Succesul clinic este testul final. Aceasta carte transforma modelul medical actual. Fii pregatit sa fii BINE. Accasta este mai mult decat 0 care ~ este un instrument puternic'de autovindecare. int-un moment in care am renunjat Ja ‘nfelepciunea inndscuté a proprivlui nostra corp, Andreas Moritz ofert un “remediu ‘simplu, directionat citre sine, permitind Vindecarea prin puteri propri. Este simphu, necostsitor i usor de ‘ndeplint. Vindecarea care mi s-a intimplat mie gi pacienilor mei ‘ne-a modifcatviaa’ Gene L. Pascucei, BS, DDS (stomatolog, metafizician si mistic care tlie in Reno, Nevada) Am fost intrigatés8 afl despre detoxifierea fcatului de la un prieten, apoi am aménat si fac aceastd detonfiere céteva h ‘bune. Suferind de probleme de sinitae severe de citive ani, mam avinta, in cele din url, dar neasteptindy-m la reaulate grozave. ‘Cu mult peste uimirea mea, in urmitoarea zi am excretat aproximativ gase sute de calcul blir, de marimi gi culori variate, si ameliorarea a fost instantanee, Am fost mai calm, mam simfit ‘mult mai pufiniitabil gam avut o mai mare limpezime a gindiri ‘Am terminat acum sase curiiri si sunt aproape de revenirea la fncjionares normall. In timp ce am folosit alte modalitiji de ‘ratament in plus fap de aceasttehnicd de detoxifire, consider c& detoxificrea ficatului a avut un impact major asupra recupertri ‘mele. Cu siguranfi 0 voi aduga tn programul meu de menfinere a ‘sinataii pentru to restul vet.” Dr. Diane Philips, MB,BS, BSe (Marea Britanie)Andreas Moritz Scapa de pietre la ficat si fiere Un puternic instrument propriu Pentru a-fi imbundatafi sanatatea $i starea de bine ‘SAnatatea ta este in mainile tale EDITURA BENEFICA 3Deserierea CIP a Bibliotectl Nat MORITZ, ANDREAS ‘Seapi de pietre Ia feat gl flere: un puternic instrument propriu pentra a-t! Imbundtafi sindtatea $l starea de bine / Andreas Moritz; trad.: Belciug Ana-Maria-Briana; red.: Gabriela Panaite. - Otopeni : Benefica, 2012 ISBN 978-606-92754-8-1 mnale a Rominiel 1. Belciug, Ana-Maria-Briana IL Panaite, Gabriela (red.) 615.83 Copyright © 1998-2011 Andreas Morte, Toate drepturie rezervate Nicio parte din aceasta publiatie nu poate i reprodus, stocaté pe un sistem de memorare sav transmist In orice form sat prin orice rijloace,electronice, mecanice, de fotocopiere, fr8 acordul prealabil seris al proprietarului dreptului de autor. Copyright © 2012, Editura Benefle. Toate drepturilerezervate pentru prezents ete romineast Comenzi Tel. 0721 101 888 021 323 1985, office@editurabenefica,o ‘Tipit in Romania Din motive de legalitate ‘Autor acestel eA, Andreas Moritz, nu susine folosirea une anumite forme de ingrijire a sanatai, dar crede cd fapele, figurile gi cunostinele prezentate in aceasta carte ar trebui 8 fe la > > vyy vvy v a Poftd de méncare sokzata Poe alimentare Diafuncti digestive Diaree Constipaje Scaun fnchis la culoare Hemi Gaze Hemoroizi Durere diftzt in partea dreapit Dificultati de respiratie Ciroza Ia feat 26 vy oyvv vvy v Daca incersi oricare dinte simptomele urmatoare, sau stiri | asemangtoare, mai mult ca sigur ai numerosi uli bila tn fcat Ulcer duodenal Greaja si vom | © personalitate Flticioasa” sau nervoast Depresie Impotengs Alte probleme sexuale Boi ale prostate Probleme urinare Dezechlibre hormonale Tulburari menstruale sau menopauzale Probleme cu vederea Ochi umflai Hepatita Mai mute infectit Colesterotridicat, Panereatta Bol de inima “Amefel de tulburisi Pierderea masei smusculare Ingragare sau slibire excesivd > Durere puterict la ‘omoplatuluisi/sau {inte omoplati Culoare inchist sub chi ‘Ten morbid Limba lucioasa sau svoperiti eu alb sau salben Scoliozs Gata ‘Umar inghefat a rice tulburai de pele Pete de fica, in special cele de pe dosul mainior si de pe zona facial ‘Amealagilesin ‘Amortiea si paralizia Picioarelor ‘Bol ale articulator Probleme cu senunchii Osteoporazd Obezitate Obosealt eronicd Boi renale Cancer Sclerozs moultpla gi ‘bromialgie Boala Alzheimer Extremitai rect Caldurd excesiva si ‘wanspirafic fn partea superioard a corpului Pir foarte gras $i cciderea parul ‘Taieturi sani care singereaza in continu gi nu se vindeca> Asm > Probleme cu sor, > Durer de cap si > Cosmaruti ‘migrene > Probleme dentare si > Rigiditatea singivale aticulailor sia‘ * ‘muschilor > Ingalbenirea ochilor > Senzati de caldura gi: siapielit ig > ‘Sciatica Importanta bilei ‘Aga cum am menfionat deja, una dintre cele mai importante functi ale ficatului este producerea de bil, proximativ 1 pink la 1,5 lit pe 2, Bila fiatului este un lichid vascos, galben maro sav verde care este alcalin (versus acid) $i are un gust amar, Fara estuld bill, majortatea alimentelor méncate de obicei rimén nedigerate sau parial digerate. De exemplu, pentru a permite imtestinului subyie 88 digere si sf absoarba grisime gi caleiu din rmanearea pe care 0 consumi, mancarea trebuie mai Inti st se amestece cu bili, Cind grisimea nu este absorbité corect, indie faprul ch secretia de bilk este insufcient®, Grisimes nedigeratd ‘imine in tractul intestinal. Cand grisimea nedigeratd ajunge in colon impreuni cu alte reziduuri, bacteriile sparg citeva dine erisimi i acizi grasi sau o elimina prin seaun, Deoarece grasimea este mai usoari decit ape, prezenfa grisimii in seaun 0 poate fae si, pluteascd. Cand grisimea nu este absorbit, nici calcul nu este absorbit, sind singele cu un deficit. UNerior, singele ii ia calcul suplimentar din oase. De fat, majoritatea problemelor de densitate ‘ caselor(osteoporoza) sunt cauzate de secretiainsuficienta de bila 5 slaba digerare a grasimilor, mai degraba decét de neconsum: 4e suficent calciu. Pini medici sunt consienfi de acest fapt si, de aces prescriu doar suplimente de calciu paciegilor. 28 In afard de spargerea grisimilor in singele nostru, bls indeparteaz’, de asemenes, toxinele din fcat. Una dinre funciile cel mai pujin cunoscute, dar extrem de importante, ale bilei este Pentru mai multe detai prvind ucerele stomacale gi consecinee lor, vedi carte aor Timeless Secrets of Health amd Reevenation 36 ‘nzimele respective pot st devind foarte distrugitoare. Ele incep 3 digere parti ale fesutuli pancreatic, ccea ce poate duce la infectie, supurafic si trombozi locald, Aceasts situfie este cunoscutd ca ancreatta Calcul bier’ care blocheaz® amputa elbereazd bactei Ving si toxine in pancreas, ceca ce. poste provoca daune supimentare celulelor panereatice gi in cele din rma, conduc la famori maligne. Tumorle apar in special in vicul pancreas, ede inhib Ouxul bile sal sucul pancreatic. Actas! situaic este deseor nsf do leter (pentru ma multe deta veri Bol ale Heat be ma os) Calcul biliari din feat, vezica biiard 51 ampuld pot fi partial responsabili pentru ambele tipuri de diabet: insulino- dependent si noninsulino-dependent. Totipacientii mei iagnosticafi cu diabet, inclusiv copii, au avut mari cantiti de pietre in ficatul lor. Cu fiecare curitire a ficatulus starea lor st Imbunataft, cu condita ca ei s4 urmeze un regim zilnie sinitos si 0 diets lipsta de produse animale.* bitiari in fcat gi vezia biti “ Veai, de asemenes, ,Consumul in exces al proteinelor” in Capitol 3 51 ‘epitolul despre dabet tn cartenautoalui Timeless Scorets of Heath and! Rejvenaton, sau th Diabetes No More! 37Tr cat este cea mai mare plan din corp. Cntrete pind la un kilogram si jumate, este suspendat dupa coate pe partes | deaptd de sus 4 abdomenului si cuprinde aproape rath times | compli. Find responsabil pentru sue de funci diet, este ce smal complex activ organ din erp. Deoarece ficatul este intrcinat cu procesarea, | transformarca, distrbuirea gi menfnereaaprovizonisi compu cu scombustbi™ vital (de exemphu, nurimentele si enerpa) orice Tntrfereazt cu acess fanci webuie st aibs un impact eros, ociv | supra sini fcauui sa compu ea tne. Cea mai puericd | interfeenf prove de la prezenf caleulilor bill i in afari de producerea colesterolului un material de | constructie de bazd pentru celulele organice, hormoni si bilé ~ ficatul produce, de asemenea, hormoni si proteine care afecteazh modul in care corpul funcioneazs, crete gi se vindecd. In plus, produce aminoacizi? noi i fi schimba in proteine pe cei deja éxistenti. Aceste proteine sunt princpalele blocuri de consructie a ‘elulelor, hormonifor, neurotransmitatorior, genelor et. Alte Suni senile ale ficatlui includ dstrugrea celulelor veehi, uzate; reciclarea protenelor sia firului si inmagazinaree vitaminelor si hutrimentelor, Calcul biliari sunt un pericol pent toate aceste sarcini vitae | Boli ale ficatulul i | I fn plus fad de distrugerca alcootuhi in singe, ficarul, de asemenea, detoxified substante nocive, bacteri, paazii gi anumite ‘componente ale medicamentelor farmaceutice. El folosegteenzime | specifice pentru a transforma reziduuri sau toxine in substanje care! pot fi indeprtate intrun mod sigur din corp. in plus, Ficatul filteazd-mai mult de un sfert din singe in fiecare minut Majoritatea reziduurilr filtrate parisese ficamul prin fueul bili. Calculii bilari care blocheszA canalele biliare duc Ia niveluri! Tchad prin pins «ct, coal pais unis | ont dae raga sa igen Hop ore] 3 ridicate de toxictate tm ficat i, in cele din umd, Ia boli ale ficatalul, Accasté crestere este intensificatt mai mult de consumul medicamentelor farmaceutice, in mod normal distruse de. fica Prezenja caleulilor biliari impiedica detoxifierea lr, ceca ce poate provoca ,supradoza” si efecte adverse devastatoare, cl nomale. De asemenea, aceasta inseamni cd ficatl este in pericol de a se deteriora din cauza produselor distruse din medicamentele supra clroraacfioneaza.Alcoolul care mu este detoxifiat sorespunzitor de fiat poate diuna in mod serio sau poate dstruge collele hepatic, ‘Toate bolile hepatice sunt precedate de blocarea extinsd canaluluibiliar prin calculit bilan. Calculié biliart distorsioneaza cadcul structural al /oblor heparici (veri Figurite 3 s14), care sunt ‘rincipalele unitifi constituent ale ficaalui (care confine mat mult ‘de 50,000 de astfel de unitai), Dup& accea, circulayia sanguin prin cst obi si celulele din care sunt compusi, devine din ce in ce mai fic. In plus, celulele hepatice trebuie si inceteze producerea bile. Fibrele nervoase sunt st ele deteriorate. Asfixicrea prelungitt Aatorta prezenfei pietrelor deterioreazd sau distruge, in cele din tum, celulele hepatice si lobii lor. Gradual, fesutul_ bros inlocuieste celulele afectate, provocind o blocare suplimentart si Presiune mari asupra vaselor de singe ale fcatului, Dac regenerarea celulelor hepatice nu fine pasul cu aoeasté distrugere, ciroza hepatied este iminenti, Ciraza hepatick duce, de obieei la dees (Colapsul hepatic apare atuncicind asfixierea cellars distrge att de multe celule hepatice incat numrul de eelule nevesar pentra 8 indeplini cele mai importante gi vtale funeti ale organufui este insuficien. Consecinfele colapsului hepatic includ somnolent, confuzie, tremurul mainilor, scAderea nivelului de zahdr in singe, infectie, coma si deces. Capacitatea ficatului de a se recupera din degradare major, (otusi, este cu adevarat remarcabild, Odaté ce etoxifierea ficarului a indepartat toi calculi biliari i persoana afectaté inceteazi mai consume aloo! gi medicament, nu e 4e obicei, consecinfe pe termen lung, desi este posibil ca multe dine celulele hepatice 58 fi fost distruse in impul boli Atunci ‘ind celulele crest din now o vor face int-un med ordonat,ceea ce 39va permite functonares normals featului. Acs lueru este posibil Pete negre si erdpiturl maro miei ss mari, care reprezintd euloarea pistrilor sau a alunielor. Apar de obicei in partes dreapté sau stingé a frunfi inte sprancene sau sub ochi, Ele pot x8 apard si deasupra umarului drept ‘au inte omoplafi. Cele mai procminente sunt asa numitle pete hepatice pe dosul mainilor si antebrate, vazute adesea Drintre oamenii de virsti medie 5 in vista, Dact pietele, fare sunt exeretate in mod spontan de vezica biliar, sunt prinse in colon, astfel de pete pot aplrea gi in zona unde se jntilnese degetul mare si degetul aritor. Aceste pete hepatice se estompenz’, de obicci, dup ce majoriatea Pietrelor sunt indepartate din ficat gi din vezica bilan. Majoritateaoamenilor presupun 2 petele hepatice se datoreazi.leziunilor solare si tmbatrnirii normale”. ‘Acesta este un mit. Perele hepatice, cum sugereazi rnamele, vin de la fcat, Expuneres la'soare abia aduce la suprfata pie nigtereziduuri acide existente Ridurivericaleintresprincene, Pot cst una sa dou mi adn! nor tein aceastt reine. Aceste Knit a fir, cae mt aparin mbit natrale, indi 0 fumulae emul clell bia tn feat Ele aac Fatal ste mart gis itr Cu et ial sunt ma ins yang ai dross sie el sat © line Lingh spnceana dap inde, Esemenea, congetia spline Mal mt decit at, ine Cert tepreznh mo sare repinat fre Fura pare ancl ind cll bil impieicd eugrencoecth ati Un carter cole este unl cae fine toinele 2 blocate ~ toxine pe care ficatul inceard si le elimine prin bild. in sens invers,furia poate declanga formateacalculilor bifiar, Dac& uns sau dou’ erapanuriinsojesc riduile, un hist sau o tumoare se poate dezvolta In fcat. Cagurile sau ceresterea parulul intre sprincene, cu sau f'ra dur, ‘ndicdfaprul e8fiatul,vezica iliaa $i spina sunt afectate => Riduri orizontale peste puntes nasulul. Acestea sunt un semn al disfunctllor pancreatice cauzate de calculi biliar din ficat. Dacd 0 Tinie este adinct si promunjaté, poste ‘exista pancrearita sau diabet = Culoare verde sau inchisi a zonei timplei de pe lateralele capulul. Aceastaarath cd ficatul, veica biliad ppancreasul si splina sunt hipoactive din cauza depunerilor de calculi bilan att in ficat, edt gi in veziea biliard, Aceasta poate fi insofiti de euloarea verde sau albastra pe fricare parte a pungit nasului, ceca ce indicl fimeti iminuate ale splinei. © linie’ orizontala peste puntea ‘asul implic8o fogiitate a pancreasulu = Piele weioast in zona fruntii. Accasta reflect o activitate hepaticd slaba datorati celeullor bili, Acelasi ucru se aplicd gi transpiratel excesive in aceastt parte a capului © culoare galbend a pieli faciale indics dereglén ale functci bili din ficat gi vezica biliard si 0 fragilitate a ppancreasulu,rnichlor si organelor excretoare. => Ciderea pirului im regiunea centrali x capalui. Acest ‘reper arated fcatl, ina, intestinul subfie, panereasul gi forganele reproducitoare ‘devin din ce in ce mai congestionate. Existi o tending’ de dezvottare a bolii cardiovasculare, @ problemelor digestive cronice si a formarii chistwilor si tumorilor, Incirunfir Drului aratl 4 fimepileficatulu sale vez hipoaetive 93fragilitatea cronicd a ficetului, care duce la arerelor si actmiularea de grisime in jurul inimii, icatului, ‘splines, rnicilor si glandelorprostatice. Dac marirea este ‘excesiv gi vasele sanguine sunt vizibile, un atac de cord sau cerebral pot fiminent. [Nasul este rosu in permanent. Aceasti situate aratd 0 stare anormal inimii, cu o tendinj® spre presiune sanguind ridicata (hipertensiune). Un nas violet indied Dresiune sanguin sctzutd. Ambele situait se datoreazi ‘anor Fanci hepatice, digestive si renale deechilibrate. [Nas despicat sau crestare a varfului nasului. Acest reper indica batai neregulate ale ini si murmur cardiac. Dac8 0 jjumitate a nasului despicat este mai mare decdt cealats, ‘aceasta aratd c& o parte a inimii este anormal de mit ‘Aritmia si atacurile de panic& pot insofi aceasté stare. Poate exista si 0 congestc limfatied severd provocatt de disfinetit digestive precum constpatia, colita, uleerul stomacal gi aga mai departe. Funcile hepatice st din cauza canttyilor mari de calculi biliari care taie alimentarea cu singe a celulelor hepatic. Secreile biliare sunt insuficiente, (Nota: Am vizut personal despicituri ale ‘asus disprnd dupa detoxifieeaficatulu Nasul se incovoiazi spre stinga. Dac nu este cauza lunui accident, aceasti forma asimetricd a nasului sugereazi cA organele din partea dreapti a corpului sunt hipoactive. Acestea includ ficatul, vezica biliar’, rinichiul drept, colon ascendent, ovarul sau testiculul rept si partea dreapta a creierului. Cauza principala @ acestei situafii este o acumulare de calculi biliati in ficat si veziea biliara (nasul ar putea revent la centru ‘data ce pietrele sunt indepértate). Ochii = Culoaren plelit sub ochi este gilbuie, Accaste indicd faptul cl ficatul si vezica biliard sunt hiperactive, O euloare ‘nchist, chiar meagrd, in acceasizond, rezultcind rnichil, vetica si organele reproducitoare sunt suprasolicitate din aura unei disfunetii prelungite a sistemului digestiv. cculoare gr, pal apare dacdrinichii gi, ocazional, limi fumofioneazd anormal din eauza drenajutu limfaticincoreet din seat rgne Sisters enocin pone essen afectat. ae = Pungl cu confinut de api sub pleoapele de jos. Acestea se formenzi ca rezultat al congestei in oganele digestive $i exeretori, care duce la drenaj limfatic inadecvat in zona ‘cepului. Dacdaceste pungi ale ochilor sunt eronice si conn. srisime, aceasta arati etre prezenjainflamatie, chisturilor $i, probabil, tumorilor din vezi, ovare, uburilefalopiene, lute i posta = Un nor alb acopers pupils ochiulul. Norul este . Norul este compus in tare parte din mucoasi si particule proteice deteriorate Indiek dezvoltarea eataractei, provocaté de actvitatea hepatica gi digestva slaba de humga durata = Royeafi permanenti pe albul ochiului. Aceasti stare este Provocati de profuberanta capilarelor, indicand dereglisi ale funetilor circulatori gi respirator. Crapaturialbe sau sgalbene ale mucoasei pe albul ochiului arat ch organisml acumuleazA cantitiji anormale de substan grase, deoarece fivatul si vezica bili au adunat canciati mari de ealeul biliar. Cénd apare aceasta, corpul ae tendinfa si dezvolte ‘histuri st tumor at benigne, cit i maligne. = O linie alba groasi acoperi parti ale periferielirisul {in special partile de jos. Aceasta indica acumulatea unor canttafi mari de colesterol in sistemul sanguin circulator. Sistemul Fimfatic, de asemenea, are 0 congestie mare si 0 retenjie de grisime. (Nota: Dacé doresti sd injelegi lepAtura intre ochj si itis cu difertele parti ale corpulu, ii 9srecomand si studiezi siinfa iridologie! saw interpretares cochinl) = Ochii shaw pierdut Iucial si strifucirea maturala. ‘Secasta semnaleazi ch att ficatul e&t gi nich sunt blocafh fi incapabili si filteze corect singele. Singele ,.murdar”, fhearcat cu toxine si reziduuri, este mai greu si mai lent decit singele curat, Sangele ingrosatIncetineste circulatia $i reduce oxigenul si alimentarea cu nutrimente a celulelor i organelor, inclusiv 2 ochilor. Dach aceasth situaie persist cellele se vor deteriora si inevitabil vor imbatrani Sau vor muni, Celulele ochiului i ale creierului sunt afectate in special deoarece singele trebuie 8 curgh jmpotriva gravitajiei pentu a le ajunge. Majoritaten problemelor de vedere sunt rezltaul direct sau indirect al ‘epactiti’reduse de curiae a singelui de fcat si rnici Singele curat si bogat hrinit de la un float sinttos si cficient poate curge usr sist hrineased mai bine fesuturile ‘chili prin aceasta imbundtifind majoritatea problemelor coculare Limba, gura, buzele si dintil => Limba este favelité in galben sau alb, tn special tn parten din spate. Accasta indict un dezechlibra in secret, fe ils, care este cauza majori a dificult digestive Reridutritoxice de fa alimente nedigerate si fermentate sau putrezite zihovese in tratul intestinal, Aceasta blocheaza Turgerea limfei In canal traci si impiedica elimina toxinlor si microbilor din gt i din zona bucal. = Urme de dingi pe Interalele limbil, deseori insofite de cliberare de mucus all, Aceasta indie’ slaba digestic si bsorbjiainsuficienté de nutrimente din intestinal subi = Cosuri pe limba, Ele sunt revelatoare pentrasiaba digestie sh prezenta.alimentelor fermentate i putrezite atit in Jntstinul subie, cts In intestinal gros. = Cripituri pe Himba. Acesteasunt_semne ale nei probleme intestinale de lung’ duratd, Cind alimentele mu 96 sunt amestecate cu cantitate suficientd de bila, min parjal nedigerate, Alimentele nedigerate sunt supuse pulrefaciei bacteriene si, prin aceasta, devin o sursh de toxictate, Expunerea constant a peretelui intestinal la toxinele pe care aceste bacteri le produc i rit i rineye Leziunile rezultate, cicatricile si intiritea _pereteui {intestinal sunt apoireflectate de erapsturile de pe limba. Einarerepetat de mucas agit 9 gar Bilas poste regurgia in strae, pin acesa indi invelia protector 4 provoind produces excesivt de mics O fare in‘ w mac pone ge zona, bal asta pte cre uh Ur (ma) in gar mate incre fecvene_ de carjre © gl cate wea impick ise heroes de macs fick ses pos amar reat cind aliments sunteigerte cre sine eer toxine Mus sila pndre i newralzrea ors dine aerte toxin, dar ce eet aver, provoacd cones [Respiraie uti yi rig frecvent. Ambele semne arti cle prezenjaslimentelot nedigerae, fermentate si Dutrezte in tact GI. Bactrile care acfonesz® asupra retiduurilor prod gaze, cae pot fi foans toxics uncor, de ici mirosul ru cre eman din respiafie. Formare de crusti ts colfurile garii. Aceasta indica prezenfa ulcerului duodenal, provocet de regurgitarea bile jn stomac sau de alte motive discutate mai devreme. Uleerele in diferite pari ale gurii sau pe limbs araté cd inflamatia. sau ulceratia apare in plrjle corespondente tractului Gl, De exempts, un ulcer al guri pe partea cexterioaré buzei tale de jos arata spre prezenja leziunilor tulceroase din intestinul gros. Herpesul(,inflamati reei") pe ‘buzd corespunde une’ inflamayii mai severe gi unei vlcerait peretelui intestinal Pete inchise sau cripituri pe buze. Aceste semne apar cand blocje ale ficatuli, vezici bilare si rinichilor duc a incetinirea $i stagnarea cireuayiei singelui si drenajul 7limite prin corp. Pot exista stringeri avansate, anormale ale capilarelor sanguine. Dac& nuanja buzelor este rosiaticd Ganchist) sau vole’, aceasta indica faptul cd funefile {nmi plimanilor gi cele respirator sunt sabe Buze umflate sau mirite, Accest stare arath disfunctit intestinale, Dact buza inferior este umflatd, colonul sufera de constpatie, diaree sau ambee, alternnd intre ele. Gazele toxice sunt formate din alimentele nedigerate ccorespunziter, ceea ce conduce La disconfort extins $1 fnormal. © buzi superioart umflat sau marta indicd probleme stomacal, inclusiv indigeste,fecvent insofita de ‘arsur la stomac", O gurdInchis8 anormal, etang, rat c& 0 persoand suferh de disfuncti al ficatului, vezci ilire si, probabil, ale rnichilor. Dac8 buza inferioari este uscatl, 56 escuameazd sau se despicd ujor, poate exista ‘fe ‘consipajie eronica, fie diaree eu cantiayi mari de avizi toxici prevalent in colon. AceastA stare este Insoyits de deshidratare avansatd a celulelor din colon, Ginglt umflate, sensbile sau singerinde, Oricare dinte aceste simptome apare atunci end drenajul limfatic din zona bucalt este ineficient, ca remultat al congestii limfatice intestinale, Sangele are 0 supraincircare de compusi acizi. Inflamafia adéned din git, eu sau firh uumflarea amigdalelor, este, de asemenea, provocatd de blocajul limfatic. Amigdalita, care spare deseori printe copii, este un semn al retenjci de toxine confinute in lichidele limfatice si curiarea inverst a reziduurilor din teactul GL in amigdae, Problemele dentare sunt in general provocate de ezechlibrul nuirifional. Digestia slabi si consummul de alimente rafinate, procesate si care formeazi aciz puterici, precum zahrul,ciocolata, camea, brinza, eafeaus, sucurile acidulate gi aja mai depart, golese corpul de mineral si vitamine. ‘Adulfii au de obicei teizect si doi de ding Fiecare dinte corespunde unei vertebre a stei spindit gi ficcare verter este conectaté la o gland sau un organ major. Dac& oricare dintre cei patra canini se strica, de 98 ‘exempla, indict prezenfacalcullor biliari tn fica gi vezica biliard, Culoarea galbend a dinilor, sin special a ceninilor, indied prezenjatoxinelor in organcle amplaate in regiunea de mijloe a abdomenului, adic, ficatul, verice bilan, stomacul, pancreasul si splina. Bacterile mu sunt causa stricri dinjlor. Ele doar atacdjesutul dingior cae deja are lun procent dezechilibrat de acid/alealin. Secefille potivite de saliva joacd, de asemenca, un rol in protejeres dintlo. Dini cu adevirat sinitogi durearA o viaff intreaga gi sum ‘menjinui de un sistem digestivsandtos Mini, unghil si picioare Pictea albi, grasi pe varfurile degetelor este un semn al sistemelor digestv si limfaticdistuntionale. in plus, ical $i rinichii pot forma chistui si tumori. Poate apirea 0 cliberare excesiva de grasimi, v&zuta ca ingrigare apie Unghille de un ropu inchis ara’ cate o cantitate mare de colesterol, acizi grasi gi minerale in singe. Ficatul vezica biliard si splina sunt congestionate gi hipoactive si toate funejiile excretoare sunt suprasoliitate eu reziduur Unghiilealbicioase indica acumularea de grisime si mucus in gi in jurul inimi, ficatului, pancteasului, prostate si ovarelor. Accasti situatic este insofitt de circulatia, sanguin sabi si nivelurisegzute de hemoglobin’ (anemie) Catele verticale pe unghii indict, tn general, slaba absorbtie de alimente si incetarea funcjillor importante digestive, hepatce i enale. Poate exista oboseala general, CCutele verticale puternice pe unghiile degetclor mari, posibil cu capeterupte, arata cf testiculele gi prostata une persoane sau ovarele nu functioneazA corect. Acestea sunt provocate de ineffeactatea sistemelor digestiv si cireuator. Crestirile orizontale ale unghillor aratd schimbri reabignuite sau drastce in obiceiurile alimentae Schimbirile pot fi fie benefice, fie dauntoare. Punctele albe pe unghii apar cind corpul elimina cantiayi mari de caleiu gifsa zine, ea raspuns la consurmul excesiv de zahir 9sau alimente si bluturi care contin zahie. Zahirul_ are proprietai riicate de formare a aczilor si extrage aceste ‘minerale din oase gi ding. © protuberangi tare Ia oul piclorulul, Aceastt situate ara inflrrea progresiva a organelor amplasate la mijlocul corpului,incluzand ficatul, stomacul, pancreasul i spina Ara elire acumularea de numerosicaluli blir in fcat si verics bilan © culoare gatbent a piclorululindicd acumularea multor calculi bilar in fica si vezica biliars. Daca nuanfa oricaei prj a picorului este verde, atuneifunctile splines limfei sunt sever perturbate. Aceasta poate duce la chisturt sila tumori benigne si maligne. ntiriren virfulai celui de-al patrulen deget dela pictor sau o DAtituri fn zona de sub cel de-a patrulen deget. ‘Acest simptom ara cf functile vericti biliare stagneaza Rigidtatea generals, curbres si durerea celui de-al patrlea “deget de Ia picior sugereazi un trecut de duraté a calculilor biliari in vezica bilan gi fiat Curbura primul deget de Is picior. Deca degetul mare de la picior se curbeazd in interior spe al doilea deget, ara ch futile fata snt sbi din cauzapreze alelior in canalelebiliare hepatice. fn acelagi timp, funcfile tpi i mfl som hipestve din cn acenas & reriduuri toxice de fa alimente digerate incorect, reziduurt retabolice gi resturi celular, CCuloare alba si suprafefe aspre pe a patra si cincen ‘unghie de la picior. Accasta indict slaba functionare a ficatului i vezicibilise, precum gi a rinichilor gi veziei ‘Textura materiilor fecale Scaunul sau materillefecale emit un miros ascui, acd sau pitrunaitor. Aceasta indic’ faptul c¥ alimentele nu sunt digerate corect. Alimentele fermentate sau putrezite i 100 prezenja unor cantitati mari de bacteriiyneprictenoase” in feeale dau nastere unui mitos anormal si unei texto lipicoase. Scaunul normal este acoperit cu un invelis subjire de mucus, care impiedic8 anusul st fie plin de smurdarie. = Seaunele uscate s tari sunt un indiciu al constipajie, la fl $i scaunele lipicioase. Diareea este si ea un semn al slabei Activia a sistemuluidigestiv gi flatulu, in special, = Focalele au o culoare deschish sau sunt ea argila. Acesta este ined un indiciu al slabei activity a fieatula (ila fi 48 seaunului culoareasamaro normala). Daci scaunul pluteste, mari canttai de grisimi nedigerae sunt cuprinse nel, ficdndu-l mai sor decét apa, Concluzie Pot exista mai multe semne si simptome indicind prezenia calculilor bili in ficat si vezica bili decét cele listate mai sus Durerea umarului dept, inflamarea cotului, umirul inghetat, samorfeala picioarelor si sciatica, de exemplu, pot si mu aibi legitura evidenti cu calculi biliari din fice, Tors edd ealeulit biliari sunt indepdrtai,acese stiri dispar de obicei, Corpul este 0 refea de informatii si ficcare parte inftueneszd si comunic cu fecare até parte. Nesemnifcativ dupt toate aparenjele, epere gi seme pe piel, in cchi sau pe degete pot fi indicile unor probleme serioase de sindtate. Atunci cind Te recunosti si ii detoxitici ficatul gi veziea biliad, impreuna eu ‘doptarea unui tip de regim si a unui stil de viait stnatoase, vei descoperi eX semnele de sinitate si vitalitate incep sk reapard Pentru aimpiedica boala gia face din sindtateo realitate practic Via(a ta, este important st inelegi ce duce, de fap, la calcul bil {in priml rind, 101102 Capitolul 3 Cele mai frecvente cauze ‘ale calculilor biliari Bila congine apa, mucus, pigment biliar (bliubina),sfruri ‘ilar gi colesterol, precum si enzime gi bactrii henefice. Celulele Ihepatice secrett acest lichid galben, verde sau maroniu in eanale smicufe, eunoscute drept canalicule biliae. Canaliculele biliare se ‘dunk pentru a forma canale mai mari, care, la rindul lor, se conecteaza cu canalele heparice drepte gi sang Cele dou canale tepatice se combina si formeaz’ canal! biliar comun, care dreneaz& bila din fica 5 alimenteazd verica biliard eu cantatea orect de bilt pentru procesul de digeste. rice schimbare anormal tn compozifa bilei afecteazs solubifitatea componentelor ei si ajadar, provoscé caleuli bilan, ‘De dragul simpliti, am clasifcat calculi biliari fn dova tipuri de bazk: pietre colesterol si pietre pigment. Uncle piette colesterol sunt compuse din cel putin 60% colesterol gi au o culoare galbuie sau ca de bronz, Aitele au o culoare verde-mazire gi sunt in general ‘moi, precum chitul (acestea pot confine pind la 95% colesterol), Uncle pictre pot confine alte materiale organice, grase. Pietele ‘Pigment sunt maro sau negre, din cauza continarui ridicat de ‘pigment colorat (biliubina). Ele pot fi caeificate si sunt ma tai gi ‘mai solide decat pietrele colesterol. Totsi, pietrele care aula baz. ‘olesterol pot deveni, de asemenea, tari si calcifica. Pietrele caleifiate erese doar in vezica biiara © alterare anormala a componentelor bilei poste apirea Intro serie de moduri. Actiunes de dizolvare a sirurilorbiliare gi, ‘esigur, cantityi abundente de apd, pistreazA colesteroful, in mod ‘normal, in forma lichida. O cantitate creseuth de colesterol tn Bild copleyeste capacitatea de dizolvare a strurilorbiliae, prin aceasta ~ lncurajind formarea pietelor colesterol. in acelagi fel, producerea ‘mei canttifi seSzute de siruri biliare duce, de asemenea, la formarea pietrei colesterol. in plus, din cauza unui consum insuficient de aps, fluiditateabileiscade gi mult colesterol nu este 103dizolvat corect; in schimb, se reconstiuie in pieticele mici de colesterol. Cu timpul, aceste pitrcele se transform in uncle m Pictrle pigment se formeaz’ cind pigmentul bile, bilirubina, un material rezidual rezultat din distrugetea celulelor rosii din singe, se maeste in bia, Oamenii eu eanttii excesive de piete colesterol in ficat se afla supusirscului de a dezvolta cirozi hepatica, siclemie sow alte boli ale singelui. Oricare dine aceste ‘complicatii poate produce concentratii ridicate de pigment de bilirubind in bla. Aceste niveluri anormal de ridicate de bilirubin duc la formarea piettelor pigment din fcat si din vezica biliara Atunci cand compozitia biliard din ficat ou msi este echilibrata, eristale mici de colesterol incep s8 se combine cu alte Componente ale bilei pentra a forma cheaguri micuje, Aceste Cheaguri micufe pot bloca chiar si cele mai mici canalicule bilire. ‘Aceast impiedics curgerea mai depart a bile, determinind din ce jn ce mai mult bill i se atageze de aceste cheaguri mieute. In cele din urmi, cheagurile devin suficient de mari pentru a putea fi rumite pice, Unele dintre aceste pietre pot trece in eanalelebitiare ‘mai mari gs se grupeze impreund cu alte pete. Po, de asemenea, 1 se dezvolte singure in pilre de marimi mai mari, Rezultaul este 4 fluiditateabilet devine din ce in ce mai mult obstructionatd in canalelebiliare mai mari, de asemenes. Odath ce mai multe dine ‘canalelebiliae mai mari sunt blocate,sute de eanale mai mici sunt 1. afectate in acelasi fel, ceea ce Hnchide cercul vicios. in cele din lurma, canalele hepatice sunt atit de sever infundate eu pitre intrahepatice (cele care apar in interiorulficatului, net cantitatea de bill disponibild pentru procesul digestiv este drastic redust Deoarece ficatul continua si produc bid, din ce In c= mai mult este transformata in pietre, in timp ce o parte din ea ajunge in singe ‘Odata ce bila s-a sours in singe, poate duce lao decolorare a pielt (albend sau gr) si poate provoca pete pe piele, precum petcle hepatice CCurgerea lenté a bile in fiat altereazh compozitia bilei gi sai mult, care, la rindul ei, afecteaza vezic biliard, Unui mic ‘cheag de bilé din veziea bilar fi poate tua timp de opt ani pentru 8 ferestedestul de mare pentru a fi observat sia deveni o amenintare 104 setioasi supra sanaiyi, Este cunoseut faptal c& unul din zece americani are caleulibiliari in vezica biliars, Din acestia, 500.000 optcazA pentru operaia veziei biliae in fiecare an, Foarte pufini medici si pacienti, tous, sunt congienji de faptul c aproape fiecare persoani cu orice tip de problema de sanstate persistent are calculi bili’ infcat, Sa estimat cA aproximativ 95% dintre adult date indsttizate au caleba fa sistem bir a Calcul biliari din ficet pot provoca mult mai multe boli ecit calculi biliari in vezica bilard, Pentru a preveni bosla $i Pentru a da nastere unei dezvoltii adevarate si de duratd tn funcasterea si tralamentul boli, tebuie 28 cunoastem foarte clar 2eea ce deshidrateazA lichidl biliar, fv atereazA flora natural, distruge enzimele gi ii mareste contnutul de colestrol si bilirabina, Urmitoarele patra categoriiclarfickmajoritateafacorilor freevenj,responsabili pentru provocerea eaeulilor bilan 4. Regimul alimentar Supraalimentaroa Greqelile din regimsl slimentar jac, probabil, cel mai sma rol produceea compocie! bile aslibrte Tn sensecns, a taleulilor bl, Dine toate glee de almetaie, ‘upraalimemtarea afeteacs cel mai sever sndatea. Pn const replat de prea mute aliments sau consual de pca mult slmente tial feeven dee ae corp nevoie st se Nancasc 9 alse menting, suesile digestive nla bila) devin din e ice mat Epuiate. Aceasta lass propor mati de alimente ingerat,incorest Gigerate.Alimentlenedgerate ptezese si ermenteaz devenind o sur. constant de activate, microbind.dhungtoare Acewe Tete mai degraba nenatuale de a distage aimentle ales pial med esa (chil sean, rst Iniran medi favorabil pera ereerea fungi 5a peraziloe (Wows. Curren eaten cola @hdias cline oe mene proaspte,fomatoare de moi allin, sum pine cle “nai eficeme stategit penta preven tata fletia paraiard, Pareiilr ne aeseazi cause sale i pete ven oat 105benefit imitate, ori deloc). Cand din ce in ce mai multe substante toxice incep 58 se acumuleze sau zAbovese prin tract! intestinal, limfa si singele tncep sf absoarba uncle dinre aceste substanye Unstil de ving stresant i pe fuga = Tentaia generat de uraga vaietate disponibils de alimente rocesate,rafinate si frumos impachetat. = Comoditatea de a ua mese de tip fast-food (cu valoare nutvtivascazuta) disponibile practic la orice moment din zi sau din noapte. = Lipsa de satisfatie si brane din alimentele consumate; asadar, pofiele alimentare se dezvolti, Aceasta poate exprimatt prin impulsul de 2 ménea popcorn sau alimente rnesinitoase tn timpul vizionirii unui film. > Alimentajia emotionald pentru alinare si pentru a evita ‘cuparea de problemele de teams si nesiguranf Oricare dintre toate cestea poate si fi contribuit la biceiurile de a mance neregulatprevalenteInt-un mare procent} ta populajia de astzi Ca o regula, cu eit alimentele sunt mai procesate si mai alterate cu att comin msi pufine nutimente energie de viait (Chi). Deoarece valoarea nutitva » acestor alimente este tt de sedan, tebuie 58 mincim mai mult pent a satsfcecernee inice ale organismuhi. (Not: A tua supimeate alimentre nu poste nici st inlocuiasedméncareaadevirat, nici x8 furmzeze satisfac care rezultt din mincae, care est ceea ce compl cere pentru adigora cu suoces sa procesa nueimente) Obiceil de « mince neregult, care inclde guste fre nese si cele din toiul nop, deranjeard. foarte mult rismuile biologic fin replte ale organismulu® Majritatea sceefilor imporane de hormon din corp depind de ciclurile regulate de consum de alimente, de dormit mes. De exemplu, productia bill ei mai multe deta despre ritmurilebiologice In cates autor, Timeless Secres af Health and Rejuvenation. 107si 2 sucurilor digestive intestinale, care sunt necesare pentru Lipsa de consum de api (orice mai putin decit gase pahare de apa pura pe 2i) => Consumul regulat de baururi care au efect diuretic, precum ccafeaua, ceaiul obignuit (negru), majortatea biuturilor acidulate si alcoolu, inclusiv berea si vinul. (Ceairile dn Plante precum ceaiul verde, ceaiul de mentk si altele seminar, nu au efect diuretic; cafeaua decofeinizaa gi

Potrebbero piacerti anche

• Oscar Si Tanti Roz

  

  Documento74 pagine

  Oscar Si Tanti Roz

  akexandra

  83% (6)
• Pandora-The Lazarus Effect

  

  Documento215 pagine

  Pandora-The Lazarus Effect

  Oana Olenic

  Nessuna valutazione finora
• Otilia Marculescu

  

  Documento2 pagine

  Otilia Marculescu

  Nicholas Owens

  Nessuna valutazione finora
• • Riviste
  • Podcast
  • Spartito
• Oameni Din Cele Mai Vechi Timpuri

  

  Documento37 pagine

  Oameni Din Cele Mai Vechi Timpuri

  Laurentiu Daniel

  Nessuna valutazione finora
• Mitul Pesterii

  

  Documento19 pagine

  Mitul Pesterii

  Oana Olenic

  100% (1)
• Globalizare Pol

  

  Documento25 pagine

  Globalizare Pol

  Oana Olenic

  Nessuna valutazione finora