Ca scriitor, Ioan Slavici apartine epocii marilor clasici (1870-1890) alaturi de
Mihai Eminescu, I.L.Caragiale, Ion Creanga si Titu Maiorescu. Cele mai reprezen tative nuvele ale sale sunt Popa Tanda , Budulea Taichii , Moara cu noroc , Padureanca ,et Opera Moara cu noroc are ca an de aparitie anul 1881, publicata in volumul Novele d in popor . Titlul volumul sugereaza specia liteara a operelor cuprinse si tema de inspiratie: viata sociala, rurala,apartinand perioadei marilor clasici si curenu tului literar realism. In mod veridic, realitatea apasatoare a schimbarii si tra nsformarii umane este surprinsa in proza incercarea de moralizare specifica lui Slavici, dar fara a infrumuseta in vreun fel soarta personajelor. Opera literara Moara cu noroc apartine genului epic, iar ca specie literara este o nuvela psihologica. Nuvela este specia literara a genului epic in proza, avand dimensiuni cuprinse i ntre povestire si roman in care conflictul este puternic, iar accentul cade pe c onturarea personajului. Nuvela psihologica este tipul de nuvela axat pe conflictul interior al personaju lui in care actiunea urmareste declinul acestuia sub aspect moral si spiritual. Ca si caracteristici, nuvela psihologica surprinde personaje din toate mediile s ociale: negustori, targoveti, hangii, porcari, tarani, etc. Se urmareste dezuman izarea personajului influentat de bani sau dorinta de imbogatire. Apar ca motive literare: banul, averea, mostenirea. Se urmaresc stari sufletesti si trairi apa rte: frica, alienarea, erosul, obsesia, toate surprinse prin procedeul analizei psihologice, ca mijloc de investigare a psihologiei umane. Conflictul interior e ste puternic si surprins in opera in detrimetul celui exterior. Deobicei, se rea lizeaza alorificarea morala a textului de analiza psihologica. Elemente ale realismului prezente in opera sunt tema de inspiratie, viata social a, surprinderea diferitelor categorii sociale, punandu-se in evidenta conflictul dintre ele. Personajul este vazut in evolutie realizandu-se o analiza psihologi ca a acestuia. Este surprins un mediu social caracterizat sub toate aspectele, i n care personajul isi gaseste locul si propriul destin. Apare degradarea individ ului si tema de inspiratie prezinta o realitate neinfrumusetata in care limbajul joaca un rol esential. Titlul operei, din punct de vedere morfologic este alcatuit din doua substantive comune. In sens denotativ, face referire la un spatiu amenajat pentru a se maci na cereale si sansa. In sens conotativ, titlul ilustreaza in primul rand, ironia naratorului pentru soarta personajului principal. Locul luat in arenda, o fosta moara transformata in han ar trebui sa aduca prosperitatea celui care se muta a colo, insa norocul in acel loc nu si-l face hangiul ci ii este impus de catre Sa madau. Deci, moara cu noroc, este un loc nefast care datorita influentei negativ e exercitate in special de Samadau, isi va pune amprenta si asupra personajului principal care parcurge toate treptele decaderii. Tema, specifica nuvelei psihologice o constituie dezumanizarea sub influenta nef asta a banului. In cele 17 capitole se urmareste caderea continua sub aspect mor al si spiritual a personajului literar Ghita, surprinsa si prin intermediul conf lictului interior. Opera are o structura liniara si atrage toate personajele int r-un conflict major. Expozitiunea prezinta carciuma de la Moara cu noroc ca fiind asezata la rascruce de drumuri, izolata de restul lumii, inconjurata de pustietati intunecate. Desci erea drumul care merge la carciuma si a locului in care se afla este prezentat i n expozitiune. Ghita se dovedeste harnic si priceput la inceput, iar primele sem ne ale bunastarii nu intarzie sa apara.
Intriga este reprezentata de aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc, un pe
rsonaj carismatic, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi care tulbura echilibrul familie. El isi impune inca de la inceput regulile, iar Ana, nevasta lui Ghita intuieste ca acesta este un om rau si primejdios . Cu toate ca i si da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui, Ghita nu ren unta datorita ideii de a se imbogati. Desfasurarea actiunii cuprinde faptele si intamplarile textului. Mai intai, Ghit a isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica: merge la Arad sa-si cumpe re doua pistoale, doi caini si angajeaza o sluga. Insa din momentul aparitiei lu i Lica, incepe procesul de instrainare a lui Ghita fata de familie. Devine tot m ai irascibil, nu mai zambeste ca inainte, iar pe sotia lui o cam batea. La un mo ment dat, Ghita incepe sa regrete ca are familie si copii pentru ca nu-si poate asuma total riscul imbogatirii alaturi de Lica. Datorita generozitatii Samadaulu i, starea materiala a lui Ghita se imbunatateste, doar ca Ghita incepe sa se obi snuiasca cu raul. El isi indeamna sotia sa joace cu Lica, aruncand-o definitiv i n bratele lui si ajunge sa fie implicat in furtul de la arendas si in uciderea u nei femei si un copil. Retinut de politie, i se da drumul acasa numai pe chezasie . Prin faptul ca jura stramb la proces, acoperindu-i nelegiuirile lui Lica, Ghita devine complice la crima. Hotaraste sa-l parasca pana la urma cu ajutorul lui P intea, insa nu este sincer nici cu el, oferindu-i dovezi despre vinovatia lui do ar dupa ce-si va putea opri jumatate din bani. Punctul culminant este atunci cand Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii m orale si in momentul in care vrea sa se razbune pe Lica isi arunca sotia in brat ele acestuia. Spera pana la sfarsit ca sotia lui va rezista tentatiei, dar dezgu stata de lasitatea sotului ei i se daruieste lui Lica tot in mod de razbunare. C and isi da seama ca sotia lui, Ana, l-a inselat, o ucide. La randul lui, Ghita e ste ucis de Raut, din ordinul lui Lica, iar el pentru a nu cadea in mainile lui Pintea se sinucide izbindu-se cu capul de un copac. Deznodamantul cuprinde sfarsitul actiunii. Un incediu distruge carciuma de la Mo ara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copii. In incipit, personajul secundar mama lui, Ana (batrana) povesteste despre faptul ca nu banii conteaza ci linistea sufleteasca, dar nu se baga in viata tinerilor , lasand totul in voia destinului. Ea defapt simtea frica de schimbare, de ceea ce va urma, mentionand mi-e greu sa parasesc coliba in care mi-am petrecut viata ma cuprinde un fel de spaima , dar nu-si paraseste copiii si incearca sa se obisnuia sca cu ideea si-mi vine sa rad cand mi-o inchipuiesc ca circiumarita . Inceputul es te simetric cu finalul deoarece se regaseste in aceeasi ipostaza. Finalul este reprezentat ma intamplarilor pe voia se regaseste din nou la gretand situatia in care
de reluarea incipitului prin faptul ca batrana pune sea
sortii si a destinului care isi urmeaza cursul. Batrana Moara cu noroc, impreuna cu copiii, dar de data asta re se afla.
Personajele operei nu sunt numeroase, dar se observa evolutia lor.
Ghita este personajul principal al carui statut social moral se schimba pe parcu rsul nuvelei. La inceputul operei, apare in ipostaza de cizmar cinstit, dar sara c, dornic de a se imbogati, ca urmare devine hangiu. La inceput apreciat datorit a onestitatii, dar dominat de obsesia banului in continuare. Se transforma astfe l caracterial in tipul parvenitului, omul care decade atat spiritual cat si sufl eteste, nuvela urmarind degradarea morala in toate etapele. Ultima ipostaza a de caderii il infatiseaza ca sot ucigas al propriei sotii. Dominat de frica, de obs esia pentru bani, fiind eploatat moral de Samadau, personajul se contureaza in m od realist, tipic nuvele psihologice. Lica Samadaul, personaj secundar al nuvelei evolueaza liniar pe parcursul operei
. Statutul initial de samadau , sef al porcarilor, ii confera puterea de a guverna
afacerile cu porci cinstite si necinstite din capia Aradulu. Personajul se contu reaza caracterial, bun cunsocator al psihologiei umane, cel care poate manipula, cunoscand slabiciunile celorlalti. Barbat de vreo 36 ani, ochi verzi cu privire agera, camasa alba cu floricele si scrobita care-si indeamna calul cu un bici s i carmajin, cu coada incrustata, impresionata usor. Finalul nuvelei il aduce in aceeasi ipostaza, de hot, talhar si scrimina demn insa in fata sortii pe care si -o poate singur calauzi spre actul final al mortii pentru a nu da satisfactie le gii. Format in nelegiuire, va muri cu ea in suflet. Ana, personaj secundar, este regasita la inceputul operei in ipostaza de mama si sotie iuibtoare, femeie care isi asculta orbeste sotul fara a-l contrazice. Sch imbarea existentei vine odata cu mutarea la han, unde, la inceput, conduce aface rea alaturi de sotul ei. Frumoasa, mladioasa, dornica de iubire se bucura alatur i de Ghita de noua conditie. Odata cu aparitia Samadauui, este atrasa de barbatu l impunator pe care il vede diferit de sotul ei. Perpectia se contureaza tot mai mult cand Ghita incepe sa se instraineze si spaimele lui ies la iveala. Sotul s e transforma atunci in muierea in haine de barbat datorita faptului ca Ana il de sconsidera. La randul sau, cade in capcana Samadaului si atractia fata de el ii este fatala. Statutul final o indica fiind o sotie adulterina decazuta din punct de vedere moral si parcurgand acelasi traseu alaturi de sotul ei. Pentru a nu f i umilita mai mult, este ucisa de Ghita, incapabil sa infrunte adversarul. Ultim ele momentente ale femeii o arata agatata cu unghiile de fata Samadaului ca intr -un gest de revolta, dar si de admiratie pentru barbatul care a distrus-o. Batrana, mama Anei, este personaj secundar al operei, considerat un alterego al naratorului. Femeia reprezinta intelepciunea populara , vocea experientei care n u crede in rau si care in mod simetric in prolog si epilog reia motivul destinul ui. Ca o umbra, ii insoteste pe cei doi tineri fiind constienta ca Dumnezeu le v a calauzi pasii. Din pacate, nu percepe schimbarea negativa a fetei si generelui ei, finalul surprinzandu-i aceeasi inocenta prin care considera ca hotii sunt v inovati de soarta lor. Modurile de expunere au rol complex. Dialogul contribuie la caracterizarea perso najelor, iar descrierea ofera o imagine a reperelor spatio-temporale. Limbajul este regional, popular si arhaic. In text exista zicale si proverbe (ma i ales ale batranei) la inceput si la sfarsit. In concluzie, opera literara Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela psiholog ica deoarece are trasaturile unei vieti de familie si importanta banului. In opinia mea, textul impresioneaza prin faptul ca personajul principal, Ghita, parcurgand absolut toate treptele decaderii.