c Un mozaic din

Pompei, reprezen-
tandu-1 pe Alexandru
(stanga) in batalia de
la Issus. Darius, in
centru, este pe punc-
tul de a-~i parasi
carul de lupta ~i de a
fugi de pe campul de
batalie. Dupa aceasta
batalie, Alexandru a
respins ofertele de
pace ale lui Darius.

O Planul de lupta
de la Granicus in
care macedonenii au
cucerit vestul Asiei
Mici, in mai 334 i.Hr,
Alexandru a condus
atacul cavaleriei, ve-
nind dinspre dreapta
pentru a lovi in plin
armata persana.

Cuceririle spectaculoase ale lui

Alexandru cel Mare i-au fiicut
pe greci stiipiini ai Orientului
Apropiat. De~i imperiullui
Alexandru s-a destriimat dupii
moartea sa, domnia lui a schim-
bat ~storia intregii regiuni

~ exandru cel Mare a fost, fara lndoiala,

un geniu, lnsa a fost ()i norocos,
eoarece a mo()tenit de la tatal sau, Filip
al Il-lea al Macedoniei, tronul ()i o pozitie care
ii conferea o mare putere. Filip crease o armata
putemica de cavalerle grea ()i sulita()i, ceea ce
facea ca Macedonia sa fie puterea suprema
Grecia. Dupa victoria pe care a obtinut-o
Chaeronea (338 l.Hr.), asupra locuitorllor j
Atenei ()i ai Tebei, majorltatea ora()elor impor- ~
tante ale Greciei au fost ocupate de Macedonia,
()i au devenit astfel baze de pregatire in pla-
nurlle regelui de a invada Persia (Iranul de azi.)
cateva deta()amente se aflau deja pe drum cand
Filip a fost asasinat in anul 336 l.Hr.
Sperand ca moartea regelui va slabi
Macedonia, locuitorli ora()elor marl s-au revoltat
imediat. insa, urma()ul lui Filip, Alexandru, in
varsta de 20 de ani, i-a zdrobit cu cruzime. La
opozitia lncapatanata a locuitorllor Tebei,
.ora()ul a fost distrus eana la teplelii, iar cetatenii
p sai au fost lnrobi1;i. In 334 tHr. Alexandru s-a
lndreptat catre Asia Mica (Turcia de azi), cu o
armata puternica, de 35000 de solda1;i.
Riscuri mari , macedoneana era a adevarata povar;l. Filip
Invazfa a fost perlculoasa -Imperlul Persan
era vast, iar armata sa era mult mai mare decat
cea a lui Alexandru. Imperiul era mai slab
O in 326 i.Hr., trupele lui Alexandru au
traversat raul Indus spre India, pe un pod de
barci similar cu cel prezentat aici.
decat a sugera suprafata sa, facand mari efor-
turi de a se mentine unit. Mai mult decat at:1t,
calitatile superioare de luptatori ale grecilor
erau recunoscute de per$i, care doreau Intot-
deauna sa-i angajeze ca mercenari.
Prin invadarea Persiei, Alexandru punea In
aplicare un proiect mai vechi al grecilor. Viteza
cu care se mi$cau era esentiala, deoarece
suportarea cheltuielilor pentru lntreaga armata
murise, lasand In urma datorii $i, In ciuda
lmprumuturilor recente, Alexandru n-a putut
mentine flota greaca In ~tare de functionare. Era
nevoie disperata de victorie $i prada de r;lzboi.
Alexandru a obtinut prima victorie asupra
unei forte persane, la Granicus. Ora~ele gre-
ce~ti din Asia Mica, subjugate pana la acea data
.de Persia, l-au lntampinat. Continuandu-~i
mar~ul, Alexandru a ajuns la Gordium, unde i
s-a aratat un nod foarte complicat. Secredea ca
cel care va desface "nodul gordian" va deveni
stapanul ASiei. Exista variante diverse despre
ce a facut Alexandru in continuare, lnsa,
potrivit celei .mai populare legende, acesta ~i-a
scos pur ~i simplu sabia ~i a taiat nodul.
Strategia initiala a lui Alexandru a fost sa
se lndrepte spre sud, sa ocupe ora~ele cu un
comert lnfloritor din Fenicia ~i sa distruga

19
 ALEXANDRU CEL MARE
La Issus, persanii Fiind mai numeroasa,
le-au t.3iat calea mata lui Alexandru
macedonenilor, dar au victorioasa in lupta
fost infrcinti (sus). Gaugamela (dreapta).
flota inamic~. Armata sa a fost blocat~ de o
arma~ persan~ mult mai mare, condu~ de
imp~ratul Darius, ins~ persanii au fost atra~iin
capcan~ ~i in final cople~iti de atacul cava-
leriei. Darius insu~i a fugit, l~sandu-~ifamilia
in mainile lui Alexandru. Ca de obicei,
Alexandru a condus atacul.
jndreptandu-se spre sud, Alexandru a fost
silit s~ asedieze faimosul ora~ de la malul
Irulrii, Tyr, timp de ~apte luni. Dup~ aceasta,
avansarea a devenit mai u~oara, iar in 332
i.Hr., Alexandru a ocupat Egiptul, atunci
provincie persan~. Acolo a fost incoronat
faraon ~i a fost condus la oaza Siwa, unde a
fost numit fiu al zeului Amon.
Obsesia
Apetitul pentru cuceriri al lui Alexandru a
devenit evident prin modul in care a respins
ofertele de pace ale lui Darius, care i-a oferit
teritorii imense. Alexandru a continuat lupta,
indreptandu-se spre nord ~i nord-est ~i tintind
spre inima imperiului. Lupta decisiv~ a avut
loc la Gaugamela (Arbela), unde persanii au
fost inc~ o da~ invin~i. Marele ora~ Babylon
a fost ocupat, iar capitala persan~,Persepolis,
a fost jefui~ ~i incendiat~. Alexandru ~i-a
insu~it tezaurul regal persan, punand astfel
cap~t dificul~tilor financiare care raIrulsesera
in urma domniei ta~lui s~u.
jn ciuda acestor triumfuri, r~zboiu.J nu
luase inc~ sfa~it. Alexandru l-a urm~rit pe
20 ..If'f.~.'~. Istorie universal:t 6 -IMPERIUL
stil ~i nici includerea multor persani In guvem
~i In armat.i. Dar cand ace~tiaau amenintat c~
se vor Intoarce acas~,Alexandru i-a convins
s~ rnman~, ei luand parte la ceremonia prin
care se s~rb~torea"Mariajul dintre Est ~i Vest",
In cadrul c~reia se spune c~ 9000 de macedo-
neni s-au c~s~torit cu femei din Asia.
incercarea lui Alexandru de a uni Grecia ~i
Persia este uneori considerat~ un act de ide-
alism vizionar, dar se poate s~ fi fost simplu
realism: era nevoie de ambele popoare pen-
tru a mentine irnperiullntreg.
Alexandru a murit brusc, In 323 I.Hr. inc~
nu Implinise 33 de ani. Imperiul a fost
Impartit Intre generalii s~i, dar limba ~i cultura
ar- greaca s-au pastrat doar In ora,5elefostului
a ie,\"it imperiu. De-a lungul perioadei romane ~i
de la mult timp dupa aceea Estul avea sa apartin~
grecilor. Alexandru a fost considerat, atat In
istorie cat ~i 1n folclor, cel mai mare cuceritor
tan~r.
Darius, iar cand Imp~ratul a fost asasinat de
propriii s~i sustiru1toii.Alexandru l-a detronat
pe uzurpatorul Bessus.succesorul lui Darius.
Au urmat campanii lungi ~i grele pentru
cucerirea regiunilor Intinse din estul imperiu-
lui persan. Dar Persia nu li era de ajuns:
Alexandru ~i-a condus armata prin Hindu
Kush ~i In valea Indus (Pakistanul de azi).
Macedonienii l-au Invins pe regele Porus (326
I.Hr.). Alexandru intentionand s~ ajung~ In
India. Razboinici Inver~unati, indienii au opus
rezistent:l, iar Alexandru s-a hot~rat cu greu s~
se Intoarc~ din drum.
Acum Rege al Regilor ~i St~pan al Asiei,
Alexandru a adoptat ve~minte persane ~i a
insistat s~ i se aduc~ onoruri divine. Aceasta
putea fi considerat~ megalomanie, sau
adoptarea unei politici con~tiente. care era
cea mai bun~ metod~ de guvemare a unui
imens imperiu cosmopolit. Trupele mace-
donene ale lui Alexandru nu agreau noul s~u
00 Un manuscris
persan (jos) il pre-
zinta pe Alexandru
ca ..Iskander.., unul
dintre eroii legendari
ai Islamului. O rep-
rezentare europeana
din secolul XVI a vic-
toriei lui Alexandru.
de la Issus (dreapta).
PERSAN I