la idei ct

mai neobinuite i s creeze o atmosfer constructiv. Propunerile inedite ar trebui
susinute pentru obinerea unei liste de idei ct mai cuprinztoare i originale.
2. Jocul de rol. Este o alt activitate interesant care i face pe cursani s se implice
activ n dezbaterea unei tematici. De exemplu, n cadrul cursurilor de Business
English, trainerul poate oferi fiecrui cursant un cartona cu un rol pe care cursantul
s-l joace (secretar, ef de tur, asistent de producie, manager de resurse
umane), iar apoi le poate da o situaie pe care acetia s o dezbat (de exemplu,
necesitatea unui spaiu de birouri mai mare). Cursanii trebuie s intre n pielea
personajului lor i s-i interpreze rolul ct mai convingtor.

3. Gramatic prin cntece. Muli traineri se gndesc s fac mai antrenant

nvarea unui timp i a unui aspect verbal (de. ex. present tense continuous,
present perfect tense continuous etc) prin folosirea unor fragmente dintr-o melodie.
Astfel, pentru fixarea cunotinelor, n ceea ce privete folosirea unui timp verbal,
trainerul elimin din textul cntecului structurile pe care cursanii trebuie s le
asimileze, iar, n timp ce ascult melodia, ei completeaz cu elementul gramatical
corect.

Predarea interactiva
Interactivitatea presupune att cooperare
definit drept forma motivaional a
afirmrii de sine, incluznd activitatea de avansare proprie, n care individul
rivalizeaz cu ceilali pentru dobndirea unei situaii sociale sau a superioritii
ct i competiia care este o activitate orientat social, n cadrul creia individul
colaboreaz cu ceilali pentru atingerea unui el comun. Ele nu se sunt antitetice;
ambele implic un anumit grad de interaciune, n opoziie cu comportamentul
individual.

Exista trei tipuri principale de interaciune. Primul este elev-coninut, n care

elevul interacioneaz cu faptele, lecturi i informaii. n al doilea tip de
interaciune, elev-profesor, elevul interacioneaz n principal cu profesorul.
n formatul al treilea, numit elev-elev, elevii colaboreaz unul cu altul pentru
a construe cunotine.

Predarea reflexiv presupune recunoaterea, examinarea i ruminarea asupra

implicaiilor credinelor, experienelor, atitudinilor, cunoaterii i valorilor unei
persoane, precum i a oportunitilor i constrngerilor generate de condiiile
sociale n care profesorul lucreaz

Este un proces, individual sau de grup, n care se formuleaz ntrebri i se

caut rspunsuri asupra felului n care activitatea i persoana profesorului
influeneaz modul n care se produce nvarea sa personal i a elevilor si.

S tii ce i de ce ca i profesor.

S ai un credo profesional.

S i pui ntrebri nainte de a aciona, n timpul aciunii i dup

aciune.

S practici un scepticism politicos n dialogul cu tine i ceilali

colegi.

S te consuli cu alii.

S susii cauza celor pe care i ai n grij.

Tipuri de reflecie

Descriptiv

Definete problema asupra creia se

reflecteaz

Ce se ntmpl? Pt cine func

Cum m simt? Ce m ngrijo

Comparativ

Restructureaz problema asupra

creia se reflecteaz n lumina mai
multor perspective, alternative, cercetri

Ce alte perspective exist as

ntmpl? Cum vd alii? Ce
domeniu? Cum pot mbunt
obiectivele?

Critic

Rennoirea perspectivei pe baza

implicaiilor pe care problema asupra
creia s-a reflectat le-a generat

Ce implicaii apar privind din

alternative? Lund n consid
implicaiile lor i propria mea
adecvat s fac? Ce ne spune
dimensiunile morale i politi

.
Pe msur ce elevii reflect tot mai mult asupra
experienelor proprii, descoper c ideile ctig n influen i complexitate
i i
dezvolt abiliti din ce n ce mai puternice de a integra noua informaie.
Unul dintre
cele mai importante roluri ale profesorului devine acela de a ncuraja acest
proces de
nvare i reflecie.
nvmntul modern preconizeaz o metodologie axat pe aciune,
operatorie,
deci pe promovarea metodelor interactive care s solicite mecanismele
gndirii, ale
inteligenei, ale imaginaiei i creativitii.

Activ este elevul care depune efort de reflecie personal, interioar i

abstract,
care ntreprinde o aciune mintal de cutare, de cercetare i
redescoperire a
adevrurilor, de elaborare a noilor cunotine. Activismul exterior vine deci
s
serveasc drept suport material activismului interior, psihic, mental, s
devin un
purttor al acestuia
Trecerea la o metodologie mai activ, centrat pe elev, implic elevul in
procesul de invare. Metodele centrate pe elev implic individul in evaluarea
eficacitii procesului lor de invare i in stabilirea obiectivelor pentru
dezvoltarea viitoare.
n coala centrat pe elev, profesorul se estompeaz, doar elevul fiind
centrul problemei.
Metodele centrate pe elev ajut la pregtirea copilului pentru o trecere mai
uoar spre invarea continu.
Dup funcia didactic principal putem clasifica metodele i tehnicile
interactive de grup astfel:
1. Metode de predare-nvare interactiv n grup: - Metoda
predrii/nvrii reciproce , Metoda Jigsaw
- Citirea cuprinztoare; - Cascada (Cascade); - STAD (Student Teams
Achievement Division) Metoda nvrii pe grupe mici; - TGT
(Teams/Games/Tournaments) Metoda turnirurilor ntre echipe; - Metoda
schimbrii perechii (Share-Pair Circles); - Metoda piramidei; - nvarea
dramatizat;
Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativitii:
Brainstorming; Starbursting (Explozia stelar);
- Metoda Plriilor
gnditoare (Thinking hats Edward de Bono);
- Caruselul;
- Multivoting;
- Masa rotund;
- Interviul de grup;
- Studiul de caz;
Incidentul critic;
Metode de cercetare n grup: - Tema sau proiectul de cercetare n grup; Experimentul pe echipe; - Portofoliul de grup
Predarea in echipe :
Predarea in echipa este o activitate care presupune foarte mult timp alocat
atat proiectarii cat si derularii cat si activitatilor in sine.

(Continuarea este in imaginea predarea in echipe )

Strategii didactice interactive

1. .Metoda
predarii/invatarii
(Rezumand, Intreband, Clarificand, Prezicand

reciproce

Este o strategie instructionala de invatare a tehnicilor de studiere a unui text.

Se poate desfasura pe microgrupe sau cu toata clasa.
Metoda invatarii reciproce este centrata pe patru strategii de invatare folosite de oricine care face un
studiu de text pe teme sociale, stiintifice sau un text narativ (povesti, nuvele, legende).

Aceste strategii sunt:

REZUMAREA (expunerea a ceea ce este mai important din ceea ce s-a citit);
PUNEREA DE INTREBARI despre informatiile citite;
CLARIFICAREA DATELOR (discutarea termenilor necunoscuti, mai greu de inteles, apelul la diverse
surse lamuritoare, solutionarea neintelegerilor).

PREZICEREA

(PROGNOSTICAREA) (exprimarea a ceea se crede ca se va intampla in continuare,

bazandu-se pe ceea ces-a citit).

2. Metoda MOZAICULUI (JIGSAW)

este bazata pe invatarea in echipa (team-learning). Fiecare participant are o sarcina de studiu in care
trebuie sa devina "expert". El are in acelasi timp si responsabilitatea transmiterii informatiilor
asimilate, celorlalti colegi.

3.
(SHARE- PAIR CIRCLES)

Metoda "Schimba

perechea"

Metoda schimbarii perechii are la baza munca elevilor/studentilor in perechi astfel: se

imparte clasa in doua grupe egale ca numar de participanti; se formeaza doua cercuri
concentrice, elevii fiind fata in fata pe perechi.
Profesorul pune o intrebare sau da o sarcina de lucru in perechi. Fiecare pereche
discuta si apoi comunica ideile. Cercul din exterior se roteste in sensul acelor de ceasornic,
realizandu-se astfel schimbarea partenerilor in pereche.
Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei. Fiecare se implica in
activitate si isi aduce contributia la rezolvarea sarcinii.

4.Metoda
piramidei
Metoda "piramidei" sau metoda "bulgarelui de zapada" are la baza impletirea activitatii individuale cu
cea desfasurata incolaborare, in cadrul grupurilor si microgrupurilor.

.Ea consta in incorporarea activitatii fiecarui membru al colectivului intr-un demers colectiv mai amplu,
menit sa duca la solutionarea unei sarcini sau a unei probleme date.
5. Diagrama cauzelor si a efectului
Constituirea digramei cauzelor si a efectului ofera posibilitatea
punerii in evidenta a izvoarelor unei probleme, unui eveniment sau
unui rezultat.
Diagramele sunt folosite de grup ca un proces creativ de
generare si organizare a cauzelor majore (principale) si minore
(secundare) ale unui efect
6.
Tehnica
LOTUS
Tehnica florii de nufar presupune deducerea de conexiuni intre idei, concepte, pornind de la o tema
centrala. Problema sau tema centrala determina cele 8 idei secundare care se construiesc in jurul celei
principale, asemeni petalelor florii de nufar.
Cele 8 idei secundare sunt trecute in jurul temei centrale, urmand ca apoi ele sa devina la randul lor
teme principale, pentru alte 8 flori de nufar. Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi
cate alte noi 8 idei secundare. Astfel, pornind de la o tema centrala, sunt generate noi teme de studiu
pentru care trebuiesc dezvoltate conexiuni noi si noi concepte.
7.
(STARBURSTING )

EXPLOZIA

STELARA

este o metoda noua de dezvoltare a creativitatii, similara brainstormingului.

Incepe din centrul conceptului si se imprastie in afara, cu intrebari, la fel ca o explozie stelara.

Scopul

metodei este de a obtine cat mai multe intrebari si astfel cat mai multe conexiuni intre
concepte. Este o modalitate de stimulare a creativitatii individuale si de grup.
Organizata in grup, explozia stelara faciliteaza participarea intregului colectiv, stimuleaza crearea de
intrebari la intrebari, asa cum brainstormingul dezvolta constructia de idei pe idei.

9. Metoda Frisco

are la baza interpretarea din partea participantilor a unui rol specfic, abordand o problema din
mai
multe
perspective.
Astfel, membrii
grupului
vor
trebui
sa
joace,
fiecare, pe rand, rolul consevatoristului, rolul exuberantului,
rolulpesimistului si
rolul optimistului.

scopul ei este de a identifica

problemele complexe si dificile si de a le rezolva pe cai simple si

eficiente.

are la baza brainstorming-ul regizat si solicita din partea

elevilor/studentilor capacitati
a imaginatiei si a creativitatii

empatice,

spirit critic,

puand

accent

pe stimularea gandirii,

CONTINUAREA IN POZE

Strategii care promoveaz nvaarea integrat

Cele mai productive strategii si metode de predare integrata sunt:
1. Invatarea prin dezbatere - aceasta metoda consta in prezentarea unor intrebari, teme,
probleme care sunt supuse spre analiza solutionare unei clase, unui grup. Stimuland
initiativa si
participarea fiecaruia la obtinerea rezultatului, aceasta metoda presupune interventia
educatorului,
care schiteaza pasii necesari si coordoneaza parerile si solutiile participantilor, dirijandu-le
spre
obtinerea rezultatului adevarat.

2. Invatarea prin cercetare - aceasta metoda implica participarea directa si activa a

elevului impreuna cu profesorul la cercetare a stiintifica, la descoperirea adevarului, la
refacerea
procesului stiintific de constituire a cunostintelor. Autoritatea profesorului este inlocuita prin
cooperarea stiintifica pentru demonstrarea experimentala a adevarului. Amelioreaza relatia
profesor-elev si dezvolta capacitatea muncii independente.
3. Invatarea prin rezolvarea de probleme - profesorul va sprijini elevii in formulara de
probleme si intrebari, va coordona procesul de rezolvare a acestora individual si in grup.
In procesul de invatare prin rezolvarea de probleme sunt parcurse urmatoarele etape:
- comunicarea, formularea problemei/situatiei problema;
- indrumarea elevilor prin cunoasterea datelor, comparatii, exemplificari;
- formularea unor alternative de solutionare;
- decizia, selectarea alternativei de rezolvare;
- rezolvarea problemei prin aplicarea solutiei gasite si verificarea rezultatelor.
4. Invatarea prin descoperire - promoveaza metode de invatamant de tip euristic, care
implica un ansamblu de operatii privitoare la conceperea si organizarea lectiei in care elevul,
sprijinit de profesor, descopera cu propriile forte intelectuale explicatia si semnificatia unui
fenomen sau proces, legile, cauzele si esenta acestora. Prin invatarea prin descoperire se
pune
accentul pe caile prin care se ajunge la produs, la metodele de cunoastere si inregistrare.
5. Invatarea bazata pe proiect - presupune colectarea de informatii prelucrarea si
sistematizarea acestora, interpretarea si reflectia personala, cooperarea in realizarea
sarcinilor.
Etapele invatarii bazate pe proiect sunt:
- stabilirea scopului;
- formularea scopului sub forma unei intrebari;
- identificarea cel putin trei surse de informare care vor fi folosite pentru a raspunde la

intrebare;
- descrierea pasilor care vor fi intreprinsi pentru atingerea scopului;
- identificarea a cel putin cinci concepte majore care vor fi investigate in cadrul proiectului;
- identificarea a cel putin trei metode care vor fi folosite pentru prezentarea proiectului;
- organizarea si planificarea proiectului in timp;
- stabilirea modului in care va fi evaluat proiectul.
6. Invatarea bazata pe probleme - este un sistem de dezvoltare a curriculum-ului si de
organizare a instruirii care dezvolta simultan atat strategiile de rezolvare a problemelor, cat
si
bazele cunoasterii disciplinare. Aduce elevii in situatia de a identifica si de a gasi solutii
pentru
probleme.
Etapele proiectarii invatarii bazata pe probleme sunt:
- sa identifice daca o problema exista sa nu;
- sa defineasca problema cu exactitate;
- sa identifice informatiile de care este nevoie pentru a intelege problema;
- sa identifice resursele de care este nevoie pentru a colecta informatia necesara;
- sa genereze posilile solutii la problema;
- sa prezinte solutiile.
7. Invatarea aventura /de tip expeditionar - sunt specifice experientele de invatare mai
ales non-formale care pun elevii in fata unor provocari, de cele mai multe ori in contexte
naturale.