(Vr

IX/3
ee3s

PORTUL POPULAR
AL PADURENILOR

www.digibuc.ro

Fotografii de Romulus Viva

Desene de Cella Neamtu 0 Sanda Sturza

www.digibuc.ro

CAIETE DE ARTA POPULARA

ROMULUS VUIA

PORTUL POPULAR
AL PAD URE NILO R
DIN REGIUNEA HUNEDOARA

EDITURA DE STAT PENTRU LITERATUR A SI ARTA

.
PiCrjv

10***.POC****
r

www.digibuc.ro

Cr**C.3#4i4111

VY/SKIP:SS4VNI P'PlMict

Offirri

;111j,..0

Tisa

Curd sadu

R arest,'

0
Tirnivita

Mad

--....

retea

lintoag la's" o
0

..,,, rdj 0

Rascanu

0 Ra

ma

0 deJos

Lapugiu

,,,

ck

os

736

13050

-...-906

/5
0

29

0Cutm
Ardnies

0 &wet

IOU

Poiana

Sohodol

rdc .----

i-C--- 0

Plop

ass

Os A

'------_,--\.-,.

gun

nor es
4,.

Aoa

7,71IR ,.....,
....:.......y,,
.--......--,_,
0.
Mena

1093

" ozaz
4...e

I*

ne.los--1

Z last,

ojdia

263 o

----

a elar i.Ili,rastur
Va

P.21.

ce

ol

(6...\7uri

1033

www.digibuc.ro

0 Cincl

\V

eiaCraiu/u,

frpeni

....

Teliucul-super

Topfitai

leiTiLa r = V0"..._.1--- ajdau

0 -Mferior

cj

()Ruda 6A9...r oc,J...1,..erna

:trice
'2,'r----7a'......

nca Cernii -Oe Sus

is*1

Alun
adu 1 0, rn

AO

0 Leese

wt,

276

Bo;

ncu Mare

.63

iRachite

Hunidoa a

Co

Cerisor

/ Hare

RCgSt/c7

ros
0689

0,11,.9

1,

/ Nandru7306peths
0
4
Min.ircill

4/o

0Cerbe/

700Z

`;,,7,3

Nandru Josani

Cristu

popetsti

I,
Clulpai 0
t, Ciumbasa
01/1m

0995

a5Z6

.1

0Archia

4697

0656

0891

Deva

0 AhnesuSec

Cirjiti

0 Poen, a Tornr---\

Fancy,

hO/yeS

0MunceluMare

COZ4

Ca

Meris.r

Bdtrina

0 Ru9._...c R

0775

&864

0.6es

Br elin

d?

Muncelu 111c ..

419

'1 \----------

Hereplea

73 \

Baia Bir6

pobr,

p:

Branistea

0 Dumbravita_XlIatel

'

0
()Riau/esti
o 0 Ohab-aN'w

tS11/1.

75

..

Strisoane StnW'
,
A
"3.

.1

PSen;ste

Crnina

.../ ...,,
I. Figetei

MihilesnO
Ohaba

--- 07;;;'1774`1014
aPU;Snie 0 Brizme
Lesnic

-s,_-..... a 0,

10,

rin Abucea
0 Cosesb....____":"
,.....,../.0" OTeiu
Lipugtu &Jos

----,

Li
,k9.0;

- ......."

10 km

it=i=1=1==.1=ii=t=1

rumetul care calatorete din Bucureti spre Arad plecind

seara se trezete dimineata pe la Simeria i zarete valea
larga a Mureului. Apoi, la Deva, privirea ii va fi atrasa
de ruinele cetatii, ce se vad deasupra oraului. Ea are, in
iteratura populara maghiara, o legenda asernandtoare cu cea a meterului

Manole de la Arge. Mai departe, in drum, va trebui sa priveasca

cu

luare-aminte, spre

miazazi, coastele i dealurile

impadurite

ce

coboara brusc spre valea Mureului. Sint ultimele ramuri ale Poienei
Ruscai, iar sus, pe podiul deasupra zonei de paduri, e regiunea
Padurenilor.

Daca e turist, calatorul, atras de mirajul padurilor i al regiunii, poate

cobori la Ilia, un tirguor pe Mure, unde, dupa ce va trece i podul, o
va lua pe valea Lapunicului in sus. Dincolo de Radulesti va intilni o priporul al mare >>, numit aa in graiul localnicilor, i va strabate i centura
de paduri. Ajuns pe culme, la vreo 700 800 m, va fi izbit de privelitea
larga i deschisa in toate partile. La aceasta altitudine va intilni o suprafata neteda, intinsa, iar primul sat in care va intra, Muncelu Mare, ii va
'Astra o aka surpriza : aceea de a vedea un port original, cu totul deosebit
de cel al regiunilor inconjuratoare.
Drumetul a strabatut briul de paduri i a urcat panta piezia, centura
care inconjoara i izoleaza acest tinut, iar la Muncelu Mare a intrat in prima
comuna din regiunea Padurenilor.
5

www.digibuc.ro

Dar adevgrata poarta de intrare nu e pe aici, ci pe la Hunedoara.

Drumetul va trebui sil coboare la Simeria, de unde pleacil cloud linii
ferate inspre miazdzi : una spre centrul minier de la Petrosani si cealalt
spre centrul metalurgic de la Hunedoara.
Apucind pe cea de a doua linie, dupg scurt timp va cobori in gara
Hunedoara. Plecind apoi spre centrul orasului, ochiul iscoditor al drumetului va observa indat ca a intrat in unul dintre cele mai de searnd
centre metalurgice ale Orli. Pretutindeni si mai ales pe la periferie : santiere,

linii de noi drumuri si santuri sapate in terenul viran, din care se tidied
schelete de metal, prevestind marile clddiri si uzine ce se inalta ca din
pgmint. Apoi vede cartiere noi, moderne, spre care duc drumuri largi,
asfaltate. Intrind in centrul orasului, trece pe strdzi inguste cu case scunde :
e simburele orasului vechi, cu strdzi desfundate, cu santuri sgpate pentru

diferitele conducte. Toate dau insg impresia unei vieti trepidante care
transformg acest orgsel de provincie intr-un mare centru industrial
al Orli.
Din piata destul de spatioasa din mijlocul orasului se poate privi
spre vechiul castel al Huneazilor, singurul castel medieval bine Ostrat al
Orli, in fata caruia se inaltd cetatea muncii cu furnalele vesnic fumeginde.
De aici, deasupra uzinelor de la 0 gara mica >> te urci in micul tren cu linie
ingustd ce duce ping la Ghelar, insemnat centru minier, al cgrui minereu

de fier, cu cel de la Vadu Dobrii, alimenteath furnalele uzinelor de la

Hunedoara.
In tren, cglatorul ii intilneste pe padureni, fie in caracteristicul lor port

original, fie in salopetele de muncitor, cdci o bung parte a lucrgtorilor

de la uzine se recruteaza dintre locuitorii satelor mai apropiate. Scrutind
fetele acestor oameni de o staturg inalta, vom fi surprinsi de trsturile lor marcante : cap rotund (brachycefal), fata lungg (leptoprosopa)
cu un nas proeminent, trasaturi caracteristice rasei dinarice, cdci pgdurenii, in marea lor majoritate, apartin acestei rase (fig. I). Numai cd
rasa dinaricg e brunet si intre padureni mai ales la femei intilnim
si blonzi (fig. V).
Trenul porneste la inceputul dupg -amiezii, urcg gifiind panta pe
valea Gvojdiei trecind peste viaducte indraznete si prin tuneluri. Calatorul este izbit de ingustimea vgii, cu coaste impadurite si numai ici-colo
va zgri cite o gospodarie, fie in luncg, fie pe o coastd mai domoald. Drumetul s-ar putea cobori si la Gdvojdia, vechiul centru al topitoarelor de
fier astazi pgrdsite, de unde ar putea apuca pe valea Runcului inspre inima
6

www.digibuc.ro

r
r,

,
ro

4.
,S"

?:431F-'

04,4

mora

-f

lor

dkittv,i,
A
=

-(;g:k)-.

?4:
-

1. Poem la Varna. Sat de culme

Padurenilor, la Cerbal, Lelese sau alte localitati din jurul lor. Noi II
sfatuim insa sa' mearga pind la capatul liniei, unde va cobori la Retioara

i sa urce oseaua ce duce, in serpentine, cu curbe indraznete, pind in

primul sat, la Ghelar. De aici, poposind o noapte, in zorii zilei urmatoare
poate pleca cu o tfasura de ocazie sau mai bine pe jos, spre ali satisface
dorinta de a se opri unde vrea, ca sa vad ce-i place. De altfel drurnul,
ce urca uor de tot pe culmea neteda, nu e greu i merita osteneala. Daca
privete spre miazazi, cind e timpul frumos, va avea la picioare valea
ingusta a Valaritei, impadurita i ea, iar ceva mai departe o linie de culmi

ce coboara cu o panta wadi spre valea Cernei. Ridicinduli ochii in

departare, se va desfata de mareata privelite a Retezatului ce-si inalta
coama de culmi, ca un uria balaur, pina in norii vazduhului.
7

www.digibuc.ro

Pornind mai departe, peste jumdtate de or va intilni al doilea sat al

padurenilor, Ruda, cu casele razlete pe coasta dinspre miazanoapte, iar
peste o ora va ajunge la al treilea sat, asezat tot pe culme si el, sau mai
bine zis pe o curmatura intre doua culmi (fig. 1); e Poenita Tomii unul
dintre cele mai tipice sate ale Padurenilor, cu o pozitie dintre cele mai
pitoresti.

Drumetul va fi surprins nu numai de pozitia ciudata a acestor sate

de culme, dar si de suprafetele mai largi, rotunjite, ale dealurilor

cu araturi in terase. Indreptindu-si privirea inspre miazanoapte, va
observa aceleasi culmi netede, cu spatele rotunjit si vristat cu araturi
in terase si cum aceste dealuri coboara lin spre linia Muresului si
a Cernei.
Ici-colea, daca va scruta suprafetele si mai atent, pe coaste va deslusi
mici musuroaie albe ca de tibisir sint gurile minelor de talc, caci, mai
recent, in afara de uzinele de la Hunedoara si minele de la Ghelar si Vadu
Dobrii, padurenii << lucra >> si la minele de talc de la Lelese. Cum mi-a

spus atit de sugestiv un informator : 0 Talienii ne-or invatat sa intram

ca rimele pe sub pamint .
Dupd ce a poposit si vizitat acest sat, atit de ispititor din punct de
vedere etnografic, peste o orb.' poate sa ajunga la un altul, Bunila (fig. 2),

o asezare mai mare, fiind si un centru administrativ. Pe tot parcursul,

drumetul a fost insotit de linia funicularului ce duce minereul de la Vadu
Dobrii la Ghelar. Pina aici satele au fost aproape unul de altul, distanta

de jurnatate pina la o ora. Aceeasi distanta mica o va intilni aproape

intre toate satele padurenilor, fenomen caracteristic pentru asezarile
acestui tinut.

Il sfatuim pe calator sa-si continue drumul pina la capatul acestei

culmi, pina la Vadu Dobrii. De data aceasta va avea de parcurs o distanta
mai mare, de citeva ore.

Iesind din sat, spre miaznoapte, va zari comuna Alun tot pe

culme si pe coasta ce coboara cu o paned' usoara spre miazazi. In

fata satului, mari blocuri albe, ce se pot vedea si de la distanta,

ii

atrag atentia : e gura minei de marmura de la Alun. Iar daca va privi spre

apus, cu ochii deprinsi ai unui geograf

caci turistul trebuie sa OA

si asemenea notiuni si interes pentru ambele discipline : geografie si etnografie

va fi surprins de faptul ca valea ingusta si impadurita a Pestise-

lului, ce 1-a insotit din dreapta lui cu profilul transversal ascutit ca al

literei V a vailor in faza tineretii lor, se largeste aici avind o albie cu
fundul lat, cu pante usor inclinate, semanind cu fundul unei albii mari.
8

www.digibuc.ro

--

4!.,1114,51tr-.!

----r

fr

VSY

.fiti7

9
-

'

"

s:e4

'

e
4

za.

'
.

.!",*

a,.
4`."

2. Bunda veizutei dinspre Alun

Aceast vale larga, cu pante domoale, e restul Vali cu caracter de maturitate, conservat aici, in partea de sus a regiunii. Cdci intinerirea vilor
si a reliefului, in baza legii eroziunii urcatoare, porneste de jos in sus,
de la nivelul de baz6 al riului. Astfel calatorul ii va da seama si de formatia geografi ea' a P6durenilor : o regiune de platforma, la o inaltime
intre 600-1100 m, sgpat de val adinci, inguste i impddurite, intelegind in felul acesta de ce cele mai multe sate nu sint in aceste Vai adinci
si intunecoase, ci pe culmile netede, insorite i pline de argturi in
terase.

Duca un drum destul de lung, de citeva ore, va ajunge la Vadu Dobrii,

devenit, mai recent, si acesta un centru pentru exploatarea minereului de
9

www.digibuc.ro

fier. Satul nu mai e adunat ca cele intilnite pina aici, ci risipit, cu case
izolate in mijlocul finetelor. Va intilni si aici capatul altei vai, a Valaritei,
cu fundul lat si cu caracter de maturitate. Aici am ajuns la cel mai inalt
punct locuit, caci comunele Vadu Dobrii si vecina ei dinspre miazanoapte,
Poiana Rachitelii, sint cele mai inalte asezari ale padurenilor (1100 m),

an-ibele cu o populatie venit recent din vechea tali. Amindou satele

au o structura rara, cu gospodarii razlete in mijlocul finetelor, Poiana
Rachitelii grupindu-se in mici catune.
De aici nu e departe virful cel mai inalt al regiunii, Poiana Ruscai
(1359 m), care, cu zona de paduri, formeaza marginea de vest si cea mai
ridicata a regiunii Padurenilor. Din acest punct central, coboara radial cele
cinci culmi ale Padurenilor, despartite de vai adinci, inspre valea Muresului,

a Cernei si a Streiului. Aceste cinci culmi, cu suprafetele kr netede, ce

sint resturile unei platforme de eroziune, formeaza miezul regiunii Padurenilor, inconjurat de centura de paduri, dindu-i caracterul de regiune
inalta, izolata de toate 'Agile si prin meterezele pantelor piezise. Numai
tinind seama de aceste date geofizice vom intelege cum s-a putut pastra o
cultura popularil arhaica, extrem de originala si diferentiata de cea a
regiunilor inconjuratoare.

Dupa cum am putut observa, trdsaturile principale ale regiunii sint:

aezarile pe culmi, culturile in terase pe inaltimi i mai ales splendidul
i originalul port padurenesc.
Populatia acestui tinut este format din mai multe straturi. Baza o
constituie elementul batinas rominesc, dovadd e multimea de numiri
delocalitati_de origine romineasca din centrul regiunii. Termeni toponimici romino-slavi (Sohodul
Valea Seacd, Alun
Lesnic, Riul
mare
Dobra) pastreaia amintirea convietuirii romino-slave. Elementul slay pare a fi fost mai numeros in regiunea superioara a vaii Cernei,

in care s-au pastrat mai multe numiri de origine slava.

Cel mai vechi document in care gasun amintite satele Padurenilor
(Zlasti, Ruda) dateaza din 1297. El ne arata ca locuitorii acestui tinut au
fost supusi ascultatori ai pircalabului cetatii Hunedoara. De altfel, incepind
cu veacul al XIV-lea si al XV-lea, data la care incepem sii avem documente

mai numeroase, apar aproape toate comunele de azi ale Padurenilor, ba

chiar si mai multe, unele din ele dispdrute astazi, amintirea lor fiind
pastrata prin traditie. Din aceste veacuri ni s-au pastrat si nume de
cneji i cnezate din acest tinut.
Populatia de bastind cum ne arata si traditia

a fost ingrosata
cu numarul celor veniti din partile inconjuratoare. Ei s-au refugiat in
10

www.digibuc.ro

acest tinut izolat, fiind mai la adapost sub castelanii cetatilor Deva i
Hunedoara, decit sub ascultarea nobililor.
Un al treilea strat II reprezint aa-ziii o munteni >> veniti, cum

arat i numele, din vechea tara. Ei s-au contopit, ca limba, trai si

port cu populatia autohtona i nurnai traditia, fizionomia i numele

de familie le mai arata originea. Cei noi veniti sint numiti 0 tascasi sau
taxalisti , deoarece ei primeau, din proprietatea statului, un loc de
casa i gradina pentru care plateau o taxa. In afara de agricultura in

terasa pe inaltimi, de un pastorit local, cantonat pe hotarul

comunei, o a treia indeletnicire
mai de seama a padurenilor a
fost

stinjenaritul 0, adica

3. Bite crestate t legate cu costtor

taierea de paduri i o bocsitul ,

arderea

carbunelui

"V.

...7.

de lemn

pentru uzinele de la Gavojdia,

Hunedoara i Cugir.

;4.

Nu e deci de mirare daca

in aceasta regiune izolata de
paduri i in urma conditiilor
geografice cu totul speciale s-a
dezvoltat una dintre cele mai

Eul

originale i profund arhaice civilizatii populare din tara noastra.

Aceste imprejurari au favorizat

dezvoltarea unei arte populare
cu caractere cu totul distincte.

Dintre cele trei categorii ale artei

populare dup5 materie : obiecte

sapate in lemn, textile si ceramica, primele doua categorii au

o larga dezvoltare in regiunea

Padurenilor, in schimb ultima,
ceramica, lipseste total. In nici

una din cele 40 de sate

ale

Padurenilor nu am intilnit vreun

olar. Produsele de ceramica din

7
I

www.digibuc.ro

ris

4*

tr
'

4. Cupte cu teacd
legate cu comer

Tp,,*

*,
4

14.,

*;,...1
4

$41

r-.;:: *F.

e4

_.

W-r- !'..1,
,

..

'
,

%;4-P:

5. Ctocane

www.digibuc.ro

de aramd

1/

.-

aceasta regiune sint o marfa de import, cumparate la tirgurile de la

Hunedoara, Ilia si Dobra.
La padurenii care traiesc in mijlocul padurilor, fiind si dibaci taietori
de lemne, e firesc sa se fi dezvoltat o remarcabila arta' in prelucrarea

lemnului pentru diferite obiecte de folosinta zilnica. In acest domeniu

padurenii au creat ceva exceptional chiar si in categoria obiectelor
monumentale.

Crucile

lor de lemn,

0 rugile >>,

sint de o varietate

si bogatie in forme si motive cum rar intilnim in alte regiuni (fig. 52).
Drumetul colindind satele padurenilor este surprins de multimea si
frumusetea crucilor de lemn intilnite linga uliti si drumuri.
Dar si din categoria obiectelor uzuale mai mici, arta crestaturilor in lemn

a padurenilor se poate mindri cu creatii de o reala valoare avind o nota

specific padureneasca. Acestea se pot imparti in patru categorii : furci
de tors, bite, caucuri si cutite in teaca. Ele sint impodobite nu numai cu
crestaturi, dar si cu o tehnica speciala de a umple cu cositor golurile crestate, ceea ce da o nota originala i variat acestor creatii. Bitele, caucurile si cutitele cu teaca ne intereseazd mai indeaproape si in legatur cu
portul lor. Padureanul nu pleaca la drum Idea o bita frumos crestata si
fara sa aiba legat de curea un cauc si in el un cutit cu teaca, iar la ospete
un o Oman (ciocan) de arama (fig. 3,4,5). In privinta o capselelor
(caucurilor), credem ca padurenii au cele mai variate i artistice creatii

6. a Cdpele 0 pentru bdut apd

.

z".-.7-:--

ek 4:4%

41.1.

1...1

4l

'

www.digibuc.ro

t_

I
I

7. Tipar pentru catarama la balc

pe intreaga tara, constituind un titlu de mindrie a artei noastre populare

(fig. 6).

De altfel padurenii exceleaza si in arta de a turna obiecte din cositor,

pastrind o tehnica arhaica ce searnana mult cu cea a epocilor indepartate:
de a turna, in forme sapate in piatra moale_ catarame si o tinte )), din
care ei, aplicindu-le pe fisii inguste de piele, fac frumoasele si originalele
lor cingatori pentru femei numite balt >> (fig. 7 si 8). Ele se intrebuin-

8. Tipar pentru tintele de la t< balt

li
cl
www.digibuc.ro

`r

teaza ca o pretioasa podoaba

cu prilejul sarbatorilor si la
anumite ocazii. Baltul e o
pies tipica a portului femeiesc din acest tinut (fig. 9).
inPortul padurenesc
deosebi cel femeiesc, cad
acesta da de obicei i in alte
regiuni nota dominanta, specifica portului popular
se
deosebeste total nu numai de
cel al regiunilor inconjura-

toare, cu care aproape ca nu

are nimic comun, dar e unic
in toata tara. In schimb,
portul barbatesc pastreaza
mai putine note distinctive,
iar in multe privinte are

piese comune sau inrudite

cu portul barbatesc al regiunilor invecinate sau chiar
si mai indepartate.
Portul femeiesc nu numai
c e original si specific, dar
pared' ar tinde sa se adapteze
si constitutiei fizice a rasei
dinarice careia ii apartine
marea majoritate a populatiei
si sa-i accentueze trdsaturile.
Aceasta rasa fiind inalta si
zvelta, cu trasilturi marcante,

i costumul femeiesc
vrea sa ridice inaltimea si
zveltetea trupului, cu liniile
apropiate de corp i cu tenparca

dinta spre inaltime si vertical

spre deosebire de portul altor
regiuni cu tendinta spre or-zontal (fig. 34, 35 si 42).

9. Balt
15

www.digibuc.ro

PORTUL FETELOR

In regiunea Padurenilor portul e diferentiat nu numai dupa gen, dar

i dupa virsta. In privinta virstei putem distinge trei etape, atit in portul
femeilor cit i in cel al barbatilor, avind deosebiri in ce privete motivele
i coloritul precum i aplicarea altor elemente decorative pe piesele de
lina purtate deasupra. Unele piese se poarti atit de barbati cit i de femei.
Acestea sint : tolobonii, laibrul i uba din panura de lina, cojocul (pieptarul) infundat din piei de oaie i opincile.
Fetele au aceIeai piese de port cu aceIni croi ca i nevestele (fig. 27
i 28). Deosebirea cea mare e in gateala parului. Spre deosebire de femei,
fetele poarta, ca in mai multe regiuni ale Orli, dou o tici >> (chici), una
data inapoi i alta de la frunte dusa peste urechea dreapta i impreunate
amindoud la craft (fig. 40, fata din stinga grupului). La capatul chicii se
poarta 0 curm >> facut din arnici

10. Cui m din amnia

(lina colorata) ce se termind cu

ciucuri de mdtase
parti ovale, impodobite cu

0 socot >>,
i
11

oglinzi, margele i stelute ca sa

scinteieze (fig. 10). Tot spre deo-

a
.

,.

.._

,
`4

:4

, 4

sebire de neveste, fetele poarta

in cap chischineuo, o naframa
roie inflorata cumparata din
pravalie (pl. in culori II i V).

Dei fetele mari poarta de

multe ori aceeai cam*" ca i
nevestele tinere, totui a lor se
deosebete prin colorit i prin
motivele intrebuintate. Catnap
femeiascd are pe mineca, asemeni carnailor femeieti din
Tara Hategului i Banat, o
cusatur numit rinduri >> care
este lunga i lata de la umar

pink' aproape de o pumnai o,

manetele minecilor.

Tit

www.digibuc.ro
4

Dintre motivele intrebuintate fetele naafi prefera : o coiile >>, roata

mare >> i o gogitile >>, cusute mai mult cu arnici rou. In genere culoarea
roie e rezervata fetelor mafi i nevestelor tinere (pl. II, III, IV i V).
Fetele mai mici poarta aceea0 canaad, dar cu o cusatura mai ingustd i
mai simpla la mineci sau lard aceasta (fig. 27 i 28). Celelalte piese ale
portului fiind aceleai ca i ale nevestelor tinere, le vom descrie la
locul cuvenit.
PORTUL FEMEILOR

E un fapt cunoscut cd, de obicei, portul femeiesc este acela care prezinta

specificul unui pnut. Poate nicaieri nu se poate demonstra acest adevar

ca in regiunea Paclurenilor.
Daca portul barbatesc mai are piese i trasaturi comune cu cel al regiu-

nilor invecinate i chiar i mai indepartate, dimpotriva, portul femeilor

este cel care da nota distinctivd, specific padureneasca. El este intr-atit
de diferenpat, incit in nici una din regiunile invecinate, i cu atit mai mult
in restul Orli, nu gasim ceva asemanator. Mai mult, aproape fiecare piesa
a portului femeiesc prezinta o nota noud, cu totul deosebita i neintilnita

in alte parp. Chiar i cind piesa respectiva e folosita i in alte regiuni,

totui, printr-un amanunt caracteristic portului padurenesc, primete o
nota distinctiva.
Incep em prezentarea portului femeiesc cu gateala capului, pentru ca
aceasta cid intregului port o distinct-le deosebita i e legata i de ritualul
nuntii consfinpt prin tradipe.
Cu prilejul nunpi i se face miresei o conciul >> care se 0 invelete >> cu
cirpa >>

sau o proboada . Acest ceremonial e precedat de rituri de

fecunditate. Nuntaii fiind adunap in curtea miresei (fig. 23 i 24), unde se

afla in mijloc o masutd cu un ciubar cu apa, mireasa cu un 0 matauz

ori un 0 cauc 0 (o lingura mare) stropete pe nuntai cu ap, iar unul dintre
o gazde >> (vornici) striga : o Ani roditori sa dea Dumnezeu i sa traiasca
top nuntaii ! >> Apoi cu un ceremonial deosebit, nanaii i nuntaii petrec
mirii la o o ultoanie >> (altoi), unde impreuna cu nanaii inconjoara altoiul

de trei ofi ducind ciubarul cu apa pe care o varsa la radacina pomului.

Mireasa rupe o croamba >> (creanga) i cu un ban o implinta la radacina
marului. Se aduce un scaun i o perina pe care se aaza mireasa, iar nanaa
ii stria 0 cica >> i ii face 0 coni >>, o invaluie pe cap cu o o cirpa de
jolj >>. Unul dintre o cuscri >> (rudele mirelui) puca cu pistolul mireasa
17

www.digibuc.ro

b. CDS LIM,
f-andreaee

confu Ousut CU perma

d - mia pus pe cap,

11. o Conctu >> padurencel or

sare 'in picioare. In tot timpul ceremonialului cint 0 imponierub> i

fomeile >>.

Mireasa se imbracI cu 0 camaa >> cea mai frumoas, avind motivul

de pe minecd numit 0 coiile >> ori 0 budienele >> cusute in intregime cu
arnici row. In loc de obinuitele 0 oprege >>, ea poart << sumna >> de
postav care e ca o rochie, o piesa de ceremonii a tinerelor neveste, fiind
imbed:cad numai la ospete i sdrbatori mari. Pe cap pune flori i 0 cununk >>,.
ii pune o salba de libre >> (monede de argint). Acestea sint legate de 0 ip-

tariu cu margele (fig. 25).

18

www.digibuc.ro

Prin ritualul nuntii, mireasa a devenit femeie, primind i semnele tradiponale de consacrare: conciul i cirpa, i de aici inainte ea intra in rindul
nevestelor tinere. Sa-i urmarim deci portul atit cel de sarbatoare, cit i
cel de toate zilele folosit la lucru.
Nevasta tinara ii face singura < conciul D. <Conu>> e facut din sirma
in forma de cerc (fig. 11 e), i e invaluit cu par. El are trei ate numite
cositoare . Mai intii piaptana parul in doua i impletete doua <<tii ,
pune conu pe ceafa deasupra tiilor , iar dou din legkurile conului
le trece peste obraz, una pe la dreapta i una pe la stinga, le innoada i
le tine cu gura (fig. 11 a). Apoi invaluie <tii1e>> pe linga conci i cu a treia
cositoare >> coasa cu andreaua (fig. 11 f) conu roata de opt ori (fig. 11 b).

Dupa aceea invaluie i celelalte doua legaturi ale conului in jurul lui,
peste conci pune perina (fig. 11 c) i apoi <<apa D. Tmplinta un ac
in virful <ceppi>> i invaluie ata in jurul ei. Infige Inca un ac cu o gamalie

mare i colorata deasupra conciului i la mijloc i doua de laud, ca sa

Tina conciul bine (fig. 11 d).
apta e i ea specifica acestei regiuni: se deosebete atit ca forma
cit i ca tehnicd i culori de toate ceptele regiunilor invecinate unde se

roarta cepte, ca in Tara Hategului i Banat, de alte forme i culori

(rotunde, triunghiulare etc.) i care exceleaza prin coloritul lor viu i sta.lucirea firelor de aur i argint. apta padurencelor in negru i alb

e de forma conica i extrem de sobra. Ea are cloud parti : <<apa>>

propriu-zisa avind motive geometrice cusute cu Una neagra pe pinza
alba i in partea ei de jos, jur-imprejur, o o cipt>> on o Plata >>
o
dantela alba. Cine vrea sa vada cu ce maiestrie e cusuta <<cipta , sa
o tina spre lumina i aceasta, patrunzind printre firele ei, ne va ingadui
sa desluim finetea motivelor (fig. 34, 36 i 40, pl. III i IV).
Dui:A ceapta aaz pe cap i <<cIrpa D. 0 potrivete sa aiba un

capat mai scurt i unul mai lung. Ia capatul cel lung, il sucete pe
sub barbie i Ii pune pe conci de care il prinde cu o tri ace cu bold ;
dupa ce a potrivit cirpa o mai prinde, in jurul conului, cu apte
ace cu Tufa roie cu floare roie artificiala la gamalie. Capetele
cirpei atirna pe spate pe sub 0 cojoc (pieptar sau briu) (fig. 34,
36, pl. IV).
Camaa e lunga pina la glezne. Ea are doua parti cusute laolalta :
partea de sus numit <<foi , foaia cmeji>> on <<upeji>> i partea de
jos numita <<poale . Croiul camaii femeieti ni-1 arata figura 12. Partea
de sus, o foaia ori # upejii * e cusuta din trei bucati de pinza : cloud
19

www.digibuc.ro

-0 45

0 45 -

045

0 75

fj
IL
Ell9

=p0uvOunovezerloopo
0011.11101

E
b
eff:721

_0T

ra..
, 7.

...actionernoilUaancm

--0 25

,,k,,zzasal

,,,I

--

'1I.
II

=la OW

for
4-0 /8

'ER

foi

,6;

ch:7 spatd

mine'ca pl min'Pp`

0 25

al6li pl alale
131.1.0nOCIOUotautauouo

0 le

12. Croud calm-15u ferneteti thn CebCiI

pentru a foii din fata si al treilea pentru a foiu din spate . Alte cloud
bucap mai lungi sint taiate din pinza pentru cele doua <<minei >>. Din
cele doua petice mai inguste, taiate in lungimea pinzei, una serveste
pentru o guler >> i una pentru o guler la pumnasi >> i <<fodorii>> de la

capatul din jos al minecii.

Poalele sint croite din trei bucati mai lungi, cit cere inaltimea femeii,
dintre care un << lat de poale >> va forma partea dinainte, iar <<latu din spate

partea dindarat a poalelor. Al treilea o lat de poale este raiat in trei

bucati numiti <clini >>. Acestia sint prinsi de latul dinainte si de cel din
spate pentru a incheia poalele.
20

www.digibuc.ro

;:1111:2

V-

01,0

'

Cimpurile cu motive ale foilor sint: o gulerul de la git, o gura cameii

cu pene >> din fata, 0 rindurile >> de pe cele cloud mineci, 0 gulerele
(mametele) i 0 fodorii >> de la capdtul de jos al minecilor. Motivul
principal il constituie o rindurile >> de pe mineca camaii, o tabla
lata, cusutd cu arnici de sus in jos, in lungul minecii la femeile
tinere i cu o fiie mai ingusta orizontala 0 pui pasta-cot >> la cele

batrine. Partea de sus a minecii dinspre piept, de-a lungul i paralel

cu 0 rindurile >>, mai are o fiie ingusta cusuta cu motive, fiMd numite
alcita , 0 altit , o p-altita >>, de ambele laturi ale cusaturii de la
mineca. Partea de jos a minecii are i ea trei parti : partea de jos
care se ingusteaza i are 0 creturi ori bratare >>, apoi la mijloc e
gulerul minecii >>

cu partea de jos ce

se largete

ca o pilnie i

cu motive numite de batrine 0 viaca iti >>, 0 viaca de la it >>, iar mai
nou, de generatia titlark o fodori cu pene , adica fodori cu motive, de

obicei un ir de jumatati de romburi cu coltii indreptati spre gulerul

minecii, iar la capdt o danteld cu colturi numit o ipth >>, 0 ipca
(fig. 34, 35, 40, 42, 43 i 45).
Nici poalele nu sint lipsite de motive cusute, indeosebi la camaa
de sarbatoare a femeilor mai tinere. In partea de jos a poalelor, ce se
termina i ele la femeile tinere cu 0 ipta >>, alterneazd o rinduri >> verticale

inguste, lungi i mai scurte (fig. 27, 28, 33, 34, 40, 43, 44). Unde capetele pinzei se imbina, la femeile tinere, ele sint prinse cu 0 ceie >> (cheie),
fie cusuta cu ata alba, cind marginile sint la o distanta de citiva milimetri,
fie cusute laolalt cu o cusatura ingusta, neagra, cu colturi, alternind albul
cu negrul.

Partea lucrata reprezentind podoaba cea mai de seamd a carnaii i

al intregului port femeiesc p formeaza o rindurile de pe mineca ei. Dei
desenul lor e rigid i geometric, cu sublinieri puternice in desen, culori i
relief, totui ele, aldturi de croi i tinuta, reprezinta caracteristica, am putea
spune stilul portului padurenesc. Ele nu au finetea i delicatetea cusaturilor din Banat i Muntenia, dar corespund cu viata grea a padurenilor
obinuiti cu truda aspra i cu gusturi tari. De obicei acelai motiv geometric predomina i la gulerul i la gura camaii, toate fiind armonizate,
prezentind o gamd variata, cu elemente specifice, care au fiecare terminologia lor proprie.

Motivele sau elementele de 'Dn ale cimpurilor ornamentale sint :

13 b i c), o tri (fig, 1 3 d) 0 spicul
griului (fig. 13 e), 0 pup >> (fig. 13 f), heli cu patru ochi (fig. 13 g),
heli cu patru ochi i cu cirlige >> (fig. 13 h) i o budiana >> (fig. 15 i).
steaua >> (fig. 13 a), o pizarul >> (fig.

21

www.digibuc.ro

.
a

13. Mortvele ornamentale de bazd ale ccimciplor femetest:

a = . ateaua *, b al c
pizar ., d = a tri *, e = e spicul griului s, f =. pup.
g = 4 heh cu patru ocht 8, Is= 4 heli cu patru ochi p cu cirhge *, : = .budiana a

Prin combinarea unora dintre aceste motive se formeaza la gura camaii

un motiv de forma patrata numit o pui >> sau o peana >>. De obicei ase
pui o de acetia fac cimpul ornamental de la gura camaii. De altfel,
in genere, numele unui motiv e o pui >> ori o peana .
Din combinarea acestora i a altor elemente rezulta frul minecilor.
Cele mai raspindite i favorizate rinduri sint : coiile (fig. 36), avind 3-5
rinduri de fiii verticale in zig-zag, cu linii in colturi sau in meandre rectangulare, numite 0 ir >>. Facute din arnici rou, ele sint foarte raspindite i rivnite

de padurence, mai ales de mirese i nevestele tinere. Cind o coiile o sint

facute din patru o iruri >>, se separa la mijloc cu o o umplutura o din
romburi.

Alta data umplutura e formata i din combinarea motivelor elemen-

tare sau fundamentale : forme de crud, numarul 3 in colturi. In acest

caz, irele coiilor sint cusute cu arnici rou, iar figurile de la umplutura in
22

www.digibuc.ro

alte culori. De pilda o crucile 0 alternind in culori verzi i vinete, iar figura
de 3 cu galben, verde sau in culoarea o floarea persecului .

Dei se tine seama de ornamentarea cimpurilor decorate cu motive

ale carn4ilor, atit gulerul de la git cit i cel de la mineca pot avea o banda

pe care se succed motivele o pupi , o steaua o, o gogisca >> (svastica).

Gura camaii poate fi format6 de pild din ase o pui , fiecare din patru
pizari 0 in forma. de S in colturi. La fel i. alte forme prin combinarea
altor motive la rindurile minecii, gulere i gura camdii.
Un alt motiv foarte raspindit, purtat tot de fete mari i neveste tinere,
este o roata mare 0 (fig. 32 i 42). Ea e format din o corzi o de culoare
neagr, care se intretaie diagonal, incadrind romburi umplute fie cu meandre in colturi in culoare roie, fie cu o budiana >>, fie cu motivul repre-

zentind doi de 3, fie cu pizari in verde, violet ori albastru.

Acestea sint motivele cele mai raspindite, aplicate indeosebi la
c5m5ile de sarbdtoare ale fetelor mad i nevestelor tinere pentru ocazii
deosebite cum sint botezul i nunta. Varietatea motivelor de pe mineca
c5mgii e foarte mare. Remarca'm Inca citeva rinduri numite dup5 motivul
principal :

Budiana avind ca motiv principal raspinditul motiv al rombului

cu capetele incrucipte ;
Rinduri heli cu pizare 0, la mijloc tot un romb cu linioare in albastru,
intr-un romb negru mai mare avind la fiecare lature un pizar >>. in acest
caz se aplica, atit la gulerul de la git, cit i la cele cloud mineci, tot motivul
pizarului ;

o Cirligele 0, in mijlocul motivului cu o cruce in culori imprejmuit5

de un romb cu cirlige ;

Heli cu patru ochi o. Acesta are, in cele patru colturi ale unui
romb mai mare, cite un romb mai mic numit ochi ;
Heli cu cruci 0 acelai motiv dar in locul o ochilor >> in cele patru
0 cornuri o ale rombului sint aplicate patru cruci.
Mai multe dintre aceste motive, ca de pilda o pizarele o 1 budienele o, sint raspindite la noi i in alte regiuni, i au i o circulatie international. Le intilnim chiar i pe covoarele orientale.
Acestea au fost motivele generatiei vechi, ele rezist ing i la generatia actuala care, pastrind cadrul geometric i aplicind in mijlocul rombului

cite o floare, le zice o heli cu flori o (fig. 30, 32, 45).

Pentru lucru la sap ori de o umblare , adica de toate zilele, apoi
la srbdtori, femeile tinere i cele de 40 ani aplica pe mineci o pene ,
romburi ce se suprapun in virfuri i sint umplute cu cite un 3 ( tri ).
23

www.digibuc.ro

Ace lasi motiv este aplicat si la gura camasii iar o sirul de alcita >> (altita)

e format dintr-un sir de romburi mai mici ce se ating la virfuri numiti

suruie .

Un alt motiv foarte rispindit, purtat la lucru si de femeile mai in

virsta, il reprezinta o strimbele o, o linie cu colturi in zig-zag. Strimbele
au la mijloc, ca umplutura o 0 budiana >> in albastru cu o pupi galbeni
incadrati cu patru siruri de o strimbe D cu colturi de culoare neagra. In
partea dinspre piept si mineca cu strimbele, camasa are un sir de mici
romburi numiti o spic pa altita o. Tot la camasa femeilor mai in virsta
gulerul de dupa cap o are o cruci >> de culoare rosie, alternind cu
sinoare o din fire lungi, o linie verticala formata din mici linioare oblice
cu cloud cruciulite alaturi de culoare albastra. Puii de la gura camasii
sint formati din cite o o stea o neagra culcata cu o pupi >> galbeni.

Am mai amintit ca femeile mai batrine nu poarta rinduri, ci o pui

peste cot de culoare neagra (fig. 40 si 45).
Se pune intrebarea de unde si cind au imprumutat padurencele tablele
ori o rindurile o pe mineca camasii ? Acestea au putut veni numai dinspre

Tara Hategului, unde de fapt se purta o cam* cu mineci cu table

si

fodori o insa de o factura mult mai delicata a motivelor si a culorilor ;

dar au putut veni si dinspre Banat, pe linia Faget, Dobra, Ilia, padurenii

cercetind des tirgurile din aceste localitati. Chiar si portul padurenesc

barbatesc a suferit mai recent, cum vom vedea, puternice influente
banatene.

Portul padurencei cere lucru mult. De aceea colindind acest tinut

intilnesti des femei torcind, cosind sau crosetind fie in sat prin curti, fie
la cimp la vite (fig. 29, 30, 31 si 32).
Padurencele cunosc doua feluri de a coase motivele pe cdmsi : oateste

si sinoreste o. La 0 ateste o coase numai cu un fir prin bateald mergind

cu o coseala >> o data inainte si apoi indarat o pina umplem in rind forma

ca sa umplem mineca toata 0. De pilda o cosiile o

se

fac numai

ateste.

Inainte de a coase o snureste o ori o sinoreste , o face ata o. Implinta

un ac mai mare in opreg deasupra genunchilor. In mina dreapta ia o fusu
cu arnici >> avind parti despartite cu rotite spre a depana pe el fire de
arnici de diferite culori. Prinde cu degetele miinii stingi capdtul firului
si-1 baga dupa ac de atitea ori ridicind miinile in sus de cite fire
are nevoie (patru-zece fire) (fig. 29). Apoi rasuceste firele si le baga in ac.
Cind coase 0 sinoreste o pinza o tine in mina stinga pe degetul aratator (fig. 32). Mai intii face o sinoru al lung >>, ori cum i se mai zice
24

www.digibuc.ro

0 ata lunga >>, petrecind acul peste mai multe fire ale pinzei de la stinga

la dreapta, apoi coase indarat de la dreapta la stinga 0 sinoru al mic

tot peste dou fire si de-a curmezisul peste sinorul cel lung. Cind face
nurul cel mic petrece acul pe sub snurul cel lung, astfel incit snurul
cel lung famine sub snurul cel mic, fdcind o pui >>, ping terming
lucrarea.

Gama culorilor este extrem de bogata, la fel si terminologia lor. Iata

numirile pentru fiecare nuanta i echivalentul lor in pictura : 0 balut >>
(magenta deschis), 0 impersecat , de-1 persecat , floarea persecului
(magenta), o molisiv (magenta), 0 mohorit pa rosu (magenta inchis),
rosu (carmin), o sinor pa rosu >> (cardinal), galben (cadmium), verde
(smarald), o ca scumpina >> (violet), o senin, ca senin >> (ceruleum),
viorinp> (cobalt), o mohorit (indigo), o mohorit pa negru >> (violet
inchis).

Femeia dupa ce a imbracat o camesa se incinge cu cloud oprege.

Mai intii asaza opregu dinapoi si apoi pe cel dinainte. Opregul e tesut
din lina la razboi i apoi e vopsit intr-o zeama facuta din coji de arin ca
sa fie vingt inchis sau negru. El e 0 civit (tivit) in partea de jos cu sipt

(dantela) de par. Opregul dinainte e ceva mai scurt decit cel dindarat
cu un lat de palma, si mai ales la femeile tinere, ca sa se vadd cusatura de

pe poale (fig. 34, 35, 40, 44 si 45).

La mijloc femeia se incinge cu o o brasire (bracire) de bind tesuta
la razboi in patru ice si in loc de brigle si spata e batuta cu un cutit de
lemn; e lata de doua degete si lunga de trei-patru 0 cuprinse , adicg se
poate incinge cu ea de trei-patru ori. Peste bracire se incinge cu briu
tesut din lina dar mai lat. Mai demult se purtau si briie negre impletite
cu bete, o tehnica foarte veche, azi aproape dispiruta si care a fost prima
etapa in evolutia tesutului. Briie si esarfe asernanatoare s-au gasit si in
vechile morminte egiptene.
Mai recent, si indeosebi femeile tinere, in locul opregului de lina
din fata poart << cdtrint6 D (pl. III) care se face din material cumparat
din pravalii si poate fi (dupa culoare): o catrinta vingta ori rosie 0. Catrinta rosie cu flori o poarta numai fetele si nevestele tinere (fig. 40, 42
si 43). In partea de jos ea e tivita cu 0 sirma, citna si sipta >> la femeile

tinere. Femeile mai in virsta, de la 30-35 de ani, poarta opreg de ling'

si inainte si inapoi (fig. 40, 44 si 45).
Merita sa fie aratata si ordinea in care femeia imbraca opregele si
se-ncinge cu bracirea si briul. Mai intii asaza opregul dindgrat, peste
acesta se incinge cu o brasirea si peste ea cu briul. Uneori pune si Myers :
25

www.digibuc.ro

14 Zale cu chei
"
th,..,,.....relrrinroirmtraMnOrnr,..WaMaMMItOrn

.............

. .....

+Wm
^07'
411P.111,7

'1115492W4

chelo pe o
15. Fi,n cu rime))
bucata de pktog

www.digibuc.ro

mai intii briul i apoi bracirea i numai la urma opregu dinainte sau
catrinta. La ocazii sau sarbatori peste catrinta, la mijloc, se mai incinge
cu brasirea cu margele >> ori cu <<baltu>> cu g tinte_ (fig. 9). Baltul e
facut din fisii inguste de piele pe care se insIra tinte de cositor. Sint
anume mesteri care fac aceste balturi. Cei mai vestiti sint din Bunila si
Runcul Mare. Acesti mesteri fac i cataramele de balt tot din cositor
dupa tehnica arhaica, turnind cositor topit in <<tipare>> sapate in piatra
moale (fig. 7 si 8). Pe sub balt se-ncinge i cu <<zale>> de aroma de
care atirna <<cei>> (chei) latarete facute tot din arama (fig. 14). Altele
sint prinse mai multe laolalt pe o bucata de <<plotog , piele a, ca la
joc sa se auda <<zdronconin>> (zdranganind) (fig. 15).
Fetele i nevestele tinere mai poarta i alte podoabe. La git insira mai
multe rinduri de margele cu boabe mari i in culori: rosu, albastru,
verde si galben, margele stravezii, argintii. Uneori, in locul margelelor,
poarta tot la git <<ltiani>> cu motive geometrice din margele marunte.
La piept mai atirna inca o o latita cu colt numit si ciptari , la
colturi cu monede mari de argint. Apoi mai atirna i o <<vi de bani >>
on <<salba de libre cu mai multe rinduri de monede man l. de argint.
Bineinteles ca podoabele acestea le foloseste padureanca numai la prilejuri rare: ospete i sarbatori mai mari (pl. II si III).
Am mai amintit ca miresele i nevestele tinere la anumite ocazii poarta
ca piesa de ceremonial <<sumna . De sarbatori, peste cam*, imbraa <<cojocul cu flori (fig. 47 si pl. V), un pieptar de blana de oaie crapat
in fata i pe de-a-ntregul acoperit cu o flori>> ori o pene >>, motive florale

16. Crotul coltunzlor

a75

0,79

Q17 4

tolaboni

Caputo

www.digibuc.ro

cusute cu mAtase, o adevgrat capodopera a mgiestriei cojocarului, pe

care il cumpArg la tirgurile de la Hunedoara i Dobra, unde sint i cojocarii care le fac.
Acesta e 0 cojocu >> de sgrbgtori. La lucru poart o cojoc infundat >>,

adicg inchis la piept care se-ncheie la subsuori. Acesta e larg o pene ,

adicg fgrg motive, i se poart numai la lucru cind e vremea mai rece (fig. 37).
Mai demult i mai rar purtau i femeile, ca i bgrbatii azi, in locul
cojocului o laibgru de culoare neagrg din pdnufa de ling numitg ubi >>

ori o ioarei (cioareci), tivit la margini cu postav i o birnai , adicg

ggitane de diferite culori (fig. 40). E de remarcat acest fapt deoarece
culoarea aceasta diferg dupd virst i localitate. De pildg laibgrul femeilor
tinere din Cerbgl era tivit in jurul gulerului i in fata la piept pe la margini cu postav rou, apoi cu 0 arra >> (o linie ondulatg incirnitg) verde

i roie din o birnai . Bdtrinele, de la 40-50 de ani in sus, il tivesc

la guler i pe la marginile din fat cu postav negru, birna vingt i o
o cima mohoritg .
In picioare se incalta mai intii cu 0 coltuni sau o toloboni >> croiti

din ranura de ling albg (fig. 16), peste care, iarna, ca sg nu se murdgreasca de opincg, mai pun i o o cirpg >>. Coltunii ii poart i iarna i
vara. Peste coltuni se-ncalta cu o opinile cu gurgui ofi 0 gurguni ,
care, mai demult erau mai inalti decit un lat de palmg (fig. 30, 35 i
40). La femeile tinere acest gurgui e impodobit cu o o cid. de cure
impletita. Baltrinele poarta opinci simple prinse la gurgui cu cunie >> (cuie).

Opincile sint purtate azi tot mai rar, le-au pgstrat abia femeile Latrine.
Cele tinere, o de fgloase ce sint, poartg ciorapi i o papui >> cumpgrap la prvalii (fig. 23, 27, 28, 43 i 45).
PORTUL BARBATILOR

Portul brbdtesc e mai putin diferentiat avind mai multe trgsgturi

comune cu portul regiunilor invecinate i chiar cu cele mai indepgrtate.
El intrg mai mult in linia generala a portului popular din celelalte regiuni
ale tgrii.
In privinta palariei putem deosebi pentru ultima jumgtate de veac
trei perioade. Ping pe la sfiritul primului rgzboi mondial, care a avut
o mare influenta modificatoare asupra portului nostru popular, padurenii au purtat pglarie cu o veaca >> (boruri) rgsfrinte in sus i inalta
(fig. 38, 39 i 41), incit in adincitura ei padureanul ii tinea cite o 0 paclg
28

www.digibuc.ro

05?

2 90m

05

sl.Au
0 25

parha diipoi

0 ff

0.10

CAn

Chn

ioara cbni nia

ny'nec4

minec4

CI In

0,33
yuler

pumnd? 1

dkvci
O

17. Crotul camcipi barbtegt din Illm

de tutun, chibrite, pipa i alte maruntiuri. Aceste paldrii se confectionau

la Paget i Lipova. Palarierii le faceau numai pentru padureni i le yin-

deau la tirgurile de la Hunedoara i Dobra. Avind boruri tasfrinte, ele

se deosebeau in vremea aceea de palariile purtate in regiunile invecinate.
Astfel in Tara Hategului erau nite Wadi cu boruri extrem de late, aproape
de un lat de palma. Plrii cu boruri rasfrinte, care pe la sfiritul veacului
trecut erau la moda, au fost purtate i in Banat, in Bihor qi in partile
aradene i chiar in Moldova 'de nord.
In a doua perioada, dup primul razboi mondial, padurenii au inceput

sa poarte palarii cu boruri intinse cam de un lat de palma (fig. 41), ca

apoi, in curind, sa le ia locul o alta forma, asemanatoare cu palariile
29

www.digibuc.ro

fostilor vinatori de munte, ce se poarta si azi. Ea are mai des culoarea

verde, dar se poarta si negre ; la o parte are o o peana de par mistret
(fig. 24 si 25).
Pe vremuri, cam tot pind la sfirsitul primului razboi mondial, barbatii
nu-si prea tundeau parul ci il lasau sa creased lung, cam pina sub ureche
(fig. 39 si 41), iar mai demult, cam pita' la sfirsitul veacului trecut, unii
barbati il impleteau in 0 cica (pl. o cisi ). Un informator de 78 de ani
din Cerisor ne-a relatat c dinsul, cind era copil, a vazut un batrin fost
o gornic imparatesc 0 (padurar) care purta cloud chici, la fiecare ureche
una, si le innoda sub ceald cu ata neagra. De altfel despre portul cu chica
la barbati am mai cules informatii si de la batrinii din Tara Hategului.
Avem reproduceri care ne arata Ca portul cu chici era raspindit si la
poporul invecinat maghiar pina la mijlocul veacului trecut.
Carnasile barbatesti sint lungi, asemenea celor din regiunile invecinate
ca Tara Hategului si Banatul. $i clack' ele nu au atins lungimea celor din
urrna in timpurile mai vechi, lungimea lor obisnuita azi e pina la genunchi
(fig. 39,

41

si 52).

Batrinii mi-au povestit ca, mai demult,

18. Crotut cloarecilor din Poentia Voina.
142

carnasile erau si mai

lungi, pina la 0 girbo-

+2

adica pina la

Ivenie
pulpele picioarelor (fig.

17 ne arata croiul unei

camasi din Ulm). Camasa era tesufa i mai
este pina azi din fuior

de cinepa. Mai demult

era fara 0 pui , adica

0 SO

lard cusaturi cu motive.

Mineca are 0 pumnasi
(mansete). Despre exi-

steno unor camasi cu

I

mined largi nu am
putut culege stiri. Mai
in urrna au inceput

sa aplice si pe almasile barbatesti o cusatura facuta cu ata alba,

www.digibuc.ro

Oil.
In

1,90
0,16 ...,,.

0,68

-----"wesff ,..m............____
c,

.-1-0,18-4-

..r_abg I
.....,

i
i

Grafi'

cPa.11

I
1

brisindriP

brerpnirifi
14

0,48

19. Croiul cioarecilor din Pcnana Reichttelii

numita o pui >>, la guler si la pumnasi. La guler se leagd cu << ciotori

(sg. <<ciotoare >>) de ata.

Peste o izmeana din pinza de cinepd, iarna si cind e rece, poarta

oarei>> ori o cioarici de lind alba nurnitd 0 ubi , un tip de cioareci
raspinditi si in alte piirti ale Ardealului si Banatului. Se pot distinge cloud
variante, una cu o petisauca in fata (fig. 18) si a doua fard aceasta
(fig. 19). Prima varianta am intilnit-o la padurenii bastinasi, iar a doua

la muntenii din Poiana Rachitelii. Cioarecii au, in partea lor de sus,

o <brainria>> fin care se petrece cureaua. In fata au doua deschizaturi numite o dezdarile , in care iarna, cind e frig, ii baga miinile.
Alte parti ale croiului sint o fundu >> i o crash .
Peste cam* barbatii se-ncing cu o <<CuraU>> de piele lat, cumparata la tirguri (fig. 38 si 41) si confectionata la Lugoj si Faget. In despk31

www.digibuc.ro

110 fn

MIIIII0-

..
,ts

paddy vineg
birnalf verde

poslav neyru

birmeg vrde

'mast mohorii pe ro:su

birmasi mohoril

(carrnm)

' (dlbestratiothis)
brinsepirmFru

20. Crmul v laibdrulut bdtrinesc >> dtn Cerbal

viturile ei ii pastreaza tutunul, luleaua, amnarul cu care scapara scintei

i documentele trebuincioase la drumuri. E nelipsit i << cdpceaua >> din
lemn, legata de curea cu o curelu, din care beau apa cind sint la drum
i cutitul cu teaca, ornamentat cu cositor (fig. 4 i 6).
Peste cam*, spre a-i acoperi pieptul, vara poarta un o laibar >> fara
mineci, un fel de piep tar croit tot din 0 ubi >>, adica panura de lina alba.
Inainte se purtau i laibere de culoare inchisa (fig. 20, 24, 39, 41). La
guler i pe la margini laibgrul e tivit cu postav i birnai >> (gaitane)
in culori, asemenea ce lor pe care le vom vedea i la uba. Coloritul postavului i al birnailor difera dupa virsta i. localitate. In privinta croiului,
dar mai ales a element el or decorative, putem deosebi trei categorii de laibdre.
32

www.digibuc.ro

Un tip mai simplu i mai vechi tivit la guler i la marginile de la piept,

la cei tineri cu postav rou sau vinat, apoi ornamentat cu un rind de

birnai o verde, i un al doilea rind de o birnai 0 de culoarea o mohorit
pe rou o (cardinal) iar pe la subsuori i. la marginile de jos cu o birnai A
negru. La cei batrini marginea de la guler i piept e tivit cu postav negru

i cu un rind de birnai o verde si mohorit (albastru inchis). Culorile

se deosebesc nu numai dupa virstd, dar i dupa localitate (fig. 24, 39, 41);
Al doilea tip e mai recent i. e purtat mai des de tineri. i acesta are
postav i birnai pe la guler i la marginile din fata, dar cu mai rnulte
rinduri de birnai in diferite culori i cu o infloritura mai bogata. Nota
distinctiva ii da ins6 aplicarea motivelor florale de la buzunare sau cind
acestea lipsesc motivele ce se aplica in locul lor (fig. 25);
Cel din a treia categoric e numit o laibar banatenesc o. Acesta, cum
arata i numele, este importat de-a dreptul din Banat. El a patruns in
Padureni numai de vreo 20-30 de ani. Dei are numai doug culori
fondul alb al panurei de ling i elementele decorative negre este extrem
de ornat cu figuri complicate, formind linii ondulate, spirale i cerculete
(fig. 24, 52 i pl. I).
Inainte de introducerea laibarului banatenesc se purta, i se mai poarta
i azi cind e mai rdcoare, indeosebi iarna, o cojocul infundat o. Ca qi

21. Meinuft din Lelese.

rAffs'

s-di

www.digibuc.ro

cel purtat de femei nu e un cojoc propriu-zis, ci un pieptar din piele de

oaie, cu deschizatura la subsuoard. Acesta nu era impodobit cu 0 flori ,
adica cu motive, ci facut din 0 piei de oi direse >> de insisi purtatorii lor.
Cojocul lung din piei de oi cu mineci poarta numai pacurarii la oi.
lama poarta si manusi crosetate de lina (fig. 21).
La lucru barbatii poarta o minecari >> de lila cu mineci, 0 crapat si
infundat , cusut cu ata de lira neagra. E intrebuintat cind e frig, cind dau
nutret la vite, deoarece e mai usor de a lucra in el decit in suba cea lunga.
In picioare poarta, ca si femeile, o coltuni >> de lina, iar incaltamintea era
o opinca >> cu o gurgui , o gurgoi 0 ori gurgoni >>. In privinta incaltamintei

putem distinge trei perioade : mai demult, cam pira la sfirsitul veacului
trecut, dupa spusele unui batrin de 72 de ani, opincile erau o toampe ,
adica Idea gurgui ; apoi, Inca pin in primele decade ale veacului, se purtau

opinsi nedirese >> facute din piele de vita, porc, capra. Acestea aveau
si gurguii inalti cusuti cu 0 curaua >>. Iar mai tirziu, cam de la inceputul
veacului, au purtat o opinci direse 0 din piele facuta de tabacari si cumpa-

rata la tirgurile de la Hunedoara, Ilia si Dobra. Si aceste opinci aveau

gurgui, insa atit de inalti ca nicaieri in alt parte (fig. 39 si. 41).
Dupd intiiul razboi mondial mai ales femeile dupa cum dovedesc
fotografiile reproduse au inceput sa paraseasca opincile, inlocuindu-le
cu bocanci si. pantofi cumparati la oras (fig. 23, 27, 28, 50, 51 si 52).
Cind e frig barbatii poarta de asemenea peste laibar si cojoc o suba >>.

de link' alba, cu 0 clini la cele doug laturi si lungi pina la girbovenie

(fig. 41 si 51). Suba aceasta are un croi asemanator cu aceea purtata.
in alte regiuni, semanind mai ales cu cea din Tara Hategului. Suba este
croit de femei pricepute, fara ca ele sd fie de meserie (fig. 22). 0 data
ce avea croiul facut, suba era cusuta de femeile din casa. Partile croiului
sint : stanu >> cu 0 aripile >> din fata si 0 clinii >> de la subsuori nurniti cu un
termen unguresc 0 foltas ; mineca avind la capatul din jos 0 induplecatura

(rasfrint). Croiul subii nu s-a schimbat in cursul ultimei jumatati de veac.

Decoratia subei o formeaza, ca si la laibar, fisia de postav de la

margini, birnasii de la guler si marginea din fata si de la mineci. Dar
la nici o pies nu sint atit de evidente deosebirile dupa localitati si mai
ales dura virsta, in ceea ce priveste numrul si culorile postavului si ale
birnasilor, ca la suba. Cu postav sint tivite gulerul si marginile aripei
din fata pira la mijlocul ei, precum si cu mai multe rinduri de birnasi,
de obicei doug, in diferite culori, la fel si la marginile o induplecaturii >>
de la mineci. In partea de jos a aripei si a subei se aplica numai un rind

de birnasi de obicei de culoare alba.

34

www.digibuc.ro

2 10

0,55

0 Ss

egrou

mine.

CY '

'

/192
:.

shenu

4;

li

II

II

44

If
22. Crolul

,cub> barbategi din Ulm

Cei tineri poarta ube tivite cu postav rou in jurul gulerului i in fata
iar inspre interiorul ubei birnai verde cu <<roate>> (cerculete). Cei de
virsta mijlocie poarta ube cu postav vinat i birnai verde, iar cei mai
in virsta, de la 50 de ani in sus, poarta o uba batrineasca >> cu postav
negru <<bIrnai mohorit i verde >> (Cerbal). Aceeaqi diferentiere a ornamentatiei dupa virsta am intilnit-o i in satele de la sud ; la cei tineri
cu postav rou la margini i cu birnai verde ; la cei de virsta mijlocie
(35-50 de ani) cu postav negru i verde i birnai mohorit ; la cei batrini
numai cu postav negru i fara birnai (Gole). Dar acestea sint numai citeva
exemple spre ilustrare, variabilitatea acestor elemente decorative ffind mare
dupa cum a mai fost remarcat i dup localitati i dupa virsta. Nicaieri in

portul rominesc, exceptind Tara Hategului, nu am intilnit atit de pregnant

aratate, prin semne exterioare, categoriile de virsta ca la padureni i aceasta
35

www.digibuc.ro

Pa

ePPP

nu numai la sube dar si la laibare. Imbracamintea barbatilor mai are si trei

piese accesorii, mai ales pentru drum. Acestea sint : straita de lina si cea de
plotog >>, adica de piele, pe care le cumpara la tirguri. Ele sint impodobite
cu 0 sivit >>, mici cerculete de arama perforate. Erau nelipsite de la aceste
straiti 0 capcelele >> de lemn pentru baut ap. Ele sintlegate de strait cu o
curelusa. Drumetului nu-i lipseste nici bita >> virtoasa de alun, crestata si
0 legata >> cu cositor, o arta' specific padureneasca de mare maiestrie (fig. 3).
Batrinentii >>, adica cei din Batrina, localitatea cea mai izolata si mai
dinspre vest a Padurenilor, poarta si o gluga de lina cu sucuri >> (ciu-

curi) pe la margini ; probabil o influenta venit din Tara Hategului, unde

se poarta astfel de glugi cum a fost si 0 suba infundata >> relatata la portul
femeilor din Batrina.

Portul popular din regiunea Padurenilor a fost urmarit de noi timp

de aproape jumatate de veac. Acest fapt ne permite sa examinam cu toata
obiectivitatea evolutia lui in aceasta perioada. In genere putem constata,
si mai ales luind in considerare marile schimbari ce s-au produs in alte

regiuni, c portul padurenesc se mentine Inca destul de bine. Evident

ca azi nu mai intilnim tiparul clasic al portului traditional asa cum ni-1
arata fotografiile luate Inca inainte de primul razboi mondial (fig. 34, 35, 36,
38, 40 si 41). El nu mai pastreaza in toate elementele sale linia traditionala.

Portul barbatilor, cu exceptia palariei si a incaltamintelor, s-a pastrat

aproape mai bine decit al femeilor, dar totodata el este astazi cel mai amenintat. Barbatii fiind angajati la marile exploatari si uzine, in unele localitati ei au inceput sa-si abandoneze portul, inlocuindu-1 cu imbracaminte cumparat de la oras.
Portul femeiesc in schimb a suferit modificari mai insemnate. Linia
zvelt, clasica a portului traditional femeiesc nu mai e pastrata (fig. 34,

35). Motivele geometrice au inceput a fi inlocuite cu cele florale. E

interesant faptul ca pe tabla minecii camsii femeiesti se mai pastreaza
cadrul geometric, aplicind ing in mijlocul lui elemente florale. Totusi
femeile sint mai struitoare in traditie si astfel portul femeiesc va supravietui celui barbatesc.
Portul barbatesc a primit influence. dinspre Banat si Tara Hategului,
imprumutind chiar piese noi cum este laibarul din Banat, gluga si suba
infundata din Tara Hategului. La fel si tabla minecilor de la carna'sile
femeiesti par a se fi dezvoltat sub influenta portului din Banat si Tara Hate-

gului, dar numai ca forma i marime, motivele si cromatica fiind creatii

specific padurenesti cu totul diferentiate. Tot o influenta din Banat a

putut fi si palaria cu borul fasfrint al barbatilor importata de-a dreptul
36

www.digibuc.ro

de palarierii din Banat (Lipova). De asemenea si pieptarul inflorit al femei-

lor pare sa se fi format in regiunea de contact intre Padureni si Banat,

ele fiind produsul cojocarilor de la Marga, Dobra si Ilia.
Cu toate ca regiunea Padurenilor este mai izolata dinspre Banat, de
care o separa zidul de munti si perdeaua de paduri, totusi portul padurenesc din partea aceasta a suferit cele mai multe influence, dovedind
ca si in domeniul influentelor culturale e valabila o lege a meteorologiei,
aceea a presiunii maxime care trimite curentii spre regiunile de presiune
minima. Banatul avind o cultur populara mult mai evoluata, mai ales
in privinta portului, reprezinta un asemenea centru de presiune fata
de cultura mai putin evoluata a Padurenilor. Ace Iasi fenomen a fost
constatat de autor si cu privire la influencele Banatului exercitate asupra
culturii populare din Tara Hategului.
Aceste influence sint insa cu totul reduse si nu au putut modifica
in structura sa de baza portul pad urenesc, care a ramas profund diferenOat si si-a pastrat specificul si individualitatea sa atit de distincta, datorita
in mare parte influencei mediului si indeosebi izolarii de veacuri a acestei
regiuni. in acest port linia, conturul, motivele, culorile, toate sint
puternic accentuate ca si peisajul platformei brazdate de vai adinci, ca si
contrastele dintre culmile netede si insorite si Vale inguste, impadurite.
Totul e puternic accentuat asemenea trasaturilor marcante ale rasei dim-

rice careia ii apartine marea majoritate a populatiei. Toate liniile sint

puternic conturate ca insasi viata aspra a padurenilor, care au cucerit
padurile, inaltimile si adincimile pamintului.
Aici totul este armonizat : aceleasi acorduri, acelasi stil in natura si
arta populara, linia si culorile fund adoptate mediului si rasei. Astfel
ni se infatiseaza regiunea Padurenilor oferindu-ne intr-un cadru puternic
reliefat o imagine plina de contraste, de umbre si lumini.
Desi cum am mai remarcat, nicaieri in tara nu se intilneste ceva asemanator cu portul padurenilor, totusi, dincolo de Dunare, in Bulgaria, unde

intre Vidin si Timoc se afla o alt regiune a Padurenilor si mai ales

in regiunea de ses din nordul Dunarii, in regiunea Vidinului si a Nicopolei, pe la sfirsitul veacului trecut, s-a pgstrat un port asernanfitor. Iar
in regiunile muntoase ale Bulgariei se poarta si 0 coltunii 0 cu aceeasi denumire. *i daca adaugam la acestea, ca tot in regiunile muntoase ale Bulga-

riei se foloseste la stina un raboj aproape identic cu cel al padurenilor si

cu o terminologie pastorala mult asemanatoare cu a noastra, vedem ca'
viitoarele cercetari comparate pot deschide largi perspective nu numai
pentru originea portului dar si a poporului rominesc.
37

www.digibuc.ro

.-;
.

5 'Pe',

23. grup de femei fi bdrbati din Runcu Mare, ducind cinste>> la ospelt

www.digibuc.ro

1:1F-f

,f

1"."

'

#.

'FA)

't

71,

'VD 4.

rfr

7
rte.

24. o Gazcza >> miresei primefte pe rudele mirelui

www.digibuc.ro

t,,

.611F-'-

MtiLI

771
13.,

..

wt.

i!kCit tize-41VIti
r'
a

*Olive

teoi

25. Mt 1 easd

fe

tribe chn Plop

www.digibuc.ro

26. Nevasta cu copil In

lea *In p e cimp. Bunila

C...1

,
.

119 . '

Il

27. in drum spre biserica

riiPan

pentru a boteza cook&

Muncelu Mic

;WO
'11":Y;

..41.1

7.

. 4. 4.

IS.

w71.4773%6'.44k4.4114:17r,kn

41/...

4.

i
-3

.1

14e as :0
,
.,

.4

_,C

www.digibuc.ro

411

11

(rj

'

ftg,...v't...00410.,.

www.digibuc.ro

FT"

10, g.lt-gRva.u.-A

28. Neveste tinere cu fence. Muncelu Mic

www.digibuc.ro

re

."

"21

eg,
;1;""k--

r
,

A
NS.

....

...?

).'a".411JV rt,
-14

n,f4'

.
ix

veir ..T

'''

29. Femet-din Ruda in costum de lucru

www.digibuc.ro

-i- i''''..7-2,11. ',Atei

...

....,,,...4t. ...
...

30. Femet din Bunt la cosind

'

".;

.4- ...c.
2

01

rt..

.1"

4
444-47?

-w-ereA

- ,.

./

'
41. ."

1.

\ It
,fitr.

Pr

-010002'44,12r,;

.4,

N.

I.

re
NIA

Vet.

z-4,!

'

14.
711

www.digibuc.ro

31. Fatd din Alun cosincl

1140M..

01

at

2.

alar

Zr1

-4.

32. Nevastd tincIrcl din Alun

cosind

igtivisrza

.1h

'5b

^-

th'.;

0.
4?.r

www.digibuc.ro

'

erljt .4.17

"

I
,

fE-

4
k_

Ji

1
-1"

'

..t V

...

2'

id

i, j
1,

t.P.

I,

11

;..
0114 t

'
..).'e A, J.

....

li

1: i
.

f...

i/
r

33. PcIdureanccl la Secerif. Bunila

www.digibuc.ro

I { II

.,-

7.4

-.11.-'

31/

017

1r

14 .

'1.

`:,"

MIS

,,..
:gt fir 4

3_ e
::4'41:743474Z4

34.

www.digibuc.ro

Nevastii tindrd di n Lelese

A.

35. Fatd

tht1

Lel ese

www.digibuc.ro

.4

Jr

V...

36. Nevasta cu copil din Lelese

www.digibuc.ro

t-

r
_

'

-0:;'

-.S.

.1

4.0

I
"Olor
-

"'
.N1

,A1.4
1,t.4

e'er

.v-!4444,-;--,,t,::..1..A4 461$

Ffr

-vseiT

k,

-]
,

.0

rY

tp

,e,

ts'

'k

17

t4

i 1,

;si 111
y,..

'hi... ". Pi p.',

It -4*

1_

1.14011

111"-- 11."-

41

37. Fata din Alun la culesul cinepii

www.digibuc.ro

1.

1.60.

'111.,,

NIP

l'ker

:4314

Ft'

-1,6
,

r,rg

.
ti.;

-rm

. :4-

:GOA

38. Pereche de bdtrini din Lelese

www.digibuc.ro

s,

,.-

:N11.

4
2-

4.'" --5,-=-

4.

'C

-:
yogi

.tl
\44."(nr'''

, :woe::

:
:a--

dir

'

It

-..

'

9'
..:,..

,.....4.--,.4.

a .

2.. :.
%

..

.,

444_ . v
..

..

f.,--

.% , ; V'

I'70'

.,

11 N. 04 40

i...-

...

-.

-1-,-.

'

...,00,--.
- -,-,-----

..

le-:: ..,,,=,...,

,t..--'-

-.

...

.....-.

.....-

N.6,4-trx

".:

:14P-

..

..

r. rt.

39. Cimpoter dm. Cerbal

www.digibuc.ro

,fs4

.
-

r-

SI;

..-...

r.e.

I.-.

40. Port femeiesc chn Cerbdl

www.digibuc.ro

41. Port bdrbdtesc dtn Cerbdl

7_,,...,rtkr. .-ir4-, A:..t.r.,;,...J0,::?..0r,7:.

",,,--iits,--4
...

, 1 ,'

los'.
;

i
.

.6.4 "- . 0

i-

e.-:..--

.. \

.c.

,..

if j

',III

%t

,--

Im

- -..

Pr.-

..-L

,..

'

L, Jki'st4

AZ

41.

14

1.

.4111144.

Ptc

www.digibuc.ro

'1?Fti

42. Fara mare din Alun

-4-

It

:
Lvf1NNV.,

;11,

Ciel.e.,/

triy.

"
U.

'.

4,

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

NM,

'

VJ. 4

*WI
'

13:

II. Doud fete f i 0 nevast dm Lelece

www.digibuc.ro

*wait

III. 0 nevastei cu (< ccapsd 0 p cit o cirpa

ft 0 altit netractd hare doud fete. Lelece

t,

lt

b
,

.4?,

www.digibuc.ro

'

71.
.E1

411K.,01,

IV. Neveste in port de sdrbdtoare. Lelese

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

47.

......

4 .....
4

3.

.
.

'

O-

Fa

'

.1

' .',.2..F..

34b I ...i!

or
-. I

...

e.i.,

1,11

I.
-,

..s

.
6

,'

5.'

,_. ......,...

-,...

1.

I:"

-.

-4(..- ....- . -.......,

,:a-,

..,-.

I,

-,e-

4....,

..V4

et
lie'

4-

'

..ii

,J..

1"'

..,

\ ,

ri

.0

,,....
, -,,.

:,

;=

,, c

:s.

..

..

...

4."

$4:

:'
.,rat, A

le',I,

.'.

40
eV'

"

Tr

an'

!,

_
P

'AC

.03.;

...110011

1451t.i

41:
Pli_ti

'40 P

1160

ivi-A;

45. grup de femei dtn Alun in port de sdrbdtoare

www.digibuc.ro

)...t.

i-

'&"!4

46. Femeie in virsta

din Plop
4

www.digibuc.ro

cljW132,..IN.,"6.7

?>;,,,i'S.1.*R56`23:

Cm

1.40

V. Un grup de femei fi bdrbaci din Lelese in port de sarbdtoare

www.digibuc.ro

7.

(k*
r

7.5

'ACV

-41610

e:1111
131P

I L1541,02-1tr
,

4141

-_,

;91

.1

.41

'Asair;Nt

--

'94.Sftnotat.....

47. Trei femet din Pomp Voinii cu 0 cojoaco>

www.digibuc.ro

4B. Scold de

duntinted pe o utito. din Alto%

9
t

-2

4".

. ...y?;

A.
A

.110

'4

....+7-

%. A

'

L I Zr..":6;''S;
..

0)1, '441rt,

t.'

rtr

t\

..4...

..-

It A

.44'

-..

i... \ri #

*c.4

i,

,,,

v>'

rA.."

A,

fe,011.41r:

;
,
)1'.t:.

www.digibuc.ro

'1,

.717''

'

..

"Ma

4
u

rP

pl

;,".4.7r.leh`

49. Scena de duminied in fata casei la Cerbal

www.digibuc.ro

50. Femete in virstcl den Bunda

'

S.{

P4.

1!2

23
aol

I-

..11.4
1,0

41$

51. Beirbart den Bunact

in vibe

1*

t..'

1.Y

www.digibuc.ro

., d

'

52. Port bdrbatesc cu <laibdr

barldtdnesc 0. Poenita Voinii

-99/4,01

r*V44".0.4 '0"9-worlArleNr

6.,,

=6

1101,1"1--.~VYy
er.r.6

rs.

WIr

krrefe-P.P-

1.40.0001~.. reFAI.-"/"eliPM
u

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE

G. Teglas, A hunyadmegyei Erdhfitstig

(Pildurien).

Fold rajzi Kzlemnyek, VII (1879), p. 249-271.

S ilves tru M old o v a n, Tara noastri. Descriere poporaki

a Ardealului. Bul. Soc. de Geografie, Bucureti, XV (1894) Trim. I

*i II p. 95-174.
S. M oldo va n, Tara nOstril. Descrierea Ortilor Ardlului dela Mure spre mcla.zi i Valea Mur4ului. Sibiu. 1894.

XIV+446 p.

T. Pap a ha g i, Images d'Ethnographie Roumaine (Dacorournaine et Aroumaine), Bucureti, 1928. vol. I, p 24, 25, 27,
35, 36 ; vol. II, p. 11, 15, 19, 33, 35, 37.

J. P op ovici, Die Dialekte der Munteni und PAdureni

im Hunyader Komitat, Halle, 1905.

J. Sza b6, Hunyadmegye, Erd6htvidke. Extras din
o Hunyadmegyei Tort. es Reg. Trsulat Evlo5nyve, XIX (1909),
12 p.

S. B elu lea zk6, Erd6hatsagi olh ruhakszerek. A Ma-

gyar Nemzeti Muzeum Nprajzi Osztlyinak ErtesitOje, XI (1910),

98-102.

R . V ui a , Flechterei mit Stabchen bei den Rumanen in

Zeitschrieft fur Ethnologie >>, Berlin, 1914, Heft 6 p. 824 828.

R. V u ia , Tara Hategului i regiunea Padurenilor. Extras

din o Luce/161e Institutului de Geografie al UniversitAtii din Cluj >>,

II (1926). 135 p. XV pl.

R. V u i a, Agez6rile, casa i portul taranului romin din
Ardeal i)i Banat, in Transilvania, Banatul, Cripna, Maramureul,
1918-1928, Bucureti, 1929, p. 603-612 cu XXX pl.

Fl. Stnculescu, Ad. Gheorghiu, P. Petrescu,

P. St a h 1, Arhitectura populara' romineascA. Regiunea Hunedoara. 1956. 120 p. 228 fig.

67

www.digibuc.ro

GLOSAR
Alcird, altid, paltitd Motive le inguste de pe mineca camilii
femeieti, paralele cu <<rindurile> unde se-mbina pinza spre a
acoperi cusatura. Cf. sirb. latica (Scriban).
Andrea Ac mai mare, lat i incovoiat de metal (amnia), cu
ajutorul caruia femeile ii cos o ticile >> pe << conci D.
Aripa u bii, pl. dripi Partea dinainte din croiul o laibarului
i a o ubii >>. Et. probabil de la lat. ala cu un sufix ca in cuvintul
a-nfiripa (Tiktin).
Balt
0 cingatoare din fiii de piele de capra, pe care se inird

tinte >> de cositor. Aceste fiii sint prinse pe o aka' piele mai

lata (4 5 cm), avind la un capat o catarama turnata tot din

cositor. Baltul este purtat de fetele mari i nevestele tinere la

nunti si cu prilejul marilor sarbatori. Et. lat. balteatus, incins
cu un bait = vargat, cf. baltat = pestrit, cu pete albe (aineanu).
Birnab birnai
Gaitane de diferite culori cu care se decoreazi
marginile

< laibarului >> i

ale <ubi o. Et. birnaciu = brun

din adj. braun, de pilda ochi birnaci, din ung. barna (Tiktin).
Brdtare
Partea de jos a minecii la ciimaa femeiasca unde se
ingusteaza formind <creuri 0, pe care se coasa o gulerul
minecii.

Brd0narird Partea de sus indoita i cusuta a cioarecilor prin care

se petrece cureaua, v. <brire >> = bracire, dim, din bracinar.
Brd0re, brefire
Cingatoare de linti tesuta la rzboi cu care femeile
se incing peste briu. < Brkirea >> e lunga de trei-patru
o cuprinse 0, adica se poate incinge cu ea de trei-patru ori.
Braire >> este i ata <<opreguiui>> cu care se leaga. Et. de la

lat. brac = pantaloni (Tiktin), lat. pop. bracile (Scriban).

0 cingatoare mai latii decit <<brirea> cu care se-ncinge
femeia dupfi ce a luat cele dou oprege peste poalele carnaii
Briul i << briirea >> sint tesute la razboi in patru ice i in loc
de o brigle (vatale) i spata sint bfitute cu un fel de cutit
din lemn, numit < batatori . o Briu >> e i cureaua mai lata
purtata de barbati. Et. de la vechea sl. bis. brunja = cuirasa

Briu

(Tiktin).

Budiana, pl. budienele. Unul dintre motivele cele mai favorizate

pe o rindurile D minecii cmii femeieti. Un romb, liniile caruia
se intretaie la capete fiind incadrat in linioare. Este cunoscutul
69

www.digibuc.ro

motiv rfispindit si in alte pgrfi pe tesgturi. Budiana e i nume

de floare i numele unei zine.
Cauc, pl. caucurt Lingurfi mare de lemn ofi de metal cu care se
scoate apfi ori fding dintr-un vas. Et. lat. caucus = cupd (Scriban).
Cdita
Cciulg de blang de miel purtatfi lama de bgrbafi. Et.

sirb. kaica (Sdineanu).

Cdmalcl, cdmese, camiese, cimese, pl. cameo, ccimiefi

Ia femeilor
cgmasa barbafilor din o pinzfi di-a supire> sau pentru
lucru din 0 pinzg di-a groasfi arnbele lungi, cea bdrbfiteascg
ping in jos de genunchi, iar cea femeiasca ping din jos de
pi

glezne. Partile carrifisii femeiesti partea de la briu in sus :

o ciupeag >>, o supeji 0, de la briu in jos : o puale >> (fon.

pole, pple, polg). Et. din lat. vulg. camisia (Tiknn).

Cciputd, caputoare Partea o tolobonilor >> de ling ce imbracg
partea dinainte a piciorului.
Ciipse, ccipsaua, pl. capele (lit. cdpcea, chepcea, pl. ctipcele)
anis sfipat din lemn de nuc, prun ori frasin cu o cuadg >>, ureche,

impodobit cu multe figuri geometrice

florale. E purtatil

de bgrbati la drum, legatfi de 0 strait >>, ca sa bea a/A din izvoare

pi fintini. Et. din turc. kep6e, pers. kefde = polonic, chip-

ceag, de unde i ngr. keps i bg. kebde (Scriban).

Catrintei, pl. ccitrint Piesfi de port purtatg de fete si neveste in

fata peste poale. E fficutA din materiale curnparate din prfivalii. in partea ei de jos e ornamentatg cu o sirma >>, panglica
argintatg, drnii , i e avid. cu Opta >>. Et. slay. cf. katan
in pol. i katrinca in ung. (Tiktin).
Ceapsa, sopa, pl. cepse, septe Boneta femeilor, cu un corn la

ceafg, cusutd cu mina din ling neagrli si la marginea ei cu

o ciptg >> (pl. sipce ) din acri albg. Er.4Br. vsl. depici, cf. si
B.
ung. csapsza (Scnban).
Ceie (lit. chele) Cusgturg o unde cloud pinze le coasa laolalt
mai ales la poalele cfirrigsii femeiesti. Et. lat. davis.
(fon. t'ica, eiet, t'isi) Femeia ii impleteste pgrul in doug tii , fiecare tied >> impletitg din trei

Died, ticd, pl. tici, cisi

vitg . Acum mai bine de jumgtate de veac i barbatii ii

impleteau parul in doug < cisi a. Et. din vsl. kyka, bg. sirb.
kika (Scriban).

cipta, ipta, sipcd, pl. sipte, sipce

Dantelfi cusuta cu acul, de obicei

din ata alba, dar si din arnici colorat. De obicei se aplica la

ceapsfi . Et. ung. csipke.
Cioareci, warep
Pantaloni biirbdteti din pdnurd albd purtati
mai ales iarna. Paztile : << brdsindrita >>, < fundu >>, 0 crasli ,
0 dezddrile >> i petiauca >> din fatd, intre cele cloud << dezdgri ,

care ii bagg iarna miinile. Et. necunoscutg, poate e in

leggtura cu o cior, picior (Tiktin).
Cicineu, chischineu, pl. ciscinee, chischinee (fon. eigin'eal, kiskin'ea, pl. eisan'ee, kiskin'ee) Naframd inflorat in culori
purtatg de fetele mari, cumparatA din pravglie. in timpul din
urmd, si mai ales vara, e purtatfi si de femei mai tinere. Et.
ung. keszken&
Citufe
Cusgtura unde se imbing bucatile de la poalele cgmsii
femeiesti. o Cituse pe poale a. <<Unde sa-mbind pinza, punem
citua, ail nu sa vadfi cusdtura >>.
in

Ciupag, siupag, fupeji

Partea de la briu in sus a camgqii femeiesti.

Et. sl. bis. cipagu = pectorale (Tiktin).

70

www.digibuc.ro

Cirligele
Motiv de cusatura format dintr-un romb incadrat cu
cirlige pe o rindurile >> carnasii femeiesti.
Cirri& cirnel
Motiv ondulat in linie alma, o birnasi cusuti

cirnel o pe laibere, subi si catrinte. Et. vsl. kranu, cu nasu

ori cu urechile tfiiate (Scriban).
Invelitoare de o jolj o, pinza subtire lunga de 2,5 m, cu
care femeile isi acopera capul petrecind un capat al 0 cirpei o

Cirpei

pe sub barbie ca si broboada. Et. vsl. krapa, cf. blg. kurpa

(Scriban).

Clin, pl. clini Petic de panurd aplicat la subsuoara laibarului

si a subii. Et. slv. klinu (Tiktin).
Cojoc, pl. cojoace
Sint doua variante: o cojoc crepat 0, care se
descheie in fata la mijloc, purtat de femei, e inflorat si cusut
cu matase. Cel infundat, care se descheie la subsuoara, e fara
flori si e purtat mai mult de barbati si mai rar de femei la lucru.

Cojocul e un pieptar de blana de oaie. Sint si cojoace lungi

si cu mineci, dar acestea sint purtate mai ales de pacurari.
Et. din vsl. koiuha, din koia, piele, in srb. blg. rut. koauh,
de unde si in ung. kozsok si ngr. kozka (Scnban).
Coltuni ori toloboni incaltaminte de panura de lina alba purtata
de femei si de barbati. Are doua parti: in partea de sus, un
fel de tureac, si in partea dinainte o caputa >> ori o caputoarea >>,

care acopere partea de jos a piciorului. Et. din ngr. kaltstini

si kartstini iar acestia din it. calzoni, pantaloni (Scriban).
Cony, conyi
Pieptanatura femeii dup ce s-a maritat. Rotita de
sirma de care atirna trei ate, numite 0 cositoareo, cu ajutorul
carora leaga 0 tisile o dupd ceafa sa faca din ele o cons . Con-

su-i pfiru si on drot o. Et. orig. slv. cf. srb. konc'a, ceh. kont
si ung. konty (Tiktin).
Coyiie, pl. cofule

Motiv de cusatura pe rindurile minecii la

camasa femeiasca, cusut cu amid rosu in fisii lungi verticale

in forma de zig-zag cu colturi. Est& motivul preferat de fetele
mafi, mirese si nevestele tinere. Et. de la ung. kocsi = cocie =
trasurfi.

Tehnica la cusatura cind un motiv este umplut cu mici

cerculete, gaurele taiate din pinza.
Crete, cretun Incretiturile de sub gulerul carnasii si la gulerul
Coyoit

minecii. Et. cp. cu lat. crispus. Din rom. vine in srb. krecav
(Scriban).

Cuardet, pl. corz Coardele ce se intretaie diagonal la motivul

o roata mare o de pe mineca camasilor femeiesti. Et. lat. chorda

din vgr. horde; it. prt. corda, fr. corde, sp. cuerda, ngr. din

it. corda, vsl. koruda, srb. blg. rus. korda, alb. kora', ung.
kard (Sc iban).

Cure, pl. curele, art. curaua

Curelele cu care se leaga la opinci
si la izmene sub genunchi. Cureaua mai lath' cu care se-ncing
barbatii peste camasa la mijloc. Et. din lat. corrigia, curea de
la incaltaminte; it. coreggia, fr. courrole, sp. correa, prt. coreia
(Scriban).
Curm
Podoaba facuta din arnici la capat cu 0 socot >> de matasa.

Curmul e purtat de fete la capatul chicii. Et. lat. cormus din

vgr. kormos, kormazo, curm (Scriban).

Dezdarile

Cele doua deschizaturi, in forma de buzunare, in

partea de sus a cioarecilor, in care iarna, cind e frig, isi baga

miinile.

71

www.digibuc.ro

Partea mai largA, de la guler in jos, a minecii

arraii femeieti. Et. ung. fodor.
Partea de sus a anaii femeieti
Foi, <foaia cameli o
numia i ciupeag, precum i pArtile din croiul amAii din
Fodor, pl. fodori

care se coase aceastil parte a ciimAii femeieti. Et. lat. folia,

folium.
Folta
Bucat de pinua de lira numia 0 <<cm>> aplicaa la subsuoara ubei. Et. ung. folts.

Qirbovenie Pulpele picioarelor, d. p. << mai de mult ameile

erau lungi pita la girbovenie o. Et. vsl. grubavu = ghebos
(Scriban).

gogisile Motiv cusut cu arnici pe rindurile minecii de la earflap

femeilor in forma de svastia.
Quiet
Gulerul de la grumaz ca parte a amiiii larbAteti
femeieti i u gulerul >> de la mineca cmii femeieti intre
creturi i fodori. Et. ung. gaiter, srb. koler din it. collare, care
e lat. collare, zgarca, din collum, git (Scriban).
Qura cdrndii

Deschiatura anaii la piept.

Virful ridicat al opincilor. Et. rucl cu gurlui,

cucui i cu lat. gurges, ap adina, gurgulio, gitlej (Scriban).
Jolj
Pina satire cumpfiraa din payfilie. Et. ung. gyolcs.

Qurgui, gurguni

Laibr, pl. laibere

Pieptar ori vest din pAnurri de linfi albA orna-

mentat la guler, piept i mined cu postay i a birna (gAitan)

in diferite culori i figuri. E purtat mai ales de larbatii mai
tineri pini la 40 de ani, mai rar de femei. Et. din asescul Leibel,
dim. din Leib, cmp. ung. laibi.
Salla din margele milrunte i colorate cusute
Latita, ldtitari
laoialt ca o dantel cu colturi, purtaa de fete 0 femei la git.
I se mai zice i o Optari
Mrjele
Podoala din boabe mari de <<critari>> (cristal in culori
vii), purtaa de fete 0 neyeste tinere la git. Et. lat. margella -corai (Tiktin).
Un mAnunchi de flori uscate, de obicei busuioc sau
Matiluz
ramuri subtiri legate laolala. MAtiluzul ii inmoaie mireasa in
ciubfirul cu ap i o impreoreaa , stropete oaspetii la nuna.
La sting, cu o mfitAuzul o se amestea laptele in aldare. Et.
rus. motovAaz fir, legfiturA, din mot, motk = fuior, fascicul
0 vAaati, a lega ; rut. mtuz, pol. motovaz, lantu de la virtelnia, ceh. motous, motovous, parte din fuior (Scriban).
Minecart Un fel de hainii scura i cu mined de ling neaga.
E intrebuintata de larbati la lucru, mai ales iarna cind dau o nu-

tret la vite.

Opreg, pl. oprege

PiesA din portul femeilor purtati peste poal,

in fati 0 in dos, tesua din lira 0 vopsia in negru cu zearra

intinde, cf. srb. opreg

(Tiktin)
Piana, pl. pene
Motiv de cusAturA : o pui i pfee .
De pilca o pui peste cot o, <<pene pe fodori >>. Et. lat.

de coaji de anin. Et. din vsl. prenti

penna = para..

Motiv de cuatua ca un S mare tipArit i incirPizar, pl. pizari

ligat. Et. sly. pisati = a scrie, pisar cel care scrie; cf. pol. pisarz,
rus. pisorj (Tiktin).

Poald, pl. poale

Partea de jos a dimAqii femeieti. PArtile
croiului: o latu din spate , o latu dinainte> i cei doi
clini taiati din al treilea <chit de poale 0. Et. vsl.

72

www.digibuc.ro

pola = jurnitate, margine; cf. pola, poala de haina; srb. pola,

jumatate, poala; rut. nis. pola, pcala (Scriban).
Pindi de o jolj ori de plaza mai groasi cu 0 pui 0
Proboadcl
gi c cipta o la capete, lunga de 2,5 m cu care femeile se
imbrobodesc la cap. Et. slv. rus si malorus : probuda = a se
destepta. Nafrarna cu ce se leaga la cap dimineata cind s-a
desteptat (Tiktin). Cf. si blg. podbradka si podbradia, din pod,
pe dedesupt si brada, barba (Scriban).
Primurd, pl. primuri
Panglica, d. p. 0 primura la marginea
laibarului >>. Et. lat. primula, dim. din primus.
Pui

Motivele cusute pe diferitele piese de port, d. p. c pui

pa poala o, 0 pui pasta cot D. Et. lat. pullus, pulleus.

Pumnagi, pl. pumnafi.
Manseta de la mineca camasii bfirbiltesti.
Et. diminutiv de la pumn, din lat. pugnus.
Rinduri
Cusaturil lata cu motive de-a lungul minecii la catnap
femeiascd, d. p. o rinduri pe minec o. Rindurile sint formate
din mai multe fisii verticale numite c gir , de aid probabil si
numirea de o rinduri o. Et. vsl. rendu = rind, rus. read, ung.
rend (Tiktin).
Roata mare
Unul dintre cele mai raspindite motive de cusatura
de pe mineca crimfisii femeiesti. E formata din 0 corzi >> care se
intretaie diagonal pe rindurile minecii incadrind romburi
umplute cu meandre in colturi, ori cu 0 budiane >>, o pizari >>,

sau mai recent cu motive florale.

Partea principala din croiul unei gubi ce acopere spatele
si uneori si partea dinainte a corpului, croiti din o singuri
bucatil, taind, la mijlocul ei, locul pentru grumaz. De pada:
c stanu din circa D. Et. orig. sly., cf. stan in srb., pol., si stanu
in cea blg. si rusii (Tiktin).

Stan

Strimbele

Motiv de cusaturi in amid pe mineca dimfisilor

femeiegti de lucru, sau a femeilor mai in virst, in forma de

siruri verticale in zig-zag cu colmri, aplicate mai des la rnarginea

rindurilor. Et. lat. pop. strambus, cl. strabus = spanchi, din

vgr. strabos, sub influence lui skambos, strimb (Scriban).

Sumna Rochie de ceremon'e de culoare albastru inchis facuta
din material cumparat si ornamentata pe la poale jur-imprejur
cu panglici de argint. E purtata numai de nevestele tinere la

nedei, nund si marile sarbtori. $i in Oltenia c suhnii 0 e un

opreg de stoffi cumparata, pe cind opregu, ca gi aid, e de lira
resut in cas. in Maramures e intrebuintat termenul 0 sugna >>.

La sirbi si ruteni sukno e postav; la sirbi suknja e fusta ;

iar la ruteni suknea, hainii (Scriban). La unguri szoknya
e o fused.

Podoabi facuta din margele mirunte si colorate ca o

dantela. E purtata de fete si nevestele tinere la git. I se mai
zice si c latitari >>. Et. din c sipta o cu sufixul -ari, iar acesta
din ung. csipke = dantelfi.

,5iptari

plor

Gaitanele cu care se decoreaza laibaru si suba pe la guler,

piept si mineci. De la ung. zsinor.
$inor, f MO, inorete, nurege
Termeni ce privesc tehnica cusiturii. Cind coasfi sinoreste ori c snureste >>, femeia sine

cusatura in mina stinga pe degetul araditor. Mai intii face

c sinoru al lung o ori c ate lunga D, petrecind acu tii Etta peste
mai multe fire ale pinzei de la stinga la dreapta. Apoi coase
?nadir de la dreapta la stinga c ginoru al mic D, tot peste dotal

73

www.digibuc.ro

fire si de-a curmezisul peste 0 sinoru al lung D facind o pui .

Et. orig. germ. Schnur ; cf. si ung. zsinor.

Partea mai latii ovala de la curm, ornamentatfi

Socos, ciocos

cu oglinzi, rnargele si fire de mfitase si arnici. Et. ung. csokor,

cf. torn. ciucur, ciucure.
.Suba, pl. flan.
Mantaui lunga din panura de lina alba purtata iarna
de barbasi si femei. Pe la margini, la guler, piept si mineci e
ornamentata cu postav si cu o birnas in diferite culori. Parsile
croiului subii : o guleru , aripa D (pl. o aripi >>), partea diminte, o stanu din circa >>, partea din spate, o clinu pl. o clini *
de sub mineca intre stan si aril* o foltas , bucata de sub
mineca la subsuori numit si << din , fi mineca >> (pl. ominesile). Et. din mgerm. Schilbe, rochie de ceremonie, bay. Schauben, manta barbateasca de ceremonie; srb., ung., rut., rus.,
auba, suba, blana; pol. szuba (Scriban).
Tintd, pl. Since, sinte Figuri marunte si perforate de cositor tu r-

nate intr-un tipar de piatra moale insirate pe o fisie ingusta

si lunga de piele de capra. Se apnea pe o curea mai lag spre
a face 0 balsul >>, cu care se-ncing fetele si nevestele cu prilejul

marilor sarbatori si nunsi. Et. vsl. centa, ban, din got. kintus,
iar acesta din lat. centum sau quintus (Scriban).
Viaca, veaca, vddilie Partea de jos a minecii camasii femeiesti,
d. p. 0 viaca sisi , dar si cercul sitei si marginea, borul palariei. Et. din vsl. vieko, pleoap, capac; rus. vieko, cosules,
pleoapa, de unde si ung. vka, masura, banisa, polonic (Scriban).

Un manunchi de par (cind femeia isi impleteste parul),

d. p. o fiecare tica e din tri visa >>. Salba de bani ce poarta

Vica

fetele si femeile la git e o visa de bani . Et. din lat. vitea.

Zale de arama cu care se-ncing nevestele tinere si de care
atirna figuri de arama in forma de chei, care la joc zornaie.
Et. din mlat. zaba, platosa (Scriban).

Zale

www.digibuc.ro

LISTA ILUSTRATIILOR

In text

1. Poenita Voinii. Sat de culme. 1955.

2. Bunila vazuta dinspre Alun. 1955.
3. Bite crestate si legate cu cositor din Bunila i Alun.
4. Cutite cu teaca legate cu cositor din Lelese
si Muncelu Mare.
5. Ciocane de arama purtate la ospete.
6. 0 Cipsele >> pentru baut apa.
7. Tipar pentru catarama la 0 balt din Bunila.
8. Tipar pentru tintele de la 0 balt din Bunila.
9. Bah din Bunila.
10. 0 Curm >> din arnici (lina colorata) purtat de fete
la capatul chicii.
11. Cum se face 0 conciu >> paclurencelor. Cerbal.
12. Croiul camasii femeiesti din Cerbal.
13. Motivele ornamentale de bath' ale camasilor ferneie5ti :
a=isteaua., b i c war*, d arts, e.spicul griulut , I rpup., g
patru ocha., Ii heh cu patru ochl ai cu cirhgeo, tbudtana .

14. 0 Zale cu chet din Cerbal.

15. Fisii cu time)) i chei)) pe o bucata de 0 plotog .
16. Croiul << coltunilor sau al tolobonilor .
17. Croiul camasii barbfitesti din Ulm.
18. Croiul cioarecilor din Poenira Voinii.
19. Croiul cioarecilor din Poiana Rachitelii.
20. Croiul laibarului batrinesc >> din Cerbal.
21. Manus!. din Lelese.
22. Croiul << subii barbatesti din Ulm.
>>

75

www.digibuc.ro

heh cu

In afara textului
23. Grup de femei 0 barbati din Runcu Mare, ducind
o cinstea la un ospat. 1954.
24. o Gazda miresei primeqte pe rudele mirelui.
Runcu Mare. 1954.
25. Mireasa 0 mire din Plop. 1955.
26. Nevasta cu copil in leagan pe cimp. Bunila. 1955.
27. In drum spre biserica pentru a boteza copilul. Muncelu Mic.
1954.

28. Neveste tinere cu fetite. Muncelu Mic. 1954.

29. Femei din Ruda in costum de lucru torcind
0 cosind. 1955.
30. Femei din Bunila cosind o rindurile >> pentru mineca
unei carna0. 1955.
31. Fata din Alun cosind motive ornamentale pentru mineca
unei cam50. 1955.

32. Nevasta tinar din Alun cosind 0 roata mare pentru mineca
unei catna0. o Corzile D care incadreaza motivele florale au un
ir de o pizare >>. 1955.

33. Padureanca din Bunila la secer4 in port de lucru.

1955.

34. Nevasta tinara din Lelese. 1912.

35. Fata din Lelese. 1912.
36. Nevasta cu copil din Lelese. Pe mineca carna0i motivul ornamental 0 co0i1e . 1912.
37. Fata din Alun la culesul cinepii cu 0 cojoc infundat . 1955.
38. Pereche de batrini din Lelese. 1912.
39. Cimpoier din Cerbal. 1914.
40. Port femeiesc din Cerbal. 1914.
41. Port barbatesc din Cerbal. 1914.

42. Fata mare din Alun. Pe mineca cama0i motivul ornamental

roata mare . 1955.

43. Neveste tinere din Alun in costume de sarbatoare. In loc

de 0 opreg ele au in fata catrinta . 1955.
44. Trei femei din Poenio Voinii in port de sarbatoare cu
o oprege in fata 0 in spate. 1955.
45. Grup de femei din Alun in port de sarbtoare. 1955.
46. Femeie in virsta din Plop. 1955.
47. Trei femei din Poenita Voinii in costume de sarbatoare vazute
din spate spre a affita motivele cojoacelor. 1955.

48. Scena de duminica pe o ulit din Alun. 1955.

49. Scena de dumineca in fata unei case din Cerbal. 1956.
50. Femeie in virsta din Bunila. 1955.
51. Bfirbati din Bunila in o wbe . 1955.
76

www.digibuc.ro

52. Port barbkesc cu laibr 13.1Mita'nesc >> i cruce la drum. Poe-

nica Voinii. 1955

Reproclucen in culon

I. Barbati din Vadu Dobrii i Sohodol.

II. Doug fete si o nevast.1 din Lelese.
III. 0 nevast cu <<ceaps> i <<crp>> i o altA nevastii intre
doua' fete. Lelese.

IV. Neveste in port de sa'rbkoare Lelese.

V. Un grup de fete, neveste i b5rbati din Lelese in port de siirbatoare.

www.digibuc.ro

Responsabil de carte: R. $orban

Tehnoredactor V. Basarab
Corector: L. Caradima

Dal la cules 04.09.57. Bun de tipar 27.02.58. Tirm 4150 ex.

Hfrtie cretatd de 120 gr. m.2 Ft. 700 x 1000116. Cols ed. 5,68.
Cols de tipar 5. Ethlus I. Comanda 3687. Planse policromie 5.

.4. nr. 02958. Pertru bfbilotectle nucs include de classficare 74176.

Tiparul executat sub corn. nr. 1117 la Intreprmderea Poligrafaca

nr. 4, Calea $erban Voda 133, Bucuresti R. P. R.

www.digibuc.ro

IN COLECTIA

CAIETE DE ARTA POPULARA"

au aprtrut :

T. Beinateanu
PORTUL POPULAR DIN TARA OASULUI

Cornet Inmie
PORTUL POPULAR DIN TARA OLTULUI-ZONA FAGARA S

Florea B. Florescu
PORTUL POPULAR DIN MOLDOVA DE NORD

I. Bielz
PORTUL POPULAR AL SASILOR DIN TRANSILVANIA

Florea B. Florescu
PORTUL POPULAR DIN MUSCEL

N. Dundre
PORTUL POPULAR DIN BIHOR

Corner Irimie
PORTUL POPULAR DIN TARA OLTULUI- ZONA AVRIG

N. Dundre pi M. Focla
PORTUL BUCIUMANILOR DIN MUNTII APUSENI

www.digibuc.ro

E.

t110,4:
4t:YO:V

y
k

www.digibuc.ro

d diii