Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
Folclor
INTRODUCERE
1
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
2
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
3
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
4
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
5
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
4
Termenul a fost împrumutat din Psihologia folclorului muzical al Gabrielei Suliţeanu, înlocuind astfel expresia
muzică cultă.
6
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
5
Giuleanu, Victor – Principii fundamentale în teoria muzicii – Editura muzicală, Bucureşti 1974, pag. 420.
6
*** Dicţionar de termini muzicali – Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1984 pag. 13
7
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
8
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
9
Giuleanu, Victor - Principii fundamentale în teoria muzicii – Editura muzicală, Bucureşti 1974, pag.156
10
Rîpă, Constantin – Teoria superioară a muzicii, vol. I, Sisteme tonale – Editura MediaMusica, Cluj – Napoca,
2001
11
Rîpă, Constantin – Teoria superioară a muzicii, vol. I, Sisteme tonale – Editura MediaMusica, Cluj – Napoca,
2001, pag. 326
12
Rîpă, Constantin – Teoria superioară a muzicii, vol. I, Sisteme tonale – Editura MediaMusica, Cluj – Napoca,
2001, pag. 327
9
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
10
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
II . 2. 2. Criteriul tetracordului
Descoperind din diverse surse, că în perioada secolului al II-lea î.e.n.,
tracii deţineau stadii evoluate ale muzicii13, în lucrarea sa dedicată
organizării sistemului intonaţional, Constantin Rîpă14 atribuie un capitol
întreg domeniului, intitulat de ele Sisteme tonale – traco dace. Gândirea
teoretică a profesorului clujean aplicată şi asupra mărturiilor folclorice, este
aceea a şcolii muzicale clujene, ce deosebeşte evoluţia sistemelor
organizatorice istorice pe criterii muzical – geografice, diseminate
lingvistic: limbile indo – europene (din care fac parte etnosul românilor ),
determină ca viziune finală sistemul intonaţional bazat pe tetracordie.
Precum la grecii antici, tetracordul este unitatea fundamentală a unei
structuri intonaţionale ordonate. În schimb, popoarele fino – ungro –
13
Ghircoiaşu, R – În Contribuţii la istoria muzicii româneşti – Editura muzicală, Bucureşti, 1963; în Cosma,
Octavian Lazăr – Hronicul muzicii româneşti – Editura muzicală, Bucureşti, 1973
14
Rîpă, Constantin – Teoria superioară a muzicii, vol. I, Sisteme tonale – Editura MediaMusica, Cluj – Napoca,
2001, pag. 72
11
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
15
Rîpă, Constantin – Teoria superioară a muzicii, vol. I, Sisteme tonale – Editura MediaMusica, Cluj – Napoca,
2001, pag. 73
12
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
13
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
16
Oprea, Gheorghe – Agapia, Larisa - Folclor musical românesc - Editura didactică ţi pedagogică, Bucureşti
1983, pag. 211 : « Primele referiri la repertoriul copiilor români le găsim în secolul al XVIII-lea la Anton Maria
del Chiaro, secretarul lui C. Brâncoveanul care remarca asemănările dintre jocurile copiilor de la noi şi cele din
ţara sa… » în Istoria delle moderne Revoluzioni della Valachia publicată în 1718
14
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
15
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
17
Ceremonie – “Ansamblu de reguli, de forme exterioare, protocolare, obişnuite unei somnalităţi… Formî
exterioară a unui cult. ***DEX . Dicţionar al limbii române, Academia Republicii Socialiste Române, Bucureşti
1984, pag 141
16
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
17
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
18
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
cultă;
- după vârstă – faza de ascultare, de creaţie şi reproducere
19
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
c) cântece de joc
20
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
19
Brăiloiu, Constantin – Opere, vol. I , Editura muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.S. R, Bucureşti, 1967,
cu Traducere şi Prefaţă de Emilia Comişel, pag. 119
20
Brăiloiu, Constantin – Opere, vol. I , Editura muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.S. R, Bucureşti, 1967,
cu Traducere şi Prefaţă de Emilia Comişel, pag. 23
21
Oprea, Gheorghe – Agapie, Larisa – Folclorul musical românesc – Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti,
1983, pag. 179
21
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
22
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
23
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
24
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
28
Oprea, Gheorghe; Agapia, Larisa – Folclor musical – Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti 1983, pag.
219
25
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
26
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
27
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
28
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
29
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
30
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
IV . Repertoriul nupţial
31
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
folclorice limitate);
b. împodobirea bradul – oraţia bradului;
e. iertăciunile;
Etapa a II –a
f. plecarea la cununia religioasă;
32
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
Etapa a III-a
g. masa mare / petrecerea maturilor – strigarea darurilor.
33
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
- transportul zestrei;
- „iertăciunea”;
- separarea miresei de casa părintească;
- trecerea miresei în rândul nevestelor.
c) etapa postnupţială:
- petrecerea maturilor;
- sosirea alaiului cu părinţii miresei;
- darurile:
- vizite protocolare.
Muzical există două tipologii de gen muzical, din care cel vocal:
cântecul miresei - , cântecul mirelui, cântecul soacrei, cântecul zestrei,
cântecul bradului sau al steagului de nuntă, cântecul găinii. Instrumental
cu sau fără însoţitor de strigături sunt: nuneasca, busuiocul şi dansuri cu
caracter distractiv – periniţa, raţa, ariciul ş.a.
34
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
35
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
36
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
37
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
deci sunt ca atare cei mai neajutoraţi, în chip contrastant ei sunt dotaţi şi cu
anumite puteri speciale pe care le deţin numai în momentele acestea
tranzitorii.
Prin Moldova sudică, mirele nu se descoperă decât în biserică, doar de
către naş şi doar în momentul în care naşul îi pune cununia.
Prin Munţii Apuseni, când este adusă mireasa la alaiul mirelui, toată
asistenţa se ridică în picioare, cu excepţia mirelui care rămâne pe scaun.
Pretutindeni în oraţii, mirele este: “tânărul nostru împărat”,”domnu’
mire”. În unele zone ale ţării mirii sunt supuşi unor interdicţii alimentare:
în Muntenia, le este interzis mirilor să consume carne sau să mănânce ceva
la masa mare, iar în Ţinutul Pădurenilor din Hunedoara, mirele nu are voie
să vadă bradul lucrat de mireasă.
Oscilaţiile semantice ale practicilor apar de îndată ce şi-au pierdut
semnificaţia originară. Faptele pot fi reinterpretate după natura contextului
şi stadiul colectivităţii. Astfel, în locul semnificaţiei rituale de odinioară,
apare alta de natura profană, pur ceremonială.
Împuşcăturile sunt astfel interpretate numai ca semne de mare fast,
capabile să reliefeze mai puternic amploarea pompei cu care se desfăşoară
nunta. De cel mai mute ori, variaţiile semantice se observă pe plan regional,
trădând diferenţele de mentalitate şi de tradiţie, astfel, aruncarea bucăţilor
de colac de către mireasă a ajuns astfel prin Moldova să simbolizeze inima
caritabilă; stropirea rituală cu apă cu scop fertilizator, aşa cum apare
pretutindeni, şi-a pierdut această semnificaţie prin Moldova nordică,
ajungând să fie ca interpretată drept un scop de curăţenie etc.
De multe ori polisemantismul semnificaţiilor aceluiaşi act rămâne în
sfera rituală cu substrat magic mai evident sau mai ascuns. Astfel, la sosirea
cortegiului mirelui venit să ducă mireasa la cununie, acesta este privit de
mireasă prin inel sau colac nu numai “ca să trăiască cu drag unul de altul”
38
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
39
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
Hora bradului31 – joc popular românesc ritual, care face parte din
ceremonialul nupţial în Muntenia. Se joacă sâmbătă seara sau duminică
dimineaţa când se împodobeşte bradul de nuntă. Iau parte în general
tineretul şi familiile mirilor. Coregrafic este o horă obişnuită din
repertoriul local, care capătă funcţie ceremonială în momentul respectiv.
Nici acest model nu reprezintă o eşalonare perfectă a secvenţelor suitei,
deoarece este reconstituit pe baza a ceea ce există şi poate fi identificat în
circuitul folcloric, nu pe baza a ceea ce a existat într-o structura
tradiţională mai logic determinate funcţional. La momentele enumerate se
mai adaugă un număr impresionant de strigături, presărate pe tot parcursul
ceremonialului. Aceste strigături sunt legate semantic de secvenţele care
le integrează. Masa mare este şi ea marcată printr-un repertoriu mai larg,
cu caracter festiv, interpretat de lăutari la cererea expresă a nuntaşilor.
31
*** Dicţionar de termini muzicali – Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1984 pag. 254
32
*** Dicţionar de termini muzicali – Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1984 pag. 254
40
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
timp, alaiul nuntaşilor joacă hora. Coregrafic este o horă obişnuită din
repertoriul local ce capătă funcţia de ritual în momentul respectiv.
Mirele şi alaiul sunt aşteptaţi la casa miresei cu masa bogată şi cu voie-
buna. Acum se joacă bradul sau steagul, frumos împodobit. După cununia
religioasă alaiul merge la casa mirelui. Este momentul în care zestre miresei
este dusă şi ea cu cântece rezervate acestui moment. În Ţinutul Pădurenilor
se intonează de către femei un cântec al zestrei alcătuit şi el pe contrastul
dintre fata-nevastă: “Strânge-ţi, sora, hainele, /Ţi le strânge, ţi le plânge,/
Ca ţi le-ai făcut cântând/ Ş’- acu ţi le rupi plângând…”. Un “joc al zestrei”
exista şi în Moldova, iar rudele miresei au datoria să joace fiecare obiect în
faţa tuturor invitaţilor înainte ca acestea să fie aşezate în casa mirelui.
Exista obiceiul ca la intrarea în casa la întoarcerea de la cununie să fie
înconjurată masa de trei ori de către principalii actori ai nunţii. Cu acest
prilej se cânta o melodie specială. Urmează masa mare şi jocul celor tineri.
Trecerea miresei în rândul nevestelor este un moment important în
desfăşurarea nunţii. Acest moment are o semnificaţie deosebită deoarece
marchează ultima faza a ritualului de trecere de la starea de tânără fată, fără
obligaţiile şi greutăţile vieţii de familie la stadiul de tânără soţie. Cu acest
prilej se cânta o melodie specială “La desrobatul miresei”, “La luarea
petelei”. În unele zone, după scoaterea voalului sau a cununii, se schimba şi
pieptănătura. Cântecele de despărţire potenţează liric secvenţele
ceremoniale care semnifică ruperea tinerilor de vechea lor stare,
exteriorizând sentimental dureros, sau cel puţin nostalgic, pe care această
rupere o implică. Plânsul miresei nu este în aceste momente neapărat o
reacţie interioară, sau nu numai atât, ci şi o obligaţie rituală, de bună
cuviinţă. O variantă din Ţinutul Hunedoarei, imaginează, ca revers al
sentimentului de înstrăinare, continuitatea legăturilor între mireasă şi
familia părăsită, apelând la simboluri cu rezonanţă magică, pe care se vor
41
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
construi metafore ale dorului: “De-oi avea, goveo, avea,/ De-ai avea tata
cu mila,/ El pe tine nu te-ar da,/ Goveo - n astă seara mare/ Cu străini,
goveo, pe cale/ Şi pe tine te-ar scria/ În cornutul mesei lui:/ Când la masă
şi-ar prânzi,/ La fiica dulce-ar gândi,/ Lacrimile l-or porni,/ De-oi avea,
goveo, avea,/ Govea, o mamă cu mila/ Ea pe tine nu te-ar da,/ Şi pe tine te-
ar scria/ În toarta ciubarului,/ În cornul chindeului;/ Când după apa-ar
pleca/ La fiica dulce-ar gândi,/ Lacrimile o-ar porni”.
La casa miresei are loc “gătitul” miresei şi se cânta “Cântecul miresei”
sau “La punerea de petele”, “La înhobotatul miresei”: “Ia-ţi mireasă ziua
bună/ De la tata, de la mumă/ De la fraţi, de la surori, De la grădina cu
flori/” etc., cu referire şi la ireversibilitatea acestei perioade din viaţa tinerei
fete: ”Azi îmi eşti cu fetele,/ Mâine cu nevestele,/ Poimâine cu babele”.
Cântecul este executat de către lăutari, iar uneori de către asistenţă. În
cântecul de despărţire cântat miresei la punerea petelei, sentimentul dureros
provocat de ruptură capătă accente tragice (ex. 29), explicabile prin
neliniştea şi teama pe care pasul spre necunoscut le inspira, dar şi prin
căsătoria, adeseori forţată, determinate de tranzacţii familiale, reprezentând
pentru mireasa o rupere şi de idealurile ei erotice: “…Plânge, mireasa cu
jele,/ Că nu-i mai purta petele,/ Nici în degete inele/ Şi nici in urechi
cercei,/ Nici nu-i şedea cu flăcăi./ Cununiţa te cea verde/ Cum te scoate
dintre fete/ Şi te da între neveste;/ Şi cununa cea de flori/ Te scoate dintre
feciori/ Şi te pune-ntre nurori./ Cântaţi, fete, horile/ Şi vă purtaţi florile,/
După ce ve-ţi mărita,/ Horile nu-ţi mai juca,/ Florile nu-ţi mai purta,/ A
cânta nu-ţi cuteza/ În casă de soacră-ta,/ În tindă de socru-tău,/ Şi-afar de
bărbatu-lu.”
IV. 5. Cântecele de mireasă
Cele mai stabile cântece s-au păstrat în legătura cu personajul central
al nunţii, mireasa. Cântecul miresei este executat în momentul solemn când
42
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
43
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
44
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
45
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
46
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
IV. 9 - Strigăturile
Strigăturile însoţesc momentele coregrafice din desfăşurarea nunţii, ele
fiind o întregire necesară a jocului. Strigăturile trebuiesc debitate într-un
anumit fel şi în împrejurări care impun o anumită culoare tematică.
Recitarea poate fi de asemenea sacadată, fiecare silabă corespunzând unei
pulsaţii ritmice, de obicei unei optimi când măsura are ca unitate de timp
pătrimea, dar şi accelerată, silabele precipitându-se ca o avalanşă, fără vreo
corespondenţă cu ritmul muzical, aceasta cu precădere la sfârşitul
34
*** Dicţionar de termini muzicali – Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1984 pag. 351
47
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
Coregrafie
În cadrul producţiilor coregrafice sunt incluse în repertoriul local
curent dansurile rituale şi dansuri obişnuite, cu caracter distractiv. În
categoria dansurilor rituale includem “Jocul druştelor” (în Maramureş),
executat în faţa casei, atunci când mirele vine să-şi ia mireasa; “Jocul
bradului” sau “Jocul steagului”, “De trei or de după masă” (ex.38),
“Busuiocul”, ”Polobocul”, “Jocul zestrei”, “Nunteasca”.
V. Repertoriul funebru
48
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
V. 1. Generalităţi
Întregul complex al obiceiurilor de înmormântare reprezintă
ceremonializarea unui eveniment biologic inevitabil, cu implicaţii sociale
profunde, care antrenează un întreg sistem de concepte, credinţe şi atitudini,
ca elemente de motivaţie sau structură. În colectivitatea tradiţională, toată
suita de practici şi cântece funebre are în primul rând, rostul de a restabili
echilibrul social zdruncinat prin dispariţia unui membru al grupului
respective.
Moartea este resimţită mai întâi în planul realităţii cotidiene, ca o
despărţire definitivă a defunctului de familie, de o colectivitate mai largă,
structurată pe criterii de rudenie, vecinătate şi generaţie. Sentimentul de
“pustiire”, de gol, pe care această despărţire îl determină, marchează o
dereglare puternică a echilibrului psihologic şi social, la nivelul familiei şi
al colectivităţii mai largi. Marea despărţire nu reprezintă însă, în concepţia
tradiţională, o încheiere definitivă a destinului individului, dincolo de care
nu mai există nimic şi nu se mai continuă nici o legătură cu lumea viilor, ci
o trecere ireversibilă, din lumea aceasta în lumea “de dincolo”, care poate fi
ea însăşi dereglată, cu urmări nocive pentru colectivitate. De aici rezultă
două atitudini fundamentale, cu implicaţii pe plan ceremonial:
a) grija pentru ca despărţirea, trecerea şi integrarea în lumea de dincolo
să fie perfecte şi definitive, pentru a se evita reîntoarceri, în afara firii, ale
defunctului în lumea viilor (strigoi, moroi);
b) sentimental că între defunct şi cei vii pot fi restabilite legături
“fireşti”, că existenţa defunctului în altă lume, opuse celei de aici, dar nu cu
totul străină de ea, nu este incompatibilă cu existenţa din lumea aceasta.
În exprimările folclorice, izvorâte din concepţia tradiţională a
poporului român, nu se manifestă o temă predominantă faţă de mort;
49
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
50
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
35
Oprea, Gheorghe; Agapie Larisa – Folclorul muzical românesc – Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti
1983, pag. 241
51
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
52
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
53
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
54
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
55
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
56
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
57
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
morţii plânşi sunt oameni maturi sau bătrâni: “…Da scoală-te, hăi
mămucă,/ Nu te duce de - acaţucă, / Că-s puii mititeluţ / şi n-au mamă mai
multuţ”.
Bocetele din zona sudică, Oltenia, Muntenia, Dobrogea ăi Moldova
sudică au formă liberă, cu versuri heterometrice, adică un fel de proză
cântată, turnată în tiparul melodiei, care melodie are formă liberă,
nearhitectonică, propice enumerării recitative. Prin Oltenia bocitoarele
reuşesc să ajusteze relatarea în versuri rimate, dar acestea rămân totuşi
rarităţi. Aceasta formă liberă este mult mai adecvată exprimării stărilor
sufleteşti provocate de decesul din familie, în consecinţă, bocirea este mai
tumultoasă, iar bocetele mai lungi decât în zona nordică.
Datorită formei lor nonpoetice, colecţiile de folclor le-au ocolit. Din
cele adunate de C.Brăiloiu şi elevii, redăm fragmentul publicat, se pare
singurul până acum, al unui bocet la copil pe Valea Teleajenului, în care se
remarca impetuozitatea exprimării, agresivitatea verbală caracteristică
locvacităţii meridionale: “Aoleo!/ Puişorul mamii,! Aoleo!/ Mititica-al
mamii,/ Scoală-te flăcăul mamii,/ Scoală-te, păsărica mamii a zburătoare/
Dă la mămica ei din braţe./ Aoleo! Flăcăiaşul mamii el bărbatul, Flăcăul
mamii ăl vrednic,/ Flăcăul mamii ăl cuminte/ Şi ăl deşteptu,/ Şi ăl
învăţatu!”.
Diferenţele sensibile în formele de realizare nu împiedică existenţa
unor idei poetice comune: pretutindeni în bocete este amintita nouă casă a
mortului, sicriul, care este “Fără uşi, fără fereşti”, strigarea mortului să se
scoale, mortul nemilos faţă de rudele pe care le-a părăsit, chemarea
mortului acasă la ai săi, trimiterea de veşti prin mort celor decedaţi,
îngroparea asemuită cu o nuntă, etc.
Revolta în faţa morţii, năzuinţa de a învinge moartea prin integrarea în
natură, dorul tragic pe care inevitabila despărţire îl generează, sunt atitudini
58
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
59
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
V. 3. Cântecul bradului
Cântecul bradului37. În folclorul românesc, reprezintă cântec
ceremonial funebru executat în grup de femei „numite”, care nu sunt rude
ale mortului, în momente fixe şi după legi tradiţionale. Ca şi celelalte
cântece ceremoniale precum Zorile, Cocoşdaiul, Cîntecul mare, De
petrecut, cântecul La priveghi Cântecul bradului este „poate cele mai vechi
din literatura populară” după cum spune C. Brăiloiu. Se bazează pe
elemente de expresie poetice şi muzicale reduse dar de o „neasemuită
frumuseţe” – după acelaşi autor. Are astăzi o arie de circulaţie redusă la
vestul ţării şi face parte din cel mai vechi strat cultural.
Textele epice cu o mare frumuseţe:
- plecarea tinerilor pentru a tăia bradul în revărsat de zori – pe la
cântători;
- întoarcerea în sat cu roua pe faţă – cu ceaţa pe braţă; metafora
dalbul pribeag etc;
- descrierea naturii, de unde s-a tăiat bradul, momentele
ceremoniale, dialogul care potenţează tensiunea dramatică,
monologul impresionant prin sensibilitate de un puternic
tragism.
37
*** Dicţionar de termini muzicali – Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1984 pag. 97
60
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
61
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
62
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
63
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
64
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
65
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
66
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
67
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
V. 4. Cântecul zorilor
Zorile39 – cântec ceremonial funebru funebru din categoria numită de
popor „ale mortului”. Se cântă în grup de femei numite care nu fac parte
din familia defunctului, pe alocuri în 2 grupe, antifonic. Înainte de răsăritul
soarelei, femeile se aşează în colţul casei defunctului cu faţa spre răsărit şi
intonează zorile cu glas puternic „strigă zorile”. În unele sate, femeile
strigă zorile stând pe un loc înalt după ce l-ai intonat în casă. Apoi îl mai
cântă după înmormântare.
Textul poetic este o invocare către zori, de a nu se ivi până nu se
pregătesc cele necesare pentru înmormântare. Urmează apoi descrierea
drumului în lumea dezumanizată unde nu-i milă, nici dor, descrierea
momentelor ceremoniale, anunţarea morţii, prin „Nouă răvăşele / Arse-n
cornurele” pecetluite, descrierea durerii celor rămaşi şi invocarea mortului
de a nu mai pleca. Textul se desfăşoară în formă dialogată: pe două planuri
fiind aici un motiv care revine la fiecare secvenţă („zorilor, surorilor”,
zorile fiind socotite de data aceasta în concepţia populară zâne, fiinţe
binefăcătoare).
Melodiile sunt variate în cele trei zone în care se mai păstrează –
Oltenia, Transilvania, Banat – şi au o factură arhaică; pre sau pentatonică,
silabism, ritm regulat, mişcare lentă, sistem parlando - rubato, sunete
mult lungite, susţinute în forte, ceea ce accentuează atmosfera de dramă. În
unele zone, prin prelungirea notei finale de către fiecare grup în timp ce
cântă următorul, se naşte o polifonie primară pe baza principiului
bourdonului.
39
*** Dicţionar de termini muzicali – Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1984 pag. 528
68
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
69
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
70
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
71
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
5. 5. Cântecul de despărţire
Următoarele două părţi ale suitei ceremoniale, cântate în casă, la capul
mortului, cuprind mitul marii treceri din momentul desprinderii din lumea
acelor vii, al despărţirii de familie, până în momentul integrării în neamul
celor morţi. Acest mit care încifrează conceptele tradiţionale despre neam,
lume şi timp, reprezintă modelul poetic al acestui mit al folclorului
românesc.
Cântecul de despărţire (zori în casă) comentează despărţirea mortului
de cei care au venit să-l prohodească şi este închinat despărţirii de familie
accentuând momentul morţii (ex. 48).
În structura compoziţională a ansamblului, segmentul ultim din
cântecul zorilor şi acesta funcţionează ca elemente de cuplare. Vestirea
morţii în neam şi colectivitate şi despărţirea de cel mort fac parte din acelaşi
complex de acte ceremoniale. Accesarea lor în modelul poetic la limita
părţilor nu este menită să le despartă, ci să le lege în relaţie similară cu cea
din ceremonialul real. Aceasta este ultima parte din suita ceremonială care
mai redă fapte din lumea noastră, celelalte deplasând întreaga acţiune în
lumea mitului.
Realizarea poetică a acestui poem, în care moartea simbolică (pasăre
neagră ce învolbează pe sus) taie firul vieţii printr-o lovitură de aripă, este
motivată în sistemul de gândire tradiţională, ca şi metafora “dalbul de
pribeag”, prin interdicţie, fiind rezultatul unui tabu. Fenomenul fiziologic al
morţii este transgresat prin metafora din realitatea cotidiană în realitatea
mitului. Metaforizarea astfel determinată devine principiu de realizare
artistică a întregului cântec.
5. 6. Cântecul mare
72
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
73
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
74
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
75
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
40
*** Dicţionar de termini muzicali – Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1984 pag. 392
76
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
V. 9. Jocurile de priveghi
Jocurile de priveghi reprezintă un capitol de seamă, fiind considerate
ca o manifestare dramatică de sorginte pur populară. Ele se caracterizează
prin absenţa oricărei note funebre, fiind în fapt la antipodul acesteia prin
veselia zgomotoasă pe care o dezlănţuie. Jocurile de priveghi au dispărut în
colectivităţile influenţate de cultura urbană. Veselia cutremurătoare avea
rolul să sperie spiritele rele. Jocurile de priveghi au un pronunţat caracter
improvizatoric. Ele au puţini actori, doi până la patru inşi, rareori mai mulţi.
Unele sunt pure spectacole oferite asistenţei, dar altele (acestea sunt şi cele
mai izbutite şi gustate ca atare) se răsfrâng şi asupra asistenţei, fiind
implicată total sau parţial. Nu toate jocurile de priveghi se înscriu în orbita
77
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
ilariantă. Se pot distinge trei categorii. Cea mai inofensiva cuprinde jocuril
de petrecut care urmăresc amuzarea participanţilor. A doua categorie
cuprinde jocurile bazate pe dexteritate şi sunt farse populare străvechi
(mărul sau întrecerea în minciuni, palma furată etc.). În ultima categorie se
include cele cu intenţie de păcălire cât mai absconsă, acestea constituind
farsele populare propriu-zise. Punerea în scenă necesită 2-4 actanţi, dintre
care unul să nu cunoască jocul, acesta trebuind să suporte păcălirea.
78
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
Concluzii
79
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
80
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
42
Natura la români a fost elementul central al folclorului într-o dimensiune ce nu afost pusă în valoare suficient.
Una din marile mituri româneşti este aceea a legăturii românului cu natura, modern exprimată în conflict de
civilizaţii, aşa cum denotă colinda a celor 9 vânători ce a stat la baza lucrării lui Bela Bartok – Cantata
profană.
81
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
Anexă 1:
82
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
43
Bîrlea, Ovidiu – Folclorul românesc - vol. II pag. 386
44
idem
83
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
Haia, liu, liu şi te culcă, / Puişor mândru de curcă. / Haia, liu, liu şi te
scoală, / Puişor mândru de cioară. // Haidea, lulea, puişor, / Până mâni la
prânzişor, / Ca să creşti mai mîrişor, / dragu mamii puişor.// haidea, liulea,
pui de curcă, / Până mâne la ziucă, / Ş-apoi ni, dorule, ni. / Şi te scoală
dimineaţă, / Puişor mândru de raţă.// (Breazul, George – Patrium Carmen).
sau
Haida,nai, / Nani, nai, / Puiul mamii, / Puiul mamii. / Puiul mamii ce-l
de curcă, / Eu te legăn, tu te culcă; / Puiul mamii ce-l de raţă, / Eu te legăn, /
Tu te-aşază; / Puiul mamii cel de domn, / Eu te legăn, tu adormi; / Eu te
legăn linişor, / Tu te culcă binişor, / C-a venit domnu / cu somnu /Să-mi
adoarmă puişorul / Şi-a veni doamna cu perina / Să-mi adoarmă duduca. //
(Bucovina)
Exemplul 16
Nani, nani, / Puiul mamii, / Culcămi-te mititel / Şi te scoală măricel /
Şă te duci cu oile / Pe câmpul cu florile; / Să te duci cu vacile, / Pe câmpul
cu fragile. //
Exemplul 17
Să fii mamii de-ajutor, / Şi tătuţii de bun spor, / Să fii mamii iarna-n
casă, / Tătuţii vara la coasă, / Mînă dreaptă de-ajutat / Orice lucru de
lucrat: / De-adus apă cu cofiţa, / De-aprins seara luminiţa. // Nani, nai, /
Dragul meu, / Nani, dragul meu şi dormi, / Dimineaţa să te scoli / Să fii
mamii de-ajutor, / De pe vatră, pe cupteor, / Tătuţii de prăşitor. //
Exemplul 18
… Nani, nai, / Pui pitici, / Să te faci mare, voinic, / Să ieşi noaptea la
colnic, / fără par, fără nimic, / Fără paloş şi pistoale, / Numai cu mâinile
goale. //
Exemplul 19
84
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
85
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
86
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
Exemplele 29 - 41
Exemplul 42
„Bradule, bradule, / Cin ţi-a poruncit / De mi-ai coborât / De la loc
pitres / La loc mlăştinos, / De la loc cu piatră, / Aicea pe apă ?” / - „Mie mi-
a poruncit /ine-a pribegit, / Că i-am trebuit / Vara de umbrit, / Iarna de
scutit / La mine-a mânat / Doi vocinici din sat / Cu părul lăsat, / Cu capul
legat, / Cu roua pe faţă, / Cu ceaţa pe braţe, / Cu barde la brâu, / Cu colaci
de grîu, / Cu securi pe mână, / Merinde de-o lună. / Eu, dacă ştiam, / Nu
mai răsăream; / Eu, de-aş fi ştiut, / N-aş mai fi crescut, /Şi ei au plecat / Din
vărsat de zori, / De la cântători / Şi ei au umblat / Văile cu fagii / Şi munţii
cu brazii, Până m-au găsit, 7 Bradul cel pocit. Pe min m-au ales / Pe izvoare
reci, 7 Pe ierburi întregi / Pe cracă uscată / De moarte lăsată. / Ei când au
venit, / Jos au hodinit. / Au îngenuncheat / De-amândoi genunchii / Şi s-au
închinat; / Iar s-au sculat, / Cu securi au dat, / M-au pus la pământ / Şi ei că
m-au luat / Tot din munţi în munţi, / Prin brădui mărunţi, / Tot din văi în
văi, / Prin brazi mărunţei. / Dar ei nu m-au luat / Ca pe alte lemne / Ci ei m-
au luat / Tot din vale-n vale, / Cu cetina-n vale, / Să le fiu de jale; / Cu
poale lăsate, / A jale de moarte. / Eu, dacă ştiam, / Nu mai răsăream, / Eu,
de-aş fi ştiut, / N-aş mai fi crescut. / Când m-au doborât / Pe min m-au
minţit / C-au zis că m-or pune / Zână la fântână, / Călători să-mi vină; / Şi-
au zis că m-or pune / Tălpoaie la casă, / Să mă şindrilească / Cu şindrilă
trasă. / Dar ei că m-au pus / În mijloc de câmp, /La cap de voinic, / Câinii
să-i aud / Cocoşii cântând, / Muieri mimăind / Şi preoţi cetind; / Ploaia să
mă ploaie, / Cetina să-mi moaie, / Vântul să mă bată, / Cetina să-mi cadă, /
Ninsoarea să-mi ningă, / Cetina să-mi frângă. / Eu dacă ştiam / Nu mai
răsăream; / Eu, de-aş fi ştiut, / N-aş mai fi crescut. / Ei, când m-au tăiat, / Ei
m-au îmbunat / Că ei mă sădesc, / Nu mă secuiesc, / Că m-au secuit / Jos la
rădăcină / Cu fum de tămâie, / Mai pe la mijloc / Chiţi de busuioc / Tot milă
87
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
Exemplul 44
„Noi tot aşa am gândit / Că după tine-or vini / Colăcarii cu caii, / Nu
popa cu praporii, / Colăcarii cu steagu, / Nu popa cu diacu / Ş-om vedea
steagu pe masă, / Nu buhaşu rădicat; / C-ai fost vrednic de trătit, Nu-n
pământ de putrezit. (Nicolae Bot - Folclor literar)
Exemplul 45 - 46
Exemplul 47
„Zorilor, zorilor, / Voi surorilor, / Voi să nu pripiţi / Să ne năvăliţi, 7 7
Până şi-o găti 7 Dalbul de pribeag, / Un cuptor de pâine, / Altul de măli, /
Nouă buţi de vin, / Nouă de rachiu / Şi-o văcuţă grasă, / Din ciread-aleasă, /
Să-i fie de masă. / Zorilor, zorilor, / Voi surorilor, / Voi să nu pripiţi / Să ne
năvăliţi./ Până ţi-o găti / Dalbul de pribeag, / Turtiţă de ceară, / Fie-i de
vedeală, / Văluşel de pânză, / Altul de peşchire, / Fie-i de gătire. / Zorilor,
zorilor, / Voi surorilor, / Voi să nu pripiţi / Să ne năvăliţi, / Până şi-o găti /
Dalbul de pribeag, / Un car cărător, / Doi boi trăgători, / Că e călător /
Dintr-o lume-ntr-alta / Dintr-o ţară-ntr-alta, / Din ţara cu dor / În cea fără
dor, / Din ţara cu milă / În cea fără milă. / Zorilor, zorilor, / Voi să nu pripiţi
/ Să ne năvăliţi, / Până şi-o găti / Dalbul de pribeag, / Nouă răvăşele / Arse-
n cornurele, / Ca să le trimeată / pe la nemurele, / Să vină şi ele / Să vadă ce
jele. //
Exemplul 48
„Ridică, ridică, / Gene la sprâncene, / Buze subţirele, / Să grăieşti cu
ele. / Cearcă, dragă, cearcă, / cearcă şi grăieşte, / De le mulţumeşte / la
88
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
strini, la vecini, / Cui a făcut bine / de-a venit la tine / Că ei şi-au lăsat /
hodina de noapte / / Şi lucrul de ziuă. / - Eu nu pot, nu por, / Nu pot să
grăiesc, / Să le mulţumesc, Mulţumile-ar Domnul, / Că eu nu li-s omul, /
Ieri de dimineaţă / Mi s-a pus o ceaţă, / Ceaţă şa ferestră, / Şi-o corboaică
neagră, / Pe sus învolbând, / Din aripi plesnind, / Pe min m-a plesnit, /
Ochi-ampănjenit, / Faţa mi-a smollit, / Buze mi-a lipit. / Nu pot să grăiesec,
/ Să le mulţumesc. / Mulţumi-le-ar Domnul, / Că el mi-a dat somnul; /
Mulţumi-le-ar sfântul, Că el mi-a luat gândul. //
Exemplul 49
„Scoală, Ioane, scoală, / Cu ochii priveşte, / Cu mâna primeşte. / Că
noi am venit, / Că am auzit / Că eşti călător, / Cu roua-n picioare, / Cu
ceaţa-n spinare, / Pe cea cale lungă, / Lungă fără umbră, / Şi noi ne rugăm, /
Cu rugare mare, / Seama tu să-ţi ei, / Seama drumului. / Şi să nu apuci /
Către mâna stângă, / Că-i calea nătângă, / Cu bivoli arată, / Cu spini
semănată, / Şi-s tot mese strânse / Şi cu făclii stinse. / Dar tu să-mi apuci /
Către mâna dreaptă, / Că-i calea curată, / Cu boi albi arată, / Cu grâu
semănată, / Şi-s tot mese-ntinse / Şi făclii aprinse.”//
Exemplul 50
„Seara na-nsera, / Gazda nu-i avea / Şi-ţi va mai ieşi / Vidra înainte, /
ca să te-nspăimânte. / Să nu te-nspăimânţi, / De soră s-o prinzi, / Că vidra
mai ştie, / Seama apelor / Şi-a vadurilor. / Şi ea mi te-ar trece, Ca să nu te-
neci, / Şi mi te-ar purta / La izvoare reci, / Pe mâini pînă-n coate / De fiori
de moarte. / Şi-ţi va mai ieşi / Lupul înainte / Ca să te spăimânte. / Să nu te
spăimânţi, / Frate bun să-l prinzi, /Că lupul mai ştie / Seama codrilor / Şi-a
potecilor. / Şi el te va scoate / La drumul de plai, / La fecior de crai, / Să te
ducă-n rai, / C-acolo ţi-e locul, / În câmp cu bujorul, / C-acolo ţie dorul.”//
Exemplul 51
89
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
90
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
Exemplul 57
„… Din a lui guriţă / Va creşte-o vioriţă, / Din doi ochişori 7 de tot
mândre flori, / Şi din perişor, / Mândru pomişor, / Din doi umerei / Doi
luceferei, / Din a lui trupiţă / Floare de lupiţă / Şi din picioruţe / Două
lăstăruţe, / Din a lui mânuţe / Două pelinuţe…”45
Bibliografie
45
Exemplele literare au fost selectate din Ovidiu Bârlea – « Folclorul românesc » , Editura Minerva, Bucureşti,
Volumul I – 1981, Volumul II – 1983.
91
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
92
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
Cuprins
Introducere 1
I, Sisteme de operare asupra producţiilor muzicale folclorice 6
I. 1. 1 Ritmica sistemelor folclorice 6
I.1.2. Ritmică şi gen vocal 7
II. 2 Sisteme de organizare intonaţională 8
II. 2. 1. Criteriul cvinte naturale 8
II. 2. 2 Criteriul tetracordului 11
III. Repertoriul pentru copii 13
III. 1. Folclorul copiilor – caracteristici generale 13
III. 2. Ritmul copiilor 20
III. 3. Cântecul de leagăn 24
IV. Repertoriul nupţial 30
IV. 1. Etapele şi secvenţele ceremonialului de nuntă 31
IV. 2. Descrierea ceremonialului 33
IV. 3. Inaintea nunţii 37
IV. 4. La casa miresii 31
93
www.cartiaz.ro – Carti,referate,articole online de la A la Z
94