4

BKDEN constructil. Proprietatea ¢ di- vizatd intre_mognenif, earl poseda 203 hect. si familia Ale xandrescu, care are 327, hect. Badeni, padure, in c troasad.s., jud. Bui heet., proprietate a sia fam, Alexandreseu. Badeni, picket de granita, in jud. Dimbovita, despre Transitvania 4 pe Ia muntele Mioarele, Badeni-Miluifi, moyie a statu uf, ud, Buzas, compusi rile impristiate: Urzeyti, Bu: igheni, Glavesul sag Limpezisul, Mirosi, Lipia, un loc de vie in Carlomanesti si un loc infundat Ia Zoresti, toate odinioard ale schitului Barbu, ce depindea de manasticea Vacaresti. Teronul arabil, ea 1230 hect,, parte s'a dat insurdjeilor, parte s'a vindut siparte inct il poseda statul impreuna cu pidurea Barbul si tindra padure Lastaral-Milup Barbul, aflate pe teritoriul acestel mosif, din comunele Cioran- ca, Clondirul, Lipia, Saringa si Valea-Teanculut in sfo- Badeni-Miluifi, numire, ce o mat poart moyia Barbuleanca, din com. Amarul, jud. Buzau. Badeni-Miulegt, pidure a sta tut, pendinte de comuna Ves nest, pl. Podgoria,jud. Musee, in fatindere de 22 hect. Badeni-Paminteni, com. rur., plaiul Dimbovita, jud. Museel, la E. de Cimpulung si la 12 Kil. departe de acest oras. Este situata pe ambele malurf ale rlu- Lut Dimbovija si pe valle Ba- deni si Stoeneasea. Are 0 populatie de 1349 locuitort (682 barbati yi 721 fe met) cu 245 capt de familie. 260 Se margineste la N. cu comuna | Badeni-Ungureni, Ia S. eu com. Cetajeni-din-Deal, la E. cu jud. Dimbovita si la V. cu oragul Cimpulung. Se compune din 3 eitune Stoenesti, Badeni si Cotenesti Inainte-vreme purta numele de Stoenesti gi chiar azT se uzita ‘maf mult Stoenesti de cit Ba deni. S’a numit Badeni-Pimintent spre deosebire de Badeni-Ungu rei. Este format din Rominit venitf aci din Transilvania, ei rora le zice in porecle si Un- urent. Locuitorit se maf ocupé cu ‘resterea vitelo, facerea si trans: portul cherestelef, al varulut st ‘manufacturelor ca: panura alba si neagra de lind, pinzd, plo cade, procovite, seoarte, ete. Produsul oilor (lina si brinza) ‘se consumd parte in easd, parte se vinde, In jurul comunet sunt lives cu finete, muscele, gra punt, dealuri eu pagunf de vite, padurt compuse din fag, stejar, in, jugastru, gi la mun bbrazi. In raionul comune! sunt 7 muni: Priseaca, Fagetelul, Geabelea, Vijea, Tincava, Fibra, Gruiul Ursulot Riul Dimbovija uda comuna de la N. spre S. dimpreuna cu vale Stoeneasca si Badenilor. In comuna sunt 9 ferdstraie, 4 mort si 1 pind. TLocultorit sunt parte mosnent, parte s'ao improprietarit la 1864, pe mosiile dor G. Stefaneseu, D. Cristescu si d-nei Zoe teanu Parte din locuitorfeultiva stupt cu albine. Porumbul se eultiva pe 30 hect. si fuica se fabrica ppand la 5000 decalit Budgetul comunet pe anul 1889—g0 a fost de 2734 lella venit. si de 2732 lef Ia chelt. nf cw nd. In munfit despre care am vor: bit maf sus, si care formeaza tun fel de semicere in partea de NE. si S. a comunei, se fa Dried, in intervatul de la ts ‘Maid pana la 15 August, casul ‘Comuna are 3 biseriet: la Stoe- negti, Hadeni si Cotenesti, de servite de 3 preoti si 4 cintarey Seoala de biel, cu intret nnerea Areca statul cheltueste ‘anual 1512 lei, se frecuenta de 53 bet, din 181 in virsta de scoala, In et. Stoenesti, pen inte tot de aceastd comund, este si 0 scoala de fete, frecuentata de 27 eleve, din 95 in e- tate de scoala. Localul sooal de belt serveste Intreget comune. Loealul seoalet de fete din eatunul Slobozia s'a oferit gratuit de dC. Runceseu, i vagator. Cu scoala de fete, star ‘ul cheltueste anual 1404 lel ‘Comuna inscrie anual in budgetul sid pentru scoala 180 let si pentru cult 420 lel. Localul seoalei s'a clAdit la anul 1856. ‘$uia carte 131 barbagi si 21 femet. storia spune ef, laanul 1595, ‘Mihaia-Viteazul aci s'aretras, in turma rezbelulut dela Calugarent si a asleptat ajutor de la Batori, Domnul Transilvaniet (veel Stoe- nest). In cAtunul Stoenesti se fla muni de piatra ealearoasa, foarte bund, pentru fabricarea varului. Tot in Stoenesti este si Glodul, izvor cu apa mine- rala (v. a, n.), bund pentru vin- decarea gusatilor Badeni-Pietroasa, mosie a sta ‘tuluh in com. Pietroasa-d.j, jud- Buzas, cat, Ochiul Boului, pen dinte de manastirea Bradul. Are B00 ect, din eare 702 pidure. Badeni-Pietroasa, mojie a sta tulut, in com. Pietroasa-d.j.,jud. Burda, reunita cu sforile Ur._BADENLPISCULENT zeasca sa Citina; are aproape 300 heet. ardtur, fneata si ca- rere de piatra. Depinde de Episcopia Buzdulul si de ma. nastirea Bradul. Badent-Pisculent, prdure, in com. Tisiul, jud. Buzao, cat. Pisculeni. Are 850 hect, din care 100 euréturl. Ecompusa din sforile: Vilara, Negresti, Badeanul, Genesti, Moldoveni, Ivascul, Ale xandresti, Turculeasa si Popest. ‘Se poseda de fam. Alexandreseu {in tovirasie cu alt! mosnent. ‘Badeni-Popestt, cit. al com. Breaza, jud. Buzi; are 480 1. si 98 case; e renumit prin ville sale Badeni-Popesti, mizie, tn com. CCondirul, jud. Bazi, face un corp ou Citinele de 330 hect, parte arabile, parte ialaz BAdeni-Slobozia, padure a sta tulu in tntindere de 2000 hect.. pendinte de com. BadeniUn- zurent, plaiul Dimbovit Muscel, formats din 4 trupuri DealulPietret, 200 hect., Valea: Stoenest{, 600 hee, Plaiul Ba deni, 800 hect., si Fata-Satulut, 400 heet. Badent-Slobozia, proprietate a statulul, pendinte de mandstiren Cimpulung, in jud. Muscel. Pe periodul 1885—95 s'a arendat anual cu 3000 lel Badeni-Ungureni, com. rur., plaiul Dimbovita, jud. Muscel, situatt pe ambele (armurt ale Dimbovita, careo strabate de la N. spre S. si la distanga de 14 kil. de oragul Cimpulung, Este resedinga subprefecturet si a judecstorier de ocol. Sha luat numele de la eatunul vecin Badeni si s'a_numit Un: 67 ‘gureni, pentru-ed locuitorit sat a0 fost Romint veniti din Tra silvania, c&rora li satis deriziune Ungureni. Are 0 populatie de 672 locuitor, 321 bar- Daft si 35t femel, cu 122 capt de familie. Se compune din 3 eftune Slobozia, Piatra i Lunca-Gis tel, si se margineste la N. cu Dragoslavele, Ia S. cu Badeni Pamintent, la E. eu jud. Dim bovita si la V. cw orasul Cin ung si com, Valea-Mare. Loeuitorit se ocupa cu eres terea vitelor. Lina si brinza oilor, parte se intrebuinteart pentra casi, parte se vinde neluerata san luerata ca haine: plocade, siticl, procovite, ete. In jurul comunet sunt pacurt de fag, plop, mesteacin, anin, ‘ulm, alun, paltin, jugastru si pur tin stejar. Gradint ew prunt sunt utine. Este un singur munte, Runcul. jul Dimbovita uda comuna tot lungul sid de la N. spre S., si primeste pe dreapta, in cereul com., Valea-Mateiasulut si pe sting Valea-Runculut. Pe apa riulut Dimbovita este o dirstd, 2 mort si 2 ferastrae. Locuitorit comune! ag fost ‘clicast si s'aa improprietirit pe pendinte de minastirea Cimpu: lung si pe a dui Costea Toan, Pe teritoriul comune, la Ma. teiasul, fn e&tunul Piatra, trece yoseaua natiorala Cimpulung- Frontiera si soseaua judeteand Un pod de lemn, facut in anul trecut, lea A com. Badeni Unguren cu Ba: dleni-Pamintent, Stupi cu albine se cultiva de Eva locuitort si produe anual 20 kil. mere si 8 kil. cara Porumbul se cultiva pe so heet. Tuied se produce, cind se fac prune, ca Ia 1200 decalite WXDENEUNGURENT Tn comund este 0 singuri bi: sericd, fondata de Logofttul N. Stefinescu, in eatunul Slobozia, pe pisania careea se citeste ur. ‘matoarea inseriptiune: «Acest sfint Iacas s'a de mine, robul lof Dumnezet ‘Nicolae Stefinescu, biv-vel treti logofitu Moldovi, eu toata a ‘mea cheltuialA, inteu cinstea $i slava Adormirel Maici Dom: nulut sia Sf Erarh Nicolae, rin indemnarea si buna sft tuire a bunulut mea duhovni ccese parinte Chirie Filaret Seri tan, egumenu mAndstiret pulung, de care sunt creseut, Sivirsindwse spre vecinica po. ‘menire a neamulut med, eum $i ‘4 maf sus pomenitulut mea pa: rinte la anul r83t, August 15; la 1869 sa reparat de locuitori satulu» Aceastd biseried este deserviti de 1 preot si de 1 efn ret, Budgetul comunet prezinté pe nul 18%9—99, la venitur, suma de 977 let si la cheltuelt 973 lei. ‘Scvala, cu intretinerea ctreea, statul cheltueste anual 1296 lei, se frecuenti de 45 bieti si 9 fete, din numarul de 130 copit cu etatea de la 6—12 ant, 60 biett si 70 fete. Localul scoalet s'a clidit Ia anul 1860, Sunt 76 barbatl, car gt te si 26 femet, in total 102 fird stiinta de carte sunt 245 Darhagt st 325 femef, in total 570; 15% dinte'insit stin dect carte, Com. contribue pentru seoals feu gt let anual, lemne, rit Ta copil, plata servitorului, re pparatit si material didactic, si pentru biseries cu 99 let Tn comuna sunt cite-va ievoa. re cu api mineral, dar neana Tizate; iar la local numit Run- ccul se afla un izvor, de unde jag oamenit apa de leac, buna entra vindecat paraliiile, zie it din temelieHADENTLOR (Late) €l. In comund este o fabriea de ' sJumatate din satul Baden’, (erie rap. C.D. Aricescu) cu asf, cu_muntit si eu tot ve: nitul lor, Ta cumparat Mateia Basarab, de la unul, Coman Ins cca si de la fratit uf, earora fusese daruit de citre Alexan- dru Voda la anul 7132 (1624) unie 24. up cumparatoare, Mateid a orinduit ca toate dij ille, ce acest sat da la Domnie, sub numirea de birul talerulut, de mierea cu ceard, de gales ort, ete., si rimiie pe seama manastiret Cimpulungulut ; iar loeuitorit astor sate se judeeaa dle judeedtorit (ispravnicit) pust (de eitre manastire. Toate a cestea le adevereazd hrisoavele din condica manastiret Badenilor (Plaiul-), plaia, com. Badeni-Pamintent, phaiul Dim Dovita, jud, Muscel Badenilor (Valea-), cule, izvoreste din muntit Geabelea si Vijea, trece prin mijlocul satulut Baden, plaiul Dimbovita, in jud. Musee, si se varsa in riul Dim hovita. Pe aceasta vale sunt 9 feristrac si 2 mort Badegti, com. rur., pl. Nucsoara, ud. Muscel, ki SV. de Cin pulung, 25 kil. departe de a ccest ora. Este situata pe ma- Jul sting al riulur Doamna, Nrare niet un eatun alipt. Aceast comuna en-le pe mo: sa statulur cw acees 7 numire si a fost proprictatea lut Nico Tae Basarals Voevod, care, Its oul 1352, pri Ihrisov o dirueste impulung, precum a dupa pia tra mormintala « acestut Donn, » dovedeste_pisa patra, care astiial muse mat itseste, find ponte astupata sat Seramucata dia, lve oc Se mirgineste la N. cu com. Domnesti, Ia S. cu com. Rete- voesti, la E. cu comunele Ani nnoasa si Viddestt si la V. cu com. Petrosani, de care se desparte prin riul Doamna. Are 0 populatie de 849 loc., din carl 25 Tigant, 449 femei si 400 barbagl, cu 150 capi de familie, carl traese in 159 ease. Locuitorif se ocupa ew agri ‘cultura, eresterea vitelor si lem: niria, numaf de brad pentru sit. Comuna numara 145 contr buabill. Avea la 1885 un bud: get de 1130 lei la veniturt si 1110 Tel la cheltuel Azi veni= tul comunet se ured la 1165 | vonituri si cheltuelilela 1102 I Riul Doamna trece pe la V. comunel. In el se varsii pi raicle: Caminitoaia la N,, Voi neagul si Urzicaral in centeu si ValeaSeacd la S. Aceste piraie strabat comuna dela E. spre V. Din rial Doamna se formeari tun iaz aproape in tot lungul ‘comunel, pe eare se afé.o moara Intre jaz si rful Doamna se afta ‘© insult acoperita cu pidurt de Aaninf, saleit si richita. Penteu inlesnirea comunicatie, intre comuna Badesti si Petrosani, peste ful Doamna si jaz, s'a instalat © punte mare de Temn. Comuna are 565 heet. locurt de ardturd, finete gi izlaz. Lo- cuitorit aa eapatat pamint dupa legea din 1864, cind s'aa im proprietarit 112 locuitort Mosia, fosta a statu tindere de 225 het, s'a vindut fn loturf la anal 1888, satenilor din Badesti, Domnesti, Ptrosani, La nordul comunet sunt fru oase livezt st farine, maf ales intre piraiele Caminitoaia si Voi rneagul; far la Sud este ialazul In comun este o singura Ii BADESt sericea vechie, de lemn, fondatt de nigte calugart, deservita de 2 preoti si 1 cintaret. Are 0 scoala, care s'a infintat la anul 1883, condusi de un in vvajator normalist, frecuentati de 45 copil, din 62 nseris!. Cu in Trefinerea ef, statul cheltuete 1242 let anual. Stid carte 69 barbatl si 30 femet. In comuna sunt 2 iavoare cu api feruginoasa, numite de locuitort ape de leac. Porumbul se cultiva pe 215 hect. si pra rele daa anual pind la 300 de calitri quiea. Stupt sunt 40, cart dat 160 kg. miere, Badegti, sui, face parte din co ‘muna rurala Veanesti, ph Pod goria, jud. Muscel. Badesti, catan, incom. cur. Ment din Faja, plasa Motruld.;., ju Mehedinti. | Badesti, catun, pendinte de com. ‘Mozaceni, din pl. Teleorman, jul Teleorman, FE. situat pe valea Cotmeni, in departare ca de4 Kil. de comuna Mozaceni si kt 3! kil de com. Tufeni. Are 265 locuitort, din eari $4 co tribuabill Badegti, dea/, iv com. rur. Ste hala, pl. Motrubd.j., jud- Me hedint. Badesti, deal, in com. Vranest, pl. Podgoria, jud. Museel Badegti, soyic, in pl. Teleorm hulu, com, Mozaceni, jud. Te leoraian, Purta in vechime mv mirea de Mihaieasea, ce se mat aude si astazi. Aceasta mosie forma un singur trup eu o att sfoara de mos, situata in par tea dreapta a rfuluf Cotmean. si cdireeaifzicea Dimbovita. Eat ‘le mandstiret Mihaia-VodswADESTI_ Badesti, padure a statult, i tindere de 400 hect., pendinte de com. Hadesti, pl. Nucsoara, | jud. Musee | Badesti, ptdure, situata in lunca Vedet, jud. Teleorman, aproane | ‘de catunul cu acelas! name. In | ful ‘aceasta pidure se varsd Cotmeana in Vedea. Badegti, fast picket de granita, fin pl. Closa jud. Mehedinw) Badegti, proprictate a statului, jud. Muscel, pendinte de ma inastirea Cimpulung; s'a arendat pe periodui 188893 eu 7000 Tet anual. Ac dt de veet in 1889. Badia, deal, acoperit eu padure, jn partea de N. voaree, pl Badia, finting de butut, situats pe valea Tminoguluf, la poalele ealulut cu acest nume, despre teritoriul comune! Izvoarcle, Sivla-s., jud. Olt. pl Badia, padure, pe dealul cu acest ume, situat la Nord-l’stul smunet Izvoarele, plasa Siull-s., jud. Ole, Badia, if de deal, com. Bres des, pl. Prahova, jud. Prahova. Badica, ruine de manastire, pe ‘un deal fin forn ‘mid, in comuna Cucutent, It, in jud. Dimbovita, de triunghiu de pira- tt. Vileana-ds. Viaitatorit bailor iodo-salifere din Vileana, i ccursiunile ce le fue la Piet ‘i Riul-Alb, tree mat totd'auna pe sub inaltul deal, ce contine ruinele manistiret Badica, Badicea, saf; face parte din com, rar. Vata, pl. Vedead-s. jud. sta mosie s'a vin- | juld-s., jud. Olt. | Olt, Are o populatiune de 170 | locuitorl. Cade in partea de N. ‘a comune! si este situat pe Dea lulCiurestilor. Badicea, deal, in partea de S~ a comune! Vata, pl. Vedea- des jud. Olt, lung de 700 m., pe care se cultiva orz, ova, se cari, pufine vit si in special runt. Badiceilor (Lacul-), /ac, jud. Dolj pl Julal.j,, com. Marsani, ccu suprafaja de 1s hect. Badiceni, sat, cu 440 suf. pe apa Vilsanul, jud. Arges, plasa Arges; face pa Malureai sedi udicent. Aiet este re ‘a primariel, $1 0 biseriea eu hramul Intrarea-in-Biseried, deservita de un preot si un cin taret. Are o scoala primard rural. Badiceni, schit mic, cu hramul Sf. Nicolae, in jud. Arges, pl Arges; Hing satul eu acelasi nur me. Este redus la biserica de mir, deserviti de un preot, un cintaret si un paracliser si intre: finutd de comuna. Badiceni, moyie, cu o intindere | de $56 pogoane, din care 500 pogoane piduce, ju. si pl. Ar ‘Res, proprietatea st atulut; are 0 aarendi anuala (187—1887) de 312 lel Badiceni-Pauleasca, mosic, cu ‘0 intindere de 695 pogoane, ju dequl Arges, plasa Arges, proprietatea Statulut, pendinte de Schitul-Buhga; are si 650 po- oane padure, La 1877 avea al de 799 let si 35 bbant gi a fost ipotecats impre- ‘und cu alte mosif ale statulut pentru asigurarca biletelor ipo- suma de 27 mt napa Hioane. Pe ultimul period, arenda anuald a scdzut la 243 lel si 36 bant. Badicescul, dea/, pe care este situat comuna Podeni- Vech, plasa Podgoria, jud. Prahova. Badicul, iver, in comuna Min zalesti, judetul Buxaa, citunul Gura-Badiculut, ineepe din Dea- Jul-Badiculut si se varsa in piriul Sehiabul Badicul, mogie mosneneasca, in ccomuna Minzilesti, eat, Gura- Badiculut, judetul Buzad ; are Bo hectare, Badiculul (Dealul-), co/ins, in ‘comuna Minzalesti, jud. Bursa, catunul Gura-Badiculuf, acope rita de padure si ialaz. Badicutul (Dosul-), foe izolat, In comuna Minzalesti, judetul Buzto, e&t. Gura-Badiculu Badiculut (Gura-), ctr, al co jud. Buzaa, situat pe malul sting al piriulut ‘Sghiabul,inte'o fumoasa strimp: toare; are 270 locuitort si 43 case. De dinsul alipit si e: tunayul Best Badila, mosie, in comuna Pirsco: val, eitunul Badia, jud. Buzaa ; are 2500 hect., din care 1000 le poseda locuitorif, iar restul de 1500 formeazi 8 sfort cu suprafete diferite. Badila, pirta, in jud. R-Sarat, plaiul Rimnie; iavoreste din dea- ul Danulesti, ud com. Danu: lesti, in partea de miazd-noapte si-se varsa in riul Rimnicul Se rat, in fafa eatunulul Dedulesti Badila, padgorit de nate, in jud. TulewADILA, cea, pe teritoriul comunel ur ‘bane Isaccea, situate in valea eu acelasl nume, dintre dealurile Breazul si Tugulea, in par: tea nordicd a plasit si cea de smiaza. spre apus se afld méndsticea Cocosul, care poseda 14 heet. inteinsa gi locuitorit din Tsac- ccea, cart posed restul. Are o intindere de 110 hectare si pro: duce 4550 decalitri de vin, ne- ru mat cu seama. Drumul comunal Isaccea Balabancea trece pe Tinga ea. ‘a comunel, La 2 kil Badila, vale, in comuna Gura- Nigcovulul, eat. Saveni-Vechi, jud. Buzis. Badila-Blestematele, citwn, al com. Pirscovul, jud. Buzid, cu 3 ssubdiviziunt: Badila, Batanul si ‘Valea-Sarit; cu 700 locuitort si 138 case. Ver! Blestematee. Badila-Blestematele, moyie, in comuna Pirscovul, judetul Ru- 240, eit. Badila; are 350 hect., din care 380 pidure, restul I vez, fneata si araturl. Badiloaia, numire, dataunet partt din padwrea statulut Piclele-Ba- rulut, jud. Buzaa, ce se intinde in com. Canesti, catunul Gon: testi; are 52 hectare. Baditesti, sar, jud. Arges, plasa Topologul, pendin rrr. Aliménest-Cioftingen, de com, Baditegti, sw, gine de cor Zagaia, din’ plasa Ocoluld.s., jud. Mehedinti; este situat pe dealul Zigaia. Baditi, vices, pe teritorial co: munet Draghieful, plasa Riurile, jud. Musee. Baditol, masale, din com. cur | Slvesti,plasa Oltetuld.s, ju dequl Vileea. | Badiuti, ser, in comuna si satul | Stefanesti, pe mosia Steftnesti, jud. Botosani, pe malul drept al piriulut Baseul, in marginea de Sud-Est a tirgului Stefénest, ca mahala saa suburbie. Are 0 suprafata de 250 hect., ‘pAmint al locuitorilor impraprie: Uaritl la. 1864 so populatie de too familit saa 419 suflete, din earl 44 contribuabil. Locuitorit sunt toff Romint si se ocupt cu agricultura si crey terea vitelor ; sunt harniet si bunt ospodarl, a0 case bune si gradint imprejmuite eu gardurt Locuitorit posed’ 122 vite ‘cornute, 18 caf marti mic, 336 of, 89 poret si 125 stupt. In com. este 0 biserie’ eu t preot si 2 cintdrett Legenda atribue intemeerea acestul sat lul Stefan Stircea, vechilul uf Const. Palade, ea- rele la anul 1704, cind satul se afla impristiat pe sesul Prutu uf Tar 6 mutat aicf. In partea de Est a satului, peste piriul Baseul, se afla un pod de pistra foarte vechia si cut de Stefan-cel Badivani, sa/, numit in localitate si Bazivani; tine de com. ur. Horesti, plasa Vailor, jud. Mehedingi, si este situat la S.- F. de comuna Horesti; are 220 loc., $1 40 case. Badirlegiul, itn, al comune! Nehoiagul, jud. Buzts, divizat in Badirlegiul Mie si Badirlegiul Mare, situat pe malul sting al riulur Buzao, in fata gueif pl lulut Nehoiul; are 260. locui tort si 54 case. Badirlegiul, padure, in comuna spune legenda, ar ff | BADULESTI Nehoiasul, jud. Buz, eat. Ba dirlegiul, are aproape 80 hect, Baduca, isc, pe dealul Sirea, comuna Dobrotinetul, plasa Ob tuld.j, jud. Ol. Baduleasa, sat, face parte din ‘com. rur. Fundeni-Gherast (v. a. 1), pl. Dimbovita, jud. Mov. Suprafafa totala a satulut ¢ de 320 heet. eu 0 populatie de 59 loc. Proprietatea este a d-lut N. I. Gherasi, din care cultivé 220 hect.; restul este padure. Comerciul se face de 1 cir Numarul vitelor mart e de 45 si al celor mict de 433. Baduleasa, citun, pendinte de com. Baneasa, din plasa Cat mafuiulut, jud. Teleorman. Este situat pe deal, pe partea dreapta a soselit Turnul-Magurele-Ro- siori, pe elt timp com, Baneasa este pe partea stinga, in vale. Populatiunea e de 295 suflete, din cart 68 contribuabilf. Are o biseried, deservita de un preot si 1 cintaret. In anul 1890 sa Infinfat 0 scoala mixta, care a fost freeuentata de 15 elev Cireiumt are tret. Baduleasea, mosie, in comuna ‘Vispesti,jud. Buzad, despartita 3 sfort: Baduleasca, Cirje rneasea si Narteasca 720 hect vii, ariturl, fineafa sl padure proprietate in devalmé nenilor Vispesti Baduleasca, pidure, in comuna pesti, jud. Buzti, pe mosia Biduleasca; are 180 hectare. Badulesti, com. rur., plasa Co bia, jud.” Dimbovija. Este ase zat pe cimpie si in partea de Nord se invecineste eu doua dea lust inalte. Aceste dealurt incaRADULEST a wkestt din veekine por namie de: | BAduegt padre, in com. Th sal Okla mt. Destine #Usaiontsthe, | emus ud Bun Are gree, al cone 990 pe De Gruen wr Soper’ eens | “dled 4 ewe ai, Th sn cus macarachld mat sss puta Pompei nea ne olan ned a cello eaTac comune et 854 leo Pa oi ie feces feten fen eucee (ooncl eect eu comentfen es ene Vie tum pune’ Pe ded ats | areata tnindereac | Cop rit Se out exis pudeet confuse one sei(nect reins cual (nett oila aa ote icf in comuna, intretinute de esti situata in comuna Popesti, _tretinereageoalei statul chel- enorias! sio scoald, intretinuta , pl. Cernad-s., jud. Vileea, tueste anual 1080 lel. Stia carte de stat. In Badulesti este o mare preund eu trupurile: Firijba, 60 barbati sit femee. ‘moar de aburl si una de api. , ValeaMarculuf, Valea-Calulut s1 Stupt cu albine sunt ve'o 20. Comuna se invecineste la rast: ‘Bratssanca, Tuied se fabrica puting, it cu Gaeyt si Gora Foit; spre | Vatra satulut are 50 eet. apus cu ValeaMare, uninduse Baiasea, isvvr, in com. Aldeni, Cu izlaz eu tot, Toc arabil sh cu cite tele aceste comune prin jud. Burau. Ese din muntele | pidure, pamintal ocupat de co soseaua nationala Bucurest fulMare si se scurge in riul muna, se ure la 320 hect testis spre miaztnoapte se ine Sianicul Venitul comunei se ured a vecineste cu dealurile ; spre mia- nual La 1769 let si cheltuelile 222i cu com. Cringurile, cu care B&egti, com. rur,, plasa Oltetul- | ta 937 se uneste prinsoseaua comunals. | ds. jud. Vileca, compusi din | Comuna e brazdata de piscul Seoala este frecuentatd de 34 3 catune; Turburea, Dobricea | Magura, cultvat cu vit: dealt pind la 40 copit de ambe sexe. | i Strichinesti Gruiul, Colina-Strachinestlor, Comuna are un venit de 1874 Este situatd pe dealul Tur. | Turburea, Piscul- Martologulut Jet si are cam 200 de contri: | burea, pe pisiul Dobricea, peo | si DealulMaltestilor. Este udata buabit parte din dealul Gruiul si pe de ville: Dobricea, a Galetai rial Oltetul, la 0 kil, departe | Jor, Tordache, a Martologulut, Badulegti, sat, face parte din! de capitala jude(ulut sila 4 kil a Turburet gia Viel gi de rial com. Fur. RijleyulGovora, plasa de a subprefecturct Oltetu, care o udd in partes Vedeac.s, jud. Olt. Are opo- La inceput aceasta comund | de V. pulagie de 210 locuitort se compunea numat din 2 ci | Se mArgineste cu comuncle tune: Dobricea si Turburea. Pardusani, Rosle, Romanesti, Badulegti, magic, in com. Fin- Mat pe urma s'a unit sicatunul | Gradistea, Obislaval si Zgubea. {eit jud. Buzia. Are 650 hect., ; Strichinesti, care inainte singur La N.-V. se afl mosia statulut din carl 230 padure, restul vi, | forma © comuna. rnumita Budoiul. ariturl ifinete. Proprietate mos Are © populatie de 771 lo- ngneasea. ccuitori, din cart 212 capt de far Baegti, com. rur., in plaiul Sla- milie, 8ocontribuabilf; loeuiese nicul,jud. Buzdo, situata pe am- Badulegti, moyie, in com. Gi in 212 case Dele malurl ale riulut Slanicu, geniVintleanca, eat, Sahateni- In comun sunt 3 biserit: Ia odistanta de oras de 26 kilo: dos jude Buxaa. Are 180 hect. una in Turburea, care surpiae —metr. Limitele: la N., ince- ariturt, vit gi necurl. Mat ina. dusse din cauza unufeutremur, | pind din muntele Balaurul, se inte ficea un corp cu moyia a fost rezdita de ocuitor; alta las in jos pe poalee sale, trece ‘Pandéroaia. in Dobrices, biserie& veche de rul Slinicul gi merge pe ho- ' femn, unde se afd si cimitirul tarul paduret Draghiciul pang Badulegti, moyie mosneneased, _comunet; iar laStrichinesti este | in mosia Balaurul; la E. se tne in com. $l cit. Tistul, jud. Bu: fostul schit Strichinesti, care vecineste cu mosia Balaurul sf 280, Are 60 hect., din cast 49 s'a Inchis din cauzé ed eruinat, pdurea Bagdat, com, Blajani; DPldure, restul ardturt i livez!. | Maioritatea locutorilor se o- | la S. incepe din padurea Bag- Face un corp cu sforle de mo: cupa cu agricultura, viticultura | dat, “de Ia Valea-Nuculut, st sit: Bunt, Glogoveanul, Rai si| si arboricultura. Putint eu tim- | merge in linie dreapta peste co- Sarl, | plavia, Mestesugart sunt 38. Pe | line pind in muchia Chuciure-wiestt am BAUMASENT lor, de unde se lasi in jos, | Baegti, cdfun al comune! Baesti, | pe drumul spre comunele Obi- trece riul Slanicul si se ured jd. Burt; are 290 locuitort si | lestt si Martinesti reptinmuntele Moarade-Vint; 58 ease. ; ta V., ineepe din muntele Moa, | | Baganaua, si Ursegti, padure, rude-Vint si pe culmea muchiet | Baegti, dal, fn raionul comunet | jad R-Sdrat, plasa Margines Piclelor merge pana in muntele eu acelast ume, jud. Vileea, ded. (Vers Ursest Balaurul pe care se cultiva 10 heet. 50 | Suprafaja sa este de 1297 aril vie Bagaul, sar, in jud. Faleia, ase het din eare: 584 arabile, 145 at intee doud dealurl mart nu dure, 155 fineata, 158 ilar, Baegti, deal, comuna Rémanesti, tite MoisetyiZgurel. Face parte 5 livesl, 41 vil si 149 sterp. pl. Cernades., jd. Vileea din com. Oteleni, pl. Mijlocul Proprietatf mat insemate sunt ise afd ta distanta de 3! Balaurul, Best, Ciucfurele si | Baegti, mogir, in comuna Bacsti, kil. de satul de sesedings. Are Poponetul, ale mognenilor Ba jud. Buztu, de 132 hect, apar © suprafata de 27 hectare esti si Mere, si parte particy-inind maf multor proprietarl. , © populatiune de tr familit cu lare. Terenul ¢ accidentat si pa: 38. suflete, din cart 11 conte: fin fertl;totugt se cultva: po- | Baegti, mays, a mosnenilor Ba. buabill. Locuitorit sunt. r&zey rumnb, gia si plante din mica esti in com. Baest, jud. Busta; Prin mijlocul satulat trece pi: cultura. Calitatea vinulul ¢ in- are aproape 350 heet. semana" riul Moise. Pe mogie se afd 4 ferioard. Industria si comerciul turf, fineafa si izlaz, putine vil eet. de padure si § de vie se marginese la trebuingele cas- $i livezt. Are numirea de la pozitiunea nice, Caile de comunicatie sunt sa, find virit intr’ rip, anevoioase. In cétunul Poponeti | Baegti, dure particulars, supust este 0 moari pe riul Slanicul. | regimulut silvic, apartine de co- Bagegti, sas, judeyul Arges, pl. Numdrul vitelor este de: 130 ' muna Baesti, pl. Oltefuldd-s., ' Oltul, ‘eu 140 loe.; face parte bo 48 vacl, 26 vifel, 13 cah | jud. Vileea, din com. rur. Udad.j. Are o 20 epe, 10 minzl, 800 of $1) bisericd cu hramul Buna. Vestie, capre si 80 pore. " Baegti, ve/e, lavoreste din pa, servita de un preot si un ci ‘Comuna € forinata din 3 et urea Gradistea, si se varsdin taret. tune: Baesti, Ciuciurele si Po. Rivk-Tirgulut_ pe malul sting, | poneti. Populatia sa este de 600 dup ce uda_comuna Schitul- | Bagiuleasa, mosie, in comuna Tocuitorf, din carl: barbatf in- ' Golesti, pl Riurile,jud. Muscel. | irseovul, jud, Buzaa, eat. Ii surajl 125, nelnsurati 18, va dila, avind 203 heet., din cart duvF 6, batt 149; iar femer ma. | Baegti, vale, ce sc varsdin girla 105 padure. ritate 125, viduve 16, fete 161. Varbilaul, com. Varbilaul, jud. Case sunt 126. Strainf nu sunt. , Prahova, | Bagneni, nwmire, ce se di unet Media nasterilor e de 23, a de- | pari din comuna Viidesti, pl ceselor de 18, a cisttoriilor de BAefelul, piria, izvoreste din | Riurile, jud. Museel. 6. Populatia ereste cu o medie dealul Glodul, ud central co- | anvald de § suflete. smunei alinest,plailCovia jad. | B@hmagent, mazic, jud. Bacto, Comuna ate 119 contribua: Vileea, si se varsd in RiulOlt, | pl. Tazlduld.s., com. Bahma- Dif, din ear! 6 comerclangl,Ro- in dreptul Ostrovlutisericet. | sen, cu intindere de Goo hee. nt, Stabilimente comerciale Se zice ei numele st ar vent | Despre aceasta, T. Codrescu sunt 2. dle la faptul, et v («Buciumul Romine, pag. 86) se Budgetul comunet ede 1157 s'ar f inecat in el un betel. exprima astfel: +... a lut Aga tei, 46 ban. Are de aflent piriul Sue Dimitre Strat- Are sat, patra ‘Carte stid 43 loeuitorl. Bi) sula. bejenarehrisovolit, tretnevol serio este una, in ct. Baesti, nie, opt vadane, opt slujast cu hramal S& Voevozt, deser | Bagdnaua, /reningt icolatd, in volnict, un vatay, dot Evrel; vite de 1 preot si 1 entire. jd. RoSArat, plasa Marginea- ) pe lingst mosile Cimpeni, So Numirea bo datoreste veche! , dj enmana SlobwaiaCiordst, lonful, Borzesti gi altele, ew un ete de mosneni, Baes | spre risirit de ea. Asie han | numae de 38 locuitorts,NASENI Bahnageni, com. rur., judetul Bacau, pl. Tazlaul-d.s., situata in valea piriuluf Solontul, a pi rfiagulut Borzesti gi aceea a ri uf Tazlaul-Mare. Este aleatuita de § catune: Bahnaseni, rese dina, Borzesti, Pirjolul, Tarita sa GuraSolontul st Cimpeni Bahnageni fac parte dino. colul Tazlaubd-s., ined de pe la 1803. Mosia Cimpeni a apar finut manastirer Agapia, din jud. Neamfu; iar mosia Bahn seni, mat inti Banulut C. Mi cleseu (Condica Livailor, in «U- ricarul> luf Codrescu) si mal apot a trecut in proprietatea lat Aga Dimitrie Strat. Comuna se margineste ta N. ‘cu comunele Schitul-Frumoasa si Basesti; Ia E. cu comuna Seorfeni; Ia $. cu comunele Ar- inesti si la V. ‘cu com. Solontul. Teritoriul sta este brazdat de DealulCornu: ut, al-Taiger si altele Are scoala mixta, care fune fioneaza din 1884, in satul Bah: nigeni, intrefinuta de comund, in foarte rea stare, intr'un local apartinind comunel. In 1891, scoala a fost frecuentats de 9 copit, dintre carl o fats. In a- nul 1879 s'a dat sevalet 6 falet si 40 prajint pamint in farina Se gasese in com. 4 biserict ortodoxe, cu 2 preotf si 6 cinta i una catoliea ; 485 case de Tocuit, rare in satul Bahnayeni si adunate in celedalte sate, si 6 circiumt. Sunt 489 capt de familie, cu 1717. suflete, dintre care 1716 Romint sit Gree, toff de pro tectiune romina. Dupa felul o- cupatiune se deosebese in: 390 ‘agrieultorl, 19 meseriasl, § in dustriasl, 7 comercian{t, 15 pro: fesiuntlibere, 166 muncitorti20 servitorl. $tin carte 145, loc., dintre curt 7 femel;_ nu stiv carte 1572, dintre cart 830 femet. deoani si Leon 2s sare Dan Gaye Contribuabitt, dupa noul re: ‘censimint, sunt 304. Dupé legea rurala din 1864, s'an dat la 197 locuitort, 608 filet si 29 prajint pimint. La 1879, s'ai improprietirit in satele Cimpeni si Phrjolul, 6 insurifel, dindu-lise 15 falet pamint. Teritoriul comune are o in tindere de peste 2000 hectare. Proprietar mate este Vasile La- mu; are o mosie de 815 ect ‘ce da un venit aproximativ de 14700 lel, Statul are mosia Pi joluk-Cimpeni ce di un venit de peste 23000 let $i paidurile Pir jolul-Cimpeni, Bahnaseni, cari ‘cup o suprafatt de 600 hect. Societatea romina de petrol po- sseda 128,40 hect,, ce dat un ve nit de 2100 lef. Totalul impozi teloreste de 881 le! Tn aceasta comund sunt 4 fa briet de gaz.Pacura,care abunda in teritoriul ei, se gaseste mat ‘cu seama ta Cimpeni, Virjolul si Tarita; ea este galbend des- chisd si se seoate din 23 pu uit de 50 stinjent adincime, | ind fie-care cite 6 vedre pe saptimind, Ag fost odinioart puturl earl, adinet numat de 38 stinjent, dedean 3000 vedre pe siptimina fie-care, adied de 100 de off maf mult de eit cele ae. tuale, Densitatea picuret de act variaza intre 50” si 52” B. Ville ocupa 1.50 hectare, care Ja 1890, ad produs 2 hectolitei vin negru si 20.50 heetoitri vin alb, Dupf controalele diviziei filoxerice (1891) viea lueratoare fare 3 hectare, cea nelucratoare 4 hectar. Totalul piminturilor de cul turd este de 535.92 hect. Animale sunt: 67 cal, 965 vite comnute, 155 porei, 07 ca pre si 1138 of, carl apartin la 40 proprietart si cari, la 1891, ‘ag dat 2027 ker. lind yureana, ful 1891-92, are la veniturt 5760 let, 20 bant si la cheltuelt 4640 ef, 06 ban. ‘Teritoriul comunet este stea- ‘batut de linia vecinala Calea-Ta- ritel, eare, unind satele acester comune, duce la satul Gura- Solonfulut saa Térita, punind nieare satul de reve dinja cu Leontinesti, Ardeoani si Sehitul-Frumoasa. Distanfele: I Baca, eapitala districtulus, 36 kil, la Seorte reyedinga plisif, 10 kil.; la co: ‘muna Moinesti, 13 kil} 1a comuna Schitul-Frumoasa, 22 kil.; la comuna Basesti, 15 kil; la com. Seorteni, 10 kil.; la com Ardeoani, 7 kilom.; la comuna Leontinesti, 15 ily; 1a comuna Solongul, 4 kil. in con Bahnageni, din vechime Plesesti sat, jud, Baca, pl. Tazléuld. resedinga comune! cu acelagt rnume, situat pe apa Solontul Are 0 scoala mixta si o biseried ortodoxa, clidita de Aga Dimitrie Strat si deservita de 1 preot si 2 cintaresf, Sunt 2 ci umf. Captde familie sunt 105 ; suffete, 339. Animale se numara 15 cal, 26 vite cornute, 35 pore si 5 capre, Pe teritoriul acestut sat se gisese 20 puturl de pacura. Bahnageni, padurr, jud. Baca, pl. Tazlauld.s., in comuna cu acelasi nume. Are o intindere de aproape 100 hect,; este fo- Joas, continind st putin brad si este supusd regimulur silvi Bahnigoara, sat, in jud. Neamtu, care pind la 1875, apartinuse com. Silistea, din pl. Bistrita. De la acel an ins, prin anu- mitt lege, a trecut ca anexd la com. Bahna, jud. Roman. Budgetul comunel, pe exerci- | Bahnigoara, sat, in jud. Roman,BAHNISOAKA com. Bahna, plasa Siretul- spre S-V. de satul Bahna, in smirginea judefulut, la 0 departare de 1 kil. s00 m. de satul Wahna. Este ajezat pe coasta despre est a unul deal. Are 85 capi de familie, 88 contrib, 308 Toc. din care 1 gtie carte si 68 case. Populatiunea este numat romind. Sunt 238 capete vite marl, Acest sat finea maf inain tea de com. Silistea, ud. Neamtu, Bahnlgoara, piriias, in jud. Ne amfu, spre marginea despre V. a plasit de Sus-Mijlocul; izvo. reste din ramura dealurilor Mes teacdnul, cdtre rasaritul satului Ghigoesti; curge in directiune sudied, traversind soseaua jude feand PiatraBozieni, intre kil 18-19; se varst in piriagul de ‘scursoare al jazulul Trudest, ce vine situat mat catre apus si ‘este in legaturd cu iazul, in care se vars piriul Babnita Baicanul, sat, jud. Dol, plasa Amaradia, comuna Amrit, feu 230 suflete, 111 barbatt si 114 femel. Case sunt 99, con: struite in mare parte din bimne. Copii din acest sat urmeazi ta scoala mixta din satul Fareasul, com, Amvtristi. Numdrul gcola Filor este de § bie{f. Cu virstit de scoala sunt 19 copit. $tia carte 10 barbatl. Fste 0 bise: ied consteuita din bime. Baicanul, Amaradia, con ‘ul Baicanul, He, jud. Dol, plasa Amstiristi, sa Bailcanul, vale, invoreste dindea lurile de V. ale comunet Urs plasa Oltuld.s. jud. Olt, si se varsa in giela Cungrigoara, tot fn raionul comunet Urs Baiceni, om, yur. in partea des pre SE, a plait Bahluin, ju. am Iasi, Se tntinde de la N. spre S,, dea dreapta rlulut Bahluiul sidea stinga pirfulut Bahluetul Tot teritoriul ef este accidentat, prezintind dealurt acoperite cu piidurt, vat si podise. E formatt din satele: Baiceni, Ddesti, Cucuteni, Zbiereni, Sa: crest, Balosinesti, Cirjoaia, Bar- batesti si Coasta-Maguret, ce se fntind pe © suprafaga de 7500 hect. Populafia este de 505 fi ‘mili saa 2258 locuitor! Romint, carl se ocup cu agricultura si cresterea vitelor si parte din cf cu cultura vilor si a livesilor. Are: 6 biseriel, eu 6 preott, 8 cintarett si 6 eclesiarht; 3 scolt ‘cu 3 invatatort si 96 scolar, 65 Daefi si 31 fetes 6 mori de apa. Budgetul comune! este de 11897 lei, 87 ban la veniturt, si de 11803lei, 80 bant la chelt. Numérul vitelor este de 3925 ceapete, din carl: 1305 vite mart ccornute, 183 cal, 2093 of si 344 rimatort. Baiceni, sa, situat pe coasta dlalulsf Basaraboais, fn centr | comunet Curtesti, plasa. Tir. ful jud. Botosani, Are o intin | dere de 1055 heet. si 0 popu: layiune de 126 familit, cu 497 | suflete, din cari 100 contrib. | ‘Are obiseria, claditain 1848, | deserviti de un preot si dot cintaret. In privingaintemeieret satulut, se povesteste, din hatrint, ef cet dintit Iocuitori ar fi venit aici din Basarabia, pentru care si numele satulut era odinioara Rasarabi, schimbinduse in ura in Baiceni, dup numele unet failit bogate, Baicenit | In acest sat se gisese 115 | vite cornute, vact si bot, 14 caf ‘mart si miei, 30 porch si 30 stupi. Se aff 0 eiuma. Baice sat, si resedinga comunet | Baiceni, padure, in totes Balceni, din plasa Bahluiul, jud. Iasi. Sia Tuat numirea, spune legenda, de la baie de bant, ce se rice ci cra din vechime aceasta localitate. E situat {in valea dealurilor de la Tret: Movile, pe 0 suprafata de 1037 hect. (din cart 56 sunt, padure). Are o populajie de 73 fam. sa0 398 locultort de origina ro- ‘mind, cart se ocupa cu agri cultura, cresterea vitelor, cultura viilor gi a livezilor. Are o bi serict de lemn, care servea in trecut de schit calugarese; eu 1 preot, 1 cintaret gi 1 eclesiare, © scoald, infinfatd in anul 1883, freeventata de 20 levi In partea despre apus a so tuluf, Ia poalele dealulut Cets fuia, se aldo fintina cu api sulfuroasd. (V. Puturoasa, api mineral), Mosia Baicent este proprie tatea comune! Tayi, cedatt de catre Stat, d'impreund eu alte rmogif, in prequl a 10 milioane ler datorite comunet. Numarul vitelor este de 616 ceapete, din cart 178 vite mart commute, $4 cah 314 of si 70 Himitort, Baiceni, moyie nclocuiti, in jul Roman, pl. Siretuld-s. com. Helestieni, in hotar cu satul 140 hect. pe mogha Baiceni, muna Curtesti, plasa Tirgul,jv detul Botosani Baiceni, pise de dea, jud. Bac. pl. Siretuld. ‘com, Odabes » situat pe limits spre jud. Tutov Baicoasa, piri, jud. Dol pl. ‘maradia,com.Talpasl, pedreapta rfulut Plosea; ese din Dealal Nis toiuluf, de pe teritoril satust Nistotul, comuna Talpasi._Bkicort Baicoid, com. rur., plasa Fil: | esti, jud. Prahova, tnfiingats, dupa cum spun batrinis, de C Se stie pe cA mosia a fost proprietatea ful | Mihai Viteazul si c& acesta a dat-o mosnenilor Ploestent in schimbul mosiet lor, caci aci, Ia Ploestl, Mihaia Voda hotarise ‘4 infiinteze orag din satul mos- tenese al Ploestilor. Este situatd pe malul rfulut Prahova, la 17 kil. departe de capitala judetulut si la 16 kel de resedinga plasit. ‘La Inceput a fost situat’ in partea de N., unde asta-z! este livada boereascd si cu timpul sa mutat aci ‘Se compune din 4 eétune: Baicoit, Cotoiul, Tufeni si Ga geni, avind o populatiune de 3257 loc. (1619 barbatt si 1638 feed), in care inte si 6 familit de Tigani. Capt de familie sunt 797; contribuabilf 782. | Tm comund sunt doua bise- ici, ambele in Baicoid, una cu hhrarmul S-tit Impiratl, fondats de proprietara Prineipesa Cleo: patra Trubetzkoi, intre anit 1838—1845; sl a doua cu hra- ‘mul Sf Nicolae si Antonie, purtind numele de Biserica-Hagies, fondatt de locuitort, tm anul 1872, neposedind niet 0 in seriptie. Ambele biseriet sunt deservite de tret preott. Ocupatiunea de cApetenie a locuitorilor e agricultura. Parte din ef se mal ocupa cu chiri geria. Mestesugari sunt 35: dul shert, dogart si eizmari, Ft des: fac produsul muncef Tor in o- ragul Ploesti. Constantin Ghiea, biv.vel fo refit de Tara-d. ‘mosie, a obtinut la § Maid 1792, de la Vodt Mihaia Sutu, carte | Domneased de slobozenie «ca | stantin GI iv proprietarul am si fact tire pe mosia dumnealut | Baicoid, odata pe saptimind, pentru alisverisul locuitoritor Arti loculut si pentru oarest care folos al dul Tn comuna sunt 85 eat si epe, 1067 bot, 182 vaet, 15 bivoli 3 capre, 1773 of 850 pore. Locuitort s'at improprietarit Ja anul 1864, in numa de 600, pe mosia Principeset Cleopatra ‘Trubetzkoi, cind Is'an dat 1600 hheet. pimint. | Scoala existt in comund de a anul 1856, Localul e proprietatea comune. Carte regu: lat a tnceput sX se fnvete de la 1870. In anul scolar 1892—93, scoala s'a frecuentat de 102 copit (81 hietf si 21 fete), din rnumaral de 257 copit (129 bAetT | sb 128 fete) eu virsta de scoalA, Cu tntretinerea scoalet, statul cheltueste anual 4378 let. Stn carte 410. birbatt st 20 femet Comuna se intinde pe 0 su prafata. de 2400 hect. Tn raionul comunet, pe mosia proprietaruluf, este un invor de apa mineral, care coprind pucioast, fier si sare. Din con Stattrile Ricute, accastt apa e foarte bund contra reumatismu- lot st pelageet Sunt fn comund mat multe puturt de picurt. Fxploatatorit log stad pferdut aci capitalurile, cet sipind la deschiderea gu- filor de puturt at dat de sare si ad fost nevoith sa inceteze orice lucrare, efef pant [a 0 adincime de 40 metri aa ga Site neste de se. | Aceste locurt poaret mumele | de saramurt. | Tuict se fabrict in comund pan Ia 2493 hectolite, iar vin | prea putin. Pamintul © putin prielnic cul turet. Comereiul se exercita in co- na de 11 circiumart AICO Radgetul comunet se ured la 6000 le. Alara de micile sosele din Interiorul comunel, una spre F., si alta spre V. pun tn comuni In partea de N. a comunct fe movila numita a Capret. Se mirgineste la N. cu com. Seorteni, la S. cu orasul Ploest la F. eu com. Tintea si la V. cu Floresti si Nedelea. Notite istorice. Se stie,c& Ia nul 1831, Tordache i Farmache, capi Arndutilor, cart se aflat peste Olt, fur chematf Ia Bu: ccuresti de Caimacani, a, i: round cu Sava, s4 pazcascd capital, Ceata luf Tordache si a lot Farmache se desparti la Slatina {in doud grupe: una se indrepta spre Bucuresti, pe la Pitesti si Gacsti; cealalta, tot la Buew: resti, pe la Talpa si Vadul-at. Aceste dowd grupe de Arnaut comiseri in drumul lor jafuri, pridtnd chiar biserict. Din Gtesti, Arnautit se in- dreptart spre Tirgoviste, unde gird noaptea cilirl peste dea- luet, oprindu-se in Baicoid Duca, comandantul corpulut de ostire din Ploesti, primind din partea lul Ipsilante porunes si vie la Tirgoviste, in crumul 40 tabari la Baleois, sind strejt Ia Ploesti, Cimpina si Margineni Generalul Constantin Ghica, tunul dintre emigratif din 1822, murind departe de fara lul, cor: pul sid a fost adus si ‘mintat la mosia sa Baicoia, Aci e palatul decedatet Prin- ipese Cleopatra Trubetzk: cconjurat de o grind foarte fru- roast. Raposatul Cesar Boliae intr rinzind o calatorie fn anul 1845nktcore a ajuns pan la Batcoid, sist | le in urmatorit ter. Prngasa Trobeta, etre neo | it patra ale In cael oB6 din Ha ea feat si vodem sion mal larg ork ce Inchip, de cle mal fromaane irineate, fte heveste tints, en lmks larg de be: angie, cu mirind aly po cap aa ow nan de for pe coe, ote abe, ate ramene, tate cH ooh neg, jucad © hock rations Aict la Baicota, a fost in a nul 1859, sub Domnitorul Cuza, ccea Inti tabara a ostirilor Ro- iinestl, (Moldovent si-Muntent) sub comanda generalulut I. Flo Baicoid, sat, face parte din com. ror. cu acelast nume, pl. Fi esti, jud. Prahova. Are 0 po- pulagiune de 2511 loc, 1258 b. Si 1255 £ Aci © resedinta co- ‘munel BAicoit, stapie de de. d. f, jud. Prahova, pl. Filipesti, com. Flo- ‘esti, pe linia Plocsti-Predeal, pu- 8 in circulatie la 10 Tunie 1879. re statile Buda (11.7 Kil) si Cimpina (14 kil). Inal- imea d'asupra nivelulut mari, 313,63. m. Venitul acestet stati, | pe anul 1896, a fost de 55077 let, 21 bani. Baicoti, cimpic, in com. rur. AL blest, pl. Dumbrava, jud. Me- hedingi Baicoid, dea’, com. Baicotd, pl Filipesti, jud. Prahow: se cultiva G's hect. vie, Baicold, vale, in com. rur. AL bulesti, pl. Dumbrava, jud. Me: hedinti Baiculegti, com. run, pe rial Ar- ess jude si ph Arges, la 10 il de Curteade-Arges, rege am dinfa subprefecture, sla 20 kil. de Pitesti. Se compune din 3 sate: Baiculesti, Manicesti Zi goneni, avind in tot 196 com: tribuabill din 1063 loc. In co- und sunt tref biseries, efte una in fiecare sat, doud colt pri mare rurale si 6 clrciumt. Bud- getul com. pe anul 1882—83 fost de 1879 L. 74 b. Ia veni turf si de 1785 1 Ia cheltuelt; far pe anul 1887—88 a fost de 4083 |. In veniturt si de 4106 1 la cheltuclt. Prin com. aceasta , Curteade: | trece soseaua Pitesti Arges Numarul vitelora fost in 1887, de 1097 capete vite mari: 1025 bot $i vael, 72 caf, si 1094 vite marunte: 180 of, 108 capre si 806 Fimatort Baiculesti, ser, cu 327 loc pe apa Argesuluf, jud. ot ph A es. Face parte din com. rur. eu acclagl nue, Are o biseried cu hramul Sait Inger, deservita de tun preot si un cintire ul-), foc izolat, Mlajetul, cat. Intresi- jud. Buzaa, unde se aft maf multe igvoare cu ape mi nerale, in care predomind pu- | cioasa. Ista inceputul in. apro: piere de Piatra-Lastunulut si se seurg in Valea-Colilor. Baicug (Podul-lui-), foc izolat in faimoasa fneaté: Rosila, din com, Gura-Teghif, jud. Buzao. Baila-Mare si Baila- Mica, dealurt, in rsionul comune! Bu disteni, plasa Podgorta, judetul Muscel, printre cart trece un mic pictias, numit Pietroasa, Baile-Nastasache, padure, in jjud. Baca, plasa Trotusul, com. TirgulOcna, proprietatea <-lut Botezatu, Hste foionsa (fag si ste BAILESTE jar). Are o intindere de 14 heet. si este supust regimulut silvi. Baile-Tatarilor, /oc izolat, com. Teisani, pl. Teleajenul, jud. Pra hova. Balleasa, munte, in jud. Gor), la N. comune Aninisul, situat intre muntit Rotunda si Plorile Albe. Ist ia origina din gitul lesea si se termind la dealul Gi Tortul. Este acoperit mat mult cu pidure, Bailegti, p/asd, in jud. Dolj, nw rita ast-fel de la com. Baileti, reyedinja acestet plist. Forma ef se poate asemina eu un patrat Situaté pe malul sting al Du nnévit gi pe malul drept al riuli Dasnatuiul Limitele sunt ta N. pl. Dum brava-d.j. gi Jiuldemj. Limita ccitre plasa Dumbravad.j. este formata de o linie conventic: nal, ce incepe din dreptul com. Galicea pind la com. Perisori, de unde, pana la com, Ceratu, e margineste cu pl. Jiutdom Limita de S. este formata de Dunare, incepind din dreptul ‘com. Ghidiciul si pan tn drep ‘ul com. Cirma, pl. Balta, Li rita de V. este conventional, despartind aceasta plasé de pl Cimpul. Are directiunea de la N-S., incepind din com. Galt ‘cea pind in Dunde, Limita de E. este formata de riul Dasné {uiul, incepind din dreptul eon Intorsura, pand la com. Gi ita, pl. Balta, etre pl. iu domj.; jar de la com, Giur ita. si pind la com. Plosea for ‘meazi limita despartitoare citre pl. Balta, De la Plosea tn jos © linie conventionala, mergind spre S. pind la Dunare, des parte pl. Bailesti de pl. Balt tind bata. Bistrepul.aXtnesti In Duntre, in dreptul acestet plist este insula Galenul Terenul acestet plas! este in genere ses, afard de mict dlea- url ce se gasese prin coltul N.-V., unde se afla dealul Smar- Alcetiul, ce sty in legaturs cu dealurile Virtopul si Rudaral, continuatiuni ale deatulut Ra- dovan. Cu et ne lisim spre cu atita terenul este mat ses si ind ajungem In regiuuea se- sului Dunarif, dim de repiunt joase si biltoase. Dealungul armulul sting, se gitsese o mul time de movile, cari at servit ca punete de observatiune in timpul razhoalelor de la 1818— 1828 si 1877. In com. Bistretul asim movila Caravanul ; in Ne: | oiul: Coteiosul, Cirstit si Za velea; in Plosca: magurele Po. piciul gi Strimtura. ‘Aceasta plast este udata in partea de S. de fuviul Dunarea, care o desparte de Bulgaria. La N, side alungul Dunaret se in- tind, ca si in pl. Cimpul, dune dintre cari mai mari, sunt cele din com. Rastul si Bistretul. Pe limita de F., ‘etre plasile Jiul demj. si Bata, curge riul Das. nauiul, eu direetia NuS., eare, din dreptul com. Plosea, se in- drepteaza spre E. pentru a se varsa in balta Nedeia, pl. Balta. Baler sunt: Rastul, Bistretul saa Calugarul, la 4 kil. departe de Dunare, Cilieni, Cotein, Renea, Ochiota, Tinoasa, Cotlova. In balta Renea se scurge girla Po rumbul. Aceasta plas coprinde 15 com. si anume: Afumati, Bi lesti, Bistretul, Boureni, nele, Cioroiasul, Coveiul, cca, Galiciulea, Giubega, Ne- goiul, Plosca, Rastul, § Crucet, Ursicuta. Comercial se face eu Craiova sou schela Calafat, unde loc. due ata: al cereale si vite side unde adue * 7 articole de manufactura, aticole coloniale, lemnarit pentru con: structiunt. Prin aceasta plasi trece ca: Tea-ferata Craiova -Calafat, ce trece prin com, UrzicutaAfa- ‘mati, satul Bourent si com, Bai legti. Calea judeteand Craiova- Calafat trece prin aceasti plast prin com. Giubega si Galicea. Calea judefeand Craiova Bis: trefultrece prin Vestul com. Plosea si se termina la com. Bis- tretul: Din com. Bailesti pornese 0 ‘multime de caf comunale spre ‘comunele vecine, precum: calea vecinala Bailesti-Giubega, prin Galiciuica; calea vecinala Bai lestiPlosea, prin com. Coveiul, Catanele gi Bistretul; calea ve cinala Bailesti Rastul; calea vecinala Bailesti Negoiul; ealea ve cinala Bailest-Giurgita, prin com. Afumati-Urzicuta; calea vecinala Urzicuta-Giubega, prin com. Si Tistea-Crucei, Cioroiasul, Gali ciutea si Giubega. Bailegti, com. rur:, in jud. Dol}, pl. Ballesti, s'tuata la 57 kil S.V. de Craiova sila 32 kil N.-K, de Calafat, longitudine orient. 219.2, latitudine boreala 4412, 15% pe loc ses, avind in rmijlocul saa 0 balta, Se lini teazt la N-V. si V. cu com, Galicen-Mar Ta SV. cu corn, Seca, Ia S, eu comuncle Ras tal si Negoiul; la $F. eu com. Coveiul si la E. cu com. Bow reni, la NeE, si N. eu com. Si: listea-Crucel. Catre toate aceste mune limitele sunt convent nale. Limita de N. si V., for: mata de teritoriul com. G: ceaMare, incepe de la N., din drumul BailestiCraiova, merge rept spre V. pina la Mayura- Cilieni, de unde facind un ung: hiu de 100%, siapucind spreS-V. spre V. si face mica esitura _ winger merge de se atinge de teritoriul cdtunulut Seaca, printr'un mic colt. Aci face un unghié de 8§ gr. siapucd spre E.,limitinduse ‘cu com. Rastul, pana la eringul Bobintarulut, de acl spre N-E. And la migurcle Coteiul si Ne~ goiul, apof spre N.-N-V. cu com. Boureni si eu com. Coveiul si la N.V. eu com. Silistea-Cruce’. In aceastd comund © resedinta plasit Bailest Terenul ef este cu totul ses. In SuB. comune! se afft 0 mi- 4 gramadire de nisipuel aduse de vinturl, areca se cautt ai se pune stavila prin plantatit de salcimt. Pe la mijloc e str batuta de valea Balsanul In centrul eomunel, cu dirce: fiunea de la VeR., se aft o balta rhumita Cilien, in forma de pot ccoava, ce ia nagtere de Ia hotarul mosiet despre V., traver: seazd comuna delaV.laB., se plerde in partea de SE siel si reapare pe mosia vecina, Coveiul. Suprafata acestet baltt, pling une-orf ew pest, este de 33 de hect. Comuna a fost infingata a cum 200 de ani de dot fratt Bratesti, proprietarl aiel. Mat tirzio a fost risipita din eaura razhoaielor, dind nastere la ous, ceitune: Silistea si Bailes. Aces- te doud eatune s'aa contopit wo singurd comuna, numita Bailes, asezatd dupa regula, de etre Voda Stieheia, pe locul ea tunulut Silistea, pe la anul 1832. Comuna s'a populat repede eu locuitorif de prin satele vecine pentru ef aci eran scutitt de jul armatel. Az¥ comuna se compune dint'un tun numit Bailes; in vechin se compunea din eatunele Sills: tea yi Bailest, ale eiror urme se vad spre SE, de comuna. In com, sunt 3 biserict, fon: date de locuitort, cu ajutorul__RAILESTE proprietarulut si al eartait pu | wees St Apsay e| copter 84 tee pea a2 Been SEN ne eeu laa 150 temo Bagg 3 Boer ‘ie te Doo cept omit tru 18). Tou unt eve a Dia pone de ve Meese acne oes te sone fmpte dot pre 3) pachin bevel SNe ie der e's reas Seite #0) phi, hae eclor Sf. Apostolt si Adormi- | con doen dep rent t's Shae tn tnda Vest pow se gute ep leat 1844 Terie 20, ca lpn de age. ZgrasD. Posten Hate In tinda biserieet Sf. Nicolae deasupra usei se gaseste s ri Ia ane 1853, 08 eho os tone let din eh co 1s anol 84 ind seat, epara prie own ngeiten rentals Pee Du rtct, Bind eptmph Tota Tange In biseriea Adormirea Maice Domnuluf, pe frontispiciul bi sericel, la dreapta si la stinga intearef, pe dou lespezi de mat- mora, cu litere mart aurite se aflt seris | Neca Sf ble wa sdk din te 1 | i ‘vpat el In A885, Tlie, de te et elie fh fg nots le andes ate Sica 9 epmaata Ma im sin Sper Ta ele Ma ict Sales Barb, Tong, Elica, Ele, nent el ferioctsed pentra autora Chali acts Adam Mair Maria Maier fe tit. Paola Fonlrect 3 fie Tia on gant Inert acetate Bi sete) Fhe Rost din omnia Goi | Seuare, Plans! fit delve gine aI K. Litrorc, ewoutat delta | cites Dinite Stef Macedonetnat 1 fiat eld Alexandry Dumitrosen, Duce Stefan, fatale abet si tori fat le an #887, Sepombie §. Ct fal frre nam ma jos aeiate at A that gf tng cu legos gf rvoghres petra saan din temic 1 scestet ste si, pela acnst si lire, spre binele i fercrea vit lor 1 sre mines sf odihnes suteor | repaaser ling fas a ors (ot ‘mene apof sume Lect). In anul 1828, ta 14 Septem- brie, s'a dat act vestita luptt | intre Rust si Turet, tn care mu ‘mat 4200 soldaff Rust intre cart rad si pandurit Roma af slu: | gerulul Solomon, sub comands generalulut rus Gheismar, vinsert armata Turcilor, com pus din 26000 de oament. Rusif ad fost vietoriost si ad luat Tureilor si 24 de steagurt. Tot in Bailesti a fost stabilit ccuartierul general al divi IM tn rézhojul romino-ruso-ture din anul 187778. Aci statio- hatin permanent regimentele ITs. VIT de Tinie, al Tea de dorobani si un batalion din re- sgimentul XT de dorobant, ba teria VI din regimental TIT si baateriile 1, 3 316 din regimen: tul IV de artlerie si un. esca- dron din regimentul V calarast. Tn comuna Bailesti sunt dows seal, una de baett si una de fete. Scoala de baeti functio: 1840, cea de fete din 1877; sunt ntretinute de stat si de comund. Localul construit de zid e in bund stare. Scoala de bef are 2 invatatort, scoala de fete 1 invatatoare. Ad fost freeuentate fn termen media de 162 elevi, din 239 foserisl. Tn virsta de ane near coal sunt 610 baett si 427 | fete, Stid carte 1423 locuitorl, din carl 1173 barbatt si 250 femet. Totalul locuitorilor in comund ‘este de 6507, din cart, 3253 bar- ball si 3193 femet Din acestia, 61 sunt straint de + Austriact, Bulga si nul 1864, sunt 739. locuitort_impaminte rift. Dupd legea din 1879 sunt 22 insurate, Populatiunea acestet comune se adaposteste tn 1332 case si 60 bordeie; easele sunt Aiete parte din paiante, parte de 2d, parte din gard lipit cu tut. Suprafata intregulut tertori comunal este de 12130 hect, din care: 11272 ect. pamint aabil, 22 heet. fnete, 750 "% het. sla, 33 lac gi teren sterp, 52 My hect. padure, In com. Baiesti se alt dout most. Una numita Bilesti, cu © suprafatt de 7228 hectare, 448 un venit anual de 300000 pind la 400000 le, nd recs! tele sunt bune, Azt mosia Bai testi apartine Principelut Ale andru B. Stirbeid. Se zice ot arf apartinut celor dof fratl Bratesti, carta pus ineeputulco: rmunet; de la acetia arf treeut fa stapinirea lui Constantin Vo <&6Brincoveanul; apo, prin sue cesiune, familie Bibescu st in fine pe ure fn familia tibet Ceat!altt mosieapartine loci 3. Are 0 suprafatt de 4044 hect. paint arabil si dun venit de 161760 let. Se seaming pe aceste dou mosit: elt, po rumb, ort, ova, meid, rapitd 4 elnepa In ScE. comunet este 0 plan tatie, in intindere de 40 hects situat& pe mosia proprietarlt- Spre SV. se af eringl mv mit Brobinfarl, eu 0 supraatt de 12% eet. Plantae sunt compuse din ster, plop, sl 5 saledmt; acestia din ur predomins. In Brobintar, re domind arbustul ale edrut fructe se numese brobinge si care ser vvese la vopsitul stofelor. Ville aa o intindere de 300wAILEyTE a BAIMACULUL (VALE) hect. Se gisese pe mosia pro: | reni, lung de 4% kilom, so: | — bescu sin fine in a Prineiplut Prietaruist, dar apartinlocuto: | —seluiti. | AMexandru B. Strbea fir. Contras sunt 1243 toe 1s mosiaproprictaruluiseaft | Venital comune! pe 93194 BAimacul, sat, jud. Bact, pl 9 moard cu bur, sistem per | a fnstde 16.486 fe, 34 Inf, st Siretuld.s, al comune! rurale fectionat, unde se fabricd dife-| cheltuelile de 15.100 et, 73 bani. Obiria, situat Ia poaele. dea ite calitagi de fina, gris, ete. | Vite cornute 900, of 280, caf lulu B&imacul si_pe piriiasele De asemenea si locuitorif ai 140, porel 85. | Mirza si Glodul. Biserica este citeva miort cu vite. Se gasesc Tn Bailesti se af_a un spital —cladita In 1873, de eatre locul in comund atcee de Gnplirie | rural conta de stat funelio- tor; are 2 citar Capt de side crarie Locuitoritluereaza: | nind de la 11 Nocwbrie 1890, | fam. sunt 151 si suf. 51... funit, sacl, cour pentru casi | cu 30 de patur. Migearea po. ninae se g8sese> 31 cal, 393 sf rogojini pe 0 scara. mai pulatiunei, in acest spital in cur vite cornute, 181 pare? si 14 tinsa. De asemenea se fabrica ; sul anulul 1892, a fost de 677 eapre. Locuitorit razesf an case de eitre locuitort tigle si cara. | bolnavl, 465 barbatf, 147 femei curate, ew gradint bine impre} smida. In comuna Bailesti se gasese 35 meseriast si anume: fierarl, si 65 copit, dintee cart 34 baci! muite $131 fete; consultaiunt gratuite Sai dat la 4648 biehatt yi 3712 Baimacul, deel, jud. Bac, pl. iimplar, ciamart, cojocart crot | _femet. Siretuld.s, situat ine coma tor, tinichigit, dogart i bar- nele Obiria si Glu hier, Sunt 93 comercianti, din- | Bailegti, stafie de dr. dif, jud. | tre cari 6 sunt straint. Circiumt | Dolj, pl. Balta, com. Ballesti, | B&imacul, mopie, jud. Bact, sunt 22 In comund, iar bic: ' pe linia Craiova-Calafat pusé in| pl. Siretuld-s,,comuna Ohir. nif 4. Locuitorif exporta produe- | circulatie la 1 Decembrie, 1895. sia, cu o intindere de 491 filet, tele prin portal Calafat,schelele | Se aa intre staianile Afumati aparginind. locitoilor izes. Rasta Neyott a Bistetul Tn | (ta kil) doje! (12d Mil. | Denpre diy, Th, Codreson be comuna se tin 4 bleu pean | —Tnaineadasupranivellut ma. expr ast fl: «... mosie cu lanume: fx 9 Martie, la Sf. | sit de 5967 m. Venitul acestel | part st rizayeascd, in care are Gheorghe, la Sh Petru yi la | stat pe anul t896, a fost de | parte Durmnealot Ptarul Mika 14 Septembrie, Tref se fin cam | 42.997 1, 20 b. Tachi Eni, eare la 1844 mat cum: in E. comunet pe mosia pro: | para, dela Vasile si Ion Roman, prictarulut # unul kS-V., pe | Bailegt, sat, jud. Dol, pl. Bai 10st. deacolo ete 44 let sti niogia locuitorilor. Productele | lest, comuna Hailes ryedinfa. jen si al stnjent, de la I se transporta cu carul, pe 90- | plas Biles esteresedinasu» rift si Anton Ciuperca; este scaua judeteand CraiovacCalafat. | prefecture si a primaries. (Vest rz si Gheorghe Ursa si alt Ye teritorul acestet com. teece , eomana eu acelas! name) mat mull rdzest si pirtast in cealea ferata Craiova-Calafat, a- | cea. Are sat, cu o biserict, un vind a stafie Baileyti, la‘ kil. Bailegti, 42/24, pe teritoriul co- | preot, doi dasealf, un privile- de comuna ‘munet eu aceeast numire, plasa git, tre nevolniet, una vidan Caile ce strabat comuna sunt: Baileyti, jud. Dol pe linga mogile Récataul, Viad- Calea vecinala ee duce spre N nicul si altele, ew un numar de 1a Craiova, lunga de 4 kil. Bailegti, moyie,jud. Doli, plasa 30 locultorfs. («Bucimul Ro- in com. Bailesti. Calea vecinala islet, com. Bailes, in intin- min», pagina 88). ce duce spre Vest la Calafat, dere de 7228 hect,,aduce ve lunga de § kil. Calea vecinald nit anual de peste 300.000 lei. | BAimacul, piriiay, jud. Bacto, ve duce spre SV. Ia. Poiana. e Principelut Alexan- pl. Siretuld-s., com. Obirsiai Lunga deg kil. in Bailest i care fd. Se erede char —ud& mosia cu acelast_nume si ste nesoseluita, Calea vecinali fi apartinut fratilor Britesti, cart se varsi in pirial Rerheciul ce duce spre S. la com. Rastul, ad pus inceputul comunet; de lunge de 6 kil; in com. nu este Ia acestia ar fi trecut in pose. Baimaculul (Valea-), val, ju in intregime yoseluitd. Calea ve. siunea lui Constantin-Voda-Brin- deful Baca, pl. Siretuleds., in cinala ce duce spre E. Ia Bou coveanul, apol in a fratilor Bi- com. Obirsia,nitoass Baioasa, baltd, jud. Baca, pl Trotusul, com. Caiutul, de pe | teritoriul satulut Cau | Biigescul, ant, in eooana Me | lini, jad. Suceava, avind ina rmea de 1346 metri. j Bajani, satigor, in jud. Braila, la) NCE, de com. Silistraral, Ung drumul de fier Beaila-Buzsia, la 5 Kil. de vom. Silstrarul, spre NoE, Suprafajavetret satulut @ de 8 hect,,avind 16 ease. Po: pulatiunea e de 17 capt de fa nile sal 87_suffete, din car 36 barbayt, $1 femel, 34 cist tori, 53 nectsatoritf, Animale sunt: 40 cal, 130 vite cornute, 480 of si 20 rimatort Bajani, savisor, in jud. Braila, la 6 kil. spre SeB, de satul Vi airul, pe muchia platoulut de N. de pe lunea Dunarif, infintat de familia satenilor, numita Ba- janit, Populajia: $2 capt de fa ‘milie, sad 212 locuitor, din cart 108 barbatf si 104 femel; 89 cdsdtoritl, 118 necasatoril; 32, cari sti si 209, carl nu stia carte. Animale sunt: 109 ea, 307 vite cornute, 740 of si 36 Fimator. Bajani, cir. al com, Scurtesti, jud. Buzid; 150 locuitort; 29 case, Bajani, moziz, in com. Scurtesti, cit. Bajani, jud. Buzaa; are 356 hhect., maf toate arabile. Bajaniei (Dealul-), deal, com. Fagetelul, pl. Vedeads., jud. Olt. Se maf numeste si Coasta- Gioricet, Cade la F. de comund. Pe acest deal este situat o parte din eat, Ciorica. Servi locuito: filor, parte pentru agricultura, parte pentru pasunatul vitelor. } paralel cu riul Vedea si giela Ciorica siare o lungime de 30 il, 0 oe wiyestt Se rede, c& mumcle i vine | Arges, pl. Pitesti; face parte de In bajenie, cde se ice, c& din com, rur. Sltioaree. ack sas ainsi timpul zaverel, de fea Turcilor | BAjenia, surpiterd, com. Popes $i Zavergiler. ph Cernad:s, jud, Vila. Bajaniet' (Drumul-), crwe la | Bajescu, movilt, situate la N. TF. com. Visi, pl. Vedead.ja | Ve decom, Pita, plasa. Bats jud. Olt, eare merge paralel cu | jud. Braila, la 2 kil. departare. comuna,servindgt de tint. eu jn Arges Se povestestc, cd BAjeqth com. rer, pl. Riri, ju. pe acest drum treceat data , Musedh, aS. de Cinpulang Treltont Vitscen, penta a ae / 34 kl departe de aceet ony ascunde in munff, de friea Tur. Numelef vine de la un vechia cilor si ea asa de multe era proprietar, Bajescu, N'are nici cearele lor, in cit stetead bajenite un e&tun alipit. peacest drum, de unde, secre _—_-Este asezata pe farmul drept de, is'a dat numele de drumul al riulut Bratia si are 0 popu: Bajanit. latie de 833 locuitort, 4t1 bir Directia acestut drum este de ati si 422 femel, cu 152 capi la S. spre N. de familie, cart triesc in 184 Bajeasca, padure, supust regi Locuitorit se ocupa cu agri rulufsilvic, in com. Bijest, pl. cultura si cresterea vitelor. Riurile, jud. Museel, in intin- Numtrul contribuabililor ede dere de 2220hect.,compusa din | 154. In anul 1886, venitul co stejar, fag, earpen, plop si mes: miunef era de 1305 let si chel teacdn, tuelile de 1264 lel, Asta, 1889 0, venitul se ures la 1635 It Si cheltueile Ia 945 lei |" Rul Beatia uda aceasta eo: | muna in partea de B. gi gia | Bij in para de N. Pe Bra Bajenari-Clondirul, mumire: chie,a cit, Clondirul, jud. Buz. Bajenari-Cregul, mamire vechie, 12 cit. Mirosi,din com. Amacul, | € © moard vechie si 0 povarna jud. Buzaa, Comuna se intinde pe 0 supra: fata de 445 hect. Locuitor i Bajenari-Haralampie, uni: numar de 118, s'aa improprie- vecechic,a.cat. Atirati dincom. | rit pe mosia duf Barbu Beli. Clondirul, jud. Buzid, numit si Tn raionul comunel este 0 bi Mosia-Pitarulul-Haralampie, sericd vechie, zidita de Mares Belu si deservita de 2 preot! Bajenarilor (lzvorul-), isror, si 1 cintaret. fn com. Panataul, jud. Buzio, Scoala, care dateazt de a cat. Corcoianul; incepe din Mu. 1871, se frecuenta de 33 elev! chia Predvaliv si se scurge in si eleve, din numarul de 93, in Valea-Pandesulu, virsta de la 6—12 ani. Stil carte, 134. barbatt si 26 feme. Bajenarilor (Valea-), a/c, in Cu intrejinerea gcoalel, statul ‘com, Balinesti, jud. Buzai, ett. cheltueste 1242 let anual. In jv Cozieni. ral acestel comune sunt lives dealurl si padurf. Porumbul s¢ Bajenesti, sar, cu 44 loc., jud, _cultiva pe 264 hectare, I2lalbares comunel e stipinit de loc. in in: diviziune. Prunele daa in ter: ‘men mijlocia 7856 decalitr uica. Loe. posed 436 bot si vact, Yo cal, 150 rimftort, 80 capre 76 vi. Bajegti, af, plasa Dealul Dim bovita, edtunul comune! Vies- esti, jud. Dimbovita Bajesti, cat, (tir), in pl. fx Tomita Balta, jud. Talomita, ter toriul com. Ciulnita, Balaia, sa, jud. Bact, plasa Si retuldsy al comunet Mri situat Ta poalele dealulai Ma zur, in stinga pirilut Duna atu, lao depirtare de 1425 m de eaunul Marestids. (oa) Capt de familie sunt 86, sufore 396 nimale sunt: 18 eal, 188, mari commute, 81 pore 13 capre, Balaia, sever, in jnd. Braila, tuat intre Armeneasa si Dundee: comunied la N. eu eatunul Be Inia gf cu Bratesu Balaia, iezer, situat ling osteo vul Tapa, in jud, Braila, la SV, de iezerul Gisea. Balaia, i2vor, in com. Magura, jud. Buzaa, ‘eatunul Ciuta. In ‘cepe de la Mangal, pidurea P- clencer,sise scurge in riul Buzas. Balaia, japce, in judetul Brita. Tncepe. din Filipoi, in partes Areapes, merge spre Sud si di in Gemene. Balaia, localitete izolatt, in jud, Baila, situatd la ininirea Du nirit eu Vileiul, in dreptal tnunet Gropeni, plasa Balta Balaia-Lipieneasca, mesic, comuna Ghertsen, jud. Busts, eng tea emer Grae 2s de 354 hect., din cari 260 arabile, 75 fineapa si 20 padure. Balaia-Popesti, «itu, al comu- | nef Gheraseni, jud, Buzau; are | 60 locuitort si 12 case; de ai sul © alipit si eatunasul Tres: | tian Balaia-Trestianea, magic, in ew ‘muna Gheriseni, judetul Buzi, itunul Ralaia, de 500 het. din carl 350 arabile, restul padture, fneata, stuf gi halts. Bala, vert CotublutBilan, sat, in jud. Roman, plasa Fundul, comuna Tuesestl Balan (Dealul-lui-), /er/, jud. Baca Sirctulal.j, situat Balan (Dealul-lui-), dea/, jud. Baca, pl. Siretuld-j.. comuna Ginseni, care face o vale nunita Valeatut-Tache, Balan (Dealul-lui-), numit si Gura-Ciresuluf, dea/, situa partea de Nord a com. Sinestiy plasa Mijlocul, jud. Olt, Are di | reetiunea Nord Sud si se intinde pind la Potooava, pe » distant de 6 kil. F acoperit eu semind- turf si padur Balan (Lacul-lut rer, jud. RSarat. (Vert Lacultut Balan) rat. Balan (Lacul-lui-), /2c, in jud. | R.Sarat, plasa Marginea-d.-j., comuna LaculluFBalan, numit astfel de la un fost proprietar | al sai, Toan Balanul. Se afla in | partea de apus a.com, Produce earacud’ mirunti si stiued, ce se vinde si $e eons fn Io | calitate Balan (Piscul-lut-), vir/, in se- | smicercul de muntt,ce inconjoara com. Valea Muscelulut, jud. Bu 240; face hotar despre comuna Mlajetul Balan (Pirtul-lul-), piri, in ju detul R-Sirat, plasa Marginea djs, comuna Obilest. Fste for: mat de izvoare de pe teritoriul comune. Uda com. prin mijloc, trece prin catunul de resedinta si se vars pe partea dreapti a eulul ReSarat. Balan (Putul-lul-), /oc ize/at, fn com. Grajdana, jud. Buzas, fn padurea Miuig. Este hotarul locurilor date improprietriilor din 1864. Balani, ettun, apartinind comu: ‘ef Slobozia, din plasa Ocvlul, jud. Gor}, Este situat pe dealul Polata, pe o suprafaya cam de 25 heet. din cart 50 hect. ara: bile, 30 heet. pidure, 43 hect. nee, ialaz si livezt cu prunt 2 heet, vie, producind aproxi 200 hectolitri fasole, 100 vin si 100. kgr. eb decal nepa. Are o populatie de 27 familif, eu 120 suflete, din cart 20 con: ‘tribuabill. Locuitorii poseda 10 pluguri, 20 eare eu boi, 40 ‘mari cornute, 70 of, 30 capre, 50 rlmatort. Prin acest catun trece apa Cernaia Citunul are 1 moari si 2 intint Are $i tbiseriea de zid, deservita de 1 preot gf eintiret, Balani, eatwn, apartinind come net Pociovaligtea, din plasa No vaci, jud. Gorj, spre risteit de Ful Gilort sila Sud decom Nowaci. Are o suprafata. de 250 hect. Se produce aproximativ 212 hectoitei porumb, 157 ke. fasole,67 decalitei tui, 75 kg._wRtaNt Hina, 100 kgr. cinepa, 22000 ker. fin, 52 hectolitri gria. Are o populatiune de 11 fa mili, cw 41 suflete, din cart 10 ccontribuabilf. Locuitorit poseda 5 plugurl, 10 care cu bol, 60 vite mart eornute, § caf, 50 of, | 30 capre, 30 poret. Acest eitun, parte e propre tatea satenilor mognent iar parte proprietate particulara. Sate- ) nif mat ad si mungit Mohorul st | Tezerul ce sunt parte acoperiti eu pidure, iar parte plesuvt. Balani, dea/, al catunulut Balani, ce apartine comunet Sloboziadin plasa Ocolul, jud. Gorj, situat Ja N. eatunulul. Este prelungi ea dealului Cuca. Are o forma piramidala. Pe el sunt vile si Iivezile cu prunt ale locuitorilo. Balani, dea/, numit si DealubBi | Ianilor, in com. rur. Dragotesti, | plasa Vailor, jud. Mehedingi Balanul, sat vechit, in jud. Te: | leorman, care a existat pand a proape de punerea tn aplicare a lege rurale din 1864, situat pe valea Orbeasca, pe malul sting al Vedef. Locuitoritacestut sat Sat impart im urma pe la co- smunele Orbeascad.j, si Orbea sead.s. Aci se finea pana acum reo sode ant si un tig anual Balanul, subdivicie, a cat. Bi | dlila, com. Pirscovul, jud. Buzaa. Balanul, d/ea/, jud. Bacto, plasa Tarldul-d.j., pe teritoriul eatu. nuluf Balineasa. Face parte din sirul dealurilor dintreTazltul- | Mare $i Siretul Balanul, dea/, in jud. Roman, pl. Fundul, com. Oniceni, spre S. de satul Oniceni. Balanul, yi de dealurt, avind a ramifcatiunt spre E., in lun gul comune Lapusata, in jud. Vileea, dealurile: Heresti, Saru- legti si Lapusoia. Aceste 3 dea: uel traverseazacomuna de la Via E. Balanul, canal, in jud. Tulcea, | pl. Macin, pe teritoriul comunet Turcoaia, Se desface din Du- nice, la vre-o 4 kil. maf jos de ‘com. Pucineaga, ia mat intia 0 directie spre rasirit, si apot, f& cind un mare are de cere, mer ge de se seurge, dupa un curs de 6kil, in iezerul Turcoai ppartea lut résiriteand. EI bras deaza partea apusand a pligit sf sudicd a comunel, servind mat in tot cursul sA0 ca limita intre comunele Tureoaia yi Satul-Noo Comunies cu gitla ApaNoro- foasi, prin canalul Redeluia. O alta scurgere a sa merge de se pierde in stuful, care pe toata lungimea il inconjoara. Balanul, jaz, in partea de N-E, ‘a comunet Todireni, plasa Jijia, jud. Botosani. Balanul, fae mic, in jud. Braila, la 3 kil spre Nol de satul Ciacirul, pe hotarul comunelor Giacieul si Gropeni. Balanul, /ac, in pl. Borcea, com, Tonea, jud. Ialomita Balanul, ostrov, cu pidure de salcie, pe domeniul Giurgiutut, in suprafata de 50 heet. Depinde de ocolul silvie Giurgia, jud. Viasea. Balanul, pise de deal, la F. de satul Mindresti, com. Pateni, pl. Nicoresti, jud. Tecucia. Balanul, piriiag, jud. Bacau, pl Tarlaul-d-s., com, Basasti. I2vo- rete din Gleva si se vars in BALASE Tazlaa, dupa ce ud satul Bal- ani. Balanul, piriias, jud. Baca, pl ‘Trotusul, care ese din Coasta- Petrigulut si se varsd in stinga Slaniculut. Balanul, vale, pe proprietatea tanesti; dA in valea Pirjolea, pl Marginea, jud. Vlasea. Balanul-de-Jos, /o ‘goesti, e. Gurbanesti, jud. lfv. Balanul-de-Sus, loc cola, pl Negoesti, com. Gurbanest, ju. Mov. Balanulul (Movila-), woe, in jud. Bedi, lary kil. spre S. V, de satul Rugeful Balanulut (Movila-), molt, la NE, de com, Dabuleni, jad Romanati, aproape de hotarul rmosiel Sadova. Balanului (Valea-), yes, in ov ‘muna Glodeanul Sarat, jud. Bu 74, acoperit de semanaturt Balaga, padure, in pl. Ialomifa: alta, jud. Talomifa, comuna 0. prada. Are o supraf. de 35 hects cu esenta numat stejar. Balaga, 2xd/eca, la Nord-Vestul 0 rasulul Rosiori, jud. Teleorman. Se desparte in dowd ramutt tuna spre com. Basegti, cex-talti spre comunele Magureni sai Cio nul si Maldldeni. I se maf sce si Valea-Ocarit, Balaga (Domnita-), insu/d, in Dunare, in dreptul com. Dab: leni, gi alaturi de hotarul dintre Dolj si Romanati. Balagi, fintind, in com. Slaviesh plaiul Nuesoara, jud, Musee.Balaurul, cimp, numit si Cimpul- | ‘Balaurult, tscom. ru. Tablénita, pl. Dumbrava, jud. Mehediag. Balaurul, dea/, aumit si Dealul- ‘Bauru In com. rut. adn Mare, pl. Dumbrava, jude Me: | hedingi | BalAbAnegt, s2f,jud. Tova, pl Coro, spre 8. de Bir la pe petal Baabenest For mmeazd sing 0 comunt. Are | 1350 loe, din ca 342.0 | cart, 300 conti; 349 case Se cultvt pe o scart intnat Wierd ita Se cli vien pe 0 supra, de 158 hect, din fart 950 hect.nehueritore Li vest cu prunt sunt peo supra. de 8 ect. Comercul se face | de 15 oamen, tot Romine 15 stailimente comercial, din eat 8 cecum Areoseoaltprimart de ae sua de fete. Tn com. sunt 2 isre: Drumul jude | Brad Gala! reve prin acest at. Contribute drecte ale leu toile din aceasta com. ating cia de 81771 96 b. Terral comune’ eate deluros. Pe unsl i deat acete eomune se rseae carer de prund, cele mma bone din jude Balabanegti, piriias, ce curge | prin jud. Tutova, pl. Corod, | comuna Balabanest 9 se varst | ipa ety gs Balaceana, piri, in jud. Su-| ‘ceava, mic afluent al Suhat-Mict Balaceanca, sat, pl. Dimbovita, jud. Moy, la E. de Glina-Gher rman, situat pe malul drept al Fiulut Dimbovita. La Nee conjurat de dealur; faz la F. pimintul e baltos. De act ul Dimbovita coteste spreS. Acest sat face parte din com. rurala Bobeyt-Balaceanca. Suprafaja totali a satuluf ¢ | de 1090 hect. eu 0 populatie de s4t loc. Proprietarul, a Eft, Diamandescu, are 850 hect. ¢4 Tocuitorit 240 het. In sat © o biserieg, cu hramul Adormirea, deservita de 1 preot si 1 cinta, Balaceanca, mosie, pe care, la nul 1864 s'ad) improprictarit parte din locuitort comunet Cep tura, pl. Cricovul, jud. Prahova. Biliceanca, padure, in plasa Talomia-Balta,jud. Talomia, co ‘muna Balaciurile. Are o supra fata de 150 hect. cu esentele: stejar, ulm, salcie si plop. Baldceanu, com. rur., in jud. R-Sarat, pasa Rimniculd.j., pe pirtul ValeaBoulut. Este asezatd in partea de smiazd-zi a judefulut, la 17 Kil, spre S. de orayul R-Sérat, si in mijlocal plasit Rimnicutd.j., a caret resedinja este. Comu- rele invecinate sunt: Galbenul la 4 kil, Socariciul la § kil, Ghergheasa la 6 kil, Slobozia Galbenul si Costienid.j- la 7 Kil, Saleioara la 8 Kil, Cos: tientMart la 10 kil, Drogul si Jislaul fa 11 Kil, Se margineste la miaz&-noapte ‘cu com. Silcioara, decarese desparte prin pitiul Colacul-de-Pia- tra, la rasarit cu comuna Gher- agheasa, la miazi-2i eu comuna Slobozia-Galbenu, sila apus cu comunele Socariciul si Costient Marl Este o comuna de cimp, a serat pe malurile unel val; dealurt nu are. Printrinsa trece pirtul Bala ceanu, care este © parte din piriul Valea-Boulut, si eare for: meaza la nordul comunet heles- | teul Baliceanu, Acest piria se varsi in lacul Jieliul. Inco, ‘muna sunt 120 puturt (6—10 1m, adiacime) si 2 Matin. Suprafajacomunet este de 3000 hect., din earl 2000 hect ale locuitoilor. Din acestea 20 hect, sunt ocupate de vatra co: mune, $i 1000 het. sunt ale propritatet private, Populatia comunet este de 4326 fam., cart cuprind 1361 su Fete; dupa sex sunt: 689 barb. 672 femet; dupa starea civila: 446 casitorf, 983 necssator 432 vaduvt; dupa cultura: 76 tia carte, 1285 mu stig; tott sunt Romint ortodoxt. Comuna are o biserica cu Ihramul Sf. Dumitru, fondata in nul 1861 de citre locuitort, in timpul lof Alexandru Cuza. Are un venit de 610 let si 52 po: oane pimint; © deservita de 2 prety # lee 9 1 para Tn comund este ogcoald mixts, fondati in 1892, de_preoteasa Dumiteu Ene. Are 1 invaator, 154 clevi Insert (03 baett si 61 fete) Calitatea pamintuur este bu 1, Cele 3000 hect. sed fel: 2750 heet. parnint arab 205 ect. imag, 25 ect. finete, 20 hheet. neproductiv (vatra eo: rune’). Locuitorit aa 250 plague si fo mayind de secerat; 3189 ca: pete de vite, din cart 679 bot, 406 vac, 340 eal 178 epe, 1307 of, 279 rlmatori. Industria este Simpl, cea domestic; in com se afd 1 eojocar, 2 plapamar, 1 timplar. Comerciul este destul de activ, constind in importul de lucrurle necesare pentru trai slinstrumente agricole, si In ex portal de cereale si vite. Trans- portul productelor se face prin statia Joi, la 0 departare de 12 kill spre apus. Ia. comund sunt 12 comerciant, din cari 11 Romint, 1 Evrea. Din acegtiaBRLACEANU ot BRURcESTt 2 sunt bacant, 9 circiumart si | BAlacelul, piriiag, jud. Teleor- Arco populatie de 969 suflete, 1 marchidan. ‘man, format din iavoarele dea- in 242 familf, din cart 23 Tigant; Calle de comunicatie sunt: lurilor din dreptul eatunulut C&- 150 contribuabill. Veniturile co Drumul ce vine de la Rimnicul- felesti, cari impreunindu-se cu munef sunt de let 1208, bant 54, ‘Sarat-Socariciul, si care se duce alte ape, imprejurul com. Balaci, ar cheltuelile de lel 1204, bani ‘spre Fauref, trecind prin comu- formeazd un mic elested, numit 59. Locuitorif posed. 20 plu nnele SloboziaGalbenul, Galbe- Hodorogul, care se varsi in gurl, 56 care eu bot, 2 cAruje nul, Jrboiul si Nisipurt; acel ce pirtul Burdea. cu caf, 114 vite mart cornute, merge spre Gherghesa “Bats 1o eat, 49 porct si 15 Alba; un altal spre Salcioara: Balacelul v/evs, urmeaza cur Prin comunatrece_ siseaua BoldutNicolesti; si al patrulea sul pirulut eu acelast-nume, comunala,eare o pune in leg spre Piri, jud. Baad jud, ‘Teleorman. turd Ia N-V. cu comuncle $0 Comuna\ are 352 contribu iminesti si Stejerei, si la SLY. bith; veniturle sunt de 5348 let, Balacent, parte din com. Ripe, cu com. Ros 97 bant; far chetueile de 5290 jud. Bact, pl Taclauld.j.; era ‘Tn comund se geese 6 pe 5 bani; contribufionile cor mimita in vechime Balteeni. Aci ur si 4 cikmele rmunet ve ridied la 8648 lef si se afla 0 cetate pe drenpta Tror | Comuna are o gcoal,frecucn 75 bani. tusuluf, ale edeer urme se vad tata de 25 clevi maf ql at. Poporal ric, cha! In comuak vant 3 bierich Balaceanu, so/, jud. Backa, —cesteintaret at fost facute in doscrvite de 2 preoft yi 4 cin pl Bistitad.s. depemarginea Simpul razboiulut dintre Aus trey comunet Buda, spre.com.Buhus, tract sl Ture, pe cind eatanele pre SV. de eatunul Vil jd. Neamt nemfestt porta «parul facut pe mall sting al iu Tismara condi intoemafca femeile.Popo- se gisese. minele une! ext Bilaceany, /ac, in jud. R-S& cul ba numit Nem rat, plasa Rimnicul-d.j ‘cu coadi.» care veup4 o suprafafa aproape de 2 hect, Zidurile, cart forman Baléceany, format din pit Balaceni, in vechime numele «» —laturile, se vd si acum, sin acelagi nume, in partea de mia- mune? Moyater, pl. Cimpul, jud. cele maf multe locust isl com zknoapte a comunel. Are 12 Doli serva indljimea de 3—4 met pogoane intindere, eu 300 let fa fost facuta din venit anual. Din el se scoate Balaceni, mopic, jud. Dolj, pl. eiramida. Pe Inga zi, in parton crap, caracuda si albisoara, ce se Cimpul, com. Motatet. din afaed, pare a fi avut si sant consuma maf mult in localitate, Intrarea si esirea in cetate, era Baldcenil (Vieful-), wuntc, inju- _printdoua portf opuse, ale cirur Balaceanu, pirin, in jud. R-S4- dtu Succava, com, Malin. lurme se maf pot vedea 3 a rat, pl. Rimniculd.j.,0 alta nu taf; intia asezatd spre mia mire a pitiulur ValexBoulul; Balacegti, com. rur, din pl. Oco- 74-noapte, iar ceatalts spre trece prin comuna Baliceanu, lul, jud. Gorj, spre S. si la 23. miaza-zi, ambele in directa iv Vert Valea Boulut. il, departe de oragul T.Jiu. Se ut Tismana. compune din 2 catune: Virjul Balaceanulul (Valea-), vale, si Balicesti. Numirea se zice, et Baldcesti, jud. Dol. (Ved! Bol jud. Constanta, pl. Hirgova, 0 are de laun fost Ban al Craiv- _eesti-lordicheni.) pe teritoriul com, rur. Groapa’ vet, numit Balaceanul, care a Ciobanuluf, eat. Cadi-Cisla, Se avut si proprietate aci. Este si Bal&cesti, cftw, al com. Bilt desface putin mat la Est de tuat pe loc ges si la V. com. —cesti, jud. Gorj. Kate situat pe ‘TretMovile, indreptindusse spre Cirhesti, in partea dreapta a loc yes, la V.comunet Cirbest,in N, eu oditectiune generali de riulut Jiul, in apropiere de Bi- _partea dreapta a riul Jiu, in la SE, eatre N-V. si dupi un strita. Areo suprafata de 1367 propiere de Bistrita. Are 0 sv drum de 2H} Kil, se deschide ect. din earl 42 heet. padure, _prafat de 800 heet., din cat! in Valea-Cislet, care sub numele 112 hect. imas si vatra satulul, 42 heet. padure, 112 hect. pi de Valea-Bentuluf, se vars 50 hect. fineata si 1162 hect. sune, 50 hect, finete si 596 hect alta Hararlie Ghiol cultura, aritura,ALACEST Loe. posedi 12 plugurl, 30 care cu boi si vacl, 2 cdrute cu cal, 72 vite mart eornute, 6 eat, 25 porcl, 15 ob ‘Are o populitie de 600 suflete, din cart 88 contribuabill, re © scoala frecuentatd de 25 elevi. Are 2 biseriet de lemn, fon: date de locuitori, in aul 1790 si deservite de 1 preot si 2 ein- tarett. Balacegti, vale, in com. Bale esti, ph Ocolal jud. Gorj, pe care e situat cit. Viral. Aceast cpe de la N. si se ter mina in albia Julul. Fe Hmitata pe partea dreapta de dealul Virgul. Balacestilor (Dealul-), a/, jud. Dol, pl. fuld.s,, comuna “Argetoaia,satul Balcest-torda chesti, de 200 m, Este acoperit co vit gi se last din deal Po roieni, jad. Mehedingi Balaclta, com, rar, averata in partea de S. a plasit Dumbrava, jad. Meheding Ia distanga de 62 kil. de oragul Turnul Severn Situata pe cimpie si mict des lurt, formeaza comund singura, avind 4mahalale, si anume: Ma hulaua Mitulestilor, Grarestilor, restilor si Fopestilor. Are 261 contrib. din 1316 le, in 352 case. Se mirgineste Ia rasirit cu com, Cleanovul, ka apus cu comuna Dobra, la miazi-2i eu comuna Prisiceaua 9 la miaza rnoapte eu comuna Gvardenita LLocuitoit poseda 41 plugurt, 73 care cu bo, 16 carute cu eal $i 146 stup. Comuna are 0 i Serica cu 1 preot si 2 cinta © seoald cu un invatator, fre. cuentata de 43 elev! si 3 cleve $13 citciumt. Budgetul com net coprinde: la veniturt 6704 let sila chelt, 1141 tet. Nu 0 ral vtelor este de 538 vite mart cornute, 47 cal, 439 of si 496 fimftorl. Prin aceast comand trece goscaua Turnul-Severin. Ro- gova-Corlajelul-Balacita, imprew nindu-se aci cu acela care vine de la Bielesul-Gvardenita. Prin aceasté comund trece $i Brazda saa Valullut-Traian, ce vine de Ia Dobra si merge la Cleanov. Partea de miazinoapte a co- rmunet Baldcita este udata de riurile DesnafuiulMare 1 Des: nijuiu-mic; jar in partea de smiazi-ri este udata de Riul-Va- uluf, Dealurt maf ingemnate sunt: dealul Gvardenita $i dea- ul Balacita, intre care se for- smeaed valea numita Valea Mare. In marginea comunet se afta La cculRosu. Aci se face in fie-care la. sfrstul lu Martie, un bileia insemnat. Com. Balacita, finainte de 1864, purta numele de Porcareats, de la porcarile ce erati infinfate in acest Joe, si figura ca cit. Ia adevirata com. Balécita, care astival se rumeste Gvardenifa, in loc de Balacita 4, in com. rar. We pl Dumbrava, jud. Me Balacifa, dé acita hain. i wastere din partea de N. si V. a edtunulut Ralaca, com. Seieni, pl. Pod ia, jud, Prahova, cde unde luind © directie dreapta, spre Se varsa in TazulFetet. Nu mirea yia luato de la eatunul Balaca Balaita, piriias, pl. Siretuld.j., jud. Bacto, are isf are izveue rele pe teritoriul comunet Ma sti i Godlovanul jul Berhecia, dupa fee da satul Val Blalai, wumire oeohic, a eatunw ALAN EASA Tul Dumitresti<-s- din comu ‘na Dumitresti, plaiul Rimnicul, jud. R-Sarat. BAIAIAG san Iazul-Morilor, ie face din riul Motniul, trece prin eat, Dumitrestid.-s. unde sunt 2 morf gi se aruned tot in ri Motnaul. BANAIAG, fac, in jud. RS: plaiul Rimnicul, eomuna Dum tresti, in e&tunul de resedinga BalalaG, munte, in jud. Baca pl. Trotusul, com. Doftana, si ftuat maf sus de muntele Drie coaia, dea stinga Trotuyulul Balaneasa, sat, pl. Tazlauld com. Tirgul-ValeaRea, jud. Ba ct, situat pe piriul ew acelast nume, dea stinga TazlAulut-Ma- re, lao departare de 2 kilom. de sevala din tirg, Are o bise Fed ortodoxa, eu 2 cintiret, f= dicata Ja 1855 de defunetul G. Condopolo, si una catolies, deata de lvcuitori, la 1860, Cirefumt sunt 3. Capi de fa tmilie sunt 99 eu 402 suflet Animale sunt: 35 caf, 222 vite commute, 25 porei, § capre. Balaneasa, s/ew/, plasa Tazliul des, comuna TirgulValeaRea, jud. Bacia, pe teritoriul satu Balineasa, Face parte din sira dealuritor, ce desparte Tazlaul Mare de Siret Balaneasa, v/ea/, pl. Sirctulslj. jud. Bacio, pe teritoriul satulut Lea sat Ungureni, din ¢. Lee Balanes pe mosia Finth relele, com. Fintinelele, pl. Sire tul, jud. Botosani. Are o su prafita de 2 hect. Este format din izvoare yi mit pital.opie, ou pre | exploatare, pl. Tanul-d-ja comuna Tirgul-Valea Rea, judetul | Bact. Are o intindere de 364 hrect, eu un venit anual delet 10.900. Proprietatea dor Duri- tra si Panait Condopolo, . Vornicul Urechie, in eronica sa spune, ed: «Bogdan Stefan Voda, fectorul lut Stefan-cet Mare, trimes-a la imptratia Tur cilor, pe Tautu, Logofatul-ce Mare, cu slujitort si pedestrime Darabani, de a dus birul zece pungi de bant si s‘a finch nat cu fara, la Sultanul Soli ‘man, Tar imparajia, de bucutie mare cu dragoste fa0_primit sia daruit toff banit Tautulut Logofitulut-celurMare, si 20 adus in fara gi s'a apucat cu acef bant de a zidit o biseriea in satul Balinesti, pe Siret, in ti rnutul Sucever, care trdieste $1 stil. (cLet.» t. I, pag: 179) Aceasta biserica, construiti pe dealul de pe laturea dreaptt a Siretulut, este, in afar, de forma lungareaya; cu fundurile poligonale; temelia de piatri fnalti de un metra de la su prafata terenulur, ew dowd rn url de pietre cloplite in par tea superioara; peretif de cit ‘mid mare si tare; cimentul, co muruiald ealearicd ce formeast tun bloc in total; colturte toate, de jos pind sus, de piatra mare ciopliti, precum si briul de sub de jur imprejur; feres- trele si usile incadrate eu pats ‘mare, sculptata in clubuce§ te cuiala in genere a dispirut, dulepretutindene gol,cootinind fn trupul sia, din Joe in fo. ‘lane zmaluite, simetrie agentsBALISOARA pe a cfrora fundurt, in basire: | lief, se vede marca Moldove, adica: Zimbrul, Steaua, dot Del: fint gi 0 Femei Tn Iauntrul bisericet se vede, | ccd peretif a0 fost peste tot 2u gr4viti, cu chipurile sfintilor tablourt sacre. Pe partea din | dreapta a peretelut despartitor | corulut de amvon, sunt zugrd- | vite portretele Logofatulut Toan | Tautu, a sotiet sale Margareta si ale filor: Patracu, Toan 3 | Anastasia, in superbul costum venetian, brodat eu aur, eum se vede la portretele si a altor lo: | rofett mari, ce ar lisa a se rede. ef asa era uniforma dem- nitaget ee ocupad: cingatosrea cu paftalein pietre scumpe, deasupra mantia mareatd, cu mine cele despicate si gulerul de sa- mur, lar pe cap tocul, cu bro. darie de aur in arcade. Pardoseala,in peristil,are rece morminte, pe deasupra cu les- | peal, de pe cart cu grea se pot | deseifra. acum inseriptiunitesla- ‘Tradijia poporand arata: e& sub biseries ar fo tanita mare, Doltité, ce ar contine multe o- dare, a e&reea intrare prin pre dania, era cunoseutd in vechime numa unut batrin,carele muri, fara a mat spune la cine-va secretul. Find biseriea deterio rats, de vandalizmul piginilor, cart impunseri eu sulfa icoa- nele, sa reparat in parte la zi | dire si eatapiteazma, de catre bboeralJgnicer Irimia Bahrineseu din Bucovina, proprietar al mo: sict, la anul 1763. Tnscriptia pe piatrd, agezats in peretele din afard al bisericet fi eu caractere slavone, este in- | descifrabil&. Abia s'ar putea cu- noaste: 6 Decem. 7007 (1499). Enuditul si acobositul seri tor, Episcopul Methis Roman, prin cartea istorice si arheologice, adunate | de la 48 manastiri gi biserict antice din Moldova», tiparita in 1885, la pag. 292-295, arati inseriptile epitafce, care aa fost opiate de pictorul Rucevschi 1a 1882 gi depuse Ia Academia Romind si carl ar fi acestea: 1. «Acesta este -mormintul Panulu Ioan Tautu-Mare-Logo- fatal Domnulu Stefan-cel Mare, raposat la anul (7008) 1500, BRON Inchinarea mandstiret Golia. Fl figureaxa acolo ca seriitor al u- rieulut. taful unet fete a Logo: fatulut Tatu: ‘Acest mormint este al roa. bet luf Dumnezea Vasiliea, fata TautulutLogofit, care a raposat in anul (7003) 1495, luna Septembrie 18, veciniea pome: nize, Il ficu si infrumuseta Toan ‘TautulLogofits, 2. Epitaful tut Teodor, ful | Baligoara, mayic, in com. Cos: Marelut Logofat foan Tautu: | . ‘3. Epitaful lut Petru, fo tot al Marelut Logofat Tautu | nul 7007 (1499), Martie 23» 5. Epitafal pe mormintul so fief Logoftulut Tautu 1. ON teful Oltuld.s, jud. Rorraanayy, © multimede alte vaise pera fn valea Babita, jar deo parte si de cealalta se ridica dezatul de S, al Ralsulut. Valea se te=rmning, in Valea-Oltetulut, la corse. Vir tina, Balura, deal, situat la S, ‘muna Casinl,jud. Bae it reste din doua fintit de pe_ NARACEA 5 Fitorinl edtonulut Casinul si se vars de partes stings a prt ut Casinl Baracea, pir, udi com. Poses | pl. ‘Teleajenul, jad. Prahova; se vars in pical Zeletinl sii | preund cu acesta, in rivl Bisa Baracea, piria, izvoreste din pi- urea DraganestiTigania, din pl. Tirgulul, jud. Teleorman, s1 se varsa in riul Vedea, in dreptal comunet Peretul. Are pietrig foarte abundent (prund) si ser veste ca hotar al mal multor mosit Bardcelul, mori, in jud. Beta, Ja S. movilet Baracul Bardganul, cimp intins, in mij Jocul jud. Iafomifa; face parte din plisile Borcea si falomita Balta si este cimpul cel maf mare si maf producti al Rominiet. Poarti numirea de Bardganul, din riul Ialomifa spre S. pind in Valea-Rusuluf, Valea-Visinet si CoastadeS.; iar de la E., din canalul Borcea, spre V. pind in Valea-Culeatilor si valea Dor. MGrunt, avind o suprafatd (aproximativ) de 250.500 hect. Baraganul este un ci clinat de la N. spre formeari o continuare a ci pillor din jud. Ifov si pl. Cim- ult, Eintrerupta la N, de riul Ialomifa, la F. de Boreea si la S. de Coasta-de-S. Inalyimea de la nivelul Marit-Negre este jin partea de N., in dreptul satulut Slobozia, 62 m. 69; in mijloe, la gara Ciulnita, $4. 85; la gara Siligea, 51 m. 25 Acest cimp a fost mult timp ‘un pustia, prestrat de movile si acoperit de plante anuale, a ea: ror inaltime servead de ascunzitoare fiarelor silbatece, si pe uprafaja ciruia se intretiiag si0 drumurl, cart ducead de la sa: tele de pe Borcea, la cele de pe riul Talomifa; iar din distant istanfd se afl locuinte izo- late, cart servead clatorilor ca locurt de adapost. In unele tim- puri ale anuluf, Bartganul era cutreerat de vinatorl de dro- pit, cart mergeal in edrufe acoperite cu coviltire, ce serveat de ascunzitoare, singurul mijloc spre ase apropia de acele pa- sari. Mal tirzia, acest cimp a in: ‘ceput a servi pentru pasunatul vitelor, formindu:se pentru acest ‘seop, din loc in loc, tele sh ast fel pustiul a inceput a fi locuit. Imprejurul acelor tirle a ince: put ase semdna cereale in mi- cc cantitate, a ciror frumoasd reusitt a atras.plugarf din satele de pe linga Borcea, iul Talomita, din alte judefe si chiar din Transilvania. Acestt plugar, ficind bordeie si case mici de nucle lipite gi acoperite cu pae, aaa format eatune, purtind nu- rmirea de tirle; iar dingit aa luat faumirea de tirlag!, numi se da si astizt plugarilor, cari cultiva acest cimp. Acum, pe Bardganul, se afla o mulime de le, earl prezinti aspectul unor sate si plugarifloculese pe aict vara gi adesea gi larna, aproa pe parasind locuintele ee le a vai prin sate. Patura de pimint pentru cul turia Bariganuluf, este formata de un strat negra argilo-nisipos, amestecat cu substante organi cee. In partea de E. predoming nisipul. A treeut prin doud fa: ze distinete, adicd, mat inti neexploatarea pe un timp ce nu ‘se poate preciza si apot pdsu- natu, cart sunt conditiunile cele maf avantagioase, pentru ca un ‘pimint agricol si fie eit de pro: dueti Statul posed pe Barigan 21 BARAGANCL. mosil, cart aduc un venit, ce din an in an se mireste. Aces- te proprietaf sunt: Petroiul, Calaragi, Stelnica- Pirgani, Bla- godeasea, Buclumeni-Fratitesth, Bobul saa Cornoaiea, Carireni ‘a0 Hagieni, Fundul-Crasant, Je: alia sa0 Deleanca, Buesti, Fe- testi, Plersica-Borduselul, Dichi- seni, Trimgeani eu trupurile, Ber lestiPopestt, Ceacul, Gaita, Ca uli si Pisculeas- ca. Eforia spitalelor civile po: sedi 4 mosit: Calarasi-Lichirest, Dudesti, Popeni si Stolnica. Pe cimpul Baraganulut, statul a plantat, dupa toate cerinfele stingel, pe mosia Trimgeani, 250 hhect. pidure de saleimt; ase: menea plantatie, pe o intindere de 500 hect., s'a ficut pe teri toriul com, Jegalia gi in curind se vor maf planta 1000 hect. pe teritoriul com. Hagieni. Cele doud paduri d’intia sunt tn dez- voltare, ceea ce dovedeste 4 terenul gi clima Baraganulut este favorabila salcimuluf. In curind se va face incercare de a se Impiduri acest cimp si eu stejar. ‘Ape curgatoare si lacurt lip. sese cu desivirgire pe Bard- gan; chiar apa de baut nu se poate procura in unele parti; lar intraltele se seoate cu bur duful tras de vite dela 0 adincime de 25-30 metri; ceea ce a facut ca sd se prevada acum citiva ant in budgetul statulut, ‘suima de 100.000 lef, spre a se face studi pentru construirea de puturl arteriene. Pentru ca Bardganul si fie locuit inte'un mod. stabil, este neapirata trebuinga de un sis tem de canale de irigayiune si prin aceasta, pe pustiul de alts data, vor inflori sate sl orage smart si bogate. Biriganul este strabatut de tei ei ferate: Bucuresti Fetesti cu stale Dilga-Mare, Ghinr_ wARAGANUL, pati, Cilnita, Marculegti st Ble: | na} CaltragSloboria, cu stale Slligtea si Ciulita. si calea fe- rath Fetesti-Faurel, avind pe Baragan statin Hagient ‘Afar de calea judejeand C&- larasiSloboria, ex gosea nelm- pletrita,cclelalte caf de pe B&- Fagan sunt drumurt primitive Istoria spune, & Baraganul a fost adesea loc de refugia gi lupta al popoarelor, cart aa {recut sa0 a0 ocupat fara pen | tru un timp oare-care; aa, in nul 335 inainte de era eres: | tind, “AlexandrucelMare, re- | ele Macedonici, trecind intr'o rnoapte Dunrea, pe la Silistra, | a surprins pe Getf, cart s'aa his maf ito intro cetate de lemn, ce era construta de et, la deptrtare de tretsferturt de | eas de Dunare; dar, neputind rezista, luaré fuga pe eal, cufe- | set, cu copit si tot ce aveas | fi se nfpustird pe cimpul Bara anu. | La $97 dupa Christos, Petra, fratele ll Prisca, general Bian tin, treou Dunarea pe la Trans marisca (Turtueaia); ueide in | lupta pe Pirogost, voevodul Sia vilor, inainteazd in contra aces tora, cart popula ia mare desime locurle din partea de jos. ru tut Talomita, ind, ratdcind tret aile pe cimpul Baraganulut, 2 fost silt a se retrage. La 1398, sultanul Balazet, su pranumnit si Fulgerul, intrind in fara, trecind Dunarea pe la Si Tistra, prad& si ucide tot ce intineste tn ale; jar Mireea-ce Mare," eu 3000 Romi, se in tareste in padurile dese, ce tar amuiaa cimpul Bsraganula, unde armata tured gf ficea migeasile, si dupa mai multe harfuell, la Rovine, bate pe Tarct gi sil a se retrage peste Dundce. Prin multe judefe ale tit, poporul romin, df numire de 80 a bardgan, orfedrut loc sai cimp maf intins si pastreaza in limba maf multe zicttorl, ea: «Striga ca pe Barigan; merge ca pe Baragan ; pare c& se afl pe Ba- rigans, etc Baraganul, wumire, pe care a purtato satul Mihaia-Viteazul judetul Talomita, si care se mal pistreaza de populafiune, Bardganul, dea, 1a N. comune! Dobriceni, plasa Ocolul, jud. Vileea. Bardganul, /uied, pe teritoriul | comune! Leicesti, plaiul Nuc- soara, jud. Muscel, Bardganul, moyie nelocuité, a statulul, in plasa Borcea, jud. Ialomita, fost pendinte de mi- nistirea Cernica. Are suprafata de g00 heet., din east 20 heet. pildure, si este arendata pe pe- lodul 188—1893, cu suma de 15000 lef anual Bardganul, poiand, com. Raco vita, plasa RiulDoamnet, jud. Museel. Bardganul, pisc, la V. de com. Ciomagesti, pl. Oltuld-s., jud. Olt. Serveste parte pentru cul turd, parte pentru pigunarea vi telor. Bardganul, va/e, com. Racovita, pl. RiutDoamnet, jud. Muscel Baraganul, vale, izvoreste din culmea Scarigoara, com. Fotesti: jy, plaiul Horezul, ud. Vileea, si se varei in riul Bistrija, tot In raionul comunet. Bardganulul (Valea-), vale, in plasa Borcea, judetul Ialomita. Se intinde de ling’ satul Fau- ref, comuna Ulmul, spre N.-E. si fine pnd la satul Valea Mare. Bardganold, /ocizolat, com. Pur ccireni,plasa RiulDoamnef, jud. Musee. Bardnesti, sat, face parte din comuna ruralé Rijlejul-Vierosl, plasa Vedead.s., judeful Olt | Are o populatiune’ de 128 loc Bardnesti, mopie nelocuits, in jud. Roman, plasa Fundul, co ‘muna Balugesti. Bardnestilor (Piscul-), pis, co- ‘muna Rijletu-Vierosul, plasa Ve | dards jud. Olt Bardnoaia, deal, judetul Bacti, plasa Tazlaul-d.s., | Basisti | Baratul, valcea, in plasa Tele- forman, judeful Teleorman, in eepe din padurea Cornetul proape de comuna Ciolinesti din-Deal si se pferde in valea Tinoasa, in dreptul comune’ Gi ragaul. Bardscul, cizmea, judequl Dol pplasa Jiuld-s., comuna Bra- Tostita. Bardsti, sat, face parte din co ‘muna rurala Bardsti-de- Vede, plasa Vedea-d.s., judeful Ol ‘Aci e resedinfa comunel. Cade fn centrul comune gi are 0 po ulatiune de 80 locuitort. Este situat ling’ riul Vedita. Bibra, st, face parte din com rer Malddrl, pasa Vedevd.j Jed, Olt. Are 0 popaljne | fo tami, Ac eo bier | Ring "Anal fonda ert fi tae eanote, pentru of fevipfin de astra. wet 2 woebanigtt a ARASTLDE-VEDE BArdgtl, sat, in judetul R-Sarat, | si ravseasea, in eare mosie ad 350 bol, 160 vac, 20 ea yi epes plasa Rimniculd-s., edtunul co- parte si d:lor comisul Costache 1700 of si 175 pore. mune! Sgircti, agezat in partea _Ganea, Frajit Mortunesti, dor Locuitori sunt moynent. Co dle miazSzia comunet; este sat Constantin Hirlescu, Teonomul muna se intinde pe o supra format de curind; are o intin- Eitimie Stamate i altif; pe lin: fafa de 900 hect. dere cam de 910 hectare. x4 mosile: Camirzani, Cioma- In raionul comunet sunt 3 bi lesti si altele, fra sate. (eBuc. seri: In Lazdresti, Veteni 91 Biardsti, sat, pe mosia spitalulat — Roma», An. Il, p. 94). Boroesti, deservite de 3 preotl ‘Stamate, din Falticeni $i a lui Tot in «Buclumul Romins, —_plitift de Tocuitort si comuna. Const, Mirza, din com, Cuma: anul I, p. 237, in acecasl sta: —Terenul_eultivabil produce lest, plasa Moldova, judeful Su- fisted, mal itim «Beresti,Calna cam 3000 chile porum, 4000 ceava. F ayezat pe sesul sting al si Costest, toate intrun hutar, chile grit, 800 ovde si prea pu- Moldovel. Partea de N. poartd a inutul Sucevet, mosie cu fin ors. Pamintul nu e prieinie rnumele de Bardgti’Mirza, jar cea parts rizeseasca, pentru care la toata cultura, de Sud Bardsti-Ganea. Numdri—mosiela 1841,
—Cernatu, Valea-Callat, Valea: | matort si 60. vite mich oor re(tsiparatiser plait din bude tAspas, Valea uf Mella spre F. | — mute getul comunet si de loeuitorl. sh Liza Valea Ciobanulat, Va | Comunfeatunea, eu satele ve Scoala dateasa act cam de pe lea.Grecilor, ValenUstruee, Ti eine, se face prin un drum ma la anul 1857, si a functionat eu _ganca, Rudreasa, TomirulMare | tural, care duce prin satul Cin inteerupert, Actualmente sunt siTomirul-Mic, spre V. Toate se esti ddout: una in eat. Barednesti, area in slul Iminogul t nfingata de ve'o 7 ant, si alta Pamintul acestet com, © mat Barcdnesti, sat, nuit si Cover, fa edt. Greci proprietate a dlor mult ses, maf ales spre E., in face parte'din comuna cv acest featl Kalinderu, infingata de 3 CimpiaBotanului, unde ¢ mat ume, plasa Siuld-s., jud. Olt anf. Amindoui cladirile sunt mult argilos si putin fertl; in Are o populafiune de 650 le. June. Ele sunt frecuentate de celealte pif, putin aeciden-E resedinfa comunet s+ posedt 45 elevt, din numérul de 323, tat si maf prienie culturet ce- 9 biseried fondata la anul 1843 in vit de sevalt. Cu intr alelor. si 0 goal, dita de_comuns nerealor,statalcheltueste anual, | Comusa se faveeineste la N. Inteinsul sunt 80 locutor, im 2268 let. Sti carte 200 barbatl | eu Mierlesti, la E.eu Serbanesth, proprietrit, dup legen rural $115 femet Ja S. eu Tawoarele si la V. cu pe 456 eet. din mosin dist Culkura albinelor mumaed cam | Coteana. ‘Alex, Iavoran, Locuit. posed 143. stupt. Cinepa sf inul sunt 124 bof, 160 vael, 30 eal, $00 putin cultivate. Barcénesti, sat, in jud. Neamyu, of 1 356 simator. Comercial se exereiti de 9 ayczat pe coastele dealulut Pi irciuinars, In comund, pe fing eltul (Yieldub spré S.V. de sa Bdre&negti, sat; face parte da alte mictstabitimente, se aft xi, tal Cindesi i eat, Cindesti, ph rur, ‘Seances, pl. Cems © moara dle abu. Wistriga; ow partea sa de citre — dsjy jud. Vileca. Are 0 pope Budgetul comune, pe ultimal Sud frmeazahotaruljud. Hacsa, _Iafie de 281 loc, 139 bitbatt exerci, prezints ta ven, suma Aro intindere de 4t4 hect. 142 femet. de let 3015 si la cheltuelt 2713 Cu populatie de s48 suf, saa Cade in partea de S. ae» lei anual 309 fam 10 vaduve si 16 ne- munel, aproape de riul Cer Comuna ¢ strahatuta de so. volnie. "Tolf sunt Romint, si Acie o bis, aproape ruiati. Co seatajudefeana: Slatina Rosiors, se ocupi eu exploatarea pein. pif in vlrsta. de scoala sunt 16 prin eit, Greci, dela V. la E, —tulut, eupluttria si cwindustra 8 bet gi 8 fete. Fla distant de side yuscaua comunals Micrlesti- —_prhnitivs. 43 hil. de eat. Mijlocul, unde ¢ Iavoarele, care o traverseazi de Teerenutile, carfalestuese cu geoala. aslungul, pe Valewtininoguluf, prinsal s80, sunt maf mult mu dela N. la toase si delaroase, prezintind in Barednesti, sof, in com. re Pe teritorlul acestet comune, formatiunea lor deposite calea- Gorunesth, pl. Oltetuld.js ju in partea de NV. trove Braz: roase, din are se extrage varul, Vileea. dalutNovac. In partea de N, de o caltate mijlocie. Locutite pe maul dept al fminoguluf, pentraagricultura sunt restrinse, Barc€negti sav Bucsfani-de in cit. Grevi, se alla sehitul aga ed semanaturle, sunt repre’ Sus, cfm, pendinte de om Greci, azt maf mult ruinat. In zentate de abia prin: 71 het. Buesiani jud. Viasea. (Vert Bec dreapta $i stinga Iminogulut, se 61 arif de grid, 8 hect. 88 arii —siant-d.s).BARCANESTI Barcanesti, weal, in raionul co ‘munet Barcanest, pl. Siuld.s., jud. Olt, pe care se cultiv’d 3 heet. vie. Barcanesti, pidure, jud. Bacan, plasa Bistrifad.s, din comuna Valea luF-Ton. Barcanestilor (Dealul-), dew/, in comuna Stanesti, pl. Cerna- duju jd, Viloea, Barchil (Vilceaua-), si/cea, in tre comuna Cetafeni-din.Deal st Cetateni-dinVale,_ ph bovita, jud. Muscel. Barcuta, loc izolat, in jud. Dol, pe teritorul comunet Barca, pling al Desnafuiutut, la 1M% kil. la S. | ‘de Birea. Aci, se vad urme de idurt foarte vecht. Bardanoasa, Faleia. (V. ‘Vetrisoaia, pl. Prutu. girla, in judeqel jiminesti, comuna Bardanoasa, lanci, Faleia. (V. Vetrisoaia, judegul inest, $8, com. pl. Prutuly. Bardeasca, numirc, dati unet sfort de mozie, proprictate a rmosnenilor Leresti, din comuna Catina, jud. Buzau, Barduica, «atu, numit si Valea Perilor, in pl. Ocolul-d.j., jud. “Mchedinti; tine de comuna ru. | ‘Timna. Bareana, sai, face parte din co: ‘muna Réchitoasa, din jud. T ccucid, Situat la N, comunet, pe ccoasta dealuluf Rachitoasa, la o depirtare de 4 Kil. 890m, de regedinfa comunef. Are 0 po: , pulayiune de 65 capt de familie, eu 268 suflete, Tot locuitor sunt Tigant. EF sunt impropri- la 1864, cind s'a format si satul. Mare parte din ef sunt desrobitf de la Rachitoasa, To: ccuintele sunt, parte case de gard, si parte bordee. Loe. se ‘ocupa cu lemnaia si eresterca vitelor. In partea de E. a sa: tului, trece riul Zeletin si 90: seaua, care duce la Colunest Baresti, sat, pe valea Barcasca, jud. Arges, pl. Lovistea; are 44 | familit si face parte din eomuna ur. Ciednest | Baresti, dium, al com, Morun. glaval, plasa Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati situat pe farmul sting al riuletulat Burluiul, ta poalele dealulu Cocoresti si Se- cilor. Are 80 de familil si 380 locuitorf, o biseried, Sf, Nicolae | (1844), cu un preot si 2 cin reff. | Bargéoani, com. rer. in judul Neamtu, partea despre $F. a ! plisit de Sus-Mijlocul, asezata pe valea,ce se intinde Ia vre-o | 6 kil, mai eitre apus de Bozieni, in directiunea N: ‘comuna Talpa, pe o largime mat bine de 2 kil, cum si pe pod sele, cese scobor, de sub po Tele dealurilor: Certieni, Mestea can si Margineni. Se margineste la E. cu ju ddeful Roman, comuna Bozieni | com. Budesti-Ghieal; la S. eu com. Margineni; ta V. eu 0) mic& parte din com. Dochia, cu ccom. Serbesti si Dragomiresth; lar la 'N. cu com. Talpa, Este formata din satele: Ba | inesti, Bargatoani, Breaza, Cer tieni, Disloaca, Ghilaesti, Maxi esti, Vladiceni_ si locul izolat aratea; cu 0 suprafaya cam de 7160 de hect. Are 0 popula fiune de 2405 locuitort, saa 630 | familif, din eart 1205" birbatt, | 1200 femel; eopit, 591 bieft si | BARGAOANT 541 fete. Dupa starcacivilt: 1185 necdsatoriff, 1058 cis tori, 154 vaduvt, 57 nevolnies, 8 divorfaff. Dup@ insteuetine 147 sid carte si 2258 nu stid carte, Dupa nationalitate: 7 fa- mili Eveei si 156 Ungurl. Dintre locuitorit_improprie tariff In 1864, sunt astazt: 121, car stapinese insisf locurile lor; 205, ca urmasf; 2 locurt rimase pe scama comunet; 107 loe. carl de si insuratt si cultivatort de pamint, dar nu ad niet un sold de proprietate, Cea mat mare parte a popw latiunet se ocupa cu agricultura, si eu eresterea vitelor Solul este produetiv, ins se cultiv’ numat pe o intindere de 2119 hect., si anume: 560 hheet. grid, 171 hect. oviz, 845 het. porumb, 15 heet. einepa, 12 eet. fasole, 390 heet. or, 16 hect. liver! artificiale si 110 het. finete naturale. Imayul are o intindere de 100 hheet. 20 aril si nutreste 3121 ccapete de vite, dintre cart: 404 bot, 784 vacl, 1100 de of, 299 rimatori, 212 eal-epe si 322 vite mart cornute. Budgetul comunet este de (6844 lef, la veniturl si 5713 leh Ia cheltuell. Numirul contribuabililor, Sor. Tn aceasta comund. sunt 7 biserict ortodoxe, dintre cari: 2 in stare de reparagiune, deservite de 3 preott si 5 eclesiarhi, plat din fondurile comunale, eu 480 lel. Are obisericd cate. liea, fara preot localnic; 2 scoll; 4 mort de api; o fieririe si 4 rotarit Comunicatiunea, cu satele ve. cine, se face prin soseaua judeteand Piatra-Bozieni, care par ccurge comuna, prin mijlocul sia, de la apus catre risirit; prin soseaua, eare ineepe de la locul rnumit Baratea (intre al 23—24a Ia al goselet precedente) duce | sis elrcumt. Budgetul comune, ! spre nordal viet prin sacle Br. | pe anul 1882-8), fost de let oan Brezasi Talpa prin 50- | 1653, bast 59, In venturi de Seauz, cese ramified de lanor: | 1476 let la chetuell Gul stale Birgdonni si trece | Numaral vier in 1887, era prin satele Craesti si Borniy la de 713 eapete vite marl: $85 Dragomiresti, precum si prin bol si vacl 118 eat, 4 bivolt,6 | alte drumurf marginase sina; asini, si de 2365 vite marunte: | turale, dintre diferitele localitatt. | 2257 of si 108 rimitort Fondul drumurilor e de 1630 Jef, 4o bani, la venituri si 1090 Barluiul, sat, face parte din eo: ler, Ja cheltuet. yuna rur. Ciumagi, pl. Corna- , | aes. jud. Vileea. i Barglt, pirt, aftoent al pir Jal Boura, din com. Cristesti, | Barluiul, va/e, care isl are sor: | jnd. Suceava. Fste format de | —gintea la locul nuit La-Fin. piniele Telr st Sodomener. | HmSeae om. Cuma pasa | Tungimeneuaulufa ede 1450 | Cermadty jad. Vieeay $i 30 metri. varsd in riul Cerna, ! Bargag, pisc de deal, injud, Su Barndretul, mante, in comuna ceava,dleasuprasatuul Boureni. | Brosteni, jud. Suceava. Barlani, deol, in com. rr. Bala: | Barnarelul, pra, in com. Bros oj plaiul Clogani, jd. Mche- | tent, jud, Suceava; ivoreste de dings sub Bada, curge de la V.la Fs, aula teritoril com, pe o tun | Barladeanul-Vasile, picket vo- | gine de 10 kily si dupa ce in chia, cu No, 89, oltre hotarul | virtete onward, so vared Moldoves, in jd. ReSarat, pl | —Bistrita, in dreptul satolui Cru jn com. Corbul, in | cca. Drept Gura Rirnérelulu Marginea: partea de apus a. comune ala aruneat un pod peste Bis wits, pod fieut de M.S. Re Barlalesti, sat, in plasa Tirgul, | gele sf care leagd satu Crucea com. Tepureni, jud. Tatova, spre | eu Doria de satul Tepureni. Are 436 locuitort si 106 ease. Baroaia, dea/, plasa Amaradia, com. Capreni, jud. Dolj; eaco- Barlogi, sa? si com. rur pe apa | perit eu finete Drimboynicul,un aftuental Nea} lovulul, jud. Arges, plasa Gali | Baroala, wind de arama in plaiul sesti. La 12 kil, de com, rur. | Closani, jud. Mehedingi. Tine de Costesti, rexedinfa subprefee- | hotarul com, rur. Macdgesti. Fs. turer sila 47 kil de Pitesti. Se | tual pe valea ape Brebina, compune din satele: Barlogul | spre apus de com, Marasesti, si Legile, avind peste tot 215 | in apropiere de com. Ohirsia ccontribuabill, eu 922 Ive, din | Gura minet cari 16 Greet si 141 camuna este 0 bisere cepe din valeea Baroaia, $l continua pe sub dea Jul nuit Cracul Manes, unde ist are rasuflatoril Mat jos, pe Valea-Riuluf, cum se numeste in localitate apa Bre deservita de 2 preott si 1 iret. © sould primara rurale bbina, se vede si astd2i locul uunde ai fost instalate fabricile pentru extragerea metalulul. De aasemenea se vad si conductele, sipate in piatrd, prin care se aducea apa la cusnita. (V.Cuy nifa, vale, si Cracul-Manet). Baroaia, prival, in jud. Brai uuneste iezerul Tituloaia, di ‘muna Vizirul, cu eanalul Vi Baroiul, sa‘, face parte din com. ur. Tetoiul, pl. Mijlocul, jud. Vileea. Are 0 populatie de 133 locuitori, 75 barbaft si 58 femet. Ca populatie geolard are 19 co- il, 12 batt si 7 fete, Baroiul, gir/a insemnata, in jul Constanta, pl. Hirsova, pe ter: toriul comunelor Hirgova, Cio- bbanul, Girlici, Sarai, Daeni si Ostrov. Este un eanal al Du nivil, prin care se scurge o in semnati cantitate de apa, cind fluviul a ereseut prea mult. Se desface din Dunare, de ling’ ma. hhalaua Varosi, a orasulut Hi. sova, se indreapti spre maxi noapte, avind o direefie general de la S-V. spre NeE., aproape paralel cu Donirea-Vechie; for rmeara si alimentearé eu ap halyile Girluta si Groapa-Ciots- nulul pe stinga, Cioroiul si Ha aarlieGhiol pe dreapta, largin ‘duese ea insti in forma de balts la Nord de satal Girlici; dupi ‘un drum de 35 kil. se deschide jar in Dundre, la 2% Kil mal in sus de satul Ostrov, in drep: tul MovilerPopit. Largimea me die e de 10—20 m. si adineimea de 1—6 m. In ea, pe dreapta, se desehid valle: Viilor, Gil, Bertesti, Topirseiul, Pings si Mosul. Dealungul saa merge sia cumparat_mosie aci, ined din zilele Iuf Mihaio-Voda Belezlichi-Strtf, /ca/, in jude Belibon (Fintina-lul-), in jud. si deci pe acea vreme, dup’ ul Constanta, pl. Silistra Nous, Neamfu, favor de ape minerale, ‘eum se constata din actul de pe teritoriul comune rurale AI- situat la 1 kil, departare de Tir- vvinzare de mat js, exista satul mali. Se desface din dealurile _gul-Neamfu, in suburbia Pome. elt Bulgaietorientate,itrain Cons: fe pe piel Corogenior. tanfa, pe la miazial de piri Apa frat este incolor,ino- tA ate ae Vides PampurGhiolgi, pe lings p+ dord 9 ow un gust foarte sat; am sainal ms ta mina chs —ehetul No. 8. Se indreapta spre lsat putin timp Ia acr, des imo Hr het Tal ae aaa, intro dete eerala vol bese gazoate dean co dela SV. apre No, printre drdcarbonea in acl! ip pirol Pampur Ghiolgi’ yf valea se. turbura, lasind on deport 0 afi i aa Sees Guru Canara. Bedzdeaed partea galben de sesquioxid de fier. inl titiaibr, ct v4 eT pusana_a pliit i cea sudied —_-Deensitatea este egald eu 1.1347 ini nas ae LAL aeomunes, Are inatime de | Ia temperatura de 13150, sete Simic spare mide 114m. st tale drumel imal Analiza canttativaraportata tra‘si de vite ain Tage cat v4 Hse-Chiot si Ostrov se-Chioi. la 1000 de grame de apa a Sajal pare wi, fhe ews Face ripus mall iezerulut Gie- dat urmatvardle rezutate: Clor, fm a opt tea! Tita, Tinga care se sfireyte. 32. Brom, 0,0168. lod, ur be acate wemall (otst ame TaN gcoperit de tuférisurt si pi me. Anhidria sulfried, 33070. Radi de cle, Seta de ay UNE da. Voried, 0,0006. An- val si Saw Vaal din Boor Iramitae pa hilrida frat ewe Belghetul. (Veri Beleyhetul, mo drida fosforiea, 0.0025. Sodia, ied, 0.0101. Ani amet sie, jud. Bac (68,5833. Potasia, 0,5046. Litiv, a Vier» pec fam net), 10,0005. Caleiu, 1,2287. Magne: cm Ka fata Tot Vint. Belgunul, «f/, al com, Leotesti, zi, 0,2021. Sesquioxid de fier, pl. OltefulOitulel-s., jud. Ror 0,0078. Vert «Cuvinte din Batrini dle wnati. Situat putin’ mat la N, ‘Daca grupam intre dinsele a BP. Hasdew, pag. 101 de satul Loloesti, pe goscaua —ceste substanfe, in combina judeteana, care merge in susul —nele, in eat probabil se afé in Belefi, sat; face parte din com, —Oltefulul, pe malul sting, eatre ' apa, gaésim cd 100 grame de rug, cu acelasi ume, in jude: hotarul judefului din spre Vik apd, coprind wl Museel. Cade in partea de cea. Clorura de sodia: 174.4304 S. a comunes, Aci © resedinga Clorura de potasiu, 0.5395. Bro: comunel. Bell-Bot, fan, in satul Moea, muri de magnezi, 0,0193. To. ‘Are o populatie de 430 Ive, jd. Suecava, numit astfel de dura de magnezia, urme. Sul: 20 barbatt si 220 femel, cu 126 ta primul luf propritar. Se po- fat de potasit, 04956. Sul capt de familie. Biserica din a vesteste e& Doamna uf Mihail fat de magnezia, 1.0015. Sulfa fest edtun s'aclidit cu ajutorul — Sturdza, proprictara mosie, tre: de eae, 4.0993. Carbonat de locuitorior. cind 0 data 91 vazind ea un mo- clei, 040522, Carbonat de lie jie 8a invrednicit ssi faca © tid, 0.0026. Carbonat de fer, Beleti, deal, in raionul comunet —‘cladire asa de mare, ar fi seos 0,0121.Boratclemagmezis, 0,008 cu acelasi nume, pl. Podgoria, papucul eu care ar filovit peste Fosfat de caleit, 0,0041. Ani jud, Muscel, pe eare se cultiva urd pe Bel-boo. ia silcea, 0.0101. Suma sub 5,50 het. vie. stantelor fixe, 180,6767. Belia, ria, jud. Prahova. I ia Aceste ape fac parte din gr Belefoaica, pidure, supust rogi- nagtere din muntif com. Talea; pul izvoarelor de ta Oglinzi si tmolutsilvic, com. Helefi, plas ud partca de N. a eat, Gura at) fost analizte de di Petru Podgoria, judetul Muscel, avind Belt, com. Breazad.s., pl. Prav PonRELICIUL BRLIYORL Numirea populard ¢ Beli | Belita, dea/ gol, intre Cristest Pe teritoriul comunet se af bout. Draguseni, jud. Suceava. | mosia statulur numita Cozia Be- Iitori, pe care at fost improprie: parteade frit, fy anul 1880, un numér Beliciul, sir/e, pendinte decom, Belitori, com. rur. Pinta, pl. Balta, Situate la, E. a plisit Tirgulut, la limita | de insurael, pe 346 hect. pe malul sting al Calmaqwiulur, eu pl. Calmaguiulur,jud. Teleor- | Mogille de pe teritoril aces ‘AG 6 familit, eu 30 suflete. man. Este situatd pe ValeaUr- tel comune apartin maf multor luiuluf, Ia fmpreunarea aceste! —proprietart, printre cart sunt gi Beli (Cariera-), carierd de pia. vat cu valea Adineata. In toaté ; mal mulff mognent. Intinderea ti, te mosia Breaza, comuna —lungimea sa e strabatutt de pi | lor este de aproape 8000 hect. Talea, plaiul Peleyul, jud. Pra- riul Urluiul si udata de apele | Proprietari prineipalt sunt: dit hova. cc izvordse din dealurile ce 0 | M,C. Sufu, Leonida Paciutea | inconjoara. | si Gr. Lahovari eu 6000 heet., Beli (Lunca-), ned, in diree: Tret val importante isi an din cart 4750 pamint arabil, 650 fiunea NE, si alitury de com. gura lor pe teritoriul acestet | ect. padure, $60 liven sinax Horecul, jud. Vileea. Fa a fost comune: Valea-Urluiuluf, cea | i 30 hect. vie. Apot vin lod darts mandstirel Horezul, de | maf prineipala; Vales torif mosnent cu 250 hect, In lun edlugér anume Belolo, sia | ceva mal spre N-V. de com. citunul Duleeni sunt 587 hect. fost incorporaté cu mosia Ro cu un mic pitta ce dA tot in pamint arabil, din care § hect. mai | Urluia si eu o ramifcatie, spre - padure, Mosia Duleeni este pro- risarit, numitt Valea-Serafimu- prietatea dlut P. S. Aurelian. Belli (Valea-), ve/e, in partea | ul; in fine Valea-Adincata, In et. Adincata sunt 420 heet. de E. a comunet Talea, pl Pe- care isf are inceputul in apro- _arabile, proprietatea du D. Bil legul, jud, Prahova, Se varsi in piere de com. Dorobantul si da dieseu. Valea‘Taliet si impreuna in riul tot in Valea-Usluiulul. Valea A. Terenul acestor mosit este Prahova, pe malul drept, laN., dineata are o ramificatie mus | ferti. de com. Breazad.s. | mita Valea-Gongulul. Intre co- Pe cursul Urluiulut se gistse | muna Belitori si citunul Duleeni 0 multime de. gradini de zr Belimoaica, citws, pendinte de maf este o valeea, earela fl vice zavat, iar pe propriettile loc: ‘com, ZAdaticiul, pl. Nesjlovul, Valceaua-Laganulul. Pirlul Ur torilor se afd 93 hect. vit jud, Viased, situat pe partea luiul, alimentat de apele altor Comuna si mosile de pe dinsa stinga a Neajlovulut, | plraie si iavoare, prezinta, in tre: ada limite: la N. mosia Rov cerea luf prin comuna, un vor sloride-Vede; la V. si S.V. Belimoaica, petic de padure de , lum maf mare gi este revarsat | mosiile: Dorobantul, Cig stejar, in suprafata de 180 heet. | pe o Intindere mare, formind | si Caravaniti; la S. si SF roprietatea statulul si de- mal multe elestaic, din cari lor mosile Baneasa, Badulessa si inde de ocolul silvie Cirtojani, —euitorit- scot peste, trestic si Pirlta; Ia E, gl la Ne. parte Jud. Viasea. papurd. din mosile Bogdana Neneiles, Comuna Relitori are alaturate Piosea i Peretl Belina, insult, in Dunde, la S-dovd etune: Adineata gi Du, Populatunea comune! sack V. comune! Cioara, jud. Te- cent, Ctunul Adincata se afa | tunelor ef este de 2454 suf, leorman. Este una din cele mat situat fa departare de gia V. | din cat 586 capt de fai si importante pe distanta dintre de resedinga, pe valea ce poartd 687 contribuabil Vite sunt 380 ura Oltulot pind la gura rive mumirea tot’ de Adineata; lar eapete, din carl: 60s ca2138 Tut Vedea, la. limita judefulut. catunul Deleni este situat pe vite maf eormute, $603 vite mie Tntinderea ef este de 23 hec. —partea dreaptA a Urluulut, la cormite st 944 porch tare, avind pe dinsa zivoia de 0 depirtare de 3 kil. spreS- Budgetul comunet este delet saleie. Catunul de regedint& Belitori 9177.87 la ven. si lei 716737 In dreptul acester insule, pe are o mare intindere; este sila chelt. marginea Dunant, se afl ph tat pe ambele malurt ale pk Are o scoala, Int'un frames chetul militar, care poarti nu: riului Urluiul, cum si in valea local, frecuentata de_ 155 ¢levi- mirea tot de Belina, formata de dinsul Biserict sunt 2, descrvite de 3Elemis ee preotf, 2 clatarett si 2 paracli- | Serf Sunt dou mort eu abur, din | care una pirdsits Calle de comunicatie, eu care se leaga comuna sunt: de la comuna Belitori, prin ettunul Duleeni, la com, Piclita; spre com. Peretul, pedeal, prin drum vecinal si in fine eu calea jude: feand TurnulRosiori, printr’un drum veciaal, care merge pa: ralel cu Valea-Urluiult Sunt ma multe migurt gura-de-Streaji la S. comunel, inalta de 12 m. si larga de 54 metri; MigueaMare, spre V.; Magura Epureasea, in padurea ‘numita Epureasca ; Magura Ber- Decelut gi altele, Spre_ cit ‘nul Adincata treee, pe 0 tindere de 3 Kil, venind din spre Dunare, DrumullufTraian; jar la limita comunet despre Rosiori, se vad urmele une! in taritur! de pimint, card a ser vit si Rusilor, in eizboiul de la 1812, Satul Belitori i gasim prin diferite documente din secol din urmé. Origina numelut lu, dupa d Gr. Tocileseu, este cu vvintul bellator. Tn timpul reformer ut Con: stantin Mavrocordat (1741), 83 tul Belitori se vede trecut tot in plasa Tirgulut; el era format pe atunel aproape numat din ‘mosnent. In colectiunile Academiet romine se afd o jaluire a unut mosnean anume Vladu de la Belitori (sud Belitori, purtind data din luna Maio, 1794. Acest Vlad se jalueste, etre Domni- torul Alexandru Constantin Mo- ruzi, in numele mat multor mosnent, ed, avind acolo mosie stramoseasca, li s'a cotropit de catre unul, Dumitru Poliz Belita, vale ja. Olt; ievoreste de la V. de com. Negreni, pl. Vedead.j si se varsi in gia Negeisoara, tot in raionul co mune Negreni. Beloaia, munte, jud. Gorj, la N. comunet Polovraci, proprietate a statului, E_ maf mult acoperit cu padure, Beloianul, cigea, pl. Trotusul, irja, jud. Bacta, facuta de preotul Ionita Beloianu de | la Sarata (Transilvania). Belotul, com. rur.,jud. Dolj, in pplasa Dumbravacd-s., situatd in parteat de NoE,, la 22 kil, depirtare dle Craiova si ta § ki departe de Sopotul, resedinta plasit Dumbravad.s, Comuna este agezata pe de: lurile Betoful si Sirsea si pe Va lea-Belotulu Se fnvecineste la FE. eu com. Preilesti; la V. cu com. Sopo- tul, de care se desparte prin lit vert; la N, eu com. Rasnicul, de care se desparte prin pa dure; la S. cu com. Plesoiul, de care se desparte prin pi mint arabil. Comuna este accidentata de ealurile Belogul si Este udata de piriul Belotul, ce invoreste din dealul Belotul, curge prin valea Belotul, se w: reste cu plraiele Sopotul si Go: gosul, i Se varst pe malul drept al riulut Obedeanea, In vechiny mia Mesdroaia. si apot Pereni. Aut este compusa din 2 sate si (© mahala, satul Beloful, sat cle resedinga, ayezat pe dealul Be lojul si satul Sirsca, asezat pe dealul Sirsea, Mahalaua se chia ma Pereni Tn comund este 1 singura bi: seried, fondati in 1834 de me: delnicerul loan Poroineany Este in ruin. _RRLOTUL_ In satul Beloful este 0 scoala mixta, ce funetioneart din a- nul 1860; este intrefinuta de Stat. Localul construit din bir ne este in bund stare. Are 0 singura sald de studi cu un atator. In anul scolar 1892- 1893 a fost frecuentats de 22 copit. ‘Totalul locuitorilor se ured Ia 893 suflete (519 barbati si 374 feme’, din eari in Belotu 580 1 jin Sirsea 313, locuind in 151 Suprafaja. comune! este de a proape 2640 pog., din eare 2120 og. pimint arabil, 390 pog. f- neat, 100 pog. padure si 30 og. izlaz. Mosiile ado intindere de 1570 pos, eu un venit anual de 4000 let si apartin tut 1.1 Gradigteana in Belotu si locuitorilor mognent in Sirsea. Paduet se gasese in intindere de 30 hect. si tufarisuet in in: tindere de 20 heet. Se gasese si pe mosia df I. 1. Gradisteanu si pe a locuitorilor. Tnainte apartinea dot 1. Gra disteanu si mosnenilor Stanesti i Caprioresti, Lemnul care se seste este: stejarul, ulmul, carpenul, frasinul, jugasteul si cru Ville, fn intindere de 3o heet., produc vin bun rosu sl apartin mosnenilor. Locuitorit lucreaza etramid pentru case, putind face un om pe zi pina la goo bueagl. Mica arsi se vinde cu 16 let Circlumt sunt 2. Comuna Belotul este unita eu com. Sopotul si Predesti, prin cite © sosea vecinala. Contribuabilf sunt 146. Venitul comunet pe 1892-03, fa fost de let 1658,09 si chelt. de 1608 let Vite mart cornute 314, of 240. ccapre 28, cal 18,

4

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

4

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Potrebbero piacerti anche