Introducere

de Octavian Sarbatoare
Subiectul de Yoga este subiectul despre constiinta. Exista o varietate mare de
tehnici pentru amplificarea constiintei umane, una dintre acestea este metoda
indiana Yoga. Yoga in acceptiunea teoretica si practica a evoluat din credintele
pagane ancestrale in spatiul socio-geografic avand ca centru ceia ce este
actualmente India. Originea cuvantului Yoga vine din radacina sanscrita Yuj care
inseamna unire, cu referire la unirea constiintei individuale cu constiinta
universala. Multe tehnici similare cu tehnicile Yoga exista in alte traditii
spirituale din intreaga lume.
Momentul potrivit pentru a incepe practicile Yoga este cel al unei crize
individuale de constiinta. Nestatornicia, lipsa de satisfactie cu propria viata
sunt aspecte care genereaza multe intrebari despre cum ar putea fi solutionate
problemele personale. Orice stare de criza spirituala este vazuta ca un inceput al
schimbarii, o sansa divina in directia evolutiei si al amplificarii starii de
constiinta. Putem deveni constienti de evenimentele din viata proprie prin a deveni
observatori impartiali a ceia ce se intampla. Prin aceasta constientizare ne putem
analiza toate actiunile care au generat criza spirituala si trage concluziile
necesare.
Primul pas inainte de a incepe practicile Yoga propriu-zise este auto-analiza,
observarea impartiala a propriei persoane. Calitatea esentiala pentru aceasta este
onestitatea. Onestitatea ne va permite de a vedea cu obiectivitate ceia ce nu ne
place despre noi insine. Putem astfel considera aspectul fetii, forma corpului,
obiceiurile, adictiile si multe altele. Nimeni nu poate fi mai obiectiv in
observarea propriei persoane decat persoana insasi. Dupa aceasta se poate lua in
serios inceputul practicilor Yoga propriu-zise.
Prima tinta in directia auto-perfectionarii este corpul care este cauza multor
adictii. Adictiile sau dependenta de anumite lucruri sau actiuni ca bautul de
alcohol, fumatul, mancatul carnii sunt cele mai cunoscute. Este fara indoiala o
stradanie personala grea de a scapa de adictiile corpului. Yoga incepe cu a deveni
constieti de adictiile corpului. Odata ce suntem onesti de a ne recunoaste aceste
slabiciuni putem decide de a face ceva pentru a scapam de ele. Aceaste decizii
reprezinta semnul bun si incurajator de progres in Yoga.
Practicile Yoga in prima lor faza produc o sensibilizare a corpului catre a simti
trairi din ce in ce mai profunde. Este o amplificare a perceptiei, o trezire catre
experientele corpului. Aceasta experienta a simturilor are fireste consecinte
paralele ca experiente mentale. Experientele mentale, experientele corpului si
experientele sexuale sunt interconectate, actiunea/ experienta pe un anumit domeniu
din cele trei genereaza implicatii paralele in celelelte doua feluri de experiente.
Aceasta ideie este cunoscuta in Yoga ca interactiunea dintre Manas (energia
mentala), Prana (energia corpului) si Virya (energia sexuala). Prin urmare
practicile Yoga prin cele trei feluri de experiente pot fi impartite intre cele
trei arii de actiune. Se poate astfel actiona cu predilectie pe Manas sau Prana sau
Virya. Sunt de asemenea tehnici care actioneaza pe doua sau chiar toate cele trei
arii.
Tehnici specifice care actioneaza pe Manas (deci asupra ariei mentale) sunt
meditatiile de diferite feluri, cu sau fara practici de Mantra (formule magice).
Mantra de initiere este data de un Guru (maestru spiritual) care urmeaza traditia-i
specifica. Aceste formule in virtutea continutului lor dau anumite rezultate.
Intregul concept de Mantra se refera la forma de vibratie a unui principiu de viata
cunoascut in traditie sub numele de Deva sau Devata (zeitate). Prin a repeta Mantra
respectiva mentalul se apropie din ce in ce mai mult de sursa sunetului, sursa
pentru Mantra respectiva si prin urmare de sursa universala. Practicile repetate de
incantari, Mantra si diferite alte sunete fac mentalul practicantului sa se
focalizeze catre o directie unica, aceasta focalizare fiind de fapt scopul
intregului proces de repetare fie rituala sau nerituala. In toate practicile de
meditatie mentalul trebuie sa fie treaz, practicantul trebuie sa fie constient de
ceia ce se intampla. Prin urmare meditatia este o constientizare ci nu o pierderea
atentiei, succesul in meditatie fiind dat de starea de constientizare care trebuie
sa devina din ce in ce mai prelungita.
Tehnici specifice pentru energia corpului (Prana) sunt posturile fizice (Asana) si
exercitiile respiratorii (Pranayama). Ele trebuiesc invatate de la instructori/
profesori de Yoga. Traditia Yoga este foarte bogata in descrierea acestor tehnici.
Tehnicile care actioneaza asupra energiei sexuale (Virya) apartin mai mult de
conceptul de Tantra Yoga. Esentialul in aceste practici, care necesita doi
parteneri unul masculin si altul feminin, este evitarea ejacularii in timpul
practicii respective. Unitatea prelungita a celor doi poli produce stari avansate
de constiinta. In mod practic este o apropiere treptata a constiintelor celor doi
practicanti de starea de esenta a unitatii numita Bindu. Aceste practici nu sunt
recomandate incepatorilor, ele pot trezi energii care apoi nu mai pot fi
controlate. Se recomanda astfel ca pentru multi ani trebuiesc practicate tehnici
care purifica corpul si mintea adica ramura Dakshina (dreapta) din Tantra pana cand
practicantul este pregatit sa inceapa ramura Vama (stanga). Numai o stare de
purificare avansata permite ca aceste experiente sa devina experiente de cea mai
inalta factura spirituala. Succesul in aceste experiente este foarte rar. Intreg
acest subiect apartine de conceptul specific in Tantra numit Maithuna Tantra care
actioneaza asupre laturii Virya a practicilor Yoga in stransa interdependenta cu
celelalte arii numite Manas si Prana.
Actiunile/ practicile corporale sunt primele care trebuiesc considerate. Astfel ca
posturile/ pozitiile fizice (Asana) sunt de patru feluri: de extensie, compresie,
torsiune si neutre in ceia ce priveste raportarea la coloana vertebrala. Sunt
reguli in a alege ordinea si succesiunea diferitelor posturi ca de exemplu o Asana
de extensie este urmata de una de compresie si vice versa. O Asana de torsiune
trebuie sa compenseze torsiunea pe partea stanga cu cea pe partea dreapta.
Posturile neutre pot fi intercalate printre perechile complementare. Ca exemple
postura Sarvangasana (postura tuturor madularelor) care este o Asana de extensie
poate fi urmata de Matsyasana (postura pestelui) care este o Asana de compresie.
Vakrasana (postura madularelor) fiind de torsiune se practica pe ambele parti
stanga si dreapta. Sunt multe carti in literatura de specialitate de unde se pot
invata diferite posturi, de asemenea se pot invata la cercurile de Yoga de la
instructori/ profesori de Yoga calificati.
Pranayama (tehnici de respiratie) este urmatorul stadiu dupa practicile Asana.
Diferite tehnici Pranayama produc efecte specifice. Sahita Pranayama de exemplu
produce incalzirea corpului. Aceasta caldura face digestia mai buna amplificand
focul gastric numit Jatharagni. Alte tehnici Pranayama ca Shitali sau Shetali de
exemplu vor raci corpul. Tehnica de Pranayama Bhramari produce o stare de absorbtie
mentala avand o actiune domnianta asupta creierului. In esenta tehnicile Pranayama
permit o echilibrare energetica la nivelui tuturor sistemelor functionale ale
corpului astfel ca practicantul este pline de viata tot timpul. Urmand literatura
clasica a lui Patanjali si renumitul sau tratat Yoga Sutras se disting opt stadii
in Yoga. Fiecare din aceste stadii are practici specifice care sunt treptat
invatate pe masura progresului in Yoga. Cu toate acestea clasificare lui Patanjali
este doar una din multele metode de atingere a acelei uniuni numita Yoga. Felurite
alte sisteme de Yoga duc prin metodologia proprie la rezultatul final acela de a
atinge eliberarea, numita Moksha, Mukti, Nirvana, Kaivalya, Jivanmukti, etc.
Aceasta eliberare este legata de aspectul dublu al existentei la nivel fundamental,
acela al constiintei si al materiei. Yoga poate fi astfel definita ca unire a celor
doua aspecte opuse ale existentei. Pe de alta parte din punctul de vedere al
constientizarii, Yoga poate lua o alta definitie.
Aceasta definitie pentru Yoga este despartirea (disociere) dintre Purusha
(constiinta) si Prakriti (natura/ materie), Purusha fiind polul de constiinta,
Prakriti fiind polul materiei. Cand cei doi poli incep sa se disocieze in mintea
practicantului se produce o identificare treptata a mentalului cu Purusha care este
starea de constientizare a experientei vietii. Toate practicile Yoga au ca obiectiv
final de a produce disocierea dintre Purusha si Prakriti si astfel identificare
mentalului practicantului cu starea de constiinta reflectiva rezultata. Multe alte
tehnici legate de diferite feluri de Yoga precum Karma Yoga, Bhakti Yoga, Laya
Yoga, Hatha Yoga, Raja Yoga, Jnana Yoga, Kundalini Yoga, Swara Yoga, Nada Yoga,
Tantra Yoga, Veda Yoga, etc., sunt in feluri diferite practici incercate de
practicanti considerand inclinarile personale ale fiecaruia. Toate practicile duc
in final la acelasi rezultat, la starea de trezire reflectiva care in sistemul lui
Patanjali este numita Samadhi.
Dupa timp mai mult sau mai putin prelung de practica perseverenta, punctul
culminant al practicilor se apropie de finalizare printr-o explozia a mentalului.
Pana atunci sunt in schimb felurite trepte de progres, prin care diferite tehnici
de Yoga produc o purificare gradata a corpului si mintii. Prin aceasta se produce o
crestere treptata a constiintei vazuta ca accesul pas cu pas la planuri de trezire
spirituala numite Lokas. Intregul sistem de Chakras reprezinta o simbolistica
gradata a nivelului constiintei. Practicantul Yoga va depasi unul dupa altul cele
cinci focuri (Panchagni) care ard continuu in corp si minte, focuri asociate cu
cele cinci Chakras. Aceste focuri sunt lacomia (Lobha) in Muladhara Chakra, dorinta
sexuala (Kama) in Shvadhishthana Chakra, mania/ supararea (Krodha) in Manipura
Chakra, atasamentul/ atractia (Raga) in Anahata Chakra, mandria/ aroganta (Mada) in
Vishuddha Chakra, ca apoi constiinta sa atinga nivelul de la Ajna Chakra.
La acest nivel practicantul se apropie de tel, la pasul urmator mintea explodeaza
in Sahasrara Chakra. Prin aceasta explozie se constata ca stare de trezire a
mentalul nu poate fi traita in mod pasnic. Se considera ca in acest stadiu maestrul
spiritual al practicantului, propriul Guru trebuie sa fie aproape pentru a-l ajuta
pe practicant sa treaca prin aceasta experienta tumultoasa. Gradul ridicat de
increderea a practicantului in propriul Guru il face ca sa poata depasi cu succes
aceasta experienta unica, cei care nu au deplina incredere in propriul Guru
neputand avea succes. Explozia mintii este echivalenta cu o completa trezire a
energiei Kundalini Shakti. Kundalini care este energia Shakti urca astfel pe
Sushumna Nadi depasind gradat planurile de constiinta (Loka) pentru a-l intalni
simbolic pe Shiva in Sahasrara Chakra. Uniunea lor produce o noua constiinta in
mintea practicantului, un fel de a doua nastere. Constinta individuala este astfel
unita cu constiinta universala si scopul final este atins. Dupa trezire Yoghinul
devine un Siddha, un Jivanmukta, un Homo Tantrika, o fiinta eliberata de
constrangerile si conditionarile materiei, in terminologie moderna fiind cunoscut
sub numele de Homo Noeticus sau Homo Universalis in filosofie.
Aspecte preliminare de Yoga, Tantra si Veda

de Octavian Sarbatoare

Aspecte introductive

Aceasta scurta lucrare isi propune de a prezenta practicile de Yoga, Tantra si Veda
asa cum sunt ele intelese in literature clasica de specialitate si relatia lor cu
notiunea de eliberare spirituala care este strans legata de notiunea de Dumnezeu.
Notiunea de Dumnezeu are o multitudine de conotari. Referitor la cele trei concepte
de Yoga, Tantra si Veda, Dumnezeu trebuie privit ca fiind prototipul perfectiunii
si al starii de trezire.

Este in particular Dumnezeul trezirii cautat ontologic in practicile mentionate.

Desi metodologia perfectionarii catre cunoasterea Dumnezeului trezirii difera,
telul catre care converg cele trei concepte este practic acelasi. Ca metodologii de
urmat, Yoga este in esenta ascetica, Tantra integrativa pe cand Veda este
contemplativ-invocativa. Aceste practici apar intr-o progresie naturala in care
treptat se evolueaza spiritual pe masura ce practicile sunt asimilate. Subiectele
in sine sunt foarte extinse, lucrarea de fata va prezenta doar aspectele de baza
ale acestor practici.

Inca de la inceput este necesar de a prezenta preliminariile acestor practici,

preliminarii fara de care practicile in sine nu au succes sau au un succes limitat.
Aceste practici in esenta lor permit o amplificare a starii de constiinta, o stare
care poate avea efecte negative atunci cand baza pe care se sprijina practicile
respective nu este sanatoasa. Sprijinit pe o baza sanatoasa, aspirantul spiritual
se indreapta confident catre fazele finale ale trezirii spirituale, faze care sunt
intotdeauna dureroase. Cunoasterea faptului ca trezirea spirituala este o
experienta dureroasa, este cu adevarat esentiala pentru aspirantul spiritual care-l
intalneste astfel pe Dumnezeu intr-un tumul personal mental si fizic fara
precedent.

Dumnezeul trezirii

Atat Yoga, cat si Tantra si Veda aspira la intalnirea cu Dumnezeul trezirii

spirituale exprimat mai cu seama prin notiunea de liberare spirituala sau simplu
liberare. In Yoga, terminologia de Dumnezeu este cunoscuta sub numele de Ishvara.
Dumnezeu sub acest nume nu este un Dumnezeu abstract, Yoga in esenta sa fiind o
experienta concreta este bazata pe un Dumnezeu concret. Ishvara nu este o
personalitate asa cum tindem sa credem ca aratand ca un om intr-o stare de
spendoare greu de descris, un fel de Dumnezeu in viziunea crestina, dar trebuie mai
de graba privit ca fiind incorporat in tot ce este perfect la nivel de experienta
umana. Ishvara este astfel intrinsec in orice notiune care implica perfectiune de
orice fel sau stari estatice traite. Proximitatea cu Dumnezeu sub numele de
Ishvara, este trairea experientei calitative de viata umana, Trezirea spirituala ca
aspect al acestei proximitati trece prin diferite faze in care se traiesc
experiente concrete prin care aspirantul este adus din ce in ce mai aproape de
Ishvara, Dumnezeul trezirii. Imbunatatirea calitatii vietii aspirantului este
semnul clar al acestei proximitati. Sanatatea corpului se imbunatateste, de
asemenea experienta mentala ca stari excelente ale intelectului, memoriei, etc., se
imbunatatesc. Prin a practica Yoga, starea de beatitudine numita Ananda este traita
din cand in cand ca semn al rezultatului final catre care practicantul se
indreapta. Aspirantul face astfel pasi spirituali reali catre un Dumnezeu real,
Dumnezeul experientei vietii calitative umane numit Ishvara.

In conceptul de Tantra, Dumnezeul trezirii capata alte valente, desi in esenta lor
rezultatele sunt similare ca cele din Yoga, conducand de asemenea catre experiente
de viata calitativa. In cazul Tantra, Dumnezeul trezirii este cunoscut sub numele
de Shiva-Shakti. Tantra deosebeste in mod clar doua notiuni distincte, cel de
Shiva, care este expresia constiintei contemplative si cel de Shakti care este
expresia materiei amorfe. Simbolul Shiva reprezentat ca zeu nu se manifesta, ci pur
si simplu exista intr-o stare contemplativa pur ontologica. Pe de alta parte
simbolul Shakti reprezentat ca zeita se manifesta dinamic in universul material,
dar nu este constienta de propria-i existenta. Cand Shiva si Shakti se unesc, se
intampla un fenomen de exceptie, Shiva incepe sa se manifeste, dar inca pastrandu-
si starea contemplativa de trezire, iar Shakti pe de alta parte devine constienta
(treaza) desi inca isi pastreaza tendinta de manifestare. Esential de retinut este
ca unirea (Yukta) Shiva-Shakti se poate manifesta in corpul uman. Trezind energia
Kundalini care reprezinta Shakti aflata la baza coloanei vertebrale, ea se ridica
catre zona capului unde il intalneste pe Shiva. Unindu-se Shakti cu Shiva, trezirea
practicantului are loc si astfel Dumnezeul trezirii Shiva-Shakti este manifestat in
acel corp.

Traditia vedica exprima Dumnezeul trezirii sub numele de Atman. Atman este in
esenta sa similar cu Brahman, principiul etern al nonexistentei (Asat), Atman fiind
partea manifestata a existentei (Sat). Veda stipuleaza ca Atman se afla in fiinta
umana intr-o stare potentiala, care poate deveni manifestata prin felurite practici
care au ca scop constientizarea acestei stari. Dumnezeul trezirii poate fi astfel
intalnit in om prin cunoasterea (Jnana) a intregului concept si practicarea
ritualelor vedice (Yajna) asa cum ele au fost enuntate de scripturile revelate
numite Shruti. Desi Veda este in forma sa un canon al hinduismului, practicile in
sine de imbunatatire a experientei calitative a vietii pot fi urmate de oricine
care le cunoaste si le poate aplica in mod corect.

O baza sanatoasa pentru practicile spirituale

Ce inseamna de fapt o baza sanatoasa pentru practicile spirituale? O baza prin
definitie este o structura pe care se construieste ceva sau care este un suport
pentru ceva. In cazul practicilor de Yoga, Tantra si Veda este necesar corpul de a
fi intr-o stare propice pentru a experimenta aceste practici. Starea propice a
corpului creiaza o stare adecvata a mintii astfel ca se poate vorbi si de o stare
propice mentala. Starile propice fizica si mentala, formeaza impreuna o baza pe
care se poate construi un intreg sistem de viata bazata pe practicile de Yoga,
Tantra si Veda. Aceste practici de optimizare pot deveni intrinseci in a trai
calitativ viata de zi cu zi.

Yoga recomanda din principiu opimizarea corpului ca starea functionala. Pentru

aceasta se acorda inca din start importanta dietei, importanta fara de care o stare
avansata de purificare a corpului nu se poate obtine. Dieta este bazata pe
principiul Ahimsa, lipsa de violenta. Astfel ca dieta vegetariana trebuie urmata de
cei care aspira la astfel de practici. Realitatea este pentru consumul de carne ca
nu aduce rezultate dramatice, dar pur si simplu este un obstacol in a inainta pe
calea Yoga. In schimb esentiala este evitatea absoluta a consumului de alcohol. In
cazul acesta consumul de alcohol combinat cu practicile Yoga Tantra sau Veda duce
in ultima instanta la pierderea telului si rezultate dezastroase ca pierderea
echilibrului mintal pot sa se produca. Trebuie de asemenea avut in vedere ca
practicile sexuale fara discernamant, desi nu aduc rezultate dezastroase precum
cele ca urmare a consumului de alcohol, pur si simplu il/ o epuizeaza pe
practicant/ practicanta care departe de a merge catre trezirea spirituala, merge in
schimb catre pierderea nivelului de trezire present. Mintea devine opaca si
agitata, corpul treptat se ofileste, calitatea vietii diminuandu-se.

Alte aspecte preliminare de care trebuie sa se tina seama inainte de a se incepe

practicile Yoga propriu zise sunt primele doua trepte din sistemul de Yoga al lui
Patanjali, aplicabile de asemenea in Tantra si Veda. Aceste trepte sunt cunoscute
sub numele de Yama si Niyama, fiind in esenta lor precepte de baza de urmat. Cele
cinci Yamas sunt codurile morale numite astfel: 1. lipsa de violenta (Ahimsa), 2.
practica adevarului (Satya), 3. evitarea furtului (Asteya), 4. controlul
sexualitatii (Brahmacarya) si 5. lipsa lacomiei (Aparigraha). Pe de alta parte,
cele cinci Niyamas, sunt recomandari de disciplina de urmat pe calea Yoga, acestea
fiind: 1. puritatea (Shauca), 2. multumirea interioara (Santosha), 3. asceza
(Tapas), 4. studiul spiritual (Svadhyaya) si 5. credinta in Dumnezeu
(Ishvarapranidhana).

Se observa cu usurinta ca aceste coduri morale si discipline sunt asa de inalte ca

pentru a le urma cineva trebuie sa fie deja avansat in Yoga. Dar Patanjali prin
prezentarea lor la inceputul scarii de evolutie trepate in Yoga, scara cu opt
trepte numita Ashthanga Yoga, nu a intentionat de a obtine indeplinirea lor inainte
de a incepe Yoga propriu zisa, ci mai degraba de a-l atentiona pe aspirant asupra
importantei lor in sens epistemologic. Practicantul este astfel atentionat de
importanta acestora si de utilitatea urmarii codurilor morale si disciplinelor cat
se poate de mult. Codurile morale Yamas si disciplinele Niyamas devin preliminarii
mai mult sau mai putin asimilate de catre practicant inainte de a incepe practicile
fizice de Yoga numite Asanas, posturi/ pozitii fizice. Desi fiecare dintre aceste
coduri morale si discipline poate fi discutat in detaliu o prezentare scurta este
necesara pentru fiecare dintre ele.

Lipsa violenta (Ahimsa) este o piatra de temelie a sistemului Yoga. Progresul in

Yoga nu poate apare fara ca tendinta de a rani o fiinta sau a folosi orice forma de
violenta vor disparea. Ahimsa este astfel codul moral al Divinitatii care nu
raneste ci hraneste si sustine fiintele creiate. Practica adevarului (Satya), al
doilea cod moral, se refera la evitatea minciunii sub orice forma. Indreptandu-se
catre adevar in vorbe si fapte, intreaga viata a practicantului devine in armonie
cu adevarul. Al treilea cod moral, evitarea furtului (Asteya), se refera la
abtinerea de a lua orice lucru care apartine altcuiva, furtul fiind considerat in
Yoga ca practica sigura pentru ca cineva sa ajunga sarac si in suferinta. Pe de
alta parte prin practica Asteya se obtine abundenta si toate necesitatile celui
care este ferm in Asteya sunt indeplinite. Controlul sexualitatii (Brahmacarya), al
patrulea cod moral se refera la aspectul de constientizare a activitatii sexuale.
Contrar multor pareri, Brahmacarya nu este abstinenta sexuala ci mai degraba este
atitudinea de lipsa de dependenta de activitatile sexuale. Desi un practicant de
Brahmacarya poate avea experiente sexuale, ele nu-l conditioneaza de a depinde de
aceste practici, ci mai degraba sunt private ca necesitati ale corpului fizic care
sunt indeplinite constient. In esenta practicile sexuale cu discernamant reprezinta
controlul sexualitatii (Brahmacarya). Ultimul cod moral din Yoga este lipsa
lacomiei (Aparigraha). Acest cod moral se refera la evitatea acumularilor inutile,
Yoga sesizand tendinta naturala a omului de a acumula tot felul de lucruri care in
cea mai mare parte devin stationare in viata lui. Este cu alte cuvinte un cod moral
care recomanda evitarea de a lua in posesie sau a mentine in posesie lucruri care
nu folosesc acelei persoane si care mai degraba pot folosi altcuiva. Prin
extrapolare acest cod moral implica o simplificare a vietii printr-o evaluare a
lucrurilor in posesie ale fiecaruia si eliminarea lor fie prin a le da altor oameni
care au nevoie cu adevarat de ele sau a le vinde. In esenta acest cod moral elimina
ceia ce poate fi in surplus in viata fiecaruia, fie obiecte in posesie, fie
mancatul in exces care creiaza ingrasarea corpului, cuprinzand tot ce este legat de
ideia ca cineva poate fi lacom de a avea, strange sau consuma.

Cele cinci Niyamas enumerate mai sus se refera la recomandari de disciplina de

urmat concomitent cu practicile Yoga de orice tip. Sunt recomandari care vor insoti
Yoga oricand si oriunde pentru practicantul de Yoga. Puritatea (Shauca) este astfel
numita ca prima disciplina. Aceasta disciplina se refera la mentinerea corpului si
mintii intr-o stare de curatenie. Astfel ca pe plan fizic curatenia corpului este
necesara, iar pe plan mental puritatea trebuie privita ca evitare a imbibarii
mintii cu felurite informatii impure, pornografie, reclame de tot felul si tot ce
asalteaza mintea in a deveni agitata si fara control. Precum se observa este o
disciplina greu de atins pentru faptul ca suntem mereu asaltati de tarele
societatii de consum in care totul pare convergand in a face pe om sa vrea mai mult
sau sa incerce alte experiente ale simturilor. Este un asalt continuu pe care nu il
putem evita pe dea-ntregul decat daca ne izolam de societate. In Yoga aceasta poate
fi realizat prin retragerea din viata sociala, retragere care in fapt nu rezolva
problema la nivel social ci numai la nivel individual. Cum retragerea nu este
posibila pentru toti cei care vor sa practice Yoga, puritatea (Shauca) poate fi
realizata la nivel calitativ acceptabil printr-o evitare pe cat posibil a ceia ce o
poate afecta. Televizorul este poate in timpurile prezente aparatul cel mai folosit
pentru a intina puritatea mentala. Literatura pornografica este o alta forma
vizuala de impurificare mentala. Orice practicant de Yoga isi poate folosi
discernamantul in a evita orice forma de impurificare mentala care vine din mediul
inconjurator.

A doua disciplina recomandata de Yoga este multumirea interioara (Santosha).

Aceasta disciplina se refera la a creia o stare de satisfactie mentala pertinenta
cu realitatea vietii. Cu alte cuvinte practicantul de Yoga isi da seama ca nu are
sens de a dori lucruri care prin lipsa lor creiaza o stare de nemultumire. Aceasta
nu elimina dorinta de a obtine ceva, dar aceasta dorinta nu trebuie, conform
disciplinei Santosha, sa produca nemultumire interioara. Mai degraba practicantul
Yoga este inclinat de a aprecia ceia ce este present si de care se poate bucura cu
adevarat. Aceasta multumire interioara poate fi realizata printr-o simpla apreciere
a realitatilor vietii asa cum viata este in simplitate sa, ca multumirea de a merge
la culcare sau de a avea ce manca, de a putea sa se odihneasca, etc. Aceste
aprecieri ale vietii unui om pot parea prea simple pentru faptul ca exista tendinta
in om de a aprecia numai lucruri greu de obtinut. Dar Yoga este in esenta sa o
practica a realitatii vietii in care lucrurile pe care le consideram normal de a le
avea sau trai devin pentru un yoghin o apreciare a vietii. Multumirea interioara
este prin urmare compatibile cu fericirea individuala, Santosha fiind astfel un
preludiu al starii Ananda (starea de beatitudine) pertinenta eliberarii care poate
fi obtinuta mai tarziu.

A treia disciplina numita asceza (Tapas) se refera cu predilectie la a creia

conditii pentru corp sa devina rezistent si starea-i de dependenta de exterior sa
fie diminuata. Se pot folosi astfel diferite tehnici de a intari rezistenta
corpului expunandu-l la factorii naturali, ca soare, caldura, frig, sau practici de
posturi de mancare, abtinere sexuala, etc. Atentie speciala trebuie acordata
faptului ca asceza sa nu fie destructiva. Tapas este in esenta sa un process gradat
de fortificare a corpului fara a-l afecta destructiv. Aceasta disciplina dusa la
extrem conduce la asa numitele mortificatii prin care un singur proces de asceza
duce la liberarea finala. Sunt cunoscute astfel cazuri mai cu seama in India cand
un ascet decide de a tine mana in sus pentru ani de zile sau a sta intr-un picior,
etc. In timp mana sau piciorul se cauterizeaza, acest lung exercitiu ducand
incontestabil la a mentine starea de atentie mentala din ce in ce mai prelungit,
rezultand in final ca yoghinul atinge beatitudinea, starea de Ananda, fiind astfel
liberat. Astfel de asceze extreme sunt rare, calea obisnuita a aspirantului
spiritual este de a folosi forme normale de asceza asa cum au fost mentionate mai
sus. Aceste asceze sunt practicate pentru un timp pana cand sunt stapanite cu
desavarsire. Expunerea la factorii naturali, munca fizica fac corpul sanatos,
rezistent la boli, etc. Practicantul devine astfel mai independent de mediul in
care se gaseste, asa cum Dumnezeu, Ishvara in forma sa de constiinta manifestata,
este independent de mediu. Practica Tapas duce gradat la independenta de
conditionarile exterioare (fizice) sau interioare (mentale).

Disciplina de studiu spiritual (Svadhyaya) se refera la o preocupare continua a

aspirantului de a studia literatura spirituala, creindu-se astfel obiceiul de a se
perfectiona necontenit. Yoga, desi are o finalitate in notiunea de liberare finala
numita Kaivalya in Yoga Sutra a lui Patanjali, nu inceteaza atunci cand aceasta
stare a fost atinsa. Yoghinul eliberat continua sa studieze, sa creieze si sa
participe la viata desi dintr-o perspectiva mult mai avansata decat omul obisnuit.
Svadhyaya recomanda astfel studiul spiritual catre o continua ascensiune spirituala
care nu are limite decat atunci cand corpul yoghinului a incetat sa mai
functioneze. Totusi sunt yoghini care dupa eliberarea finala nu mai sunt interesati
in a studia fiind preocupati de a se mentine in starea de Ananda, dar pentru
aspirantul obisnuit disciplina de studiu spiritual (Svadhyaya) este foarte
necesara.

Credinta in Dumnezeu (Ishvarapranidhana), ultima din diciplinele recomandate, este

poate cea mai importanta dintre cele cinci Niyamas. Credinta in Dumnezeu (Ishvara)
este practic vazuta ca esentiala catre telul la care se tinde prin practica Yoga,
prin faptul ca telul este atins prin credinta. Aceasta credinta este o forma de
devotiune (Bhakti) prin care aspirantul tinde sa se identifice cu Ishvara, sensul
cuvantului sanscrit 'pranidhana' insemnand 'a fixa atentia', 'a medita catre'.
Disciplina Ishvarapranidhana implica a organiza timp disponibil pentru ca
aspirantul sa se gandeasca la Dumnezeu, un timp de introspectie a ceia ce Ishvara
reprezinta de fapt ca prototip al implinirii omului in viata.

Cele cinci coduri morale (Yamas) si cele cinci discipline de urmat (Niyamas)
trebuiesc privite ca preliminarii teoretice de cunoscut in Yoga si sunt aplicabile
in egala masura pentru progresul in Tantra si Veda. Astfel ca pe tot timpul
practicilor de Yoga sub diferite forme, aspirantul se straduieste de a urma aceste
precepte cat de mult posibil. Aceste preliminarii sunt un fel de 'cele zece
porunci' de cunoscut inainte de a incepe practicile de Yoga, Tantra sau Veda.
Arta de a trai si aspiratia spirituala
de Octavian Sarbatoare
Ars bene vivendi
Arta de a trai este un subiect fascinant in sine. Tot asa de fascinante sunt
preliminariile artei de a trai, practici, tehnici, studii si cercetari personale
care ne permit de a practica sau trai o forma de arta spirituala. Inca de la
inceput trebuie spus ca nu poate exista o cale standard de a ajunge la practica
artei de a trai. Sunt fireste multe traditii care au drept scop mai mult sau mai
putin explicit arta de a trai. Putem generaliza ca toate religiile intr-o forma sau
alta incearca de a aborda intr-o maniera teoretica si practica o arta spirituala.
Filosofiile la randul lor, intr-o maniera specifica, abordeaza de asemenea aceasta.
Este o preocupare umana esentiala de a raspunde la intrebari ca: "Ce sa fac pentru
a nu suferi?", "Cum ar fi mai bine sa actionez acum?", "Cine sau ce sunt eu?",
lista poate continua cu intrebari pe care cei mai multi dintre noi le cunoasem la
modul empiric.

Prin urmare constatam ca mai mult sau mai putin constient cei mai multi dintre noi
suntem preocupati de a sti cum sa traim, de a ne conduce optim viata proprie si a
trai plenitudinea vietii. Toate acestea sunt definite generic sub termenul de
fericire. Trebuie sa admitem ca avem o preocupare obsedanta cu aspectul de
fericire, acesta se reflecta in multitudinea de activitati rezultate din felul in
care ne traim viata.

Privita sub aspect spiritual aceasta preocupare obsedanta pentru fericire poate fi
definita ca aspiratie spirituala si aici apare firesc ideia de a defini obiectul
acestei aspiratii. Stim din experienta practica despre aspiratii spirituale ca nu
sunt strict necesare notiunile de Dumnezeu, sfinti, maestri, etc. Sunt multe
exemple in diferite traditii ca exista nenumarate cai de aspiratie spirituala, este
la latitudinea fiecaruia de a gasi o modalitate potrivita pentru a urma o astfel de
cale. Aspiratia spirituala poate fi sub forma unor principii sau sub forma
incercarii de apropiere de o anumita emanatie spirituala ca Iisus de exemplu, sau
Krishna in traditia hindusa, ori Lao Tzi (Tze) in traditia chineza, etc. Prin
aceasta se poate observa ca avem o mare libertate de a alege.

Aceasta nu inseamna ca este simplu sau usor de a incepe o viata spirituala

constiienta. Practica demonstreaza ca din contra o viata spirituala constienta nu
este usor de a o incepe si practica. Obstacolele sunt multe, in general avand
tendinta de a blama exteriorul pentru diferite nesanse, dar privind cu onestitate
lucrurile constatam ca de fapt noi insine suntem sursa propriilor nesanse in cele
mai multe cazuri. Sunt fireste unele imprejurari independente de noi care ne pun
piedici in ceea ce vrem sa facem pe linie spirituala, dar ca aspect dominant putem
spune ca noi suntem cei care ne orientam viata prin actiunile obisnuite ale vietii.
Aceste actiuni de zi cu zi (poate suna paradoxal!) ne orienteaza viata viitoare. O
intalnire cu o persoana poate fi semnificativa pentru ce vom face sau gandi in
viitor, cititul unei carti sau articol ne poate influenta viata in mod decisiv,
etc. Constatam astfel ca actiunile de ieri isi pot arata fructele acum, iar ceea ce
facem acum poate deveni cauza pentru un efect in viitor. Aceste idei au fost spuse
sub felurite forme in multe traditii, ceea ce putem aduce nou in aceasta directie
este felul de a le aplica in contextul prezentului care este unic in manifestare si
perceptie personala.

Privind diferite institutii, organizatii, etc., care-si propun teluri spirituale

putem fi deceptionati de ceea ce vedem si constatam in modalitatea in care este
prezentata viata spiritual a anumitor cai specifice. Aceasta nu inseamna ca aceste
institutii sau organizatii nu au valoare in sine. Doctrinele lor spirituale sunt
valoroase pentru cei care cred in ele, cei care se simt "imbunatatiti" prin
contactul cu aceste organizatii. Ceea ce nu prezinta nici un sens pentru cineva,
poate fi semnificativ pentru altcineva. Astfel se explica durata lor in timp, ca
raspund si ofera cai spirituale valabile pentru anumite persoane. Si totusi de cele
mai multe ori suntem deceptionati de ceea ce vedem. Aceasta nu inseamna ca suntem
indreptatiti sa le criticam. Inseamna mai degraba ca ceea ce vedem nu este potrivit
cu propria aspiratia personala, dar organizatiile pot avea ceva bun pentru
aspiratia personala a altcuiva.

Trebuie observat ca toate caile spirituale sunt limitate in ceea ce se poate obtine
urmand o anumita cale. Aceasta vine fireste din natura lucrurilor ca toate
conceptele sunt limitate oferind solutii relative in concordanta cu un "camp
spiritual" al aspirantului. Acest "camp spiritual" ne este decat valoarea limitata
a notiunilor cu care vehiculam in ceea ce priveste aspectele spirituale. Exemple
sunt nenumarate. Daca cineva a practicat crestinismul intr-o perioada a vietii, in
momentul in care aceasta aspiratie nu mai prezinta cai personale de crestere
spirituala, alte cai fireste pot fi cautate. A da un alt exemplu din crestinism
este comparatia dintre biserica satului (sau strazii) si viata monahala a
calugarilor (calugaritelor). Viata monahala este un pas inainte fata de
crestinismul de convenienta al sateanului obisnuit. Si totusi asa cum s-a mentionat
mai inainte si viata monahala isi are limitele ei si prin urmare este firesc ca
cineva sa o paraseasca la un moment dat pentru ceva mai elevat. Religiile exista ca
urmare a unei traditii si sunt creatii ale unor grupuri de oameni. Privind
contextul si evolutia istorica constatam ca aceste institutii mai devreme sau mai
tarziu devin institutii de convenienta. Acesta este valabil pentru orice alte
organizatii, cluburi, asociatii de Yoga, etc. Pe scurt nici o institutie pe teme
spirituale nu poate iesi din limitari si conditia relativa inerenta. Aceasta
relativitate poate fi data de fosilizarea ideilor organizatiei respective, de
decadenta spirituala a conducatorilor, de lipsa de sens a ideilor in noul context
social, etc. Constatand lipsa de sens a unei organizatii, un aspirant intelept,
chiar daca a fost strans legat de acea organizatie, nu inta in conflict. Mai
degraba pur si simplu o ignora. Sa nu uitam ca o organizatie poate fi inca utila
pentru alti aspiranti care gasesc valoare in ea.

Inceputul vietii spirituale

Cum incepem viata spirituala? Metode sunt multe, valoarea lor este probata numai in
mod empiric. Mai intai as mentiona ca viata spirituala este initializata de cele
mai multe ori de un fel de criza personala de identitate si directie. Viitorul
candidat (candidata) este intr-o perioada a vietii cand parca totul a stagnat, nu
mai poate inainta, sunt obstacole la tot pasul. Apare firesc sentimentul de
autoconservare, individul vrea sa traiasca, sa se manifeste plenar. Aceasta
perioada de criza de identitate se poate transforma treptat intr-o criza
spirituala, instinctiv persoana realizeaza ca ceva, cumva, undeva pune piedici,
obstacole in viata sa. Criza spirituala erupe, se cauta "ceva", apar diferite
sanse, cineva ii spune despre o anumita persoana elevata, o anumita biserica,
preot, organizatie, etc. Acum apare oferta de alegere din multitudinea de cai,
drumul potrivit cu starea actuala. Nu se poate spune ca se greseste prin orice
alegere, fiecare in esenta nu alege decat ceea ce i se pare ca se potriveste la
momentul respectiv. Si totusi orice alegere trebuie sa lase o poarta deschisa
pentru o eventuala iesire. Se poate comite de asemenea eroarea personala ca se taie
legaturile cu trecutul, adica familie, prieteni, etc. Chiar daca vechiul anturaj nu
mai este revelant pentru momentul respectiv, o legatura potentiala este bine sa fie
mentinuta, trecutul va continua sa ramana parte din ce suntem in prezent sau vom fi
in viitor.

Care ar fi criteriile de alegere? Totul depinde de atitudinea personala. Bunul simt

si intuitia personala totusi trebuie sa intervina in a alege. Se analizeaza astfel
obiectul aspiratiei, fie o organizatie, fie o persoana. Daca este o organizatie se
cantareste ce a facut pana acum, ce realizari importante are, ce fel de oameni sunt
membrii grupului, etc. Bunul simt intervine astfel de a face o alegere buna. Daca
este vorba de a urma calea personala a unui maestru se analizeaza de asemenea
maestrul respectiv, daca are realizari, ce fel de ucenici are, daca traieste in
lux, daca viata lui (ei) este conform mesajului spiritual pe care il
propavaduieste. Despre profetii care nu urmeaza calea profetiei lor se poate spune
fara ezitare ca sunt falsi pentru simplul motiv ca orice profet este primul sau
ucenic. "A face ce zice preotul, ci nu ce face preotul" este o naivitate, mesajul
transmis de cel care nu a experimentat nu poate avea validitate certa.

O alta intrebare pe care si-o pune aspirantul este: "Unde ma duce aceasta cale?".
Este greu sa se dea un raspund, dar simtamantul ca nu este nici o ezitare pe acea
cale trebuie sa existe de la inceput. Cu alte cuvinte aspirantul intra pe calea
aleasa cu convingere si incredere. Acestea sunt de ajuns pentru a intra pe calea
introspectiei spirituale.

Care ar fi problemele pe care aspirantul ar dori sa le rezolve? In primul rand ar

fi dorinta de a avea un simtamant al evolutiei catre implinire. Aspirantul prin
urmare trebuie sa se simta bine in noul mediu spiritual fie ca face rugaciuni in
grup sau individual, fie ca participa la cantece in grup (cum sunt gruparile neo-
hinduse sau neo-crestine), etc. Se evolueaza astfel catre un sentiment al
implinirii personale. Din cercetarile sociologice de pana acum se constata ca noul
convertit constata ca lucrurile inauntrul organizatiei sau noului grup sunt
diferite de cum sunt vazute din afara. Este aceasta un pas inapoi? Nu! Mai degraba
s-ar spune ca este un alt obstacol care trebuie depasit. Drumul spiritual este plin
de obstacole si incercari, aceasta explica de ce nu sunt multi cu adevarat
cautatori ai acestui drum. (Cei mai multi dintre noi nu ne incumetam la o viata
spirituala, pentru ca viata obisnuita "pare" mai comoda sau nu sunt motive pentru
aceasta cautare. Cineva poate fi multumit asa cum este si nu poate fi chestionat de
ce, pur si simplu nu are nevoie de cautari spirituale fiind de cele mai multe ori
ocupat(a) cu alte cautari.)

Ce inseamna de fapt depasire obstacolului in materie de spiritualitate? Este

invingerea adversarilor? Este dominarea grupului? Nici una din cealalta. Mai
degraba se poate crede ca opozitia intr-un grup este un semn ca aspirantul nu
apartine acelui grup. Este prin urmare timpul sa iasa din acel grup si deci
obstacolul sa fie depasit. Trebuie observat aici ca cel care a iesit nu este la fel
ca cel care a intrat. Este deja mai intelept. Excluderea dintr-un grup este de fapt
o proiectare mai sus, atat ca experienta, cat si ca viziune de viata. Este timpul
prin urmare de a se continua calatoria spirituala. Un semn pozitiv, ca lucrurile
merg bine este ca aspirantul constientizeaza ce s-a intamplat, isi da seama si
realizeaza ca a depasit un obstacol, ca lamentarea si interpretarea iesirii ca un
refuz din partea grupului nu este corecta.

Aceasta ar fi o scurta teorie potentiala a calatoriilor spirituale. Ea exprima asa

cum a fost prezentata mai sus latura centrifuga a cautarii spirituale, o convingere
personala a unui aspirant ca solutiile problemelor proprii trebuiesc cautate in
afara sa fie prin aderarea la un grup fie prin a gasi un maestru. Dar aceasta nu
epuizeaza multitudinea posibilitatilor. O alta latura tot asa de importanta este
cautarea interioara, cea spiritual centripeta.

Cautarea interioara are dimensiuni proprii diferite. Unele traditii recomanda

pentru inceput o evaluare personala initiala, mai precis o autoevaluare a propriei
persoane. Cu onestitate aspirantul trebuie sa se autoevalueze. Ce inseamna de fapt
o autoevaluare? Ce putem de fapt observa in propria persoana? Putem cu sinceritate
sa ne vedem asa cum suntem cu adevarat. Daca lacomia este o caracteristica proprie
trebuie recunoscut si constientizat ca suntem lacomi. Daca dorinta sexuala este
greu de stapanit trebuie constientizata ca atare. Mania, usurinta cu care ne
enervam, atasamentul lipsit de ratiune, mandria, toate acestea trebuiesc
constientizate. Autoevaluarea este esentiala. Nimeni altcineva decat noi insine ne
poate face o evaluare onesta a ceea ce suntem. Cu alte cuvinte problemele personale
sunt ridicate la nivelul de probleme de constiinta, de intelegere. Aceasta
indiscutabil este un pas inainte, este recunoasterea si constientizarea unor
caracteristici prezente ale persoanei. In final cu onestitate nu putem decat spune:
"Iata, asa sunt eu acum, din aceasta este viata mea facuta in momentul de fata!".
Autoevaluarea s-ar dori sa fie cat mai completa. Poate lua multe zile in a vedea cu
claritate toate problemele si hibele pe care cineva le poate avea. Se poate face
chiar o lista (fireste strict personala) cu aceste probleme. Cele mai evidente si
clare constatari sunt pe departe cele fizice. Corpul poate fi disproportionat, fata
crispata si neplacuta, spatele adus, etc. Apoi urmeaza problemele de comportament
care sunt mai greu de recunoscut, asa cum au fost mentionate mai sus, lacomia,
mania, mandria, etc.

Ceea ce se poate observa la mai multe concepte spirituale religioase este ca se

incearca a remedia problemele de comportament inaintea celor fizice. Din punct de
vedere practic este o metoda superficiala. Este greu de crezut ca cineva poate
deveni calm si echilibrat interior si in acelasi timp sa aiba o fata respingatoare.
Fizicul de fapt este privit in multe traditii spirituale ca reflexie a interiorului
mai precis o imagine exterioara a unei conditii interioare. Prin urmare a practica
de exemplu meditatia in liniste, cu picioarele incrucisate conform unei metode
prescrise de cineva ramane o metoda superficiala atata timp cat corpul este
continuu otravit cu felurite mancaruri, bauturi, fumat, etc. Metoda ce mai simpla
de a elimina aceste toxine este munca fizica ce permite eliminarea toxinele
corpului.

Practicile de optimizare spirituala incep astfel cu corpul. Metodele sunt variate,

diferite traditii poseda practici foarte utile, de amintit Yoga, Tai Chi. Falun
Dafa, Taoism, Tantra, Veda, etc. Cine este intradevar serios in a incepe practicile
spirituale supune corpul la munca fizica intensa (dar nu distrugatoare!) pentru
eliminarea toxinelor si evita de a mai introduce alte toxine in corp. De remarcat
in aceasta directie sunt traditiile sihastriei, a ashramelor indiene, a
manastirilor tibetane, etc. Purificarea gradata a corpului permite o perceptie din
ce in ce mai acuta. Este in esenta constientizarea perceptiei care practic creiaza
diferenta intre persoanele spirituale. Practicantul incepe sa se trezeasca, corpul
se armonizeaza, se transforma, fata capata trasaturi armonioase, culoarea pielii
devine placuta, pe scurt se produce o armonizare a corpului atat ca aspect fizic
cat si ca functii interioare.

Se poate spune ca se merge in aceasta directie catre un fel de insanatosire,

potentialii aspiranti fiind toti considerati bolnavi intr-un fel. Ashramele indiane
nu pot fi prin urmare decat niste spitale spirituale. Majoritatea rezidentilor sunt
bolnavi spirituali, exista doar cativa initiati "doctori" spirituali care se ocupa
de insanatosirea celor bolnavi. Conform traditiei, maestrul spiritual al ashramului
ii permite rezidentului sa paraseasca ashramul daca sunt semne evidente de
insanatosire spirituala sau daca a pierdut orice speranta de a-l mai vindeca (cum
sunt cazurile cele mai multe). Traditia monahala crestina de asemenea prescrie
cumpatare la mancare si alte activitati, munca fizica fiind de asemenea recomandata
in manastiri.

Desigur ca nu toti putem sta intr-o manastire sau ashram, dar cu bunavointa oricine
poate gasi de lucru la munca fizica. Munca fizica permite amplificarea perceptiei,
ea este o practica foarte utila dar nu face parte din practicile esoterice propriu-
zise ci este doar o componenta. Practicile esoterice propriu-zise, daca luam cateva
exemple din traditia indiana, pot consta din asa zisele Asana (posturi fizice) si
Pranayama (exercitii de respiratie). Ele pot fi invatate de la instructori de Yoga
calificati, pot fi invatate si din carti si practicate individual sau in grup.

Fie ca practicile spiritual sunt exterioare, ca cele descrise in prima parte a

acestui capitol, fie ca sunt interioare, ca cele descrise in a doua parte, ele nu
se exclud reciproc. Cineva poate fi membru al unei grupari spirituale si in acelasi
timp sa aiba un program individual de practici interioare. In ultima instanta orice
practicant este singur in fata cu obstacolele spirituale de orice fel. Mediul
inconjurator poate stimula, poate inspira, dar aspirantul este in esenta singur pe
cale spirituala aleasa. Traditia indiana este clara in acest sens, discipolul
locuieste pentru o perioada cu maestrul lui dar in cele din urma este lasat singur,
in acesta constand de fapt intregul concept al legaturii dintre maestru si
discipol, acela ca practicantul (discipolul) devine independent de conditionari
atat mentale cat si de mediu inconjurator.
Yoga si evolutia fiintei umane
de Octavian Sarbatoare
Subiectul de Yoga este subiectul despre constiinta. Exista o varietate mare de
tehnici pentru amplificarea constiintei umane, una dintre acestea este metoda
indiana Yoga. Yoga in acceptiunea teoretica si practica a evoluat din credintele
pagane ancestrale in spatiul socio-geografic avand ca centru ceia ce este
actualmente India. Originea cuvantului Yoga vine din radacina sanscrita Yuj care
inseamna unire, cu referire la unirea constiintei individuale cu constiinta
universala. Multe tehnici similare cu tehnicile Yoga exista in alte traditii
spirituale din intreaga lume.
Momentul potrivit pentru a incepe practicile Yoga este cel al unei crize
individuale de constiinta. Nestatornicia, lipsa de satisfactie cu propria viata
sunt aspecte care genereaza multe intrebari despre cum ar putea fi solutionate
problemele personale. Orice stare de criza spirituala este vazuta ca un inceput al
schimbarii, o sansa divina in directia evolutiei si al amplificarii starii de
constiinta. Putem deveni constienti de evenimentele din viata proprie prin a deveni
observatori impartiali a ceia ce se intampla. Prin aceasta constientizare ne putem
analiza toate actiunile care au generat criza spirituala si trage concluziile
necesare.
Primul pas inainte de a incepe practicile Yoga propriu-zise este auto-analiza,
observarea impartiala a propriei persoane. Calitatea esentiala pentru aceasta este
onestitatea. Onestitatea ne va permite de a vedea cu obiectivitate ceia ce nu ne
place despre noi insine. Putem astfel considera aspectul fetii, forma corpului,
obiceiurile, adictiile si multe altele. Nimeni nu poate fi mai obiectiv in
observarea propriei persoane decat persoana insasi. Dupa aceasta se poate lua in
serios inceputul practicilor Yoga propriu-zise.
Prima tinta in directia auto-perfectionarii este corpul care este cauza multor
adictii. Adictiile sau dependenta de anumite lucruri sau actiuni ca bautul de
alcohol, fumatul, mancatul carnii sunt cele mai cunoscute. Este fara indoiala o
stradanie personala grea de a scapa de adictiile corpului. Yoga incepe cu a deveni
constieti de adictiile corpului. Odata ce suntem onesti de a ne recunoaste aceste
slabiciuni putem decide de a face ceva pentru a scapam de ele. Aceaste decizii
reprezinta semnul bun si incurajator de progres in Yoga.
Practicile Yoga in prima lor faza produc o sensibilizare a corpului catre a simti
trairi din ce in ce mai profunde. Este o amplificare a perceptiei, o trezire catre
experientele corpului. Aceasta experienta a simturilor are fireste consecinte
paralele ca experiente mentale. Experientele mentale, experientele corpului si
experientele sexuale sunt interconectate, actiunea/ experienta pe un anumit domeniu
din cele trei genereaza implicatii paralele in celelelte doua feluri de experiente.
Aceasta ideie este cunoscuta in Yoga ca interactiunea dintre Manas (energia
mentala), Prana (energia corpului) si Virya (energia sexuala). Prin urmare
practicile Yoga prin cele trei feluri de experiente pot fi impartite intre cele
trei arii de actiune. Se poate astfel actiona cu predilectie pe Manas sau Prana sau
Virya. Sunt de asemenea tehnici care actioneaza pe doua sau chiar toate cele trei
arii.
Tehnici specifice care actioneaza pe Manas (deci asupra ariei mentale) sunt
meditatiile de diferite feluri, cu sau fara practici de Mantra (formule magice).
Mantra de initiere este data de un Guru (maestru spiritual) care urmeaza traditia-i
specifica. Aceste formule in virtutea continutului lor dau anumite rezultate.
Intregul concept de Mantra se refera la forma de vibratie a unui principiu de viata
cunoascut in traditie sub numele de Deva sau Devata (zeitate). Prin a repeta Mantra
respectiva mentalul se apropie din ce in ce mai mult de sursa sunetului, sursa
pentru Mantra respectiva si prin urmare de sursa universala. Practicile repetate de
incantari, Mantra si diferite alte sunete fac mentalul practicantului sa se
focalizeze catre o directie unica, aceasta focalizare fiind de fapt scopul
intregului proces de repetare fie rituala sau nerituala. In toate practicile de
meditatie mentalul trebuie sa fie treaz, practicantul trebuie sa fie constient de
ceia ce se intampla. Prin urmare meditatia este o constientizare ci nu o pierderea
atentiei, succesul in meditatie fiind dat de starea de constientizare care trebuie
sa devina din ce in ce mai prelungita.
Tehnici specifice pentru energia corpului (Prana) sunt posturile fizice (Asana) si
exercitiile respiratorii (Pranayama). Ele trebuiesc invatate de la instructori/
profesori de Yoga. Traditia Yoga este foarte bogata in descrierea acestor tehnici.
Tehnicile care actioneaza asupra energiei sexuale (Virya) apartin mai mult de
conceptul de Tantra Yoga. Esentialul in aceste practici, care necesita doi
parteneri unul masculin si altul feminin, este evitarea ejacularii in timpul
practicii respective. Unitatea prelungita a celor doi poli produce stari avansate
de constiinta. In mod practic este o apropiere treptata a constiintelor celor doi
practicanti de starea de esenta a unitatii numita Bindu. Aceste practici nu sunt
recomandate incepatorilor, ele pot trezi energii care apoi nu mai pot fi
controlate. Se recomanda astfel ca pentru multi ani trebuiesc practicate tehnici
care purifica corpul si mintea adica ramura Dakshina (dreapta) din Tantra pana cand
practicantul este pregatit sa inceapa ramura Vama (stanga). Numai o stare de
purificare avansata permite ca aceste experiente sa devina experiente de cea mai
inalta factura spirituala. Succesul in aceste experiente este foarte rar. Intreg
acest subiect apartine de conceptul specific in Tantra numit Maithuna Tantra care
actioneaza asupre laturii Virya a practicilor Yoga in stransa interdependenta cu
celelalte arii numite Manas si Prana.
Actiunile/ practicile corporale sunt primele care trebuiesc considerate. Astfel ca
posturile/ pozitiile fizice (Asana) sunt de patru feluri: de extensie, compresie,
torsiune si neutre in ceia ce priveste raportarea la coloana vertebrala. Sunt
reguli in a alege ordinea si succesiunea diferitelor posturi ca de exemplu o Asana
de extensie este urmata de una de compresie si vice versa. O Asana de torsiune
trebuie sa compenseze torsiunea pe partea stanga cu cea pe partea dreapta.
Posturile neutre pot fi intercalate printre perechile complementare. Ca exemple
postura Sarvangasana (postura tuturor madularelor) care este o Asana de extensie
poate fi urmata de Matsyasana (postura pestelui) care este o Asana de compresie.
Vakrasana (postura madularelor) fiind de torsiune se practica pe ambele parti
stanga si dreapta. Sunt multe carti in literatura de specialitate de unde se pot
invata diferite posturi, de asemenea se pot invata la cercurile de Yoga de la
instructori/ profesori de Yoga calificati.
Pranayama (tehnici de respiratie) este urmatorul stadiu dupa practicile Asana.
Diferite tehnici Pranayama produc efecte specifice. Sahita Pranayama de exemplu
produce incalzirea corpului. Aceasta caldura face digestia mai buna amplificand
focul gastric numit Jatharagni. Alte tehnici Pranayama ca Shitali sau Shetali de
exemplu vor raci corpul. Tehnica de Pranayama Bhramari produce o stare de absorbtie
mentala avand o actiune domnianta asupta creierului. In esenta tehnicile Pranayama
permit o echilibrare energetica la nivelui tuturor sistemelor functionale ale
corpului astfel ca practicantul este pline de viata tot timpul. Urmand literatura
clasica a lui Patanjali si renumitul sau tratat Yoga Sutras se disting opt stadii
in Yoga. Fiecare din aceste stadii are practici specifice care sunt treptat
invatate pe masura progresului in Yoga. Cu toate acestea clasificare lui Patanjali
este doar una din multele metode de atingere a acelei uniuni numita Yoga. Felurite
alte sisteme de Yoga duc prin metodologia proprie la rezultatul final acela de a
atinge eliberarea, numita Moksha, Mukti, Nirvana, Kaivalya, Jivanmukti, etc.
Aceasta eliberare este legata de aspectul dublu al existentei la nivel fundamental,
acela al constiintei si al materiei. Yoga poate fi astfel definita ca unire a celor
doua aspecte opuse ale existentei. Pe de alta parte din punctul de vedere al
constientizarii, Yoga poate lua o alta definitie.
Aceasta definitie pentru Yoga este despartirea (disociere) dintre Purusha
(constiinta) si Prakriti (natura/ materie), Purusha fiind polul de constiinta,
Prakriti fiind polul materiei. Cand cei doi poli incep sa se disocieze in mintea
practicantului se produce o identificare treptata a mentalului cu Purusha care este
starea de constientizare a experientei vietii. Toate practicile Yoga au ca obiectiv
final de a produce disocierea dintre Purusha si Prakriti si astfel identificare
mentalului practicantului cu starea de constiinta reflectiva rezultata. Multe alte
tehnici legate de diferite feluri de Yoga precum Karma Yoga, Bhakti Yoga, Laya
Yoga, Hatha Yoga, Raja Yoga, Jnana Yoga, Kundalini Yoga, Swara Yoga, Nada Yoga,
Tantra Yoga, Veda Yoga, etc., sunt in feluri diferite practici incercate de
practicanti considerand inclinarile personale ale fiecaruia. Toate practicile duc
in final la acelasi rezultat, la starea de trezire reflectiva care in sistemul lui
Patanjali este numita Samadhi.
Dupa timp mai mult sau mai putin prelung de practica perseverenta, punctul
culminant al practicilor se apropie de finalizare printr-o explozia a mentalului.
Pana atunci sunt in schimb felurite trepte de progres, prin care diferite tehnici
de Yoga produc o purificare gradata a corpului si mintii. Prin aceasta se produce o
crestere treptata a constiintei vazuta ca accesul pas cu pas la planuri de trezire
spirituala numite Lokas. Intregul sistem de Chakras reprezinta o simbolistica
gradata a nivelului constiintei. Practicantul Yoga va depasi unul dupa altul cele
cinci focuri (Panchagni) care ard continuu in corp si minte, focuri asociate cu
cele cinci Chakras. Aceste focuri sunt lacomia (Lobha) in Muladhara Chakra, dorinta
sexuala (Kama) in Shvadhishthana Chakra, mania/ supararea (Krodha) in Manipura
Chakra, atasamentul/ atractia (Raga) in Anahata Chakra, mandria/ aroganta (Mada) in
Vishuddha Chakra, ca apoi constiinta sa atinga nivelul de la Ajna Chakra.
La acest nivel practicantul se apropie de tel, la pasul urmator mintea explodeaza
in Sahasrara Chakra. Prin aceasta explozie se constata ca stare de trezire a
mentalul nu poate fi traita in mod pasnic. Se considera ca in acest stadiu maestrul
spiritual al practicantului, propriul Guru trebuie sa fie aproape pentru a-l ajuta
pe practicant sa treaca prin aceasta experienta tumultoasa. Gradul ridicat de
increderea a practicantului in propriul Guru il face ca sa poata depasi cu succes
aceasta experienta unica, cei care nu au deplina incredere in propriul Guru
neputand avea succes. Explozia mintii este echivalenta cu o completa trezire a
energiei Kundalini Shakti. Kundalini care este energia Shakti urca astfel pe
Sushumna Nadi depasind gradat planurile de constiinta (Loka) pentru a-l intalni
simbolic pe Shiva in Sahasrara Chakra. Uniunea lor produce o noua constiinta in
mintea practicantului, un fel de a doua nastere. Constinta individuala este astfel
unita cu constiinta universala si scopul final este atins. Dupa trezire Yoghinul
devine un Siddha, un Jivanmukta, un Homo Tantrika, o fiinta eliberata de
constrangerile si conditionarile materiei, in terminologie moderna fiind cunoscut
sub numele de Homo Noeticus sau Homo Universalis in filosofie.

NEBUNIA MATERIALISMULUI
Preiau acest text arhivat
1
Adevarul Ultim este simplu. El nu poate fi exprimat �n cuvinte. Fiinta umana poate
sa-l descopere doar �n
Sinele Suprem.
2
Paramahansa Yogananda spunea: "Savantii contemporani �si folosesc mentalul pentru a
�mbunatati mediul
�nconjurator, pentru a-l face mai confortabil. Oamenii de spirit folosesc puterea
mentalului pentru a atinge
Iluminarea. Puterea mentalului conduce omul pe calea obtinerii Fericirii profunde,
singura capabila de a-l
proteja de pericolele exterioare. Astfel, este evident ca atitudinea oamenilor de
spirit este net superioara
demersurilor oamenilor de stiinta.
3
La ce ne serveste sa ne consacram timpul pentru obtinerea de bunuri si satisfactii
efemere? Spectacolul
vietii este vazut de toate religiile asemeni unei piese de teatru - adica iluzoriu.
Unii oameni, adevarati
nebuni, �si imagineaza ca piesa este reala si eterna si sufera nespus c�nd �ntr-un
final descopera ca
existenta lor se va sf�rsi si ca vor lasa �n urma toata agoniseala lor de-o viata.
Suferinta este rezultatul
orbirii spirituale. �nteleptul considera aceasta piesa de teatru ca iluzorie si �si
cauta fericirea si �mplinirea
�n Esenta fiintei sale, Sinele Nemuritor, Atman. Pentru cei care sunt orbi, viata
este o veritabila "masina
infernala": mai devreme sau mai t�rziu �i va distruge.
4
Un om �nt�lnit de Yogananda �n New York se pl�ngea astfel: "Nu pot sa-mi iert
faptul ca mi-am pierdut 35
de ani din viata pentru a c�stiga primul meu milion de dolari !"
"Acum sunteti multumit?" - l-a �ntrebat maestrul.
"Nici g�nd. Unul dintre prietenii mei a reusit mult mai bine dec�t mine. Nu voi
avea liniste p�n� c�nd nu
voi c�stiga cel putin 40 de milioane de dolari".
Amintindu-si aceasta �nt�lnire, Guruji ne-a spus:
"�nainte de a reusi sa c�stige cele 40 de milioane de dolari propuse, acest om a
suferit o grava depresie
nervoasa si a murit.
Aceasta este recompensa unei ambitii lumesti, prostesti".
5
�ntr-o zi, Yogananda ne-a spus:
"Odata, am vazut un desen animat, �n care un c�ine tragea o sanie foarte grea.
Proprietarul c�inelui gasise
un mod ingenios pentru a convinge c�inele sa traga sania. Cu ajutorul unei prajini
legate de sanie, omul a
suspendat un c�rnat foarte apetisant, chiar �n fata c�inelui. C�inele aproape nu
observa ca trage sania,
fiind cu totul preocupat sa ajunga la acel c�rnat care, indiferent de efortul depus
de el, ram�ne mereu la
aceiasi distanta. Majoritatea oamenilor de afaceri sunt �n aceasta situatie. Ei �si
spun: <<Daca voi reusi sa
obtin acesti bani, eu ma voi lasa de afaceri si voi fi foarte fericit>>. Dar
"c�rnatul" fericirii lor este
inaccesibil, iar ei sf�rsesc prin a fi dobor�ti de "greutatea" problemelor si
suferintelor generate de efortul
lor de a atinge o fericire iluzorie".
6
A dori sa posezi bunuri materiale �nainte de obtinerea starii de liniste interioara
este o situatie la fel de
prosteasca cu a muri de sete atunci c�nd te �mbaiezi �ntr-un lac. Daca dorim sa
evitam suferintele, trebuie
sa evitam nu saracia �n plan material, ci saracia spirituala, pentru ca aceasta
este cauza tuturor suferintelor
si amaraciunilor umane.
7
Oamenii uita ca energia nervoasa si cerebrala pe care ei o consuma pentru obtinerea
averilor lor
antreneaza, datorita scaderii potentialului vital al fiintei, scurtarea duratei
vietii. Materialistii sunt at�t de
preocupati de c�stigul lor, �nc�t ei nu sunt capabili, nici macar pentru c�teva
clipe, sa se relaxeze si sa se
bucure de ceea ce au realizat. C�t de �nselatoare este viata! Priviti cu atentie
oamenii care va �nconjoara.
�ntrebati-va daca ei sunt cu adevarat fericiti. Uitati-va la toate aceste priviri
lipsite de bucurie. Observati
c�t de goi sunt ochii lor. Chiar daca materialismul tenteaza umanitatea prin
placeri facile si imediate, este
sigur ca o astfel de viata nu poate sa ne aduca o fericire durabila.
8
Pentru ignorant, �n spatele fiecarui moment de placere se ascunde sarpele durerii
si al suferintei.
9
Adres�ndu-se unui vast public american, Paramahansa Yogananda declara
�ntotdeauna, pentru a primi un raspuns corect, este necesar sa formulezi foarte
exact �ntrebarea pe care
o pui. �ncercati sa descoperiti de ce at�tia oameni sunt nefericiti. Aceasta va va
ajuta sa gasiti cea mai buna
metoda pentru a realiza o fericire durabila. Straduiti-va sa gasiti solutii
practice, formulate astfel �nc�t sa fie
c�t mai accesibile. Apropierea de viata trebuie sa fie tot at�t de stiintifica ca
apropierea astrofizicianului de
misterele Universului. Religia trebuie sa abordeze o conceptie c�t mai stiintifica
asupra vietii. Ea trebuie
sa gaseasca solutii practice la problemele fundamentale. De fapt, principiile
spirituale ofera solutiile cele
mai practice si mai universale care se pot gasi.
10
Un copil nu �nceteaza sa pl�nga p�na ce nu obtine ceea ce �si doreste. Bucuria este
de scurta durata,
dupa care �si doreste altceva si �ncepe din nou sa pl�nga. Aceeasi este si
atitudinea omului adult,
preocupat de lumea materiala. Imediat ce obtine un lucru, el �l abandoneaza si �si
doreste altceva. Nimic
din aceasta lume nu poate sa �i ofere fericirea pe care o cauta.
11
Sufletul nu poate regasi Fericirea �n bunurile materiale, pentru simplul motiv ca
fericirea nu este artificiala.
Pierz�nd contactul cu beatitudinea divina, el spera sa acopere aceasta lipsa cu
ajutorul unor pseudo-
placeri ale simturilor. Dar pe un plan mai profund al existentei, el va ram�ne
totdeauna constient de lipsa
sa de comuniune cu Divinul. �nlauntrul fiintei sale, stie ca placerea simturilor nu
�i va aduce �mplinirea
dorita. C�t timp trebuie sa mai ratacim p�na c�nd, satuli de at�ta suferinta, sa ne
regasim fericirea �n
interiorul fiintei noastre, unicul loc �n care ea exista cu adevarat?"
ADEVARATUL TEL AL EXISTENTEI
1
Cei care se limiteaza la a fi constienti doar de planul fizic sunt asemenea
turistilor �ntr-o tara straina. Patria
noastra este Omniprezenta. Pe Pam�nt nu suntem dec�t niste calatori, niste musafiri
de moment. Din
pacate, multe persoane devin musafiri nedoriti. Ei se forteaza sa obtina monopolul
asupra unui petic de
pam�nt si cred ca acolo au toate drepturile, ca sunt proprietari. �ntreaga lor
g�ndire se rezuma la "casa
mea", "femeia mea", "sotul meu", "copiii mei". Implicatiile materialismului,
insidioase si misterioase �i
pastreaza �n vise iluzorii. Ei uita ceea ce sunt. Treziti-va �nainte ca visul
vostru sa se topeasca �n infinit.
Unde va mai fi atunci casa voastra, familia voastra, �n momentul �n care corpul
vostru va dispare? Voi nu
sunteti acest corp. El nu este dec�t "farfuria" pe care ati primit-o pentru a
participa la festinul spiritului. De
ce sa nu �nvatati aceasta lectie esentiala, �nainte sa muriti? Nu va �mpiedicati de
limitarile constiintei umane
si nu uitati nici o clipa infinitatea Spiritului vostru.
2
Krishna a spus:
"Paraseste oceanul suferintei si al mizeriei! Viata �n Dumnezeu este o sarbatoare
continua. Fara El,
existenta nu este plina dec�t de dureri si deceptii. Telul vietii umane nu consta
�n a te casatori, a
supravietui si dupa aceea, a muri. Acesta este destinul animalelor. De ce sa
traiesti uit�nd ca esti om?
Dumnezeu ti-a daruit inteligenta pentru a o folosi sa descoperi sensul existentei
tale. El te-a facut
inteligent pentru a-ti dezvolta discernam�ntul, singurul care te determinae sa-L
cauti. Foloseste cu
�ntelepciune acest dar! Nu deveni sclavul inteligentei pentru ca aceasta va va
aduce cea mai mare
suferinta!"
3
Adevaratul tel al vietii este sa-L cunoastem pe Dumnezeu. Tentatiile acestei lumi
va sunt prezentate
pentru a va ajuta sa va dezvoltati discernam�ntul. Preferati placerile simturilor
sau beatitudinea divina?
Placerile exercita o anumita atractie, dar daca nu le veti rezista, va veti trezi
�ntr-un moment �n care
problemele si greutatile nu mai �nceteaza. Obtinerea sanatatii, a linistii
interioare si a fericirii este
imposibila celor care se lasa dominati de placerile senzuale. Cunoasterea lui
Dumnezeu aduce o fericire
infinita. Mai devreme sau mai t�rziu, fiecare fiinta trebuie sa �nvete de la viata
aceasta lectie.
4
Priviti luminile orasului. Nu sunt minunate? Dar unele din aceste lumini pot
ascunde crime sordide. Nu va
lasati sedusi de aspectul exterior al vietii. Adeseori, stralucirea sa este
superficiala. �n spatele aparentelor,
urmariti sa gasiti Adevarul Etern.
5
Voi nu ati venit pe lume doar pentru a c�stiga bani, a avea familie si a muri.
Destinul vostru este glorios.
Sunteti un copil al infinitului. Cele mai minunate �mpliniri pe care vi le puteti
imagina va asteapta atunci
c�nd �l veti cunoaste pe Dumnezeu. Comoara Sa infinita va apartine. Ce mai
asteptati? De ce sa mai
pierdeti timpul �n ocolisuri nenumarate? Mergeti si cautati-L direct pe El.
6
Meditati asupra cuvintelor lui Isus: "Lasati mortii sa-ngroape mortii!" (Matei,
VIII, 22) Cuvintele sale arata
ca majoritatea oamenilor sunt fiinte moarte. Ele nu au nici un fel de ambitie, nici
un fel de intiativa sau
entuziasm spiritual, nici un fel de bucurie de a trai. Atunci, la ce bun sa mai
traiasca?
Viata trebuie sa fie o inspiratie permanenta. A trai mecanic �nseamna a fi mort
interior, chiar daca corpul
continua sa respire. Viata multor oameni este terna si goala, pentru ca ei lasa
fericirea lor sa depinda de
lucruri efemere, �n loc sa descopere sursa infinita a tuturor fericirilor, Sinele
Suprem, Atman.
7
Acest univers este un vis al lui Dumnezeu. Imensitatea sa sugereaza absenta
limitelor constiintei.
Imagineaza-ti o sfera luminoasa. Vizualizeaza expansiunea sa �n Eternitate, cu
viteza g�ndului. Poate
expansiunea acestei sfere sa se opreasa la un moment dat? Nu, niciodata. Daca
materia prezinta limitari,
constiinta nu prezinta nici un fel de limitare. La fel cum g�ndirea modeleaza
materia, aceasta din urma
umple �ntregul spatiu creat de sfera de constiinta luminoasa. Substanta primordiala
a Universului este
Constiinta. Materia a luat nastere prin intermediul g�ndirii, ca o forma de energie
condensata (�nsasi
g�ndirea este o forma de energie subtila), la un nivel de existenta mai putin
elaborat - si stiinta moderna a
confirmat acest lucru. Cu mii de ani �n urma, �nteleptii afirmau ca energia cosmica
este o proiectie a Vointei
Divine.
8
Valoarea omului nu este determinata de personalitatea sa, ci de faptul ca este
picatura din Dumnezeu.
9
Anii pe care �i petrecem �n existenta terestra sunt secunde, �n comparatie cu eonii
care preced nasterea
noastra sau cu perioadele de timp incomesurabile care vor veni dupa ce vom parasi
aceasta lume. De ce
sa te identifici cu aceasta personalitate trecatoare? Casa, familia, tara �n care
te-ai nascut nu-ti apartin.
Adevarata ta patrie este Infinitul. Adevarata durata a vietii tale este
Eternitatea. Oamenii traiesc imit�ndu-i
pe ceilalti, traiesc dupa opiniile altora. Daca doresti sa-ti traiesti cu adevarat
viata, trebuie sa asculti vocea
ta interioara si nu parerile celorlalti. Nu uita nici o clipa de Dumnezeu. Aceasta
lume va continua si fara
tine, pentru ca tu nu esti mai important dec�t altii. De-a lungul anilor, milioane
de fiinte au sf�rsit �n
"tomberoanele" istoriei. Trebuie sa �nvatam sa cultivam recunostinta fata de
Dumnezeu. El este singurul
rost al vietii. A munci, a avea prieteni si visuri de viitor, toate acestea,
neintegrate �ntr-un mod �ntelept,
spiritual, nu au nici un sens. Ele nu pot aduce o bucurie deplina, pentru simplul
motiv ca nici una din
aceste bucurii nu este completa. Dumnezeu este cel care �nglobeaza toate lucrurile.
Acesta este motivul
pentru care Isus a spus: "Cautati mai �nt�i �mparatia lui Dumnezeu si dragostea Lui
si toate acestea se vor
adauga voua" (Matei, 6, 33). Cautati-L pe Cel care va daruie toate lucrurile si
veti primi de la El ceea ce
aveti nevoie.
NATURA ONIRICA A UNIVERSULUI
1
Un fermier statea lungit sub un copac, absorbit �n g�ndurile sale. Sotia sa a venit
fugind, cu lacrimi �n ochi,
si i-a spus ca unicul lor fiu a fost muscat de o cobra. Barbatul a ramas tacut.
Stupefiata de aceasta
indiferenta aparenta, sotia a �nceput sa pl�nga: "Tu nu ai pic de de inima!" "Nu
�ntelegi nimic!" - i-a raspuns
el. "Noaptea trecuta am visat ca sunt rege si ca am sapte fii. �ntr-o zi, acestia
au plecat �n padure, unde au
fost muscati de cobre si au murit. �n prezent, ma �ntreb daca trebuie sa pl�ng dupa
cei sapte fii morti �n vis
sau dupa unicul nostru fiu, muscat de cobra �n acest vis pe care �l traim acum." Cu
siguranta ca acest om
avea o mare putere de discernam�nt spiritual. Pentru el, at�t lumea materiala c�t
si cea din subconstientul
sunt la fel de lipsite de realitate. �n timp ce visam lumea fizica �n care traim
devine ireala si doar lumea
subconstientului pare adevarata. Iar c�nd "visam" �n aceasta lume, uitam de lumea
subconstientului.
2
Toate lucrurile exista �n doar Constiinta. Un barbat visa ca este soldat si ca a
plecat �ntr-o batalie, �n care
este ranit mortal. �n vis, el este constient ca va muri cur�nd si este foarte
trist. Se g�ndeste la fiintele dragi
pe care va trebui sa le abandoneze. Se trezeste brusc si nu mai poate de bucurie
c�nd realizeaza ca nu
trebuie sa moara si ca totul a fost un vis. Se bucura ca este sanatos si �n viata.
Dar ce se �nt�mpla cu un
soldat care, �n viata terestra este ranit de moarte? El se trezeste �n lumea
astrala si descopera ca de fapt
toata trairea sa nu a fost dec�t un vis, ca de fapt nu are corp fizic. Trebuie sa
�ntelegem ca toate
experientele sunt traite �ntr-o stare de vis!
3
Timpul si spatiul formeaza o urzeala imaginara, pe care este construit acest
Univers. Sa presupunem ca
eu adorm si visez ca sunt la bordul unui avoin care parcurge cele 12000 de mile
care despart Los Angeles
de India. Trezindu-ma, descopar ca toata experienta nu a avut loc dec�t �n creierul
meu si ca nu a durat
dec�t c�teva secunde. Aceasta este natura iluzorie a timpului si spatiului pe care
se bazeaza toate ideile
umane despre realitate.
4
Aceasta lume �ti pare reala, datorita faptului ca Dumnezeu te-a adus la viata �n
Visul Sau Cosmic. Tu faci
parte din Visul Sau. Daca tu visezi ca te-ai lovit cu capul de un perete, �n urma
acestui fapt poate apare o
durere imaginara de cap. C�nd te trezesti, realizezi ca nu a existat nici un perete
de care sa te lovesti si
ca experienta pe care ai trait-o nu a fost dec�t �n vis si ca nu te afecteaza �n
momentul prezent. Acelasi
lucru se �nt�mpla cu visele pe care le consideri reale si pe care le traiesti �n
prezent. Trezeste-te la unica
Realitate, Dumnezeu si cu siguranta vei descoperi ca viata terestra nu este dec�t
un spectacol, un joc de
lumini si umbre.
5
�ntr-un film actiunea pare foarte reala, dar privind din cabina de proiectie poti
sa observi ca �ntreaga
istorie nu este animata dec�t de o singura raza de lumina. Acelasi lucru se
�nt�mpla si cu Marele Film al
Creatiei. Dumnezeu a spus :"Sa se faca lumina!" (Geneza, 1:2). �ntregul Univers a
fost emanat de o
singura raza de lumina divina. Este un film cosmic, asemanator cu cel din sala de
cinematograf. Diferenta
consta �n faptul ca, �n sala de cinematograf, spectacolul este bidimensional,
solicit�nd doar vazul si auzul,
�n timp ce "filmul" cosmic este multidimensional si afecteaza toate cele cinci
simturi ale omului. �n sala de
cinematograf, imaginile proiectate pot sa va faca sa r�deti sau sa pl�ngeti, dar
filmul proiectat de
Dumnezeu este mult mai complex si deci mai captivant.
6
Un fizician comenta cu condescendenta:
"Este foarte frumos sa reprezint arborii, florile, r�urile precum un vis al lui
Dumnezeu. Stiinta a revelat ca
toate aceste lucruri sunt identice �n esenta, ca sunt cu toate formate din protoni
si electroni".
Atunci, prompt, Yogananda l-a �ntrerupt:
"Daca tu ai lasa o gramada de caramizi sa cada la sol, crezi ca vor forma o casa?
Cu siguranta ca nu. Este
necesara o inteligenta pentru a face ceva coerent cu o gramada de caramizi.
Protonii si neutronii sunt
"caramizile" din care a fost construit Universul. Dar a fost necesara o Inteligenta
pentru ca acesta sa
capete forma pe care o are. Toate florile, toate r�urile, toti arborii sunt dotati
cu inteligenta."
7
De unde provine materialul de constructie al Universului?
�naintea creatiei nu a fost dec�t Dumnezeu. Aceasta nu este o explicatie suficienta
pentru a spune ca
Dumnezeu este Atotputernic si ca El poate realiza aceste miracole. Chiar si aceste
miracole au nevoie de
un fundament real, de o baza reala. Dumnezeu este Constiinta. Indiferent de
calitatea materiei, aceasta a
fost creata printr-un act de vointa al Constiintei Sale. Daca aceasta este
adevarat, si nu poate fi altfel, atunci
Constiinta este reala si materia este iluzorie. stiinta �nsasi accepta aceasta
afirmatie, �n masura �n care
demonstram ca materia este o iluzie. Lucrurile care ne �nconjoara nu sunt de fapt
pietre dure, arbori
maiestuosi sau r�uri care curg �nvolburate, toate diferite una de cealalta. Dincolo
de aceste aparente, nu
se gasesc dec�t atomi �n miscare, �n vibratie. Si chiar si acesti atomi sunt o
iluzie. �n spatele energiei
cosmice se gasesc g�ndurile lui Dumnezeu. Cu aceasta nu vreau sa demonstrez ca
universul fizic nu este
real, ci doar ca realitatea sa difera de aparenta sa. Realitatea lumii materiale
consta �n faptul ca �ntregul
univers este fundamentat pe Constiinta. Dumnezeu a creat Universul �n Visul Sau.
8
"Cine l-a creat pe Dumnezeu?" - l-a �ntrebat un vizitator pe Yogananda.
Acesta, z�mbind, i-a raspuns: "Numeroase persoane mi-au pus aceasta �ntrebare.
Traind �n lumea creatiei,
ei �si imagineaza ca nimic nu poate sa existe fara o cauza. Dar Dumnezeu, Cauza
Suprema, se situeaza
dincolo de cauzalitate. Nu este posibil ca El �nsusi sa fi avut un creator. Cum
este posibil ca existenta
Absolutului sa depinda de un alt Absolut?"
9
Cu adevarat, este o greseala sa afirmi ca Dumnezeu a creat acest Univers, la fel
cum un t�mplar creeaza
o masa. De fapt, Dumnezeu a devenit acest Univers; fara sa-si modifice �n nici un
fel natura Sa intrinseca,
El a transformat o parte a Constiintei Sale �n aceasta Iluzie Cosmica, Maya,
Universul �n care traim. Nimic
nu este ceea ce pare a fi. Toate lucrurile sunt o manifestare a g�ndurilor lui
Dumnezeu.
10
Cum poate Dumnezeu, Unica Realitate, sa manifeste acest univers dual, iluzoriu? El
�l creeaza cu ajutorul
principiului dualitatii. Constiinta Sa Unica manifesta aparenta contrariilor:
lumina si �ntuneric, placere si
durere, pozitiv si negativ; astfel, El obtine o infinitate de iluzii �n opozitie. O
parte a Constiintei Sale se afla
�n miscare, adevar care este revelat si �n Biblie: "Si Duhul Sau se purta pe
deasupra apelor" (Geneza, 1,
2). Putem compara aceasta miscare cu cea a valurilor pe suprafata unui ocean.
Nivelul oceanului ram�ne
�ntotdeauna identic, indiferent c�t de �nalte sunt valurile, deoarece fiecare
miscare catre �nalt este corelata
cu o cobor�re �n abis, nivelul global al oceanului ram�n�nd acelasi. Analogic
vorbind, Dumnezeu,
Oceanul de Spirit nu este afectat de Creatia Sa. Spiritul Sau exista pretutindeni,
neclintit si toate miscarile
creatiei Sale sunt asemeni valurilor oceanului. Unitatea Infinitului face sa
vibreze o parte a Sa si o
determina sa devina doi, apoi multiplu, p�na ce apar stelele, galaxiile, planetele,
oamenii si animalele.
Vibratia cosmica primordiala este AUM. Este Amin, Logosul, Cuv�ntul din Evanghelia
lui Ioan,

"Dumnezeu ar trebui, cu siguranta, sa fie prost ca sa nu observe raul. El care

observa fiecare fir de iarba,
cum sa nu observe un lucru at�t de evident?"
"Dar poate ca nu-l percepe ca fiind Raul?" - a continuat discipolul.
"El este Cel care a creat Raul. El este constient ca oamenii traiesc �n iluzie si
ca sufera deoarece chiar El a
creat aceasta iluzie".
"Deci putem spune ca El a dorit sa creeze Raul?"
"Raul este �nsasi Maya, Iluzia Cosmica. Este o forta constienta care, odata adusa
�n existenta, urmareste sa
se perpetueze. Ea �ncearca sa aserveasca constiinta noastra planului fizic.
Dumnezeu, Unica Realitate
urmareste, �n acelasi timp, sa ne atraga catre El, prin intermediul dragostei Sale
divine".
"Dar, din ceea ce spuneti dumneavoastra, Necuratul are propriul sau rol, �n cadrul
Creatiei".
Yogananda a sur�s si a spus:
"Raul din Creatie este asemeni personajului negativ dintr-o piesa de teatru. El ne
ajuta sa ne �ndragostim
de eroii pozitivi si de actiunile pline de virtute. �n acelasi fel, Raul si
consecintele sale servesc pentru a
trezi �n noi dragostea pentru bine si pentruDumnezeu".
Discipolul a continuat:
"Dar daca este asa, maestre, daca binele si raul nu sunt dec�t niste personaje �n
aceasta "drama cosmica",
putem spune ca, indiferent daca suntem sfinti sau raufacatori, toate acestea nu
sunt dec�t niste roluri si
acestea nu afecteaza adevarata noastra natura, care este o reflexie a lui
Dumnezeu?"
Maestrul a �nceput sa r�da:
"Daca urmarim sa ducem acest rationament p�na la capat, putem spune ca aveti
dreptate. Dar nu uitati
niciodata ca daca jucati rolul personajului negativ �ntr-o piesa, veti suporta si
consecintele actiunilor
negative din piesa, pedeapsa. Daca �nsa jucati rolul sf�ntului, va veti trezi din
acest vis cosmic si va veti
bucura �n eternitate de fuziunea cu Divinul".
12
Yogananda s-a adresat unui discipol nou venit:
"Ce crezi ca opreste Pam�ntul sa se lanseze �n spatiu, �ntr-o calatorie care sa-l
�ndeparteaza de Soare?"
"Atractia gravitationala exercitata de Soare" - raspunse discipolul.
"Si ce crezi tu ca opreste Pam�ntul sa se apropie de Soare?"
"Forta centrifuga, care-l determina sa ram�na pe orbita".
Yogananda a abandonat acest subiect, sur�z�nd. Dupa o perioada de timp, discipolul
a realizat ca
Maestrul folosise Soarele ca pe un simbol al Divinitatii si Pam�ntul ca simbol al
omului, �n permanenta sa
fuga de atractia divina. Yogananda a dorit sa ne incite, pentru a ne determina sa
ne deschidem sufletul si
sa eliminam orice rezistenta fata de Apelul de dragoste al Divinului".

SUFLETUL SI DUMNEZEU
1
Dumnezeu este Oceanul de Spirit, iar oamenii sunt asemanatori valurilor care apar
pe suprafata sa.
Vazute dintr-o barca, aceste valuri par sa fie foarte diferite - unele sunt �nalte
si puternice, altele sunt mici
si insignifiante. Dintr-un avion, vedem numai oceanul, fara a sesiza valurile ce
anima suprafata sa. La fel
se �nt�mpla cu cel absorbit de jocul iluziei, Maya. El se ataseaza de succes si
este trist c�nd sufera un esec.
�i este teama de durere si boala, iubeste existenta terestra si este �ngrozit de
moarte. Valurile existentei
umane par reale si infinit diversificate. �n ochii unei fiinte eliberate totul este
Brahman, totul este
Dumnezeu. Cu c�t furtuna este mai puternica, cu at�t valurile sunt mai �nalte. Cu
c�t v�ntul iluziei sufla mai
puternic asupra mintii unei fiinte, cu at�t mai mult ea urmareste sa se distinga de
cei din jurul sau. Este cu
neputinta sa te ascunzi de Creator. Toti facem parte din Dumnezeu, la fel cum
valurile fac parte din
ocean. Noi nu suntem separati de El dec�t �n aparenta. Persoanele care vor sa-si
afirme personalitatea si
sa se ridice deasupra celorlalti prin vanitate si orgoliu, la un moment dat se vor
lovi cu putere de valurile
celorlalte ego-uri, provocate, tot asemeni lor, de o furtuna �n iluzie. Asemeni
unei furtuni �n care valurile
se ridica si coboara, victorioase �ntr-o zi, linistite �n alta, �ntr-un turbion
nesf�rsit de conflicte si competitii.
At�ta timp c�t este furtuna, suprafata oceanului nu vacunoaste linistea. La fel,
spiritul uman, perturbat de
furtuna iluziei nu va gasi niciodata pacea si nu va experimenta dec�t nelinistea si
angoasa. Pacea nu apare
dec�t dupa furtuna, indiferent daca este vorba de elemente ale Naturii sau de
constiinta unei persoane.
"Valul" ego-ului va exista at�ta timp c�t fiinta va fi pierduta �n Maya (�n
iluzie). �n masura �n care ego-ul
discipolului se va diminua, acesta va accepta o noua relatie cu Spiritul Infinit. O
fiinta evoluata spiritual nu
�ncearca nici o clipa sa fie mai presus dec�t celelalte si urmareste �n permanenta
sa traiasca �n armonie cu
cei din jurul sau, cu Natura, cu Dumnezeu.
2
O persoana a studiat �ntr-o maniera superficiala filozofia vedantica din India,
care spune ca "totul este
Brahman". �n urma acestei ne�ntelegeri, ea sustinea pretutindeni ca este Dumnezeu.
Aceste vorbe au ajuns si la urechile maestrului care, r�z�nd, ne-a spus:
"Oamenii sunt at�t de parsivi �n ignoranta lor! �nvatatura Vedelor n-a �ncurajat
niciodata o persoana sa
faca astfel de declaratii at�ta timp c�t este �nca subjugata de o constiinta
egotica. Oceanul are dreptul de a
spune: "Eu sunt valurile" - dar este absurd ca un val sa afirme ca este �ntregul
ocean. Realizeaza �nt�i
unitatea cu Oceanul Divin! De-abia dupa aceea vei putea spune: "Eu sunt El",
deoarece cuv�ntul "eu" nu
se refera la ego, ci desemneaza identificarea cu Sinele Suprem. Dar chiar si �n
acest caz, spune mai
�nainte: "Oceanul a format acest mic val care este corpul meu, dar eu stiu ca, de
fapt, sunt Constiinta care
anima �ntregul Ocean"".
3
Analogic vorbind, daca am considera ca Dumnezeu este curentul electric atunci
oamenii sunt becurile.
Forma, culoarea si luminozitatea becurilor poate varia la infinit, dar cauza care
determinaceea ce face ca
toate aceste becuri sa dea lumina este identica �n toate cazurile. Oamenii sunt
�nselati de aparente. Ei
exclama: "Ce fiinta frumoasa! Ce par frumos! Ce sur�s stralucitor!" - dar �n
momentul �n care curentul se
�ntrerupe, ce devine culoarea? Cine mai admira culoarea si forma unui bec stins? Nu
uita nici o clipa
adevarata Sursa a energiei vietii, �n tot ceea ce poti observa �n jurul tau.
4
Tot analogic vorbind, am putea spune ca fiintele umane sunt asemanatoare unor mici
flacari produse de o
lampa cu gaz, iar pe Dumnezeu am putea sa-l comparam cu combustibilul. Forta
flacarii este proportionala
cu comunicarea dintre flacara si combustibil. La fel, cu c�t noi ne deschidem mai
mult fata de prezenta
divina, cu at�t El �si poate manifesta lumina Sa si forta Sa �n vietile noastre.
Invers, cu c�t ne �nchidem mai
mult fata de Dumnezeu, datorita orgoliului si indiferentei fata de nevoile celor
din jurul nostru, cu at�t
Flacara Divina, forta si inspiratia Sa se vor reduce �n proportia obstructiei pe
care noi o realizam, iar �n
momentul �n care �nchiderea devine totala, flacara dispare, chiar daca mai exista
combustibil. Nenumarate
fiinte sunt at�t de secate de vitalitate �nc�t putem spune ca nici nu exista. Nu le
putem considera �n viata, �n
sensul obisnuit al cuv�ntului. Despre ei vorbeste Isus c�nd spune: "Lasati mortii
sa-i �ngroape pe cei
morti".(Matei, 8, 22)
5
Imaginati-va mai multe recipiente pline cu apa si lumina Lunii cum se reflecta pe
suprafata apei din ele.
Reflexia sa va fi diferita pentru fiecare recipient, desi ele reflecta aceiasi
Luna. Extrapol�nd, Dumnezeu
este reflectat distinct de fiecare fiinta umana, dar nu este afectat de aceasta.
Chiar daca veti distruge toate
recipientele cu apa, Luna va ram�ne neafectata, neschimbata. �ntelept este cel
care, primind lumina vietii
�n "vasul" constiintei sale, ridica capul catre Cer pentru a descoperi originea
reala a luminii, Dumnezeu.
Cel care, din contra, se �ncapat�neaza sa reflecte doar "Luna", se pacaleste grav
si va �ntelege aceasta
atunci c�nd recipientul sau va fi distrus de trecerea vremii.
6
�nvataturile hinduse sunt panteiste. Crestinii s-au servit de aceasta pentru ca sa
�ncrimineze hinduismul.
Este o greseala din partea lor, pentru ca pantheismul implica adorarea lui Dumezeu
sub toate formele
Sale, �nteleg�nd ca Dumnezeu se exprima si exista �n toate formele pe care Le-a
creat. Nu este minunat
sa recunosti manifestarea lui Dumnezeu �n toate lucrurile, frumusetea Sa �ntr-un
apus de soare, lacrimile
Sale �n ploaie, tandretea Sa �n dragostea unei mame pentru copilul sau?
Daca Dumnezeu este omniprezent, nu este evident ca El exista �n toate lucrurile?
Deci trebuie sa-L
cautam �n spatele tuturor voalurilor Sale. Pentru cel care �l iubeste pe Dumnezeu,
toate elementele
creatiei nu sunt dec�t o reamintire permanenta a prezentei Sale. "Reamintiti-va, �n
primul r�nd" - spune
Isus - "ca �mparatia lui Dumnezeu este �n voi". (Luca, 17, 21)
7
"Ce este ego-ul?" - a �ntrebat un discipol.
Paramahansa Yogananda i-a raspuns: "Ego-ul este materializarea g�ndului ca fiinta
ta se reduce la corpul
fizic".
8
Oamenii sunt asemeni valurilor oceanului: ei danseaza �n furtuna iluziei. Oceanul
nu �nceteaza sa-i aspire
catre El. Mai devreme sau mai t�rziu, ei vor fi resorbiti si �n final se vor topi
din nou �n vastul Ocean al
Iubirii Divine, care i-a emanat.
9
Realizarea Sinelui consta �n descoperirea adevaratului nostru "eu", care este
particica din Oceanul
Spiritual. Aceasta se poate realiza elimin�nd iluzia care ne determina sa ne
identificam cu acest mic ego
efemer, cu corpul nostru fizic, cu personalitatea noastra.

UN DUMNEZEU, O RELIGIE
1
Un fermier avea sase fii, toti orbi. �ntr-o zi, el i-a rugat sa spele un elefant.
Dupa ce fratii au terminat
treaba, fiecare a �ncercat sa descrie animalul.
"Este foarte simplu" - a spus primul. "Acest animal este format din doua oase
foarte mari, acoperite de
piele" - a spus primul frate; el �i spalase spatele.
"Cum poti sa spui astfel de prostii?" - a replicat cel de-al doilea. "Elefantul
este asemanator unui tub lung";
el �i spalase trompa.
Cel de-al treilea, care a spalat urechile a spus ca elefantul este format dintr-o
perechi de evantaie.
Al patrulea a declarat ca elefantul este format din patru coloane; el �i spalase
picioarele.
Cel de-al cincilea, care spalase partile laterale a declarat ca elefantul este
asemenea unui zid care respira.
Cel de-al saselea le-a spus: "Nici unul n-o sa ma faceti sa cred prostiile pe care
voi le-ati spus. Eu stiu:
elefantul este asemenea unei fr�nghii care a cobor�t din cer"; el �i spalase coada.
Fiecare �ncerca sa-i
convinga pe ceilalti ca el are dreptate, astfel ca s-au luat la cearta. Tatal,
deranjat de zgomot, dupa ce a
aflat care este motivul discutiei, a z�mbit si le-a spus:
"Copiii mei, nici unul dintre voi nu aveti cu adevarat dreptate".
"Sa n-am dreptate?" - a spus unul dintre ei. "Fratii mei sunt niste mincinosi si tu
acuma �ncerci sa spui ca si
eu mint?"
"Copiii mei" - le-a spus tatal, pe un ton conciliant - "fiecare dintre voi a spalat
doar o parte din elefant, dar
eu sunt singurul care-l pot vedea �ntreg. El este, de fapt, exact cum fiecare
dintre voi l-ati descris, dar este
si ceva mai mult, ceva ce voi nici nu va puteti imagina". Astfel, el le-a descris
cum arata cu adevarat un
elefant. Dupa cum puteti vedea, aveti cu totii dreptate, dar cu toate acestea, cu
totii va �nselati.
"La fel se �nt�mpla si cu diversele conceptii ale diferitelor religii" - a conchis
Sri Yogananda. "Dumnezeu
este unul, dar caile care ne duc la El sunt numeroase si aceasta poate sa dea
nastere la nenumarate
confuzii si conflicte".
2
�n Occident, oamenii �i considera pe hindusi ca pe niste pacatosi, dar sa stiti ca
si indienii g�ndesc la fel
despre crestini? Ignoranta - dupa parerea mea - este egal repartizata pe toata
planeta. Din acest motiv,
�nteleptul vede pe Dumnezeu pretutindeni, chiar si �n cei care nu-L percep deloc.
3
Fundamentul real al unei religii nu este credinta, ci experienta intuitiva.
Intuitia este aptitudinea sufletului
de a-L cunoaste pe Dumnezeu. Pentru a cunoaste obiectul religiei, trebuie, �n
primul r�nd sa-L cunosti pe
Dumnezeu.
4
�ncrederea este diferita de credinta. �ncrederea se fondeaza pe experienta.
Credinta este o �ncredere
temporara. Credinta este necesara la �nceput; fara ea, oamenii nu s-ar preocupa de
a-L cauta pe
Dumnezeu. Dar ea nu este suficienta. �n timp ce oamenii devin multumiti de
credintele lor, religia devine
dogmatica si ea nu mai permite nici un fel de perfectare, de �mbunatatire. De
aceea, eu va incit �n
permanenta la practica spirituala si nu la credinta �n dogmele voastre. Nici macar
o meditatie regulata nu ar
trebui sa va ofere o stare de totala multumire. Nimic nu trebuie sa va multumeasca,
p�na c�nd nu ajungeti
sa-L cunoasteti pe Dumnezeu.
5
Adevaratii gardieni ai religiei sunt sfintii si maestrii: cei care, cu adevarat, au
ajuns sa comunice cu
Dumnezeu. Nu este suficient sa studiati scripturile, nici sa deveniti un "D.D"
(doctor �n divinitate). Aceste
cuvinte �mi evoca �ntotdeauna ideea de "doctor �n iluzie". Poate pare uluitor sa
constatam ca nenumarati
sfinti au fost aliterati, dar �ntelegerea celui care experimenteaza Adevarul este
ult mai profunda dec�t a
tuturor teologilor, a caror cunoastere rezulta din studiu livresc, sau din sterile
discursuri intelectuale.
"Lasati copiii sa vina la Mine, caci a lor va fi �mparatia Cerurilor" - a spus
Isus. (Matei, 19:14)
6
Un cat�r poate transporta pe spatele sau o mare cantitate de biblii si scrieri
sacre. Credeti ca aceasta �l va
face mai spiritual? Din contra, aceasta �ncarcatura �l va priva si de limitata sa
libertatea de miscare.
7
Cum poate o singura Biblie sa fie la originea at�tor biserici, at�tor conceptii
diferite despre realitate?
Fiecare dogma crestina prezinta o interpretare distincta a �nvataturilor lui Isus.
De ce? Raspunsul se
gaseste �n limitarile fiecarui individ. Ei sunt incapabili sa-si imagineze ceva
dincolo de limita experientei
lor personale. �n loc sa �ncerce sa descopere acea parte din fiinta lor care este
reflexia lui Dumnezeu, ei
se forteaza sa fabrice un Dumnezeu dupa imaginatia lor frenetica. O fiinta care se
plimba pe strazile
�ntortocheate ale unui oras nu vede de o parte si de alta dec�t ziduri care nu-i
permit sa vada orizontul.
Dintr-un avion, putem observa ce se ascunde �n spatele zidurilor, si chiar dincolo
de �mprejurimile
orasului. Putem vedea mult mai multe dec�t cei a caror privire este limitata de
ziduri.
8
Mult mai important este un adevar enuntat de un sf�nt dec�t o dogma aprobata de mii
de oameni. Numarul
adeptilor unei religii nu garanteaza valoarea sa. Nu adoptati niciodata o idee
pentru ca ea a obtinut o
aprobare generala. Daca doriti sa obtineti adevarata cunoastere care, dupa spusele
lui Isus, va ofera
libertatea, apropierea voastra fata de Adevar trebuie sa fie calitativa si nu
cantitativa.
9
Sectarismul este anatema religiei. Doar oamenii superficiali se exprima astfel:
"religia mea este singura
cale adevarata; toate celelalte cai sunt false".
Am auzit o anecdota care spunea ca Billy Sunday, faimosul preot al noii religii a
murit si Sf. Petru nu a
dorit sa-i deschida portile raiului.
"Cum" - l-a �ntrebat indignat preotul -"nu vreti sa ma lasati sa intru?"
"Dar ce ai facut ca sa meriti sa ajungi at�t de aproape de Dumnezeu?" - l-a
�ntrebat Sf. Petru.
"Cum, dar �n timpul vietii mele am trimis mii de pacatosi catre paradis, i-am
convertit."
"Poate ca dumneavoastra i-ati trimis" - i-a raspuns Sf. Petru - "dar nici unul
dintre ei nu a ajuns �nca aici."
10
Stiinta si religia ar trebui sa conlucreze. De la religie, stiinta ar putea �nvata
o abordare a realitatii mult mai
bazata pe intuitie, mai mult empirica dec�t experimentala. Stiinta, pe de alta
parte poate ajuta religia sa fie
mai putin dogmatica, sa fie mai realista. Adeptii religiilor trebuie sa �nvete,
�nainte de toate, sa-si
dovedeasca credintele asemenea savantilor. Sefii religiei trebuie sa �ncurajeze
oamenii sa
experimenteze practic �nvataturile religiei, �n mod personal, nu sa se bazeze pe
afirmatiile altora.
11
"Cum poate un crestin sa accepte alte religii?" - l-a �ntrebat pe Yogananda un
credincios ortodox. "Isus a
transmis doar o �nvatatura. El chiar a insistat asupra caracterului unic al ei. A
subliniat ca El este singurul
Fiu al lui Dumnezeu" - a continuat credinciosul.
"Adevarul este unic" - a raspuns Yogananda. "Doar caile care conduc fiinta la
minciuna sunt numeroase;
fiinta, �ntr-o existenta, nu poate porni dec�t pe o singura cale pentru a-L regasi
pe Dumnezeu. Greseala
consta �n a atribui un nume particular acestei cai si de a-l impune tuturor.
Cautati Adevarul la oamenii
�ntelepti, la oamenii sfinti, mai putin la preoti. Toate religiile au sfintii lor,
dar toate religiile au si sarlatanii
lor. Isus nu a combatut niciodata �ntelepciunea altor religii, ci ignoranta
spirituala, pe care a recunoscut-o
chiar si la proprii sai auditori".
12
"Sunteti un Eliberat?" - m-a �ntrebat �ntr-o zi un preot ortodox.
"Eliberat de ce?" - l-am �ntrebat eu. Nu ma simteam dispus sa-i continui
interpretarea sa asupra
Adevarului, care era eronata, asa ca, la un moment dat, el a �nceput furios sa
spuna: "Atunci veti ajunge �n
Infern!"
"De acord" - i-am raspuns eu - "dar ce este Infernul, daca nu este un conglomerat
de emotii negative, cum
ar fi si supararea si furia?" Sur�z�nd, am continuat: "Poate, poate ca �n final voi
ajunge �n Infern. Cine
stie? Dar cu siguranta, dumneata, amice esti deja acolo".
13
Credintele voastre nu va vor salva.
14
"Biblia condamna idolatria" - a remarcat �ntr-o zi un vizitator crestin - "si am
vazut �n fiecare templu hindus
cel putin un idol. Cum se face ca at�t crestinii c�t si evreii considera aceasta
practica ca fiind pag�na?"
Yogananda a raspuns: "Sa presupunem ca dumneavoastra vedeti o fetita care se joaca
cu o papusa pe
care o considera copilul ei. Va veti duce la ea sa-i atrageti atentia ca papusa nu
este dec�t un obiect
neanimat? Joaca cu papusa poate avea chiar un rol educativ si poate ajuta fetita sa
se pregateasca pentru
rolul ei de viitoare mama.
�n acelasi mod, anumite imagini pot sa-l trezeasca si sa-l focalizeze pe aspirant.
Si de altfel, crestinii nu au
nenumarate imagini cu sfinti �n altarele lor, nu au crucifixuri?
Sa ne g�ndim si la nenumaratele imagini pe care Dumnezeu le-a daruit �n �ntreaga
natura. Daca �nvatam sa
iubim frumusetea arborilor, a florilor, a apusurilor de soare, nu facem dec�t sa ne
reamintim, �n
permanenta, de frumusetea Sa infinita. Idolatria condamnata �n Biblie este practica
focalizata asupra egou-
ului si care consta �n a plasa Creatia deasupra Creatorului. Ea consta �n cultul
banilor si a bogatiilor,
considerate deasupra comorilor divine care exista �n Sinele Suprem. Consta �n
cultul iubirii umane, situate
deasupra iubirii divine. Consta �n a cauta intoxicarea cu alcool sau senzualitatea,
�n loc de a cauta bucuria
infinita a extazului Divin.
15
"Biblia" - declara un alt participant la conferintele lui Paramahansa Yogananda -
"�nvata ca Isus este Fiul
Unic al lui Dumnezeu. Cum se face ca dumneavoastra mentionati alti maestri ca fiind
egalii Sai?"
Yogananda a raspuns: "�n momentul �n care evreii l-au acuzat pe Isus de blasfemie,
datorita faptului ca El
a spus: "Eu si cu Tatal Meu suntem Una" -
Isus a raspuns:
"Scrierile voastre nu declara ele ca voi sunteti niste zei?"
Adeptii tuturor religiilor �ncearca sa prezinte credintele lor ca fiind unice.
Aceasta afirmatie are ca origine
o gresita �ntelegere si ignoranta. De fapt, oamenii cam �ntotdeauna considera ca
ceea ce au ei este mai
bun dec�t ceea ce au altii. Ca toti marii maestrii, Isus a vorbit despre doua
nivele: nivelul uman si nivelul
divin. Ca fiinta umana a pl�ns pe cruce, spun�nd: "Tata, de ce m-ai parasit?". Ca
Sine Divin, El putea
spune ca este Fiul Unic al lui Dumnezeu, identific�ndu-se cu Constiinta Cristica,
reflexie a Divinului
transcendent. Constiinta Cristica nu este un batr�n cu barba, purt�nd o roba alba.
�n timp ce Isus a folosit
numele "Eu" vorbind de aceasta stare de constiinta se referea la Sinele Sau
infinit, care este asemenea cu
cel al tuturor celorlalte creaturi, si nu la propria sa personalitate. Constiinta
Cristica contine totalitatea
universului manifestat. Orice persoana care �si elibereaza constiinta de legaturile
ego-ului, pentru a
fuziona cu Infinitul poate afirma, asemenea lui Isus, ca el este Fiul lui Dumnezeu.
El poate spune, la fel ca
Isus ca a devenit una cu Tatal, pentru ca Tatal si Fiul nu sunt dec�t doua aspecte
ale aceleiasi realitati. �n
aceasta stare de constiinta, sensul cuv�ntului "Eu" nu mai este limitat la ego, la
corpul fizic, la personalitate.
Este starea �n care valul a fost reabsorbit �n vastul Ocean din care s-a nascut. El
a devenit Ocean."
16
"Dumneavoastra spuneti ca telul vietii este de a-L cunoaste pe Dumnezeu" - a spus
un student la religii
comparate. "Aceasta credinta nu poate fi universala, pentru ca, de exemplu,
budistii nu cred �n
Dumnezeu".
Yogananda a raspuns: "Aceasta este o �ntelegere gresita. Buddha nu a fost un ateu.
Toate �nvataturile
sale, asemenea �nvataturilor tuturor marilor maestri au avut ca scop sa �ndeparteze
falsele conceptii din
acea epoca; din punct de vedere spiritual, oamenii ajunsesera sa-L lase pe Dumnezeu
sa faca totul, �n
locul lor bine�nteles. Acesta este motivul pentru care Buddha a subliniat
importanta efortului uman pe
calea spirituala. Cum spune proverbul, noi recunoastem copacii dupa fructe. Cel
care practica intensiv
�nvataturile lui Buddha, �n loc sa se multumeasca doar sa vorbeasca despre ele, cu
siguranta ca va ajunge
la tel. Odata acest tel atins, el va descoperi ca a ajuns �n acelasi loc unde l-ar
fi condus toate marile religii:
la realizarea Sinelui Suprem si la eliberarea de toate �nlantuirile iluziei; iar a
putea aduce la un numitor
comun toate religiile lumii" - a continuat Yogananda - "este o imposibilitate,
pentru ca ele se situeaza pe
diferite pozitii de discernam�nt spiritual".
17
Adevarurile care sunt afirmate de religie sunt eterne. Ele n-au fost inventate, dar
din momentul �n care
ele au fost revelate de marii maestri spirituali eliberati forma lor s-a diluat, s-
a opacizat, datorita
interpretarilor date de fiinte umane netrezite spiritual. Acesta este motivul
pentru care Divinitatea trimite
pe Pam�nt, din c�nd �n c�nd, pe unul din Fiii Lui Iluminati, pentru a face sa
re�nvie spiritul religios si
pentru a reda �nvataturilor traditionale puritatea originala. Prioritatile urmarite
variaza �ntotdeauna, �n
functie de necesitatile diverselor epoci, dar adevarurile fundamentale ram�n
eterne.
18
Un student l-a �ntrebat pe Yogananda: "Care este telul misiunii dumneavoastre pe
Pam�nt?"
Yogananda a raspuns: "A ajuta oamenii sa devina constienti de necesitatea revelarii
Sinelui fiintei lor, de a
reface bunele relatii dintre toti oamenii, dintre toate religiile, pentru a realiza
o asociatie a fiintelor aflate
�n cautarea Adevarului; de unde si numele acestei organizatii "Self Realisation
Fellowship" (organizatia
realizarii Sinelui), creata pentru a readuce �nvatatura autentica si stiinta Yoga
�n Occident, exact cum a fost
transmisa de Krishna".
19
Un vizitator l-a �ntrebat pe Yogananda: "Poate fi considerata �nvatatura
dumneavoastra ca o noua
religie?"
Yogananda a raspuns: "�nvatatura mea este doar o noua exprimare a unor adevaruri
eterne".
20
Marile religii ale lumii au fost �ntotdeauna aduse de avatari, �ncarnatii sau
descendenti ai lui Dumnezeu.
Krishna a fost o astfel de �ncarnare, la fel Isus, Buddha. Un avatar este o fiinta
eliberata, care revine pe
Pam�nt pentru a �ndeplini o misiune divina speciala.
Un discipol a �ntrebat �ntr-o zi: "Maestre, sunteti un avatar?"
Cu o calma simplitate, Yogananda a raspuns: "O misiune de o astfel de importanta nu
poate fi condusa
dec�t de o astfel de persoana".
LEGEA VIETII
1
Exista o lege fundamentala a vietii. Pentru a o cunoaste trebuie sa �ntelegem
originea si telul vietii.
Trebuie sa observam, dincolo de obiectivele imediate ale fiintei umane, ceea ce cu
adevarat trebuie sa
realizeze �n viata sa printr-o profunda analiza interioara. Cu alte cuvinte,
trebuie sa descoperim
potentialitatile sale de dezvoltare.
Viata pare extrem de complicata pentru oamenii din aceasta lume. Umanitatea este
angrenata �ntr-un
turbilion de dorinte nenumarate, pe care ea �ncearca sa si le satisfaca �ntr-o
multitudine de moduri.
Ele doresc sa devina constiente de existenta lor.
Am putea adauga un al treilea instinct, fara de care existenta constienta n-ar
putea fi completa. De fapt,
daca o creatura ar experimenta suferinta o perioada lunga de timp, nu ar prefera ea
moartea, dec�t o
astfel de existenta? Fiintele vii nu doresc numai sa traiasca, ci sa se bucure �n
mod constient de existenta
lor.
Instinctul fundamental al vietii poate sa se rezume astfel la urmatoarele: dorinta
de a continua sa traim
constient, �ntr-o permanenta stare de de fericire; "de a continua sa traim" se
poate substitui cu cuv�ntul
imortalitate sau nemurire.
Toate fiintele lupta sa-si revelezea natura lor divina.
Dumnezeu este, de fapt, o fiinta eterna, perfect constienta, a carei beatitudine
este infinita. Starea de "Sat-
Chit-Ananda" este definitia lui Dumnezeu cea mai aproape de realitatea obiectiva,
si ea a fost data cu multi
ani �n urma de catre Shankaracharya.
Paramahansa Yogananda mentioneaza ca Divinul poate fi definit �n nenumarate moduri:
lumina infinita,
putere, �ntelepciune, adevar, dar ca cea mai elocventa definitie va ram�ne
�ntotdeauna termenul de "Sat
Chit Ananda", pentru ca el utilizeaza concepte care exprima cel mai corect
impulsurile cele mai profunde
ale vietii.
Legea vietii este un impuls original, si ea contine toate celelalte dorinte,
inclusiv pe acelea care ne
determina sa cautam sa atingem starea de "Sat-Chit-Ananda". Toate fiintele sunt
atrase, inconstient chiar,
de "Sat-Chit-Ananda". Dorinta profunda de a atinge beatitudinea eterna se manifesta
la toate creaturile,
printr-un efort constant de a evita suferinta, iar ulterior, �ntr- un al doilea
moment, printr-o lupta ne�ncetata
pentru a cauta fericirea, bucuria.
Complicatiile apar �n momentul �n care uitam sa ne mai bucuram de aspectele elevate
ale fiintei noastre si
substituim acestei fericiri spirituale, placerile fugitive ale simturilor. Pentru
ca, la o ultima analiza,
Beatitudinea sau Dumnezeu este cel care a emanat toate lucrurile, si �n final, mai
devreme sau mai t�rziu,
totul se va �ntoarce la aceasta stare de fericire.
2
Un vizitator i-a pus urmatoarea �ntrebare lui Yogananda: "Nu este putin cam
limitator sa-L definim pe
Dumnezeu ca o bucurie, o beatitudine si sa asimilam cautarea umana a lui Dumnezeu
cu dorinta de a
cunoaste fericirea? A-ti �ndeplini datoria este, adeseori, mult mai important dec�t
a cauta sa-ti realizezi
propriile aspiratii. Dumnezeu este un concept at�t de important, �nc�t eu nu pot sa
mi-L imaginez doar ca
o simpla exaltare de fericire. Am citit undeva despre minunata solemnitate a vietii
traite �n prezenta lui
Dumnezeu. Trebuie sa recunosc ca gasesc acest concept mult mai satisfacator".
Paramahansa Yogananda a raspuns: "Ti-ar place sa traiesti �n aceasta minunata
solemnitate, pentru
eternitate?" "Da, dar eu �nca nu pot sa-mi imaginez eternitatea" - a admis
vizitatorul. "Si trebuie sa
recunosc ca as astepta �nca ceva mai mult".
"Vezi" - i-a raspuns Yogananda - "trebuie sa-L cautam pe Dumnezeu cu devotiune, cu
daruire, cu
aspiratie. Dar, oare am dori si am cauta ceva ce este abstract pentru mintea
noastra, ceva ce chiar ne
�nfricoseaza. Oamenii �l tin pe Dumnezeu la distanta atunci c�nd ajung sa-L
priveasca cu frica. Ei merg la
biserica av�nd sentimentul unei datorii solemne si-si pun fete serioase ca si cum
ar merge la o
�nmorm�ntare. Adevarul este ca, de fapt, gasindu-L pe Dumnezeu, participam la
�nmorm�ntarea tuturor
suferintelor noastre.
�n fata Tatalui celest, trebuie sa ne comportam ca niste mici copii; aceasta este
atitudinea pe care El o
iubeste. Teribilele responsabilitati ale Universului �i sunt suficiente; totul �i
apartine; El stie tot; El este
atotcunoscator si atotputernic.
Dragostea noastra este singurul lucru care �i lipseste. Ceea ce asteapta de la noi
este dragostea noastra,
�ncrederea noastra �n El, bucuria noastra �n bucuria Sa infinita.
El nu cere de la noi definitii teologice laborioase, El nu doreste rugaciuni
formulate perfect ca sa nu-I
raneasca augustele-I urechi. Ceea ce doreste de la noi este sa-L iubim �n totala
simplitate, la fel ca niste
copii".
3
Un barbat �nlantuit �n nenumarate responsabilitati sociale l-a �ntrebat: "Care este
locul datoriei �n cautarea
fericirii interioare?" Sri Yogananda i-a raspuns: "O viata fara responsabilitati ar
fi consacrata ego-ului si nu
lui Dumnezeu. Cu c�t o persoana se consacra mai mult fiintei sale, cu at�t mai
putin ea poate sa ajunga sa
perceapa fericirea autentica. Nu este usor sa-ti faci datoria mai ales ca
rezultatele nu sunt �ntotdeauna cele
asteptate, cele dorite. Accesul la fericirea divina este o munca de lunga durata.
Omul trebuie sa-si
�ndeplineasca obligatiile terestre daca, cu adevarat, doreste sa atinga libertatea
eterna".
4
"Ce este raul?", a �ntrebat �ntr-o zi un discipol.
"Raul", i-a raspuns Yogananda," este absenta armoniei, a binelui. Aceasta ne face
sa ne simtim rau. Putem
noi spune ca un tigru face un rau c�nd �si omoara victima? A omor� este �nsasi
natura tigrului, este ceea ce
�nsasi Dumnezeu i-a daruit. Legile naturii sunt impersonale.
Raul apare atunci c�nd o fiinta numai are posibilitatea de a accede la starea de
armonie. Tot ceea ce ne
separa de aceasta stare reprezinta raul pentru noi, pentru ca ne �ndeparteaza de la
�ntelegerea naturii
noastre autentice, de �ntelegerea telului pe care trebuie sa-l urmarim �n viata.
Din acest motiv scrierile
religioase iau atitudine �mpotriva luxului si a orgoliului. Aceste comandamente
sunt daruite pentru binele
omului si nu pentru cel al lui Dumnezeu. Ele �l avertizeaza pe cel imprudent ca
desi anumite atitudini si
actiuni pot sa para la prima vedere satisfacatoare, ele sf�rsesc conduc�nd fiinta
nu spre fericire ci spre
suferinta si durere.
5
Legea vietii are ca finalitate armonizarea fiintei at�t cu natura sa interioara,
subiectiva, c�t si, bine�nteles,
cu cea exterioara ei, obiectiva. Daca va veti atinge cu degetele de o plita �ncinsa
va veti arde. Durerea
fizica este advertismentul Naturii, pe care-l primim pentru a �ntelege ce trebuie
sa evitam pentru a ne
pastra integritatea corporala. Daca �i tratati pe cei din jurul dumneavoastra cu
rautate, cu siguranta ca Viata
va va trata �ntr-un mod asemanator, iar �n final inima voastra va �mpietri si viata
voastra va deveni trista si
searbada. Prin astfel de exemple, Natura va avertizeza ca printr-o atitudine
dizarmonioasa ajungeti sa va
raniti propriul Sine. Daca recunoasteti existenta acestei legi si aliniati ei toate
actiunile voastre va veti
bucura de o fericire durabila, de o sanatate de fier si de o perfecta armonie, at�t
�n universul nostru
launtric c�t si �n relatiile noastre cu �ntreaga creatie.
6
"Daca noi suntem cu adevarat copiii lui Dumnezeu si el ne iubeste, de ce exista
atunci at�ta suferinta?"
"Suferinta a fost creata pentru ca fiinta umana sa �nteleaga ca aceasta lume nu
este adevarata ei casa. Daca
lumea pe care o percepem cu ajutorul simturilor ar fi perfecta, c�ti dintre noi am
urmari sa-l descoperim
pe Cel Transcendent? Chiar si asa, �n lumea aceasta plina de suferinta si bucurii
iluzori, nu vedeti c�t de
putini sunt cei care �l cauta �n mod autentic pe Dumnezeu? Cum spune Krishn; "din o
mie de oameni,
poate unul".
Legea Vietii este aceasta: cu c�t traim �n mai putina armonie cu adevarul nostru
interior, cu at�t mai mult
suferim. Daca respectam �nsa aceasta lege divina, nici una din vicisitudinile
vietii nu ne va mai influenta
negativ fiinta si nu ne va mai putea rapi sublima stare de beatitudine a Sinelui
nostru Suprem.
7
Am �nt�lnit un sf�nt �n India care avea o sotie materialista.
Pentru un aspirant spiritual o astfel de companie poate sa ridice adevarate
probleme. Acest sf�nt mi-a
spus:"Am reusit sa o pacalesc toata viata. Ea nu banuieste cine sunt." El, de fapt,
dorea sa spuna ca ea nu
putea sa-l distraga din starea de pace interioara pe care o simtea �n starea de
comuniune cu Divinul. Cele
mai mari dificultati exterioare nu o sa te poata afecta �n nici un fel atunci c�nd
ajungi sa fuzionezi cu Sinele
launtric.
8
Un discipol ce era deranjat de muste si tantari �n timp ce muncea �n gradina
ashramuluis-a dus sa-l �ntrebe
pe Yogananda:"Maestre de ce pacea unor astfel de locuri sfinte este perturbata de
aceste vietati?"
Maestrul i-a z�mbit si i-a raspuns:"Este un alt mod prin care Dumnezeu ne ajuta sa
ne mentinem pe calea
care ne duce catre El."
9
Un membru al organizatiei noastre l-a Intrebat pe Paramhansa Yogananda: "Unii
sustin ca este nepotrivit
sa fi fericit c�nd exista at�ta suferinta �n lume. A fi preocupat de obtinerea
fericirii personale nu implica o
lipsa de compasiune fata de nefericirile celor din jurul tau? Iisus este descris ca
un sf�nt ce a suferit si nu
ca un �ntelept al bucuriei." "Iisus pe care eu l-am cunoscut", i-a raspuns
maestrul, "este plin de fericire. Nu
are nici o umbra de tristete. E adevarat ca el depl�nge suferintele omenirii, dar
aceasta stare de
compasiune nu are nimic de-a face cu nefericirea.
Cei care au cunoscut beatitudinea divina pot sa manifeste compasiune pentru cei din
preajma lor, iar acest
fapt nu diminueaza �n nici un fel intensitatea trairii lor interioare.
Fericirea este de fapt panaceul pe care toti �l cautam, fie ca suntem constienti
sau nu. Cu c�t o fiinta este
mai fericita, cu at�t mai mult doreste sa �mparta aceasta stare sublima cu cei din
jurul ei.
Fericirea divina provine din constientizarea Sinelui, iar suferinta provine din
ignoranta, din nesesizarea
adevaratei noastre naturi divine. Doar un om care a atins nivelul de constiinta al
comuniunii cu
Dumnezeu, de identificare cu Sinele Suprem, poate sa manifeste cu adevarat o
autentica stare de
compasiune.
PACATUL ESTE IGNORANTA
1
"Ce este pacatul?' l-a �ntrebat �ntr-o zi un discipol pe Yogananda.
"Pacatul este greseala; se naste din ignoranta", a raspuns Maestrul.
"Ce este ignoranta, ce este greseala?"
"Ignoranta este o lipsa a trezirii fiintei fata de realitatiile spiritului si
�nlocuirea acestor realitati cu un vis
iluzoriu. Greseala se bazeaza �ntotdeauna pe o proasta �ntelegere."
"Pacatul nu este de fapt o nesupunere fata de comandamentele divine?"
"Bine�nteles", a raspuns Yogananda,"dar puneti urmatoarea �ntrebare. De ce Dumnezeu
a dat aceste
comandamente umanitatii. El nu a facut acest lucru �n mod arbitrar si cu siguranta
nu a facut acest lucru
pentru ca sa ne �mpiedice sa fim fericiti. Ci mai degraba pentru ca sa ne
avertizeze ca anumite genuri de
comportament risca sa determine ca iluzia sa stap�neasca mintea noastra si sa ne
�ndepartam astfel de
adevarata fericire. Daca consideram pacatul ca o nerespecatare a comandamentelor
date de Dumnezeu,
ne putem imagina ca raspuns supararea lui Dumnezeu si judecata severa pe care o vom
suporta. Dar
trebuie sa nu uitam ca Dumnezeu ne apartine, ca suntem copiii sai, de ce sa ne
judece, de ce sa ne
pedepseasca? De fapt, noi �nsine suntem cei care ne judecam �n momentul �n care
stim ca am facut un
lucru reprobabil.
Daca, din contra, asimilam pacatul ca fiind o greseala, vom �ntelege ca greselile
noastre pot fi corijate.
Fac�nd aluzie la gurul sau, Paramahansa Yogananda a continuat:"�n timp ce scriam
"Autobiografia unui
yoghin " Sri Yukteswar adeseori �mi spunea:'Uita trecutul. Vietile trecute ale
oamenilor sunt pline de
nenumarate greseli. Conduita omului este perfecta doar din momentul �n care atinge
comuniunea cu
Divinul.
Toate momentele viitorului vor fi ameliorate prin intermediul efortului spiritual
pe care-l faci �n prezent.
Adeseori le aduc aminte celor din jurul meu aceasta zicala: Un sf�nt este un
pacatos care n-a abandonat
niciodata lupta.
2
�ntr-o zi Yogananda vorbindu-ne despre Yama si Niyama ne-a spus:"De ce este o crima
un pacat? Pentru
ca acest sufulu al vietii care este noi este acelasi cu cel care exista �n toate
creaturile.
A refuza dreptul la viata unei fiinte �nseamna a nega realitatea acestei vieti
universale a carei expresie
suntem si noi. Din punct de vedere spiritual, de fapt, crima este o sinucidere.
De ce este furtul un pacat? Ceea ce luam de la altii de fapt furam si de la propria
noastra persoana pentru
ca Sinele celorlalte persoane este si propriul nostru Sine. Un hot sf�rseste
�ntotdeauna prin a �nsaraci. A
plasa dorintele egoiste deasupra realizarii Sinelui Suprem, este asemeni a ne taia
legatura cu unica sursa a
vietii. Lu�nd de la ceilalti pentru a avea c�stiguri egoiste, fiinta �si �ngusteaza
propria identitate �n loc sa si-
o expansioneze. Pe de alta parte consacr�nd celorlalti actiunile noastre ne
dezvoltam aceasta identificare.
De ce este un pacat sa mintim? Pentru ca minciunile ne separa de adevarata
realitate, de Adevarul Ultim,
care este singurul, precum spune Isus, ce ne va conduce la eliberare. Mintind ne
izolam de ajutorul
generos si plin de iubire oferit de Univers celor care traiesc �n armonie cu
realitatile sale.
Mincinosul distruge fundamentul a tot ceea ce el doreste sa realizeze �n aceasta
lume. El sf�rseste prin a
�ntelege ca �ntregul edificiu a fost construit din nisip. Invers, cuvintele simple
ale unui om sincer se
rasfr�ng asupra �ntregului Univers.
De ce este luxul o crima? Pentru ca el reprezinta o dragoste contrafacuta. Luxul
antreneaza fiinta �ntr-o
directie opusa �mplinirii interioare realizata de o iubire adevarata. Adevarata
dragoste este abandonul
total al fiintei �n oceanul iubirii universale, este totala lipsa a egoismului.
Caut�nd propria placere �n
detrimentul celorlalti, fiinta senzuala pierde din forta sa vitala interioara. Ea
se separa de adevarata
bucurie si chiar poate ajunge sa absolutizeze perceptiile sale senzoriale, dar
singurul efect obiectiv care
se va putea observa va fi starea de totala dizarmonie, at�t interioara c�t si
exterioara. Pentru ca
dizarmonia este calea autoafirmarii. Persoanele care urmaresc doar propria fericire
egoista �si distrug
echilibrul fiintei lor. Ele devin din ce �n ce mai obosite, mai nervoase,
�mbatr�nesc prematur si toate
acestea se �nt�mpla pentru ca ele se pun �n contradictie cu natura lor interioara,
cu firea lor. Oricare pacat
este tocmai o negare a fiintei noastre profunde, a acestei vieti infinite care este
singura realitate ce sta la
radacina vietii.
3
Un barbat ce se plimba �ntr-o regiune �n care se gaseau diamante a descoperit un
loc unde se gaseau mici
bucati de sticla stralucind �n soare.
"Diamante!", a strigat cu entuziasm.
S-a aplecat sa ridice unul dar a descoperit ca era doar o bucata de sticla sparta.
�n dorinta sa de a
descoperi diamante a verificat fiecare bucatica, taindu-se la degete, dar fiecare
bucata s-a dovedit a fi
doar sticla.
Aceasta este calea pacatului, este acea stralucire falsa care atrage, dar care �n
momentul �n care o
experimentam descoperim ca nu ne face cu adevarat fericiti.
Aceasta experienta poate sa-l faca sa sufere pe cel care o traieste. �ntotdeauna
aceasta experienta va
conduce la dezamagiri.
Placerile simturilor pot sa sf�rseasca numai �n monotonie, dezgust, angoasa,
satietate. De ce? Pentru ca
identific�ndu-va cu simturile voastre nu puteti descoperi adevaratul vostru Sine.
4
Este usor sa pacatuiesti. Efectele pacatului nu pot fi cu usurinta anulate. Dupa ce
am curatat usturoi m�inile
�ntotdeauna miroase. Trebuie sa treaca mult timp pentru ca sa reusim sa scapam de
acel miros. Dar
important este ca acel miros poate fi eliminat.
La fel poate fi eliminat si pacatul cu ajutorul meditatiei, rugaciunii, sau unei
g�ndiri si actiuni corecte si prin
gratia lui Dumnezeu. De acest lucru sa nu va �ndoiti niciodata. Toate pacatele
trebuiesc spalate p�na �ntr-
un final.
Dar de ce sa facem lucruri care �ntr-un final, cu mult efort din partea noastra, va
trebui sa le desfacem.
5
C�nd dorinta ne tulbura mintea �ntotdeauna este important sa ne amintim acest mare
adevar:"C�nd
neinunda starea de beatitudine, orice suferinta dispare."
6
Nu te identifica niciodata cu greselile pe care le comiti. Tu esti copilul lui
Dumnezeu. �ntotdeauna
raporteaza-te la relatia ta eterna cu EL.
7
Cel mai mare pacat pe care o fiinta poate sa-l faca este sa se considere un
pacatos. Pentru ca doar g�ndind
asa deschizi usa si inviti pacatul sa intre �n mintea ta.
8
Sa te definesti �n termenii limitarii umane �nseamna sa desacralizezi imaginea
Divinului din fiinta ta.
9
Nu te preocupa de defectele pe care le ai. Reaminteste-ti din contra de bunele tale
actiuni si de binele
care exista �n �ntreaga lume. Convinge-te de perfectinea ce exista �n tine. Aceasta
te va incita sa-ti
reamintesti de natura ta eterna de copil al Divinului.
10
O camera poate ram�ne �n �ntuneric timp de mii de ani dar atunci c�nd aducem lumina
�ntunericul dispare.
La fel se �ntampla si cu pacatul. Nu poti sa elimini pacatul din mintea unei
fiinte, la fel cum nu poti sa elimini
�ntunericul dintr-o camera cu ajutorul unui bat. Si concentr�ndu-va asupra iluziei
nu faci dec�t sa amplifici
forta sa asupra mintii tale.
Cu ajutorul meditatiei profunda si devotiunii, �ntunericul va dispare, ca si cum
niciodata nu ar fi existat.
11
"Suntem cu totii niste pacatosi." Adeseori ma �ntreb daca nu este o m�ndrie pentru
cei care afirma aceasta.
Exista o distinctie �ntre crestinism si ceea ce numesc eu bigotism.
Crestinismul este �nvatatura autentica a lui Isus. Bigotismul este ceea ce a
rezultat din �nvataturile lui Isus
dupa ce au fost interpretate de asa-zisi crestini. Isus Christos a fost crucificat
o data, dar �nvataturile sale
au fost crucificate de milioane de ori de diferite fiinte, care se considera buni
crestini.
De ce sa te consideri un pacatos? Din c�nd �n c�nd poti sa g�ndesti acest lucru, ca
o dovada de umilinta,
cu conditia ca �ntreaga ta atentie sa fie focalizata asupra maretiei lui Dumnezeu
si nu asupra micimii tale �n
comparatie cu El. De ce sa ne focalizam atentia numai asupra limitarilor noastre.
Daca doresti sa gasesti un obiect de valoare �ngropat �n pam�nt, nu trebuie sa te
g�ndesti la acel obiect �n
momentul �n care sapi? Daca �ti vei concentra mintea numai asupra pam�ntului, vei
putea sa pierzi din
vedere obiectul pe care �l cauti si �n final sa abandonezi �ntreaga cautare.
12
Nu contabilizati niciodata greselile voastre. Urmariti sa vedeti daca dragostea
voastra pentru Dumnezeu
este profund sincera, pentru ca pe Dumnezeu nu-l deranjeaza imperfectiunea voastra,
greselile voastre;
pe Dumnezeu �l deranjeaza indiferenta.
13
Daca acoperim un obiect aurit cu un voal negru, vom spune ca este negru?
Bine�nteles ca nu. Vom stii
�ntotdeauna ca �n spatele acelui voal obiectul este aurit.
Tot asa, atunci c�nd vom �ndeparta valurile ignorantei care acopera Spiritul, vom
descoperi frumusetea
neschimbatoare a naturii noastre divine.
14
O data am asistat la o slujba celebrata de o femeie evanghelista foarte cunoscuta.
�n mijlocul slujbei ea a
�nceput sa spuna: "Sunteti cu totii niste pacatosi. �ngenunchiati!" M-am uitat �n
jurul meu; �n acea adunare
eram singurul care am ramas �n picioare. Nu puteam accepta ca ea sa afirme ca sunt
un pacatos.
15
Daruieste-i lui Dumnezeu tot ceea ce faci, tot ceea ce g�ndesti, si bun si rau.
Spun�nd aceasta nu ma refer
ca tu sa faci �n mod deliberat lucruri rele. Dar c�nd le faci din inconstienta,
pentru ca �nca anumite
obiceiuri sunt prea puternice, spune-i mintii tale ca Dumnezeu este cel care
actioneaza prin tine.
El este cel care viseaza propria ta existenta. Te-ai lasat hipnotizat de g�ndul
slabiciunii tale. Daca �l vei
face pe Dumnezeu responsabil de ea aceasta te va ajuta sa elimini aceste g�nduri si
forta pe care o au ele
asupra fiintei tale. Vei descoperi atunci ca este mult mai usor sa recunosti �n
tine �nsuti imaginea perfecta a
lui Dumnezeu.
16
Nu-ti fie niciodata teama de Dumnezeu. Spune-i toate lucrurile pe care le-ai facut
gresit. Reaminteste-I ca
esti copilul Lui.
Aceasta te va ajuta mult mai mult dec�t sa te lamentezi spun�nd:"Dumnezeu, sunt un
pacatos, sunt un
pacatos." Esti creat dupa imaginea Sa. Roaga-te asfel:"Dumnezeu, am gresit. Daca
vrei sa ma pedepsesti,
fa-o, dar atunci c�nd voi ajunge sa te cunosc nu voi mai fi tentat." Vorbeste-i
simplu. Nu noi am cerut sa fim
creati; nu noi am cerut sa cunoastem tentatia.
Un �ntelept din India obisnuia sa se roage astfel: "Dumnezeule, nu eu am dorit ca
Tu sa ma creezi, dar
odata ce Tu ai facut aceasta, acum este de datoria Ta sa ma ajuti sa ma eliberez."
Vorbeste-i cu multa
dragoste. Atunci, indiferent de greselile tale, El te va ajuta sa-ti elimini
imperfectiunile si te va conduce
�napoi �n Casa Divina, unde de fapt este locul tau.
17
Simplul fapt de a g�ndi ca nu suntem liberi este suficient pentru a ne �mpiedica sa
constientizam ca �n
esenta suntem de-a pururi liberi. Daca nu putem sa eliminam aceasta idee nu vom
reusi niciodata sa intram
�n samadhi. Samadhi nu este ceva ce trebuie sa obtinem; este ceva ce deja avem.
�ntru eternitate existam
�n comuniune cu Dumnezeu si doar pentru o scurta perioada de timp suntem rapiti de
iluzie, dupa care
suntem din nou liber �n El.
"Maestre", l-a �ntrebat �ntr-o zi un discipol pe Yogananda.
"Daca eu as pretinde ca sunt liber aceasta nu ar fi suficient ca sa devin liber nu-
i asa?" "Ba da", si Maestru
a adaugat cu un sur�s,"dar tu ti-ai raspuns singur la �ntrebare. Tu ai spus
"aceasta nu ar fi suficient ca sa ma
faca sa fiu liber.""
18
Desi era o persoana plina de compasiune pentru toate fiintele, Paramahansa
Yogananda era foarte ferm,
chiar sever �n ceea ce priveste problema pacatului, atunci c�nd circumstantele o
cereau.
O t�nara femeie din Chicago s-a �mbolnavit de sifilis* de la iubitul ei. Pentru a
se razbuna pe el si pe toti
barbatii, ea s-a g�ndit sa-i infecteze pe toti cei cu care va face cunostinta.
Obtin�nd o �ntrevedere cu Maestru, ea i-a sur�s �ntr-un mod provocator si i-a
spus:"Sunteti o persoana
foarte simpatica." "Pacat si boala!" i-a spus Maestru taios. Femeia a bufnit �n
pl�ns dupa care si-a confesat
�ntreaga ei poveste.
Dupa ce i-a promis sa nu mai greseasca ,Maestru a ajutat-o sa se vindece si-a
trimis-o acasa.
19
"�mi pare rau pentru cei care sunt bolnavi," a spus Maestru.
"De ce sa nu am aceiasi stare de compasiune si pentru cei care sunt �n pacat; ei
sunt "bolnavi" spiritual."
20
Ignoranta spirituala este cel mai mare pacat. Ea face ca toate celalalte pacate sa
devina posibile.
21
�ntr-o zi o femeie a venit la mine si a �nceput sa strige:"Trebuie sa te salvezi
prin s�nge." "Da-mi c�tiva
mililitri de s�nge", i-am spus eu.
Ea a fost uluita de raspunsul meu. Ce stiu fiintele fanatice despre adevarurile
spirituale. Ele folosesc
minunate cuvinte doar ca sloganuri si vorbesc despre s�ngele lui Isus, continu�nd
�nsa sa traiasca �n pacat.
Si ele �si imagineaza ca daca �i acuza pe cei din jurul lor ca sunt niste pacatosi
vor reusi sa transceanda
pacatul.
Daca doresc cu adevarat ca Isus Christos sa-i salveze trebuie sa aspire sa intre �n
comuniune cu el
descoperind tacerea interioara. Trebuie sa �nvete sa-L "primeasca" precum spune
Biblia �n sufletele lor.
Numai atunci vor fi capabili sa devina Fiii lui Dumnezeu.*
22
Am asistat �ntr-o zi la predica unui "mare" preot si nu o sa uit niciodata modul
teatral �n care articula
cuvintele, "cu suflet", si felul �n care cerea auditoriului sa accepte "Puuuuurul
Duh Sf�nt". Aceste cuvinte
erau pronuntate cu o absurda emfaza dramatica.
Astfel de persoane nu sunt inspirate de Duhul Sf�nt, ci de un nesf�nt teatralism.
23
"Este bine sa ne confesam?", l-a �ntrebat �ntr-o zi pe Yogananda un crestin
ortodox.
"Aceasta ne ajuta �n masura �n care ne recunoastem propriile greseli. �nsa, doar
sinceritatea fata de noi
�nsine nu este suficienta pentru a �ndeparta consecintele greselilor noastre. Dar
daca simti cu adevarat
nevoia sa te confesezi, confeseaza-te unui barbat sau unei femei �ntelepte. Numai o
astfel de persoana
poate sa te ajute. Altfel, poti sa primesti un sfat gresit.
La fel cum Isus spunea:"Daca un orb conduce un alt orb am�ndoi vor cadea �n
groapa."* A te confesa
unui sf�nt este minunat. Dar nu te confesa unei persoane care nu este trezita
spiritual. Cu Dumnezeu fii
�ntotdeauna sincer si deschis. De El nu trebuie sa ascunzi nimic." "Dar nu sunt
preotii abilitati sa ne ierte
greselile?" a continuat vizitatorul crestin.
"A absolvi de greseli pe altcineva �nseamna a-l scuti de consecintele pacatelor*
sale.
�ntreaba-te daca ei sunt cu adevarat capabili sa-ti ierte pacatele, de exemplu
pacatul de a m�nca prea mult.
Pot sa te ajute ca aceasta sa nu-ti mai dea dureri de stomac?"
24
Nu trebuie sa te preocupi de pacatele tale. Trebuie sa-ti focalizezi �ntreaga
fiinta pntru a-L chema pe
Dumnezeu spre tine cu toata dragostea. Nu ascunde nimic de El. El �ti cunoaste
oricum toate greselile,
chiar mai bine dec�t le cunosti tu. Fii total deschis fata de El.
S-ar putea sa ti se para mai usor sa te rogi la Dumnezeu privindu-L sub aspectul de
Mama Divina, pentru
ca acest aspect �mplica o iertare absoluta.
Roaga-te astfel:"Divina Mama, bun sau rau, sunt copilul tau.
Tu trebuie sa ma eliberezi." Chiar si femeile mame �si iubesc copiii obraznici la
fel de mult ca pe cei buni
si ascultatori. Uneori �i iubesc chiar mai mult pentru ca nevoia lor de dragoste
este mult mai mare.
Nu-ti fie teama de Mama ta Divina. Cheam-o astfel din �ntreaga inima:"O Mama
Divina, primeste-ma �n
bratele tale si nu ma abandona �n �ntunericul ignorantei!"*
25
Dumnezeu te iubeste la fel de mult ca pe Isus, Krishna sau alti mari sfinti si
maestrii spirituali. Tu esti o
picatura din Marele Ocean al Spiritului, iar oceanul este format �n mod egal din
toate picaturile sale.
Si tu esti o parte din Dumnezeu. Acest statut ti-a fost conferit de Dumnezeu
�nsusi. Tu apartii Lui.
26
Fii �n permanenta constient de ideea perfectiunii tale �n Dumnezeu. Aurul ram�ne
aur chiar daca este
�ngropat �n pam�nt de-a lungul anilor.
27
Dumnezeu doreste sa ne elibereze din teribila tornada a vietii. Este unica sa
dorinta �n ceea ce ne
priveste. Pentru ca El ne iubeste pe toti si nu doreste ca noi sa suferim. El este
"personal" interesat de
eliberarea noastra, fiind plin de compasiune.
28
Un barbat urma sa moara �n cur�nd de diabet. Doctorii nu-i mai dadusera dec�t trei
luni de viata. El si-a
spus:"Daca nu mi-au mai ramas dec�t trei luni de viata �mi voi petrece aceste trei
luni �n cautarea lui
Dumnezeu." Din clipa aceea, a �nceput sa mediteze zilnic din ce �n ce mai mult si
din ce �n ce mai serios.
Se ruga �n tot acest timp astfel:"Dumnezeu, intra te rog �n acest templu distrus."
La capatul celor trei luni
mai traia �nca. A trecut un an si el a continuat sa se roage cu intensitate.
Ajunsese sa mediteze 18 ore pe zi.
�ntr-o zi, c�nd trecusera deja trei ani, o mare lumina i-a umplut �ntreaga fiinta.
A fost coplesit de o stare de
extaz.
Revenind din aceasta stare divina, a realizat ca s-a vindecat complet.
"Doamne", a spus el "dar eu nu te-am rugat sa ma vindeci. Tot ce te-am rugat a fost
ca tu sa vii �n fiinta
mea." Atunci a auzit vocea lui Dumnezeu raspunz�ndu-i:"Acolo unde straluceste
lumina mea tenebrele
nu mai pot exista." Dupa aceea, acest om sf�nt a scris cu degetele sale pe
nisip:"�n aceasta zi, Dumnezeu
mi-a vizitat templul distrus si l-a reconstituit."
LEGEA KARMEI
1
Un vizitator la �ntrebat �ntr-o zi pe Yogananda:" �n Biblie sta scris ca cei rai
vor fi pedepsiti si cei buni
recompensati.
Dumneavoastra credeti �n aceasta �nvatatura?" Paramahansa Yogananda i-a raspuns:"
Bine�nteles. Daca
acceptam principiul cauzei si a efectului �n natura, la fel cum acceptam legea
actiunii si a reactiunii �n
fizica, cum sa nu credem ca aceasta lege naturala include si actiunile fiintei
umane. Nu facem si noi,
oamenii, parte din aceasta ordine a naturii? Aceasta este legea karmei. "Cine
seamana v�nt culege
furtuna!"* Daca vei semana raul, raul �l vei culege, sub forma suferintei. Daca vei
semana binele, vei
culege binele sub forma bucuriei interioare.
Vizitatorul a continuat sa-l �ntrebe:"C�t de specifica este aceasta lege? �n fizica
legea mentioneaza ca
pentru orice actiune exista o reactiune egala si de semn contrar. �n natura,
efectele sunt foarte specifice si
doar �n mod vag legate de cauzele lor.
Totusi, c�nd este vorba despre comportamentul uman, am fost �nvatati sa consideram
recompensa sau
pedeapsa pentru comportamentul nostru �n termeni generali. Ni s-a spus ca daca
suntem buni vom merge
�n paradis, daca nu �n infern. Dar oamenii nu cred cu adevarat ca vor recolta
rezultatele specifice ale
actiunilor lor." Yogananda a explicat �n continuare:"Legea Karmei este foarte
exacta. Dupa rationamentul
obisnuit, uman, fiintele bine orientate se vor bucura pentru eternitate �n paradis,
pe c�nd fiintele rau
orientate vor suferi, tot pentru eternitate, �n iad. Nu exista suferinta eterna.
Cum ar putea actiunile
noastre, realizate �n ani terestri, sa merite o pedeapsa eterna? Poate o cauza
finita sa produca un efect
etern? Pentru a �ntelege legea karmei trebuie sa �ntelegem ca formele-g�ndn sunt
niste sfere de energie.
Universul, la o ultima analiza, nu este compus din materie ci din constinta.
Materia este subordonata mai
mult dec�t ne-am putea imagina puterii g�ndului.
De fapt, forta vointei comanda energia care la r�ndul sau actioneaza asupra
materiei. Materia este
energie condensata. Cu c�t vointa este mai puternica cu at�t sunt mai intense
energiile declansate si
impactul obtinut asupra lumii fizice. O vointa puternica, mai ales daca este �n
armonie cu Constiinta
Cosmica, poate produce miracole. Poate vindeca boli incurabile si poate face mult
bine oamenilor. Ea
poate garanta succesul �n toate actiunile.
Chiar si anotimpurile se supun omului cu o vointa puternica si cu o credinta
profunda.
Chiar si fiinte care nu au atins un nivel �nalt de evolutie spirituala �si
modeleaza �ntr-un mod inconstient
destinul �n concordanta cu modul �n care �si folosesc forta vointei. Pentru ca nici
o actiune din Univers nu
este un eveniment izolat.
�ntotdeauna, orice actiune determina o reactiune �n Univers care corespunde tipului
de energie si fortei
cu care a fost emisa.
Orice actiune are la origine vointa care dirijeaza energia catre un scop anume.
Definitia puterii vointei
este �n consecinta urmatoarea: dorinta ce canalizeaza energia catre un anumit scop.
Energia emisa, la fel ca si �n electricitatea, genereaza un c�mp care atrage
consecintele specifice actiunii.
Forta ce determina ca actiunii umane sa �i corespunda o anumita reactiune cosmica
este ego-ul.
Identificarea cu ego-ul face ca actiunile fiintei sa aibe anumite consecinte
specifice. Astfel, fiecare actiune
a noastra, indiferent daca este �n plan fizic sau �n plan mental (manifesta sau
intentionala), mai devreme sau
mai t�rziu va chema un anumit efect. Efectele actiunilor noastre, bune sau rele, nu
apar �n mod necesar
abia �n existentele viitoare.
Arareori consideram actiunile noastre ca fiind negative. In tot ceea ce facem avem
tot timpul impresia ca
suntem bine intentionati. Dar daca actiunile noastre creeaza disarmonie vreunei
alte fiinte, putem fi siguri
ca aceste efecte le vom suporta si noi la r�ndul nostru sub forma unor
dezechilibre. Fiecare g�nd
antrreneaza un g�nd corespondent ca raspuns. Suferintele umane nu sunt o pedeapsa,
un semn al m�niei
lui Dumnezeu. Mai degraba sunt un semn al nerespectarii legilor divine de catre om.
Legea karmei este
infailibila si inexorabila �n actiunea sa.
2
Un discipol �l �ntreaba pe Yogananda: "Maestre, karma este doar individuala sau se
poate vorbi si despre
o karma colectiva, a unui grup de oameni?" "Karma este actiune, indiferent daca
aceasta este fizica sau
mentala, individuala sau colectiva." "Dar �n ce masura este influentat un individ
de o asemenea karma
colectiva?" "Acesta depinde esentialmente de configuratia karmei sale individuale"-
i-a raspuns
maestrul."Uneori �nsa, �n cazul unor accidente sau calamitati(prabusirea unui avion
sau un cutremur),
karma colectiva prevaleaza �n fata celei individuale.
Karma unei natiuni depinde de gradul �n care acel popor, ca un �ntreg, a actionat
�n armonie cu legea
divina. Adeseori am auzit ca S.U.A. nu poate fi cotropita datorita faptului ca are
o karma buna, �n ciuda
unor mici greseli pe cere le-a facut �n trecut.
Animalele produc si ele karma, dar ele sunt mai mult influentate de karma colectiva
dec�t de cea
individuala."
3
"Vei suporta �ntotdeauna o karma negativa daca omori pe cineva?" "�n majoritatea
cazurilor da, dar exista
si exceptii.Depinde de intentiile din spatele acestui act. Un soldat care �si
omoara dusmani fiind constient
ca apara o cauza justa, de exemplu �si apara tara, nu va suporta o karma negativa;
ba chiar pot exista
situatii �n care un asemenea act genereaza karma pozitiva.
Discipolul a continuat sa �ntrebe: "Ce am putea spune despre soldatii americani din
Koreea. Ce fel de
karma �si genereaza ei?" "A lupta pentru aceasta cauza este un lucru drept. Raul
trebuie sa fie �nvins daca
dorim ca lumea �ntreaga sa ajunga libera de orice fel de dominatie(economica,
politica etc)."
4
Un ascultator l-a �ntreabat pe Paramhamsa Yogananda: "�n "Autobiografia unui
yoghin" l-ati citat pe Sri
Yukteswar care spunea ca este un pacat sa omori orice fiinta vie (si aici intra nu-
i asa, si g�ndacii, t�ntarii
etc.)* - ce parere aveti dumneavoastra?" Maestrul a raspuns: "Este mai bine sa
omori creaturi
raufacatoare dec�t sa lasi sa fie primejduita viata vreunei fiinte umane. Aparent,
acest gen de vietuitoare
este inofensiv, dar s-a constatat ca �n tarile �n care ele se pot �nmultii �n voie
rata mortalitatii este foarte
mare, datorita maladiilor pe care aceste insecte le propaga - maladii care apar cu
o frecventa mult mai mica
�n tarile care i-au masuri de dezinsectizare.
De altfel, aceste insecte sunt instrumentul raului si raul trebuie sa fie tinut sub
control,"
5
"C�te feluri diferite de karma exista?" - �ntreaba un discipol care se g�ndea la
diversitatea sentintelor
judecatoresti." "Tu confunzi karma cu pedeapsa" - i-a raspuns maestrul.
"Totusi, trebuie sa nu uitam ca o actiune poate fi buna, rea sau neutra -
neutralitate care ajuta uneori la
tranzitia dintre bine si rau. Dupa scripturi, �nsusi Universul este rezultatul
�mpletirii a trei calitati, sau guna:
armonia, actiunea si raul.
Prima calitate, "sattva guna", eleveaza constiinta fiintei conduc�nd-o catre
Dumnezeu. Calitatea actiunii,
sau "raja guna", determina fiinta sa actioneze prin intermediul ego-ului ei, dar nu
neaparat �ntr-un sens
negativ. Ultima calitate, numita "tamas guna", este negativa datorita faptului ca
ea este cea care �ntuneca
�ntelegerea umana. Majoritatea oamenilor sunt materialisti, ei action�nd numai
pentru c�stiguri personale.
Unii chiar actioneaza pentru a face rau, cu bunastiinta. Consecintele actiunilor
sunt la fel de numeroase ca
si actiunile �nsele. Biblia spune: "De va varsa cineva s�nge omenesc, s�ngele
aceluia de Bunul Domn se
va varsa!"*
Acesta nu este un comandament, ci o explicare a legilor divine.
Isus a spus unui om pe care l-a vindecat: "De acum �n colo sa nu mai pacatuiesti
pentru ca sa nu ti se
�nt�mple ceva si mai rau".* Relatia cauza-efect este clara. Boala acelui om se
datora pacatelor sale.
Pe de alta parte, sa ne g�ndim la o persoana care are succes fara sa depuna nici un
fel de efort. Actiunile
lui sunt pline de armonie. De unde �i vine at�ta noroc? Este foarte simplu. Karma
cea buna este cea care
se manifesta, iar cauzele care au generat-o sunt invizibile pentru cel ignorant."
"Dar sunt at�tea cazuri �n
care criminali �nraiti au murit foarte linistiti, �n paturile lor. Si sunt foart
multi oameni care traiesc �n lux fara
sa faca nimic pentru a merita acest lucru." "E adevarat", i-a raspuns Yogananda.
"Acesta este motivul
pentru care nu putem disocia legea karmei de cea a re�ncarnarii.
Ele se completeaza reciproc. O singura viata nu este suficienta pentru a �ncheia
nenumaratele datorii
generate �ntr-un sejur terestru."
6
"Mie mi se pare nedrept" - se lamenta un discipol-"ca suntem amendati pentru fapte
pe care le-am realizat
si despre care nu stiam la momentul acela ca sunt negative." "Ignoranta noastra nu
schimba aceasta lege
cosmica. Daca cineva conduce distrat masina si o izbeste de un copac, ranile pe
care le va capata nu vor fi
mai putin dureroase doar pentru faptul ca el a fost neatent. Trebuie sa �nveti sa-
ti armonizezi actiunile cu
Vointa Creatorului.
Sri Yukteswar mi-a spus �ntr-o zi: "Cosmosul ar fi un adevarat haos daca nu ar
exista legile divine."*
7
�ntr-o zi, Maestrul a fost �ntrebat: "Tot ceea ce ne spui tu noua este deosebit de
complex. Daca ne g�ndim
ca Universul este infinit, imediat remarcam ca si numarul legilor divine trebuie sa
fie la fel. Ma �nsel oare?"
"Nu este at�t de complicat precum pare. �n Bhagavad Gita se spune ca fortele raului
sunt nenumarate; �n
schimb, cele ale binelui sunt doar c�teva. Isus Christos descrie si el calea
pierzaniei ca fiind un drum larg,
�n comparatie cu str�mta poarta care duce la Viata Vesnica.* Caile care �nlantuiesc
fiinta sunt foarte
�ntortochiate; calea ce duce catre Dumnezeu este simpla si directa. Pentru a ajunge
pe aceasta cale
trebuiesc respectate c�teva reguli simple, iar cea mai importanta este urmatoarea:
"iubeste-l pe
Dumnezeu!"" "Iertate-ti sunt pacatele" a spus Isus "pentru ca mult ai iubit."*
DESPRE RE�NCARNARE
1
De ce se naste un copil infirm? Legea re�ncarnarii este singura care poate da o
explicatie satisfacatoare.
Oamenii considera copilul ca pe un mic bebelus inocent, dar daca acesta s-a nascut
infirm acesta arata ca
�ntr-o viata anterioara a �ncalcat legea divina. Aceasta nesocotire a legii divine
la privat de sansa ca �n
existenta aceasta sa aibe picioare sanatoase.
Acesta este motivul - datorita faptului ca Spiritul modeleaza corpul - pentru care
atunci c�nd a revenit �ntr-
un corp fizic, aceasta persoana nu a fost capabila sa-si creeze o pereche de
picioare sanatoase si, drept
urmare s-a nascut infirm.
De ce anumite persoane se nasc inteligente si altele nu.
Dumnezeu ar fi fost cu adevarat nedrept, nu crezi, daca ar fi lasat ca aceste
lucruri sa se produca la
�nt�mplare, fara sens? Dar toate acestea au o cauza. Ceea ce suntem noi �n prezent
este de fapt rezultatul
actiunilor noastre din diverse momente ale trecutului nostru. Spiritele noastre
sunt nemuritoare, dar fiinta
noastra nu poate revendica dreptul sa fie constienta de aceasta imortalitate
�nainte de a elimina complet
imperfectiunile umane.
Munca asupra propriei persoane este comparabila cu munca unui sculptor ce ciopleste
si polizeaza �n
piatra o statuie p�na c�nd imaginea ce se ascundea �n acea piatra se reveleaza �n
�ntreaga sa perfectiune.
2
Un nou venit la �ntrebat pe Yogananda:" De ce trebuie sa ne re�ncarnam? Daca cu
totii venim din
Dumnezeu, atunci dupa moarte de ce nu ne �ntoarcem �n El?" Paramahansa Yogananda i-
a raspuns:" Noi
putem face aceasta daca individualitatea - ego-ul nostru - va fi dezintegrata �n
momentul mortii. Dar ego-ul
este cel care mentine corpul fizic. El este cauza si nu efectul nasterii fizice.
Ego-ul este un element si al
corpului astral si el continua sa existe si dupa moartea fizica.
Corpul fizic nu este dec�t o proiectie a ego-ului �n aceasta lume materiala.
Simplul fapt ca noi murim nu
este suficient pentru a ajunge sa-l cunoastem pe Dumnezeu. Este usor sa mori dar
este tare dificil sa atingi
nivelul de constiinta �n care Spiritul se cufunda din nou �n Infinitul Divin.
Ce ar face fiintele care sunt preocupate de lumea fizica daca li s-ar ivi o astfel
de posibilitate. Ce ar face
aceste fiinte chiar si �n paradis? Ele nu ar fi multumie de nimic, ar continua sa
se contrazica si sa se lupte
precum faceau pe Pam�nt si, �n final, nu ar reusi dec�t sa transforme paradisul
�nsasi �ntr-un fel de infern.
Dupa moarte tendintele fundamentale ale naturii unei fiinte ram�n identice cu cele
pe care le avea �n timp
ce traia pe Pam�nt.
Al Capone nu va deveni subit un �nger �n momentul �n care va parasi planul fizic.
Criminalii �si pastreaza
tendintele negative p�na �n momentul �n care ei �nsasi se transforma; probabil este
nevoie de multe
re�ncarnari si de multe lectii dure primite de la viata p�na c�nd avaritia unora se
va transforma �n dorinta
de a-i ajuta pe ceilalti, delicventa �n dorinta de a respecta legea, cruzimea �n
generozitate fata de toate
fiintele.
Noul venit a continuat sa �ntrebe:"Ce determina ego-ul sa se re�ncarneze?" Dorinta
este cea care
directioneaza energia. At�t timp c�t o persoana doreste lucrurile de pe Pam�nt ea
trebuie sa se re�ntoarca
aici, singurul loc �n care toate dorintele sale pot fi �mplinite.
Daca ea t�nzeste dupa tigari, masini, bani etc., lumea astrala nu-i poate oferi
aceste lucruri. Ea trebuie sa
se re�ntoarca pe Pam�nt, unde toate aceste dorinte se pot �mplini.
Un discipol �l �ntreaba pe Maestru: "Trebuie sa �ntelegem ca toate dorintele pe
care le avem pe Pam�nt
trebuie sa le �ndeplinim aici?" Yogananda �i raspunde:"Nu dorintele pline de
puritate. Nu, de exemplu,
dorinta de a audia o muzica elevata, de a admira peisaje minunate, de a avea
relatii armonioase. Aceste
dorinte pot fi mult mai bine �ndeplinite �n lumea astrala dec�t �n acest plan fizic
imperfect. �n nenumarate
cazuri, dorinta de a crea frumusete aici, pe Pam�nt izvoreste din impregnarile
subconstiente generate de
contemplarea frumusetii si armoniei planurilor astrale superioare.
3
Un vizitator �l �ntreaba pe Yogananda:"C�t timp petrece sufletul experiment�nd
viata astrala? Ram�ne �n
planul astral multi ani dupa ce a parasit planul fizic?" Maestrul a
raspuns:"Aceasta depinde de gradul de
evolutie spirituala. Sufletele materialiste - utilizez cuv�ntul suflet folosind
sensul pe care tu i l-ai dat; este
vorba aici de fapt de constiinta ego-ului care este condusa �n lumea astrala -
suflete care sunt at�t de
hipnotizate de materie vor considera aceasta lume ca unica realitate, ele nefiind
sensibile la planurile de
manifestare mai subtile. Dupa moarte ele vor cadea �ntr-o stare de somn profund si
�n momentul �n care se
vor trezi, ceea ce nu este �ntotdeauna cazul, se vor gasi o perioada de timp �ntr-o
stare de obscuritate, un
fel de val gri si nu vor stii unde se afla. Daca viata lor pe Pam�nt a fost
orientata negativ, vor avea
cosmaruri si nu vor fi foarte dezorientate.
Dupa o perioada de timp, vor renaste �ntr-un nou corp relu�ndu-si ascensiunea catre
iluminarea
spirituala.
Atunci c�nd tendintele spirituale au fost dezvoltate mai mult apare un anumit nivel
de intuitie si actiunile si
inclinatiile lor �n plan astral sunt orientate pozitiv. Ele sunt �n consecinta mult
mai sensibile fata de aceasta
lume si pot sa se bucure constient de frumusetea ei. Elev�ndu-si propiul nivel de
vibratii prin g�nduri si
actiuni juste, ele sunt atrase de vibratiile extrem de subtile ale acestei lumi
astrale.
Sufletele care �n aceasta lume au facut meditatie, chiar daca nu foarte multa, vor
merge �n locuri de o
extrema puritate dupa moarte. Cei care au pretuit si respectat legea divina si
adevarul �n aceasta existenta
vor ajunge �ntr-o lume foarte elevata.
Vizitatorul a continuat sa �ntrebe:"Soldatii care au murit pe c�mpul de batalie se
vor duce �n paradis?"
Maestrul a raspuns:"Doar daca au murit fac�ndu-si datoria si apar�nd adevarul."
"Cum arata paradisul", a
�ntrebat vizitatorul �n continuare.
"Sunt doua tipuri de paradis. Unul, la care se refera �n mod normal oamenii, este
format din astralul
superior; dar adevaratul paradis este acela la care se referea adesea Isus c�nd
vorbea despre stare de
fuziune cu Dumnezeu.
Paradisul astral, precum Isus la descris, are nenumarate "camere" sau nivele de
vibratie si este similar
acestei lumi fizice pentru ca de fapt lumea fizica este proiectia sferelor subtile.
Dar paradisul astral nu prezinta numarul foarte mare de imperfectiuni al planului
noastru de existenta,
care este mult mai grosier. Paradisul nu se afla sus, cum �si imagineaza oamenii;
el ne �nconjoara de
pretutindeni. Se gaseste dincolo de c�mpul de percepere al omului obisnuit. Eu �mi
petrec mult timp acolo
si pot sa va spun ca este un univers foarte vast, compus din culori minunate,
sunete si lumini diafane.
Culorile planului fizic sunt terne �n comparatie cu aceste culori. Frumusetea
celesta s-ar putea compara cu
cel mai frumos peisaj, sau cu cel mai frumos apus de soare pe care voi l-ati vazut
si �nca ceva mai mult.
Exista o infinitate de variatii �n lumea astrala. Acolo anotimpurile pot fi
schimbate la vointa de sufletele
evoluate. De obicei, acolo este primavara si soarele straluceste permanent. C�nd
ninge, zapada daruieste
pace si frumusete dar nu aduce cu ea frigul. C�nd ploua, ploaia coboara lent �n
lumini multicolore. �n
astral si sentimentele sunt mult mai rafinate si mai intense dec�t cele pe care le
traiesc oamenii �n lumea
fizica.
Lumea astrala nu este un loc pentru tr�ntori, locuitorii sai sunt foarte activi.
Toate vibratiile acestui univers
sunt controlate de �ngeri. Fiintele astrale superioare, desi sunt foarte active,
sunt �ntr-o permanenta stare
de meditatie si beatitudine.
Uneori, �n compasiunea lor fata de umanitate, ele viziteaza oamenii �n vis sau �n
viziuni si �i inspira cu
g�nduri minunate.
C�t de mult va ram�ne o fiinta �n lumea astrala depinde de modul �n care a trait pe
Pam�nt. Cei cu o karma
pozitiva pot sa ram�na �n astral timp de secole. Discipolii preocupati de dorinta
lor de a evolua si a atinge
eliberarea pot sa aleaga sa se �ntoarca pe Pam�nt mai devreme pentru a continua
eforturile lor spirituale,
pentru ca ei intuiesc ca lumea astrala nu este dec�t un val ce ascunde perfectiunea
eterna a Divinului.
4
"Maestre", l-a �ntrebat un discipol,"cum renasc spiritele pe Pam�nt?' "Dupa o
perioada petrecuta �n astral",
a raspuns Yogananda," a carei durata depinde de karma pozitiva care a fost
acumulata �ntr-o existenta
anterioara pe Pam�nt si de dorintele materiale ce se retrezesc �n subconstientul
lor, aceste spirite se
re�ntorc pe Pam�nt sau �n o alta lume din Univers prin intermediul fortei magnetice
a dorintei.
�n momentul conceptiei fizice, �n eter se produce o sfera de energie luminoasa.
Spiritele din lumea astrala
care asteapta sa renasca �n fizic percep o vibratie compatibila cu a lor si spontan
intra �n rezonanta cu ea.
Uneori, mai mult dec�t un singur spirit se �ndreapta catre aceiasi femeie, iar
atunci se vor naste gemeni.
Discipolul �ntreaba:"�ntotdeauna fiintele spirituale se nasc �n familii orientate
spiritual?" Maestrul �i
raspunde:"Cei care se aseamana se atrag. Este o regula generala. Dar exista un
numar mai mare de
factori care intra �n joc �n acelasi timp. Se tine cont si de disponibilitate. De
exemplu, fiintele orientate
spiritual nu au prea multe ocazii sa se re�ncarneze �n familii foarte evoluate,
pentru ca fiintele spirituale
prefera adeseori sa se abtina de la a se casatori si a avea copii.
Putem spune ca este mai mult vorba de o karma individuala cu toate consecintele ei.
Oamenii sunt de fapt
un amestec de calitati.
Uneori se �nt�mpla ca un sf�nt sa se nasca �ntr-o familie de criminali, daca
�ntrevede probabilitatea unei
viitoare transformari a acestora. Pentru cuplurile care doresc sa aibe copii
evoluati spiritual este important
sa-si pastreze o stare de constiinta foarte elevata �n momentrul �n care realizeaza
actul amoros, pentru ca
vibratiile lor din acel moment vor determina calitatea luminii pe care o vor
produce �n lumea astrala.
Odata, un cuplu mi-a spus ca doresc sa aiba un copil evoluat spiritual si m-au
rugat sa-i ajut sa atraga un
astfel de spirit.
Le-am aratat fotografia unui copil care murise cu c�tiva ani �n urma si despre care
stiam intuitiv ca, din
punct de vedere karmic, este pregatit sa renasca. Ei s-au simtit foarte atrasi de
aceasta fotografie. I-am
sfatuit sa ram�na �n totala abstinenta sexuala timp de sase luni de zile si sa se
concentreze zilnic asupra
acestei fotografii, pentru a ruga aceasta fiinta sa le fie copil. Ei m-au ascultat
�ntocmai si, dupa un timp,
femeia a ramas �nsarcinata, copilul fiind �ncarnarea spiritului invocat.
5
Un discipol l-a �ntrebat pe Yogananda:"Maestre, daca un om are prejudecati rasiale,
�n special fata de
negri, atitudinea sa va determina ca acesta sa se nasca negru �ntr-o alta
existenta?" Paramahamsa
Yogananda a �nceput sa r�da si a raspuns: "Aversiunea este o forta magnetica la fel
de puternica ca si
forta de atractie. Dumnezeu nu este foarte influentat de prejudecatile umane.
Adeseori putem �nt�lni
familii ai caror membrii nu fac dec�t sa se lupte �ntre ei. Au fost dusmani �n alta
viata si acum s-au nascut �n
aceiasi casa pentru ca sa se �nt�lneasca zilnic si sa fie astfel fortati sa puna
capat urii lor.
O sa va povestesc acum o �nt�mplare ce a avut loc la �nceputul acestui secol, �ntr-
o biserica dintr-un stat
din sudul Americii.
Doar oamenii albi puteau participa la slujbele ce se oficiau �n aceasta biserica.
Jim, un t�nar de culoare, �si
dorea foarte mult sa asculte slujbele de duminica dimineata.
"Jim", i-a spus preotul �ncerc�nd sa-i explice,"m-as bucura daca ai putea asista cu
noi la slujbe, dar daca as
face acest lucru mi-as pierde slujba." �ntr-o noapte, Jim s-a rugat cu tot sufletul
lui Isus spun�ndu-
i:"Doamne Isuse, de ce nu pot sa merg si eu la slujba alaturi de oamenii albi.
Dupa o perioada de timp a adormit si i-a aparut Isus Christos �ntr-o lumina
sralucitoare, z�mbindu-i plin de
compasiune:"Fiul meu,"i-a spus Isus,"nu fii suparat pentru at�ta lucru, pentru ca
timp de 20 de ani am
�ncercat chiar eu sa intru �n acea biserica si nu am reusit."
6
Doi discipoli care lucrau �mpreuna la un proiect al Maestrului au fost surprinsi sa
constate ca o animozitate
stranie si fara cauze aparente a aparut �ntre ei. Dar au reusit sa treaca peste
aceasta problema si, drept
urmare, un sentiment de profunda simpatie s-a stabilit �ntre ei. Dupa o perioada de
timp, unul dintre ei la
�ntrebat pe Maestru: "De ce, la un moment dat, am simtit o aversiune brusca unul
fata de celalalt?" "Ati fost
dusmani �ntr-o viata anterioara" - le-a destainuit maestrul.
"Emotiile noastre nu ne reprezinta cu acuratete pe noi asa cum suntem �n sufletul
nostru. El este plin de
dragoste si de bucurie, dar acesta realitate obiectiva este �ntunecata uneori de
aceste stari emotionale.
Pentru a putea dob�ndi libertatea interioara trebuie sa �nvatam sa ne stap�nim
emotivitatea.
7
Legea re�ncarnarii consta �n a neutraliza valurile atractiei si repulsiei, a
dorintei si a aversiunii si a lasa sa
se exprime bunatatea, iertarea, compasiunea si o multumire eterna �n Sinele Suprem.
Trebuie sa ajungem
sa �i iubim pe toti, dar nu pentru personalitatile lor umane ci pentru ca ei sunt o
manifestare a Divinului,
Care rezida �n fiecare dintre noi.
8
Daca �i ridicularizati sau judecati pe cei din jurul vostru va veti trezi �ntr-o zi
ca veti suporta aceleasi
experiente pe care voi, astazi, le generati.
9
Dupa ce a petrecut cinci luni �n desert, alaturi de Yogananda, un discipol i-a
spus: "�ntotdeauna am dorit sa
traiesc astfel." "Aceasta pentru ca �n nenumarate vieti anterioare ai trait �n
singuratate. Multi dintre cei care
mi se alatura au trait, �n alte existente, ca adevarati pustnici."
10
Discipolul �ntreaba: "Am fost yoghin �ntr-o existenta anterioara?" Maestrul a
raspuns: "De nenumarate ori.
Trebuie sa fi fost yoghin pentru ca acum sa traiesti aici, cu noi."
11
�ntr-o zi, un discipol se lamenta: "Maestre, eu cred ca nu am o karma foarte buna."
"Este nevoie de o
karma foarte foarte foarte buna pentru ca o persoana macar sa doreasca sa-l
cunoasca pe Dumnezeu."
12
"Maestre, de ce nu pot sa-mi amintesc existentele anterioare?" "Este mai bine asa.
Oamenii s-ar descuraja
foarte repede daca ar stii toate actiunile negative pe care le-au comis �n alte
exstente. Dumnezeu le ofera
sansa de a �ncerca din nou, fara sa-i lase sa fie obsedati de geselile lor trecute
si sa se identifice cu
acestea. �n meditatie, cu c�t esti mai atasat de corpul tau cu at�t mai clar �ti
vei aduce aminte existentele
trecute."
13
Pentru cei mai multi dintre noi este inutil sa ne amintim vietile trecute.
Observati c�t de multe persoane cad
�n sclavia obisnuintei. Eu numesc aceasta "antichitati psihologice". Puteti prevede
tot ce vor face �n viitor;
chiar si melodiile fredonate sunt stereotipe. Cu c�t �mbatr�nesc cu at�t ei se
stabilesc tot mai solid �n modul
lor de comportare, exterior sau interior. Aceste fiinte au nevoie de sansa de a
uita ceea ce au facut sau ce
au fost pentru a putea porni de la zero. De aceea li se ofera o noua viata.
14
At�ta timp c�t va bucurati de a trai �n acest vis al iluziei veti continua dintr-o
viata �n alta sa experimentati
fericirea si suferinta maya-ei. Bhagavad Gita descrie acest proces ca pe o roata
gigantica care se �nv�rte
la nesf�rsit. Daca doriti cu toata fiinta voastra sa iesiti din acest cerc trebuie
sa va Eliberati.
Nu uitati ca Eliberarea este destinul vostru etern.
A TRANSCENDE KARMA
1
"Totul mi se pare teribil de complicat Maestre", se lamenta �ntr-o zi un
discipol."Am aflat ca legea karmei si
legea re�ncarnarii sunt indisociabile. Dar c�nd ma g�ndesc la toate actiunile
generate �ntr-o singura
existenta si c�nd ma g�ndesc ca trebuie sa le �nsumez la numai Dumnezeu stie c�te
alte exitente, ma simt
descurajat. Interactiunea cauzei si a efectului trebuie sa fie �n mod efectiv
infinita." "Chiar asa si este", a
fost de acord Maestru. "At�ta timp c�t fiinta nu urmareste sa-si transceanda karma
o dorinta conduce la o
alta si alte dorinte la multe altele. Fiecare dorinta trebuie sa fie �mplinita,
fiecare actiune trebuie sa ajunga
la un final." "Chiar si dorintele prostesti si ne�nsemnate? Chiar si mica mea
dorinta pe care am avut-o cu
multi ani �n urma pentru un cornet cu �nghetata?" "Chiar si aceasta", a raspuns
imediat Maestru. "Orice
energie care a intrat �n joc, indiferent c�t de mica este ea, se va rasfr�nge mai
t�rziu sau mai devreme
asupra ta." Discipolul a ridicat bratele disperat si a spus:"Deci, �n final trebuie
sa �nteleg ca nu exista nici
un fel de solutie, ca nu avem nici o sansa sa calmam valurile care s-au st�rnit pe
acest ocean!" "Este
adevarat ca aceasta treaba nu este prea usoara", a raspuns Yogananda,"dar totusi nu
este at�t de dificila
pe c�t pare la prima vedere. �ntreaba-te urmatorul lucru:"Care este cauza care
determina ca valurile sa se
ridice si sa coboare." Este v�ntul.
Fara v�nt suprafata oceanului s-ar calma automat.
La fel, c�nd furtuna iluziei se abate asupra mintii unei fiinte valurile actiunii
si ale reactiunii apar automat.
Deci ceea ce trebuie sa faci este sa calmezi valurile mintii tale prin meditatie
profunda si sa-ti debarasezi
constiinta de implicarile ego-ului. Daca vei �nceta sa te mai consideri agentul
determinant, cauza
lucrurilor, valurile actiunii si reactiunii vor continua sa danseze, dar tu �nsuti
nu vei mai fi �nlantuit de ele."
"Ar fi o solutie", l-a �ntrebat discipolul,"sa �ncetam sa mai actionam." "�ncearca
si te vei convinge ca este
imposibil sa nu actionezi. Chiar si decizia de a nu actiona este o proiectie
exterioara a ego-ului tau si deci
constituie o actiune.
�ntr-o zi am �nt�lnit �n Phoenix, Arizona, un barbat nepieptanat, cu hainele
murdare si �n dezordine. L-am
�ntrebat:"De ce v-ati �mbracat astfel, sunteti chiar at�t de sarac?" "Eu sunt un
renuntat", mi-a raspus el
m�ndru.
"Nu cred aceasta; cred ca v-ati �nlantuit din nou, dar de data aceasta de
dezordine." Bhagavad Gita ne
�nvata ca nimeni nu poate scapa de actiune - Karma - abtin�ndu-se sa actioneze. �n
ea este revelata o
metoda mult mai armonioasa de a scapa de karma. Ea ne recomanda nishkam karma -
actiunea detasata,
renuntarea la fructele actiunii. Daca vom actiona astfel, vom ajunge sa atingem
eliberarea de toate
�nlantuirile karmei.
�n timpul activitatii nu considera niciodata ca tu esti cel care actioneaza ci ca
Dumnezeu este cel care
actioneaza prin intermediul tau. Adreseaza-i-te astfel:"Doamne, fii Tu cel care
actioneza prin mine."
Chiar si atunci c�nd faci greseli, considera-L pe El responsabil de acestea.
Bine�nteles, nu trebuie sa
gresesti �n mod deliberat si dupa aceea sa dai vina pe El. Dar daca vei face tot
posibilul ca lucrurile sa iasa
bine si totusi vei suferi un esec, ofera-I acest esec Lui. Nu uita nici o clipa ca
�n esenta esti o fiinta libera
�ntru eternitate. Aceasta este calea cea mai simpla pentru a atinge fuziunea cu
Divinul.
Bine�nteles ca si alti factori au importanta lor: devotiunea, meditatia, gratia
divina si asa mai departe. Dar �n
ceea ce priveste actiunea, calea catre eliberare necesita �n permanenta o actiune
dezinteresata."
2
"Daca nu as avea nici un fel de dorinta", l-a �ntrebat un discipol pe Yogananda,
"nu as pierde toate
motivatiile, nu as deveni un fel de robot uman?" "Multe fiinte �si imagineaza
aceasta" - i-a raspuns
Maestrul.
"Ei cred ca �n momentul �n care nu mai au dorinte interesul pentru viata dispare;
aceasta nu se �nt�mpla
deloc, ba din contra: abia atunci vei descoperi ca �ntreaga viata este mult mai
interesanta.
Hai sa ne g�ndim acum la aspectul negativ al dorintei. Acesta va face sa �ti fie
teama si �ncontinuu sa te
�ntrebi: "ce se va �nt�mpla daca....?" sau "daca acest lucru nu se va �nt�mpla?".
Traiesti �ntr-o permanenta stare de anxietate legata de viitor sau �ntr-o stare de
regret continuu legata de
trecut. Non-atasamentul permite sa traim plenar stare de libertate interioara si de
bucurie divina. Atunci
c�nd vei fi capabil sa te bucuri de prezent atunci �l vei putea gasi pe Dumnezeu.
Absenta dorintei nu �ti
distruge motivatiile; cu c�t vei ajunge sa traiesti mai mult �n Dumnezeu cu at�t va
fi mai mare bucuria pe
care o vei experimenta."
3
Chiar si atunci c�nd cedati unui obicei gresit, pentru ca nu va puteti �nca
controla, faceti �n asa fel �nc�t
mintea sa reziste constant acestei tentatii; �ncercati sa nu va identificati cu
aceste greseli din interiorul
vostru.
4
Unul dintre calugarii care locuiau �n ashram era mereu �n lupta cu tentatiile.
Intr-o zi, i-am spus: "Eu nu-ti
cer tie sa �nvingi iluzia, �ti cer doar sa-i rezisti."
5
Tendintele negative nu pot fi depasite focaliz�ndu-ne asupra lor ci asupra
dinamizarii si amplificarii �n
fiinta noastra a tendintelor pozitive specifice.
Fi �ntotdeauna activ �n serviciul lui Dumnezeu. Ofera-i lui toate g�ndurile tale ,
cu acelasi spirit �ndatoritor,
cu aceiasi atentie alerta si plina de dragoste. Mentine-ti mintea �ndreptata catre
El si urmareste sa faci
numai bine celor din jur. O minte lenesa este un instrument al necuratului.
6
Pentru a atinge starea de inactiune caracteristica fuziunii finale cu Dumnezeu
trebuie sa fi foarte activ �n
serviciul Sau.
7
Nu te lasa niciodata sedus de agitatie, de prea multe placeri, de prea multa
distractie. Urmareste sa fi
profund �n tot ceea ce faci. Daca vei ceda acestei agitatii mentale semintele
vechilor tentatii vor re�ncolti.
Bine�nteles, este minunat sa fi vesel, este minunat sa fi plin de umor, dar nu lasa
superficialitatea sa te
cuprinda. Dupa cum stiti si mie �mi place sa glumesc, dar atunci c�nd ma decid sa
fiu serios nimic si nimeni
nu ma poate face sa-mi uit hotar�rea. Fiti profunzi �n toate actiunili voastre,
chiar si atunci c�nd ascultati o
gluma si r�deti. Nu renuntati la calmul vostru interior. Urmariti sa salasluiti �n
permanenta �n Sine.
Aceasta trebuie sa fie calea unui yoghin autentic.
8
Conditiile exterioare obiective sunt �ntotdeauna neutre. Modul �n care reactionati
la ele le determina sa
para benefice sau nu.
Trebuie sa va transformati reactiile fata de circumstantele exterioare. Aceasta
este esenta �ntregului sistem
Yoga - a neutraliza cu ajutorul Spiritului valurile reactiunii. Fiti �n permanenta
fericiti interior. Nu �ncercati
sa modificati exteriorul pentru al adapta cerintelor voastre; urmariti mai bine sa
va transformati interior.
9
O buna regula de viata este sa g�ndesti astfel: "ceea ce vine din interiorul meu
las sa se produca".
10
�n India se acorda mult prea multa importanta karmei.
Pretutindeni poti auzi: "aceasta este karma mea si eu nu pot sa fac nimic", "este
karma ta", etc.. Acestea
sunt atitudini absurde.
Karma poate fi definita �n mod simplu ca actiune. Tot ceea ce odata a fost facut
poate la fel de bine sa fie
desfacut. Americanii sunt mult mai constienti ca totul este cu putinta. Deseori, am
auzit americani spun�nd:
"daca aceasta este cu putinta atunci o vom face" sau " daca este imposibil, atunci
ne va lua putin mai mult
timp s-o realizam". Acest spirit optimist este ceea ce iubesc cel mai mult la
aceasta tara.
11
�ntreaga ta energie trebuie canalizata pentru a reusi sa-l cunosti pe Dumnezeu. Nu
te preocupa de karma
care ti-a mai ramas de depasit. Lasa-l pe Dumnezeu sa se preocupe de aceasta. �n
primul r�nd, distruge �n
fiinta ta toate �nlantuirile karmice. Acestea sunt sursa atasamentului tau fata de
ego. �n momentul �n care te
dizolvi �n El, orice actiune vei realiza nu va mai creea karma. Vor fi asemeni unor
litere pe care le-ai scris
pe apa, niciodata nu se vor �ntoarce asupra fiintei tale. Ca sa te eliberezi de
�nlantuirile ego-ului trebuie sa
tai nodul gordian al iluziei.
Aceasta este starea de jivan mukta, fiinta eliberata care traieste �n aceasta lume.
12
Prin intermediul meditatiei si-al consacrarii �ntregii tale fiinte Divinului
calmeaza-ti valurile mintii. Mintea
este cea prin intermediul careia percepi realitatea actuala. �n starea de
supraconstiinta vei putea avea o
viziune clara asupra a tot ceea ce te �nconjoara, asupra realitatii obiective.
Traind permanent aceasta stare
de constiinta, un jivan mukta poate prelua la vointa karma altor persoane si sa o
arda printr-o singura
meditatie.
Fiinta a carei �ntreaga karma trecuta este epuizata este un siddha, o fiinta ce a
atins perfectiunea. Daca o
astfel de fiinta se �ncarneaza o face doar pentru binele umanitatii si nu datorita
unei �nlantuiri karmice. O
astfel de fiinta este un avatar, un maestru spiritual cobor�t pe Pam�nt, o
�ncarnare a Divinului.
Cel mai important este sa-l gasim pe Dumnezeu. Atunci c�nd vom percepe stralucirea
Sa �n cvasitotala
obscuritate a constiintei noastre, orbirea spirituala va dispare.
13
�n toate actiunile pe care le �ntreprindeti considerati-l pe Dumnezeu ca fiind cel
care actioneaza. Este o
problema de atitudine interioara si nu necesita un mod exterior de a-ti arata
umilinta.
Din pacate, multi aspiranti �si asuma o atitudine exterioara umila numai pentru a-i
impresiona pe cei din jur.
Scurta povestioara pe care vi-o voi relata �n continuare va va ilustra ceea ce
doresc sa va explic:"Gopi-
urile* obisnuiau sa-i aduca �n fiecare zi br�nza proaspata lui Krishna. �ntr-o zi
�n care r�ul Jamuna era �n
crestere, gopi-urile nu au putut sa-l traverseze pentru a ajunge la Krishna.
"Ce vom face acum", se pl�ngeau ele. Tot �ncerc�nd sa gaseasca o solutie si-au adus
aminte ca pe acea
parte a r�ului traieste un mare �ntelept pe nume Byasa, un adorator devotat a lui
Krishna.
"Byasa este un sf�nt", a spus una dintre ele. "Sa mergem la el si sa-l rugam sa
�nfaptuiasca un miracol
pentru noi pentru a ne ajuta sa traversam r�ul".
Ele au mers si l-au rugat sa le ajute sa ajunga la Krishna.
"Krishna, Krishna", s-a prefacut Byasa suparat,"toata ziua nu aud vorbindu-se dec�t
de Krishna, dar cine
se intereseaza de mine?" Atunci gopi-urile s-au simtit dintr-o data foarte
�ncurcate.
Br�nza era pentru Krishna, dar ele nu-ndrazneau sa-l refuze pe Bhyasa o data ce
venisera sa-i ceara
ajutorul, asa ca i-au oferit o bucatica din br�nza.
Dar Byasa a �nceput sa man�nce cu pofta bucata dupa bucata, prefac�ndu-se foarte
�nfometat. Dupa ce a
m�ncat c�t i-a permis stomacul, s-a dus p�na la malul r�ului si a spus: "Daca eu nu
am m�ncat nimic, tu
separa-ti apele sa putem trece." "Ce mincinos", au �nceput sa sopteasca gopi-urile.
"Ati vazut toate c�ta
br�nza a mancat si acum �ndrazneste sa comande r�ului sa-l asculte." Dar chiar �n
acel moment, r�ul cu
adevarat a ascultat rugamintea yoghinului. Fara sa �ncerce sa-si explice acest
mister, gopi-urile s-au grabit
sa traverseze. C�nd au ajuns la coliba lui Krishna, l-au gasit pe acesta dormind.
"Cum este cu putinta?", s-au mirat ele. "De obicei, Krishna astepta cu nerabdare
sa-i aducem br�nza."
"Krishna", l-au �ntrebat ele,"nu �ti este foame astazi?" "Nu", a raspuns el,
deschiz�nd �ncet ochii.
"Dar ti-am adus br�nza." "Oh, multumesc", a raspuns Krishna,"dar nu mai �mi este
foame." "De ce? Te-a
hranit altcineva?" "Da. Acel sf�nt Byasa, de pe celalalt mal al r�ului, mi-a dat
astazi sa man�nc; chiar prea
mult".
Byasa �i oferise �ntreaga m�ncare lui Krishna, g�ndindu-se constant la el si nu la
sine �nsusi. Tot astfel,
fiecare aspirant trebuie sa daruiasca toate actiunile sale lui Dumnezeu.
�ncetati sa va raportati �n tot ceea ce faceti la ideea de "Eu". �n inima voastra
�nvatati sa c�ntati numele lui
Dumnezeu spun�nd:"Tu, Doamne, numai Tu."
14
Daca vei ajunge la Dumnezeu, toate problemele din subconstient vor fi instantaneu
eliminate. Tarele
multor vieti stau �ngropate �n solul mentalului tau. Toate dorintele pe care le-ai
avut �n trecut si de care nu
esti deplin constient �n actuala existenta terestra asteapta momentul prielnic sa
se manifeste. �nsa, daca tu
te vei �ntoarce catre Dumnezeu, vei fi capabil sa controlezi aceste dorinte pentru
totdeauna.
15
"Maestre, daca ceea ce ne �nlantuie este atasamentul fata de aceasta lume, cum se
face atunci ca
persoanele care se sinucid nu se elibereaza? Cu siguranta, despre ele nu se poate
spune ca doresc sa
ram�na aici." Yogananda a r�s cu pofta de absurditatea �ntrebarii si a raspuns: "Ca
lucrurile sa se
desfasoare cum ai spus ar trebui sa existe o real si nemarginita dragoste de
Dumnezeu.
Viata este o scoala �n care avem mai multe examene de trecut p�na la atingerea
finalitii ei: eliberarea
suprema. Daca te comporti ca un chiulangiu va trebui sa te �ntorci din nou si din
nou p�na c�nd vei reusi
sa �nveti toate lectiile ei."
16
Nu vei putea sa te eliberezi at�t timp c�t �ti va mai fi frica. Cea mai buna metoda
de ardere a karmei este
sa-ti �ndeplinesti plin de bucurie �ndatoririle si sa �nt�mpini plin de curaj tot
ceea ce viata �ti ofera.
17
Un factor esential �n transcenderea karmei este meditatia. Si aceasta datorita
focalizarii intense a energiei
fiintei asupra linistirii turbioanelor mentale. Cu c�t meditatia este mai profunda
cu at�t te vei simti mai liber
interior.
18
Karma discipolilor este mult diminuata de prezenta maestrului.
El cunoaste �ntreaga ta karma si te �ndruma pe calea spirituala cea mai adecvata
fiintei tale. El chiar �si
asuma �n mod constient din "bagajul" tau karmic, la fel precum un om puternic ajuta
pe altul mai slab sa
care o greutate. A practica o disciplina spirituala fara a fi sub �ndrumarea unui
maestru competent este
asemeni cu a calatori prin nisipuri miscatoare fara a sti unde-i cararea.
19
Calea spirituala este formata din 25% efortul aspirantului, 25% ajutorul guru-lui
si 50% Gratia Divina. Dar
este absolut necesar ca cele 25 de procente ale discipolului sa fie formate din
100% efort si sinceritate.
20
Dorinta de a ne �ncarna �n aceasta lume este cea care ne face sa ratacim din viata
�n viata. Dar, o data ce
tendinta de a-l cunoaste pe Dumnezeu a aparut �n inimile noastre, eliberarea
spirituala este sigura; dar
acest proces poate dura mai multe vieti - pentru ca acest dor de Dumnezeu mai
devreme sau mai t�rziu �si
va gasi �mplinirea.
21
Un copil de sapte ani al unui discipol de-al maestrului si-a pierdut un deget �ntr-
un accident. A doua zi,
baiatul a declarat cu convingere ca s-ar fi accidentat mult mai rau daca nu ar fi
fost protejat de maestru.
C�nd a aflat aceste cuvinte Yogananda a dat aprobator din cap si a spus: "Cu o zi
�nainte de accident am
vazut copilul �nconjurat de un nor negru. Am intuit ca ceva rau se va abate asupra
lui." Acesta nu este
singurul exemplu de protectie divina miraculoasa a discipolilor lui Paramhansa
Yogananda.* Din alte
scrieri si conferinte ale maestrului am �nteles clar ca daca aura* unei fiinte este
purificata consecintele
negative ale karmei ei vor avea un impact minim, dar necesar. Pentru ca, asa cum
este scris si �n Biblie,
"..smintelile trebuie sa vina,...".* O aura pura si puternica este asemeni unei
umbrele impermeabile �n
sezonul ploios. Acesta este si motivul pentru care maestru recomanda purtarea unor
bratari astrologice, a
caror influenta benefica este explicata �n capitolul "Cum sa dejoci influenta
astrelor" din "Autobiografia
unui yoghin". Pe scurt, anumite metale si mai presus de ele anumite pietre
pretioase emit o lumina astrala
care contracareaza influentele negative.
La susnumita recomandare, Paramhansa Yogananda adauga: "Nu uitati �nsa ca cea mai
puternica bratara
este devotiunea fata de Dumnezeu."
22
Calatorind prin oceanul manifestarii, fiinta ajunge si �n zone cu apa calma. Chiar
si �n acest mare ocean al
iluziei se pot gasi "golfuri" de o extrema liniste. Aceasta se �nt�mpla atunci c�nd
un avatar, sau o �ncarnare
a divinitatii, este trimisa pe Pam�nt cu o misiune speciala. Toti cei care-l vor
�nt�lni si se vor pune �n
rezonanta cu Spiritul sau le va fi foarte usor scape de forta iluziei.
23
�n decembrie 1948, �n timpul unei initieri, Yogananda a spus: "Printre auditoriul
prezent acum avem c�tiva
siddha si c�tiva jivan mukta"*.
24
Cu cei care sunt �n consonanta cu fiinta mea este foarte usor sa comunic. Este
suficient doar sa ne privim
�n ochi unul pe celalalt. Pentru mine este �nc�ntator sa traiesc astfel de
experiente.
25
"Maestre" �l �ntreaba un discipol "se poate rataci un suflet pentru totdeauna?"
"Imposibil. Orice suflet este
parte din Dumnezeu si cine-l poate distruge pe El.
26
Sf�ntul Anton a petrecut multi ani medit�nd �ntr-un morm�nt din desert. �n tot
acest timp, el a fost de
nenumarate ori �ncercat de demoni, p�na ce �nsusi satana l-a amenintat ca �l va
distruge daca nu va
renunta la drumul sau catre Divin. Peretii morm�ntului au �nceput sa se fisureze,
iar din fisuri au aparut
monstrii �nfricosatori care se napusteau asupra lui sa-l devoreze. Dar sf. Anton
si-a �ndreptat fata spre cer
si a invocat ajutorul lui Iisus.
Brusc, Iisus a aparut �ntr-o lumina stralucitoare si toate iluziile create de
Uciga-l toaca au disparut. �n
starea de extaz daruita de aceasta prezenta divina, sf.Anton si-a reamintit toate
existentele sale anteriore.
El l-a �ntrebat pe Dumnezeu: "Unde ai fost Tu �n toti acesti ani �n care eu te-am
chemat?" "N-am �ncetat
nici o clipa sa fiu cu tine" - i-a raspuns Dumnezeu.
GRATIA SINELUI SUPREM
1
Toate gruparile religioase pe care le-am �nt�lnit �n aceasta tara nu �si �ndruma
adeptii sa aspire sa atinga
suprema eliberare, pentru ca, spun ei cit�ndul pe sf.Pavel, "nici o fiinta nu poate
sa se elibereze ea
singura" si "...sunteti m�ntuiti prin credinta si aceasta nu este de la voi, este
darul lui Dumnezeu; nu din
fapte, ca sa nu se laude nimeni"*.
�ntreaga lor doctrina legata de m�ntuire se bazeaza �n exclusivitate pe credinta.
"Credeti, fiti plini de
credinta si veti fi salvati de gratia lui Dumnezeu". Numerosi sunt cei care
considera ca o conditie
suplimentara a salvarii apartenenta la o biserica, sub�nteleg�nd ca daca mai este
ceva de facut, biserica va
face totul pentru ei.
Isus n-a spus oare discipolilor sai: "Si pentru ce ma chemati Doamne, Doamne si nu
faceti ce va
spun?"(Luca 6:46) Sa presupunem ca doriti bogatii. Ce veti face atunci? Veti sta
�ntr-o camera si veti
astepta ca Dumnezeu sa vina sa vi le daruiasca, numai pentru ca voi credeti �n EL?
Cu siguranta nu. Va
veti mobiliza sa munciti cu s�rguinta, pentru ca sa ajungeti sa le obtineti. Cum
credeti ca salvarea,
m�ntuirea va va fi daruita fara sa faceti nimic, numai pentru singurul motiv ca voi
aveti credinta? Si de ce
sa punem ca o conditie suplimentara apartenenta la o anumita biserica? Eliberarea
este o relatie personala
�ntre sufletul individual si Dumnezeu. Fiecare trebuie sa ajunga sa-l iubeasca pe
Dumnezeu.
Apartenenta la o biserica este benefica doar atunci c�nd �ncurajeaza o relatie
directa a fiintei cu
Dumnezeu, dar ea nu garanteaza cu nimic acest gen de relatie si, �n nici un caz, nu
o poate substitui. Daca
cineva va va spune ca doar urm�nd o anumita biserica �l veti cunoaste pe Dumnezeu,
�ntrebati-l si daca
acea biserica poate sa man�nce �n locul vostru, prin delegare. Daca, fara efort
personal, nu �ti este cu
putinta nici macar sa te hranesti, cum poti sa crezi ca poti sa-ti desav�rsesti
fiinta doar st�nd si astept�nd?
Eliberarea �nseamna a fi liber de limitarile ego-ului, prezente �n fiinta datorita
atasamenentelor sale fata de
corp.
Eliberarea nu poate apare dec�t ca urmare a unui mare efort personal. Este
adevarat, alte fiinte va pot
ajuta �n efortul vostru spiritual; gratia lui Dumnezeu poate sa va salveze. Sf.
Pavel a avut dreptate �n ceea
ce a spus. Dar aceasta nu �nseamna ca aceasta credinta nu trebuie sa fie asociata
cu un efort sincer din
partea voastra; fara un efort sustinut depus din partea ta, nu vei atinge
eliberarea."
2
"Maestre" - a spus �ntr-o zi un discipol, " J. este un pic descurajat. A aflat ca,
dupa spusele lui
Ramakrishna, "gratia este un joc al lui Dumnezeu". Acesta vrea sa spuna ca o fiinta
poate sa mediteze ani
de-a r�ndul, fara sa ajunga la nici un rezultat si Dumnezeu poate sa se reveleze
unui betiv oarecare,
pentru ca asa doreste EL?" Maestrul i-a raspuns: "Ramakrishna n-a spus niciodata
asa ceva. Aceasta se
�nt�mpla �ntotdeauna c�nd persoane care nu au atins eliberarea spirituala
interpreteaza cuvintele unui
Maestru.
Dumnezeu nu este capricios. Este adevarat ca unor fiinte oarbe actiunile Sale pot
sa para uneori un joc,
dar ele nu sunt dec�t influentele cauzale ale Karmei trecute. De ce ar �ncalca
Dumnezeu propriile Lui
legi? Doar El este cel care le-a creat."
3
"Religiile sunt at�t de confuze c�nd este vorba despre gratie! Oamenii considera ca
Dumnezeu �si
manifesta gratia doar asupra acelora care, �n acceptiunea lor, au facut totul ca
sa-I fie pe plac. Ei �l
modeleaza pe Dumnezeu dupa propriile lor conceptii, �n loc sa mediteze profund si
sa descopere
adevarata realitate divina.
Dumnezeu nu are nevoie de linguselile lor. Gratia Sa nu se bazeaza pe afinitati sau
aversiuni personale.
El raspunde la dragostea aspirantului spiritual, dar aceasta dragoste trebuie sa
fie si ea impersonala,
trebuie sa fie eliberata de toate motivatiile egoiste."
4
"Ce este gratia? Oamenii o confunda cu o favoare divina, ca si cum Dumnezeu ar
putea fi cumparat sau
pacalit, astfel �nc�t ei sa obtina ceea ce doresc de la El.
Odata, am cunoscut un om care a pus 100 dolari pe farfuria �n care se realiza
colecta, �n timpul slujbei de
duminica, iar mai t�rziu si-a exprimat dezamagirea ca Dumnezeu nu i-a ascultat
rugamintea ce a �nsotit
acest act.
Trebuie sa va fie clar, Dumnezeu este atent la inimile oamenilor si nu la
farfuriile de colecta. �n acelasi
mod, oamenii spun ca pentru a atinge m�ntuirea trebuie sa crezi, sa crezi si iar sa
crezi. Credeti oare ca
Dumnezeu trebuie astfel linistit si convins ca noi chiar credem �n El? El ne
priveste �n launtrul fiintei
noastre si nu este influentat de opiniile pe care le exprimam �n legatura cu El.
O fiinta care se considera un ateu poate uneori sa fie mai aproape de Dumnezeu,
datorita dragostei pe
care o manifesta fata de oamenii din jur, dec�t alte fiinte care cred �n Dumnezeu
cu mintea lor, dar a caror
actiuni sunt cu totul lipsite de dragoste si altruism. Dumnezeu ne judeca dupa
actiunile noastre si nu dupa
cuvintele noastre.
Bine�nteles, e bine sa daruiesti bani unei cauze spirituale.
Fiinta �si genereaza karma buna fac�nd acest lucru; dar este mult mai bine sa crezi
�n Dumnezeu dec�t sa-
L negi, pentru ca necrez�nd ca El exista nu vei depune nici un efort ca sa-L
gasesti.
Dar sa nu va imaginati ca Dumnezeu poate fi mituit sau flatat, astfel �nc�t sa-I
cumparati gratia, sa-L
determinati sa va daruiasca gratia Sa. Singurul lucru pe care-l puteti face ca sa-L
c�stigati este sa-I daruiti
dragostea voastra.
Dar atunci, ce este de fapt gratia? Este puterea lui Dumnezeu, distincta de toate
celelalte, Dumnezeu fiind
singura realitate; El este singura putere a existentei. Privind din acest punct de
vedere eforturile voastre
umane sunt iluzorii; puterea Sa este cea care ne face sa ne �ndeplinim toate
actiunile vietii noastre, iar
esecurile pe care le suportam nu sunt datorate dec�t lipsei de armonizare a fiintei
noastre cu aceasta
putere.
Gratia lui Dumnezeu ne este daruita �n proportia �n care noi suntem deschisi fata
de El. Gratia nu vine din
exteriorul nostru; ea este operatia care se produce �n interior, prin intermediul
propriei noastre realitati
superioare. Cu c�t vom trai mai constienti si cu c�t vom trai mai putin dominati de
ego vom beneficia din ce
�n ce mai mult de Gratia Divina."
5
"�n istoria religiei s-a pus dintotdeauna urmatoarea �ntrebare: "Ce este mai
important pe calea spirituala:
gratia divina (KRIPA - cum este numita �n India) sau efortul uman?" Raspunsul este
simplu si marii maestri
spirituali au �ncercat de nenumarate ori sa-l daruiasca umanitatii prin
�nvataturile lor.
Omul trebuie sa foloseasca toate resursele care-i sunt puse la dispozitie pentru a
atinge Suprema
Eliberare. Eforturile sale nu vor fi �ncununate de succes dec�t �n momentul �n care
va �ntelege ca nu el ci
Dumnezeu este cel care actioneaza prin intermediul sau, inspir�ndu-l si ghid�ndu-l.
Consider�ndu-l pe
Dumnezeu ca fiind Cel care actioneaza, nu trebuie ca prin aceasta sa devenim
pasivi; trebuie sa
depunem mari eforturi pentru a fi receptivi la influenta Sa.
Aspirantul trebuie sa se daruiasca cu optimism si bucurie acestui flux al gratiei
interioare. Forta care exista
�n voi este a voastra personala; va este daruita de Dumnezeu, folositi-o! Dumnezeu
n-o va folosi �n locul
vostru. Cu c�t va veti pune mai mult la unison cu vointa Sa infinita, �n toate
actiunile si g�ndurile voastre,
cu at�t mai mult puterea Sa si binecuv�ntarea Sa va va da �ncredere, ghid�ndu-va �n
tot ceea ce faceti."
6
"Roaga-te astfel lui Dumnezeu: "Doamne, voi g�ndi, voi actiona, dar ghideaza-mi, te
rog, g�ndurile,
vointa si toate actiunile mele"."
7
"Dumnezeu nu va raspunde �ntotdeauna rugamintilor tale �n felul �n care te astepti;
dar daca niciodata
aspiratia ta catre El nu va avea fluctuatii atunci vei primi chiar mai mult dec�t
banuiai."
8
�ntr-o zi, un discipol l-a �ntrebat pe Yogananda: "Care este diferenta dintre
credinta si �ncredere?"
Yogananda a raspuns: "�ncrederea este mentala; ea este asemanatoare unei ipoteze
stiintifice si, asemeni
stiintei, ea necesita verificari experimentale. Cu alte cuvinte, �ncrederea este
conditionata. Premizele sale
trebuiesc testate �n laboratoarele meditatiei si verificate prin intermediul
experientei directe.
Verificati-va �ncrederile, dar nu �ntr-un spirit de �ndoiala.
Verificati-le, pentru ca voi doriti sa cunoasteti �n profunzime adevarul si nu doar
sa reflectati asupra lui".
"Credinta" - a spus Sf. Pavel - "este dovedirea lucrurilor celor nevazute." Doar
experimentarea acestor
realitati subtile ne confera credinta �n ele. Aceasta este ceea ce a spus Sf.
Pavel. Doar �n urma unei
verificari interioare apare credinta.
�n prezent sunt nenumarate elemente �n viata voastra care sunt suficiente pentru a
va oferi credinta. Nu
trebuie sa asteptati sa aveti viziuni extraordinare pentru a avea credinta.
G�nditi-va doar la ceea ce ati
experimentat p�na acum; nu limitati religia voastra doar la un plan mental. Ati
simtit vreodata pacea lui
Dumnezeu cobor�ndu-se asupra voastra, �ntr-o rugaciune sau �ntr-o meditatie? Ati
simtit vreodata
dragostea Lui ating�nd inima voastra? Nu sunt aceste dovezi reale si suficiente
pentru voi? Agatati-va de
ele! Faceti din experienta baza credintei voastre! Precum Isus a spus: "noi, ceea
ce stim, vorbim".
Construiti-va �ntreaga viata pe ceea ce deja stiti, pentru ca "celui care are, i se
va mai da si-i va prisosi".
Pe Swami Shankaracharya (un mare maestru al Indiei) �l separa un r�u de cel mai
apropiat discipol al sau.
Cu un sur�s, el i-a spus discipolului: "Vino! Vino aici!" Fara sa ezite nici o
secunda, t�narul s-a apropiat de
r�u si a pasit pe apa si, spre uimirea sa, la fiecare pas pe care �l realiza aparea
o floare de lotus sub
piciorul sau, astfel ca a reusit sa traverseze r�ul si, c�nd a ajuns pe celalalt
mal, s-a aruncat la picioarele
maestrului sau. �ncep�nd cu acea zi a fost numit Padmapada - "Picioare de lotus".
Padmapada nu cunostea abilitatea maestrului sau de a crea flori de lotus. Cu alte
ocazii, el a experimentat
alte puteri paranormale ale guru-lui sau. Si astfel, plin de �ncredere, el s-a
bucurat de aceste miracole, �n
loc sa-si umple �ntreaga viata cu �ndoieli si speculatii intelectuale."
9
"Credinta este dezvoltarea intuitiei prezentei lui Dumnezeu �n fiinta noastra si
abandonarea ratiunii ca
mijloc principal de �ntelegere."
10
"Doua cunostinte ale mele (femei) aveau ca obicei sa nu �nchida masina dupa ce o
parcau. Odata, le-am
spus: "Ar trebui sa fiti mai precaute si sa va �nchideti de fiecare data masina".
"De ce? Unde este credinta ta �n Dumnezeu?" - mi-au raspuns ele z�mbind.
"Da, eu am �ncredere" - le-am raspuns - "dar nu de �ncredere faceti voi dovada, ci
de neglijenta. De ce
trebuie Dumnezeu sa va protejeze, daca voi nu faceti nimic �n acest sens?" "O,
Dumnezeu ne vegheaza"
- m-au asigurat - "nimic rau nu se va �nt�mpla". Si au continuat sa lase masina
deschisa.
�ntr-o zi, c�nd aveau �n masina obligatii �n valoare de multe mii de dolari, au
plecat las�nd toate lucrurile �n
"grija" credintei. �n absenta lor, hotii si-au facut meseria si au furat totul, cu
exceptia unui mic articol care
le-a scapat din vedere.
Una dintre doamne a pierdut, cu aceasta ocazie, toti banii pe care �i str�nsese �n
ultimii ani.
Mai t�rziu, le-am spus: De ce sa te astepti ca Dumnezeu sa te protejeze, daca tu
ignori �n permanenta
legile ratiunii si ale bunului simt? Este minunat sa ai credinta, dar, �n acelasi
timp, fii si rational! Nu te astepta
ca Dumnezeu sa faca totul �n locul tau, numai pentru simplul motiv ca tu ai
�ncredere �n El. El va avea grija
de tine, dar pentru aceasta trebuie sa participi si tu".
11
Un discipol, �n dorinta sa de aventura, avea obiceiul sa-si asume mari riscuri.
Fiind criticat, el a raspuns
astfel: "Daca vreodata ceva va merge rau, cu siguranta maestrul ma va proteja".
Cuvintele sale au fost repetate mai t�rziu lui Paramahansa Yogananda. "Doamne" - a
exclamat el - "poate
�ntr-o zi �i va trece prin cap sa conduca masina pe marginea unei faleze, astfel
�nc�t sa vada daca
Dumnezeu si cu mine �l vom proteja de consecintele prostiei lui!" Trebuie sa facem
dovada de bun simt,
nu sa provocam gratia divina �n astfel de moduri absurde si prostesti.
�n �mparatia lui Dumnezeu nu este loc pentru fiinte inconstiente.
12
Credinta trebuie cultivata. Ea nu poate fi obtinuta prin simple speculatii mentale.
Daca te vei arunca de pe
v�rful unui munte afirm�nd: "Dumnezeu ma va proteja"- vei vedea ca nu va fi asa.
Dumnezeu asteapta de
la tine sa-ti folosesti bunul simt pe care ti L-a daruit. Bine�nteles, El va avea
grija de tine, daca vei actiona
plin de bun simt si te vei lasa �n m�inile Sale.
Credinta trebuie hranita, �n permanenta, de experienta interioarala fel cum udam
zilnic o planta. Cu c�t
vei experimenta mai mult protectia Sa, prin traire personala, cu at�t vei ajunge sa
crezi mai mult �n El, nu
fanatic, ci �ntr-un mod natural, �ntr-o maniera divina.
13
Modul tau de a g�ndi si fluxul de gratie divina ce se va manifesta �n viata ta este
determinat de
profunzimea constientizarii Sinelui fiintei tale.
Marile miracole ale credintei, cum ar fi �nvierea mortilor, sunt posibile doar
pentru cei care au perceput
Divinul ca fiind unica realitate. Pentru a realiza astfel de miracole o simpla
afirmare mentala, chiar
realizata cu putere, nu este suficienta.
A existat un barbat care a citit �n Biblie ca "un gram de credinta poate muta si
muntii din loc". Aceste
�nvataturi ale bibliei l-au impresionat foarte mult, mai ales pentru ca �n fata
ferestrei de la dormitorul sau se
afla un deal care-i bara minunata priveliste a lacului din apropiere.
Astfel ca, �ntr-o zi, s-a decis sa verifice aceste afirmatii din Scriptura. Plin de
aceasta "credinta" temporara,
el s-a rugat lui Dumnezeu c�teva ore sa ridice acest munte si sa-l arunce �n lac,
dupa care s-a dus sa se
culce, fiind foarte nerabdator sa vada care vor fi rezultatele rugamintii sale.
Trezindu-se a doua zi
dimineata, primul lucru pe care l-a facut a fost sa alerge la fereastra, sa vada ce
s-a �nt�mplat; dar colina nu
se miscase nici macar un milimetru. "Stiam eu ca o sa fie tot aici" - a exclamat el
suparat.
Aceasta nu este credinta - nu este dec�t o simpla afirmatie pripita.
14
Sunt multe pietre care exista pe pam�nt, dar dintre toate doar c�teva sunt
diamante. �n mod similar,
adevarurile spirituale nu pot fi gasite printre opiniile umane confuze. Gratia
divina este una dintre cele
mai rare si pretioase diamante. Ea poate fi obtinuta numai de cei care o cauta
�ncontinuu, cu rabdare si
fermitate; iar pentru ca cineva sa ajunga sa o experimenteze nu este suficient doar
sa citeasca c�teva carti
spirituale sau sa audieze c�teva conferinte. Gratia nu va fi niciodata gasita acolo
unde oamenii cred ca ea
trebuie sa fie. Ea trebuie cautata �ntr-un anumit mod, la locul potrivit si �ntr-o
stare de spirit potrivita. Starea
de spirit necesara pentru a putea primi Gratia Divina este o atitudine
neconditionata de dragoste fata de
Dumnezeu. Locul potrivit este �n voi �nsiva si maniera potrivita este linistea unei
meditatii profunde.
Pentru a-L gasi pe Dumnezeu, trebuie sa va puneti de acord cu metodele si legile
Sale.
NECESITATEA SISTEMULUI YOGA
1
Un vizitator l-a �ntrebat pe Yogananda: "Ce este YOGA?" Paramahansa Yogananda i-a
raspuns: " Yoga
�nseamna uniune".
Etimologic, acest cuv�nt este asemanator cuv�ntului englezesc "yoke", care �nseamna
"jug". Yoga
�nseamna uniunea fiintei cu Dumnezeu sau transcenderea EU-ului limitat, efemer si
cufundarea �n Sinele
Suprem Divin, Spiritul Infinit.
Majoritatea occidentalilor si de asemenea multi indieni confunda Yoga cu Hatha
Yoga- ramura din Yoga
care se bazeaza pe armonizarea polara yin-yang; ha-tha) a fiintei prin practicarea
anumitor posturi
corporale, denumite �n limba sanscrita ASANA.
Hatha-Yoga este o diciplina spirituala. N-am nici cea mai mica intentie de a
devaloriza posturile Yoga. De
alfel, corpul face parte din natura umana si trebuie �ntretinut, daca dorim ca el
sa nu devina, la un moment
dat, un obstacol �n calea fortelor noastre spirituale.
Uneori, aspirantii care urmaresc sa �l gaseasca pe Dumnezeu acorda prea putina
importanta posturilor
Yoga. Totusi, pentru a atinge Eliberarea Suprema nu este obligatoriu ca fiinta sa
practice asane. Hatha
Yoga este ramura din Raja Yoga ce se ocupa de corpul fizic, Raja Yoga fiind unul
dintre sistemele stiintei
Yoga.
Raja Yoga este un ansamblu de practici spirituale care ajuta constiinta umana sa se
racordeze la Constiinta
Divina. Yoga este o stiinta, �n sensul ca ea ofera metode practice de control
asupra corpului si asupra
spiritului, necesare pentru a atinge starea de meditatie profunda. Este o arta,
datorita faptului ca vom
obtine rezultate mediocre daca nu o vom practica cu intuitie si sensibilitate.
Yoga nu este un sistem de credinte. Ea tine cont de influentele reciproce ale
corpului si ale mintii,
urmarind sa le armonizeze. De fapt, adeseori mintea nu este capabila sa se
concentreze datorita
tensiunilor sau bolilor �nmagazinate �n corp, stop�ndu-se astfel evolutia fiintei.
Datorita faptului ca mintea
este disipata sau paralizata de emotii negative energia fiintei este mult
diminuata.
�n principal, Yoga actioneaza asupra energiei corpului prin intermediul tehnicilor
numite PRANAYAMA
(controlul energiei; PRANA �nseamna si suflu). Yoga ne �nvata cum, prin intermediul
controlului
respiratiei, sa ne linistim mintea si sa atingem un �nalt grad de constiinta.
Cele mai avansate nivele ale sistemului Yoga conduc fiinta dincolo de tehnici si �i
arata yoghinului sau
practicantului Yoga cum sa-si directioneze concentrarea �n asa fel �nc�t nu numai
sa-si armonizeze fiinta
cu Constiinta Divina, ci sa se si cufunde �n aceasta Constiinta Infinita cu toata
fiinta sa.
Yoga este o stiinta foarte veche, av�nd o vechime de mii de ani. �nvataturile sale
esenta grandorii
legendare a Indiei.
Adevarurile care sunt revelate de acest sistem nu apartin numai Indiei sau numai
celor care practica
consecvent tehnicile Yoga.
Numerosi sfinti ai altor religii, incluz�nd sfintii crestini, au descoperit �n
practica lor spirituala diverse
practici care sunt chiar similare tehnicilor Yoga. Un mare numar dintre ei sunt,
ceea ce numesc indienii,
niste "mari yoghini". Ei si-au elevat constiinta de la starea de atasament fata de
corp la starea de
identificare a fiintei cu Sinele Suprem. Ei au descoperit, prin intermediul
devotiunii, secretul canalizarii
sentimentelor inimii catre Spirit, �n loc sa le lase sa se manifeste ca emotii
haotice.
Au realizat ca poarta viziunii spirituale este situata �ntre spr�ncene - centru
energetic prin intermediul
caruia spiritul se cufunda �n Constiinta Cristica. Ei au descoperit secretul
opririi respiratiei si maniera �n
care, �n aceasta stare, sufletul poate sa se �nalte catre culmile spiritului. Ei au
descoperit starea pe care unii
ocultisti o numesc "mariajul mistic", �n care Spiritul Etern al fiintei se cufunda
�n Dumnezeu si devine una
cu El.
Yoga completeaza textele biblice, �nvat�nd fiinta cum sa-L iubeasca pe Dumnezeu cu
inima,cu mintea, cu
sufletul, cu toata forta sa. Energia fiintei obisnuite este blocata pe nivelele
sale inferioare. Lipsa de
disponibilitate a acestei energii �mpiedica pe cel credincios sa-L iubeasca pe
Dumnezeu cu toata puterea
sa, cu toate cele trei aspecte ale naturii sale: inima, mintea si sufletul.
Adevarata comuniune interioara este
posibila doar �n momentul �n care fiinta a reusit sa-si deblocheze energia corpului
si s-o sublimeze, prin
intermediul meditatiei profunde.
2
Cu ajutorul unei lentile puternice putem concentra razele soarelui pentru a da foc
la o gramada de paie.
La fel, prin intermediul metodelor si tehnicilor sale, Yoga permite concentrarea
mintii �n scopul
�ndepartarii �ndoielii si incertitudinii pentru a permite luminii adevarului
interior sa se manifeste.
3
O adepta a unui alt sistem spiritual a obiectat �n privinta practicilor Yoga,
spun�nd ca acestea o distrag de
la practica sa devotionala. "Eu doresc sa fiu doar �ndragostita de Dumnezeu", a
spus ea. "A utiliza tehnici
ca sa-L descopar �mi repugna, mi se pare foarte mecanic".
"Este minunat sa fii �ndragostit de Dumnezeu" - a aprobat maestrul - "dar este o
greseala sa crezi ca
practica Yoga autentica implica mecanicism. Pe calea spirituala o superemotivitate
este un obstacol. Daca
nu vei �nceta sa mai sufli �n lum�nare, cum �i vi permite sa arda? La fel, daca nu
vei urmari sa-ti ordonezi
sentimentele, vei ajunge intoxicat emotional si atunci cum vei putea sa
experimentezi starea mult mai
profunda de "intoxicare" cu beatitudine divina? Dumnezeu nu vine niciodata daca-L
chemam �ntr-o stare
de dezordine interioara, de haos mental. Esenta Sa adevarata este linistea,
tacerea; El vorbeste sufletului
�n tacere. Cu aceasta nu vreau sa spun ca este rau sa pl�ngi dupa Dumnezeu, sa
versi lacrimi de dragoste
pentru El, dar adeseori, un sentiment intens, exprimat prea arzator, se epuizeaza
repede.
Dupa ce ai c�ntat pentru Cel prea iubit si ai pl�ns, rug�ndu-L sa vina, este
important sa-ti controlezi
sentimentele si sa le sublimezi, pentru a atinge linistea comuniunii interioare
profunde.
Sentimentele exprimate �n momentul �n care inima este agitata sunt asemanatoare
unei furtuni �ntr-un
degetar.
Daca vei tine mugurul devotiunii prea str�ns, el nu-si va putea deschide petalele
pentru a primi razele de
soare ale iubirii divine. Doar atunci c�nd �ti vei calma sentimentele inimii vei
putea primi �mbratisarea
Infinitului.
Reflecteaza un moment: dupa ce strigi o persoana nu este normal sa taci si sa
astepti un raspuns? Dupa ce
te-ai rugat si ai c�ntat numele lui Dumnezeu, de ce sa nu astepti, �n tacere,
raspunsul Sau, �n inima ta?
Meditatia corespunde exact acestei faze de ascultare. Pentru aceasta este necesar
sa devii receptiv
interior la raspunsul Sau tacut.
Esenta sistemului Yoga este tacerea si receptivitatea, pe care practica unui anumit
numar de tehnici o
induce mintii; astfel ca este bine sa fii �ndragostit de Dumnezeu, dar, din ce �n
ce mai mult fii atent la
iubirea pe care El ti-o daruie. Nu te intoxica cu propriile tale sentimente, ci cu
extazul pe care-l percepi �n
urma comuniunii cu El."
4
A-ti etala iubirea pentru Dumnezeu �nseamna a desacraliza cea mai sublima dintre
relatii. Iubirea ta fata
de Divin trebuie canalizata interior. Acesta este motivul pentru care practica yoga
este at�t de importanta.
Ea permite fiintei sa-si orienteze sentimentele catre interiorul sau pentru a
atinge comuniunea cu
Dumnezeu.
�n India a trait o sf�nta foarte cunoscuta numita Mira; era o bhakta, o fiinta ce
urma calea devotiunii. Ea �si
petrecea timpul c�nt�nd slava lui Dumnezeu. Sotul ei era foarte �ntelept, dar ea
nu-si dadea seama de
acest lucru pentru ca el nu vorbea niciodata de Dumnezeu. Astfel, Mira se ruga �n
permanenta pentru
salvarea barbatului sau. �ntr-o noapte, �n timp ce erau �n pat, ea l-a auzit
pl�ng�nd dupa Dumnezeu:
"Preaiubitul meu, c�nd vei veni sa ma eliberezi de dorul meu de tine". Dimineata,
Mira, foarte fericita, i-a
spus: "Acum stiu!".
"Nu spune nimic!"- a implorat-o el.
"Nu ma mai poti pacali de acum �nainte. Stiu c�t de mult �l iubesti pe Dumnezeu."
"�mi pare tare rau ca ai
spus aceasta. Acum trebuie sa te parasesc. Cu multi ani �nainte i-am facut o
promisiune lui Dumnezeu:
"daca cineva afla dragostea mea ascunsa pentru Tine voi parasi aceasta lume".
Astfel ca, asez�ndu-se �n postura lotusului, �nteleptul �si respecta promisiunea
facuta.
5
Un student l-a �ntrebat pe Yogananda: "De ce este necesara concentrarea �n Yoga?"
"Concentrarea este
cheia succesului �n oricare actiune a noastra. Chiar si un om de afaceri trebuie sa
se concentreze pentru a
reusi ceea ce si-a propus.Daca vorbesti cu cineva si el este �n permanenta agitat,
nu vei avea impresia ca
nu te asculta? Dupa o perioada de timp �ti vei pierde interesul de a discuta cu el.
Nu astepta sa primesti raspunsul lui Dumnezeu p�na c�nd nu vei �nvata sa fii
linistit, sa-ti controlezi mintea
si sa-ti canalizezi atentia pentru a percepe prezenta Sa.
6
Un nou venit �n ashram, l-a �ntrebat pe Paramahamsa Yogananda: "De ce este necesar
sa realizam un
numar de tehnici pentru a ne dezvolta concentrarea? Nu este suficient ca o persoana
sa fie inundata de
inspiratie �n momentul �n care se roaga?" "Un violonist poate fi inspirat - i-a
raspuns Yogananda -dar daca
el nu �nvata numeroase tehnici exers�nd ore �n sir �n fata pianului, el nu va fi
dec�t un amator inspirat si
at�ta tot. La fel, tehnicile Yoga, �n acelasi mod, sunt indispensabile pentru a
atinge starea de liniste
interioara."
7
"Maestre- se lamenta �ntr-o zi un discipol - �mi este at�t de greu sa ma
concentrez! Eu sunt adeptul
practicilor si tehnicilor Yoga, dar, desi le exersez, mi se pare ca nu ma ajuta cu
nimic." "O practica
mecanica nu este suficienta"- i-a raspuns Maestrul. "Trebuie �n mod egal sa fii
sincer fata de ceea ce faci.
Trebuie sa-ti aprofundezi devotiunea. Observati oamenii la cinema.
Nu devin ei cu adevarat niste yoghini? Observati cum ei ram�n linistiti, nemiscati
�n momentele de suspans
si c�t sunt de atenti �n timp ce se deruleaza filmul. Toata aceasta absorbtie are
loc datorita faptului ca
interesul lor este trezit la maxim. La fel trebuie sa se �nt�mple c�nd meditati.
Astfel, daca dorinta de a-l
�nt�lni pe Dumnezeu apare pe un fond de liniste interioara, va fi foarte usor sa
pastrezi mai mult timp o
pozitie ferma si sa atingi o stare de meditatie profunda.
8
Adeseori, Yogananda spunea: "Aveti multa rabdare �n practica voastra yoghina. O
planta nu creste
imediat ce ati sadit sam�nta.
Grabiti-va �ncet. Uneori este necesara o lunga perioada de timp pentru a obtine
rezultatele dorite; puteti
fi siguri �nsa ca transformarea rapida a fiintei voastre este intim legata de o
practica asidua si consecventa.
9
"Ce se �nt�mpla cu cei care �ncearca sa-l cunoasca pe Dumnezeu fara ajutorul
tehnicilor yoga?" "Unii
dintre ei reusesc"- i-a raspuns Maestrul; "dar numai daca vin �n aceasta existenta
cu un bogat "bagaj"
spiritual, pentru care au muncit foarte mult �n vietile anterioare. Marea
majoritate �nsa sf�rseste prin a se
descuraja, �n ciuda marelui entuziasm cu care au pornit pe cale. Ajung sa se
�ntrebe: "Unde este
Dumnezeul pe care �l invoc de at�tia ani?". Ei obtin o anumita pace interioara, dar
pe masura ce trece
timpul rugaciunile lor devin din ce �n ce mai mecanice, din ce �n ce mai lipsite de
inspiratie si profunzime.
De-a lungul timpului, marii sfinti si marii oameni de spirit au fost CALEA CATRE
INFINIT
1
"Care este cea mai buna religie"- a �ntrebat �ntr-o zi un cautator al Adevarului.
"Realizarea Sinelui!"- i-a raspuns Yogananda. "De fapt, aceasta este finalitatea
tuturor religiilor, indiferent
de forma lor (crestinism, buddhism, mahomedanism etc.), de definitia lor sau de cel
pe care �l proclama
(Isus, Buddha, Mahomed etc.). Ele pot sustine ca un anumit ritual sau templu
reprezinta singura sansa de
m�ntuire, dar aceasta nu depinde dec�t de universul launtric al fiecaruia, de
propriul sau efort. O mie de
fiinte spirituale asemenea lui Isus nu vor fi capabile sa va ajute sa-l cunoasteti
pe Dumnezeu, at�ta timp c�t
voi nu va veti deschide inimile catre El.
Credeti ca pentru Dumnezeu are importanta modul �n care-L definiti? Credeti ca
exista vreo dogma care
sa-L cuprinda, pe El, care este "Totul si �nca ceva pe deasupra"? Nu credeti ca un
hindus sau un
musulman care �l iubeste sincer pe Dumnezeu �i este la fel de drag lui Isus ca un
crestin daruit Tatalui
Ceresc? Si cu siguranta �i apreciaza mai mult pe acestia dec�t pe acei crestini
care cred �n El cu mintea si
deloc cu inima.
Nici Isus si nici alti maestrii spirituali nu au venit pe Pam�nt pentru a atrage
oamenii catre ei. Ei au venit
pentru a ajuta umanitatea sa se apropie de Adevar. Acel adevar numit de Isus ca
fiind "cel care va va
elibera".(Ioan,8:32) Mesajul Divin este �ntotdeauna impersonal, pentru ca el
exprima si este manifestarea
acestui Adevar Suprem. El este personal doar �n relatia sa cu fiinta care cauta sa-
l descopere.
Nici un maestru nu spune: "vei fi salvat de ritualurile exterioare fiintei tale".
Ei spun ca "vei fi salvat doar
de ceea ce faci pentru a stabili o comuniune �ntre fiinta ta si Divinitate".
Realizarea Sinelui Suprem este mesajul tuturor religiilor; acestea te ajuta sa-ti
descoperi potentialul
spiritual al fiintei, pentru a realiza ca nu esti altceva dec�t copilul lui
Dumnezeu.
Valul trebuie sa �nteleaga ca realitatea sa, de simplu val, este temporara. Sa
�nteleaga ca existenta sa nu
rezida �n forma pe care o are, ci �n apa oceanului, a carei realitate substantiala
o manifesta. Realizarea
adevaratei sale naturi necesita topirea, cufundarea �n ocean si unirea cu el.
Sa presupunem ca un evreu se converteste la crestinism; deci nu va mai merge la
sinagoga si se va duce
�n fiecare duminica la biserica. Crezi ca aceasta mica schimbare �i va asigura
m�ntuirea? Cu siguranta ca
nu, cu exceptia cazului �n care aceasta schimbare nu va trezi �n fiinta sa
adevarata iubire pentru
Dumnezeu. Religia ta nu trebuie sa-ti fie precum un costum de haine, exterioara
fiintei tale, ci asemeni
unui vesm�nt de lumina al inimii. Prin costum eu �nteleg nu numai �nvelisul fizic,
ci si g�ndurile si dorintele
�n care oamenii se �nchisteaza. Ele nu te reprezinta.
Descopera ca esti �n spatele acestor �nlantuiri, ca esti asemeni lui Buddha, Isus
sau Krishna. Pentru ca
aceste extraordinare fiinte au venit pe Pam�nt pentru a ajuta fiintele umane sa
perceapa reflexia Sinelui
Etern �nlauntrul lor.
2
Gurului meu, Sri Yukteswar, �i placea un c�ntec pe care obisnuiam sa-l c�nt si �n
care sunt aceste doua
strofe: Fie ca pranayama sa fie religia ta, Fie ca pranayama sa-ti daruiasca
Eliberarea.
Pranayama �nseamna controlul suflurilor, controlul energiei care se gaseste �n
fiinta. Aceasta energie este
sublimata prin intermediul tehnicilor yoga si condusa �n centrul subtil situat
�ntre spr�ncene, Ajna Chakra.
Nu este o problema de dogma sau credinta, ci este modul simplu �n care am fost
creati de Dumnezeu.
Constiinta patrunde �n corpul uman prin crestetul capului si coboara treptat, pe
coloana vertebrala.
Atunci c�nd spermatozoidul si ovulul se unesc pentru a da nastere unei fiinte,
aceasta contopire se
produce �ntr-un punct care va deveni locul de formare al maduvei spinarii a
respectivei creaturi. De aici,
energia vietii se muta �n creier, activ�nd apoi sistemul nervos si pe cel muscular.
C�nd energia vietii
paraseste corpul, ea urmeaza acelasi traseu, dar �n sens invers. Dificultatea de a
sublima energia rezida �n
faptul ca ea spontan se focalizeaza spre exterior, pentru a interactiona cu mediul
prin intermediul
simturilor. De aceea apare senzatia ca putem poseda obiectele lumesti, ca ne putem
satisface instinctele.
Exista �nsa si un alt mod de a percepe viata: topindu-ne energia fiintei noastre �n
oceanul energiei
cosmice. Unirea se manifesta �n planul constiintei prin identificarea deplina
dintre Constiinta individuala si
Constiinta Divina. Modul �n care putem experimenta aceasta fuziune consta �n
separarea energiei vietii
de simturi si focalizarea acesteia la nivelul centrului situat �ntre spr�ncene.
Polul negativ al fiintei este
ego-ul si este centrat �n medulla oblongata; cel pozitiv este situat �n dreptul
fruntii.
Concentrarea asupra acestui centru, supranumit "ochiul spiritual", "centrul
viziunii spirituale", proiecteaza
constiinta dincolo de ego, �n Infinit. Coloana vertebrala reprezinta calea mareata
catre Infinit.
Propriul tau corp este templul lui Dumnezeu. Descoperindu-ti Sinele �l vei realiza
pe Dumnezeu.
Indiferent ce temple vizitezi si indiferent ce ritualuri urmezi, ultimul tau
pelerinaj va fi cel interior. Ultimul
ritual religios consta �n ofranda energiei tale pe altarul comuniunii cu Absolutul
Divin. Acesta este motivul
pentru care Isus a spus: "Dar�mati acest templu si �n trei zile �l voi ridica".
(Ioan,2:19) Aceasta este calea
Kriya Yoga.(Kriya Yoga este tehnica la care se face de multe ori referire �n
"Autobiografia unui yoghin"
si �n "Calea".) Kriya Yoga este tehnica cea mai elevata a sistemului Raja Yoga.
3
"�nvatatura dumneavoastra �i ajuta pe oameni sa atinga starea de pace launtrica?"-
a �ntrebat un psihiatru
pe Yoganada.
"Da!"- i-a raspuns acesta. "Dar nu aceasta este esenta �nvataturii mele. Scopul meu
este sa ajut oamenii sa
atinga pacea si armonia deplina cu Creatorul. Sa dob�ndeasca linistea perfecta a
Constiintei Infinite �ntru
eternitate.
4
�n India am �nt�lnit un barbat care urmase timp de douazeci de ani calea
devotiunii. Datorita sinceritatii si
devotiunii sale ajunsese foarte aproape de a-l cunoaste pe Dumnezeu. Dar cele
�nvatate de el nu erau
suficiente pentru a experimenta aceasta stare. Avea mare nevoie sa aplice anumite
tehnici din Kriya
Yoga, dar stiam cu siguranta ca nu va accepta nici un sfat din partea mea. Era
foarte hotar�t sa fie loial caii
sale spirituale.
"Dar nu trebuie sa renunti la calea ta!"- i-am explicat eu.
"Kriya Yoga te va conduce mai departe pe calea pe care ai pornit: calea devotiunii.
Tu esti asemeni unui
om care a �ncercat timp de douazeci de ani sa iasa dintr-o camera dar�m�nd peretii.
Ceea ce vreau eu sa
fac pentru tine este sa-ti arat unde e usa." �n final a revenit asupra hotar�rii
sale si a acceptat sa primeasca
initierea �n Kriya Yoga. Dupa o saptam�na a reusit sa experimenteze starea de
comuniune deplina cu
Dumnezeu.
Kriya Yoga conduce fiinta pe o cale spirituala universala.
5
Cu ajutorul tehnicilor sistemului Kriya Yoga chiar si tinerii cu un mental deosebit
de agitat ar putea sa
atinga starea de �ntelepciune. Nu este nevoie de nici un discursuri si conferinte;
ci numai de o practica de
minim doua ore pe zi, secondata de o deplina sinceritate si de o totala deschidere
a mintii lor fata de
adevarurile spirituale. Aceasta este o provocare pe care vreau sa o lansez.
Bine�nteles, nu va fi usor, dar
cu siguranta merita efortul.

CUM SA NE RUGAM EFICIENT

1
Atunci c�nd te rogi lui Dumnezeu fa-o din tot sufletul tau.
Spune ceea ce cu adevarat simti. Nu ceea ce crezi tu ca El ar dori sa simti. Fii
total sincer fata de El, pentru
ca nu ai cum sa-i ascunzi trairile tale interioare. O rugaciune intensa confera o
deosebita forta mentala.
G�ndurile tale vor fi atunci focalizate si centrate asupra Sa. Fara sinceritate
aceasta nu va avea loc. Daca
nu simti nici un fel de stare de devotiune roaga-te Lui astfel:"Dumnezeu, ajuta-ma
sa te iubesc!" Daca
mintea ta este tulburata de nenumarate dorinte roaga-te astfel:"Dumnezeu, mintea
mea este plina de
dorinte, dar eu te doresc pe Tine mai mult dec�t orice. Ajuta-ma sa elimin orice
limitare, pentru a ma putea
cufunda �n oceanul Tau de pace. Este bine sa te rogi c�t mai des lui Dumnezeu,
chiar si pentru a obtine
anumite bunuri materiale; dar este mult mai bine sa te rogi ca vointa Lui sa o
manifesti �n �ntreaga ta viata.
El este ceea ce tu ai cu adevarat nevoie si va face mult mai multe pentru tine
dec�t �ti poti imagina. �nainte
de toate, cauta-L pentru El �nsusi, pentru dragostea Lui. Roaga-l:"Tata, reveleaza-
mi-te!" Daca �l vei
chema �n acest fel plin de sinceritate, cu siguranta �ntotdeauna va fi alaturi de
tine.
2
Nu te ruga niciodata cu atitudinea unui cersetor. Nu uita nici o clipa ca esti
copilul lui Dumnezeu. Copilul
Lui fiind, ai drept asupra comorilor Sale care exista �ntru eternitate. Roaga-te
fiind convins ca te asculta,
deoarece cu siguranta �ti va �ndeplini toate rugamintile daca te vei ruga Lui plin
de dragoste. Roaga-te cu
toata inima ta, cu toata intensitatea. Formuleaza-ti rugamintile cu dragoste, nu
cersi. Cer�ndu-i nu trebuie
nici o clipa sa urmaresti sa-I impui vointa ta Lui, ci roaga-te cu fermitate,
convins fiind ca El �ti va darui tot
ce este mai bine pentru tine.
Isus exprima aceasta c�nd spune:"Rugati-va cu credinta".* O credinta ferma si
iubirea sincera sunt
elementele cele mai importante �n rugaciune.
3
Roaga-te lui Dumnezeu astfel:"Preaiubitul meu infinit, eu stiu ca tu esti mai
aproape de mine dec�t aceste
cuvinte pe care le folosesc �n rugaciunea mea; mai aproape de mine chiar dec�t
g�ndurile mele cele mai
intime. Depasind toate sentimentele mele agitate, eu simt �n permanenta dragostea
si grija ta pentru mine.
Dincolo chiar de trezirea mea actuala spirituala, eu pot sa simt sustinerea si
ghidarea Constiintei Tale.
Depasind chiar si dragostea mea pentru Tine, eu voi devenii din ce �n ce mai
constient de dragostea Ta."
Daca vei continua sa te rogi astfel cu toata intensitatea, vei simti prezenta sa ca
pe o mare bucurie ce �ti va
umple inima. �n aceasta stare de bucurie cov�rsitoare vei stii ca El este alaturi
de tine si ca �i apartii cu
adevarat.
4
Roaga-te �ntr-o stare extatica, mediteaza �ntr-o stare extatica si �n fiecare
moment liber pe care �l ai
g�ndeste-te la Dumnezeu. Fii asemeni acului unui busole care, indiferent cum este
aceasta orientata, arata
nordul. Aceasta trebuie sa fie atitudinea unui yoghin. Indiferent unde mergi sau ce
faci, mintea ta trebuie
sa fie �ntotdeauna orientata catre steaua polara a prezentei lui Dumnezeu din
fiinta ta.
5
Cum sa-L iubesti pe Dumnezeu? Iubeste-L asa cum un sarac iubeste banii, asa cum un
�necat t�njeste
dupa o gura de aer, asa cum o fiinta ratacita �n desert t�njeste dupa o cana cu
apa.
Iubeste-l cu �nflacararea primei iubiri a tuturor �ndragostitilor.
Atunci c�nd vei �nvata sa-L iubesti din toata inima ta, atunci �l vei gasi. Doar
atunci vei fi cu adevarat
yoghin, fiinta ce a atins uniunea cu Dumnezeu.
Contopirea cu Fiinta Preaiubita Cosmica este cea mai minunata experienta posibila.
Este vis �n vis, bucurie
�n bucurie, un milion de divine iubiri �ntr-una singura ce-ti vor topi inima. �n
oricare punct din acest spatiu
te-ai afla, vei primi dragostea Sa, stralucind cu intensitatea a milioane de sori.
De fiecare data c�nd vei
g�ndi ca ai epuizat dragostea Lui vei simti cum un val infinit te cuprinde si te
topeste �n fericire.
Acesta este extazul divin!
6
Dumnezeu raspunde la toate rugamintile, dar rugamintile realizate �ntr-o stare
mentala agitata vor primi
�ntotdeauna un raspuns mai slab. Daca doresti sa daruiesti cuiva ceva ce nu-ti
apartine, acest gest nu va
avea valoare. Chiar daca gestul este frumos, el va fi lipsit de importanta.
Acelasi lucru se �nt�mpla c�nd mintea nu �ti apartine, c�nd nu o controlezi. Chiar
daca doresti sa o
daruiesti lui Dumnezeu, nu vei putea. Atunci, rugaciunile tale nu vor fi mai mult
dec�t un gest lipsit de
semnificatie. Este foarte important sa ajungi sa-ti controlezi mintea. C�nd poti sa
te rogi cu toata fiinta ta,
Dumnezeu va sti ca tu cu adevarat crezi ceea ce spui si �ti va raspunde �ntr-un mod
miraculos.
7
Unul dintre noii discipoli veniti �n ashram avea, �n fervoarea sa spirituala,
puternice manifestari
emotionale. Ceilalti discipoli i-au atras atentia sa numai exagereze �n devotiunea
sa. �ntr-o zi, de fata cu
ceilalti, discipolul i-a dat lui Yogananda un biletel, �n care �l �ntreba daca este
bine sa te rogi cu fervoare.
"Bine�nteles, a raspuns Yogananda," chiar poti sa te tavalesti pe jos noaptea si sa
pl�ngi ca sa-L convingi
pe Dumnezeu sa vina la tine. Trebuie sa-i doresti prezenta cu toata fiinta ta
pentru ca altfel nu se va
manifesta niciodata."
8
�ntotdeauna Maestru ne atentiona:"Nu va rugati niciodata pentru ca sa va dati �n
spectacol. Daca procedati
astfel adevaratul scop al rugaciunii va fi pierdut. Adeseori aspirantii yoga cad �n
capcana urmarind sa-i
impresioneze pe ceilalti prin exteriorizarea devotiunii lor fata de Dumnezeu. Ar fi
mult mai bine sa nu
uitati ca doar pe Dumnezeu trebuie sa-L impresionati.
Acesta este si pericolul devotiunii cu voce tare cu exceptia cazului �n care
rugaciunea este realizata
pentru a mari devotiunea aspirantului. Practica spirituala, indiferent c�t de
complexa este �si pierde din
intensitate daca aspirantul se exteriorizeaza permanent. Dorinta voastra de a-L
cunoaste pe trebuie sa se
exprime �nainte de toate printr-o tacere interioara deplina."
9
"Preamareste-L pe Dumnezeu!" - de fiecare data c�nd aud aceasta expresie am
senzatia ca aceste fiinte �l
privesc pe Dumnezeu ca pe o doamna bogata si rasfatata. El nu are nevoie de
preamarirea noastra; ceea
ce doreste de la noi este dragostea noastra.
10
"Trebuie sa-I multumim lui Dumnezeu pentru darurile Sale?" l-a �ntrebat un discipol
pe Yogananda.
"Multumeste-i mai degraba pentru dragostea Sa" - a raspuns Maestru.
DESPRE MEDITATIE
1
Sufletului �i place foarte mult sa mediteze, pentru ca intr�nd astfel �n contact cu
Spiritul, experimenteaza
cea mai intensa stare de bucurie. Nu uita niciodata aceasta; �n mod special atunci
c�nd te afli �ntr-o o stare
de agitatie mentala. Aversiunea fata de meditatie este datorata ego-ului si nu
sufetului.
2
Doar aspirantii yoga ce realizeaza un efort extrem pot sa ajunga sa-L cunoasca pe
Dumnezeu; nu cei
care �n permanenta gasesc scuze spun�nd cum ar fi:"Mai �nt�i trebuie sa am din ce
sa traiesc, pe urma sa
gasesc un loc linistit, si dupa aceea voi �ncepe sa meditez." Cei care continua sa
am�ne practica lor
spirituala nu vor ajunge niciodata sa-L cunoasca pe Dumnezeu. Dar daca �ti vei
spune: "acum, chiar �n
acest moment, voi intra �ntr-o meditatie profunda" - poti sa atingi instantaneu o
stare spirituala �naltatoare.
Atunci c�nd o fiinta moare de somn, ea poate adormi oriunde, instantaneu.
Tot asa se �nt�mpla si cu o fiinta care �l iubeste pe Dumnezeu. Ea poate medita
oriunde, chiar si �ntr-o gara
sau �ntr-o piata.
3
Cel care doreste sa ajunga un virtuos al pianului va practica zilnic douasprezece
ore pe zi. Daca practica
numai c�teva minute, cu mintea distrata, g�ndindu-se la altceva, nu va ajunge
niciodata un bun pianist.
La fel se �nt�mpla si cu fiinta care porneste �n cautarea lui Dumnezeu. Cum ai
putea sa speri ca �l vei gasi
daca vei �ncerca numai pe jumatate? Va fi foarte dificil sa-L gasesti pe Dumnezeu.
Daca un pianist trebuie sa munceasca foarte mult ca sa ajunga o personalitate cu
at�t mai mult un aspirant
trebuie sa se focalizeze �n meditatia sa pentru a reusi sa �nteleaga Infinitul.
Pentru a va �ncuraja o sa va spun ca pe calea spirituala toti cei care vor depune
eforturi sincere vor
ajunge cu siguranta la tinta.
Nu poti sa spui acelasi lucru �n cazul ambitiilor terestre.
Nu oricine poate deveni un celebru pianist; pentru ca, indiferent de domeniul de
activitate, �n v�rf este
loc doar pentru c�teva persoane. �nsa toti oamenii pot sa realizeze plenar ca sunt
copiii lui Dumnezeu.
4
Este mai bine sa meditezi perioade mai scurte de timp dar profund, dec�t ore
�ntregi cu mintea dispersata.
Astfel ca, la �nceputul practicii tale nu este indicat sa te fortezi sa stai
nemisct �n meditatie perioade lungi de
timp. Urmareste sa reusesti meditatii mai scurte si profunde. Iar �n timp, gradat,
pe masura ce te obisnuiesti
cu meditatia, poti lungii perioada sedintelor.
5
Nu te simtii niciodata vinovat daca esti prea agitat pentru a intra �ntr-o stare de
meditatie profunda. Calmul
va veni �n timp, daca vei avea o practica spirituala constanta, singura sansa de a
obtine controlul
mentalului. Nu accepta niciodata g�ndul ca nu esti facut pentru a medita. Nu uita
ca starea de calm este
natura ta esentiala.
6
�n timpul meditatiei urmareste sa treci dincolo de g�nduri.
At�ta timp c�t g�ndurile �ti vor ocupa mintea functionezi la nivelul acestei stari
de constiinta. C�nd visezi
esti �n subconstient. �n acele momente devii mai constient de corpul tau astral.
Dar atunci c�nd poti sa-ti depasesti mintea, sa treci dincolo de g�nduri, atingi
starea de superconstienta. �n
acea clipa �ntreaga ta fiinta se focalizeaza la nivelul coloanei vertebrale, ceea
ce te va determina sa
traieste o autentica stare de beatitudine. �n aceasta stare vei deveni constient de
corpul tau cauzal.
7
Un discipol avea dificultati �n a ram�ne treaz �n timpul meditatiei. Cer�ndu-i
sfatul lui Yogananda, acesta i-a
facut urmatoarea sugestie:"Deschide-ti si �nchide-ti ochii de mai multe ori, iar
dupa aceea deschide ochi
larg si priveste fix un punct situat �n fata ta. Repeta acest exercitiu de doua-
trei ori. Daca vei realiza
aceasta tehnica simpla o perioada de timp, nu te va mai cuprinde somnul �n timpul
meditatiei.
8
�n timp ce meditezi, nu te concentra asupra rezultatelor meditatiei. Mediteaza doar
pentru a-L bucura pe
Dumnezeu. Daca unicul scop pentru care meditezi este sa te bucuri de rezultatele ce
apar, vei fi tare
dezamagit daca acestea nu apar c�nd doresti tu. �n Bhagavad Gita, Krishna ne
sfatuieste sa actionam fara
sa ne preocupam de fructele actiunii.
Meditatia trebuie sa se realizeze �n aceasta stare de spirit.
Trebuie sa meditezi fara sa fii atasat de fructele meditatiei.
9
Un discipol sapa o groapa pentru o latrina �ntr-un ashram situat �n desert. El a
sapat toata ziua fara sa se
preocupe de c�t de mult a avansat �n munca lui. Seara, spre marea lui mirare a
descoperit ca a facut o
groapa mult prea ad�nca.
C�nd Paramhansa Yogananda a vazut ceea ce a facut, i-a spus aprobator: "Astfel
trebuie un aspirant sa
actioneze ca sa-L gaseasca pe Dumnezeu. Trebuie sa continue sa sape si sa sape,
fara sa se preocupe tot
timpul sa vada c�t de departe a ajuns. Astfel, �ntr-o zi va descoperi ca si-a atins
telul. Lahiri Mahasaya
obisnuia sa le spuna discipolilor lui:"Banat, banat, ban jai", ceea ce �nseamna
"Actioneaza, actioneaza si la
un moment dat vei vedea ca treaba este gata."
10
Nu astepta �n fiecare zi sa vezi cum �nfloreste o floare spirituala �n gradina
vietii tale. Ai �ncredere ca
Dumnezeu, daca te vei darui total Lui, �ti va da �mplinirea spirituala la timpul
Sau, adica la momentul
potrivit. Dupa ce ai plantat sam�nta aspiratiei divine, ud-o zilnic printr-o
practica spirituala intensa si prin
actiuni corecte.
Elimina din fiinta ta indecizia, ne�ncrederea si inertia. C�nd lastarii divinei
perceptii apar �ngrijeste-i cu
devotiune si �ntr-o dimineata vei observa cu uimire cum a �nflorit cea mai frumoasa
floare, floarea
Realizarii Sinelui.
11
"De ce nu pot sa am aceleasi viziuni, aceleasi perceptii pe care le aveti
dumneavoastra", l-a �ntrebat un
discipol pe Maestru.
"Datorita g�ndurilor perturbatoare ce exista ascunse �n straturile cele mai
profunde ale subconstientului
tau si care �si au originea �n karma trecuta - ele creeaza fluctuatiile mentalului.
C�nd aceasta karma va fi arsa viziunile si perceptiile tale vor devenii din ce �n
ce mai clare.
12
"Acolo unde �nceteaza miscarea, �ncepe Dumnezeu."
13
Unui discipol �i era tare dificil sa mediteze. El l-a �ntrebat pe Sri
Yogananda:"Aceasta se �nt�mpla pentru ca
eu nu �ncerc cu suficient elan?" Maestru i-a raspuns:"Tu �ncerci chiar prea mult,
si te implici prea mult.
Urmareste sa fii relaxat si natural. At�ta timp c�t te fortezi sa meditezi nu vei
reusi niciodata. La fel cum nu
poti sa adormi atunci c�nd esti obligat sa dormi.
Forta vointei trebuie sa fie folosita gradat, altfel ea poate sa actioneze �n
detrimentul tau. Acesta este
motivul pentru care este bine la �nceput sa se insiste asupra relaxarii.
14
Nu fii nerabdator sau nelinistit �n efortul tau de a-l gasi pe Dumnezeu. Daruite cu
toata inima, dar nu fii
nerabdator sa astepti efectele. Fii calm, �ndreapta-te spre telul tau divin cu
liniste si pace �n suflet.
15
Mediteaza din ce �n ce mai profund, p�na c�nd calmul si bucuria devin a doua ta
natura. A atinge o stare
extatica nu este dificil. Dar pentru aceasta trebuie sa �nveti sa transcenzi
g�ndirea. Daca nu vei considera
ca bucuria divina este un tel �ndepartat, vei descoperi cu siguranta ca ea este
pretutindeni alaturi de tine.
16
"Memorati acest poem al meu "samadhi" si repetati-l zilnic.
Aceasta va va ajuta sa treziti �n voi memoria pierduta a ceea ce �n realitate
sunteti, copiii Infinitului."
17
Vizualizeaza constiinta ta dilat�ndu-se sub forma unei lumini albastre si �nglob�nd
�ntregul spatiu.
Imagineaza-ti stelele si galaxiile stralucind asemeni luminitelor dintr-un oras
�ndepartat �n infinitul fiintei
tale. Mediteaza asupra imensitatii fiintei tale.
Aceasta vizualizare va fi pentru tine o metoda ce te va ajuta �n tehnicile de
meditatie, si te va determina sa-
ti amintesti de natura ta divina.
18
�ncearca sa simti �n momentul �n care te afli �n Natura ca tot ceea ce te
�nconjoara face parte din constiinta
ta expansionata.
Observa frunzele ce freamata �n copaci si urmareste sa le percepi miscarea.
Imagineaza-ti ca Dumnezeu
�si exprima inspiratia si g�ndurile sale prin aceasta miscare. Observa iarba
pajistilor ce se onduleaza sub
adierea v�ntului.
Imagineaza-ti ca briza este suflul lui Dumnezeu �n aceasta lume, fluidul care
inspira toate fiintele si care le
daruieste viata.
Asculta pasarile c�nt�nd si g�ndeste ca Dumnezeu prin c�ntul lor �ncearca sa-ti
insufle bucuria divina. Fii
constient de m�ng�ierea razelor de soare pe pielea ta, bucura-te de caldura lor,
�ntelg�nd ca si aceasta
este tot energie divina. Las-o sa-ti patrunda �ntreaga fiinta si sa �ti daruiasca
vitalitate si putere.
Vizualizeaza cum energia divina daruieste forta sa prin intermediul razelor de
soare tuturor creaturilor
de pe Pam�nt.
19
"Maestre" a �ntrebat un discipol,"�n timpul meditatiei ma cuprinde teama ca nu mai
pot respira. Cum pot sa
elimin aceasta problema?" "Te confrunti cu un obstacol care apare �n mod normal pe
aceasta cale", i-a
spus Yogananda. Noi numim aceasta "o notiune falsa".
Ti-e teama de un lucru care apare �n mod natural atunci c�nd fiinta atinge o stare
de profund calm interior.
Mintea ta este asemeni unei pasari care a locuit �nchisa �ntr-o colivie timp de mai
multi ani. �i este teama de
libertate, dar libertatea este dreptul ei din nastere. Cineva �i deschide pasarii
usa coliviei. Ea va face c�tiva
pasi �n fata coliviei dar dupa c�teva minute �si va spune:"O, ce mare este lumea
asta" - si �ngrozita se va
�ntoarce �napoi �n colivie.
Dar dupa ce va iesi de mai multe ori se va obisnui sa fie afara si �ntr-o zi �si va
desface aripile si se va �nalta
catre cer. Dar nu va fi cu adevarat libera dec�t �n momentul �n care va accepta ca
libertatea este eterna sa
natura interioara.
La fel se �nt�mpla si cu un aspirant yoga c�nd experimenteaza pentru prima data
starea de libertate
interioara.
Si nu uita ca asa cum pasarea se �nalta catre cer, la fel sufletul se va �nalta
catre starea de omniprezenta."
20
Chiar �n spatele �ntunericului ochiilor �nchisi straluceste lumina lui Dumnezeu.
C�nd ajungi sa percepi
aceasta lumina �n timpul unei mediatatii concentreaza-te asupra ei cu toata fiinta.
Urmareste sa te percepi �n interiorul ei, pentru ca acolo este locul �n care
salasluieste Dumnezeu.
Daca, din contra, nu percepi nici un fel de lumina �n timpul meditatiei
concentreaza-te asupra punctului
situat �ntre cele doua spr�ncene si fixeaza-ti mentalul asupra obscuritatii pe care
o percepi cu ochii �nchisi.
�ncearca cu foarte multa devotiune sa penetrezi acest val �ncetosat. Cu timpul, cu
siguranta vei devenii
constient de aceasta lumina interioara pentru ca exista �ntotdeauna acolo,
stralucind �n centrul subtil,
energetic, situat la nivelul fruntii tale. Dar acest centru subtil nu poate fi
dinamizat dec�t prin intermediul
unei constante practici spirituale.
21
O coloana vertebrala diforma este un obstacol �n calea Realizarii Sinelui. �n
timpul meditatiei trebuie sa
stai drept, pentru ca energia ta sa poata circula liber, fiind atent �n punctul
situat �ntre cele doua
spr�ncene. Cu c�t te vei concentra mai profund asupra acestui punct, cu at�t mai
repede ego-ul tau se va
dizolva �n starea de superconstiinta.
22
"Daca doresti sa atingi eliberarea �n cursul acestei �ncarnari", i-a spus Yogananda
unui discipol, "practica
Hong- sau* si meditatie cel putin doua ore pe zi.
Copil fiind practicam Hong-sau timp de sapte ore pe zi p�na c�nd intram �n starea
de extaz fara
respiratie."
23
Practica Kriya Yoga* constant si cu toata daruirea, p�na c�nd suflul pe care �l
respiri �l vei percepe ca
fiind constiinta.
Respiratia nu este dec�t un vis grosier din care trebuie sa te trezesti �ntr-o zi
pentru a putea evolua catre
starea de supraconstiinta.
24
Daca vei alerga imediat dupa ce ai m�ncat nu te vei putea bucura de siesta si s-ar
putea sa ai si surpriza
unei indigestii.
Daca, din contra, dupa ce man�nci vei face o pauza pentru siesta vei descoperi ca
poti sa te bucuri de
energiile pe care le-ai asimilat din m�ncare.
Procedeaza la fel si dupa ce ai terminat exercitiile de Kriya Yoga. Nu te ridica
precipitat, ci stai relaxat
�nca c�tva timp constientiz�nd efectele lor binefacatoare.
Roaga-te lui Dumnezeu intens, practica Bhakti Yoga (devotiunea), observa fluxul
suflului curg�nd prin
coloana vertebrala �n timpul practicilor Hong-sau, asculta sunetul interior cu
constiinta treaza.
25
" Cum pot sa-mi dezvolt intuitia spirituala?", l-a �ntrebat un discipol pe
Yogananda.
"Cea mai buna metoda consta ca de fiecare data dupa ce ai terminat sedinta ta
zilnica de Yoga sa ram�i
calm o mai lunga perioada de timp si sa constientizezi efectele practicii tale.
Acesta este momentul cel mai prielnic ca sa constientizezi prezenta lui Dumnezeu �n
fiinta ta.
De fiecare data, aprofundeaza aceasta bucurie care ti-o aduce intuirea prezentei
Sale. Cu c�t mai mult
timp si mai profund vei putea sa te bucuri de aceasta pace interioara cu at�t mai
repede intuitia ta spirituala
se va dezvolta."
26
�ntr-o zi dupa o meditatie realizata �n ashramul lui Yogananda din desert, acesta
le-a spus discipolilor
prezenti:"Vedeti, aici este �mparatia lui OM*. Ascultati-l. Nu este suficient sa-l
percepeti, trebuie sa si
fuzionati cu acest sunet subtil interior.
OM este Mama Divina. OM Kali! OM Kali! OM Kali! Asculta-ti c�t de minunat este! OM
Kali! OM Kali! OM
Kali!"
REALIZAREA SINELUI
1
Atunci c�nd mintea se interiorizeaza si nu se mai identifica cu lumea exterioara
sau cu corpul, privirea
interioara devine clara si focalizata. �n acel moment sunetul interior te absoarbe
cu totul. AUM �ti umple
fiinta. Vibratiile sale coboara de-a lungul coloanei vertebrale, umpl�nd �n final
tot corpul, fiecare celula
vibr�nd �n final cu sunetul AUM.
Gradat, cu c�t fiinta ajunge sa realizeze o stare mai profunda de meditatie,
constiinta ajunge sa se
expansioneze din ce �n ce mai mult prin intermediul acestui sunet. Depasind
limitarile corpului, ea
�mbratiseaza vastitatea infinitului.
�n AUM, sau vibratia cosmica, devii constient de uniunea ta cu tot ce �nseamna
viata. Aceasta stare este
cunoscuta ca AUM Samadhi sau uniunea perfecta cu Dumnezeu, privit ca sunet cosmic.
AUM este acel aspect din trinitatea crestina considerat Sf�ntul Duh sau Cuv�ntul
lui Dumnezeu.
Prin intermediul unei meditatii si mai profunde, fiinta descopera ca dincolo de
vibratia AUM poate
percepe starea de nemiscare a Constiintei Christice, care este reflexia �n creatie
a Spiritului
Transcendent.
�n traditia spirituala crestina Constiinta Christica este numita Fiul. La fel cum
�n plan uman fiul este reflexia
tatalui, tot astfel Constiinta Cosmica, Christos reflecta Constiinta lui Dumnezeu
Tatal transcendent.
Urmarind sa aprofundeze si mai mult starea de meditatie, fiinta se trezeste fata de
Constiinta Christica si
percepe identitatea cu aceasta constiinta divina.
Cufund�ndu-se si mai profund �n meditatie, fiinta transcende creatia si devine una
cu fiinta Tatalui, traind
starea de Sat-Chit- Ananda. Parcurgerea acestor etape ale meditatiei permite
descperirea �n ordine
inversa a celor trei aspecte ale trinitatii: Sf�ntul Duh, Fiul si Tatal.
Multe fiinte nu sunt constiente ca denumirea "Christos" nu a fost numele pe care
Isus l-a primit la nastere,
ci este un titlu ce semnifica "Cel ales de Dumnezeu".*
La fel, Krishna �n India era numit Jadava Krishna - sau Christna, cum mai este
scris uneori.
Isus a fost un mare maestru. El a fuzionat cu Constiinta Christica. Oricare fiinta
ce atinge aceasta stare de
constiinta poate fi numita Christos, pentru ca si-a dizolvat ego-ul �n constiinta
infinita a lui Dumnezeu.
AUM, sau Sf�ntul Duh, mai este numit si Mama Divina, caci ea reprezinta aspectul
feminin a lui
Dumnezeu.
Biserica catolica �i �nvata pe credinciosi ca fiinta umana trebuie sa ajunga la
Mama Divina pentru a-L putea
cunoaste pe Christos. Pentru ea Mama Divina este Maria, mama lui Isus. Acest lucru
este adevarat, chiar
daca interpretarea care i se da este mai profunda dec�t cea �n general acceptata.
De fapt, pentru a atinge constiinta Christica trebuie sa-ti fuzionezi constiinta cu
AUM, vibratia cosmica.
Realizarea Sinelui semnifica faptul ca ai �nteles ca adevaratul tau eu nu este ego-
ul, ci Sinele Suprem,
picatura din vastul ocean spiritual care a manifestat doar pentru o scurta perioada
de timp valul constiintei
pe care o consideri ca fiind a ta.
2
"Am citit ca trinitatea crestina este identica cu trinitatea hindusa," a spus un
student la teologie."Este
adevarat?" "Nu," a raspus Yogananda,"Brahma, Vishnu si Shiva personifica cele trei
aspecte ale lui AUM,
vibratia care creeaza, sustine si distruge Universul. Brahma este Creatorul, Vishnu
este mentinatorul,iar
Shiva este distrugatorul.
AUM este ortografia corecta, cu trei litere; �n engleza am �nt�lnit-o adesea scrisa
ca OM, doar cu doua
litere. "A", prima litera, reprezinta vibratia creatoare; a doua litera, "U"
reprezinta vibratia mentinatoare;
iar a treia litera "M" reprezinta vibratia distrugatoare, care reabsoarbe Universul
�napoi �n linistea infinita.
�n engleza, AUM este adesea scris doar �n doua litere OM, pentru ca "O", �n
engleza, este un diftong pe
care majoritatea oamenilor �l pronunta "AU" cu "A" lung, ca �n cuv�ntul "car".
Pronuntarea acestui "A" lung este gresita. "AUM" este pronuntia corecta.
Traditional �n India se c�nta AUM de trei ori la r�nd pentru a evoca cele trei
aspecte. Prima data este emis
cu tonalitate �nalta, a doua oara cu tonalitate mai joasa, iar a treia oara cu
tonalitate grava. Aceste diferite
tonalitati se regasesc �n sunetul cosmic. Vibratia creatoare, Brahma, este
tonalitatea �nalta; cea a lui Vishnu,
mentinatoare este mai joasa; iar cea a lui Shiva, care corespunde disolutiei
totale, este un sunet grav si
profund.
Trinitatea hindusa ce este echivalenta trinitatii crestine este numita Aum-Tat-Sat:
Aum, Sf�ntul Duh- Tat,
Kuthastha Chaitanya, sau Constiinta Christica- Sat, aspectul de Tata al Divinului,
Spiritul de dincolo de
vibratie. Sat �nseamna "existenta divina". A fost descrisa �ntr-o maniera detaliata
de Swami Shankaracharya
ca fiind starea de "sat-chit-ananda", care se traduce prin "pura existenta- pura
constiinta- pura
beatitudine."
3
Un discipol l-a �ntrebat pe Yogananda:"Gurudeva, c�nd putem considera ca o fiinta
este un maestru?"
"Un maestru este fiinta care a atins constiinta Christica", i- a raspuns
Yogananda."
4
"�nvatatura ta �mi clarifica �ntr-un mod minunat scrierile marilor mistici
crestini", i-a spus un discipol �ntr-o zi
lui Yogananda.
"Adevarul este �ntotdeauna simplu", i-a raspuns Maestrul, "chiar daca �n
simplitatea sa nu este �ntotdeauna
usor de �nteles pentru mintea umana. Unei pasari ce se naste �ntr-o colivie �i este
greu sa �nteleaga ca a
fost creata pentru a zbura liber pe cer. �n acelasi fel, spiritului uman �i este
dificil sa �nteleaga ca natura sa
originara este omniprezenta.
Este gresit sa numim acesti mari sfinti "mistici"; adevarul Divin nu este mistic.
Oamenii cred ca lumea
materiala este reala si ca universul interior este vag si confuz. Un mare mister
consta �n faptul ca
numeroase fiinte sunt foarte multumite de aceasta lume a iluziei si consacra foarte
putina energie pentru
a-l gasi pe Dumnezeu. Adevarata confuzie consta �n perceptia gresita pe care
oamenii o au despre
adevar. Adevaratii "mistici", sunt oamenii si nu sfintii.
"Misticism" este un concept gresit, pentru ca seamana confuzie �n cautarile
spirituale ale oamenilor. C�nd
cautarea adevarului devine confuza, ne cufundam de fapt �n umbrele imaginatiei
subconstiente, �n loc sa
dezvoltam puterea vointei si a concentrarii care ne va conduce la starea de
supraconstiinta.
5
"Ce este samadhi?" l-a �ntrebat odata pe Yoganada un vizitator."Am citit in
numeroase carti despre acest
subiect, dar nu cred ca am �nteles semnificatia reala." "Samadhi", i-a raspuns
Yogananda,"este starea �n
care fiinta realizeaza ca este mult mai mult dec�t corpul fizic. Prin "realizari"
eu ma refer la mult mai mult
dec�t simpla �ntelegere intelectuala. "Realizarile" de acest gen sunt imaginare.Eu
ma refer la acea stare
de constiinta �n care realizam ca noi suntem �n tot si �n toate.
Acum c�teva zile i-am spus unei fiinte :"ai un gust amar �n gura, nu-i asa?" "Cum
stiti aceasta?"- m-a �ntrebat
acea persoana.
"Pot stii aceasta pentru ca �n samadhi sunt la fel de mult �n corpul tau c�t si-n
al meu. �n samadhi poti stii tot
ce se �nt�mpla la orice distanta, transcenzi orice limitare a timpului si a
spatiului. Atunci constiinta ta
�mbratiseaza omniprezenta. Percepi corpul uman ca fiind o parte infinitezimala a
realitatii infinite." Exista
doua stadii ale starii de samadhi. �n prima constiinta se cufunda �n infinit �n
timpul meditatiei. Yoghinul nu
poate mentine aceasta stare si dupa ce iese din meditatie. Aceasta se numeste
savikalpa samadhi.
A doua stare se numeste nirvikalpa samadhi. �n aceasta a doua stare de constiinta
continui sa ram�i
fuzionat cu Constiinta Divina chiar si atunci c�nd actionezi sau vorbesti �n
aceasta lume.
Nirvikalpa samadhi este cea mai �nalta stare de constiinta. Odata ce ai atins
aceasta stare nu mai este cu
putinta sa fi din nou tentat de iluzie.
Aceasta distinctie �ntre cele doua stari reiese clar �ntr-un poem pe care l-am
scris odata demult: "�n
savikalpa samadhi yoga Ma cufundam �n Sinele meu, �n nirvikalpa samadhi yoga Ma
regasesc �n Sine.
Isus Christos a vorbit despre aceasta cufundare a Sinelui personal �n Sinele
infinit. El a spus:" Caci cine va
voi sa-si scape sufletul �l va pierde si cine-si va pierde sufletul pentru mine �l
va afla."*
6
Un discipol ce privea portretul gurului sau, c�nt�nd si daruindu-i flori �n semn de
devotiune, a intrat �ntr-o
stare at�t de profunda de comuniune cu Divinul �nc�t simtea cum constiinta sa
cuprinde �ntreg Universul.
"Eu daruiam flori portretului unei alte fiinte, dar acum mi-am dat seama ca dincolo
de acest corp eu sunt
cel care sustin �ntreg Universul. Ma �nclin �n fata Sinelui meu", si a �nceput sa-
si puna flori pe propriul sau
cap.
7
�n momentul �n care o fiinta �si realizeaza Sinele, aceasta stare se reflecta at�t
asupra corpului c�t si asupra
sufletului. Nu trebuie sa te rogi ca Dumnezeu sa vina spre tine. Dumnezeu este
omniprezent si tot ceea
ce ai de facut este sa-ti �mbunatatesti modul de �ntelegere.
8
C�nd �l vei gasi pe Dumnezeu? C�nd toate dorintele pentru alte lucruri vor dispare,
c�nd vei realiza ca
singurul lucru care merita sa-l doresti este sa-l cunosti pe Dumnezeu. C�nd toate
g�ndurile, toate
sentimentele vor fi integrate de dragostea ta pentru El.

SFATURI DE ORDIN GENERAL

1
Traieste �n aceasta lume ca un musafir. Adevaratul tau camin nu este aici. Chiar
daca actul casei �n care
traiesti este pe numele tau, cui a apartinut el �nainte ca tu sa-l cumperi si cine-
l va avea dupa moartea ta?
Aceasta existenta nu este dec�t un refugiu, o scurta etapa �n lungul voiaj care te
conduce catre
Dumnezeu Tatal. Considera-te un invitat pe Pam�nt.
At�ta timp c�t esti aici musafir, �ncearca sa fii c�t mai agreabil. Urmareste sa
actionezi c�t mai bine si c�t mai
responsabil, ai grija de tot ceea ce Dumnezeu �ti pune la dispozitie si nu uita
nici o clipa ca sunt ale Lui si
nu ale tale.
Ce inconstienti sunt oamenii c�nd �si irosesc timpul pentru a- si �mbuiba corpul, a
acumula bogatii si a
ajunge sa aiba maximum de posesiuni. �n momentul �n care vor muri vor trebui sa
lase totul �n urma lor. Ei
se pierd �n scuze interminabile: "Nu am timp sa meditez", spun ei, "trebuie sa ma
duc la toate acele �nt�lniri
de afaceri". Dar uita ca atunci c�nd Dumnezeu �i va chema la el vor fi obligati sa
�ntrerupa toate aceste
angajamente. Moartea este singurul "angajament" ce nu poate fi anulat.
De ce sa pierzi atunci at�ta timp cu lucruri efemere? C�t de orb esti. Trezeste-te!
Daca Dumnezeu te
cheama trebuie sa lasi �n urma toate placerile sau durerile acestei lumi.
"Cauta-ma", �ti spune El. "Si vei gasi �n Mine bucuria imperisabila pe care tu o
cauti de at�ta timp �n valurile
impermanentei. Tot ceea ce tu ai dorit, de-a lungul a nenumarate �ncarnari nu vei
gasi dec�t �n Mine,
pentru totdeauna.
2
Considera �ntotdeauna ca nu apartii nimanui si ca nimeni, de fapt, nu �ti apartine.
Tu esti �n trecere pe
acest Pam�nt si adevaratul motiv pentru care esti aici este foarte diferit de cel
pe care tu �l crezi.
Familia ta considera ca �i apartii, dar daca vei muri si vei renaste la vecinii
tai, crezi ca te va recunoaste? Si
prietenii tai cred ca le apartii, dar daca vor exista mici ne�ntelegri �ntre voi
c�ti �ti vor ram�ne loiali?
Oamenii spun ca �si iubesc aproapele, dar ei nu se iubesc dec�t pe ei �nsisi. De
fapt, ei �i iubesc pe ceilalti
numai �n masura �n care acestia le fac pe plac. Adevarata iubire este atunci c�nd,
chiar cu pretul unui
sacrificiu personal, �ti face placere sa poti genera fericire fiintei iubite. Oare
c�te fiinte iubesc astfel?
Foarte putine! Si c�te dintre ele sunt la r�ndul lor iubite? Si mai putine.
Iubirea noastra pentru Dumnezeu nu ram�ne niciodata fara raspuns. Si este chiar
mult mai mult dec�t
recompensata, pentru ca Dumnezeu ne �ntelege chiar si atunci c�nd toti cei din
jurul nostru ne �nteleg
gresit. Pentru ca Dumnezeu ne iubeste chiar si atunci c�nd toti ne parasesc. Pentru
ca Dumnezeu si-
aduce aminte de noi chiar si atunci c�nd toti ceilalti ne-au uitat. Noi suntem ai
lui Dumnezeu si doar ai Lui
pentru eternitate.
3
O regula de aur pe care trebuie sa o urmezi �ntreaga viata este sa pastrezi starea
de martor �n tot ceea ce
se �nt�mpla. Ca sa �ntelegi mai bine ceea ce vreau sa-ti spun �ti voi da
urmatoarele exemple.
Indiferent de ceea ce tu percepi, fii constient ca exista o realitate mult mai
vasta, care �n aceasta clipa �ti
scapa.
Indiferent de persoana cu care tu vorbesti, imagineaza-ti ca exista o fiinta
invizibila pentru cel care nu
este receptiv la realitatea subtila, care �ti vorbeste prin intermediul acelei
fiinte.
Indiferent de actiunea pe care o realizezi, urmareste sa percepi o alta prezenta
alaturi de tine care te
priveste, te ghideaza si-ti daruieste putere. �n momentul �n care privesti �n ochii
oamenilor, fii constient ca
primesti prin intermediul privirii lor un mesaj de la Dumnezeu.
Orice eveniment din viata ta priveste-l detasat cum se deruleaza si �ntreaba-te ce
vrea Dumnezeu sa te
�nvete din aceasta experienta.
4
Indiferent de ceea ce se �nt�mpla priveste viata fara atasament. Poarta-te asemeni
oamenilor inteligenti
care merg sa vizioneze un film. Cu c�t intriga este mai plina de suspans cu at�t
mai sigur spectatorii la final
vor spune:" Ce film extraordinar!" Daca filmul are un deznod�m�nt tragic, ei pot
trage anumite
�nvataminte pe care dupa aceea le aplica �n propria lor viata. Sau daca eroul se va
afla �n situatii
st�njenitoare, ei vor r�de de starea lui de �ncurcare. Dar oare, c�nd vor fi ei
�nsisi �n situatii jenante, c�ti
dintre ei vor fi capabil sa r�da cu umor; sau c�nd vor trece printr-o situatie
dramatica c�ti dintre ei se vor
g�ndi ca au ceva de �nvatat din aceasta. Nu multi, cu siguranta.
Filozofia lor de viata se rezuma atunci la expresia cunoscuta:"Mai bine sa aibe
altii probleme, nu eu." Fii
detasat de tot ceea ce �ti poate aduce viata, bun sau rau.
Av�nd o astfel de atitudine te vei elibera progresiv de identificarea cu aceasta
lume de vis, pentru a
devenii �n final constient de fuziunea ta cu Creatorul.
5
Daca doresti sa depasesti limitarile egotice trebuie sa �nveti sa devii impersonal
�n ceea ce priveste
propriile tale sentimente. Adeseori, chiar dragostea noastra fata de Dumnezeu este
personala,
omeneasca. Se �nt�mpla asa atunci c�nd acordam prea multa importanta ego-ului,
tocmai cel pe care
trebuie sa-l transcendem pentru a-L putea gasi pe Dumnezeu.
Acesta este motivul pentru care este mult mai bine sa doresti sa-L cauti pe
Dumnezeu �n primul r�nd
pentru a atinge o stare de comuniune extatica cu El, si doar �n al doilea r�nd
pentru a-i oferi iubirea ta;
adeseori iubirea ta pentru El nu este detasata, impersonala, o adevarata Iubire
Divina.
Radha era unul dintre cei mai iubiti discipoli a lui Krishna.
Dar si ea s-a lasat furata de aceasta iluzie a iubirii atasate, posesive, p�na c�nd
a crezut ca iubitul ei,
Krishna, �i apartine.
�ntr-o zi �nsa, �n timp ce se plimbau prin padure, Radha i-a spus lui Krishna:"Sunt
foarte obosita!" "Vrei sa
te i-au �n brate?", a �ntrebat-o Krishna. Ea i-a raspuns afirmativ, fiind foarte
�nc�ntata de gestul lui. Krishna
luat-o �n brate si au continuat drumul. Dar �n momentul �n care ea a g�ndit c�t de
minunat este ca iubitul ei
sa o tina �n brate, brusc s-a trezit ca a cazut jos. Krishna, pur si simplu,
disparuse.
At�ta timp c�t ea pastra atitudinea de posesivitatea, el nu putea sa existe pentru
ea.
Imediat, realiz�nd greseala ei a �ngenucheat la pam�nt si a �nceput sa se
roage:"Dumnezeu, te implor,
iarta-ma!" Krishna a reaparut ca si cum nimic nu se �nt�mplase. Si am�ndoi au
continuat drumul prin
padure.
6
Cei care ajung sa-i poata iubi pe ceilalti fara egoism, sunt pe punctul de a
descoperi secretul devotiunii
divine. Singurul lucru care le mai ram�ne de facut este sa dirijeze aceasta iubire
catre Dumnezeu.
Radha era una dintre cele mai frumoase gopii. Krishna �si manifesta iubirea fata de
ea �ntr-un mod divin,
non-posesiv, iubire pe care, de fapt, el o daruia tuturor.
Dupa o perioada de timp celalalte gopii au devenit geloase pe Radha. Observ�nd
atitudinea lor, Krishna
s-a hotar�t sa le dea o lectie.
�ntr-o zi, c�nd Radha era plecata si toate celelalte gopii erau adunate �n jurul
lui Krishna, el a �nceput sa se
vaite:"Oh, oh, am o teribila durere de cap. Oh, va rog, poate cineva sa faca ceva
pentru mine?" "Ce
anume?"- au �ntrebat toate �n cor, gata sa-i sara �n ajutor. "Spune-ne ce trebuie
sa facem ca sa-ti alinam
durerea, pentru ca noi facem orice pentru tine." "Daca una singura dintre voi va
masa cu piciorul capul
meu, instantaneu durerea va dispare." Ele au frematat de groaza. �n India a plasa
piciorul pe capul unei
fiinte este o insulta, iar pe capul unui �ntelept este un sacrilejiu.
Astfel ca, �ntr-o stare de profunda consternare, toate gopi- urile au privit �n
pam�nt. Nici una nu a
�ndraznit sa-si ofere serviciile. Si �ntre timp "durerea de cap" a lui Krishna a
devenit din ce �n ce mai
puternica.
�nsa dupa o scurta perioada de timp, a aparut Radha. Vaz�ndu-l pe Krishna c�t de
tare sufera, l-a �ntrebat
disperata:"Ce pot sa fac pentru tine ca sa te ajut?" "Te rog mult maseaza-mi cu
piciorul capul; nimic altceva
nu ma va ajuta." "Bine�nteles", i-a raspuns ea,"imediat".
"Nu, nu , nu trebuie sa faci asa ceva", au strigat toate gopi- urile �ngrozite �n
cor.
"De ce nu?" a �ntrebat Radha.
"Daca vei face aceasta vei ajunge cu siguranta �n iad." "Asta este ceea ce va
�ngrijoreaza pe voi?", a
raspuns Radha suparata. "Daca mas�nd cu piciorul meu capul lui Krishna �i voi darui
un singur moment de
liniste, eu voi merge linistita �n iad pentru eternitate." Si c�nd tocmai urma sa
puna piciorul pe capul lui
Krishna, acesta z�mbind a oprit-o. "Durerea de cap" �i trecuse ca prin farmec.
Atunci, celalalte gopii au �nteles ca ele s-au preocupat mult mai mult de propriul
lor bine, dec�t de binele
lui Krishna si toate au �ngenunchiat �n fata non-egoistei iubiri a lui Radha.
7
Un vizitator la �ntrebat pe Paramahansa Yogananda:"Este necesara renuntarea pe
calea spirituala?"
"Da,"i-a raspuns maestru. "Indiferent daca o fiinta este casatorita sau traieste
singura ea trebuie sa simta ca
�n inima sa este daruita celui Preaiubit, Cel care salasluieste �n templul inimilor
noastre. Renuntarea
�nseamna �nainte de toate non- atasament. Nu existenta ta exterioara are importanta
�n ochii lui
Dumnezeu, ci cum traiesti �n inima ta. Fa din inima ta un templu si din dragostea
ta pentru Dumnezeu,
vesm�ntul tau."
8
Sa nu g�ndesti niciodata ca lucrurile �ti apartin. De fiecare data c�nd vad o
fiinta care are nevoie de ceva
ce �mi apartine �i daruiesc acel lucru cu bucurie.
9
Daca doresti sa simti pe Dumnezeu cum te ghideaza �n �ntreaga ta viata nu pierde
timpul vorbind prea
mult. Linistea este altarul Spiritului.
10
Atunci c�nd esti �n compania celorlalti fii alaturi de ei cu toata fiinta ta. Dar
�n clipa c�nd ram�i singur fii
doar cu Dumnezeu. Si fa tot posibilul sa petreci c�t mai mult timp cu el.
11
Solitudinea este pretul evolutiei.
12
Este foarte important mediul �n care traiesti. Daca �ti lasi haina �ntr-o camera �n
care oamenii fumeaza, dupa
c�teva ore ea va mirosi a fum. Daca o lasi �n mijlocul unei gradini ea va aduce
miros de aer proaspat si de
flori �n casa. La fel se �nt�mpla si cu mintea; ea se impregneaza cu vibratiile
celor din jurul tau. Daca vei
trai alaturi de pesimisti vei devenii tu �nsuti un pesimist.
Dar daca vei trai alaturi de oameni veseli si fericiti �n timp te vei transforma si
tu �ntr-o fiinta vesela s�
fericita. Mediul �nconjurator este adeseori, din pacate, chiar mai puternic dec�t
vointa ta. A sta alaturi de
oameni fara a le absorbi deloc g�ndurile, sau doar �ntr-o mica masura, necesita o
mare putere spirituala.
�ncepatorii pe calea spirituala ar trebui sa fie foarte atenti �n ce mediu traiesc.
Ei ar trebui sa traiasca alaturi
de alte fiinte care doresc sa evolueze spiritual si sa evite compania fiintelor
orientate materialist si a
fiintelor egotice. �n mod special trebuie sa evite fiintele care sunt orientate
negativ.
Adeseori, pentru evolutia unei fiinte compania �n care traieste este de maxima
importanta, determin�nd
acea fiinta sa devina un pacatos sau un sf�nt.
13
Este de preferat sa traiesti �n infern alaturi de un mare �ntelept, dec�t �n
paradis alaturi de zece prosti.
14
Laptele gras se transforma �n unt si pluteste deasupra apei.
Laptele obisnuit se amesteca cu apa, dilu�ndu-se.
La fel, c�nd mintea umana s-a transformat �n "untul" realizarii de Sine, nu mai
este afectata de influentele
lumesti.
Discipolii obisnuiti trebuie sa �si aleaga compania cu grija.
Pe c�t posibil ei trebuie sa evite mediile care sunt incompatibile cu aspiratia lor
de a-L gasi pe Dumnezeu.
15
Viata este plina de suisuri si cobor�suri. Daca �ti vei lasa sentimentele sa urmeze
valurile diferitelor situatii
ale vietii, nu vei atinge niciodata starea de calm interior, esentiala pentru a
reusi sa progresezi spiritual.
Din acest motiv, este foarte bine sa nu reactionezi emotiv, sub impulsul unor stari
de moment. Urmareste
sa te detasezi de atractii si repulsii.
O minunata regula de viata care te va ajuta sa depasesti numeroase situatii
dificile consta �n a avea
�ntotdeauna simtul umorului.
16
C�nd �n cei din jurul tau vei vedea numai aspectele lor negative, numai ce este rau
�n fiinta lor, adu-ti
aminte ca de fapt este ceva �n neregula cu persoana ta.
Atunci c�nd esti �ntr-o stare de armonie interioara, toate lucrurile ti se vor
parea corecte pentru ca atunci
vei realiza ca toate fac parte din Dumnezeu. Doar �n acel moment vei accepta viata
asa cum este si vei
privi cu �ntelegere si simpatie toate fiintele indifereant de greselile pe care le
fac.
17
Un discipol avea �n permanenta tendinta sa fie morocanos.
�ntr-o zi Maestrul i-a spus:"Daca tu vrei sa fii trist nimic pe lumea aceasta nu te
poate face fericit si vesel.
Daca, din contra tu alegi sa fii fericit, nimic si nimeni �n lumea aceasta nu-ti va
putea fura fericirea." 18 Nu
poti sa-L iubesti pe Dumnezeu si �n acelasi timp sa fii rau cu oamenii din jurul
tau. Nu poti sa-L iubesti si
totusi �n inima ta sa mai existe ura. Modul �n care te comporti cu ceilalti
reflecta starea ta de constiinta si
conditionarile tale.
19
Sa nu-ti imaginezi vreodata ca poti c�stiga dragostea lui Dumnezeu, daca tu nici
macar nu esti capabil sa
cuceresti dragostea fiintelor din jurul tau. Daca cu adevarat Il iubesti pe El,
trebuie sa-L iubesti pe El �n
toti.
20
Nu considera ca ai un anumit nivel spiritual, baz�ndu-te pe opinia unei alte
persoane, cu exceptia cazului
�n care te poti baza pe puterea ei de discernam�nt. �n majoriatea cazurilor oamenii
�i lauda sau �i critica pe
ceilalti pornind de la niste criterii false. Le plac anumite lucruri pentru ca vin
�n sprijinul opiniilor lor,
indiferent ca acestea sunt gresite, sau le displac alte lucruri pentru ca se opun
parerilor lor.
Accepta at�t lauda c�t si critica cu aceeiasi stare de liniste. Si daca trebuie sa
alegi una din acestea, este
preferabil sa alegi critica.
Cu mult timp �n urma traia un �ntelept �n India, ale carui �nt�lniri cu discipolii
sai erau perturbate de vizitele
unei fiinte sceptice, care nu urmarea dec�t sa scoata la iveala greselile
�nteleptului.
Discipolii �ncercau de mult timp sa-l convinga pe maestru sa scape de el, dar
acesta nici nu dorea sa auda
de asa ceva.
�ntr-o seara, un discipol a intrat foarte fericit pe usa si a spus:"Maestre,
dusmanul tau, fiinta aceea
rautacioasa a murit".
"Oh," a �nceput sa suspine maestrul, lacrimi curg�ndu-i pe obraz, "cel mai bun
prieten al meu a parasit
aceasta lume. El era singura fiinta care dorea sa ma ajute sa-mi depasesc
greselile.
Oare voi mai gasi vreodata o asemenea fiinta?"
21
Unui discipol care era b�ntuit de umbrele �ndoielii Yogananda i-a spus: "Nu te baza
pe ratiune. Aceasta
este instrumentul pe care Satana �l utilizeaza pentru ca sa te pacaleasca.
Ratiunea este asemeni unui cutit cu doua taisuri. Daca nu stii sa-l folosesti,
poate fi periculos. O singura
miscare gresita si te poti taia tu �nsuti.
Din momentul �n care �ndoiala �ti patrunde �n minte trebuie sa o elimini. Elimin-o,
urmarind ca toate
actiunile tale sa le dedici lui Dumnezeu. Atunci c�nd te �ndoiesti �i permiti
Satanei sa te controleze.
Krishna spune �n Bhagavad Gita:"Oh, Arjuna, cel care se �ndoieste este cel mai
nefericit dintre muritori."
22
Exista doua tipuri de ne�ncredere: una distructiva si alta constructiva.
Ne�ncrederea distructiva este de
fapt scepticism, �ndoiala. Oamenii care cultiva aceasta atitudine sunt la fel de
orbi �n �ndoiala lor ca bigotii
�n zelul lor.
O cercetare plina de obiectivitate nu are �n ochii lor nici un fel de sens. Ei nu
doresc, de fapt, dec�t sa
gaseasca informatii care sa respinga ideile noi si sa le sustina opiniile lor sau
ideile majoritatii.
Scepticismul este asemeni momentului �n care "radioul" mentalului este deschis, dar
nu prinde nici un post.
El �mpiedica fiinta sa capteze intuitia care nu poate apare dec�t �ntr-o stare de
liniste interioara.
Ne�ncrederea constructiva rezida �ntr-o stare de curiozitate inteligenta, �ntr-un
examen impartial. Cei
care cultiva aceasta atitudine nu vor avea niciodata de suferit si nici nu vor
accepta ca reale opiniile lipsite
de consistenta ale celorlalti. Ei �si vor pastra mintea �n permanenta treaza si vor
dori �nainte de toate sa- si
verifice intuitiile prin proprie experienta.
Acesta este un mod corect de a te apropia de Adevar.
23
Un discipol era macinat de nenumarate �ndoieli. Yogananda a �ncercat sa-l ajute
adeseori dar fara prea
mare succes. �ntr-o zi el i-a spus: "Puterea g�ndului este o forta extraordinara.
Tu trebuie sa devii
constient ca daca ti-e teama de anumite situatii vei atrage catre tine exact acele
situatii care pe tine te
�nspaim�nta.
Dumnezeu te binecuv�nteaza �n fiecare clipa, dar datorita �ndoielilor tale tu te
�nchizi fata de manifestarea
gratiei sale, care, de fapt, este cea care te ajuta sa elimini toate iluziile.
Swami Shankara a avut un discipol femeie care obisnuia sa vina adeseori la el
pentru a se pl�nge ca se
confrunta cu nenumarate temeri si �ndoieli.
Adeseori �l �ntreba:"Ce ma fac daca se �nt�mpla aceasta?" sau:"Ce se int�mpla daca
voi actiona asa?" Intr-o
zi, aceasta femeie la �ntrebat �ngrozita:"Dar daca eu as muri �n cur�nd?" Shankara
a privit-o calm si i-a
spus:"Bine, atunci mori." Si �n clipa urmatoare femeia a cazut fara viata la
pam�nt. Nu swami Shankara a
fost responsabil de moartea ei. El a permis pentru prima data ca un g�nd al ei sa
se materializeze, cum s-ar
fi �nt�mplat de multe ori p�na atunci daca el nu ar fi protejat-o �n permanenta. �n
acest fel, sufletul acestei
femei a primit o lectie dura, o lectie pe care Shankara a �ncercat �n zadar de
nenumarate ori sa o �nvete cu
ajutorul unor metode mult mai bl�nde."
24
Atitudinile tale mentale sunt foarte importante. Progresul spiritual nu se bazeaza
doar pe practicarea
tehnicilor yoga.
De fiecare data c�nd ai g�nduri pozitive kundalini*va avea o miscare ascendenta; de
fiecare data c�nd te
umpli de ura sau alte g�nduri negative legate de anumite situatii sau oameni,
kundalini automat realizeaza
o miscare descendenta. C�nd iubesti fiintele din jurul tau fara egoism si ai
g�nduri frumoase �n legatura cu
ele, atunci kundalini se misca ascendent de-a lungul coloanei vertebrale.
Deci kundalini nu este trezit numai prin intermediul tehnicilor yoga; atitudinea
mentala corecta are o mare
importanta.
25
Repeta-ti �n permanenta �n g�nd:"Sunt fara v�rsta, sunt etern, traiesc dincolo de
timp si spatiu, am fost creat
�nainte ca galaxiile sa existe." 26 Indiferent c�t de �ndepartat �ti pare tie
Dumnezeu, traieste �ntotdeauna
g�ndind ca-i apartii. Si indiferent c�t de reala pare lumea materiala si c�t de
reale par atasamentele tale fata
de ea, urmareste s-o tii la o c�t mai mare distanta de tine, amintindu-ti �n
permanenta de efemeritatea ei.
Un fir de iarba pare extraordinar de mic daca �l tii la o distanta de un metru, dar
daca �l apropii �n fata
ochilor tai pare cu mult mai mare. La fel si experienta acestei vieti pare
importanta pentru cel care o
traieste �n momentul prezent numai pentru ca este at�t de aproape de el si pentru
ca �i permite sa �i
acapareze �n totalitate g�ndurile si sentimentele.
Departeaza-te mental macar putin si vei deveni rapid constient de c�t de
insignifianta este aceasta lume �n
comparatie cu imensitatea adevarului care-o �nvaluie.

CARTEA CARARII SUPREMULUI ADEVAR

INTRODUCERE
TAO TE KING �nseamna "Cartea Caii si a Virtutii Supremului Adevar". Este un text
fundamental ce
contine 5000 de caractere (din aceasta cauza, uneori este supranumit �n chineza si
"textul celor 5000 de
caractere"). Acest text este atribuit lui LAO-TZE. El constituie baza taoismului
filosofic (Tao-chia) si a
taoismului religios (Tao-chiao). Traditia sustine ca acest text a fost scris de
LAO-TZE �n secolul al VI- lea
�naintea lui Christos, dar astazi se stie ca textul a fost scris �n secolul al IV-
lea sau al III-lea �naintea lui
Christos.
Cel mai vechi exemplar care s-a pastrat si �n zilele noastre dateaza din perioada
dintre anii 206 si 195
�naintea lui Christos.
TAO TE KING, pe care LAO-TZE, dupa cum spune traditia, l-a �ncredintat paznicului
pragului Yin Hsi
�nainte de a dispare �n Occident, continea 81 de capitole: primele 37 formau
"Cartea Caii" (TAO), iar
urmatoarele 44 "Cartea lui TE". Aceasta diviziune s-a datorat faptului ca primul
capitol trata despre TAO,
iar cel de-al 38-lea despre TE.
Continutul lui TAO TE KING nu este de natura omogena. Pe l�nga fragmente de text de
pura traditie
taoista gasim si idei ale altor tendinte filosofice ale vremii. Filosofia lui TAO
TE KING se cristalizeaza �n
jurul notiunilor de TAO sau de Cale si de TE, Virtute sau Forta. Alte importante
idei pe care se bazeaza
acest text sunt cele ale absentei actiunii (Wu-wei) si a �ntoarcerii lucrurilor la
originea suprema (Fu).
TAO TE KING prezinta TAO ca fiind Principiul ultim care exista dinaintea aparitiei
cerului si a
pam�ntului si care cuprinde tot ceea ce exista. TAO este inefabil si
indescriptibil. El este originea (mama)
tuturor lucrurilor, cel care da nastere, fara �nsa a actiona. Forta sa, TE, este
singurul element pe care
manifestarea fizica �l mai pastreaza de la TAO; aceasta forta este cea care �i
sustine existenta.
Pentru a se putea uni cu TAO, tel ultim al tuturor adeptilor taoismului filosofic,
"�nteleptul" trebuie sa
descopere �n propria sa fiinta legea universala a �ntoarcerii la originea suprema
(Fu). Pentru a putea
realiza aceasta, el trebuie sa fi trezit si dezvoltat �n propria sa fiinta
vacuitatea beatifica (Wu) si
simplicitatea (P'u) lui TAO, care �i permite sa se fereasca de orice actiune
implicatoare (Wu-wei). Datorita
absentei actiunilor realizate cu atasament �l putem recunoaste ca fiind suveranul
ale carui virtuti sunt
�ndelung descrise �n numeroasele pagini ale lui TAO TE KING. Adevaratul print
iluminat este cel caruia
lumea nu-i remarca nici macar existenta, deoarece el intervine c�t mai putin
posibil �n derularea naturala si
fireasca a evenimentelor. El reduce legile lumii noastre la minimum si aceasta face
sa scada numarul
criminalilor, el nu mai acorda nici o valoare virtutilor confuciene traditionale
ale umanitatii (Jen) si justitiei
(Y). El urmareste permanent sa-si depaseasca sentimentele negative si dorintele
�nlantuitoare reduc�nd
perceptia obiectelor susceptibile de a-l suscita. �n acest fel, inima omului
�ntelept poate sa ram�na fericita,
senina si astfel el atinge simplitatea armonioasa numita P'u.
La origine, textul s-a numit "LAO- TZE". El a fost numit "TAO TE KING" de catre un
�mparat al dinastiei
Han. Termenul KING ("clasic") �l plaseaza pe picior de egalitate cu marii clasici
confucieni. Astazi avem
mai mult de 50 de comentarii referitoare la TAO TE KING, const�nd �n interpretari
foarte diverse ale
acestui text.
Adeptii scolii taoiste nu sunt singurii pentru care TAO TE KING este un text
fundamental; la fel este el si
pentru adeptii scolii YIN-YANG, pentru Juristii Statului, pentru sustinatorii
scolii I-CHING, etc.
Taoismul religios �l venereaza pe LAO-TZE, care este fondatorul sau, sub titlul
onorific de LAO-CHIIN;
el �si bazeaza �ntreaga sa credinta pe TAO, concept esential al lui TAO TE KING.
Chiar si adeptii lui
TAO-CHIAO respecta TAO TE KING ca fiind una din cartile lor sacre. CHANG TAO-LING
si
succesorii lor �i �nvata pe discipolii lor doctrina lui TAO TE KING, aplic�nd chiar
ei aceste principii.
Textul fundamental al lui T'ai-p'ing Tao, T'ai-p'ing King, �si are fundamentul
filosofic �n Cartea Caii si a
Virtutii. Alchimistii, cum ar fi Wei P'o-yang si Chang Po-tuan, au sustinut si ei
ideile lui LAO-TZE.
�mparatul Wen-ti din dinastia Han, �mparatii Hsuan-tsung din dinastia T'ang si
T'ai-tzu din dinastia Ming au
avut permanent la baza guvernarii lor �nvataturile continute �n TAO TE KING.
TAO TE KING
1. TAO care ar fi numai cale nu este vesnicul TAO. Numele ce i l-am dat nu este
Numele Vesnic. Fara
nume este principiul Cerului si al Pam�ntului. C�nd �l putem numi, este puterea
infinita care creeaza
nenumaratele fiinte, lucruri si energii. Iata pentru ce �n vesnica lipsa de dorinte
i se poate vedea esenta.
�n fiintarea �nfatisarii dorintelor i se vad �nfaptuirile sale. Cele doua
�nfatisari au aceeasi ob�rsie, desi au
nume deosebite. Aceasta identitate este un abis de ad�ncime si mister, ea este
ad�ncul ad�ncimilor si
poarta tuturor esentelor.
2. Toti oamenii, sub cer, cunosc frumosul ca frumos, iata ob�rsia ur�tului. Toti
oamenii cunosc binele ca
bine, iata ob�rsia Raului. Astfel, fiecare lucru si opusul sau se nasc �ngemanate,
greul si usorul se nasc
unul pe altul. Cel lung determina pe cel scurt. �naltul produce ad�ncul. Sunetul si
glasul se acorda
reciproc. �nainte si �ndarat decurg unul din altul. Iata de ce �nteleptul practica
doctrina Non - Actiunii. El
instruieste prin pilda vie, nu doar cu vorbe. Pe toate fiintele care se nasc �n
lume si care �si pun nadejdea
�n el, nici nu le uita, nici nu le �ndeparteaza. El le impulsioneaza si astfel le
creeaza merite fara a si le
�nsusi. Le catalizeaza sa se dezvolte si nu se bizuie pe ele. Asa c�stiga el
merite, dar ram�ne mai presus
de ele. Ram�n�nd mai presus de ele, nici meritele nu �l parasesc niciodata datorita
detasarii sale izvor�te
din �ntelepciune.
3. Nu preaslaviti dec�t pe oamenii cu adevarat alesi si poporul nu va lupta pentru
mariri desarte. Nu
pretuiti ceea ce este greu de c�stigat dar efemer si poporul nu va fura. Nu-i
aratati nimic ce i-ar �mboldi
excesiv dorinta, si inima nu i se va tulbura. Deci, iata principalele sfaturi ale
�ntelepciunii: golirea inimii de
dorinta, umplerea cu TAO, potolirea patimilor, amplificarea iubirii pure, sporirea
puterilor. Sa caute sa
aduca mereu poporul dincolo de stiinta, dincolo de dorinte, catre nepieritoarea
�ntelepciune. Sa �mpiedice
pe cei ce stiu, care sunt geniali, sa lucreze numai din vanitate. De procedeaza asa
constant, fara sa
actioneze, poporul va fi bine c�rmuit.
4. TAO este vid creator, dar actiunea sa este fara de sf�rsit. Este un abis
esential unde se poate vedea
izvorul tuturor energiilor si fiintelor lumii. �si �mbl�nzeste duritatea, se
desface din haos, �si tempereaza
stralucirea, se identifica celor mai mici atomi. O! Neprihanire! Fiintarea sa este
vesnica. Nu stiu al cui fiu ar
putea sa fie. El este mai dintr-un �nceput dec�t �nsusi Domnul Cerurilor.
5. Cerul si Pam�ntul nu au vreo preferinta pentru o faptura, le considera pe toate
ca ceva egal. �nteleptul
nu prefera pe nimeni, el priveste poporul ca pe un tot. Vazduhul ce se desfasoara
�ntre cer si pam�nt este
foalele fierarului, este gol si fara de sf�rsit. Miscarea armonioasa perpetua naste
toate fiintele, lucrurile si
starile. A vorbi mult despre TAO fara sa-l cunosti nu duce dec�t la oboseala. Mai
bine sa se descopere si
sa se pastreze calea de mijloc, caci aceasta permite realizarea efectiva a lui TAO.
6. Spiritul etern al haosului nu moare. El este acela pe care �l numim Mama Tainica
a lucrurilor si fiintelor.
Aceasta Mama Tainica este poarta prin care toate fiintele vin �n existenta. Este
radacina Cerului si a
Pam�ntului. El fiinteaza mereu, �nsusirea-i creatoare si atotputernica lucreaza
mereu fara truda.
7. Cerul se �ntinde la nesf�rsit. Pam�ntul dainuie la nesf�rsit. Ele traiesc etern
pentru ca nu fac din fiintarea
lor un lucru care sa le fie propriu. Iata pentru ce �nteleptul �si depaseste �n
totalitate personalitatea si prin
aceasta chiar �i da valoare. �si transcende trupul si chiar prin aceasta �l
ocroteste. El cauta sa nu aibe
dorinte si prin aceasta chiar mai repede ajunge la ADEVaRUL ULTIM care este de fapt
telul dorintelor
sale.
8. Virtutea superioara este asemenea apei. Apa si virtutea daruiesc detasate
binefacerile lor tuturor
fiintelor si lucreaza fara lupta. Ambele se mentin �n locurile pe care omul
ignorant le dispretuieste: locuri
joase, ranguri modeste. C�nd virtutea exista iubeste tot Pam�ntul. �n inima omului
virtutea este vidul
beatific. �n binefacere, virtutea este fermecatoarea omenie. �n vorba este
sinceritate. �n administratie este
conducerea buna. �n activitate este puterea realizatoare. �n actiune este timpul,
staruinta, clipa cea mai
prielnica. Singura virtutea lucreaza fara lupta, astfel nu-si face dusmani.
9. Cautarea avida a bogatiilor nu are valoarea inestimabila a moderatiei. M�nuirea
si ascutirea fara
�ncetare a uneltei o face �n final nefolositoare. Un palat plin cu aur si pietre
nestemate expune la
pierderea totului. A avea onoruri, bogatie si a fi m�ndru de ele �nseamna a chema
nenorocirea.
Dimpotriva, daca se aduna merite nepieritoare, ram�ne renumele chiar si atunci c�nd
corpul fizic piere.
Aceasta este Calea Suprema a Cerului care conduce la libertate si �ntelepciune.
10. Omul a primit un spirit etern. Pastr�ndu-si unitatea suprema a fiintei va fi
nemuritor, va scapa de
nimicire si va fi plin de candoare si puritate asemenea copilului. Liber�ndu-si
spiritul de o desarta
cercetare intelectuala �l va putea pastra sanatos. Iubind oamenii si urmarind
permanent binele, va putea
exercita Non-Actiunea. Portile Cerului se deschid si se �nchid atunci c�nd trebuie,
la fel si �nteleptul
�nfaptuieste totul �n armonie, potrivit �mprejurarilor si ram�ne la momentul
necesar �n repaus. Scaldat �n
lumina si putere, el va putea parea nestiutor pentru cel incapabil sa intuiasca
adevarata sa natura. El
creeaza premizele �ntelepciunii �n toate fiintele si le hraneste pe cele pregatite.
Le creeaza si nu se
poarta cu ele ca un stap�n. Face bine detasat fara speranta rasplatei. Domneste
asupra oamenilor cu
dragoste fara sa-i stap�neasca. Aceasta este adevarata virtute a �nteleptului.
11. Treizeci de spite se unesc �n butucul rotilor, �nsa golul din centru �ngaduie
folosirea. Argila este
modelata �n forma de oala, dar golul din interior face posibila folosirea. Peretii
sunt strabatuti de usi si
ferestre, golul lor �ngaduie folosirea casei. Tot astfel fiinta constituie natura
lucrurilor, dar Nefiinta
permite folosirea lor.
12. Cele cinci culori formeaza omul, cele cinci sunete �l delecteaza. Cele cinci
gusturi �i suprasolicita
gustul. �ntrecerea si v�natoarea �i tulbura mult inima. Goana dupa bogatie �i
vatama adesea sanatatea. Prin
urmare �nteleptul trebuie sa se preocupe de viata sa interioara esentiala si nu de
simturi. El paraseste pe
acesta si se �ndreapta spre acela care cu adevarat o merita.
13. Gloria si rusinea sunt nedespartite de teama. Onoarea si nenorocirea sunt
nedespartite de
personalitate. Ce se �ntelege de fapt prin aceasta? Gloria este un lucru demn de
dispretuit, caci atunci
c�nd o ai te cuprinde teama sa nu o pierzi; tot astfel esti cuprins de neliniste
c�nd nu o ai. De aceea se
spune ca gloria si rusinea sunt nedespartite de teama. Putem socoti ca avem ceea ce
ne vine ca fericire
sau nenorocire pentru ca avem personalitate. Daca am fi detasati si separati de ea,
�n ce fel ne-ar mai
ajunge nenorocirea? Iata pentru ce, daca principele cinsteste lumea ca pe el
�nsusi, poate lua parte la
conducerea ei, daca o iubeste ca pe el �nsusi, este demn sa o c�rmuiasca.
14. Privind catre TAO, nu se vede, se numeste I-nevizibil. Ascult�nd, este vocea
tacerii ce nu se aude si
de aceea se numeste HI-fara grai. Pipait, desi etern, nu se simte si de aceea se
numeste VEI-imaterial.
Aceste trei �nsusiri sunt mistere de nepatruns pentru cel fara intuitie si ele
�ntocmesc Unitatea Divina. Mai
presus de TAO nu este lumina, dedesubt nu este umbra. E atotpatrunzator, vesnic si
fara nume. Duce
toate lucrurile �n nefiinta. Este forma fara de forma, o �nchipuire fara de chip.
Este taina de nepatruns
pentru cel lipsit de �ntelepciune. Nu i se vede nici fata nici spatele; este
infinit. Numai �ntemeiati pe eternul
si stravechiul TAO putem astazi sa ne desav�rsim viata. Cel ce cunoaste aceasta
straveche Taina este
orientat pe Suprema Carare.
15. �nteleptii antici erau subtili, ad�nci si patrunzatori. �ntelepciunea lor era
asa de ad�nca �nc�t nu putea fi
cunoscuta. Astazi este greu de a-i prezenta si �ntelege. Ei erau prudenti precum
cel ce strabate iarna un
fluviu, prevazatori precum cel ce se teme de vecinii sai, gravi precum se cuvine sa
fii �naintea strainilor,
modesti ca gheata care se topeste, simpli ca lemnul (�n lucru) la lucrat, goi ca o
vale armonioasa, nepatrunsi
ca o apa tulbure. Cine deci ar putea astazi sa-si purifice sufletul �ntocmai ca o
apa tulbure lasata sa se
limpezeasca? Cine ar putea sa �nsufleteasca un mort, red�ndu-i miscarea? Cel ce si-
a �nsusit cu adevarat
TAO nu are dorinte. El este despuiat de toate si nu cauta cu ostentatie sa fie
desav�rsit.
16. Fiti cu totul fara de dorinte si mentineti-va �ntr-o pace beatifica profunda.
Toate fiintele lumii se nasc
laolalta si apoi se re�nt�lnesc �n Suprem. Dupa o viguroasa �nflorire, orice lucru
sau fiinta revine �n cele
din urma repede la ob�rsia sa. Aceasta �ntoarcere la ob�rsie este repaosul Suprem.
Repaosul absolut este
�ntoarcerea la viata eterna. Cel ce cunoaste vesnicul �si �nalta �n nesf�rsit
sufletul. Prin �naintarea �n bine
devine eminent, numai astfel poate sa devina mare �ntru toate si fiindca devine
asemanator cerului, atinge
TAO si, particip�nd la TAO, exista �n vesnicie. Poate pieri acum personalitatea,
caci a ajuns nemuritor. Nu
este nici o primejdie.
17. �n timpurile stravechi, poporul abia stia de regi. Mai t�rziu ajunse a-i iubi
si a-i servi. Apoi a ajuns a se
teme de ei. �n sf�rsit, veni o vreme c�nd �i dispretui. C�nd este putina �ncredere,
nu se mai obtine simpatia
care face sa se amplifice �ncrederea. Regii autentici erau gravi si masurati la
vorba. Multumita lor, supusii
imperiului c�stigau merite, bucurii si foloase, ei g�ndeau adesea ca �nsasi natura
noastra esentiala.
18. C�nd oamenii pierdura cunostinta despre marele TAO, atunci se evidentie
predominant bunastarea si
justitia. C�nd aparu prudenta si istetimea, din ele rezulta o mare ipocrizie. C�nd
perfecta armonie
datatoare de fericire nu mai domni �n familie, �ncepu sa se vorbeasca tot mai des
despre iubirea filiala si de
�ngaduinta parinteasca. Atunci c�nd tarile cazura �n dezordine, au aparut
slujitorii credinciosi si aparent
devotati poporului.
19. Parasiti justitia voastra nebuneasca ce nu are aproape nimic comun cu adevarata
DREPTATE, lasati la
o parte �ntelepciunea voastra neautentica si poporul va trage sute de foloase.
Lasati sa se amplifice
milostenia, cedati autenticului �n locul datoriei formale si poporul va reveni la
adevarata dragoste filiala si
iubire parinteasca! Lepadati abilitatea, lasati la o parte ambitia si nu vor mai fi
nici hoti, nici t�lhari!
Renuntati la aceste trei lucruri care nu sunt dec�t iluzie si care si-au dovedit
din plin neajunsurile!
Alaturati-va cu tarie si credinta virtutilor voastre firesti. Aratati-va
simplitatea, paziti neprihanirea dintru
�nceput, parasiti interesul personal, �nfr�nati-va constant dorintele.
20. Lasati cercetarea speculativa, sterila si veti fi gradat eliberati de toate
nelinistile. Deosebirea dintre
"desigur" si "poate ca" este destul de mica. Dar �ntre o fapta buna si una rea
deosebirea este foarte mare.
Vai! Greu e sa nu-ti fie frica de ceea ce se tem oamenii. Suntem �ntr-un pustiu
fara iubire, sterp si aparent
fara de sf�rsit; totusi oamenii se zoresc bucurosi - ca si cum s-ar urca primavara
pe culmi! Numai eu sunt
sfios. Dorintele mele n-au �ncoltit �nca. Sunt ca un copilas care n-a z�mbit �nca
mamei sale. Ratacesc la
�nt�mplare, ca un pripasit care nu stie �ncotro s-o apuce. Toti ceilalti au prisos,
eu singur sunt despuiat de
toate. Sunt o minte simpla si stiu doar ca nu stiu nimic. Oamenii sunt luminati,
numai eu traiesc �n bezna; ei
sunt toti isteti, numai eu sunt spiritul greoi. Sunt agitat ca oceanul, umblu fara
oprire. Fiecare are un lucru;
eu singur sunt incapabil sa mai posed ceva. Sunt deosebit de toti ceilalti oameni
prin modul meu de a fi.
Da, dar ma odihnesc �n preajma preaslavitei Maicii Mele si a Universului.
21. Formele prin care marea Virtute se vadeste pe acest pam�nt nu sunt dec�t
emanatii ale lui TAO. Iata
care �i este firea: nelimitata si de neconceput, Haos, nedeslusire! �n mijloc sunt
forme! Nedeslusire, Haos.
�n mijloc sunt fiinte! Taina, �ntuneric! �n sine este o inefabila enigma. Aceasta
esenta este adevarul ultim.
�n el �nsusi se gaseste marturia definitiva a eternitatii si a Adevarului Ultim.
Din vremurile arhaice ale lumii
p�na �n zilele noastre, numele nu i s-a stins si nu i se va stinge niciodata. Este
poarta prin care vin �n lume
toate fiintele si se �ndreapta catre lumina. Cum stim totul despre ivirea tuturor
fiintelor? Stim aceasta prin
TAO.
22. Sfar�mat, va deveni �ntreg. �ndoit, se va �ndrepta. Gol, va putea fi umplut
mereu si mereu. Sf�rsit, va fi
re�nnoit. De are putin, va obtine mult. De are mult, s-ar putea sa piarda tot. Iata
pentru ce �nteleptul nu se
alatura dec�t unitatii si cauta sa fie model desav�rsit �n lume. E umil si totusi
straluceste. Nu este niciodata
egoist si i se da multa stima. Nu se lauda si are extraordinar de multe merite. Nu
este orgolios si de aceea
suporta si dureaza �ndelung. Stravechea maxima: "Sfar�matul se va reface �ntreg",
nu este o vorba
zadarnica. Atunci c�nd omul a devenit �ntreg, desav�rsit, se re�ntoarce la Suprema
sa ob�rsie.
23. Vorbiti putin, ram�neti �n repaus. O furtuna nu dainuie mai mult de o
dimineata; o ploaie potopitoare nu
tine mai mult de o zi. Daca Cerul si Pam�ntul nu le pot face sa dureze mai mult,
cum ar putea omul sa faca
sa dureze mereu tristetea, cum ar putea el sa ram�na mereu �n agitatie? Cel ce
urmeaza constant calea lui
TAO, se uneste �n final cu TAO. Cel ce urmeaza mereu Virtutea, se uneste p�na la
urma cu Virtutea. Cel
ce urmeaza �nd�rjit Raul, se uneste �ntr-un jalnic sf�rsit cu Raul. Cel ce se
uneste cu sine �nsusi e primit �n
TAO; cel ce se uneste cu Virtutea este unit �n Virtute; cel ce se uneste cu Raul,
Raul �l primeste si, direct
proportional cu aceasta, sufera. A avea doar putina credinta, �nseamna a nu avea
credinta.
24. �n v�rful picioarelor nu se poate sta neclintit. Cu picioarele �ncrucisate nu
se poate merge. Atribuindu-
si valoare, nimeni nu straluceste. Multumitul de sine ce stagneaza nu este stimat.
Prin lauda de sine nimeni
nu are merite. Satur�nd ambitia, se scurteaza traiul. Ca schilodirea si dejectiile
trupului sunt pentru TAO
toate aceste lucruri.
25. �nainte de cer si pam�nt exista o esenta Absoluta, o fiinta fara forma. Este un
calm profund, imaterial ce
emana din ea. Ea singura exista si ram�ne fara schimbari. Patrunde pretutindeni si
este libera de orice
marginire. Din puterea sa �si trag ob�rsia Cerul si Pam�ntul. Nu-i stiu numele; i
se spune Suprema Carare:
TAO. Nevoit sa-i atribui �nsusiri, l-as numi MARE. Mare fiind, l-as numi de
NE�NCHIPUIT. De
ne�nchipuit fiind, l-as numi INACCESIBIL. Inaccesibil fiind, l-as numi OMNIPREZENT.
Astfel TAO e
mare, Cerul e mare, Pam�ntul e mare, regele, de asemenea, e mare. �n lume sunt
patru mari autoritati,
dintre care cea a regelui e una. Regele trebuie sa se supuna Pam�ntului. Pam�ntul
se supune Cerului.
Cerul se supune Cararii (TAO). TAO se supune propriei sale firi esentiale,
inefabile.
26. Greul este radacina usorului. Calmul este stap�nul miscarii. De aceea
�nteleptul totdeauna �si pastreaza
seriozitatea; el �si pastreaza totdeauna calmul. Ce rusine ca regii, capetenii de
nenumarate osti, se conduc
pe sine �n mod usuratic! Superficialitatea �i pierde pe sfetnici. Agitatia �i
pierde pe regi.
27. Bunul calator nu lasa urme. Bunul orator nu are ce discuta. Calculatorul bun nu
se slujeste de
instrument de calcul. Paznicul bun nu se foloseste de �ncuietori si totusi nu se
poate deschide ceea ce el a
�nchis. Cel ce stie sa lege nu se foloseste de funii, dar nu se poate desface ceea
ce el a legat. �n felul
acesta �nteleptul e ajutor si sprijin pentru toti oamenii care merita sa fie
�ndrumati. El este ajutor si sprijin
pentru toate lucrurile, care au nevoie, fara a dispretui pe vreunul. Se poate spune
ca mintea lui e de doua
ori luminata. Omul superior e un bun �ndrumator pentru cel ce �nca nu este. Omul
obisnuit este unealta
modelabila a �nteleptului. Cel ce nu-si cinsteste pe �ndrumatorul sau si cel ce nu
iubeste unealta de care se
foloseste, cu toate ca se poate numi el �nsusi "�ntelept", este de fapt ad�ncit �n
eroare. Acest adevar este tot
at�t de �nsemnat pe c�t este de subtil.
28. Cel care stie ce mare este forta sa si stie totusi sa ram�na slab, este demn sa
primeasca �mparatia.
Virtutea vesnica nu-l va parasi si va deveni asemenea unui copil: pur. Cel ce
cunoaste luminile sale si stie
sa ram�na �n umbra, este model pentru �mparatie. Virtutea vesnica nu-i va lipsi si
va reveni grabnic la
desav�rsirea suprema. Cel ce cunoaste gloria si stie sa ram�na umil, este demn sa
primeasca �mparatia.
Astfel virtutea vesnica va deveni nemarginita �n el si el se va �ntoarce �n
simplitatea dintru �nceput. TAO -
simplitatea dintru �nceput, far�mit�ndu-se, a dat viata at�tor vase - tuturor
fiintelor din lume. �nteleptul care
participa la TAO este cel mai bun maestru. C�rmuirea sa plina de dragoste este
foarte larga si nu vatama
pe nimeni.
29. C�nd un om fara putere infinita vrea sa reformeze �mparatia si sa o
desav�rseasca, este evident ca nu
va reusi niciodata. �mparatia este asemenea unui potir divin, pe care omul singur
nu are puterea sa �l
modeleze. De �ncearca sa-l slefuiasca, �l strica; de vrea sa-l �nsuseasca - �l
pierde. Printre fiinte, �ntr-
adevar unele merg �n frunte si altele le urmeaza, unele sunt puternice, altele
slabe, unele �nainteaza,
altele se opresc. Iata pentru ce, c�nd conduce �mparatia, �nteleptul lasa la o
parte luxul, orgoliul si
vanitatea celui �mbatat de puterea efemera.
30. De urmeaza TAO, dregatorul ce sfatuieste pe rege nu va trebui sa recurga la
forta armata pentru a
supune popoarele. Raul facut altora �ntotdeauna se va �ntoarce. Spinii si palamida
cresc �n tarile unde au
trecut ostirile; ani de mari lipsuri urmeaza dupa razboaie �ndelungi. Generalul bun
stie sa �nvinga, dar stie
sa se opreasca si sa fie cumpatat �n victorie. Stie sa �nvinga fara sa se faleasca;
nu e �ncrezut si nu cauta sa-
si satisfaca ambitia, nu e inutil aspru. Fiintele �mbatr�nesc pentru ca, ajunse la
deplinatatea fortelor,
abuzeaza �n mod prostesc de ele. Aceasta nu �nseamna a urma TAO. Cine nu urmeaza
TAO sufera si �n
cele din urma piere jalnic.
31. Armele cele mai bune nu sunt mijloace de fericire. Toate fiintele se tem de
ele, de aceea cel care
urmeaza TAO nu le pretuieste. �nteleptul nu se g�ndeste dec�t sa mentina pacea si
armonia. El cinsteste
principiul YANG, simbol de viata. Cel ce face razboi cinsteste principiul YIN,
simbol de moarte. Armele
nu sunt mijloace de fericire, ele nu sunt uneltele �ntelepciunii sau ale
�nteleptului; el nu le foloseste dec�t
silit. El are �n vedere �n primul r�nd calmul, fericirea si repausul. El nu se
bucura de victorie, caci ar
�nsemna sa se bucure de moartea semenilor, ori cel caruia i se omoara oamenii nu
reuseste sa conduca
bine. Prosperitatea cuprinde principiul YANG, nenorocirile - principiul YIN. Acesta
este locul ce l-ar
avea la funerarii cel ce �nvinge. Cel ce omoara multimea de oameni ar trebui sa
pl�nga; cel ce c�stiga o
victorie ocupa locul ce l-ar avea �ntr-o ceremonie funebra.
32. Cararea este eterna si nu poate fi numita. Este mica prin simplitatea firii,
dar lumea �ntreaga nu o poate
cuprinde. Daca un rege ar putea sa si-o �nsuseasca, toate fiintele ar veni sa i se
supuna. Cerul si pam�ntul
s-ar uni si l-ar sprijini cu duiosia si puterea lor. Poporul s-ar linisti de la
sine. C�nd TAO a �nceput sa se
far�miteze, i s-a putut da un nume. Cunosc�nd acest nume, trebuie stiut �n
misteroasa profunzime, caut�nd
a nu-l scurta prin teoretizare mai mult. Cel ce stie sa se opreasca atunci c�nd
trebuie, nu este �n primejdie
sa se piarda. TAO �ntrepatrunde permanent tot universul. Toate fiintele vin si se
�ntorc �n TAO ca r�urile
�n fluvii si oceane.
33. Cel ce cunoaste c�t de c�t pe altii este inteligent; cel ce se cunoaste pe sine
este cu adevarat iluminat si
�ntelept. Cel ce poate sa �nvinga pe altii este tare, cel ce s-a �nvins pe sine
este cu adevarat mereu
puternic. Cel ce cunoaste �ndestularea e foarte bogat. Cel ce este energic, are un
scop �n viata. Cel ce nu
se departeaza de firea sa traieste mult. Cel care de moare nu se stinge, poseda cu
adevarat �ndelunga
vietuire pe care o da numai nemurirea.
34. TAO, ca un ocean, se �ntinde la dreapta si la st�nga si �n tot universul. Prin
puterea sa nesf�rsita vin �n
existenta toate fiintele; el le ofera toata libertatea fara sa le domine. Vesnic,
fara dorinta, se poate numi
chiar mic. Toate fiintele se �ntorc �n s�nul sau fara a-l mari. De aceea se poate
numi si mare. De aceea
�nteleptul nu trebuie sa se creada mare ci sa fie mare; astfel, fiind detasat, va
putea face lucruri mari.
35. Pastrati �n inima voastra permanent marea idee de TAO - si lumea va veni
dornica de �ntelepciune la
voi. Ea va veni la voi spontan si va profita de bunatatea voastra pentru a atinge
astfel pacea, fericirea si
linistea. C�ntecul si ospatul opresc pe drumetul �nfometat ce trece. TAO �nsa nu
are gust, este fara
savoare. Privit, nu se poate vedea, ascultat, nu se poate auzi; recurg�nd la
puterea sa, aceasta este �nsa
nesf�rsita. TAO este Supremul atotputernic pentru cel �ntelept.
36. C�nd un lucru se contracta, e sigur ca era dilatat. C�nd devine slab, e sigur
ca a avut forta. C�nd se
depreciaza, �nseamna ca era �naltat. C�nd se despovareaza, �nseamna ca era
cov�rsit. Toate acestea sunt
totodata clare si ascunse. Slabul �nvinge tarele, moalele biruie asprul. Pestele sa
nu �ncerce niciodata sa
iasa din apa. �n regat, armura trebuie tainuita poporului.
37. TAO reflecta etern NON-ACTIUNEA si totusi, nimic nu ram�ne nefacut de El. Daca
regele si supusii
sai ar putea sa practice TAO, toate fiintele ar ajunge la tinta lor rapid si cu
usurinta. Atunci, chiar daca
dorinta de a actiona nu este complet stinsa, �n ei s-ar putea totusi fr�na spontan,
datorita simplitatii fiintei
fara nume. TAO aduce lipsa de dorinte. Fara dorinte rezulta fericirea si pacea.
Astfel lumea se va
�ndrepta spre sine �nsasi si va putea atinge Absolutul.
38. Oamenii superiori nu au virtute lumeasca, ei au VIRTUTE. Cei ce tin la virtutea
lor nu au virtute.
Virtutea superioara corespunde Non- Actiunii, ea nu are intentii. Virtutea comuna
nu actioneaza dec�t cu
intentia ascunsa de a fi apreciata si recunoscuta. Bunatatea superioara actioneaza
�ntotdeauna fara intentii.
Justitia �nalta actioneaza �nsa cu intentii. Ceremoniile care actioneaza ca si cum
nimeni nu li se supune,
sf�rsesc prin violenta. C�nd omenirea a pierdut cunoasterea, nu a mai avut dec�t
Virtutea. Pierz�nd
Virtutea, i-a ramas bunatatea; pierz�nd bunatatea, a gasit dreptatea; pierz�nd
dreptatea, a stabilit �n final
ceremoniile. Dar ele nu sunt dec�t umbra virtutii si izvor de dezordine.
Cunoasterea falsa este aparenta
Cararii si �nceputul prostiei. Omul de seama pretuieste ceea ce este de seama si nu
ceea ce este usuratic;
el are �n vedere fructul, nu floarea; pe aceasta o nesocoteste si se alatura
rodului.
39. Iata lucrurile care dintru �nceput primira unitatea: gratie unitatii, Cerul avu
neprihanirea; Pam�ntul-
stabilitatea; Spiritul- cunoasterea; Golul avu plinatatea; Fiintele avura nasterea;
�mparatii - devenira pilde
pentru lume. Iata creatia unitatii. Daca Cerul nu ar fi neprihanit, ar fi �n
primejdie sa se �ntunece; daca
Pam�ntul nu ar avea temeinicie, ar fi �n primejdie sa se far�miteze; daca Golul nu
s-ar umple, ar fi
zadarnic; daca Fiintele nu s-ar mai naste, ar pieri definitiv; daca �mparatii, din
orgoliu, ar �nceta sa mai fie
pilde pentru lume, ar fi primejdie de rasturnare. Demnitatile se reazema pe ceea ce
este obisnuit - marirea
pe ceea ce este jos. �mparatii se numesc ei �nsisi "slugi nevrednice", oameni fara
�nsemnatate. Nu arata ei
astfel ca marirea nu izvoraste din ei �nsisi, si ca este �ntemeiata pe cei de jos?
Adevarat, un car fara roti nu
mai e car. �mparatul nu trebuie sa fie nici suprapretuit ca diamantul, nici nebagat
�n seama ca piatra.
40. Conditia mersului catre TAO: �ntoarcerea �n nefiinta. Modul de actiune: fara
fortare neadecvata. Toate
aceste lucruri vin de la fiinta. Fiinta, la r�ndul ei, provine de la nefiinta.
41. Oamenii superiori, c�nd aud vorbindu-se despre TAO, pun �n practica; oamenii de
jos, uneori
urmeaza, alteori nesocotesc; cei inferiori si prosti �nsa iau �n r�s. De n-ar fi
luat �n r�s, n-ar fi adevaratul
TAO. Odinioara se spunea: Cel ce percepe clar pare �nchis �n umbra. Cel ce este pe
culme pare jos. Cel
cu adevarat virtuos pare de dispretuit. Cel neprihanit pare acoperit de rusine. Cel
de merit, pare
nepriceput. Cel plin de virtute pare ne�ngrijit. Omul simplu, puternic si sincer
pare de nimic.
42. TAO este un patrat mare ale carui unghiuri nu se vad. Este un vas mare ce nu
poate fi cuprins. E un
glas puternic pe care, ignoranti ram�n�nd, nu-l putem auzi. E un chip mare a carui
forma nu o putem
vedea. TAO este o taina deplina. Nu se poate numi. TAO sustine si conduce toate
fiintele catre
desav�rsire, si fara ajutorul sau atotputernic, nimic durabil si valoros nu se
poate realiza.
43. TAO e iscat din unul. Unul l-a ivit pe doi. Doi a produs pe trei. Trei a
alcatuit toate fiintele lumii.
Fiintele toate izvorasc din principiul tainic si imuabil pentru a se �ndrepta
ulterior spre lumina si
nemanifestare. Duh real, el produce armonia lor. Oamenii ignoranti se tem sa fie
"slugi nevrednice", "fara
�nsemnatate". Si totusi astfel se considera cei cu adevarat mari. Cel umilit se va
�nalta. Cel ce cauta faima,
urmarind plin de ambitie sa se �nalte, va fi cobor�t. Nu se manifesta totdeauna
pentru noi dec�t ceea ce
rezulta din actiunile noastre anterioare. Cei care sunt violenti nu vor avea �n
final o moarte fericita. Acest
exemplu este izvorul �nvataturilor mele.
44. �n lume lucrurile cele mai slabe domina pe cele mai puternice. Nefiinta
�ntrepatrunde ceea ce pare de
nepatruns; �n felul acesta actiunea ei este hotar�toare. Putini oameni �n lume pot
instrui fara a vorbi, pot
folosi fara a lucra.
45. Ce vi se pare mai �nsemnat, marirea sau persoana voastra? Ce vi se pare mai de
pret, bogatiile sau
persoana voastra? Care este cea mai mare nenorocire, a c�stiga sau a pierde? Cel
care are dorinte, va
suferi, cel care are bogatii, va pierde. Multumindu-te cu putin, se �nlatura
nefericirea. St�nd �n rezerva se
�nlatura primejdia. Action�nd mereu astfel, viata se prelungeste dupa voie.
46. C�nd �nteleptul a devenit desav�rsit si se simte �nca nedesav�rsit, el lucreaza
ne�ncetat la desav�rsirea
sa si apoi o pastreaza nealterata. C�nd �nteleptul este plin de merite si tot se
mai simte lipsit de ele, el
lucreaza astfel ne�ncetat sa c�stige merite si astfel �si pastreaza si �si
�mbogateste meritele. Ceea ce este
foarte drept tot mai este �ndoit. Stiinta cea mai �nalta este �nca prostie.
Elocinta cea mai stralucita este �nca
g�ngaveala. Miscarea biruie frigul; repausul �nvinge caldura, calmul triumfa asupra
pasiunilor. Omul
virtuos si calm este un model admirabil pentru univers.
47. C�nd tara urmeaza TAO, caii servesc agricultura. C�nd tara paraseste TAO, caii
merg la oaste.
Greseala cea mai mare este de a avea dorinte. Nenorocirea cea mai mare este de a nu
cunoaste masura.
Crima cea mai mare: intentia de cucerire. Cel ce stie sa se multumeasca cu putin
este �ntotdeauna �mpacat
cu soarta sa. Cel sarac �n dorinte este bogat �n multumire.
48. Fara a-ti parasi camera se poate cunoaste universul. Fara sa privesti deloc pe
fereastra se poate zari
calea esentiala a cerului. Cu c�t mergem mai departe, cu at�t mai putin cunoastem.
�nteleptul cunoaste fara
sa calatoreasca, �ntelege fara sa priveasca, �ndeplineste eficient fara sa
actioneze.
49. Cel care se deda studiului se �ntinde din zi �n zi. Acela care se consacra lui
TAO se calmeaza de la o
zi la alta. Se calmeaza si tot se mai calmeaza; p�na c�nd ajunge sa nu mai
actioneze deloc. Prin Non-
Actiune nu exista nimic care sa nu se faca. Mai ales prin "nefacere" se c�stiga
universul. Acela care, �n
ignoranta fiind, vrea sa faca, nu poate c�stiga universul.
50. �nteleptul nu are suflet propriu, el face al sau numele poporului. A fi bun
fata de cei buni si �ngaduitor
fata de cei care nu sunt buni, �nseamna sa detii adevarata bunatate. A avea deplina
�ncredere �n oamenii
de �ncredere si a avea �ncredere �n cei care nu sunt demni de �ncredere �nseamna sa
detii adevarata
�ncredere. Existenta si modul de comportare ale �nteleptului inspira frica aproape
tuturor oamenilor
ignoranti din lume. Catre cel �ntelept poporul �si �ntoarce privirea si �si
orienteaza urechile; �nteleptul, la
r�ndul sau, trateaza poporul ca pe propriul sau copil iubit.
51. A iesi din TAO �nseamna a trai (�n manifestare). A intra �n TAO �nseamna a muri
(pentru manifestare).
Trei oameni din zece sunt pe calea vietii (aceia care au o vitalitate mai mare pot
sa traiasca mai mult timp).
Trei oameni din zece sunt pe calea mortii (aceia care au o vitalitate slaba mor
tineri). Trei oameni din
zece care erau pe calea vietii se �ndreapta prematur catre �mparatia mortii. Pentru
ce aceasta? Pentru ca
ei iubesc prea mult viata (unii dintre aceia care au vitalitate mare mor totusi
tineri pentru ca �n mod
prostesc abuzeaza de sanatatea lor). �l admir si �l respect pe acela care cunoaste
arta de a se cruta si
stap�ni �n tot ceea ce face. Un asemenea om nu �nt�lneste nici rinoceri si nici
tigri atunci c�nd calatoreste
pe pam�nt. El nu are nevoie sa poarte nici armura si nici arme chiar si atunci c�nd
intra �n mijlocul
armatelor adverse. La el, rinocerii nu gasesc un loc pe care sa-l strapunga cu
cornul. La el, tigrul nu
gaseste un loc unde sa-l zg�r�ie. La el, arma nu descopera un loc pe care sa-l
raneasca. De ce? Fiind deja
nemuritor, nici un loc pe el nu se mai deschide pentru moarte.
52. TAO produce, virtutea conserva. Materia furnizeaza un corp. Ambianta �l
finiseaza. Astfel, toate
fiintele lumii omagiaza pe TAO si onoreaza virtutea. Aceasta veneratie pentru TAO
si acest respect al
virtutii nu sunt ordonate, ci �ntotdeauna spontane. Caci TAO este acela care le
produce, virtutea este
aceea care le conserva, fac�ndu-le sa se mareasca si sa creasca, ajut�ndu-le sa se
�mplineasca si sa se
maturizeze, oferindu-le posibilitatea de a se hrani, si protej�ndu-le. A produce
fara sa-ti �nsusesti, a
actiona fara sa astepti nimic �n schimb, a ghida cu dragoste fara sa constr�ngi,
iata suprema virtute pe care
o atingem prin TAO.
53. Principiul lumii poate fi considerat drept Muma Lumii. C�nd s-a gasit muma, se
cunosc copiii. C�nd se
cunosc copiii si se revine la cunoasterea mumei, nu este nici o primejdie de
pierdere a personalitatii. Fiti
tacuti, �nchideti poarta simturilor si p�na la moarte veti fi plini de bucurie si
nu vi se va �nt�mpla nici un rau.
Caci, deschiz�ndu-va poarta simturilor si permit�nd dorintelor sa va copleseasca si
sa va stap�neasca,
p�na la moarte nu veti fi m�ntuiti. Vederea lucrurilor subtile �nseamna a fi
iluminat. Umilinta pastrata este
tarie. Calauziti de stralucirea lui TAO, �ntoarceti-va la eterna lumina. Evitati
nenorocirea, nesocotind
personalitatea. Alaturati-va de pe acum cu hotar�re eternului.
54. De-as fi la conducerea tarii, as merge mereu pe marele drum. Ma tem mult sa par
�nsemnat. Marele
drum este foarte cunoscut de marii �ntelepti, �nsa multimea prefera potecile
ratacitoare ale erorii si
suferintei. Palat bogat: tar�na necultivata, gr�nare goale. Vesm�nt luxos: sabie
ascutita, m�ncare multa,
bogatii �ngramadite - indica adeseori furt si fala. Desigur, toate acestea nu
�nseamna a pasi pe marele
Drum - TAO.
55. Celui cu virtutea bine �nradacinata �n fiinta nu �i va fi teama ca-i va fi
smulsa. Cel identificat puternic cu
virtutea nu o poate pierde. El va fi preamarit de toti urmasii sai. Cultiv�nd mereu
TAO �n inima, Virtutea va
deveni sincera. Cultiv�nd-o �n familie, virtutea va spori mult. Cultiv�nd-o �n sat,
ea se va rasp�ndi.
Cultiv�nd-o �n toata lumea, virtutea va deveni universala. Observ�ndu-te cu
detasare si luciditate, te
judeci singur. Observ�nd doar pe altii, judeci numai pe altii. Observ�nd cu
�ntelepciune tara, judeci tara
cum trebuie si numai �n felul acesta se cunoaste tara.
56. Omul plin de virtute este pur ca un copil ce nu se teme nici de fiarele
salbatice, nici de serpi. Oasele �i
sunt moi, nervii �i sunt slabi si totusi str�ngerea sa este puternica. Poate striga
o zi �ntreaga fara sa
raguseasca, caci este armonizat cu firea. A cunoaste armonia �nseamna a cunoaste ce
este etern.
Cunoasterea eternului este lumina absoluta, datatoare de putere si �ntelepciune. A
cauta doar prelungirea
vietii nu este suprema fericire. Taria este data de energia vitala, �nsa c�nd te
�ntaresti si devii �n final rigid,
�mbatr�nesti. Aceasta nu �nseamna a urma TAO. Cel ce nu practica consecvent TAO -
piere repede �n
suferinta. Cel ce stie cu adevarat, nu vorbeste. Cel ce mereu vorbeste, nu stie. A
tacea launtric, �nseamna
a �nchide poarta simturilor. A �nceta activitatea, a te desface de toate legaturile
chinuitoare, a-ti stap�ni
perfect flacara vietii si a te identifica cu atomii ultimi, �nseamna a atinge
unitatea. Atunci se considera de
fapt ca fiind egale onoarea si disgratia, c�stigul si pierderea, bunatatea si
injuriile. Aceasta este atitudinea
corecta a celui cu adevarat �ntelept.
57. Cel ce este drept poate guverna, cel ce este viclean, poate face razboiul; �nsa
cel ce practica Non-
Actiunea va obtine �mparatia.
Iata dupa ce stim ca este asa:
- regulamente multe, mare saracie �n popor
- multe arme, primejdie pentru tara
- artele excesiv cultivate, multe obiecte nefolositoare
- legi multe, hoti multi
De aceea, �nteleptul afirma: voi practica Non-Actiunea si poporul se va guverna
singur; voi trai �n liniste si
poporul va evolua prin el �nsusi; voi evita agitatia si poporul se va �ntari de la
sine; nu voi avea dorinte si
poporul va reveni la simplitatea dintru �nceput.
58. C�nd administratia este �ngaduitoare, poporul se �mbogateste. C�nd
administratia este hrapareata,
poporul este lipsit de toate. Binele este absenta Raului, raul este absenta
binelui. Si c�nd va �nceta
aceasta? Daca c�rmuitorul nu este drept, oamenii drepti devin �nselatori, cei
virtuosi fatarnici. Poporul
este tinut �n �ntuneric multa vreme dupa aceea. �nteleptul este totdeauna corect,
el nu vatama pe nimeni;
este drept fara a cauta excesiv sa �ndrepte, este luminat dar nu rasp�ndeste oricui
luminile sale. Atunci
c�nd cel care se afla �n fata sa este pregatit, el �l va ajuta cu bunavointa.
59. Pentru a guverna oamenii si a sluji cerul, virtutea cea mai folositoare este
cumpatarea. Fiti totdeauna
cumpatati. Av�nd astfel �ndeajuns virtute, biruiti toate. Puterea voastra nu va
avea margini si veti stap�ni
�mparatia. Cel care cunoaste TAO - Muma �mparatiei, va dainui vesnic ca o planta cu
radacinile �nfipte
ad�nc si tulpina puternica.
60. O mare �mparatie va trebui condusa cu simplitatea cu care se gateste o hrana
pura. De guvernezi
practic�nd TAO, spiritele mortilor nu-si vor manifesta puterea lor, netulbur�nd pe
cei vii. Nici spiritul
�nteleptului nu-i va mai tulbura pe cei ignoranti si rai, virtutea sa �mbin�ndu-se
de minune cu cea a
spiritelor foarte evoluate.
61. O �mparatie mare trebuie sa coboare pentru primirea tarilor mici, �ntocmai ca
fluviul cel culegator de
ape. O tara mica trebuie sa se plece pentru a fi ocrotita sub o mare �mparatie.
Astfel una va c�stiga �n
�ntindere, cealalta �n puterea de a guverna oamenii. Tot asa, cei mari trebuie sa
se plece atunci c�nd este
necesar.
62. TAO contine toate lucrurile. Este comoara omului bun si ocrotirea celui
nestiutor si pur. Vorbele bune
sunt de mare pret; faptele bune �nsa �nalta si mai mult pe om. Nu trebuie pe
nedrept sa fie respins cu
dispret nimeni. Este frumos sa ai pietre scumpe, decoratii si sa te urci �n
trasuri. Dar mult mai bine este sa
�naintezi cu umilinta spre TAO. Strabunii cunosteau �nainte de toate Cararea
Supremului. Pentru ca poate
fi aflata fara cercetari �ndelungi si pentru ca prin ea, chiar si cel mai vinovat,
poate fi m�ntuit de pacatele si
durerile sale. Cararea Supremului (TAO) este cea mai de pret comoara.
63. A practica Non-Actiunea, a fi preocupat doar de �ntelepciune, a gusta ceea ce
este fara gust, a socoti
mare ceea ce este rar si valoros, a rasplati ocara prin binefaceri, aceasta este
TAO - Cararea Supremului.
�nteleptul �ncepe lucrurile grele mai �nt�i prin cele usoare, lucrurile mari mai
�nt�i prin cele mici; caci tot
ce este azi mare sau greu a fost c�ndva, odinioara, mic si usor. �nteleptul nu
cauta cu tot dinadinsul sa faca
lucruri mari, de aceea, fiind detasat, le poate face. Cel ce promite cu usurinta,
rar �si tine cuv�ntul. Cel ce
calculeaza suspicios si temator totul, usor va �nt�mpina greutatile. �nteleptul
cumpaneste dinainte greutatile
si, datorita faptului ca actioneaza plin de �ndrazneala, le va �nvinge.
64. Usor este de pastrat ceea ce sta linistit. Usor este sa prevezi ceea ce n-a
�nceput c�nd esti �ntelept.
Usor este de sfar�mat ceea ce este �nca slab. Usor este de �mprastiat ceea ce este
�nca mic. Zdrobiti deci
raul �nainte de a exista, opriti dezordinea �nainte de a izbucni. Cel mai mare
copac a rasarit dintr-un
s�mbure mic, un turn cu noua caturi s-a �naltat de la un pumn de pam�nt. O
calatorie de mii de leghe a
�nceput cu un pas. Cel ce lucreaza, uneori va da gres, cel ce ia, adesea va pierde.
De aceea �nteleptul
urmeaza Non-Actiunea si nu se teme de nereusita, neleg�ndu-se de ceva nu este expus
sa piarda. Omul
obisnuit, dimpotriva, da gres �n ajunul izb�nzii, pentru ca nu este la fel de
prevazator la sf�rsitul
�ntreprinderii ca la �nceputul ei. �nteleptul, fiind pe deplin detasat, nu
urmareste dec�t lipsa de dorinte. El
dispretuieste bunurile greu de obtinut, se straduieste sa nu cerceteze excesiv,
mintea sa nu speculeze
steril si se fereste de greselile pe care toti oamenii comuni si nestiutori le
sav�rsesc. El nu vrea dec�t sa
ajute detasat si plin de dragoste toate fiintele sa evolueze dupa propria lor fire,
de aceea nu �ndrazneste
sa lucreze altfel.
65. Strabunii urmau cararea nu numai pentru a lumina poporul, ci pentru a conduce
simplu si firesc.
Poporul este greu de guvernat c�nd este excesiv de �nvatat, dar semidoct �n fond.
Cel ce se foloseste de
stiinta omului pentru a guverna, este o nenorocire pentru tara; cel care nu o
foloseste este o
binecuv�ntare. Cunosc�ndu-se acest adevar, se cunoaste cu adevarat de ce are nevoie
tara si se atinge o
virtute profunda care, desi pare contrara firii lucrurilor, aduce totusi pace si
armonie pretutindeni.
66. Pentru ce fluviile si marile primesc tributul tuturor apelor? Pentru ca
�ndeosebi pot sa se mentina sub
nivelul lor. Tot astfel �nteleptul care aspira sa fie deasupra oamenilor vorbeste
de el �nsusi ca si c�nd ar fi
mai prejos de ei; voind sa-i calauzeasca, el sta adeseori �n urma lor. Astfel
poporul este deasupra lui si el
totusi nu-i simte povara; este �naintea lui si el totusi nu sufera. Toata tara �l
preamareste atunci si i se
supune. El se pleaca si, fiind prin modestia sa mai prejos de oameni, nu-si face
dusmani.
67. Toata lumea spune ca �nvatatura mea este mare, dar nu potrivita firii omenesti.
Eu consider �nsa ca
tocmai pentru aceasta ea este mare. C�t priveste celelalte �nvataturi ce par
firesti, de mult s-a vazut �ntr-
adevar micimea lor.
�n mine am trei comori:
- bl�ndetea, care �mi �ngaduie sa fac adeseori lucruri marete;
- umilinta, multumita careia pot oric�nd deveni primul;
- cumpatarea, care-mi permite sa fiu retras si totusi sa ma gasesc �n fata.
Datorita pervertirii oamenilor, astazi se cauta mai ales curajul, nu bl�ndetea,
ambitia si nu cumpatarea. Azi
se urmareste cel mai adesea a fi mereu �n fata si nu de a fi modest si retras.
Totusi bl�ndetea este
biruitoare at�t �n atac c�t si �n aparare. Cerul a dat omului bl�ndetea spre
m�ntuire si iluminare. Bl�ndetea
este o comoara nepretuita.
68. Un comandant bun nu este violent. Un luptator bun nu este m�nios. Cel ce stie
sa �nvinga nu se
razboieste. Cel ce stie sa conduca oamenii este foarte umil. Iata ce �nseamna a
actiona fara lupta si sa stii sa
te folosesti cu �ntelepciune si dragoste de oameni. �n felul acesta �nteleptul
uneste actiunea sa cu vointa
atotputernica a cerului. Iata �ntelepciunea straveche a acestei lumi.
69. Un mare razboinic zicea: "Prefer sa fiu oaspete dec�t gazda, prefer sa fac un
pas mic �napoi, dec�t
unul mare �nainte". Astfel poti apuca sabia fara sa o folosesti si sa �naintezi
binevoitor catre dusman fara sa
lupti. Nu este mai mare greseala dec�t a ataca cu nesocotinta, caci astfel se poate
pierde totul. Adeseori
c�nd doua osti se lupta cu arme egale, omul cel mai milos este cel care obtine
victoria.
70. �nvatatura mea, care izvoraste din �ntelepciune este usor de �nteles, usor de
urmat si totusi nimeni,
care nu este pregatit nu o �ntelege, nimeni �n afara celui capabil nu o aplica.
Cuvintele mele, simple �n
aparenta au o ob�rsie straveche si actiunile mele detasate izvorasc din legea
suprema. Cei ce ma �nteleg
sunt rari; doar aceia care realizeaza pe deplin adevarul spuselor mele ma pretuiesc
caci, pentru ignoranti
omul �ntelept pare sarac, pentru ca tine ascunsa �n suflet comoara sa etern
nepieritoare.
71. A sti ca nu stii, este un merit; a nu sti si a te complace �n aceasta stare
penibila este o slabiciune; a simti
aceasta slabiciune �nseamna a face un pas catre depasire. �nteleptul, prin
depasirea limitelor sale comune,
nu are aceasta slabiciune; el �si simte slabiciunea si, trec�nd dincolo de ea,
ajunge astfel sa nu o mai aiba.
72. C�nd poporul nu se teme de primejdii, primejdiile �l p�ndesc de pretutindeni.
Paziti-va de a gasi
locuinta voastra prea str�mta si stiinta voastra prea modesta. �nteleptul se
cunoaste �ntocmai asa cum este si
nu cauta sa para; �si cunoaste soarta si nu o supraestimeaza. El �si intuieste
menirea si nu se mai
subestimeaza.
73. Cel care �si arata mereu, ostentativ si plin de m�ndrie curajul, prin
�ndrazneala va pieri. Cel care are
curajul de a se stap�ni mereu, va fi fericit. Cum am putea sti care este porunca
cerului? �nteleptul se
hotaraste greu sa actioneze; �nainte de actiona el intuieste vointa Cerului. El
urmeaza astfel totdeauna
Calea Cerului, mai mereu actioneaza fara lupta si astfel �nvinge totul. El nu
vorbeste si totusi se face
ascultat. Nu cheama si toate fiintele alearga parca fermecate spre el. Pare domol,
dar este foarte iscusit.
Urzeala cerului este rara, dar nimeni care nu este �ntelept nu o poate strabate.
74. Daca poporul nu se teme de moarte, nu poate fi guvernat cu amenintarea mortii.
Daca se teme de ea,
se pot executa vinovatii, dar cine are �ndrazneala sa o faca? Exista un judecator
suprem, care el singur da
aceasta pedeapsa. Cel care vrea sa-l �nlocuiasca este ca si un ne�ndem�natic care
ar vrea sa ciopleasca
niste statui cu securea - usor atunci el se raneste.
75. Poporul este �nfometat pentru ca �mparatul risipeste tezaurul; de aceea este
�nfometat. Poporul este
greu de c�rmuit pentru ca �mparatul nu da dovada de �ntelepciune; de aceea atunci,
poporul este greu de
c�rmuit. Poporul uneori ajunge sa nu se teama de moarte, pentru ca are multe de
suferit �n viata; de
aceea, disperat, el nu se mai teme de moarte. Cel ce nu se zbate sa traiasca cu
orice pret, este mai �ntelept
dec�t cel ce pune viata aceasta mai presus de toate.
76. Omul c�nd se naste este mladios si slab; c�nd moare este tare, rigid. Tinerele
mladite ale plantelor sunt
moi si mladioase; lemnul mort este tare si uscat. Puterea si rigiditatea �nsotesc
moartea; fragezimea si
mladierea �nsotesc viata. Cel ce se sprijina doar pe propria lui putere nu va
repurta mereu victoria. C�nd
copacul a devenit foarte puternic, este taiat. Cel care este socotit mare si
puternic este adeseori mult mai
prejos dec�t acela care este mladios si slab.
77. Calea cerului este asemanatoare arcasului care, �ntinz�ndu-si arcul, coboara
ceea ce este �naltat si
ridica ceea ce este jos. Cerul ia de la cei care au prea mult, pentru a da celor
care nu au �ndeajuns. �nsa
omul pervers si rau ia chiar de la sarac, pentru a-si spori prisosul. Cine, av�nd
prisos, vrea sa-l puna plin
de detasare �n slujba lumii? Numai acela care, plin de �ntelepciune paseste pe
carare. �nteleptul
actioneaza prompt fara speranta rasplatirii; el lucreaza totdeauna detasat si
bucuros, fara sa r�vneasca
merite.
78. Nimic pe pam�nt nu este mai moale, mai slab dec�t apa; si totusi cu c�ta
usurinta sfarma ea tot ce este
tare si dur! Cel slab si tenace �nvinge pe cel puternic; ceea ce este moale, p�na
la urma, biruie ceea ce
este dur. Toata lumea cunoaste aceasta realitate, �nsa aproape nimeni nu se
conformeaza. Iata pentru ce
�nteleptul zice: cel ce stie sa rabde �nvinuirile nedrepte ale tarii sale este un
adevarat stap�n; cel ce �ndura
plin de compasiune blestemele nemeritate ale tarii sale este un adevarat rege.
Adevarul pare adeseori
contrar firii pentru cei obisnuiti �n minciuna. Pentru foarte multi ignoranti,
adevarul este cea mai
formidabila minciuna.
79. Dupa o ura mare, va ram�ne �ntotdeauna o ura mica, tocmai de aceea �nteleptul
ram�ne calm, plin de
dragoste si egal; el nu asteapta nimic de la altii. Omul virtuos nu se g�ndeste
dec�t la ceea ce are de
�nfaptuit, omul obisnuit se g�ndeste mai mereu numai la profit. Calea Cerului nu
are preferinta pentru
nimeni; Ea este �nsa fulgerator de partea omului virtuos si �ntelept.
80. As dori sa conduc o tara mica si un popor putin numeros. Vreo zece sau o suta
din supusii mei ar avea
arme, dar nici pe acelea nu le-ar �ntrebuinta. I-as �nvata sa se teama de moarte si
sa nu se duca sa o caute
�n afara regatului. Ei ar avea vase de razboi si care de lupta, �nsa nu le-ar
folosi. Ar avea armura, dar nu ar
purta-o. I-as face �nainte de toate sa revina la ocupatiile lor firesti si sa se
iubeasca plini de daruire si
abnegatie. Astfel ei ar gasi placuta hrana obisnuita, elegant vesm�ntul simplu,
pasnica si sigura locuinta lor,
�nc�ntatoare desfatarile patriarhale. Si de ar fi asa de aproape de regatul vecin
�nc�t s-ar auzi c�ntec de
cocos si latrat de c�ini, supusii mei fericiti ar ajunge la ad�nci batr�neti si ar
muri fara sa fi simtit nevoia de a
iesi din tara.
81. Cuv�ntul sincer nu este ambitios, cuv�ntul ambitios nu este sincer. Omul
g�lcevitor nu este virtuos,
omul bun nu este g�lcevitor. Cel ce cunoaste cararea adevarului nu este �nvatat, ci
�ntelept; cel �nvatat nu
poate cunoaste cararea adevarului. �nteleptul nu �ngramadeste niciodata comori. Cu
c�t cheltuieste mai
mult pentru altii, cu at�t c�stiga mai mult pentru sine. Cu c�t da mai mult, cu
at�t se �mbogateste mai mult. Cu
c�t daruie mai mult, cu at�t i se ofera mai mult. Aceasta este Calea Suprema a
cerului care rasp�ndeste
binefacerile sale asupra tuturor celor care merita si nu vatama pe nimeni. Aceasta
este Calea Suprema a
Cerului care actioneaza �ntotdeauna fara lupta.
TREZIREA DE LA ANIMALITATE LA SPIRITUALITATE
OMUL ESTE DOMINAT DE DOUA DEFECTE
CARE �L �MPIEDICA SA SE G�NDEASCA LA DUMNEZEU:
EL �SI ASCUNDE MIILE DE GRESELI;
SI DEZVALUIE GRESELILE MINORE ALE CELORLALTI.
Aspiranti!
BHARAT a contribuit la linistea si prosperitatea �n lume din timpurile stravechi
prin aderarea sa la calea
spirituala. De atunci p�na �n zilele noastre mesajul: "Fie ca toti oamenii din lume
sa fie fericiti" a fost idealul
BHARAT. Multi oameni din diferite locuri, �n diferite epoci s-au cufundat �n ei
�nsisi experiment�nd
fericirea Spiritului.
Astazi, datorita influentei modernismului si a modernitatii, tinerii si tinerele
trateaza cu multa usurinta
termenul "spiritualitate". Exista un motiv pentru aceasta atitudine. De secole,
oamenii au transmis oral
afirmatiile spirituale, ca papagalii, fara sa le �nteleaga semnificatia, iar
aceasta a avut drept rezultat faptul ca
studentii de acum s�nt incapabili sa �nteleleaga adevaratul �nteles al
spiritualitatii.
Chiar si eruditii si oamenii spirituali eminenti au fost incapabili sa transmita
mesajul spiritual catre tinerii de
astazi �ntr-o maniera care sa fie accesibila lor si care sa le deschida inimile.
Impresia care este transmisa
tinerilor este ca spiritualitatea consta doar �n a face actiuni bune cum ar fi
realizarea BHAJANS-urilor
(c�ntece si dansuri rituale), oferirea lui PUJA (rugaciune), recitarea numelui lui
Dumnezeu, a merge �n
pelerinaje si a vizita temple. Principalul motiv pentru care se �nt�mpla astfel
este ca cei ce le propaga
�nteleg gresit mesajul profund al VEDELOR si VEDANGAS-urilor si nu sesizeaza
adevarurile de
substrat ascunse �n marile lucrari epice orientale si �n PURANE.
Dintre tinerii si tinerele de astazi nici unul nu �ntelege care este semnificatia
spiritualatii. Ei �si imagineaza
ca spiritualitatea �nseamna sa meditezi le Dumnezeu, sa faci baie �n ape sfintite
si sa vizitezi manastiri.
Aceasta nu reprezinta �ntelegerea corecta a spiritualitatii. Spiritualitatea
�nseamna distrugerea naturii
animale din om, fac�ndu-l sa-si realizeze constiinta sa divina. Spiritualitatea
�nseamna ca fiinta sa nu-si
dezvolte m�ndria egoista �n detrimentul potentialitatilor divine din ea, ci sa le
utilizeze pentru dob�ndirea
puterii spirituale. Spiritualitatea ne face sa recunoastem ca multiplele capacitati
ce se manifesta �n om
emana din Spirit si nu din minte. Ea �nseamna dezvoltarea credintei ca toate
puterile provin de la
Dumnezeu.
Spiritualitatea nu �nseamna a �nainta de la stadiul uman la cel Divin. Ea cauta sa
manifeste divinitatea �n om.
Spiritualitatea nu �nseamna sa trecem de la obisnuit la Divin.
Spiritualitatea �nseamna a-l face pe om sa-si manifeste Divinitatea �n el �nsusi.
Oamenii contemporani au impresia gresita ca spiritualitatea este legata de
calatoria facuta pornind de la
lumea obisnuita p�na la tar�mul cel mai �nalt si vice-versa. Datorita acestei
viziuni gresite, studentii actuali
s�nt �nt-o stare de confuzie cu privire la spiritualitate. Spiritualitatea apare
pentru ei fara �nteles.
Spiritualitatea �nseamna a �ntelege rolul spiritului �n viata curenta. Este un fel
de a trai. �ntreaga noastra
viata este legata de Spirit. Toate puterile omului provin din spirit. Este total
gresit sa g�ndim ca
Spiritualitatea este separata de viata noastra cotidiana si ca problemele noastre
zilnice nu au relatii cu
spiritualitatea. Dupa cum nu trebuie sa ne g�ndim ca spiritualitatea �nseamna a
duce o viata singuratica si �n
izolare. Adevarata spiritualitate afirma recunoasterea unitatii �ntregii umanitati,
venind sa demonstreze
adevarul spiritual ce sustine aceasta unitate divina.
�ntreaga noastra viata este legata de spiritual. Orice ar spune cineva, orice ar
face, orice ar g�ndi, toate
acestea s�nt �n legatura cu spiritul. Spiritualitatea este expresia �ndemnurilor
Spiritului Interior. Faptele
bune facute de instrumentele externe ale corpului nu pot fi considerate spirituale.
SF�RSITUL ANIMALITATII
Primul lucru pe care trebuie sa-l faca cineva este sa distruga natura animalica din
om. Fara eliminarea
naturii animalice, toate ritualurile si actele de caritate nu s�nt de nici un
folos. De ce folos ar fi cresterea
instinctelor animalice ale unui om, desi acesta face acte de caritate sau se
conformeaza imperativelor
religioase. Pe masura ce un om �mbatr�neste, dorintele sale de asemenea cresc, �n
loc sa se diminueze.
Realiz�nd ritualuri exterioare fara a supune natura animalica, oamenii nu fac dec�t
sa urmeze o cale
gresita. Oric�t de mult l-ar contempla un om pe Dumnezeu, el este o victima a
atasamentului (RAGA) si
urii (DWESHA). Aceste doua tendinte animalice trebuie suprimate �nca de la �nceput.
Oamenii participa la BHAJANS. Acesta este fara �ndoiala un act benefic, dar este
doar un element auxiliar
�n disciplina spirituala. Oamenii iau parte la BHAJANS, dar drept urmare, �si
schimba ei atitudinile? Nu.
Toate atributele animalice, cum ar fi sentimentele negative, ram�n, chiar daca ei
participa le BHAJANS.
Fara a scapa de asemenea atitudini a continua sa participam �n BHAJANS este lipsit
de valoare. Fara
eliminarea naturii animalice un c�ntaret �n BHAJANS continua sa fie un pacatos.
BHAJANS vor trebui sa
fie folosite ca un mijloc pentru depasirea naturii animalice. Partriciparea �n
BHAJANS si realizarea de
rugaciuni va trebui sa conduca la eliminarea atributelor animalice. Fara cucerirea
naturii animalice, toate
formele de ruga exterioara s�nt fara folos.
PRACTICA SI PRECEPTE
Oamenii vorbesc pe larg despre maretia scripturilor BHARATIYA si c�nta glorie
VEDELOR. Dar toate
scripturile s�nt menite sa promoveze practicile corecte si nu sa fie folosite doar
ca texte pentru a fi citite.
De ce folos ar fi simpla citire a acestor scripturi si un ritual de rutina, fara a
practica �nvataturile lor?
Cartile sacre ale diferitelor religii - fie ele VEDELE, Biblia sau Coranul -
intentioneaza sa promoveze
practica spirituala si nu trebuie folosite doar pentru citire ritualista. Chiar si
eruditi eminenti considera
aceste scripturi doar ca texte pentru PARAYANA (recitarea rituala). Datorita
ideilor gresite ale acestor
eruditi, tineretul contemporan nu a putut �ntelege adevarata importanta a
spiritualitatii.
Toata propaganda spirituala care este facuta �n zilele noastre este total departata
de practica, iar aceasta
are ca rezultat impactul redus pe care �l are spiritualitatea asupra tinerilor.
Tinerii nu au o viziune
completa a adevarurilor spirituale. Avem aici o ilustrare:
�n timpuri stravechi oamenii obisnuiau sa realizeze YAGAS si YAJNAS (sacrificii
religioase). Aceste
sacrificii erau realizate �n conformitate cu regulile prescrise �n scripturi. Dar
�n timp ce �ndeplineau
procedurile prescrise, putini �ntelegeau �ntelesul interior al acestor sacrificii.
Toata viata lor era pertecuta
fac�nd ceremonii exterioare. �n realizarea sacrificiilor ei obisnuiau sa ofere vaci
sau alte animale drept
sacrificiu (BALI) si propagau ideea ca aceste daruri s�nt �n conformitate cu
poruncile scripturilor. Aceasta
a fost o mare greseala. Ele erau practici lipsite de semnificatie.
OFERIREA ANIMALITATII NOASTRE LUI DUMNEZEU
Ce �nseamna PASUTWA (natura animalica) (c�nd este folosit cu referire la
sacrificiul de animale)?
PASUTWA (natura animalica) se refera la felul de viata al individului (JIVATATWA).
Felul de a trai �n
care iluzia cu privire la corp (DEHABHRANTI) este prevalent, este PASUTWA
(existenta animalica).
Ce este iluzia cu privire la corp? Ea este confundarea corpului cu Sinele. Acesta
este semnul naturii
animalice �n om. Adevarata semnificatie a "sacrificiului animal" este sacrificiul
naturii animalice din om.
Fiecare trebuie sa elimine egoismul si simtul lui "al meu" (AHAMKARA si MAMAKARA).
Fara a sacrifica
aceste tendinte animalice, sacrificiul de animale este ineficient pentru fiintele
umane.
Cuv�ntul "BALI" este folosit cu referire la sacrificiile �n YAGAS. Ce este "BALI"
care trebuie sa fie
oferita �n sacrificiu? Ea este oferirea atributelor negative si a g�ndurilor
negative ale fiintei ca un dar adus
Divinului. (Se poate pune �ntrebarea) cum poate cineva sa ofere lucruri rele lui
Dumnezeu? Numai
Dumnezeu poate accepta asemenea oferta, d�nd �n schimb lucruri bune. Nimeni
altcineva �n lume nu va
accepta raul, d�nd ceea ce este bun �n schimb. Acest schimb este posibil doar
pentru Dumnezeu. Un
exemplu pentru aceasta poate fi gasit �n viata obisnuita. Sa presupunem ca avem la
noi o bancnota
murdara si zdrenturoasa. Nimeni nu v-o va accepta. Dar atunci c�nd este dusa la
Banca Nationala care a
emis-o, ea va fi acceptata si veti primi o noua bancnota �n schimb. �n acelasi fel,
cine poate fi capabil sa
accepte g�ndurile rele ale cuiva, sentimentele perverse si intentiile malefice?
Doar cel atotputernic le
poate accepta. El este Banca spirituala care va accepta bancnotele murdare ale
mintii noastre si ne va da
�n schimb bancnote bune (�n forma g�ndurilor bune). Deci, darurile trebuie sa fie
facute doar celor care
sunt capabili sa le primeasca. Toate g�ndurile si sentimentele rele vor trebui
oferite lui Dumnezeu, astfel
ca sa putem primi prin gratia sa g�nduri si sentimente bune �n schimb. Astfel,
spiritualitatea �nseamna
transformarea vietii unui om �ntr-o viata ideala, oferind atributele sale negative
lui Dumnezeu si primind
de la acesta atribute pozitive �n schimb.
SEMNIFICATIA SACRIFICIULUI CALULUI
�n timpurile stravechi se obisnuia sa se realizeze "ASHVA MEDHA YAGA" (sacrificiul
calului). Ce
�nseamna sacrificiul calului? Prin "ASHVAM" (cal) se �ntelege ceea ce este fara
odihna. Calul nu poate
ram�ne linisit nici pentru un moment. �ntotdeauna va misca o parte sau alta a
corpului. Calul este un animal
care reprezinta mintea nestatornica. Cuv�ntul "MEDHA" �n "ASHVA MEDHA" �nseamna
literal minte.
Astfel, a realiza sacrificiul calului �nseamna �n realitate a oferi mintea
nelinistita lui Dumnezeu.
Calul nu este numai nelinistit, dar de asemenea alearga repede c�nd este calarit.
Tot astfel, mintea omului
este nu numai nelinistita, ci se si misca foarte repede. De aceea ARJUNA i se
pl�nge lui KRISHNA (�n
timpul dialogului din BHAGAVAD GITA) ca mintea este fara odihna, puternica,
�ncapat�nata si
periculoasa. O asemenea minte deosebit de nestatornica, care este comparabila cu un
cal, va trebui sa fie
daruita lui Dumnezeu drept oferta sacrificiala. Aceasta este �ntr-adevar adevarata
semnificatie ce se
ascunde �n spatele sacrificiului calului; dar �n zilele noastre toata lumea este
ghidata gresit doar de
�ntelesuri exterioare si nimeni nu se preocupa sa cunoasca semnificatia interioara.
Unii pot �ncerca sa
argumenteze ca �n timpurile stravechi erau sacrificate animale �n timpul lui
"YAJNAS" Si "YAGAS" (rituri
sacrificiale). Dar aceasta nu este corect. Doar c�tiva "PANDITS" si batr�ni eruditi
obisnuiau sa accepte
sacrificiul animal. Dar cei care au recunoscut semnificatia interna a acestui
ritual obisnuiau sa dea
importanta primordiala transformarii atributelor animalice din om, �n timp ce
realizau asemenea ceremonii
religioase.
ANIMAL CONTRA OM
A alerga catre placere si a fugi de durere este caracteristic animalitatii. Un
animal va alerga catre noi c�nd
�i vom arata iarba verde din m�na, dar va fugi de noi c�nd �i vom arata batul din
m�na. Astfel, atractia fata
de ceea ce pare a fi bun si repulsia fata de ceea ce apare ca fiind rau este natura
animalelor. Dar omul ar
trebui sa fie pregatit sa le �nfrunte pe am�ndoua cu egalitate deoarece �n aceasta
viata obisnuita aceste
perechi de elemente opuse merg �ntotdeauna �mpreuna. Nimeni nu poate separa durerea
de placere,
tristetea de bucurie sau pierderea de c�stig, deoarece ele sunt �n mod inexorabil
�ngemanate. Noi nu
putem gasi nicaieri placerea sau durerea separate una de cealalta. Fructul durerii
este placerea si vice-
versa. C�nd un fiu se naste, tatal sau sarbatoreste acest lucru ca pe un mare
eveniment, daruieste dulciuri
tuturor si danseaza plin de bucurie. Dar c�nd acel fiu moare el devine deprimat si
trist. Astfel, acelasi fiu
este cauza at�t de bucurie c�t si de �ntristare pentru tatal sau. Nasterea si
moartea sunt cauza primordiala a
bucuriei si durerii. Dar pentru cine sunt aceste nasteri si morti? Moartea este
pentru cel care este nascut si
nasterea este pentru cel care a murit. Acest corp este cauza primordiala a nasterii
si mortii c�t si a lui
AHAMKARA si MAMAKARA (sentimentele lui "eu" si "al meu"). Numai datorita faptului
ca tatal a vazut si
experimentat forma fiului sau, el este �ntristat c�nd aceasta forma a fiului sau
este luata de l�nga el. Exact
acelasi "tata" nu si-a pl�ns niciodata exact acelasi fiu �nainte ca acesta sa se fi
nascut �n acea forma.
NU-TI UITA SURSA
�n zilele noastre suntem fascinati numai de catre forma. Suntem fiinte chinuite de
aceasta forma tranzitorie
care nu este altceva dec�t o reflectie. Noi trebuie sa luam cunostinta nu de forma,
ci de sursa noastra
divina. ATMA (Sinele) este sursa noastra care mai este numita si "ADHYAATMA",
deoarece ea este
"ADI"+"ATMA", adica "ATMA" care este "ADI" (�nceputul sau sursa). Deci, trebuie sa
ne �ntoarcem la
sursa noastra. Numai atunci putem experimenta fericirea totala.
Daca aducem un peste si �l �inem �ntr-un vas de aur presarat cu toate din cele noua
pietre pretioase, el nu
se va simti deloc fericit. Din contra, el va lupta fara odihna sa se �ntoarca la
sursa sa, adica apa. Tot astfel,
noi ne-am �ndepartat de ATMA, sursa noastra. Fiind momiti de placerile lumesti ca
bogatie, aur,
autovehicule si alte proprietati, ne-am uitat adevarata noastra sursa. Daca cugetam
mai mult asupra acestui
lucru, pestele ne pare mai inteligent dec�t omul, deoarece acel peste nu si-a uitat
sursa, �n timp ce omul, �n
ciuda �ntregii sale educatii, inteligente, culturi si sofisticari, si-a uitat
sursa.
Corpurile noastre sunt precum niste vase. Orice schimbari ar suferi vasul, sursa
noastra nu se va schimba
niciodata. De exemplu, o farfurue de argint, un pahar de argint si o cutie de
argint - numele si formele
acestor trei articole sunt diferite.
Felurile �n care ele sunt folosite vor fi de asemenea diferite. Dar c�nd oricare
dintre aceste trei articole
este topit, ceea ce ram�ne este doar argintul. Cu alte cuvinte, �n ciuda
schimbarilor de nume si forma a
articolelor, nu exista nici o schimbare �n argintul care este substratul comun al
tuturor acestora. �n mod
similar, orice nume si forma ne-am asuma, substratul comun al tuturor acestor forme
va continua sa fie
acelasi ATMA care este fara schimbare. A-ti aminti �n permanenta de acest fapt este
ceea ce se numeste
"spiritualitate".
REDUCETI-VA DORINTELE
A ne sacrifica egoul este SATTWIC (pur si nobil) �n timp ce a sacrifica orice
animal este TAMASIC
(impur si nenobil). Acum avem nevoie sa intram �n viata SATTWICa si sa sublimam
natura noastra umana
�n natura Divina. Aceasta �ntr-adevar este scopul principal al calatoriei vietii
noastre. Multi oameni merg �n
pelerinaje si fac alte diferite activitati de rutina "bune", cum ar fi caritatea,
etc., dar toate acestea nu-l vor
scapa de griji p�na c�nd nu va renunta la AHAMKARA si MAMAKARA, adica la
sentimentul lui "eu" si
"al meu".
Un om bogat si-a str�ns tot bagajul necesar �n desaga si a �nceput un pelerinaj. El
a vizitat KASI
(BENARES), PRAYAGA, HARIDWAR, etc. Desi obosit de drumurile facute pe toata durata
zilei el nu
putea dormi �n timpul noptii. �n timpul zilei avea de obicei DARSHAN (viziuni
spirituale) de imagini
frumoase de zei si zeite si obisnuia sa se �mbaieze �n apele r�urilor sfinte. El
era fericit ca prin aceste
activitati "religioase" pacatele lui erau spalate. Totusi, c�nd a cautat motivul
pentru care nu adormea �n
timpul noptilor a descoperit ca erau o multime de plosnite �n asternutul sau. El a
trebuit sa elimine acele
plosnite. Numai atunci el a putut avea un somn odihnitor. �n acelasi fel, �n
asternutul nostru numit corp
exista multe plosnite, �n special dorintele nesf�rsite, de diferite feluri. At�ta
vreme c�t aceste dorinte
ram�n, fiinta nu poate scapa de suferinta, oriunde ar pleca. Deci fiinta ar trebui
sa-si reduca dorintele
proprii.
Studentii din zilele noastre sunt victimele diferitelor feluri de dorinte. Imediat
ce un elev intra la liceu el
se g�ndeste sa-si ia bacalaureatul si sa mearga mai departe pentru a urma studiile
universitare. Nu va
trebui �n nici un caz sa lasam loc unor asemenea dorinte fanteziste care vor
submina puterile noastre
mentale. �n timp ce ne aflam la liceu trebuie sa ne concentram cu tot sufletul la
studiile noastre. Nu trebuie
sa �ntretinem nici un fel de aspiratii nerealiste si imaginare. Ceea ce este �n mod
suprem important este
prezentul.
VIATA MEA ESTE MESAJUL MEU
Oric�nd sentimente nedorite, cum ar fi m�nia, ura, gelozia, etc., �si ridica
hidoasele lor capete �n noi,
trebuie sa le zdrobim cu fermitate. De exemplu, c�nd cineva va critica sau va
insulta, va enervati imediat.
Dar noi nu trebuie sa reactionam la asemenea lucruri dupa imboldul de moment.
Trebuie sa reflectam
rece astfel: "am eu �n mine defectele pe care el mi le-a aratat?
�n cazul �n care aceste defecte sunt �n mine, nu va fi o greseala din partea mea
sa-l critic si sa-l jignesc la
r�ndul meu? Presupun�nd ca nu exista deloc aceste defecte �n mine, atunci de ce m-
as enerva?". C�nd
veti reflecta �n felul acesta, m�nia va va parasi �ndata si veti deveni calm si
detasat.
Studenti, eu sunt un exemplu ideal �n aceasta privinta. De aceea spun: "Viata mea
este mesajul meu." Multi
ma vor critica �n timp ce multi altii ma vor adora. Dar eu nu sunt nici deprimat de
critica lor, nici exaltat de
adorarea lor. De ce? - Deoarece daca unii oameni vorbesc despre orice calitati care
sunt �n prezent �n
mine, nu am nevoie sa le acord atentie. Daca cineva �mi atribuie ceea ce de fapt nu
este �n mine nu este
nevoie sa ma �ngrijorez pentru aceasta. De exemplu, daca cineva �mi spune "BUTTA
THALA SAI
BABA" (adica SAI BABA cu o coroana de par ca un cos), va trebui sa accept remarca
sa deoarece eu am
asemenea par pe cap. Din contra, daca cineva �mi spune "BATTA THALA SAI BABA"
(adica SAI
BABA cel chel) de ce as accepta-o? Eu nu sunt chel. Asa ca daca defecte pe care nu
le am �mi sunt
reprosate direct, chiar �n prezenta mea, eu nu le accept si deci nu sunt perturbat
de ele. Aceasta este
adevarata "determinare", ce indica �ncrederea �n sine. Nu este bine pentru noi sa
fim exaltati sau afectati
de parerile celorlalti fara a avea �ncredere �n noi �nsine. Asa ca �n primul r�nd
si mai important pentru noi
va fi sa ne dezvoltam �ncrederea �n sine.
"SUNT UN OM; NU SUNT UN ANIMAL"
Studenti! Daca cineva va �ntreaba "Cine esti tu?" veti raspunde "Eu sunt un om."
Acesta nu este dec�t o
jumatate de adevar. Care este cealalta jumatate a adevarului? Ea este "Eu nu sunt
un animal". Astfel
�ntregul adevar este "Eu sunt un om, eu nu sunt un animal." C�nd vom recunoaste cea
de-a doua jumatate
a adevarului, ca nu suntem un animal, nu vom mai lasa loc �nclinatiilor animalice
din noi.
Daca �n aceasta epoca impresionabila vom stabili cu fermitate asemenea idei si
sentimente sacre �n inima
noastra, ne vom transforma �n fiinte ideale ale acestei lumi. Toate istoriile sunt
sacre - fie ca ele apartin
bharatismului, islamismului sau crestinismului. Doar �n adeptii lor vom gasi tot
felul de omisiuni. Ei sunt plini
de animalitate. De aceea apare ura �ntre religii. Totusi nu este nimic gresit �n
sine �n aceste religii. Toate
religiile au propavaduit numai lucruri bune. Oamenii ar trebui sa recunoasca acest
fapt si sa se conduca
pe ei �nsisi �n consecinta. Ce este gresit �n religii daca mintile noastre sunt
bune (g�ndesc binele)? Binele
si raul sunt numai creatii ale mintii noastre.
DE LA ANIMALITATE LA DIVINITATE
Noi nu trebuie sa fim amagiti de �ntelesurile exterioare si superficiale, uit�nd
astfel �ntelesurile interioare.
Aceasta este cheia spiritualitatii. Dificultatea de a ne controla mintea apare �n
special �n starea de veghe ca
si �n starea subtila de somn cu vise. Cum putem schimba o minte at �t de
nestatornica? Daca ne ferim de
animalitate �n timpul starii de veghe, atunci animalitatea nu va patrunde nici �n
visele noastre. Studenti!
(�ncarnari ale Iubirii!) �n primul r�nd �ncercati sa �ntelegeti corect semnificatia
spiritualitatii. Va trebui sa
transformati natura launtrica de la umana la divina. Va trebui sa va directionati
atentia catre Dumnezeu.
NANDI poate deveni EASWARA, doar pentru ca si-a �ndreptat atentia catre Dumnezeu.
�n mod similar,
HANUMAN, maimuta, si GARUDA, pasarea au devenit dragi Stap�nului Divin. Deci, daca
�ti elimini
PASUTHWA (animaliatea) vei deveni PASUPATHI (Stap�nul tuturor fiintelor.
CONTROLEAZA-TI M�NIA SI URA
Nu trebuie sa devenim o victima a sentimentelor de m�nie, ura, egoism sau m�ndrie
care pot rasari �n noi.
C�nd asemenea sentimente se nasc �n noi va trebui sa ram�nem �n tacere pentru
c�teva minute. Nu
trebuie sa ne lasam cuprinsi de m�nie, insult�ndu-i sau lovindu-i pe ceilalti asa
cum am simti �ntr-un prim
impuls. Cum putem pune aceasta �n practica? Imediat ce ne enervam va trebui sa
parasim acel loc si sa
plecam pentru a face o plimbare tacuta �n aer liber c�teva sute de metri. Apoi
m�nia va disparea. O metoda
mai usoara dec�t aceasta este sa stam �n fata unei oglinzi si sa ne uitam la
propria noastra fata m�niata.
Propria noastra fata ne va displace si ne vom uita la ea cu dezgust si aversiune.
Apoi �ncercam sa r�dem
din toata inima si m�nia ne va parasi. Daca consideram dificil sa facem chiar si
acest lucru, ne putem duce
�n baie pentru a deschide robinetul de apa. �n acompaniamentul sunetului creat de
apa curg�nd de la
robinet �ncepem sa c�ntam un c�ntec. Apoi m�nia noastra va disparea cu siguranta.
Sau altfel, sa bem un
pahar cu apa rece. �n mod analogic, trebuie sa cautam mijloace si metode de a ne
rec�stiga o stare de
pace si calm launtric. �n loc de a face aceasta, daca vom permite m�niei sa
creasca, nelinistea va creste de
asemenea odata cu m�nia, perturb�ndu-ne astfel pacea mintii. Niciodata nu va trebui
sa raspundem cu
cuvinte urIte pentru cuvinte ur�te, cu dinte pentru dinte.
VORBESTE PUTIN
Cu c�t vom vorbi mai putin, cu at�t mai mare va deveni puterea noastra mentala.
Odata cu cresterea
capacitatii noastre mentale va creste de asemenea puterea de discriminare. Drept
urmare, vom elimina
"discriminarea individuala" si vom dob�ndi "discriminarea fundamentala". Datorita
acesteia vom �ncepe sa
urmarim binele lumii �n general, si nu vom mai cauta doar bunastarea noastra.
CUNOASTEREA PRACTICA
Care este motivul pentru care studentii lui BHARAT ? Apuca pe cai gresite si devin
victimele nelinistii. Ei
nu fac nici un efort sa �nteleaga problemele �ntr-o perspectiva corecta si sa
actioneze �n conformitate cu
aceasta. Fiinta trebuie sa urmareasca sa �nteleaga totul corect si nu sa se repeada
orbeste �nainte �n toate
directiile. Numai atunci vom dob�ndi "cunoasterea practica", iar aceasta ne va
ghida pe calea spirituala
adevarata. Vom gasi indicatoare ici si colo de-a lungul drumului care ne vor indica
ce cale trebuie sa
apucam pentru a ajunge la un anumit loc. Urcusurile si cobor�surile pe cale pot fi
experimentate numai de
aceia care parcurg calea si nu de indicator. Astazi multe carti sunt precum niste
indicatoare. Totusi noi nu
trebuie sa ram�nem doar ca niste indicatoare, noi trebuie sa practicam si sa
dob�ndim experienta practica
necesara.
AMPLIFICATI-VA IUBIREA
Aspiranti! Puteti c�stiga toate lucrurile numai prin dragoste. Fara dragoste nu
putem obtine nimic.
Dragostea poate �nvinge chiar si cei mai puternici dusmani. Adevarata dragoste este
fara dorinta si
naturala. Este bazata pe o relatie de la Sine la Sine. Iata un mic exemplu de
asemenea dragoste: o mama
se plimba pe strada tin�ndu-si �n brate copilul. Daca se �nt�mpla sa trecem pe
l�nga ei, acel copil va z�mbi
vaz�ndu-ne, si �n mod natural noi vom z�mbi copilului. Cine este acel copil si cine
suntem noi? Desi nu a
existat niciodata vreo relatie �ntre el si noi, copilul este capabil sa ne faca sa
z�mbim. Ce fericire profunda
putem experimenta �n aceasta dragoste! Daca pl�ngem, trebuie sa pl�ngem singuri,
dar daca r�dem, si altii
de asemenea vor r�de. O astfel de dragoste si fericire ne va face sa devenim una cu
Dumnezeu. Deci, sa
ne amplificam iubirea si astfel vom experimenta fericirea dilatata.
****************************************************************
CAUZA SUFERINTEI ( Alt articol )
Care este exact cauza tuturor suferintelor? Aceasta este at�t atasamentul de corp,
care produce suferinta,
c�t si fata de precursorii sai imediati: atractie si ura. Acestea doua sunt
rezultatele intelectului care
considera anumite lucruri si conditii ca fiind benefice, iar alte lucruri si
conditii ca nefiind benefice.
Aceasta idee a beneficientei si malevolentei este o iluzie. Totusi noi continuam sa
fim atasati de obiecte
care sunt considerate benefice si �ncepem sa le ur�m pe celelalte. Dar, din cel mai
�nalt punct de vedere,
distinctia este fara semnificatie. Acestea nu sunt deloc doua. Cum poate fi atunci
bine si rau? A vedea
dualitatea acolo unde nu este dec�t unitate, aceasta este iluzie sau ignoranta.
Ignoranta care l-a �mpins pe
ARJUNA �n suferinta a fost de aceasta natura - a vedea multiplicitatea acolo nu
este dec�t Unicul.
Elemente esentiale referitoare la sarbatoarea spirituala Mahashivaratri
Mahashivaratri, marea noapte spirituala a lui Shiva, este traditional �nchinata �n
India lui Paramashiva
(SUPREMUL SHIVA). Adoratorii lui Shiva o considera �n unanimitate ca fiind cea mai
sf�nta noapte a
anului. Noaptea de Mahashivaratri este totdeauna noaptea cea de dinaintea zilei de
luna noua, �n
februarie-martie (este vorba de luna lunara PHALGUNA care se calculeaza potrivit
sistemului astrologic
indian). Yoghinii avansati considera aceasta ocazie exceptionala at�t ca fiind o
minunata posibilitate
spirituala c�t si ca fiind o mare sarbatoare. De aceea ei postesc atunci toata ziua
si vegheaza medit�nd
intens cu MANTRA-ele lui SHIVA (LAYA YOGA) toata noaptea. Cei initiati mediteaza
�ntr-un mod
simplu rostind ne�ntrerupt transfigurati numele lui Shiva, sau doar c�nta plini de
fervoare imnuri de slava
catre SHIVA, ori adora faimosul simbol Shiva Lingam si aspira cu dragoste si din
toata inima catre
Paramashiva, care �n realitate nu este altul dec�t DUMNEZEU TATAL. Vedele spun �n
aceasta directie:
�Domnul Dumnezeu, cel Atotputernic si Omniprezent salasluieste permanent - �N MARE
TAINA - �n
inima tuturor fiintelor. Plin de gratie, bunatate si iubire El ofera eliberarea
spirituala tuturor fiintelor
constiente care �si �ntorc cu dragoste fata catre El.� Hindusii considera ca este
foarte important sa traiesti
permanent �n apropierea unui templu si tocmai de aceea ei au construit at�t de
multe temple. Acesta este,
spun ei, un act demn de lauda, �n fata lui DUMNEZEU care aduce binecuv�ntarea at�t
�n aceasta viata c�t
si �n cele urmatoare. Viata religioasa a indienilor are ca centru principal fizic,
templul. Caci aici, �n "Casa
Domnului", noi ne �ngrijim cu totii, foarte usor, de relatia noastra cu DUMNEZEU
TATAL.
Deoarece nu vor sa fie departe de DUMNEZEU prea mult timp, indienii care sunt plini
de credinta �n El
merg la templu cel putin o data pe saptam�na si se straduiesc din rasputeri sa
participe la fiecare
sarbatoare spirituala importanta, atunci c�nd diferitele Shakti-uri (PUTERI
FEMININE
MANIFESTATOARE) ale lui Dumnezeu se manifesta plenar si foarte puternic �n anumite
perioade ale
anului. Adoratorii lui Shiva realizeaza zilnic puja - sau cu alte cuvinte adorarea
plina de fervoare a lui
Shiva - �n templu. Tocmai din aceasta cauza aproape toti adoratorii lui Shiva
viziteaza templele lui SHIVA
�n ziua cea mai sacra din �ntregul an, care este dedicata �n �ntregime sarbatoririi
lui Shiva - Mahashivaratri.
Ei se apropie mai ales atunci de templu plini de veneratie si umilinta, deoarece
acesta reprezinta efectiv
Casa lui Dumnezeu pentru fiecare dintre ei.
�n Vede se spune: �Fie ca Domnul DUMNEZEU sa fie astfel multumit prin c�ntecele
noastre de lauda.
�ntocmai ca un �ntelept printre oameni, fie ca aspirantul sa aduca plin de fervoare
ofranda cuvenita
fiintelor divine! Mare, coplesitor si plin de taine teribile este, o, Doamne
DUMNEZEULE, numele Tau.�
AUM NAMAH SHIVAYA.
Aceasta noapte misterioasa, cu totul deosebita din punct de vedere spiritual si
profund sacra, care este
noaptea de Mahashivaratri, va sosi �n cur�nd. Sa urmarim, stiind toate acestea, cu
totii ca aceasta noapte
extraordinara sa devina si pentru noi unul dintre cele mai importante evenimente
spirituale ale vietii
noastre. Sa ne amintim macar �n aceasta noapte �n mod constant ca telul nostru
esential �n aceasta viata este
realizarea ACUM si AICI a lui DUMNEZEU TATAL si plini de dragoste sa ne apropiem cu
inimile
�nflacarate de Shiva. Sa urcam fiind animati de o aspiratie gigantica pe culmea
muntelui sf�nt Kailasa - care
se afla permanent �n interiorul nostru la nivelul centrului coronar (Sahasrara) -
sa traim c�t mai profund si
plenar prezenta tainica a lui Shiva �n noi �nsine ca fiind propriul nostru Sine
Nemuritor - ATMAN - ce
patrunde ne�ncetat tot MACROCOSMOSUL. Sa ne pregatim �n prealabil c�t mai bine
pentru sosirea
acestei nopti de mare sarbatoare spirituala realiz�ndu-ne sadhana (antrenamentul
yoghin) �n mod perfect.
Sa ne amintim �n acea zi aproape permanent ca o viata care este traita �n
perfectiunea Adevarului Divin
extatic are astfel o forta colosala. Fiecare fiinta umana este un microcosmos care
reproduce �n miniatura
MACROCOSMOSUL. Sa ne purificam �nainte c�t mai profund �ntreaga fiinta si sa facem
�n acea noapte
din inima noastra un izvor curat de iubire divina, aspir�nd totodata sa traim �n
armonie deplina cu marea
familie spirituala din care facem parte �n cadrul acestei scoli de yoga. Sa ne
g�ndim c�t mai des la Shiva,
�ncep�nd chiar de acum, purific�ndu-ne astfel cu ajutorul lui DUMNEZEU mintea si
inima, pentru a
ascensiona c�t mai repede zilnic, spre piscul realizarii lui Dumnezeu care se afla
�n fiinta noastra
(SAHASRARA).
Una dintre cele mai sfinte nopti spirituale ale anului se apropie si daca vom fi
pregatiti cum se cuvine, ea
ne poate transforma profund si definitiv prin gratia cea tainica a lui SHIVA. Daca
vom fi pregatiti, vom
primi multe daruri spirituale �n cea mai �naltatoare si cea mai minunata sarbatoare
spirituala a anului. Avem
cu totii aceasta minunata posibilitate care nu asteapta dec�t sa se manifeste din
plin �n noi. Se afla deci �n
puterea noastra sa optam AICI si ACUM pentru aceasta MIRACULOASA posibilitate.
Asadar, sa aspiram
din toate puterile pentru ca pe fiecare dintre noi aceasta noapte sa ne apropie c�t
mai mult de Shiva,
Marele M�ntuitor Divin. �n fond, descoperirea plenara a lui DUMNEZEU nu este chiar
scopul venirii
noastre pe aceasta planeta? Putem sa facem din mintea noastra mai ales �n aceasta
noapte sf�nta, un altar
�nchinat lui Dumnezeu. Proced�nd astfel vom constata ca atunci toate celelalte
g�nduri devin �n mod
firesc nesemnificative.
�n noaptea de Shivaratri, sa pastram mental tacerea, care ne va ajuta sa realizam
Laya Yoga cu o mantra a
lui shiva ce ne va pune �n stare de rezonanta c�t mai profunda cu Shiva. Sa nu
uitam de asemeni ca
noaptea de Shivaratri �nseamna �n primul Bucurie Sublima, Divina. Viata spirituala
autentica este �nainte
de toate o viata plina de bucurie. Cu c�t iradiem �n jurul nostru mai multa bucurie
si fericire, cu at�t
dovedim ca ne aflam mai aproape de Sursa Suprema nesecata a Bucuriei si a
Fericirii.
Spre exemplu, la ashramul lui SWAMI SHIVANANDA din Rishikesh (INDIA), noaptea de
MAHASHIVARATRI se sarbatoreste dupa cum urmeaza:
1. Toti aspirantii postesc complet toata ziua.
2. Se realizeaza apoi o mare ceremonie spirituala colectiva la care participa toti
yoghinii din ASHRAM
care urmareste sa aduca pacea si bunastarea tuturor fiintelor umane.
3. Pe parcursul �ntregii zile aspirantii realizeaza aproape ne�ntrerupt Japa Yoga
cu formula mantra-ica
AUM NAMAH SHIVAYA si ei mediteaza periodic asupra lui Shiva.
4. Noaptea ei se aduna cu totii �n templu si rostesc la unison formula mantra-ica
AUM NAMAH SHIVAYA
p�na dimineata.
5. Shiva Lingam-ul, ca simbol tainic al lui SHIVA, este adorat cu o mare devotiune
�ntreaga noapte, din 3 �n
3 ore, c�te 45 de minute la unison.
6. Aspirantilor care sunt pregatiti le este acordata �n aceasta zi, de catre
Maestrul spiritual, initierea care
este numita Sannyas Diksha - sau cu alte cuvinte li se ofera titlul de Sannyasin.
Oferim acum doua exemple de meditatie interioara, zilnica, care sunt realizate �n
mod traditional pentru
adorarea lui Shiva:
1) "Venerez plin de iubire nestemata cea sublima a Sinelui meu Divin Etern ATMAN.
�l ador cu fervoare
pe Shiva cel care se afla mereu �n Lotusul Inimii mele. �l �mbaiez astfel �n apa
preacurata a mintii mele
purificate, apa pura care este luata din r�ul cel nesecat al credintei si al
devotiunii. �l ador pe SHIVA
ACUM cu florile �nmiresmate ale starii de Samadhi (EXTAZ DIVIN). Realizez plin de
aspiratie toate
acestea pentru a ma elibera pentru totdeauna de egoism, ignoranta si de suferinta."
2) "O! Shiva, Tu esti �n realitate mereu prezent �n mine �n Sinele meu nemuritor
(ATMAN). Mintea mea
coplesita de iubire pentru tine este Parvati, adorata Ta SHAKTI (ENERGIE FEMININA
MANIFES-
TATOARE). Energiile mele PRANA-ice sunt slujitorii Tai. Trupul meu este Casa Ta.
Actiunile mele �n
aceasta lume ale caror fructe �ti sunt neconditionat daruite Tie sunt tot at�tea
acte de adorare a Ta. Somnul
meu este Samadhi (EXTAZ DIVIN). Mersul meu se realizeaza doar �n jurul Tau.
Vorbirea mea divin
inspirata este o rugaciune adresata Tie. Acum si aici, eu �ti ofer Tie, plin de
dragoste si umilinta, tot ceea
ce am fost si sunt."
Cunosc�nd toate acestea merita sa urmarim sa fim c�t mai fericiti �n noaptea de
Mahashivaratri. Mai ales
atunci, trebuie sa aspiram, sa traim fericirea divina �n preaplinul �nflacarat al
inimii si este necesar sa-L
simtim si sa-L vedem pe Dumnezeu fiind prezent pretutindeni. Sa uitam deci complet
�n aceasta noapte
toate grijile care sunt inerente vietii, precum si toate suferintele trecute sau
prezente. Daca vom posti,
aceasta ne va ajuta foarte mult sa simtim extazul comuniunii tainice cu SHIVA cel
omniprezent. �n acea
noapte sa ne g�ndim aproape permanent la Shiva cel tainic si numai la Shiva. �n
aceasta noapte celui sau
celei care va cere, SHIVA �i va da. Fie ca gratia suprema a lui Shiva sa ne umple
pentru totdeauna
�ntreaga fiinta �n aceasta noapte.
CELE 10 LUCRURI CARE TREBUIE SA FIE PRACTICATE
1. Aspirantul trebuie sa realizeze cu adevarat cunoasterea practica directa a Caii
yoghine si nu sa se
limiteze, precum majoritatea oamenilor, la cunoasterea ei teoretica.
2. Cel care-si paraseste propria tara are o anumita atitudine launtrica atunci c�nd
se duce sa traiasca
printre straini. Tot astfel aspirantul trebuie sa realizeze cu adevarat cunoasterea
practica si directa a
detasarii.(Aceasta implica detasarea pe c�t posibil completa, dar si valorizarea
corecta, fara excese,
�nsotita de non-atasamentul fata de toate posesiunile lumesti, de camin, de
familie, de tirania relatiilor si
obiceiurilor sociale care modifica aproape inevitabil viata oamenilor �ntr-o
agitatie cel mai adesea lipsita de
valoare, dupa cum afirma cu at�ta �ntelepciune Milarepa: "Toate scopurile terestre
faptuite fara detasare si
fara credinta �n Dumnezeu nu au p�na la urma dec�t un unic sf�rsit posibil:
suferinta, dezamagirea.
Posesiunile materiale (averea) sf�rsesc �n final prin a fi risipite, cladirile
sf�rsesc prin a fi dar�mate,
�nt�lnirile se �ncheie cu despartiri, iar nasterile se termina inevitabil cu
moartea". Marii �ntelepti din toate
timpurile au traversat gradina existentei umane. �n multe cazuri ei au cules si au
gustat din plin feluritele
fructe ademenitoare ale Arborelui Vietii crescut chiar �n centrul acestei gradini,
dar au sf�rsit prin a atinge
deziluzia totala fata de lumea noastra. Tocmai aceasta dezamagire �nsa a nascut �n
ei aspiratia si forta de a
realiza cu ajutorul Creatiei Ceresti, Suprema Viziune Divina, singura care �i poate
darui omului fericirea
beatifica nepieritoare, at�t �n timpul vietii, c�t si �n ceasul mortii. �n
"Ecleziast", �nteleptul care a fost chiar
rege al Israelului spune acelasi lucru �ntr-un limbaj foarte asemanator cu cel al
lui Milarepa: " Am vazut si
am trait aproape tot ce se face sub soare; si iata, ca mi-am dat la sf�rsit seama
ca totul este numai
desertaciune si v�nare de v�nt"(Ecl. 1.14))
3. Dupa ce si-a ales maestrul spiritual (GURU), si a fost acceptat de catre acesta,
aspirantul trebuie sa
renunte �n totalitate la ego-ul sau si sa urmeze cu multa constiinciozitate si
perseverenta �nvatatura tainica
ce �i este oferita �n aceasta relatie.
4. Dupa ce a dob�ndit disciplina mentala, ascult�nd atent, practic�nd perseverent
si medit�nd profund
asupra �nvataturilor secrete ale maestrului sau (GURU) aspirantul nu trebuie sa se
lase prada tentatiei de
a-si etala altora perfectiunea atinsa, ci sa se dedice mai departe cautarii rodnice
a Adevarului Ultim.
5. C�nd aceasta cunoastere spirituala �ncepe sa apara la momentul oportun, nu
trebuie niciodata sa fie
neglijata din lene, ci, mai mult dec�t p�na atunci, trebuie cultivata cu o
vigilenta constanta.
6. Dupa ce yoghinul a experimentat �n mod direct, pentru prima data, starea de
iluminare spirituala, el
trebuie sa se straduiasca sa o atinga din nou si sa o aprofundeze mereu si mereu �n
singuratate, renunt�nd
aproape complet la activitatile lumesti de r�nd (daca acestea �i distrag atentia de
la o asemenea preocupare
esential spirituala).
7. Dupa ce a realizat cu adevarat cunoasterea practica profunda a celor spirituale
yoghinul nu trebuie sa
mai permita aparitia nici unei dizarmonii �n interiorul corpului fizic sau al
mintii sale. El trebuie sa
realizeze de atunci �nainte si sa respecte cu tenacitate cele trei legaminte
esentiale: al saraciei (detasarea
de acumularile materiale �n favoarea celor spirituale), al castitatii - care
implica fie ABSTINENTA
ACTIVA, fie CONTINENTA SEXUALA PERFECTA - si al daruirii �ntregii sale existente
NUMAI lui
DUMNEZEU.
8. Odata decis sa atinga telul spiritual cel mai �nalt (�NDUMNEZEIREA), yoghinul
trebuie sa renunte
neconditionat la orice forma de egoism si trebuie sa se consacre slujirii lui
DUMNEZEU pe pam�nt si
ajutorarii pline de dragoste a �ntregii umanitati.
9. Odata intrat pe Calea spirituala care implica utilizarea tainica a MANTRA-elor
(este vorba de
abordarea sistemului LAYA YOGA) yoghinul nu mai trebuie sa permita corpului,
vorbirii sau g�ndurilor
sale sa ram�na impure si nesfintite, caci abia �ncep�nd din aceasta faza el poate
sa practice cu succes
focalizarea mentala si meditatia profunda asupra anumitor MANDALA-e, �n special
asupra triplei
MANDALA. (O MANDALA este o diagrama geometrica de punere �n stare de REZONANTA
simbolica,
mai complexa dec�t o yantra, este colorata si alcatuita dintr-un numar ceva mai
mare de elemente asupra
carora trebuie sa se mediteze. Cu ajutorul unei MANDALA se realizeaza comuniunea
inefabila psiho-
mentala si punerea la unison cu anumite aspecte tainice binefacatoare din
MACROCOSMOS sau cu
unele Puteri cosmice. O MANDALA invoca, atunci c�nd privirea este focalizata mental
asupra ei, acele
forte spirituale - personificate adesea ca zeitati - care guverneaza anumite
functii �n fiinta umana si se
manifesta sub forma corpului, vorbirii si a g�ndului. Practica spirituala
perseverenta care realizata cu
ajutorul anumitor MANDALA-e este intim legata de o anumita forma de YOGA numita
KUNDALINI
YOGA.)
10. �n timpul tineretii sale, yoghinul �ncepator trebuie sa-i frecventeze foarte
rar sau chiar deloc pe cei
care nu-l pot ajuta spiritual. �n schimb, el trebuie sa se dedice plin de aspiratie
si perseverenta, cunoasterii
experimentale, directe, �n care este initiat si ghidat de catre maestrul sau
spiritual.
Acestea sunt cele 10 lucruri care trebuie sa fie practicate.
Cele 10 lucruri care nu �nseala
1. Nu se �nseala niciodata acela care s-a eliberat de toate atasamentele fata de
orice obiect si care, fiind
admis ca BHIKSHU (adept al Caii Renuntarii deline la lume) al Ordinului Sf�nt, �si
paraseste casa si, traind
�n starea celui fara de camin, devine un yoghin ratacitor.
2. Nu te �nseli niciodata atunci c�nd �ti venerezi maestrul spiritual.
3. Nu te �nseli niciodata atunci c�nd studiezi cu atentie �nvatatura autentica a
sistemului YOGA; atunci c�nd
asculti comentarii asupra ei, c�nd reflectezi si meditezi asura esentei
�nvataturilor sale.
4. Nu te �nseli niciodata atunci c�nd �ntretii aspiratii sublime divine si c�nd
comportamentul tau este plin de
modestie.
5. Nu te �nseli niciodata atunci c�nd ai o viziune liberala (din punct de vedere
spiritual), dar cu toate
acestea �ti respecti cu stricete legamintele spirituale (TAPAS-urile).
6. Nu te �nseli niciodata daca ai o mare inteligenta, dar nici un pic de orgoliu.
7. Nu te �nseli niciodata daca te �mbogatesti cu c�t mai multe cunostinte
spirituale si daca meditezi profund
si constant asupra lor.
8. Nu te �nseli niciodata daca reusesti sa combini �n mod armonios instruirea
spirituala profunda cu
cunoasterea directa a realitatii spirituale si cu absenta orgoliului.
9. Nu te �nseli niciodata daca cu adevarat esti �n stare sa-ti petreci �ntreaga
viata �n singuratate.
10. Nu te �nseli niciodata daca te dedici fara egoism actiunilor caritabile
urmarind sa faci c�t mai mult bine
celorlalti prin intermediul metodelor �ntelepte ale sistemului YOGA.
Acestea sunt cele 10 lucruri care niciodata nu ne fac sa ne ratacim.
CELE 10 ASEMANARI CARE POT SA NE �NSELE
1. Dorinta poate fi considerata �n mod gresit drept �ncrederea ferma pe care ti-o
da credinta.
2. Atasamentul poate fi considerat �n mod gresit drept bunavointa si compasiune.
3. �ncetarea procesului g�ndirii, care apare uneori, poate fi considerata �n mod
gresit drept calmul
profund al spiritului infinit, care este adevaratul tel.
4. Perceptiile simturilor (sau anumite fenomene naturale) pot fi considerate �n mod
gresit drept revelatii
ale Realitatii Divine.
5. O simpla viziune de ansamblu a Realitatii Divine poate fi considerata �n mod
gresit drept o completa
realizare spirituala.
6. Cei care vorbesc frumos despre Adevarurile Spirituale, desi �n realitate nu prea
le practica, pot fi
considerati �n mod gresit niste veritabili evlaviosi (sau chiar niste maestri).
7. Sclavii propriilor pasiuni �nrobitoare pot fi considerati �n mod gresit niste
maestri yoghini care s-au
eliberat ei �nsisi de orice lege conventionala.
8. Actiunile sav�rsite �ntr-un scop personal pot fi considerate �n mod gresit drept
actiuni altruiste.
9. Metodele care evidentiaza fatarnicia pot fi uneori considerate �n mod gresit
drept prudenta.
10. Sarlatanii pot fi uneori considerati �n mod gresit drept niste �ntelepti.
Acestea sunt cele 10 asemanari care pot sa ne �nsele.
Introducere
KARMA-YOGA, deoarece trebuie sa fie prezentata la �nceput sub denumirea sa
originala, este una
dintre cele patru mari ramuri YOGA asa-zis Clasice ale Orientului. Cu toate ca
multi cercetatori ai g�ndirii
hinduse o considera, uneori, ca fiind mai putin veche dec�t JNANA-YOGA si RAJA
YOGA, ea
reprezinta totusi un punct de plecare si o parte esentiala a �nvataturilor cuprinse
�n BHAGAVAD-GITA,
acest aspect conferindu-i o garantie suficienta de autenticitate.
Ca de altfel toate celelalte forme de YOGA, si KARMA-YOGA la r�ndul sau, are drept
scop esential si
final, daca nu unic, usurarea si accelerarea evolutiei spirituale a celui care o
practica cu consecventa. Ea
se diferentiaza �nsa de celelalte forme de YOGA �n sensul ca �nca de la �nceput
poate fi practicata mai
mereu, toata ziua, fiind aplicabila �n toate activitatile specifice omului, �n timp
ce BHAKTI-YOGA, la
imensa majoritate a indivizilor nu poate fi abordata dec�t la un stadiu foarte
avansat de practica, iar
JNANA-YOGA si RAJA-YOGA (�mpreuna cu varianta sa de baza, HATHA-YOGA) nu pot fi
practicate
dec�t �ntr-o anumita perioada a zilei, un anumit interval de timp. Din aceasta
cauza putem vedea �n
KARMA-YOGA, pe drept cuv�nt, o forma instantanee de YOGA a vietii de zi cu zi.
Traditia ne pune la dispozitie, cu privire la KARMA-YOGA, diferite definitii.
Totusi, cea mai curenta si, �n
acelasi timp, si una dintre cele mai bune definiri, cu toate ca aceasta este
departe de a fi completa, este:
YOGA FUZIUNII CIT MAI PROFUNDE SI DEPLINE CU DIVINUL PRIN ORICE ACTIUNE
DEZINTERESATA KARMA-YOGA porneste, �n demersul sau, de la constatarea ca �n fiecare
clipa a
existentei noastre cotidiene, chiar si atunci c�nd ne simtim constr�nsi sa facem un
anumit lucru sau altul, noi
ram�nem totusi liberi sa alegem si avem �ntreaga responsabilitate a optiunilor
noastre.
Recurgerea la orice disciplina spirituala (YOGA sau oricare alte cai spirituale)
implica admiterea faptului
ca omul dispune de un anumit liber arbitru, at�t �n orientarea pe care o va da
vietii sale c�t si �n alegerea
mijloacelor pe care le va folosi.
Intrebarea esentiala la care KARMA-YOGA ne ajuta sa raspundem este urmatoarea: Cum
si �n functie de
ce motive trebuie sa alegem �ntre doua sau mai multe posibilitati care ni se ofera
la un moment dat? De
fapt, oric�t de neasteptata ar parea pentru occidentali, practica consecventa a
sistemului KARMA-YOGA
ne confera o mai mare libertate.
Numerosi �ntelepti contemporani, de la SRI RAMAKRISHNA p�na la SRI AUROBINDO, au
subliniat ca,
KARMA-YOGA este foarte bine adaptata epocii noastre fiind, �ntr-o masura chiar mai
mare, potrivita
oricarei fiinte umane dec�t BHAKTI-YOGA care nu se potriveste dec�t persoanelor cu
�nclinatii accentuat
religioase (acestea fiind astazi din ce �n ce mai putine). KARMA-YOGA se potriveste
tuturor fiintelor
umane mult mai bine dec�t RAJA-YOGA care necesita un efort intelectual ce depaseste
facultatile mintale
obisnuite. KARMA-YOGA este, de asemenea, mult mai usor accesibila dec�t JNANA-YOGA
care
necesita o putere considerabila de concentrare si interiorizare, toate aceste
calitati �nt�lnindu-se din ce �n
ce mai rar la omul modern. La toate cele aratate putem sa mai adaugam ca ea se
potriveste, c�t se poate de
bine, occidentalilor �ntotdeauna nerabdatori sa actioneze si mai mereu sceptici
asupra valorii orientarilor,
majoritatii disciplinelor spirituale care te �ndeparteaza de viata practica �ntr-o
lume at�t de materialista. De
altfel, trebuie subliniat ca aceasta forma de YOGA nu exclude �n nici un fel
practica simultana a uneia sau
a mai multora din celelalte forme de YOGA, practica acesteia neput�nd face dec�t sa
le creasca eficacitatea
altor forme de YOGA, aceasta asociere nefiind niciodata obligatorie, deoarece,
atunci c�nd este practicata
singura, KARMA-YOGA este suficienta prin sine �nsasi.
KARMA-YOGA mai are un mare avantaj pe care celelalte forme de YOGA nu �l au. In
timp ce BHAKTI-
YOGA, RAJA-YOGA, TANTRA-YOGA, HATHA-YOGA si chiar JNANA-YOGA practicate gresit,
dincolo de anumite exercitii preliminare, prezinta grave pericole fizice, psihice
si mentale daca s�nt
practicate fara supraveghere si �ndrumarea atenta si constanta a unui maestru
competent, practic, din
punct de vedere psihic si spiritual, KARMA-YOGA nu comporta niciodata vreun pericol
pentru cel care
o practica, chiar baz�ndu-se doar pe unele �nvataturi scrise.
SWAMI VIVEKANANDA scrie: "Exista, pe calea lui BHAKTI-YOGA, mari pericole, ca de
exemplu:
sufletul receptiv ajunge sa aprecieze unele emotii pasagere drept adevarate
revelari ale divinului si
considera banale aspiratii pasagere, drept adevarate aspiratii spirituale" (YOGA
practica).
Referitor la RAJA-YOGA, tot VIVEKANANDA scrie, subliniind �n prefata cartii sale,
cu privire la aceasta
forma de YOGA: "In afara de foarte putine exceptii, nu putem totusi sa �nvatam
RAJA-YOGA fara
pericole, dec�t sub directa �ndrumare a unui maestru."
SRI RAMAKRISHNA scrie: "JNANA yoghinul spune: "EU SINT EL" dar, at�ta timp c�t noi
confundam
SINELE nemuritor cu corpul nostru acest egotism este nefast. El nu ne ajuta deloc
sa progresam ci,
dimpotriva, ne conduce spre ruina" (Invataturile lui RAMAKRISHNA).
SWAMI BRAHMANANDA, care �ncuraja pe discipolii sai deja launtric purificati, sa
practice anumite
ASANAS si unele tehnici de PRANAYAMA, le spunea mai t�rziu: "C�t despre practicile
HATHA-YOGA,
evitati-le daca nu vreti sa suportati consecinte penibile. HATHA-YOGA este o cale
foarte periculoasa
atunci c�nd este practicata �n necunoastere de cauza, fara �ndrumarea unui maestru
competent"
(Disciplinele spirituale).
Mai adaugam ca si �n cazul unui stadiu avansat, KARMA-YOGA nu necesita �n sine,
pentru a fi practicata,
ajutorul nici unei discipline fizice si nici a vreunui regim alimentar special desi
este evident ca, KARMA
yoghinul trebuie sa faca tot posibilul pentru a ram�ne sanatos. In final, mai putem
adauga ca, sistemul
KARMA-YOGA nu este aproape deloc legat de nici o conceptie metafizica sau
religioasa.
Inceput text
TELUL PRINCIPAL IN KARMA-YOGA
SWAMI VIVEKANANDA descrie astfel idealul urmarit �n KARMA-YOGA: "Omul ideal este
acela care
�n mijlocul celei mai profunde taceri si a celei mai mari singuratati gaseste
activitatea cea mai intensa, tot el
reusind ca �n mijlocul activitatii celei mai intense sa gaseasca linistea si
singuratatea desertului." Tot
VIVEKANANDA considera util sa sublinieze ca: "KARMA-yoghinul nu are nevoie sa
creada �n nici o
doctrina, oricare ar fi ea. El poate nici sa nu creada �n Dumnezeu, poate nici sa
nu se �ntrebe ce este de
fapt sufletul sau si poate nici sa nu fie tentat de nici o speculatie de ordin
metafizic" (YOGA practica).
Cu toate acestea, deoarece marii maestri ai Orientului ale caror �nvataturi ne-au
parvenit, s�nt toti profund
religiosi, nu este surprinzator faptul ca ei interpreteaza KARMA-YOGA din aceasta
perspectiva. Astfel,
SRI RAMAKRISHNA spunea: "KARMA-YOGA este comuniunea spontana cu Dumnezeu prin
actiune",
interpret�nd-o at�t �n sistemul BHAKTI-YOGA (revelarea Supremului Divin prin
iubire) c�t si �n sensul
sistemului JNANA-YOGA (urmarirea constientizarii Absolutului Divin). El precizeaza:
"Telul esential �n
KARMA-YOGA este acelasi ca si �n cazul celorlalte forme de YOGA: realizarea
Supremului Etern sau a
Divinului impersonal."
La fel, SRI AUROBINDO scrie: "Activitatea detasata, cel mai adesea, nu este dec�t
instrumentul necesar
pentru inefabila unire cu Stap�nul Creatiei." "A realiza activitatile �ntr-o intima
fuziune si �ntr-o comuniune
profunda cu divinul din noi, �n armonie profunda cu universalul din jurul nostru si
cu transcendentul de
dincolo de noi, a nu ne lasa limitati de mentalul uman, adesea �nchistat si
separator, a nu fi sclavul
imperativelor sale ignorante sau aberante si a sugestiilor sale �nguste, aceasta
este KARMA-YOGA"
(YOGA integrala practica).
Inceput text
EFICACITATEA SISTEMULUI KARMA-YOGA
Oricare ar fi modul prin care ne reprezentam telul spiritual, acesta va fi atins
printr-o forma sau alta de
YOGA; oricare ar fi forma pe care o �mbraca comuniunea cu Divinul, atingerea
planului de constiinta a
Absolutului, priza constiintei asupra Adevarului Ultim sau chiar o mai mare
libertate �n viata, toate aceste
teluri pe care hindusul le indica prin termenul fundamental de "Eliberare"
(MOKSHA), KARMA YOGA,
la r�ndul sau, conduce la aceleasi realizari la fel de bine ca oricare alta forma
de YOGA si, deseori, chiar
foarte usor. Referitor la aceasta forma de YOGA, SWAMI SIVANANDA spune: "Multi cred
ca, KARMA
YOGA este un tip inferior de YOGA. Aceasta este o mare eroare."
RABINDRANATH TAGORE a scris despre KARMA-YOGA: "Multi dintre compatriotii nostri
�si
imagineaza �n mod gresit, ca actiunea este contrara libertatii." sau: "Nu vom
obtine niciodata vreun
rezultat considerabil daca vom urmari sa atingem infinitul doar �n afara domeniului
actiunii." El mai adauga:
"Daca declaram ca dorim sa-l realizam pe Brahman (Supremul Divin) numai prin
introspectie las�ndu-L, �n
restul timpului, �n afara activitatii noastre exterioare, sustin�nd ca vrem sa
beneficiem de prezenta Sa doar
prin iubirea din inima noastra, fara a-L mai adora altfel, prin alte modalitati
exterioare, sau daca
consideram ca numai contrariul este adevarat, ne �ngreunam activitatea �n lungul
nostru drum spre
Adevar si ne vom �ndrepta probabil spre un esec lamentabil" (SADHANA).
SRI RAMAKRISHNA spunea: "Daca este realizata fara atasament, actiunea sau
activitatea devine o cale
usoara de atingere a scopului real al vietii, care este Dumnezeu."
SWAMI VIVEKANANDA spunea: "Prin simpla activitate detasata, omul poate ajunge lesne
acolo unde
BUDDHA a ajuns numai prin meditatie iar IISUS HRISTOS prin dragoste si rugaciune"
(YOGA
practica). Chiar daca aceasta formulare poate sa-i socheze pe unii crestini, ea
arata totusi ca, pentru
SWAMI VIVEKANANDA, KARMA-YOGA este la fel de eficienta ca si RAJA-YOGA sau BHAKTI-
YOGA practicate la cea mai �nalta treapta.
MA ANANDA MOYI afirma ca: "Acela care practica KARMA-YOGA �l va realiza destul de
repede pe
BRAHMAN (Supremul) ca fiind Constiinta Absoluta si va primi de asemenea gratia
Mamei Divine"
(Invataturile lui MA ANANDA MOYI).
Pentru cel care studiaza cu atentie spiritualitatea hindusa, apare evident ca
acestea s�nt teluri obiective
care se propun spre realizare at�t �n JNANA-YOGA c�t si �n BHAKTI-YOGA.
SWAMI RAMADAS, care a atins eliberarea numai pe calea lui BHAKTI YOGA, constata
ulterior ca:
"Fara sa ne �ncetam deloc activitatea, action�nd �nsa complet detasat, putem sa
atingem cu usurinta starea
suprema de beatitudine si eliberare" (Scrisori).
SWAMI BRAHMANANDA, "fiul spiritual" al lui SRI RAMAKRISHNA, spunea discipolilor
sai: "Putem sa
atingem Cunoasterea Suprema chiar si numai prin angrenarea perseverenta �n felurite
activitati
consacrate Divinului" (Discipline monahice).
Marele �ntelept RAMANA MAHARISHI, intransigentul JNANA yoghin, spune: "Actiunea
fara dorinta,
c�t mai detasata de fructele ei, este net superioara Cunoasterii �mbinate cu
practica" (Invataturile lui
RAMANA MAHARISHI). Tot el constata cu simplitate ca: "Starea �n care realizarea
actiunii este detasata
de dorinte este calea ce conduce cu usurinta la Eliberare."
Din cele aratate p�na aici rezulta ca daca este realizata �n spiritul specific
KARMA-YOGA, orice actiune,
oric�t de insignifianta ar fi, ne poate ajuta sa facem cu usurinta un pas �nainte
pe calea Eliberarii.
Inceput text
TEHNICA PROPRIU-ZISA IN KARMA-YOGA
Liniile directoare ale teoriei si practicii sistemului KARMA-YOGA s�nt c�t se poate
de clar precizate de
KRISHNA �n BHAGAVAD-GITA, singura remarca fiind ca ele nu s�nt prezentate �n
ordinea care ar
conveni cel mai bine occidentalilor. Se pot rezuma �n felul urmator �nvataturile
pline de �ntelepciune ale
marelui model divin KRISHNA:
1) Este imposibil omului sa stea macar o clipa fara ca totusi sa nu actioneze;
2) Omul nu trebuie sa-si propuna ca tel inactiunea sau evitarea actiunii;
3) Anumite actiuni au un caracter obligatoriu si, prin urmare, nu ne putem sustrage
lor;
4) Nu trebuie sa-ti doresti fructele sau �nsusirea consecintelor actiunii
realizate;
5) Nu trebuie sa ai niciodata atasament fata de actiune;
6) Nu trebuie sa te consideri niciodata ca fiind autorul actiunii;
7) Actiunea astfel �ndeplinita, indiferent de natura ei, nu �l �nlantuie niciodata
pe realizatorul ei;
8) In esenta, putem spune despre KARMA-YOGA ca este "abilitatea divina �n fapte"
sau, altfel spus,
�ntelepciunea si detasarea �n actiuni.
In aceasta ordine vom analiza elementele sistemului KARMA-YOGA:
1) OMUL NU POATE SA STEA MACAR O CLIPA FARA CA TOTUSI SA NU ACTIONEZE
Prima afirmatie, "omul nu poate sta fara sa nu actioneze", are evident un caracter
exclusiv teoretic av�nd
drept scop pregatirea pentru a doua afirmatie, "inactiunea nu trebuie sa fie
telul", care este de natura
practica si, de altfel, asa cum vom vedea mai departe, se adreseaza mai mult
orientalilor dec�t
occidentalilor. Sa trecem acum sa examinam mai de aproape aceste aspecte. In
BHAGAVAD-GITA,
KRISHNA revine asupra ei, �n trei etape: "Nimeni nu poate ram�ne macar o clipa fara
sa nu actioneze.
Totul este �n mod inevitabil constr�ns catre actiune." "Chiar si viata ta fizica,
�i spune KRISHNA lui
ARJUNA, nu se poate mentine fara o constanta actiune." Si, �n sf�rsit: "Nici o
fiinta �ncarnata nu poate sa
renunte, �n totalitate, la actiune. Actiunea este inevitabila."
In alte capitole din MAHABHARATA, KRISHNA citeaza, �n mod aprobativ, pe un brahman
care �i spune
sotiei sale: "In aceasta lume este imposibil sa nu actionezi, fie chiar si o
singura clipa" (ASHVAMEDHI
KA). Acest adevar este recunoscut si de alti �ntelepti care au trait �n diferite
epoci. Chiar si �n zilele
noastre, marii �ntelepti au simtit necesitatea de a reafirma acest adevar. Astfel,
SRI RAMAKRISHNA
spunea: "Nimeni nu poate evita actiunea. Faptul de a spune "Eu s�nt" sau "Eu
g�ndesc" implica deja
actiunea. Nu va puteti sustrage deloc actiunii; actiunea este o lege a naturii."
SWAMI VIVEKANANDA,
la r�ndul sau, afirma: "Nu putem sa traim nici macar o singura clipa fara sa
actionam." La r�ndul sau,
SWAMI BRAHMANANDA ajunge la aceeasi concluzie: "Fara actiune, chiar existenta
noastra ar fi
imposibila." SWAMI RAMADAS a scris: "A actiona este �nsasi expresia fundamentala a
naturii fiintei
noastre, asa cum menirea naturii unei flori este sa degaje un anumit parfum. Prin
urmare, trebuie sa fim, �n
mod �ntelept, activi. Nu putem sa facem altfel fiindca ne este imposibil. Chiar
daca, uneori, omul este imobil
si aparent inactiv, organele sale sau structurile interioare, psihicul, mentalul,
intelectul s�nt �ntotdeauna mai
mult sau mai putin active. Incetarea completa a tuturor actiunilor este, prin
urmare, imposibila." Acesta este
un aspect evident pe care chiar o simpla reflexie mai ad�nca ne permite sa-l
constatam. In imobilitatea
fizica cea mai absoluta, de exemplu g�ndirea subzista si chiar daca �n parte
ajungem sa o oprim (cel mai
adesea nu facem dec�t sa ne imaginam aceasta), functiile naturale ale corpului
(respiratie, circulatie etc.)
nu �nceteaza sa-si continue activitatea. SRI AUROBINDO afirma chiar ca, �n absenta
�ntregii activitati
mentale perceptibile sau identificabile, continua sa se produca �n creier anumite
"vibratii".
Orice ar fi, cea mai totala "inactiune", �n sensul absolut al termenului, nu ne
�mpiedica totusi sa "actionam"
modific�nd cursul a ceea ce s ar fi �nt�mplat daca am fi actionat �n mod normal,
caci noi putem opera �n mod
direct prin c�mp subtil manifest�nd influente asupra vecinatatii noastre imediate
prin atitudinea sau intentia
adoptata care, la r�ndul sau poate, prin rezonanta si inductie, sa nelinisteasca
sau sa bucure, determin�nd,
daca este foarte puternica, o anumita forma de imitatie contagioasa ce se va
repercuta ulterior �n bine sau
�n rau asupra noastra, modific�ndu-ne starea launtrica �n mod corespunzator.
Inceput text
2) NU TREBUIE SA NE PROPUNEM CA TEL INACTIUNEA.
Daca inactiunea este imposibila, va fi evident irational si eronat sa o propui
vreodata drept tel �n oricare
forma de YOGA. KRISHNA �i spune, de altfel, clar lui ARJUNA: "Sa nu permiti �n tine
nici un fel de
atasament fata de inactiune." De altfel, el adauga mai t�rziu, �n cazul �n care
ARJUNA nu a �nteles foarte
bine: "Nu prin abtinerea de la fapte sau actiuni omul se va bucura de nonactiune,
nu renunt�nd la actiuni
va atinge el perfectiunea." Si, �n continuare, KRISHNA insista: "Actiunea totdeauna
este net superioara
inactiunii."
In epoca lui KRISHNA, aceste revelatii vizau �n mod special, fara �ndoiala, anumite
scoli importante de
JNANA-YOGA sau de RAJA-YOGA care preconizau, �n mod exagerat, ca etapa necesara
daca nu chiar
ca tel al disciplinei spirituale, �ncetarea c�t mai completa a oricarei activitati
fizice si chiar mentale. Aceasta
atitudine, deloc normala, nu mai tenteaza astazi dec�t mici grupuri care reclama o
anumita �ntelegere
fantasmagorica a �nvataturilor lui SHANKARA si PATANJALI. De altfel, multi oameni
s�nt �nca �nclinati sa
creada ca orice alta activitate dec�t cea spirituala este un rau necesar caruia nu
trebuie sa �i acordam dec�t
minimum de timp pentru a ne putea consacra c�t mai mult timp interiorizarii,
meditatiei, adorarii etc. Tocmai
de aceea, marii �ntelepti moderni au considerat necesar sa reaminteasca ceea ce
spunea KRISHNA.
Astfel, Tagore spunea: "Pentru a trai armonios, noi trebuie sa muncim; viata si
activitatea s�nt str�ns legate."
El adauga: "Cine va fi at�t de nebun pentru a fugi mereu de multimea voioasa pentru
a-l cauta pe
Dumnezeu numai �n prostatia inactivitatii?"
SWAMI RAMADAS explica: "YOGA nu semnifica niciodata renuntarea la actiune;
dimpotriva, ea ridica
actiunea la cea mai �nalta valoare spirituala" (Prezenta lui RAM).
SWAMI BRAHMANANDA, desi cerea discipolilor sai sa se consacre c�teva ore �n fiecare
zi meditatiei,
le spunea: "Ma �ntreb de ce va este at�t de frica de munca voastra. Daca doriti cu
adevarat sa-L realizati
pe Dumnezeu, munciti cu perseverenta si asteptati. Nu trebuie niciodata sa
abandonati �n totalitate
celelalte activitati" (Disciplinele spirituale).
SRI AUROBINDO, de asemenea, revine constant asupra acestei idei: "Munca are o
importanta
primordiala. Faptele s�nt �n continuare necesare, YOGA actiunii este
indispensabila. Ideea de a abandona
activitatea fizica pentru a accelera dezvoltarea propriului mental este o creatie
fantezista a ego-ului
mental" (YOGA integrala practica). De altfel, tot el spune: "A continua activitatea
fizica ne ajuta sa ne
pastram echilibrul dintre experienta interioara si dezvoltarea exterioara" (Ghidul
YOGA). Totusi, dupa
cum arata mai multi �ntelepti, aceasta obligatie de a actiona vizibil mai mult sau
mai putin, �nceteaza pentru
acele rare fiinte umane ajunse la nivelul spiritual la care, �n mod obiectiv, le
devine imposibil sa se
conformeze. Astfel, pentru SRI RAMAKRISHNA doar "oamenii care nu s�nt SATTVA-ici
trebuie sa se
supuna imperativelor muncii �n aceasta lume" (Invataturile lui RAMAKRISHNA). Prin
urmare, omul pur,
SATTVA-ic, care nu mai are �n el nimic TAMAS ic sau RAJAS-ic, a ajuns deja la un
nivel aproape
suprauman. Despre asemenea oameni vorbeste SWAMI VIVEKANANDA c�nd spune: "Exista,
fara
�ndoiala, fiinte cu totul exceptionale pe care SINELE le satisface �n �ntregime,
ale caror dorinte s�nt
dincolo de SINE, al caror psihic nu rataceste dincolo de SINE, pentru care SINELE
este totul, �n tot;
numai acestea singure nu trebuie sa mai munceasca. Restul umanitatii �nsa este
obligata sa traverseze,
�ncetul cu �ncetul, lumea activitatii; KARMA YOGA ne arata principiul, ne dezvaluie
secretul pun�ndu-ne
la dispozitie metoda ca sa o putem realiza practic, cu maximum de eficienta."
MA ANANDA MOYI se exprima �n termeni la fel de categorici: "Nu trebuie niciodata sa
stam fara sa
facem nimic, astept�nd inerti sa apara starea de Fiinta pura-desav�rsita." Este
foarte util sa remarcam ca si
cei mai mari �ntelepti, care au atins starea de evolutie spirituala cea mai �nalta
la care o fiinta umana poate
aspira, continua sa actioneze neobositi.
Vom �ncheia aceste consideratii printr-un citat semnificativ. In faimosul text
MAHABHARATA, "Regele
Zeilor", INDRA spune: "Cei care critica actiunea s�nt pacatosi".
Inceput text
3) ANUMITE ACTIUNI AU UN CARACTER OBLIGATORIU SI, PRIN URMARE, NU NE PUTEM
SUSTRAGE DE LA REALIZAREA LOR
La aceasta indicatie scurta, cu caracter obligativ, KRISHNA mai adauga o alta
complementara cu caracter
pozitiv si care ne priveste mult mai direct. La �nceputul lui BHAGAVAD-GITA,
KRISHNA spune:
"Indeplineste actiunea necesara asa cum EU ti-am indicat-o." Si, la sf�rsit,
KRISHNA reaminteste: "Nu este
necesar sa se renunte la actiuni �n mod just integrate si consacrate." Este
important deci sa descoperim ce
s�nt aceste actiuni "indicate" sau, altfel spus, "care trebuie sa fie facute". Este
posibil, cu toate ca putin
probabil -pentru ca din BHAGAVAD-GITA reiese chiar contrariul - ca �n acea perioada
KRISHNA sa se
fi referit �ndeosebi la anumite procedee speciale, la unele tehnici de YOGA, la
modalitati precise de
purificare si transmutatie sau la detalii referitoare la o forma sau alta de YOGA,
toate fiind "aceste acte
care trebuiesc facute neaparat" deoarece "purifica s�ngele" determin�nd rafinarea
fiintei umane, si la care,
mai departe, KRISHNA se refera �n mod expres. In zilele noastre, �n orice caz,
principiul dob�ndeste, �n
mod evident, o semnificatie diferita si, pentru a-l �ntelege c�t mai bine, trebuie
sa ne referim la parerea
competenta a �nteleptilor moderni.
Pentru cei care au norocul de a fi ghidati de un adevarat GURU (fiindca nu toti cei
care se autointituleaza
asa s�nt cu adevarat) problema este foarte simpla, ei trebuind doar sa se plieze
c�t mai bine indicatiilor
maestrului lor pentru a se eleva launtric si a progresa spiritual, pentru ceilalti,
consider�nd ca este necesar
sa ne referim la �nvataturile marelui KARMA yoghin care a fost MAHATMA GANDHI. El
este, de
asemenea, categoric �n aceasta directie: "Legea activitatii este legea vietii" si
noi stim, actualmente, ca
pentru el aceasta "lege a vietii" era cerinta zilei pe care i�o dicta constiinta sa
�n fuziune cu constiinta
divina. De altfel, chiar el precizeaza: "Dumnezeu a creat omul pentru ca acesta sa
ajunga sa-si c�stige
hrana" (sau energia cea de toate zilele) prin munca sau activitatea sa. El a spus
ca "cel care man�nca fara
sa lucreze sau asteapta inert sa i se dea fara sa merite sau fara sa actioneze este
un hot."
Chiar si SRI AUROBINDO afirma ca trebuie sa ne supunem c�t mai detasati
"obligatiilor sociale" dar, mai
adauga el, consider�ndu-le "drept un veritabil teren al practicii YOGA" (YOGA
integrala practica). El
considera de asemenea ca orice activitate este spiritualizanta si utila pentru
acela care o realizeaza cu o
atitudine justa, de integrare detasata. SRI AUROBINDO spune: "Trebuie pe c�t
posibil permanent sa
realizam actiunile cu o atitudine detasata, �ntr-o stare de constiinta justa si
integrata."
Proced�nd mereu astfel, starea launtrica va fi la fel de fructuoasa c�t poate sa
fie prin orice stare de
meditatie YOGA foarte reusita. Pentru el, de fapt, "actiunea sau activitatea nu
este dec�t o forma specifica
de pregatire la fel de importanta ca si meditatia yoghina".
SWAMI RAMADAS, la r�ndul sau, precizeaza: "Actiunea, realizata atunci c�nd s�ntem
�ntr-o stare de
totala absorbtie sau fuziune �n Centrul Suprem Etern al universului, este ceea ce
�nteleptul numeste
actiune yoghina" (Prezenta lui RAM).
Atunci �nsasi natura actiunii �ndeplinite nu are dec�t o importanta secundara. In
aceasta directie �l putem
cita, �n continuare, pe SRI AUROBINDO: "Putem folosi nu conteaza ce actiune sau
activitate ca domeniu
�n care sa ne exersam clipa de clipa �n spiritul plin de �ntelepciune al lui
BHAGAVAD-GITA" (YOGA
integrala practica).
SWAMI VIVEKANANDA spune, referitor la aceasta: "Chiar si aspectele cele mai de jos
sau aparent
inferioare ale activitatii nu trebuie vreodata dispretuite" (YOGA practica). SRI
AUROBINDO chiar
insista: "Nu este deloc adevarat ca activitatea fizica are mai putina valoare dec�t
activitatea mentala
sustinuta; numai aroganta intelectului limitat este aceea care poate pretinde
aceasta."
Intreaga activitate consacrata ferm si realizata prin si pentru Divin este direct
proportionala cu gradul de
daruire divina; activitatea chiar manuala facuta cu INTENTIE pentru Divin este net
superioara activitatii
mentale facuta cu INTENTIE numai pentru propria noastra dezvoltare egoista, pentru
glorie sau pentru
o satisfactie mentala efemera.
Dupa traditia indiana referitoare la KARMA-YOGA, alegerea actiunilor "care trebuie
sa fie �ndeplinite"
de catre un individ oarecare este determinata de ceea ce �n India se numeste
SVADHARMA (Legea
proprie). In timp ce �n Occident, religia, morala si legea procedeaza dupa drepturi
si restrictii enuntate
adesea �n termeni absoluti, pastr�ndu-si rezerva de a admite o multime de exceptii,
hinduismul confera
drepturi si �ndatoriri foarte diferite, uneori contradictorii, diverselor grupuri
umane care constituie
societatea. Pentru a nu oferi dec�t un exemplu, avem �n Occident principiul
categoric propovaduit de
Biserica si aplicat de tribunale: "Sa nu omori!" at�t de absolut �nc�t a dus la
faptul ca multi indivizi virtuosi
condamna, �n mod categoric, eutanasia si �ntreruperea de sarcina. La acest
imperativ categoric al
nonomorului se face o exceptie importanta: "In timp de razboi trebuie sa faci tot
posibilul ca sa omori
membrii armatei inamice." Si chiar aceasta necesita o exceptie la exceptie: "Sa nu-
l omori pe inamic daca
este dezarmat, daca se preda sau daca deja l-ai facut prizonier." Putem sa citam
multe alte exemple de
exceptii. Invatatura orientala traditionala procedeaza diferit. Ea admite ca
"datoria" (DHARMA) nu este
acelasi lucru pentru toti, ea variind considerabil �n functie de v�rsta, sex, stare
civila, situatie familiala, casta
etc. Fiecare are, prin urmare, datoria sa proprie, aproape individualizata, propria
sa SVADHARMA. Sa
expunem acum numai c�teva exemple semnificative:
Cei care �n India apartin castei brahmanilor trebuie sa se straduiasca sa fie
nonviolenti la un asemenea
grad �nc�t, �n afara de c�teva regiuni, marea majoritate a brahmanilor s�nt strict
vegetarieni; �n schimb,
oamenii care apartin castei razboinicilor KSHATRIYAS au ca datorie esentiala
apararea a ceea ce ei
estimeaza ca fiind drept, recurg�nd uneori la violenta. Capul de familie trebuie sa
munceasca pentru a i
�ntretine pe cei care depind de el. Omul care da ascultare "apelului lui Dumnezeu"
si s-a facut
SANNYASIN sau aspirant la eliberare si, de asemenea (dupa un obicei acum cazut �n
dizgratie), cel care
si-a casatorit copiii nu mai are dreptul sa munceasca ca sa-si c�stige existenta sa
sau a altora si trebuie sa
traiasca exclusiv din cersit atunci c�nd urmareste desav�rsirea spirituala.
"Toti oamenii, scria yoghinul SWAMI SIVANANDA, trebuie sa-si �ndeplineasca datoria
�n functie de
cerintele grupului social din care fac parte si de stadiul de viata (ASHRAMA) �n
care ei se gasesc"
(Invataturile lui SIVANANDA). Fara �ndoiala, acest sistem nu ar putea fi transpus
�ntocmai �n Occident
deoarece �n Orient sistemul hindus al castelor joaca un rol foarte important. De
exemplu, �n c�teva
comunitati de pescari din sudul Indiei este obligatoriu sa arunci navodul cu m�na
st�nga si ar fi un mare
pacat sa-l arunci cu m�na dreapta, pe c�nd �n anumite caste �n India este tocmai
invers. Dar multe probleme
si tensiuni din constiinta se rezolva mult mai usor daca ne abtinem sa urmam
aberant si orbeste o regula
prea generala si aparent absoluta fara a c�ntari eventuala parere contrarie printr-
o analiza plina de bun
simt si inteligenta.
Nu este lipsit de interes sa amintim aici punerea �n garda a �nteleptilor orientali
�mpotriva a ceea ce noi
numim, foarte adesea, de complezenta, o datorie, desi �n realitate aceasta ar putea
fi doar o dorinta egoista
bine deghizata. SWAMI VIVEKANANDA spune, referitor la aceasta: "Atunci c�nd un
atasament este
bine �nradacinat �l numim adesea o obisnuinta... Atunci c�nd atasamentul prezinta
deja un caracter cronic �i
atribuim titlul pompos de "datorie"... Cei care doresc cu adevarat sa fie KARMA
yoghini trebuie sa
�nlature aceasta notiune falsa de datorie" (YOGA practica).
Mai multi �ntelepti orientali insista asupra necesitatii de a te consacra cu
prioritate fata de ceea ce SWAMI
VIVEKANANDA numeste "datoria care ne este aici si acum cea mai apropiata de noi".
MAHATMA
GANDHI a explicat acest aspect mult mai detaliat �n cadrul doctrinei sale SVADESHI:
"Un veritabil adept
al doctrinei SVADESHI trebuie sa aiba, ca prima �ndatorire, de a-si consacra
serviciile si ajutorul vecinilor
sai cei mai apropiati. Aceasta va antrena excluderea sau chiar sacrificarea
intereselor restului, dar aceasta
excludere si sacrificiu nu este dec�t o aparenta. Prin �nsasi natura sa, ajutorul
sau serviciul pur pentru cei
apropiati nu poate niciodata avea ca rezultat vreun deserviciu pentru cei care s�nt
departe, ci dimpotriva.
Astfel stau lucrurile at�t pentru univers c�t si pentru individ, si acesta este un
principiu infailibil pe care ar fi
bine sa-l �ntelegem �n profunzime. Pe de alta parte, cel care se lasa ratacit de un
"peisaj �ndepartat" si care
va merge p�na la capatul pam�ntului sa serveasca, nu numai ca �si va vedea ambitia
�nselata dar nici nu �si
va �ndeplini �ndatoririle pe care le are fata de cei din imediata sa apropiere
(Scrisori din Ashram, de
MAHATMA GANDHI).
Totusi, GANDHI admite, �n aceasta directie, anumite exceptii: "Se pot �nt�lni
totusi cazuri c�nd unui adept
al doctrinei SVADESHI i se va cere sa-si sacrifice familia pe altarul serviciului
universal. Acest act de
jertfire liber consimtita constituie atunci serviciul suprem pe care putem sa-l
aducem familiei universale a
umanitatii de pe acest pam�nt."
Actiunea "indicata" sau "recomandata" poate, �n diferite ocazii speciale, sa
implice chiar violenta vis-1/4-
vis de nu conteaza cine. SWAMI VIVEKANANDA spunea: "KARMA yoghinul este omul care
�ntelege
ca idealul cel mai elevat este consacrarea plina de abnegatie sau nonrezistenta;
astfel, acela care �ntelege
ca aceasta nonrezistenta este manifestarea cea mai �nalta a puterii pe care o
detinem noi, de fapt stie �n
mod egal ca ceea ce numim a rezista raului este, de asemenea, o etapa pe calea care
conduce la
manifestarea nonrezistentei. Inainte �nsa, de a ajunge la acest ideal suprem, omul
are ca datorie sa se
opuna si sa reziste raului" (YOGA practica).
Chiar si MAHATMA GANDHI, marele propovaduitor al nonviolentei, afirma �n aceasta
directie ca "cel
care ram�ne spectatorul pasiv al unei crime este cu adevarat, chiar si din punct de
vedere juridic, un
participant, �ntr-o anumita masura activ, la acea crima". Toate acestea ne fac sa
�ntelegem si mai bine de ce
SRI AUROBINDO i-a scris unuia dintre discipolii sai urmatoarele: "Sa nu ai
remuscari pentru timpul pe
care-l consacri activitatii si muncii creatoare" (YOGA integrala practica). Acelasi
lucru �l rezuma SWAMI
SIVANANDA scriind: "Activitatea complet dezinteresata, realizata cu abnegatie,
constituie cheia de bolta
�n KARMA-YOGA" (Invataturile lui SIVANANDA).
Inceput text
4) IN KARMA-YOGA NU TREBUIE NICIODATA SA DORIM SI NICI SA NE TEMEM DE
FRUCTELE ACTIUNII
Ajungem acum la expunerea a ceea ce este principiul fundamental si marele secret al
sistemului KARMA-
YOGA; nu mai avem dreptul, atunci c�nd ne angajam pe aceasta cale, la "fructele"
actiunii noastre si, �n
consecinta, dorinta de a ne bucura egoist de urmarile favorabile sau teama de a
trebui sa le suportam
consecintele nefavorabile nu trebuie sa fie niciodata mobilul actiunii noastre.
Acesta este principiul
fundamental al "actiunii dezinteresate gratie consacrarii divinului". Este ceea ce
KRISHNA declara cu
at�ta fermitate la �nceputul textului lui BHAGAVAD GITA: "Tu ai tot dreptul la
actiune, dar numai la
actiune caci de acum �nainte niciodata nu trebuie sa mai doresti fructele ei;
fructele actiunii �ndeplinite de
tine sa nu fie niciodata mobilul tau." "S�nt doar sarmane suflete mizerabile acele
fiinte umane care fac din
fructele faptelor lor sau din dorinta acestor fructe obiectul constant al
g�ndurilor si activitatilor lor."
"Inteleptii care, prin deplina unire sau profunda fuziune cu Divinul, �si pun la
unison cu acesta ratiunea
lor de a exista si vointa, renunta �n totalitate la fructele pe care le determina
actiunile lor."
Putin mai departe, KRISHNA precizeaza consecintele extraordinare ale acestei
atitudini cu adevarat
supreme, preconizate: "Abandon�nd �n totalitate atasamentul fata de fructele
actiunii, sufletul reuseste sa
fuzioneze fulgerator cu Supremul Divin (BRAHMAN) si resimte imediat dupa aceea o
stare euforica de
pace si putere bazata pe atotputerea si beatitudinea Supremului Divin (BRAHMAN)."
In ultimul capitol,
acest adevar este rezumat astfel: TYAGIN, sau altfel spus cel care a realizat pe
deplin perfecta renuntare
si "despre care putem spune" ca a ajuns la aceasta "pace beatifica si atotputernica
bazata pe Supremul
Absolut (Brahman) si manifestata �n si prin el permanent, acela este �ntr-adevar
cel care a abandonat
fructele actiunii".
In restul MAHABHARATA-ei, toti ceilalti �ntelepti confirma ceea ce a spus KRISHNA.
Astfel, �n aceasta
directie, MANU afirma: "Singurul mod spontan si fulgerator de a atinge telul divin,
suprem este ca
mentalul sa renunte pe deplin la fructele actiunii." La fel, �nteleptul KRISHNA
sustine: "Singura actiune
adevarata si potrivita care poate avea consecinte eterne si infinite este aceea
care nu este motivata de nici
o dorinta a fructelor sau de urmarirea unei recompense." Inteleptul rege
YUDHISHTHIRA este si mai
ferm, referitor la aceasta: "Omul care doreste mereu sa culeaga fructele virtutii
sale face un penibil
comert cu virtutea."
Toti �nteleptii moderni s�nt, fara exceptie, de aceeasi parere. SWAMI RAMADAS
afirma simplu:
"KARMA-YOGA este renuntarea c�t mai deplina la fructele actiunilor noastre." SWAMI
VIVEKANANDA revine frecvent asupra acestei teme: "Sa nu va preocupati niciodata de
fructele
actiunilor. De ce, �n definitiv, sa ne preocupam doar de rezultate?" "Renuntati �n
�ntregime la toate
fructele faptelor voastre." "Nu urmariti si nu doriti pentru tot ceea ce faceti
nici laude si nici recompense."
"Ideea de a obtine �n final ceva ca recompensa a activitatii noastre �mpiedica
considerabil dezvoltarea
noastra spirituala si sf�rseste adesea prin a ne aduce suferinta" (YOGA practica).
SWAMI BRAHMANANDA spunea discipolilor sai: "Daca doriti cu adevarat sa actionati
asa cum este
necesar, nu trebuie niciodata sa pierdeti din vedere doua mari principii: �n primul
r�nd un profund respect
plin de atentie pentru actiunea pe care o �ntreprindeti si �n al doilea r�nd o
totala indiferenta sau detasare
fata de fructele sale. Este ceea ce noi numim secretul cel mai mare �n KARMA-YOGA"
(Discipline
spirituale).
MA ANANDA MOYI explica, la r�ndul sau: "At�t timp c�t �n noi reusim doar sa
ascundem dorinta de a iesi
�n evidenta sau de a ne distinge, aceasta nu este KARMA-YOGA ci placerea de a
actiona pentru propria
noastra satisfactie. Actionam atunci numai ca sa ne bucuram egoist de fructele
actiunii noastre sau pentru
prestigiul pe care acea actiune ni-l aduce. Daca �nsa renuntam pe deplin la
fructele actiunii noastre,
aceasta devine imediat KARMA-YOGA" (Invataturile lui MA ANANDA MOYI).
Sensul mult mai larg pe care ea �l da aici "dorintei fructelor actiunii" este mai
clar si mai complex redat �n
ceea ce spunea SRI RAMAKRISHNA: "A actiona doar pentru propriul tau interes
material este chiar
�njositor." (Invataturile lui RAMAKRISHNA). De fapt, cautarea continua a
rezultatelor sau a fructelor
actiunii, chiar daca nu profitam dec�t indirect de ele, este, de asemenea, o
manifestare de egoism, asa cum
de altfel se �ntreaba SWAMI SIVANANDA: "Cum ar putea oare un mare egoist sa
practice KARMA-
YOGA? Pentru el, at�ta timp c�t nu va face minimul efort de a si depasi egoismul,
aceasta cale este
imposibila."
Regasim aceleasi afirmatii si la SRI AUROBINDO: "Nu poate sa existe KARMA-YOGA fara
dorinta
suficient de intensa de a te debarasa de egoism, de predominanta lui RAJAS GUNA, de
dorinta fructelor
care s�nt adevaratele peceti ale ignorantei... Actiunea realizata �n spiritul
autentic al lui KARMA-YOGA
este la fel de eficace ca si cea mai �nalta realizare �n BHAKTI-YOGA sau precum
succesul spiritual �n
contemplatie" (Ghidul YOGA).
Pentru a practica cu succes KARMA-YOGA trebuie, prin urmare, "sa fii eliberat de
orice mobil egoist
indiferent care ar fi acesta" (YOGA integrala practica). Si tot AUROBINDO detaliaza
apoi conditiile ce
trebuie �ndeplinite: "Singura actiune ce ne uneste brusc cu Supremul si ne purifica
spiritual foarte repede
este tocmai aceea pe care o realizam c�t mai detasati cu putinta, fara motive
personale, fara sa cautam �n
vreun fel anume, notorietate sau onorurile efemere ale acestei lumi, fara sa punem
�n prim plan propriile
noastre mobiluri mentale, pretentiile individuale sau lacomia vitala, preferintele
fizice, fara a resimti
vanitate, fara sa doresti sa te impui cu brutalitate, nici sa cauti dob�ndirea
prestigiului; aceasta este �n
REALITATE activitatea realizata doar de Divin printr-un fel de imperativ resimtit
plenar, launtric."
"Toate actiunile facute �ntr-un spirit egoist, oric�t de bune ar parea pentru
oamenii din lumea ignorantei,
ele nu s�nt totusi de un foarte mare folos pentru un veritabil aspirant la YOGA"
(Ghidul YOGA). "Orice
activitate, �ndeplinita cu multa atentie si armonios integrata cu grija, conceputa
�n INTENTIE ca o
veritabila ofranda adusa Divinului, fara dorinta obtinerii fructului, fara egoism,
�ntr-o stare de spirit egala,
cu o liniste launtrica deplina at�t �n caz de succes c�t si de esec, acea actiune
fiind realizata mai ales pentru
dragostea de Divin si nu �n vederea unui beneficiu ulterior oarecare, a vreunei
recompense sau a unui
rezultat personal urmarit, av�nd c�t mai profund constiinta ca Puterii Divine
Infinite �i apartin toate
actiunile, este un mijloc fulgerator de spiritualizare si de daruire de sine prin
KARMA YOGA."
Dupa cum era si de asteptat, opera lui MAHATMA GANDHI abunda �n idei de acelasi
gen, doar ca el
prezinta aceasta problema �ntr-o lumina putin diferita: "In efortul angrenat sincer
pentru realizare si nu �n
reusita se afla satisfactia continua. Efortul deplin, este cu anticipatie, expresia
deplinei victorii" (Religia
Etica). Si, ca de obicei, el revine mai mereu la cazul sau personal ca fiind
ilustrativ: "Nu am putut sa
realizez dec�t foarte imperfect dorinta mea intensa de a ma topi c�t mai profund
pentru a ma pierde �n
Divin, am vrut cu ardoare sa nu fiu dec�t un simplu bulgare de argila �n m�inile
divine ale Creatorului,
astfel �nc�t sa pot sa servesc mult mai bine fara sa fiu �ntrerupt c�tusi de putin
de eul meu interior" (T�nara
Indie).
Ulterior el da, cu privire la aceasta atitudine, o explicatie metafizica la care
trebuie sa reflectam ad�nc:
"Omul nu trebuie sa dispuna de rezultatele actiunilor sale. Action�nd mereu astfel
aceasta devine o
constanta �mputernicire acordata de Divin" (Citata de MAHADER DESAI �n "Gandhiji �n
Satele Indiei").
Atunci c�nd actionam ca sa obtinem un rezultat - ceea ce se �nt�mpla de obicei -
este clar ca �nainte de
toate, noi g�ndim, mai ales si �n imensa majoritate a cazurilor, la rezultatele
cele mai rapide pe care
�ncercam, dupa inteligenta noastra, sa le prevedem: placerea maxima sau avantajele
pe care actiunea le
va produce pentru noi sau pentru cei care ne intereseaza. Si, cu privire la aceasta
faza nimeni nu trebuie
sa se g�ndeasca prea mult pentru a-si aminti numeroase cazuri c�nd rezultatele
obtinute nu au fost cele
anterior asteptate, fiind uneori chiar �n �ntregime contrare asteptarilor noastre.
Ne mai g�ndim, de asemenea, dar destul de rar pentru omul de r�nd, la rezultatele
care pot aparea dupa
un timp mai �ndelungat. Atunci c�nd savuram un pr�nz delicios si copios sau atunci
c�nd oferim prajituri
unui copil, s�nt foarte rare situatiile �n care ne poate veni ideea unei posibile
indigestii. Daca orientam, de
asemenea, pe cineva catre o anumita lectura facem aceasta �n speranta ca va rezulta
o anumita schimbare
ce se va reflecta printr-o anumita �mbogatire sufleteasca sau chiar printr-o
anumita modificare �n bine a
ideilor sale. Dar, si �n aceste situatii, previziunile noastre s�nt departe de a se
realiza �ntotdeauna. Prin
urmare, aproape mereu, noi s�ntem incapabili de a prevedea, �n �ntreaga lor
complexitate, care vor fi
rezultatele actiunilor noastre pe termen lung. Indiferent de grija si atentia cu
care vom creste un copil, nu
vom sti niciodata cu anticipatie daca el se va orienta catre bine sau catre rau sau
cum �si va folosi facultatile
pe care noi i le dezvoltam, ori cum va folosi cunostintele pe care noi i le punem
la dispozitie. De altfel,
dupa cum observa foarte just SWAMI VIVEKANANDA, "noi nu putem �nfaptui nimic care
sa nu aiba si
anumite rezultate bune si, tot la fel, nu exista nici o activitate care sa nu
cauzeze undeva si un oarecare
rau... Nu exista deci nici o actiune sau fapta care sa nu determine simultan, �n
diferite planuri, at�t fructe
bune c�t si fructe rele" (YOGA practica).
Cu exceptia starii de �ntelepciune, oric�t de perspicace am fi sau am crede ca
s�ntem, simplul bun simt si
experienta noastra de viata ne obliga sa admitem ca previziunile noastre s�nt
aproape �ntotdeauna
incomplete si incerte. In functie de atitudinea launtrica si temperamentul nostru,
constatam ca rezultatele
actiunilor noastre, sau altfel spus "fructele" lor, s�nt �n cea mai mare parte
determinate de vointa Divina �n
cele din urma, fie de fatalitate, sau cu alte cuvinte de KARMA, ele fiind �n foarte
putine cazuri total
determinate de intentiile sau propria noastra vointa ferm focalizata.
In concluzie, putem spune ca, privit din punctul de vedere al mobilului actiunii,
dorinta canalizata catre
cautarea fructelor actiunii nu este at�t de satisfacatoare pe c�t g�ndim noi ca
este, iar regula propusa de
BHAGAVAD-GITA si de KARMA-YOGA nu este at�t de aberanta, asa cum ni s-ar putea
parea la prima
vedere datorita ignorantei noastre. Ajung�nd la aceasta concluzie trebuie sa
�ncepem sa cautam daca nu
cumva exista un alt scop �ntelept care sa fie mult mai preferabil.
Prin urmare, dorinta de a obtine fructele actiunii nu este, �n mod evident, dec�t
un aspect al dorintei �n
general. In aceasta directie, hinduismul, ca de altfel aproape toate religiile,
vede �n dorinta cel mai teribil
obstacol �n calea �ntregii evolutii interioare.
In BHAGAVAD-GITA, KRISHNA vorbeste despre aceasta �n 42 de SUTRAS sau aforisme din
11
capitole diferite. El se �nduioseaza chiar de aceste "suflete ale dorintei".
Vorbeste despre acesti "sarmani
sclavi ai dorintelor" si insista, �n mod constant, asupra "necesitatii de a fi pe
deplin liberi de dorinte".
Pentru el, dorinta este una dintre "portile infernului, distrugatoare ale
sufletului". Si fara �ndoiala ca
DOAR la fructele actiunilor se refera atunci c�nd descrie "sufletele demoniace"
despre care spune:
"Inlantuiti pe loc de aceste lanturi, devorati de m�nie si lacomie, preocupati mai
mereu de a str�nge
c�stiguri prin mijloace necinstite pentru a servi satisfacerii placerilor lor
efemere si �ndeplinirii dorintelor
lor, aproape �ntotdeauna ei se g�ndesc: "Astazi mi-am �ndeplinit cutare dorinta,
m�ine fara �ndoiala ca �mi
voi �ndeplini alta; astazi am obtinut o cutare bogatie, m�ine desigur, voi obtine
si mai mult"." El vorbeste, de
asemenea, despre acest dusman etern al cunoasterii care, sub forma dorintei
egoiste, este un foc plin de
lacomie. Si, �n viziunea sa, un om trebuie "sa renunte complet la dorinta egoista"
daca urmareste sa fie
"pregatit sa devina una cu Supremul Divin BRAHMAN". Iata de ce el insista ca
aspirantii la Eliberare "sa
abandoneze, fara nici un fel de exceptii, toate dorintele nascute din vointa
dorintei egoiste". Totusi, el nu
neaga ca va fi destul de dificil "sa �nfr�ngi mereu acest inamic numit dorinta
egoista care este at�t de greu
de atacat".
Intr-un alt capitol din MAHABHARATA, KRISHNA explica regelui YUDHISHTHIRA: "Despre
omul
care doreste egoist toate lucrurile bune ale acestei lumi, fiind �n �ntregime si
permanent atasat fructelor
acestor dorinte egoiste, putem spune ca poarta deja Moartea �n gura sa...
Infr�narea completa a dorintelor
egoiste se afla la radacina tuturor virtutilor veritabile." Consideram ca este
inutil sa subliniem ca, �n
MAHABHARATA, toti ceilalti �ntelepti repeta acelasi avertisment. Si la fel putem
spune ca stau lucrurile
cu �nteleptii moderni; este suficient, pentru a ne convinge, sa citam doar c�tiva.
SRI RAMAKRISHNA spune, referitor la aceasta: "Inima care a ars doar �n focul
dorintelor egoiste,
terestre nu poate suporta aproape deloc influentele sentimentelor sau ale trairilor
spirituale elevate"
(Invataturile lui RAMAKRISHNA). Si tot el: "Nimeni nu poate patrunde �n Imparatia
Cerurilor daca �nca
mai pastreaza �n sine cea mai mica urma de dorinta egoista."
SRI AUROBINDO, de asemenea, consacra o parte importanta din scrisorile sale
adresate discipolilor,
tehnicilor ce permiteau acestora de a se debarasa de "ego si de dorintele egoiste".
El spunea adesea:
"Loviturile si suferintele cad asupra tuturor fiintelor umane pentru ca s�nt pline
de dorinte egoiste fata de
lucruri sau stari ce nu pot dura si pe care, vr�nd-nevr�nd, ajung sa le piarda sau,
daca totusi le obtin,
acestea le vor aduce deceptii si nu vor putea sa �i satisfaca pe deplin mereu"
(Raspunsuri). El mai adauga:
"Daca dorinta egoista nu este pe deplin stap�nita, cum am putea noi merge usor si
repede pe calea cea
dreapta? Caci Eliberarea apare instantaneu prin pierderea ego-ului si a dorintelor
egoiste."
In ceea ce o priveste pe MA ANANDA MOYI, daca ea constata ca "adesea tindem egoist
sa ne potolim o
dorinta printr-o alta dorinta", atunci fara �ndoiala ca dorintele nu pot dispare
si, de asemenea, nu va
dispare �n fiinta umana nici tendinta de a dori" (Invataturile lui MA ANANDA MOYI).
Tocmai de aceea,
ea adesea, �i orienteaza pe cei care vin sa o consulte, spre alte dorinte dec�t
spre cele egoiste, care aduc
doar bunuri efemere ale acestei lumi, indiferent daca s�nt materiale sau de alt gen
si, cu privire la aceasta,
ea afirma: "Voi s�nteti �ntotdeauna cei care creati dorintele egoiste prin
g�ndurile voastre si tot voi s�nteti
cei care, g�ndind detasati, cu fermitate contrariul puteti sa le distrugeti."
Aceasta detasare completa si libertate cu privire la fructele actiunii este pentru
noi, mai ales la �nceput,
destul de greu de �nteles deoarece aproape �ntotdeauna c�nd actionam o facem egoist
pentru a obtine un
rezultat sau un fruct placut care sa ne fie net favorabil sau, cel putin, agreabil.
Chiar si �n actiunile pe care,
�nselati de noi �nsine, �n aparenta le credem cele mai "dezinteresate", se �nt�mpla
totusi, foarte rar ca noi sa
nu asteptam c�tusi de putin ceva �n schimb. Daca, de exemplu, facem un cadou unui
copil sau daca ajutam
o fiinta nevoiasa, iar cel care beneficiaza nu ne spune macar multumesc, vom fi
adesea, cel putin, usor
surprinsi. De asemenea, mai mereu s�ntem tentati sa g�ndim ca daca nu trebuie sa
mai asteptam nimic de pe
urma a ceea ce facem COMPLET DETASATI, nu mai are nici un sens sa continuam sa
actionam. Dar noi
am vazut totusi ca, dupa �nvataturile sistemului KARMA-YOGA, acest mod de g�ndire
este profund gresit.
La ce alt scop sau mobil mai putem noi deci face acum apel?
Evident, prin urmare exista "actiunile integrate �n armonia divina si deci
indicate" despre care deja am
vorbit dar, cu toate acestea, ele nu pot deloc sa �mbratiseze dec�t o parte a
activitatilor noastre. Supunerea
fata de SVADHARMA ne ofera un avantaj ceva mai larg dar �nca insuficient. Cel mai
bun raspuns, �n
aceasta directie, ne este fara �ndoiala dat de GANDHI care se angrena sa realizeze
tot ceea ce el estima
a fi drept si stringent necesar, �n conformitate cu cel mai �nalt ideal al
momentului, fara a se preocupa
vreodata de rezultate, ceea ce nu facea deloc din el un interlocutor prea comod �n
negocierile sale cu
autoritatile britanice. Intr-o asemenea situatie, cineva i a atras atentia lui
GANDHI: "Daca faceti cumva
ceea ce ne-ati anuntat, consecintele vor fi catastrofale at�t pentru India c�t si
pentru Dvs. personal." El a
raspuns atunci: "Aceasta nu ma intereseaza absolut deloc." Prin urmare, am ajuns la
acest "cel mai �nalt
ideal al momentului" adica la conceptia mentala detasata, la ceea ce este drept
�ntr-o anumita situatie, la
sentimentul datoriei, la misterioasa "voce interioara" a constiintei, la dorinta
detasata de a fi un c�t mai bun
vehicul sau canal de manifestare a Divinului, la intentie (odata ce am ajuns la
concluzia ca aceasta vine de
la un izvor sau focar benefic, ceea ce nu este cazul �ntotdeauna). Toate aceste
posibilitati s�nt sublime si
salvatoare �n situatia unei atitudini de totala daruire fata de Divin daca, dupa
cum spune KRISHNA,
"oferim �n �ntregime actiunile noastre, �mpreuna cu fructele lor, lui Dumnezeu"
(BHAGAVAD-GITA). In
aceasta directie, SWAMI RAMADAS spunea: "Noi putem, cu usurinta, sa �l descoperim
pe Dumnezeu �n
noi fulgerator daca �i oferim �n totalitate, printr-o consacrare deplina si
sincera, toate actiunile noastre"
(Scrisori).
MA ANANDA MOYI merge chiar mai departe atunci c�nd arata ca "ruga transfiguratoare
ardenta: "Fa
Doamne Dumnezeule ca inima mea sa fie libera de setea de rezultate" este �nca
marturia dorintei
launtrice de a obtine un rezultat. Totusi, at�t timp c�t aspiram din tot sufletul,
frenetic la actiunea
dezinteresata, putem fi siguri ca, daca vom proceda cum trebuie, fiind inspirati de
divin, o vom atinge si
atunci vom avea modelul necesar. Un mod �nseamna �ntotdeauna rezistenta. De aceea,
at�t timp c�t egoul
va subzista sau va predomina, conflictele launtrice vor izbucni din c�nd �n c�nd,
chiar daca vom cauta sa
facem actiuni partial impersonale, deoarece vom mai fi legati prin ego de fructele
actiunii si, �n consecinta,
antrenati �ntr-o anumita directie" (Invataturile lui MA ANANDA MOYI).
Inceput text
5) NU TREBUIE NICIODATA SA FIM ATASATI DE ACTIUNE
Daca nu trebuie sa ne atasam de fructele actiunii, �n mod logic ne putem �ntreba
daca este oare necesar sa
ne atasam de actiunea �n sine, de �ndata ce ne-am decis sa o realizam? Raspunsul
BHAGAVAD-GITA-ei
este clar si fara nici un fel de ambiguitate. In aceasta directie KRISHNA spune:
"La fel cum cei care nu
stiu, actioneaza cu atasament fata de actiune, tot asa cei care, �nteleg�nd cu
adevarat, stiu, trebuie ACUM
sa actioneze fara nici un fel de atasament."
Pe un vizitator foarte evlavios, dar atasat unei activitati sociale importante, SRI
RAMAKRISHNA �l sfatuia
sa se roage: "In ceea ce priveste putina munca care �mi mai ram�ne de facut... fa
Doamne astfel si ajuta ma
sa am forta de a o �ndeplini fara nici un fel de atasament" (Invataturile lui
RAMAKRISHNA). Informat
ulterior de unul dintre discipolii sai reveniti din Occident despre starea de
spirit care �nca din acea
perioada predomina �n Occident, RAMAKRISHNA nu a ezitat sa spuna: "Atasamentul
excesiv fata de
activitati sau actiuni, pe care putem sa-l observam �n Anglia si �n Statele Unite,
este condamnabil deoarece
�n scurt timp acesta va conduce la decadere spirituala."
MA ANANDA MOYI ofera detalii concrete �n aceeasi directie: "Daca pentru un motiv
anume cel mai mic
resentiment va interveni, actiunea nu va putea fi considerata ca fiind fara
atasament. Sa presupunem, de
exemplu, ca dupa ce ati realizat partea cea mai importanta a unei opere va trebui
sa o abandonati si, �n
aceasta situatie, aproape de sf�rsit, un altcineva, oarecare, o va prelua, o va
duce la bun sf�rsit si lui i se va
acorda meritul �ntregii opere. Daca aceasta va supara c�tusi de putin cum mai putem
considera ca ar fi fost
vorba despre o actiune cu adevarat dezinteresata? Fara nici o �ndoiala ca dorinta
ca cineva sa �ti fie
recunoscator nu este deloc absenta �n tine. Chiar �n mijlocul actiunii sau
activitatii, �n orice moment, �n
orice circumstante, trebuie sa fiti �ntotdeauna gata sa va supuneti detasati la
orice ordin. Imaginati-va ca va
este foarte foame si ca, exact �n momentul �n care duceti un aliment spre gura,
cineva va roaga sa mergeti
undeva. Chiar �n acel moment trebuie sa puteti sa abandonati, cu bucurie, m�ncarea
pe care tocmai erati
pe punctul de a o m�nca si sa va supuneti detasati apelului. O astfel de atitudine
permanenta �l reveleaza
pe acela care este ferm ancorat �ntr-o stare de fericire care nu apartine deloc
acestei lumi.
Atunci c�nd ne apropiem de starea constanta launtric �n care nu mai exista efort, a
fi certat sau nu pentru o
greseala ce apare �n timpul executarii sarcinii noastre ne lasa complet
indiferenti. Atunci noi devenim
doar un instrument ce se daruie �n m�inile lui Dumnezeu. Corpul actioneaza atunci
ca un instrument
detasat si noi privim la r�ndul nostru detasati actiunea, ca niste spectatori.
Atunci putem observa, cu o
extraordinara luciditate, marele numar de sarcini pe care le putem �ndeplini prin
intermediul acestui corp;
constatam energia uriasa pe care acum o are, usurinta si eficienta surprinzatoare
cu care el actioneaza.
Actiunea total lipsita de ego este plina de frumusete fac�nd sa apara starea de
beatitudine, deoarece ea nu
este motivata de nici o dorinta egoista de autosatisfactie. At�t timp c�t
obstacolul pe care �l reprezinta egoul
nostru nu este depasit, chiar daca g�ndim ca ar trebui sa actionam detasati, vom fi
adesea mai mult sau mai
putin raniti si aceasta va provoca macar o schimbare �n expresia ochilor si a
chipului nostru, acest aspect
semnificativ fiind vizibil si perceptibil �n �ntregul nostru mod de a fi"
(Invataturile lui MA ANANDA
MOYI).
La fel cum dorinta fructelor actiunii nu este dec�t una dintre formele de dorinta
egoista, chiar daca aceasta
este una dintre cele mai dificile de �ndepartat, atasamentul egoist fata de
actiunea �nsasi este, de asemenea,
una dintre multiplele forme de atasament, poate cea mai subtila. In BHAGAVAD-GITA,
KRISHNA
considera atasament egoist fata de activitatile acestei lumi �n general, nu numai
atasamentul fata de actiune
dar si fata de "un lucru, o fiinta, un loc sau chiar fata de camin" si chiar fata
de "�ntelegere". El subliniaza
ca doar omul care a renuntat la toate aceste egoiste atasamente "nu mai este deloc
p�ngarit de pacate",
"doar acela descopera fulgerator fericirea nesf�rsita care exista �n SINELE SUPREM
launtric".
SRI AUROBINDO arata ca "orice atasament egoist perturba sau jeneaza activitatea
spirituala"
(Raspunsuri). Si el insista: "Daca alegem drept cale doar o YOGA a faptelor, atunci
putem sa ram�nem �n
SAMSARA dar aceasta va fi ceva liber consimtit si atunci vom considera SAMSARA ca
fiind c�mpul nostru
de actiune fara ca prin aceasta sa simtim vreo obligatie. In interiorul sau,
�ntotdeauna, yoghinul trebuie sa
fie liber de orice legatura si atasament egoist" (YOGA integrala practica).
C�t despre SWAMI VIVEKANANDA, el releveaza ca, �n marea majoritate a cazurilor,
chiar si daca nu
s�ntem constienti, atasamentul egoist "nu apare dec�t daca asteptam o recompensa"
(YOGA practica).
Aceasta situatie este deci comuna at�t �n cazul dorintei egoiste c�t si a fricii de
fructele actiunii.
Inceput text
6) NU TREBUIE NICIODATA SA TE CONSIDERI CA FIIND AUTORUL ACTIUNII REALIZATE
KARMA-YOGA merge �nsa si mai departe. Etapa urmatoare consta �n a nu te considera
tu �nsuti, �n mod
egoist, drept autorul actiunii detasate pe care o realizezi. Dar vom constata ca nu
totdeauna exista
unanimitate atunci c�nd trebuie sa aflam cine este, �n realitate, autorul.
In BHAGAVAD-GITA, KRISHNA explica: "Atunci c�nd actiunile s�nt facute de GUNAS-uri
("moduri"
specifice ale Naturii), omul, al carui Eu este ratacit de egoism, g�ndeste: "Eu
s�nt acela care actioneaza"."
La sf�rsitul textului, KRISHNA intra chiar �n detaliu: "Cele cinci cauze ale
actiunii... s�nt: corpul, autorul,
cele cinci instrumente, numeroasele tipuri de efort si, �n sf�rsit, Destinul
(KARMA). Aceste cinci elemente
formeaza, �ntre ele, toate cauzele eficiente care determina forma si rezultatul
oricarei actiuni pe care
oricine �n lumea aceasta o �ntreprinde cu mentalul sau, cu vorbirea sa si cu corpul
sau."
SWAMI RAMADAS este categoric: "A g�ndi cumva, �n mod egoist, ca noi s�ntem autorii
actiunii este �n
totalitate fals" si aceasta afirmatie el o repeta cu insistenta (Scrisori). In
MAHABHARATA, alti �ntelepti
care reiau aceasta tema nu s�nt mai putin categorici dec�t KRISHNA asupra
adevaratelor cauze ale
actiunii. Astfel, PRAHLADA �i spune clar si simplu lui INDRA: "Cel care se
considera �n mod egoist drept
autorul actiunilor, bune sau rele, este �nzestrat cu o inteligenta viciata. Dupa
parerea mea, o astfel de
persoana este ignoranta si nu cunoaste deloc adevarul" (SHANTI).
La fel, KRISHNA, care leaga aceasta atitudine de practica invocatorie a Divinului
prin rostirea mentala a
unei rugaciuni faimoase, sacre din RIG-VEDA, explica: "Cel care recita GAYATRI-
MANTRA nu se
considera niciodata �n mod egoist ca fiind autorul actiunii, nici ca fiind cel care
se bucura, nici ca fiind cel
care suporta consecintele actiunii."
In schimb, pentru BALI, dupa cum el �i spune lui INDRA, veritabilul autor
atotputernic care face cu
putinta actiunea nu este altul dec�t Divinul Suprem: "Ca tu te consideri �n mod
egoist autor al actiunii, O!
SHAKRA, aceasta atitudine se afla la originea oricarei dureri... Eu nu s�nt autorul
actiunii, tu nu esti
autorul actiunii. Cel de sus, Divinul este Autorul actiunii care doar el �n
realitate este Omnipotent."
Aceeasi idee o reia SWAMI RAMADAS: "De fapt DUMNEZEU este totdeauna unicul autor al
actiunii"
(Scrisori). El precizeaza: "El (DUMNEZEU) este cel care ne �mpinge catre actiune,
tot El este cel care
actioneaza �n si prin noi, mereu" (Scrisori). La fel SRI AUROBINDO spune: "Este un
mare secret al
practicii spirituale (SADHANA) sa stii cum sa faci toate lucrurile prin Puterea
Dumnezeiasca Infinita care
este �n spatele nostru sau deasupra noastra, �n loc de a face totul DOAR printr-un
efort mental egotic"
(Ghidul YOGA).
De altfel, el pune des �n garda pe discipolii sai �mpotriva tentatiei de a se
considera, �n cazul unei actiuni,
altceva dec�t un simplu instrument: "Transformati-va �n instrumentul detasat al
actiunii care se realizeaza
prin intermediul vostru" (Raspunsuri). "Trebuie sa actionezi �ntotdeauna ca un
instrument complet detasat
�n activitatea pe care o realizezi." In viziunea lui AUROBINDO, trebuie chiar sa te
feresti de "orgoliul
de a fi un instrument".
SWAMI VIVEKANANDA are chiar o formulare surprinzatoare: c�nd oferiti cuiva de la
DUMNEZEU
ceva "nu s�nteti �n realitate dec�t comisionarul care transporta bani sau orice alt
dar" (YOGA practica).
Relevam, de asemenea, si ceea ce spunea SWAMI BRAHMANANDA discipolilor sai:
"Inainte de a va
�ncepe activitatea amintiti-va cu fervoare de Dumnezeu si oferiti lui toate
g�ndurile voastre. Faceti acelasi
lucru din c�nd �n c�nd �n timpul activitatii si, de asemenea, dupa ce ati
terminat�o" (Discipline monastice).
Ofranda facuta fata de ghidul spiritual GURU poate chiar sa �nlocuiasca foarte bine
ofranda facuta fata de
Dumnezeu. Dupa cum spunea SWAMI BRAHMANANDA: "G�nditi-va ca toata activitatea pe
care o aveti
de facut este aceea a lui Dumnezeu. Daca puteti sa lucrati, �nteleg�nd si av�nd
mereu �n minte aceasta
idee, munca voastra detasata nu va va mai lega."
Vom �ncheia aceste consideratii printr-un g�nd al lui MAHATMA GANDHI: "Forma de
adoratie cea mai
elevata consta �n a realiza opera lui Dumnezeu, supun�ndu-te legii morale si
servind cu detasare si cu
abnegatie umanitatea �n mod dezinteresat" (Etica religiei). La acest principiu, �n
conformitate cu care nu
trebuie niciodata sa ne consideram �n mod egoist ca fiind autorii actiunii, putem
sa adaugam un altul, �n
conformitate cu care noi atunci actionam neaction�nd totusi, cu alte cuvinte, �n
aceasta situatie, sc�nteia
eterna din noi (ceea ce, �n India, este cunoscut sub numele de SINE SUPREM, PURUSHA
sau ATMAN)
observa ca martor detasat si, fara sa ia parte la aceasta, �ndeplineste detasat
actiunea prin intermediul
elementelor active din noi. La aceasta atitudine cu adevarat divina se refera
KRISHNA �ntr-un aforism
celebru din BHAGAVAD-GITA: "Cel care �n actiune detasata poate vedea inactiunea si
care, �n acelasi
timp, o poate vedea continu�nd chiar si �n cazul �ncetarii faptelor, acela este,
printre ceilalti oameni, omul
judecatii drepte si al discernam�ntului." ??? Aceasta este o capcana foarte
periculoasa pe care o �nt�lnim
adesea pe calea realizarii noastre spirituale. Pentru a nu cadea �n ea este necesar
sa ne interogam c�t mai
lucid si detasat cu putinta pentru a vedea daca nu cumva aceasta impresie, adesea
fantasmagorica, pe care
o botezam foarte usor intuitie, nu mascheaza �n realitate un cu totul alt scop, o
dorinta egoista personala,
banala, care poate fi, de altfel, �n aparenta perfect respectabila. Un criteriu
incomplet dar util consta �n a
cauta sa remarcam daca subzista, pentru activitatea spre care ne simtim antrenati,
acel "atasament" egoist
personal despre care am vorbit mai �nainte.
Inceput text
7) ACTIUNEA ASTFEL REALIZATA, INDIFERENT DE NATURA EI, NU IL INLANTUIE PE
AUTORUL SAU
KRISHNA afirma �n BHAGAVAD-GITA: "Cel care este �n YOGA sau, cu alte cuvinte, care
este unit cu
Supremul (adica cel care practica perfect KARMA-YOGA) chiar si daca actioneaza,
actiunile sale fiind
detasate, nu se vor atasa de el." Este, de altfel, ceea ce repeta si SWAMI
VIVEKANANDA: "Daca nu
s�ntem deloc detasati de activitatea noastra, aceasta nu ne va servi �n nici un fel
sufletul" (YOGA practica).
La fel, SWAMI SIVANANDA spune: "Aceeasi fapta, daca este realizata detasat, fara
atasament, deci cu o
buna atitudine mentala, fara speranta vreunui profit oricare ar fi acesta, cu
indiferenta chiar si fata de un
posibil succes sau esec, nu va adauga niciodata o noua veriga la lantul existent"
(Invataturile lui
SIVANANDA). Este ceea ce �ntelegea SRI RAMAKRISHNA c�nd spunea: "Un jnanin poate sa

actioneze pe deplin fara atasament si, astfel, actiunile sale nu �i vor fi

daunatoare" (Invataturile lui
RAMAKRISHNA).
In final, pentru a �ntelege cu exactitate acest principiu fundamental �n KARMA-YOGA
trebuie sa cautam
sa ne plasam �n perspectiva metafizica a hinduismului, unde credinta �n vieti
succesive si �n legea KARMA
ei este axiomatica.
Pentru a rezuma aceasta teorie �n c�teva cuvinte, este bine sa consideram ca viata
pe care fiecare dintre
noi o traieste acum nu este pentru el un eveniment unic ci doar o simpla veriga
�ntr-un lung sirag de vieti
succesive �n care se �ncarneaza si continua sa se �ncarneze de a lungul sirului de
existente, elementul
permanent din noi pe care indienii �l numesc ATMAN (SPIRIT ETERN).
Dupa legea KARMA-ei, care nu este altceva dec�t legea noastra a cauzalitatii si
efectului, toate actiunile
realizate �n una dintre aceste vieti vor determina cu exactitate anumite efecte
daca nu imediat �n existenta
�n curs, atunci �n restul sau, cu alte cuvinte, �n una sau mai multe dintre
existentele ce urmeaza si care vor
aduce astfel la manifestare "KARMA" acumulata �n vietile precedente. Ori, telul
evolutiei este de a ajunge
�n punctul �n care �ntreaga KARMA va fi la un moment dat epuizata, astfel �nc�t
elementul etern permanent
�n noi (ATMAN) sa nu mai fie nevoit sa creeze noi corpuri.
Toti �nteleptii orientali, antici si moderni, afirma prin urmare ca ceea ce creeaza
pentru noi o noua
KARMA nu este deci actiunea �n sine ci exact spiritul �n care acea actiune este
realizata. Despre aceasta
vorbeste �n special SWAMI VIVEKANANDA: "Toate actiunile pe care le faceti pentru
voi �nsiva �n mod
egoist va vor aduce fructele lor, care se vor re�ntoarce si vor recadea asupra
voastra... Dimpotriva toate
actiunile, indiferent care ar fi acestea, pe care nu le faceti pentru voi �nsiva,
datorita starii complete de
detasare pe care o aveti, vor ram�ne totdeauna fara efect asupra voastra" (YOGA
practica). Prin urmare,
practica lui KARMA-YOGA ne ofera posibilitatea de a actiona fara sa ne �ncarcam cu
nici un fel de
KARMA. Este ceea ce precizeaza SRI AUROBINDO: "Nu forma de activitate �n sine sau
simpla actiune,
ci constiinta si vointa dirijate ferm catre Divinul care se afla �n spatele
actiunii s�nt, de fapt, esenta lui
KARMA-YOGA."
In cadrul sistemului KARMA-YOGA este necesar sa disociem trei elemente pe care, �n
general, nu ne
g�ndim sa le separam: 1) intentia actiunii pentru care, daca actionam egoist,
trebuie sa ne asumam �ntreaga
responsabilitat e si care, singura, creeaza KARMA; 2) actiunea care prin ea �nsasi,
daca este detasat
realizata, nu poate crea KARMA; 3) consecintele actiunii complet detasate, care cel
mai adesea nu depind
de noi, indiferent care ar fi previziunile noastre (�ntotdeauna incomplete si
�ndoielnice, dupa cum am
vazut), si care, prin urmare, doar �n aceasta situatie nu creeaza nici un fel de
KARMA.
Cum poate fi aceasta conceptie transpusa pentru cei care nu admit teoria vietilor
succesive, cum este
cazul majoritatii occidentalilor? Daca aplicam corect tehnica de KARMA-YOGA, noi nu
ne mai simtim
realmente responsabili de consecintele actelor noastre acum detasate pentru ca ele
nu mai depind de noi.
Aceasta face sa dispara automat toate remuscarile sau chiar regretele. De aici
rezulta o importanta
concluzie: ca noi trebuie, de asemenea, c�nd ne angrenam sa practicam KARMA-YOGA,
sa renuntam a
mai revendica orice merit, chiar si pentru acele actiuni ale caror consecinte sau
fructe ar fi urmat sa fie
bune.
Deoarece noi s�ntem pe deplin responsabili doar de intentiile noastre egoiste, am
putea spune ca
scopurile actiunilor noastre egoiste si acumularea lor �n actiuni egoiste succesive
s�nt acelea care, �n
realitate, creeaza �n noi obisnuinte si tendinte egoiste, model�ndu-ne astfel �n
consecinta caracterul si
natura. Aceasta este, chiar �n teoria existentei unei vieti unice, ceea ce
corespunde notiunii de KARMA
care trebuie sa fie luata cu at�t mai mult �n consideratie daca vom admite, precum
adeptii majoritatii
religiilor, ca �n final vom culege dupa moarte recompense sau pedepse pe drept
meritate, exact prin ceea
ce am facut �n timpul vietii.
Inceput text
8) KARMA-YOGA ESTE ABILITATEA DIVINA IN FAPTE SAU, CU ALTE CUVINTE,
INTELEPCIUNEA SI DETASAREA IN ACTIUNE
SWAMI VIVEKANANDA a subliniat �ntr-un mod c�t se poate de clar ca, de fapt, KARMA-
YOGA ne
confera o maxima libertate. El spune, printre altele, ca: "KARMA-YOGA este un
sistem etic si spiritual al
carui tel este de a ne face sa atingem eliberarea prin altruism si actiuni complet
detasate, bune" (YOGA
practica). Pentru el "KARMA yoghinul este realizarea, prin activitate fara egoism,
a acestei libertati
depline care este telul oricarei naturi umane". El mai adauga: "KARMA-yoghinul se
�ntreaba de ce ne
trebuie un alt mobil, altul dec�t iubirea �nnascuta din libertate." Si iata cum
explica el aceasta: "Este un
aspect dificil de �nteles dar, cu timpul, veti realiza ca nimic �n Univers nu are
deplina putere asupra
voastra at�t timp c�t voi nu permiteti acelei puteri sa se exercite liber asupra
voastra. Prin detasare
completa veti putea oric�nd depasi sau respinge �n totalitate puterea pe care ar
putea-o avea oricine sau
orice asupra voastra". In realitate, faptul de a nu te teme deloc de consecintele
defavorabile eventuale
ale actiunii egoiste si starea de a nu te atasa �n mod egoist de consecintele
favorabile pe care putem sa le
asteptam sau sa le speram de la o actiune, creeaza o pace interioara profunda,
dublata de o remarcabila
libertate a spiritului care ne permite atunci sa actionam �n totala obiectivitate
baz�ndu-ne exclusiv pe
criteriile pe care le-am ales. Aceasta este ceea ce SWAMI VIVEKANANDA numeste a
actiona "�n
deplina libertate".
Aceasta explica de ce KRISHNA a facut �n BHAGAVAD-GITA urmatoarea afirmatie care nu
este, la
prima vedere, deloc surprinzatoare: "YOGA este abilitatea divina �n fapte." El reia
aceasta idee mai t�rziu
spun�nd ca: "Lui �i este drag" acela care este "abil �n toate actiunile sale
detasate si divine, acela care nu
doreste egoist nimic si care este pur, ram�n�nd detasat la orice se �nt�mpla, prin
aceasta el nefiind afectat
sau m�hnit de nici un rezultat, de nici un eveniment si care deja a renuntat
complet la orice initiativa
egoista �n nu conteaza ce actiune".
SWAMI VIVEKANANDA, la r�ndul sau, ajunge la aceeasi concluzie: "KARMA YOGA face din
actiunea
detasata o stiinta; ea ne �nvata sa utilizam permanent si c�t mai bine toate
fortele bune, divine care
actioneaza mereu �n univers" (YOGA practica). Si tot el mai adauga: "KARMA-YOGA
este cunoasterea �n
profunzime a secretului actiunii complet detasate." El exprima aceeasi idee �nca o
data, dar cu alte
cuvinte, c�nd spune: "Atunci c�nd nu ne g�ndim deloc la EUL nostru egoist si nu-l
angrenam, realizam cea
mai buna actiune detasata" (Conversatii inspirate). Un exemplu concret, pe care �l
cunoastem cu totii, este
influenta uneori paralizanta a tracului pe care �l simtim �n timpul unui examen
daca atunci s�ntem egoist
angrenati.
SWAMI RAMADAS merge chiar mai departe: "Activitatea profund divina a KARMA
yoghinului este cea
care �l duce pe acesta repede departe si dureaza un timp foarte �ndelungat. Ea lasa
�n �ntreaga lume o
urma permanenta si profund benefica" (Prezenta lui RAM).
Inceput text
KARMA-YOGA SI SIMTUL RESPONSABILITATII
Am vazut, �n linii mari, ca sistemul KARMA-YOGA se poate rezuma �n patru principii:

1) A nu considera nici o actiune detasat realizata ca fiind fara importanta, ori

neglijabila si incompatibila cu
rolul pe care noi g�ndim ca �l avem de jucat �n viata �n calitate de KARMA yoghini;

2) A nu dori egoist si a nu ne mai teme de rezultatele actiunilor complet detasate

pe care urmeaza sa le
realizam �n calitate de instrumente divine;
3) A nu ne atasa deloc egoist de acea actiune �n timp ce o facem detasati;
4) Nici �n timpul actiunii si nici dupa aceea sa nu ne consideram deloc drept
autorul actiunii, ci instrumentul
�n si prin care s-a manifestat si se manifesta DUMNEZEU.
Ultimele trei puncte, daca s�nt �ntelese �nsa anapoda sau gresit, pot conduce cu
usurinta la un total
dezinteres EGOIST fata de actiunea �n sine pe care atunci o vom �ndeplini
superficial, �n graba, "nu
conteaza cum" pentru ca acum noi nu mai s�ntem responsabili. Ori, acesta este exact
contrariul fata de
ceea ce este �n realitate practica lui KARMA YOGA. KARMA-YOGA impune, de fapt,
celui care o
practica o responsabilitate mult marita. Si aceasta este evidenta �n doua directii:
1)
Dificila responsabilitate de care ne este imposibil sa ne ferim, refugiindu-ne �n
spatele unei dogme sau a
unei legi, de a alege totdeauna dintre toate posibilitatile care se prezinta pe
aceea care raspunde cel mai
bine idealului nostru cel mai �nalt, divin, din momentul respectiv; 2)
Obligatia de a executa, desi complet detasati, actiunea, oricare ar fi ea, cu toata
maiestria de care s�ntem
capabili. Aceasta implica faptul ca, �ntre momentele consacrate actiunii detasate
vizibile, este necesar sa
intercalam momente de reflexie, de consacrare divinului si de repaus necesare
pentru a �ndeplini c�t mai
bine aceste doua conditii. Dupa cum SRI AUROBINDO scria discipolilor sai: "Trebuie,
desigur, ca
lenevia sa dispara dar c�teodata �mi apare evident ca ati mers prea departe �n
directia opusa. Este necesar
sa putem actiona complet detasati, cu �ntreaga energie pe care atunci divinul ne-o
ofera, dar este la fel de
necesar uneori de a putea sa nu actionam deloc" (YOGA integrala practica). "Prea
multa munca
ne�ntrerupta altereaza uneori calitatea actiunii, indiferent care ar fi
antrenamentul si entuziasmul celui
care o executa."
Inceput text
DIFICULTATEA CARACTERISTICA SISTEMULUI KARMA-YOGA
Nu trebuie niciodata sa ne imaginam ca perfectiunea si realizarile minunate,
fulgeratoare, care devin
posibile prin sistemul KARMA-YOGA s�nt usor de atins. Chiar �ntelegerea
intelectuala a regulilor ei si
aplicarea lor c�t mai corecta nu este deloc un lucru usor. KRISHNA spune �n
BHAGAVAD-GITA:
"Asupra a ceea ce este de fapt actiunea detasata si asupra a ceea ce este de fapt
inactiunea, chiar si
�nteleptii s�nt uneori nedumeriti si unii chiar se �nseala. Trebuie bine �nteleasa
notiunea de actiune
detasata si la fel de bine trebuie sa ne clarificam asupra notiunii de actiune
gresita si chiar, referitor la
notiunea de inactiune, totul trebuie la fel de bine �nteles. O g�ndire �nteleapta
este mai ales aici necesara
caci adeseori �nc�lcita si stufoasa este calea faptelor."
SRI RAMAKRISHNA revine adesea asupra dificultatilor �n KARMA-YOGA, �n practica sa:
"NISHKAMA
KARMA (actiunea detasata fara dorinta egoista a fructelor ei) este foarte dificila"
(Invataturile lui
RAMAKRISHNA). "Actiunea total dezinteresata este de altfel foarte dificila, mai
ales �n timpurile noastre.
A actiona complet detasat, fara nici un fel de atasament egoist, este extrem de
dificil." Si SWAMI
VIVEKANANDA constata, nu fara o anumita dezamagire, ca: "Cel care poate actiona
complet detasat
cinci zile sau macar cinci minute, fara nici un mobil egoist, indiferent care ar fi
acela, fara sa se g�ndeasca
deloc la viitor, la cer, la recompense, la pedepse sau la orice final de acelasi
gen, va deveni fulgerator un
puternic gigant divin, mental si moral" (YOGA integrala practica). SRI RAMAKRISHNA
le cerea
discipolilor sai sa g�ndeasca astfel: "Imi imaginez ca �ndeplinesc detasat
�ndatoririle mele fara a fi atasat fata
de aceasta lume, dar nu stiu sigur �n ce masura aceasta este o iluzie si nici daca
eu nu actionez �ntr-o
anumita masura atasat. Eu fac acte de caritate si nu stiu daca astfel eu nu �ncerc
de fapt sa ma evidentiez �n
ochii oamenilor" (Invataturile lui RAMAKRISHNA).
Ceea ce nu-l �mpiedica pe SRI AUROBINDO sa constate ca: "KARMA-YOGA este o cale
rapida, mult
mai simpla dec�t meditatia yoghina, cu conditia ca mentalul sa nu fie fixat doar
asupra KARMA-ei ci, �n
exclusivitate, asupra Divinului" (YOGA integrala practica).
MA ANANDA MOYI merge si mai departe, �n aceasta directie, spun�nd: "Actiunea total
consacrata lui
Dumnezeu nu are aceeasi valoare cu actiunea realizata sub impulsul propriei noastre
dorinte. Prima
vizeaza fuziunea divina ce va conduce la iluminare iar a doua are ca scop placerea
egoista care va
conduce la noi si noi experiente �n aceasta lume. Singura care merita s-o numim
"actiune" este cea care
reveleaza fuziunea eterna a omului cu Dumnezeu; restul este inutil, nedemn de
numele de actiune si
tocmai de aceea se poate spune ca nu este deloc actiune" (Invataturile lui MA
ANANDA MOYI).
Inceput text
COMBINAREA SISTEMULUI KARMA-YOGA CU CELELALTE FORME DE YOGA
De fapt, practica sistemului KARMA-YOGA este considerabil usurata, cu toate ca nu
este neaparat
necesar, daca o combinam cu alte forme de YOGA, �n special cu BHAKTI-YOGA, HATHA-
YOGA,
RAJA-YOGA, TANTRA-YOGA, LAYA-YOGA. Aceasta este chiar una dintre temele principale
ale
�nvataturii lui KRISHNA cuprinse �n BHAGAVAD-GITA. In aceasta directie, vom cita
c�teva versete:
"Abandoneaza-ti si daruieste-ti toate faptele tale Divinului"; "Indiferent ce faci,
fa totul detasat ca pe o
ofranda adusa Mie. Astfel vei fi eliberat de rezultatele bune sau rele care
alcatuiesc lanturile actiunii
egoiste"; "Fa toate actiunile tale detasat, numai pentru dragostea de Mine"; "Acela
care se afla la originea
tuturor fiintelor si de care este patruns acest Univers, numai pe acesta ador�ndu
l, prin propria sa activitate
detasata, un om poate sa atinga cu usurinta perfectiunea."
Pentru SWAMI VIVEKANANDA, a oferi pe deplin toate actiunile sau activitatile lui
Dumnezeu este o
metoda "mult mai putin dificila" (YOGA practica). Si pentru SRI AUROBINDO, KARMA-
YOGA cea mai
eficace este aceea "�n care abandonam propria vointa si propriile dorinte egoiste
vointei Divine" (YOGA
integrala practica). C�t despre SRI RAMAKRISHNA, el cerea celor care veneau sa-l
consulte "sa se
roage lui Dumnezeu ca sa le trimita Gratia Sa si forta de a-si �ndeplini detasati
�ndatoririle fara a mai spera
la o recompensa interioara si fara a se teme de o pedeapsa �n lumea aceasta sau �n
alta" (Invataturile lui
RAMAKRISHNA).
KRISHNA insista �n mod semnificativ �ntr-o egala masura (si este normal) asupra
importantei rolului pe
care trebuie sa-l joace cunoasterea si inteligenta, cu alte cuvinte, JNANA-YOGA �n
practica lui KARMA-
YOGA: "Aceasta este inteligenta despre care ti s-a vorbit �n SAMKHYA; asculta acum
ceea ce te �nvata
YOGA, daca tu esti �n starea de YOGA prin aceasta inteligenta, o! fiu al lui
PRITHA, tu vei elimina pentru
totdeauna sclavia fata de fapte." El continua fara sa spuna ca de fapt KARMA YOGA
completeaza foarte
bine, chiar secundar, orice alta forma de YOGA practicata �n principal, printre
acestea fiind cuprinse:
RAJA-YOGA, TANTRA-YOGA, HATHA-YOGA, LAYA-YOGA, BHAKTI-YOGA.
Pentru SRI AUROBINDO "activitatea complet detasata realizata ca forma de
antrenament spiritual este o
modalitate foarte puternica" �n orice forma de YOGA.
SWAMI RAMADAS ajunge chiar sa spuna, pe drept cuv�nt, ca: "Fara KARMA YOGA, JNANA-
YOGA si
BHAKTI-YOGA, de fapt HATHA-YOGA, TANTRA-YOGA si LAYA-YOGA nu s�nt dec�t un
exacerbat
egoism spiritual glorificat" (Scrisori).
Inceput text
LIBERTATEA DEPLINA PRIN KARMA YOGA
Fiecare cale spirituala autentica, fiecare religie, orice sistem filosofic
important exprima �n forme specifice
o fundamentala nazuinta catre Libertate a fiintei umane. Constient sau inconstient,
totul �n acest Univers
tinde, mai repede sau mai �ncet, catre aceasta tinta esentiala.
Acest Univers, desi extraordinar de mare, este numai o parte a existentei infinite.
Restr�ns �ntr-o anumita
forma care se supune spatiului, timpului si cauzalitatii, acest univers noi �l
percepem cu ratiunea, �l putem
vedea, simti, atinge, auzi, �l putem desena prin imaginatie, �i putem sesiza forta
subtila de influenta si �i
putem descrie principiile si legile lui specifice de manifestare.
Acest Univers pe care noi �l percepem, pe fundalul caruia se deruleaza existenta
noastra, se reflecta
totusi ca finit si limitat �n mintea noastra, el fiind �n esenta, ca reflectare �n
fiinta noastra, creatia noastra
mentala. Dincolo de granitele lui, cu alte cuvinte, dincolo de posibilitatile
noastre mentale obisnuite, legile
si principiile care opereaza si s�nt viabile �n limitele lui gigantice, nu-si mai
gasesc aproape deloc
corespondenta. Astfel, pentru cel �ntelept, reiese de la sine ca aceasta lege
fundamentala a cauzalitatii
este perfect posibila si chiar devine operanta �n limitele acestui Univers, caruia
adeseori obisnuim sa-i
spunem al "nostru".
Dincolo de limitele sale, existenta noastra nu mai poate fi supusa acestei legi
deoarece cauzalitatea nu se
�ntinde dincolo de granitele Universului creat de mintea noastra. Deci este clar ca
existenta noastra �n
acest Univers se supune implacabil legii cauzalitatii.
Dintr-un anumit punct de vedere, �n acest Univers limitat de propria noastra
perceptie, aparent nu exista
libertatea vointei, caci vointa fiind ceva ce noi �ncercam sa cunoastem prin
resursele noastre limitate
specifice acestui Univers al "nostru" este ea �nsasi conditionata �n manifestarea
sa de spatiu, timp si
cauzalitate. Prin urmare, tot ceea ce se spune legii cauzalitatii nu poate fi
complet liber, caci este supus
influentei altor factori si devine la r�ndul sau, o cauza.
Totusi, dincolo de sfera limitata a acestui Univers conditionat si marginit de
propria noastra cunoastere, se
manifesta plenar existenta unui principiu ABSOLUT analog vointei umane, care,
afl�ndu-se dincolo de
actiunea legii cauzalitatii, NUMAI acest principiu singur este perfect liber,
manifest�ndu-se �n �ntregime
liber dincolo de legile superioare ale Armoniei Macrocosmice.
Este firesc sa tragem acum concluzia ca pentru a atinge si noi aceasta deplina
Libertate, trebuie sa fim pe
deplin capabili sa depasim granitele Universului "nostru" limitat si conditionat.
Aceasta depasire esentiala
se traduce �n fapt, prin translatia de la nivelul nostru limitat de constiinta la
sfera suprema a valorilor
esentiale eterne, infinite si perfect libere. Aceasta translatie datatoare de
libertate deplina presupune un
anumit demers interior care are la baza cunoasterea, �ntelegerea si depasirea a tot
ceea ce este �n noi
limitat, fals, efemer si care, raportat la fiinta noastra, este tocmai Ego-ul.
Pentru a putea depasi �n mod real Ego-ul este necesar sa-i cunoastem sfera sa de
manifestare. Tot ce
genereaza �n fiinta noastra noi si noi legaturi care ne �nlantuie si ne fixeaza �n
acest univers reprezinta
c�mpul sau, domeniul sau de actiune. Simturile, g�ndurile, trupul, mintea,
atitudinile, prejudecatile,
conceptiile poarta cu toate mai mult sau mai putin amprenta acestui Ego.
KARMA-YOGA ne �nvata cum sa putem, prin actiuni altruiste si complet detasate, sa
ne �nabusim gradat
aceste tendinte care �si �ntind permanent tentaculele asupra fiintei noastre,
manifest�ndu-se prin egoismul
nostru funciar.Renunt�nd astfel gradat la orice forma de atasament egoist,
control�ndu-ne permanent toate
procesele mentale, action�nd complet detasati si nefiind niciodata legati de egoism
sau robiti fructelor sale,
urmarind sa daruim toate rezultatele activitatilor noastre Divinului, aduc�ndu-I
mereu drept jertfa micul si
efemerul nostru "Ego", fiind �ntotdeauna atenti si constienti, deschisi si
�ntelegatori, la toate fenomenele si
starile ce se manifesta �n si prin noi atunci, �ncepem gradat sa accedem �n acest
plan suprem al Libertatii,
deoarece din acel moment, las�nd Vointa Suprema sa actioneze si sa ne ghideze �n
tot ceea ce facem,
iesim fulgerator de sub incidenta legilor Universului "nostru" pentru a fuziona �n
totalitate cu Armonia
Suprema care este Dumnezeu.
"Cine oare poate sa traiasca macar o secunda, sau sa respire macar o secunda, daca
Atotputernicul nu mai
vrea aceasta?"
"Dumnezeu este Providenta atotputernica vesnic activa. Fiecare forta a manifestarii
Ii apartine numai Lui
si Ii este supusa Lui. Dumnezeu este TOT si el este prezent �n TOTUL. Noi putem
numai sa ne �nchinam
Lui. Deci nu nazuiti niciodata sa culegeti pentru voi roadele muncii voastre;
faceti detasati binele de
dragul binelui. Numai atunci veti dob�ndi cu adevarat detasarea desav�rsita, iar
catusele cumplite create
de simturi si minte vor fi rupte si abia atunci Libertatea noastra completa va fi
recapatata. Libertatea
aceasta suprema este telul esential al sistemului KARMA-YOGA " , afirma marele
yoghin SWAMI
VIVEKANANDA �n lucrarea sa "KARMA-YOGA".
Inceput text
AJUTORUL OFERIT CELORLALTI - IN LUMINA SISTEMULUI KARMA-YOGA
Iubirea, adevarul, binele, detasarea, fericirea deplina, libertatea, frumusetea,
egalitatea, �ntr-un cuv�nt,
�ntelepciunea, nu reprezinta numai norma unui cod moral, ci reprezinta �n ultima
instanta scopul suprem al
omului, caci ele contin o extraordinar de puternica manifestare a fortei sale
spirituale pe care acesta o
primeste printr-o inefabila rezonanta de la DUMNEZEU.
Imensa stap�nire de sine ceruta de actiunea altruista, integrata conform sistemului
KARMA-YOGA, este
expresia si �n acelasi timp dovada evidenta a unei forte spirituale foarte mari pe
care yoghinul o poate
manifesta dupa cum el considera de cuviinta �n conformitate cu liberul sau arbitru.
A sti cui anume sa acorzi ajutor, c�nd si ce gen de ajutor, a sti mai ales cum sa-l
acorzi, c�t si conditiile �n
care acest ajutor �si atinge perfect tinta, astfel ca din punctul tau de vedere
aceasta sa nu genereze alte
efecte �nlantuitoare sau, altfel spus, consecinte KARMA-ice, reprezinta dovada cea
mai clara a unei
actiunii detasate si �ntelepte, complet integrate �n Armonia Divina. Numai
proced�nd astfel actiuna ta
detasata izvor�ta din necesitatea divina �nteleasa se transforma gradat, �ntr-o
mare libertate de manifestare
a fortei tale spirituale puse la dispozitia ta de DUMNEZEU.
SWAMI VIVEKANANDA afirma �n lucrarea sa "KARMA-YOGA" urmatoarele:
"A-i ajuta complet detasat pe ceilalti din punct de vedere fizic, satisfac�ndu-le
doar nevoile fizice, este o
fapta cu adevarat mareata; caci ajutorul detasat este cu at�t mai valoros, cu c�t
este mai mare nevoia de a-l
obtine dar este bine sa stiti ca ajutorul cel mai valoros este acela care este
acordat o perioada extraordinar
de lunga de timp. Daca nevoile pe o luna ale unui om s�nt rezolvate prin ajutorul
dezinteresat oferit de
noi �ntr-o ora - acesta este cu adevarat un ajutor; dar daca acesta este pentru un
an �ntreg, atunci ajutorul
acordat este si mai important; numai daca omul poate fi ajutat pentru totdeauna, �n
eternitate DOAR acesta,
va fi desigur cel mai mare ajutor divin ce i se poate acorda vreodata omului."
Si tot el adauga:
"Cunoasterea spirituala veritabila este singura forma de ajutor care poate sa
anihileze pentru totdeauna,
toate nenorocirile noastre. Orice alta cunoastere ne satisface numai temporar
nevoile. Doar cu ajutorul
cunoasterii veritabile a Spiritului, se nimicesc definitiv cauzele care genereaza
si fac cu putinta toate
lipsurile. De aceea, totdeauna ajutorul spiritual acordat omului constituie cel mai
mare sprijin divin ce i s-ar
putea oferi vreodata. Cel care ofera oamenilor adevarata Cunoastere Spirituala,
este cel mai mare
binefacator al omenirii. Si noi vedem ca totdeauna oamenii cei mai puternici si cei
mai apreciati au fost
aceia care au ajutat umanitatea �n nevoile sale spirituale, deoarece Spiritul
singur sta la baza activitatii
�ntregii Creatii. Omul puternic si sanatos din punct de vedere spiritual, va fi cu
usurinta puternic si �n toate
celelalte privinte, daca va dori aceasta. At�t timp c�t omul nu poseda �nca forta
spirituala, nici cerintele lui
fizice si nici cele psihice sau mentale nu pot fii satisfacute �n masura cuvenita."
Aceste afirmatii ne conduc usor la �ntelegerea mai multor aspecte:
1) Ajutorul cu adevarat perfect este acela �n urma caruia o fiinta umana obtine
cunoasterea care �i permite
sa stie de acum �nainte cum sa actioneze ea �nsasi pentru a se ajuta at�t pe sine
c�t si pe ceilalti sa �nlature
pentru totdeauna suferintele si mizeriile generate de egoism si ignoranta.
2) Ajutorul tebuie totdeauna acordat direction�nd fiinta respectiva spre o reala
cunoastere de sine, caci
numai aceasta cunoastere interioara �i va permite de acum �nainte sa integreze �ntr
o maniera justa si
�nteleapta acest joc al manifestarii, obtin�nd astfel, �n cele din urma,
confirmarea existentei naturii spirituale
a fiintei sale, moment �n care devenind pe deplin constienta de aceasta realitate,
se smulge din lantul
dependentelor cauzale, �nlatur�nd gradat egoismul si ignoranta care stateau la baza
suferintelor sale.
3) Pentru a putea acorda �n mod plenar si eficient acest ajutor, detasat, fiinta �n
cauza va trebui obligatoriu
sa posede ea �nsasi aceasta cunoastere divina superioara, datatoare de libertate si
capabila sa o transforme
gradat �ntr-un veritabil generator divin de forta spirituala, ea �nsasi fiind si
reprezent�nd atunci un veritabil
model pentru ceilalti. "Daca un orb va conduce un alt orb exista pericolul de a
cadea am�ndoi �n
prapastie" spune ISUS.
Uneori urmarind �nchistati sa aplicam c�t mai corect anumite legi sau principii
�ntelepte de actiune, se poate
ajunge la o forma de rigidizare interioara, care nu este dec�t �nceputul
manifestarii unei atitudini complet
dogmatice. Astfel, se �nt�mpla uneori sa fim blocati noi �nsine din punctul de
vedere al evolutiei noastre
spirituale, de obsesia chinuitoare de a integra totul �n spiritul literei,
autentific�nd adeseori inconstienti din
nou si din nou acel aforism biblic care afirma ca: "Litera ucide si numai Spiritul
cel viu da viata".
A sti sa acorzi total detasat un ajutor concret, la momentul oportun, dincolo de
orice teoretizare sau
analiza la nesf�rsit ori, �n mod abstract si academic, a asa numitelor "cauze",
aspect care n-ar putea
conduce, adeseori dec�t doar la exasperarea aceluia care are stringent nevoie de
ajutor si nu de vorbe
goale, reprezinta dovada practica, vie a existentei unui real discernam�nt spritual
interior, care va �ntari
�nca o data (chiar si pentru cel �n cauza) ideea ca "Actiunea detasata este net
superioara inactiunii".
Prin urmare, �ntotdeauna trebuie sa urmarim sa ne armonizam atitudinea noastra de a
ajuta detasat, cu
circumstantele concrete ale momentului si fiintei �n cauza, �n aceasta directie
fiind mereu atenti �n a sesiza:
1) Care este cel mai important aspect sau problema care trebuie sa fie rezolvata �n
acea situatie speciala �n
care urmarim sa ajutam �n mod detasat o fiinta umana;
2) Care este de fapt problema cea mai urgenta cu care fiinta �n cauza se confrunta
atunci;
3) Cum trebuie directionat si focalizat efortul si sprijinul nostru detasat care
angreneaza DIVINUL pentru
�nlaturarea sau cel putin diminuarea cauzei care genereaza �n acel moment suferinta
cea mai mare �n
cazul fiintei respective.
Acest sprijin detasat, acest ajutor care vine de la DUMNEZEU prin noi, aceasta
oferta a noastra ca
instrument de manifestare a divinului �n cazul ca s�ntem o fiinta suficient de
elevata spiritual, se poate
transforma la extrem �n daruirea completa a fiintei noastre drept canal divin �n
scopul ajutorarii
dezinteresate a celorlalti. Acesta este mai ales cazul marilor spirite ale planetei
cum a fost Iisus, sau a unor
mari �nvatatori spirituali cum au fost BUDDHA sau RAMAKRISHNA a caror �ntreaga
viata a fost un
sacrificiu continuu oferit detasat �n scopul ajutorarii si trezirii spirituale a
milioane de oameni.
"Unica rezolvare pentru �nlaturarea totala si definitiva a suferintelor lumii
consta �n aceea de a le da
oamenilor reala cunoastere si �mplinire spirituala. Ignoranta este mama tuturor
nenorocirilor. C�nd
oamenii vor vedea Lumina divina a Spiritului, c�nd vor deveni suficient de puri si
puternici din punct de
vedere spiritual, numai atunci, suferinta lor va dispare pentru totdeauna", spunea
SWAMI
VIVEKANANDA, sustin�nd astfel cu fermitate ideea de a se actiona constant asupra
naturii umane p�na la
completa revelare a Sinelui Etern care confera Lumina Intelepciunii, prin care
oceanul ignorantei este
secat, odata cu acesta fiind transmutata �n beatitudine mocirla suferintei
launtrice.
Aceasta continua atitudine de a ajuta detasat, de a servi �n mod altruist
celorlalti, are �nsa la baza o realitate
profund spirituala si atotputernica care este de fapt IUBIREA.Cunoasterea profunda
si deplina de sine
deschide portile unui tar�m divin, paradisiac, �n care tot ceea ce este bun,
adevarat si frumos devine cu
putinta. "Atunci c�nd iubirea devine nesf�rsita, imposibilul devine cu usurinta
posibil", afirma un proverb al
�ntelepciunii orientale.
Atunci c�nd cu adevarat exista iubire, adevarata iubire divina, ne�nlantuita,
nelimitata, totala, fiinta noastra
devine profunda si fulgerator expansionata �ntr-o beatifica nemarginire; ea ajunge
abia atunci sa
cuprinda, cuprinderea dumnezeiasca ce o cuprinde. In asemenea momente de expansiune

cuprinzatoare ajungem sa percepem fiintele umane care ne �nconjoara ca fiind

interioare noua si atunci
suferinta lor transferata �n fiinta noastra ne chinuie si pe noi, astfel ca
neajutorarea si neputinta lor ne
cheama parca pentru a o �nlatura. Prin empatie deplina, printr-o profunda
identificare reala cu ceilalti,
identificare ce are la baza revelarea si recunoasterea Sc�nteii Divine a fiecaruia
ca reflect�ndu-se �n noi,
ajungem spontan sa traim o atitudine nepremeditata de �mbratisare plina de dragoste
a tuturor, ajungem
astfel sa fim pur si simplu naturali si firesti �n tot ceea ce facem si �n tot ceea
ce g�ndim. Simtind astfel,
realizam ca ceilalti devin parte integranta din noi, iar aceasta face sa se
accentueze atitudinea noastra de a
ne darui continuu, de a ajuta si de a servi, fiind totodata complet liberi si
detasati �n timp ce realizam ca de
fapt DUMNEZEU ofera totul prin noi.
Fiind mai mereu plini de iubire si compasiune divina, actiunea noastra va fi
totdeauna plina de iubire si
compasiune. Aceasta actiune complet detasata plina de iubire divina, eliberata de
orice egoism, ne aduce
gradat o fericire nesf�rsita. Ajutorul divin, detasat pe care acum tu �l oferi
celorlati este de fapt propria ta
fiinta fericita, propria ta existenta eliberata de conditionari, propria ta natura
divina, atotputernica ,
�nflorita, propria ta cunoastere de sine.
Devenind astfel o forta divina triumfatoare care acum iubeste divin si detasat,
puterea ta de actiune este
acum infinita. Este momentul �n care te simti prezent pretutindeni si �n care totul
este �n tine, caci toata fiinta
ta a devenit deja un canal divin de forta atotputernica care-l cuprinde si �l
impulsioneaza pe cel care
trebuie ajutat; acum stii cu siguranta ca aceasta circumstanta �ti este si tie si
lui favorabila si ca ajutorul tau
divin ce se manifesta �n si prin tine �si va atinge negresit tinta.
Starea plenara, divina, beatifica pe care o traiesti c�nd acest ajutor divin
manifestat prin tine si-a atins tinta,
prin fericirea oceanica care urmeaza, genereaza acel miracol alchimic al propriei
noastre transmutari,
sublimari si transformari launtrice. In esenta, ajut�ndu-i complet detasat pe
ceilalti, totodata �n acelasi timp
ne ajutam si pe noi �nsine. In asemenea clipe iluminatorii �ntelegem launtric
spusele lui Iisus: "Celui care
are i se va mai da", resimtind o uluitoare stare de bogatie interioara, un
sentiment de profunda plinatate si
satisfactie spirituala care ne copleseste fiinta si ne face sa-l recunoastem pe
Dumnezeu �n tot ceea ce ne
�nconjoara.
A putea sa-i ajutam detasat pe ceilalti este un privilegiu divin care ni se acorda
doar atunci c�nd meritam. O
stare de recunostinta profunda fata de divin se amplifica atunci �n noi �n fata
acestei circumstante.
Binecuv�ntat este �n acelasi timp si cel care primeste ajutorul divin si cel care
ofera ceea ce i se daruie lui
�nsusi de la DUMNEZEU.
Fiti totdeauna profund recunoscatori divinului ca va puteti manifesta detasati �n
lume iubirea, mila,
compasiunea, generozitatea, dreptatea voastra caci de fapt prin aceasta deveniti
puri si desav�rsiti voi cei
care daruiti ceea ce de fapt DIVINUL �n nesf�rsita sa bunatate ofera �nsutit prin
voi.
Inteleg�nd c�t mai bine ca de fapt �ntreaga manifestare este impregnata de
Bunatatea, Iubirea si Inteligenta
Divina a Supremului, si ca toate circumstantele exterioare s�nt generate de asa
natura �nc�t sa i se ofere
omului posibilitatea de a-L cunoaste pe Dumnezeu �n tot ceea ce exista, cum vom mai
putea mentine �n noi
�ndoiala, ne�ncrederea, ura, suspiciunea, ignoranta si suferinta?
Action�nd permanent �n acest mod, realizam ca de fapt nimic din acest Univers nu
depinde de noi pentru
ca de fapt noi nu avem nimic. Nici macar un cersetor nu depinde de mila noastra.
Nimeni si absolut nici o
fiinta nu depinde vreodata de sprijinul nostru; de fapt, totul vine de la DUMNEZEU.
Aceste idei ne vor
ajuta sa eliminam acea forma penibila si subtila a Ego-ului nostru care ne conduce
la eroarea de a
considera ca de fapt DOAR de noi depinde binele altora si ca fara noi, fara
sprijinul nostru, fara iubirea
noastra imensa, fara forta noastra spirituala, acesta ar suferi continuu.
Pentru cel �ntelept mai ales, Dumnezeu este profunda Intelepciune. Dumnezeu este
infinita iubire �n
continua actiune care este doar manifestata �n si prin noi.
Sa ne deschidem c�t mai bine sufletul si mintea pentru a ne lasa patrunsi pe de-a
�ntregul de Iubirea si
Intelepciunea Sa, pentru a sti astfel cum sa-l servim �n eternitate, devenind
tocmai prin aceasta UNA cu el
spre a atinge suprema Libertate.