ALINA PARASCHIVA ALINA SILVIU DANET PARASCHIVA, SILVIU DANET A ~ matematica Formule si notiuni generale matematica OL notiuni generale clasele V-Vill Eatin a Ta ¢ ‘ornintRedactare: Alice Raluca Petrescu Tehnoredactare: Andrei Cirtoaje IMU Coperta: Walter Riess Date despre autori: 920927 GABRIELA ALINA PARASCHIVA — profesor gradul | la Colegiul ‘National Gheorghe Lazar” din Bucuresti, coautor la auxiliare scolare pentru clasele V-VIII, autor de articole in reviste de specialitate. SILVIU DANET — profesor gradul II la Grupul $colar Agricol »Viaceslav Hamaj” din Bucuresti, coautor la auxiliare scolare pentru clasele V-VIMI, autor de articole in revista ,,Arhimede”, Referent: LILIANA FLORICA ViJILANU — profesor la Scoala Generala nr. 70, sector 3, Bucuresti. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roméniei PARASCHIVA, ALINA ‘Matematica: formule gi nofiuni generale: clasele V-VII / Alina Paraschiva, Silviu Danet.- Ed. a 2-a. - Bucuresti: Corint, 2008 ISBN 978-973-135-428-6 I. Danet, Silviu '51(075.33)(083.5) Difuzare si Clubul arti: Calea Plevnei nr. 145, sector 6, cod postal 060012, Bucuresti Tel.: 021.319.88.22; 021.319.88.33; Fax: 021.319.88.66 E-mail: vanzari@edituracorint.ro Magazin virtual: www. edituracorint.ro ISBN: 978-973-135-428-6 Format: 32/61 x 86; Coli tipo: 4 Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate Editurii CORINT, parte component a GRUPULUI EDITORAL CORINT. Tiparul executat la: FED PRINT S.A. Prefata Pregatirea elevilor la matematica, atat la clasa, ct si in vederea susfinerii unor examene si concursuri, trebuie sa porneasci de la cunoastcrea, intelegerea si retinerea nofiunilor teoretice, fara de care orice problema ramane o enigma nerezolvata”. Lucrarea este organizata in doua parti, corespunzatoare celor doua ramuri ale studiului matematicii in clasele V-VIIL — algebra si geometrie —, si realizeaza o trecere in revista a tuturor nofiunilor de matematica incluse tn programa scolara din curriculum nucleu si curriculum aprofundat pentru gimnaziu. Nofiunile sunt structurate si incluse in capitole, conform materiei studiate, astfel incAt elevul sa se poata orienta usor si, totodata, si aiba la dispozitie tot arse- nalul teoretic necesar, insotit de exemplificari prin cateva Consideram ca prezenta lucrare este un auxiliar didac- tic util si eficient, att pentru elevi, cat si pentru profesori, pentru activitatea curenta desfasurata acasa sau in clas, dar si pentru examene, reusind sa acopere, in totalitate, int-o forma sintetica, continuturile programei de matematica pentru gimnaziu, AutoriiALGEBRA Capitolul I Multimea numerelor naturale Simbolurile 0, 1,2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 se numese cifre. Numerele scrise astfel 0, 1, 2, .... 9, 10, 11, .... formeazi sirul numerelor naturale. Observagie. Sirul numerelor naturale este infinit. N= {0, 1, 2, 3, ...} — multimea numerelor naturale. N* = (1, 2,3, ...}=IN\ {0}. Numerele naturale sunt: * pare — se impart exact la 2, se noteazi n= 2k, ke IN; *impare—nu se impart exact la 2, se noteazin=2k+ 1,ke N. 1. Operatii cu numere naturale 1.1, Adunarea Proprietafile adundrii numerelor naturale: a) Comutativitatea: a+ b=b+a,Va,beN. b) Asociativitatea: a+ (b+c)=(a+b)+¢,Va,b,ce N. c) Elementul neutru: a+ 0=0+a=a,V ae N. (Numarul natural 0 este element neutru fat& de adunare.) 1.2, Sc&derea a-b~c,Va,beNa>b. Proba scdderii: a= b +c,Matematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIIl 1.3. Inmultirea rodus Notatie: in loc de semnul ,-“ care simbolizeazs inmultirea se foloseste gi ,x“. Proprietdtile inmulfirii numerelor naturale: a) Comutativitatea: a: b= b+ a,Wa,beN. b) Asociativitatea: (a )-c=a' (b+), Wa, b, ce N. c)Elementul neutru: a- 1 =a, a N. (Numarul natural Leste element neutru fafa de inmultire.) d)a-0=0,VaeN. ) Distributivitatea inmultirii fat de adunare: a-(b+c)=a'bt+a-c,Va,b,cEN. £) Distributivitatea inmultirii fafd de scddere: a-(b-c)=a:b-a'c,Wa,b,cEN,b>c. 1.4. impartirea deimpi a:b=c,Wa,bEN,b#0. Proba impartiril: a= +c. Observatie: 0: b= 0, bE N,b #0. ‘Teorema impartirit cu re Oricare ar fi numerele naturale a si bb # 0, numite deimpartit si, respectiv, imparfitor, exist dou’ numere natu- rale q sir, numite eft si, respectiv, rest, astfel incat a=b-gtrrb amai mare decat b Pentru orice a,b Naver urmatoarele rela a b dacd si numai dack a> byia=b. Egalitatea gi inegalitatea numerelor naturale au proprietatea de tranzitivitate: * Dacé a b sib>c, atuncia>c, Va, bce N. *Dacd a > b sib > c, atuncia > c, Wa, bce N. * Daci a=b si b=c, atunci a=c, Va, bce N. Relatiile <, <, >, 2 sunt relayii de ordine si ordoneaza numerele naturale, 3. Factor comun Pentru orice numere naturale a, b sic avem: a-bta-c=a:(b+0) si a-b-a-c=a:(b—c),cub>e.Matematica: formule st noftunt generale — clasele V-VIll 4. Puterea unui numar natural Definitii: @ Se numeste puterea a a-a a numirului natural a numérului a" dat prin a" =@-a-a-...a,n>2, a,n€ WN, COG ae unde; a—se numeste baza puterii; nse numeste exponentul puterii. Operatia matematicd prin care se obine puterea unui numér se numeste ridicare 1a putere. 4.1, Reguli de calcul cu puteri Pentru orice a € N gi orice m,n © N avem: La'=a,Vae N*; 2@=1,0ae N*; 3..a"- a" =a", Va € N*; 4a": a= a", ae Nt,m>n, 5.(a"y'= a", V ae NY 6.(a- by =a": bY, Wa, be N*; 7. (a: by =a" b', Wa, be N*; 8. o"= Waen Observatie: 0° nu se poate efectua. Definifie: Puterea a doua a unui numér natural se mai numeste si patratul acelui numar. 4.2. Compararea puterilor Dintre doui puteri care au aceeasi bazd, este mai mare ‘puterea care are exponentul mai mare. a> a en>m,Vae Nt, nme. 8 Algebra Dous puteri care au aceeasi baz sunt egale daci au exponenti egal. a=a"eon=m,Vae N*,n,me N. Dintre doud puteri cu baze diferite, dar avnd acelagi exponent (diferit de zero), este mai mare puterea care are baza mai mare. a Unnumitr natural este divizibil cu 2, daca si numai dacd ultima cifra a numarului este o cifra para: 0, 2, 4, 6 si 8. ~ Unnumiér natural este divizibil cu 5, daca si numai daci ultima cifrd a numarului este 0 sau 5. Un numir natural este divizibil cu 10, daca si numai daca ultima cifra este 0. + Un numir natural este divizibil cu 3 (sau 9), daca si numai dacd suma cifrelor numarului este multiplu de 3 (sau 9). 7.3. Numere prime si numere compuse Definitii: Spunem cd un numér este prim daca are ca divizori pe 1 sipe el insugi. Un numir care are mai mult de doi divizori se numeste numar compus. Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) Definifie: Spunem ci d este cel mai mare divizor comun adoua numere naturale a si b daca: a)d|a; b)d|b; ¢) orice alt divizor comun d’ al acelor numere este divizor ‘si pentru d. ; Notatie: d=c.m.m.d.c.(a,b) = (a,b). Observatie: C.m.m.d.c. se afla astfel: I. Se descompun numerele a gi b in produs de factori primi. II. Se inmulfesc factorii primi comuni, scrisi o singura data, la puterile cele mai mici. 10 —- ilMatematica. formule si nopiuni generale — clasele V-VIIT Exemplu: Calculam (300, 225). I. 3002-3? 225|5* 3)3 9|3? 1 1 300 = 2?-3- 5? 225=3?- 5? IL. (300, 225) = 5-3 = 75. Definifie: Doud numere se numesc prime intre ele dacd cel mai mare divizor comun al lor este 1. adoud numere naturale a gi b dacé: a)a|m; b) b| m; 6) orice alt multiplu comun nenul m’ al acelor numere este multiplu al lui m. Notafie: m=c.m.m.m.c.(a,b) =[4,6]. Observatie: Cm.m.m.csse afla astfel: Se descompun numerele a $i b in produs de factori primi. IL. Se inmultesc factorii primi comuni si necomuni, scrigi o singurd dati, la puterile cele mai mari. Exemplu: Caleulim [320, 165]. L 320|2°5 165]11 322° iss 1 1 320=28- 5 165=3+5-1 I. (320, 165] = 25-3 - 5+ 11 = 10 560. 22 ———— Capitolul IL Propozitii si multimi 1. Propozi Definitie: O propozitie este un enunt care este ori fals ori adevarat, 1.1, Valoarea de adevar a unei propozitii Daca o propozitie este adevaratd spunem clea are valoarea de adevir ,adevarul” si o notém cu A; dacd o propozitie este falsd spunem ci are valoare de adevar ,,falsul” si o notim cu F. 1.2, Propozitii compuse Daca p si g sunt dou propozifii, atunci putem obtine urmatoarele propozifii compuse: Psig,psaug, b. Lpsiq Propozitiap $i este adevarata cand propozitiile p gi q sunt adevarate. Lpsaug Propozitia p sau q este adevarati dacd cel putin una dintre propozitiile p sau q este adevarata. 3. p (se citeste non p) Propozitia p este fals& atunci cand peste adevarati si adevaratd atunci cand peste falsa.Matematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIll 2. Multimi 2.1. Notiuni generale O multime este bine precizati cand se cunosc obiectele din care este constitu Daci A este o multime, pentru orice obiect x avem numai una dintre situatiile x € A sau x¢ A, unde € inseamna apartine, iar ¢ inseamnd nu apartine. Observatie: Multimea fara nici un element se numeste mulfimea vida si se noteazi cu Z. Exemple de mulpimi: A= {a,b,c,d| a,b, c,d € N}; B= {l,a,a*,a@°|ae N}; 2.2. Cardinalul unei multimi Defir Daca numarul de elemente al unei multimi se poate exprima printr-un numar natural, spunem c& mulfimea este finiti, Daci nu, atunci spunem cd mulfimea este infinita, Numérul natural care exprima numarul de elemente al unei multimi finite se numeste eardinalul multi Notafie: Cardinalul multimii A se noteaz’ card sau ||. Observatie: || =0. 2 Algebra 2.3. Relatii intre multimii Fie A si B doud multimi. 1. Egalitatea A=B daci cele dou’ multimi au aceleasi elemente. Se citeste: A egal cu B. 2. Incluziunea ACB daci orice element din A se giseste si in B. Se citeste: A inclus in B. 3. Reuniunea AUB= {x|x€ A sauxe B}. Se citeste: A reunitcu B, 4, Intersectia ANB= {x|x€ Asixe B}. Seciteste: A intersectat cu B. 5. Diferenta A\B= {x|x€ A six€ B}. Seciteste: A fara B. 6. Produsul cartezian AX B= {(x,y)|x€ Asi ye B.Capitolul IIT Multimea numerelor intregi 41. Notiuni generale Multimea numerelor intregi este = {oey y ooy 2 Ly 04 1, 25 3, oy Ms ood @Z*=Z\ {0} ‘Avem incluziunea: Nc Z. 1.1, Opusul unui numéar intreg Definigie: Opusul unui numar intreg a se noteazi—a. Observatie: Daci a> 0, atunci—a <0. Dacé a <0, atunci—a > 0. 1.2. Modulul unui numar intreg Definifie: Modulul sau valoarea absolut a unui numar a, dacka>O intregaeste |a|=40, dacia=0. a, dack a<0 Proprietifite modulului: 1.[a|20VaeZ. 2.{a|=|-a|, VaeZ. 3.|a-6|=|a|-[b|, Va,beZ. 4 \g\-{fp-vave Z,cub#0. 5.|a|—|b]<|a+5|<|al+|b],Va,deZ 6 ——_——— a Serer 6. |x|=ae>x=ta,WaeZ*. 1. |x|a@ x<-asaux>a,Vae Z*. 2. Operatii cu numere intregi 2.1. Adunarea Pentru a aduna doud numere intregi procedim astfel: I. Dacd numerele au acelasi semn, scriem la rezultat sermnul celor doud numere $i adundm valorile lor absolute. TI. Dacd numerele sunt de semne contrare, scriem la rezultat semnul numirului care are valoarea absolut mai mare si scdem valoarea absolut mica din valoarea absolut mare. Proprietdfile adundrii numerelor intregi: a) Asociativitatea: a + (b+ c)=(a+b)+c,Va,b,ceZ. b) Comutativitatea:a+b=b+a,Wa,beZ. c) Elementul neutru: a+0=0+a=a,Vae Z. (Numarul intreg 0 este element neutru pentru adunare.) 2.2. Scdderea Rezultatul scdderii a doud numere intregi este rezultatul adunérii descizutului cu opusul scizatorului. a~b=at(-b),Wa,beZ. 2.3. Inmultirea Pentru a inmulti doud numere intregi procedim astfel: 1. Daca numerele au acelasi semn, scriem la rezultat semnul + si inmultim valorile lor absolute. I. Dacd numerele nu au acelasi semn, scriem la rezultat semnul ~ si inmultim valorile lor absolute. SS 17Matematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIII Regulasemnelor la inmul OH O=O O:-O=-0 O-0-H O-O=-0 Proprietafile inmulfirii numerelor intregi: a) canaatviaied (a-b)-c=a e : ov a,b,ceZ. b) Comutativitatea: a -a,VWabekz Sp Eleeehtol catrn ‘1=1-a=a,Vae Z. (Numirul intreg | este element neutru pentru inmulfire.) d)a-(1)=(1)-a=-4, VaeZ €)-a)-CD=C1)a)=4,VaeZ ) Distributivitatea inmultirii fat de adunare: a:(b+c)=a-bt+a'c,Wa,b,ceZ g) Distributivitatea inmultirii fafS de scddere: a:(b-c)=a'b-a'c,Wa,b,ce Z. 2.4. impartirea a {mparfirea numerelor intregi este asemanatoare cu cea a numerelor naturale si are aceleasi proprietafi. Capitolul IV 1. Notiuni generale. Fract Definitie: Un raport de numere intregi F +4, bE Z,b#0, astfel inct a nu se imparte exact la b este Sai rational, a={2}a,bezZ,5% o} —muthimea numerelorrajonale Q*=Q\ {0}. Avem incluziunile: NCZ.CQ. Definite: O expresie de forma #, eu a,b Nsib=#0,se numese fracte,Numirulaseoumeste umarator, umarul 5 se mumeste mumitor, iarraportal £ este efitul neefectuat al impartirii a:b. Observatii: 1. Dacd 7 > 1, atunci fractia se numeste supraunitara gi are loc relatiaa>b, 2. Daca i <1, atunci fractia se numeste subunitara gi are loc relatiaa =0,41666...=0,41(6) . 6.2. Transformarea fractiilor zecimale in fractii ordinare I. Dacd a, € Nsia,cu i=1,k, sunt cifre, atunci Sy yy Windy = Oy ry 267 _ 2267 Exemplu: 2,267 = 2201 1000 ~ 1000 * k , sunt cifre, atunci: IL. Dacia, € N sia, cu i= %, (ety) = 0 Fat Exemplu: 7,(123)=7333. III. Dacia, € N sia, cu i= 1, k +p, pe NF, sunt cifre, yp ~ 00...0 =“ Fert ALUN: yy oo. (Oy 44+--Bpyp) = My 1201 9900 ° a Exemplu: 4,12(13)=4 24 Capitolul V Multimea numerelor reale 1 Notiuni generale Pe ling’ numerele rationale exist si numere care nu se pot sorie sub forma de raport (fractii ordinare) cu numaritorul si numitorul numere intregi. Asemenea numere se numesc rationale. Numerele irationale sunt: + numere care contin radicali; + fractii zecimale infinite neperiodice. Exemple: V2; J3; 2+ V3; J2~ V3; 3,14159...; 1,010010001... . Totalitatea numerelor irationale gi rationale formeazi ‘mulfimea numerelor reale, simbolizaté R. R= {a,a,a,... | a, € Z, a, cifre, cui N*} — mulfimea numerelor reale, I=R \ Q- multimea numerelor rationale. Avem incluziunile: NCZCQCR. De asemenea, QUI=R. 2. Radicali Definifie: Fie a © R, a > 0. Se numeste radicalul lui @ numérul real pozitiv b care verificd relatia a?= b. Va=b, b>0ea=6',vae R,a>0. Proprietittile radicalilor: 1. Va? =|a|,WaeR 2. Va-b=Va-Vb,Wa,b>0. 25Matematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIII 3. f=. varo.oro. ab 4. avb =Va'b ,Wa,b>0. 5,5 =262) ya,be R,b#a",b>0. atvb a la =o) 6, = = oat) yg 9>0, ab. Vatve a-b b _ ba 1 Ea a b> 0. 3. Intervale de numere reale Definifie: Intervalele sunt submultimi de numere reale, care pot fi reprezentate pe axa numerelor ca segmente de dreapta sau semidrepte. 3.1. Tipuri de intervale 1. Intervale marginite, care se reprezintd pe axd sub forma unor segmente de dreaptd, cu capete sau fara, in functie de felul intervalului. Fie a, be R,aa} @ interval inchis la sténga si nemarginit la dreapta [a, +0) = {fre R|x > a} @ interval deschis la dreapta si nemarginit la sténga (-», a) = {xe R|xOavem: 2x, x, +x, 1 < xx, <1, x, +x, 2 adic& m, < m, < m,. 6. Marimi proportionale 6.1. Marimi direct proportionale Definitii: Doua marimi 6 si a sunt direct proportionale (d.p.) atunci cind depind una de alta, astfel inc&t dacd una se mireste, respectiv, se micsoreazi de un numar n de ori si cealaltd se mireste, respectiv, se micsoreazi de acelasi numir n de ori. Se scrie: b=n-a,ne R,n>0. Numerele realea,,..., a, (n > 2) sunt direct proportio- nale (d.p.) respectiv cu numerele reale &,, ..., b, dacd exist #0 real astfel incét a, =k- b,,a,=k- by, ..a,=k-B,, Sescrie: ge oo =k ke R® factor de propor- tionalitate, Exemplu: Din 3 kg de faina se obtin 4 paini. Aflai cate paini se obtin din 15 kg de fain. Rezolvare: 3kg find... 4 paini 15 kg find...... x painiMatematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIII 6.2. Marimi invers proportionale Definigii: Dou marimi b sia, a #0, sunt invers proportionale (ip, atunci cand depind una de alta asfel ined dacd una se ma reste, respectv, se micsoreazi de un numér n de ori, atunc cealalté se micgoreazA, respectiv, se mareste de acelasi numér n de ori. Sescrie: b=n-+,ne Ryn>0. @ Numerelerealea,,4,,....a, (n> 2) sunt invers propor- fionale (i.p.) respectiv cu numerele reale bb, ..b, dack exist keOrealastfelincat =k-1, o=k-4,..., =k. 4, a, 4, Se scrie: 4-2 abek sau a eR 8 a,1b,=4,"b,=..=0,°b,=h ke R* factor de Sa f ete Dac robinete mpl vnbazinin 2 ore, atunci aflati in cdte ore umplu acelasi bazin 4 robinete. Rezolvare: xore Deoarece timpul de umplere a bazinului este o marime invers proportional cu numérul de robinete obtinem: 1 3 t5 312 9 one, Algebra 6.3. Regula de trei compusé Regula de trei compusd antreneaza in rezolvarea unei probleme gi mérimi direct proportionale si m&rimi invers proportionale. Exemplu: 10 tarani termina de sapat 1500 ha de teren in 15 zile Iucrnd cate 8 ore pe zi. Aflati cite hectare pot sipa 15 f@rani dacé lucreaz& 6 ore pe 2i timp de 12 zile. Rezolvare: 15-1500 , § dp. ~To If. 15-1500: a 12 ~—~jo-8 he 15-1500-6-12 ip. 1 TOE Tg BR ID zie ane ONMZi Inconcluzie, x =15~ ae 6-1 8-15 33Matematica: formule si noftuni generale ~ clasele V-VIII 7. Calcul algebric 7.1, Distributivitatea inmultirii fata de adunare si scddere Produsul unui numar real cu o sumé (sau o diferent) algebricd se efectueaza inmultind numarul cu fiecare termen al sumei (sau diferenfei). a(xty)=a-xta-y,Wa,x,yER. a(x-y)=a-x-a-y,Wa,x,yeR. A(x, +x,—x, +.) =a°x, taxa tu, Vac Rgix,c Rie Nt Produsul dintre doud sume algebrice se efectueazi inmultind fiecare termen al unei sume (sau diferente) cu fiecare termen al celeilalte. (a-b+ Nxt y-2)=a-xta-y-a-z—bex—beyt +beztextey—c-z. 7.2. Formule de calcul prescurtat 1. Produs de sumé si diferenta: (a+b)(a-b)=a-,Wa,bER 2. Patratul binomului: @ suma: (a+) =a’ +2ab+b?,Wa,bER. @ diferenta: (a—b)* =a” -2ab+h?,Wa, be R. 3. Patratul trinomului: (a+b+c) =a +b +c? +2ab+ 2be +2ac,Wa,b,cER. 34 Algebra ferent de cuburi: (a-b)(a? +ab+b*) =a -B,Wa,bER. 5, Suma de cuburi: (a+ ba’ -ab+h)=0 +8 Va,bER. 6. Cubul binomului: suma: (a+b) =a’ +3a°b + 3ab? +5, Wa, BER. ¢ diferenta: (a-b) =a’ -3a°b+3ab*-b', Va, bE R. 7.3. Descompunerea in factori Se aplica proprietatea de distribitivitate a inmulfirii fata de adunare si scddere, formulele de restrangere a patratelor unui binom sau trinom, precum gi celelalte formule de calcul prescurtat cunoscute, " Formule de descompuneretn factor ptort dss Sasa 1, Restrangerea patratului unui binom: @+2ab += (a + bY, Va, bE R; @—2ab + B=(a- b,V a, bER. 2. Restrangerea patratului unui trinom: @+8+2+2ab+2act 2be=(at+b+c?,Va,b,cER 3. Diferenta de patrate: @— b= (a+ ba-b),Va,bER. 4. Diferenja de cuburi: @— B= (a- ba? + ab+B),Va,bER. 5. Suma de cuburi: @ +B = (a + ba? ab+ B), Va, bER. 6. Restrangerea cubului unui binom: @ + 3a% + 300? + b= (a + 6), Wa, bE R; @ ~ 30°) + 3ab?- b> = (ab), Va, bE R. EISMatem formule gi nofiuni generale — clasele V-VII Exemple: 1. 12a°8? +1806? = 6b? (2a +38). 2. 9a? +6a+1=(3a+1). 3. 16a? — 98? = (4a—36)(4a +30). Observarie: Putem folosi mai multe formule in rezolvarea unui exercifiu. Exemplu: 9a° ~12ab+ 4b? —25 = (34-26) -5* = =(Ba~2b+5)(3a-2b-5). 7.4. Inegalitati de numere reale Din formulele de calcul prescurtat si din inegalitatea mediilor (m, < m, 2ab,Wa, be R; 2. a+b>2vab ,Wa, be R (m, > m); 3. a+452,vae R (m,> m); 40+ B+¢ > ab+ac+ be,Wa,b,ce R, Capitolul VI Ecua 1. Ecuatia de gradul intai cu o necunoscut& 1.1. Notiuni generale Definit Propozitia ax + b= 0, cua, b,xe R sia#0, se numeste ecuatie de gradul inti cu o necunoscuta. Xx — se numeste necunoscuti, a, b— se numesc coeficienti: a coeficientul necunoscutei x, b termenul liber. @ Numirul real x, se numeste solutie a ecuatiei ax + b= 0, a, b,x R,a#0, dacd propozitia ax, + b= 0 este adevarata. Procesul de aflare a solutici se numeste rezolvarea ecuatici, 1.2. Rezolvarea ecuatiei de gradul intai Fie ecuatia de gradul inti ax + b=0, cua, be R,a#0. Avem ax + 6=0> ar=-b x= . Spunem c&: a * solufia ecuariei este numarul real x, = + multimea solugilor ecuatiei este S = {4} 2. Ecuatia de gradul al doilea cu o necunoscutd 2.1. Notiuni generale Definifii: Propozitia ax? + bx +c=0,cua,b,c,xe Rsia#0, se numeste ecuatie de gradul al doilea cu o necunoscuta. —_—_—_— O87Matematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIIL x— se numeste necunoscuta, a, b, c — se numesc coeficienti: a si b coeficientii necunoscutei x, c termenul liber. Numérul real x, se numeste solutie a ecuatiei a+ bx+c=0,a,b,c,x€ R, a #0, daca propozitia ax? + bx, + c= 0 este adevarata. Procesul deaflare a solutiei se numeste rezolvarea ecuatiei. Numirul real A = b? — 4ac se numeste discriminantul ecuafiei de gradul al doilea. 2.2. Rezolvarea ecuatiei de gradul al doilea 1, Se calculeaza discriminantul ecuatiei: A~b? - 4ac. 2.a)Dacd A<0, atunci ecuatia nu are solutii reale; mulfimea solutiilor este b) Dac A 0, atunci ecuatia are solutiile confundate ~ bit ths fs oe) 53a, jmultimea solutiilor este S -{ #. ¢)Dacé A> 0, atunci ecuatia are solutiile x, . = tf tel) mulfimea solutiilor este s-{ = + Exemplu: Rezolvati ecuatia x* -3x+2=0,xeR. Rezolvare: a=1,b=-3,c=2A=(3)'—4-1-2=15 341 =2 oaritlaltt 38 = Capitolul VII Inecuatia de gradul intai cu o necunoscuta 1. Notiuni generale Definitii: Propozitiile de forma ax + b<0,ar + b<0,ax+b>0 sau ax + b > 0, cua, b,x € R, a #0 se numesc inecuafii de gradul inti cu o necunoscuta. x — se numeste necunoseuti; a, b—se numesc coeficien{ii necunoscutei x. Solutiile inecuatiilor sunt intervale de numere reale. # Procesul de aflare a solufiei se numeste rezolvarea inecuatiei. 2. Rezolvarea inecuatiilor 1. ax+b205ax>-b> xa, dact a>0 xe[-£,=), daci a>0 = a a > . x, daca a<0 re(=-2], daci a<0 a 2, ax+b<0>axr<-b> xx), dacta>0 fre (~-2]. dack a>0 => 7 @. b — : x27, dack a<0 xe[2sn), dact a<0 Observatie: in mod asemanator se rezolva si inecuatiile ax + b> 0 si ax + 6 <0, numai cd solutia e reprezentata de intervale nemarginite deschise. ———— 39Capitolul VII sisteme de ecuatii de gradul intai cu doué necunoscute 1. Ecuatii de gradul intai cu doua necunoscute Defin itia ax + by + c= 0, cua, b,c,x, ye Rat Osi 50, se numeste ecuafie de gradul intai cu dou necunoscute. x, y— se numesc mecunoscute; a, b, c — se numesc coeficienti: a coeficientul lui x, b coeficientul lui y, c termenul liber. ¢ Perechea de numere reale (x, y,) se numeste solutie a ecuatiei ax + by + c = 0, a, b, c, x, yE R, a, b #0, dacd propozitia ax, + by, + c=0 este adevarati. 2. Sisteme de ecuatii de gradul intai cu doua necunoscute 2.1. Notiuni generale Defini 4 Doud ecustii de gradul intai cu dowd necunoscute formea- z4.un sistem de ecuafii de gradul intAicu dous necunoscute: axt+by=c &) {r +B y=c @ Perechea de numere reale (x,, y,) se numeste solutie a sistemului (6) daca propozifiile ax, + by,=cgia’x,+b’y,~c! ‘sunt simultan adevirate. Procesul de aflare a solutiei sistermului se numeste rezolvarea sistemulul, 40 14,b,a, KER x,y,0°ER Algebra 2.2. Rezolvarea sistemelor de ecuatii de gradul intai Exist doud metode importante de rezolvare a sistemelor: metoda reducerii si metoda substitutiei, __Metoda redu uate al'x+ bb'y = cb" fe +by=c l(b) bes { bx — bb’ y =—c'b x(a’ a’b) [= cheb cb el Dacd ab’ a'b #0, atunei x, = S22 Daca ab’ —a’b= 0 si cb’—c'b=0, atic! orice numar real x, este solutie, Daca ab’ — a’b = 0 si cb’— c’b #0, atunci nu existd x, real, axtby=c |(Ca) os aaa dby=-dc art ¥y=cla aa’x+ably = /y(ab ~a'b)=ac'-a'e , acnde Daca ab’ —a’b # 0, atunci y, = woah’ Daca ab’ —a’b=0 si ac’—a’e=0, atunci orice numir real y, este solutie. Daci ab’ —a’b=0 si ac’— ac 0, atunci nu existé y, real Concluzie: Multimea solutiilor sistemului este: _|( =e ac=de ra 6 9-{(Fagb Saas I daha’ © S= {(x,,y,) | 5% R care verificd sistemul}, dacd ab’ ~a’b = 0, cb’ — cb = 0 gi ac’ ~ a'c = 0; 41Matematica: formule $1 nofiuni generale — clasele V-VIII Algebra ©5=2, daca ab’ a'b=0 sich’ ~c'b#0 sau ac’—ac#0. Daci ab’ — a’b = 0 giac’— a’c = 0, atunci », € R gi +2y=7 ao Exemplu: Rezolvati sistemul ie 7 x 2x+3y=8° Rezolvare: pecan fesore e 2x+3y=8/-(2) [42-6 Sx 7 = 3x42y=7/-2 6xt4y=14 2x+3y=8/-¢3) [6-9 7=3y o . (ab —a’b) = ac’—a'e Daci ab’ —a’b #0, atunci 42 = Daci ab’ —a‘b=0 si ac’ —a’c# 0, atunci nu existé y, real, deci sistemul nu are solufii. Concluzie: Muitimea solutiilor sistemului este: al(cb-cb ac'-a'e 3 ab’ —a’'b #0: ¢ 9-H eh S5=86 aac ob 0, ole 7 sau cb’ —c’b=0. S=@, daca ab’ —a'b=0 si ac’ —a'c#0 sau ch'-c’b #0. Fer}, daca ab’ — a'b=0 si ac’ -a’c=0 Exemplu: Reravatisiemal [> Taye xt y=O Rezolvare: ie “ee teaaa Qr+y 2x+y=9 |2-043y)+y= i x=l+3y Ss x=143y oly =1 2+6y+y=9 |Ty=7 xa 4 Observatie: in rezolvarea uzualé a sistemelor, cele doud metode se folosesc in mod combinat. - 43Capitolul IX Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecuatiilor Pentru a rezolva o problema cu ajutorul ecuafiilor sau a sistemelor de ecuatii se parcurg urmatorii pasi: Pas I: Alegerea necunoscutelor. Pas 2: Scricrea ecuafici sau ccuafiilor problemei. Pas 3: Rezolvarea ecuatiei sau a sistemului. Pas 4: Interpretarea solutiei obfinute. Exemplu: Suma a doud numere este 7. Aflafi numerele stiind c& diferenta dintre triplul primului numér si dublul celui de-al doilea este 6. Rezolvare: Pas 1: Fie x primul numa gi ycel de al doilea numér, xt y=7 Pas 2: {eee ty? fretoy iS ° o Bas 3 (ree ie xaT-y x=T-y _ fy=3 o . oy ayes tee fey Pas 4: Cele doud numere sunt 4 si 3. Be Capitolul X Func ee 1. Notiuni generale Definigi: @ Fie 4 si B dou’ multimi nevide. Se numeste functie definita pe A cu valori in B 0 aplicatie care face ca oricdrui element din A s8-i corespunda un unic element din B. Notatie: f: A —> B sauxts f(x), Wx€ A, f(a) € B. A —se numeste domeniu de definitie, B —se numeste codomeniu. @ Fie /: AB o functie. Mulfimea G={(&SG@)|x€ A sif@€ B} se numeste graficul functiei f- Observafii: 1.G, CAXB. 2. A reprezenta geometric graficul functiei finseamna a reprezenta geometric, intr-un sistem de axe, punctele determi- nate de perechile de numere din multimea G,. Pentru simpli- ficarea limbajului, in loc de reprezentarea geometrica a graficului functiei f se foloseste reprezentarea graficului functiei f. 2. Functia liniara Definitie: Functia f: RR, f(x)=ax+b,cu a, be R, a#0, se numeste functie liniar, Observatie: Denumirea de functie liniaré provine din faptul cd punetele graficului acestei funcfii sunt coliniare, deci determina o dreapta. >. + 55Matematica: formule si notiuni generale — clasele V-VIII 2.1. Monotonia functiei liniare Funotia liniara f: R— R, dati prin f(x) = ax+, cu a, be R,a#0, este: strict crescitoare, daci a>0; $ strict descrescatoare, dacd a <0. 2.2. Semnul functiei liniare Fie functia liniara f: R — R, datd prin f(x) =ax+ 6, cu a,be R,a#0. Ecuafia asociaté functiei f este: f(x) =0. f@)=03artb=0— 22-8. ‘Semnul functiei liniare f poate fi centralizat in tabelul urmator: x |-0 -8 400 a semn contrar semnul FO| aia lia 2.3. Reprezentarea graficd a functiei liniare Deoarece reprezentarea grafic a unei funcfii liniare S:ROR, f@)=axrt b, cua, be R,a#0, este o dreapta, sunt suficiente doud puncte pentru a realiza aceasta reprezentare. Observatie: Aceste dou puncte pot fi tocmai punctele de sion © Intersecfia cu axa Ox. G, a Ox= {G» | 1)= 0} S(%q)=0= ary +b=0=9 %y=-7. 46 gerd anor l29} @ Intersectia cu axa Oy: GN Oy= {0,0} fO)=a-0+b=5. G1 Oy= {(0, b)}. Observatie: Reprezentarea grafic a unei functii liniare f:D>R,DER multime, dati prin f(x) = ax + b, cua, bE R, a#0, se face in mai multe etape: 1. Se alcdtuieste tabelul de variatie in care se aleg doua puncte din domeniul de definitie. 2, Se unesc punctele gi se prelungeste segmentul pe domeniul de definitie al functiei. Reprezentarea grafica a functiei liniare f: D-»R, DCR multime, f(x) = ax + b, cua, b€ R,a# 0, este o dreapti, 0 semidreapti, un segment sau o multime de puncte din plan, in functie de tipul domeniului de definitie D. 2. 4. Exemple de functii liniare ROR S@=ath Exista dou situatii: La>0 *b20 *b<0 Tabelul de variatie: Tabelul de variatie: x|o 4 0 +0} x |-0 0 2 40 a a IO) 0 6b S@)| b 0 Reprezentarea graficd este Reprezentarea graficd este odreapta. odreapta. 47Matematicd: formule si nofiuni generale — clasele V-VII Ia<0 +b20 *b<0 ‘Tabelul de variatie: Tabelul de variatie: b x|-0 0 -2 to} x[-m -2 0 +o fe) b 0 f@)| 0 6b Reprezentareagraficdeste | Reprezentarea graficd este odreapti. o dreapti. Exemplu: Reprezentati grafic functia f: R— R, datd prin f@)=x41. w Rezolvare: Realizim mai inti tabelul de variatie. x |-0o 1 0 +0 = I@)) ool bi Algebra eS i Reprezentarea graficd este o semidreaptd inchisd cu originea in punctul de coordonate (m, f(m)) = (m, am + b). Exemplu: Reprezentati grafic functia f: (co, 2] R, data prin f(x)=2x+1. Rezolvare: Tabelul de variatie este: x [~~ 0 0 S@) Reprezentarea graficd a acestei functii este o semidreapti cu originea in punctul de coordonate (2, 5). g Observatie: Reprezentarea grafic a unei funcfii de forma Sf: C2, m) > Rf: (m, +20) > R sau f: [m, +2) > R, cv me R, dati prin expresia f(x)= ax + b, cua, bE R,a#0, este 0 semidreapta deschis& sau inchisd (dupa cum mulfimea de definitie este interval deschis sau inchis), cu originea in punctul de coordonate (m, am + b). Reprezentarea grafic este un segment de dreapta inchis capetele in punctele de coordonate (m, am + 6) si(n, an +5). Exemplu: Reprezentati grafic functia f:[-2,3] > R, data prin f(x)=x+1. Rezolvare: Tabelul de variatie este: pets — 49Matematica: formule si no enerale — clasele V-VII Graficul acestei functii este un segmentale cirui capete sunt punctele de coordonate (~2, -1) si (3, 4). Observatie: Reprezentarea graficd aunei functii deforma — (-2,—1)~ \AA fia nJoR, f:[m,n)\>Rsau LA ZW f:(m, n) > R, cum, © R, m R, dat prin f(x)=x+2. Rezolvare: Tabelul de variatie este: KaVeTe (CO! wrk weg fel- 0 1 2 Graficul acestei functii este omulfime de puncte. G,= {AC1, 1); BO, 2); C(1, 3); D(2, 4)}- 50 GEOMETRIE Capitolul I Unghiul 1. Notiuni generale Definiti: Figura geometricd formati din doua semidrepte inchise care au aceeasi origine se numeste unghi. Cele doud semidrepte o se numesc laturile unghiului, iar + originea lor comund, varful unghiului. Notafii: (OA, [OB—laturile unghiului AOB sau => ABC, DEF complementare. suplementare—dova unghiuri F pentru care suma misurilor lor este de 180°, m(4BC)+m (DEF) =180° => = ABC, DEF suplementare. 7 BE F @ adiacente—doua unghiuri 4 care au acelasi varf, o laturd comuni, iar laturile necomune sunt situate deo parte side altaa laturii comune. Unghiurile AOB si BOC sunt adiacente, opuse la varf—doud unghiuri care au acelasi varf, iar laturile lor sunt perechi de semidrepte opuse. Unghiurile 1 si 3, respectiy 2 si 4 sunt opuse la varf. oo B oO Pe Teorema. Unghiurile opuse la varf sunt congruente. 53Matematica: formule si nofiuni generale ~ clasele V-VIII 2.3. Unghiuri formate in jurul unui punct Unghiurile formate in jurul unui punct au proprietitile: * au toate acelasi varf; + orice punct al planului care nu aparfine nici uneia dintre laturi apartine interiorului unui singur unghi. Teorema: Suma misurilor unghiurilor formate in jurul unui punet este de 360°. J m(i) + m(2) +...+m(n) = 360° 7 3 2.4. Unghiuri formate de doua drepte taiate de © secanta a, b—drepte s—secanta Unghiurile formate de dou drepte taiate deo secant sunt: salterne externe: 1 si 7; 2 si 8; alterne interne: 4 si 6; 3 si 5; * interne de aceeasi parte a secantei: 4 si 5; 3 si 6; + externe de acceasi parte a secantel: 198;2917; + corespondente: i si 5; 3516; 3 si 7; 4 si 8. Geometrie Teoreme: T1. Daca doud drepte paralele sunt taiate de o secanta, atunci ele formeaza perechi de unghiuri: + alterne interne congruente; *alterne externe congruente; * corespondente congruente; + interne de aceeasi parte a secantei, suplementare; *exteme de aceeasi parte a secantei, suplementare. 2, Daca doui drepte taiate de o secanti formeazii unghiuri: *alterne interne congruente sau + alteme externe congruente sau * corespondente congruente sau * interne de aceeasi parte a secantei, suplementare sau externe de aceeasi parte a secantei, suplementare atunci dreptele sunt paralele. ——————SSSE_ 5SCapitolul I Triung| 1. Notiuni generale Definitie: Figura geometric format din trei segmente determinate de trei puncte necoliniare se numeste triunghi. Elementele triunghiului: + varfuri—punctele A, B, * laturi— AB, BC, AC; B Cs unghiuri— BAC , ACB, ABC . 2. Constructia triunghiurilor Se realizeazd folosind: rigla, echerul, raportorul, compasul. Cazuri de constructie: J Sunghilatura) Se cunosc lungimile a doua laturi si masura unghiului dintre ele. Etape: + se construieste, folosind raportorul, un unghi avand mésura dati; > pe fiecare dintre laturile unghiului se construieste cate un segment avaind o extremitate fixatd in varful unghiului i lungimea egala cu lungimea unuia dintre segmentele date; + se unesc celelalte doud extremititi ale segmentelor ante- rior determinate, obtindndu-se a treia laturd a triunghiului. 56 Geometrie U.L.U. — unghi- latura- unghi Se cunosc masurile a doud unghiuri si lungimea laturii lor comune. Etape: + se construieste un segment avand lungimea data; + se construieste unul dintre unghiurile de masurd data, avand varful intr-unul dintre capetele segmentului si una din laturi incluzdind segmentul construit; + de aceeasi parte a dreptei suport a segmentului se con- struieste al doilea unghi, cu masura cunoscuté; varful acestuia este in cel de-al doilea capat al segmentului construit; se intersecteaza laturile necomune ale celor doud unghiuri construite, determinandu-se al treilea varf al triunghiului. Se cunosc lungimile laturilor triunghiului. Etape: > se construieste un segment avand lungimea egala cu una dintre lungimile laturilor triunghiului; ~ se traseaz un semicerc cu centrul fntr-unul dintre capetele segmentului si avand lungimea razei egal cu lungimea celei de-a doua laturi a triunghiului; + se traseazi un al doilea semicerc (de aceeasi parte a dreptei suport a segmentului), cu centrul in al doilea capat al segmentului si avand lungimea razei egal cu lungimea celei de-a treia laturi a triunghiului; + intersectia celor doua semicercuri determina al treilea varf al triunghiului. 57Matematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIII 3. Clasificarea triunghiurilor 3.1. Clasificarea dupa masura unghiurilor in functie de masura unghiurilor, triunghiurile pot fi: A @ triunghi ascutitunghie — are toate unghiurile ascutite. m(A)<90°, m(B)< 90°, m(C) < 90°. triunghi dreptunghic — un unghi al triunghiului este drept. Latura care se opune unghiului drept se numeste ipotenuzi, iar cele- lalte laturi se numesc catete. in figura, m(A) = 90°. @ triunghi obtuzunghic — un unghi al triunghiului este obtuz. fn figura, m(A) > 90°. 3.2. Clasificarea dupa masura laturilor In functie de masura laturilor, triunghiurile pot fi: triunghi oarecare — lungimile laturilor sunt diferite: a#b#c#a. B Cc ¢ triunghi isoscel —are doua laturi b, b congruente; cea de-a treia latura se numeste baz. BL—s—c in figura, b=c. 58 — — — Geometrie A ¢ triunghi echilateral — are toate laturile egale: a=b=c. 4. Linii importante in triunghi 4.1. Inaltimea Definitie: Indltimea este seg- mentul care uneste un varf al tri- unghiului cu piciorul perpendicu- lareidusedinavel varfpelaturaopusi. pf _ i c Teoremd: {naltimile unui triunghi sunt concurente. Punctul de intersectie al inaltimilor se noteaz cu H si se numeste ortocentrul triunghiului, 4.2. Bisectoarea Definigie: Bisectoarea unui unghi al triunghiului este seg- mentul de pe bisectoarea unghiului respectiv, segment cuprins inte varful unghiului si latura opusa acestuia. Teoremé: Bisectoarcle unghiurilor unui triunghi sunt concurente intr-un punct egal departat de laturile triunghiului. Punctul de intersectie al bisectoarelor se noteaza cu J si este centrul unui cerc numit cercul inscris in triunghi. 59Matematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIIT 4.3. Mediana A Definitie: Mediana este seg- 3 mentul care uneste un varf al tri- unghiului cu mijlocu! laturii opuse, i Cc A Teoreme: T1. Medianele unui triunghi sunt concurente. Punctul de intersectie al medianelor se noteazi cu G si se numeste centrul de greutate al triunghiului. 2. Punctul Gse afla pe fiecare median’ la doua treimi de varf gio treime de baz. 4G =3.44' si GA'=44A'; = pp: 5 Gp'=1 pp. BG = BB si GB'= BB"; co=4cc' si ao'=4cc". 4.4, Mediatoarea Definitie: Mediatoarea laturii unui triunghi este dreapta perpendiculara pe mijlocul segmentului ce reprezinta latura respectivi. Teorema: Mediatoarele laturilor unui triunghi sunt ‘concurente intr-un punct egal departat de varfurile triunghiului. Punctul de intersectie al mediatoarelor se noteazi cu O si este centrul unui cerc céruia ii aparfin varfurile triunghiului, numit cercul cireumscris triunghiului. 60 as Geometrie Pozitionarea lui 0 in functie de tipul triunghiului: Tip trunghi | Porionare O[_ Representa] in interiorul triunghiului mijlocul ipotenuzei in exteriorul triunghiului 5. Proprietati ale triunghiurilor 5.1. Proprietatile triunghiurilor isoscele ‘Triunghi isoscel= triunghi cu doud laturi conguente. ‘Varful triunghiului isoscel = punctul comun al laturilor ‘congruente. Baza triunghiului isoscel = latura opusa varfului. 61Matematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VII ‘Teoremi (proprietate) AABCisoscel cu[AB]= [AC] [AD] -media- toare |Concluzie: [AD] - inaltime, mediana, bisectoare ghiul este isoscel, iar media- toarea este bisectoare, mediana siindltime, Ipotezt: AABCou[AD] —mediatoare Concluzie: ‘AABC isoscel si [4D] - inal- time, mediand, bisectoare. Geometrie 5.2. Proprietatile triunghiurilor echilaterale ‘Triunghi echilateral=triunghi cu toate laturile congruente. Teorema (proprietate) Daca un triunghi este echi- ateral, atunci are toate unghiu- [48]=[4C]=[BC], deci AABCechilateral. m(A)=m(B)=m(C) =60°. Atentie! ‘Triunghiul echilateral este un caz particular de triunghi isoscel; prin urmare, toate proprietatile triunghiului isoscel sunt valabile si pentru triunghiul echilateral, putdnd considera orice laturiia sa ca baza.Matematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIII 5.3. Proprietatile triunghiurilor dreptunghice ‘Triunghi dreptunghic = triunghi care are un unghi drept, ‘Teoremi (proprietate) in orice triunghi dreptun- ghic, lungimea medianei dus ldin varful unghiului drept este Dacd intr-un triunghi o mediani are lungimea egala cu| jumatate din lungimea laturi corespunzitoare ei, atunci triunghiul este dreptunghic, Concluzie: m(BAC) = deci ABC dreptunghic. Daca un triunghi drept-|~ Dacdo catetia unui trunghi lunghic are un unghi de 30°, | dreptunghic are lungimea egala| Geometrie 6. Congruenta si asemanarea triunghiurilor 6.1. Notiun! generale Doud triunghiuri sunt con- iunghiuri lgruente dac fiecare latura a lunuia este congruent cuo latura fa celuilalt si fiecare unghi al hunuia dintre triunghiuri este con- |gruent cu un unghi al celuilalt. Pentru AABC gi Ad’B’C’, Jdacé aver relatile: 4 =4, Bs B, C= si [48] = [4’B), [AC] = [4’C], [BC] = [B’C'], atunci spunem cd triunghiurile sunt congru- ghiurile congruente gi laturile, respectiv proportionale. Pentru AABC gi AA’B’C,, | daci avemrelatiile: Asaf, BeB, Cal si BC ; 4B aC ¥C nt ‘spunem cé triunghiurile sunt; asemenea gi scriem_ AABC~A'B'C. Be Cc Cc Perechile de unghiuri con-| gruente se numesc unghiuri corespondente (sau omo-| loage), petechile de laturi care| se opun unghiurilor corespon- dente se numesc /aturi cores-| | pondente (sau omoloage). Perechile de unghiusi con- lgruente se numesc unghiuri lcorespunziitoare, laturile care se opun unghiurilor corespun- zitoare se numesc laturi cores-clasele V-VIIL L.UL. Daca dou triunghiuri au} Dac dou triunghiuri au cate doua laturi si unghiul for- | doua laturi respectiv propor- mat de acestea respectiv con-|fionale, iar unghiurile dintre gruente, atunci triunghiurile | acestea sunt congruente, atunci ‘sunt congruente, triunghiurile sunt asemenea. Ses LaBl= LB) si ms [ecls[e’c] } => Dacd dou triunghiuri au c&te doud unghiuri si latura lor comuni respectiv congruente, atunci triunghiurile sunt con- gruente, 66 — Geometrie Las)=La'B"] => AABC =AA'B'C'. LLL. Daca doua triunghiuri au Daca doua triunghiuri au| toate laturile respectiv congru- | laturile respectiv proportional, lente, atunci triunghiurile sunt | atunci triunghiurile sunt ase- menea. Jt ES AB _ BC 405 FB BC” ech eicl => AABC =AA'B'C'.Matematica: formule si nogis generale — clasele V-VIII 6.3. Metode de determinare a triunghiurilor congruente/asemenea Metoda triunghiurilor congruente este 0 metoda de demonstratie pe care o utilizim pentru a arata ci doud seg- mente sau doud unghiuri sunt congruente. Gisim doua triunghiuri pentru care putem demonstra c& sunt congruente si in care segmentele sau unghiurile ce a trlunghiarflor! "| Metoda triunghiurilo: cman | Metoda triunghiurilor asemenea este o metoda de demonstratie pe care o utilizim pentru a arita c& dou segmente sunt proportionale sau ci dowd unghiuri sunt congruente, Gasim dou triunghiuri pentru care putem demonstra c& sunt asemenea gi in care segmentele sau unghiurile care ne intereseaz sunt elemente corespunzatoare, Atentie! + Cazurile de aseminare se pot obfine din cazurile de congruenfé, inlocuind relatiile de congruenté dintre laturi cu relafii de proportionalitate, dar pastrand neschimbate relatiile de congruent’ dintre unghiuri. *Atét la congruenfa triunghiurilor cat gi la asemnarea acestora trebuie si fineti cont de ordinea in care sunt scrise literele ce desemneaza varfurile, pentru a asigura 0 corespondenté corecta intre laturile si varfurile triunghiurilor. + fn cazul asemanarii, raportul a doud laturi omoloage formeazi raportul de aseminare a celor doud triunghiuri. 68 ne intereseaza sunt elemente corespondente. Geometrie 7. Rezultate importante in asemanarea triunghiurilor 1. Teorema fundamentald a asemandrii— TFA. paralelé dusd la una dintre laturile unui triunghi formeazd cu celelalte dowd laturi (sau cu prelungirile lor) un triunghi asemenea cu cel dat. Ipotezi: AABC cu MN|| BC. Concluzie: AABC ~ AAMN. 4 WN 2. fn doud triunghiuri asemenea raportul medianelor, raportul bisectoarelor si raportul indltimilor corespunzitoare laturilor omoloage sunt egale cu raportul de aseminare a triunghiurilor. Ipoterd: AABC~AA’B'C’, [AD], [4'D’]- inaltimi omoloage, [AE], [4’E]- bisectoare omoloage, [4M], [4’M]-mediane omoloage. 7 Concluzie: 4 AB __AD _ AE _ AM aB AD aM B C DEM 3. Dacé dou triunghiuri sunt asemenea, atunci raportul ariilor lor este egal cu patratul raportului de asemanare. - 69Matematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIlI AABC~ AA'B'C’ 4 « B' Ipoteza: x Y we A ABY ys AMEE | ‘J LS : Concluzie: age (47) C 8. Teoreme importante in triunghiuri oarecare T1. fn orice triunghi, suma masurilor tuturor unghiurilor este 180°, ‘72. Teorema unghiului exterior Masura unui unghi exterior unui triunghi este egala cu suma misurilor unghiurilor interioare neadiacente (nealiiturate), Ipotezit: ABC, ABD —unghi exterior. Concluzie: D m(ABD) = m(BAC)+m(BCA) . 73. in orice triunghi cu dou laturi necongruente, laturii mai mari se opune unghiul mai mare. Ipotezd: AABC cu [AC] > [AB] Concluzie: ABC > ACB . B Cc ‘T4. fn orice triunghi cu doud unghiuri necongruente, unghiului mai mare i se opune latura mai mare. Ipotezi: AABC cu ABC > ACB. Concluzie: [AC] > [AB]. Geometrie Atentie! Cum in orice triunghi dreptunghic cel mai mare unghi este unghiul drept, rezult4 ca lungimea ipotenuzei acestuia este mai mare decét lungimea oric&rei catete a sa. TS. in orice triunghi, suma lungimilor a dou laturi este mai mare dect lungimea celei de-a treia laturi. Ipotezd: ABC. Concluzie: AB+ BC> AC AB + AC> BC BC+ AC> AB. 6. Teorema lui Thales O paralela dusd la una dintre laturile unui triunghi determina pe celelalte doud laturi (sau pe prelungirile lor) segmente proportional. Ipotezii: AABC cu MN|| BC, Me (AB), NE (AC). Concluzie: 4 M Bi AM _ AN NA _ MA AB LAC MB NC AC AB BM CN Atentie! Paralela MN la una dintre laturile triunghiului (in acest caz, Ja BC) poate fi dusd in trei moduri: in interiorul triunghiului, deasupra varfului sau sub baz. 7 nMatematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIII T7. Reciproca teoremei lui Thales Daca o dreapté determina pe doua laturi ale unui triunghi (sau pe prelungirile lor) segmente proportionale, atunci ea este paraleld cu cea de-a treia laturd a tionghiul Apotex: AABC cu M€ (AB), N€ (AC) si 4M aN sau NA_MA AB _ AC sau = AC AB BM CN’ Concluzie: MN|| BC. ‘'T8. Teorema bisectoarei in orice triunghi, bisectoarea interioard a unui unghi imparte latura opusi in segmente proportionale cu laturile ce formeazi ‘unghiul. Ipotezd: SABC cu[AD] bisectoa- rea unghiului A. BD _AB Concluzie: Do=4c- B Cc 79. in orice triunghi, produsul dintre lungimea inailtimii gi lungimea laturii corespunzitoare ei este constant. 4 Ipotezd: AABC cu AA’ LBC, BB’ LAC siCC LAB. o Concluzie: AA’ - BC= = BB’. AC= set c =CC + AB(=2+Agige). 7 Geometrie 9. Teoreme importante in triunghiuri dreptunghice Ti. Teorema tui ut Pitagora Thorice triunghi dreptun- Daca intr-un triunghi, ghic, patratul lungimii ipote- | suma patratelor lungimilor a nuzei este egal cusuma patra- | doud laturi este egala cu telorlungimilorcatetelor. __ patratul lungimii celei de-a treia laturi, atunci triunghiul 9 este dreptunghic (cu unghiul Cc drept in varful care se opune ‘4 laturii celei mai mari). Ipoteza: MABC ou m(4)=90°. | Ipoterd: AABCou Concluzie: BC? = AB? + AC? BC = AB? + AC*. sau a? = c+ 6, | Concluzie: ABC dreptunghic ind. 72. Teorema indlfimii inorice triunghi dreptunghic, lungimea indltimii corespun- Zitoare ipotenuzei este media geometric’ a lungimilor proiectiilor catetelor pe ipotenuzA. Ipotezt: ABC cu m(A) = 90° , AD 1 BC (De [BC)). Concluzie: AD=\BD-CD sau 3B AD? = BD: CD. 3Matematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIIT 5 @e [BC). Concluzie: m(A) = 90° . Concluzie: AD | BC Aceasti propozitie recipro- Aceastd reciprocd nu este cK este adevaratd si se numeste } adevdratd. reciproca teoremei inalfimii. 4. Teorema catetei G in orice triunghi dreptunghic, lun- gimea unei catete este medie geometrica intre lungimea ipotenuzei i lungimea a -B proiectiei catetei pe ipotenuza. Ipotezd: SABC cu m(A) =90° si ADL BC (De [BC)). Concluzie: AC =/BC-CD sau AC*= BC - CD; AB=VBC-BD sau AB’ = BC: BD. TS. Reciprocele teoremei catetet _ Reciproca E Ipotezd: AABC cu AD 1 BC | Ipotexd: AABCou m(A) = 90° (De [BC), si AC =BC-CD AC*= BC: CD. (De [BC). Concluzie: m(A) = 90° . Concluzie: AD | BC. Aceasti propozifie recipro- Aceastdreciprocd nu este ch este adevaratd si se numeste | adevdrata. reciproca teoremei catetei. 4 —— Geometrie 10. Rapoarte constante in triunghiuri dreptunghice (elemente de trigonometrie) @ Sinusul unui unghi ascutit = — lungimea catetei opuse unghiului Tungimea ipotenuzei Cosinusul unui unghi ascutit = _ Iungimea catetei alaturate unghiului lungimea ipotenuzei @ Tangenta unui unghi ascutit = __ lungimea catetei opuse unghiului ~ Tungimea catetei alaturate unghiului Cotangenta unui unghi ascutit = _ lungimea catetei alaturate unghiului ~~ Tungimea catetei opuse unghiului Inconcluzie: sinz=2, sinc=£, q @ a cosB=£, cosc=2, if @ A 4 =f wga=2, tec=s, 7 _b cgB=£, cigc= 2, sy in general, Vx € [0°, 90°], avem: + sin’x + cos*x = 1; * ctx = t2(90°—x); * sinx = cos(90° — x); sinx * cosx = sin(90°— x); cosx * tex = ctg(90°— x);Matematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIII 11. Valori particulare ale functiilor trigonometrice ao o° ao | 45° | 60° | 90° six | 0 r 2 | 2 Bs 1 cox | 1 | B = x] 0 2 2 2 mu tex 0 8 1 3 | exists oe femal @ | | FI Atentie! © Sinusul si cosinusul unui unghi ascufit sunt mereu numere reale cuprinse intre 0 si 1, deoarece reprezint& rapoarte dintre o catet a unui triunghi dreptunghic si ipotenuza acestuia. + Tangenta si cotangenta unui unghi ascutit sunt numere reale pozitive, oricat de mari. 12. Formule pentru aria triunghiului ‘Triunghiuri echivalente = triunghiuri cuarii egale. 12.1. Formule pentru aria unui triunghi oarecare 1. Aria unui triunghi in functie deo latura si indltimea corespunzi- toare acesteia: c 4, = basanites | ne Geometrie 2. Aria unui triunghi fn functie de doua laturi gi unghiul o dintre ele: * Cazul 0. < 90°: A, = atu tatu. sino, * Cazul o> 90°: __ Jatura -aturé-sin(180° — 1) Ay as. : Cc age = 2siN€ ae = E0180" = 8) = 6-a:sinB _ b-c-sinA C _bee-sind 2 2 2 2° 3. Aria unui triunghi in functie de toate cele trei laturi: A, = /p(p = latura 1)(p = latura 2)(p—latura 3) , unde p=semiperimetrul aug Ausc = 1p(P = ap bY pe) - ‘ Asse = ou pe ttbte 4, Aria unui triunghi in functie de toate cele trei laturi si de raza cercului circumscris triunghiului: 4, = ——laturdlaturdJaturd 4°" taza cercului circumseris * atiuni generale — clasele V-ViII 5. Aria unui triunghi in functie de semiperimetru gi de raza cercului inscris in triunghi: A, =semiperimetru ‘raza cercului inscris. Aguc= PT 12.2. Formule pentru aria unui triunghi dreptunghic 1. Aria unui triunghi drept- 4, =: unghicin functie de catete: 4 suc T 4 _ cate caters 4 Cc Is 2 : G 2, Aria unui triunghi drept- unghic in functie de ipotenuza si de indlfimea corespunzatoare ei: _ipotenuza - inaljime Ae. 12.3. Formule pentru aria unui triunghi echilateral Aria unui triunghi echilateral in functie 2 de latura sa: 42h. ea Atentie! Triunghiurile dreptunghice, respectiv echilaterale sunt cazuri particulare de triunghiuri oarecare; prin urmare, toate formulele de arie prezentate in cazul triunghiului oarecare sunt valabile gi pentru triunghiurile dreptunghice, respectiv echilaterale, 8 Capitolul IIT Patrulatere 1. Notiuni generale Definitii: Figura geometricd formatd din reuniunea segmentelor inchise determinate de 4 puncte distincte, astfel inct oricare 3 dintre ele si fie necoliniare se numeste patrulater. Spunem ci un patrulater este con- i vex daci prelungind oricare dintre laturi, C toate celelalte sunt situate de aceeasi parte aacesteia. ” 7 Teoremd: in orice patrulater convex, suma masurilor unghiurilor interioare este 360°. 2. Paralelogramul 2.1. Notiuni generale Definifie: Patrulaterul convex cu laturile opuse paralele se numeste paralelogram. 2. Cc ‘AB|\|CD ABCD paralelogram ¢> : ween ne Le] A! ‘BMatematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIT 2.2. Proprietatile paralelogramului Conditii necesare si suficiente ca un patrulater convex si fie paralelogram: unghiurile opuse Taturile opuse Sunt congruente sue eongruente Aaé, bed [4B] = (CD), [BC] = [4D] ABCD paralelogram Giagonalele se Goud atari opuse sunt injumdtajesc paralele si congruente ACN BD = {0} AB || CD, [CD] [401 = [0C), (80) = [0D We. TAB 9 (CR 2.3. Paralelograme particulare Definitie: Paralelogramul care are un unghi drept se numeste dreptunghi. ABCD dreptunghi => Ad paralelogram m(4)=90" Geometrie Proprietitile dreptunghiului Condifii necesare si suficiente ca un paralelogram si fie dreptunghi: |ABCD dreptunghi ‘ABCD paralelogram cu ABCD paralelogram cu doud diagonalele congruente lunghiuri aldturate congruente| ‘ABCD paralelogram ‘ABCD paralelogram [4C] = [BD] A=B Atentie! . Dreptunghiul are toate unghiurile congruente. Din 4=B=C=D rem m(A) = m(B) = m(C) = m(B)= 90° . + Dreptunghiul este un caz particular de paralelogram, deci are toate proprietiitile acestuia. Definifie: Paralelogramul care are doua laturi alturate congruente se numeste romb. D ABCD paralelogram ABCD romb {rast =Matematica: formule si nerale — clasele V-VIII Proprietitile rombului Conditii necesare gi suficiente ca un paralelogram si fieromb: “ABCD paralelogram cu ‘ABCD paralelogram cu toate laturile congruente diagonalele perpendiculare| ABCD paralelogram ABCD paralelogram [48] = [BC] = [CD] = [AD] ‘ABCD paralelogram ‘ABCD paralelogram cu cu diagonalele diagonalele bisectoare axe de simetrie ale unghiurilor ‘ABCD paralelogram ABCD paralelogram z aoe | AC bisectoarea A si C AC, BD axe de simetrie | AG bueeinearea dG Atenfie! Rombul este un caz particular de paralelogram, deci are toate sa acestuia. "Define: Patrulateru care est si dreptunghi si ramb se numeste piitrat. a ABCD pitrat <> {m(A) = 90° ‘B =[BC Atentie! ae Toate proprietitile de la paralelogram, dreptunghi si romb se regiisesc la pitrat. 82 [ABCD paralelogram Geometrie 3. Trapezul 3.1. Notiuni generale Definitii: # Patrulaterl conver care are dout lata pernlete pcastaia dou neparalele se numeste trapez. tg | 480 [EX => D tray AD{{cB aad h B Laturile paralele ale trapezului se numesc baze. a ee [4D)= (a ADLAB 3.2. Proprietatile trapezului isoscel Conditii necesare si suficiente ca un trapez si fie isoscel: diagonalele sunt congruente {4C}= [D8] unei baze sunt congruenteMatematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIII 4, Perimetrul si aria patrulaterelor studiate 4.1, Perimetrul si aria paralelogramului AB=DC=L BC=AD=1 AC=d,,BD=d, ED=h,,BF=h, @Perimetrul: §=P=2(L+)). Aria in functie de lungimea unei laturi si de indltimea corespunzitoarcei: § A=L-h, =I-h,. ¢ Aria in functie de lungimile laturilor si de masura unghiului format de acestea (unghi ascutit): A=L-I-sina, Aria in functie de lungimile diagonalelor si de mdsura ‘unghiului format de acestea: ; A= 4.2. Perimetrul si aria dreptunghiului AB=DC=L BC=AD=1 AC=d,BD=d @Perimetrul: = P=2(L+/) Tr a @ Aria in functie de lungimile laturilor: A=Ll, Aria in functie de lungimile diagonalelor si de masura unghiului format de acestea: 2 Ae Sinn 7 2 Geometrie 4.3. Perimetrul si aria rombului AB =BC=CD=DA=1 AC=4d,, BD =d, AE=h. @ Perimetrul: P=41 Aria in functie de lungimea unei laturi si de inaltimea corespunzitoare ei: A=lI-h, ¢ Aria infuneide langle trlor demure unghiu {ascutit) formatde acestea A=/*-sina. Aria in functie de lungimile diagonalelor nd, 4.4. Perimetrul si aria patratului AB= BC= CD= DA= I; AC= BD=d. @Perimetrul: = P=4/, ! @ Aria in functie de lungimea laturii: A=P, 7 ¢ Aria in functie de lungimea diagonalei: A= = . 4.5. Perimetrul si aria Sapezulul AB = B; CD=b; DE=h; AC= d,, BD=d, @ Perimetrul: P=AB+ BC+CD+AD. @ Aria in functie de lungimile bazelor si de indltime: (B+b)-h Ao. 2Capitolul IV Linia mijlocie in triunghi si trapez An triunghi ‘egmentul care uneste mijloacele a dou laturi ale unui triunghi se numeste linie mijlocie fn triunghi. 4 is =firat [4M] =[MB} 7 => linie [AN] =[NC] | td mijlocie in triunghi. Teorema liniei mijlocii in triunghi in orice triunghi, linia mijlocie determinati de doua laturi este paralela cu a treia laturd gi are lungimea egala cu jumaitate din lungimea acesteia. Ipotez: [MN] linie mijlocie in AABC, ME [AB], Ne [AC]. Concluzie: MN || BC si BC MN=—. ‘Segmentul care uneste mijloacele laturilor neparalele ale unui trapez se numeste Linie mijlocie in trapez. A B [4M] =[MD] om => lini barca ee mijlocie in trapez. Teorema liniei mijlociiin trapez fn orice trapez, linia mijlocie a acestuia este paralel cubazele si are lungimea egal cu semisuma lungimilor bazelor. Ipotezd: {MNJ linie mijlocie in trapezul ABCD, Me [AD], Ne [BC]. Concluzie: CD || MN || AB si un = 48 s DC ee ecometrie Daca o dreaptd trece prin mijlocul unei laturi a triunghiu- lui sieste paralela cu alta latur’, a.acestuia, atunci ea trece prin mijlocul celei de-a treia laturi. Daci o dreapti trece prin ‘mijlocul unei laturi neparalele a unui trapez gi este paralela cu bazele acestuia, atunci ea trece $i prin mijlocul celei de-a doua laturi neparalele, Ipotezi: ABCD trapez, M€ [AD], N € [BC], [AM] = [MD], MN| AB. Concluzie: [cn] =[NB}. Ipotexi: in AABC, Mé [AB], N & [AC], [4M] = (MB), MN||BC. Coneluzie: [AN] = (NC). 2 86 87Capitolul V Cercul 1. Notiuni generale Definitie: Mulfimea tuturor punctelor din plan situate la aceeasi distant fata de un punt fix se numeste cerc. Elementele cercului: + centrul cercului —punctul fix; * raza cercului — distanta de la centru cercului la orice punct de pe cere; + coarda — segmentul determinat de orice doua puncte distincte de pe cere; + diametru—orice coardi care trece prin centrul ceroului (diametrul este coarda cu cea mai mare lungime); + arc de cere —portiunea dintr-un cere cuprins4 intre doud puncte distincte ale acestuia; + semicerc — portiunea de cerc determinata de diametru; + puncte diametral opuse — doua puncte de pe cerc care sunt si capetele unui diametru. Notatia C(O, r) reprezinta cercul cu centrul O si de raza r: (0,1) = {M| OM =r} O—centrul cercului OA, OB, OM — raze exteriorul cerculti OA = OB=OM=r AB —diametru, AB=2r AC—coarda core +: AC_—aremicde cere (O,r) AMC —arc mare de cere Geometrie + interiorul cercului — multimea punctelor din plan cu proprietatea c& distanta de la centrul cercului la ele este mai micé decdt raza cercului. IntC(O, r)= {P| OP < r} + discul—reuniunea dintre un cere ¢i interiorul sau. D(O, r) = C(O, 7) U IntC(O, 7) * exteriorul cercului — multimea punctelor din plan cu Proprietatea ca distanfa de la centrul cerculuj la ele este mai mare decat raza cercului ExtC(O, r)= {N| ON > r} Cercul se poate caracteriza si ca un loc geometric: Locul geometric al punctelor din plan situate la aceeasi distanté fat de un punct fix este un cerc. 2. Pozitii relative ale unei drepte fata de un cerc Fie C(O, r) si ao dreapti, Distanja de la centrul cercului la dreaptd = lungimea perpendicularei coboréte din centrul cercului pe dreapta. OM1La Mea Dreapta a este }s OM = distanta de la O la dreapta a.Matematica: formule si nofiuni generale ~ clasele V-VIIT Geometrie Dreaptaa este secantalacerc a1 C(O, r) = {4, BY -1]<0,0,< <7 +r, [AB] ~coardi comund AB 1 0,0, C(O, 7) NCO, 7) = (4, BY 3. Pozitii relative a doua cercuri C(O 7) NCO, 7) = Fie C(O, r,) $1 C(O r,) dou’ cercuri cu r, % ry | On. NEOy r= interioare onMatematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VII 4, Unghiuri construite relativ la cere 4.1. Unghi la centru Definitii: Unghiul la centru este unghiul cu varful in centrul cercului, laturile sale find raze ale acestuia. 4 Masura unui unghi la centru este Mf egal cu masura arcului mic de cerc determinat de laturile unghiului. m(4OB) = m(AB) 4.2. Unghi inscris in cerc Definigii: Unghiul inseris in cere este unghiul cu varful pe un cere, laturile sale fiind coarde in ceroul respectiv. @ Masura unui unghi inscris in cerc este jumatate din misura arcului de cere curpins intre laturile sale. Existd mai multe situafii: * Daca una dintre laturi trece prin centrul cercului, atunci: m(AMB) = ee y * Dacd centrul cercului este interior unghiului, atunci: m(4MB)= mae 92 Geometrie € 4.3. Unghi cu varful in interiorul cercului Definigii: Unghiul cu varful in interiorul cercului este unghiul determinat de dou coarde ale unui cerc, coarde care se inter- secteazd in interiorul acestuia, Varful unghiului va fi punctul de intersectie al coardelor. Masura unui unghi cu varful in interiorul unui cere este egal cu semisuma misurilor arcelor cuprinse intre laturile unghiului si prelungirile acestora. m(4B)+m(CD) 2 * Daca centrul cercului este exterior unghiului, atunci: (4B) = 45) m(AMB) ACN BD={M} ME IntC(O, r) 4.4, Unghi cu varful in exteriorul unui cerc Definifii: Unghiul cu varful in exteriorul unui cerc este unghiul determinat de doud coarde ale unui cerc, coarde care se intersecteazi in exteriorul acestuia; varful unghiului va fi punctul de intersectie al coardelor. Masura unui unghi cu varful in exteriorul unui cere ‘este egald cu semidiferenta mAsurilor acelor cuprinse intre laturile unghiului, 93Matematica: formule si nofiuni generale ~ clasele V-VIII DnB) = m(4B)-m4CD) ACN BD = {M} Me ExtC(O,r) 8 4.5. Unghi cu varful pe cerc Definigii: @ Unghiul cu varful pe cere este unghiul format de 0 secant si de o tangent la un cere. @ Masura unui unghi cu varful pe cere este egal cu jumitate din masura arcului cuprins intre laturile sale. Fie [AT] 0 secanté la cere si [ST] tangenta la cere in T. Existé mai multe situafii: + Daci unghiul este ascutit, atunci: m(ATS) = mat < 90°. *Dacd unghiul este drept, atunci: (473) = "4D. 47) _ 99°, + <_< Geometrie - TS 5. Teoreme referitoare la arce $i coarde Cercuri congruente = cercuri avand raze egale Coarde congruente = coarde avand aceeasi lungime Arcecongruente = arce decerc determinate de coarde congruente TI. in acelasi cerc, sau in cercuri congruente, la arce congruente corespund coarde congruente gi, reciproc, la coarde congruente corespund arce congruente. 4B = CD e [AB] =[CD]. + Dacd unghiul este obtuz, atunci: _ mA 1). (473) = "E T2. Diametrul perpendicular pe coardi imparte coarda si arcele (mic gi mare) £\ M m(A) + m(C) = 180° sau m(B) + m(D) = 180° 2. Un patrulater convex este inscriptibil daca si numai dacd ‘unghiurile formate de diagonale cu doua laturi opuse sunt congruente. ee et > suena ABCD inscriptibil <» DAC =CBD sau BCA= ADB. Atenfie! Dintre patrulaterele studiate (paralelogram, dreptunghi, romb, p&trat, trapez) sunt inscriptibile doar: pdtratul, dreptunghiul si trapezul isoscel. 97Matematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIIL 7. Poligoane regulate 7.1. Notiuni generale Definitie: Un poligon convex care are toate laturile si toate -unghiurile congruente se numeste poligon regulat. Atentie! Orice poligon regulat se poate inscrie intr-un cerc, Acest cerc este numit cercul circumscris poligonului respectiv. Un poligon regulat 4, A,... A, avand n laturi si inscris in cercul C(O, r) are urmatoarele elemente: + latura, cu lungimea 1, = 2Rsin. 180° 7 + apotema — perpendiculara din centrul poligonului pe una dintre laturile acestuia; cu lungimea 180°, + unghiul la centru corespunzdtor fiecdrei laturi, cu mmisura de 382°. 7.2. Perimetrul si aria unui poligon regulat Perimetrul si aria unui poligon regulat se pot calcula astfel: ¢ Perimetrul poligonului regulat 4,4, .. A, este: Padget, =W Ty = 2RSin @ Aria poligonului regulat 4,4, ... A, este: : 7 Aone a = Argon antes =m. sin BO cos B 98 Geometrie 7.3. Cazuri particulare de poligoane regulate inscrise in cerc ‘Triunghi echilateral R RV2 |Apote soe Atentie! + Dreptunghiul nu este poligon regulat deoarece nu are toate laturile egale. + Rombul nu este poligon regulat deoarece nu are toate unghiurile congruente. 8. Lungimi si arii intalnite in cerc Fie C(O, r) un cere de centru O sirazar. Lungimea cercului este Lg = 2RR, unde = 3,14. Lungimea arcului de cere corespunzator unui unghi la centru de n° este: Ss = 2RR-n? _ mR? ‘wears 360° 180° 99Matematica: formule si nogiuni generale — clasele V-VIII % Discul de razi R este multimea punctelor din plan Capitolul VI mirginité de cercul de ee betel Unghiul a doua drepte in plan si spatiu ‘ise 7 Sectorul de cerc este portiunea din interiorul unui cere Lin ph cuprinsé intre dou raze ale cercului; cfnd sectorului de cere fi + in plan corespunde un arc de cerc cu misura de n°are aria; Fie d, si d, doud drepte in plan. mR Aecee = 3605” 2. in spatiu Fie d, sid, dou drepte in spatiu.+ Printr-un punet al dreptei d, se construieste o paraleli la dreaptad,; unghiul format de aceasta paralela cud, este unghiut cerut. | sma =a Med, Med, @||d,, Med, d, @, ‘M fF ietin + Printr-un punct nesituat pe nici una dintre drepte se construiesc paralele la dreptele date; unghiul format de cele dou’ paralele este unghiul cerut. Med,,Méd, did, Med, }=>m(d,d,)=m(&, 2.) di \|d,, Med, Atentie! Daca m(d, d,)=90°, atunci spunem c& dreptele sunt perpendiculare. Scriem d, Ld, 102 Geometrie Observatie: Doua unghiuri cu laturile respectiv paralele (in plan sau in spatiu) sunt: — congruente (dacd ambele sunt ascutite sau ambele sunt obtuze); sau —suplementare (daca unul este ascutit, iar celélalt obtuz). fa|\vel\ y y 103Capitolu! VI Perpendicularitate in plan si spatiu 1. Notiuni generale pendiculare dacd formeaziiun | dicular pe un plan daci este “unghi drept. perpendicular pe doud drepte aLd,dack m(a, d,)=90° | Concurente din acel plan, d,,d,ca I? = aNd: = (0 aia ald, ald, Geometrie q| Atentiel Daca o dreapti este perpendiculara pe un plan, atunci ea este perpendiculard pe orice dreapt confinuti in acel plan. 3. Proiectii de puncte, segmente si drepte 3.1. Proiectii de puncte Definifii: @ Proiectia ortogonali a unui punct pe o dreapti este piciorul perpendicularei duse din acel punct pe dreapta. In functie de locul unde se afl punctul in plan (in afara dreptei sau pe dreapta) exist doud situatii: Aged Aed [4 q_4 d 4 + Aed=pyA=A aud'ed Aed=pA=a oud=d'ed 105Matematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIIL © Proiectia ortogonald a unui punct pe un plan este piciorul perpendicularei duse din acel punct pe plan. in functie de locul unde se afl punctul in spafiu (in afara planului sau in plan) exista dowd situatii: Aga AEQ A¢ga= pr, A=A’ Aca prA=4 cud ea cudA=A' Ea fo. 3.2. Proiectii de segmente Proiectia ortogonald a unui segment pe un plan este un punct ‘sau un segment, in functie de pozitia segmentului fafd de plan. @ [4B] co= pr,[48]=[4B] ASH F=p (eementul coincide cu proieciia sa). @ [AB] Za + [AB] || a => pr [AB] = [4’B'] cu [4B] =[4'B'] si AB | 4’B’. + [AB] Lo. => pr,{AB) = {P} cu ABN a= {P}. Geometrie + [AB] Lo, ABN a= {P} => = pr{4B] = [4’B’] cu AB> A’B’. 3.3. Proiectii de drepte Proiectia unei drepte pe un plan este un punct sau o dreapta, in functie de pozitia dreptei fata de plan. @ ABCO= pr, AB= AB (dreapta coincide cu proiectia sa). ABZ + AB|| a= pr,AB=A'B’ cu AB||A'B’. + AB Lo= pr AB= {P} cu ABO a= {P}. + AB La, ABN a= {P} => = prAB=A'B’, Atentie! Unghiul unei drepte cu un plan este unghiul format de dreapti cu proiectia ei pe planul considerat. ~ 107Matematic rmule si notiuni general clasele V-VIIT 4, Unghi diedru; unghi plan diedru Definitii: # Unghi diedru sau diedru este figura format de doud semiplane delimitate de aceeasi dreapti d, semiplane aflate in dou plane diferite ce contin d. aa Elementele unghiului diedru: + muchia diedului — dreapta d; + fefele diedului — sersiplanele a si B. # Unghi plan diedru este unghiul format de perpendicu- larele duse in cele doua semiplane, pe muchia diedrului, in acelasi punet. aN = {d} Med = AMB — unghi AMLd,Aec| an diedea BM.d,Be B * Prin masura unghiului a doua plane secante sc infelege numéral unic, egal cu cea mai mic dintre masurile ‘unghiurilor diedre determinate de planele o si 8 . Notagie: m(0., B) . 108 mee Geometrie Atenfie! Unghiul planelor a si B este congruent cu unghiul plen al diedrului, daci acesta nu este obtuz, sau cu suplementul acestuia, incazcontrar: + daca. m(AMB)<90° , atunci m(G, B) = m(AMB) ; + dacd m(AMB) > 90°, atunci m(&, ) = 180°— m(AMB) . 5. Teorema celor trei perpendiculare Teorema celor trei perpendiculare (T3l) Fie o dreapti d perpendiculara pe un plan a. Prin piciorul ei ducem o dreapta a, confinuta in plan, perpendiculara pe o alii dreapti b, confinuté tot in plan. O dreapti c care uneste un punct Meapartinind dreptei d cu punctul A de intersectie al perpendicularelor din plan este perpendiculara pe dreapta d. Ipoteza: dLa,alb,a,bca. Concluzie: c 1 b. Atentie! Distanta de la un punt la o dreapti este egal cu distania dintre punct si picioru! perpendicularei din punct pe acea dreapti: d(M, b)= dist(M, b) = MA. Reciprocele teoremei celor trei perpendiculare Schimband oricare dinte cele dou propozitii de perpendicularitate din ipoteza teoremei celor trei perpendiculare cuconcluzia teoremei, eventual intarind si cu alte propozitii, se obtin reciproce ale acestei teoreme. Doar dou dintre acestea sunt si adevarate. 109Matematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIII Ipoteca: dla,clb,abca. clbaLb,a,bca, dla. Concluzie: a 1 b. Concluzie: d 1 a. Capitolul VII Prisma 1. Notiuni generale Definifie: Prisma este corpul geometric determinat pe doud poligoane plane identice, situate in plane paralele, numite baze si de o dreaptd neparaleld cu ele, numiti generatoare. Paralelele duse prin varfurile corespunzatoare ale bazelor determin& muchiile prismei. Prisma se numeste dupa poligonul de baz: prisma triunghiulard, patrulaterd, hexagonald etc. 2. Prisma dreapta Definifii: @ Prisma dreapta este prisma cu muchiile laterale perpendiculare pe planele bazelor. Figurile geometrice congruente aflate in planele paralele sunt bazele prismei. Orice muchie lateral poate fi considerat4 iniltime a prismei. Atentie! Fefele laterale ale unei prisme sunt dreptunghiuri. 2.1. Aria si volumul prismei drepte Pentru orice prisma dreaptd avem ci: + 24,. Volumul este V= Ah. unde P,—perimetrul bazei +h — indlfimea prismei; A, ~aria bazei. 10 —— iiMatematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIII 2.2. Cazuri particulare de prisme drepte @ Paralelipiped dreptunghic— prisma dreapta cu baza dreptunghi. A= Lh + Ih) lA A,=2(Lh + Ih + Ll) V=L-Ih t diagonala d= V2 +1? +h? risma dreapta cu toate fetele patrate. A= 4P 4,=6P v=P d=W3 2.3. Cazuri particulare de prisme regulate Definitie: Prisma regulata este prisma dreapté cu baza poligonregulat. ¢ Prisma triunghiulara regulati — prisma dreapti cu baza triunghi echilateral. A=3lh I Aaah PB ARB N71 y=HB4 112 — Geometrie ¢ Prisma patrulaterd regulati —prisma dreaptt cu baza Aral A=4lh+2P v=Poh t Prisma hexagonala regulat’ — prisma dreapti cu baza hexagon regulat. en KD a A= 6th+ 323 3B. v=3 2 h __Capitolul IX Piramida 1. Notiuni generale Definifie: 4 Piramida este corpul geometric determinat de un poligon plan, numit baza, si de un punct care nu se aflé in planul acestuia, numit varf. Piramida se denumeste dupa poligonul de baz: piramida triunghiulard, patrulatera, hexagonald etc. indltimea unei piramide este perpendiculara coboraté din varful piramidei pe baza. 2. Piramida regulaté Defini Piramida regulata este piramida cu baza poligon regulat si pentru care piciorul inaltimii piramidei coincide cu centrul poligonului de baz. ¢ Apotema piramidei regulate este indltimea corespunzi- toare muchiei bazei dusé in orice fafa lateral. Atenfie! + Toate muchiile laterale ale unei piramide regulate sunt egale. + Fefele laterale sunt triunghiuri isoscele, congruente. 2.1. Aria si volumul piramidei regulate Pentru orice piramida regulaté aver ci: B- @ Aria lateralieste 4, =— = @ Aria total este A =A, + 4, 114 = bp Geometrie @ Volumul este V = unde P,— perimetral bazei a, —apotemapiramidei; [,— atia bazei; h —indlfimea piramidei. 2.2. Cazuri particulare de piramide regulate ¢ Piramida triunghiulara regulaté —piramida regulati cu baza triunghi echilateral. m? = 1? + R°, m— muchia bazei a} = +a; ,a,—apotema bazei Piramida patrulater regulaté —piramida regulatd cu baza pitrat, ni? =P + R®, m—muchia lateral a =h' +a, a, —apotema bazei a, =<, —Ilatara bazei¢ Piramida hexagonalii regulatd — piramida regulati cu baza hexagon regulat. m? = h? + R?, m—muchia laterali @ =k +a; ,a,—apotema bazei 4 = 8 1 taturabaze 6l-a, = 2 6l-a, 3° V3 = , NS Aa” Tetraedrul regulat —piramida triunghiulara regulata cu toate muchiile congruente. Atentie! ‘Toate fetele sunt triunghiuri echilaterale. 2 42 3.23 y a 4 4 =PN3 yah 6 1 Pv? “433° 12 116 Capitolul X Trunchiul de piramida regulata Definiii: Trunchiul de piramida regulati este corpul provenit din sectionarea unei piramide regulate cu un plan paralel cu baza i indepartarea partii superioare. {ndltimea trunchiului este distanta dintre cele dou baze. @ Apotema trunchiului de piramida regulata este indltimea unei fete laterale. Atenfie! * Fetele laterale sunt trapeze isoscele congruente. + Muchiile laterale sunt congruente. * Bazele sunt figuri geometrice asemenea. 1. Aria si volumul trunchiului de piramida regulata Pentru orice trunchi de piramida regulata avem ca: © Aria lateralieste 4, MDE @ Aria totalieste 4,=4,+4,+A,. Volumul este veh(4,+4,+ J&A): unde P,—perimetrul bazei mari; P, —perimetrul bazei mici; a, —apotema trunchiului; A, —aria bazei mari; A, —aria bazei mici; fh —indljimea trunchiului. 117Matematica: formule si nojiuni generale — clasele V-VIII 2. Cazuri particulare de trunchiuri Trunchi de piramida triunghiulara regulaté — trunchiul de piramida cu bazele triunghiuri echilaterale. a?=1+(a,-a,? eat mee (44) ‘ 2 im L+!)-a, =e 4,- Meta 2B PB A (+P +L)v3 3 4 Trunchi de piramida patrulaterd regulati —trunchiul de piramida cu bazele patrate. a?= H+ (a,-a,? L-1y maa +(454) _A(L+)-a, a_i v 4 A, MED ae vah(+P +L) 118 — - Geometrie @ Trunchi de piramida hexagonal regulata—trunchiul de piramida cu bazele hexagoane regulate. a?=h+(a,-a,) L-1y mn =ai(454) 4,=Seeda =3(L+a, 4=L+) 91328 43.08 yap LEAP + LIW3 2 119Geometrie Capitolul XI 3. Trunchiul de con circular drept Ariile si volumele corpurilor rotunde {ntr-un trunchi de con circular drept avem: gah +(R-7y 1. Cilindrul circular drept Aria Iaterall te ea fntr-un cilindru circular drept genera- <— = 7 toarea este egal cu indltimea: a, | ¢ Aria totald este: G=h A,=A,+ Ay +A, A,= TER + + OR + Te @ Aria laterali este: S| Volumul este: A= Py h= 4, =20RG. | Vahl + d+ JAA) = Bue + +R). ¢ Aria totald este: = A,+24, = 4, = 22R(G+ R). 4 = 4/424, = 4, (G+). asters Volumul este: V=Aph>V=aRRh. Fie o sfera de raz R. @ Aria este: 2. Conul circular drept Ay= ARR. {ntr-un con circular drept avem: # Volumul este: @=R+R. ae ¢ Aria laterali este: V,=— A,= "RG. @ Aria totali este: 4,=A,+A4, => 4, =™R(G+R). @ Volumul ene Ve =4n4 avs a SS 21 120Capitolul XII Unitati de masura 41. Unitati de m&sura pentru lungime Unitatea de masurd, international recunoscut, pentru lungime este metrul, simbolizat m. ‘Multiplii $i submultiplii metrului sunt: x10 x10 x10 x10 x10 x10 6 Oe eB wo) 060s: Atentie! + Sdgetile indica sensul de transformare. + La transformarea unei unitd(i de misura mai mai mare imparjim la 10, 100, 1 000, .... + La transformarea unei unitati de masura mai mari intr-una mai mica inmultim cu 10, 100, 1 000, ... . 2. Unitati de masura pentru arie Unitatea de masurd, international recunoscut, pentru arie este metrul pitrat, simbolizat m’. Multiplii si submultiplii metrului pdtrat sunt: x0 xl? xd xd x10" eS G8 OS 210" Atentie! » La transformarea unei unitAti de mAsura mai mici intr-una mai mare impartim la 102, 10, 105, .... 122 — — intr-una Geometrie + La transformarea unei unititi de misuré mai mari int-una mai mica inmultim cu 102, 10, 10%... . + Alte unitifi des folosite: arul (ar), 1 ar= 1 dam?; hectarul (ha), 1 ha= 1 hm, 3. Unitdti de masura pentru volum Unitatea de masura, international recunoscut, pentru volum este metrul cub, simbolizat m’. Multiplii si submultiplii metrului cub sunt: xi? x10? xl? x1? xi? x10" 110° 210° BT 210° 210° Atentie! + La transformarea unei unitati de masura mai mici intr-una mai mare impartim la 10°, 10*, 10°, ... + La transformarea unei unitdti de masura mai mari intr-una mai mica inmultim cu 10°, 10%, 10°, .... 210° Uzual este folosit litrul, simbolizat L, ca unitate de masurd pentru volum. Relatia de legiturd intre cele dou unititi de mdsurd pentru volum este: 1 dm? =1 L. ‘Multiplii si submultiplii litrului sunt: x10 x10 x10 x10 x10 x10 70 0 0 0 0 AO 123Matematica: formule si nofiuni generale — clasele V-VIIT Atentie! + La transformarea unei unitifi de misuri mai mici intr-una mai mare impartim la 10, 100, 1000, + La transformarea unei unitti de mAsurd mai mari intr-una mai mica inmultim cu 10, 100, 1 000, .... 4. Unitati de masura pentru mas& Unitatea de masura, intemational recunoscut, pentru mas este gramul, simbolizat g. Multiplii si submultiplii gramului sunt: x10 x10. x10 xt x10 x10 710 10 10 10 10 210 Atentie! * Unititile de misurd cresc/descresc din 10 in 10. + Sunt des folosite: quintalul (q), 1 q= 100 kg; tona (t), 1 t= 10q= 1 000 kg. 5. Unit&ti de masur& pentru timp Unitatea de masurd, international recunoscut, pentru timp: este secunda, simbolizatd s. Alte unititi des folosite: minutul (min), 1 min = 60 s: ora (h), 1 h= 60 min; ziua (d), 1 d= 24h. Cuprins massesnesensnevaransansccnsereeevsssscerensosomeesereeesenete 3 ALGEBRA I, Multimea numerelor naturale . Operatii cu numere naturale .. Compararea si ordonarea numerelor naturale .. Factor comun Puterea unui numar natural Ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor Descompunerea numerelor naturale (in baza 10). . Divizibilitatea . TI, Propozifii $i mulfimi ssn 1. Propozitii 2. Multimi Til, Multimea numerelor intregi... 1, Nofiuni generale .. 2. Operatii cu numere intregi TV. Multimea numerelor rationale suemnnsmsnn 1. Notiuni generale. Frac 2. Amplificarea si simplificarea fracti 3. Aducerea fractiilor Ia acelasi numitor 4, Opusul unei fracti 5. Operatii cu fractii 6. Fractii ordinare $i fractii zecimale . V. Multimea numerelor re: 1. Notiuni generale .. 2. Radicali 3, Intervale de numere real Prefaty ssesrn when 2S 124 ~Matematicd: formule gi nojiuni generale — clasele V-VIll 4, Rapoarte, procente si proporti 5. Medi 6. Marimi proportionale .. 7. Calcul algebric .. VI. Eeuatii 1, Ecuafia de gradul intéi cu o necunoscutd . 2. Ecuatia de gradul al doilea cu o necunoscutd . VII, Inecuafia de gradul intai eu o necunoscutt .. 1, Nofiuni generale 2, Rezolvarea inecuatiilor VILL. Ecuatii si sisteme de ecuafii de gradul cu doud necunoscute 1. Ecuafii de gradul intai cu dou’ necunoscute 2. Sisteme de ecuafii de gradul intai cu dou’ necunoscute ... 2. Functia liniaré GEOMETRIE 1. Unghiul 2. Clasificarea ung! TL, Triunghit ee 1. Nofiuni generale .. 2. Constructia triunghiurilor 3. Clasificarea triunghiurilor 4. Linii importante in triunghi 126 —————————— —— — ———————— . Proprietati ale triunghiurilor . Congruen{a gi asemanarea . Rezultate importante in asemnarea triunghiurilor ...69 . Teoreme importante in triunghiuri oarecare . Teoreme importante in triunghiuri dreptunghice..73 |. Rapoarte constante in triunghiurile dreptunghice (elemente de trigonometrie) .. 11. Valori particulare ale funcfiilor trigonometrice 12. Formule pentru aria triunghiului.. IIL, Patrulatere sn 1. Notiuni generale 2, Paralelogramul 3, Trapezul 4. Perimetrul gi aria patrulaterelor studiate IV. Linia mijlocie in triunghi gi trapez V. CerCU snes 1. Nofiuni generale . Pozitii relative ale unei drepte fafa de un cer. - Pozifii relative a dou’ cercuri.... . Unghiuri construite relativ la cere . Teoreme referitoare la arce si coarde . Figuri geometrice inscrise in cere - Poligoane regulate . Lungimi gi arii intalnite in cere. VI. Unghiul a doud drepte in plan si spatiu .... VII. Perpendicularitate in plan si spatiu.. 1, Nofiuni generale 2. Teoreme relative la perpendicularitate Svaraun nevsesnssenesanssssenssssssesseeeseessenees BB. eraveun3. Proiectii de puncte, segmente gi drepte 4, Unghi diedru; unghi plan diedru .. 5. Teorema celor trei perpendiculare VEIL Prisma ssnmnnmnnnnnnnsnnnnnn 1. Nofiuni general 2. Prisma dreapt .. IX. Piramids 1. Notiuni general 2. Piramida regulata X. Trunchiul de piramidé regutata 1, Aria si volumul trunchiului de piramida regulat.. 2. Cazuri particulare de trunchiuri 1, Cilindrut circular drept 2, Conul circular drept 3. Trunchiul de con circular drept 4, Sfers XID, Uniti de Masur’ ncnnmunannemennnnmacnne 122 1. Unitaji de m&suré pentru lungime 122 2. Uniti de masuré pentru arie 3, Unitati de masuré pentru volum.. 4, Unititi de masurd pentru masé 5. Unitati de masura pentru timp .. WLI 920927 jorech TETEA i eu" GH. SINCAI 2: BIHOR- 128