Facultatea de Inginerie Electric

114 B

Tema de casa 2

CUPRINS
1. Notiuni de baza
2. Comentarea standardalui SREN
10106:2001
3. Procesul tehnologic de fabricatie a
miezului magnetic al unei masini
asincrone (stator/rotor)
4. Date nominale masina unealta
(ghilotina, presa, masina de stantat)
5. Activitate laborator
6. Concluzii
7. Bibliografie

Procesul tehnologic de fabricatie a

miezului magnetic al unei masini
electrice
1. Notiuni de baza
Aceste prelucrri au o pondere nsemnat, deoarece n industria
constructoare de echipamente electrice . n Ingineria Electric mai mult de
50% din totalul pieselor care intr n componena echipamentelor electrice
se fabric din Piese ce se obin prin detaarea unor pr i din materialul ce se
prelucreaz prin tiere efectuat cu tane sau prin deformare plastic
(ndoire, ambutisare) efectuate de matrie.
Deformarea plastic este procesul tehnologic prin care se schimb
forma i dimensiunea iniial a materialului de prelucrat sub aciunea
forelor exterioare aplicate.
Matriarea este procesul tehnologic de deformare plastic realizat la
cald sau la rece prin care matrerialul se deformeaz simultan n ntreg
volulmul.
Avantajele procedeelor de stantare si matritare:
procesele de producie pot fi mecanizate, automatizate sau
chiar robotizate.
sculele au durat mare de funcionare
piesele sunt interschimbabile
simplitatea procesului de lucru
durata redus de prelucrar
precizia mare a dimensiunilor obinute
calitatea superioar a suprafeelor prelucrate
productivitate mare
pierderi de material minime
Dezavantajele Prcedeelor de stantare si matritare :
sculele utilizate sunt destul de complicate i necesit un timp
de execuie mai mare
materialele utilizate pentru execuia matrielor sunt scumpe
matriele au cost ridicat i sunt rentabile doar la produc ia de
mas.
2

tanarea este operaia de prelucrare mecanic, prin care

semifabricatul este tiat n dou sau mai multe pr i distincte cu
ajutorul tanelor.tanele au dou pri principale: plac tietoare i
poansonul.
Procesul de tanare este analog cu procesul de tiere la
foarfece, muchiile tietoare ale poansonului i plcile tietoare putnd
fi considerate ca nite muchii de cuit.Principalele opera ii de tan are
folosite n: retezarea, decuparea, perforarea, crestarea, li uirea i
tunderea.
Forfecarea este operaia de tiere prin carese realizeaz
suprafaa de rupere cu ajutorul a dou ti uri asociate.Utilajul
tehnologic folosit pentru aceste operaii este format din:
foarfece cu lamele paralele sau nclinate (ghilotina), folosit
pentru tierea tablelor i benzilor;
foarfece cu discuri pentru debitarea tablei sub form de
rulouri, care prezint avantajul c se pot deta a mai multe f ii
simultan.
Retezarea este operaia de detaare a materialului din
semifabricat, dup un contur deschis, cu nlturarea pr ii deta ate.
Decuparea este operaia de obinere de semifabricate sau piese
prin separarea complet a acestora dup un contur nchis de restul
materialului.Partea desprins reprezint piesa iar partea cu goluri,
deeul.Decuparea se folosete n special la tan area tolelor pentru
maini electrice din banda de tabl silicioas.
Perforarea este operaia de executare a gurilor prin deta area
unei pari de material din interiorul piesei, dup un contur nchis,
partea desprins constituind deeul.
Crestarea este operaia de detaare parial a materialului, dup
un contur deschis, fr nlturarea prii detaate.
liuirea este operaia intermediar ntre retezare i decupare;
este folosit la unele din variantele tehnologice de execu ie a tolelor
pentru maini electrice la tanarea crestturilor deschise.
Tunderea este operaia de nlturare a marginii neuniforme sau a
surplusului de material de la exteriorul piesei.

Materiale magnetice moi

Materialele magnetice moi sunt caracterizate prin ciclul
histerezis ngust; ele au permeabilitate magnetic mare, cmp
coercitiv mic, se magnetizeaz puternic n cmpuri magnetice de
intensitate mic i i pierd magnetismul la ncetarea aciunii cmpului
exterior.
Dac materialul magnetic moale este supus unui cmp magnetic
exterior H care variaz de la H la +H inducia magnetic variaz
dup ciclul de histerezis din. Materialul iniial nemagnetizat parcurge
curba de magnetizare iniial de la 0 la Hmax, Bmax dup care scznd
cmpul H pn la 0 inducia scade pn la valoarea Br (inducie
remanent). Scznd n continuare inducia dispare la valoarea Hc
(cmp magnetic coercitiv) dup care parcurge n continuare ciclul de
histerezis pn la valoarea Hmax, Bmax. Ciclul de histerezis este o
curb neunivoc i neliniar a crei arie este proporional cu
pierderile de putere activ. Locul geometric al vrfurilor ciclurilor de
histerezis se numete curb de magnetizare i se aproximeaz n
practic cu curba de prim magnetizare.
Materialele magnetice moi sunt folosite att n domeniul
curenilor slabi, n curent continuu ct i n curentul alternativ; de
frecvene industriale, pn la frecvene nalte i foarte nalte. Acestor
materiale li se cere, dup scop, inducie de saturaie mare, permeabilitate iniial sau maxim, permeabilitate constant sau variabil
cu temperatura.
n cmpuri alternative, materialele magnetice moi trebuie s
asigure pierderi minime de energie. Aceste pierderi se compun din:
pierderi prin histerezis;
pierderi prin cureni turbionari;
pierderi reziduale.
Pierderile prin histerezis se datoreaz deformrilor reelei
cristaline cauzate de incluziunile nemagnetice (corpuri strine).
Pierderile prin cureni turbionari pot fi deduse din legea
induciei. Reducerea lor se obine prin micorarea grosimii
materialului sau prin mrirea rezistivitii lui prin aliere cu elemente
corespunztoare scopului.
Pierderile reziduale apar la variaia temporar a induciei i
sunt proporionale cu frecvena i intensitatea curentului. Aceste
pierderi se datoreaz, ca i pierderile histerezis, deformrilor reelei
cristaline prin incluziuni nemagnetice; migrrile atomilor de carbon n
4

soluie i prezena azotului sunt factori importan i pentru apariia pier derilor reziduale. Cu descreterea impuritilor scad pierderile
reziduale i la un material pur ele sunt practic inexistente.
Materialele magnetice moi se clasific n mod raional dup
compoziie, lundu-se ca baz elementul principal de aliere, care
impune caracteristicile specifice ale materialului, de exemplu tabl
silicioas slab sau bogat aliat.
Materialele magnetice moi sunt clasificate astfel: diferite sorturi
de fier, fonta i oel, aliaje fier-siliciu, aliaje fier-siliciu texturate, aliaje
fier-siliciu sinterizate, aliaje fier-siliciu-aluminiu (Alsifer), aliaje fieraluminiu(Alfenol),
aliaje
nichel-fier
(Permalloy),
aliaje
cu
permeabilitate mare, aliaje cu permeabilitate constant, aliaje cu ciclu
histerezis dreptunghiular, aliaje cu inducie de saturaie mare, aliaje
termocompensatoare, aliaje magnetostrictive, pelicule metalice
magnetice, materiale nemagnetice.

2.Comentarea standardului
SREN 10106:2001
Table magnetice cu gruni neorientati,
minate la rece sl livrate in stare finita
1. OBIECT DE APLICARE:
Prezentul Standard European definseste calitile de table si benzi
magnetice din otel din gruni neorientati, laminate la rece, cu grosimi
de 0,35 mm, 0,50 mm, 065 mm, 1,0 mm. In particular, standardul
preazinta condiiile generale, proprietile magnetice, caracateristice
geometrice si tolerante, carcacteristici tehnologice precum si condiii
de recepie.
Standardul se aplica produselor livrate recopt final destinate
construcie de circuite magnetice. Acesta nu se aplica produselor in
stare finita.
2. REFERINE NOMINATIVE:
Prezentul standard european cuprinde prin referine datate si
nedatate, dispoziii din alte publicaii. Aceste referinte nominative sunt
citate la locul potrivit in text. Pentru referinele datate,
amendamentele sunt revizuirite ulterioare a oricreia din aceste
publicaii se aplica prezentului Standard European numai daca au
fost incluse in acesta. Pentru referinele nedatate se aplica ultima
ediie a publicaie respective.
3. DEFINIII:
Definiiile principalilor termeni referitori la proprietile magnetice
cuprini in prezentul
Standard European sunt prezentai in CEI (121) si CEI 50 (221).
In completare, in cadrul prezentului Standard European, se aplica
urmtoarele definiii:
3.1 rectilinitate: Distanta cea mai mare intre marginea longitudinala a
tablei si linia ce unete doua extremiti a lungimii msurate a acestei
margini.
3.2 planitate: Proprietate a tablei sau a lungimii benzii care este
caracterizata de factorul de ondulare, adic raportul dintre inaltimea
ondulatiei si lungimea acesteia.

3.3 numr de ndoiri: Numrul de indoiri alternante pana la apariia

primei fisuri vizibile cu ochiul liber in metalul de baza; acesta
constituie o indicaie a ductibilitatii materialului.
3.4 tensiuni interne: Tensiune caracterizata prin deviaie in raport cu
linii de taiere.
4. CLASIFICARE:
Calitile prevzute in prezentul Standard European sunt clasificate
dupa valoarea maxima a pierderilor specifice in watti pe kilogram
precum si grosimea nominala a produsului (0,35 mm, 0,50 mm, 065
mm, 1,00 mm).
5. SIMBOLIZARE:
5.1 Pentru mrcile de otel prezentate in prezentul standard european,
simbolizarea alfanumerica este conform EN 10027-1; simbolizarea
numerica este conform EN 10027-2.
5.2 Simbolizarea alfanumerica cuprinde in ordine urmtoarele:
1) litera M pentru otel magnetic;
2) de o suta ori valoarea maxima specificata a pierderilor specifice
totale la 1,5 T la 50 Hz, n watti pe kilogram si corespunztoare
grosimii nominale a produsului;
3) de o suta de ori grosimea nominala a materialului, in milimetri;
4) litera A pentru tabla sau banda magnetica cu gruni neorientati
livrate in stare finita.
6. CONDIII GENERALE:
6.1 Procedeu de elaborare
Procedeul de elaborare a metalului si compoziia chimica sunt lsate
la latitudinea productorului.
6.2 Mod de livrare
Tablele sunt livrate in pachete si benzile in colaci. Masa pachetului de
table sau a colacului de banda trebuie sa faca obiectul unui acord la
comanda.
7. CONDIII TEHNICE:
7.1 Pierderi magnetice
Valorile minime garantate ale pierderilor magnetice pentru cmpuri
magnetice cu intensiti de 2500 A/m, 5000 A/m si 10000 A/m.
7.2 Pierderi specifice totale
Valorile garantate ale pierderilor specifice totale maxime trbuie sa fie
conform calculului. Acestea se aplica:
- pentru grosimi de 0,35 mm, 0,50 mm si 0,65 mm
- pentru grosimi de 1,00 mm
7

7.3 Pierderi anizotropice

Acestea sunt garantate la o inducie magnetica de 1,5 T.
7.5 Caracteristici geometrice si tolerante
Grosimile minime alea produselor sunt 0,35mm, 0,50 mm, 1,00 mm.
Pentru tolerantele Ia grosime se distinge:
- toleranta admisa la grosimile nominale din cadrul aceleiai uniti de
recepie;
- diferena de grosime a unei table sau a uni benzi pe o direcie
paralela cu direcia de laminare;
- diferena de grosime in direcia perpendiculara fata de direcia de
laminare; Aceasta toleranta nu se aplica produselor cu latimi mai mari
de 150 mm.
7.6 Latime
Limile uzuale sunt egale sau mai mici de 1250 mm.
Pentru tolerantele la latime trebuie sa se faca o distincie intre
produsele livrate cu
margini naturale si produsele livrate cu margini tiate.
7.7 Lungimi
Tolerantele la lungimea tablei in funcie de lungimea comandata
trebuie sa fie de + 0-0,5 % dar nu mai mult de + 6 mm.
7.8 Rectiiinitate
Verificarea rectilinitatii se aplica numai produselor livrete cu margini
tiate si cu latimi superioare de 30 mm.
- pe o lungime de 1 m, rectilinitate* nu trebuie sa depeasc:
- 0,5 mm pentru o latime nominala l> 150 nun;
- 1,0 mm pentru o latime nominala /, cuprinsa intre </< 150 mm,

3. Procesul tehnologic de fabricaie a

miezului magnetic al unei maini
asincrone (stator/rotor)

Nr.crt

Operaia

Faza

Maina
unealt
Foarfeca cu
role

SDV

Tim
p
30'

1.

Debitare tabl
silicioas n benzi

Reglare role pe
axul foarfecii la
90 mm;
Debitare tol n
fii

2.

Tiere n ptrate

Reglare opritor;
Tiere ptrate
90X90 mm

Ghilotin

3.

tanare alezaj
arbore

Reglare matri;
tanare alezaj
E=30.8 mm i
canal de pan

Pres

Matri

1'

4.

Tiere contur
exterior

Reglare matri;
Pres
tanare exterior
C=90 mm i
semn de
mpachetare
R1=1.05 R2=1.67

Matri

1'

5.

tanare crestturi

Reglare matri;
tanare 39 de
crestturi

Matri

3'

6.

Control CTC

ubler 500x0.1
STAS 1373/273;
ubler 150x0.1
STAS 1373/2-73

10'

7.

Debavurarea

Piatra abraziv

1'

Transport
pachete de tole

Pres

Maina
pentru

Role

1'

tanate la
maina de
debavurat;
Aezare tole pe
transportorul
mainii

debavurat

8.

Lcuire tole rotor

Aezarea tolelor
pe transportorul
mainii de lcuit

Maina de
lcuit

Role de cauciuc

1'

9.

Sortare tole

Aezare tole pe
arborele mainii;
Scoaterea tolelor
de pe main i
aezarea lor pe
suport

Maina
pentru sortat
tole dup
semnul de
mpachetare

Suport pentru
transportat tole

10'

10.

mpachetarea
tolelor

Pregtire dorn;
Aezare inel de
presare 1;
Aezare tol de
capt 1;
Aezare tole;
Aezare tol de
capt 2;
Aezare inel de
presare 2

Cntar

Pachet statoric
etalon;
Dorn pentru
mpachetare a
tolelor

11.

Presare pachet tole

Aezare pachet Presa

cu dorn pe laca hidraulic
presei hidraulice;
Introducere
scoabe
de
strngere

15'

12.

Sudare scoabe

Sudare scoabe Aparat

de pachet i de sudur
inele
de
strngere;
Depresare dorn
din pachetul de
tole;
Ajustare tole de
capt

30

10

13.

CTC final

ubler 500x 0.1

STAS 1373/273;
ubler 150x 0.1
STAS 1373/273

11

12

4. Date nominale masina unealta

1.Ghilotina manuala pentru tabla HOLZMANN
Latime max. de taiere: 1320 mm
Grosimea max a tablei: 1,5 mm
Inaltime masa: 800 mm
Greutate: 545 kg

Alte caracteristici:
-constructie foarte solida din fonta!
-dispozitivul de presare din otel de inalta calitate
-rigla gradata in spatele utilajului, pentru ghidarea si taierea
materialului cu lungime de pana la 700 mm
-dispozitiv frontal de ghidare reglabil pana la 880 mm
-limitatoare in fata si in spatele utilajului, dispozitiv de fixare material
automat
-simplu si usor de utilizat, sistemului de taiere fiind actionat cu
piciorul
sustinut de 2 parghii

2. Masina de stantat Bosch GNA 16 SDS

Putere nominala: 350 W
Putere debitata: 350 W
Numar curse sarcina: 1600 rot/min
Numar curse mers in gol: 2200 rot/min
Fagas de taiere: 5 mm
Gaurire decupaje interioare: 21 mm
13

Raza cea mai mica: 3 mm

Otel pana la 400 N/mm2: 1.6 mm
Otel pana la 600 N/mm2: 1 mm
Otel pana la 800 N/mm2: 0.7 mm
Aluminiu pana la 200 N/mm2: 2 mm
Greutate: 1.7 Kg

3. MASINA DE DEBAVURAT YILMAZ CA 606

Masina De Debavurat Automata Cu 6 Freze
*debavureaza fata superioara, fata inferioara si coltul exterior al profilelor de PVC
lipite la 90 de grade
adaptabila la cele mai multe sisteme de profile PVC
*sistem de prindere si centrare a coltului, pneumatic
*sistem de schimbare automata a frezelor
Putere motor - 1200 W x 2
Disc taiere / Freza - d=32mm Dmax=230
Turatie - 3000 rot/min
Latime - 82 cm
Adancime - 102 cm
Inaltime - 140 cm
Greutate - 270 kg
Consum aer - 60 lt/min
D = diametrul discului
d = diametrul axei
Dmax = diametrul max al frezei

14

5. Activitate laborator
In timpul laboratorului, ni-i s-a prezentat ghilotina cu care am
taiat o tabla.
Am consultat si stas-urile:
- SR EN 10106 - 2001 Table magnetice cu graunti neorientati
laminate la rece si livrate in stare finite
Tablele au grosimi de F=0.35; 0.5; 0.65; 1.
Simbolizare : M 250-35A
Exp: M = otel magnetic conform SR EN 10027
- SR EN 10107-2001 Table magnetice cu graunti orientate
Tablele au grosimea de F=0.23; 0.27; 0.3; 0.35.

6. Concluzii
In concluzie aceste materiale feromagnetice prezinta o gama larga de avantaje tehnice:
scaderea costurilor de productie prin diminuarea drastica a pierderilor de material
de la stantarea tolelor
posibilitatea diminuarii dimensiunilor si miniaturizarii motoarelor si aparatelor
electrice

15

 transmiterea tridimensionala a fluxului magnetic, pierderi mici in curenti

turbionari
reciclabilitatea totala a deseurilor de produse;

7. Bibliografie
1. Biblioteca
2. Facultate.regielive.ro
3 . Conf. dr. ing. Vasile Petre-Tehnologie electromecanica

4 . www. Wikipwdia.ro

16