Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
1
• Al treilea nivel este cel operaţional. Aici avem de-a face cu decizii
operaţionale, care stabilesc cum diferitele părţi componente ale unei
organizaţii ajută la implementarea eficientă a deciziilor la nivel de corporaţie
şi parte de corporaţie în materie de resurse, procese şi angajaţi. Într-adevăr, în
majoritatea companiilor, strategiile de afaceri de succes depind în mare
măsură de deciziile luate sau activităţile care au loc la nivel operaţional.
Integrarea deciziilor şi strategiei operaţionale are deci o mare importanţă şi
poate presupune un efort susţinut.
2
CAPITOLUL II.
PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII S.C. EURO-NET S.R.L.
Societatea “EURO – NET’ S.R.L. este o persoană juridică română, sub formă de
“societate cu răspundere limitată”. Societatea a fost înfiinţată în anul 2002 având ca asociat
unic pe ing. Tibor Boldizsar. S.C. EURO – NET S.R.L. este constituită pe capital integral
privat .
Sediul societăţii este în Miercurea – Ciuc, judeţul Harghita, strada Florilor, nr. 20,
înregistrată la Camera de Comerţ a judeţului Harghita sub numărul J19/458/2002.Societatea
este o organizaţie specializată în domeniul instalaţiilor, care sunt împărţite în două mari
categorii:
3
2.3. Cifra de afaceri şi rezultatul exerciţiului
Exerciţiul financiar
Nr ctr Indicatori Simbol 2004 2005
1 Cifra de afaceri CA 2 530 405 2 508 283
2 Rezultatul exerciţiului RE 234 509 36 493
Tabelul nr.1
S.C. EURO – NET S.R.L. îşi vinde produsele şi oferă servicii în întreaga ţară: de ex.
în Ploieşti, Bucureşti, Satu Mare, Cluj Napoca, Braşov, Zalău, Buzău, Piatra Neamţi,
Timişoara, Constanţa, Tg. Mureş, Odorhei etc.
Societatea poate executa o gamă foarte largă sau toate genurile de instalaţii necesare unei
clădiri, în acordul atenţiei raportul dintre calitate – preţ în vederea obţinerii unui grad ridicat
de satisfacţie a clienţilor. Peste 150 de firme şi instituţii cu capital de stat şi privat din întreaga
ţară au ales societatea “EURO – NET " S.R.L. ca partener beneficiind de serviciile societăţii.
Piaţa organizaţiei este în continuă creştere, deoarece clienţii sunt din ce în ce mai
interesaţi de achiziţonarea acestor produse.
4
Pe baza datelor de mai sus reiese că ponderea produselor vândute în cifra de afaceri pe
pieţele externe este mică, respectiv în anul 2004 este 15% iar în anul 2005 este 9,5%.
2.5. Diagnosticul financiar al S.C. EURO-NET S.R.L.
5
Total pasiv 691125 100 804946 100
Tabelul nr.3
2.5.2. Analiza structurii activului
Fiecare elemente de activ sunt structurate în bilanţ, după gradul lor de lichiditate,
începând cu cele mai puţin lichide. Activele imobilizate se mai numesc şi nevoi permanente
datorită rotaţiei lente a capitalurilor investite, iar activele circulante se mai numesc şi nevoi
curente (ciclice).
Principalele rate ale structurii activului sunt:
a) Rata activelor imobilizate
Această rată se determină ca raport între activele imobilizate şi totalul activului
bilanţier, astfel:
Din datele de mai sus prezentate reiese că rata activelor imobilizate în anul 2005 a
prezentat o tendinţă de reducere, respectiv cu 3,07%, care se datorează creşterii activelor
circulante cu 21,19%, ceea ce are un efect pozitiv asupra lichidităţii firmei.
6
16874 17186
1 Active imobilizate 4 9 101,85
52238 63307
2 Active circulante 1 7 121,19
69112 80494
3 Total activ 5 6 116,47
4 Rata activelor circulante (2/3) 75,58 78,65 96,93
Tabeul nr. 5. Rata activelor circulante
Scăderea ponderii activelor imobilizate atrage după sine creşterea ponderii activelor
circulante.
Pe baza datelor de mai sus reiese că rata activelor circulante în anul 2005 a crescut cu
3,07% faţă de anul 2004, respectiv de la 75,58% la 78,65%. Această tendinţă de creştere se
datorează faptului că activele circulante au crescut într-un ritm mai mare decât activele
imobilizate.
7
69112 80494
3 Total pasiv 5 6 116,47
4 Rata autonomiei globale (%) 0,035 0,029 99,994
Tabelul nr. 6. Rata autonomiei globale
În anul 2005 rata autonomiei financiare globale prezintă o tendinţă de reducere, care
datorează creşterii totalul resurselor. În cazul nostru în anul 2004 şi 2005 nu a avut loc
majorări de capital social, şi respectiv este de 240 lei, iar datoriile totale în anul 2005 au
crescut faţă de anul precedent, de la 691 125 lei la 804 946 lei, respectiv cu 16,47%. Situaţia
se apreciază ca fiind nefavorabilă.
În cazul societăţii EURO-NET rata de îndatorare globală în anul 2005 a crescut faţă de
anul 2004 cu 0,01%, şi semnifică creşterea îndatoririi, respectiv reducerea autonomiei
fnanciară.
Situaţia netă reflectă valoarea activului realizabil la un moment dat şi răspunde mai
fidel cerinţelor acţionarilor, proprietari ai întreprinderii interesaţi în a cunoaşte valoarea pe
care o deţin, cât şi creditorilor, deoarece această valoare constituie garanţia recuperării
creanţelor lor.
8
Situaţia netă = Activ total – Datorii totale= Capitaluri proprii
Pentru anii de analiză 2004 şi 2005 situaţia netă este pozitivă, reflectând o gestiune
economică sănătoasă, şi nu prezintă nici o schimbare, deoarece nu a avut loc majorări de
capital.
Situaţia netă
200
Situaţia netă
100
0
2004 2005
Graficul nr. 1.
Fondul de rulment reprezintă cel mai important indicator care caracterizează echilibrul
financiar, stabilind legătura nemijlocită dintre lichiditate şi exigibilitate şi permiţând
aprecierea pe termen scurt a riscului de incapacitate de plată.
Fondul de rulment arată dacă nevoile permanente sunt finanţate sau nu, din resurse
permanente.
Fondul de rulment se poate determina în două concepţiuni:
a) Potrivit primei concepţiuni fondul de rulment reprezintă aceea parte a
capitalului permanente, care depăşeşte valoarea activelor imobilizate, şi este destinat finanţării
activelor circulante.
Fondul de rulment poate fi determinat potrivit concepţiei patrimoniale astfel:
9
FR = Capital permanent – Active imobilizate ;
din care :
FR propriu = Capitaluri proprii – Active imobilizate
FR permanent = Datori pe temen lung
În anul 2004 şi 2005 fondul de rulment este negativă, care înseamnă că nevoile
permanente nu pot fi finanţate din resurse permanente, datorită faptului că întreprinderea nu
are datorii pe termen lung şi nu are un capital propriu suficient care permite finanţarea totalul
activelor imobilizate
În această situaţie datoriile pe termen scurt devansează activele circulante, ceea ce
rezultă că lichidităţile potenţiale nu acoperă în totalitate exigibilităţile potenţiale.
Această situaţie este apreciată ca fiind nefavorabilă pentru că generează un dezechilibru
financiar, şi înseamnă un risc mare pentru întreprindere.
Fondul de rulment propriu este egal cu valoarea fondului de rulment total. Nu putem
să calculăm fondul de rulment permanent, datorită faptului că întreprinderea nu are datorii pe
termen lung.
10
NFR = (Active circulante-Disponibilităţi băneşti)-(Datorii pe termen scurt-Credite
bancare pe termen scurt)
sau
NFR = Stocuri+Creanţe-Credite bancare pe termen scurt
În anii 2004 şi 2005 necesarul de fond de rulment este negativă, respectiv în anul 2004
fiind de -303168 lei, iar în anul 2005 fiind de -116263 lei, ceea ce reflectă un surplus de
resurse temporare faţă de nevoile temporare, care ne arată că activele circulante nu pot fi
finanţate din fondul de rulment.
11
Nr ctr. Indicatori 2004 2005 2005/2004
1 Fond de rulment -168504 -171629 101,85
2 Necesar de fond derulment -303168 -116263 38,35
3 Trezoreria netă (1-2) 134664 -55366 -
Tabelul nr. 11. Evoluţia trezoreriei nete
În anul 2004 trezoreria netă a societăţii este pozitivă, semnificând un excedent monetar
al exerciţiului financiar, reflectând o activitate eficientă din punct de vedere al gestiunii
economice, semnificând existenţa lichidităţilor. Această situaţie se apreciează ca fiind
favorabilă.
În anul 2005 trezoreria netă este negativă, reflectând un deficit monetar, respectiv
dezechilibru financiar la sfârşitul perioadei de gestiune. Această situaţie recomandă faptul că
societatea trebuie să se apeleze la credite pe termen lung pentru a echilibra situaşia financiare.
200000
100000 Fondul de rulm ent
0 total
-100000 Necesar de fond
-200000 de rulm en
-300000 Trezoreria netă
-400000
2004 2005
Graficul nr. 2.
12
RLG=Active circulante/Datorii pe termen scurt
În cazul societăţii EURO-NET în anii 2004 şi 2005, rata lichidităţii generale este sub
limita admisă. Situaţia se apreciază ca fiind nefavorabilă, ceea ce înseamnă că întreprinderea
nu are capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile.
13
Rata lichidităţii imediate în anii 2004 şi 2005 nu ajunge la limita minimă admisă.
Situaţia se apreciează ca find nefavorabilă, deci întreprinderea are probleme de onorare a
plăţilor scadente.
Pe baza datelor de mai sus se constată că în perioada analizată aceste rate nu atinge
nivelul satisfăcător, semnificând un risc ridicat în ceea ce priveşte posibilitatea acoperirii
datoriilor imediate, astfel încât situaţia se apreciază ca fiind nefavorabilă.
2 Rata lichidităţii
la vedere
1,5
1 Rata lichidităţii
intermediare
0,5 (3/4)
Rata lichidităţii
0 generale
2004 2005
14
Pentru a măsura gradul în care o întreprindere poate face faţă datoriilor, se utilizează
următoarele indicatori:
15
Rata autonomiei financiare nu prezintă nici o schimbare, deoarece întreprinderea nu
are datori pe termen lung şi de aceea capitalul permanent este egal cu capitaluri proprii.
Rata de finanţare a imobilizărilor prin capital proprii prezintă un tendinţă reducerii de
la 0,14% la 0,13%, ceea ce este o situaţie nefavorabilă.
Rata de autofinanţare a activelor prezintă o limită destul de redusă.
Rata de îndatorare are un nivel crescător pe întreaga perioada de analiză, prezintă o
situaţie favorabilă, deoarece datoriile totale pot fi finanţate din activele totale.
Nr.
Ctr. Indicator 2004 2005 2005/2004
1 Vânzări de mărfuri 200 155 3 029 1,51
2 Costul mărfurilor vândute 179 747 0 0
3 Marja comercială (1-2) 20 408 3 029 14,84
4 Producţia vândută 2 330 250 2 505 254 107,51
5 Variaţia producţiei stocate 0 214 220 0
6 Producţia imobilizată 0 0 0
7 Producţia exerciţiului (4+5+6) 2 330 250 2 719 474 116,70
Cheltuieli cu materii prime
8 şi materiale consumabile 1 473 460 1 913 908 129,89
9 Alte cheltuieli materiale 25 636 42 783 166,88
10 Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apa) 0 1 074 0
11 Cheltuieli privind prestaţiile externe 434 560 437 622 100,70
Consumuri intermediare,
respectiv cheltuieli provenite de la terţi
12 (8+9+10+11) 1 933 656 2 395 387 123,88
13 Valoarea adăugată (3+7-12) 417 002 327 116 78,44
14 Subvenţii de exploatare 0 0 0
15 Cheltuieli cu impozitele şi taxele 2 562 9 975 389,34
16 Cheltuieli cu personalul 110 007 227 739 207,02
Excedentul brut din exploatare
17 (13+14-15-16) 304 433 89 402 29,36
18 Alte venituri din exploatare 0 7192 0
16
şi venituri din provizioane
19 Alte cheltuieli din exploatare 125 9625 7700
20 Cheltuieli cu amortizarea şi ajustările 16 032 25 857 161,28
21 Ajustarea valorii activelor circulante 0 0 0
22 Rezultatul exploatării (17+18-19-20-21) 288 276 61 112 21,19
23 Venituri financiare 1 919 4 477 233,29
24 Cheltuieli financiare 17 702 17 085 96,51
25 Rezultatul curent (22+23-24) 272 493 48 504 17,80
26 Venituri extraordinare 0 0 0
27 Cheltuieli extraordinare 0 0 0
28 Rezultatul extraordinar (26-27) 0 0 0
29 Rezultatul brut (VI+VII) 272 493 48 504 17,80
30 Impozit pe profit 0 12 011 0
31 Alte cheltuieli cu impozitele 37 984 0 0
32 Rezultatul net (29-30-31) 234 509 36 493 15,56
Tabelul nr. 17.
Marja comercială
Pe baza datelor de mai sus reiese că marja comercială în anul 2005 a înregistrat o
scădere faţă de anul 2004, respectiv cu 85,2%, deoarece vânzările de mărfuri a scăzut, datorită
scăderii nivelului calitativ al produselor oferite clienţilor şi creşterii preţurilor de vînzare.
Marja comercială
30 000
20 000
Marja comercială
10 000 (1-2)
0
2004 2005
Producţia exerciţiului
În cazul societăţii EURO-NET producţia exerciţiului prezintă o tendinţă de creştere de
la o perioadă la alta, ceea ce asigură creşterea reală a activităţii firmei. Producţia exerciţiului
este formată într-o proporţie hotărâtoare din producţia vândută.
17
În anul 2005 producţia exerciţiului a crescut faţă de anul 2004 cu 16,7%, ceea ce
reflectă creşterea producţiei vândute şi apariţia producţiei stocate.
Firma nu dispune de producţie imobilizată pe întreaga perioadă de analiză, ceea ce
explică prin obiectul ei de activitate.
Producţia exerciţiului
2 800 000
2 600 000
2 400 000 Producţia
exerciţiului
2 200 000
2 000 000
2004 2005
Valoarea adăugată
600 000
400 000
Valoarea
200 000 adăugată
0
2004 2005
18
au crescut într-un ritm mai mare decât cheltuielile monetare din exploatare, şi pe de altă parte
eficienţa activităţii a crescut.
Veniturile monetare din exploatare sunt alcătuite din: valoarea vânzărilor de mărfuri,
producţia vândută şi subvenţii de exploatare. Cheltuielile monetare din exploatare sunt
alcătuite din: consumurile provenind de la terţi, cheltuieli cu impozitele şi taxele şi cheltuieli
cu personalul.
400000
300000
200000 Excedentul brut din
exploatare
100000
0
2004 2005
Rezultatul brut
Rezultatul brut pe întreaga analiză a fost pozitivă, ceea ce semnifică o situaţie
favorabilă. În anul 2004 rezultatul brut al exerciţiului a fost 272 493 lei, acesta este un aspect
pozitiv, însemnând creşterea potenţialului brut de câştig din activitatea firmei. În caz contrar
în anul 2005 rezultatul brut a scăzut faţă de anul 2004, de la 272 493 lei la 48 504 lei, datorită
creşterii cheltuielilor de exploatare.
Rezultatul net
În cazul societăţii în anul 2005 rezultatul net prezintă o tendinţă de reducere de la
234 509 lei la 36 493 lei, respectiv cu 84,4%, ceea ce este un aspect nefavorabil. Această
scădere este determinată prin rezultatul brut şi prin impozitul pe profit.
19
Capacitatea de autofinanţare se calculează pornind de la veniturile şi cheltuielile
gestiunii curente susceptibile de a se transforma în fluxuri de trezorerie.
Metoda deductivă
Prin metoda deductivă este calculată ca diferenţă între veniturile încasabile
(corespunzătoare unor încasări efective sau viitoare) şi cheltuieli plătibile (corespunzătoare
unor plăţi efective sau viitoare).
CAF= EBE+ Alte venituri încasabile (fără venituri din cedări)- Cheltuieli plătibile
Pe baza datelor de mai sus reiese că, în cazul societăţii S.C. EURO – NET S.R.L.
capacitatea de autofinanţare, în anul 2005 a scăzut faţă de anul precedent cu 74,23%,
însemnând scăderea potenţialului de autofinanţare rezultat din activitatea firmei.
20
7 Viteza medie de recuperare a stocurilor 15 47 32
8 Viteza medie de recuperare a creanţelor 11 52 41
Tabelul nr. 19.
21
Rata rentabilităţii economice în anul 2005 a prezentat o tendinţă de
reducere faţă de anul 2004 cu 4,45% ceea ce reflectă o înrăutăţire a
eficienţei activităţii economice a firmei.
În perioadele analizate rata rentabilităţii financiare în anul 2004 arată o valoare foarte
mare, iar în anul 2005 prezintă o tendinţă de reducere. Reducerea rentabilităţii financiare este
consecinţa reducerii profitului net şi nemajorării capitalului.
22
În cazul societăţii S.C. EURO – NET S.R.L. rata rentabilităţii comerciale prezintă o
tendinţă de reducere pe întreaga perioadă de analiză. Situaţia se apreciază ca fiind
nefavorabilă, şi se datorează faptului că cifra de afaceri a crescut într-un ritm mai mare decât
rezultatul exploatării. În ultimul an de analiză indicatorul a înregistrat un nivel de 2,43%, ceea
ce înseamnă că la 100 de lei cifră de afaceri revin 2,43 lei de profit brut din exploatare, nivel
destul de redus, faţă de 25% care este nivelul recomandat.
Arată profitul brut al exerciţiului care revin pe unitatea de cheltuieli totale (care
măsoară consumul total de resurse); măsoară capacitatea tuturor resurselor de a genera prin
consum profit brut.
2.6. Recomandări
23
• Creşterea lichidităţii şi solvabilităţii a firmei;
• Majorarea capitalului;
• Extinderea exportului;
CAPITOLUL III
ELABORAREA STRATEGIEI FINANCIARE LA S.C. EURO-NET S.R.L.
24
• Reducerea cheltuielilor cu 15%;
• Majorarea capitalului cu 70%;
• Diminuarea datoriilor;
• Creşterea producţiei vândute în străinătate;
• Atingerea nivelului satisfăcător de lichiditate generale;
3.4 Termene
Termen iniţial: începutul anului 2006;
Termen final: sfârşitul anului 2011;
CAPITOLUL IV
PREVIZIUNEA PERFORMANŢELOR ECONOMICO-FINANCIARE LA S.C.
EURO-NET S.R.L.
Previziunea documentelor financiare ale S.C EURO-NET S.R.L va include trei scenarii:
Scenarii de previziune
Scenariu 1 Scenariu 2 Scenariu 3
- Creşterea cifre de
afaceri absolute a -Creşterea cifre de - Cifre de afaceri
întreprinderii cu afaceri absolute a absolute a întreprinderii
Ipoteze 6% întreprinderii cu 10% rămînă constantă
Tbelul nr. 23.
Exerciţiul financiar
Pieţe de 2006-Previzionat
25
2005 Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3
desfacere lei % lei % lei % lei
Piaţa externă 238 287 9,50% 252584 9,50% 262116 9,50% 238 287 9,50%
Piaţa internă 2 269 996 90,50% 2406196 90,50% 2496996 90,50% 2 269 996 90,50%
Cifra de afaceri 2 508 283 100% 2658780 100% 2759112 100% 2 508 283 100%
Tabelul nr. 24.
4.2.1 Stabilirea ponderilor în cifra de afaceri ale elementelor din bilanţul contabil şi
contul de profit ţi pierdere pentru perioada 2004-2005
26
Calculele pentru elementele din contul de profit şi pierdere sunt efectuate în tabelul următor:
27
35 - Profit 234509 - 36493 -
Tabelul nr. 26.
28
Stocurile – societatea doreşte o diminuare a perioadei de recuperare a stocurilor prin cifra de
afaceri, de la 47 zile la 35 zile.
Creanţele – societatea doreşte o diminuare a perioadei de recuperare a creanţelor prin cifra de
afaceri, de la 52 zile la 30 zile.
Imobilizărilor financiare pe termen scurt şi casa şi conturi la bănci se păstrează ponderea
realizată în anul 2004.
29
62 - Profit - 1,93 - - -
63 - Pierdere - - - - -
64 Impozit pe profit - - - - -
65 Alte cheltuieli cu impozitele - - - - -
REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI
66 FINANCIAR - - - -
67 - Profit - 1,453
Tabelul nr. 28.
4.3. Previziunea bilanţuli contabil al S.C EURO-NET S.R.L pentru anul 2006
30
Imobilizările necorporale se păstrează la valoarea avută din anul 2005. Capitalul social
şi rezerve s-a trecut la valoarea din anul 2005.
4.4. Previziunea contul de profit şi pierdere al S.C EURO-NET S.R.L pentru anul 2006
Previzionat
2005 2006
% din CA Scenariu Scenariu
Nr.crt. Indicator lei 2006 Scenariu 1 2 3
Cifra de afaceri netă 250828 100 2759111, 2508283
1 3 2658779,98 3
Venituri din producţia 214220 214220
2 stocată 8,54 227073,2 235642
3 Producţia imobilizată 0 0 0 0 0
Alte venituri din 7192 7192
4 exploatare 0,28 7623,52 7911,2
VENITURI DIN 272969 2729695
EXPLOATARE - 5 3002664,
5 TOTAL 108,82 2893476,7 5
Cheltuieli cu materii 191390 1913908
prime şi materiale 8 2105298,
6 consumabile 76,30 2028742,48 8
7 Alte cheltuieli materiale 42783 1,70 45349,98 47061,3 42783
Alte cheltuieli externe 1074 1074
8 (energie, apa) 0,04 1138,44 1181,4
Cheltuieli privind 0 0 0
9 mărfurile 0 0
10 Cheltuieli cu personalul 227739 9,07 241403,34 250512,9 227739
Cheltuieli cu amortizările 25857
11 şi provizioanele 27408,42 28442,7 25857
Alte cheltuieli de 457222 457222
12 exploatare 18,22 484655,32 502944,2
CHELT. DE 266858 2668583
EXPLOATARE – 3 2935441,
13 TOTAL 2828697,98 3
14 VENITURI FINANCIARE 0 0
Venituri din interese de 0 0
15 participare 0,16 0 0
16 Venituri din dobânzi 248 0,17 262,88 272,8 248
17 Alte venituri financiare 4229 4482,74 4651,9 4229
VENITURI 4477 4477
FINANCIARE -
18 TOTAL 0,21 4745,62 4924,7
19 CHELTUIELI FINANCIARE 0,68 0 0
Cheltuieli privind 11807 11807
20 dobânzile - 12515,42 12987,7
21 Alte cheltuieli financiare 5278 - 5594,68 5805,8 5278
31
CHELTUIELI 17085 17085
FINANCIARE -
22 TOTAL - 18110,1 18793,5
REZULTATUL -12608 -12608
23 FINANCIAR - -13364,48 -13868,8
24 REZULTATUL CURENT - 0 0
25 - Profit 48504 - 51414,24 53354,4 48504
REZULTATUL 0 0
26 EXTRAORDINAR - 0 0
VENITURI TOTALE 273417 3007589, 2734172
27 2 - 2898222,32 2
CHELTUIELI 268566 2954234, 2685668
28 TOTALE 8 - 2846808,08 8
29 REZULTATUL BRUT
30 - Profit 48504 - 51414,24 53354,4 48504
31 - Pierdere 0 - 0 0 0
32 Impozit pe profit 12011 - 12731,66 13212,1 12011
Alte cheltuieli cu 0 0
33 impozitele - 0 0
REZULTATUL NET AL
34 EXERCITIULUI FINANCIAR -
35 - Profit 36493 - 38682,58 40142,3 36493
Acoperirea pierderilor 36493 36493
36 anterioare - 38682,58 40142,3
32