2 EXCELENŢA - februarie 2010

cuprins CASETA REDACŢIEI

1. Legile din educaţie şi modul lor de aplicare .4

2 . Cercetarea în gifted education. . . . . . . . . . . . . . . 6
3 . Metodologii didactice în Gifted Education. . . 8
4 . Caracteristicile mediului de învăţare. . . . . . 11
5. Caracteristicile stilurilor de învăţare
vizual-spaţial şi auditor secvenţial. . . . . . . . . . .13
6 . Caracterul dual al excelenţei. . . . . . . . . . . . . . 15
7 . Curricula Gifted Education, pe înţelesul
tuturor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 Au contribuit la realizarea
acestei ediţii:
8. Ce se aşteaptă de la un program educaţional
adresat elevilor dotaţi: listă de veriDicare pen- Dr. Florian Colceag, expert
tru corpul profesoral şi părinţi . . . . . . . . . . . . . . 19 internaţional în educaţia
9 . Copiii gifted din zonele rurale sau din comu-
excelenţei, preşedinte
nităţi culturale defavorizate. . . . . . . . . . . . . . . . . 24 IRSCA Gied Educa(on şi
EDUGATE;
10 . Managementul instruirii diferenţiate. . . .25
Prof. Vasile Flueras;
11 . Modalităţi de furnizare a educaţiei pentru Prof. Stefan Vlaston,
elevii dotaţi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
preşedinte EDUGATE;
12 . PORTOFOLIUL MICUL UCENIC. . . . . . . . . . . . .28 Kristof Lajos, Director Edi-
13 . Program Individualizat de educaţie pentru torial Revista Excelenţa, Vi-
copii dotaţi programului de instruire diferen- cepreşedinte IRSCA Gied
ţiată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 Educa(on.
14 . Programul EDUGATE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
15 . PROIECTUL HOMER. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Layout şi design:
Mihai Nae- Redactor şef
16 . Criterii de recunoaştere şi identiDicare a
supradotării. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Revista Excelenta şi Alexan-
dru Nae, redactor şef ad-
17 . Sprijinul dat elevilor, părinţilor şi şcolilor
de gifted education. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
junct Revista Excelenţa
18 . Strategia de dezvoltare a programului de
educaţie diferenţiată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 ISSN 1844 - 7783

EXCELENŢA - februarie 2010 3

 Legile din educaţie şi modul lor
de aplicare
Modul în care anumite
greşeli fundamentale
crează alte greşeli funda-
mentale se vede limpede
dacă urmărim generarea
acestora în funcţie de anu-
miţi algoritmi de bază.
Cum aceste sisteme de reg-
uli se află în mama tuturor
legilor anume Constituţia,
este simplu de făcut o anal-
iză asupra consecinţelor
asupra educaţiei a aplicării
acestor algoritmi. În con-
stituţie există paragrafe
clare care fixează rolul de
partener social al sindi-
catelor şi prin care dreptul
de a elabora şi pune în
practică metodologiile de
aplicare a legilor revine
ministerelor. Cele două
paragrafe constituţionale
elimină astfel o buclă fun-
damentală de feedback cu
beneficiarii direcţi ai edu-
caţiei, anume profesorii,
elevii, părinţii sau special-
iştii din educaţie. Con-
secinţa este că unele legi
trecute prin Parlament nu
au fost puse în aplicaţie de
Ministerul Educaţiei nicio-
dată deşi rolul acestora era
fundamental în corectarea
anumitor deficienţe din
sistemul educativ. Exemple
în această direcţie sunt
legile descentralizării şi
legea pentru educaţia copi-
ilor supradotaţi şi talentaţi
care prevedea înfiinţarea
4 EXCELENŢA - februarie 2010
Centrului Naţional de In-
struire Diferenţiată. Sub
umbra constituţiei care a
dat toată puterea decizion-
ală partidelor politice am
asistat la un fenomen ex-
trem de nociv, anume poli-
tizarea educaţiei şi
înlocuirea selecţiei pe bază
de profesionalism cu se-
lecţia clientelară pe bază
de apartenenţă la un anu-
mit partid politic aflat
vremelnic la putere. În
aceste condiţii tendinţele
inovative şi corective ale
sistemului de educaţie au
fost inhibate din start, din
pură lipsă de competenţă
profesională, ceea ce a con-
dus la degradarea sistemu-
lui de educaţie şi la
plasarea sa pe plan euro-
pean pe ultimele locuri în
testările internaţionale.
Pentru cazul specific al
legii 17-2007 care regle-
menta educaţia copiilor cu
abilităţi înalte au mai
apărut şi reacţiile de
apărare a celor care se
simţeau vizaţi în viitor de
posibilitatea apariţiei unei
generaţii capabile să-i înlă-
ture din poziţiile câştigate
pe alte căi decât cele date
de competenţa profesion-
ală. Aceasta a dus la clasica
atitudine pasiv-agresivă
sau ostilă în punerea în
aplicare a legii. Motivul in-
vocat iniţial a fost lipsa de
spaţiu. Săpând mai adânc
asupra acestui motiv
ajungem la tot felul de
afaceri cu un anumit teren
al ministerului care era su-
ficient de mare ca să per-
mită construirea unui
campus universitar. De-
mersurile pentru găsirea
spaţiului necesar s-au lovit
de la început de o indifer-
enţă suverană şi o totală
lipsă de acţiune. În final
legea a fost corectată de
către minister în ziua
schimbării mandatului
ministrului Adomniţei şi
făcută mai puţin stânjeni-
toare, soarta copiilor cu
abilităţi înalte fiind lăsată
la dispoziţia Centrului de
Curriculă şi Evaluare con-
dusă de un director care şi-
a dat demisia în urma
scandalurilor de la ba-
calaureat, dar care este
încă în funcţiune (Romănia
este unică în astfel de situ-
aţii inedite şi contradic-
torii), astfel soarta
educaţiei de excelenţă a
fost trecută undeva în
paginile istoriei recente.
Între timp transferul de
bune practici care ar fi
putut ajuta educaţia
românească să performeze
nu s-a mai făcut, pro-
gramele educaţionale care
ar fi putut contribui la
creşterea unor generaţii de
tineri cu respect pentru val-
oarea muncii, pentru cul-
tura proprie, pentru mediul
natural sau valorile sociale
nu s-a mai produs, iar noi
ne pomenim brusc şi fără
avertisment că suntem în
plină criză economică, fi-
nanciară, politică, şi de
mediu pe care nu avem cu
cine să o gestionăm.
Oamenii care ar fi tre-
buit să aibă nivelul de
pregătire necesar, capac-
ităţile intelectuale şi dor-
inţa de a rezolva aceste
crize nu au fost stimulaţi să
se dezvolte, sau au plecat în
alte zări unde au găsit
condiţii mai bune de afir-
mare şi de dezvoltare a per-
sonalităţii. În ceasul al
12-lea cu toată opoziţia pe
faţă a ministerului au fost
totuşi introduse reglemen-
tările care să permită for-
marea acestor tineri în
legea educaţiei naţionale,
dar aceasta se află încă la
Curtea Constituţională în
evaluări pentru paragrafele
care stipulează depoliti-
zarea educaţiei. De ce de-
politizarea este o problemă
putem îmţelege dacă ne
gîndim la rădăcinile acţiu-
nilor programate în direc-
tivele NKVD pentru Europa
de Est, rămânând ca fiecare
să tragă concluziile nece-
sare. Fiecare număr core-
spunde cu paragraful
corespunzător din direc-
tive. Trebuie extinsă biro-
craţia statului în cel mai
înalt grad în toate domeni-
ile. Este acceptată critica
activităţii organelor admin-
istrative, însa nu se admite
nicidecum scăderea numer-
ică a personalului şi nici
funcţionarea normală a
aparatului birocratic. Din
şcolile elementare, de spe-
cialitate, dar mai ales din
licee şi facultăţi trebuie să
fie înlăturaţi profesorii de
valoare care se bucură de
popularitate. Locurile lor
trebuie să fie ocupate de
oameni numiţi de noi,
având un nivel de pregătire
slab sau mediocru. Să se
analizeze diferenţele dintre
materii, să fie redusă canti-
tatea de material documen-
tar, iar la licee să se opească
predarea limbilor latină şi
greacă veche, a filozofiei
generale, a logicii şi ge-
neticii. În manualele de is-
torie nu trebuie amintit
care dintre domnitori a
servit sau a vrut să
servească binele ţării. Se va
insista pe lăcomia şi rău-
tatea oricărui rege, pe efec-
tul nefast al monarhiei şi pe
lupta poporului asuprit. In
şcolile de specialitate tre-
buie introdusă specialitatea
îngustă. Se va căuta ca acei
EXCELENŢA - februarie 2010
care lucrează în diferite
funcţii indiferent cât de
mici, să fie schimbaţi şi în-
locuiţi cu muncitori cu cea
mai mică pregătire profe-
sională, necalificaţi.
Trebuie ca la facultăţi
să ajungă cu prioritate sau
în mod exclusiv, cei ce
provin din cele mai joase
categorii sociale, cei care
nu sunt interesaţi să se per-
fecţioneze la nivel înalt, ci
doar să obţină o diplomă.
Nu vreau să dau verdicte
sau să trag concluzii
greşite, dar o repetare a is-
toriei postbelice nu este în
mod sigur ceea ce poporul
nostrum doreşte. Consider
că salvarea noastră este
condiţionată tot de edu-
caţie de bună calitate şi că
nu este corect faţă de
tânăra genaţie să fim speca-
tori pasivi la distrugerea
speranţelor de viitor a copi-
ilor noştri. Consider de
asemenea că apartenenţa
noastră la Uniunea Euro-
peană ar trebui să schimbe
şi orientarea în gândirea
celor care ne decide soarta
fără să ne întrebe şi ne
silesc să dansăm cum ne
cântă.
Florian Colceag
Preşedinte IRSCA Gifted
Education
Preşedinte Edugate
www.supradotati.ro
www.edu-gate.ro
5
 Cercetarea în gifted education

G
ifted education s-a
dezvoltat ca urmare
a studiilor şi
cercetărilor făcute de
către psihologi, educa-
tori, neurologi, sociologi,
economişti, geneticieni şi
alţii. Aceste cercetari au
fost validate în timp şi re-
făcute în alte contexte so-
ciale pana s-a ajuns la
stabilirea unor optime de
lucru acceptabile în sis-
temul de educaţie.
fel
Creşterea calităţii didac- de importante ca şi rezul-
cation
tice în gifted education se tatele profesionale person-
şi cuprind o lunga listă de-
datorează participării largi ale.
schisă de teme. Astfel de di-
a celor implicate în pro- Pentru a se facilita acce-
rectii sunt: motivaţia,
gramele gifted education. sul la cercetarea din gifted
asincronia dezvoltării,
De aceea în cadrul education se vor crea baze
corelaţii dintre IQ şi alte
pregătirii profesionale a de date cu articole şi studii,
caracteristici, influenţa fac-
profesorilor, aceştia sunt cercetări şi baze de infor-
torilor de mediu familial
instruiţi cum pot stăpâni mare incluzând curricula
sau social, distribuţia lini-
metodologiile specifice de sau consecinţe social sau
ilor de supradotare în para-
cercetare cantitativă, calita- economice sau pe alte di-
lel cu structura
tivă şi corelativă, cum pot recţii.
socio-culturală, stiluri de
Supradotarea la vârste
exprima rezultatele
predare, stiluri de învăţare,
timpurii
cercetării prin mijloace
distribuţia stilurilor per-
structurale, statistice sau
sonale corelate cu pre-
prin alte mijloace şi cum • Programe educative de
siunea mediului, etc.
pot transfera rezultatele înaltă calitate pentru copi-
Numărul de teme de
cercetărilor în educaţie şi laria mică sunt foarte im-
cercetare în gifted educa-
proiectarea de politici edu- portante pentru pentru
tion este foarte mare şi se
caţionale. dezvoltarea copiilor
îmbogăţeste permanent.
Toate aceste teme de crec- • Programele timpurii
Promovarea cursurilor de enrichment pot produce
etare şi rezultate pleacă de
de formare în gifted educa- o mărire a capacităţii de în-
la observaţia atentă a pro-
tion se face în urma evalu- văţare a copiilor
fesorilor.
arii nu doar a notelor • Copiii dotaţi sunt
În promovarea profeso-
obtinute ci şi în urma final- conştienti de diferenţa faţă
rilor pe baze profesionale,
izării unei cercetari speci- de alţii şi trebuie să înţe-
cercetarea, rezultatele per-
fice. leagă că această diferenţă
sonale şi cunoaşterea cerc-
Direcţiile de cercetare este acceptabilă
etarilor relevante, sunt la
sunt conexe cu gifted edu-

6 EXCELENŢA - februarie 2010

 • Copiii gifted au mai
puternică tendinţă de ex-
perimenta singuratatea da-
torită diferenţei de vârstă
mentală faţă de colegii lor
de generaţie
• Insuccesul şcolar este
mai usor de prevenit la
vârstă mică
Programe diferenţiate
Unele şcoli demon-
strează flexibilitate cres-
cută în oferirea de resurse
de informare care să le per-
mita elevilor să atingă un
nivel mai ridicat de profun-
zime şi de complexitate în
procesul învaţării. Unii
elevi gifted pot primi infor-
maţii îmbogăţite şi supli-
mentare prin:
Teme şi subiecte în clasă
Teme şi subiecte sepa-
rate
Teme şi subiecte par-
tiale
Activităţi peste orele de
curs (cluburi, tabere, men-
tori)
Copiii dotaţi cu diEicultăţi
de învăţare
În ciuda miturilor exis-
tente curent despre copiii
dotaţi, aceştia pot avea difi-
cultăţi majore de învăţare,
existând cazuri de dis-
grafie, discalculie şi altele
chiar la copii cu IQ foarte
ridicat. În cazul copiilor
gifted cu dizabilităţi fizice
sau neurologice aceste diz-
abilităţi pot fi de asemenea
prezente. Chiar copii gifted
fără dizabilităţi pot avea se-
rioase dificultăţi de în-
văţare în cazurile când stil-
urile educative practicate
de profesori nu corespund
profilelor lor de învăţare.
De exemplu, un stil
secvenţial de predare bazat
pe memorare creează difi-
cultăţi de învăţare la elevii
vizual-spaţiali. Din aceste
motive în funcţie de specifi-
cul problemei se orga-
nizează cursuri
metodologice şi psiho-ped-
agogice destinate profeso-
rilor, grupe cu specific de
învăţare în care se fac şi
eforturi de dezvoltare a em-
isferei complementare,
clase şi şcoli speciale pen-
tru copiii gifted cu dizabil-
ităţi, unde sunt necesare
resurse materiale şi umane
de o înaltă valoare.
Aceste eforturi nu sunt
datorate doar grijei pentru
om ci şi faptului ca succesul
social şi rezultatele sociale
ale copiilor gifted cu difi-
cultăţi de învăţare sau/şi
dizabilităţi pot fi extrem de
performante.
Echitatea între sexe în ed-
ucaţia gifted
În multe cazuri profe-
sorii compară fetele şi bai-
etii în termeni de abilităţi,
interese şi aptitudini pe
diferite arii de învăţare.
Profesorii descriu cu
claritate diferenţele între
cele doua sexe şi descriu
arii aptitudinale clasice
pentru baieţi sau fete.
Profesorii văd familia şi
societatea ca fiind factorii
esenţiali în această ori-
entare pe sexe şi nu implică
EXCELENŢA - februarie 2010
şcoala în mod direct.
Despre fetele suprado-
tate se menţionează o unică
caracteristică, aceea de a
intra în graţiile profeso-
rilor. Majoritatea descrier-
ilor de caracteristici
specifice se referă la baieţi.
Profesorii privesc fetele
în funcţie de stereotipul
feminin, pe care-l văd mai
cooperant, şi predispus la o
atitudine protectivă şi
atractivă. Fetele ce nu ţin de
acest stereotip sunt privite
ca atipice sau baieţoase.
Prin contrast baieţii
sunt consideraţi mai adap-
taţi pentru cucerirea de
rezultate spectaculoase în
conformitate cu stereotipul
masculin.
Aceste stereotipuri de
percepţie sunt foarte
dăunătoare în dezvoltarea
copiilor gifted şi nu sunt în-
curajate în metodologiile
gifted education. Deşi dese-
ori aceste stereotipuri sunt
foarte ferme în mintile unor
profesori echitatea între
sexe ca şi pe alte directii
face ca acest tip de per-
cepţie să fie chiar unul din
factorii de selecţie a profe-
sorilor ce lucrează în gifted
education, în complemen-
taritate cu criteriile profe-
sionale.
Kristof Lajos
Bibliografie : Legea
17/2007 privind copiii şi
tinerii capabili de înaltă
performanţă
7
 Metodologii didactice în Gifted Education
Metodologiile didactice practicate în programul
va putea realiza prin mijloace
multiple:
gifted education vor Di diferenţiate în funcţie de abil- -cursuri
ităţile elevilor, de stilurile lor de învăţare, de obiec- -publicaţii
tivele curriculei, de speciDicul unităţilor şcolare, de
-forumuri de discuţii specia-

gradul şi spectrul de absorbţie al informaţiei în cazul

lizate organizate de centrele

copiilor gifted cu dizabilităţi şi de nevoia de educare

specializate şi de universităţi
-prin integrarea părinţilor în
individualizată a multor tineri cu caracteristici de- activităţile şi programele şcol-
osebite. ilor din sistem
-prin baze de date cu arti-
nităţi de colaborare pentru pro- cole de specialitate
Toate metodologiile folosite fesorii implicaţi în gifted educa- -prin cabinete de speciali-
în procesul didactic vor `i in- tion. Câteva dintre temele şi tate şi psihologice
suşite şi practicate în grupe ex- strategiile ce trebuie incluse -prin materiale de speciali-
perimentale în orele din afara sunt: tate editate de şcoli destinate
programului obligatoriu. Se vor  Întelegere a practicilor părinţilor, în care să se explice
diferenţia astfel metodele de din gifted education modul de lucru şi metodologiile
predare pentru vizualii-spaţiali  O atenţionare asupra de predare, evaluare, conducere
ce gândesc în imagini de multiplelor proceduri de identi- -prin programe dedicate
metodele pentru auditorii- `icare atât pentru adulţi cât şi pentru
secvenţiali ce gândesc în cu-  O cunoaştere practică a elevi în care să se creeze mi-
vinte. Se vor utiliza metodologii procedurilor variate utilizate în jloacele de formare continuă
apte să compenseze anumite lucrul cu elevii gifted auto-gestionabilă
slăbiciuni în stilul de învăţare a  Lucrul în cooperare cu -prin alte mijloace
elevilor prin transferarea ele- alţi profesori pentru pregătirea Mentori, experţi
mentelor lor puternice către materialelor necesare lecţiilor
partea lor slabă şi convertirea-  Dezvoltarea formatelor Experţii în educaţie vor con-
completarea stilului propriu în structurate pentru lecţii stitui o reţea de lucru organizată
vederea e`icientizării învăţării.  Dezvoltarea de proiecte pe direcţii de expertiză, care va
În acest scop profesorii vor cooperative şi de materiale vari- acoperi următoarele necesităţi:
lucra individualizat cu elevii in-ate pentru dezvoltarea abil- mentorat pentru elevii ce au
văţându-i să-şi înţeleagă atât ităţilor nevoi profunde de instruire la
punctele tari cât şi punctele  Formularea obiectivelor nivel deosebit de înalt ce nu
slabe la care trebuie să mai lu- de studiu pentru elevi poate `i acoperit de resurse
creze pentru a mări nivelul de  Prezentarea exemplelor necristalizate; management ed-
performanţă. Profesorii vor de bune practici ucaţional şi organizare de sis-
educa astfel elevii şi în direcţia  Împărtăşirea de idei, teme educaţionale; formare în
perfectionarii stilului de în- resurse şi cunoaştere metodologiile de proiectare de
văţare, a comunicării şi so-  Găsirea de soluţii pentru curriculă; policy making în edu-
probleme nou apărute
cializarii, a integrării în practică caţia de excelenţă; psihologia
a cunoştinţelor, a deschiderii  Folosirea `lexibilă a tim- copilului sau tânărului suprado-
câmpurilor de cunoaştere, a for- pului de lucru în şcoală tat; evaluarea funcţionării sis-
mării unui caracter etic şi moral,  Lucrul la implementarea temului de educaţie
a respectării valorilor şi cal- strategiilor diferenţiată; organizarea şi con-
ităţilor, a ridicării factorului mo- Formarea continuă se va ceperea de programe edu-
face atât pentru profesori,
tivaţional, a abilităţilor necesare caţionale de excelenţă; `inanţare
atingerii unor ţinte propuse, etc.părinţi, elevi cât şi pentru şi management de programe `i-

Formarea continuă
mediul social ce va utiliza pro- nanţate; advocacy şi lobby.
dusul `inal al programului gifted Fiecare dintre aceste direcţii va
Există o nevoie reală de dez- education. forma câte un corp de experţi
voltare profesională şi oportu- Această formare continuă se care vor acţiona la cererea

8 EXCELENŢA - februarie 2010

unităţilor de educaţie şi a
elevilor dotaţi în regim de co-
laborare, conform legii `i-
nanţelor publice.
Pentru a intra într-un astfel
de corp de experţi este nevoie
atât de cali`icare la nivel supe-
rior validate prin rezultate per-
sonale şi/ sau diplome, cât şi de
recunoaşterea valorii profesion-
ale şi recomandarea de către cel
puţin cinci alţi experţi. Validarea
primilor experţi se va face de
către Centrul Naţional de In-
struire Diferenţiată în colabo-
rare cu Ministerul Educaţiei şi
Cercetării.
Experţii vor `i formaţi în
regim de formare continuă în
diferite universităţi din întreaga
lume şi vor deveni formatori în
România pentru alţi viitori ex-
perţi.
Manageri
Managerii din sistemul de
educaţie şi instruire individual-
izată vor trebui să `ie cali`icaţi
atât în educaţie prin absolvirea
unei facultăţi de pro`il, cât şi în
educaţia de excelenţă, în man-
agement educaţional de exce-
lenţă, în comunicare şi evaluare.
Managerii vor bene`icia de un
regim de educare profesională
permanentă prin cursuri peri-
odice organizate de către Cen-
trul Naţional de Instruire
Diferenţiată cu ajutorul cor-
purilor de experţi.
Toţi profesorii ce vor lucra
în regimul de instruire difer-
enţiată vor participa la module
periodice de instruire, însă di-
recţiile de instruire la care au
nevoie să participle vor `i sta-
bilite de către managerii
unităţilor de educaţie în urma
evaluării functionării pro-
gramelor şi a şcolii.
Această evaluare se va putea
face intern sau cu experţi din
corpul de experţi evaluatori.
Recomandări pentru
părinţi
Părinţii trebuie:
• Să înţeleagă reglemen-
tările aplicabile copiilor dotaţi,
drepturile parentale, şi măsurile
de protecţie procedurală;
• Să cunoască modi`icările
temporale pe care le implică
programele accelerate şi să
plani`ice un răspuns adecvat la
provocările pe care le implică
avansarea mai rapidă în an sau
acumularea accelerată de
cunoştinţe;
• Să cunoască politica con-
siliului director al inspectoratu-
lui şcolar în privinţa educaţiei
elevilor dotaţi;
• Să participe la plani`icare
şi evaluarea experienţelor de în-
văţare ale copiilor, prin proce-
sele evaluarii multidisciplinare
şi a programului de instruire
diferenţiată;
• Să monitorizeze imple-
mentarea programului copilului
supradotat;
• Să pledeze pentru contin-
uarea şi îmbunătăţirea progra-
mului inspectoratului privind
elevii dotaţi;
• Să furnizeze criterii
obiective atunci când îşi reco-
mandă `iul/`iica pentru în-
cadrare în programul adresat
copiilor dotaţi al inspectoratu-
lui;
• Să participe ca voluntar
şi să furnizeze informaţii privind
materialele speciale, echipa-
mentele şi facilităţile care pot
contribui la satisfacerea
nevoilor elevilor dotaţi;
• Să încurajeze şi să
susţină elevii în procesul de se-
lecţie şi de participare la alter-
native educaţionale care
promovează excelenţa.
• Să caute şi să ofere o
gamă variată de oportunităţi de
învăţare pe parcursul anului,
care să potenţeze experienţa ed-
EXCELENŢA - februarie 2010
ucaţională a `iului/`iicei;
• Să `ie la curent cu modi-
`icările de program şi alterna-
tivele educaţionale adecvate
elevilor dotaţi;
• Să urmeze programe
profesionale şi conferinţe la
nivel de sector, la nivel regional
şi statal;
• Să colaboreze cu person-
alul inspectoratului şcolar în
privinţa etapelor de tranziţie de
la nivel elementar până la cel
liceal.
Parteneriate ONG-uri
ONG-urile specializate în
programe educative conexe cu
educaţia de excelenţă, vor putea
`i partenere în dezvoltarea în
cadrul sistemului de instruire
diferenţiată la toate nivelurile,
incepând din şcoală şi până la
nivelul Centrului Naţional de In-
struire Diferenţiată.
Aceste parteneriate se vor
face între terţi în urma eval-
uărilor ofertelor concrete şi a
nevoilor de aplicare a acestor
oferte. Parteneriatele cu ONG-
uri vor bene`icia de regimul de
plată legal pentru colaborări.
Se vor putea de asemenea
face parteneriate pentru apli-
carea comună pe granturi de
cercetare, sau programe `i-
nanţate.
De asemenea ONG-urile vor
putea `i implicate şi în pro-
gramele interne ale şcolilor în
funcţie de valoarea prestaţiilor
oferite.
Acelaşi tip de parteneriate
se vor putea face între diferite
instituţii, facultăţi, instituţii de
cercetare sau aplicare, în funcţie
de nevoile concrete de dez-
voltare a programelor locale din
unităţile de educaţie.
9
 Colaborări de social venture capital prin orare cu Centrul Naţional de In-
burse de studiu pentru tinerii struire Diferenţiată acest cuan-
Colaborările se vor realiza
fără posibilităţi materiale, dar cu tum putând `i mărit în funcţie de
între centrele de pregatire difer-
abilităţi înalte şi capabili de per- programul ales.
Pregătirea la distanţă
enţiată, între centre şi institutele
formanţă.
de cercetări în domeniu, între
Colaborările cu instituţiile
centre şi organismele inter-
statului vor permite iniţierea de Pregătirea la distanţă se va
naţionale de pro`il, între centre
centre de pregătire pe programe face atât pentru elevii izolati ge-
şi institutele de cercetare sau
strategice, în care se vor selecta ogra`ic, pentru elevii dotaţi ce
unităţile economice, între centre
atât tineri cât şi profesori ce trăiesc în comunităţi unde sunt
şi instituţiile statului, între cen-
dovedesc abilităţi si/sau singulari sau în număr mic, pen-
tre şi `inanţatorii programului,
pregătire deosebite. tru elevii ce doresc să dezvolte
alte colaborări.
Colaborările cu institutele capacităţi cognitive înalte şi să
Programul enrichment va
de cercetări şi cu factorii eco- participe la programele din sis-
utiliza o retea de tutori cu pre-
nomici vor permite experi- temul gifted education, mai ales
gatire în domeniu, care vor avea
mentarea produselor creative în programul de enrichment, cât
compatibilitate cu elevii impli-
ale tinerilor, adaptarea la prob- şi pentru profesorii care doresc
caţi şi unde va exista un sistem
lemele unei entităţi economice, să se instruiască în acest dome-
de evaluare reciprocă a compat-
cunoaşterea nevoilor pieţei şi niu. Toate aceste tipuri de
ibilităţii şi performanţei între tu-
posibilitatea de a crea produse pregătire vor `i validate prîntr-
tori şi elevi. Nominalizarea
care să acopere aceste nevoi. un sistem de credite, însă vor
acestor tutori se va face pe reco-
Toate aceste colaborări se vor trebui validate şi urmărite în
mandarea părinţilor, pe reco-
cuanti`ica în credite şi vor con- funcţionarea lor de către comisi-
mandarea elevilor, pe
tribui la evaluarea cumulativă a ile de specialişti în gifted educa-
performanţele obtinute, pe cali-
elevilor. tion ale Centrului Naţional de
`icarile psiho-pedagogice.
Colaborările se vor face în Instruire Diferenţiată.
Reţeaua de mentori va
funcţie de nevoile de dezvoltare Pregătirea la distanţă se va
acoperi domeniile de expertiză
a programelor şcolii şi de polit- adresa şi părinţilor copiilor
profundă şi punctuală sau inter-
ica şcolii, în funcţie de nevoile de dotaţi care doresc să înţeleagă
disciplinară şi va prelua elevii
informaţie specializată pe pro`ilele psihologice ale copiilor
care au deschideri şi interese în
domenii de interes, în urma lor, sau au nevoie de consultanţă
cunoasterea unui domeniu ce nu
nevoii de pregătire metodolog- de specialitate.
pot `i acoperite de oferta şcolară
ică şi de specialitate a profeso- Programele de pregătire ale
generală. Mentorii pot `i special-
rilor şi în funcţie de opţiunile profesorilor vor bene`icia de
işti în diverse domenii, cercetă-
elevilor pentru domenii în care diplome de studii aprofundate.
tori, universitari, sau
profesorii şcolii nu au o exper- În programele de pregătire la
auto-didacţi cu o largă expertiză.
tiză deosebită. Se vor mai face de distanţă se vor utiliza şi module
Validarea mentoratului se va
asemenea colaborări pentru de pregătire în clasă, tabere de
face prin rezultatele de perfor-
aplicarea în practică a cunoşt- vară, module de cercetare şi
manţă înaltă obţinute de elevi.
inţelor dobândite, pentru train- aplicare monitorizate de spe-
Reţeaua de mentori va `i uti-
ing specializat şi alte tipuri de cialişti, programe de cercetare
lizată mai ales în cazurile ex-
colaborări. cu publicarea rezultatelor, pro-
cepţionale sau în programul de
Părinţii elevilor şcolii vor `i grame de promovare a rezul-
accelerare la vârste post-pu-
de asemenea implicaţi în pro- tatelor, metodelor sau
bertare.
gramele de colaborări ale şcol- cercetărilor deosebite şi alte
Colaborările internaţionale
ilor, alte centre de gifted subprograme.
se vor face între entităţile in-
education, sau instituţii de în-
Florian Colceag
teresate şi vor permite îm-
văţământ superior, cercetare sau
Expert internaţional în edu-
bogăţirea experienţei de lucru
producţie devenind de aseme-
caţia excelenţei
locale cu experienţă internaţion-
nea colaboratori potenţiali.
Preşedinte IRSCA Gifted Edu-
ală în domeniu.
Cuantumul colaborărilor va `i în
cation şi EDUGATE
Colaborările cu `inanţatorii
mod normal de maxim o treime
www.supradoti.ro,
vor permite iniţierea de pro-
din cuantumul ofertei şcolii, în
www.edu-gate.ro
grame educative pe nevoi ale
caz excepţional şi în urma unei
pieţei şi asigurarea unei forme
analize de specialitate în colab-

10 EXCELENŢA - februarie 2010

 Caracteristicile mediului de învăţare
Î
n gifted education mediul de
învăţare are o importanţă de-
osebită. Prin mediul de în-
văţare se intelege atât mediul
şcolii cât şi mediul familial. Copiii
au stiluri de învăţare foarte de-
osebite unele de altele.
Studiile facute pe mai multe
populaţii culturale şi pe mai
multe ţări ale lumii au identi`icat
o multitudine de variabile ce de-
termină stilul de învăţare al
`iecarui copil. Există copii care au
maxim de randament la învăţare
seara, alţii noaptea, altii
dimineaţa devreme, sau mai spre
prânz.
Există copii care învaţă e`i-
cient în singuratate, altii în
grupuri de învăţare. Există copii
care preferă să invete în totală
linişte, alţii cu muzica lentă sau
rapidă, tare sau cu intensitate re-
dusă. Există copii care au randa-
ment mare la învaţatură în
încăperi de o anumită culoare,
care preferă lumina difuza sau lu-
mina puternică etc.
Pentru `iecare dintre aceste
caracteristici ale stilului de în-
văţare şcoala poate face o deter-
minare de optim şi consilia
familia cum să asigure copilului
mediul prielnic.
Pe de alta parte există copii
care preferă să abordeze o prob-
lema şi să se cultive singuri, alţii
care preferă să invete pe reco-
mandarea unor cunoştinţe. Pe
primii ii poti stimula la învaţătura
lasându-i să dezvolte tematici şi
să le prezinte raspunzând la in-
trebările colegilor, pe ceilalţi îi
poţi stimula prin evaluarea seri-
ozităţii în studiul impus.
Mediul de învăţare trebuie să
ofere copiilor dotaţi atât posibil-
itatea de a descoperi informatii
noi, de a cerceta fenomene, de a
expune rezultate interesante sau
personale, de a se a`irma cre-
ativ, de a crea grupuri
de colaborare pe di-
verse teme, cât şi de a
descoperi zone noi de
interes. Din aceasta
cauza şcolile de gifted
education trebuie
dotate cu biblioteci
bine puse la punct, cu
laboratoare Internet
sau laboratoare de ex-
perimentare, cu spatii
de studiu individual şi
cu spatii de comuni-
care.
Din alt punct de
vedere, mediul de învăţare tre-
buie să conţină reţeaua de colab-
oratori în care elevii să facă
practică pe cercetare sau în
domenii aplicative, laboratoare
de creaţie şi experiment şi spaţii
de comunicare pe grupuri temat-
ice, atât în mediu `izic cât şi pe In-
ternet.
Tot în îmbunătaţirea mediu-
lui de învăţare se considera şi
gruparea copiilor în funcţie de
abilităţi. În cazul în care este apli-
cat acest procedeu, atât mediul
de învăţare şi comunicare cât şi
relaţia cu profesorii se im-
bunatăţesc semni`icativ.
Toti aceşti factori sunt însă
secundari faţă de unul ce reiese a
`i cel mai important în crearea
unui mediu bun de învăţare. Fac-
torul esenţial este profesorul de-
votat muncii cu copiii, daca este
posibil, el insuşi gifted, cu abil-
ităţi de predare bine antrenate,
cu o cunoaştere profundă a psi-
hologiei comportamentale a
copiilor dotaţi şi cu o cultură gen-
erală şi de specialitate de ex-
cepţie. Formarea unor astfel de
profesori în cadrul programelor
dedicate gifted education este
unul dintre obiectivele prioritare
ale programului.
EXCELENŢA - februarie 2010
Cunoaşterea
stilurilor de învăţare şi a strategi-
ilor de educare optime pentru
`iecare copil gifted este o condiţie
esenţială în automotivarea copi-
ilor şi obţinerea unui mediu auto-
stimulativ de învăţare.
O altă caracteristică a mediu-
lui de învăţare este dată de posi-
bilitatea accelerării evoluţiei
scolare, de programul de men-
toring unde copilul este îndru-
mat şi orientat către sursele
optime de studiu şi de programul
de tutoring unde copilul este aju-
tat direct să depăşeasca anumite
di`icultăţi. În acest caz, mediul de
învăţare este optimizat de auto-
motivarea copiilor de a se
desăvâşi în cunoastere şi de a cul-
tiva abilităţile proprii.
Un om este gifted dacă a ales
la un moment dat această cale.
Acesta se formează cu tot cu abil-
ităţi personale în funcţie de
aceste alegeri. Potenţial mult mai
multi oamenii pot `i gifted, pe an-
umite direcţii de dezvoltare per-
sonală, dar majoritatea preferă să
se subutilizeze şi să traiască fără
evolutie personală sau cu
evoluţie personală redusă.
Aceasta caracteristică (task com-
mitment) este cea care deter-
mină concentrarea eforturilor
11

personale într-o direcţie clară.
Task commitment-ul este fac-
torul declanşator al formării de
abilităţi şi al acceptării creativ-
ităţii în mod separat. Un om auto-
motivat pentru dezvoltare
personală are toate şansele de a
mări valoarea propriilor abilităţi.
Pentru a stimula acest lucru, în
gifted education se foloseşte gru-
parea copiilor în funcţie de abil-
ităţi.
Populaţia planetară are o
crestere medie anuală a in-
teligenţei cu 0.2 % de puncte IQ,
în timp ce populatia gifted cu 4%
de puncte IQ. Aceasta face difer-
enţa dintre cei ce sunt remorcaţi
12 EXCELENŢA - februarie 2010
şi cei ce remorchează. Din aceste
motive gifted education este un
învăţământ de masă orientat
spre metodologii de emancipare
a `iinţei umane şi de eliberare a
potenţialelor proprii, iar
metodologiile didactice din gifted
education au fost obţinute prin
studiul caracteristicilor popu-
laţiei de oameni gifted şi apoi
oferite tuturor.
Tot din aceste motive un
mediu bun de învăţare este direct
legat de un mediu bun de moti-
vare a invăţării şi a acceptării
evoluţiei auto-motivate şi auto-
dobândite.
Cultivarea abilităţilor prin
enrichment este un program ce
permite formarea unui mediu
propice de învăţare, prin
de`inirea unor orizonturi moti-
vaţionale de calitate pentru copii,
care astfel ajung să se stimuleze
reciproc în dezvoltarea de abil-
ităţi personale.
În crearea mediului de edu-
caţie favorabil dezvoltarii abil-
ităţilor se cere un anumit pro`il
profesional al profesorului. Ca-
pacitatea lui de a empatiza cu ele-
vii în transmiterea de cunoştinţe
şi cunoasterea profundă şi detal-
iată a subiectului prin care poate
naviga liber în funcţie de reacţi-
ile copiilor sunt esenţiale. De
asemenea, capacitatea de a capta
atenţia copiilor şi de a-i intro-
duce în "`low", fenomenul de re-
zonanţa cu materia sau subiectul
predate sunt caracteristici ce tre-
buie intens antrenate mai ales
pentru clasele cu copii vizual
spaţiali. Un mediu de învăţare
confortabil pentru acestia pre-
supune profesori care nu expun,
nu predau, ci inspiră şi mo-
tivează.
Mediul de educaţie favorabil
copiilor extraverţi presupune
crearea posibilităţii de mani-
festare orală a acestora. Pentru
favorizarea dezvoltării calitative
a educaţiei în cazul acestui tip de
copii, este necesar să se respons-
abilizeze manifestările acestora
prin tematici de studiu individual
ce pot `i expuse ulterior publicu-
lui (colegilor). Pentru introverţi
mediul favorabil de învăţare este
locul de studiu individual sau
domeniul de pasiune impartaşită.
În aceste cazuri functionează
bine programele de enrichment
(îmbogăţire), unde se antrenează
şi se recunosc abilităţile antre-
nate individual.
Lipsa unui mediu favorabil
de dezvoltare a abilităţilor sau
proasta gestionare a acestui
mediu duce frecvent la aban-
donarea unor direcţii de dez-
voltare a abilităţilor chiar în cazul
în care copii au valori ridicate şi
potenţiale evidente. Este cunos-
cut ca în general elevii îndrăgesc
o materie dacă sunt captivaţi de
profesor, chiar dacă nu au abil-
ităţi deosebite pentru acea ma-
terie. La fel de cunoscută este
abandonarea direcţiei de pasiune
în cazul unui mediu ce nu le re-
cunoaşte şi nu le stimulează per-
formanţele.
Din acest punct de vedere
copiii dotaţi în marea lor majori-
tate sunt ca nişte ‘gheparzi’ care
din dorinţa perfectionismului
abandonează ţinta dacă a ratat-o
o dată. În acest caz ei se orien-
tează diferit de primele lor opţi-
uni, iar dacă şcoala nu le oferă un
mediu favorabil de învăţare, se
orienteaza spre un hobby sau
mai multe sau uneori aban-
donează şcoala unde se plictisesc
şi acumulează frustrări inutile.
Din toate aceste motive se
trage concluzia necesităţii unei
pregătiri pedagogice şi psiholog-
ice periodice a profesorilor ce
predau în gifted education. Din
acelaşi motiv este necesară şi o
pregătire a părinţilor de copii
dotaţi, în cazul în care aceştia nu-
i înteleg.
 Caracteristicile stilurilor de învăţare
vizual-spaţial şi auditor secvenţial
E
xistă numeroase căi observ-
abile pentru a determina
rata de achiziţie a unui elev,
în raport cu învăţarea de noi
cunoştinţe şi abilităţi. Lista
(checklist) furnizeaza o baza de
lucru pentru profesori ajutându-
i la identiDicarea celor cu o rata
înaltă de achiziţie.
Această cunoaştere despre elev
este de ajutor în plani`icarea ariilor
de studiu, în largime sau în profun-
zime, pentru introducerea de noi
arii de studiu, pentru determinarea
exercitiilor practice pe care le cere
lucrul cu elevii şi pentru găsirea
strategiilor optime de lucru cu ele-
vii. Rata de achiziţie înaltă se poate
manifesta pe unele campuri curric-
ulare sau pe altele.
Procesul de evaluare
multidisciplinară:
• Include informaţii de la
părinţi sau alte persoane care inter-
acţionează cu elevul în mod regular,
şi poate include informaţii din
partea elevului
• Nu poate utiliza un test sau
tip de test în calitate de unic criteriu
pentru a determina dacă un elev
este sau nu excepţional.
• Nu poate utiliza teste de in-
teligenţă care oferă un rezultat IQ ca
şi unică măsură de aptitudini pen-
tru elevi cu competenţe limitate
privind limba română, sau pentru
elevi provenind dîntr-un mediu de
minorităţi rasiale, lingvistice sau et-
nice.
Testul şi materialele de evalu-
are similare utilizate pentru deter-
minarea caracteristicilor de
supradotare trebuie să `ie:
• Selecţionate şi administrate
astfel încât să nu existe preferinţe
rasiale şi culturale sau preferinţe
bazate pe invaliditate
• Selecţionate şi administrate
astfel încât rezultatele testului să re-
`lecte cu acurateţe aptitudinile,
nivelul de realizare al elevului sau
oricare alţi factori pe care testul este
menit să îi măsoare.
• Validate din punct de
vedere profesional pentru scopul
pentru care sunt utilizate
• Administrate de psihologul
şcolar autorizat conform instrucţiu-
nilor puse la dispoziţie de către au-
torul testelor şi practicii
profesionale solide
• Selecţionate şi ad-
ministrate pentru a evalua anu-
mite sfere de nevoi şi abilităţi
educaţionale şi nu numai un sin-
gur factor general IQ
Indicatorii caracteristicilor
de supradotare trebuie să `ie
întocmiţi pe baza unei game
variate de surse. Evaluarea
multidisciplinară este un pro-
ces de adunare a informaţiilor
care contribuie la determinarea fap-
tului dacă un copil este supradotat
din punct de vedere intelectual con-
form de`iniţiei statului. Evaluarea
trebuie să ia în considerare infor-
maţiile relevante pentru caracteris-
ticile presupuse privind
supradotarea elevului incluzând ac-
tivitatea academică, punctele forte
şi nevoile educaţionale. Evaluarea
multidisciplinară poate include, dar
nu se limitează la informaţii
provenind din:
• Teste de aptitudini
• Evaluări standardizate şi in-
dividualizate conform normelor
naţionale cu privire la realizare
• Exemplu de lucru în timpul
EXCELENŢA - februarie 2010
orelor şcolare
• Evaluări pe baza autobi-
ogra`iei
• Teste cumulative de re-
vizuire
• Competenţe bazate pe per-
formanţe dovedite în portfolii, pro-
duse, competiţii sau alte
demonstrări ale competenţelor
• Observarea profesorului
• Realizări remarcabile
• Recomandările părinteşti
(trebuie să includă aptitudinile,
sferele de interes şi nevoile elevului
cu privire la mediul de învăţământ)
Echipa de evaluare multidisci-
plinară are responsabilitatea de a
contribui cu informaţii la evaluarea
multidisciplinară care:
• Asigură că au fost adunate
informaţii cuprinzătoare asupra ele-
vului pentru a indica nivelurile de
învăţământ academic, aptitudini in-
telectuale şi alte niveluri de compe-
tenţe privind învăţământul, rata de
însuşire /memorare perfectă a
conţinutului /competenţelor noi, in-
tereselor /punctelor forte acade-
mice şi, dacă este cazul, nivelurilor
de dezvoltare (elevi tineri) şi obiec-
tivelor privind cariera.
• Pune la dispoziţie informaţii
de clari`icare cu privire la aptitu-
dinile copiilor al căror rezultat este
mai mic de IQ 130 (în cadrul stan-
dardului de determinare al testului)
şi care fac dovadă de indicii puter-
nice privind performanţele de
supradotare
• Determină dacă este nece-
sară evaluarea suplimentară, ca de
exemplu testarea academică de
nivel diferit. În cazul în care se
foloseşte testarea individualizată
standardizată validată, este necesar
ca o explicaţie clară a rezultatelor
subtestelor să `ie inclusă în raportul
scris privind copiii dotaţi raportul
scris asupra supradotarii O astfel de
explicaţie trebuie să includă:
o Nivelul de perfecţiune
o Nivelul funcţional /de în-
văţământ şi nivelul de frustrare
13
 Emisfera stângă: au- Emisfera dreaptă:
sferele punctelor tari să `ie incorpo-

ditorii-secvenţiali
rate într-un obiectiv sau rezultat)
• Oferă informaţii cu privire vizualii-spaţiali
Verbal: folosind cuvinte la comportamentul social şi de Nonverbal: atenţie la lu-
adaptare al elevului dacă acesta este cruri, dar minimă conexiune
pentru a numi, descrie, corespunzător.
de`ini cu vorbele
Sintetic: punând lucrurile
Analitic: rezolvând pas Echipa de evaluare multidisci-
împreună pentru a forma în-
cu pas şi bucată cu bucată plinară poate considera necesară
convocarea unei întâlnirii a echipei
tregul
Simbolic: folosind sim- Concret: lucrând cu lucruri
într-unul sau mai multe momente
boluri pentru a arăta ceva, din cadrul procesului de evaluare prezente în acel moment
de exemplu semnul + pen- pentru a clari`ica scopul evaluării Nontemporal: fără simtul
tru operaţia de adunare sau discutarea detaliilor. Persoanele timpului
Temporal: pastrând is- care participă la procesul de evalu- Non-raţional: nu cere o
are pot concluziona că elevul nu bază de raţionament
toria timpului personal este un elev supradotat (chiar Intuitiv: făcând apel la in-
secvenţă cu secvenţă, un înainte de testarea o`icială). tuiţie deseori bazată pe
lucru dupa altul Încheierea evaluării nu trebuie să scheme incomplete, bănuieli
Raţional: tragând con- aibă loc pe baza nici unei par-
sau sentimente şi imagini
ticipării individuale la procesul de
cluzii bazate pe raţiona- vizuale
evaluare. Raportul scris asupra
ment şi pe fapte supradotării trebuie întocmit pe Spaţial: văzând lucrurile în
Logic: tragând concluzii baza unei evaluări complete şi să relaţie cu alte lucruri sau cum
bazate pe logică, un lucru conţină recomandările tuturor per- părtile conlucrează pentru for-
după altul, în ordine logică soanelor participante, indiferent marea întregului
dacă persoanele au ajuns sau nu la Holistic: văzând întregul
Digital: folosind nu- un acord. Decizia `inală îi revine tot dintr-o data, percepând
merele în calcule şi Echipei programului de instruire pattern-urile generale şi struc-
reprezentând realitatea în diferenţiată şi trebuie luată pe baza turile, deseori ajungând la
numere revizuirii evaluării complete. concluzii divergente
Redacţia EXCELENŢA
Linear: gândind în ter-
meni de idei în conexiune
directă una din cealaltă,
deseori conducând la con-
cluzii convergente
o Echivalenţele nivelului
claselor
o Criteriile de performanţă la
nivel local privind competenţele
o Perfecţiunea şi excelenţa
rezultatului
o Nivelurile de dezvoltare
multilaterală din subteste
o Implicaţii în procesul de în-
văţare al elevului
• Recomandări cu privire la
faptul dacă un elev este supradotat
şi are nevoie de învăţământ special
• Recomandări cu privire la
programul integrat potrivit pentru
un elev în cazul în care există nu
numai o sferă de excelare (de exem-
plu: în cazul unui elev supradotat
care are ca puncte tari matematica,
muzica şi limbile, este posibil ca

14 EXCELENŢA - februarie 2010

 Caracterul dual al excelenţei

Î
n cazul în care un elev este în
acelaşi timp supradotat şi cal-
i`icat pentru învăţământ spe-
cial, procedurile prevăzute în
metodologii au prioritate. În
cazul acestor elevi identi`icaţi cu
un caracter dual al excelărilor,
nevoile stabilite conform statu-
tului de supradotat trebuie să `ie
indicate integral în procedurile
menţionate în acest document.

În cazul elevilor care sunt

dotaţi şi cali`icaţi pentru în- ciplinară trebuie să pregătească echipei programului de instruire
văţământul special, nu este nece- un raport scris care să în- diferenţiată să ia decizii carac-
sar ca centrele şcolare să trunească informaţiile şi de- teristice elevului.
efectueze observări şi evaluări scoperirile din cadrul evaluării
separate, sau să folosească pro- sau reevaluării cu privire la Nivelurile de învăţare ale ele-
cese procedurale de protecţie punctele forte şi nevoile edu- vului în cadrul domeniilor de in-
separate pentru a asigura nevoile caţionale ale elevului. Raportul teres academic, incluzând testele
unui elev în calitate atât de elev trebuie să facă recomandări sau evaluările din care au decurs,
supradotat cât şi de elev cali`icat.asupra faptului dacă elevul este trebuie incluse în raportul scris.
supradotat şi are nevoie de în- Nivelurile de învăţare sunt
În cazul elevilor care sunt văţământ special proiectat, tre- folosite pentru a determina în
consideraţi a `i dotaţi şi in`irmi, buie să indice baza pentru acele care dintre domeniile academice
trebuie să `ie luate măsuri de recomandări şi trebuie să indice trebuie să înceapă elevul în
către inspectoratele şcolare în numele şi poziţiile membrilor prima zi de şcoală. Clasele prin
colaborare cu `ilialele Institului echipei de evaluare multidisci- ele însele nu reprezintă niveluri
Naţional de Instruire Diferenţi- plinară. de învăţământ. Nivelurile de ac-
ată pentru a se asigura că atât tivitate trebuie determinate din
caracteristicile de supradotare Informaţiile adunate de informaţiile de evaluare.
cât şi cele de invaliditate sunt echipa multidisciplinară pentru Nivelurile educaţionale ale unui
acoperite în întregime ca parte copiii dotaţi sunt redate în ra- elev pot `i prezentate urmând
din educaţia publică a elevului. portul scris asupra dotării men- metodologiile create de către
Section 1.01 tale. Acesta oferă informaţiile Centrul Naţional de Instruire
Inspectoratele pot folosi iniţiale pentru nivelurile actuale Diferenţiată.
tehnici şi strategii de învăţământ privind performanţele edu- Rata însuşirii şi rata reţinerii
şi administrative în asigurarea caţionale care sunt utilizate pen- de noi materiale /competenţe
educaţiei adecvate pentru elevii tru determinarea învăţământului poate `i de`inită în funcţie de câte
dotaţi care nu necesită, dar poate special proiectat şi nivelul de repetiţii are nevoie elevul înainte
include, gruparea pe categorii a situare educaţională, incluzând de a stăpâni la perfecţie noile in-
elevilor. nevoia pentru accelerare, formaţii /competenţe şi poate
metode, materiale sau autobi- folosi informaţiile /competenţele

Section 1.02
ogra`ii specializate. în mod corespunzător în orice

Învăţământ proiectat pe
moment ulterior. Aceste infor-

nevoia pentru accelerare

Raportul scris asupra dotării maţii vor determina câtă revizie,
mentale trebuie să includă infor- dacă este cazul, este necesară de
maţii practice bazate pe mai la an la an în domeniile de in-
multe evaluări pentru a facilita teres academic, precum şi rata şi
Echipa de evaluare multidis-

EXCELENŢA - februarie 2010 15

 ritmul de introducere a noilor
concepte şi competenţe. Rata de
însuşire /reţinere asigură de
asemenea o bază pentru deter-
minarea numărului şi măsurii
adaptărilor curiculare necesare
în `iecare dintre domeniile acad-
emice. Nivelul la care este in-
struit elevul trebuie să asigure o
rată de învăţare confortabilă dar
stimulantă.
Ratele de însuşire şi reţinere
pot `i obţinute prin proceduri
simple precum evaluarea în-
suşirii curriculei de bază, evalu-
are directă, folosirea Scalei de
Evaluare Chuska cu privire la În-
suşire-Reţinere şi recomandări
din partea supraveghetorilor,
profesorilor sau părinţilor.
Rata de însuşire şi reţinere a
unui elev poate `i rezumată după
cum urmează:
Elevul învaţă şi reţine
noile informaţii /competenţe
în medie de la 1 până la 2
repetiţii, conform celor rapor-
tate de evaluările părinţilor şi
profesorilor, evaluarea cur-
riculei de bază efectuată de
supraveghetor, şi /sau Scala de
Evaluare Chuska cu privire la
Însuşire-Reţinere.
Pentru a pro`ita de domeni-
ile de interes ale unui elev, tre-
buie depus efort în cadrul
evaluării cu scopul unei astfel de
determinări. Domeniile de in-
teres ale unui elev pot `i deter-
minate ca rezultat al
răspunsurilor părinte /copil, Ev-
idenţe de Interes, Evidenţe
pereche, Liste de veri`icare a
ponderii, Testarea abilităţilor de
raţionare, Evaluări privind cre-
ativitatea şi raportarea părinte
/copil.
16 EXCELENŢA - februarie 2010
Section 1.03
Elevii
Elevii vor putea bene`icia de
îndrumare şi direcţionare către
resurse educative. De asemenea
vor bene`icia de testare multi-di-
recţionată care le va permite să-
si înţeleagă natura di`icultăţilor
şi să-şi cuanti`ice progresul şi re-
alizările.
Elevii vor bene`icia de drep-
turi de protecţie a produsului in-
telectual sau artistic creat de ei
prin legislaţia în vigoare, de pro-
movare a acestor produse şi de
organizare de parteneriate pen-
tru aplicarea sau expunerea lor
atunci când este cazul.
Elevii vor bene`icia de con-
sultanţă psihologică şi de spe-
cialitate pe direcţiile lor de
performanţă, de îndrumare şi
parteneriat în realizarea
proiectelor proprii făcute în
şcoală. Elevii vor bene`icia de re-
spectarea vârstei lor intelectuale
prin programe de accelerare a in-
văţării. Elevii vor bene`icia de re-
spectarea orientării lor pe
direcţiile de motivare şi pasiune
prin programele de îmbogăţire a
direcţiilor de studiu, de aprofun-
dare a cunoştinţelor, de grupare
în funcţie de abilităţi, de men-
torat şi de pregătire individual-
izată.
Elevii vor bene`icia de drep-
tul de intrare şi de ieşire în şi din
programele de instruire difer-
enţiată la orice vârstă. Elevii vor
bene`icia de dreptul de re-
cunoaştere a eforturilor lor de
instruire personalizată prin
echivalarea studiilor făcute în
şcoală şi în reţeaua de educare
internaţională. Această re-
cunoaştere se va face prin sis-
temul de credite transferabile,
atunci când calitatea educaţiei
primite este recunoscută de
către Centrul Naţional de Instru-
ire Diferenţiată şi de către Minis-
terul Educaţiei şi Cercetării.
Elevii vor bene`icia de burse de
studiu indiferent daca vor învăţa
în şcolile din sistemul public sau
privat, în cazul în care rezultatele
lor la concursurile naţionale sau
internaţionale sunt vizibile ca
premii, medalii, sau alte forme de
recunoaştere publică.
Section 1.04
Dezvoltarea personalului
Reglementările legii
17/2007 solicită ca planul strate-
gic al `iecărui sector şcolar, să in-
cludă proceduri pentru educarea
tuturor elevilor dotaţi înscrişi în
acel sector. Planul strategic tre-
buie să `ie dezvoltat astfel încât
să asigure susţinerea implemen-
tării educaţiei adresate elevilor
dotaţi conform planului. Depar-
tamentul poate să solicite
rapoarte ale elevilor, ale person-
alului, precum şi elemente ale
programului, inclusiv costul ele-
mentelor, care sunt relevante
pentru furnizarea educaţiei
elevilor dotaţi.
Capitolul 16 cere ca person-
alul profesional să `ie format din
persoane certi`icate respons-
abile cu identi`icarea elevilor
dotaţi, şi capabile să furnizeze
educaţie îndreptată către aceştia.
Inspectoratele şcolare şi unităţile
intermediare trebuie să ofere
servicii de instruire la locul de
muncă profesorilor care se
ocupă de elevii obişnuiţi şi de cei
dotaţi, directorilor, administrato-
rilor şi personalului auxiliar re-
sponsabil cu educaţia elevilor
dotaţi.
 Curricula Gifted Education, pe înţelesul tuturor
În elaborarea unui program pentru elevi dotaţi se pot
folosi următoarele principii cheie: programa elevilor dotaţi
trebuie să pună accent şi să Eie astfel concepută încât să in-
cludă studiul mai elaborat, complex şi în profunzime al
ideilor majore, al conceptelor şi temelor cheie care inte-
grează cunoaşterea din interiorul disciplinelor şi interdis-
ciplinar. Prezentaţi în cadrul unui domeniu de studiu
elemente complete, interconectate, care se susţin reciproc.

Programa elevilor dotaţi • să impună standarde rezultatele evaluate ale şcolilor

trebuie să aibă o bază solidă,
`iind fundamentată pe aptitu-
dini demonstrate, puncte forte
şi interese ale grupului şi ale in-
dividului.
• să reprezinte o prelun-
gire a programei de bază,
folosindu-se atât strategii de ac-
celerare, cât şi de îmbogăţire a
acesteia din urmă. Parcurgeţi
rapid curriculumul pe care ele-
vul şi-l poate însuşi rapid.
• să încurajeze expunerea
la, selectarea şi utilizarea unor
resurse variate, provocatoare şi
specializate.
• să ofere elevilor sau stu-
denţilor oportunitatea de a re-
cunoaşte relaţii complexe şi de
a ajunge la generalizări corecte;
• să pună accent pe abil-
ităţi de înalt nivel de gândire,
creativitate şi soluţionare a
problemelor.
care pretind aşteptări riguroase
privind munca depusă de elev
şi demonstrarea perfor-
manţelor. Potenţial, curricula
trebuie să `ie modi`icată pe
baze individuale şi diferenţiate.
Materialele de studiu atasate
curriculei vor `i diverse, in-
cepand de la manuale special
proiectate cu respect la cur-
riculă şi la principiile de elabo-
rare şi mergând pană la resurse
de informaţie online ce vor `i
plasate într-un coş de resurse
selectate. Toată curricula nu-
cleu va trebui să acopere un
minim de cunoştinţe `ixate de
către MEC, însă nu va avea lim-
itare superioară, `iind `lexibilă
la inter-relaţia dintre nevoile de
cunoaştere ale copiilor şi oferta
de informare a şcolii.
Se consideră că o curriculă
este validă în momentul în care
sunt foarte bune, în aceste
rezultate `iind incluse rezul-
tatele la concursurile naţionale,
internaţionale sau la concur-
surile de admitere în forma de
învăţământ următoare. Se-
lectarea materialelor de studiu
cade în responsabilitatea şcol-
ilor, în timp ce promovarea
unor materiale de studiu cade
în responsabilitatea Centrului
Naţional de Instruire Diferenţi-
ată.
Care sunt principiile cur-
riculei gifted education?
Curricula se va proiecta în
conformitate cu principiile val-
idate internaţional. Această
curriculă va stimula gândirea
critică, gândirea laterală, gândi-
rea complexă, gândirea dinam-
ică, modelarea fenomenologica
a realităţii, analiza cauzală şi a

EXCELENŢA - februarie 2010 17

 efectelor în timp, creativitatea
în identi`icarea soluţiilor. Cur-
ricula va permite
- participarea activă a
elevilor la cercetarea realităţii
prezentată în actul educativ şi
va avea direcţii de aplicare di-
verse, în conformitate cu in-
teresele elevilor, cu nevoile de
soluţionare a problemelor şi cu
nevoile de cercetare a unor
fenomene sau de aplicare a
unor soluţii. –
- grade de specializare şi
diversi`icare pe mai multe
etape, rămânând deschisă pen-
tru abordări înalte în pro-
gramele specializate.
- se va proiecta astfel
încat cunoştinţele predate să `ie
aplicabile direct în practică sau
să `ie baza pentru cercetări ul-
terioare.
- va aduce abordări noi,
moderne, în domeniile de in-
teres, cât şi comparaţii între
modelele de realitate percepute
de-a lungul timpului, va face
analize laterale asupra con-
secinţelor unor modele de
gândire sau unor tehnologii şi
va aborda fenomene complexe
şi interdisciplinare.
Procesul de instruire
• Permiteţi-le elevilor să
îşi aleagă singuri domeniile de
studiu şi metodele de
manevrare şi transformare a in-
formaţiilor.
• Promovaţi studiul inde-
pendent, auto-direcţionat, şi în
profunzime.
• Încurajaţi aplicarea abil-
ităţilor avansate metodologice
şi de cercetare.
• Focalizaţi-vă pe sarcini
care nu au un singur rezultat
corect posibil.
• Oferiţi-le elevilor opor-
tunitatea să îşi dezvolte abilităţi
18 EXCELENŢA - februarie 2010
de leadership şi de interacţiune tolerant şi cooperant care pro-
de grup. movează o atitudine pozitivă
• Permiteţi discuţii cen- faţă de provocările creatoare,
trate pe student, întrebări so- activitatea investigativă, şi
cratice, şi învăţarea tip seminar. generarea de cunoaştere.
• Creaţi cadrul propice
6. Curriculum şi instruire pentru învăţarea la nivel înalt,
- Produsul
prin extinderea activităţilor din
clasă la lumea reală.
• Oferiţi acces la resurse şi
• Încurajaţi dezvoltarea de materiale adecvate nivelului de
produse care pun la îndoială cunoaştere al studentului.
ideile existente şi dau naştere
unor idei noi. Mediul educaţional trebuie
• Incorporaţi aplicarea să `ie adecvat nevoilor elevilor
metodologiilor unei discipline dotaţi, să ofere o atmosferă de
pentru dezvoltarea de produse. susţinere şi un spaţiu ofertant
• Promovaţi produse com- pentru o gamă largă de posibil-
patibile celor realizate de pro- ităţi de învăţare. Un mediu edu-
fesionişti într-un anumit caţional adaptat elevilor dotaţi
domeniu. ar putea include următoarele:
• Solicitaţi ca produsele • Un spaţiu în care elevii
realizate de elevii dotaţi să să participe simultan la o gamă
reprezinte aplicări practice, variată de activităţi
analize şi sinteze ale cunoaş- • Acces la alte medii de în-
terii acumulate. văţare şi grupuri educaţionale,
• Oferiţi oportunitatea de inclusiv bibliotecă, sală de cal-
a crea produse/soluţii care se culatoare, centru media
referă la probleme ale vieţii • Spaţiul clasei trebuie să
reale faciliteze comunicarea
• Stabiliţi criterii de nivel elev/profesor/coleg, discuţiile
înalt pentru a evalua perfor- deschise, activităţile în grupuri
manţele elevilor şi produsele mici, activităţi care să implice
acestora. grupuri mari, cercetare şi an-
chetă independentă
7. Curriculum şi instruire • Disponibilitatea materi-
– Mediul de învăţare
alelor complexe, stimulante,
care să acopere o gamă largă de
niveluri şi domenii
• Încurajaţi dezvoltarea • Un mediu de învăţare
cunoaşterii sociale şi de sine lipsit de riscuri care susţine
(ex.: recunoaşterea şi utilizarea căutarea, aplicarea şi con-
propriilor abilităţi, orientarea strucţia personală a cunoaşterii
spre sine, aprecierea similar- • O atmosferă care să pro-
ităţilor şi diferenţelor între sine moveze luarea în comun de
şi ceilalţi). către elev şi profesor a decizi-
• Încurajarea învăţării ilor privind plani`icarea proce-
auto-direcţionate în vederea sului de învăţare şi
promovării dezvoltării de studii responsabilitatea comună pen-
de cercetare independente. tru acesta.
• Încurajarea unui mediu
 Ce se aşteaptă de la un pro-
gram educaţional adresat
elevilor dotaţi:
listă de veriDicare pentru
corpul profesoral şi părinţi
diferenţiată trebuie să logice.
`ie zilnice Evidentierea factorilor ce
Evaluarea pro- maschează supradotarea
c.Programul individua-
gramelor trebuie să `ie

a. Planul programului lizat de educare

făcută pe baze ştiinţi`ice

adresat elevilor dotaţi şi Naţional de Instruire Diferenţi-

şi validate de către Centrul
Care sunt cei mai potriviţi
dezvoltarea ată membri a echipei de proiectare a
profesională a acestora Trebuie comparate programului de pregatire difer-
punctele tari şi slabe în raport cu enţiată ?
programele de cele mai bune - Părinţi
Planul strategic al inspec- practice în gifted education - Elevi, cu aprobarea
b. Urmărirea şi identiEi-
toratului şcolar include proce- părinţilor
carea elevilor
duri în vederea educării - Reprezentanţi ai inspec-
TUTUROR copiilor dotaţi înscrişi toratelor şcolare
în cadrul inspectoratului Trebuie să existe un sis- - Profesori din şcoală
Politica inspectoratului tem regional de identi`icare a - Persoane externe propuse
şcolar include opţiuni de în- elevilor dotaţi mental. de părinţi sau inspectorat
cadrare timpurie a copiilor Trebuie să existe un sis- - Specialişti în gifted educa-
dotaţi, cum este înscriere la tem regional pentru informarea tion
şcoală înainte de vârsta normală, părinţilor de copii dotaţi şi pen-
absolvire timpurie sau acordarea tru indrumare a acestora Echipa se ardresează tu-
de cali`icative transferabile în Psihologul şcolar trebuie turor direcţiilor de proiectare
urma examinării să detina bateriile de teste nece- O evaluare comprehensivă
Training speci`ic pentru sare evaluarii elevilor dotaţi cu date ce caracterizeaza pro`ilul
copiii dotaţi oferit de profesorii mental. elevului şi nivelul sau de perfor-
curenţi de la clasă, de direcţia Criteriile trebuie să in- manţă va include rata de în-
şcolii şi de instituţiile de special- clude factori multipli precum: văţare/retenţie şi nivelul de
itate ale Centrului Naţional de In- - Note la clasă instruire.
struire Diferenţiată - Rata de achizitie/re-
Profesorii trebuie să tentie
cunoască nevoile educative ale - Realizări demon-
copiilor dotaţi. strate şi performanţe într-
Scolile trebuie să creeze unul sau mai multe
politici administrative privind domenii academice.
educarea copiilor dotaţi, - Abilităţi cognitive şi
marimea claselor şi asigurarea analitice înalte, creativi-
ofertei educative pentru copiii tate academica, abilităţi
dotaţi si/sau talentaţi de lider, arii de interes
Programele de instruire academic, capacitate de
diferenţiată trebuie să se comunicare, aptitudini
adreseze tuturor nivelurilor de pentru limbi straine
vârsta sau aptitudini tehno-
Programele de instruire

EXCELENŢA - februarie 2010 19

 Programul de instruire
diferenţiată este special proiec-
tat pentru acoperirea abilităţilor
elevilor.
Programul de Instruire
Diferenţiată include o varietate
de conţinuturi şi abilităţi atât în
educaţia de bază cât şi în cea spe-
cială.
Se ţine evidenţa perfor-
manţelor elevilor.
Curricula trebuie să `ie
potrivită pentru elevi atât ca
nivel de complexitate cât şi ca
nivel de acoperire a direcţiilor
lor de motivaţie şi ca raspuns la
nevoile pieţei.
d. Chestiuni procedurale
Plani`icarea perioadelor şi
locurilor de evaluare
Regularitatea raportării
către părinţi a rezultatelor eval-
uărilor
Explicarea drepturilor
părinţilor de a interfera cu pro-
gramele educative
Crearea unei liste de
resurse şi adrese, emailuri, bibli-
ogra`ie şi locuri amenajate cu
conţinuturi oferite şi cerute
elevilor.
Anexa 7. Cerinţe adresate
profesorilor care imple-
mentează un program
adresat elevilor dotaţi
Profesorii care imple-
mentează un program adesat
elevilor dotaţi trebuie:
să înţeleagă caracteristi-
cile, stilul de învăţare, nevoile
cognitive şi afective ale elevilor
dotaţi;
să participe la activităţi de
dezvoltare profesională adresată
elevilor dotaţi;
să cunoască şi să imple-
menteze reglementările în
20 EXCELENŢA - februarie 2010
domeniu;
să cunoască conţinutul
programului de instruire difer-
enţiată `iecărui elev supradotat;
să predea un curriculum
`lexibil, individualizat, şi provo-
cator din punct de vedere aca-
demic, în funcţie de nevoile
speci`ice ale elevilor;
să varieze viteza de
predare şi gradul de complexi-
tate al conţinutului;
să utilizeze o abordare di-
agnostic-prescriptivă pentru
plani`icarea educaţională care
permite stabilirea gradului în
care activităţile de predare şi de
învăţare pot `i diferenţiate adec-
vat pentru `iecare elev suprado-
tat;
să opereze modi`icări
curiculare în baza punctelor
forte ale elevilor, a intereselor,
abilităţilor şi a rezultatelor aces-
tora, precum şi în baza stilutilor
de învăţare;
să furnizeze o varietate de
opţiuni privind programarea,
atunci când se dovedeşte
stăpânirea domeniilor curiculare
de bază;
să permită elevilor dotaţi
să progreseze continuu prin
testarea cunoştinţelor dobândite
anterior;
să contribuie la echipa de
lucru multidisciplinara şi la dez-
voltarea/implementarea progra-
mului de instruire diferenţiată în
cazul `iecărui elev;
să înţeleagă cum trebuie
îndrumaţi elevii şi să îi implice în
activităţi de învăţare indepen-
dentă;
să pună accent pe procesul
de învăţare şi pe producţia unor
opere creatoare, precum şi să
pună accent pe informaţiile
avansate;
să ofere oportunităţi inter-
disciplinare;
să înţeleagă şi să demon-
streze abilitatea de a comasa cur-
riculumul pentru a se adapta
nivelurilor de instruire individ-
uale ale elevilor dotaţi, ex. acor-
darea de cali`icative elevilor prin
intermediul examinării;
să `ie `lexibili, deschişi
ideilor noi, şi să favorizeze spiri-
tul creator;
să caute resurse diverse,
materiale avansate sau oportu-
nităţi neobişnuite care să `ie uti-
lizate de elevi;
să programeze cu regular-
itate oportunităţi de lucru cu alţi
elevi dotaţi sau care au abilităţi
şi interese similare;
să încurajeze gândirea in-
dependentă, inclusiv capacitatea
de a se confrunta cu puncte de
vedere variate şi diferite;
să grupeze elevii dotaţi în
mod `lexibil, după necesităţi;
să se insu`le elevilor dotaţi
sentimentul conştientizării so-
ciale, o direcţie pentru utilizarea
capacităţilor acestora de lider, şi
realizarea responsabilităţilor
ataşate abilităţilor intelectuale
unice ale acestora; şi
să creeze cadrul propuce
pentru o atmosferă deschisă,
non-punitivă, în care se pot ex-
prima diferenţe de opinie, se val-
orizează activitatea intelectuală,
se încurajează gândirea precisă
şi se promovează creativitatea.
Consilieri, psihologi şco-
lari, membri echipei de
evaluare multidiscipli-
nară a abilităţilor înalte
şi a programului de in-
struire diferenţiată tre-
buie:
să cunoască reglemen-
tările legate de educaţia elevilor
dotaţi;
să înţeleagă caracteristi-
cile, nivelurile de învăţare, pre-
cum şi nevoile sociale şi
emoţionale ale elevilor dotaţi;
 să joace un rol activ în posibil ca aceştia să `ie profesori umite aspecte ale comportamen-
căutarea, identi`icarea, plasarea excelenţi pentru elevi dotaţi în tului expert sau artistic;
şi evaluarea continuă a elevilor condiţiile în care deţine majori- capacitatea de a manipula
dotaţi; tatea caracteristicilor de mai sus idei la nivel de analiză, sinteză
să participe în mod regulat şi au experienţă de lucru adec- sau evaluare, împreună cu elevii
la dezvoltarea profesională a vată privind educaţia elevilor şi în mod interdisciplinar;
elevilor dotaţi; dotaţi, a urmat programe de ed- abilitatea de a evalua stil-
să sprijine şi să ofere asis- ucaţie continuă sau de instruire urile de învăţare ale elevilor şi de
tenţă în implementarea de pro- care au facilitat înţelegerea a adapta instrucţiunile în funcţie
grame individuale nevoilor şi caracteristicilor de aceste stiluri;
comprehensive; elevilor dotaţi şi programa speci- o bună înţelegere a proce-
să ofere consiliere elevilor `ică. durilor utilizate pentru identi`i-
dotaţi în luarea deciziilor pe ter- Profesorii elevilor dotaţi carea elevilor dotaţi;
men lung legate de opţiuni şco- sunt încurajaţi să `ie implicaţi abilitatea de a utiliza în
lare sau profesionale, începând activ în dezvoltarea profesională mod e`icace strategiile, materi-
cu primii ani de şcoală. în domeniul educaţiei adresate alele şi resursele tehnologice
Profesorii care se ocupă unui program universitar, al cur-
elevilor dotaţi, prin intermediul adecvate;
standarde de lucru înalte
exclusiv de elevi dotaţi
trebuie:
surilor de nivel universitar sau al şi capacitatea de a se conforma
cursurilor de instruire informală, acestora, precum şi de a le trans-
Să aibă pregătire special- al educaţiei continue al cur- mite e`icient elevilor;
izată penru educarea elevilor surilor la distanţă sau al pro- abilitatea de a crea o at-
dotaţi; gramelor de lucru din cadrul mosferă de învăţare necesară
Să înţeleagă utilizarea inspectoratului. penru a stimula creativitatea,
adecvată a materialelor şi a Este important ca profe- calităţile de leadership şi abili-
sorii elevilor dotaţi să
metodelor de predare diferenţi- tatea de asumare a riscurilor;
cunoştinţe privitoare la
ate;
deţină următoarele com-
Să `ie implicaţi în dez-
petenţe:
evaluarea multidisciplinară; ra-
voltarea profesională continuă portarea abilităţilor şi la proce-
privind educarea elevilor dotaţi; disponibilitatea să înveţe sul programului de instruire
şi pe parcursul întregii vieţi, de- diferenţiată, precum şi rolul pro-
Să deţină caracteristici schis la nou, capabil să aprecieze fesorului în acest proces;
personale şi profesionale exem- valoarea acumulării de noi abilităţi de coordonare a
plare. cunoştinţe şi modul în care aces- programelor şi serviciilor
tea sunt aplicabile în clasă; adresate elevilor dotaţi şi alte as-

La angajarea unui profe- pregătire foarte bună în pecte ale programului şcolar, in-

sor pentru elevi dotaţi

domeniul academic sau artistic clusiv consultarea în colaborare
cu profesorii care se adresează
trebuie avute în vedere
în care este încadrat;
înţelegerea condiţiilor fun- elevilor obişnuiţi.
următoarele elemente: damentale ale învăţării umane,
Tot personalul care lu- ale cogniţiei, realizărilor, moti- Anexa 8. Stilul de predare
crează cu elevi dotaţi trebuie să vaţiei, şi performanţelor, aşa cum al profesorilor pentru
`ie certi`icat să predea în dome- sunt acestea aplicabile elevilor vizuali spaţiali cere urmă-
niul pentru care este încadrat şi dotaţi;
abilitatea să utilizeze date toarele abilităţi
trebuie să cunoască diferenţele
unice de învăţare, precum şi de diagnoză şi să ofere programe
nevoile elevilor dotaţi a`laţi în şi strategii de instruire adecvate; · Motivează învăţarea prin
acea clasă. capacitatea să elaboreze şi materialele înrudite la ceea ce a
Este preferabil să deţină să implementeze programe fost înainte şi ce trebuie să vină,
un certi`icat de Instructor certi- diferenţiate şi/sau condensate prin experienţă personală
`icat. În cazul profesorilor în- care să corespundă nevoilor · Furnizează informaţii echili-
cepători în această ramură, este elevilor dotaţi; brate între concret şi abstract,
abilitatea de a modela an- principii, teorii, modele
EXCELENŢA - februarie 2010 21
 · Echilibrează materialele între
practice şi fundamental
· Foloseşte fotogra`iile, schemele,
gra`icele, `ilme, face demonstraţii
de câte ori este posibil
· Foloseşte programe
asistate de computer
· Oferă intervale în lecturare şi
scrierea la tablă pentru elevi,
pentru a le da timpul să înţeleagă
cele spuse sau scrise
· Foloseşte mici brainstorming-
uri pentru a oferi elevilor opor-
tunitatea de a `i activi
· Oferă probleme deschise şi ex-
erciţii care cer analiza şi sinteza
pentru echilibrul între
exerciţiile tipice
· Rasplăteşte şi remarcă diversi-
tatea şi gândirea divergentă,
aplaudă soluţiile creative
chiar incorecte
· Discută în clasă cu elevii despre
stilurile de învăţare. Elevii tre-
buie să audă că di`icultatile lor
de învăţare nu sunt toate da-
torate inadecvărilor lor person-
ale
Pentru aceste scopuri profe-
sorii vor `i instruiţi periodic în
psiho-pedagogia copiilor înzes-
traţi.
Anexa 9. Scala Chuska
pentru determinarea
ratei de reţinere
Cea mai mică importanţă în
cele două tipuri de rate de
reţinere o are memoria. Celălalt
tip are două elemente:
Primul este tipul de evaluare
care cere întelegere pentru
cunoştinţe vaste implicând con-
cepte, generalizări, legi şi prin-
cipii.
Cel de-al doilea este un tip
de evaluare care cere aplicarea
învăţării, similarităţi, analogii
sau diferenţe în situaţii asemănă-
toare. Urmatoarea listă este con-
struită pe principiile celui de-al
doilea mod de evaluare.
22 EXCELENŢA - februarie 2010
Lista ratelor înalte de
achiziţii
 Elevul se evidenţiază prin
cunoaşterea a tot sau mult din ce
i s-a predat, când este veri`icat
sau testat pentru temele viitoare.
 Elevul este capabil să
demonstreze dorinţa de
cunoaştere dupa prezentarea in-
iţiala sau prin citirea individuală.
Elevul este capabil să demon-
streze dorinţa de cunoaştere
după prezentarea iniţială.
 Elevul este capabil să
demonstreze abilităţile dorite
într-o situaţie predeterminată.
 Elevul se face înteles.
 Elevul demonstreaza
cunoştinţe neasteptate pentru
nivelul de varsta.
 Elevul demonstrează abil-
ităţi neasteptate pentru vârsta
sa.
 Elevul are nevoie de
puţine repetări pentru arătarea
competenţei.
 In general elevul demon-
streaza auto-motivatie şi auto-
initiativa.
 Elevul dovedeste interes
într-o varietate de arii.
 Elevul demonstreaza
competenta în utilizarea abil-
ităţilor şi cunoştinţelor acumu-
late în trecut.
 Elevul leagă cunostintele
noi de cele vechi în mod direct,
prin analogii sau metafore.
 Elevul obţine note
maxime la testele de memorie pe
ariile proprii de interes.
 Elevul demonstrează abil-
ităţi de învăţare într-o manieră
independentă.
 Elevul îşi `ixează ţinte şi
elaborează planuri pentru atin-
gerea acestora.
 Elevul demonstrează abil-
ităţi deosebite în rezolvarea de
probleme şi luarea de decizii în
situaţii problemă.
 Elevul este un cititor avid
şi se angajează singur în multe
proiecte.
 Elevul este doritor să a`le
noi cunoştinte.
 Elevul pune multe intre-
bări şi este doritor să găsească
căi de a raspunde la acestea.
Lista ratei reduse de achiz-
iţii
 Elevul demonstrează
slabe cunoştinţe de inceput în ra-
port cu un test initial.
 Elevul are nevoie de două
reprezentări înainte de a demon-
stra cunoştintele cerute.
 Elevul are nevoie de
multa practică înainte de a
demonstra abilităţile sau compe-
tenţa dorită.
 Elevul nu demonstrează
extindere a temelor peste ceea ce
i s-a cerut.
 Elevul invaţă în paşi mici
şi prin exemple.
 Elevul cere mai multe
repetări înainte de a demonstra
competenţă.
 Elevul demonstrează
puţină auto-motivatie sau auto-
iniţiativă.
 Elevul este satisfacut de
minimul acceptabil din partea
profesorului.
 Elevul arată că este
nevoie de o recapitulare pro-
fundă înaintea unui test.
 Elevul nu descoperă cu
usurinţă relaţii între noile
cunoştinţe şi vechile cunoştinţe.
 Elevul are nevoie de
multă direcţionare în ducerea la
bun sfârşit a unor lucrări mai
mari.
 Elevul nu-şi face planuri
şi deci nici strategii de a le duce
la bun sfârşit.
 Elevul nu se angajează în
citirea de materiale peste cele
cerute de şcoală.
 Elevul este ezitant în an-
gajarea în noi studii.
 Elevul nu demonstrează
curiozitate.
 Anexa 10. Specialistul şcolar în gifted education
 Specialistul şcolar în gifted education se formează din rândul cadrelor didactice apartinând reţelei
de şcoli de stat sau private locale, din toată ţara, ca urmare a initiaţivei şi motivaţiei personale, sau din-
tre specialiştii a`laţi în cursul specializării şi care pot apela la expertiza pe gifted education din reţeaua
condusă de Centrul de Instruire Diferenţiată- având astfel posibilitatea unui sprijin continuu prin feed-
back şi prin consultanţa
 Specialistul şcolar poate deveni administrator de program gifted education, iar acest lucru se
poate întampla şi cu un profesor în curs de specializare în gifted education, dar controlat de specialist
 Specialistul şcolar în gifted education va oferi resurse şi sfat pentru plasamentul potrivit pentru
părinţi, profesori, şi şcoli

EXCELENŢA - februarie 2010 23

 Copiii gifted din zonele rurale sau din comunităţi
culturale defavorizate
Copiii gifted din comunităţi izolate geograDic,
cultural, social, religios sau din alte motive au un
grad de risc personal crescut faţă de ceilalţi,
deoarece un sistem cu norme impuse fără lib-
ertăţi pentru dezvoltarea personalităţii le
reprimă deseori tendinţele de dezvoltare liberă a
personalităţii.

Deseori aceşti copii se Programe educative evaluare a etapelor, specialişti,

transformă în gifted under- bibliogra`ie. Acestea vor `i
• Profesori competenţi
ground şi nu dau societăţii un proiectate să acopere nevoi
antrenaţi în oferirea de multi-
rezultat valoros conform cu precise cu ţinte clare pe `iecare
ple medii de învăţare în clasele
potenţialul lor. Alteori ei etapă şi vor implica în
lor
creează numai în arii unde nu funcţionarea programului atât
• Profesori care pot măsura
pot `i controlaţi şi in`luenţaţi de profesori, părinţi, mediul `inan-
şi raporta câştigul în perfor-
către mediul restrictiv, rezul- ciar economic cât şi elevii care
manţele elevilor
tatele acestei creaţii `iind de- vor trebui să considere progra-
• Directori de şcoală şi co-
scoperite şi recunoscute mult mul ca util şi de dorit.
munitate şcolară care sprijină
mai târziu. Pentru aceşti tineri Programele vor `i transpar-
programele de educaţie
se pot oferi mijloace de comu- ente şi etapizate astfel încât să
• Resurse Adecvate pentru
nicare şi formare-studiu prin se poată evalua bunul mers sau
lecturare şi învăţare
Internet, prin comunitatile de de`icienţele organizatorice, de
interes de pe Internet, sau prin conţinut sau de etapizare a pro-
Programele educative se
programe de identi`icare şi gramelor.
vor elabora strategic în urma
oferire de alternative educative Între programele folosite se
evaluărilor şi analizelor făcute
la distanţă. Aceşti tineri dacă vor a`la programele validate in-
în funcţionarea sistemului de
demonstrează un potenţial ternaţional în experienţă gifted
predare, conducere, absorbţie
înalt şi dorinţa acută de dez- education: tutoring, mentoring,
pe piaţa, etc. Aceste programe
voltare personală intră în cate- grouping, enrichment, acceler-
vor `i elaborate de un comitet
goria priorităţilor la oferirea de ation, tabere de vară de instru-
de elaborare, sau preluate din
burse de studiu. ire, programele de pregătire ale
experienţă internaţională şi în
Includerea copiilor gifted profesorilor, programele de so-
ambele cazuri validate şi corec-
din toate zonele este esenţială, cializare, de schimburi de infor-
tate-completate de centrele de
în caz contrar existând riscul maţii peers to peers,
specialitate, înaintea aplicării
pierderii acestui potenţial programele de implicare în
acestora. Decizia adoptării unui
uman de risc social din cauza problemele şi crizele curente şi
program sau a elaborării aces-
dezvoltării lor emoţionale par- de căutare de soluţii.
tuia stă în mâinile şcolilor, spe-
ticulare:
cialiştii având doar rol
Pentru acest scop se poate
consultativ.
folosi regimul de colaborare cu
Programele vor `i elaborate
toţi factorii implicaţi: ONG-uri,
cu: scop, mijloace, necesar, forţe
institutţi, `irme, şi se poate
implicate şi grad de spe-
aplica în regim de colaborare
cializare, `inanţare, `inalităţi
pentru programe `inanţate.
aşteptate, etape, mijloace de

24 EXCELENŢA - februarie 2010

 Managementul instruirii diferenţiate
O
ferta educativă spe-
cial proiectată tre-
buie să se bazeze pe
nevoile şi abilităţile spe-
ciale ale copiilor şi tiner-
ilor dotaţi. Factorul cheie
în această direcţie este
conexiunea dintre instru-
ire şi comportamentele
cognitive şi afective. Ac-
centul principal trebuie să
Die pe stimularea proce-
selor cognitive ale creativ-
ităţii, originalităţii,
rezolvarea de probleme,
dinamism şi complexitate.
Programul de instruire
diferenţiată trebuie să fie
bazat pe informatii
obţinute prin evaluarea
nevoilor de înţelegere in-
formală, evaluarea in-
cluzând caracterizările
parinţilor. Evaluarea multi-
disciplinară a dotării şi
nivelul prezent de perfor-
manţă educaţională trebuie
să fie suficient de profunde
şi cuprinzătoare pentru a
oferi un cadru de evaluare
în vederea dozării unui pro-
gram de educaţie indidual-
izată comprehensivă.
Evaluarea elevilor şi
performanţele trebuie să se
reflecte în dezvoltarea pro-
gramului de instruire difer-
enţiată. Elevul supradotat
poate fi inclus în dez-
Programele de instruire diferenţiată trebuie să
facă parte integrantă din programele zilnice
voltarea
progra-
mului de
instruire
d i f e -
renţiată,
la do-
rinţa sa şi
cu apro-
b a r e a
părinţilor.
Plasarea
programu-
lui de in-
struire şi ofertei de
curriculă elevului dotat tre-
buie să fie făcută cu respect
pentru asigurarea benefici-
ului maxim datorat nivelu-
lui, manierei de instruire şi
direcţiilor abordate în cur-
riculă. O abordare efectivă
va include următoarele:
• Accelerarea, în care
instruirea depinde de
nivelul de competenţă al
elevilor, şi elevii pot trece în
grupe de lucru şi clase su-
perioare varstei lor crono-
logice.
• Enrichment (îm-
bogăţirea), în care se oferă
oportunităţi de investigaţie
pentru materiale potrivite
pe direcţii de curriculă ce
pot fi diferite de cele ale
curriculei nucleu.
• Individualizarea, în
care instruirea este proiec-
tată specific pentru intere-
EXCELENŢA - februarie 2010
sele
şi abilităţile în instruire ale
elevilor.
• Aprofundarea, în
care, pe una sau mai multe
direcţii de curriculă exis-
tentă, se poate studia cu
grupe de elevi sau individ-
ual, mult dincolo de lim-
itările de informare impuse
de curricula nucleu.
• Plasamentul elevilor
dotaţi trebuie să le asigure
oportunităţi de învăţare
care să depăşească ofertele
din sistemul obişnuit de în-
văţământ. Centrul Naţional
de Instruire Diferenţiată şi
sucursalele sale trebuie să
asigure ca elevii dotaţi să
găsească programe core-
spunzătoare, care să le
ofere opţiuni de accelerare
şi enrichment potrivite cu
nevoile lor. Curricula obiş-
nuită trebuie adaptată,
modificată sau înlocuită
25
 astfel încât să se
potrivească cu nevoile de
învăţare ale copiilor şi
tinerilor dotaţi şi/sau tal-
entaţi.
Copiii dotaţi nu au car-
acteristicile dotării doar o
anumită oră pe zi sau o an-
umită zi pe săptămână. Re-
sponsabilitatea pentru
dezvoltarea şi imple-
mentarea fiecărui program
de instruire diferenţiată se
împarte între profesorii
obişnuiti, profesorii antre-
naţi în metodologiile gifted
education şi administraţie.
• Copiii dotaţi benefi-
ciază în mod real de o
grupare cu cei asemenea
lor pentru o parte semni-
ficativă a zilei lor de
lucru.
Continuitatea serviciilor
de program care există pen-
tru copiii dotaţi trebuie să
se bazeze pe cele mai bune
practici şi experienţe.
Studiile şi cercetările efec-
tuate în lume şi în Centrul
Naţional de Instruire Difer-
enţiată sprijină şi vor spri-
jini gruparea flexibilă
pentru copiii dotaţi, în
funcţie de aria de conţinut
şi de cunoaşterea domeniu-
lui. Cercetările arată, de
asemenea, că gruparea în
funcţie de abilităţi, cuplată
cu accelerarea şi curricula
diferenţiată, oferă maximul
de beneficiu pentru copilul
sau tânărul dotat, cu abil-
ităţi înalte. Acestea oferă
posibilitatea interacţionării
26 EXCELENŢA - februarie 2010
cu cei asemenea lor. referate şi teme de interes,
9. Predarea în care caz ei vor putea lua
conducerea în predarea an-
Predarea se va face în umitor teme, fiind incura-
conformitate cu stilul cerut jati în acest sens.
de obiectivele curriculei, cu
stilul de învăţare al elevilor Predarea se va face atât
(vizual spaţiali, auditiv prin transmiterea de
secvenţiali, kinestezici, sen- cunoştinţe, cât şi prin di-
zitivi, etc), astfel încât să se recţionarea către studiu in-
optimizeze însuşirea dividual pe surse selectate
cunoştinţelor şi dezvoltarea de către profesor sau libere
abilităţilor, dar şi aplicarea şi expunerea de rezultate
cunoştinţelor în practică şi ale cercetării acestor surse
dezvoltarea de noi cunoşt- de către elevi.
inţe. Scopurile predării Aplicaţiile practice şi
sunt formative , informarea creative ale cunoştinţelor
fiind subordonată formării. acumulate vor fi incurajate.
În predare nu există paliere Acest lucru se va putea re-
maximale de informare, aliza atât în cadrul orelor
profesorii având sarcina di- din programul oficial oblig-
dactică de a asigura resurse atoriu cât mai ales în cadrul
de informare suplimentară orelor opţionale din pro-
pentru elevii ce doresc gramul de «enrichment ».
aprofundarea unor Predarea trebuie să re-
subiecte. specte stilurile de invăţare
Actul predării se face în ale elevilor şi caracteristi-
ambele sensuri, dând astfel cile psihologice şi
posibilitatea elevilor să fie emoţionale ale acestora.
actori participativi în pro- Pentru copiii vizual spaţiali
cesul predării şi asigurând în special, tehnicile de
un permanent feedback predare clasice nu fac
între profesori şi elevi. această acoperire, asfel
Predarea trebuie să mo- producând efecte uneori
tiveze elevii pentru în- dramatice asupra unor
suşirea unor cunoştinţe copii dotaţi cu potenţial in-
suplimentare, trebuie să telectual sau creativ extrem
trezească interesul asupra de mare. Urmatoarea listă
obiectului de studiu şi tre- de caracteristici poate per-
buie să permită punerea de mite profesorilor să-si
intrebări aditionale care să modeleze stilul de lucru
clarifice detalii ale prob- astfel încât să maximizeze
lematicilor abordate. Elevii şi rezultatele şcolare a aces-
vor avea de asemenea posi- tui grup.
bilitatea de a prezenta
 Modalităţi de furnizare a educaţiei pentru elevii
dotaţi
Studiile demonstrează că elevilor dotaţi le sunt beneDice activităţile
de instruire bogate în semniDicaţii care presupun să Die grupaţi pe par-
cursul unei zile şcolare.
Inspectoratele şcolare au liber-
tateasăgrupezeelevidindiferiteclase,
înfuncţiedetalentulacademicsaualte
caracteristici, sau să dezvolte un con-
sorţiusauunprotocoldecooperarecu
alte şcoli îndreptat spre educarea
elevilor dotaţi.
Stilul de predare al profeso-
rilorpentruvizualispatialicereur-
mătoarele abilităţi:
• Motivează învăţarea prin mate-
rialialeinruditelaceeaceafostinainte
şi ce trebuie să vină, prin experienţă
personală
• Furnizează informaţii echili-
brate între concret şi abstract, prin-
cipii, teorii, modele
• Echilibrează materialele între
practic şi fundamental
• Foloseşte fotogra`iile,
schemele, gra`icele, `ilme, face
demonstraţii de câte ori este posibil
•Foloseşteprogrameasistate
de computer
•Oferăintervaleînlecturare
şi scrierea la tablă pentru elevi,
pentru a le da timpul să înţeleagă
cele spuse sau scrise
• Foloseşte mici brainstorming-
uri pentru a oferi elevilor oportuni-
tatea de a `i activi.
• Oferă probleme deschise şi ex-
erciţii care cer analiza şi sinteza pen-
tru echilibra exerciţiile tipice.
• Răsplateşte şi remarcă diversi-
tatea şi gândirea divergentă, aplaudă
soluţiile creative chiar incorecte, pe
care le analizeaza ulterior.
• Discută în clasă cu elevii despre
stilurile de învăţare. Elevii trebuie să
audă că di`icultăţile lor de învăţare nu
sunt toate datorate inadecvărilor lor
personale.
1. Învăţarea –procese , metode, stil-
uri
Profesorii se vor instrui în identi-
`icarea stilurilor de învăţare a elevilor,
în depistarea punctelor tari şi a
punctelor slabe a acestor stiluri şi în
intelegerea sistemului de auto-evalu-
are a performanţei personale carac-
terizând stilurile de învăţare.
Un accent deosebit se va pune pe
cunoasterea caracteristicilor de în-
văţare a copiilor vi-
sual-spatiali şi a
copiilor audi-
t i v -
secvenţiali.
D e
asemenea
un
ac-
cent deosebit se va pune pe în-
telegereacâmpurilordemanifestarea
abilităţilor înalte
2. Stiluri de învăţare-predare
Diferenţelemarcantedintrecopiii
ce folosesc prioritar emisfera cere-
brală stangă sau dreaptă sunt uriaşe,
chiar antagonice. Din acest motiv stil-
uriledepredaretrebuiesăintâlnească
pro`ilul de învăţare a `iecărui copil.
Abilitatea intelectuală nu este
egală doar cu un scor IQ. Abilitatea in-
telectuală este şi trebuie să `ie o re-
`lexie a evaluării exprimând
EXCELENŢA - februarie 2010
potenţialele şi rezultatele.
3. IdentiEicarea elevilor dotaţi men-
tal
De`iniţie a dotaţilor mental sau a
abilităţilor înalte
Dotarea mentala se de`ineşte ca
`iind abilitatea intelectuală şi creativă
exceptionalăpentruacăreidezvoltare
se cer programe special proiectate şi
servicii adecvate, ambele neexistand
în educaţia obisnuită.
Identi`icarea tinerilor cu capaci-
tate înaltă şi capabili de performantă
Aceastasevafaceînconformitate
cu experienţa validată international,
utilizând criterii multiple şi de`iniţiile
supradotării din practica internation-
ală. Se vor identi`ica astfel atât tinerii
cu performanţe deja existente cât şi
tineriicupotenţialinalt,darcuperfor-
manţevizibilescăzute,caracterizatica
“gifted underachievers, gifted under-
ground” etc. Identi`icarea se va face
atâtprintestespeci`ice(Stanford
Binet 5, Wechsler, teste de
creativitate, teste de in-
teligentă emoţională sau de
inteligentă spirituală, sau
alte teste selectate de Cen-
trulNaţionaldeinstruirediferenţiată)
câtşiprininterviu,relatărilemediului
şcolar sau social a tânărului, realizări
personale. Se vor urmări în identi`i-
careinteligentagenerală,creativitatea
şi dedicaţia în atingerea scopurilor
propuse,utilizândmodelulluiRenzuli
şi modelui lui Gagne. Se vor identi`ica
de asemenea direcţiile de perfor-
manţă,direcţiiledeinteres,stiluldeîn-
văţare, gradul de implicare personală
sauemoţionalăatinerilorînatingerea
scopurile personale, gradul de empa-
tizare cu problemele mediului social
sau ambiental ecologic, gradul de so-
cializareşicapacitaţiledecomunicare.
27
 PORTOFOLIUL MICUL UCENIC

Stimaţi colegi, stimaţi directori de şcoală românească. Iată un proiect

a cărui implementare depinde doar de dumneavoastră: util şi pragmatic,
veritabil exerciţiu de iniţiativă constructivă, model de reuşită bazat pe
bună credinţă, atitudine şi latitudine, desfăşurat strict în spaţiul de joc
determinat de toleranţele cumulate ale sistemului, neavând nevoie de
niciun alt ok din partea niciunui alt for tutelar ierarhic.
Aveţiladispoziţieoideepedeplin
consensuală: necesitatea unui plus de
educaţie vocaţională. Acest consens
minimalconcentreazăvoinţatuturor,
de înfăptuire, indiferent de moti-
vaţii.Educaţia vocaţională, de pre-
profesionalizare, e loc de cădere la
pace a ştiinţelor educaţiei şi a celor
economice, a psihologiei vârstelor şi
a celei ocupaţionale, a sociologiei şi
politologiei. Educaţia vocaţiei poate
cristaliza pe meserii pentru a căror
primă treaptă (pre)adolescenţii pot
opta: adaptând programa de edu-
caţie tehnologică; selectând în sensul
dorit tematica opţionalelor şi orelor
la dispoziţia şcolii; cooperând cu
palatele copiilor şi cu orice alt tip de
organizaţie interesată în pre-profe-
sionalizarea (pre)adolescenţilor;
această primă treaptă aşezând
temelia următoareia, i.e. şcoala de
meserii,liceuldespecialitate... Aşadar
: IRSCA-Gifted Education vă prop-
une Proiectul ATENA, dedicat edu-
caţiei vocaţionale.
Doctrina educaţională, relevată
prin indicatoriiglobaliaiproiectului:
cea centrată pe copil, pe protejarea
şanselor şi recuperarea abilităţilor
sale afectate de interferenţa cu
mediul societal.
Cui se adresează
proiectul?
Elevilor de gimnaziu; părinţilor
şi educatorilor acestora; forurilor de
pro`il şi de sprijin.
Ce propune proiectul?
Un timp dedicat sistematic unei
meserii alese de copil/părinte în
baza aptitudinii.
Care meserii?
Cele selectate de elevi, din
nomenclatorul de meserii; dintre
cele mai ofertante pe piaţa muncii.
Dar de ce?
Minimal: pentru a-i educa pe
copii în spiritul muncii; pentru a le
cultiva aptitudini şi talente, mani-
feste ori latente/compensatorii;
pentru a le răspunde unei opţiuni;
pentru a-i trece mai prietenos prin
zodia hormonilor; pentru a le creşte
respectul de sine; pentru a-i ajuta să
se maturizeze armonios, presând pe
reponsabilizare; pentru a rupe mo-
notonia săptămânii; pentru a-i
apropia pe părinţi de şcoală; pentru
a responsabiliza părinţii pentru ed-
ucarea copiilor în spiritul muncii;
pentru a da ludicului valenţe supe-
rioare; pentru a ancora teoria şco-
lară în practica vieţii; pentru a
dovedi o dată în plus că şcoala
pregăteşte pentru viaţă; pentru a
creşte atracţiozitatea şcolii, ca insti-
tuţie şi ca unitate; pentru a creşte
portanţa educaţiei formale, in-
cluzând astfel elemente de educaţie
informală/ non-formală; pentru a
educa spiritul de iniţiativă şi gândire
independentă a decidenţilor şcolari,
fără de care nicio reformă nu va `i
posibilă; pentru a cădea la pace
apolitică pe un proiect pro`itabil tu-
turor; pentru a reduce rata aban-
donulului şcolar; pentru a ampli`ica
prezenţa şcolii în viaţa comunităţii;
pentru a ampli`ica prezenţa comu-
nităţii în viaţa şcolii, în parteneriate
în`iinţate în acest scop. Finalizat
cum? Cu portofoliul micului ucenic;
Legea nr. 279 din 5 octombrie 2005
reglementează debutul uceniciei
plătite la vârsta de 16 ani, doar în
mod excepţional la 15: portofoliul
micului uncenic poate `i temeiul
acestei excepţionalităţi, pentru a
evita anul critic 15-16, fără şcoală,
fără muncă; ori poate valoriza acest
an, evitând adolescentului intrarea
pe piaţa ca necaliMicat. Desfăşurat
cum? Câte aplicaţii, atâtea scenarii.
Sunteţi suprem liberi,stimaţi Domni
Directori, să vă găsiţi propriul drum
de la necesitate la acţiune reuşită.
Dacă sunteţi convinşi de necesitatea
pre-profesionalizării la această
vârstă, veţi găsi şi scenariul adecvat
situaţiei dumneavoastră unice şi
irepetabile. Cei ce scriu proiectul
Atena sunteţi dumneavoastră, cei
care îl aplicaţi.
Iată în continuare schiţe de apli-
caţii strict ilustrative, simple
proiecţii pragmatice:
- o şcoală mică, rurală;- edu-
caţia în spiritul muncii începe în
familie, la vârste inevitabil mici; de
adăugat dozajul, disciplina, co-
erenţa; o parte dintre băieţi optează,
să zicem, pentru meseria codi`icată
614101- cioplitor în lemn; o parte
dintre fete optează pentru 743201-
ţesător; un grup mixt optează pen-
tru 611102 – grădinar, iar altul pen-
tru 732107 - olar ceramică
(artizanat); într-o anume aceeaşi zi,
în grupuri conduse prin bene`iciile
pedagogiei Montessori (şcoala `iind
prea mică pentru grupuri alterna-
tive la nivel de clase distincte), la
exact aceeaşi oră cele patru grupuri

28 EXCELENŢA - februarie 2010

se dirijează spre (respectiv) grăd-
ina/sera şcolii, atelierul şcolii, ate-
lierul casei-muzului etno local ori un
atelier local de mică producţie; sub
îndrumarea unor dascăli pricepuţi
ai şcolii, ori ai unor părinţi interesaţi
în educaţia copiilor, ori a altor spe-
cialişti voluntari cu care şcoala a
încheiat parteneriate, copiii învaţă
muncind; la `inele `iecărei teme
speci`ice portofoliul `iecărui copil va
atesta dobândirea priceperii respec-
tive, prin `işă descriptivă, fotogra`ie,
`ilm digital... contrasemnate de con-
ducătorii de grup; şi ca mesaj adult,
de importanţă acordată muncii dar
şi relaxării echilibrate, în totală
bunăvoinţă şi bună credinţă, în
această zi copiii vor mai face educţie
`izică, desen, muzică... şi în principiu
vor`ifericiţi,deducândcăşcoalaeste
un loc miraculos al vieţii, preocupat
exclusiv de binele şi viitorul lor; - un
centru şcolar incluziv, pentru copii
cu disabilităţi senzoriale şi asociate;
- problema profesionalizării
acestorcopiiesteacutăşiniciunplus
de preocupare în acest sens nu va `i
vreodată prea mult; presupunem
aici şi prezenţa unor afecţiuni asoci-
ate;
- copiii hipoacuzici: învaţă lim-
bajul mimico-gestual de la prima zi
în grădiniţa de pro`il şi până la ab-
solvire; totuşi nu toţi ar reuşi să se
profesionalizeze pentru meseria
codi`icată 322909 - interpret în lim-
baj mimico-gestual, pretenţioasă
sub aspect lingvistic; mulţi dintre
aceşti copii se vor dirija spre meserii
în care manualitatea valorizează ex-
cepţionalele lor calităţi de analişti
vizuali şi dispoziţii ludice: şi iată că
teatrul local (centrele pentru copii
cu de`icit senzorial `iind amplasate
în mediul urban, îndeobşte) care
dispune de un atelier de butaforie şi
angajaţi specialişti devine partener
educaţional al şcolii; de asemenea,
devine evident că meseriei codi`i-
cate 347101- butafor i se pot asocia
meserii (formativ-educative recu-
peratorii) ca 245502 - actor mânu-
itor de păpuşi; 828402 - asamblor
jucării; 347119 – caricaturist;
347402 - clovn; 733102 - con-
fecţioner jucării; 245208 - sculptor
păpuşi; rămâne la latitudinea şcolii
şi a educatorilor săi proprii ori aso-
ciaţi să decidă care anume dintre
reperele `işelor acestor meserii sunt
compatibile cu predispoziţiile şi
vârstele copiilor implicaţi, portofoli-
ile ilustrând un parcurs individual
mai elocvent (la momentul necesar)
decât o diplomă formală; similar,
- copiii ambliopi şi nevăzători:
nu-şi găseşte aici locul o discuţie de-
spre masaj şi confecţionat de perii;
desigur, aceste opţiuni pot `i dez-
voltate inclusiv în spiritul prezentu-
lui proiect, ca preferate de anumiţi
copii; dar se pot iniţia, mai ales, ac-
tivităţi de stimulare a deprinderilor
comunicării moderne, dat `iind că
auzul le este radar, memoria resursă
debazăiarcuvântulinstrumentper-
fecţionat: ar putea astfel alege
meserii (formativ-educative) ca
347201prezentatorradio;347126-
reporter; 245519 - su`leur teatru
plus toate cele asociate ideii de call-
center şi proximităţii telefonului;
care să-i integreze social şi să le ani-
hileze tendinţele de izolare datorate
speci`icului de`icienţei; - o şcoală ur-
bană:
- părinţi exigenţi, copii încă
mai pretenţioşi; într-un centru
urban mic asemenea celui rural, ed-
ucaţia spre meserie nu ar `i o nou-
tate; într-un centru urban mare,
însă, este posibil ca mulţidintre ben-
e`iciarii proiectului să nu îşi `i pus
niciodată problema educaţiei în
spiritul muncii orientat spre utilitate
socială;nunumaicănuestepreade-
vreme, dar s-ar putea spune chiar că
momentul pierdut acum nu se va
mai regăsi la acest potenţial nicio-
dată: vorbim despre momentul în-
ceputului muncii în sensul unei
aptitudini, în joacă şi cu plăcere;
şcoala va avea de regulă clase para-
lele ce permit formarea de grupuri
pe nivel de vârstă; fără a mai
menţiona clasicele meserii ale gas-
tronomiei, construcţiilor şi metalo-
plastiei ori operare PC, ar putea să-i
atragă, credem, meserii diferenţiate
EXCELENŢA - februarie 2010
pe aptitudini, de la manufacturiere
la intelectuale, codi`icate ca 743304
- ajutor maistru croitor; 932001-
ambalator manual; 347131 anima-
tor `ilm de animaţie; 731308 - biju-
tier metale comune; 743601 -
broder manual; 347115 - decorator
vitrine; 347116 - designer vesti-
mentar; 611205 - peisagist `loricul-
tor; portofoliile pot `i alcătuite şi în
combinaţie de repere, dar şi pe
meserii distincte selecţionate pe pe-
rioade `ixe mai mici de un an, astfel
că la vârsta de 15 ani un copil să
poată dispune de deprinderi practi-
cate sistematic (şi atestate prin
portofoliu) în două-trei direcţii de
activitate pentru care dovedeşte ap-
titudini, e.g. una de confecţionare,
alta pur intelectuală, o a treia ludică.
De ce Atena? Fiindcă în tradiţia
culturală balcanică zeiţa Atena pa-
troneazăarteleşimeşteşugurilor,in-
geniozitatea şi spiritul de iniţiativă,
viaţa socială şi chiar statală: concep-
tul acoperă întreaga `iloso`ie, teorie
şi practică a coroborării acestora, azi
`lagrant separate, cu rezultate dintre
cele mai detrimentale vieţii soci-
etale. Link util: pentru
selectarea/elaborarea reperelor
pre-profesionalizării, la
www.cnfpa.ro se pot accesa Stan-
darde ocupaţionale (i.e. lista stan-
dardelor ocupaţionale grupate pe
domenii şi lista standardelor ocu-
paţionale în curs de elaborare) şi
Standardedepregatireprofesională;
alt link util:
www.sarco.go.ro/nomenclatorul_co
r.htm, unde gasiti clasi`icarea alfa-
betica a meseriilor practicate în Ro-
mania. La ora la care gimnaziul
românesc va oferi educaţie vo-
caţională primară coerentă, în baza
aptitudinii şi opţiunii elevilor săi, de
către educatorii săi cali`icaţi, Proiec-
tul Atena işi va `i împlinit menirea;
contândpuţinspredelocdacălaacel
moment proiectul, ca aspect, se va
`i dezvoltat în cu totul altceva decât
seanunţalastart.Fiţicreativi pemă-
sura generozităţii ideii!
Prof.dr.M.A.Christi, prospector
IRSCA-Gifted Education
29
 Program Individualizat de educaţie pentru copii
U
dotaţi programului de instruire diferenţiată
n program de instruire
diferenţiată este un plan
scris care descrie edu-
caţia care trebuie asigurată
unui elev supradotat. Progra-
mului de instruire diferenţiată
iniţiat se va baza şi va
reacţiona la rezultatele eval-
uării şi va Di dezvoltat şi imple-
mentat în conformitate cu
legea 17/2007
Echipa programului de edu-
care individualizată trebuie să
includă persoane care au urmă-
toarele cali`icări:
• Unul sau amândoi
părinţii elevului
• Elevul însuşi, dacă
părinţii doresc ca acesta să par-
ticipe
• Un reprezentant al in-
spectoratului care:
• Funcţionează ca preşed-
inte al echipei programului de in-
struire diferenţiată
• Cunoaşte resursele
disponibile în district, şi
• Este autorizat de inspec-
torat să angajeze resursele re-
spective
• Unul sau mai mulţi din
profesorii actuali ai elevului
• Alte persoane la alegerea
ori a părinţilor ori a inspectorat-
ului
Inspectoratul şcolar trebuie
să stabilească şi implementeze
procedurile necesare pentru a se
asigura că părinţilor elevului
supradotat li se oferă şansa de a
`i prezenţi la `iecare şedinţă a
echipei programului de instruire
diferenţiată. Procedurile vor in-
clude una sau mai multe combi-
naţii din următoarele: apeluri
telefonice justi`icate, scrisori
normale şi recomandate cu con-
`irmare de primire. Se vor păstra
30 EXCELENŢA - februarie 2010
documentele justi`icative privind
eforturile de a încuraja părinţii
să participe.
Următoarele vor `i incluse
atunci când părinţii sunt invitaţi
să participe la o şedinţă a echipei
programului de instruire difer-
enţiată:
• Scopul, data şi locul şed-
inţei
• Numele persoanelor care
au fost invitaţi
• Drepturile procedurale
existente pentru protecţia elevu-
lui şi părinţilor, într-o limbă
clară, drepturile `iind pe deplin
explicate
• Explicarea scopului şed-
inţei respective, şi anume de a
încerca să se determine dacă ele-
vul este sau nu supradotat
• Explicarea faptului că,
dacă elevul este considerat
supradotat, se va dezvolta un
program de instruire diferenţiată
Notele privind şedinţa vor `i
trimise cu cel puţin 10 zile calen-
daristice înainte de şedinţa
echipei programului de instruire
diferenţiată
22. Răspunderea echipei
programului de instruire difer-
enţiată
Inspectoratul şcolar trebuie
să stabilească şi implementeze
procedurile necesare pentru a
desemna o echipă a programului
de instruire diferenţiată pentru
revizuirea recomandărilor
echipei de educare multidiscipli-
nara şi, dacă aceasta consideră că
elevul este supradotat, să dez-
volte un program de instruire
diferenţiată special pentru elevul
în cauză. Programul de instruire
diferenţiată va `i dezvoltat în cur-
sul unei şedinţe a echipei pro-
gramului de instruire
diferenţiată, în baza datelor şi in-
formaţiilor prezentate la şedinţa
respectivă.
Echipa programului de in-
struire diferenţiată, în baza ra-
portului de evaluare, va concepe
un program de instruire difer-
enţiată iniţial pentru elevul con-
siderat a `i supradotat, şi va
determina un anume mediu edu-
caţional pentru acesta. Reviziile
planurilor programului de in-
struire diferenţiată, modi`icările
mediilor educaţionale, sau con-
tinuarea acestora pentru elevul
considerat supradotat se vor face
de echipa programului de instru-
ire diferenţiată în baza reviziei
programului de instruire difer-
enţiată al elevului şi al activ-
ităţilor de tip instructiv, precum
şi a informaţiilor obţinute în cur-
sul celei mai recente evaluări.
Legea 17/2007 însărcinează
şcolile cu educarea elevilor
dotaţi, şi include scopul ca edu-
caţia copiilor dotaţi să se bazeze,
pentru `iecare asemenea elev, pe
nevoile unice ale individului, şi
nu doar pe clasi`icarea acestuia.
Inspectoratele şcolare sunt
încurajate să îi reamintească
echipei programului de instruire
diferenţiată că nu are obligaţii în
sensul recomandarilor înaintate
membrilor săi prin raportul de
evaluare. Mai degrabă, echipa
programului de instruire difer-
enţiată trebuie să-şi cunoască
îndatorirea de a determina dacă
elevul este sau nu este suprado-
tat, în baza datelor de evaluare şi
luând în considerare reco-
mandările descrise în raportul
scris şi informaţiile prezentate la
şedinţa echipei programului de
instruire diferenţiată.
Echipa programului de in-
struire diferenţiată determină
dacă elevul este supradotat.
 • Dacă echipa programului
de instruire diferenţiată deter-
mină că elevul nu îndeplineşte
criteriile pentru a `i declarat
supradotat, o notă privind activ-
itatea recomandată justi`ică de-
cizia echipei programului de
instruire diferenţiată.
• Dacă elevul este consid-
erat supradotat, la şedinţa pro-
gramului de instruire
diferenţiată se va redacta un pro-
gram de instruire diferenţiată.
O noti`icaţie de recomandare
a programului de instruire difer-
enţiată justi`ică deciziile şi le este
prezentată părinţilor la şedinţa
programului de instruire difer-
enţiată sau trimis prin scrisoare
recomandată în 5 zile calen-
daristice după încheierea şed-
inţei programului de instruire
diferenţiată.
Programul de instruire difer-
enţiată pentru `iecare elev
supradotat trebuie să se bazeze
pe raportul echipei multidiscipli-
nare de evaluare şi reco-
mandările trebuie să conţină
următoarele:
Programul de instruire difer-
enţiată trebuie să re`lecte nevoile
elevului. Nevoile persoanelor
din culturi diverse, defavorizate,
sub-performante, de sex feminin,
şi elevilor cu handicap care sunt
dotaţi pot necesita diferite eval-
uări şi atenţie faţă de nevoile
speciale multiple ale acestora în
ceea ce priveşte conceperea pro-
gramului de instruire diferenţi-
ată.
Trebuie să existe o descriere
a nivelului actual de instrucţie al
elevului, precum şi alte infor-
maţii necesare pentru atingerea
ţelurilor şi scopurilor respective
în funcţie de materie, pentru a
asigura accelerarea sau îm-
bogăţirea procesului de învăţare,
sau amândouă, după necesităţi.
Nivelul la care se situează
elevul trebuie să asigure un
mediu instructiv care poate îm- vreme la gradiniţă, scoală gener-
plini nevoile de învăţare acceler- ală, liceu sau facultate şi pro-
ată şi de îmbogăţire ale elevului grame de accelerare.
supradotat şi trebuie documen- • Programele, curricula şi
tate în programului de instruire resursele informative trebuie să
diferenţiată. se adreseze nevoilor speciale de
Conceperea programului de instruire şi informare a copiilor
instruire diferenţiată este o da- şi tinerilor dotaţi.
torie pentru inspectoratul şcolar • Curricula proiectată tre-
în colaborare cu sucursalele Cen- buie să tină seama de nevoile
trului Naţional de Instruire socio-emoţionale ale copiilor şi
Diferenţiată. Pentru a sprijini să permită dezvoltarea intregii
discuţiile şi înţelegerea, aceştia personalităţi, nu doar a capac-
sunt încurajati să creeze pro- ităţilor cognitive.
grame de instruire diferenţiată • Curricula obisnuită tre-
ce pot `i înţelese de cadrele di- buie adaptată, sau inlocuită pen-
dactice care vor preda respec- tru a raspunde nevoilor cognitive
tivul program de instruire emoţionale ale copiilor dotaţi.
diferenţiată, de părinţi, pentru a • Programul de instruire
asigura participarea activă a ele- accelerată solicită adaptarea sau
vului şi înţelegerea programului înlocuirea curriculei pentru
de educaţie pentru copiii dotaţi copiii dotaţi în toate inspec-
pe care îl va urma, şi, unde este toratele scolare.
cazul, de elev. • Oportunităţile de în-
23. Nivele prezente de per- văţare a copiilor dotaţi consistă
formanţe educaţionale într-o posibilitate continuă de
În programul de instruire opţiune către curricula diferenţi-
diferenţiată se va include o de- ată, abordări pedagogice şi
claraţie scrisă privind nivelele resurse materiale sau cognitive.
prezente de performanţe edu- • Programul de învăţare
caţionale ale elevului. diferenţiată trebuie integrat în
Nivelele prezente pot include programul obişnuit.
notele obţinute la testele de abil- • Copiii dotaţi trebuie aju-
ităţi şi evaluare, măsurile pentru taţi cu direcţionare de cariere
realizările de grup şi individuale, compatibile cu abilităţile şi
notele, progresele înregistrate în nevoile lor.
atingerea scopurilor, nivelele de • Copiii dotaţi cu risc sau
educaţie, aptitudinile, interesele, dizabilităţi vor `i ajutaţi cu di-
competenţele specializate, pro- recţii şi consiliere care să le per-
dusele, şi dovezile de excelenţă mită să-şi atingă maximul de
în alte domenii decât cele acade- potenţial.
mice. Nivelele prezente trebuie • Inspectoratele şcolare cu
actualizate anual. ajutorul `ilialelor Centrului Na-
Plasamentul educaţional
tional de Instruire Diferenţiată
şi livrarea de programe programelor necesare ajutării
vor asigura baza şi identi`icarea
• Programe speciale şi copiilor dotaţi cu risc sau diz-
resurse educaţionale special abilităţi pentru atingerea
proiectate vor trebui să `ie livra- potenţialelor proprii.
bile către şcoli prin activitatea
Centrului Naţional de Instruire
Diferenţiată. Opţiunile de pro-
gram vor include intrarea de-
EXCELENŢA - februarie 2010 31
 Programul EDUGATE
Acest program a fost
proiectat şi dezvoltat pen-
tru urmatoarele scopuri:
• Atragerea atenţiei şi
implementarea de strategii
publice
• Dezvoltarea de centre
de gifted education şi
creşterea numărului şcolilor
integrate în programele de
gifted education
• Dezvoltarea de şcoli
pilot sau magnet pentru
antrenament, vizitare sau
cercetare
• Antrenarea profeso-
rilor în metodologiile speci-
fice gifted education şi în
implementarea programelor
specifice gifted education
• Dezvoltarea capac-
ităţilor de atragere de fon-
duri pentru mini-proiecte
şcolare
Proiectele EDUGATE
privesc:
• Dezvoltarea profesion-
ală gifted education pentru
şcoală şi comunitate
• Identificare im-
bunatăţită a elevilor gifted
• Crearea sau transfer-
area de curriculă specifică
pentru uzul clasei sau al
şcolii
• Mai mulţi profesori
antrenaţi în metodologiile
gifted education
• Mai mulţi profesori
căutători activ de copii
gifted şi/sau talentaţi şi mai
multi profesori capabili să
raspundă la nevoile acestora
• Mai mulţi directori de
şcoli organizatori a mi-
jloacelor necesare progresu-
lui flexibil a abilităţilor
elevilor şi a capacitatilor lor
32 EXCELENŢA - februarie 2010
de învăţare etatea şi nevoile acesteia în
• Mai multe toate componentele sale,
şcoli
partenere în EDUGATE în ci- plecând de scopuri şi
clul de planificare şi ra- mergând pânâ la mijloace:
portare Ca program educativ al
• Mai mulţi elevi rapor-unei lumi în curs de glob-
tati ca potenţial dotaţi alizare gifted education se
axează pe dezvoltarea indi-
• Mai mulţi tineri benefi-
viduală la parametri maxi-
ciari de servicii curriculare
potrivite mali a copiilor, utilizând în
acest
• Posibilităţi în creştere scop rezultatele
de mijoace de învăţare pen- cercetării pe copii ce au
reuşit o dezvoltare person-
tru copiii şi tinerii potenţial
gifted ală vizibilă, anume copiii
• Se pune problema difi-gifted.
cultăţii tinerilor şi copiilor Gifted education face in-
gifted în mediile defa- terfaţarea dintre nevoile so-
vorizate economic, social, ciale şi abilităţile necesare
cultural sau geografic. rezolvării acestor nevoi,
fiind un program emancipa-
• Un rol de leadership în
promovarea tor pentru elevii şi tinerii
educaţiei
supradotării şi a talentuluiimplicaţi. Aceştia vor ajunge
la nivel naţional, cu schimbla un moment dat să aducă
de informaţii cu organizati-soluţile adecvate pentru
ile naţionale sau inter- problemele curente. Din
naţionale din aceste motive gifted educa-
reţeaua
mondială de profesionişti întion este un program orien-
gifted education tat către viitor, studiind
• Un rol de cercetare întrecutul, dar şi prezentul,
arii particulare, de exempluavând deschidere către nou
legăturile şi modern atât în ştiinţă cât
dintre
supradotare, şi în tehnologie sau în alte
dezvoltare,
avantaje socio-economice, domenii.
nerealizare socială, ex- Gifted education dez-
cepţionalităţi, etc. voltă gândirea critică, gândi-
• Extinderea rea
pro- laterală, gândirea
gramelor de predare către complexăa şi dinamică, cre-
ativitatea şi forţa de a duce
sprijinirea invăţării şi dez-
voltarea nevoilor profesion-la îndeplinire un scop, de a
ale în această direcţie atinge potenţialul personal
pentru creşterea statutului maximal, rigoarea de a exe-
şi valorii forţei de muncă. cuta o munca bine făcută şi
responsabilitatea în diri-
Educaţia pentru
jarea eforturilor proprii, în
societate
luarea de decizii sau în or-
ganizarea sistemului socio-
Programul “gifted educa- economic.
tion” formează o interfaţa
activă şi dinamică cu soci-
 PROIECTUL HOMER
Fragmente din intervenţia lui Frank Rainey, Director al Institutului de Educare a
Nevăzătorilor, Austin, Texas, USA la la Congresul Mondial al Instructorilor Nevăză-
torilor, Institutul de Artă - Chicago, 19 iulie 1893.
Sunt un suporter onest, chiar
entuziast, al caracterului latin, uti-
lizat pentru tipărirea textelor liter-
are, pentru motivul întemeiat că
doresc integrarea, în măsura posi-
bilului, a nevăzătorilor, aducerea
lor pe scena lumii nu ca o minori-
tate distinctă, ci ca oameni ca toţi
oamenii. […]Copilul nevăzător în-
văţă să gândească şi acţioneze
după cum e instruit de educatorul
său. Dacă alegem metode comune
tuturor, copilul va învăţa să gân-
dească şi vorbească asemenea
văzătorilor. Dacă metodele noastre
sunt diferite, stranii, copilul îşi va
forma concepţii diferite de ale
noastre. În şcoală trebuie încercate
– în măsura posibilului – toate
metodele destinate văzătorilor. Îmi
sprijin ideea pe nobila operă des-
făşurată de renumitul domn Hauy
pentru educarea nevăzătorilor din
Franţa şi Rusia, cel dintâi care a ed-
ucat nevăzătorii prin metode uti-
lizate în educaţia văzătorilor.[…] In
1876, domnul F. J. Campbell, de la
Royal Normal College (pentru
nevăzători) a aMirmat în faţa con-
siliului profesoral al instituţiei că a
cititi în caracter latin întreaga sa
viaţă. Domnul Mead […] şi-a pier-
dut vederea la 19 ani. A învţat
Moon, apoi Freer, apoi Lucas, apoi
Braille […] Experimentele (din alte
şcoli americane) care susţin superi-
oritatea tactilă a sistemului puncti-
form, în defavoarea caracterului
latin, sunt contracarate de
rapoartele Şcolii Texas, unde există
oportunitatea comparaţiei oneste a
meritelor relative ale celor două sis-
teme, întrucât copiii sunt educaţi de
foarte timpuriu în ambele sisteme şi
au manuale în ambele. Când părăs-
esc şcoala, la încheierea studiilor,
pot emite o opinie autorizată, in-
teligentă. Se petrece acest lucru de
15 ani, dacă-mi amintesc bine. Şi în-
treaga şcoală se exprimă în
favoarea caracterului latin. Pe
care-l citesc, de regulă, mai bine
decât pe cel punctiform, mai în-
delung fără a obosi, fără să-şi irite
vârful degetului, înţelegând mai
uşor şi corect sistemul de punctu-
aţie, mai simplu, bucurându-se de
avantajele unor asistenţi văzători
chiar în şcoală, ori să se ştie priviţi
peste umăr de străini care pot astfel
să vadă dacă citesc corect ori nu,
ori să le arate că pot citi 140 - 155
cuvinte pe minut în sistemul văză-
torilor, ori să ştie că au căzut la
pace cu văzătorii pe (cel puţin)
acest subiect. [Zece cursanţi, spo-
radic în şcoală, care învăţaseră să
citească după vârsta de 14 ani în
ambele sisteme] preferau cu toţii
cartacterul latin şi, cu o singură ex-
cepţie, îl citeau mai bine decât pe
cel punctiform.. Rapoarte similare
provin şi din alte medii, cu rezultate
similare. Studioşii preferă privi-
legiul cunoaşterii ambelor sisteme,
pentru a-şi forma o opinie perti-
nentă despre cele două. În numele
numeroşilor nevăzători care cunosc
caracterul latin şi utilizarea sa,
înaintez un protest solemn. Prefer-
inţa pentru caracterul latin se da-
torează asocierii cu cultura
strămoşilor, a părinţilor, a popu-
laţiei văzătoare contemporane, cea
care este naturală şi facilă, cea a
căminului – colibă ori palat, cea a
cărţii dintâi, a suferinţelor Mântu-
itorului, Biblia. […] Trebuie nevăză-
torul copil să crească, să se
maturizeze, să îmbătrânească, în
cele din urmă să lunece de pe
piedestalul vieţii în abisul eter-
nităţii, fără să dobândească nici cea
mai vagă cunoaştere a lumii graMice
ori metodelor lumii văzătoare,
stingându-se străin de ai săi, într-
bându-se cum oare îşi citeşte mama
rugăciunea ei înainte de culcare?
Daţi nevăzătorilor şansa să se
înalţe din cercul lor strâmt, să
EXCELENŢA - februarie 2010
poată trăi nu ca nişte curiozităţi, ci
ca egali ai oricăror altora întâlniţi
în viaţă. Iulia Andreea Creţu, sin-
gurul copil nevăzător într-o clasă
de ambliopi, a învăţat relativ uşor
să citească, după metoda Hauy,
litere tactile; şi poate scrie mesaje,
inclusiv în caroiajul tăbliţei Braille.
180.000.000 de nevăzători şi am-
bliopi atestaţi câţi există acum în
lume (cifrele diferă de la sursă la
sursă) plus, în jurul lor, familii,
parteneri şi colegi, de studiu, de
muncă, de viaţă asistată, personal
medical în general, practicanţi şi
cercetători; educatori, administra-
tori instituţionali şi activişti sociali,
integratori profesional, cultural,
civic… nu pot intercomunica în
braille cu toţii; şi frustrările nu pot
`i ignorate. Solide rădăcini în tre-
cut (favorizând şi cercetarea fun-
damentală de domeniul tactilităţii
generale avansate) oferă o alterna-
tive complementară, pragmatică,
pro`itabilă în moduri diverse
oricui. Cu maximă certitudine, azi,
la bicentenar, Louis Braille şi-ar
omagia Maestrul: cel dintâi educa-
tor al nevăzătorilor, Valentin Hauy.
www.youtube.com/anasthasy
s, see-saw-seen>
Consultaţi şi următoarele
adrese utile: http://www.repro-
tronics.com/price_list.html
http://www.artbeyondsight.o
rg/handbook/acs-tactile.shtml -
25k
http://www.youtube.com/wa
tch?v=lHRX3fQtiLw&feature=re-
lated
http://www.sensational-
books.com
http://www.acunningham.co
m/pages/tactile3.html
www.vedeta.ro/bani (`ilm 12)
www.rnib.org.uk/
xpedio/groups/public/ docu-
ments/ visugate/ public _roman-
let.hcsp,
33
 Criterii de recunoaştere şi identiDicare a
supradotării
Sunt recunoscute diferite direcţii şi nivele de supradotare, dar în multe şcoli,
elevii care beneDiciază cel mai bine de programele speciDice gifted education au un
set de comportamente complexe.

Identi`icarea este un proces

crucial ce conţine mai multe
surse:

• Acţiunea la vârstă tânără

preşcolară
• Implicarea părinţilor
• Staff professional cu expe-
rienţă în gifted education
• Profesori
• Colegi
• Copiii gifted ei inşişi
• Date calitative, pro`ile sau
checklist-uri
• Date cantitative, note
obţinute, scoruri, IQ
• Recunoaştere din partea
unei populaţii speciale-cultură,
limbă sau context social
• Recunoaşterea unui -Asiguraţi cu prilejuri de re- lor să:
potenţial manifestat ca perfor- alizare a potenţialelor proprii - participe cooperativ şi pro-
manţă în conditii speciale -Să li se dea posibilitatea in- ductiv în clasă şi în activităţile ex-
• Evaluări obişnuite longitu- teracţiei cu alţi elevi cu abilităţi tracurriculare
dinale asemănătoare - recunoască şi dezvolte tal-
-Asiguraţi cu un curriculum entele proprii
care să le acopere nevoile - dezvolte propriile abilităţi
-Abilităţi academice dea- -Ghidaţi şi sprijiniţi în dez- creative, critice şi participative
supra mediei voltarea lor socială, emoţională şi - `ixeze obiective potrivite de
- Potenţial intelectual dea- intelectuală atins şi să le indeplinească cu im-
supra mediei -Educaţi de profesori antre- plicare personală
- Potenţial pentru leadership nati şi capabili să le înţeleagă - aprecieze importanţa de-
-Creativitate nevoile venirii unui invăţăcel auto-moti-
-Abilităţi de gandire la nivel -Cu acces la mentori care să- vat şi independent
superior i poată ajuta, ghida şi incuraja în - dezvolte respect şi toleranţă
-Talente excepţionale dezvoltarea talentelor faţă de alţii, ca şi satisfacţie pen-
-Nivel înalt de sensibilitate -Asiguraţi cu prilejuri de re- tru propriile realizări
Oferta programului de
asupra celorlalţi şi a lor inşişi `lectare asupra dezvoltării pro-

educaţie diferenţiată
prii şi invăţării
Cei mai capabili elevi din pro-
gramele gifted education trebuie Elevii identi`icaţi pentru pro- Programul dezvoltă expe-
să `ie: gram vor `i incurajaţi să-şi ia re- rienţe ce dau dezvoltare a abil-
-Identi`icaţi cât mai devreme sponsabilităţi pentru evoluţia lor
ităţilor creative, emoţionale şi
cu putinţa, astfel încât să `ie posi- şcolară. Se va astepta din partea
intelectuale pentru elevii cei mai
bilă o ofertă educativă adecvată

34 EXCELENŢA - februarie 2010

capabili. El implică:
- oferirea de oportunităţi
elevilor dotaţi de a petrece tim-
pul impreună, sprijinindu-se rec-
iproc şi incurajându-se în studiu
- ajutarea lor pentru sta-
bilirea scopurilor şi pentru
menţinerea unor nivele înalte de
motivare
- sprijinirea lor cu formarea
de abilităţi necesare depăşirii
eşecului şcolar
- extinderea abilităţilor int-
electuale ale elevilor prin
oferirea de oportunităţi pentru
aplicarea nivelelor înalte de
gândire şi prin diferenţierea cur-
riculei
- îmbogăţirea invăţării
elevilor prin ofertarea unei largi
experienţe de învăţare
- accelerarea invăţării
elevilor prin oferirea de oportu-
nităţi potrivite în clasă
O mare atenţie trebuie acor-
dată elevilor gifted vizuali
spaţiali care deseori prezintă risc
social şi şcolar major, deşi au şi
cele mai înalte cote pe creativi-
tate şi inteligenţă complexă. Ur-
matoarea listă de caracteristici
prezintă date de identi`icare a
acestui grup de copii gifted:
• Iubesc ideile complexe şi
provocările intelectuale şi
răspund bine la acestea, dar
eşuează frecvent la chestiuni
simple.
• Sensibili `izic, deseori cu
auz sensibil şi fără a suporta zgo-
motele puternice.
• Slabi ascultători, aparent nu
ascultă nimic
• Au di`icultăti în rezolvarea
problemelor şcolare
• Scriu urât şi cu di`icultate,
deseori mototolind sau apăsând
prea tare hârtia
• Iubesc lego, puzzle, jigsaw,
jocurile pe computer, televizorul,
crearea de obiecte
• Iubesc arta şi muzica
• Au un slab simţ al timpului
• Sunt extrem de sensibili la
critici
• Sunt foarte sensibili
emoţional
• Au di`icultăţi la descifrarea
tabelelor şi cu ortogra`ia
• Memorează drumuri după
o singură parcurgere
• Au o imaginaţie vie şi vise
şocante
• Sunt distraţi
• Sunt foarte dezorganizaţi
Pentru această categorie de
copii cu un extraordinar de înalt
potenţial intelectual şi creativ
trebuie identi`icaţi şi profesorii
care să le poată preda respectând
stilurile lor de învăţare. Acesti
profesori în special trebuie foarte
bine antrenaţi în psiho-peda-
gogia gifted education.
Populaţia de elevi cuprinde
în 70% dintre cazuri copii ce
folosesc cu preponderenţă o sin-
gură emisferă cerebrală. Cei
vizuali-spaţiali folosesc cu pre-
ponderentă emisfera dreaptă, în
timp ce auditorii secventiali
folosesc cu preponderentă emis-
fera stangă.
Diferenţele între aceştia sunt
atât de marcante încât impun
tehnici de predare complet
diferite la cele doua categorii şi
desigur o identi`icare clară şi pre-
coce.
Observarea
Vârsta şcolară
Este de`inită ca perioada în
care elevul incepe şcoala sau gră-
diniţa sau incheie ciclul şcolar
liceal.
Observarea dotării intelec-
tuale începe în gradiniţă şi con-
tinuă pe tot parcursul şcolii.
EXCELENŢA - februarie 2010
Proceduri
Fiecare şcoală va adopta un
sistem de identi`icare a elevilor
cu abilităţi deosebite şi cu nevoi
speciale de învăţare. Fiecare
şcoală va determina nevoile de
educaţie ale elevilor prin obser-
vare şi evaluare. Sucursalele Cen-
trului Naţional de Instruire
Diferenţiată sunt obligate să
ofere materiale de evaluare pen-
tru toţi elevii de vârstă şcolară şi
să colaboreze cu instituţiile de
speci`ic în elaborarea acestora.
Procedurile şi criteriile trebuie
dezvoltate de specialiştii Centru-
lui Naţional de Instruire Difer-
enţiată, pentru observarea şi
evaluarea elevilor despre care se
presupune că au abilităţi înalte.
Aceste evaluări trebuie efectuate
în timpul stabilit de Centrul
Naţional de Instruire Diferenţi-
ată. Observaţia este un proces în
doi paşi. Primul pas este o obser-
vare sistematică a tuturor
elevilor, al doilea pas este o ob-
servare atentă a posibililor elevi
cu abilităţi înalte. Observarea tre-
buie să se bazeze pe informaţia
existentă, performanţele obser-
vate prin comparaţia cu colegii şi
instrumente de observaţie vali-
date. Persoanele ce deţin liste de
caracteristici observabile trebuie
instruite asupra modului de
folosire a acestora. Observarea
este un efort comun al profeso-
rilor şi părinţilor. Dacă instru-
mentele de observare sunt
proiectate local, folosirea lor tre-
buie să `ie în acord cu rezultatele
monitorizate cu atenţie, pentru
e`icientizarea în identi`icarea
elevilor dotaţi prin compararea
cu normele comparative validate.
35
 Sprijinul dat elevilor, părinţilor şi şcolilor de gifted
education
Elevii din şcolile sau din programele de gifted education, ca şi părinţii acestora
au în mod egal nevoie să înţeleagă natura lor psiho-intelectuală, orizonturile de
asteptare, punctele tari şi cele slabe, să înţeleagă cum pot evita insuccesul social
sau reacţiile adverse ale altora, cum pot contribui la binele public, cum pot aplica
abilităţile lor la soluţionarea unor probleme sau la echilibrarea unor situaţii prob-
lemă.
Ei au de asemenea nevoie şcolară (gifted underachiev- permite mărirea în timp a
să înţeleagă reacţiile altor ers). abilităţilor personale la un
oameni la adresa lor, cauzele nivel peste puterea de
ascunse sau generatoare de Abilităţile personale şi apreciere a normei statistice
situaţii problemă, limitele
procesul life long learning este nevoie de mentori pa-
lor afective şi propriile sionaţi şi de un sistem de
reacţii tip în situaţii prob- mentorat capabil să apre-
lemă. Cu cât această Motivarea, cultivarea cieze calitatea şi să
cunoaştere se va face mai de stimei faţă de alţii şi faţă de incurajeze progresul.
timpuriu cu atât mai mult se sine, a domeniilor de pasiune
Dezvoltarea asincronă şi
va evita transformarea şi a orizonturilor de

potenţialului activ într-un
potenţial ascuns (gifted un-
derground) sau dezvoltarea
numai pe domenii de pasi-
une fără interes pentru
educaţia
programul acceleration
cunoaştere vor permite dez-
voltarea abilităţilor person-
ale până la nivelul
performanţei în atingerea Asincronia dezvoltării
ţintelor propuse şi vor hrăni copiilor gifted ce sunt mult
afectiv şi volitiv copiii gifted. peste valoarea intelectuală a
Procesul dezvoltării person- generaţiei lor cronologice,
ale nu se întrerupe la o anu- dar au aceleaşi nevoi
mită vârstă ci ţine de life emoţionale ca şi generatia
long learning. Acest proces lor de vârstă face ca aceşti
este esenţial pentru copii să aibă nevoi speciale şi
creşterea şi cultivarea abil- să necesite condiţii speciale
ităţilor personale, copiii de dezvoltare.
gifted având nevoie de re- Din punct de vedere int-
spectul celorlalţi şi de încu- electual ei au nevoie de ori-
rajare în exprimarea liberă, zont de dezvoltare personală
în căutarea de cunoştinţe nelimitat de un cadru îngust,
specifice sau în oferirea din punct de vedere
de produse proprii, emoţional ei au nevoie de un
rod al creativităţii mediu încurajator şi protec-
lor. Pentru re- tiv.
alizarea aces- Aceste caracteristici sunt
tui cadru de acoperite de programul « ac-
d e z v o l t a r e celeration » sub toate
p e r s o n a - formele sale; trecerea peste
lă ce o clasă sau mai multe prin
examinări directe, specific

36 EXCELENŢA - februarie 2010

mai ales la clasele primare,
însă existent şi mai tarziu;
efectuarea a doi ani într-un
an, înscrierea la cursuri
avansate dintr-un ciclu supe-
rior de educaţie, de exemplu
înscrierea la cursuri de fac-
ultate cu câţiva ani mai de-
vreme de momentul
admiterii în universitate,
fiind astfel participanţi la
două categorii de vârstă edu-
caţională concomitent, cred-
ite transferabile care să le
recunoască progresul. În
cadrul programului de accel-
erare se încurajează de
asemenea expunerea rezul-
tatelor personale de creaţie
sau cercetare-aplicare la
grupa valorică unde acestea
sunt potrivite, indiferent de
vârsta creatorului.
Motivaţia şi antrenarea
capacităţii de a atinge
scopurile propuse
Motivarea învăţarii la
copii gifted este esenţială în
dezvoltarea lor complexă,
profundă şi echilibrată. O ed-
ucaţie de tip expozitiv bazată
pe memorare reproducere
poate fi deseori atât de de-
motivantă încât să ducă în
cazuri extreme la abandon
şcolar. O motivare corectă se
va face pe principiul feed-
back-ului între educator şi
elev, între părinte şi elev,
acesta din urmă având tend-
inţa de a contesta autori-
tatea, dar de a respecta
calitatea raportului uman şi
respectul faţă de valoarea
profesională. Succesul pro-
gramelor de gifted education
se datorează în mare masură
selecţiei potrivite de profe-
sori care să fie capabili să
motiveze copiii. Un elev mo-
tivat este un coparticipant
activ la propria dezvoltare
personală, abilităţile şi
cunoaşterea acestuia dez-
voltându-se în directa pro-
portionalitate cu motivarea
şi gradul de implicare int-
electuala şi emoţionala a ele-
vului în activitatea zilnica.
Din acest motiv profe-
sorii implicati în programele
gifted education sunt îndem-
naţi să studieze şi să
cerceteze mecanismele psi-
hologice ale motivaţiei copi-
ilor gifted şi să aplice în mod
adecvat aceste cunoştinţe.
Anexa 22. Sprijinul dat
elevilor, părinţilor şi şcol-
ilor de gifted education
Programe individualizate
Elevii din şcolile sau din
programele de gifted educa-
tion, ca şi părinţii acestora
au în mod egal nevoie să
înţeleagă natura lor psiho- voltă domenii de pasiune în
intelectuală, orizonturile de care ating cote înalte de per-
aşteptare, punctele tari şi
cele slabe, să înţeleagă cum
pot evita insuccesul social
sau reacţiile adverse ale al-
tora, cum pot contribui la
binele public, cum pot aplica
abilităţile lor la soluţionarea
unor probleme sau la echili-
brarea unor situaţii prob-
lemă. Ei au de asemenea
nevoie să înţeleagă reacţiile
altor oameni la adresa lor,
cauzele ascunse sau genera-
toare de situaţii problemă,
limitele lor afective şi pro-
priile reacţii tip în situaţii
problemă. Cu cât această
cunoaştere se va face mai de
timpuriu cu atât mai mult se
va evita transformarea
potenţialului activ într-un
potenţial ascuns (gifted un-
derground) sau dezvoltarea
numai pe domenii de pasi-
une fără interes pentru edu-
caţia şcolară (gifted
underachievers).
Mulţi copii gifted dez-

EXCELENŢA - februarie 2010 37

 formanţă. Deseori fac acest
lucru în ascuns, însă odata
ajunşi la un nivel de dez-
voltare a abilităţilor pe
domeniul lor de pasiune, ei
dezvoltă stiluri de învăţare
proprii pe care le extind şi pe
alte directii. Din acest motiv
apare nevoia de educare pe
programe individualizate,
atât pentru adâncirea şi îm-
bogatirea domeniului de pa-
siune cât şi pentru
dezvoltarea de cunoaştere
profundă pe domenii conexe
sau îndepărtate dar cu trans-
fer lateral de structură din
domeniul lor de pasiune. În
cadrul programelor individu-
alizate pe domenii de pasi-
une şi/sau interes copiii au
tendinţa de a atinge nivele de
performanţă, cunoaştere,
creativitate sau soluţionare
de probleme foarte înalte,
devenind specialişti de înaltă
clasă.
Criterii potrivite pentru
copiii dotaţi, ghid
Matthew Lipman (1995)
Gândirea critică- Im-
portanţa vitezei în
gândire şi a logicii
• aplicativă
• criterială
• auto-corectivă
• contextuală
Gândirea creativă -
Importanţa trainingului
original, fluent şi a
gândirii flexibile
• inventivă
• inchizitorie
• experimentală
• holistică
38 EXCELENŢA - februarie 2010
Gândirea protectivă- profilul psiho-emoţional al
Importanţa trainingului copilului gifted.
în gândirea morală şi a Din acest motiv dez-
eticii voltarea echilibrată emoţion-
• afectivă
• activă
• apreciativă
• normativă
Dezvoltarea emoţională a
copiilor gifted
Multi copii gifted pot fi cu
uşurinţă abuzaţi emoţional,
mai ales la vârste mici şi în
acest caz ei pot dezvolta
comportamente nedorite sau
dizabilităţi. În cadrul sis-
temului gifted education re-
laţiile cultivate de către
profesori vor fi de respect
valoric, încredere, respons-
abilitate decizională, cooper-
are, fair play şi apreciere a
calităţilor şi rezultatelor. O
dezvoltare emoţională
necorespunzatoare într-un
mediu ambiental nepri-
etenos poate converti talen-
tele şi abilităţile tinerilor
gifted către acţiuni antiso-
ciale, sau către eşec profe-
sional.
Dezvoltarea echilibrată
emoţională trebuie urmarită
şi în relatiile dintre familie şi
copii. Ca şi alţi copii, ei sunt
expuşi la şocurile de dez-
voltare din perioada
copilăriei şi au nevoie de
sprijin în gestionarea prob-
lemelor personale. Deseori
familia nu este pregatită să
facă faţă la acest tip de solic-
itări, frecvent ei neavând nici
un fel de cunoştinţe si/sau
abilităţi specifice despre
ală este un permanent
obiectiv pentru profesorii
implicaţi şi un permanent
obiectiv de cercetare şi
studiu în programele de for-
mare continuă în gifted edu-
cation. Hărţuirea sau
abuzarea, jignirea sau demo-
tivarea elevilor ca procedee
“didactice” sunt practice in-
terzise şi penalizate cu elim-
inarea din sistem în gifted
education.
Efecte posibile ale negării
atenţiei speciale pentru
copiii dotaţi şi talentaţi:
• Eşec şcolar - proastă
adaptare socială şi izolare
socială
• Depresie-sinucidere
• Sensibilitate extremă-
perfecţionism paralizant
• Stress- dezvoltare
inegală
• Agresivitate-confuzie
mentală
• Conflicte-frustrare
Astfel de consecinţe sunt
extrem de frecvente în afara
sistemului gifted education,
irosind sau micşorând efi-
cienţa celui mai capabil grup
de tineri în a da rezultate so-
ciale remarcabile. O întreagă
categorie de tineri cu înalt
potenţial intelectual şi uriaşă
creativitate, vizual spaţialii,
devin astfel o grupă de risc,
deşi cuprind peste 40% din
populaţia şcolară cu abilităţi
înalte şi capabili de perfor-
manţă.
 Strategia de dezvoltare a programului de educaţie
diferenţiată
Dezvoltarea programului Gifted Education în Romania se va face într-un numar mare de pasi atât
prin macro-programe, mezoprograme cât şi prin microprograme. în toate aceste cazuri va exista o
etapizare necesară pe directii principale de dezvoltare.
O privire sintetică asupra acestei dezvoltări se va putea forma prin urmatorul tabel în care se vor
putea vedea sincronizările în timp între macro-programe,mezo-programe, micro-programe, dar şi
etapizările logice şi directiile de dezvoltare a acestora. Tabelul se va putea citi atât pe orizontală cât şi pe
verticală:

Macro-programe Mezo-programe Micro-programe

1a) pregătirea profesorilor în
metodologiile gifted education
1b) organizarea de parteneri- 1c) Organizarea şi atragerea
ate instituţionale între organizaţi- specialiştilor în gifted education,
ile profesionale implicate şi sau a celor ce doresc să se special-
instituţiile interesate. Acestea vor izeze în acest domeniu, în jurul
`i organizate într-o reţea colabora- unor instituţii de formare (Centrul
tivă Naţional de Gifted Education, Uni-
versităţi implicate în cursuri de
gifted education, masterate, doc-
torate)

2a) `ixarea obiectivelor de dez- 2b) dezvoltarea unor linii de 2c) crearea, selectarea, cerc-
voltare locală şi proiectarea de `inanţare prin parteneriate public- etarea şi validarea de instrumente
centre speci`ice de gifted educa- private, public-public, sau privat- speci`ice necesare funcţionării
tion în conformitate cu nevoile de privat care să permita atingerea acestor centre. Aceste instrumente
dezvoltare a potenţialului uman acestor obiective. vor avea o plajă largă, de la se-
strategic. Aceasta se va face Pentru realizarea acestor lectare personal sau elevi până la
plecând de la potenţialul de obiective se va utiliza şi dezvolta în selectare curriculă, promovare,
pregătire al profesorilor şi se va continuare reţeaua colaborativă parteneriate, promovare şi
dezvolta permanent în timp pe formată la punctul anterior atragere de candidaţi.
măsura creşterii abilităţilor for- Pentru realizarea acestor
matorilor obiective se vor utiliza specialişti
formaţi la pasul anterior

3a) dezvoltarea de parteneri- 3b) crearea de baze de date cu 3c) dezvoltarea de reţele de
ate naţionale şi internaţionale care date utile dezvoltării programului experţi, mentori, tutori, sprijinitori
să asigure transferul de best prac- Naţional (curriculă selectată, for- locali, instituţii participante, care
tices de pe piaţa mondială mule de organizare, instrumente să constituie mediul de formare şi
de lucru speci`ice, programe de difuzare a programului pe arie
succes, articole publicate, etc) largă de răspândire şi de difuzare
în tot mediul şcolar

4a) crearea unui forum de ex- 4b) dezvoltarea unei linii com- 4c) dezvoltarea de linii de ed-
pertiză practică, a unei linii de petiţionale pe direcţiile de ucare pe nişe înguste şi puternic
cercetare şi publicare de studii în pregătire din centre, a unei linii de specializate. Aceasta se va putea
gifted education accesibile tuturor exprimare a inteligenţei, creativ- face cu ajutorul mediului de for-
în baze de date, a unei linii de pub- ităţii, motivaţiei, originalitatii, mare din pasul anterior. Acestea
licare-editare de carti de speciali- gândirii complexe şi dinamice vor genera numeroase micro-pro-
tate în domeniu grame locale ce vor avea sprijin `i-
nanciar local.

EXCELENŢA - februarie 2010 39

 5a) dezvoltarea unor linii de 5b) dezvoltarea unei linii de 5c) dezvoltarea unei linii de
evaluare a calităţii educaţiei, pro- integrare-inser’ie socială şi profe- auto-reglare a calitaţii pro-
dusului educativ, e`icienţei în dez- sională a absolvenţilor gifted edu- gramelor de sprijinul `inanciar
voltarea locală, programelor cation, a unui sistem de obţinut din mediul colaborativ
iniţiate promovare bazat pe calitatea pro- local, de evaluarea de către
fesională şi calitatea expertizei, pe reţeaua colaborativa şi de evalu-
recomandarea calităţii area făcută de către experţi
6a) dezvoltarea de centre de 6b) dezvoltarea de programe 6c) crearea de mijloace stimu-
importanţă strategică pe direcţiile de performanţă care să acopere lative pentru dezvoltarea de com-
esenţiale unde există o nevoie nevoile urgente şi importante petenţe, stimularea creativităţii şi
curentă sau estimată pe viitor de (policy making, managementul gasirea de soluţii, prin orientarea
specialişti de înaltă clasă valorică crizelor, rezolvarea crizelor, inven- capitalului în aceste directii (ven-
tică şi dezvoltare de noi tehnologii, ture capital, angel capital, social
etc) venture capital, etc)

Toate cele 18 de etape prezentate sunt legate între ele atât pe orizontala cât şi pe verticală, creand
astfel mijloace de corectare a de`icienţelor apărute pe o direcţie prin bucle de corecţie de pe cealaltă di-
recţie.
De exemplu 4b) « dezvoltarea unei linii competiţionale pe direcţiile de pregătire din centre, a unei
linii de exprimare a inteligenţei, creativităţii, motivaţiei, originalităţii, gândirii complexe şi dinamice » se
poate in`luenţa atât prin « 3b) crearea de baze de date cu date utile dezvoltării programului Naţional
(curriculă selectată, formule de organizare, instrumente de lucru speci`ice, programe de succes, articole
publicate, etc) », cât şi prin « 4a) crearea unui forum de expertiză practică, a unei linii de cercetare şi
publicare de studii în gifted education accesibile tuturor în baze de date, a unei linii de publicare-editare
de carţi de specialitate în domeniu ».
O imagine gra`ică mai clară a interferenţelor se poate face pe un tor, astfel, de exemplu, 3a este in-
`luentat de 2a şi de 3c.
La acest moment există bazele pentru dezvoltarea `iecăruia din cei 18 paşi, aceste baze de dezvoltare
având nevoie doar de o corelare riguroasă pentru a se integra într-un program naţional performant.

O prezentare a acestor baze de început se va putea vedea în următorul tabel:

Paşi Baze existente

1a) pregătirea profesorilor în metodologiile RO-TALENT şi IRSCA GIFTED EDUCATION
gifted education

1b) organizarea de parteneriate instituţionale EDUGATE consorţiu colaborativ cu peste 30 de

între organizatiile profesionale implicate şi insti- membri
tuţiile interesate. Acestea vor `i organizate într-o
reţea colaborativă

1c) Organizarea şi atragerea specialiştilor în Universitatea din Iaşi, IRSCA (Institutul Român
gifted education, sau a celor ce doresc să se special- Pentru Studii şi Cercetări Avansate Gifted Educa-
izeze în acest domeniu, în jurul unor instituţii de for- tion)
mare (Centrul Naţional de Gifted Education,
Universităţi implicate în cursuri de gifted education,
masterate, doctorate)

40 EXCELENŢA - februarie 2010

 2a) `ixarea obiectivelor de dezvoltare locală şi Colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
proiectarea de centre speci`ice de gifted education Instituţii şi organizaţii naţionale şi internaţionale,
în conformitate cu nevoile de dezvoltare a cu Institutul de Cercetări ale Educaţiei şi cu alte in-
potenţialului uman strategic. Aceasta se va face stituţii şi ONG-uri, `irme şi autorităţi locale în ved-
plecând de la potenţialul de pregătire al profesorilor erea identi`icării nevoilor de dezvoltare locală şi a
şi se va dezvolta permanent în timp pe măsura creş- mijloacelor necesare dezvoltării acestora. Această
terii abilităţilor formatorilor. Dezvoltarea de centre colaborare se va face într-o reţea colaborativă
se va face pe directiile « charter centers-feeder bazată pe expertiză tehnică şi implicare socială, or-
schools » preluându-se astfel centrele de excelenţă ganizatorică şi `inanciară.
şi integrându-se în programul gifted education,
magnet schools, unde pot intra centre din in-
vaţământul artistic şi vocaţional de performanţă, ca
şi centre private cu specializare înaltă pe oferta ed-
ucaţională, centre pilot de mare performanţă nece-
sare formării de specialişti de înaltă clasă valorică
şi cu specializări deosebite. Experienţă centrelor
pilot se va putea împrăştia ulterior în cadrul sis-
temului de educaţie natională şi internaţională.

2b) dezvoltarea unor linii de `inanţare prin Linia de colaborare pentru formare profesion-
parteneriate public-private, public-public, sau pri- ală (Agenţia Naţionala de Formare Profesională),
vat-privat care să permită atingerea acestor obiec- `irme `inanţatoare şi programe de `inanţare
tive de dezvoltare a potenţialului uman. naţionale, europene, sau internaţionale.
2c) crearea, selectarea, cercetarea şi validarea Sunt deja validate în Romania testele Stanford-
de instrumente speci`ice necesare funcţionării aces- Binet 5 şi Wechsler, care sunt cele mai performante
tor centre. Aceste instrumente vor avea o plajă largă la nivel mondial. Există de asemenea o continuă dez-
de la selectare personal sau elevi până la selectare voltare aptitudinală şi creştere a experienţei psi-
curriculă, promovare, parteneriate, promovare şi hologilor în acest domeniu.
atragere de candidaţi.
3a) dezvoltarea de parteneriate naţionale şi in- World Council for Gifted and Talented Children,
ternaţionale care să asigure transferul de best prac- ECHA, NAGC, NAGY, AUSTEGA, etc.
tices de pe piaţa mondială
3b) crearea de baze de date cu date utile dez- www.curriculumonline.gov.uk, ERIC, GERIC, etc.
voltării programului Naţional (curriculă selectată, Aceste date vor `i ofertate şcolilor free sau contra
formule de organizare, instrumente de lucru speci- cost pentru a `i folosite în dezvoltarea de programe
`ice, programe de succes, articole publicate, etc) în conformitate cu nevoile locale de dezvoltare,
potenţialul uman local şi obiectivele strategice ale
programului de educare a copiilor cu abilităţi spe-
ciale şi capabili de performanţe înalte.

3c) dezvoltarea de reţele de experţi, mentori, tu- Reţeaua de profesori cu succese la olimpiadele
tori, sprijinitori locali, instituţii participante, care să şcolare, existenţa deja la acest moment, dar neorga-
constituie mediul de formare şi difuzare a progra- nizată ca structură funcţională în această direcţie:
mului pe arie largă de răspândire şi de difuzare în www.olimpiade.ro
tot mediul şcolar

4a) crearea unui forum de expertiză practica, a www.dotaţi.ro, edituri partenere, atribuţii ale vi-
unei linii de cercetare şi publicare de studii în gifted itorului Institut propus de lege, parteneri inter-
education accesibile tuturor în baze de date, a unei naţionali.
linii de publicare-editare de cărţi de specialitate în
domeniu

EXCELENŢA - februarie 2010 41

 4b) dezvoltarea unei linii competiţionale pe di- Concursuri şcolare publice (olimpiadele) sau
recţiile de pregătire din centre, a unei linii de expri- private (Canguru), tabere de pregătire, expoziţii itin-
mare a inteligenţei, creativităţii, motivaţiei, erante, forumuri on-line, toate în stadiu deja lansat
originalităţii, gândirii complexe şi dinamice sau chiar consacrat la acest moment

4c) dezvoltarea de linii de educare pe nişe in- Pilot, Colegiul Lauder şi Scoala Lauder, exista
guste şi puternic specializate. Aceasta se va putea însă şi alte proiecte ce se vor dezvolta în viitor.
face cu ajutorul mediului de formare din pasul an-
terior.
5a) dezvoltarea unor linii de evaluare a calităţii ARACIP pentru învăţămantul de masă, însă ex-
educaţiei, produsului educativ, e`icientei în dez- istă un nucleu mic de specialişti capabili să dezvolte
voltarea locală, programelor iniţiate ceva similar în gifted education în viitorul apropiat

5b) dezvoltarea unei linii de integrare-inserţie Fundaţia Culturală Delta, alte ONG-uri, instituţii
socială şi profesională a absolvenţilor gifted educa- guvernamentale, `irme de head-hunting
tion, a unui sistem de promovare bazat pe calitatea
profesională şi calitatea expertizei, pe recoman-
darea calităţii
5c) dezvoltarea unei linii de auto-reglare a cal- Camerele de Comerţ şi Industrie, incipient bănci
ităţii programelor vis-a-vis de sprijinul `inanciar iniţiatoare de programe de venture capital, social
obţinut din mediul colaborativ local, de evaluarea venture capital, angel capital, corporaţii multi-
de către reţeaua colaborativă şi de evaluarea făcută naţionale, incipient programe guvernamentale.
de către experţi

6a) dezvoltarea de centre de importanta strate- În negocieri cu instituţii ale statului

gica

6b) dezvoltarea de programe de performanţă În negocieri cu instituţii ale statului

care să acopere nevoile urgente şi importante (pol-
icy making, managementul crizelor, rezolvarea
crizelor, inventică şi dezvoltare de noi tehnologii,
etc)

6c) crearea de mijloace stimulative pentru dez- În negocieri cu mediul de afaceri

voltarea de competenţe, stimularea creativităţii şi
găsirea de soluţii, prin orientarea capitalului în
aceste directii (venture capital, angel capital, social
venture capital, etc)

42 EXCELENŢA - februarie 2010

EXCELENŢA - februarie 2010 43