70 Baja California Los Cabos 71

Los Cabos Hotelurile moderne şi mai multe

terenuri de golf, cu preţuri relativ
Scena unui deşert imens, plajele minunate şi acţiunea intensă atrag turiştii în capătul mai îngust al mari, se întind pe coridorul de plajă
de aproape 37 de kilometri, la nord
Peninsulei Baja, unde apele turcoaz ale Golfului California se întâlnesc cu Oceanul Pacific. Pescuitul la
de Cabo San Lucas. (Pentru a evita
adâncime este renumit în toată lumea. Aflat la mai puţin de trei ore de zbor cu avionul de principalele
confuzia, Cabo San Lucas, San José
aeroporturi din SUA şi uşor accesibil din La Paz, pe autostrada care traversează peninsula (finisată în
del Cabo şi coridorul dintre ele vor
1974), Cabo şi-a pierdut acum izolarea, dar nu şi alura de loc în care deşertul se întâlneşte cu marea.
fi denumite „Los Cabos“). Hotelurile
situate de-a lungul coridorului au
propriile plaje şi proprietarii lor fac
tot ce pot ca să-i mulţumească pe cei
care nu vor să se deplaseze – ceea
ce nu e rău, dat fiind că o călătorie
cu taxiul într-o zonă relativ izolată
porneşte de la 20 de dolari. Cu
nenumărate piscine, baruri şi restau-
rante, dar şi cu complexuri spa şi săli
de gimnastică în stil european, aceste
locuri de vacanţă oferă o varietate de
activităţi pentru distracţia turiştilor.
Dacă vrei să explorezi şi locurile
din jurul hotelului, va trebui să te
gândeşti să închiriezi o maşină.
Mănăstirea San José del Cabo
a fost fondată de iezuiţi în secolul
al XVIII-lea. Ea este situată în piaţa
recent reamenajată, fiind cea mai
cunoscută biserică, cu interiorul vop-
sit în alb, cu accente aurii. Buticurile
şi restaurantele din casele construite
în secolul al XIX-lea se întind în jurul
pieţei; galeriile se află pe strada
Alvaro Obregón şi pe străduţele
San José del
Cabo
A 55 D1
din jur, dar în afara sezonului sunt,
Informaţii pentru
de obicei, închise (sau se închid vizitatori
foarte devreme). În timp ce Cabo B Plaza San Jose,
San Lucas are un mic port şi o viaţă Local 3, Carr.
Transpeninsular
de noapte gălăgioasă, San José are
s/n
un aer tipic mexican. Şi aici există
C 624/142-3310
un port propriu: Puerto Los Cabos.
În prezent, cel mai mare port
privat din Mexic este un adevărat
sanctuar al cactuşilor, prezentând
şi oportunităţi pentru dezvoltatorii
de locuinţe.
Spre sud, către San Lucas, plajele
Costa Azul şi Acapulquito sunt
preferate de surferi, în timp ce, la
mică distanţă, Playa Palmilla (de
lângă Hotelul Palmilla) este cea mai
bună plajă dintre cele recomandate
pentru înot. Mergi pe cont propriu
sau în tur organizat până la Chileno
Bay sau Santa María Bay, cele mai
bune două locuri pentru snorkeling
(scufundări cu tub de oxigen). De
obicei, sunt disponibile şi echipa-
mentele aferente.
Liniştita Playa Médano, aflată
într-un golf din Cabo San Lucas,
este cunoscută pentru multitudinea
sporturilor de apă. Pasionaţii de

Ambarcaţiuni care trec prin Land’s End, în Cabo San Lucas
Cabo San Lucas În anii ’40, John Wayne, Ernest
A 55 D1 Hemingway şi alţii veneau în Cabo
San Lucas cu mici avioane private,
ca să vâneze şi să pescuiască, atunci
când localitatea avea doar nişte
căsuţe umile şi nişte străzi prăfuite,
fără nume.
Până în anul 1960, o mulţime de
hoteluri confortabile, cu vedere la
mare, au apărut printre cactuşii-
conductă şi printre spinoşii ocotillo.
Câteva decenii mai târziu şi cu
investiţii de mai multe milioane de
dolari, Cabo San Lucas s-a dezvoltat,
fără să însemne neapărat că s-a şi
maturizat: în barurile de noapte
precum Squid Roe sau The Giggling
Marlin, o mulţime de americani
beau shot-uri de tequilla şi dansează
pe tejghea. Vremea caldă, atmosfera
relaxată şi excelentele facilităţi pentru
sport atrag tot felul de turişti la
capătul uneia dintre cele mai lungi
peninsule din lume.
Favoruri cerute binefăcătorilor cereşti
De ce cei mai populari sfinţi din Mexic atârnă cu
capul în jos? Femeile singure din Mexic se roagă
la Sf. Antonio din Padua, aşezat cu faţa în jos, în
speranţa că-şi vor găsi partenerul dorit. Dacă
sfântul îi îndeplineşte dorinţa, femeia întoarce
imaginea cu capul în sus.
Dacă femeia are deja un partener, dar
vrea un teren, un camion nou sau o operaţie
chirurgicală scumpă, are nevoie şi de un
milagro. Astfel, sfântul este ales în funcţie
de doleanţă. Pe haina acestuia sunt prinse
diverse obiecte micuţe, cum ar fi iconiţele
de argint şi care simbolizează dorinţa pentru
care este înălţată rugăciunea. Cei ale căror
rugăminţi sunt ascultate pot lăsa un ex-voto,
o scrisoare de mulţumire pentru intervenţia
binefăcătoare a sfântului.
Printre cele mai neobişnuite manifestări ale
divinităţii în Mexic se numără Jesús Malverde,
sfântul patron al traficanţilor de droguri.
Deşi nu este recunoscut de Vatican, se crede
că acest personaj gen Robin Hood a trăit la
sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolu-
lui al XX-lea. Icoana sa poate fi găsită pe altarele
din casele narcomanilor din Sinaloa şi Jalisco şi
în cel puţin o capelă din Ciudad de México.
72 Baja California
La Arcul de la Land’s End, văzut aici de pe Playa del Amor, se ajunge doar cu ajutorul ambarcaţiunilor
Cunoscătorii
recomandă:
Playa Los Cerritos este o
plajă minunată, la nord de
Los Cabos, unde se poate
face picnic sau surfboard.
—Luz Maria Mejia
cercetător de teren
National Geographic
skijet, de catamaran sau de banana
boat vin în număr foarte mare, în
timp ce aceia care stau întinşi pe nisip
sau în restaurantele de pe plajă se
bucură de priveliştea asupra arcului
Land’s End. Sub arcul de stâncă, care
este o adevărată emblemă pentru
Cabo, denumit El Arco, se află Playa
del Amor, o plajă accesibilă taxiurilor
pe apă sau prin excursiile organizate.
Pe multe plaje izolate se poate
ajunge cu ATV-urile sau cu vehiculele
pe patru roţi.
Deschiderile stâncoase ale golfu-
lui fac din acesta un loc foarte bun
pentru scufundări. La adâncimea de
27 de metri sunt misterioase căderi
de nisip, cascade aparent fără sfârşit,
create pe măsură ce întinderile de
nisip fin se revarsă în apa adâncă.
Pescuitul sportiv rămâne totuşi
cea mai importantă activitate din
Los Cabos. În fiecare octombrie se
adună aici sute de pasionaţi pentru
a participa la Concursul Bisbee’s
Black&Blue Marlin. Competiţia
ţine trei zile, iar premiul este de un
milion de dolari. Deşi cel mai bun
sezon pentru pescuitul peştilor-sabie
(cu excepţia marlinului) este din
iunie până în septembrie, pescuitul
poate fi practicat totuşi tot timpul
anului, pentru pălămida cu spini,
ton, dorada şi alţi peşti.
Deosebit de popular în rândul
emigranţior, vechiul oraş misionar
Todos Santos, aflat la 65 km nord
de Cabo San Lucas, are o librărie
mare şi câteva hoteluri, restaurante şi
galerii de artă foarte bune. Drumeţiile
pe vârfurile din masivul Sierra de
la Laguna, relativ neumblate, pot fi
organizate la hotelurile din zonă sau la
tour-operatorii din Los Cabos.  n
B AJA C ALIFORNIA 73
Alte locuri de vizitat în Baja California
Bahía de Los Angeles află la doar 20 de minute de vâslit spre Smith
Înconjurată de vârfurile semeţe ale Munţilor Island, un loc foarte bun pentru pescuit.
San Pedro Mártir, „L.A. Bay“ este un loc ideal www.bahiadelosangeles.info A55 B4
pentru pescuit, scufundări, caiac-canoe şi
relaxare, în jurul Golfului California, denumită Misión San Francisco Borja
şi Marea Cortez. Aflată la 72 de km în larg, Această mănăstire izolată a fost înfiinţată de
Insula Angel de la Guarda are rolul de barieră către iezuiţi în anul 1759, întreţinută, ulterior,
pentru golful oraşului, şi se expune dezlănţuirii de franciscani şi terminată de dominicani.
mareelor pe o lungime de 7 metri. Spre sud Biserica din piatră – înconjurată de smochini,
există un lanţ de insule mai mici, printre care se măslini şi orhidee – a fost abandonată în
numără şi Isla Raza, un adevărat sanctuar pen- 1818, după boala care i-a măcinat pe indienii
tru „păsările de mare“, dar şi pentru sportivi. convertiţi. Situată la 35 km est de Rosarito
Deosebit de populară printre toate tipurile de (a nu se confunda cu staţiunea de la nord de
turişti este Bahía de Los Angeles, care oferă Ensenada), în apropiere de Guerrero Negro,
multe posibilităţi de cazare, cum ar fi campin- biserica ţine slujbe în ziua de duminică.
gul de tip rustic, de pe faleza Los Vientos, ce Apelează la un ghid local, care să-ţi prezinte
oferă piscină, un minunat restaurant şi acces la arta zonei. Doar vehiculele solide, puternice, ar
internet. Micul muzeu din oraş, situat în partea trebui să se aventureze pe drumul de acces.
de vest a pieţei, expune fauna peninsulei, viaţa A55 B4
marină şi artefacte indiene. Faleza e plină de
corturi şi rulote, pe lângă care amintim de cel Misión San Javier
de la Guillermo, în partea de sud a oraşului. San Javier, situată la vest de Loreto, a fost cea
Puţin mai la nord, pe un drum cu denivelări, de-a doua mănăstire construită în peninsulă
plaja La Gringa este locul ideal pentru plimbări (între 1699 şi 1759) şi este considerată cea
lungi pe plajă sau pentru caiac-canoe. Ea se mai frumoasă şi mai bine păstrată biserică
Încearcă: Fii pro-natură cu Pronatura
Înfiinţată în 1981, organizaţia nonprofit Pronatura promovează conservarea şi turismul
sustenabil. Birourile regionale din întreaga ţară lucrează alături de comunităţi şi de
voluntari pentru a preveni modificarea climei şi despăduririle, pentru a proteja speciile de
animale sau păsări aflate în pericol şi pentru a împiedica poluarea râurilor şi a lacurilor.
Vizitează birourile regionale lung. Dar unul dintre cele mai Dacă ajungi la El
Pronatura (www.pronaturane. bune şi mai plăcute moduri de Palmito, statul Sinaloa, în
org) pentru a afla cum să a sprijini această cauză este să jurul Golfului California,
angajezi ghizi locali sau cum să vizitezi proiectele ecoturistice poţi locui în cabane eco,
achiziţionezi suvenire ce ale organizaţiei. De exemplu, ce sunt construite chiar
respectă mediul înconjurător – la Bahía de los Angeles, Baja în rezervaţia Chara Pinta.
cum ar fi cafea shade-grown, California poţi face caiac-canoe Aici poţi face drumeţii în
crescută la umbra copacilor, la sau drumeţii montane în natură, echitaţie, dar poţi
preţ rezonabil. rezervaţia naturală La Única: urmări şi păsările, printre
Pronatura acceptă cu cufundările te ajută să vezi care se află gaiţa moţată,
recunoştinţă donaţii şi, balenele sau rechinii pe care îi după numele căreia a fost
ocazional, voluntari pe termen susţii prin vizita făcută acolo. denumită rezervaţia.
178 Ciudad de México 179

Ciudad de México 1.475 km², adunându-se astfel tone de deşeuri

anual. La 2.250 m deasupra nivelului mării,
aglomerarea urbană de 22 de milione de
NU RATA:
Ciudad de México se aseamănă foarte mult cu fetiţa din poezioara aceea de la Templo Mayor, marea piramidă de la
locuitori este înconjurată de munţii vulcanici Tenochtitlán  186–187
grădiniţă: „Când e bună, e foarte, foarte bună / Dar când e rea, e îngrozitoare“. În ciuda
care mai reduc poluarea – deşi situaţia s-a
nenumăratelor pericole şi ameninţări, districtul federal (pe scurt, D.F.) este un amestec Admirarea picturilor murale de la
îmbunătăţit foarte mult în ultimii ani. Vizitatorii
Palacio de Bellas Artes  190
fascinant de artă populară şi istorică. În prezent, acest oraş-capitală este rezumatul trebuie să fie foarte atenţi în privinţa hoţilor,
întregului mestizaje din ţară, adică al amestecului de culturi europene şi indiene. Vizitarea sanctuarelor şi templelor
NATIONAL
NATIONALGEOGRAPHIC
GEOGRAPHIC - MEXICO- MEXICO existând un protocol stabilit pentru a apela
Fecioarei Guadalupe în Villa de
Map15Map15 - Mexico - Mexico
City - p178/179
City - p178/179 doar la taxiuri care au autorizaţie.
Guadalupe  192–193
Nov 2000
Novde
Spectacolele 2000
teatru, muzică şi dans – orice, Când populaţia Mexica (pronunţat
1st
de amends1st amends
la marimba Jan
la 2001
Mozart Jan 2001
– se ţin în zeci de mehshee-ka, vezi pag. 184–185) a ajuns pentru Plimbarea prin Parque
2nd amends
săli din 2nd amends
Feb
tot oraşul. 2001Febde2001
Ansambluri muzicieni prima dată în Valea Anáhuac (Valea Mexicului
Chapultepec  194–195
Final amends
Final amends
Mar 2001 Mar 2001
mariachi frumos îmbrăcaţi, asortaţi cu butoni cea rotundă şi adâncă), au întâlnit aici oameni Colecţiile Mexicului la Museo Nacional
AI 10 revision
AI 10 revision
July 18,July 2005 18, 2005 de Antropología  198–201
de argint şi fredonând o melodie romantică, învăţaţi: descendenţi cultivaţi ai tribului Toltec,
Revision Revision
Feb 2009 Feb 2009
te aşteaptă în istorica Plaza de Garibaldi. care aveau un calendar clar şi ritualuri religioase Shopping în San Angel  204–205
Ciudad de
Buticuri de renume, galerii de artă şi cafenele México
elaborate.
se întind pe trotuarele de pe străzile principale
Mexic
din Polanco, Zona Rosa, Condesa, Roma şi Hartă regională
MOQU M Plaza de lasPlaza de las
ETA OQUETA
diverse alte cartiere. Restaurantele moderne

E
Tres Culturas,
Tres Culturas,

RT

RT
NO

NO
Tlatelolco TlatelolcoLa Villa de La Villa de

O
din La Condesa servesc carpaccio şi espresso

RRER

RRER
Guerrero Guerrero Guadalupe Guadalupe

NTES

NTES
A A
decofeinizat, în timp ce, de-a lungul străzilor, R
M
R
M R AY ÓN R AY ÓN

GUE

GUE

ASIL

ASIL
V IO L E V IO L E O O

RGE

RGE
RIB SanRCosme
micile standuri ce reprezintă afaceri de familie 4 4 S ERA IBE
RA San Cosme TA TA EF EF

RAS

AS

AS
RERA
RC E N T R O
CENTRO Palacio Palacio

REP. DE BR

REP. DE BR
DE DE R

I NSU

I NSU

CÁRDEN

CÁRDEN
SAN SAN VIOLE VIOLE
de la de la

RE
TA TA
vând tamales şi tacos. CO
SM
CO
SM LA L A PLAZA DE InquisiciónInquisición
ON T

ON T
E E PLAZA DE

AV.

AV.
Revolución Revolución RÚ PE RÚ
De partea cealaltă, câteva Museo NacionalMuseo Nacional
GARIBALDI GARIBALDI
R E P. DE
R E P. DEPE
M. C

M. C
PUE PUE
AV AV NT NT E de la Estampa
E de la Estampa
Iglesia de Santo
Iglesia de Santo
DÓ N

DÓ N
milioane de automobile se

LÁZARO

LÁZARO
.M .M ED ED D D Museo
Museo
.N .N
EA
LV A
EA
L Museo Museo Domingo Domingo Secretaría Secretaría
de de
RADO V ARADO Hidalgo O Hidalgo Franz Nacional
Nacional
UEL

UEL
PO

MA N O

AC AC Franz EO
Educación Educación
Pública Pública
înghesuie în oraşul întins
REN

REN
P

IO IO Museo de Museo de E de Arte

de Artede Capilla de
S MayerS Mayer Capilla Templo de Templo
la de la
AM

AM

NA NA Laboratorio
Laboratorio
PA PA
MA N

L L San CarlosSan Carlos

Arte Arte 1 1 la Expiación
PLAZA
la Expiación
PLAZA
EnseñanzaEnseñanza
pe o suprafaţă de H2 2 SANTO SANTO
PIO

PIO
OC

OC

Alameda Alameda HIDA I D A Antigua Antigua

DOMINGO DOMINGO
BA BA AV AV LGO LGO
Bellas Bellas
SE RA

SE RA
AV AV H H EN EN Artes T Cámera Ex-Colegio
Artes Cámera Ex-Colegio Ex-ColegioEx-Colegio
. . BÁ ÍA S BÁ ÍA S IDA I D AA
N T O N IO A N T O N IO Monumento Monumento
ALAMEDA ALAMEDA A C U B T A C U Bde Cristo de Cristo de S. Ildefonso de S. Ildefonso
A A Museo Mural Museo Mural
3 3 T ÉJ
ÉTR
ÉJ
ÉR
RB
A
R
AR NTA BAR NTA
A
PA
R QU
PA
R QU C A SO C A SO a la Revolución
a la Revolución
Diego Rivera
CENTRAL CENTRAL
Diego Rivera Palacio de Palacio de Palacio Allende
A A
Palacio
Allende
Museo José Museo José
HI HCI I T CI
OR

OR

TO E E JUÁRE JUÁRE Minería Minería Templo Luis TemploCuevas

Luis Cuevas
CAL

CAL

ER ER O VÍA VÍA Z Bellas ArtesZ Bellas Artes Catedral Catedral

S NA NA PARQUE PARQUE Mayor Mayor
CH

CH

S SU SU
CI CI PLAZA PLAZA 3 3 Metropolitana Metropolitana
ZAD

ZAD

L LIV L LIV Juárez Juárez

ON O N GRIJALVA GRIJALVA Palacio Postal
Palacio Postal
EL

EL

A A ElASagrario Museo S.H.C.P.

Museo S.H.C.P.
AL AL N N
Monumento Monumento
a a 4 4 M A D ER O M D ER O El Sagrario
M

M
A M

A M

Cristóbal Colón
Cristóbal Colón 5 5 PLAZA DE LA PLAZA Palacio
DE LA Palacio
RO

RO

Ex-Palacio Ex-Palacio
Gran Hotel Gran Hotel

MSO Y A

MOYA
ER G ER G Nacional Nacional
CONSTITUCIÓN CONSTITUCIÓN
ENB ENB T Iturbide Iturbide
ARI

GUT GUT CUAUHTÉMOC CUAUHTÉMOC

NT

NT

TH (ZÓCALO) (ZÓCALO)
RIA

HI
LES

E L IS

ERAS
LI
ER IE A RL L E
AN

Suprema Corte Suprema Corte

CE

CE

Monumento Monumento
a a Antigua Casa Antigua
de Casa de Zócalo

A
RS Zócalo
A

A
NO

RE
S

LDER
RÍO

RÍO
AD

AD

SAL

Cuauhtémoc Cuauhtémoc los CondeslosdeCondes

San de San de Justiciade Justicia

CENTRAL

RAL
O

P O L A NPCOOL A N C O
U CS A

CARRA C
N Z A A R R AMateo

CA

BALD
N Z A Valparaíso
Mateo Valparaíso
LZ

LZ
ESC

ESC

EZ

EZ
A IS

L U IS

T
VER

VBE R

Sala de ArteSala de Arte

BU MuseoH H

EJE CEN
TIB

TIB
CA

CA

BL U

PINO SUÁR

PINO SUÁR
D A R W IN D A R W IN San Juan San Juan Museo de la de la
OB

OB

Público Siqueiros
Público Siqueiros de Letrán de Letrán Palacio de Palacio deCiudad de Ciudad de
ES

ES

R
ER

ER

PLAZA PLAZA
EDO

EDO

Museo de Museo de

B O L ÍV A

B O L ÍV A
Ripley’s Believe
Ripley’sIt Believe It Ayuntamiento Ayuntamiento México México
NT

NT

O O MELCHOR MELCHOR
RI RI Monumento Monumento
a la a laMA MA Cera Cera

EJE
D A D A OCAMPO OCAMPO O R OR or Not Museum
or Not Museum Salto del AguaSalto del Agua
REF REF
GE

GE

Independencia Independencia Balderas Balderas Isabel Isabel

Museo Nacional
Museo Nacional A R C O S ADRE C OBSE L ÉDNE la Católica la Católica Pino Pino
UR

UR

BELÉN
de Antropología
de AntropologíaMuseo Museo Suárez Suárez
2 2 L A L A J O SÉ MJ O SÉ M
INS

INS

A R Í A I ZA R Í A I Z
Rufino Tamayo Rufino Tamayo Diana de laDiana de DE la DE DR. RÍO DR. RÍO AZAGA AZAGA
FLO

FLO

Cazadora Cazadora Cuauhtémoc Cuauhtémoc DE LA DE LA

LOZA LOZA Museo Anahuacalli,
Museo Anahuacalli,
R

NA S
ES

ES

EO EO Insurgentes Insurgentes
EN

EN

Jardines Flotantes,
Jardines Flotantes,

E NA
PAS PAS
.

P AS EO P
D E ASLEO
C UA UHT É MO C

C UA UHT É MO C

ZONA ROSA
ZONA ROSA
AV

AV

DE LA DR DR
HÉ RO

HÉ RO
C IA

C IA

A
Lago RE F O RM A RE F O RM A . . Xochimilco Xochimilco

E
Lago
SEV

SEV

V É R IT Z

V É R IT Z
CÁRD

ACR Á R D
ChapultepecChapultepecMuseo de Museo de C C
EC EC LA LA G G
ILLA

ILLA

Sevilla Sevilla
TEP TEP UD UD
Arte Moderno Arte Moderno PUL HAPUL

BOLÍVAR
CHA C IO IO
BO SQ UEBO DESQ U E Monumento
DE Monumento
a los a losA

L Á Z A RB O L Í V
A BE BE
C H A P ULCTEP P ULT ENiños
H AEC P E C Héroes Niños Héroes NID NID PLAZA PLAZA
AVE AVE
SUR

SUR

R R
S

LÁZARO

RIO DE RIO DE NA NA
N IÑ O

N IÑ O

A A PLAZA
DE LA VILLE
PLAZA
DE LA VILLE
JANEIRO JANEIRO RD RD 1. Templo 1.deTemplo
San JuandedeSan
Dios
Juan de Dios
Castillo deCastillo de Chapultepec Chapultepec 2. Santa Veracruz
2. Santa Veracruz
AV

AV

ES

ES

O MADRID
GO MADRID
ChapultepecChapultepec ANG URAN ROM
MAA NO
R OR
M
MATAE NO R T E
AVENIDA

AVENIDA

3. Iglesia de
3.San
Iglesia
Felipe
de San
de Jesús
Felipe de Jesús
.

DUR Niños Niños

CA CA
ENT

ENT

D
Héroes Héroes 4. Templo 4.deTemplo
San Francisco
de SandeFrancisco
Asís de Asís
1 1 XA XA
OA OA F F
SO

SO

5. Museo del5. Museo

Calzadodel
el Calzado
Borceguíel Borceguí
URG

URG

Poliforum Cultural
Poliforum Cultural
NO

NO

CONDESA V.
CONDESA V.
Siqueiros, San
Siqueiros,
Ángel, San Ángel,
R

R
A

A
A

INS

INS

B B Coyoacán, Cuicuilco,
Coyoacán, Cuicuilco,
PARQUE PARQUE UNAM UNAM 0 0 800 metri 800 metri
ESPAÑA
C ESPAÑA C E E
AV.

AV.

D D
202 Ciudad de México
Şcoala de pictură murală
După cucerirea şi colonizarea spaniolă, Mexicul a început să adopte valorile şi
stilurile artistice europene. După revoluţie, nostalgicii mexicani care trăiau în
străinătate au dat naştere unui mişcări artistice şi politice care venera băştinaşii
şi clasele muncitoare. Ei au integrat intelectualismul marxismului şi romantismul
războiului civil spaniol, cu o pasiune disperată pentru Mexicul lor matern. Mulţi
artişti au participat, însă „cei trei mari“ au fost Rivera, Siqueiros şi Orozco.
Mişcarea murală a înflorit între 1920 şi 1970,
în special în primele zile sub patronajul proemi-
nentului filosof şi ministru al educaţiei José
Vasconcelos. Cu toate că opiniile politice radi-
cale ale pictorilor erau, aparent, în conflict cu
obiectivele administraţiilor conservatoare, care
susţineau afacerile din acea perioadă, guvernul
mexican a devenit patronul artiştilor şi le-a
oferit imense spaţii publice pentru expunerea
lucrărilor.
Picturi murale cu conţinut naţionalist şi
spirit socialist înlocuiau oarecum măsurile
revoluţionare reale, care constituiau un fel de
placebo politic şi artistic pentru mase. Lucrând în
cadrul sistemului, artiştii vorbeau prin opera lor
continuând arta, în timp ce guvernul părea că
sprijină atât arta, cât şi politicile radicale.
Cea mai renumită în afara Mexicului este
Picturile murale
Mai jos este o listă parţială a locurilor din
Ciudad de México în care pot fi găsite
aceste capodopere.
La Alameda: Museo Mural Diego
Rivera (vezi pag. 191); Palacio de Bellas
Artes (vezi pag. 190);
Bosque de Chapultepec: Museo Nacio-
nal de Historia (vezi pag. 195);
Universidad Autónoma Nacional
de México (UNAM): Biblioteca
Central, Estadio Olímpico, şi
Rectoría (vezi pag. 207);
Zócalo sau împrejurimi: Ex-Colegio
de San Ildefonso (vezi pag. 182); Palacio
Nacional (vezi pag. 181); Secretaría
de Educación Pública (vezi pag. 182);
Suprema Corte de Justicia (vezi pag. 182).
O p l i m b a r e p r i n P a r q u e A l a m e d aŞşci o
p rai lnaî mdpC
eriepujiu
dcrati d
m
urid
lăee am
Mcu
eé srxtaiucli o
ă
a 203
opera alegorică a lui Diego Rivera (1886–1957).
Demonstrându-şi talentul artistic de la o vârstă
fragedă, el a fost admis la prestigioasa San Carlos
Academia din Ciudad de México la vârsta de zece
ani. După ani de experimentare şi de călătorie
prin Europa de Nord, Paris şi Rusia, Rivera a
dezvoltat un stil unic, fără echivoc. Preferând o
paletă de pasteluri profunde, el a pictat rotunjimi,
băştinaşi cu pielea închisă la culoare, fără panta-
loni şi aproape fără gât. Temele simple, desenele
şi modelele sale erau alese şi menite să inspire
şi să educe oamenii de rând, aproape că el a
portretizat religiosul în arta sa. Ambii pictori, atât
Rivera, cât şi colegul lui, David Alfaro Siqueiros
(1896–1974), au fost membri ai Partidului Comu-
nist Mexican. Lucrările lui Siqueiros, cunoscut
pentru caracterul său experimental şi tehnica
inovatoare, sunt de multe ori violente şi haotice
prin culorile tari şi îndrăzneţe.
Picturile murale ale lui José Clemente
Orozco (1883–1949) au fost influenţate de
munca sa timpurie de caricaturist, cu toate că,
mai târziu, stilul său simplu a devenit mai expre-
sionist. Lucrările celor trei bărbaţi sunt centrate
pe relele sociale şi pe suferinţa umană, în special
cea a compatrioţilor lor.
Mai puţin cunoscut decât „cei trei mari“,
arhitectul şi pictorul Juan O`Gorman (1905–
1982), din Coyoacán, a creat fresce realiste şi
picturi în culori şi detalii rafinate. Activitatea pe
plan internaţional l-a promovat mai degrabă pe
impresionistul din Oaxaca, pictorul şi sculptorul
Rufino Tamayo (1899–1991), care nu prea
fusese luat în serios la timp din cauza lipsei sale
de comentarii sociale directe. Fermín Revueltas,
Alva de la Canal, Fernando Leal şi Covarrubias
Miguel sunt alţi pictori care au contribuit la
bogăţia frescelor din Ciudad de México. Hidalgo este elementul central al acestei fresce care aparţine pictorului Orozco
262 Oaxaca Mănăstirile dominicane din Oaxaca 263

bijuterii din aur, argint, perle şi
jad. Tururile grădinilor botanice
se fac de obicei cu ghizi vorbitori
de engleză (marţi, joi şi sâmbătă,
ora 11, $$$). Tururile de o oră
organizate în limba spaniolă ($$)
au loc zilnic, la orele 10:00, 12:00
şi 17:00.
Printre alte mănăstiri din
Valea Oaxaca se numără cea din
Cuilapan, aflată pe drumul spre
Zaachila (vezi pag. 270), cea
Arcadele fostei mănăstiri din Santo Domingo adăpostesc din Tlacochahuaya,
acum Museo de las Culturas de Oaxaca
Depozit de apă
cu o uimitoare orgă din 1620 (vezi
pag. 266) şi Iglesia del Santo
Cristo, din Tlacolula de Matamoros
(vezi pag. 268). În regiunea Mixteca
Alta, la nord de Oaxaca, Mănăstirea
Yanhuitlán a fost restaurată recent,
folosind multe dintre tehnicile de
construcţie iniţiale. Nu rata „uşa
din uşă“ , în stil plateresc, de la
poarta nordică, şi impresionantul
altar principal. Mai departe se află
mănăstirea din Coixtlahuaca, fost
templu al zeului Quetzalcóatl, şi cea
din ­Teposcolula, a cărei capelă este
considerată cea mai frumoasă din
Oaxaca.  n

Spălătorie Băile călugărilor Curtea servitorilor

Arcadă (Muzeul Bucătărie
Grădina de lângă Culturii din Oaxaca)
bucătărie
Infirmerie

Băile novicilor

Noviciatul

Biserica şi fosta Mănăstire

Naosul bisericii
Santo Domingo

Scara principală

Capilla del Rosario (Capela Rozariului)

Capelă Faţada
284 Chiapas
Tuxtla Gutiérrez
şi împrejurimile sale
Tuxtla înseamnă „locul unde trăiesc mulţi iepuri“ în limba Náhuatl, iar Gutiérrez se referă la
Joaquín Miguel Gutiérrez, artizanul unirii regiunii Chiapas cu Mexicul, în 1824. Această metropolă
înăbuşitoare a fost înlocuită de San Cristóbal de las Casas ca şi capitală a statului în anul 1892, după
ce San Cristóbal a fost de partea regaliştilor în timpul războiului de independenţă. Tuxtla este un
important centru comercial şi de distribuţie pentru cafea, tutun şi alte produse locale.
Principala arteră din Tuxtla, Avenida Poniente), o piaţă umbroasă, unde
Central, împarte larga piaţă centrală, cuplurile dansează zilnic pe acorduri
Plaza Cívica. În jurul acesteia se află de marimba cântate live între orele
oficiul poştal, moderna Catedral San 14:00 şi 22:00. Dacă nu te pricepi la
Marcos şi câteva sedii guvernamen- dans, aşază-te pe un scaun pliant şi
tale. Mai atractiv este Parque de la bucură-te de muzică.
Marimba (str. Central, colţ cu Calle 8, Deşi în prezent este un maga-
zin de artă populară administrat de
guvern, Casa de las Artesanías
(Bd. Belisario Domínguez nr. 2035,
tel. 961/602-9800, închis duminica),
aflat la nord-est de zócalo, pare
mai mult un muzeu al obiectelor
de artizanat, cu o expoziţie etno-
grafică în spate.
Principala atracţie a capitalei
este liniştita Grădină Zoologică
Miguel Álvarez del Toro (Calz.
Cerro Hueco s/n, tel. 961/614-4765,
închisă lunea, $), foarte bine plasată,
la 8 km sud-est de centru. Grădina
zoologică oferă o bună privelişte
de ansamblu nu numai asupra
animalelor ce trăiesc în Chiapas,
care sunt singurele specii repre-
zentate, ci şi asupra florei de aici.
Un mic muzeu, un magazin şi un
restaurant completează complexul.
Pentru a ajung aici, poţi să iei un
microbuz, de pe Calles 1a Oriente,
colţ cu 7a Sur, din centru.
La 14 km est de Tuxtla Gutiérrez
se află Chiapa de Corzo, un punct
de plecare pentru excursiile în
Ia un taxi din Tuxtla Gutiérrez pentru o plimbare pe Cañón del Sumidero (vezi pagina
marginea Canionului Sumidero alăturată). În momentul invaziei
Tuxtla Gutiérrez şi împrejurimile sale
spaniole, războinicul trib Chiapaneco
domina regiunea şi s-a stabilit aici
pe la 1300. S-au luptat cu cetăţile
mayaşe pentru controlul asupra
minelor de sare şi plantaţiilor de
cacao. Au făcut atâtea probleme
încât mayaşii s-au aliat cu spaniolii.
Imediat ce spaniolii au învins tribul
Chiapaneco, care dă numele regiunii,
aceştia i-au transformat în sclavi pe
foştii aliaţi mayaşi.
Aşezarea spaniolă înfiinţată la
Chiapa de Corzo în anul 1528 a
fost imediat abandonată pentru
clima mai proaspătă, fără ţânţari, din
actuala San Cristóbal de las Casas
(vezi pag. 286–287). Monumentul
cel mai important din piaţa principală
este La Pila, o fântână octogonală
(1562) despre care se spune că ar
fi fost inspirată de coroana reginei
Isabella a Spaniei. Lângă fosta Mănăs-
tire Santo Domingo, construită în
secolul al XVI-lea, la o stradă la sud
de piaţă, se află Museo de la Laca
(tel. 961/616-0055, închis lunea), unde
sunt expuse tărtăcuţele lăcuite făcute
în oraş, dar şi alte obiecte, de aseme-
nea lăcuite, din întreaga lume. Dacă
ajungi aici în luna ianuarie, nu rata
parachicos, o defilare fără pereche, la
care bărbaţii, îmbrăcaţi în haine de
femeie, se plimbă pe străzile oraşului.
La o stradă de piaţa principală din
Chiapa de Corzo, ambarcaţiunile cu
motor pleacă în tururi organizate
($$$$) către impresionantul Cañón
del Sumidero. Acest canion cu
pereţi abrupţi a fost creat acum
câteva milioane de ani de învolbura-
tul Río Grijalva, care a fost îndiguit în
1981, prin construcţia barajului de la
Chicoasen. Pereţii stâncoşi de culoare
roşiatică se ridică la 1.000 de metri
deasupra râului verzui. Dacă ai noroc,
poţi vedea şoimi, egrete, cormorani,
crocodili sau alte animale.
285
În acest canion, Ixcaret Group
a creat Parque Sumidero (str.
Tuxtla Gutiérrez
A 283 B3
Independencia s/n, Barro San Miguel,
tel. 961/128-8894, www.sumidero.
Informaţii pentru
vizitatori
B Bd. Belisario
com, $$$$$), cu o piscină şi zone Domínguez 950,
naturale, unde poţi întreprinde Edificio Plaza de
las Instituciones,
diverse activităţi contra unei taxe
et. 4
suplimentare. Este scump, aşa
C 961/617-0550
că, dacă ajungi acolo, planifică-ţi ext. 35012 sau
modul în care îţi petreci ziua. 1800/280-
3500 (gratuit în
La 30 km de Tuxtla, prin
Mexic)
Ocozocoautla, se află Sima de
www.turismochiapas.
las Cotorras (tel. 968/689-0289, gob.mx
e-mail: simadelascotorras@gmail.
com), o prăpastie neobişnuită, Chiapa de Corzo
de 90-160 de metri. Apelează A 283 B3
la un ghid local pentru escaladă Informaţii pentru
sau observarea ornitologică; vizitatori
B Str. Domingo
Cunoscătorii Ruiz I
C 961/616-1013
recomandă:
Dacă ajungi în Tuxtla
Gutiérrez la mijlocul lunii
ianuarie, fă o călătorie
la Chiapa de Corzo.
Obiceiurile şi festivităţile
de la Feria de Enero sunt
spectaculoase.
—Katherine Amato
cercetător National Geographic
spectacolul principal este oferit
totuşi de apusul de soare, când
sute de păsări zboară încoace
şi-ncolo. Pentru a vedea acest
eveniment de sezon, este mai
uşor să stai la cabanele rustice, dar
plăcute de acolo ($, este permisă
şi camparea) şi să te trezeşti la
cântatul cocoşilor sau, în acest caz,
al papagalilor cotorros. Sau poţi
veni aici câteva ore, după-amiaza;
ajută la stimularea proiectelor de
ecoturism consumând preparate
de la restaurantele din zonă.  n
292 Chiapas Palenque 293

construit chiar înainte de năruirea cetăţii. o piaţă centrală. Drumul din stânga La est de Río Otolum, Templo are aer condiţionat (închis lunea), cu un
La nord-est de Palat, mai multe merge la Grupo Murciélagos (Gru- del Conde (Templu Contelui), pira- bilet care include intrarea fără niciun
cărări duc către junglă, care serveşte pul Liliecilor), un complex rezidenţial mida în scări cu patru niveluri a fost cost suplimentar, este situat la intrarea
ca umbrar pentru călătorul obosit pentru noblii mayaşi, dar şi către o numită după excentricul german din principală, dar la cel puţin un km de
de soarele tropical. După ce treci de serie de cascade care formează Baño secolul al XIX-lea care locuise acolo. drumul principal. Poţi ajunge aici din
Río Murciélagos (Râul Liliecilor), de la Reina (Baia Reginei). În apropiere se află un teren de zona arheologică urmând andador
un drum care face la dreapta te pelotă, dar şi Grupo Norte (Grupul ecológica (calea ecologică), care trece
duce la Grupo C, unde se de nord), ale cărui pieţe şi temple de Grupul Liliecilor şi de Grupul C.
află şase temple mici au fost printre ultimele construite Exponatele excelente sunt etichetate în
care înconjoară înainte de prăbuşirea cetăţii. engleză, spaniolă şi în dialectul Tzotzil.
Către Grupul C,
Grupo Murcié- Poposeşte la restaurant pentru Printre colecţiile muzeului se află
lagos (Grupul o masă sau o băutură rece în timpul Tăbliţa Palatului, un basorelief care
Liliecilor) şi Baño orelor călduroase ale zilei. evidenţiază succesiunea conducătorilor
de la Reina (Baia
Muzeul sitului, care din Palenque. Microbuzele fac legătura
Reginei)
între ruine, moteluri şi oraş.  n Templo de la
Cruz (Templul
Templo de la Cruz Foliada Crucii)
(Templul Crucii Înfrunzite)

Grupo Norte
(Grupul Nordic)

Templo del Conde

(Templul Contelui)

Juego de pelota Templo del Sol

(teren de fotbal) (Templul Soarelui)

Râul Otolum

Către intrare şi
restaurant
Templo de las Inscripciones Palenque
(Templul Inscripţiilor)

Palacio (Palat)
Templo de la Reina Roja
(Mormântul Reginei Roşii)
Templo de la Calavera
(Templul Craniilor)
 z
ot
4Z
300 Chiapas D i n Pa l e n q u e p â n ă î n Pa r q u e N ac i o n a l L ag u
Cn a al se d
n ed M
aorn
u
C tlheiM
baeapl y
a
loas 301
301
Haab (calen-
tz
Zo darul solar)
3
Calendarele Tzolkin şi Haab au fost combi-
tz
nate pentru a forma Calendarul Circular, Zo

Calendarul Maya
2
care se repetă la fiecare 52 de ani

zt
Zo
1
Mayaşii şi aztecii aveau acelaşi calendar ceremonial de 260 de zile (primii îl numeau

p
Chicchan

Zi
20
Tzolkin, ceilalţi, Tonalamati), o agendă ritualică folosită pentru profeţiile astrologice,

Kan
i
Cim
Tzolkin (calendarul

al
dar şi pentru luarea unor decizii în viaţa cotidiană. Fiecare zi era dominată de câţiva

p
h

Zi
sacru) ik

Ak

19
an
zei ale căror personalităţi influenţau acea zi, la fel cum astrologii de azi ne spun că M
Ik
Soarele, Luna şi planetele ne influenţează viaţa cotidiană.
t
ma
La

cei doi ani. Cele două calendare au fost ulterior c

Mulu Imix

combinate, ca două rotiţe zimţate inegale,

pentru a forma Calendarul Rotund, ce permitea Ahau
un nivel mai profund de interpretare practică Oc

şi spirituală. Însămânţarea ogoarelor, plecarea la

Cauac
luptă şi încoronarea domnitorilor se făceau în Chu
en

Nu
cele mai faste zile. Ciclul calendaristic se repeta la m
ele Etz
fiecare 52 de ani. zil ’na
elo b
Eb r
Din cauza acestor calendare ciclice, nu
putem identifica corect datele istorice. Pentru a

Ca
ba
Be
repara acest lucru, mayaşii au inventat Numără-

n
n

Cib
Men
toarea Lungă, un calendar bazat pe multipli ai

Ix
lui 20. Cea mai mică unitate era ziua (denumită
kin sau soare), urmată de uinal (20 de zile), tun
(360 de zile) etc. Gândeşte-te cum ar suna:
Numerele
Glifele reprezentând maimuţa, capul zeului şi „S-a întâmplat acum 5 secole, 8 decenii, 3 ani, 2 Perioada nefastă de cinci zile (Uayeb) se află la
craniul înseamnă, puse împreună, 16 zile săptămâni şi 4 zile“. finalul calendarului Haab
În perioada clasică, datele încrustate pe mii 1 2 3 4
Tzolkin, sau calendarul sacru, era un calendar de pietre funerare, găsite pretutindeni în lumea Glifele reprezentând lunile în calendarul Haab
ciclic de 260 de zile. La fel ca zilele noastre ale mayaşă, înregistrau cu precizie naşterile, decesele, 5 6 7 8
săptămânii, cele 20 de zile mayaşe aveau o denu- căsătoriile, venirea la putere şi bătăliile decisive,
mire şi se succedau neîntrerupt. Acestor zile li se permiţând oamenilor de ştiinţă să descopere
adăuga un număr de la 1 la 13 pentru un total indicii despre vechea istorie mayaşă. Conform Pop Uo Zip Zotz 9 10 11 12
de 260 de zile, de exemplu 2 Ahau sau 8 Eb. acestei maniere de înregistrare, Creaţia a apărut
Fiecare zi era caracterizată de un zeu (care dădea în anul 0.0.0.0.0., pe care expertul Sir Eric Thom-
13 14 15 16
numele zilei) şi de numărul aferent. Numărul 13 pson (1898–1975) l-a interpretat ca fiind data
Zec Xul Yaxkin Mol
era norocos, aşa că atât a treisprezecea zi, cât şi de 11 august 3114 î.Hr., ipoteză care se bucură de
zilele multiplu de 13 erau sub auspicii bune. acordul majorităţii specialiştilor. Data ceremonială 17 18 19 0
Matematicienii mayaşi au alcătuit şi un a acestui eveniment este 4 Ahau 8 Cumku. Sistemul mayaş de numărare se bazează
calendar solar de 365 de zile, fiind conştienţi Fascinaţi de matematică, pe care o consi- Ch’en Yax Zac Ceh pe 20 de „cifre“, practic zece degete de
că este doar o o aproximare a orbitei solare derau atât un instrument ştiinţific, cât şi o artă, la mâini şi zece degete de la picioare.
a Pământului. Acest calendar, denumit Haab, vechii mayaşi operau neîntrerupt cu numerele, Nume­rele de la 0 la 19 pot fi scrise fie prin
hieroglife, fie printr-un sistem valoric bazat
consta în 18 perioade a câte 20 de zile (un total aveau un sistem de calcul zecimal şi au inventat
Mac Kankin Muan Pax pe cinci. Un punct reprezintă 1; o bară – 5,
de 360), plus alte cinci zile nefaste la sfârşitul conceptul de zero (adaptat probabil după o iar o scoică sau o hieroglifă similară,
perioadei Uayeb. Zilele dintre sfârşitul unui „an“ idee olmecă). Folosind observaţiile simple, dar şi simbolul 0. Aceste numere pot fi scrise pe
şi începutul următorului erau, conform astrono- cunoştinţele avansate de matematică, au calculat orizontală sau pe verticală. De exemplu,
milor şi preoţilor mayaşi, extrem de instabile şi de orbita planetei Venus şi a altor planete vecine la 20 va arăta aşa:
Kayab Cumku Uayeb
periculoase, fiindcă nu ţineau de nici unul dintre fel de precis cum o fac astronomii zilelor noastre.
332 P e n i n s u l a Y u c at á n
Yucatán
Situat în vârful peninsulei, Yucatán este cel mai plat stat, cu cel mai sărac sol şi cu cele mai puţine
precipitaţii. Aici, pădurea tropicală este joasă, densă şi formată din arbuşti de mici dimensiuni.
Căldura, prezentă tot anul, devine sufocantă în timpul lunilor ploioase de la sfârşitul verii şi al toam-
nei, când insectele înţeapă cel mai rău. Din decembrie până în februarie este cea mai rece perioadă a
anului, când localnicii poartă jachete groase, în timp ce turiştii se încălzesc în cămăşi de bumbac.
Chichén Itzá este unul dintre cele mai fascinante şi studiate situri din Yucatán
În timp ce nisipul plajelor sale nu
este alb, iar apa nu are nuanţele
de turcoaz ca în Riviera Maya, un
litoral izolat oferă preţuri ieftine şi
oportunitatea de a face descoperiri.
Celestún şi Río Lagartos atrag prin
observatoarele de păsări, iar Isla
Holbox din vecinătate este un rai
pentru cei dornici de senzaţii tari.
Infrastructura litoralului este limitată,
dar în curs de dezvoltare; locurile de
cazare dincolo de Mérida (cu excep-
ţia câtorva hoteluri de cinci stele)
sunt în general ieftine. Dezvoltarea
coastei de nord a fost stopată de
uraganul Izadora, spre încântarea
puriştilor şi a tipilor pierde-vară de
pe plajă.
Atracţia principală din Yucatán
o constituie ruinele sale mayaşe. În
ciuda presiunii autobuzelor încărca-
te de turişti, Chichén Itzá rămâne
printre siturile arheologice de top
ale Mexicului. Strategic plasate pe
întinsul sit, se află cel mai mare teren
de sport din Mesoamerica, o cenotă
de sacrificiu şi piramide în trepte aco-
perite cu basoreliefuri.
O altă bijuterie antică dinYucatán,
Uxmal, este unul dintr-o jumătate
de duzină de situri excavate care
formează Puuc Route, o salbă de
situri arheologice la sud de Mérida. În
aceeaşi zonă de dealuri joase se află
oraşe modeste cu mănăstiri francis-
cane singuratice, cu pieţe cu miros
de portocale şi o mulţime de atracţii
pentru călătorul curios.
Cândva profilate pe cultura
porumbului şi creşterea vitelor, iar
mai târziu pe trestia-de-zahăr şi pe
fibrele de sisal, fermele din peninsulă
au fost vândute şi subdivizate în tim-
pul reformelor agrare din perioada
postrevoluţionară. Astăzi, multe din-
tre ele au fost transformate în luxoa-
se hoteluri şi restaurante rurale.
Mérida
Puţine lucruri îţi amintesc de trecutul
Mérida, precum T’ho („al cincilea
loc“), unul dintre cele mai importante
oraşe ceremoniale din lumea Maya
postclasică. Au rămas câteva vestigii
din zilele de bogăţie şi de eleganţă
europene. Călit de munca indigenilor
sub brutalul sistem de ferme, tempe-
rat cu optimismul Maya şi al încrederii
în sine, îmbogăţit prin aportul imi-
granţilor, Mérida este metis, dar diferit
de oricare altul din Mexic.
Spre deosebire de Tenochtitlán,
care a fost cucerit în patru luni de
asediu, T’ho a rezistat invadatorilor
15 ani. Dârzii mayaşi l-au bătut mai
întâi pe Francisco Montejo (el Ade-
lantado) şi apoi pe fiul său, Montejo
el Mozo, care, în cele din urmă, a ieşit
învingător în 1542.

Y u c at á n 333
Astăzi, Mérida este un oraş cu
peste 734.000 de locuitori. Hotelu-
rile sunt grupate în centrul comercial
Mérida
A 309 C4
Informaţii pentru
vizitatori
al oraşului cu cele mai fanteziste blo-
B Teatro Peon
curi-turn de-a lungul Prolongación
Contreras, Calle
de Paseo Montejo. Restaurantele 60 between
sunt diverse: de la bistrourile cu aer Calles 57 & 59
condiţionat şi meniuri franţuzeşti C 999/924-9290
până la terasele şi cafenelele în aer www.merida.gob.
mx.turismo
încearcă:
Duminicile în compania
localnicilor
Când îţi planifici timpul pentru o călătorie în
zona Yucatán, asigură-te că vei petrece măcar
o duminică (domingo) în Mérida; puţine locuri
din Mexic oferă gratuit evenimente culturale.
Duminica sunt închise pentru traficul
rutier multe străzi din centrul comercial, prin
urmare, pietonii şi bicicliştii se pot plimba în
voie. Copii, părinţi şi bunici iau cu asalt străzile
pentru a se bucura de concerte gratuite şi
comedianţi. În piaţa principală (între Calles
60 şi 62, 61 şi 63) sunt amenajate o scenă şi
scaune. De-a lungul Calle 60 până la parcurile
Hidalgo şi Santa Lucia sunt vânzători de pro-
duse alimentare şi meşteşugăreşti, clovni şi
muzicanţi ambulanţi şi alte distracţii gratuite,
de la ora 9:00 până la ora 21:00.
liber. Trăsuri trase de cai se întrec
pe străzile centrului comercial cu
maşini, taxiuri şi autobuze aglome-
rate. Biserici, restaurante şi teatre
sunt împrăştiate printre construcţiile
cu unul sau două etaje – unele
încântătoare, altele năruite.
Multe clădiri de a doua sau a
treia generaţie înconjoară centrul
cultural şi civic al oraşului, zócalo sau
Plaza Mayor (între Calles 60 şi 62, 61
şi 63). Acum sediu de bancă, Casa
de Montejo (Calle 63, în partea de
sud a pieţei) este unul dintre cele mai
importante exemple al secularului
stil arhitectonic plateresc, deşi