Weldon Owen

Copyright © Weldon Owen Pty Ltd

Text: Judith Simpson

llustratii: Paul Bachem; Kenn Backhaus; Chris Forsey: Ray Grinaway; Adam Hook/ Bernard Thornton Artists, UK; Janet Jones; lain McKellar; Peter Mennim; Matthew Ottley; John Richards; Sharif Tarabay/Garden Studio; Rod Westblade; Ann Winterbotham

Editura "Litera International" O. P. 53; c.r. 212, sector 4, Bucuresti, Romania

tel./fax (021) 3196390; e-mail: comenzi@litera.ro

Copyright © 2008, Litera International pentru versiunea in limba rornana Toate dreprurile rezervate

N e puteti vizita pe

'. www.litera.ro

Editor: Vidrascu ~i fiii

Coperta: Vladimir Zmeev Redactori: Christian Ferencz Flatz,

Mariana Badescu Tehnoredactare ~i prepress: V1ad Panfilov Traducere din engleza:

Graal Soft Integrated Translation Services

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

Constructii monumentale / coord. Anne Lynch; trad.: Graal Soft. - Bucuresti. - Litera International, 2008

ISBN 978-973-675-481-4

l. Lynch, Anne (coord.)

087.5:728.1

Tiparit la G Canale, Bucuresti

~onstruc ii monumentale

CONSULTANT ~TIINTIFIC

Anne Lynch

Profesor de tstorte Universitatea Oklahoma. Oklahoma

Cuprins

• LA ORIGINI •

Un loc de adapost

Imperii americane timpurii Clvlllzatll antice

6 8 10

• EPOCA CLASICA •

Locasuri pentru zei Renasterea romana

12 14

• IMPERIILE ORIENTULUI •

Aparitia religiilor Trasee spirituale Centrul Universului In armonie cu natura

16 18 20 22

• ORIENTUL ~I OCCIDENTUL •

Raiul pe Pamant Patrimoniul rusesc Aparttia islamului Raspanrttrea islamului

• ASCENSIUNEA EUROPEI •

Un nou inceput 32
Vlata monahala 34
Fortarete regale 36
Mari palate 38
Epoca fericirii 40 Insplratt de natura Forme indrazneje Jocuri fli divertisment Un aspect cu totul nou Provocarile viitorului o imagine globala Index

I · LUMEA INDUSTRIALA • • " Tot mai aproape de cer

42 44 46 48 50 52 54 56

• LA ORIGINI •

Un loc de adapost

O amenii nu pot supravietui fara adapost, fara protectie impotriva

ploii, soarelui, vantului, frigului. Astazi ei pot loeui aproape oriunde in lume, deoareee au invatat sa construiasca ziduri si sa-si faca un acoperis deasupra eapului. Timp de seeole ei nu au avut unelte pentru a taia si transporta eopaci §i pietre masive, astfel ca primele case erau eonstruite din materiale aecesibile, preeum frunzis, liane §i pietre mici. Pietrele tari, eu muehii ascutite, au devenit primele unelte de eonstruit, oamenii deseoperind ea pot taia cu ele eopaci si roca. Dupa multe seeole, omul a reusit sa topeasca metale din roci §i sa-si faca unelte mai puternice si mai ascutite. in loeurile sarace in piatra sau lemn, easele se eonstruiau din caramizi de lut usc ate la so are. Veehile civilizatii au utilizat

multe dintre uneltele si materialele de constructie folosite si astazi.

~TIATI cA ...

Metodele de baza folosite azi In constructia acoperisului multor cladir: mari au fost aplicate prima oara in satele antice, la acoperisul colibelor.

Acoperisul Din stuf se face un acoperis rezistent la ploi. Snopii sunt asezaf pe un cadru de lemn, in ?iruri partial suprapuse.

COUBE DE PIATRA

In satul Haaran, situ at la qranita turco-siriana, grupurile de case sunt inconjurate de ziduri de piatra slefuite cu ajutorul uneltelor. Fiecare casa are cateva camere si fiecare camera are propria bolts. Unele camere au ?i un al doilea etaj. Fumul de la foc se elimina prin qauri facute in tavan.

Peretti Un barbat irnpleteste din ramuri ~i frunze de palmier un perete pentru viitoarea sa coliba.

CARAMIZILE

(") c

3

Caram izile de lut uscate la soare au fost probabil primul material sintetic de constructie, Un amestec de lut ?i

paie este presat in matrite ?i apoi expus la soare pentru a se usca. Paiele dau rezistenta cararnidei, iar aceasta nu se sfarama. Pentru ca amestecul de lut ?i paie sa ramana compact chiar si sub actiunea ploii, se adauga un strat de var.

COUBA-STUP Aceasta coliba din peninsula irlandeza Dingle arata ca un stup. A fost ridicata cu secole in urma de un calugar, din bucati de piatra plata, adunate de pe domeniile lui. Fiecare cere de pietre este asezat peste cercul de dedesubt ?i fiecare piatra se inclina user spre exterior, astfel incat ploaia sa nu poata patrunde,

COUBE IMPLETITE IN PACIFICUL DE SUD

In insulele Trobriand din Papua Noua Guinee, casele inca se mai construiesc din copaci mici, taiati cu unelte de piatra, Bucatile de lemn sunt legate cu liane pentru

a da forma fiecarei case. Insularii folosesc plante pentru a termina constructia easel, larba ?i frunzele se leaqa user, constituind un material de finisaj foarte rezistent.

Aflati mai multe in Jocuri si divertisment I

--------------~------------

• LA ORIGINI •

Imperii americane timpurii

C ele mai vechi monumente arhitectonice de pe continentul american se afla in Mexic ~i de-a lungul coastei de vest a Americii de Sud. Civilizatiile timpurii de aici nu aveau nici unelte de fier, nici animale de tractiune, ~i totusi ele au eonstruit cladiri enorme de piatra. Olmecii ~i civilizatiile de mai tarziu, precum toltecii si aztecii, locuiau in sate imprastiate. Ei aveau 0 singura religie si centrele lor erau erase de piatra precum Teotihuacan, eu temple aflate

in varful unor piramide inalte, Mayasii loeuiau in padurile tropicale din insula Yucatan ~i i~i eonstruiau centrele religioase tot din piatra, In sec. XV, incasii stapaneau

un imperiu eu 0 intindere de 4000 km in muntii Anzi

din Peru. Numeroasele lor erase erau unite prin drumuri pavate si printr-un sistem de corespondenta rapid. Pietrarii incasi taiau, slefuiau si imbinau pietrele atilt de strans, incat nici in zilele noastre nu poate patrunde printre ele macar 0 lama de cutit,

. ,

Treptele zeilor

Doua fete ale piramidelor au trepte abrupte. Un rand de ma~ti care illnfati~eaza pe Chaco zeul ploii, delimiteaza laturile lor.

PIRAMIDA SOARELUI

Aceasta piramida, construlta in sec. III in Teotihuacan se afla pe 0 platforms Inalta inconjurata de vulcani. Piatra ce acopera nucleul de cenusa ~i lava

a fost adusa aici de catre mii de muncitori timp de mai bine

de 30 de ani. Aztecii au locuit

aici secole la rand dupa disparltla constructorilor. Ei credeau ca piramidele au fost construite chiar de catre zei.

PALATUL GUVERNATORILOR

Acest palat din Uxmal, este decorat cu imagini ale unor serpi ~i ale zeului rnavas al ploii, Chaco

Conducatorii rellqiosl locuiau in nise racoroase,

PIRAMIDA MAGICIANULUI Mavasii au construit aceasta pirarnida in Uxmal in sec. IX. Ea are 0 forma ovala neobisnuita ~i doua temple in varf Popoarele din Mexic au construit templele pe platforme lnalte sau pe piramide, ca sa se afle cat mai aproape de zeii din ceruri.

in vilrf Templele de pe piramida sunt replici de piatra ale bordeielor rnavase de stuf. Darurile pentru zei erau plasate in fata statui lor dispuse in niste incaperi-nisa, boltite.

CITADELA Of ran dele erau plasate pe acest Chac Mool, un zeu sculptat in pozitie culcat pe spate, aflat langa 0 pirarnida tolteca din sec. XI. Piramida are o scara abrupts pe fiecare parte ~i un templu in varf,

ACOPERISURI CD NISE

QCladire construlta din piloni ~i grinzi se prabuseste daca peretii sunt grei sau daca pilonii sunt fixatl la distante prea mario Intra rile, acoperisurile sau boltile, precum cea ilustrata aici, pot

fi construite din pietre mid taiate in unghi. Pietrele sunt dispuse una peste cealalta ~i au un capat iesit in afara, deasupra deschizMurii. Cand pietrele

de pe ambele parti se Intalnesc, cele plasate in varful acoperisului Ii vor asigura stabilitatea.

~TIATI cA ...

Piramida magicianului cuprinde trei piramide mai vechi? In Mexic, piramidele ~i templele noi adaposteau cate unul mai timpuriu. In interiorul piramidei soarelui a fost descoperit un templu mobilat.

c ~ Q. ",

Vl ",

1.0 Q.l< Vl ", Vl r»

..... c

~ ",

Q.l ", ,..,

~:

N Q.l ~.

o

.....

Q.l

3

", .....

,.., Q.l ~ ",

RUINE INCA~E

La Machu Picchu, oras incas aflat la inaltimi in rnuntii Anzi din Peru, aveau loc importante ceremonii religioase. Peretii simpli de piatra ai cladirilor incase importante erau placati cu aur pur.

PIRAMIDELE DIN GIZEH

Aceste trei piramide au fost construite cu peste 4500 de ani In urrna, ca morminte pentru faraonii egipteni. Cea mai mare dintre ele, Marea Pirarnida a Faraonului Kheops, este cornpusa din aproape

2,5 milioane de blocuri de piatra.

TEMPLE iNCHINATEZEllOR Coloanele uriase ale templelor egiptene se Inalta, ca niste paduri de piatra, in desertul din nordul Nilului. Complexul de la Karnak

a fost construit timp de 1200

de ani. In fata templului

se poate vedea statuia unui faraon ~i a fiicei sale.

~TIATI cA. ....

Unii arhitecti egipteni din

zilele noastre Inca mai folosesc caramizi uscate la soare pentru structurile arcuite? Cladirile mentin racoarea, iar rnaterialele

sunt ecologice.

• LA ORIGINI •

Clvlllzatll antice

C u peste 5000 de ani in urma, 0 mare civilizatie s-a dezvoltat in Mesopotamia, tinutul dintre fluviile Tigru si Eufrat, intinzandu-se ulterior spre est, de-a lungul coastei nordice a Oceanului Indian. La scurt timp, pe malurile Nilului s-a dezvoltat civilizatia egipteana.

Oamenii calatoreau lntre cele doua zone si duceau cu ei ideile inovatoare si inventiile, Egiptul avea multi muncitori si piatra din belsug. Egiptenii au construit piramide uriase si temple folosind unelte si tehnici simple. Cum inca nu se inventase roata,

20 de oameni impingeau fiecare piatra catre piramida

pe 0 sanie de lemn. Mesopotamia era saraca atat

in piatra, cat si in lemn. Locuitorii ei au inventat materiale noi, precum caramizile de lut arse in cuptor

sau uscate la so are. Pentru a transporta diferite materiale, a aparut

roata si apoi carele

cu roti,

T auri ~i dragoni

Poarta lui lstar este decorate cu simbolurile lui Adad, zeul tunetului ~i al ploii la babilonieni, ~i al zeului Marduc,

POARTA LUI I~TAR

in sec. VII.Hr. regele Nabucodonosor a construit Calea Procesiunilor. Aceasta facea legatura Tntre palatul sau din Babilon, principalul eras al Mesopotamiei, ~i 0 sala de ceremonii unde aveau loc serbarile de Anul Nou. Calea Procesiunilor strabatea zidurile duble ale orasului prin Poarta lui tstar,

PARADA LEILOR Fiecare animal

de pe peretii Caii Procesiunilor era facut din caramida turnata in matrite speciale, astfel incat sa se reliefeze

in zid. Fiecare leu este realizat din 46 de cararniz) matritate

~i smaltuite.

Caramida smaliuita Cararnida din ziduri

a fost lacuita

~i ulterior arsa pentru a dobandi luciu.

Bolta arcuita

t'") "', ....

"',

3 ;;;:;.

n c::

3

Suport de

INVENTAREA ARCADEI

Daca pe 0 piatra amplasata deasupra unui spatiu deschis

se a~aza 0 greutate, piatra se

poate sparge. Pentru a evita acest lucru, stalpi: cladirilor antice de piatra erau postatl foarte aproape unii de altii, Mesopotamienii au inventat structurile boltite pentru a construi camere spatioase deschise. Caramizile sau pietrele de dimensiuni mici asezate pe 0 linie de cere formeaza un arc, capatul arcului fiind numit contrafort. Acesta exercita

o presiune asupra pietrelor din arc, Impiedlcandu-le sa cada, 0 bolta este un tavan construit din arcuri.

Bolta arcuita Desch ide rea portii era de 4m; I .' acest lucru a fost posibil datorita stru.cturii arcuite din partea oara.

11

, .

ORDINELE GRECE~TI Constructil Ie antice 9 recestl

se remarca prin trei stiluri arhitectonice denumite ordine. Acestea se pot recunoaste dupa capitelurile lor.

Ordinul doric

Acest stil presupune coloane groase ~i capiteluri simple.

Ordinul ionic

Pe coloanele subtiri se sprijina un capitel cu doua spirale late, denumite volute.

Ordinul corintic

Acest ordin este mai elaborat; capitelurile sale sunt decorate cu frunzede acanta,

Friza

o banda sculptata lncercuieste templul

in partea superioara, infati~and procesiunea din ziua festivalului Atenei.

Zeita Atena

Statuia Inalta de lemn a Atenei avea fata, bratele ~i picioarele de flldes, Hainele din placi de aur cantareau

1 134 kg.

• EPOCA CLASICA •

Locasuri pentruzel

A

In sec. V l.Hr., grecii traiau in mici erase-stat situate pe

insulele din Marea Egee ~i in vaile muntilor de langa coasta, Grecii au construit temple considerate ·loca~uri pentru zeii lor, crezand ca astfel zeii traiesc printre ei ~i

le apara orasele. Primele temple, construite din cherestea ~i caramida uscata la soare, erau asemanatoare colibelor localnicilor. Templele de mai tarziu, construite pe 0 platforms cu trei trepte, erau inconjurate de coloane. Dupa ce templele de lemn au putrezit, in locullor

au fost construite temple identice din piatra, Grecii urmareau ca templele lor sa atinga perfectiunea.

Astfel, ei au folosit cea mai pura marmura alba, iar pentru ca proportiile sa fie in armonie deplina, arhitectii au apelat la calcule geometrice.

TEMPLUL ZEITEI ATENA Constructia acestui mic templu inchinat zeitei Atena se bazeaza pe modelul unei colibe qrecesti tipice.

Este realizat in stilul ionic.

Sub acoperis

Zidurile ~i coloanele apropiate intre ele sustin cadrul de cherestea al acoperisului de tigla. Intr-un templu grecesc podeaua ocupa putin spatiu,

J2

..

. .. ,,'

~':ULPTURIIN PIATRA

Din patru in patru ani avea loc o procesiune, in cadrul careia conducatcrii, razboinicii, atletii, muzicienii ?i poetii Atenei

urcau dealul abrupt al Acropolei pentru a aduce of ran de zeitei lor la Partenon.

PARTENONUL

Dupa infranqerea invadatorilor, lntre 447 ?i 432 I.Hr., atenienii au construit acest templu in cinstea patroanei orasului: Atena, zeita lntelepciunii, Ruinele Partenonului se afla inca pe Acropole, vechea fortareata a Atenei.

G recii antici stiau ca ochii nostri percep

unele imagini diferit fata de cum sunt ele in .real:ate. Ei au folosit iluziile optice pentru

~ .~ a crea templul perfect. Daca treptele

unui templu sunt perfect plate sau orizontale, ele par curbate

la mijloc. Prin urmare, toate liniile orizontale ale templului au fost curbate user in sus. De asemenea, coloanele perfect verticale par iesite in exterior, motiv pentru

~§~~~~~~~g~~~ care vechii greci construiau linii

c: verticale lndoite la mijloc.

ILUZII IN PIATl~A

V1

cr,

c:

~TIATI cA ...

Ce s-a Intarnplat cu planurile cladlrilor Greciei antice? De curand, au fost gasite proiectele unei cliidiri neterminate, trasate pe interiorul fundatiei ei.

Legende in piatra Aceasta scu I ptu ra Tnfaii~eaza fapte dramatice legate de victoriile

ateniene.

Colonada Partenonul are 46 de coloane dorice.

PONT DU GARD Pont du Gard face parte dintr-un apeduct folosit pentru a transporta apa din izvoarele

de munte catre baile ~i locuintele din Nimes, un oras roman din Franta de azi. Apa din canal rarnanea la acelasi

nivel, chiar daca apeductul traversa rnunti ~i vai,

COLOSSEUMUL

Cele 50 000 de locuri ale Colosseumului din Roma

erau pozitionate pe pasaje boltite, de beton, amplasate

pe cerc. Accesul la ele se realiza pe scar'. Fiecare

spectator putea parasi Colosseumulin cinci minute,

prin iesiri denumite vomitorio. Colosseumul era utilizat pentru diverse rnanifestari, putand fi umplut cu apa pentru reconstituirea bataliilor navale. Aici gladiatorii se luptau lntre ei sau cu leii, introdusi in arena prin trape camuflate.

EXERCITII

Un mozaic de pe podeaua bailor din Villa Casale, 0 resedinta particulars din Piazza Armerina, in Sicilia, infati~eaza femei care fac exercitii. Multe bai publice aveau zone de lrnbaiere separate pentru femei.

Magazin alimentar . terasa

Piscina

Fiecare baiat roman trebuia sa stle sa citeasca ~i sa inoate. Baile din regiunile

mai reci ale Imperiului aveau piscine interioare lncalzite,

Frigidarium

Acesta se afla in centrul

bailor ~i reprezenta un loc de lntalnire cu prietenii. Numele camerei provine de la cele patru cazane um

• EPOCA CLASICA •

Renasterea romana

A

In sec. I, Roma era deja un imperiu maret, ce se intindea de la Marea

Caspica in Est si insulele Britanice in nord, pana in Africa de Nord,

in sud. Romanii au construit drumuri pentru a leg a intre ele numeroasele lor orase. Apeductele transportau apa de la izvoarele de munte catre oras. Bunurile de lux ajungeau in porturile mari ale Romei din aproape toate regiunile cunoscute ale lumii. Orasenii cumparau mancare din magazine alimentare si luau mas a in apartamente cu

ferestre de sticla. Ei i§i petreceau timpulliber urmarind piese de teatru sau evenimente sportive, precum intrecerile cu carele. Se adunau la baile publice pentru a face exercitii fizice sau pentru a se relaxa. Imparatii romani au comandat construirea de cladiri publice de agrement, pentru a-si spori popularitatea printre cetateni, Pentru constructia acestor cladiri, inginerii romani foloseau materiale sintetice precum betonul.

14

Tepidarium

Cei veniti la bai intrau intr-un bazin cu apii caldutii, pentru a reduce socul provocat de trecerea de la baia \ fierbinte la cea rece.

\J - _-

BAILE LUI CARACALLA

Caldarium

Servitorii amestecau apa fierbinte din

caza n e cu cea rece

din pivnita, pentru ca temperatura apei din cazane sii fie potrivitii. Apa rece curgea dintr-o fantanii din centru.

lmparatulCaracalla a construit baile din Roma lntre anii 211 ~i 217. Gradinile ~: cu terenuri de sport, sali de lectura ~i biblioteci inconjurau cladirea prlncipala in care incapeau 1600 de oameni.

n t:

3

Pistii de alergare

Sauna Oameni i stateau pe trepte in caldura uscata a saunei sau in baia Le aburi alaturata, Sauna era incalzita cu aer fierbinte, de la focurile din subsol, Aerul trecea pe sub podea, apoi prin tuburile din pereti.

....

o

3

Q)

:::s

3

CT n> .... '--..1

PRODQCEREA BETONULUI

Romanii produceau betonul -dintr-un amestec de. var, apa ~i roca vulcanica, care apoi era turnat peste pietre mici sau caramizi sparte. Mai intai, Sll. constru-iau doi peretl de piatra sau caramida, apoi spa1;iul dintre ei

se umplea cu beton. ~a au fest construiteIr! Antichitate tav~nele boltite alemarilorcladiri romane.

Aflafi mai multe in Jocuri si divertisment I

15

TEMPLUL RANGANATHA Acest turn din Mysore, India, este una dintre cele 15 porti gigantice

aflate in cele cinci ziduri ce lnconjoara un altar hindus. Portile au fost construite lntre sec. XI ~i XVII. Altarul este mic,

fiind inconjurat de casele preotilor ~i de inca peri le in care poposeau pelerinii veniti la templu.

TEMPLUL RANAKPUR

Templul Ranakpur a fost ridicat in cinstea lui Mahavira, fondatorul jainismului. Jainistii cred ca 0

persoana traieste mai multe vief ~i

se relncarneaza, inclusiv in animale. Astfel, ei lncearca sa nu faca rau niciunei creaturi. Una dintre marile cupole ale templului se ridica deasupra curtii, fiind sprijinita pe doua randuri de coloane ~i lnconjurata de cupole mai mici.

~TIATI cA ...

Un altar hindus mic poate fi vazut din orice punct al satului in care se afla datorita turnului inalt ~i rotund, ce-i sta deasupra? Turnul

sirnbolizeaza un munte sfant, fiind considerat 0 scara spre cer.

• IMPERIILE ORIENTULUI •

Aparltla religiilor

A

I nca in anul 2500 i.Hr., la sud de muntii Himalaya, in India de astazi,

au inflorit mari civilizatii, Aid au aparut cele trei religii: hinduismul, budismul si jainismul. Toate trei propovaduiesc viata fara sfarsit, ciclica precum anotimpurile. Credinta lor de baza este ca sufletul unei persoane revine pentru a incepe 0 noua viata intr-un alt trup. Acest fenomen poarta denumirea de reincarnare. Hinduismul a inceput sa se dezvolte in jurul anului 1500 i.Hr. Adeptii lui se rcaga de cele mai multe ori in singuratate, multi merg in pelerinaje la temple pentru a aduce

of ran de zeilor. Templele hind use au exterioare bogat decorate, iar pelerinii se roaga afara. Partea cea mai importanta a unui templu este micul altar fara ferestre, locasul zeului. Deasupra altarului se ridica un turn Inalt

~i rotund, denumit shikhara. Terasele deschise sunt folosite pentru

adunari si dansuri religioase.

CONSTRUCTII IN STANCA

A-

In sec. III'.Hr., calugarii budist: au construit 0 manastlre la

Ajanta, sapand pesteri in stancile de langa rau (stanqa), Bucatile de piatra dislocate erau duse in alta parte, lasand in urma lor 0 locuinta. Intrarea strajuita de coloane a acestei vihara (dreapta], in care locuiau calugarii, dadea intr-o camera dreptunqhiulara inconjurata de galerii. Fiecare calugar ave a 0 qrota patrata prin care se putea

ie~i spre 0 galerie. Zidurile de piatra ~i tavanele erau slefulte minutios, apoi pictate sau sculptate. Manastirea avea ~i 0 chaitya, 0 sala cornuna, in care oamenii se lntalneau pentru ruqaciune ~i pentru studiu.

16

Altar

MITURI iN PIATRA Sculpturile impresionante de pe fatada templului Kandariya Mahadeo Infati~eaza figuri ale mitologiei hinduse.

Sala de adunare

~:' .... ;-.}

PLANUL PARTERULUI Constructia templelor hind use s-a reallzat conform unor reguli matematice. Planul este alcatuit din

mai multe patrate mici. Patratul care ramane neschimbat simbolizeaza lumea cereascii.

TEMPLUL KANDARIYA MAHADEO Peste 1000 de figuri sculptate acopera acest templu din Khajuraho, care dateaza din sec. XI. La prima vedere, pare a fi un munte de piatra acoperit cu ~iruri de sculpturi. Templul este situat pe 0 platforma inalta. La un capat se aflii altarul sub turnul inalt denumit shikhara, iar la celalalt capat e 0 intrare lungii.

Procesiunile inainteaza printr-un coridor care inconjoara salile ~i altarul.

::::r :::J c.. C VI ·ov

• IMPERIILE ORIENTULUI •

STIATI cA ...

Borobudur, altarul budist din insula Java, a fost abandonat?

La scurt timp dupa ce a fost terminat, I-a inqhitit hati~ul junglei ascunzandu-l vederii. 'I

~~~~~=I

Trasee spirituale

Multe popoare locuiau pe insulele si peninsulele din sud-estul Asiei ~i fiecare avea un stil de viata unic. Din timpuri stravechi, negustori din toata Asia calatoreau de-a lungul coastelor facand comert si raspandind idei noi. Hinduismul ~i budismul provin din India, iar islamismul ~i crestinismul din Orientul Mijlociu. Unele dintre cele mai mari cladiri din zona au fost

ridicate pentru cultul budist. Siddhartha Gautama, denumit Buddha sau eel Luminat, a pus bazele budismului in India in sec. VI i.Hr. Potrivit invataturii sale, oricine poate spera sa atinga nirvana, 0 viata de dupa moarte linistita si lipsita de suferinta. Budistii construiesc monumente (stupa) deasupra mormintelor conducatorilor lor spirituali. Un astfel de monument are forma unei cupole ~i este situat pe 0 platforma patrata. Pelerinii merg pe platforma si mediteaza la traseul spiritual pe care trebuie sa-l parcurga pentru a atinge nirvana.

BOROBUDUR

Acest altar budist a fost ridicat

la Tnceputul sec. IX intr-o jungla . din insula Java din Indonezia.

A fost construit ln forma de munte. Monumentul are opt etaje sau terase. Pelerinii Ie inconjoara pe toate In drumul lor catre varf,

PAVILIONUl DE INTRARE Aceasta poarta sculptata din Cambodgia, conduce spre templul

hindus Angkor, din sec. XII, care

poate fi considerat cea mai mare

constructle de cult din lume.

18

MICI BUDDHA

Statui Tnfati~andu-I

pe Buddha meditand sub bolti impanzesc coridoarele de pe terasele patrate ale Borobudurului. Pe ziduri sunt sculptate scene

din viata lui Buddha.

in virf

Sub cea mai tnalta stupa se aflii 0 statuie.

19

a (1)

n (1)

r» o ::> VI r+

2

(1) VI n

CT c::: a.

"'"

~.

BOLTI CONSOLIDATE

Obolta consolidata se face din blocuri de piatra dispuse in cere unul peste celalalt. Este un element de constructie cu intradosul concav, in care randurile de piatra sunt cladite tot mai spre interior. o piatra mare ~i grea asezata deasupra stabilizeaza toate straturile de sub ea.

3

o ::> c:::

3

(1) ::> r+ (1)

."

ANANDA Aceste monumente din Pagan ascund partial Ananda, un monument de marrnura alba ce se ina Ita in straturi suprapuse, adapostind relieve budiste.

in fiecare punct cardinal exists un lung ?ir de trepte ce due spre v§rf.

TEMPLUL PRA KED

Panteonul Regal este situat In centrul complexului Pra Keo din Bangkok, In zona budista din domeniile palatului regal.

Ceremoniile se tin in Panteonul Regal, In care se afla opt statui de aur reprezentand regi.

Aflati mai multe in Aparitia religiilor

MARELE ZID CHINEZESC

in sec. III i.Hr., chinezii au terminat primul lor zid destinat protectiei

de invadatori de la nord.

Acest zid a fost reconstruit In sec. XIV, In timpul dinastiei Ming.

Pe latimea sa puteau merge unul langa altul cinci cai, Zidul se Tntinde ~i astazi de-a lungul a 2400 km, In nordul Chinei, fiind singura constructle ridicata de om care poate fi vazuta din cosmos.

• IMPERIILE ORIENTULUI •

Centrul Universului

China este 0 tara unica, a caret civilizatie a inflorit timp

de secole pe un teritoriu de dimensiunea Europei. Chinezii sunt recunoscuti pentru matasurile ~i portelanurile lor, dar ~i pentru marile lor doctrine filozofice: confucianismul

si taoismul. in China, filozofia ~i constructiile sunt in stransa legatura, ambele fiind preocupate de locul omului in Univers. Fiecare om se afla in centrul propriului sau univers. Cas a este centrul vietii familiei ~i palatul imparatului se afla candva in centrul Chinei ~i al intregului univers. Negustorii ~i calatorii au adus budismul din India, astfel incat anumite cladiri chinezesti, pagodele, reflecta stilul budist. Putine cladiri antice au ajuns pana in zilele noastre, insa putem vedea cum aratau, deoarece constructii importante de lemn au fost ulterior copiate

in piatra, avand acoperisuri de lemn si tigla smaltuita,

Pamantul

Ca toate cladirile importante, 5ala se afla pe 0 platforms ce reprezinta pamantul.

TEMPLUL RAIULUI La lnceputul fiecarei primaveri, imparatul

se ruga pentru recolte bog ate, ln aceasta sala rotunda, cu trei acoperisuri de tigla.

20

COLOANE $1 CONSOLE

Acoperi~u' templelor chinezesti se sprijina pe grinzi sustinute de stalpi mid, fixati de grinda inferioara, astfel lncat la baza sa fie cat mai putini stalpi, Fiecare coloana are console la extremitatea superioara.

o consola are aspectul unei perechi de brate, ,oJ/.

fiecare sprijinind 0 qrinda. Uneori ...

bratul unei console ~.~.;:::- _ ...

sprijina alta -::C!.~'rl'f

console pentru a sustine 0 zona ~i mai indepartata de stalp,

Cerurile Acoperisu I pa re ea ptuteste deasupra sa Iii, datorita corniselor late, areuite la capete.

Acoperisul elaborat al constructiei simbolizeaza cerul.

SALA ARMONIEI SUPREME

Imparatul vine In Sala Armoniei Supreme din Orasul Interzis. Sala a fost construita In sec. ~, In timpul dinastiei Ming, ca parte a Palatului Imperial. Actuala cladire a fost reconstrulta In 1696, In timpul dinastiei Qing. Sala ~i tronul Imparatului sunt orientate spre sud, deoarece chinezii considera ca un loc orientat spre sud sernnifica onoare ~i respect.

ORA~UlINTERZIS Palatul Imperial a fost denumit Orasul Interzis, deoarece putini oameni aveau acces in interiorul fortiflcatlllor lui solide. Aceasta picture veche de 600 de ani ii Infati~eaza pe oficialii guvernului adunati In fata portii Orasului Interzis.

3

-c o ;::+ Q.l :::s .-+ rn

<C ~. :::s N

"!!:! .

.., o

..... :::s

"VI

!!.

rn

~> Q.l ..... :T .-+ rn ..,

.-+ s::::

OJ

.., :T :::s rn N Q.l<

."

CASTELUL HIMEJI

Castelele pentru nobilime au lnceput sa fie construite in sec. XVI. Castelul Himeji din Hyogo are un turn central inalt, incercuit de turn uri mai mici legate intre ele prin coridoare, Era pazit de samurai, lnarmati cu pusti ~i sageti.

~TIATI CA ...

Atunci cand conducatorii japonezi din vechime s-au mutat lntr-o alta capitals, ei au poruncit ca cele mai _.lIo- sfinte temple sa fie dezasamblate, mutate ~i reasamblate pe noul loc?

• IMPERIILE ORIENTULUI •

A.

In armonie eu

natura

J aponezii au invatat sa aprecieze frumusetea lucrurilor din natura prin religia sintoista - calea zeilor. Sintoismul. ne invata ca lucrurile simple din natura, precum un copac sau 0 cascada, pot intrupa fortele naturii. Japonezii au primit invataturile sinto de la chinezi. in sec. VI, budismul a patruns in Japonia, venind din China ~i trecand prin Coreea. Tamplarii chinezi si coreeni au introdus mestesugul prelucrarii lemnului, adaptat rapid de catre japonezi propriilor gusturi. Budistii japonezi au preluat si iubirea sintoista fata de natura. Cladirile japoneze de lemn sunt foarte delicate si au detalii complexe. Casele si templele sunt proiectate pentru a se integra in natura. Oamenii aflati in interiorul unei cladiri nu se simt niciodata separati de exterior. Peretii sunt construiti pentru a putea fi dati la 0 parte, deschizand camera spre 0 gradina exterioara.

Consoli!

Aceste console au facut posibila construirea zidului intre cele doua acoperisuri sustinute

de doar ciitiva loni.

Pe verticala

Un pilon situ at pe 0 platra deasupra relicvelor budiste susjfne pagoda ~i cele cinci

acoperisuri late ale ei cu

unei si console.

COMPLEXUL DE TEMPLE HORYUJI Aeeste temple budiste din Nara au fost eonstruite prin anul 700 ~i sunt cele mai veehi cladiri de lemn pastrate In lume. Aceasta pagoda marcheaza loeul unde sunt Ingropate ~i venerate relieve budiste. Sala de aur din partea stanga adaposteste 0 statuie reprezentsndu-l pe Buddha.

SALA PHOENIX

Aceasta vila din Uji se desehide spre gradinile ~i iazurile ce o tnconioara.

Ea a devenit un templu al sectei budiste Pamantul Pur, ai carel adepti mediteaza In loeuri ce imita paradisul prom is

de credinta lor.

FACUT CU MAsuRA

limp de secole, japonezii au construit cladiri din piese standard. Oistanta dintre pilonii unei case este proportionala cu carpetele standard de pe pod ea. Rama pentru fiecare panou de pe perete are aceeasi dimensiune cu 0 carpets. Fiecare rarna este acoperita cu barrie formand un panou de perete. Aeeste panouri sunt montate pe culise pentru a marl spatiul sau

a deschide camera spre exterior.

Brat de parghie Un sistem complicat, dar frumos de console ~i parghii face posi bila sustinerea cu piloni a stresinilor largi.

o I.C

::::l Q.. ,." 1I1 I")

::::l QJ ~ c:

iil

I.C

..,

QJ< Q..

~TIATI cA ...

Sute de ani. cupola Panteonului lui Agrippa din Roma a fost cea mai mare din lume?

Ea mascara 43 m In diametru. Baza este sustinuta de ziduri groase de 5 m.

• ORIENTUL ~I OCCIDENTUL •

Raiul pe Pamant

C restinii cred in Iisus, fiullui Dumnezeu, iar religia lor se bazeaza pe viata ~i pe invataturile acestuia. Timp de secole, pe vremea Imperiului Roman, crestinii au fost persecutati, In anul 313 d.Hr. imparatul Constantin a legalizat religia. Ulterior, el a parasit Roma,

s-a mutat in Bizant si a pus bazele unei noi capitale crestine denumite Constantinopol, actualul Istanbul din Turcia. Imperiul Roman s-a divizat in Imperiul Roman de Rasarit si Imperiul Roman de Apus, eel din urma incetandu-si existenta dupa ce a fost invadat in numeroase randuri

de triburile nomade din Asia Centrala. Imperiul Roman de Rasarit

a supravietuit insa, devenind Imperiul Bizantin. Crestinismul din acest spatiu se numeste ortodoxism. Hagia Sofia este 0 biserica ortodoxa magnifica din Constantinopol, a carei cupola

din centru reprezinta raiul, in timp ce pardoseala simbolizeaza viata pamanteasca.

PANTEONUL

Timp de multi ani, cupola Panteonului din Roma a fost 0 provocare pentru inginerii din zilele noastre, care nu lnteleqeau cum

s-a putut construi In

Antichitatea rornana 0 cupola atat de mare. S-a descoperit

ca betonul cupolei era mai usor pe masura ce crestea Inaltimea, fiecare nivel fiind arnestecat cu pietre mai usoare, precum piatra de provenienta vulcanica.

o tehnica inovatoare Arhitectii bizantini au asezat cupole rotunde pe inca peri patrate,

Ei foloseau patru pandantive (triunghiuri taiate dintr-un cere) formand 0 baza rotunda

pe care se sprijinea cupola, transferand astfel centrul de

BISERICA ASTAZI Patru turnuri denumite minarete strajuiesc Hagia Sofia. Ele au fost ridicate dupa ce otomanii, fondatorii Turciei moderne, au cucerit Imperiul Bizantin ?i au transformat biserica intr-o moschee.

24

Semicupole

o sernicupola prelunqeste la fiecare capat naosu I cu 76 m avand rolul de a sustine cupola princlpala.

DECORAREA CU MOZAICURI

M ozaicul este un desen alcatuit din bucati mici de sticla colorata sau piatra, aplicat

pe pereti ori pe tavan. Mozaicurile sclipesc

~i in cea mai discreta lumina. Pe vremuri,

multe mozaicuri colorate acopereau tavanele Hagiei Sofia. lisus (dreapta) ?i alii mari conducatori ?i martiri ai crestinatatii au fost portretizati

in mozaicuri, pe

un fundal auriu ce simbolizeaza raiul.

itectii Bizantului au

ceput aceasta biserica din Constantinopol in

532., in timpul domniei imparatului lustinian. Ei au terminat-o sase ani mai tarziu, constructia devenind modelul viitoarelor biserici ortodoxe. preoiii, reprezentantii divinitatii, se intalneau cu lmparatul, conducatorul de pe aceasta lume, sub marile cupole unde se citeau invaiaturile lui Hristos.

Cupola centrala Marea cupola este construita dintr-un singur strat de cararniz] ~i are 0 latime de 33 m. La baza

ei este taiat un ra nd de ferestre boltite.

CONGREGATIA Hagia Sofia nu avea strane.

Pentru a asculta slujba reliqioasa, credinciosii ortodocsi stateau in spatiul din spatele coloanelor, barbatil pe culoarul de jos, iar ~ femeile in galeria de sus. vrl"

BISERICA NA~TEREA DOMNULUI

Aceasta biserica se afla lntr-un muzeu ln aer liber, langa orasul Novgorod. Consolele de cherestea sprijina galeria ~i dernonstreaza rnaiestria dulgherilor rusi. Multe elemente se reqasesc

~i la catedrala Sf. Vasile.

Console

KREMLINUL

Moscova s-a format incepand cu aceasta tortareata numita Kremlin. lntre zidurile ei se am palate ~i catedrale, dar ~i 0 clopotnita inalta, construita

de tarul Ivan eel Groaznic.

~TIATI cA ...

Denumirea catedralei Sf. Vasile provine de la Vasile Blajinul, un sfant care I-a criticat pe Ivan eel

Groaznic? Despoticul tar nu a indraznit sa-I pedepseasca,

MANAsTIREA SF. SERGHEI Catedrala cu trei cupole albastre a acestei manastiri a fost construita de tarul Ivan cel Groaznic, dupa ce calugarii I-au ajutat ln razboiul impotriva tatarilor, A fost cea mai bine fortificata manastire ruseasca, servind totodata drept ada post pentru soldati.

• ORIENTUL $1 OCCIDENTUL •

Patrimoniul

rusesc

Primii rusi traiau in padurile aflate la vest de muntii Ural, la granita dintre Europa si Asia. Facand cornert de blanuri eu puternieul

lor vecin, Imperiul Bizantin, negustorii rusi calatoreau in avalul marilor rauri si de-a lungul Marii Negre. Mai tarziu, ei au adoptat religia

Bizantului, devenind crestini ortodocsi. Tatarii, un popor nomad din Asia, au eucerit Rusia in sec. XIII si au stapanit -0 timp de doua sute de ani, pana cand aceasta si-a reeueerit independenta. in sec. XVI, tarul Ivan eel Groaznic a ataeat doua state tatare si le-a luat teritoriile, apoi a eontinuat campania de eueerire, dorind sa faca din Rusia 0 mare putere. Dulgherii rusi construiau eu indemanare case din lemn ~i harci ~i au invatat de

la bizantini sa foloseasca piatra si caramida. Atat bisericile rusesti, cat

si eele bizantine au multe cup ole. Ca sa nu retina zapezile abundente

si ploile specifiee nordului indepartat, eupolele bisericilor rusesti sunt inaltate mult deasupra acoperisurilor si au forma de bulb.

o PRIVIRE IN INTERIOR Fresce Tnfati~and modele florale abstracte colorate

impodobesc peretii ~i tavanul catedralei Sf. Vasile.

Ele au fost descoperite In 1954, fiind pana atunci ascunse sub multe straturi de tencuiala,

26

Turnul central

Turnurile inalte din centrul vechilor biserici rusesti au fost, de fapt, inspirate de corturile inalte ale primilor ru~i"

CATEDRALA SF. VASILE

Dupa ce i-a cucerit pe tatari, tarul Ivan cel Groaznic a dat ordin arhitectilor de la curte

sa construiasca 0 catedrala

care sa fie un .imn al bucuriei". Constructia catedralei Sf. Vasile din Moscova a inceput in 1554. Aceasta cladire plina de culoare era initial alba.

Cupole ca un bulb de ceapa

Turnul este inconjurat de opt cupole frumos colorate, fiecare incununand 0 capela.

PICTAREA FRESCELOR

Pentru fresce se aplica tencuiala umeda pe perete sau pe tavan, iar pictura se realizeaza repede, pentru ca vopseaua sa intre in stratul de mortar inainte de uscarea acestuia. Corecturile se fac razuind stratul de mortar ~i refacand pictura, Lumina solara estompeaza in timp culoarea frescei, iar umezeala poate provoca desprinderea unor straturi. In imagine sunt infati~ate fresce pictate pe zidurile manastir!i Voronet din Romania, care au supravietuit timp de peste patru secole conditiilor meteorologice.

o (1)

,., (1) ,., o ::l VI .....

2 iii'

I::

;:ii

"f") ":J

Capele

Accesul in capele se face printr-o galerie ce Inccnjoara catedrala ~i la care se ajunge prin dous randuri de scari.

Mozaicuri

Piatra sacra

Cupola de lemn

Panouri de

Decoratiuni de marmura

Planul parterului

DOMUL STANCil Aceasta moschee din

lerusalim i~i datoreaza numele

domului ina It, construit pe 0 stanca, un

loc sacru pentru musulmani. Pelerinii inqenuncheaza ~i se roaqa sub acoperisurile joase care inconjoara stanca. Moscheea a fost terrninata in anul 691 ~i este cea mai veche cladire islarnica din lume. Ornamentele

au fost adauqate in secolele ce au urmat.

LOCURI DE POPAS

Locurile de popas pentru caravane au fost construite de-a lungul traseelor comerciale

~i in erase. Carnilele, rnaqarii ~i caii se odihneau in grajduri, in timp ce negustorii i~i aratau

unul altuia marfa, tocmindu-se la pre],

• ORIENTUL $1 OCCIDENTUL •

Aparitla islamului

A

In sec. VII , Mohamed, un negustor arab, a intemeiat

o religic noua, denumita islam, care insemna "supunere fata de Dumnezeul unic". Mohamed ~i-a indemnat adeptii sa aiba grija de saraci si de cei slabi. EI si-a

petrecut intreaga viata predicand in orasele Medina si I

Mecca, iar in momentul mortii sale majoritatea arabilor (J. erau deja convertiti la aceasta credinta, Cei care cred in islam sunt numiti musulmani si se roaga de cinci ori pe zi. Un muezin ii cheama la rugaciune din minaretul celei mai apropiate moschei. Moscheile sunt decorate cu texte arabe cursive si cu modele geometrice. In moschei nu apar niciodata imagini

cu oameni sau animale, deoarece Mohamed dorea

sa impiedice venerarea falsilor zei.

Un paradis de qradini

Morrnantul are iesire spre gradina, deoarece Mohamed, care a trait intr-o zona arida, sl-a imaginat paradisul ca pe 0 gradina cu fantani,

PLACIPROTECTOARE

~

Inca din vremuri stravechi, oamenii

din Orientul Mijlociu produceau placi din lut ars. Dupa smaltuire, ele erau arse din nou. Aceste placi erau rezistente

la apa ~i protejau de ploaie cladirile

. construite din caramlzl uscate la soare.

Placa din imagine (sus) este realizata din placi mai mici de faianta, pictate

cu migala ~i apoi smaltuite.

28

MORMINTELE

o pardoseala de marmara, cu modele delicate inconjoara mormantul sahului Jahan ~i al sotiei sale.

Chemarea la rugaciune Fiecare minaret are 0 scars ce urea in spirala spre baiconul din varf, De aid, muezinul ii cheama pe musulmani la rugaciune.

n c::

3

Cupola dubla o cupola dubla de 24 m se afia in interiorul unei cupole ascutite, inalta de 61 m.

Spatiul dintre cele doua . cupole este gol.

TAJ MAHAL

Sahul Jahan a condus un stat islamic din nordul Indiei. Dupa moartea sotiei sale, Mumtaz Mahal, in 1630, el a construit pentru ea un morrnant magnific, Taj Mahal.

Intra rea in mormant U?a lnalta, adsncita in perete, e ornamentata cu marmura colorata, asamblata ca piesele unui joc de puzzle.

MEDRESE TALAKARI

Aceasta intrare lnalta ~i boltita duce spre 0 universitate islarnica (medrese) construita In sec. XVII la Samarkand, in Uzbekistan. Cupola se ridica deasupra moscheii. Placile smaltuite decoreaza ~i protejeaza cladirlle construite din cararnizi uscate la soare.

UN PALAT-FORTAREATA Palatul Alhambra din Spania era o fortareata impunatoare, astfel lncat putini banuiau ca in interiorul zidurilor ei se ascunde un palat superb.

Turnul doamnelor

• ORIENTUL SI OCCIDENTUL •

Raspfuidtrea islamului

A-

I ncepand cu sec. VII , credinta islamica s-a raspandit de-a lungul

cailor comerciale. Islamul a ajuns pana in China, odata cu caravanele de camile care transportau jad ~i matase chinezeasca, pe Drumul Matasii. EI s-a raspandit ~i pe coasta nordica a Marii Mediterane, unde negustorii arabi ofereau bumbac si condimente indiene in schimbul sticlei ~i a textilelor pe care le vindeau apoi

in India, unde noua credinta prindea, de asemenea, radacini,

Statele islamice s-au dezvoltat de-a lungul acestor cai comerciale. Conducatorii lor au construit pe dealuri fortarete putemice. Palatele luxoase erau concepute pentru a fi racoroase in timpul verilor caniculare. Ele aveau curti mari, pline de flori, piscine si fantani,

30

CURTEA LEI LOR

Carari umbrite Inconjoara aceasta curte din Alhambra. In jurul fantanii se aflii lei sculptati. Conducatorul organiza procese In Sala Judecatii, arnplasata In capatul curtii.

ALHAMBRA Alhambra (castelul rosu) a fost construit In sec. XIV pe 0 culme Ina Ita, deasupra orasului Granada, In Spania. Cladirile joase ~i curtile cu gradini din centru formeaza un palat. In tencuiala peretilor sunt sapate modele geometrice ~i citate religioase In alfabetul arab.

ORNAMENTE SCULPTATE

M odelele de stucatura decoreaza suprafete intinse. Stucul era realizat din praf de rnarmura, var ud

~i albus de ou. Era aplicat pe 0 suprafata ~i apoi lasat

sa se usuce, dupa care se adauqau straturi suplimentare. Sirurile de stalactite mici de sub arcada din imagine

au fost realizate din sapte straturi de stuc.

o MO~IE LA TARA Conducatorul Granadei a construit un mic palat la tara, cu gradini mario Ferestrele apartamentelor regale dadeau spre Curtea canalului (sus).

Vl I Q.)

-e Q.),

~ Q.)

3

(") Q.),

-,

::>

Q.) ;:::;: fD N o ::> fD ·ov

Curtea cu mirt

Un nou inceput

A .

In anul 300 d.Hr., viata in Imperiul Roman devenise tot

mai nesigura deoarece regiunea era invadata de popoarele migratoare. Slujbele religioase ale crestinilor, considerate ilegale, au fost permise in speranta convertirii Romei la crestinism si a unificarii ei, pentru a face fata invadatorilor. Primele biserici erau cladiri dreptunghiulare in care incapea un numar mare de oameni. Biserieile semanau cu resedinta imperiala a imparatului roman, din care lipsea numai statuia acestuia. In loeul ei era pus un mozaic cu imaginea lui Iisus. Aceste biserici vechi erau construite cu acoperisuri ieftine

de lemn. Coloanele lor de piatra proveneau adesea de la cladiri abandonate si nu se potriveau intotdeauna ca

inaltime ~i stil. Nomazii au adoptat treptat crestinismul

si religia s-a raspandit in toata Europa. Locuitorii zonelor

de padure foloseau lemnul pentru a-si eonstrui primele biserici, asemanatoare templelor precrestine.

• ASCENSIUNEA EUROPEI •

Creaturi mitice Dragonii, sculpturi ale vikingilor fixate pe barci ~i locuinte, apar ~i pe frontoanele bisericii

Sf. Andrei. Ei sunt ciopliti in lemn fiind arnplasatl alaturi de simbolul cre~tin al crucii.

BISERICA SF. ANDREI Construita in jurul anului 1150, aceasta veche biserica crestina din Borgund, Norvegia, este Tnalta de aproape 15 m.

Norvegienii eonstruiau biserieile aidoma barcilor, fixand scanduri pe un eadru de lemn. La aceasta biserica, 12 stalpi sprijina eel mai inalt acoperis dintre cele trei.

Cel de-al doilea este situ at deasupra unui naos mai

jos, iar eel ai se~f -

adapostest ' 2,oriicUl''',

•

SUB ACOPERI~

Pentru a proteja de vant ?i zapezl, acoperisul de lemn al biserieii

Sf. Andrei s-a facut uz de cateva strueturi triunqhiulare, Chiar sub varful acoperisului, doua qrinzl de lemn se incruei~eaza in forma

de foarfeca, . • . .. '

ACOPERI~URI CU GRINZI

U n acoperis cu grinzi de lemn acopera 0 camera mare fara a

fi sustinut de nici un stalp, Grinzile acestui acoperis alcatuiesc triunghiuri care raman fixate, deoarece unghiurile nu se pot modifica fara a schimba ~i lungimea laturilor. Acoperisul bisericii Sf. Botolf din Norfolk, Anglia, se sprijina pe doua grinzi scurte, care poarta numele de grinzi cu zabrele, Pe acestea sunt sculptati Ingeri. Un capat al grinzii este fixat de zid. 0 consola fixata la celalalt capat completeaza triunghiul.

SANTA SABINA

Aceasta biserica veche din Roma a fost construita dupa

ce viziqotii au cucerit orasul, In anul 410, distruqand multe cladirl, in imagine se pot vedea coloanele corintice provenite de la 0 cladire abandonata,

lisus inTati~at ca un pastor

MOZAICURI PUNE DE CULOARE Vechile biserici crestine erau simple in exterior, dar peretii superiori ai interiorului erau acoperiti cu mozaicuri Tnfati~and portrete ale marilor crestini ~i cu scene din istoria crestinismului. Aceste mozaicuri provin din vechile biserici din Ravenna.

Trei regi aduc daruri pruncului lisus

~TIATI CA ...

Dragonii sunt creaturi imaginare care apar In mitoloqia multor culturi, respect iv, In sculptura mal multor popoare?

Aflati mai multe in Raiul pe Pamant

roT n.>

iii·

0.. (!)

IJ' VI (!) ~

~:

(!)

< (!)

n =r

0.. ::I n.> roT (!)

.::l n.><

.a.,

(!) m c ~

o

=

!!.

"-..J

• ASCENSIUNEA EUROPEI •

Vtata monahala

C omunitatile religioase locuiau in manastiri sau abatii, principalele centre de creatie artistica ~i eruditie din Europa secolelor X-XII. 0 comunitate cuprindea cateva sute de calugari sau calugarite, care locuiau intr-un asezamant imprejmuit de ziduri. Acestia i~i imparteau ziua intre rugaciune, studiu ~i munca. Manastirile se aflau in regiunile de granita ale Europei, printre triburi nomade. Calugarii construiau biserici care semanau cu niste fortarete, ele fiind considerate cetati ale lui Dumnezeu intr-o lume plina de rautate. Oamenii cautau in ele refugiu, salvandu-se de violent a ~i razboaie. Chiliile unei manastiri dadeau, de obicei, intr-un culoar, construit in jurul unei gradini patrate, Dupa caderea Imperiului Roman, multe tehnici de constructie au fost uitate. Zidarii au fost nevoiti sa redeseopere boltile areuite

de piatra, pentru ca bisericile sa aiba un acoperis rezistent la foe. Aceste bolti semanau eu cele construite de romani, de aceea

stilul se numeste romanic.

HRANA PENTRU COMUNITATE

De sarbatori, in abatia Glastonbury din Somerset, calugarii frigeau un mistre] in mijlocul bucatariei. Pentru

marea comunitate se gateau alte feluri de mancare la cele patru focuri din colturile camerei.

PELERINAJE

A

In acele vremuri, oamenii calatoreau rar, dar faceau peJerinaje pentru a se ruga la rnormsntul anumitor sfinti crestini, Unii pelerini parcurgeau

sute de kilometri pentru a ajunge

la un Joe sfant, precum Santiago de Compostela din Spania (in imagine). Ei dormeau la manastiri ~i se rugau la bisericile de pe drum. Pelerinii au adus idei inovatoare din calatoriile lor, inclusiv tehnicile noi

de constructie a bisericilor.

Toaletele

Surse de hrana Calugarii lucrau pamanturile din afara zidurilor manastirii. Ei aveau ~i 0 gradina mica unde cultivau plantele folosite

la prepararea medicamentelor.

34

iNCAPERI PENTRU DORM IT Acest dormitor al abatiei catedralei din Durham, AngJia, are un acoperis cu grinzi construit din cherestea qroasa, neslefuita. Lumina de la ferestrele mari Ie permitea calugarilor sa citeasca dupa-amiaza.

Dormitorul

larna, calugarii stateau langa foe intr-o camera incalzita, apoi urcau in dormitoarele nelncalzlte. 0 u~a a dormitorului ducea direct spre biserica, deoarece calugarii

se rugau ~i la miezul noptli,

Refectori u I

De doua ori pe zi calugarii rnancau frugal in refectoriu.

~TIATI cA ...

Oamenilor Ie placea sa traiasca langa o rnanastire? Adesea, aici se afla singurul spital sau scoala din zona, iar calatorii erau gazduiti in camerele de oaspeti in incinta manastirii.

(") r» ...... Qj( ,.,

r» Qj

c ,., Qj(

C <C Qj(

::!.

3' !:t. 3

Pivnita Ciilugiirii fiiceau branzii ~i lumanar], sarau sunca ~i produceau bere pentru a-~i umple pivnita cu cele necesare traiului.

ABATIA MARIA LAACH Aceasta abatie rornanlca din sec. XII, aflata la vest de Koblenz, in Germania, are sase turnuri decorate cu piatra de culoare tnchisa, Imaginea reconstituie un schit rnanastiresc tipic din vecinatatea abatiei.

35

ALCAZAR SEGOVIA Marile erase construiau adesea castele fortificate, pentru aparare. Acest castel (alcazar) din Segovia, Spania, strajuia asupra orasul din varful unei stanci izolate.

Colina artificiala

Fortareata

Curte exterioara Aceasta zona este curtea exterioara a castelului.

CASTEL CU TURN ~I CURTE SEPARATE

Un castel simplu era construit prin saparea unui ~ant in jurul unei portiuni de parnant inconjurata ulterior cu un gard de taru~i numit palisada, Din parnantul santulu: se construia

o celina: ea putea sa aiba 0 palisada sau un ~ant in jurul ei. Cavalerul castelului locuia pe varful colinei, in fortareata.

CASTELUL NEUSCHWANSTEIN Regele Ludwig al Bavariei era fascinat de castele. in jurul anului 1800 el a construit acest palat care arata ca un castel medieval.

Spatiu de dorm it Dormitoarele regale ocupau doua etaje din turn.

In plvnita, la care se ajungea printr-o trapii din podea, era ascunsa trezoreria.

• ASCENSIUNEA EUROPEI •

Fortarete regale

Timp de sute de ani dupa caderea Imperiului Roman, europenii au fost antrenati in razboaie frecvente si devastatoare. Triburile luptau contra altor triburi, iar cavalerii luptau intre ei pana erau cuceriti

de regi puternici. Primele fortarete sau castele regale erau construite

din lemn. Primele castele de piatra erau niste turnuri patrate, denumite fortarete, construite pe teren inalt si inconjurate de garduri ~i santuri. Odata cu evolutia armelor s-a schimbat si infatisarea castelelor. Oamenii au construit ziduri de piatra grease de 5 m, care sa

li apere de berbece, sageti, pietre si de smcala incinsa. Ca masura de protectie, santurile erau umplute cu apa, pentru ca dusmanii sa nu poata sapa tuneluri pe sub zidurile lor. Arcasii stateau

de paza in turnurile de la colturi.

36

CASTELUL CONWAY

Regele Edward I al Angliei a construit castelul Conway din Tara Galilor. 1500 de muncitori au clad it cea mai mare parte din castel intre 1283 ~i 1287. Regele venea adesea la ecluza castelului cu barca, in timp ce locuitorii orasului ~i cavalerii intrau pe podul basculant.

lesire improvizatii Prizonierii erau adesea du~i in temnita turnului printr-o u~a secreta din Sala Mare.

Sala Mare

Aici aveau loc petrecerile; tot aici, prizonierii erau adu inaintea regelui.

Creneluri

tru arcasi

Pod basculant

PRlNCIPIUL pARGHIEI

Qamenii ~i animalele pot ridica qreutati foarte mari fara utilaje complicate, prin utilizarea parqhiilor. In imaginea de sus, un paj se afla

pe partea mai lunqa a bratului parqhiei. Greutatea sa impinge parqhia la pamant ~i il arunca pe cavalerul mai greu in aero Roata folosita pentru ridicarea pietrelor

in varful castelului utiliza, de asemenea, principiul parqhiei.

SALONUL LUI MARTE

Ludovic XIV i~i primea vizitatorii de la curte lntr-o anfilada de sase camere, care cuprindea Salonullui Marte. Marte era zeul roman al razboiului, iar tavanul camerei este decorat

cu scene de lupta

CAPELA PALATULUI Regele statea

in acest balcon izolat din biserica palatului. Membrii curtii se adunau in fata sa, inaintea altarului.

• ASCENSIUNEA EUROPEI •

Mari palate

A

In 1660, in Europa se incheia un secol de distrugeri cauzate de

invadatori si razboaie. In cateva tari, regii au reusit sa acapareze intreaga putere politica si militara instaurand pacea. Acesti conducatori au fost denumiti monarhi absoluti, deoarece pretindeau putere nelimitata asupra popoarelor. Monarhii absoluti erau populari daca i~i foloseau puterea pentru a mentine pacea.

Regii s-au mutat din orasele care se ravratisera mai inainte

~i au construit palate impunatoare in tinuturile rurale. Aceste palate aveau saloane magnifice, construite pentru ceremoniile de la curte. Ele erau decorate cu tapiserii, picturi si statui care slaveau victoriile regelui sau aminteau faptele glorioase ale putemicilor imparati romani ~i ale zeilor mitici ai Greciei. Mesterii cei mai iscusiti decorau palatul conducatorului, ce devenea astfel 0 expozitie a celor mai frumoase opere de arta.

38

PALATUL VERSAILLES Palatul Versailles a fost prima resedinta nefortificata in Europa de la caderea Imperiului Roman. In 1661, Ludovic XIV a inceput

constructia palatului in jurul unui pavilion de vanatoare pe care Ii placea sa-I viziteze in copilarie. EI a cerut ca cei mai puternici nobili din regat sa locuiasca acolo, in apropierea sa.

Sarbatorile ~i ceremoniile militare aveau loc in . gradini, cum se vede in imagine (sus).

SALA OGLINZILOR

Salonullung ?i lnqust de la Palatul Versailles are ferestre

pe de 0 parte, iar pe peretele opus - oglinzi. Lumina puternica de la reflectiile orbitoare ale oglinzilor te lrnpiedica sa vezi

ce se afla in capatul opus al salii, Datorita frumusetii sale, aceasta camera a inspirat timp de peste un secol constructia unor inca peri similare in toate palatele Europei.

REGELE SOARE

L udovic XIV, monarhul absolut al Frantel, a ales Soarele drept simbol. EI consldera ea domnia lui era la fel

de valoroasa pentru Franta, pe cat era Soarele pentru Parnant. viata nefiind

poslbila fara lumina ?i caldura acestuia. Oamenii de ~tiinta descoperisera de curand ca Soarele era centrul sistemului solar, astfel tncat la Versailles, toate drumurile ~i aleile pornese de la palat, la fel ca razele solare.

o INTRARE IMPORTANTA Conducatorii tarilor mici au incercat sa se revanseze prin eonstruirea unor palate impresionante, asemanatoare Palatului de la Versailles. 0 caleasca trasa de patru cai ar putea intra cu siguranta in acest palat din Wurzburg, Germania, pasagerii ei asteptand cu nerabdare

sa ajunga la salile de bal de sus.

Aflati mai multe in Epoca fericirii

39

Sec. XVIII a reprezentat 0 perioada optimist a ~i deschisa. .' .

Oamenii au intelcs ca, datorita progresului stiintific, foametea si boala pot fi invinse. Fericirea devenise scopul suprem in viata. Bisericile au

. inceput sa fie decorate cu statui de sfinti sau ingeri dans and. Oamenii nu

se mai temeau de natura si se bucurau din plin de ea. Unii au parasit viata agitata din erase preferand casele de la tara. Ei i~i invitau prietenii aici ~i admirau peisajele, ascultau muzica, discutau subiecte stiintifice sau practicau diferite jocuri. Aceste refugii rurale erau construite intr-un stil arhitectural nou ~i deli cat, denumit rococo. Rozul, galbenul si alte culori pastelate dadeau viata incaperilor. Arhitectii rococo doreau ca aceste cladiri sa para vesele

si aeriene. 0 metoda prin care si-au atins scopul a fost omarea peretilor

~i a tavanelor cu modele delicate din ghips (un material de constructie care poate fi modelat). Tavanele erau acoperite cu pasari si fluturi din ghips.

40

AMALIENBURG

in anii 1730, conducatorul Bavariei a construit o re~edinta de vanatoare ln qradinile Palatului Nymphenburg din MUnchen, Germania, pentru sotia sa, Maria Amalia. 0 scars ducea de la dormitorul ei catre terasa de pe acoperis.

PALATUL NYMPHENBURG

Trei forme cubice legate prin punti alcatuiesc acest palat din Munchen, construit ln stil baroc. Palatul Amalienburg este ascuns vederii

de copacii din dreapta.

• ASCENSIUNEA EUROPEI •

.Epoca fericirii

Salonul de van_atoare

Peretil acestei inciiperi sunt acoperiti cu tablouri reprezentand scene de vanatoare, Frunzisul argintiu facut din ghips se lntinde' pe perete de la un tablou la altul.

Sala oglinzilor

Prietenii se adunau pentru serate muzicale in aceasta tncapere rotundii din centrul palatului Amalienburg.

MANCARE ~I RElAXARE Maria Amalia ~i prietenele ei puteau preqati singure cina in aceasta bucatarie alb-albastra, Fiecare placa de faianta continea 0 alta imagine decat precedents.

.... 11)(

'V

','

..... . ...

',

.... ",1/: "

DECORATIUNI CD OGLINZI

Sticla a fost lnventata in Antichitate in Mesopotamia. Romanii au fost primii care au folosit sticla pentru ferestre. In sec. XVII, francezii fabricau sticla plata turnand-o pe 0 masa ~i niveland-o. Dupa ce se tntarea, ea era slefulta ~i transformata in oglinzi ~i geamuri mari. De obicei, oglinzile se foloseau pentru decorarea interioarelor din cladirite in stil rococo.

CU~TI DE LUX Cainii de vanatoare dormeau in custi amplasate la baza peretilor acestei Incaperi din Amalienburg. Armele se tineau in dulapurile de jos.

Aflati mai multe in Inspirati de natura I

41

PODUL COALBROOKDALE

Odata cu dezvoltarea prelucrarii fierului, lumea a castiqat un material nou pentru constructie. In 1779, englezii au construit in Shropshire podul Coalbrookdale, primul pod de fier.

~TIATI cA ...

Primul "zgarie-nori" a fost construit in 1884, In orasul Chicago,

din Illinois, SUA.

EI avea doar zece etaje.

TURNUL EIFFEL

Acest turn de fier ~i otel a fost construit pentru Expozitia de la Paris

din 1889. Dupa cu inventarea radioului, turnul a lnceput

sa functioneze ca antena, realizand ~i prima legatura prin radio.

--1-

• LUMEA INDUSTRIALA •

Tot mai aproape de cer

Z garie-norii sunt un produs al Revolutiei Industriale,

care a inceput in Anglia in sec. XVIII. Nolle inventii au revolutionat modul de viata al oamenilor. Motorul cu aburi ~i apoi electricitatea au pus la dispozitie energii care inlocuiau, in mare parte, munca oamenilor ~i a animalelor.

Noua metoda de topire a fierului a produs cantitati uriase de metalla preturi moderate. Alte inventii au oferit constructorilor otelul, un material mai rezistent decat fierul. Orasele s-au extins, iar zgarie-norii au oferit solutia in problema suprapopularii, ocupand un spatiu relativ mic la sol. Scheletul zgarie- norilor

a fost construit la inceput din fier, apoi din otel.

Motoarele noi au dat nastere ascensoarelor care transportau oamenii in sus ~i in jos. Greutatea unei cladiri inalte 0 poate face sa cada sau

sa se incline si de aceea primii zgarie-nori

se construiau de obicei pe teren stances.

Acesta este motivul pentru care multi dintre ei au fost ridicati in Manhattan, o insula stancoasa din New York.

Bazilica

Sf. Petru, Italia 1612 138 m

Marea piramida a lui Kheops, Egipt 2700 tHr. 146 m

Turnul Sears, SUA 1974

443 m

Turnul CN, Canada 1976 550 m

Turnul Eiffel, Franta 1889 300 m

Empire State

Building, SUA 1931 381 m

CEA MAl INALTA DINTRE TOATE

limp de peste 4500 de ani, Marea pirarnida a lui Kheops din Egipt a fost cea mai ina Ita constructie din lume. Apoi, in 1889, in Franta, a fost construit Turnul Eiffel. In zilele noastre, in multe parti ale lumii, zqarie-norii ~i turnurile sunt din ce in ce mai inalte.

Coroana

Stilul Art Deco. 0 noutate a anilor '30. a inspirat crearea ferestrelor in forma de triunghi. Acestea sunt amplasate

in interiorul sirurllor de

arcade de

n tll C c_ n < n :::l ;:;: ...... 0' ......

VIATA TN VARF Americanii au fost printre primii care au construit zqarie-nori. Ei lucrau la Inaltimi foarte mari ?i stateau pe grinzi de otel late de doar 20 em.

o n

n n

n tll' c_

3

tll

URCI?

Motoarele cu aburi au deschis drumul ascensoarelor, care la inceput erau utilizate pentru transportul marfurilor, Primele ascensoare pentru pasageri au aparut

In 1857, dupa ce s-a gasit un mijloc de a lrnpledica sa cad a cazul ruperii unui r n 1889, ele fun deja cu motor llsi!e "~(·"n~n", .. Chrysler

sunt rl.,.,. ...... r ..

Art Deco.

Cadrul

in interiorul cladirii exista un cadru solid pentru ascensoare, EI contribuie ~i la fortificarea cladirii impotriva vantului.

Chrysler a construit e-nori de 77 de etaje in timpul Marii

ice din anii '30 ai

• LUMEA INDUSTRIALA •

Insptratl de natura

I nventiile au dus la introducerea in multe orase din Europa sec. XX a unor utilitati ca iluminatul stradal ~i liniile de cale ferata. Garile, parcurile si casele erau adesea construite intr-un stil original, pe care francezii 11 numeau Art Nouveau, germanii 11 cunosteau ca Jugendstil ~i spaniolii ca

Modernismo. Arhitectii Art Nouveau erau inspirati

de natura. Tavanele din vitralii prindeau viata fiind decorate cu pasari colorate si flori, iar fierul din balustradele balcoanelor era rasucit ~i incolacit ca vita-de-vie. Arhitectul modernist Antonio Gaudi a copiat natura evitand liniile ~i unghiurile drepte in constructiile sale, care par modelate din lut. Aceste forme unice au fost posibile datorita Revolutiei Industriale, care le-a pus arhitectilor la dispozitie fier, otel ~i beton relativ usor de modelat.

CASA MILA

In 1906, Gaudi a inceput lucrul la 0 cladire de locuit, Casa Mila, din Barcelona, Spania. Prietenii sai spuneau ca arata ca un

val impietrit. Grajdurile ~i locul de stationare a calestilor trase de cai

erau amplasate la subsol.

LA MALUL MAR II

Pornind dinspre zidul inferior al celor doua curtl din Casa Mila, treptele se curbeaza. llsile apartmentului se deschid spre palier. Gaudi a proiectat scara a stfe I incat

sa arate de parca ar fi fost modulate

de valurile marii,

METROUL PARIZIAN Cochilia de sticla a acoperisului ~i scheletul de fier al acestei

lntrari de metrou sunt concepute astfel incat sa arate ca trunchiul

~i ramurile unui copac, Aceasta este doar una dintre numeroasele intrarl ale metroului parizian in stil Art Nouveau.

INTERIORUL

In acest apartament din Casa Mila peretii se curbeaza la colturl ~i la imbinarea cu tavanul. Acest detaliu a fost inspirat de urmele lasate in nisip de maree.

Acoperisul

Locuitorii ies pe terasa acoperisului prin niste ie~iri cu scari, rasucite la varf, ca nlste crud pierdute in peisajul alcatuit din cosuri fanteziste de fum.

:::l

SCULPTAREA UNEI CLADIRI

Arhitectii Art Nouveau au studiat natura

~i au copiat formele ei renuntand sa mai imite cladiri istorice precum Partenonul din

Grecia, Belgianul Victor Horta,

unul dintre fondatorii stilului Art Nouveau, a imitat in sticla ~i metal viata plantelor. In Casa Tassel din Belgia (sus), lumina care patrunde printr-o cupola de sticla colorata se reflects

pe balustradele metalice contorsionate ale scarilor.

NOTRE DAME DU HAUT Formele dealurilor lnconjuratoare au inspirat aspectul catedralei Notre Dame du Haut din Ronchamp, Franta. Arhitectul elvetian Le Corbusier a construit aceasta biserica in anii 1950.

Balcoane

Constructla Casei Mila a fost inspiratii de tiirmul rnarii, Balustradele de fier ale baicoanelor arata ca niste manunchiuri de al e marine.

Aflati mai multe in Epoca fericirii •

CASA FALLINGWATER Arhitectul muzeului Guggenheim.

Frank Lloyd Wright. a proiectat case ?i in mediul natural.

Casa Fallingwater din statui Pennsylvania imita aspectul straturilor de piatra de sub ea. peste care se revarsa cascada.

• LUMEA INDUSTRIALA •

Forme Indrazncte

D upa eel de-al Doilea Razboi Mondial, multe natiuni

au facut progrese eeonomice remarcabile. Oamenii

erau increzatori in viitor ~i plini de avant. Arhitectii anilor 1950 ~i 1960 au proiectat cladiri cu forme neobisnuite pentru a reflecta aceasta noua ineredere. Unele plafon au forme geometrice simple, in timp ce altele arata ca niste uriase seulpturi abstracte. Multe dintre aeeste strueturi

nu s-ar fi putut eonstrui fara beton armat. Un acoperis din beton annat poate aeoperi 0 camera mare fara alte elemente de sprijin. Otelul ~i betonul armat sunt atat de flexibile, incat peretii si tavanul se pot construi in orice forma. Uneori, peretii sau tavanul unei eamere au fost eonstruite astfel inc at sa se curbeze spre exterior. Acest aspect

era menit sa le transmita oamenilor un sentiment de veselie, in spiritul vremurilor in care au fost proiectate si eonstruite aeeste cladiri.

ROCK AND ROLL HALL OF FAME Acest muzeu din Cleveland a fost proiectat de I. M. Pei. ?i inaugurat In

1995. EI are punti dreptunghiulare. cercuri ?i triunghiuri de sticla, granit ?i otel alb.

MUZEUL GUGGENHEIM Fundatia Solomon R. Guggenheim

a construit muzeul de arta moderna din New York lntre 1956 ~i 1959. Muzeul este conceput ca 0 spirala de beton armat de forma

unei palnii gaurite. Forma sa neobisnuita contrasteaza

cu liniile drepte

ale zqarie-norllor construiti

In jurul sau,

Adaugiri

in 1992. muzeului i-a fost adauqat un turn in care

se afla spatii suplimentare pentru birouri ~i expozitii.

46

in varf

Vizitatorii pot sa mearga cu liftul pana in vilrful muzeului Guggenheim, de unde coboara intr-o uria~ii scoicii scobitii. Lumina care patrunde prin cupola de sticlii cade pe fiecare nivel al muzeului.

LA VEDERE

Vizitatorii muzeului coboara aceasta lunga rarnpa spiralata ?i se opresc sa priveasca picturile moderne aflate

pe peretii inclinati

spre exterior.

s:

c:::

N ", c:::

C

(") (l)

", VI .-+ ",

::::s ", o cr UV\ ::::s c::: ;::;:

-,

::::s

Q.) VI -0 (l) ,...,

.-+ c:::

UN MATERIAL DE CONSTRUCTIE SUPERIOR

Betonu, armat se obtine prin turnarea cimentului In matrite In jurul unor vergele de otet sau al unei plase de sarma. EI nu mai este casant

. ~i prin urmare elementele de

sustinere ale acoperisului pot fi indepartate. Betonul armat cu " piasa de sarma este folosit pentru construirea peretilor ~i a unor acoperisuri usoare, Forma sferica a salii de Intruniri a Palatului Congresului National din Brasilia se datoreaza betonului arrnat.

G> c::: to to ",

'::::S '::::s",

3

Planand prin aer Rampele din

beton armat nu au elemente de sprijin dedesubt. Ele sunt sustinute numai de cativa pereti .

. - Aj1ati mai multe in Un aspect cu totul nou I

47

Ciildurii ~i sigurantii

Arena SkyDome din Toronto otera confort

~i iarna. Acoperlsut compus dintr-o carcasa de plastic tntlnsa peste cadre subtirl de otel, este alcatuita din patru segmente.

~TIATI cA ...

Tehnica utilizata pentru a acoperi stadioanele a fast folosita initial de

namazi? Acestia canstruiau corturi ~i

colibe din pari ~i franqhii cu piei de

animale intinse peste ele.

Pozitia optima

Cele doua sectiuni ale acoperisului arenei culiseaza pe sine panii ajung la capatul stadionului.

• LUMEA INDUSTRIALA •

Jocuri

~i divertisment

Din vremuri stravechi oamenii se aduna pe stadioane spatioase

~i pe arene incapatoare pentru reereere. Astazi, aceste constructii mari gazduiesc competitii sportive, concerte ~i alte evenimente speciale. Multe stadioane sunt neacoperite, iar speetatorii suporta capriciile vremii, vara fiind confruntati cu canicula, iar iarna cu gerul. Astfel, multe evenimente sunt anulate daca ninge sau ploua. Acum, in multe tari, oamenii nu mai trebuie sa urmareasca buletinul meteo inaintea unui eveniment, deoareee unele stadioane sunt acoperite. Deseoperirea unor noi materiale sintetice, materialele plastice, a permis constructia de noi acoperisuri. Materialele plastice rezistente ~i usoare sunt intinse peste

•~~~~liieadre subtiri, la fel ca in cazul umbrelelor. Aeeste acoperisuri cu forme si marimi diferite

pot acoperi ~i eel mai mare stadion.

Ele adapostesc jucatorii sau artistii, iar speetatorii nu sunt impiedicati sa vada de traditionalele elemente de sustinere.

COMPLEX SPORTIV Multe stadiaane sunt construite pentru evenimente deasebite. Acest stadion din Seul a fast canstruit pentru Jocurile Olimpice de Vara din 1988. EI are 0 capacitate de 100000 de locuri.

48

Deschidere Jumatatea de cupola din capat culiseaza intr-o parte a stadionului ~i intra sub celelalte segmente ale acoperi~ul u i.

/

/

/

STADIONUL OLiMPIC

Acoperisul Stadianului Olimpic

din Munchen e facut din panouri de sticla ~i plastic. Panourile sunt suspend ate peste 0 retea de otel fiind prinse de cabluri intinse lntre 56 de stalpi de betan armat

~i terenul de joe.

ARENA SKYOOME Arena SkyDome din Toronto acopera 0 suprafata de 3 hectare, cuprinzand ~i un hotel. Cateva zone cu scaune pot culisa pe sine pana ating pozitia optima pentru vizionarea fiecarui eveniment. Terenul este acoperit cu gazon artificial format din bucati prinse intre ele cu fermoare de 13 km. Arena are un acoperis mobil care se poate deschide sau inchide, in functie de vreme.

Vedere panoramidi

ln douazeci de minute stadionul este pregatit pentru inceperea unui joe obi~nuit de baseball sub eerul de vara.

n (1)

c.. (1) o VI (1) CT (1)

"'" .-+

(1)

:t>

...... (1) :::I Q)

VI

~

o o

3

(1)

c.. :::I -l o

(3

:::I .-+ o

c.. (1)

Q)

i=f

VI r-tQ)

c..

o Q)

:::I (1)

Q) n o

" (1)

......

::;: (1) ''V

ACOPERlREA UNUI STADION

M ulte dintre cele mai mari acoperisuri de stadion sunt suspendate cu ajutoruI unor cabluri de otel, Dupa cum se stie, un cablu lntins la maxim este la fel de rezistent ca 0 grinda de otel, Acoperisul din sticla ?i plastic poate fi suspend at cu cabluri de otel lntinse intre stalpi ?i parnant pentru a crea un cort urias, precum e eel al Stadionului Olimpic din MUnchen (sus). Cablurile mentin

In pozitie verticals ~i structura arenei J. S. Dorton din Raleigh,

Carolina de Nord (ios). Cablurile acoperisului

sustin arcurile structurii, iar peretii verticali pornesc dinspre cadru.

CLADIREA OPEREI DIN SYDNEY

in 1957, arhitectul danez Jern Utzon a ca~tigat concursul pentru proiectarea Operei din Sydney,

Australia. EI a avut nevoie de 6 ani ~i de ajutorul inginerilor ~i al computerelor pentru a gasi

o modalitate de constructie. in imaginea alaturata, cladirea este 'infati~ata

'in diverse stadii de constructie.

Macarale uriase

Cele trei macarale au fost aduse din Franta. Pentru transportarea fiecareia pe santler au fost

___ Rll3ffolosite 30 de camioane.

---------I~-------

Forme de beton Computerele au aratat ca acoperisul proiectat initial putea sa cads, astfel ca

el a fost sch i mbat. Acoperisul din beton precomprimat a fost facut prin turnarea unor forme de beton instalate pe cladire lnainte de a fi strapunse de cabluri de otel pentru fixare.

• LUMEA INDUSTRIALA •

Un aspect cu totul nou

C onstructia unei cladiri inovatoare este dificila si,

de obicei, necesita tehnici noi si materiale speciale de constructie. Multe probleme apar pe neasteptate, indiferent cat de minutioasa a fost planificarea. Arhitectii si inginerii care au eonstruit cladirea operei din Sydney s-au eonfruntat eu obstacole majore. Proieetul era atat

de inovator, incat au trecut cativa ani pana cand inginerii

au gasit modalitatea de a-l pune in aplieare. Inginerii de sunet au oferit eonsiliere in eeea ee priveste rezonanta materialelor de constructie, Pentru cladire s-au folosit metal, plastic ~i sticla din toata lumea. A fost elaborat un echipament complet nou, iar muncitorii au invatat noi tehniei de constructie.

BETON PRECOMPRIMAT

Acoperi~urile cladirii Operei au fost proiectate pentru a fi construite din beton precomprimat, ca ~i cladirea Trans World Airline din aeroportul Kennedy, din New York City, prezentata in imagine. Otelu' din beton precomprimat apasa asupra betonului din jurul sau, Cladirea are un acoperis subtire ~i user, din beton fluid, turnat peste 0 retea de sarma lntinsa la maxim.

50

UN CONCERT DE EXCEPTIE

in Sala de Concerte a Casei Operei din Sydney publicul este asezat In jurul orchestrei. Inginerii de sunet au proiectat inelele suspendate deasupra orchestrei pentru ca muzica sa se propage In jos, astfel incat rnuzicienii sa poata auzi sunetul in ansamblu.

PE APA Opera din Sydney este situata pe

o mica peninsula din portul Sydney.

Acoperisurile arata ca panzele unei corabii, Sala de Concerte ?i Opera se afla In cele doua sectiuni mad ale cladirii, in sectiunea mica e un restaurant.

'[iqle suedeze Pentru acoperis s-au fabricat tigle speciale in Suedia.

Muncitorii au pus pe acoperisuri panouri de tigle asamblate anterior la sol.

Sticlli larninata Tavanul ~i peretii sunt facuti din budlti curbate de sticla Iarninata, prod usa special in Franta. 0 bucata de plastic a fost poziticnata intre doua bucati de sticla, fiind apoi incalzita cand cete trei bucati s-au lipit.

o noa pte in ora~ in 1973, locuitorii din Sydney au asistat la primul concert din Casa Operei.

---------1---------

• LUMEA INDUSTRIALA. •

Provocarile viitorului

M arile corporatii internationale construiesc cladiri impresionante si functionale, Multe dintre aceste cladiri uriase se afla in SUA, in Japonia si in alte tari cu deschidere spre Oceanul Pacific. Aceste zone sunt amenintate atat de cutremure, cat ~i de uragane care le pot distruge. Pentru a proteja oamenii, constructorii pledau initial pentru cladiri joase, din materiale usoare. Intrucat era tot mai putin spatiu de construit, corporatiile au fost nevoite sa construiasca cladiri inalte; prin urmare, arhitectii ~i inginerii au proiectat zgarie-nori care sa faca fata cutremurelor. Astazi ele se profileaza pe fundalul multor erase ale lumii. Dar cladirile nu sunt amenintate numai de dezastre naturale, ci si de

stilul modern de viata. De exemplu, poluarea provocata de catre combustibilii utilizati pentru masini si locuinte erodeaza si slabeste betonul. Fiecare noua generatie de arhitecti

si ingineri se va confrunta cu noi probleme, dar ~i cu noi oportunitati tehnologice. Ei vor crea diverse materiale de constructie, metode ~i stiluri arhitectonice pentru a putea face fata acestor provocari,

STIATI cA ...

Multe cladiri solide au fost daramate,

deoarece nu mai corespundeau

destinatiei? Cladirile de azi sunt mult mai flexibile. Chiar ~i peretii interiori se pot deplasa, cladirea rnodificandu-

se in functie de destinatie.

o COLOANA DE TRIUNGHIURI Uraganele nu pot afecta Banca Chinei din Hong Kong, deoarece structura ei este alcatuita dintr-o serie de console triunghiulare rig ide. Banca se confunda cu cerul reflectat in oglinzile ce ii acopera zidurile.

52

CUM sA SUPRA VIETUIESTI UNUI CUTREMUR

Cladirea TransAmerica din San Francisco este mare la baza ~i ingusta la varf, astfel incat este imposibil sa se clatine

in cazul unui cutremur. De asemenea,

o cladire lnalta poate fi construita pe 0 fundatie qroasa din cauciuc ?i otel, care absoarbe socurile unui cutremur. Unele cladiri au conducte de otel care imping peretii pentru a-i rnentine pe pozitie chiar ~i in cazul unui cutremur.

UN MONUMENT CORPORATIV

In aceasta cladire moderna, situata in Londra, corporatia Lloyd i~i conduce afacerile din domeniul asiqurarilor. Searl, ascensoare ~i alte servicii ocupa numeroasele turnuri care inconjoara

un atrium spatios, Daca izbucneste un incendiu

in cladire, oamenii pot

ie~i prin scarile turnurilor.

n
",
",
",
Sala conducerii 3
",
::>
.....
",
Birouri Q.
",
"0
Tavan din sticla (3
retractabil ",
(")
.....
Il)
....
",
(")
Sub straz] 0
::>
Pa rca rea foa rte --h
",
mare de la NEe ....
Il},
Supertower da VI
.....
Il}
stabilitate cladirii, cr
in caz de cutremur, .....
urrnand sa se Il}
r-t-
",
comporte ca Q_
o barca ce infrunta Il},
Q.
~.
0
....
->
::>
(")
Il}
N
Q.
",
(")
s::::
.....
;;;
3
s::::
....
. " ~
-
- -
- -
- -
- -
-_ -
"_ -
-_ -
- iiii
-'
... '<
. ~
-
- -
iii ...
- -
iiii ~
- -
iiii ~
.. ~
- ...
~ TURNUl CORPORATIEI NEC

Acest turn din·Tokib,Japonia, este mai ingust in varf, avand aspectut unei nave spatia Ie. Cele doua sectiuni inguste ale ciadirii au 28 de etaje ~i se afla pe niste punf de otel care traverseaza terasa interioara din centrul cladirii, Storurile ferestrelor coboara automat, pentru

a stopa accesul caldurii soarelui. Aerul fierbinte din birourile expuse la caldura este absorbit printr-o deschizatura aflata intre geamuri ?i este refolosit

in alte zone ale cladirli .

o imagine globala

O capodopera a arhitectului poate reflecta multe idei si stiluri, furnizand informatii despre credintele si valorile oamenilor care au proiectat-o §i au ridicat-o. Este posibil ca aspectul ei sa nu ti se para pre a atractiv, dar odata

ce afli detalii despre viata si gandirea oamenilor care au construit-o, precum §i despre timpul si locul in care a fost ridicata, poti gasi in ace a cladire ceva care sa te atraga.

De-a lungul istoriei, oamenii au calatorit dintr-o tara in alta, peste munti §i ape, durand cu ei §i idei despre constructii, Desenele de pe harta arata locul in care

se gasesc principalele cladiri prezentate in aceasta carte. Dar acestea sunt doar cateva dintre capodoperele arhitecturale ale lumii. Mai sunt multe

altele de descoperit.

'" . ~.,,,-,'

IN VREMURI STAAVECflI

\

Cladirile antice din diversezone aratau diferit, deoarece erau realizate din materialele de constructtedisponibile in regiunea respectiva .. Fiecare material a inspirat 0 alta metoda de constructie, Oamenii din zonele lmpadurite ale Europe! construiau case din lemn. Pe coastd mediteraneeana existau putine paduri, in schimb acolo era piatra din bel~ug. Egiptenii au construit piramide d.e . piatra ~i temple marete, care inc~ . rezista timpului. Grecii antici~i..,au construit temple Ie din rnarrnura alba, iar romanii antici au folosit betonul, Locuitorii dintre Marea Mediterana ~i Oceanullndian au modelat dramizi.· China ~i Japonia au construit temple stravechi din cherestea. Caramizi.le care sustinesu acoperisurile templelor au fost folosite initial pentru templele antice din India. Pentru a-~i construi templele, popoarele vechi din America foloseau caramida ~i piatra: dar ~i o forma primitiva de beton.

A

acoperis di n stuf, 6, 49 acoperisuri eu grinzi, 32, 33, 34 acoperisuri, 6, 9, 20, 21, 22,32,

33, 30-40, 42-45 Alhambra, 30-31, 48 altare, 16, 17 Arnalienburg, 34, 35, 48 Ananda (stupa), 19 Angkor, Templul, 18 Anglia, 33, 34, 36, 46 apeducte, 14

arcade, 11,30, 31, 34, 37 Arena SkyDome, 42, 43, 48 Art Deco, 43

Art Nouveau, 38-38 Australia, 44-45 azteci,8

B

Babilon, 10-11 Banca Chinei, 46 baroe, stilul, 40

Baile lui Caracalla, 14-15, 48 Belgia,39

beton, 14, 15, 24, 40-42, 44 beton armat, 40-42

beton precomprimat, 44 Biserica Nasterii Domnului, 26 Biserica Sf. Andrei, 32, 48 Biserica Sf. Botolf, 33

biserici, 24-25, 26, 27, 32- 33,

35, 39 (vezi $i catedrale) Bizant, 24, 26

bolte consolidate, 19 bolte,9, II, 19,34 Borobudur, 18-19,49 budism, J 6, 18, 19, 20, 22 Burma, 19

C

cabluri, 42-44

Calea Procesiunilor, 11 Cambodgia, 18 Canada, 36, 42, 43 capele, 27, 44

Casa Mila, 38, 39, 48 Casa Tassel, 39

castele, 22,30-31,36-37 Catedrala Sf. Vasile, 26, 27, 48 catedrale, 26, 27, 34

caramizi, 6, 7, 10, 11, 12,30 cetate, 9

China, 20-21,49

Chrysler, Building, 48 cladirea Lloyd din Londra, 46 cladiri de lemn, 10, 12, 20,

22-23, 26, 28, 32-33, 49 cladiri/simboluri religioase, 8-9,

10, 12-13, 16-19, 24 CN, Turnul, 42

colibe. 6-7

coloane, 12-13, 30, 33 Colosseum, 14

confucianism, 20

console, 20, 22, 23, 49 Constantinopol, 24-25 Conway, castelul, 36-37, 48 Coreea de Sud, 42

corintic, ordinul, 12, 33 crestinism, 18, 24, 26, 32 cupole, 7, 9, 16, 19,24-25,26,

28, 29 cutremure, 46, 47

D-F

Domul stancii, 28

doric, ordinul, 12, 13 drum uri, 8, 11, 14

Egipt, 10, 49

Eiffel, Tumul 42

faianta, 28, 50 Fallingwater, Building, 40 ferestre, 14

fortarete, 22, 36

Franta, 38-39, 38, 39 fresce, 26, 27

frize, 12

G-H

Gaudi, A., 38

Germania, 34-35, 36, 40, 42, 43

Index

Glastonbury, abatia, 34 Grecia, 12-13, 49

Guggenheim, Muzeul, 40-41, 48 Hagia Sofia, 24-25, 48

Himeji, castelul, 22

hinduism, 16, 17, 18

Hong Kong, 46

Horta, V., 39

Horyuji, Templul, 22-23, 49

I-K

incasi, 8, 9

India, 16-17,28-29,30,50 lndonezia, 18-19

ionic, ordinul, 12

islam, 18,28-31

Italia, 14-15, 24, 32, 33, 50 Ivan eel Groaznic, 26, 27 jainism,16

Japonia, 22-23, 46, 47, 49 Kandariya Mahadeo, 17, 49 Karnak, 10

Kheops, marea piramida a lui, 10 Kremlin, 26

L-M

Le Corbusier, 39

Marele Zid Chinezesc, 20

Maria Laach, abatia, 34-35, 48 marmura, 12, 14, 19,28,29,49 rnayasi, 8, 9

manastiri, 16,26,27,34-35 Manastirea Sf. Serghei, 26 Mesopotamia, 10, 11 metroul din Paris, 38

Mexic, 8, 9

minarete, 24, 28, 29 Mohamed,28

morminte, 28-29

moschei, 24, 28, 30 mozaicuri, 14,25, 28, 32, 33 muzee, 40, 41

N-O

Nabucodonosor, II

NEC Supertower, 47, 48 Neuschwanstein, castelul, 36, 37

nomazi, 32, 34 Norvegia, 32-33

Notre Dame du Haut, 39 oglinzi, 46

olmeci,8

Opera din Sydney, 44, 45, 49 Orasul Interzis, 21

otel, 42, 46, 48, 49, 50, 53

p

pagode, 23 palate, 30-3 I

Palatul Congresului National, 41 Palatul guvematorilor, 8 Palatul Imperial, 20-21 pandantive, 24

Panteon, 24

Papua Noua Guinee, 6-7 Partenon, 12-13, 48

Pei, l. M., 40

pelerini, 16, 18, 19, 28, 34 Phoenix, Sala 23

piatra, 7, 8-9, 10, 11, 12-13, 16,

17, 19,34-35,36,49 Piramida de la Giseh, 10 Piramida magicianului, 8-9, 48 Piramida Soarelui, 8

piramide, 8-9, 10, 42,49 Poarta lui Istar, 10-11, 48

pod basculant, 36, 37

Podul Coalbrookdale, 42

Pont du Gard, 14

Pra Keo, Templul, 19

R

Ranakpur, Templul, 16 Ranganatha, Templul, 16 religie, 16, 18, 20, 22, 24, 26,

28, 30, 32, 34

Rock and Roll Hall of Fame,

Muzeul,40

rococo, stilul, 40, 41 Roma, 14-15, 24,32,33 romanic, stilul, 34 Romania, 27

Rusia, 26-27

Imagini

(t=top, bebottom. 1:left. r-nght. c-center, Fefront. C""cover, Beback, Bgebackgroundl

A.G.E. Pctostock, 50bl, SILl. AKG London, sou, 40lr. lOll (H. Bock). 21d, 45br. 47bc, SOlr (E. Lessing). Angelo Hornak Library, 33le,

43tc, 49<, 49tl, 56hl, 34tr [Courtesy of the Dean and Chapter of

Wells Cathedral). Arcaid, 47tr (N. Barlow). 51 tr, 54br (R. Bryant),

27cr, 27tr (M. Ficnnes}, 52tl [5. Francis), 58bl (I. Lambot). Austral International, 30tl ICamerapress/C. Osborne], 42tl, 62bcl (K.P. Head). Australian Picture Library, 54bl, 16c1. 3611, 5711 (D. Ball), 49tcr, 49tr (Bettmannl, 20bl (K. Haginoya). lOci (D. ft J. Heaton), 30tcl (B. Holden), 36tc (R. Price/West Light) 22tl (5. Vidler). Bildarchiv Foto Marburg, 47br. Bilderberg, 51cr [E. Grames), SOli (M. Horacek). The Bridgeman Art Library, 34c1, 431r (.1. Bethell}, 28be (Courtesy of the Board of Trustees of the Victoria & Albert Museum), 45c (Johnny van Haeften Gallery. London). 44br [Lauros-Giraudonl. The British Museum, 2ltr. Christine Osborne Pictures, 7lr. C.M. Dixon, 31lT, 3Jcr. 38tr, 44cl.

s

Sala Armoniei Supreme, 20-21 Santa Sabina, 33

Santiago de ComposteIa, 34 scan, 13

sculpturi, 12, 13, 16, 17, 19 Sears, Turnul 42

Segovia, Alcazar, 36 shikhara, 16

Siddhartha Gautama, 18 Spania, 30-31, 34, 36, 38, 39 statui,9, 10, 12, 13, 14, 16, 17,

19,40

sticla, 38, 39, 41, 45 stucatura, 3 I

stupa, 18-19

SUA, 40, 41, 42,44,46 sintoism, 22

T-V

Taj Mahal, 28-29, 49 Talakari, 30

taoism, 20

temple, 8-9, 10,12-13,16,17,

18, 20, 22-23, 49 Templul Raiului, 20 Templul zeitei Atena, 12 Teotihuacan, 8

terase, 19, 45

terenuri de sport, 14, 15,42,43 tolteci, 8

TransAmerica, 46

Turcia, 24-25, 48

Tara Galilor, 36-37

tigle/placi, 20, 28, 30, 45 unelte, 6, 10

Utzon, J., 50

Uzbekistan, 30

Versailles, Palatul, 48

vitralii, 38

Voronet. manastirea, 27

vs-z

Wright, F. Lloyd, 40 zgarie-nori, 46, 47 zidun/pereti, 7, 20, 22, 23, 36,

40, 46

llustratii

Kenn Backhaus, 60/6Ic. Chris Porsey. 12/13c, 121, 131r. 30/31e,

30ll, 36/37<, 36c1, 37cr, 62t1. Ray Grinaway. 2. 4/5b, Str, 17t1, l Str, zotr. 2611, 27e, 39c1, 48<r, 63t<r, 63tr. lain McKellar, 8/9<, 22/23<,

39-42<, 39bl, 42br. Peter Mennim, 3, 20/21 c, zon, 32/33e, 32bl.

Darren Pattenden/Garden Studio, 6/7b. Oliver Rennert, I, 24/25c,

24cl, 34/35c. Trevor Ruth, 54/55e, 54l, 55tr. 62c1. Michael Saunders, SO/51c, 52/53c, 53cr. Stephen Seymour/Bernard Thornton Artists, UK, 28/29c, 28tl. Roger Stewart/Brihton Illustration, 14/15e, 14c1, 15br, 63ber. Rod Westhlade, 41, 1O/lle, l l tr, 56/57e. sso. endpapers, icons. Ann Winterbotham, Sr. 38/43e, 38bl, 46/47c.

44tl, l l tc (Berlin Museum). Robert Estall, 141. George Gerster, 18/1ge. Timothy Hursley, 52bl. The Image Bank, 58tr (A. Becker). 53te (G. Collival, 9br (G. Covian], 42<, 62tcl (G. Cralle), 41br (5. Dee)

45bl (G. Faint), 16te (D. Hertngal. Sxbr. 63br (R. Lockyer), 8cl (M. Martin], 26c1 (H. Sund). Magnum, 19t1 (M. Franck), 18bl (P.J. Griffiths). 40tc,

42c1 (F. Mayer). Jenny MiUs, 19br. NEe Corporation, Tokyo, 5ge. Nippon Television Network Corporation Tokyo 1991, 42cr. The Photo library, Sydney, stc (R. Frerck/TSW), 9cr (D.N. Green), 46t! (R. Smith), 20tl, 23cr, 34bl (TSW). 12tr (N. van der Waarden). Robert Harding Picture Library, 7er. rscr, 25tr, 48bl, 48ll, 571T, 62bl, 26tr (G. Campbell). atr [R. Prerck}, 17tr. 2911 (J.H.C Wilson), 7tl. 25br (A. WoolfItt). Scala, 16bl, 16br, 33c, 33tr, 39tl, 44/45t. SCR Library, 26hr (D. Tease]. Sonja Halliday Photographs, 24be. 28bl, 4311 (L. Lushingronl. 17e IJ. Taylor). Werner Forman Archive, 14bl, 31\1, 3ltr, l3t1 (The British Museum). Michael S. Yamashita, 23tr.

56

Coperta

Image Bank, FCtl, Bg. Ray Grinaway, BCbr. Timothy Hursley, Pr.c. Sonia Halliday Photographs, BCII (L. Lushington). Ann Winterbotham, Pf'tr.

Care este eea mai veehe constructie de lemn din lume?

•

De ee au eonstruit rusii domuri in formii de eeapii?

•

Ce clddire nu are unghiuri drepte?

•

Cum proieeteazii arhiteciii eliidiri rezistente la eutremure?

C onstructii monumentale este 0 enciclopedie de referinta pentru eopii. Detaliata, eu ilustratii bogate, fotografri relevante si deserieri surprinzator

de vii, antreneaza ~i incurajeaza cititorii sa deseopere 0 parte a aeestei istorii fascinante. Fieeare pagina este creata pentru a stimula imaginatia ~i a satisfaee euriozitatea.

ISBN 978-973-675-481-4

J~] ~~ll~II~~! ~ [I! II