Sei sulla pagina 1di 68

Februarie 2010 1

www.lohanul.lx.ro ISSN 1844-7686

TTrraasseeee ccoom meerrcciiaallee,, ttrraasseeee V Vaalleeaa SSăărraatteeii,,


Vuullccaanniiii nnoorrooiiooşşii ddee ppee V
aallee cciivviilliizzaaţţiieeii şşii ssppiirriittuuaalliittăăţţiiii jjuuddeeţţuull V
Vaasslluuii
Istoria comerţului, istoria
comunicării popoarelor Prof. Vicu Merlan
Ec. Aurel Cordaş - Huşi Sub denumirea de vulcanism se înţeleg totalitatea proceselor şi
fenomenelor geologice, legate de ascensiunea apei cu nămol până la
I. Antichitatea suprafaţa scoarţei terestre.
Istoria comerţului face parte din istoria Spre deosebire de vulcanii reali formaţi în urma erupţiilor de lavă topită
civilizaţiei universale. Libertatea comerţului, care se solidifică şi formează roci vulcanice, aceşti „vulcani“ sunt formaţi din
globalizarea acestuia, are meritul să impulsio- noroi.
Ei reprezintă astfel formaţiuni create de gazele naturale provenind de la
neze activităţile economice dar şi să transmită peste 1.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinaţie cu
de la un popor la altul idei noi, inovaţii, inven- apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafaţă apa amestecată cu argilă.
ţii, religii şi alte elemente ce definesc spiritu- Nămolul format de acestea iese la suprafaţă şi, în acele locuri, se usucă în
alitatea unei zone geografice. contact cu aerul, formând nişte structuri conice asemănătoare unor vulcani.
De asemenea se comunică caracteristici ale Nămolul ieşit la suprafaţă este rece, deoarece vine din straturile de argilă,
civilizaţiei (centralizarea puterii, apariţia pentru ca la suprafaţă pământului să formeze nişte structuri conice numite
meşteşugarilor, stratificarea socială, fiscalitate, impropriu cratere.
armată, construcţii monumentale, apariţia castei Solul din preajma vulcanilor noroioşi este sărăturos şi sulfuros, peisajul
preoţilor). Toate aceste prezenţe însumate fiind asemănător celui selenar.
Vegetaţia este foarte săracă, doar câteva specii de plante fiind adaptate
formează pârghii ale prosperităţii şi civilizaţiei. acestui mediu.
Continuare în p. 4 Erupţia vulcanică este una dintre formele de manifestare a vulcanismului.
Vulcanii care erup regulat se numesc vulcani activi. Vulcanii care au erupt
cândva, dar nu vor mai erupe niciodată, se numesc vulcani stinşi sau fosili. Este
dificil de apreciat dacă un vulcan este stins definitiv, deoarece printr-un aport
hidric însemnat de la suprafaţă, dar şi prin unele frământări importante ale
PPaarrttiidduull NNaaţţiioonnaall PPooppuullaarr scoarţei, pot fi reactivaţi oricând (un astfel de vulcan poate fi admirat la sud de
ddiinn H
Huuşşii satul Rânceni, jud. Vaslui).

Prof. Costin Clit - Huşi


Opoziţia intelectualilor de stânga împotriva
regimului mareşalului Ion Antonescu se
concretizează şi prin constituirea în 1942 a
formaţiunii politice Uniunea Patrioţilor, inclusă
de către Partidul Comunist din România, secţie a
Cominternului, în Frontul Naţional Democrat,
creat la 12 octombrie 1944.1 Aflată sub control
comunist, Uniunea Patrioţilor este transformată
în ianuarie 1946 de Partidul Comunist din
România în Partidul Naţional Popular (P.N.P.),
sub conducerea reputatului economist Mitiţă
Constantinescu (20 octombrie 1946 – 20 septem-
brie 1946), fost ministru de finanţe liberal (1939
- 1940) şi guvernator al Băncii Naţionale a
României în timpul regimului autoritar al regelui
Carol al II-lea (1930 - 1940).
Continuare în p. 13
2 Lohanul nr. 11
Prin activitatea vulcanică apar şi unele transformări chimice a I. c. Ferma Sărata
regiunii ca de exemplu (ape minerale, ape sărate etc.) La 500 m N de fermă, pe partea dreaptă a pârâului temporar,
Produsele proceselor vulcanice (erupţiei) pot fi: la 60 m de albia minoră, la limita cu albia majoră, se găseşte un
1. vâscoase (nămol) vulcan activ cu erupţii recente. Materialul vâscos al crustei este de
2. lichide ca: lava (apă murdară ajunsă la suprafaţă), lahar culoare neagră iar apa are gust de sulf. Dimensiuni : Ф = 8 m; h =
(curent noroios) 0, 7 m. Are iviri recente la zi în partea central-nordică, cu ochi de
3. gaze: gaze vulcanice, fumarole (emanaţii vulcanice cu apă şi depuneri albicioase de sulf fiind înierbat cu vegetaţie
vapori de apă şi sulf). hidrofilă. Mirosul de sulf se face simţit de la peste 5 m.
4. sau forme mixte cu scurgeri. La 100 m est de aliniamentul vulcanic a fost descoperit un sit
arheologic, aparţinând civilizaţiei dacice din sec. II-IV (dacii liberi)
Alcătuire şi 2 tumuli-movile.
Un vulcan este alcătuit din: Vulcanul descris mai sus constituie limita nordică a unui
– Coşul care este hornul prin care iese noroiul vâscos în cazul aliniament care se redirecţionează pe un ax N-S (paralel cu Valea
unei erupţii. Săratei şi Valea pârâului temporar), fiind format din 8 cratere cu
– Craterul care este prelungirea externă prin care se termină erupţii recente sau actuale.
coşul şi este asemănător unei pâlnii. În continuarea vulcanului cu erupţii sulfuroase, pe suprafaţa
– Conul care este edificiul propriu-zis, alcătuit din noroiul craterul numărul 1 de pe o croială tectonică de adâncime s-au
revărsat şi din alte materiale rezultate în urma deversărilor format 7 conuri noroioase. Conurile din nord sunt apropiate (la 5 m
vulcanice. unul de altul).
România pare a fi o ţară prielnică vulcanilor noroioşi. Astfel Craterul nr. 2 are Ф = 6 m, fiind înierbat şi prezintă, pe
de fenomene se produc frecvent în Subcarpaţii de curbură, în marginile interioare ale craterului, crăpături largi cu luciu de apă cu
special în zona Buzăului, dar au mai fost semnalate şi în alte locuri, depuneri de sulf.
lângă Ocna Sibiului, la Homorod, la Bazna, pe dealurile Craterul nr. 3 este aproximativ plat la partea superioară, cu
Transilvaniei, dar şi în anumite zone colinare din Moldova, pe formă uşor circulară, fiind în zona centrală subcombat interior.
valea pârâului Săratei între Ivăneşti şi Berezeni, Muşata, Rânceni, Prezintă crăpături largi în interiorul craterului şi marginal dispune
Valea pârâului Crasna între Vineţeşti, Mânjeşti, Târzii şi Crasna,
Valea râului Prut între Chersăcosul, Pogăneşti, Stănileşti, Oţetoaia,
Valea Bârladului între Roşieşti şi Bădeanca dincolo de oraşul
Bârlad, Valea pârâului Elan între Peicani, Giurcani, Rai şi Murgeni
jud. Vaslui, Gorban, Dolheşti, Valea Moşnişoarei, Cozmeşti,
judeţul Iaşi.

Valea Săratei
La 1 km N de satul Berezeni, de la confluenţa pârâului Sărata
cu albia majoră a Prutului până la sud de satul Ivăneşti, sunt
întâlnite numeroase cratere fosile şi vulcani activi, înregistrându-se
peste 300 astfel de iviri la zi. Circa 75% sunt inactivi (fosili) şi
restul având o activitate anemică sau chiar cu „erupţii“ recente sau
actuale. Între aceste „ochiuri“ sunt petice de sărături albicioase
având cruste, foarte subţiri sau chiar peste 1 cm, de cristale de sare
unde cresc doar specii halofile. În sectorul inferior al pârâului
Sărata, predomină un peisaj arid, semideşertic cu porţiuni întinse de
badlands. Din loc în loc unele cratere sunt scufundate la -0, 5 -0, 8
m, fapt care creează un peisaj vălurit, semiaccidentat. Datorită
secetei prelungite din ultimii ani, debitul vâscos al vulcanilor
noroioşi activi s-a retras în adâncime, fapt care dă senzaţia că
aceştia şi-au încetat activitatea şi au devenit fosili.
de un ochi de apă cu depuneri de sulf. Are o crustă groasă şi miros
I. a. Sectorul mijlociu al pârâului Sărata de sulf. Dimensiuni: Ф = 3 m; h = 0, 5 m.
La circa 3 km N satul Berezeni şi 2 km de şoseaua Huşi- Craterul nr. 4 cu Ф = 3 m; h = 0, 7 m, este înierbat şi prezintă
Fălciu, pe partea stânga a pârâului Sărata, pe primele terase crăpături poligonale largi iar în centru o răsuflătoare cu erupţii
inferioare, se disting două aliniamente paralele de vulcani stinşi. actuale de culoare cenuşie-negricioasă.
Primul aliniament este pe prima terasă la 10-15 m. Au Craterul nr. 5 are Ф = 2 m; h = 0, 6 m, crustă subţire, fiind
diametre, la nivelul marginal al craterelor, cuprinse între 4-8 m, înierbat. Are erupţii actuale în zona centrală, iar apa din ochiuri are
fiind uşor aplatizaţi sau scufundaţi în zona centrală. Sunt vizibili de gust şi miros de sulf.
la distanţă ca nişte alveolări albicioase, datorate sărurilor de la Craterul nr. 6 reprezintă un alt con vulcanic uşor alungit spre
suprafaţa. Aluvionarul „eruptiv“ a fost drenat de apele meteorice şi sud cu Ф = 3 m, h = 0, 8 m.
transportat în aval spre albia pârâului Sărata. Unii vulcani fosili Craterul nr. 7 are o erupţie recentă în partea nordică cu
prezintă mici conuri în partea central-vestică (în aval) cu h = 0, 3 - material aluvionar eruptiv de culoare cenuşie-negricioasă, iar luciu
0, 5 m, iar la suprafaţă o crustă crăpată poligonal. Aceste cruste se de apă prezintă depuneri de sulf. Dimensiuni: Ф = 3, 5 m, h = 0, 4
prezintă ca nişte „reminiscenţe eruptive“ apărute în ani cu un debit m (aplatizat cu marginile uşor înălţate).
pluviometric abundent. Craterul nr. 8 se delimitează de nivelul de călcare prîntr-o
crăpătură adâncă. Crusta este foarte groasă iar zona centrală a
I. b. Barajul Sărata craterului este subcombată.
În albia majoră a părăului Sărata, pe partea dreaptă, la 300 m Craterul nr. 4 are două răsuflători conice pe direcţia N-S, iar
S de Barajul Săratei pot fi văzute fosile longitudinale de peste 100 vulcanul activ nr. 5 are 6 răsuflători din care 4 conice şi 2 aplatizate
m2 de badlands-uri, fără vegetaţie, iar între acestea solul are o reţea cu crustă groasă. Craterul 6 se găseşte la 50 m sud de nr. 5 şi are o
de crăpături mari de câţiva cm la 20-30 cm. singură răsuflătoare în zona centrală.
La 200 m est de Ferma viticolă, la Coada Iazului Sărata, în
albia majoră pe partea dreaptă, a fost identificat un vulcan stins, cu I. d. Ferma Sărata - Afluentul temporar
forma alungită pe direcţia N-S (L=20 m, l= 8 m, h= 1 m). Mergând spre amonte pe pârâul temporar al pârâului Sărata,
Aluvionarul vulcanului fosil este alcătuit dintr-un sol loessido- pe partea dreaptă, se distinge un crater a unui vulcan stins, cu latura
argilos, cu pietricele în compoziţie, fiind vizibil de la 1 km, iar pe nord-estică distrusă de eroziune alveolară. Aluvionarul vulcanului a
margine o vegetaţie rară halofilă. fost deversat înspre est în albia majoră a pârâului. Are Ф = 7 m,
fiind la contactul dintre albia majoră şi prima terasă. Vegetaţia este
rară, halofilă. Crusta craterului este „îmbibată“ cu o pojghiţă de
Februarie 2010 3
săruri subţire. vulcan noroios activ, cu erupţii recente, având Ф = 7 m; h = 0, 8 m.
La 400 m N de Ferma Sărata, pe partea dreaptă a pârâului Zona central-nordică este scufundată cu -0, 3 m, iar în cea sudica
temporar, la limita dintre terasă şi albie, a fost depistat un vulcan pot fi văzute crăpături adânci şi largi. În porţiunea scufundată din
fosil cu deversări ale aluvionarului înspre est. Dimensiuni: Ф = 4 nord, există un ochi de apă, iar aluvionarul eruptiv a fost dirija spre
m. La 5 m est există o „răsuflătoare“ a unui canal secundar care est (aval).
prezintă o „erupţie“ recentă cu un crater cu Ф = 2 m şi h = 1, 10 m. Aliniamentul vulcanilor de la Stâna lui Marcu se găseşte la
Nu are vegetaţie ci o peliculă de sare cu cristale aciforme. circa 800 m de la albia râului Sărata. Aceştia au manifestări palide
La 600 m N de Ferma Sărata, pe partea dreaptă a afluentului (mai degrabă postvulcanice) prin umectări (mai ales în aval) şi
temporar, a fost identificat un vulcan activ cu apă sulfuroasă. deversări mici spre est. Faţă de cei descrişi mai sus au mai fost
Dimensiuni: Ф = 5 m; h = 0, 6 m. Crusta este înierbată cu pipirig. identificaţi încă 5 vulcani fosili cu reminiscenţe postvulcanice.
Firul de apă ce se drenează spre albia pârâului temporar, are Unul este mai mare şi are Ф = 10 m şi h = 1, 5 m. Materialul
depuneri albicioase de sulf. La 15 m de albia minoră se distinge un aluvionar este de culoare galben-cenuşie, grunţuros şi crăpat
alt con vulcanic fosil (o migrare a canalului principal spre est în poligonal.
punctul de rezistenţă minimă a scoarţei). Are o vegetaţie halofilă
rară şi crustă subţire de săruri cristalizate. Această crustă se I. f. Valea Săratei
constituie ca o fâşie cu o suprafaţă de peste 200 m cu peisaj de În albia majoră a pârâului Sărata, cursul mijlociu, pe partea
badlands, fără vegetaţie. dreaptă la 200 m V de albia minoră şi la 700 m de Stâna lui Vârnă,
În albia minoră a pârâului temporar din sectorul mijlociu au la limita cu prima terasă inferioară se găseşte un vulcan noroios
fost depistaţi doi vulcani activi care au emisii de „lavă“ loessoidală activ cu craterul înierbat cu vegetaţie de stuf şi pipirig. La trepidaţii
galbenă, cu conţinut salifer. În jurul acestora apa este foarte sărată acesta vibrează pe toată raza nămoloasă de peste 20 m2.
(sărătură) şi sunt depuneri groase de cristale de sare de peste 1 cm. Dimensiuni: Ф = 12 m; h = 0, 7 m.
Acest fapt se datorează traversării unei lentile salifere (sâmbure de
sare) pe care o dizolvă în ascensiune. I. g. Vulcanul noroios de pe Valea Săratei - Stâna lui
Vulcanul sudic are următoarele dimensiuni Ф = 4 m; h = 0, 5 Ciprian Vârnă
m. Este înierbat parţial cu vegetaţie halofilă şi hidrofilă. În centrul Amplasare: se găseşte pe partea stângă a pârâului Sărata, la 1
craterului se vede un craniu de bovideu, care a fost înghiţit de acest km sud de fostul sat Todireni (la 5 km vest de localitatea Lunca
Veche şi albia Prutului). Faţă de albia minoră a pârâului se găseşte
la 400 m pe terasele mijlocii ale acestuia. Descriere: craterul are Ф
= 15 m; h = 1 m, fiind vizibil de la circa 1 km. Are trei „răsuflători“
(„guri“ active) prin care aduce la suprafaţă (astăzi) doar apă bogată
în minerale. Răsuflătoarea din partea central nordica are Ф = 1, 5
m, cea din partea central estică Ф = 2 m iar cea din partea de sud Ф
= 3 m. Conul vulcanului este mai ridicat decât nivelul de călcare cu
circa 1 m, însă partea superioară este uşor căzută în interior, pe
întreaga suprafaţă (având o formă cvasiplană). Cu excepţia
răsuflătorilor (canalele secundare) creasta craterului prezintă
crăpături de peste 10 cm lăţime dând impresia unei reţele
poligonale. Marginea exterioară a craterului coboară uşor înspre
înafară până la nivelul de călcare. Aceasta este lipsită de vegetaţie
în partea de sud, vest şi nord şi cu vegetaţie halofilă în partea de
est. În perimetrul „răsuflătorilor” de la canalele secundare, apare o
vegetaţie hidrofilă cu pipirig şi stuf şi o umectare abundentă fiind
alimentată din subteran. Creasta este mai subţire în sectorul
răsuflătorilor (0, 4-0, 5 m) şi groasă în rest (0, 80-1, 20 m). Pe
marginea craterului (latura sudică şi nordică) este vizibilă o
peliculă de săruri albicioase, de la deversările periodice ale luciului
de apă, fiind bogate în săruri. Informaţii privind locaţia acestui
vulcan activ. Vulcanul nordic are Ф = 3 m; h = 0, 6 m (cu un con vulcan noroios am obţinut-o de la Nani Dănilă.
central măzărat).
La circa 2 km de ferma Sărată, în albia minoră a pârâului I. h. Ferma Sărata
temporar, s-a descoperit un vulcan activ care barează cursul În acest sector a fost identificat un aliniament care pleacă de
pârâului cu un crater mare (Ф = 15 m) cu mai multe răsuflători; pe cursul mijlociu al afluentului temporar, regăsit cu precădere în
spre nord (Ф = 4 m) cu h = 1 m; spre sud şi est. Emisiile de apă şi albia minoră (amonte) şi albia majoră (dreapta şi stânga) în sectorul
noroi loessoid sunt drenate spre sud, de apele pârâului temporar cu inferior.
ocazia unor viituri. Spre sud prezintă crăpături poligonale mari La 100 m N de Fermă, la Coada Iazului pe partea dreaptă a
(circa 20 cm). pârâului Sărata(la confluenţa cu un pârâu temporar) au fost
identificaţi peste 10 vulcani noroioşi activi, cu erupţii actuale şi cu
I. e. Valea Săratei „La Livada“- Stâna lui Marcu un grad mare de periculozitate pentru animale(fiind îngrădiţi de
La vest de fostul sat Todireni, pe partea dreaptă a pârâului ciobani cu arbuşti tăiaţi spinoşi). Crusta este subţire sau deloc şi
Sărata, pe terasele mijlocii („La Livada“), se găsesc câţiva vulcani prîntr-o presiune aplicată lateral „lava“ vulcanului erupea la
fosili şi activi. Faţă de albia majoră aceştia sunt la circa 700 m suprafaţă o pastă vâscoasă de culoare galben-cenuşie.
vest.Ca şi în alte cazuri, vulcanii fosili se desfăşoară pe un ax N-S, Vulcanul de lângă Fermă (confluenţa cu albia majoră a
iar vulcanul activ se găseşte paralel cu ultimul vulcan fosil din nord Săratei) are ф = 5 m, fiind alungit uşor spre sud (aval) şi h = 0, 7 m.
(nr. 1). Acesta are un „ochi“ de sărătură cu vegetaţie halofilă şi Se găseşte pe prima terasă din stânga pârâului temporar. Crusta este
crăpături poligonale. Dimensiuni: Ф = 10 m; h = 1 m. În zona semivâscoasă în partea de nord cu o „răsuflătoare“ cu ф = 2 m, iar
centrală craterul are o porţiune scufundată. Materialul eruptiv în sud, aceasta este groasă ajungând la 0, 5 m grosime. Pe această
aluvionar a fost drenat în pelicule succesive spre est (în aval). porţiune prezintă crăpături mari cu deschidere de peste 10 cm,
- La 100 m sud-est se găseşte un vulcan noroios activ cu adânci de circa 0, 5 m, din loc în loc este prezentă o vegetaţie
erupţie recentă(„răsuflătoare“) în zona central-estică. Are crustă sărăcăcioasă halofilă. Vulcanul are emisii recente de material
groasă în amonte şi subţire în aval, unde solul este umectat. aluvionar galben-cenuşiu, în zona centrală şi de nord, dar şi un
Prezintă o vegetaţie halofilă în zona centrală a craterului şi firicel de apă care se prelungeşte continuu spre sud (în albia minoră
hidrofilă spre est. Dimensiuni: Ф = 8 m; h = 1 m. a pârâului temporar).
În zona estică a craterului, materialul aluvionar este uşor La 400 m sud de vulcanul descris pe partea dreaptă a părăului
subcombat cu –0, 30 m. Materialul iniţial aluvionar a fost deversat temporar, la limita dintre albia majoră şi prima terasă (60 N de
prin zona estică a craterului distrus. fermă) a fost descoperit un alt vulcan activ, de dimensiuni mici dar
Spre limita sud-estică a acestui aliniament se găseşte un alt cu erupţii actuale de material vâscos cenuşiu. Craterul vulcanului
4 Lohanul nr. 11
activ este subcombat interior prezentând un versant abrupt spre sud întindea din V. spre E. de la Cartagina (Tunisia) până în China,
şi vest (-1, 20 m) cu crăpături marginale de delimitare, adânci şi Japonia şi Indonezia de astăzi, iar din S. spre N. de la Etiopia de
largi. Crusta este foarte groasă, erupţia recentă, cu aspect de lavă astăzi până la munţii Caucaz şi zonele de S. ale Mării Aral.
este întâlnită în partea de nord spre albia majoră. Aluvionarul erupt „Orientul Apropiat“ (Asia de S.V.) - zonele care sunt
apare la suprafaţă pe un canal secundar, drenându-se vălurit spre apropiate de M. Mediterană. Acestea ar cuprinde teritoriile din
nord. ziua de astăzi ale Turciei, Ciprului, Siriei, Libanului, Palestinei,
La 50 m nord de ferma Sărata în amonte, pe pârâul temporar, Israelului, Iordaniei şi Egiptului.
partea dreaptă, a fost identificat un nou vulcan fosil cu craterul „Orientul Mijlociu, “ este o zonă geografică situată în S. şi
erodat cu ф = 4 m, aplatizat, uşor scufundat în zona centrală a E. Mării Mediterane şi care se întinde din E. Mediteranei (Israel,
craterului, putând fi văzut de la distanţă, pe prima terasă, ca o Liban, Siria, Iordania), un spaţiu care este mărginit de Munţii
suprafaţă galben-albicioasă. Caucaz şi S. Mării Aral (Armenia, Georgia, Azerbaidjan), ţările
din Peninsula Arabică (Bahrain, Kuwait, Oman, Qatar, E.A.U.,
Bibliografie selectivă: Yemen şi Arabia Saudită) şi ţări care mărginesc Golful Persic
1. Nicolae Costăchescu – Gazurile cuprinse în sare şi în (Iran şi Irak)..
vulcanii de glod, Teză de doctorat, Iaşi, 1905. Regiunea Orientului Mijlociu reprezintă teritoriul de legătură
2. Ioan Prodan – Oecologia plantelor halofite din România, dintre Asia şi Africa şi constituie un important nod comercial din
în Buletinul Grădinilor Botanici, Iaşi, 1939. timpuri de mult trecute. Cele 4 culturi principale ale O.M. sunt cea
3. Mircea Peahă – Vulcanii noroioşi, 1965. evreeiscă, persană, arabă, turcă, fiind locul de naştere şi centrul
4. Vasile Sencu – Vulcanii noroioşi de la Berca, 1985. spiritual al iudaismului, creştinismului şi islamismului.
5. Silviu Neguţ – Vulcanii noroioşi din Subcarpaţii Buzăului, După unii analişti politici sintagma „Orientul Mijlociu“
în Spectacolele Terrei, 1989, p. 83‐89. înseamnă „Orientul Apropiat + ţările din zona Golfului Persic“.
6. Ana Dicu, Victor Bortaş – Vulcanii noroioşi, Ed. Victor B Asia Mică (Anatolia) este o peninsulă care formează
Victor, Bucureşti, 2005. extremitatea de V. a Asiei, situată între M. Neagră la N., M.
7. Vicu Merlan, Vulcanul noroios de pe Valea Moşnişoarei, Mediterană la S. şi M. Egee la V. Hotarul E. este marcat de Munţii
în rev. Terra Magazin, nr. 9, 2005, p. 8. Antitaurus. Anatolia este aproximativ corespunzătoare părţii
8. Vicu Merlan – Vulcanul noroios de pe Valea Moşnişoarei, asiatice a Turciei. Este separată de Europa prin strâmtorile
comuna Cozmeşti, jud. Iaşi, în Contribuţii monografice asupra Văii înguste Bosfor şi Dardanele
Bohotinului şi Văii Moşnei, Ed. Lumen, Iaşi, 2006. Altfel spus, în Asia Mică, aflată la punctul de întâlnire dintre
9. Constantin Popp, Consideraţii asupra vegetaţiei halofile a Asia şi Europa se puteau dezvolta uşor legături comerciale,
Văii pârâului Elan, în rev. Elanul, nr. 63, 2007, p. 6-7. culturale ş.a., de pe coasta estică a M. Mediterane, cu puncte de
10. Vicu Merlan, Grigorina Hapaleţ – Vulcanii noroioşi de pe legătură în insulele Cipru şi Creta, apoi de-a lungul M. Egee se
Valea Crasnei, în Monografia comunei Dolheşti, jud. Iaşi, Ed. ajungea în oraşul-stat Atena, de unde prin strâmtoarea Dardanele se
Lumen, Iaşi, 2006. intra în M. Marmara şi prin strâmtoarea Bosfor se putea traversa M.
11. Vicu Merlan, Vulcanul noroios de la Chersăcosul, Neagră. Sau în sens invers, M. Neagră – Bosfor – M. Marmara –
comuna Stănileşti, jud. Vaslui, în Contribuţii monografice asupra Dardanele – M. Mediterană. De aici destinaţiile comerciale şi
Depresiunii Huşilor, Ed. Lumen, Iaşi, 2008. spirituale erau diverse. (C. S. Brown - Istoria lumii de la Bing Bang
12. Petrina Calabalic, Vulcanii noroioşi ai Banatului până în prezent).
bolborosesc neştiuţi de ani de zile, în Bănăţeanul, 15 noiembrie
2004. Mesopotamia paradisul Vechiului Testament
Mesopotamia este o regiune situată între fluviile Tigru şi
Eufrat, în Orientul Mijlociu, din care, mare parte se află astăzi în
teritoriul Irakului. Fertilitatea bazinului celor două fluvii a făcut ca
regiunea să devină leagănul unor vechi civilizaţii şi locul unde a
apărut scrierea.
În mileniul IV î.Hr. primul popor istoric cunoscut, sumerienii
Trasee comerciale, trasee ale au pus bazele primelor oraşe. În jurul anului 3000 î.Hr. majoritatea
civilizaţiei şi spiritualităţii sumerienilor trăiau în puternice oraşe-stat precum Ur.
Decăderea civilizaţiei sumeriene a început la 2350 î.Hr. prin
ascensiunea akkadienilor a căror dinastie regală (ex. regele Sargon
I) a condus regiunea mai multe secole.
(Urmare de la p. 1) Pe la anul 1800 î.Hr. regatul babilonian s-a dezvoltat în aval
ntre producţie şi consum se află schimbul, comerţul. Prin
Î
de fluviile Tigru şi Eufrat şi a rezistat aproape 1200 de ani. Pre-
acumulări cantitative acest univers economic a obţinut noi lucrarea metalelor şi producerea de materiale textile, vopsele, şi
calităţi, astfel economia naturală (nevoile de consum sunt bijuterii făceau economia prosperă. Babilonul avea legături
satisfăcute prin bunuri obţinute din activitate proprie, fără a se comerciale strânse cu Egiptul şi Asia Mică. Akkadiana, limba
apela la schimb) se transformă în economie de schimb alături de babilonienilor a avut mult timp influenţă, fiind în Antichitate limba
prezenţa economiei monetare. ştiinţei şi diplomaţiei. În această perioadă se remarcă cel de-al
Economia de mărfuri a apărut pe o anumită treaptă a şaselea rege babilonian, regele Hammurabi, de origine amorită
dezvoltării societăţii pe baza a două condiţii: diviziunea socială a („cel din V.“), prin vestitul său Cod de Legi, care a făcut ca noul
muncii şi autonomia (independenţa) producătorilor. În cadrul imperiul cu capitala la Babilon, să fie cel mai bine administrat.
economiei de schimb (ec. de mărfuri), activitatea economică În jur de 689 î. Hr. Babilonul a fost distrus de Imperiul
gravitează în jurul pieţei, unde are loc schimbul de mărfuri. Marfa Asirian (cunoscuţi regii Sargon al II-lea şi Asurbanibal al II-lea)
este un bun economic capabil să satisfacă o nevoie şi face obiectul care devenise principala putere în Mesopotamia.
vânzării-cumpărării pe piaţă la un anumit preţ. Anii 626-539 î.Hr. rămân în istorie ca perioada ridicării
Se ştie că economia de schimb nu prinde viaţă fără monedă. Regatului Noului Babilon. Caldeenii sub conducerea celui mai
Aceasta aleargă, circulă, dând oxigen vieţii economice. Spre finele mare rege a lor Nabucodonosor al II-lea marchează apogeul
evoluţiei acestei categorii economice, schimbul, putem vorbi de Regatului Caldeo-Babilonian (605 - 562 î.Hr.), când Babilonul şi-a
economie de piaţă şi de ce nu, economie socială de piaţă. recăpătat măreţia.
Cu ajutorul dicţionarelor enciclopedice, literaturii de Pe la anul 600 î.Hr. regiunea a fost cucerită de Imperiul
specialitate vom încerca să definim o serie de sintagme, denumiri Persan.
Istorie

de zone geografice a căror termeni le vom folosi, în încercarea Mai târziu în anul 331 î.Hr. întreaga zonă geografică intră
noastră de a-i însoţi pe neguţători, meşteşugari, călători, sub stăpânirea marelui Alexandru Macedon.
exploratori, pelerini care în numeroasele lor peripluri pe drumurile Sumerienilor li se atribuie descoperirea roţii olarului, a caru-
comerciale, vor transporta nu numai mărfuri ci şi cunoştinţe de lui cu roţi, tehnologia prelucrării metalelor, sabia, toporul de cupru,
civilizaţie şi spiritualitate, contribuind la răspândirea acestora în berea, scrierea cuneiformă. Prin descoperirea unei forme de scriere,
toată lumea. spiritualitatea umană a produs o adevărată revoluţie. Scrierea pen-
„Orientul Antic“ (Levantul) – zonă geografică imensă, se
Februarie 2010 5
tru activitatea comercială pentru prima dată argintul nemonetar, adică argintul pentru
devine absolut necesară. achitarea plăţilor trebuia cântărit de fiecare dată, ca instrument
Altfel spus, s-a putut ţine intermediar al schimbului.
evidenţa tuturor bunurilor Sumerienii şi nu numai, făceau comerţ intens cu lemn, piatră,
şi faptelor, lăsându-se vii- materiale diverse şi metale, aceste produse fiind lipsă în unele zone
torului mărturii despre din Asia Mică, Orientul Mijlociu, Asia şi N. Africii. Aceste legături
existenţa în istorie a po- au pus bazele unei viitoare reţele de drumuri comerciale, care vor
poarelor din jur, timp de uni Europa Centrală cu Orientul.
3000 de ani. De la popoarele mesopotamieme mai avem ca moştenire:
Sumerienii au creat scripeţii, colacul de salvare (asirienii), jocul de domino, trăsura cu
primul cod legal de condu- roţi. Asirienii au construit, primii în lume, un sistem de drumuri
ită. Astfel pe la anul 2200 preluat de persani, sistem care prin grecii epocii elenistice l-a
î.Hr. funcţiona Codul de transmis romanilor.
Legi a lui Ur-Nammu, pe În concluzie elementele culturii materiale şi spirituale ale
care l-au dezvoltat sub sumerienilor (scrierea cuneiformă, arhitectura monumentală
forma unor prescripţii cu folosind ca materie primă cărămida de lut uscată la soare, ş.a.) sunt
privire la modul de rezol- preluate de akkadieni, babilonieni, şi asirieni şi stau la baza tuturor
vare a conflictelor. Cele- civilizaţiilor mesopotamieme. Dar, în acelaşi timp, se află la baza
brul Cod de Legi a lui piramidei culturii şi civilizaţiei omeneşti.
Hammurabi apare în istorie Din această zonă sumeriano-babiloniană-asiriană s-au
cu cel puţin 400 de ani mai răspândit spre Occident, Asia Mică, Grecia, toate aceste cunoştinţe
târziu. Proverbele sumeri- cu ajutorul călătorilor şi a neguţătorilor greci care au transmis
ene sunt mai vechi cu câ- aceste cunoştinţe romanilor.
teva sute de ani decât în- Această civilizaţie s-a răspândit mai târziu spre Orient şi de-a
văţăturile egiptene şi cu lungul coastei N. a Oceanului Indian. În plus cele două fluvii Tigru
2000 de ani mai vechi de- şi Eufrat dădeau posibilitatea unei legături, relativ permisive, între
cât Cartea biblică de pro- Golful Persic şi M. Neagră sau M. Caspică.
Preot din Mesopotamia, teracotă, verbe. Modelul sumerian al Datorită unei poziţii geografice deosebite, Mesopotamia a
c. 2750-2600 î.H. [G.F.] „Cărţii lui Iov“ este cu avut ca focar de civilizaţie şi spiritualitate o putere de răspândire
aproximativ 1000 de ani mai mare decât civilizaţiile din Bazinul Nilului, a Indului, sau
mai vechi decât cel biblic. Bazinul Fluviului Galben. (C. S. Brown – op. c.).
Morala sumero-babilonienilor era considerată opera zeilor,
şi deci, încălcarea ei era un păcat pedepsit de zei. Unele date cu Aegyptus
privire la morală rezultă din Codul lui Hammurabi. Scopul codului Ţară din Orientul Mijlociu, situată în N.E. Africii. Aşezat
- „să domnească dreptatea şi să se distrugă răul“. între continentul asiatic şi cel african, Egiptul oferea cea mai bună
Sumerienii aveau şapte zeităţi principale. Toţi aceşti zei posibilitate de trecere spre Europa şi Orient. Fluviul Nil care are o
alcătuiau un sfat care decidea soarta oamenilor. În plus, aceste lungime de 6650 km fiind cel mai mare din lume, a fost „legat“ de
zeităţi dăduseră acestora nişte legi universale şi imuabile. Pentru a M. Roşie şi de aici se putea trece în M. Mediterană. Egiptenii au
fi pe placul zeilor, muritorii erau obligaţi să respecte toate aceste construit una din cele mai vechi civilizaţii, fiind făuritorii primului
legi. Astfel preotul vindecător trebuia să întrebe rudele bolnavului: stat din lume.
A supărat el pe zei ? Nu şi-a ascultat tatăl şi mama ? A furat În sec. IV î.Hr. cultura de pe malul Nilului era avansată. Cu
la cântar? S-a apropiat prea mult de femeia vecinului ? A pătruns domnia faraonului Menes, care a unificat Egiptul pe la aproximativ
în casa aproapelui său fără voia acestuia ? A vărsat sângele 3000 î.Hr., a început îndelungata succesiune a 31 de dinastii,
aproapelui său ? sfârşindu-se în anul 30 d. Hr. cu dinastia ptolemeică. Alexandru cel
Imnurile sumeriene închinate zeilor provin în marea lor Mare (365-323 î.Hr.) a cucerit Egiptul în anul 332 î.Hr. şi a ordonat
majoritate de la anul 3000 î.Hr. construcţia oraşului Alexandria, care a devenit centrul comerţului
Sumerienii se cutremură numai în faţa puterii zeilor, îi laudă mondial grecesc şi un leagăn al culturii şi ştiinţelor. Pentru
pe acei zei care apără Binele, Dreptatea, Cinstea, Adevărul, Alexandru Macedon, Egiptul a reprezentat o bază militară şi
Omenia şi pentru că îi ajută pe cei slabi şi umiliţi. economică care îi asigura facilitarea aprovizionării şi
Sumerienii au mai inventat literatura, sigiliile cilindrice, comunicaţiilor cu Grecia. În plus avea asigurat controlul asupra
cumpăna de scos apă, digurile şi canalele de irigaţii care permiteau drumurilor comerciale din Mediterana.
aprovizionarea populaţiei cu hrană de bază pe tot timpul anului. Pe valea Nilului se cultivau orzul, grâul, curmalul, viţa de vie
Viaţa economică şi socială se baza pe diviziunea muncii. De adusă din Asia Mică, măslinul. Se creşteau gâşte, prepeliţe,
la ei ne-au mai rămas contabilitatea şi birocraţia (b. presupunea porumbei şi erau buni pescari. Egiptenii ne-au învăţat conservarea
numirea de către conducător a unei persoane care avea dreptul să măslinelor şi a peştelui în sare. Ei au inventat sticla, cuiele de metal
strângă tributul şi să aplice legile). făcute manual, cleiul pentru mobilă, farul, cerneala pentru papirus,
Toate cunoştinţele noastre de astăzi în domeniul astronomiei harpa, ceasul cu apă. Inventaseră un calendar, care cu mici
(anul de 360 de zile, ziua de 24 de ore, ora de 60 de minute), se modificări s-a păstrat până în zilele noastre, fiind folositor în
bazează pe principiile descoperite de babilonieni, mai exact de la măsurarea timpului.
caldeeni. De asemeni am păstrat credinţa sumero-babilonienilor Dar faptul cel mai important este că egiptenii au învăţat să
potrivit căreia cifra 13 este un număr nenorocos şi credinţa că păstreze cuvântul vorbit şi arătau istoria lor pentru ca generaţiile
universul este controlat de spirite invizibile. viitoare să poată învăţa din greşelile trecutului. Conform mitologiei
Babilonienii au născocit unităţi de măsură originale pentru egiptene, zeul înţelepciunii a fost cel care a creat hieroglifele, o
măsurarea greutăţii, lungimii, suprafeţei şi volumului. În decursul scriere pictografică imprimată pe piatră şi papirus. Din scrierea
veacurilor, aceste unităţi au fost aduse la un sistem unitar, lucru hieroglifică a evoluat scrierea hieratică, o redare cursivă a
cerut de interesele negoţului, care din zi în zi cunoştea o tot mai hieroglifelor şi cea demotică (populară), un fel de stenografiere a
largă dezvoltare. Datorită necesităţilor cerute de viaţa de zi cu zi, scrierii hieratice.
babilonienii au fost primii matematicieni care au reuşit pentru Egiptenii au fost un popor religios, iar religiozitatea implica
prima dată, cu mult înaintea egiptenilor şi a grecilor să facă calcule fără îndoială necesitatea unui comportament moral corespunzător
geometrice (aria pătratului, a triunghiului ş.a.) legate de folosirea unor norme morale ridicate. Dintre textele care se ocupă cu
Istorie

pământului. Tot babilonienii, ne-au lăsat moştenire sistemul probleme morale amintim: Sentinţele lui Ptah Hptep; Plângerea
sexagesimal combinat cu cel zecimal, împărţirea cercului în 360 de ţăranului; Dialogul filozofic şi Înţelepciunea lui Amen-em-ope;
părţi. Cartea Morţilor. Vom încerca să exemplificăm doar câteva fraze
Metalele au constituit o nouă formă a banilor-marfă. În din „Învăţăturile lui Amen-em-ope“:
cadrul comerţului interior plata se făcea în lingouri de argint sub Nu înlătura piatra de graniţă de la limita ogoarelor şi nu
formă de bare, tije, sârmă etc. Se pare că sumerienii ar fi folosit muta sfoara cu care faci măsurătorile, nu te lăcomi la un ar de
6 Lohanul nr. 11
ogor şi nu dărâma împrejmuirea unei văduve. Nu te lăcomi după Egiptenii au intrat în tezaurul culturii mondiale ca parte a unui
bunurile celui nevoiaş şi nu te întinde să-i iei pâinea de la gură. Nu întreg.
potrivi cântarul să arate greşit, nu măslui greutăţile, nu micşora
măsurile de grâu. Nu nenoroci pe nimeni în faţa judecătorului şi nu Fenicia (Ţara Purpurei, Libanul de azi)
strâmba dreptatea. Ţara este situată pe ţărmul de E. al Mării Mediterane. Are
În „Cartea Morţilor“ găsim reflectată concepţia egiptenilor graniţe cu Siria şi Israel. Ce mai mare parte a teritoriului actual
antici, că la Judecata de Apoi, decedatul trebuia să facă mărturisiri libanez corespunde străvechii Fenicia, care a fost populată
referitoare la respectarea moralităţii de-a lungul întregii sale vieţi: aproximativ pe la 3000 î.Hr.
Nu am făcut pe nimeni să plângă, nu am pus să fie nimeni Începând cu anul 2000 î.Hr. fenicienii au întemeiat oraşe
omorât, nu am făcut rău nimănui, nu am îmbolnăvit pe nimeni, nu precum Tyr (Sur), Sidon (Saida), Byblos (Jubail) şi Berytus
am avut nici o împreunare neîngăduită cu cineva, nu m-am dedat (Beirut), Ugarit (Ras Şamra) porturi pe coasta Feniciei. Cu
la nici o făptuire contra naturii. preţioasa purpură, lemnul şi metalele, fenicienii au dominat în
Aceste texte preamăresc milostenia, vorbirea înţeleaptă, şi perioada 1100-800 î.Hr. au dominat comerţul în Mediterana,
atrag atenţia împotriva necinstei, minciunii şi a goanei după avere. Orientul Mijlociu. Fenicienii au ajuns până pe coasta vestică a
Omul calm şi înţelept se conformează cu ordinea universală. Africii, de unde aduceau aur, din Asia fildeş, argint şi plumb din
Egiptenii au reuşit să-şi păstreze sistemul de irigaţii timp de Egipt. Comerţul lor este atestat de Sfintele Scripturi.
5000 de ani, adică o perioadă mai îndelungată decât sumerienii. În secolul VIII î.Hr., asirienii pun capăt dominaţiei feniciene.
Meşteşugurile egiptene – ţesutul, construirea de corăbii, olăritul, Refugiaţii fenicieni din Tyr au fondat oraşul Cartagina pe coasta de
prelucrarea metalelor şi a pietrei, construcţiile monumentale au N. a Tunisiei de astăzi în anul 814 î.Hr. Din sec. VII î.Hr., oraşul a
însemnat dezvoltarea forţelor şi a relaţiilor de producţie ale devenit unul din cele mai importante centre comerciale din V.
Orientului Antic. Mediteranei. Cartagina a fost scut al năvălirii Imperiului Roman şi
Cereale, plante oleaginoase, în, măsline, curmale, papirusuri nu numai. A fost distrusă din temelii de către cuceritorii romani fi-
şi pergamente trec din Egipt în ind transformată în provincie. Acum ruinele Cartaginei sunt
Grecia, Albania şi spre centrul Patrimoniu Cultural Mon-
Europei. Egiptenii nu au dial UNESCO. În anul 64
performat în comerţul exterior, î.Hr. Fenicia este încor-
însă produsele şi ideile lor au porată în provincia ro-
fost preluate de negustorii mană Siria.
evrei, fenicieni şi arabi. (C. S. Traficul dintre
Brown – op. c., A. Stan – Africa şi Europa sau Asia
Istoria religiilor, W. Keller – Mică, dintre Egipt şi Eu-
Şi totuşi Biblia are dreptate). ropa nu putea să oco-
Timp de secole, coasta lească coastele Feniciei.
de N. a Peninsulei Sinai (parte Prin mileniul I î.Hr. coră-
din N.E. Egiptului, situată în- bierii fenicieni rămân în
tre golfurile Suez şi Aqaba, la istorie ca primii cărăuşi ai
extremitatea N. a Mării Roşii) mărilor care au plecat din
a reprezentat principala rută localităţile de pe coasta
comercială dintre Egipt şi Pa- Libanului spre V. de-a
lestina. lungul coastei M.
Medicii egipteni păstrau Mediterane, ocolind pen-
în scrierile lor, medicale, reţete tru prima dată Africa de
cu plante care vindecau, în N. şi Africa de S. pe la
plus erau şi buni chirurgi. Ma- capul Bunei Speranţe
tematicienii pe baza experien- (700 î.Hr.).
ţei acumulate, ajunseseră la „… De fapt, fenici-
determinarea relaţiei dintre la- enii au avut o istorie
turile triunghiului. Grecii, prestigioasă şi dacă viaţa
doar, peste 15 secole au definit este o aventură, aventura
prin Pitagora celebra teoremă feniciană este una din
ce-i poartă numele. cele mai fantastice; por- Stela funerară Piedra de Nora cu
Leagănul artei s-a aflat, niţi din câteva oraşe de scriere feniciană [G.F.]
Prinţesă egipteancă [G.F.] poate, în Egiptul Antic, stilul pe coastele Mediteranei,
artistic s-a născut pentru a trec Gibraltarul, ajung în
rezista o veşnicie. Începând cu Insulele Canare şi Azore, apoi cu slabele corăbii din vremea lor
secolul al VII-lea î.Hr. arta egipteană a influenţat arta Greciei şi merg în Senegal, dau înconjur Africii, pătrund până în America de
mai târziu pe cea a Imperiului Roman. Rigiditatea, simetria, detaliu Sud şi stabilesc relaţii comerciale trainice, prin Marea Roşie, cu
sunt caracteristici ale artei egiptene. Aceste reguli au rămas îndepărtatul Ofir.“ (C. Daniel –Civilizaţia feniciană).
valabile timp de 3000 de ani. Originile şi cultura fenicienilor sunt învăluite în mister.
Cultura vechiului Egipt, sculpturile, picturile originale, Fenicienii au fost intermediarii culturii între Babilon şi Egipt şi au
literatura bogată, sistemul religios impresionează prin unicitate şi adus în Europa şi Africa scrierea şi cunoştinţele ştiinţifice din
perfecţiune artistică. Astfel Regatul Nou (aproximativ 1550-1070 Egipt, Orientul Mijlociu şi Creta. Ei încep să răspândească în toată
î.Hr.) a cunoscut o mare înflorire a artelor, mari statui de granit şi Mediterana cunoştinţe despre metalurgia fierului.
basoreliefuri glorificau diferiţi faraoni şi zei, arta decorativă a făcut Fiind nişte negustori care se respectă şi fiindcă timpul costă
mari progrese (a se vedea tezaurul descoperit în mormântul lui bani au găsit de cuviinţă să simplifice miile de hieroglife egiptene
Tutankamon). Arhitectura mormintelor era grandioasă. Mormântul şi cuneiformele sumeriene şi să le reducă la 22 de semne. Astfel
era casa celui decedat, în care se aflau bunurile pregătite să fenicienii ne-au dăruit alfabetul modern care a trecut peste insulele
continue existenţa după moarte. Piramidele datează din timpul din M. Egee şi au ajuns în Grecia. Grecii i-au mai adăugat câteva
Regatului Vechi (aproximativ 2700-2150 î.Hr.). Rafinamentul litere şi au adus alfabetul îmbunătăţit în Imperiul Roman. Romanii
sculpturilor măreţia lor sunt caracteristice Regatului de Mijloc au mai făcut mici intervenţii şi l-au transmis în întreg imperiu, mai
Istorie

(aproximativ 2000-1670 î.Hr.). (M. e. c. – artă şi literatură). ales în V. Europei. (H. W. v. Loon - op. c.).
Oamenii nu făceau numai schimburi de bunuri între cele două
zone de civilizaţie (bazinul Nilului şi bazinul Tigrului şi Palestina (în Biblie, Ţara Canaanului)
Eufratului), ci duceau cu ei şi idei novatoare, invenţii, elemente de Nici geografia, nici oamenii n-au conferit Palestinei contururi
civilizaţie foarte evoluată, care a avut o mare influenţă asupra precise. În sens etimologic termenul de Palestina vine de la
dezvoltării istorice a tuturor popoarelor din Asia şi Grecia Antică. „pelistin“ denumire sub care apar filistenii în Vechiul Testament,
Februarie 2010 7
acel popor al greceşti de religie, filozofie şi ştiinţă. Prezenţa culturii greceşti în
mării venit din- Israel a creat un conflict cu gândirea religioasă iudaică.
spre M. Medite- În anul 63 î.Hr., Iudeea (statul din N.) este cucerită de
rană care a de- Pompei cel Mare
barcat pe lito- (106-48 î.Hr.) şi a devenit parte a Imperiului Roman. Astfel
ralul E. al Medi- că intervalul de timp între anii 63 î.Hr. - 324 d.Hr. a rămas în
teranei. Romanii istorie Israelului ca Perioada romană.
folosesc şi ei În această perioadă, mai exact în zilele lui Irod (Herodes) cel
denumirea de Mare (37-4 î. Hr.) şi a procuratorului Quirinus (comandant al
Palestina din trupelor romane staţionate în Iudeea, subordonat guvernatorului din
anul 70 d. Hr. Siria, avea drept de viaţă şi de moarte asupra locuitorilor din
Regiune regatul Iudeea) din anul 6 d.Hr., s-a născut Domnul Iisus Hristos în
situată în E. provincia Nazaret din Galileea. (Luca 2, 2).Tema principală din
Mării Medite- mesajul Domnului Iisus era iubirea, atât pentru Dumnezeu, cât şi
rane. Este măr- pentru semeni. El încuraja dragostea atotcuprinzătoare, facerea de
ginită la E. de bine ca îndrumări pentru comportamentul oamenilor şi implicit,
fluviul Iordan, pentru organizarea lor socială.
la N. de Liban, Sub regele provinciei romane Iudeea, Irod Antipa (4 î.Hr. -
La V. de Marea 39 d.Hr.) şi a procuratorului Pilat din Pont (26 d.Hr. - 36 d.Hr.) a
Mediterană şi la fost judecat şi răstignit Domnul Iisus Hristos (în jurul anului 30
S. de Egipt. d.Hr.), sub acuzaţia de blasfemie şi agitaţie politică.
Se pare că Pentru creştini Domnul Iisus Hristos este o persoană divino-
poziţia geografică umană, este fiul lui Dumnezeu şi s-a întrupat din Fecioara Maria şi
a ţării, o fâşie de a trăit ca persoană istorică în timpul împăraţilor romani Octavianus
pământ la încru- Augustus (27 î.Hr. - 14 d.Hr.) şi Tiberius (14 d.Hr. - 37 d.Hr.).
Profetul Moise cişarea drumu- Creştinismul este o religie relevată, întemeiată de Iisus
Sculptură de Michelangelo Buonaroti [G.F.] rilor între Europa, Hristos sau Mântuitorul Hristos (Mesia, Unsul lui Dumnezeu).
Asia şi Africa, Cuvântul creştinism este derivat de la grecescul christos, care
punte între M. Mediterană, M. Roşie şi Oc. Indian, a fost un factor înseamnă Unsul, adică Cel Uns să fie Mântuitorul lumii. Iisus în
hotărâtor pentru evenimentele care s-au petrecut pe aceste ţinuturi de-a ebraică înseamnă „Mântuitorul.“ Domnul Iisus se considera un
lungul istoriei. Aici este leagănul iudaismului. mesager al lui Dumnezeu, poporul însă îl numea „Mesia“ (în
Conform tradiţiei antice, iudaismul a apărut în zona dintre ebraică: „Cel Uns“), adică salvatorul apocaliptic. În timp,
râurile Tigru şi Eufrat. În Biblie neamurile lui Israel descind din creştinii, reflectând asupra morţii şi învierii Domnului Iisus, au
Avraam din Ur. (Mesopotamia). Triburile israelite se stabilesc în ajuns să îl identifice drept Mesia pe Hristos. Această identificare lui
Canaan pe la anul 2000 î.Hr. O parte din aceştia s-au îndreptat cu Iisus cu Hristos reprezintă punctul central al credinţei creştine. (M.
turmele de animale la păscut spre Egipt. Şase generaţii mai târziu, e. c. – religie şi filozofie).
urmaşii lui Avraam au trăit în Egipt ca sclavi. Începând cu timpurile Patriarhilor (Avraam, Isac şi Iacov,
În secolul XIII î.Hr. profetul Moise, bun organizator, 2000 î.Hr.) se dezvoltă în întreaga regiune a Orientului Mijlociu o
legislator, unificator de triburi, venerat conducător spiritual, îi întreagă reţea de drumuri comerciale, produsele fiind echivalate
scoate pe israeliţi din Egipt. În timpul Exodului Moise a primit cele prin cântărire. În Palestina trecerea la sistemul monetar s-a făcut
10 porunci – legile esenţiale pentru religia iudaică. Pe locul în care treptat încheindu-se astfel în Epoca Profeţilor (sec. VIII-VI î.Hr.).
în Vechiul Testament se spune că Dumnezeu i-ar fi vorbit lui Există mărturii ale comerţului din zona M. Egee şi Siria -
Moise prin tufişul în flăcări şi i-ar fi înmânat Tablele Legii, Palestina pe la aproximativ 1900-1700 î.Hr., când grupuri de
împărăteasa Elena (250 - 329), mama lui Constantin cel Mare, a „filisteni“ („pilisteni“) amestecaţi cu neguţătorii egeeni s-ar fi
construit aici în anul 324 „Capela Tufişului în Flăcări, “ viitoarea stabilit de-a lungul coastei de E. a M. Mediterane în zona
Mănăstire Sfânta Ecaterina din peninsula Sinai, situată mai exact la Palestinei.
poalele Muntelui lui Moise sau Jebel Musa, mănăstire care aparţine În vremea regelui Solomon comerţul Israelului s-a dezvoltat
astăzi Egiptului. extensiv. Au fost stabilite legături cu Cilicia (S.E. actual al Turciei)
Aşezate pe Pământul Făgăduinţei, vreme de circa 200 de ani de unde se cumpărau cai care se vândut în Mesopotamia sau Egipt.
(1300-1100 î.Hr.) cele 12 triburi nomade ale israeliţilor care Din Egipt se aduceau care de luptă pe care le revindea la vecini.
populau Canaanul s-au unit treptat şi au format o naţiune. Sosirea flotei regelui Solomon la extremitatea S. a M. Roşii
Adevărata epocă a regalităţii cuprinde perioada celor trei regi ar fi putut reprezenta o ameninţare pentru comerţul terestru cu
israeliţi, Saul (1040-1012 î.Hr.), David (1012-972 î.Hr.) şi tămâie şi smirnă a reginei din Saba (Yemenul de astăzi, în S.
Solomon (972-932 î.Hr.). Peninsulei Arabia). Biblia şi Coranul pomenesc de vizita reginei
După moartea marelui rege Solomon (972-932 î.Hr.) statul din Saba la marele Solomon, vizită ce a avut ca scop obţinerea unui
s-a scindat în două, regatul din N. (Israel) şi regatul din S. (Iudeea). acord bilateral reciproc avantajos. Regina din Saba era interesată să
Perioada anilor 800-600 î.Hr. a rămas cunoscută ca mişcarea aibă relaţii economice din cele mai bune cu regele Solomon,
profeţilor. În această perioadă s-a făcut un pas important în deoarece drumurile comerciale pe care neguţătorii din Saba cărau
dezvoltarea ideilor monoteiste. Mişcarea prorocilor s-a materializat pe cămilele lor mărfuri în Egipt, Siria, Fenicia treceau de-a lungul
cu declararea lui Iahve ca singurul zeu (anul 622 î.Hr) şi M. Roşii (Drumul tămâii = 2000 km.) şi străbăteau pământurile
transformarea Primului Mare Templu din Ierusalim în locul Israelului învecinat. Circulaţia liberă a caravanelor depindea de
exclusiv al cultului său şi centrul spiritual al religiei iudaice. Ei îşi bunăvoinţa regelui Solomon.
puneau toate speranţele în Iahve (Dumnezeu) care va trimite pe Statul lui Israel are controlul principalelor drumuri
pământ pe Unsul său (Mesia). Atunci se va stabili în lume comerciale spre Egipt, Anatolia (Asia Mică), Arabia, Mesopotamia.
împărăţia dreptăţii şi a paradisului. Aflăm, tot din Biblie, că regele Solomon în asociaţie cu Hyron
În anul 722 î.Hr., regatul din N. (Israelul) este cucerit de regele, Tyrului (oraş-stat al Feniciei) organizează expediţii
Imperiul Asirian. Sub regele Sargon al II-lea are loc prima mare comerciale spre Arabia şi Africa Orientală (Etiopia şi Somalia).
deportare de populaţie. Meşteşugurile şi comerţul se dezvoltau cu specialişti aduşi
În anul 587 î.Hr., împăratul Babilonului Nabucodonosor din Fenicia. Funcţionarea corectă a administraţiei statului era
cucereşte regatul din S. (Iudeea), având loc a doua mare deportare a asigurată de modelul fenician, sirian şi egiptean. Efectul net al
Istorie

locuitorilor. comerţului regelui Solomon a fost creşterea masivă a avuţiei


După 50 de ani de captivitate babiloniană, aşa cum este naţionale.
numită în Biblie, începe Epoca Persană (538-332 î.Hr.) a Palestinei. Deşi arta plastică este inexistentă la evrei, în schimb,
Aceasta a continuat până în anul 322 î.Hr. când Imperiul literatura este bogată şi expresivă. Demn de remarcat sunt
Persan este cucerit de Alexandru cel Mare. Se pun bazele Epocii următoarele scrieri: Cartea lui Iov apreciată pentru înalta frumuseţe
Elenistice (322-63 î.Hr.), când în Palestina s-au introdus conceptele morală; de asemenea, Ecleziastul (cugetări despre sensul vieţii),
8 Lohanul nr. 11
Psalmii lui David (de învăţătură, de pocăinţă, de mulţumire, de Poezia epică – Iliada şi Odiseea având autor pe poetul orb,
laudă etc.), Proverbele, pildele lui Solomon (cuvinte de Homer (sec. IX-VIII î.Hr.), constituie cele mai mari epopei ale
înţelepciune reduse la o singură frază), Cântarea Cântărilor (poem literaturii universale, ele contribuind la formarea civilizaţiei
închinat dragostei sincere, lirică de nuntă), cărţile profeţilor Isaia, greceşti, apoi a celei latine şi, prin aceasta, a civilizaţiei
Ieremia, Iezechil (în învăţăturile acestora se pune accentul pe occidentale.
căutarea lui Dumnezeu, ceea ce înseamnă în gândirea lor a căuta Poezia lirică era poezia cântată. Printre cei mai mari poeţi ai
Adevărul, Binele, Dreptatea, Dragostea, Omenia, Înălţarea lumii se numără: Pindar, Anacreon, Safo, forme ale poeziei lirice:
Spirituală). imnuri liturgice, cântece sacre, cântece care celebrau pe învingători
Deci principiul religios care domină lucrarea practică a în război, cântece de dragoste, bocete. Versurile aforistice ale lui
evreului pioseste dreptatea. Nedreptatea de orice fel este cel mai Pindar rămân fundamentale pentru înţelepciunea elenă („Dacă
mare păcat în faţa lui Dumnezeu, tocmai fiindcă Dumnezeu este înfăptuieşti ceva rău se cuvine să şi suferi“).
drept. (Deut. 25, 13-16 şi Ps. 89, 14). A nu ajuta pe văduvă, pe Fabula a fost dusă la strălucire de Esop.
orfan, pe cel nedreptăţit de soartă este, de aceea un păcat. Legea Istoria îl are drept prim reprezentant, cu siguranţă, istoric
de bază în morala religiei ebraice este „Să iubeşti pe aproapele fiind Homer. Dar triada de aur a istoricilor greci este formată din
tău ca pe tine însuţi“ (Levitic 19, 18). Herodot, Tucidide, Xenofon. Datorită lor avem informaţii despre
Marea Carte, care a îmbogăţit tezaurul spiritual al omenirii, popoarelor antice.
Biblia, constituie prin anumite mituri un bun comun a câtorva
popoare din Orientul Antic Apropiat. Astfel, în Cartea Cărţilor se
vede influenţa sumero-babiloniană-egipteano-persană. Prin
intermediul evreilor multe elemente ale acestui tip de cultură au
pătruns în zona geografică a creştinismului.

Grecia
Ţară situată în Peninsula Balcanică, în S.E. Europei.
Teritoriu cu 2000 de insule şi 4000 km. de coastă, este strâns legat
de mare. Este o ţară predominant montană.
În Europa, una din cele mai vechi civilizaţii, pare a fi
civilizaţia minoică (aproximativ 2000 î.Hr.) apărută pe insula
Creta, care se află în S. Greciei. Iar civilizaţia egipteană a
influenţat direct civilizaţia insulei Creta, implicit civilizaţia greacă.
Civilizaţia minoică fost urmată de civilizaţia miceniană (1600
î.Hr.). Grecia s-a constituit ca o asociere de oraşe-state
independente (aproximativ 750 î.Hr), incluzând Sparta şi Atena.
Grecii au început comerţul în M. Mediterană prin anul 800
î.Hr. Corăbiile încărcate cu ulei de măsline, vase de lut şi vin
navigau de-a lungul coastelor M. Mediterane şi M. Negre. Uneori
se aventurau pe M. Roşie şi prin strâmtoarea Bab-el-Mandeb Teatru antic grecesc [G.F.]
(Poarta lacrimilor) au intrat în M. Arabiei, navigând spre fabuloasa
Indie, folosind vânturile musonice. Această Mare a Arabiei, a fost Teatrul la greci avea rol de educaţie religioasă şi etică,
timp de secole parte a rutei comerciale între Europa şi India. morală. („morala = suma normelor de convieţuire, de comportare a
Negustorii şi călătorii greci au adus din Babilon o sumă oamenilor unii faţă de alţii şi faţă de colectivitate şi a căror
imensă de cunoştinţe în toate domeniile: medicină, matematică, încălcări nu este rezolvată de legi, ci de opinia publică“). Teatrul
astronomie, gramatică. Multe din acestea au fost transmise de greci grecesc era construit astfel încât publicul putea auzi şi vedea totul
romanilor. din orice loc. În aceste teatre antice încăpeau până la 15000 de
Insulele M. Egee au fost adevărate poduri, trepte ale unei spectatori.
uriaşe scări, între Asia şi Egipt, adevărate centre comerciale şi Tragedia este invenţie greacă, abordându-se problemele
spirituale pentru schimbul de mărfuri şi idei între Orientul civilizat existenţiale ale omului. În piesa lui Eschil „Prometeu înlănţuit“,
şi o Europă încă tânără, dar progresul deja semănat încolţise. omul se înfruntă cu zeii; la Sofocle, omul se confruntă cu propriul
(H. W. v. Loon – op. c.). său destin (Oedip); la Euripide, omul devine victima propriilor sale
Diferenţierea economică şi socială favorizată de mărirea pasiuni (Medeea ilustrează ideea că „patima iscă în lume cele mai
producţiei şi a schimbului de mărfuri s-a adâncit şi totodată, la mari rele“). Aristotel spunea că tragedia are rolul de a provoca
rândul ei, a contribuit la dezvoltarea comerţului, dat fiind faptul că purificarea şi înălţarea sufletească prin mila şi groaza pe care o
în lumea greacă circulau monede diverse. provoacă suferinţele personajelor.
Grecii au generalizat întrebuinţarea monedei în legăturile lor Comedia a fost reprezentată mai ales de Aristofan, care
comerciale. Sistemul standard al banilor a simplificat comerţul satiriza moravurile (Păsările, Adunarea femeilor).
între ţări. Banii-monedă au apărut în Statul Lidian, încă din secolul Filozofia a fost întemeiată şi dusă la strălucire de greci.
VII î.Hr. Lidia ocupa regiunea centrală a părţii de V. a Asiei Mici Filozofii din Antichitate au înlocuit credinţele religioase şi
(Turcia) şi aflat la hotarul dintre lumea Occidentală (grecească) şi superstiţiile cu observaţia şi raţiunea. Treimea centrală a filozofiei
cea Orientală Antică. Acest stat făcea un comerţ intens. Lidia este greceşti sunt: Socrate (470-399 î.Hr.), Platon (427-347 î.Hr.) şi
patria monedelor - cel mai comod mijloc de circulaţie în comerţ. Aristotel (384-322 î.Hr.).
Aceste date le cunoaştem de la marele istoric Herodot. Socrate şi Platon au orientat gândirea filozofică spre
Locuitorii viitoarei Grecii foloseau un sistem de scriere problemele gnoseologice (teoria cunoaşterii) şi morale.
timpuriu, erau buni constructori de nave cu fundul plat, cu ajutorul Socrate credea că scopul suprem al tuturor acţiunilor umane
cărora au întemeiat, în timp, un adevărat imperiu colonial. îl reprezintă „Binele“ şi „Dreptatea.“
Deoarece Creta era situată între Grecia şi coasta N. a Africii, În filozofia lui Platon, ideile formează o zonă a adevărului la
influenţa egipteană asupra artei frescelor şi implicit a întregii care omenirea nu are acces direct. Platon în scrierile sale politice
culturi minoice au fost foarte puternice. a afirmat că bogăţia duce în mod inevitabil la corupţie. În urmă cu
Tema centrală a artei greceşti este figura umană în mitologie peste două milenii Platon avertiza: un tiran trebuie să-i ţină sub
şi viaţa umană. Picturile de pe ceramică realizate în Grecia antică observaţie strictă pe oamenii curajoşi, cu viziune sau
au devenit cea mai importantă sursă de informaţii despre evoluţia înţelegeţi...Curăţând oraşul de alţi potenţiali conducători, tiranul
Istorie

picturii greceşti. Grecii au realizat stilul geometric (1000-700 promovează mediocritatea printre cetăţeni.
î.Hr.), ceramica cu figuri negre şi au inventat pe la anul 530 î.Hr. În altă ordine de idei, după părerea lui Platon, căutarea unui
ceramica cu figuri roşii. partener sexual este în realitate căutarea nemuririi.
Datorăm grecilor inventarea tuturor genurilor literare: poezia Aristotel a cercetat condiţiile ideale pentru realizarea
epică, poezia lirică, tragedia, comedia, fabula, dar şi proza personală a unui individ. Omul alege să acţioneze corect atunci
didactică, istoria, geografia, filozofia. când raţiunea sa este bine antrenată.
Februarie 2010 9
Cei trei mari filozofi în scrierile lor au spus că este inevitabil
apariţia în istorie a unor tirani şi au căutat să definească drepturile
şi obligaţiile necesare pentru a menţine libertatea unui popor.
Dintre oamenii de ştiinţă, ca deschizători de drum, nu se pot
omite: Pitagora (creează ştiinţa numerelor), Democrit (noţiunea
de atom), Euclid (geometria spaţiului tridimensional), Arhimede
(geometru şi inginer, creatorul fizicii moderne), Aristarh (primul
care afirmă că pământul se roteşte în jurul soarelui), Herofilis (a
descoperit circulaţia sângelui), Hipocrate (întemeietorul medicinii
ştiinţifice).
Religia greacă în sensul clasic s-a impus aproximativ în 750
î.Hr. şi a rezistat vreme de peste 1000 de ani. Acest tip de religie a
apărut din necesitatea de a satisface dorinţele de călăuzire, de
mântuire şi de nemurire a omului. O dată cu răspândirea
creştinismului a dispărut şi religia greacă. (M. e. c. – op. c., G.
Popa – op. c., T. Ambrose – Despoţi şi dictatori).
Europa datorează grecilor prima civilizaţie de pe continent.
Ea moşteneşte experienţa sumero-babiloniană-asiriană-egipteană-
persană-feniciană. Grecii dezvoltă ce au împrumutat, creând cea Apeductul roman Pont du Gard, sec I d.Hr.
mai strălucită civilizaţie a lumii antice. După cum se ştie, în Întreaga construcţie are o declivitate constantă de 1/3000. [G.F]1
perioada clasică grecii au contribuit la răspândirea civilizaţiilor din
Orientul Mijlociu. Pe la anul 100 î.Hr., grecii au căzut sub Cele principale erau pavate cu piatră, pe o lăţime de 6-8 m şi erau
dominaţia romană. Imensul Imperiu Roman a răspândit civilizaţia aşezate pe fundaţie de beton (var + apă + rocă vulcanică) turnat pe
greacă în părţile Europei pe care le-au cucerit. o pătură de piatră spartă. Pe cât posibil aveau un curs liniar. La
Tot Europa mai datorează grecilor sistemul de gândire şi fiecare 1000 de paşi (1, 48 km.) au fost plasate borne kilometrice
concepţiile, ideile lor despre lumea înconjurătoare, idei despre (invenţia hitiţilor) care indicau distanţa până la cel mai apropiat
sisteme politice, estetice, filozofice, morale ş.a. În cadrul acestei oraş. De la E. la V. drumurile romane se întindeau pe o lungime de
moşteniri spirituale o să exemplificăm numai noţiunile de stat de aproximativ 8000 de km., din Scoţia până în Palestina. Aceste
drept, egalitate în faţa legii, democraţie, respingerea dictaturii. drumuri permiteau unui curier călare, să străbată aproximativ 150
Astfel legiutorul Solon (630-560 î.Hr.) a fost autorul mai km. pe zi. Nu exista o legislaţie comercială, ci mai multe prescripţii
multor reforme. El a introdus un nou sistem de greutăţi şi măsuri, legale referitoare la viaţa economică. Legile Julia cu privire la
esenţial în comerţul liber de mărfuri ; a reorganizat sistemul aprovizionarea Romei interziceau unirea negustorilor pentru
monetar şi a ordonat ca toate legile să fie înscrise pe stâlpi şi mărirea preţurilor sau pentru formarea monopolurilor. De
expuse în centrul oraşului. Reformele lui Solon au permis asemenea erau excluşi de la comerţ magistraţii şi înalţii funcţionari
participarea cetăţenilor la treburile cetăţii. din provinciile pe care le administrau, nici măcar sub numele unor
Cel mai ilustru dintre democraţii greci Pericle (c. 495-429 interpuşi. (V. Mircea – op. c.).
î.Hr.) a dezvoltat ideea de democraţie, în sensul că toate deciziile Nu putem să nu amintim şi de „Legile celor 12 Table“. În
politice au fost luate de Consiliul celor Cinci Sute, un tribunal al aceste Legi sunt stabilite explicit drepturile creditorului asupra
poporului şi de Ekklesia, adunarea poporului. datornicului insolvabil, care duc la înrobirea lui, iar prîntr-o lege
Aceste adevărate revoluţii în sistemul de conducere din anul 326 î.Hr. „Lex Poetelia-Papiria“ este desfiinţată robia de
democratic, au protejat cetăţenii împotriva viitorilor dictatori şi le-a datorii şi se interzice ca datornicul să mai garanteze împrumutul cu
oferit chiar şi celor săraci acces la conducerea cetăţii, membrii propria sa persoană.
Tribunalului şi a Consiliului primind indemnizaţii zilnice. Aşadar Se dezvoltă capitalul comercial (capitalul pentru comerţul cu
oraşele stat-greceşti din Antichitate au pus bazele sistemului mărfuri) şi capitalul cămătăresc (c. pentru comerţul cu bani).
democratic al guvernării. Capitalul comercial a avut un rol important în dezvoltarea
Prin intermediul limbii greceşti şi a limbii latine a avut loc producţiei de mărfuri şi a schimbului, în acumularea de fonduri
transmiterea creştinismului primar. băneşti, precum şi în formarea veniturilor statului prin impozite
În concluzie, grecii au transmis acest patrimoniu spiritual plătite de negustori. Capitalul cămătăresc este predecesorul istoric
romanilor, iar la Roma a avut loc o sinteză între gândirea greacă şi al capitalului de împrumut.
cea creştină, sinteză care va continua şi în Evul Mediu şi care va În timpul Imperiului Roman arta era folosită în principal
structura întreaga cultură şi civilizaţie Occidentală. S-a afirmat că pentru propaganda politică. Romanii au imitat în sculpturi şi lucrări
dacă grecii nu ar fi existat, Europa şi nu numai, s-ar fi aflat în urmă decorative modele italice şi elenistice, dezvoltându-şi o imagistică
cu 2000 de ani. (H. W. v. Loon – op. c., J. Levy – Secrete ale proprie. Cicero şi Virgiliu au mers până a afirma că arta nu era o
istoriei: Forţe ascunse care au modelat trecutul). activitate demnă de un adevărat roman.
Romanii au preluat toate genurile importante din literatura
Imperiul Roman greacă. Adevăratul părinte al literaturii latine este Q. Enius, autorul
Stat din Antichitate care, odinioară, domina partea de V. a epopeii istorice „Analele“, cel care a creat romanilor propria lor
Europei. Pentru a înţelege destinul istoric trebuie să, încercăm să Iliadă. Vergiliu a scris „Eneida“, care a devenit modelul poeziei
înţelegem determinismul geografic al Peninsulei Italica. Situată în epice. Horaţiu a scris Ode, Epode, Epistole, Arta poetică. Ideea
S. continentului european, Peninsula Italică separă M. Mediterană, principală care se degajă din opera lui Horaţiu este de a ne bucura
pe o lungime de 1200 km, într-un bazin Occidental şi altul de viaţă (carpe diem), dar împletind plăcerea cu virtutea, evitând
Oriental. Poziţia relativ centrală a Italiei în M. Mediterană, patima, adică apelând la „bunul simţ“ în viaţa intimă şi în
asemenea unui pod natural între Europa şi Africa i-a asigurat de-a raporturile cu oamenii. Marele orator Cicero are meritul, prin
lungul istoriei contacte uşoare cu Răsăritul (E) şi Apusul (V.), scrierile sale, de a transforma latina într-o limbă literară. Literatura
facilitând implicit construirea unui vast imperiu. latină a atins apogeul în timpul naşterii Domnului Iisus Hristos.
Cetatea Romei a fost centrul puterii de la fondarea Republicii Dacă limba latină a jucat un rol hotărâtor în istoria culturii,
(509 î.Hr.) şi instaurarea Imperiului (27 î.Hr.). Imperiul Roman trebuie de spus că cele patru mari nume: Lucreţiu, Cicero, Seneca,
cuprindea cea mai mare parte a Europei de V., Africa de N. şi Marc Aureliu au adoptat filozofii greceşti. (M. e. c. – op. c., G.
Orientul Apropiat, adică până la fluviile Tigru şi Eufrat. Toate Popa – op. c.).
aceste teritorii erau organizate în provincii. Se exercită o intensă Din Antichitate şi până la acceptarea oficială a creştinismului
Istorie

activitate comercială de la Oceanul Atlantic până la fluviile Tigru în sec. IV d.Hr., romanii credeau că lumea este condusă de zei, în
(1900 km.) şi Eufrat (2700 km.). Comerţul va lua o mare amploare consecinţă scopul religiei lor era ca oamenii să se asigure de
în Imperiu Roman favorizat de o serie de factori mai importanţi: ajutorul şi bunăvoinţa zeilor.
artere de comunicaţie, legi, limbă şi monedă comună, la care se Legile Republicii Romane şi Imperiului Roman au influenţat
adaugă o guvernare centralizată puternică.
Imperiul Roman se laudă cu zeci de mii de km. de şosele.
1 Sursa: faculty.evansville.edu/rl29/art105/img/rome_pontdugard.jpg
10 Lohanul nr. 11
dezvoltarea dreptului în majoritatea civilizaţiilor Occidentale. Sahara către zonele aurifere din V. Africii, zonă numită şi Coasta
Dreptul roman era centrat pe probleme de succesiune (sau de de Aur şi care ocupa teritoriile de astăzi ale Ghanei, Beninului,
moştenire), angajamente (inclusiv contracte) ş.a. Guineea şi Togo. Aurul din această regiune era transportat prin
Sistemul numerelor de tip arab, coexistă în chip fericit cu Sahara cu ajutorul caravanelor de cămile, până la Fez (Maroc),
sistemul de reprezentare a numerelor inventat de romani. Numerele Tunis (Tunisia) şi Tripoli (Libia), iar negustorii musulmani
sunt formate din combinaţii ale simbolurilor I, V, X, L, C, D şi M deţineau monopolul asupra acestui tip de comerţ.
reprezentând respectiv 1, 5, 10, 50, 100, 500 şi 1000 din sistemul Califul Harun al Raşhid („Aron cel drept“, c. 760-810 d.Hr.)
cifrelor arabe. Simbolurile barate, indicau faptul că valoarea a condus un imperiu islamic care se întindea din Persia până în
acestuia trebuie înmulţită cu 1000. Egipt şi din Yemen până la M. Neagră, iar splendoarea fabuloasă, a
Imperiul Roman va duce civilizaţia mesopotamiamă- capitalei sale Bagdad împreună cu pieţele comerciale care erau
egipteană-greacă până-n cele mai îndepărtate zone ale continentului locuri importante de întâlnire pentru negustorii din Europa şi Asia a
european. Romanii vor dezvolta această moştenire spirituală, acest fost imortalizată în „Cartea celor O mie şi una de nopţi “, unde se
preţios tezaur de cunoştinţe prin contribuţia propriului lor geniu. pomeneşte des despre aceste minuni.
Limba latină devine pentru mult timp, limba literaturii, ştiinţei şi Comercianţii europeni aduceau blănuri, pânzeturi, produse
civilizaţiei europene. manufacturate, cei din India arătau pentru vânzare aur, mirodenii,
pietre preţioase ş.a. Vânzarea loturilor mari de marfă se făcea la
Arabia licitaţie, prin intermediul unui samsar oficial, specializat. Taxele
Arabii au ca teritoriu de origine Peninsula Arabică. Aceasta comerciale variau după natura mărfurilor, dar şi în funcţie de
este situată în S.V. Asiei. Teritoriul peninsulei este împărţit astăzi religia negustorilor, în total între 10% şi 30%. Negustorii
în între statele Bahrain, Kuweit, Oman, Qatar, Emiratele Arabe exportatori erau şi ei supuşi unei taxe de export.
Unite, Yemen şi cel mai mare dintre ele Arabia Saudită. Emiratele Marii negustori au deţinut o putere economică remarcabilă
Arabe unite se întind de-a lungul Golfului Persic de la V. la E. Cele până în sec. XI, când poziţia dominantă a început să fie deţinută de
şapte emirate care formează federaţia (1971) sunt: Abu Dhabi, noii mari proprietari de pământuri, feudalii militari.
Dubai, Sharjah, Ajman, Umm al-Qaiwain şi Ras al-Kaimah. În materie de ştiinţă amintim doar, ca moştenire în tezaurul
În sec. VII Ahmed, fiul lui Abdulah şi al Aminei, cunoscut uman al civilizaţiei faptul că algebra este o creaţie arabă şi că prin
sub numele de Mahomed („cel lăudat“) a întemeiat o religie nouă marele savant Avicena medicina arabă a atins un nivel superior
numită „islam“ („supunere faţă de Dumnezeu, Allah“). Meseria sa celui din Occident la vremea sa. Influenţele arabe în lumea
de conducător de caravane şi negustor îi permitea să intre în contact Occidentului s-au materializat prin mai multe zone de legătură
cu tot felul de negustori evrei şi creştini, implicit cu religia iudaică biunivocă, adică cu influenţe reciproce.
şi creştină. Spania maură, musulmană, constituie centrul de păstrare,
Cu aproximativ 700 de ani d. Hr. şi-a predicat doctrina isla- conservare (biblioteci, universităţi ş.a.) şi de transmitere a culturii
mică profetul Mahomed. După tradiţia islamică Mahomed a primit şi civilizaţiei proprii dar şi a celei din Occident. Altfel spus este
cuvântul Domnului, adus lui de arhanghelul Jibril (Gabriel). Me- punctul nodal al intersecţiilor multiple, a bazelor de date, a
sajul primit este redat în scriptura islamului numită Coran. Coranul traseelor comerciale (bunuri) şi spirituale (informaţii) între Orient,
(„citire“ sau „recitare“) este cartea sfântă a religiei islamice, fiind Extremul Orient şi Europa.
un îndreptar de viaţă Celebrele săbii şi faianţă de Toledo şi Damasc, arme
pentru omul obişnuit. încrustate, covoare persane, parfumuri orientale, ţesături din
Etica pe care o mătase, lână au fost produ-se de arabi la o înaltă calitate. Domeniul
predică este bazată pe în care au strălucit cel mai tare a fost arhitectura civilă şi religioasă.
cumpătare şi bun Din lumea chineză, arabii au adus în Europa, praful de puşcă,
simţ. Dispreţul bogă- hârtia, zahărul din trestie, busola.
ţiei, umilinţa, genero- Arta Islamului s-a răspândit din Siria în Spania şi Africa de
zitatea, ascetismul N. şi prin Iran şi Irak în S.E. Europei şi N. Indiei. Interdicţia
sunt recomandate cu islamică de a reprezenta figuri a condus la dezvoltarea unei
moderaţie.„Mâncaţi decoraţii bogate şi a unei caligrafii artistice. (M. e. c. – op. c.).
şi beţi, însă nu fiţi îm- În concluzie, toată această circulaţie de bunuri, inteligenţă,
buibaţi“ (Coran, 7, rafinament au făcut din arabi, păstrători ai ştiinţei şi filozofiei
29). În locul ascetis- greceşti, dar şi purtători de civilizaţie spre Europa.
mului, Coranul reco-
mandă activităţi folo- India
sitoare oamenilor, ca India este mărginită de golful Bengal la S.E. şi de M. Arabiei la S.V.
ajutorarea săracilor, Civilizaţia urbană de pe Valea Indului a apărut prin 2600 î.Hr.
a văduvelor şi a orfa- Asimilarea elementelor de civilizaţie s-a putut realiza de
nilor. (M. e. c. - op. c., regulă, prin contacte nemijlocite şi prin comerţul mijlocit de alte
O. Drâmbă – Istoria popoare. Bogăţiile Indiei au trezit interesul multor popoare, încă
culturii şi civilizaţiei). din Antichitate. Această regiune asiatică dispune de bunuri care nu
Începând din se puteau găsi în altă parte a lumii ca de exemplu: mirodenii, pietre
sec. VII, credinţa is- preţioase, fildeş, perle, bumbac, blănuri, ş.a.
lamică s-a răspândit Situată geografic între Orient şi Occident, între două mări
de-a lungul căilor (M. Roşie şi M. Arabiei), între două mari fluvii (Indu şi Gange) pe
comerciale, pe coasta care se putea călători de la V. la E., cu o organizare internă
N. a M. Mediterane, avansată, căi de comunicaţie relativ bune, un comerţ echilibrat
Piesă de şah din bronz a califului unde negustorii arabi situat pe un sistem de norme avansat, India are o poziţie de
Harun al Raşhid, c. 780 - 850 î.H. [G.F.]1 ofereau bumbac şi excepţie din multe puncte de vedere.
condimente indiene în Prin intermediul popoarelor amintite până acum
schimbul sticlei şi (mesopotamiemii, egiptenii, fenicienii, grecii, romanii, arabii,
textilelor pe care le vindeau apoi în India, unde noua credinţă prin- chinezii ş.a.), produsele din India pătrund şi pe continentul
dea rădăcini. Statele islamice s-au dezvoltat de-a lungul acestor căi european. (V. Mircea – op. c.).
comerciale. Astfel Islamul a ajuns până în China, odată cu carava- Încă din anul 2500 î.Hr., la S. Munţilor Himalaia, în India de
nele de cămile care transportau jad şi mătase chinezească pe astăzi, au apărut trei religii: hinduismul, budismul şi jainismul.
Istorie

Drumul Mătăsii. Toate aceste trei religii propovăduiesc viaţă fără sfârşit, ciclică
Arabii făceau comerţ pe pământ şi pe mare. Ei navigau în precum anotimpurile. Credinţa lor de bază este că sufletul unei
jurul coastei de E. a Africii, folosind vânturile musonice care-i persoane revine pentru a începe o nouă viaţă într-un alt trup (=
duceau în India şi China. Arabii au traversat chiar şi deşertul reîncarnare).
Hinduismul este un termen colectiv folosit pentru a-i
recunoaşte pe adepţii diferitelor credinţe religioase, care nu au
1 Sursa: miniaturesinancientart.com
Februarie 2010 11
aceea nu trebuie să te bazezi pe oameni inteligenţi şi care
gândesc.“ În Marea Călătorie în Lumea de Dincolo, regele Qin a
fost a fost însoţit de celebrii săi soldaţi de teracotă, extrem de
personalizaţi, o mărturie a talentului deosebit artiştilor-
meşteşugari chinezi ai vremii.
Regii care au urmat, Dinastia Han (sec. III î.Hr. - sec. III
d.Hr.) au aplicat sistemul administrativ centralizat al Dinastiei Qin
pe tot teritoriul chinez. Imperiul a fost reorganizat în provincii şi
districte condu-se de administratorii imperiali. După câţiva ani,
scrierea, unităţile de măsură şi de greutate şi sistemul monetar
fuseseră uniformizate în tot imperiul. Acest sistem centralizat,
unic, a contribuit decisiv la dezvoltarea comerţului de mărfuri şi a
guvernării. Până şi osiile şi lungimea căruţelor au fost
standardizate pentru a se potrivi în reţeaua de drumuri. Aceste
drumuri au fost construite după date tehnice precise pentru toată
China: 9,1 m lăţime şi mărginite de copaci plantaţi la intervale de
9,1 m. Populaţia a fost obligată să ridice ziduri de apărare
împotriva popoarelor migratoare (v. Marele Zid Chinezesc).
Brahma creatorul, Vişhnu ocrotitorul, Şhiva distrugătorul [G.F.]1 În timpul acestor dinastii au fost făcute reforme care vor
influenţa istoria Chinei pentru mai bine de 2000 de ani. În timpul
acelaşi zeu, acelaşi fondator, acelaşi templu, aceeaşi scriere dinastiei Chou au fost introduse plugurile de fier trase de boi,
religioasă comină. Cosmosul întreg este sacralizat, nu pentru că ar arbaleta şi a început să se practice călăritul; au fost realizate mari
fi fost creat de un Dumnezeu, ca în Biblie, ci pentru că fiecare proiecte de irigaţii; a fost perfecţionat sistemul chinez de scriere.
parte a universului este guvernată de un zeu care o controlează. Olăritul şi prelucrarea bronzului au continuat să se dezvolte pe
Politeismul era compus din: Brahma, Vişhnu, Şhiva.Budismul şi tradiţiile dinastiei Şhang. S-a dezvoltat arta prelucrării jadului şi a
Jainismul au apărut în sec. VI î.Hr., ca o reacţie faţă de societatea obiectelor lăcuite.
împărţită în caste creată de hinduism şi religia vedică, care Începând cu ultimele secole înainte de Hristos, Imperiul Han
promova tot societatea bazată pe caste. stabileşte relaţii intense cu ţările din V. Orientului Antic. Pe Marele
Cele Patru Adevăruri Nobile formează bazele învăţăturii Drum al Mătăsii în Asia Mijlocie şi în ţările Orientului Apropiat
budiste, una din cele mai vechi religii din lume. ajung ţesături de mătase, hârtie, articole de lac, toate produse în
Primul Adevăr stabileşte originea suferinţei. Totul este legat China Antică. În afară de mătasea din China pe Drumul Mătăsii
de suferinţă: naşterea, boala, bătrâneţea, furia, mânia, durerea erau comercializate blănuri şi covoare de lână din Asia Centrală,
fizică, moartea. De asemenea, despărţirea de ceva ce ne place, pânzeturi de bumbac, perle, mirodenii din India, obiecte de sticlă
apropierea de ceva ce nu ne place sunt izvoare de suferinţă. din India şi lumea romană, parfumuri din Peninsula Arabă ş.a.
Al Doilea Adevăr ne arată cauzele suferinţei: ataşamentul Drumul Mătăsii care traversa tot continentul asiatic a devenit
omului faţă de viaţă şi dorinţele sale, materializate în setea de o magistrală, nu numai pentru mărfuri, ci şi pentru idei, ştiinţă,
plăceri, de existenţă, fericire, care alături de ignoranţă şi ură, meşteşuguri şi religie.
reprezintă sursa răului. El, presupune, de fapt, mai multe drumuri sau porţiuni de
Al Treilea Adevăr oferă soluţia încetării suferinţei, prin drum, mai mult sau mai puţin importante în anumite perioade
renunţarea la dorinţă. istorice.
Al Patrulea Adevăr prezintă în detaliu drumul oferit spre În Antichitate Drumul Mătăsii, era o rută comercială ce lega
încetarea suferinţei (Calea cu 8 braţe), bazat pe condiţia etică, China de Europa. Iniţial a fost un drum al caravanelor, folosit din
disciplina mentală şi înţelepciune. Urmând această cale, omul se aproximativ 100 î.Hr., cu o lungime de 6400 km. Drumul începea
poate elibera de dorinţe şi egoism, care, în cazul persoanelor în Xi, an (China), urmărea Marele Zid Chinezesc spre N.V.,
ignorante, reprezintă drumul înapoi spre suferinţă. (M. e. c. – op. c.). traversa Deşertul Gobi. Arşiţa puternică din timpul zilei îngreuna
Spre deosebire de marile civilizaţii ale Orientului Apropiat, drumul prin deşert; în schimb, nopţile erau foarte reci. Călătorii se
civilizaţia indiană a continuat să existe şi să se dezvolte şi după abăteau uneori din drum pentru a urmări sunetele ciudate aduse de
apusul erei antice. India a exercitat o mare influenţă spirituală vânt. Apoi pe neguţători îi aşteptau în drum Munţii Pamir din Asia,
asupra tuturor ţărilor vecine. Budismul cu literatura, filozofia şi arta înalţi de a 4755 m deasupra nivelului mării. Traversau Afga-
lui extrem de bogată s-a răspândit în întreaga Asie de E. şi de S.E. nistanul şi cu greutate ajungeau în E. Mării Mediterane, de unde
Medicina şi matematica din India Antică se bucură de faimă în bunurile erau transportate cu corăbii la Roma.
întreaga lume, iar realizările în domeniul lingvisticii, logicii şi
psihologiei sunt redescoperite în permanenţă şi folosite.

China
China este a treia ţară ca mărime din lume: de la N. la S.
depăşeşte 4200 km., iar de la E. la V. se întinde pe mai bine de
4500 km.
Statul chinez s-a constituit ceva mai târziu decât primele
civilizaţii ale Asiei Antice. În schimb, ritmul de dezvoltare a fost
rapid, luând naştere forme superioare ale vieţii economice, politice
şi culturale, forme ce au dus la fundamentarea unui original sistem
social-politic şi cultural.
Prima dinastie pentru care există dovezi atestate istoric este
Dinastia Şhang (sec. XVI-XI î.Hr.), în timpul căreia existau un
sistem de scriere şi un calendar. În sec. XI î.Hr., Zhou, Ceu
(Chou), stat supus dinastiei Şhang, i-a înlăturat pe conducătorii
acesteia, rămânând la putere până în sec. III î.Hr. În această
perioadă s-a dezvoltat taoismul şi confucianismul. După sec III
î.Hr. a venit la putere Dinastia Qin, de unde a venit şi numele
Istorie

Chinei. Deci primul împărat suveran al Chinei care a unificat


d.p.v. politic şi cultural ţara, în sec. III î.Hr., a fost împăratul Qin
care afirma în secolul al III-lea î.Hr.: „Cel mai bun mod de a Gan Ying, ambasador militar chinez trimis în misiune
organiza o ţară constă în suprimarea libertăţii cuvântului... de la Roma de generalul Ban Chao în anul 97 î.H. [G.F.]2

1 Sursa: © 2008 Amit Basu, www.flickr.com/photos/amitoda 2 Sursa: history.cultural-china.com


12 Lohanul nr. 11
Un alt traseu care avea o lungime de numai 4000 de km. a din bazinul Mediteranei.
fost folosit până în sec. Xl d.Hr. O caravană care pleca din China, Se poate spune că civilizaţia sumero-akkadiană-babiloniană-
de la Chang, an (Xi, an), trecea prin Dunhuang, Kaşhgar, Taşkent, caldeeană-asiriană, într-un cuvânt civilizaţia mesopotamiamă este
avea nevoie de aproximativ patru luni pentru a ajunge în Buhara prima şcoală a omenirii. (M.e.c. – op. c.).
(Tadjikistan) şi Samarkand (Uzbekistan). Apoi ajungeau în Babilon În cea de a doua perioadă istorică a omenirii (2000-500 î.Hr.)
(Persia, Iran), Bagdad (Irak), Damasc (Siria) şi în final pe coasta a apărut în valea fluviului Huanghe un nou izvor de civilizaţie,
E. a Mediteranei se separa în două. O ramură a Marelui Drum din civilizaţia chineză. O serie de oraşe –stat apar în Bazinul
Antiohia ajungea pe mare la Constantinopol. Şi o altă variantă Mediteranian de E. (Ugarit, Biblos ş.a.), în Asia Mică şi
cobora spre S. Mării Mediterane ajungând la Alexandria. Bine Mesopotamia se formează Imperiile Hitit şi Asirian. În acest
înţeles după ce traversa deşerturi (Gobi, posibil Takla-Makan, interval de timp au apărut extraordinarele monumente ale
Karakum), munţi (Pamir, posibil Kunlun, Karakorum) şi câmpii arhitecturii egiptene. Noţiunea de oraş sau „civitas“ are la origine
nelocuite. (C. S. Brown – op. c., G. Friedman – Următorii 100 de un vechi cuvânt latin care înseamnă trib.
ani: previziuni pentru secolul XXI). Prin perioada 800 î.Hr. - 200 d.Hr. sistemele şi structurile
Această Mare Cale Comercială se intersecta, pe traseu, cu primelor civilizaţii agrariene au dat naştere religiilor şi culturilor
drumuri spre coastă, implicit cu rute maritime, astfel vasele lumii.
încărcate cu mărfuri traversau Marea Chinei de S., Marea Arabiei, Noii profeţi şi înţelepţi nu mai preţuiau lumea reală, din
Oceanul Indian, ajungând chiar şi în Marea Mediterană. Ca un diverse motive, şi au conceput o lume virtuală, transcendentă mult
numitor comun al acestor trasee comerciale, mătasea a fost mai bună, lume ce răspundea la dezideratele celor mulţi fără nici o
transportată spre V., în timp ce lâna, aurul şi argintul au fost duse nădejde în această lume. Învăţăturile lor arătau cum se putea
spre E. obţine mântuirea, eliberarea său nirvana, cum se putea dobândi o
Neguţătorii şi călătorii chinezi au adus cu ei din India viaţă mai bună, fie de-a lungul şirului de reîncarnări, fie după
budismul, care a continuat să fie o religie importantă în China, încheierea vieţii de pe pământ. Aceşti profeţi şi înţelepţi ofereau
creştinismul şi islamismul provenind din Orientul Mijlociu. oamenilor norme de conveţuire, de comportare în colectivitatea
Religiile din China au avut şi au rolul de a transmite noilor oraşe populate.(C. S. Brown – op. c.).
respectul faţă de familie, faţă de tradiţii şi de instituţiile de stat. În Dezvoltarea metalurgiei a determinat generalizarea folosirii
cadrul confucianismului s-au dezvoltat coduri de conduită ce uneltelor de fier prin jurul anului 900 î.Hr. Superioare calitativ,
includeau respectarea cu rigurozitate a tradiţiilor, venerarea acestea au influenţat creşterea productivităţii muncii, dezvoltarea
strămoşilor şi păstrarea legăturilor de familie. Confucius (maestrul structurii sociale a societăţii. Pe baza creşterii productivităţii
Kong) proclamă o filozofie, morală şi politică care să formeze muncii s-a accentuat dezvoltarea producţiei, a apărut şi s-a
„oameni superiori.“ Virtuţile fundamentale sunt: Omenia, dezvoltat producţia de mărfuri şi lărgirea pieţelor de desfacere.
Dreptatea, Decenţa, Înţelepciunea, Loialitatea. Aceste calităţi sunt Implicit, în aceste condiţii creşte rolul negustorilor care se ocupau
necesare pentru a realiza armonizarea raporturilor dintre suveran exclusiv cu schimbul, cu comerţul. Această evoluţie a diviziunii
şi supus, soţ şi soţie, dintre fraţi, prieteni, dintre toate fiinţele muncii a fost însoţită de dezvoltarea proprietăţii private.
umane. În sfârşit, cea de–a treia perioadă (500 î.Hr. - 500 d.Hr.)
(M. e. c. - op. c.). constituie etapa finală a soc. sclavagiste a Orientului Antic.
În scrierea chineză, unui simbol sau caracter scris îi Caravanele neguţătorilor traversează Asia, are loc un schimb
corespunde un singur cuvânt. Originalul sistem de scriere, literatura cultural intens, iar în India şi China se răspândeşte una din cele mai
bogată, arta rafinată a Chinei Antice au exercitat o influenţă vechi religii din lume, religia budistă.
considerabilă asupra dezvoltării culturale a popoarelor vecine din Pentru caracterizarea social-economică a perioadei se
Asia de E. remarcă fenomenul dezvoltării şi diversificării în continuare a
În concluzie, acest Drum al Mătăsii, care cum am văzut, ramurilor meşteşugăreşti şi a comerţului, creşterea numărului de
traversa întreg continentul asiatic, a devenit o arteră principală, nu oraşe. Sporeşte şi capacitatea de producţie-marfă a economiei,
numai pentru mărfuri, ci şi pentru idei, ştiinţă, meşteşuguri, artă şi realităţi ce se reflectă în dezvoltarea sistemului de circulaţie a
religie. banilor.
Să nu uităm că banii-monedă apăruseră încă din sec. VII
Concluzii î.Hr., în statul Lydia, situat în V. Turciei de astăzi. Valoarea
Sistemele sociale ale omenirii au evoluat de la simpla monedei era inscripţionată pe ea, modalitate prin care statul garanta
comunitate (familia), la structuri complexe, numite state greutatea şi puritatea aurului, argintului şi cuprului, căpătând în
centralizate. Se ştie că primele centre de civilizaţie, structuri statale timp o largă răspândire în întreg Orientul şi în Imperiul Roman,
de pe pământ, au apărut în Sumer, Egipt, India, adică pe văile adică în Europa, fapt ce a dus la înflorirea comerţului. În
fluviilor Tigru şi Eufrat, valea Nilului, Indusului şi Gangelui în dezvoltarea relaţiilor marfă-bani erau interesate guvernele, acolo
perioada anilor 4000-3000 î.Hr. Formarea unei administraţii unde se promova o politică de construcţii publice, avându-se grijă
complexe a devenit posibilă şi prin dezvoltarea scrierii. Astfel s-a de paza şi întreţinerea drumurilor comerciale. Altfel spus, Statele
putut ca informaţia să fie păstrată şi transmisă acolo unde este aveau nevoie de creşterea veniturilor, pentru mărirea fiscalităţii şi
necesar să ajungă pentru buna funcţionare a sistemului social, implicit eliminarea deficitelor economice.
politic, economic, administrativ, militar, etc. În India, tendinţele spre crearea unor formaţiuni statale de
În aceste locuri s-a mai făurit şi o bogată cultură, luând proporţii s-au materializat pe la anul 500 î.Hr. Cam în aceeaşi
naştere cele mai vechi sisteme de scriere. Cea mai veche operă perioadă şi în China are loc un proces intens de formare a statului
literară a lumii pare a fi Epopeea lui Ghilgameş. Aceasta a fost centralizat chinez.
consemnată în scris pe 12 tăbliţe de argilă în jurul anului 2100 î. Deci popoarele Orientului Antic au făurit o cultură şi
Hr. de sumerieni, locuitorii oraşului-stat Sumer, cel mai vechi oraş, civilizaţie extrem de diversă, realizări care au îmbogăţit imens
situat pe teritoriul Irakului de astăzi. În a 11-a tăbliţă a Epopeii lui tezaurul de cultură, înţelepciune şi cunoştinţe ale omenirii. (Z.V.I.
Ghilgameş, Utnapiştim îi descrie lui Ghilgameş potopul. Epopeea Kuziscin – Istoria Orientului Antic.).
este o ilustrare a dramaticei condiţii umane, definită prin fatalitatea
morţii. (M. Eliade). Crearea lumii de către Dumnezeu este unul din Bibliografie selectivă
cele mai vechi mituri. Primele informaţii scrise, din lume, privind T. Ambrose – Despoţi şi dictatori, de la Nero la Saddam
concepţiile, instituţiile religioase s-au păstrat în textele sumeriene Hussein, Ed. Litera, Bucureşti, 2009.
care merg până în mileniul III. C.S. Brown – Istoria lumii de la Bing Bang până în prezent,
S-a dezvoltat arhitectura monumentală şi arta. Templele Ed. Litera, Bucureşti, 2009.
zigurate (=loc înalt), piramidele egiptene, construcţiile indiene fac A. Barnea şi colab. – Istorie, Ed. Corint, Bucureşti, 2004.
Istorie

parte din cele mai spectaculoase şi originale realizări ale culturii I. Constantinescu - Studiul Noului Testament, Ed. Institutului
umane. Biblic şi Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2002.
Uimitoarea civilizaţie sumeriană, extrem de evoluată şi O. Drâmbă – Istoria culturii şi civilizaţiei, Ed. Ştiinţifică şi
diversificată, de o mare forţă de iradiere atât pe plan juridic şi Enciclopedică, vol. I-II, Bucureşti, 1984.
moral, cât şi pe planul literaturii, al artei şi al gândirii în general, a C. Daniel – Civilizaţia feniciană, Ed. Sport-Turism,
stat la baza civilizaţiilor orientale care vor urma, precum şi acelor Bucureşti, 1979.
Februarie 2010 13
G. Friedman – Următorii 100 de ani: previziuni pentru Partidului Comunist Român“.3
secolul XXI, Ed. Litera, Bucureşti, 2009. Uniunea Patrioţilor a activat şi în fostul judeţ Fălciu. Odată
P. Gaudin – Marile religii, Ed. Orizont, Bucureşti, 2000. cu reorganizarea din 27 august 1945 a Comisiei Române pentru
Z.V.I. Kuzscin – Istoria Orientului Antic, Ed. Lumina, Aplicarea Armistiţiului sub denumirea de Comisia de Coordonare
Chişinău, 1990. Judeţeană, sunt incluşi o serie de lideri locali, printre care şi Sami
K.M. Kolobova – Cum trăiai vechii greci, Ed. Ştiinţifică, Fişterman, delegatul organizaţiei Uniunea Patriotică şi ca supleant
Bucureşti, 1962. Mihai Coroi.4
A. Lynch – Construcţii monumentale, Ed. Litera Şedinţa plenară, din 4 iulie 1948, constituie prilejul
Internaţional, Bucureşti, 2008. participării reprezentanţilor Comitetului Central al Partidului
J. Levy – Secrete ale istoriei: Forţe ascunse care au modelat Naţional Popular, în persoana profesorului Brebu şi a doctorului
trecutul, Ed. Allfa, Bucureşti, 2006. Chiricuţă. Cel din urmă expune detaliat auditoriului situaţia politică
W. von Loon – Istoria omenirii, Ed. Venus, Bucureşti, 1991. internă şi internaţională şi evidenţiază „lupta dârză pe care o duc
A. Milard – Exploratori şi negustori, Ed. Litera Internaţional, forţele democratice progresiste contra lagărului imperialist, pentru
Bucureşti, 2008. pace şi progresul omenirii“, în timp ce profesorul Brebu expune
V. Mircea – Istoria economiei moderne, Ed. Fundaţiei poziţia partidului în cadrul F. D. P. „menţionând rostul Partidului
Universitare Dunărea de Jos“ – Galaţi, 2001. P. N. P., de a lămuri îndeaproape păturile mijlocii să se încadreze
H.C. Matei – Civilizaţia Orientului Antic, Ed. Albatros, în ritmul vremurilor pe care le trăim, făcându-se atenţi ca
Bucureşti, 1990. încadrarea acestora să nu fie din oportunitate, ci din convingere,
P. Montet – Egiptul pe vremea dinastiei Ramses, Ed. din dragoste pentru făurirea unei vieţi mai bune“. Răspunde
Eminescu, Bucureşti, 1973. întrebărilor adresate de publicul participant, invocă statutul şi
M. Nancu – Memorator de istorie universală, Ed. Booklet, programul partidului, aflate în curs de modificare, programul vechi
Bucureşti, 2004. fiind considerat depăşit, sugerează orientarea şi folosirea
G. Popa – Istoria culturii şi a civilizaţiei, Ed. Cugetarea, Iaşi, profesioniştilor în „procesul de producţie pus în slujba poporului“,
1997. întronarea spiritului socialist în locul celui individualist, rezolvarea
*** Istorie ilustrată a lumii – lumea antică, Ed. Litera standardului de viaţă prin planificare şi industrializare,
Internaţional, Bucureşti, 2008. superioritatea cooperativizării faţă de meşteşugurile mici, preluarea
*** Marea enciclopedie – statele lumii: Asia de E. şi de S., de către membrii P.N.P. a modelului celor din P.M.R., „mai căliţi
Asia Centrală şi Orientul Mijlociu, America de N. şi de S., America în luptă, căci ei primesc transformările sociale fără panică şi fără
Centrală şi Indiile de V., Africa de N. şi de V., Ed. Litera, tulburări“.5
Bucureşti, 2009. Din rândurile P.N.P.-ului sunt recrutaţi demnitari de către
*** Marea enciclopedie a cunoaşterii – societate şi regimul comunist, cum ar fi Ioan Arhire, primar, foarte activ în
economie, religie şi filozofie, artă şi literatură, Ed. Litera trecut, N. Petrovici, subprefect, complet inactiv, prezentându-se
Internaţional, Bucureşti, 2009. de-a lungul unui an de zile la două şedinţe de partid.6
La ordinele comuniştilor este prelucrată teza Lupta poporului
grec pentru pace şi libertate de Eugenia Cocârlan, la 13 aprilie
1948 şi s-a hotărât trimiterea telegramei de protest a U.F.D.R., la
O.N.U., în „care se protestează în mod energic contra ororilor
săvârşite de către monarhia fascistă din Grecia, cerând totodată
eliberarea tuturor deţinuţilor şi părăsirea imediată a trupelor
Partidul Naţional Popular Anglo-Americane de pe teritoriul Greciei“.
Prin moţiunea din 18 iulie 1948, trimisă la Comitetul Central
din Huşi de P.N.P.-Fălciu, se „primeşte cu indignare şi revoltă vestea despre
atentatul comis împotriva secretarului general al Partidului
Comunist Italian Palmiro Togliatti“.7
(Urmare din p. 1.1) P.N.P. - Fălciu marchează în cursul lunii octombrie a anului

M iluţă Constantinescu după lovitura de palat de la 23 august


1944 „şi-a remodelat radical orientarea economică şi
politică, abandonând tezele neoliberale pe care le
susţinuse în anii anteriori şi manifestând un interes aparte faţă de
1948 săptămâna prieteniei româno-sovietice, 31 de ani de la
„revoluţia socialistă“ şi organizează patru plenare şi două şedinţe.
Cu prilejul „marilor sărbători“ sediul partidului va fi împodobit cu
drapele, lozinci, portrete, se redactează un aşa numit ziar de stradă
marele vecin care îşi cantonase o bună parte din armată pe pe care se află pictată o scenă din „revoluţia din octombrie cu 3
teritoriul României“, autor al volumelor Continentul U.R.S.S. reportaje.“ Corul organizat de Consiliul sindical cuprinde şi 20 de
(octombrie 1944) şi Relaţiile economice între România şi U.R.S.S. membri ai P.N.P. - Fălciu.8
(1945), vicepreşedinte al A.R.L.U.S.-lui, preşedinte al Consiliului Documentele cercetate atestă şcoala de îndrumători, pentru
de administraţie al Editurii „Cartea Rusă“.2 Partidul Naţional care au fost desemnaţi 106 membri de partid în cadrul şedinţei din
Popular a fost „o creaţie a forţelor autohtone de extremă stângă“, a 27 mai 1948.9 A doua şedinţă a şcolii de îndrumători, desfăşurată
cărui apariţie a fost salutată în ziarul „Krasnaia Zvezda“ (Steaua la 17 iunie 1948, oferă prilejul secretarului general al partidului
roşie) în aprilie 1946, unde se afirmă că noua formaţiune politică Gheorghe Obreja, să supună discuţiei, în faţa auditorului, tema
numără 170.000 de membri. Partidul Naţional Popular, grupare Naţionalizarea industriilor, băncilor şi societăţii10 urmat de Eugen
satelit a comuniştilor, are în faţă perspectiva alegerilor. Ianculescu la 24 iunie 1948, a treia şedinţă, cu tema Despre
Formaţiunea politică joacă un rol şters în viaţa politică românească sindicate11şi de preotul C. Negru la 1 iulie 1948, a patra şedinţă, cu
din epocă. Până la dispariţia sa din 1949 se menţine „la remorca

3 Dumitru Şandru, op. cit., p. 207 - 208


4 Costin Clit, Unele aspecte privind oraşul Huşi în anii 1944 –
1 Keith Hitchins, România 1866 – 1947, Ediţia a II-a, Editura
1945, în „Est” Revistă de cultură, Serie nouă, Vaslui, An I, august
Humanitas, Bucureşti (nota de la p.1) 2001, p. 77 - 78
2 Dumitru Şandru, Comuniştii şi Campania electorală din 1946, în
5Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Vaslui, Fond Comitetul
Alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946 De la memoria Judeţean Fălciu Partidul Naţional Popular, dosar 1/ 1948, f. 62
colectivă la cercetarea istorică, Coordonatori: Robert Fürtös şi
Istorie

6Ibidem, f. 23
Gheorghe Mihai Bârlea, Fundaţia Academia Civică, 2007, p. 205 – 7Ibidem, f. 71
207; Viaţa şi opera lui Mitiţă Constantinescu, Lucrare realizată sub
8Ibidem, f. 38
coordonarea prof. dr. Mugur Isărescu de către un colectiv format
din Surica Rosentuler, Sabina Mariţiu, Ion Soare, Anton 9Ibidem, f. 59
Dumitrescu, în Banca Naţională a României, colecţia Restitutio, nr. 10Ibidem, f. 59
4, martie 2004, p. 80 11Ibidem, f. 60
14 Lohanul nr. 11

Frederic Enghels, 1839 Vladimir Ilici Lenin Iosif Vissarionovici Stalin,


Karl Marx, 1839 [G.F.]6
[G.F.]7 (Ulianov), 1897 [G.F.]8 1894 [G.F.]9
tema Mişcarea sindicală în România.1 Octav Agapi nu reuşeşte să- înfiinţate până la acea dată.14
şi susţină materialul intitulat Istoricul planificării în U.R.S.S. din Se urmăreşte evoluţia fruntaşilor politici locali de dinaintea
cauza numărului mic de participanţi.2 Avocatul C. Cosma prelu- războiului. În şedinţa din 12 august 1948 în urma discuţiilor purtate
crează la 10 octombrie 1948, tema 10 ani de la apariţia istorică a asupra a zece adeziuni, nu s-a căzut de acord asupra celei
Partidului Comunist.3 Se recurge la publicarea articolelor şi repor- prezentate de avocatul C. Olăreanu, „care a fost secretar general al
tajelor în „Naţiunea“, „ziar de informaţie, atitudine şi reportaj“, Partidului Naţional Ţărănist (Maniu), organizaţia Fălciu, - cu
organ al Partidului Naţional Popular, a cărui conducere a revenit la toate că din cercetările făcute rezultă că a intrat în această
20 martie 1946 scriitorului George Călinescu,4 sau la aşa numitul organizaţie din anul 1946, iar înainte a fost un democrat convins
ziar de stradă. Biroul politic însărcinează şi indică, în noiembrie ţinând întruniri cu meseriaşi şi vorbind pe linia sindicală“.15
1948, pentru scrierea articolelor pentru ziarul de stradă, pe Ştefan Vechiul comitet cedează atributele la 2 noiembrie 1947, când
Iliescu, Vasile Bujoreanu şi Elias Bercovici.5 se desfăşoară preluarea arhivei şi verificarea datelor existente, în
Mica bibliotecă ce însuma în 1947 un total de 113 volume, se urma cărora „s-a constatat că fiecare membru a fost obligat să-şi
reduce în octombrie 1948 la 109 volume. Oraşul era împărţit în înscrie întreaga familie, fără însă să activeze şi nici să plătească
sectoare, acestea cuprind o anumită reţea stradală şi diverse cotizaţia“. Noul comitet identifică membrii activi, organizează o
instituţii. Reprezentanţii secţiunilor de presă, documentare şi şcoală de cadre (îndrumători) cu o durată de trei luni (trei şedinţe
financiară sunt numiţi responsabili la fiecare instituţie în parte şi săptămânale), ale cărei cursuri sunt urmate de membrii comitetului
sector.10 şi partidului, stabileşte desfăşurarea plenarelor în fiecare zi de
Rapoartele de activitate, cum ar fi cel din august 1948, ne Duminică, organizează o mică bibliotecă (113 volume), instalează
oferă informaţii şi despre ocupaţiile locuitorilor, majoritatea un telefon la sediul partidului din noiembrie 1947, procură mobi-
populaţiei fiind formată din viticultori, grădinari, funcţionari, lierul necesar (scaune şi bănci în sala de şedinţe), înrămează tablo-
comercianţi şi puţini pensionari. Primele categorii profesionale urile liderilor comunişti (I.V. Stalin, dr. C. I. Parhon, dr. Petru
constituie majoritatea populaţiei şi se abţin de a face parte dîntr-o Groza, Gheorghe Gheorghiu Dej, Vasile Luca, Teohari Georgescu,
organizaţie „democrată“ (citeşte comunistă). Se subînţelege Ana Pauker), ocupă două camere, ţine legătura cu partidele din
repulsia provocată majorităţii locuitorilor de noile structuri politice localitate – P.M.R. şi Frontul plugarilor, cu care nu are conflicte,
cooperează la „desăvârşirea operei guvernului“. Comisia Jude-
de tip stalinist.11 ţeană a Frontului Democraţiei Populare cooptează patru membri ai
Intervenţia P.N.P. este solicitată în cursul lunii iulie 1948 de Partidului Naţional Popular. Se fac aprecieri a stării de spirit a
către comercianţii huşeni în vederea numirii lor la magazinele de locuitorilor care ar fi fost „destul de bună, mai ales după apariţia
stat, „majoritatea din ei lichidând comerţul“. Naţionalizarea deciziilor prin care se dă liber la vânzarea cerealelor“. Potrivit
întreprinderilor din 11 iunie 1948 atrage o stare de „mulţumire“ în estimărilor realizate, se puteau baza pe 90 % din totalul populaţiei
cadrul organizaţiei, excepţie făcând „o mică parte din comercianţi din mediul rural şi 70% din totalul populaţiei din mediul urban.
şi câţiva industriaşi“.12 Lipsa schimbărilor, potrivit raportului lunii „care vor da votul listei noastre“. Eforturile conducerii se
august 1948, ar fi determinat pătura negustorilor să ceară „cu îndreptau către organizarea din comunele judeţului Fălciu.16
insistenţă crearea unui număr mai mare de magazine de stat şi Raportul din luna iulie a anului 1948 înregistrează un număr
plasarea lor în aceste magazine.“13 Raportul lunii octombrie a de 410 membri în organizaţie cu plata cotizaţiei la zi, dintre care
anului 1948 demonstrează lichidarea comerţului de către „o bună 300 în oraş, documentele indicând un număr de 1337 membri, cei
parte din comercianţi“, căutarea locurilor de plasament a comerci- mai mulţi cu probleme în plata cotizaţiei de partid.17 Raportul din
anţilor şi numărul mic de locuri de plasament în magazinele de stat august 1948 precizează creşterea numărului membrilor de partid cu
67 „majoritatea din ei din pătura de mijloc din oraş.“18
1Ibidem, f. 61 În mediul rural şedinţele sunt convocate mai rar, în Vutcani
2Ibidem, f. 66 nu s-au desfăşurat asemenea şedinţe în lunile iunie – iulie 1948, iar
3Ibidem, f. 90 nivelul politic al membrilor de partid era foarte scăzut. Se constată
4 Oana Soare, În 1946, în „Cultura”, Publicaţie editată de Fundaţia o stare de susceptibilitate. Odată cu deplasarea la Vutcani din
august 1948, se consemnează în raportul elaborat: „Lumea s-ar
Culturală Română şi SC Media Casa Press, nr. 7 (211), din 17 înscrie în partid că e naţional şi popular, dar suntem suspectaţi“.
februarie 2009 „Ascuţirea luptei de clasă la sate şi lupta împotriva chiaburimii
5Ibidem, f. 96 atinge şi partidul nostru prin faptul că aceste elemente s-au
6 Sursa: marxists.anu.edu.au camuflat în el“. La Vutcani din cei 37 de membri verificaţi, 21 sunt
7 Ibidem
Istorie

8 Sursa: marxists.anu.edu.au
9 Ibidem 14Ibidem, f. 38
10Ibidem, f. 38 15Ibidem, f. 76
11Ibidem, f. 16 16Ibidem, f. 10
12Ibidem, f. 14 17Ibidem, f. 14
13Ibidem, f. 16 18Ibidem, f. 14
Februarie 2010 15
plugari, majoritatea sunt chiaburi.1 Vechiul comitet din Vutcani va Alexandru (secretar tehnic), Titi Cosma, Vasile Bujoreanu,
demisiona şi se va alege unul nou.2 Organizaţii ale P.N.P.- Fălciu Constantin Ciocoiu, Traian Dumitriu, Emil Irimia, Constantin Tuţu,
vor lua naştere în cursul lunii octombrie în satul Mălăieşti şi Victor Onea, Traian Gheorghiu, Elias Bercovici, Veronica
comuna Barboşi.3 Organizaţia P.N.P. – Barboşi, înfiinţată la 30 Herghelegiu, Grigore Drăguşanu, Eugen Cherenbach, Maria C.
octombrie 1948, include în comitet pe Anton Cananău (preşedinte), Stoica, Ecaterina Petrăchescu, Eliza Obreja, Steriana Crăsneanu,
Gheorghe Horciu, Pintilie Purice, Dumitru Băduleţ, Vasile Dumi- Aurora Focşa, Aurelia Blăniţă, Gheorghe I. Grosu (student), Ioan
traşcu, Tasache Mândru, Ioan Purice, Neculai Băduleţ Cristea, Ioan Avârvarei, Anton Avârvarei, Ioan Ghergu, Mihai Ghergu, Pavel
Beciu, Gheorghe Prodea şi Constantin Cazacu.4 Hotărârea de Băcioiu, Eugen Avârvarei, Ana Boiangiu, Elena Boiangiu,
desfiinţare a organizaţiei din Barboşi este luată la 25 noiembrie Constantin Vol(o)acă, Anistia Penişoară şi Petru Nastase.13
1948. Se pare că înfiinţarea organizaţiei s-a făcut fără acordul Raportul de activitate din luna mai 1948 ne arată desfăşurarea
Centrului.5 Procesul verbal încheiat la 9 decembrie 1948 atestă a şapte şedinţe, deplasările din judeţ, starea de moleşeală a mem-
trecerea unei părţi de la P.N.P. – Barboşi la Frontul Plugarilor, brilor, înfiinţarea echipelor responsabile pe străzi, măsurile pentru
înfiinţarea unei şcoli de cadre, starea financiară precară, imposibi-
restul fiind înglobat la organizaţia din Vutcani.6 litatea achitării cotizaţiilor şi lipsa activităţii la Secţiunea Presă şi
P.N.P. - Fălciu susţine în adresa din 3 august 1948, trimisă documentare, al cărei responsabil era Ioan Patraş, fost preşedinte al
Comitetului Central al Partidului Naţional Popular, existenţa a
120000 de locuitori în judeţul Fălciu, organizarea administrativă în organizaţiei,14 înlocuit în iulie 1948 cu Eugen Ianculescu.15
patru plăşi, două comune urbane şi 52 de comune rurale, Gheorghe Paveliu, secretarul etnic, este concediat la 1 mai
desfăşurarea activităţii de partid la nivelul plăşilor, activitatea 1948. Emil Irimia, fost secretar al resortului financiar, detaşat la
foarte slabă din comunele rurale, formarea Comitetului judeţean Sucursala Băncii Naţionale Române din Răducăneni, este înlocuit
din 41 de membri şi a Comitetului orăşenesc din 37 de membri, a de Petru Vasilescu.16Şedinţa de comitet din 27 mai 1948 se
Biroului politic din şapte persoane, a Comitetului plăşilor din câte desfăşoară în prezenţa membrilor mai importanţi: Gheorghe
trei membri de plasă. Numărul membrilor de partid, se ridică la 300 Alexandru (preşedinte), Eugen Ianculescu (vicepreşedinte), Saul
în mediul urban şi 110 în mediul rural. În comunele urbane Seinsohn (vicepreşedinte), Gheorghe Obreja (secretar general),
constatăm opt avocaţi, doi ingineri, 84 funcţionari publici, 22 Delu Lindner (secretar general adjunct), Ioan Patraş, Petru
funcţionari particulari, 36 de comercianţi şi industriaşi, trei Vasilescu, Herman Tirman, Iancu Moscovici, Haim Bercovici şi
farmacişti, cinci învăţători, 38 meseriaşi, un profesor secundar, doi Ecaterina Nestor. În cadrul şedinţei se propune desemnarea a 106
preoţi, 16 pensionari, doi studenţi, un dentist, 54 de agricultori şi „prieteni care să urmeze şcoala de îndrumători“17
grădinari, şapte muncitori, 19 casnici, lipsesc medicii. Din cuprin- Activitatea din luna iunie a anului 1948 se aseamănă cu cea
sul judeţului provin 11 funcţionari publici, un funcţionar particular, din lunile martie şi aprilie. Activitatea secţiilor este practic
şase învăţători, patru comercianţi, un medic, un avocat, şase coordonată de secretarul general, ce-şi orienta atenţia spre
meseriaşi, un preot, un student, 70 agricultori, patru pensionari, reactivarea membrilor, care au abandonat munca de partid, mai ales
patru casnici.7 după desfăşurarea alegerilor, odată cu conştientizarea ideii eşecului
Adresa P.N.P.- Fălciu către Comitetul Central al P.N.P., din definitiv a păturilor „reacţionare“. Sunt prelucrate problemele
octombrie 1948, stabileşte un număr de 467 de membri la 1 tratate în buletinele sosite de la Centru sau publicate în ziarul
septembrie 1948, mărit la 605 pentru 1 octombrie 1948, dintre care „Naţiunea“. Echilibrarea bugetului se realizează prin organizarea
sunt radiaţi trei membri, iar alţii cinci sunt plecaşi din localitate.8 de baluri. Conducerea ţine legătura cu autorităţile locale şi F. D. P.,
La 1 decembrie 1948 sunt consemnaţi 473 de membri (383 în Secţia de tineret remarcându-se în munca de reconstrucţie şi de
partid. Asistăm la stagnarea numerică a membrilor de partid, unii
mediul urban şi 90 în plăşile judeţului).9 plecaţi definitiv din ţară sau în alte localităţi urbane, alţii la Frontul
Procesul verbal din 26 martie 1948 consemnează excluderea Plugarilor sau Partidul Muncitoresc Român, cei rămaşi activi sunt
din partid a 63 de membri şi proiectarea unui bal ce urma să se
desfăşoare la 8 mai 1948. Secţia Tineret are în componenţa obligaţi să-şi elaboreze autobiografiile.18
conducerii pe Ioan Arhire (preşedinte), Ştefan Spiridon Secretarul general, în luna iunie a anului 1948, este avocatul
(vicepreşedinte), Geta Alexandru (secretar); Secţia Presă şi tineret Gheorghe Obreja,19 sprijinit în eforturile sale din luna iulie 1948,
pe Eugen Ianculescu (secretar), Ioan Patraş, P. Manoilescu, Mihai de către Delu Lidner, secretarul adjunct, împreună îşi asumă
A. Patraş, Constantin Lăzărescu, Georgeta Puiu; Secţia Funcţionari întreaga muncă organizatorică şi politică.20 Preşedinte al organi-
publici şi particulari pe Gheorghe Nimirescu (preşedinte), Eugenia zaţiei în lunile februarie, martie21 şi august 1948 este atestat
Cocârlan (secretar), Dumitru Iacob (membru); Secţia Liber Gh(eorghe) Alexandru.22 La 3 august 1948 conducerea P.N.P. era
profesionişti pe Sorin Cherenbach (preşedinte), Moritz Terdiman asigurată de Gheorghe Obreja, secretar general al P.N.P. şi secretar
(secretar), Constantin Lăzărescu şi Eugen Cherenbach (membri).10 electoral al F.D.P., Ioan Arhire, preşedinte al P.N.P. şi secretar al
Comisia de disciplină, formată din Gheorghe Obreja (secretarul Secţiei administrative din F.D.P. şi Gheorghe Alexandru, membru
general al organizaţiei), Ioan Beşleagă şi Iancu Marcovici, se al Comisiei de propagandă din F.D.P.23
înfiinţează la 8 martie 1948.11 Alcătuirea biroului politic al P.N.P. - Fălciu se desfăşoară la
Conform adresei din 4 mai 1948 Ioan Arhire, primarul 8 iulie 1948. Din birou fac parte: Gheorghe Alexandru, preşedinte,
oraşului Huşi, preşedintele Secţiunii Tineret şi vicepreşedintele Gheorghe Obreja, secretar general, Eugen Ianculescu, Ioan Arhire,
organizaţiei Fălciu, membru în Comitetul de reconstrucţie, Saul Seinsohn, vicepreşedinţi, Delu Lindner, secretar şi Ioan
preşedintele F. T. D. R., este însărcinat cu supravegherea secţiunii Grosu, casier. Cunoaştem componenţa secţiilor. Astfel, la Secţia
Tineret, cu supravegherea şi coordonarea întregii activităţi a Presă şi documentare întâlnim pe Ioan Arhire, responsabil, Octav
tineretului din judeţul Fălciu şi oraşul Huşi.12 Agapi, secretar, avocatul Moritz Terdiman, presă, avocatul Sorin
Secţiunea Tineret a P.N.P. este formată din Ioan Arhire Cherenbach, documentare, Ludmila Arhire, comisia de reactivare;
(preşedinte), Ştefan C. Spiridon (vicepreşedinte), Georgeta la Secţia Financiară pe Saul Seinsohn, responsabil, Ioan Grosu,
casier, Petru Vasilescu, secretar; la Secţia Profesională pe Eugen
1Ibidem, f. 23
2Ibidem, f. 24 13Ibidem, f. 7
3Ibidem, f. 38 14Ibidem, f. 11
4Ibidem, f. 90 15Ibidem, f. 14
5Ibidem, f. 92 - 93 16Ibidem, f. 57
6Ibidem, f. 94 17Ibidem, f. 59
Istorie

7Ibidem, f. 27 18Ibidem, f. 13
8Ibidem, f. 32 19Ibidem, f. 13
9Ibidem, f. 46 20Ibidem, f. 14
10Ibidem, f. 46 21Ibidem, f. 46
11Ibidem, f. 48 22Ibidem, f. 16
12D.J.A.N.V., F.C.J. F. P.N.P., dosar 1, f. 6 23Ibidem, f. 27
16 Lohanul nr. 11
Ianculescu, responsabil, Solomon Lazarovici, comerţ şi meserii, ia parte la Campania de însămânţare timp de nouă zile.8
Petru Manoilescu, funcţionari şi profesionişti. Alături de P.N.P. - Fălciu provoacă organizaţia similară din judeţul
organizarea în secţiuni întâlnim şi organizarea din cadrul Covurlui la întrecere în 25 august 1948, primesc un răspuns
colectivelor, pe care le redăm în continuare: Colectivul Secţiei favorabil la 28 august 1948, iar întrecerea propriu-zisă începe la 1
Presă şi documentare, compus din Milu Reiter, avocat, Neştir septembrie 1948.9
Ecaterina, Mititelu Alex., Dragoescu Elena (presă), Neculai Stan, În perioada 1– 30 septembrie 1948 s-ar fi desfăşurat 26 de
Haim Bercovici, Iancu Marcovici, Ioan Beşleagă, Gh. Nimireanu şedinţe la Huşi şi 16 în plăşile judeţului Fălciu, în total 42 de
(documentare); Colectivul Secţiei Financiare, compus din Jănica şedinţe, numărul activiştilor s-a ridicat la 77, cel al participanţilor
Balan, Ecaterina Vasuţa, Anton Pascal, Herman Tirman, Ştefan la şedinţe la 2360, iar le plenare, în număr de 18, în reşedinţă 6 şi în
Spiridon, Eugenia Ciocârlan; Colectivul Secţiei Profesională, plăşi 12, ar fi participat tot 2360 de persoane. Sunt organizate 467
compus din Ianci Copcic, Emil Romila, Moise Leibovici, Geta de vizite în cursul lunii septembrie, sunt înregistrate 138 de
Alexandru, Maria Ianculescu, Margareta Tazlaoanu, Maria Nestor, adeziuni, numărul membrilor cotizanţi creşte de la 84 (1 septembrie
Neculai Petrovici, Mihai Patraş şi Ioan Patraş.1 1948) la 338 (1 octombrie 1948), al abonamentelor la „Naţiunea“
Sunt formate comisii responsabile pe sectoare formate din cresc de la 29 (1 septembrie 1948) la 113 (1 octombrie 1948). În
cartierele oraşului. În sectorul care include cartierele Corni şi aceiaşi perioadă participă 250 de membri la munca voluntară
Cotroceni fac parte din comisie, Ioan Patraş, Mihai A. Patraş, Ioan organizată, contabilizând 750 de ore.10
Ghergu, Tuţu C-tin, Domenica Zanvetor, Anton Frenţescu, Emil În cursul lunii octombrie a anului 1948 s-au înfiinţat: Secţia
Romila şi Anton Pascal; în sectorul în care este inclus cartierul Evidenţa membrilor de partid, compusă din Moritz Terdiman,
Răieşti fac parte, Petru Manoilescu, Vasile Vârlan, Gh. Enăchescu, Moise Leibovici, Sorin Cherenbach, Maria Chiulă şi Secţia
preotul C-tin Chirica, C-tin Voloacă şi Gh. Mihai; în sectorul din Organizatorică, formată din Eugen Ianculescu, Mihai A. Patraş,
care face parte cartierul Grădinari (în vechime Ograda lui Lazor) Emil Irimia şi Alex. Topliceanu.11
întâlnim pe, Teodor Adam, Alex. Mititelu, Iancu Copcic, Neculai Redăm schema de organizare a P.N.P. – Fălciu din noiembrie
Scărlătescu, Traian Dumitriu şi Moritz Terdiman; în cartierul
1948. Secţia organizatorică are în frunte pe avocatul Eugen Iancu-
Plopeni avem pe C-tin Tuleaşcă, Alex. Topliceanu, Vasile Sârbu,
lescu, ajutat de Mihai A. Patraş, secretarul adjunct al organizaţiei,
Ioan Boiangiu, Marin Ghiuzu şi C-tin Ciocan; în cartierul Broşteni
Emil Irimia şi Alex. Topliceanu. Întâlnim organizaţia locală urbană
pe Ştefan Spiridon, Petru Vasilescu, Vasile Andrei şi Andrei
I (Vasile Vârlan) şi II (Ştefan Azoiţei). Organizaţiile din plăşi au ca
Anton; din sectorul care cuprinde centrul oraşului fac parte,
Gheorghe Alexandru, Saul Seinzon, Gheorghe Obreja, Delu secretari pe C. Boboc (plasa Vutcani), Ion Gheorghiu (plasa Rădu-
Lindner, preotul C-tin Negru, Haim Bercovici, Tirman Herman, căneni), Durnea Gheorghe, din decembrie 1948 Proca Dumitru
Iancu Marcovici, Sorin Cherenbach, Mihai Neculai, Gheorghe (plasa Fălciu) şi Ion Mironescu (plasa Huşi).12 În ceea ce priveşte
Nimireanu, Ioan Grosu şi Ioan Beşleag; în cartierul Dobrina pe organizarea colectivelor, avem la plasa Fălciu pe Pericle Nistor
Iosif I. Balan, Dumitru Luca, Tiţi Cozma şi Dumitru Andrei.2 (secretar), Restivan Gheorghe (secretar adjunct), Proca Dumitru
Raportul general despre deplasarea din 7 - 8 august 1948 (responsabil organizare), Geta Popescu (responsabil îndrumare
demonstrează disensiunile existente în Biroul politic şi în Comi- politică) şi Aneta Petcu (responsabil administrativ financiar); la
tetul judeţean şi formarea a două tabere, una în jurul Secretariatului plasa Vutcani pe Ionel Tomescu (secretar), Ioan Gh. Şipoteanu
general, cealaltă în jurul Preşedintelui. Activitatea Secretariatului (secretar adjunct), Ioan Râpanu (responsabil îndrumare politică),
general constă în cele două – trei şedinţe săptămânale, verificarea Constantin Boboc (responsabil organizare) şi Iancu C. Leon
membrilor din cuprinsul judeţului, precaritatea legăturilor cu orga- (responsabil administrative financiar); la plasa Huşi pe Florin
nizaţiile comunale, insuficienta coordonare şi susţinere a activităţii Cherenbach (secretar), Ioan Mironescu (responsabil organizare),
secţiilor. Secţia Presă şi documentare, condusă de Ion Arhire, nu Silviu Olăreanu (responsabil îndrumare politică) şi Nicolai
efectuează activităţile specifice, există o lipsă de interes a preşe- Pandalache (responsabil administrative financiar).13
dintelui secţiei pentru reorganizare, întâlnim două grupuri profesi- Procesul verbal, încheiat la 2 noiembrie 1948, reflectă
onale, se desfăşoară o şedinţă a comitetului şi două plenare. Secţia înfiinţarea subsecţiilor, cum ar fi: Subsecţia Documentare (Octav
Financiară condusă de Petrea Vasilescu, desfăşoară şedinţe de Agapi – preşedinte, Nicolae Stan – secretar, N. Pivniceru, Gh.
comitet, Secţia Tineret activează, dar nu a fost încheiat raportul.3 Nimireanu, Maria Chirilă, Marieta Penişoară, Ştefan Azoiţei,
Secţia de presă şi documentare, odată reorganizată, are la Clemansa Puiu, Frederic Loi, Maria Darie, Anton Olaru), Subsecţia
conducere pe învăţătorul Octav Agapi (secretar), Ar. Terdiman Comisia de reactivare (preotul C. Negru - responsabil, Alex.
(responsabil presă), Stan (responsabil plenare).4 Topliceanu, Chirilă Stan, Marin Ghiuzu, Aurora Focşa, Ştefan
Potrivit raportului pe luna august a anului 1948 s-au Beschieru, C. Epure, Traian Gheorghiu, Iancu Copcic, Mihai
desfăşurat şase şedinţe. Secţia de propagandă şi documentare aflată Gheorghe, Sandu Dincă), Subsecţia Presă şi reportagii (preotul C.
sub responsabilitatea lui Octav Agapi, acţionează pentru creşterea Chirica – responsabil, Ştefan Iliescu, Puiu Romulus, Sorin
numărului de abonamente care se ridică la 67, trimiterea a patru Chernbach, Ioan Boiangiu, Elias Bercovici, Ioan Tănasă, Gh.
reportaje la ziarul „Naţiunea“, organizarea a patru şedinţe, două în Călin, Eugen Olaru).14
mediul urban şi două în mediul rural şi creşterea numărului Raportul Secţiei judeţene de îndrumare politică din
participanţilor la plenarele organizaţiei, de la 80 la 125. (Credem că decembrie 1948 indică pe Octav Agapi ca responsabil, preotul
se exagerează). Printre evidenţiaţi, se numără „prietenii“ Octav C. Chirica, corespondent la ziarul Naţiunea şi responsabil cu
Agapi, Mihai Patraş şi Ioan Grosu.5 Pentru activitatea desfăşurată difuzarea, Ştefan Iliescu, responsabil al comitetului de reactivare.
Octav Agapi este evidenţiat şi în luna octombrie a anului 1948, P.N.P. – Fălciu era structurat în sectorul 1 Huşi, responsabil
alături de preotul C. Negru, Delu Lindner, Ioan Grosu, Simion V. Bujoreanu, sectorul 2 Huşi, responsabil Nicolaie Stan, plasa
Buzuliuc şi Maria Vârlan.6 Octav Agapi deţine calitatea de Fălciu, responsabil Geta Popescu, plasa Huşi, responsabil Silviu
corespondent la ziarul „Naţiunea“ până la 25 noiembrie 1948, când Olăreanu, plasa Vutcani, responsabil Ioan Râpanu, la plasa
este înlocuit cu preotul C. Chirica.7Octav Agapi, potrivit procesului Răducăneni nu s-a organizat nimic.15
verbal din 25 noiembrie 1948, a organizat secţia de îndrumare Înfiinţarea celui de-al treilea sector în cartierul Corni din
politică, repartizează temele ideologice, controlează şi îndrumă oraşul Huşi este concretizată în ianuarie 1949.16
activitatea subsecţiilor, a trimis trei reportaje la ziarul „Naţiunea“,
8Ibidem, f. 94
9Ibidem, f. 35
1Ibidem, f. 65 10Ibidem, f. 34
Istorie

2Ibidem, f. 69 11Ibidem, f. 95
3Ibidem, f. 22 12Ibidem, f. 39
4Ibidem, f. 24 13Ibidem, f. 42
5Ibidem, f. 16 14Ibidem, f. 96
6Ibidem, f. 38 15Ibidem, f. 107
7Ibidem, f. 92 - 93 16 Ibidem, f. 42
Februarie 2010 17
La şedinţa din 24 aprilie 1949 pe ordinea de zi a figurat înfiinţat în 1806 cu o colonie de unguri. Biserica e din 1826. Târgul
reorganizarea Secţiunii, întocmirea planului de lucru şi diverse e din 1830. Biserica catolică are un dascăl.“
probleme organizatorice sau de altă natură. Conducerea secţiunii Este necesar să observăm că lucrarea citată conţine unele
este formată din Ioan Arhire (preşedinte), Ştefan C. Spiridon contradicţii de date, în intervalul ei cât şi cu alte momente. Prima
(vicepreşedinte), Georgeta Alexandru (secretar tehnic). Sunt este cu privire la numărul de locuitori: dacă târgul are“ 1038 de
desemnaţi membrii comisiilor: Comisia organizatorică (Ştefan suflete“ iar satul „727 locuitori-suflete“, comuna ar trebui să aibă
Spiridon, responsabil, Marieta Penişoară şi Titi Cosma), Comisia 1765 de locuitori-suflete, în 1864, dacă s-au folosit datele aceluiaşi
de Educaţie politică (avocatul Eugen Cherenbach, Aurora Focşa, recensământ, aşa cum ar fi fost normal să fi. A doua contradicţie
Ana Boiangiu), Comisia de Educaţie, culturală, artistică şi sportivă este cu volumul „Cronica Bohotinului“, de Radu Rosetti (în
(Georgeta Alexandru, Gheorghe Grosu şi Ecaterina Petrăchescu), „Analele Academiei“ Bucureşti, 1905-1906, p. 43), unde se
Comisia financiară (Emil Irimia, Victor Oanea şi Elena precizează: „Pe fostul domeniu al Hatmanului (afară de Hiliţa) sunt
Drăgoescu), Comisia Reconstrucţii (Ioan Arhire, Ioan Ghergu şi astăzi 1159 gospodari săteni şi anume: […] 215 în Răducăneni. În
Petru Nastase). târgul Răducăneni sunt 1760 suflete din care peste 1200 evrei“ –
ceea ce ar însemna 1975 de locuitori. Care este cifra corectă, mai
Situaţia Partidului Naţional Popular la 25 februarie 19481 aproape de realitate? Între publicarea celor două lucrări nu este o
perioadă mare (1902-1905) ca să se fi petrecut o aşa mare creştere a
Înscrişi în Existenţi în populaţiei. Am opta pentru cercetarea lui Radu Rosetti, foarte
Profesii documentată. Şi să nu uităm că abia recensământul din 1930 a fost
organizaţii judeţ
Avocaţi 8 36 primul din istoria ţării noastre în care înregistrarea locuitorilor s-a
Ingineri 2 9 efectuat după criterii ştiinţifice.
Funcţionari publici 130 655 O altă contradicţie este în privinţa anului de întemeiere a
Comercianţi şi industriaşi 62 555 târgului Răducăneni. În „Cronica Bohotinului“ precizându-se: „la
Funcţionari particulari 9 128 1806 (aceeaşi dată la ambele lucrări - n.n.), Hatmanul (Răducanu
Farmacişti 3 8 Roset - n.n.), dobândind voia Domnului, aduse un număr de
Învăţători 10 414 ceangăi de pe Siret, cu care descăleca pe Pietrosu, un sat, care
Medici 1 26 primi numele de Răducăneni (mai târziu, după ce satul s-a mutat pe
Meseriaşi 66 280 actuala vatră din cauza alunecărilor de teren de la Pietrosu - n.n.).
Profesori secundari 2 45 Tot el obţine învoirea să înfiinţeze în Răducăneni un târguşor“
Preoţi 1 95 (p. 41). Au fost două hrisoave date hatmanului pentru întemeierea
Pensionari 10 520 târgului la Răducăneni - în 1816 şi 1818, ambele pierdute din
Studenţi 8 76 arhiva lui Răducanu Roset. S-a păstrat însă un al treilea hrisov:“
Dentişti 1 2 1851 mai 26. Ciorna hrisovului nr. 43, prin care se aproba agăi
Agricultori, grădinari - 66 Lascarache Roset, dreptul de târguşor la moşia Răducăneni, ţinutul
Femei casnice - 84 Fălciu, potrivit hrisovului din 1816 pe care l-a pierdut“(Arhivele
Muncitori 10 219 Statului Iaşi, Dosar 775, fila 19-20). La fila 18 din dosarul citat se
___________________________ găseşte propunerea Ministerului de Finanţe din 30 aprilie 1851
1 D.J.A.N.V., F.C.J. F. P.N.P., dosar 1, f. 3 pentru reînnoirea hrisoavelor din anii 1816-1818 (“Documente
privitoare la Istoria Economica a României-oraşe şi târguri- între
anii 1776-1861. Moldova“, Seria A, vol. II, p. 273, 457, 479).
Ţinând seama că în 1806 Răducanu Roset se hotărăşte să se
stabilească la Bohotin, unde începe să-şi construiască o adevărată
curte, este verosimilă afirmaţia că, iniţial, locul pentru sat a fost la
Pietrosu pe Dealul Hemeiosu, mai aproape de curtea de la Bohotin.
Istoria ceangăilor la Răducăneni Vitregiile naturale l-au silit să aprobe mutarea satului mai spre NV,
asta şi pe motivul că, între timp, rezolvase şi cumpărarea moşiei
Bazga în 1815. Locuitorii de religie catolică din Răducăneni îşi
construiesc biserica în noul amplasament în 1925-1926.
Prof. Marietta Matei – Răducăneni Aşadar, Hrisovul de întemeiere a târgului Răducăneni a fost
emis în 1816 (şi repetat în 1818), existând şi alte documente care
n „Marele dicţionar geografic la României“ (1902, vol. VI, atestă că în acest an Hatmanul „muta la Răducăneni târguşorul
Î p. 28) se notează: „Răducăneni, târguşor pe moşia şi în
comuna Bohotinului sub satul Răducăneni (aşadar,
satul era considerat separat de târg - n.n.) ce vine la sud-est,
Bohotinului Mare“. Aceasta face posibilă presupunerea că existau
aici negustori evrei (izraeliţi, cum sunt numiţi în unele documente -
n.n., pe care i-a mutat la Răducăneni, dar la fel de posibil este ca,
înfiinţat în 1830 de hatmanul Răducanul Roset. Are o populaţie odată cu aducerea ceangăilor, Răducanu Roset a mai adus familii
de 1038 de suflete, o biserica catolică cu un dascăl. Prin mijlocul de negustori evrei, proveniţi probabil din Galiţia, fiind ştiut faptul
târgului trece şoseaua judeţeană care duce spre Iaşi şi Huşi. Prin că legile vremii permiteau aşezarea/stabilirea evreilor numai în
partea de est trece pârâul Fundul Bohotinului, care mai în jos ia târguri (de unde şi păstrarea de multă vreme, chiar după devenirea
denumirea de Bohotinul. În capătul de nord al târgului se termina sa ca oraş, a denumirii de „Târgul Ieşilor“ - n.n.). În „Cronica
satul Bazga, iar spre sud începe moşia Bohotinului. În partea de Bohotinului“ Radu Rosetti transcrie la p. 158 inventarul Răducă-
nord-est a târguşorului, peste pârâul Bohotinul, pe poala plană a nenilor la 1836 (cu doi ani înaintea morţii lui Răducanu Roset,
dealului, se afla spitalul rural, construit de stat. În centrul târgului e devenit acum Mare Logofăt), notând, între altele, şi „20 venitul
primăria şi cazarma unei companii de dorobanţi. Târgoveţii sunt dugheanelor“, ceea ce arata că târgul era în plină dezvoltare, având
bezmanari.“ 120-130 capi de familie aducând venit bun proprietarului moşiei.
Despre satul Răducăneni, aceeaşi sursă notează la p. 27: Satul şi târgul Răducăneni au aparţinut în trecut de comuna
„Răducăneni, sat în comuna cu acelaşi nume, plasa Podoleni, Bazga, plasa Podoleni, judeţul Fălciu, apoi a devenit centru de
judeţul Fălciu, aşezat pe coasta dealului Beşleagăi şi pe valea comună, şi de plasă, cuprinzând zona de la Costuleni până la
Bohotinului, înfiinţat în 1806 de Răducanu Roset, hatman, şi Râşeşti în 1894, aici fiind reşedinţa plăşii, judecătoria, jandarmeria,
colonizat de unguri, având o populaţie de 727 locuitori care sunt spitalul rural, banca, poşta, telefoanele. Aceasta a făcut ca târgul să
împroprietăriţi după Legea din 1864. Face parte din trupul moşiei se dezvolte rapid. Aici era şi curtea moşierului Lascăr Rosetti,
Răducăneni şi este considerată ca mahala a târgului Răducăneni“. moştenitorul Răducănenilor de la tatăl său Răducanu, care a fost
Istorie

La p. 209 se notează: „Răducăneni, comuna rurală, în partea de NV construită prin 1851-1854, clădire declarată monument arhitectural,
a plăşi Podoleni, judeţul Fălciu, aşezată pe valea Bohotinului, pe zidul căreia se mai poate vedea şi astăzi blazonul familiei
format din satul Răducăneni şi târguşorul Răducăneni. Se întinde Ruseştilor: „pe un scut tăiat („coupe“) de argint şi albastru (azur) se
pe o suprafaţă de 2214 ha şi are o populaţie de 411 familii sau 1864 afla o cupă de argint cu trei roze ieşind dintr-însa, iar deviza poartă
suflete, o şcoală şi o biserica. Este udată de râul Bohotin.[…] S-a deviza SERENO AVT NUBILO SOSPES care însemna „În senin şi în
numit în vechime Pietrosul. I se zice acum Răducăneni după negura teafăr“. (Note genealogice despre familiile Buhus şi Rosetti,
numele fostului proprietar Hatmanul Răducanu Roset. Satul s-a
18 Lohanul nr. 11
foşti proprietari ai moşiei Bohotinului“, de Radu Rosetti Academia statornicit apoi în ştiinţa şi publicistica maghiară şi preluat cu prea
Româna, Extras din Analele Academiei Române, seria II, tom mare uşurinţă şi de unii cercetători români. Cuvântul CEANGĂU
XXVIII, Memoriile secţiunii istorice, Bucureşti, 1906, p. 9). nu are în româneşte nici un înţeles deci nu există ! Cercetările au
În 1950, comuna Răducăneni a fost încadrată raionului constatat, de asemenea, că ceangăii din Moldova nu ştiau – nu
Codăeşti, apoi între 1955 şi 1968 raionului Huşi, regiunea Iaşi, iar vorbeau limba maghiara: „Ungurii care nu ştiu ungureşte!“,
din 1968 aparţine judeţului Iaşi. Tot din acest an, satul Bazga, exclama ironic Dumitru Martinaş în opera citată. Cum au putut
contopit cu satul şi târgul Răducăneni, dispare de pe harta fiind migra atâţia maghiari „chiar sub ochii vigilenţi ai clerului şi
numai denumirea de Răducăneni. Uneori oficialităţile foloseau autorităţilor maghiare“? În plus, sensul de „maghiar corcit“ nu
numele de Răducăneni - Nord, dar oamenii din zona i-au spus poate duce decât la o concluzie: „Porecla de ceangăi, adică de
întotdeauna Bazga. corcituri, era o reacţie a secuilor împotriva celor care le poceau
Revenind la istoria ceangăilor pe valea Bohotinului să ne limba, amestecând-o cu elemente valahe. Când le imputau că s-au
oprim puţin asupra denumirii de „unguri“ din „Marele dicţionar corcit cu valahii, ei foloseau această metaforă dispreţuitoare spre a
geografic“ şi care apare şi în alte surse, mai vechi sau mai noi. persifla originea lor româneasca. ceangăii nu sunt nici maghiari
Vom porni de la afirmaţia lui Dumitru Martinaş (în „Originea degeneraţi, nici maghiari românizaţi de moldoveni ei sunt români
ceangailor în Moldova“, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, trecuţi printr-un proces de secuizare a căror primă grijă, după
Bucureşti, 1985, p. 9 şi 118) că: „Istoria cercetărilor despre ceangăi stabilirea în Moldova, a fost aceea de a se scutura în cea mai mare
este lungă, plină de peripeţii şi foarte deseori de căutări zadarnice“, parte de jargonul unguresc, continuând a vorbi până astăzi în graiul
autorul folosind denumirea de ceangăi numai fiindcă aceasta este lor românesc specific“ (Dumitru Martinaş, op. cit, pg. 96-14).
frecventă în scrierile privitoare la populaţia catolică din Moldova. Nu intrăm în amănunte, dar este cunoscut faptul că migrarea
Autorul precizează că acest termen a fost preluat din publicistica unor grupuri masive de populaţie din Transilvania în Moldova se
maghiară şi „… la fel ca denumirea populară de «unguri», nu este petrece în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când
acceptată de cei mulţi astfel, care se împărăteasa Maria Tereza dă edictul cu
consideră români catolici…, (celelalte privire la obligativitatea luării în armată
denumiri) simţindu-se ca o poreclă, ca o pentru populaţia din Ardeal. Românii,
ofensă care nu li se cuvine, pe care o defavorizaţi de maghiari, fug mai ales în
resping, pe care le-au dat-o străinii… care Moldova, trecerea Carpaţilor Răsăriteni
au vrut să-i batjocorească, să-i hulească. fiind mai lesnicioasă, dar şi în Tara
Însă e vorba ceangău nu-i românească, ci Românească la început sunt înregistrate
ungurească. Deci ei (ceangăii - n.n.) simt grupuri mai mici, în special din zona
pe unguri ca străini.“ Făgăraşului, apoi populaţii întregi (câteva
În cuprinsul lucrării sale, Dumitru sute), bărbaţi, femei şi copii şi care se
Martinaş demonstrează cu argumente stabilesc mai ales în zona Siretului, în
istorice, etnografice şi lingvistice faptul satele rămase aproape pustii în urma
că: „Pe baza graiului românesc deselor războaie cu turcii, tătarii şi leşii.
transilvănean vorbit de marea ei Dar migrări în Moldova se înregistrează şi
majoritate, această populaţie din Moldova înainte, de prin secolul al XV-lea. Stabilite
nu mai poate fi privită ca o enclavă etnică în Moldova, aceste populaţii îşi păstrează
de origine alogenă, nici ca o minoritate religia catolică şi specificul vorbirii, între
etnică locuitoare, ci ca o populaţie care predominantă este rostirea siflantă -
românească de origine transilvăneană, aşa sunetele ş-j devin s-z fenomen fonetic
cum a fost dintotdeauna.“ (p. 96). necunoscut sistemului fonetic maghiar, dar
Problema acestei populaţii a fost frecvent în Banat, Oltenia Vestică, zona
relevată încă din perioada Divanului Ad- Clujului şi Făgăraşului şi care îşi are
hoc. Astfel, în 1857, în Divanul Ad-hoc al originea în rostirea latină popular “o
Moldovei, Mihail Kogălniceanu, sprijinit permanentă fonetică arhaică, prin care
de Costache Negri, a apărat cu convingere dacoromana se întâlneşte şi se înrudeşte cu
drepturile legitime ale populaţiei catolice, grupul limbilor romanice apusene şi ea
câştigate prin viaţa şi munca de ani alături una din verigile de filiaţie fonetice dintre
de sătenii ortodocşi. Iată ce spune latina populară şi unele graiuri regionale
Costache Negri în şedinţa din 12 dacoromane“ (Dumitru Marinaş op. cit., p.
noiembrie 1857 după ce Kogălniceanu 86). Rostirea siflantă este specifică numai
relevase istoria acestora: „cât despre Biserica catolică „Sfinţii apostoli Petru şi locuitorilor catolici din satul/târgul
pământenii catolici, ei nu au nevoie de Pavel“ din Răducăneni [G.F.] Răducăneni, mai ales în vorbirea
vorba multa; ei sunt 50-80.000, care bătrânilor, dar celelalte particularităţi
împreună cu noi, de veacuri întregi, în fonetice încă prezente în zona Bacău/Siret
toate zilele noastre de durere şi amărăciune au tras şi au pătimit (africatizarea dentalelor t-d devin ce-ci, frate-frace; sau ge-gi, bade-
deopotrivă toate suferinţele cu care a binevoit Domnul Dumnezeu a bage; conservarea lui l’ muiat, netrecut la i, verbul a lua, eu l’eu; el
ne mustra, spre a ne aduce la înţelepciunea şi dreptatea astăzi noua l’e...) nu sunt prezente la Răducăneni.
trebuitoare… Sfârşesc prin un mare precept al sfintei şi Dumitru Marinaş nu înscrie Răducănenii printre localităţile
înduratoarei noastre religie creştină: «Ce vrei altul ţie să-ţi facă, fă populate cu ceangăi încă din secolul al XIX-lea, amintind doar
şi tu altuia». Cerem drepturi, să dam drepturi! „Faptul că „satele situate în poarta Târgului Frumos, la nord de Roman -
fenomenul ceangău a fost studiat mai mult de cercetătorii maghiari Butea, Buruieneşti, Otelene, Şagua, Fărcăşeni, Rotunda, Şcheia,
şi care doreau să demonstreze că aceştia sunt unguri supuşi unui Slobozia, Bohonca, Boghicea, Valea Seacă, Hălăuceşti, Catmani,
intens proces de romanizare de către moldoveni a făcut să se Lespezi...“, însă documentele noastre cu privirea la originea de pe
perpetueze nejustificat ideea originii străine a ceangăilor. Nu am Siret a ceangăilor catolici din Răducăneni sunt de necontestat.
adâncit studiul nostru atât de mult, dar credem că ar fi interesant de Adăugăm la acestea şi numele specifice. Farcaş, Gherghelaş, Roca,
aflat ce motive au avut ungurii să migreze din Transilvania pentru a Bişog, Fechete, Blaj... sau Franţ, Joje, Iosif. Acelaşi lucru îl
se statornici în Moldova, ţinut mult mai sărac şi mai puţin dezvoltat subliniem: nici unul dintre informatorii noştri nu şi-a amintit să fi
la acea vreme. auzit de la moşi-strămoşi ca locuitorii din Răducăneni ar fi vorbit
Denumirea de ceangău are o triplă semnificaţie: limba maghiară şi nici un document istoric nu include vreo referire
a) csangani = a se corci (sens biologic) la acest fapt.
Istorie

b) csango beszed = vorbire corcită (sens lingvistic) Cert este că populaţia catolică nu s-a simţit „străină“ aici, a
c) csango-magyar = maghiar corcit (cel care vorbeşte o coexistat paşnic, chiar amical cu ortodocşii, s-au făcut căsătorii
limbă amestecată) între cele două religii (mai puţine în trecut, foarte frecvente astăzi)
Numele a fost dat de misionarul secui Petru Zold într-o şi că a dat oameni de valoare comunei, judeţului şi ţării: profesori,
scrisoare din 1780, pe baza unor informaţii din 1766, termen ingineri, medici ş.a.
Februarie 2010 19
satului Chersăcosu de
astăzi5. Însă ambii autori
au aceeaşi părere în ceea
Începuturile şi proprietarii satului ce priveşte teritoriile cu-
prinse spre nord-vest: „la
Epureni din fostul ţinut Fălciu întors hotarul atingea
aceleaşi văi, care, în
fundul lor, au astăzi aces-
te aşezări“6: Pâhneşti,
Duda, Novaci şi Epureni.
Prof. Adrian Butnaru – Duda Epureni O analiză mai atentă
a moşiei şi limitelor sale

N u avem prea multe documente referitoare la


începuturile acestui sat, dar cele care există ne pot
contura o idee asupra primelor sale momente.
Istoria teritoriilor pe care se va dezvolta mai târziu satul
prezentate în document ne
conduce la concluzia că
aceasta nu cuprindea şi
vatra actuală a satelor
Epureni începe o dată cu actul de danie făcut de domnul Alexandru Novaci şi Duda, ci doar
cel Bun la o dată cuprinsă în perioada 20 decembrie 1414 – 8 Epurenii de astăzi.
aprilie 1419. Prin acest act, domnul dăruia la doi zugravi, Nichita şi Poate că acele te-
Dobre, „două sate pe Drisliviţa1, anume Crăiniceşti şi Leucuşăşti“. ritorii au aparţinut un
În document este precizat şi hotarul celor două sate: „Iar hotarul timp lui Nichita şi Dobre,
acestor două sate să fie începând din deal, la doi stejari dar mai târziu au devenit
îngemănaţi de la pământ, şi de acolo, drept la deal, peste pârâu, la proprietate domnească, fie
stâlp, şi de acolo, drept la stejar, la dumbrăviţă, şi de acolo, drept prin răscumpărare, prin
peste pârâul lui Dobrotici, la stejar, la marginea pădurii, şi de stingerea familiilor celor
acolo, drept la deal, la stâlp, apoi, drept pe deal, la stejar, la doi (desherenţă), fie prin
Cridă, apoi la fântânile de la pârâul lui Ivan, şi de la fântâni, drept confiscarea acestor pă-
la deal, la Dodul, la movilă, apoi, drept peste pârâul lui Dodul, la mânturi, pentru hiclenie7.
dealul Prutului, la movilă, apoi unde coboară către drumul Până în stadiul
Răbâiei, şi de acolo, pe dealul Prutului, la movila Rusului, apoi, pe actual al cercetărilor re-
acest deal, la a patra movilă mică, iar de la această movilă, de-a iese faptul că, în zona
curmezişul, la dealul lui Dodul, la un stâlp, şi de acolo, de-a respectivă, mai întâi a
curmezişul, peste pârâul lui Ivan, la deal, la stâlp, şi de acolo la fost toponimul Epureni
stâlpul care este între Crăiniceşti şi Fetoieşti, şi de acolo, peste şi moşia cu acelaşi nu-
pârâul Crainicului, la deal, la un stejar, şi de acolo, pe deal în sus, me, şi abia apoi s-a înfi-
până la pădurea Lohanului“2. După cum s-a putut vedea, aici sunt inţat satul8. Iar topo-
atestate pentru prima dată şi o parte din toponimele existente şi nimul şi moşia Epureni
astăzi, după 600 de ani, dar alte repere de pe hotar nu mai pot fi s-au constituit, la înce- Ştefan cel Mare [G.F.]
identificate în prezent. put, pe teritoriul fostului
Domnul mai preciza: „iar pe acest hotar, dacă vor putea să- domeniu domnesc al târgului Huşilor.
şi întemeieze sate, să întemeieze cu această mai sus-scrisă Ştim că Ştefan cel Mare a ridicat patru curţi domneşti pentru
întărire“3. completarea sistemului de apărare în interiorul ţării şi pentru
Dacă localizarea celor două sate, Crăiniceşti şi Fetoieşti, este sporirea centrelor de concentrare a trupelor, transformate, astfel, în
stabilită fără dubii în zona Huşilor de astăzi, mai greu este de puncte strategice: Huşi, Ştefăneşti, Badeuţi şi Botoşani9. Oastea
urmărit care erau teritoriile cuprinse în hotarul amintit. În aflată la Huşi asigura paza voievodului, a curţii, şi era punct de
istoriografie există două opinii. Una îi aparţine istoricului concentrare a forţelor militare ale domniei10. Se colectau şi se
Gheorghe Ghibănescu, care considera că hotarul se întindea până depozitau produsele de pe moşiile domneşti şi, fără îndoială, se
pe malul stâng al Prutului: „pe coasta de răsărit hotarul mergea pe
dâlma dealurilor ce despart Prutul de apa Lăpuşnei şi ţinea exact
patru movile“4. Mai aproape de adevăr consider că era M. 5M. Costăchescu, Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel
Costăchescu, care spunea că hotarul răsăritean mergea până în zona Mare, vol. I, Iaşi, 1931, p. 124.
6 Gh. Ghibănescu, op. cit., vol. XVII, p. VII.
1 C. Cihodaru greşeşte când afirmă că acest pârâu izvorăşte de pe 7 N. Stoicescu, O. Sachelarie, Dicţionar. Instituţii feudale în
teritoriul satului Duda şi că acolo purta numele Căcaina (C. Ţările Române, Editura Academiei, Bucureşti, 1988, p. 387. Fără a
Cihodaru, Date toponimice relative la procesul de romanizare a ne exprima siguranţa, coroborând cu problema existenţei ocolului
populaţiei dintre Carpaţi, Dunăre şi Nistru, în AIIAI, XX, 1983, p. domnesc al Huşilor, acest caz este posibil să mai poată fi explicat şi
379). prin ceea ce spunea istoricul Constantin C. Giurescu, care afirma că
În documentele cancelariei domneşti indicarea satelor din „ocoalele au fost domenii feudale aparţinând voievozilor şi
Moldova se făcea, până în secolul al XVII – lea, în funcţie de ape cnezilor locali, pe care mai târziu i-a înlocuit domnia. Totodată,
sau de regiuni naturale sau târguri din imediata apropiere. În acest reşedinţele foştilor stăpâni au devenit reşedinţe sau curţi domneşti”
secolse va generaliza, în documente, uzul indicării ţinuturilor sau (C. C. Giurescu, Târguri sau oraşe şi cetăţi moldovene din secolul
ocoalelor de care depindeau satele, deşi nu se renunţase complet la al X – lea până la mijlocul secolului al XVI – lea, Ediţia a II-a,
indicarea apei sau regiunii naturale (D. Ciurea, Evoluţia aşezărilor Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997, p. 147 – 148 şi 152 – 153,
şi a populaţiei rurale din Moldova în secolele XVII – XVIII, în apud Costin Clit, Biserica „Sfântul Gheorghe” din Huşi, Editura
AIIAI, XIV, 1977, p. 127). Sfera, Bârlad, 2006, p. 7).
2DRH, A, Moldova, vol. I, p. 55-57. În lucrarea Istoria Huşilor, 8 Autorii Istoriei Huşilor afirmau, la un moment dat, că satul
p. 147, în mod greşit se precizează faptul că acest hotar prezentat în Epureni s-a înfiinţat, alături de Duda, Pâhneşti, Ghermăneşti,
Istorie

document ar reprezenta, de fapt, prima atestare documentară a Drânceni şi Râşeşti, în perioada anilor 1400 – 1574, „când în
vechii podgorii a Huşilor, în condiţiile în care nu există nici măcar Moldova a fost o oarecare stabilitate economică şi socială”
un termen în text care să ne ducă cu gândul la aceasta. Afirmaţia a (Istoria Huşilor, p. 44).
fost preluată de la o serie de autori mai vechi, fără o analiză atentă. 9 Vasile Calestru, Contribuţii la istoricul Curţii Domneştide la
3Ibidem. Huşi, în Cronica Episcopiei Huşilor (CEH), X, 2004, p. 285.
4 Gh. Ghibănescu, Surete şi izvoade, vol. XXII, p. 89 - 90. 10Ibidem.
20 Lohanul nr. 11
păstrau şi arme, curtea de la Huşi fiind apărată de o garnizoană1. Ulterior, la 2 octombrie 1692, Iorga, cu soţia sa Atanasia, vând lui
Marele voievod Ştefan venea la Huşi, după desele războaie, Istratie Vrabie a patra parte din via de la Epureni, cu 12 lei8.
nu numai cu oastea, ci şi cu sfatul domnesc şi curtea, iar boierii Peste câţiva ani, micul boier apare iarăşi în calitate de
însoţiţi de slujitorii lor. Această lume trebuia hrănită şi îngrijită în cumpărător, când domnul de la Iaşi îi întăreşte o parte din ocinile9
bune condiţii. Pentru aceasta, Ştefan cel Mare a constituit un ocol2 cumpărate în zona actualului Epureni. Astfel, la 5 martie 1696,
al târgului Huşi, pe o rază de câţiva zeci de km în jurul târgului, Antioh Constantin voievod întăreşte uric lui Istratie Vrabie pe părţi
care avea menirea să aprovizioneze şi să deservească curtea dîntr-o vie mare de la Epureni, ţinutul Fălciu, cumpărată de la
domnească ridicată, împreună cu biserica „Sfântul Petru şi Pavel“, Stafie, Vrabie şi soţia Tudora, cu 16 lei, avându-le şi ei de la
la 1495. Din acest ocol făcea parte şi teritoriul pe care se va forma, părintele lor Ionaşco Vrabie, de la Aftimia, fiica lui Ionaşco Vrabie
mai târziu, satul Epureni. Existenţa ocolului din jurul Huşilor şi de la fratele ei Lazor, cu opt lei, bani gata; de la Iorga şi soţia
însemna că şi orăşenii se ocupau cu agricultura. Ţarinile din jurul Aftanasia, cu 12 lei, bani gata şi de la Chirvase de la Pagul cu 30 de
oraşului erau cultivate de sătenii din viitorul Epureni sau de către lei, iar acesta le avea cumpărate de la Ştefăneasa Vlăsiasa. Zapisele
târgoveţi, care arau şi semănau ca adevăraţi agricultori3. au fost făcute în faţa lui Varlaam, episcop de Huşi, şi a altor preoţi
În secolul al XVI-lea, curtea de la Huşi a trecut prîntr-o şi oameni buni de ţară. Domnul îi mai întăreşte şi stăpânirea asupra
perioadă de dezvoltare. Trebuie să menţionăm că numeroşi domni unei părţi din satul Giurgeşti, pe Crasna, ţinutul Fălciu, cu pădure,
au avut reşedinţa aici perioade de timp mai lungi sau mai scurte: loc de prisacă, cu vad de moară în apa Crasnei, câmp şi loc de
Bogdan al III–lea a murit la Huşi în 1517, Petru Rareş a trăit o ţarină, luat de la Mihai, al treilea logofăt, în schimbul părţii dinspre
perioadă aici, Iliaş Rareş se afla la Huşi în anul 1548, când a apus din satul Şişcani10.
ordonat uciderea hatmanului Vartic; tot de aici Alexandru În anul 1707, episcopul Varlaam se judeca, la domnul Antioh
Lăpuşneanu a emis, în anul 1555, un act domnesc, iar în 1561, Cantemir, cu Istratie Vrabie pentru 16 stânjeni iaz din Giurgeşti, pe
după înfrângerea suferită la Verbia, se retrage în târgul de pe care Vrabie, la o nevoie a sa, i-a vândut episcopului Varlaam.
Drăslăvăţ pentru a continua lupta împotriva lui Despot Vodă4. Vrabie însă se gândea să-l înşele pe episcop, adică să nu-i mai
De asemenea, Ioan Vodă cel Cumplit îşi aşează tabăra în restituie nici banii, nici partea de iaz. În cele din urmă, va fi nevoit
preajma Huşilor în 1574; în 1588, Petru Şchiopul se afla la Huşi, de de judecata domnească să restituie pământul episcopului11.
unde emitea acte domneşti. Astfel, se poate observa cu uşurinţă că, Mare parte a viitoarei moşii Epureni a rămas în continuare ca
în decursul secolului al XVI-lea, Curtea Domnească de la Huşi a domeniu al târgului Huşi. Deşi s-a impus ideea că oraşele nu
avut un rol important în desfăşurarea unor evenimente din istoria reprezentau altceva decât nişte moşii domneşti, iar orăşenii doar
Moldovei. În schimb, în secolul al XVII-lea, această curte decade şi foloseau pământul moşiei târgului, fără să aibă dreptul de a-l vinde,
se ruinează5. Spre sfârşitul acestui secol este şi momentul în care târgul fiind o proprietate domnească, la fel ca satele de ocol12,
apar consemnate primele vânzări ale unor terenuri în zona documentele expuse mai sus ne indică faptul că anumite mici
actualului Epureni. proprietăţi ale târgului (în special vii), din zona Epurenilor, au fost
Astfel, atât timp cât curtea a avut nevoie de întreţinere, vândute de târgoveţi13.
târgoveţii huşeni ce locuiau în zona actuală a Epurenilor au lucrat Se pare, însă, că la sfârşitul secolului al XVII-lea - începutul
pământul pentru acest scop. După decăderea curţii, domnii încep să secolului al XVIII-lea, deja se crease o mică aşezare umană,
acorde moşii din teritoriul târgului Huşilor la diferite persoane
pentru serviciile lor sau acceptă vânzarea terenului către persoane
fizice, lucru ce s-a întâmplat şi la Epureni. continuare vom cita CDM).
Documentele vremii, de la sfârşitul secolului al XVII-lea, 8CDM, vol. IV, p. 338. Plantaţiile de viţă-de-vie erau cunoscute
surprind această realitate şi ni-l prezintă pe un anume Istratie în această zonă încă din prima parte a secolului XVII. Astfel, într-
Vrabie, din ţinutul Fălciului, care cumpără mai multe pământuri şi un document din anul 1630 este menţionată o podgorie în partea
vii în Epureni. nord-vestică a Huşilor. Autorii Istoriei Huşilor consideră, în acest
Astfel, la 15 aprilie 1692, Chervasie, chihaia6 de la Pagul, context, că primele plantaţii viticole au fost cuprinse între satul
vinde lui Istratie Vrabie o vie cumpărată de la Ştefan Vlăsioaie, din
ograda Epurenilor, primind 30 de lei bătuţi. Martori la acest act de Epureni, pe plaiul Dric, şi satul Broşteni (Istoria Huşilor, p. 148).
9Ocina avea un caracter patrimonial, ce viza moştenirea deja
vânzare, care a fost scris de către Sandul Kogălniceanu, proprietar
la Râchi (actualul sat Mihail Kogălniceanu, judeţul Vaslui) au fost: primită de la părinţi, în vreme ce uricul vizează posteritatea
Varlaam, episcopul de Huşi, Zuza, vornicul de poartă, Macarie, beneficiarului, căruia i se garantează că urmaşii săi vor beneficia de
„egumenul mănăstirii de la Goescul“, Iachim, Negară, Zaharia aceleaşi drepturi.
Mânălungă şi alţii7. Termenul uric a avut, în accepţiunea cancelariei domneşti, două
sensuri, între care există o strânsă legătură: posesiunea ereditară
obţinută prin danie domnească sau întărită şi înscrisul doveditor al
1Ibidem. dobândirii. Prin acest termen nu se înţelege neaparat acordarea unei
2 Din ocolul domnesc al târgului Huşi au făcut parte satele imunităţi, ci întărirea deplină pe care titularul ei era îndreptăţit să o
Ciortova, Râşeşti (dat de către Ieremia Movilă Episcopiei de Huşi), transmită ereditar. Etimologia termenului reprezintă o deformare a
Podeni, Coziaci, Cârligaţi, Plopeni, Creţeşti, Hrubeni, Broşteni, cuvântului maghiar örök, care, în vocabularul medieval, corespun-
Stănileşti (dăruit de către Miron Barnovschi, în 1627, lui Ionaşco de termenilor latini aeternalis, aeternum (Liviu Pilat, Între Roma şi
Cehan pitar), Novaci. Conducerea oraşelor nu avea drept de Bizanţ.Societate şi putere în Moldova (secolele XIV - XVI), Editura
amestec în ocol, cu excepţia transporturilor. Satele din ocoale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, p. 405 - 406).
aveau un regim aparte, iar sătenii nu erau dependenţi de târgoveţi, 10CDM, vol. IV, p. 397.
ei având obligaţii doar faţă de domnie şi reprezentantul acesteia în 11 Melchisedec Ştefănescu, op. cit., p. 166.
ocol, vornicul sau ureadnicul. (D. Ciurea, Organizarea 12 P.P. Panaitescu, Comunele medievale în Principatele Române
administrativă a statului feudal Moldova, sec. XIV-XVII, în AIIAI, şi Al. I. Gonţa, Oraşul moldovenesc în veacul al XV – lea. Starea
II, 1965, p. 200-231). economică şi socială a orăşenilor moldoveni, apud Liviu Pilat,
3 V. Costăchel, P. P. Panaitescu, A. Cazacu, Viaţa feudală în
Între Roma şi Bizanţ, p. 411.
Ţara Românească şi Moldova (sec. XIV - XVII), Editura Ştiinţifică, 13 Cei aduşi în discuţie, în exemplele de mai sus, sunt “oameni
Bucureşti, 1957, p. 415. săraci”, ce deţin ocine şi dreptul de a le vinde. Marea masă a celor
4Săpăturile de salvare de la Huşi, jud. Vaslui (1964), în CEH, X,
dominaţi era desemnată prin formula „oameni sărmani”, compusă
Istorie

2004, p. 290. din locuitorii satelor şi ai târgurilor, a căror protecţie o asigura


5Ibidem. voievodul şi boierii, în schimbul beneficiilor pe care le obţin de pe
6 Pădurar. urma muncii acestora. Folosirea termenului în documente nu se
7Catalogul documentelor moldoveneşti, vol. IV (1676 - 1700), referă la mijloacele de asigurare a existenţei pe care aceştia le deţin,
Bucureşti, 1970, întocmit de Mihai Regleanu, Doina Duca ci la faptul că, spre deosebire de boieri, nu deţin privilegii (Liviu
Tinculescu, Veronica Vasilescu, Negulescu Constanţa, p. 327 (în Pilat, Între Roma şi Bizanţ, p. 411 - 413)
Februarie 2010 21
formată doar din câteva case, ce purta numele Epureni, dar hotarul târgului pri din sus“7.
care nu era recunoscută ca un sat1 (selo, în limba slavă, termen În cuprinsul hotarnicilor menţionate apar mai multe
ce include atât oamenii, cât şi pământul2). Astfel, dintr-un toponime, care s-au păstrat, cu mici modificări, până în ziua de
document din 25 mai 1721, aflăm numele a doi locuitori din acest astăzi, dar sunt consemnate şi drumurile care legau satele din zonă
sat, dintre care unul avea atribuţii administrative: „Andrei vornic ot cu târgul Huşi. Acest hotar cuprindea, potrivit realităţii geografice
Epureani“ şi „Mărdarie Căciulă ot tam“, care au trasat hotarul actuale, şi teritoriile pe care se vor forma în secolul al XIX-lea
unor moşii3. satele Valea Grecului şi Chersăcosu. Se poate observa aici că, pe
După cum am mai arătat, documentele existente din acea lângă drumul cel mare ce lega Huşii cu Răbâia, unde era pod, şi
perioadă ne îndreptăţesc să credem că satul s-a creat pe locul ce mai departe cu Iaşii, mai apare un drum, prin Valea Duzii, ce venea
aparţinea de domeniul târgului Huşi, iar toate acele moşii, care au de la Pâhneşti, prin Suleni8.
fost vândute în secolul trecut lui Istratie Vrabie, nu reprezentau Documentul ce va fi prezentat în paginile ce urmează,
altceva decât moşiile unor târgoveţi huşeni, ce aveau pământuri în respectiv cel din 30 noiembrie 1722, poate reprezenta, de jure,
zona Epurenilor actuali. actul de naştere al viitorului sat Epureni, moşie ce a aparţinut
Acest lucru poate fi demonstrat şi de faptul că, la începutul familiei Iamandi9 până la naţionalizarea din vremea comuniştilor,
secolului al XVII-lea, satul Novaci (astăzi în componenţa localităţii după al II-lea război mondial10.
Duda, jud. Vaslui) se învecina cu moşia târgului Huşi şi nu cu Stadiul actual al cercetărilor şi documentele care ni s-au păs-
Epurenii. Dintr-un document din 18 noiembrie 1631 aflăm şi care trat nu ne dezvăluie, însă, modul în care Istratie Vrabie a rămas fără
era hotarul dintre satul Novaci şi moşia târgului Huşi, după cum posesiunile menţionate la Epureni, pentru ca, mai târziu, aşezarea
reiese dîntr-o hotarnică realizată de către Cicoş, mare şetrar, şi să intre în componenţa domeniului deţinut de familia Iamandi.
Stratulat, vornic de gloată. Redăm, în continuare, textul hotarnicii: Dar înainte de a vorbi de istoricul satului în proprietatea
„Deci noi am strâns oameni buni din sus şi din jos, şi am socotit şi acestei familii de boieri, mai trebuie spus că, în anii `70 ai secolului
am ales, ş-am stâlpit să fie din Fântâna Bălţaţilor în jos, peste vale, al XX-lea, când preotul din sat, Zaharia Cireş, scria un scurt istoric
în Fântâna lui Dragomir păcurariul; de-acolea, pe vale în jos, la al localităţii, circulau două legende, false de-altfel, despre modul în
iazul lui Balcău Ianci, într-o salce cruce; de-acolea la deal, la care Epurenii au devenit moşie a Iamandieştilor: „După unii,
lacul său, de-acolea la capul dumbrăvii, în doi stejari cruce, de- această familie capătă moşia Epureni de la sultanul turcilor, drept
acolea în drum iaste piatră, de-acolea în deal, deasupra ulmilor, recompensă pentru fetele ce le duceau sultanilor. După alţii,
lângă drum, la piatră, de-acolea deasupra fântânei Coimăndei această familie a făcut negustorie prin Galaţi şi Brăila, unde au
iaste piatră; de-acolea în mijlocul şesului, în drum, în Valea lui adunat mulţi bani şi cu aceşti bani au cumpărat moşiile Epureni şi
Iva(n) la piatră, de-acolea la deal la moviliţă, de-acolea în jos pre Duda“11.
muchia dealului, la ruptura cea mică, de-acolea la vale în drum, în Realitatea istorică este alta. Unul dintre primii membri ai
Valea lui Do(d) piatră, de-acolea la deal pe costişă, în drumului familiei Iamandi atestaţi documentar este cel care, la 15 iunie 1705
tărgului piatră, de-aciea la Movila lui Nova(c) în dealul Prutului, (7213), avea moşia Plotoneşti, din ţinutul Fălciului, pentru care
de-acolea în deal, sus în capul piscului, din sus de Cănjeri piatră, domnul Mihai Racoviţă orânduieşte, la 16 noiembrie 1708, pe
de-aicea pe şesul Prutului spre Crucişoare şi bălţile, anume Luciea paharnicii Adam şi Radul să realizeze hotarnica acesteia. A fost
şi Pietricealele, până în ţărmurile Prutului. Acesta este tot hotarul armaş, capuchehaie la Bender (1710)12 şi la Hotin (1713)1. La 30
acestui loc“4.
Ulterior, conform unui document din data de 18 ianuarie
1646, întocmit în faţa domnului Vasile Lupu, aflăm iarăşi care era Topor, din stânga Prutului, aflată multă vreme în proprietatea
hotarul târgului Huşi în partea sa nordică, stabilit de către Toma, Episcopiei Huşilor (Ştefan Plugaru, Privire în oglindă: Pogăneştii
mare vornic al Ţării de Sus, fapt ce demonstrează încă o dată din dreapta şi din stânga râului Prut. File de istorie, Editura
dezvoltarea ulterioară a Epurenilor pe teritoriul moşiei Huşi.
Astfel, potrivit mărturiilor unor „oameni buni, dimpregiur Fundaţiei Academice AXIS, Iaşi, 2007, p. 58).
7DRH, A. Moldova, vol. XXVI, întocmit de Petronel Zahariuc,
megieşi, preuţi, slugi domneşti şi târgoveţi bătrâni“, aflăm că „să
începe hotarul târgului din Valea Popilor pre la han în sus, până la Marius Chelaru, Silviu Văcaru, Cătălina Chelcu, Editura
Fântâna Novacilor, la un stâlp de piatră ce s-au pus din gios de Academiei Române, Bucureşti, 2006, p. 218 – 219.
fântână, şi de acolo, de la Fântâna Novacilor, direptu preste 8 Adrian Butnaru, Novaci şi Duda. Pagini de istorie, Editura
pădure până la obârşia Bălţaţilor, în muchea dealului ce Pim, Iaşi, 2007, p. 81.
povârneşte apa spre apus, unde au pus altu stâlp de piatră, unde 9Cârste Iamandi, al doilea paharnic, a cercetat o ceartă
au fostu şi mainte stâlp bătrân, iar de acolo direptu pre muchea
dealuluiu până la o moviliţă şi s-au pus şi stâlp de piatră, şi de la răzăşească la Cârligaţi9.
10 Într-un articolul „Contribuţii geografice la studiul oraşului
acea moviliţă direptu la altu stâlp de piatră la capul gardului, unde
au fostu Vratniţa Popilor de târg de Huş(i), lângă drumul Huşi”, realizat în anii `50 de către autorii I. Şandru, C. Martiniuc,
Novacilor, şi de acolo, de la Vratniţa Popilor la Coimândea, pe din V. Blaj Băcăoanu, M. Pantazică, M. Safca, N. Barbu, P. Poghirc,
sus de fântâna unde s-au pus altu stâlpu de piatră, şi de acolo până V. Giosu, aceştia scriau în mod greşit: „În Huşi, Ieremia Movilă a
la dealul de mijloc, la Moviliţa lui Crasnaş, Drumul cel Mare al înfiinţat Episcopia, pe care a înzestrat-o cu şase sate de hrană
Iaşilor s-au pus altă piatră, şi de acolo la vale până la Fântâna lui (Novaci, Epureni, Duda, Pogăneşti, Stănileşti, Corni)”. Articol a
Suilă5, şi de acolo pre din gios de Fânână până în ţărmurile fost publicat, în reluare, şi în lucrarea Studii şi articole privind
Prutului, la Podul lui Topor6, s-au pus altă piatră, atâta iaste istoria oraşului Huşi, vol. I, Editura Sfera, Bârlad, 2005, volum
coordonat de Costin Clit şi Mihai Rotariu.
1 În unele documente din secolul al XVI-lea se făcea menţiunea a
De asemenea, profesorii de istorie din şcoala Epureni, Leuştean
20 de case ca cifră normală pentru un sat de proporţii comune, ca şi Mirela (în prezent la Pâhneşti) şi Ţacu Ghena, în broşura Trecut,
în Polonia. Fiecare casă, ca unitate de habitat, putea adăposti mai prezent şi viitor în comuna Bobeşti. Monografia satului în viziunea
multe familii sau „focuri” (D. Ciurea, Evoluţia aşezărilor şi a comunităţii, p. 3, publicată în anul 2007 pentru uzul şcolar, când
populaţiei rurale din Moldova în secolele XVII – XVIII, în AIIAI, vorbesc de înfiinţarea satului Epureni, realizează o greşeală foarte
XIV, 1977, p. 129). gravă, confundând satul Epureni, aflat în studiu, cu un altul. În
2 Radu Rosetti, Pământul, sătenii şi stăpânii în Moldova, vol. I, broşură se precizează: „Satul Epureni (fost Iepureni) este atestat
Bucureşti, 1907, p. 129. prima dată în documente la 15 martie 1658, în legătură cu
3 Moldova în epoca feudalismului, vol. VIII, p. 61 - 62. cumpărarea acestei moşii de la hanul (?!) Aristarh de către Statie
Istorie

4Ibidem, vol. III, p. 283. vistier, iar la 1765 – 1766 satul aparţinea familiei Calimah”.
5 Acest toponim, Fântâna lui Suilă, reprezintă singura atestare 11 Zaharia Cireş, Istoricul bisericii Epureni şi a satului
documentară care demonstrează existenţa în zonă a proprietarului (manuscris), p. 3
Sulă, ai cărui descendenţi au creat satul răzăşesc Suleni, numit 12 N. Iorga, Boieri şi răzeşi în Bucovina şi Basarabia în cele
ulterior Duda (vezi Adrian Butnaru, op. cit.). dintâi decenii după anexare, în Analele Academiei Române, Seria
6 Este posibil ca de la acest personaj să fi apărut şi numele moşiei II, Tomul XXXV, 1912 – 1913, Memoriile Secţiunii Istorice,
22 Lohanul nr. 11
iunie 1713, domnul Nicolae Alexandru Mavrocordat miluieşte pe viache, până la capul piscului din sus de Singieri8, unde scrie că
Iamandi2 cu „cinci fălci de vii dinu viile domneşti de la Huşu din au fost piatră şi nu s-au aflat, şi au pus altă piatră. Şi de acolia în
dialul Lupului“, care sunt alese de fostul episcop de Huşi, Sava, gios, pe şiasul Prutului, şi la mijlocul şiasului au pus altă piatră; şi
vornicul Crâstea şi paharnicul Radu, „împreună cu Vasile Şoltuzulu de acolo tot dreptul pe şias, până la capul luncii Pogoniaştilor, şi
şi cu alţi târgoveţi de Huşi şi cu oamenii buni dimpregiuri“3. în malul Prutiaţului viachiu au pus altă piatră împrotiva unui plop
Episcopul de Huşi Sava, vornicul Cârstea şi paharnicul Radu au mare şi cu Bălţile Luciul şi Pietricialilia“9. După cum am putut
fost rânduiţi pentru alegerea viilor de la Huşi şi la 20 iulie 1712. observa, ca puncte de hotar apar des fântânile, aceasta fiind
Viile dăruite vor fi alese apoi la 27 august 1713 de Iorest, rezultatul rarităţii şi importanţei lor în secolele trecute, devenind
Episcopul Huşilor4. astfel puncte de reper10.
Dar pentru începuturile satului trebuie să aducem în discuţie Problemele de hotar între satul Novaci, pe de o parte, şi
documentul de care am vorbit mai sus, din 30 noiembrie 1722, din Epurenii şi locuitorii din Huşi, pe de altă parte, au continuat până în
care aflăm despre problemele care au apărut la hotarul satului secolul al XIX-lea.
Novaci cu prilejul daniei făcute de către domnul Neculai Vodă5 din Potrivit documentelor, moşia satului Epureni se întindea din
moşia Huşilor, către boierul Iamandi (din perioada anilor 1709 – apa Lohanului şi până în Dealul Prutului, lucru atestat şi de un act
1710 sau 1711 - 17156). Din document reiese faptul că acest boier din 28 septembrie 1754, când episcopul de Huşi, Inochentie, scoate
„s-au rugat lui Neculai Vodă ca să-i dea o bucată de loc din hotarnici domneşti de la noul domn, Matei Ghica, pe Ilie Costachi
hotarul domnescu al târgului Huşilor, şi i-au dat“7. Cu acest fost mare stolnic şi pe Iordache Costache, ca să hotărască moşia
prilej se încalcă hotarul Novacilor, pentru că boierul Iamandi, în episcopiei, Hrubenii, din ţinutul Fălciu, pe apa Prutului, ce se
dorinţa de a acapara cât mai mult pământ, strică semnele de hotar. învecina cu moşiile Pâhneşti, Duda şi Epureni11.
Ulterior, între cele două sate se vor stabili mereu limitele, luându- Ca să concluzionăm, trebuie să spunem că acest proces, prin
se în calcul prima hotarnică, făcută de către Chicoş şetrar şi care o parte a terenului ce aparţinea de târgul Huşi a fost
Strătulat sulgerul. cedat/vândut către diferiţi proprietari nu reprezenta o noutate în
La 30 noiembrie 1722, întrucât era vorba de încălcarea istoria Moldovei. Încă din cursul secolului al XVII-lea domnii au
hotarului satului însuşi domnului Mihail Racoviţă, Novaci, sunt acordat sate unor oameni de casă, din timpul boieriei, sau de curte,
aduşi ca martori „oameni buni de prin pregiur, megieşii şi pentru servicii diverse12. Daniile domneşti din ocoalele târgurilor
târgoveţii de Huşi, anume Ion bulucbaş de Huş, şi Ştefan Cheasul, au continuat şi în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, până la
ce-au fost şoltuz în Huşi, şi Ion Horiaico de acolo, şi altul, Ion completa desfiinţare a acestora. Apoi au fost acordate porţiuni din
Arion, iar din Huşi, şi Gavril Obreiaje, om bătrân, de la Vasile hotarele târgurilor, integral în secolul al XVIII-lea13. Neclar
Vodă, şi Timuş, vornicul de Cârligaţi, ca să hotărăscu Novacii cu rămâne însă mecanismul care a făcut ca aceste proprietăţi din
partea lui Iamandi capichihaii“. Iată care sunt hotarele stabilite: hotarul târgului să fie date familiei Iamandi, în condiţiile în care în
„Şi au luat apa Călugăriţâi în gios, până în apa Lohanului, şi zonă, cu un secol mai înainte apare ca proprietar al unor bunuri
acolo au pus piatră în capul piscului; şi au scos piatra lui Iamandi imobile, printre care vii, acel Istratie Vrabie.
ci-a întrasă în hotarul Novacilor. Şi de acolia au trecut apa Satul a trecut, de-a lungul timpului, în proprietatea mai
Lohanului, în gios, pe costişia, până la un stejar mare; şi acolo au multor membri ai familiei Iamandi.
pus piatră, şi au făcut şi buor în stejar. Şi de acolo costişia la dial,
până în muchia dealului Lohanului, unde au aflat o piatră viache,
de la hotarul Novacilor, şi-au pus altă piatră alăture, şi-au scos
piatra lui Iamandi, ce o pusiasă mai gios. Şi, de acolo la vale, pe-n
pădure, până în fântâna Bălţaţilor, şi de acolo în gios pe vale, tot
pe hotărâtura lui Chicuş şătrarul, până la fântâna lui Dragomir
păcurarul, şi de-n fântâna lui Dragomir iar pe vale, în ţarină, la
iazul lui Balcău. Şi de acolea, din gios de iaz, au pus piatră şi au
făcut şi buâr lângă o salcie, unde scrie hotărâtura lui Chicuş,
şătrarului; şi de acolo în gios pe costişia, tot pe seamnele ceale
viache, până în locul săc, şi acolo au pus piatră. Şi de acolo în
gios, până la capul dumbrăvii, lângă drum, unde scrie că au fostu
piatrî şi n-au aflat-o, şi au pus altă piatrî suptu un stejar mare, şi
au făcut şi buâr. Şi de acolia în gios până deasupra ulmilor, unde
au aflat o piatră viache de hotarul Novacilor. Şi de acolia în gios,
muchiadealului, până deasupra fântânii Coimândii, iar au aflat
hotar viachiu a Novacilor, precum scrie hotărătura lui Chicuş
şătrarului, şi acolia dreptu la vale până în mijlocul şiasului, în
valea lui Ivan, iarăşi la o piatră viache de hotar a Novacilor. Şi de
acolia, la deal, până la o moviliţă, unde scrie hotărâtura cea
viache. Şi de acolia în gios, tot muchia dealului, pân la ruptura cea
mică, şi acolo au pus piatră. Şi de acolia tot la vale, până în valea
lui Dod, unde scrie că au fostu piatră şi n-au aflat-o, şi au pus Fostul conac al boierului Iamandi din Epureni
piatră lângă drum. Şi de acolia miargi la deal pe costişia, până la
drumul târgului Huşilor, unde scrie că au fostu piatrî, şi n-au aflat-
o, şi au pus altă piatră. Şi de acolo au mărsu pe hotarul cel viachi
până la movila lui Novac. Şi de acolo în gios, tot pe hotărâtura cea 8 Sat care nu mai există astăzi, dar care se găsea, în cursul
secolelor XVI - XVII, în zona actualei localităţi Chersăcosu, după
Bucureşti, 1913, p. 35. cum reiese din hotarnica de mai sus.
1Ibidem, p. 37 – 38. 9Ibidem.
2 Să fi fost în apropierea actualului toponim Gura Lupului? 10 Nicolai Grămadă, op. cit., vol. I, p. 39.
Există o astfel de posibilitate, deoarece acesta din urmă este situat 11 Melchisedec Ştefănescu, op. cit., p. 229.
în apropierea Epurenilor, în partea dinspre pârâul Lohan. 12 D. Ciurea, Aspecte din situaţia socială a Moldovei în secolele
3Ibidem, p. 37.
XVII – XVIII în AIIAI, XXIV, 1978, p. 146.
Istorie

4Ibidem, p. 38. 13Ibidem, p. 148; Fenomenul „agrarizării” oraşului în secolul al


5Moldova în epoca feudalismului, vol. VIII, p. 61 - 62. XVIII – lea s-a manifestat ca şi în Polonia. Majoritatea hotarelor şi
6 Nicolae Mavrocordat a avut două domnii în Moldova: vetrelor târgurilor au fost atribuite, rămânând un număr restrâns în
noiembrie 1709 – octombrie 1710 şi noiembrie 1711 – decembrie categoria de târguri şi oraşe „domneşti” (D. Ciurea, Evoluţia
1715. aşezărilor şi a populaţiei rurale din Moldova în secolele XVII –
7Moldova în epoca feudalismului, vol. VIII, p. 190. XVIII, în AIIAI, XIV, 1977, p. 151).
Februarie 2010 23
1939), neîntâmplător, călătoria în acele clipe prin Polonia...însă,
ulterior, a aprobat crimele (cf. „O istorie sinceră a poporului
român“ de Florin Constantiniu, p. 360).
O descentralizare a istoriei vasluiene Drept consecinţă, regimul din lagăr se înăspreşte sub toate
aspectele. Inspecţii inopinate prin camere. Plimbarea prin ogradă,
limitată. Câini poliţişti mai mulţi. Masa, redusă la maximum.
Presiunea morală şi materială continuă să fie un mijloc de a se
Prof. Valeriu Neştian – Iaşi obţine din partea celor închişi o capitulare (politică) umilitoare.
Provocări, zilnic. Cuvine-se amintit că au fost şi ofiţeri, corbi albi,

S
e vor mai aflând nearse, nepierdute sau nedosite de o valoare sufletească deosebită, care-i priveau pe lagărişti cu
însemnări care fixează fapte, întâmplări de istorie simpatie, cu regrete sincere pentru ceea ce ei sufereau.
recentă, aşa cum ele au fost, nu după dorinţe subiective Altminteri, cum consemnează Mircea Eliade în „Jurnal“ şi în
ale unor oameni, nu după interesele politice de moment, nu după „Noaptea de Sânziene“ (el, cu Nae Ionescu, cu Iordache Nicoară şi
criterii de conjunctură. Pentru notele care urmează nu avem de ce a cu alţii se afla la Miercurea Ciuc), profesiunile cele mai variate
ne teme, nici ce inventa, apologia ori diaboliza. erau reprezentate în lagăr: profesori universitari, medici, preoţi,
În apropiere de lunca din marginea de nord a oraşului Vaslui, institutori, muncitori, ţărani. Totuşi, majoritatea era formată din
paralelă căii ferate, în clădirea neterminată de pe timpul intelectuali. Seara, rugăciunea colectivă se termina cu un
ministeriatului doctorului Constantin Angelescu a Şcolii normale – impresionant „Cu noi este Dumnezeu“ cântat de trei sute de voci.
azi unitate T.B.C. – între 8 şi 12 septembrie 1938 se amenajează cu La ultimul etaj, se afla o cameră rezervată pentru rugăciunea
o grabă suspectă un lagăr pentru adversarii regimului lui Carol al permanentă.
II-lea (în tandem cu amanta lui Magda Lupescu-Wolff), considerat La 21 septembrie 1939, Armand Călinescu, ajuns în martie
de unii dictatorial, de alţii autoritar. 1939 premier, cel care ordonase direct uciderea lui Corneliu
Era urmarea unui nou val de măsuri represiv-poliţieneşti o Codreanu şi prigonirea tineretului naţionalist, este asasinat în Piaţa
dată cu adoptarea „legii pentru apărarea ordinii în stat“1, din 14 „Sfântul Elefterie“ din Bucureşti de către o echipă de legionari
aprilie 1938, care-a condus la înfiinţarea de lagăre ad-hoc, la condusă de avocatul Miti Dumitrescu. Act reprobabil, bineînţeles.
Tismana, Dragomirna, Miercurea Ciuc, dar şi la Râşnov, Râmnicu Imediat, grupul a mers pe strada Berthelot, a pătruns înăuntru la
Sărat, Spitalul militar Braşov. În geografia gulagului românesc, postul naţional Radio Bucureşti şi, cu complicitatea tacită a unor
apar astfel primele lagăre de internaţi politici. „Jurnalul Consiliului tehnicieni de acolo, a întrerupt concertul Orchestrei Radio şi a
de Miniştri din 24 mai 1938, introduce pedeapsa cu moartea pentru anunţat (în jurul orei 14,15) întregii ţări „actul de răzbunare“. Apoi,
atentate contra suveranului, a membrilor familiei regale, a şefilor s-a predat gărzii instituţiei radiofonice, care i-a dat pe mâna
statelor străine, a demnitarilor statului român. Concomitent se trece poliţiei.
de la o teroare individuală la exterminări în masă. Aparatul de stat După schingiuirile de rigoare din sediul Prefecturii Poliţiei
local e pus sub controlul armatei, activitatea de presă şi propagandă Capitalei, cei nouă făptaşi sunt transportaţi spre seară în piaţa
ce contravine intereselor Palatului Regal este interzisă, iar canalele indicată. Aici avu loc un ceremonial macabru, demn de vremurile
de manifestare publică a forţe politice opoziţioniste sunt închise. neroniene. „Răzbunătorii“ sunt ucişi public şi azvârliţi pe caldarâm,
Erau vizate în special acţiuni condamnabile ale cămăşilor verzi. ca „trădători de ţară". Trupurile lor fură lăsate trei zile în văzul
Clădirea respectivă vasluiana era înconjurată cu opt rânduri lumii, elevii de şcoală fiind aduşi încolonaţi să vadă cadavrele.
de sârmă ghimpată, prinsă pe stâlpi înalţi. Administraţia şi Panica şi deruta pun stăpânire la Palatul Regal, în diverse cer-
compania de jandarmi supraveghetoare ce se schimba lunar, se curi diriguitoare şi grupuri de interese. Ernest Urdăreanu, ministrul
aflau în afara reţelei. Echipele de gardieni şi sentinelele de la Curţii Regale, transmite verbal dispoziţia lui Carol al II-lea noului
foişoare veneau pentru înlocuire din oraş. Intrarea şi ieşirea din premier, generalul Gh. Argeşanu, ministrului de Interne, general
instituţia concentraţionară erau foarte strâmte, doar pentru a se Gavrilă Marinescu şi inspectorului general al Jandarmeriei, general
putea strecura un om trecând cele trei" portiţe. Piloni cu lampioane Ion Bengliu: să fie împuşcaţi „drept represalii“, în fiecare judeţ, cel
şi becuri puternice din 5 în 5 m străjuiau de jur împrejurul locului puţin trei gardiştii, precum şi o seamă de internaţi în lagăre. 16
de recluziune. Pe coama dealului din spate, la 70-80 m fusese prefecţi, ofiţeri superiori toţi, între care şi prefectul de Tutova, cu
montat un tun cu gura îndreptata spre lagăr. reşedinţa în Bârlad, n-au îndeplinit ordinul, îndrăznind să ceară, ca,
Made în URSS, Lenin, în 1918 exprima lapidar programul fiind vorba de execuţii fără sentinţă judecătorească, acesta să fie
concentraţionar: „Suspecţii să fie închişi într-un lagăr de scris, nu telefonic. Lucru care nu s-a dat... (La Vaslui a fost lichidat
concentrare în afara oraşului, în care să domnească o teroare un singur tânăr Gheorghe N. Volocaru. La Huşi: ing. Ion I.
masivă şi fără milă„. Iar în 1946, la Procesul de la Nurenberg, Codreanu, Emil Nicolae, Vasile Croitoru.) Pe ţară s-au înregistrat
mareşalul Goering întrebat de procurorul sovietic de unde s-au 262 de persoane împuşcate de autorităţi.
inspirat naziştii în metodele lor de exterminare, a răspuns „De la Violenţa represiunilor sângeroase a produs un puternic şoc în
voi!“. Procurorul a tras în el, în plină şedinţă. rândul opiniei publice româneşti, aprobată de noul patriarh
S-a suspendat procesul apoi două săptămâni. Comandantul Nicodim, aplaudată de cercuri oculte occidentale de sorginte
lagărului era maiorul I. Craioveanu, transferat de la Cluj, unde se masonică. Însuşi istoriograful comunist Al. Gh. Savu arată clar
remarcase prin câteva acte de represiune drastică împotriva „(Represaliile) au avut şi un efect neprevăzut de cercurile
tinerilor naţionalişti radicali. conducătoare carliste: aplicarea terorii poliţieneşti (concretizata în
Cea dintâi serie de circa 80 de arestaţi, transportaţi cu trenul asasinate comise fără judecată, cu nesocotirea totală a legilor, căror
de la Miercurea Ciuc, îşi face apariţia la Vaslui pe 14 septembrie le-a căzut victimă şi numeroşi legionari aflaţi în detenţiune şi deci
1938. Peste câteva zile urmează o a doua serie, după aceea a treia, în imposibilitatea de a mai activa), a trezit în rândul unei părţi a
tot atât de numeroase. Ultima, în 23 noiembrie. populaţiei compasiune sau indignare împotriva regimului
Printre lagărişti se aflau: poetul Radu Gyr (1905-1975), dictatorial care se deda la asemenea acte“.
compozitorul Nelu Mânzata (1905-1986), autor al unui popular În lagărul de la Vaslui, în după-amiaza zilei de 21
buchet de melodii sub titulatura de „Frumoasa mea cu ochii verzi“, septembrie, intră ca o furtună locotenentul de jandarmi Traian
poetul Valeriu Cârdu (1911-1939), autorul volumelor de versuri Cenghiţă, crispat, agitat, şi face apelul celor internaţi. Fapt care-a
„Cuiburi de lumină", „Moartea copilului“, „Cartea pământului“, pus pe gânduri pe toţi deţinuţii. Pe la ceasurile 2 de noapte, când
redactor principal al revistei „Buna Vestire“ (seria 1937-1938), aceştia prinseră a adormi, revine acelaşi ofiţer şi la lumina unei
Victor Puia Sârcineanu (1909-1939), avocat, publicist, scriitor (v. lanterne citeşte de pe o listă numele a 31 de persoane. Locotenentul
romanul „La hanul lui Tărâţă“) ş.a. Nefiind nici filocarlişti, nici anunţă scurt şi dur că acei strigaţi vor fi trimişi la Miercurea Ciuc,
Istorie

comunistoizi, unii ca aceştia sunt până astăzi înjuriaţi, minimalizaţi, întrucât lagărul din Vaslui se desfiinţează. De aceea, trebuie să-şi
ofuscaţi. Astfel îi întâlneam şi în manuale şcolare poate... facă imediat bagajele. Cei ce nu şi-au auzit numele, mai zice
În 29/30 noiembrie 1933, după vizita regelui în Londra, Paris ofiţerul (însoţit de doi adjutanţi), vor fi expediaţi cu al doilea
şi Germania, este asasinat Corneliu Zelea-Codreanu şi alţi gardişti transport.
de frunte. Ministrul Internelor era Armand Călinescu (1893-1939), Vacarm, îmbrăţişări, îmbărbătări şi promisiuni de revedere,
ţărănist de stânga. Primul-ministru, patriarhul Miron Cristea (1868- emoţii, suspiciuni... Cei care trebuiau, chipurile, să plece au fost
24 Lohanul nr. 11
trecuţi de partea cealaltă a lagărului, aproape de ieşirea principală, În lunile martie-aprilie 1940, datorita unei destinderi
legaţi unul de altul de mâini şi de picioare, încolonaţi, ca să fie conjuncturale între rege şi inamicii săi redutabili, au loc primele
iarăşi strâns prinşi cu funii lungi, de-a lungul şirului. Internaţii eliberări din lagăr. Iar la jumătatea lunii iunie 1940, lagărul de la
rămaşi în lagăr se regrupară în dormitorul care dădeau spre stradă, Vaslui e complet evacuat de internaţii politici.
ca să vadă şi să audă mai bine. Teribilă ironie a istoriei, vinovaţii morali sau fizici ai heca-
Se făcuse ora 3 noaptea. Întunericul era dens, se mai pornise tombei de-acum 70 de ani – demnitari, magistraţi, poliţişti,
şi o ploaie măruntă. Bezna şi liniştea creau o atmosfera stranie. jandarmi au avut un sfârşit cumplit, neglorios. 65 dintre ei, fost
Deodată se auziră câteva focuri de pistol. Era semnalul, început al lichidaţi, tot fără hotărâre judecătoreasca, în Jilava la 26/27
măcelului. Pe neaşteptate, dinspre oraş prinse a se auzi, din ce în ce noiembrie 1940, de către comilitonii celor răpuşi violent atunci.
mai tare, muzică de fanfară militară. Câinii mahalalelor se porniră Restul, până aproape de 500, au pierit în închisorile comuniste, la
pe urlat. Coloana se îndepărta încet, în marşul morţii.. În cele din Canal, în Deltă...
urmă, se auziră mitralierele instalate de-o parte şi de alta a După război, comuniştii din România au procedat aidoma
drumului. Zgomotul lor şi strigătele muribunzilor erau acoperite e iacobinilor care, în plină revoluţie franceză, în furia unei idei, şi-au
sunetele fanfarei, mitraliere le secerau sacadat convoiul din lunca dezgropat la Saint-Denis pe toţi regii şi conducătorii lor şi le-au
din faţa lagărului. Cinghiţă, comandantul plutonului de execuţie, aruncat oasele. Adică mormintele din cimitirul mănăstirii Predeal
mânuia mitraliera şi-i rostogolea pe cei căzuţi unul peste altul. Unul ale celor asasinaţi la Vaslui şi în alte locuri, au fost profanate şi
rănit a încercat să se salveze în lanul de porumb de alături. A fost vandalizate. La 21 noiembrie 1997, însă, osemintele fiind parţial
urmărit de jandarmi şi împuşcat pe loc. După ce mitralierele au identificate şi recuperate se inaugurează un pios monument, care le
încetat, aceiaşi jandarmi au descărcat câte două focuri de pistol în adăposteşte în coasta acestui aşezământ creştinesc.
fiecare, ca să fie mai siguri...
Noaptea Sfântului Bartolomeu se-nfăptuise. Fură suprimaţi Bibliografie selectivă
32 de lagărişti, majoritatea tineri - 4 avocaţi, 2 ingineri, 2 ofiţeri, 2 Vasile Iasinschi – În lagăr la Vaslui, în revista „Vatra“ (ce
scriitori, 2 funcţionari, un teolog, un muncitor, restul studenţi. apărea la Freiburg), nr. 182, decembrie 1988, p. 9-11;
Drama continuă să fie trăită de cei rămaşi în lagăr.... Mircea Eliade – Giornale, Torino, Boringhieri, 1973, p. 144;
Vreme de două zile, trupurile celor ucişi sunt lăsate în văzul Gheorghe Buzatu – Aşa a început Holocaustul împotriva
lumii. Dascălii vasluieni primiră ordin să aducă pe rând şcolile, ca poporului român, Bucureşti, Editura Majadahonda, 1995;
elevii să privească lugubrul spectacol al mormanului de cadavre. Al. Gh. Savu – Sistemul partidelor politice din România,
Apoi, trupurile neînsufleţite au fost îngropate în cimitirul de vite 1919-1940, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976, p. 145;
din oraş. În toamna anului 1940, ele fost deshumate şi duse în Nicu Bujin – La Vaslui, acum 50 de ani, în revista „Vatra“,
Istorie

cimitirul din deal la data de 27 octombrie. nr. 181, septembrie 1988, pg. 9-10;
N. Steinhardt notează: „Pe aceştia (în rândul cărora au figurat N. Steinhardt – Monologul polifonic, Editura Dacia, Cluj-
mulţi fruntaşi ai tineretului intelectual), Carol II i-a ucis prin Napoca, 1991, p. 145;
interpuşi venali în chip odios(...). Violenţa şi crima au odrăslit, Documentul Asasinatele de la Jilava, Snagov şi Ştrejnic, 26-
fireşte, alte violenţe şi alte crime.(...) Eu mă rog şi pentru tinerii 27 noiembrie 1940, apărut sub egida Comandamentului Militar al
creştini omorâţi de pramatia de Carol (...), oamenii nefiind împărţiţi Capitalei, editat de Monitorul Oficial şi Imprimeriile Satului,
aritmetic în buni şi răi.“ Bucureşti, 1941.

Pe data de
Un român cu care ne mândrim 1 noiembrie
1900, cum Henri
Emil Racoviţă de Lacaze-Duthi-
ers se hotărâse
să-şi găsească o
persoană care să-i
Inst. Istrate Liliana – Huşi urmeze în acti-
vitate, Emil Ra-

I
ubirea de patrie şi de grai, dragostea de ştiinţă, coviţă a fost
încrederea desăvârşită în metodele ştiinţifice - iată ceea numit director
ce lasă moştenire Emil Racoviţă tinerei generaţii. asistent al labora-
Emil Racoviţă s-a născut la Iaşi pe data de 15 Noiembrie torului de ocea-
1868. Şi-a petrecut copilăria la Sorăneşti, în Vaslui, în casa nologie „Arago“
părintească de acolo. Şi-a făcut studiile primare în Iaşi sub din Banyuls-sur-
îndrumarea profesorului şi scriitorului Ion Creangă, iar după aceea Mer, care fusese
a continuat la Liceul „Institutele Unite", unde a învăţat bazele fondat cu două-
ştiinţelor naturale de la Grigore Cobălcescu, care ştia cum să zeci de ani în
insufle elevilor săi pasiunea pentru cunoaşterea naturii. urmă, de profe-
Urmând dorinţa tatălui său, a urmat universitatea de drept din sorul sau. În 1901
Paris, dar din vocaţia pe care o avea a rezultat absolvirea Facultăţii Racoviţă devine
de Ştiinţe din Sorbona, unde a studiat zoologia cu un profesor director al revis-
excelent, Henri de Lacaze-Duthiers. După absolvire, în 1891, el a tei „Arhive de
obţinut, în anul 1896 o diplomă de doctorand, care l-a făcut Zoologie experi-
Geografie

cunoscut printre oamenii de ştiinţă europeni. mentală şi gene-


Ca o recunoaştere a meritelor sale ştiinţifice el a fost ales să rală“, o alta crea-
participe, în calitate de biolog, la expediţia Belgiei în Antarctica ţie a eruditului Emil Racoviţă [G.F.]
(1897-1899), la bordul vasului Belgica, expediţie condusă de om de ştiinţă.
Adrien Gerlache. Şi-a dus la bun sfârşit misiunea într-un mod Urmând descoperirii unei noi specii de crustacee de peştera
excepţional, întorcându-se cu o colecţie de 1600 de specimene în faimoasa Cueva del Drach pe insula Mojorca, pe care o vizitase
botanice şi zoologice. A făcut cercetări devenite clasice asupra în August 1904, Racoviţă a renunţat la studiile sale legate de
balenelor, a descoperit balena cu cioc. Pinguinul a fost obiectul de oceanografie şi s-a devotat în întregime studiilor sale biologice
studiu al cercetătorului. Curând după întoarcerea sa, a publicat o privind universul subteran. În 1907 el a publicat „Essai sur les
lucrare cuprinzătoare despre cetacee. El este cunoscut ca fiind unul problemes biospeologiques", care este considerată a fi certificatul
dintre iniţiatorii cercetărilor etnologice. de naştere al biospeologiei (biologia peşterilor) ca ştiinţă
Februarie 2010 25
independentă. La 1200 de peşteri explorate în Europa şi Africa O colecţie incluzând
aceeaşi dată, el a 50.000 de animale de peşteră, 66 tratate publicate despre fauna
demarat un pro- subterană totalizând 6000 de pagini.
gram interna- Biologia nu cunoscuse niciodată până atunci o atât de
ţional de cerce- puternică concentrare de forţe ca acea iniţiată de Racoviţă cu
tare numit „Bio- scopul de a-şi atinge obiectivul: înţelegerea istoriei naturale a
speologica“ (cu mediului subteran.
scop iniţial de a Cei douăzeci de ani petrecuţi de Racoviţă în Cluj, până la
colecta şi docu- începerea războiului, au fost caracterizaţi de o diversificare
menta mostre din extraordinară a activităţilor şi funcţiilor sale. El a fost senator
fauna peşterilor). (reprezentând Universitatea din Cluj) între 1922 şi 1926, rector al
Această activi- universităţii din Cluj (1929-1930), preşedinte al Academiei
tate care era ini- Romane de Ştiinţe (1926-1929), director al Institutului Speologic
ţial desfăşurată (1920-1947) şi membru al diverselor organizaţii ştiinţifice.
doar de el a luat Contribuţiile sale la studiul crustaceelor izopode precum şi
un caracter ofic- campaniile sale pentru protejarea mediului înconjurător sunt

Geografie
ial în 1920 când remarcabile. Punctul culminant al carierei sale ştiinţifice era
Racoviţă s-a elaborarea unei teorii evoluţioniste originale.
oferit să facă În august 1940, Dictatul de la Viena a obligat Facultatea de
parte din organi- Ştiinţe şi, împreună cu aceasta, Institutul de Speologie să se
zaţia universităţii refugieze în Timişoara. Pe durata a patru ani lungi, activitatea
Române din ştiinţifică a fost îngheţată. Imediat după întoarcerea sa la Cluj, Emil
Cluj, întorcându- Racoviţă a făcut mari eforturi pentru a reorganiza institutul, dar era
se în patria sa şi prea târziu: pe data 17 noiembrie 1947, marele cercetător a trecut în
Nava Belgica prinsă în gheţurile Antarticei fondând în nefiinţă. Omul a dispărut, dar opera sa continuă să trăiască pentru
capitala Transil- eternitate, şi aceasta ca urmare a puternicului său caracter ce nu va
vaniei primul Institut Speologic din lume. fi uitat.
Rezultatele programului sau biospeologic sunt excepţionale:

la „Evenimentul zilei“ (redactat de un „comitet eterogen. La


institutul de statistică.
Obsedantele decenii ale lui După război începe ascensiunea sa publică. În 1945-1946, e
corector la cotidianul comunistoid România liberă condus de
Marin Preda nomenclaturistul Grigore Preoteasa. Apoi este secretar de presa la
Ministerul Informaţiilor dirijat de Octav Livezeanu, filostângist
notoriu, funcţionar la Societatea Scriitorilor Români (preşedinte-
Victor Eftimiu) după 1952 desfăşoară intensă activitate
Prof. Valeriu Neştian – Iaşi redacţională la „Viaţa romanească“ (pe-atunci grafia era cu î din i)
sărită sub conducerea lui Cicerone Theodorescu, îmbarca regimului

S
criitorul francez Andre Suares (1868-1948), autorul democrat-popular. În anii 1957-1958 e „uns“ redactor şef adjunct al
răsunătoarei cărţi „Vocea omului“, dădu un verdict revistei.
probabil excesiv: „Nu există artişti mari, există numai Face parte din conducerea Uniunii Scriitorilor (preşedinte
oameni mari“. Regele Carol I, cu prilejul jubileului din 1906, a 40 activ - Zaharia Stancu; onorific - M. Sadoveanu). După Adunarea
de ani de domnie, adresa delegaţiei profesorilor veniţi să-l salute la Generală a Scriitorilor din 14-16 noiembrie 1968, unde rosteşte un
Bucureşti în numele şcolii, cuvintele: „Nu uitaţi că, mai mult decât discurs curajos, noncomformist, devine vice-preşedinte al Uniunii
talentele, caracterele hotărăsc soarta popoarelor!“. Iar Dumitru Scriitorilor. Director al editurii „Cartea Românească", cea mai
Stăniloae unea totdeauna actul de creaţie umană cu moralul, cu productivă editură din ţară, încă de la reînfiinţare (1970). Cu alte
naţionalul. cuvinte, ajunge nomenclaturist, asemenea lui Zaharia Stancu, M.
Asemenea consideraţii de răspicată actualitate demonstrează Beniuc, Eugen Barbu, D.R. Popescu ş.cl.(rivalitatea lui personală
că opera de valoare indubitabilă şi autorul ei au de a face cu cu Eugen Barbu nu irelevantă pe această linie partinică).
morala! Deci, cum să fie ele ocolite, respinse adevăruri pe care le Admis şi promovat de oficialitate, călătoreşte „productiv“ la
simţim ale noastre, pe care le trăi, ne trăiesc. Din totalitarismul roşu Moscova, în alte ţări, e „ales“ deputat în Marea Adunare Naţională,
am ieşit şi prin restabilirea criteriului etic în literatură, în artă. Şi membru corespondent al Academiei R.S.R. (1974), instituţia care,
totuşi... în 1948, a înlăturat (la ordin intern şi extern) aproape 100 de
Punerea în discuţie, începând cu 1990, a unor autori membri „reacţionari“. La 1 martie 1977, răstimp marcat de
importanţi, precum bunăoară Marin Preda, socotim a fi un fenomen protestul lui Paul Goma, face cerere de înscriere în P.C.R, redactată
dintre cele mai îmbucurătoare în direcţia restabilirii fireşti a în termenii următori „Doresc să intru în partid, pentru a contribui şi
climatului democratic al vieţii noastre literare libere. Cum se mai activ la cristalizarea culturii şi literaturii noastre, să activez
pronunţă criticul Gheorghe Grigurcu, acum e un moment fast astfel direct, cetăţeneşte(?), în cadrul sarcinilor politice care revin
pentru detabuizarea, renunţarea la acel protocol greoi şi artificial, culturii şi artei“.
de nesfârşită abordare festivă, oficios inspirată, în jurul anumitor E foarte adevărat, creatorul Moromeţilor a criticat pe-ici, pe-
scriitori, artişti, cărturari de talie şi semnificaţie diversă, colo sistemul dictatorial, dar a făcut-o din perspectiva comunistă,
controversată. Ea reprezintă şi o deschidere de orizonturi către o întru „îmbunătăţirea“ acestuia, nicidecum spre dispariţia lui.
întreprindere eliberată de preconcepţii, spontană din punct de Supravegheat îndeaproape de Securitate, care împreună cu
vedere intelectual, şi moralmente onestă, de care are urgentă nevoie cenzura l-a determinat să-şi „revizuiască“ de mai multe ori câteva
şi creatorul şi „receptorul“ pe plan axiologic. din cărţile sale, circulă supoziţia că prozatorul ar fi fost asasinat, în
Literaţi

Că, interesat, anumite mentalităţi conservatoare, nostalgici 1980, din cauza subiectului „necorespunzător“, „duşmănos“ al
opăriţi, înclinaţi spre apologia şi elogierea „trecutului glorios al ultimului său roman ce-a stârnit polemici: „Cel mai iubit dintre
socialismului nemuritor“ reacţionează la atari operaţii cu ostilitate, pământeni“. De altfel, în masivul volum postum descrieri
asta e treaba lor. publicistic-confesive, „Creaţie şi morală“ ediţie de Victor Crăciun
Aşadar, MARIN PREDA. şi Corneliu Popescu (1989), transpare destul de limpede“ aventura
De origine ţărănească, stabilit în capitală în anul 1940, el se conştiinţei“ lui. Referitor la arghirofilia şi avariţia sa, ele deveniră
aciuează mai întâi la ziarul lui Grigore Gafencu „Timpul", pe urmă subiect de anecdotă, ca şi la „gospodarul“ Sadoveanu...
26 Lohanul nr. 11
Extrem de multe texte ale romancierului, prin care acesta—şi puţinilor scriitori, artişti, compozitori români.
exprima „profunda adeziune faţă de partidul comunist", „faţă de Nu credem că neortodoxul Marin Preda n-avea habar de
realizările în transformarea socialistă a patriei", „faţă de valorile majuscule ale creatorilor noştri din exil, nici cunoştinţa de
îndrumările, indicaţiile preţioase ale conducerii înţelepte în materie miile de intelectuali de frunte întemniţaţi (şi nici nu-i pasa de soarta
de ideologie şi artă", sunt, din păcate, notorii. Ele spulberă lor!) în „obsedanul deceniu“ dintre care unii au murit aidoma
idilizanta imagine instituţionalizată despre un Marin Preda „critic martirilor, precum Mircea Vulcănescu, Gh. Brătianu, Constantin
al puterii comuniste“, „protestatar“ ultramoral (sic), cu o altitudine Tane, N. Batzaria, Vasile Militaru, Sandu Tudor, monseniorul
exemplară, „liberalist“ etc, însă care-l cădelniţa pe Beniuc şi-i Vladimir Ghika, Vasile Voiculescu ş.a.m.d.! Dar de sutele de mii
dezavua ferm pe Blaga („ce n-a aderat la socialism“) şi pe Radu de ţărani refractari „socializării agriculturii“ care umpleau
Gyr aflat pe patul morţii... penitenciarele şi lagărele de muncă
În culegerea de articole „Creaţie şi forţată de la Canal şi din minele de
ideaţie“, coordonată de Gh. Stroia, plumb maramureşene, în vremea în care
apărută la editura Minerva după autorul „Marelui singuratec“ compunea
faimoasele „teze din iulie 1971“ tihnit şi pasionat „Desfăşurarea", se pare
ceauşiste, în textul intitulat „Obsedantul că avea informaţii... Ei şi?!? „Viaţa ca o
deceniu“', autorul „Imposibile pradă“ este, ipse dirit!
întoarceri“ (re-sic) nu se mai ascunde în „Delirul“ (1975) este un roman
ambiguităţi. Aici el se întreabă „genial“, întemeiat pe documente (dar şi trăit)
ca orice activist de partid: „…o revoluţie generos puse la dispoziţia din arhivele
nu are dreptul să răstoarne cadrul secrete securistice de către interesatul
tradiţional al moralei? Nu ai dreptul să secretar al C.C.-ului, Dumitru Popescu-
urăşti pe omul care se află în altă catego- Dumnezeu. Hai că sunt pagini întregi
rie socială decât a ta, considerată de „inspirate“ (folosesc un eufemism) din
întregul popor exploatatoare? Cei mulţi cele două volume editate de Preşedinţia
n-au dreptul, pentru a se elibera, să Consiliului de Miniştri) în 1941-1942,
răspundă la violenţă prin violenţă? chiar titlul cărţii e „împrumutat“ (alt
Josnica execuţie a comunarzilor din eufemism), asta s-o luăm ca fiind graţie
Paris nu ne dovedeşte că duşmanul de iuţelii de mână şi nebăgării de seamă!...
clasă n-are milă? În fond, vorba lui Gh. Grigurcu
Dar gloanţele trase asupra lui (din „Amurgul idolilor“), trebuie să
Lenin? Dar tânărul fiu de ţăran, concedem că a-i menaja pe scriitorii
Ceauşescu Nicolae, în vârstă de 16-17 mari, tăinuindu-le „inflexiunile“
ani, aruncat în închisorile ţării pentru flagrante şi cultivând panegiricul
idealul pe care şi-l formase el pentru o şcolăresc şi de curs universitar, ha-
lume mai bună? (Fostul dictator ajunge giografie nediferenţiată, înseamnă a
şi personaj literaral unui roman Marin Preda încuraja tupeul, parvenitismul,
„predist“!) cabotinajul autorilor de duzină ce-şi
E clar? Bineînţeles că-i clar! „Realism socialist“ în contextul închipuie că şi lor totul e permis. Or, relevând urban erorile,
urii şi al violenţei „revoluţionare“. Vizavi de răscitatul personaj accidentele „Celor mari“ se dovedeşte că păcatul „pactului de
Victor Petrini, în eseul său „Era ticăloşilor“ eroul este, totuşi, de diavolul“ nu-i anonim, purtat de toată lumea („aflată sub vremi“),
părerea că orice poate fi trăit, însă nu oricum! Gura păcătosului… ci de anume persoane şi personalităţi. „Căderile“, frica laşă,
Dar însă şi concepţia lui Preda asupra „obsedantului deceniu“ linguşirile nu pot fi atribuite în corpore, în bloc, pentru ca
(corect: sângeroasele decenii postbelice) e adaptată, fără doar şi adevăraţii vinovaţi să scape prin indistincţie! Nominalizarea
poate la clişeele ideologiei secerei şi ciocanului. curajoasă, raţională a compromisului şi compromişilor
Altminteri, condeiul talentatului prozator a glorificat colecti- (iremediabili?) ni se pare datorie etică.
vizarea forţată a agriculturii, în volumul „Întâlnirea din pământuri La urma urmei, un neam, o ţară care nu-şi apără creatorii
(1948), tangenţial în nuvela „Ana Roşculeţ“ (1949), în povestirea“ reali, demni, nepieritori, de însemnătate naţională, europeană, va
desfăşurarea (1952) după care s-a făcut şi un film propagandistic, supravieţui lamentabil la coada altora. Asta presupune a perpetua
în „Ferestre întunecate“ (1956), „Îndrăzneala“ (1959). Romanul preţuirea lor, a-i păstra vii în conştiinţa publică, a-i supune unei
„Risipitorii“ (1952) urmăreşte „demascarea manifestărilor critici iubitoare totodată. Îngeri sau demoni, ori nici una nici alta ei
activităţii grupului fracţionist, antipartinic şi antistatal şi felul în sunt fiinţe accentuate, zestrea cea mare şi norocul (sau
care acestea s-au resimţit la sate, în viaţa ştiinţifică, în producţie ghinionul?!?) comunităţii naţionale. Voinţa subiectivă, maliţioasă
etc. „Eroii“ comunişti puri şi duri sunt „miruiţi“ cu caruri de a-i înlătura, de a-i şterge din patrimoniul postumităţii este în
îmbelşugate, iar aparatul represiv beneficiază de aprecieri ultimă instanţă o infamie, o trădare şi-o imbecilă utopie ce nu
laudative!... aparţin Neamului românesc născut creştin!
Spre a-l despovăra pe autorul „Intrusului“ de apăsarea
propriilor acţiuni şi scrieri reprobabile, admiratori habotnici ai săi Bibliografie
propun astăzi o „paralelă“ cu alţi celebri „amorali“, ca A. Side, Pr. N. Steinhardt – Escale în timp şi spaţiu, Cartea Românească,
Villon, Oh. Baudelaire, P. Verlaine, M. Heidegger, Celine, M. Bucureşti, 1987, p. 114;
Eminescu. Fals! Căci nici unul n-a proslăvit automat un regim Constantin Kiriţescu – Şcoală românească într-o răscruce de
ilegal şi criminal din dorinţa unei cariere şi a unor privilegii. Zice- istorie, Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1943,
se că lui Preda i s-ar fi impus să scrie „Desfăşurarea“ bunăoară, în p. 338;
timp ce un Picasso sau J. P. Sartre, nesiliţi de nimeni făceau cu Dumitru Stăniloae – Ortodoxie şi românism, Tipografia
mâna în Piaţa Roşie „celei mai drepte dintre societăţi“. Ne Arhidiecezană, Sibiu, 1939, passim;
îngăduim un zâmbet în acest context grav. Gheorghe Grigurcu – Amurgul idolilor, Nemira, Bucureşti,
În 1962, lăsându-se înjugat la carul propagandei comunist- 1999, p. 156 şi următ.;
atee, Preda, propus pentru acordarea Premiului de stat, a încasat de V. presa vremii;
Literaţi

la Fondul literar suma de 128, 922 de lei. Salariul mediu lunar al Antologia ruşinii după Virgil Ierunca, editori Nicolae
unui cadru didactic în acea vreme, era de circa o mie de ori mai Merişanu şi Dan Taloş, Humanitas, Bucureşti, 2009, p. 330-331;
mic..) Op. cit., p, 180;
Recunoaştem, texte prostaliniste întru slava bolşevismului au Intelectuali români în arhivele comunismului, volum
scris din nefericire şi remarcanţi autori sovietici, ca Mihai coordonat de Dan Cătănuş, Nemira, Bucureşti, 2006, p. 595 (din
Bulgakov, Osip Mandelstam, Anna Ahmatova, siliţi psihic şi fizic, colecţia „Biblioteca de istorie“, coordonată de Silviu B. Moldovan)
cu cuţitul la gât fiind. Nu însă urmare mecanică a unei opţiuni Op. cit., passim, pg. 129-166.
cvasilibere, a unei „comenzi sociale“ de conjunctură, ca în cazul nu
Februarie 2010 27
cuprinsă între 5 şi 15 cm. În incinta L4 la m4/-0, 50 m, pe latura de
est a Ş3, a fost descoperit un complex ceramic de la un vas
fragmentat, pictat policrom, dar cu vopseaua păstrată mediocre,
având motive în spirală.
Situl arheologic Rotăria - Pe Runc, La nivelul superior (m1/-0, 40 m) s-au descoperit câteva frag-
comuna Ciorteşti, judeţul Iaşi mente ceramice de calitate bună, de culoare neagră aparţinând
Epocii Bronzului (civilizaţia Costişa), iar la -0, 50 m fragmente de
la un vas de provizii care aveau circa 1 cm grosime, iar la exterior
amprente de degete ale olarului în angoba aplicată pe pereţii
Arheolog Vicu Merlan – Huşi vasului.
Între m10 şi m12 a fost surprins peretele vestic al unei noi
Nr. autorizaţiei: 210/2009 locuinţe cucuteniene (L5). Căzăturile de perete de locuinţă au
Cod RAN: 162942.01 grosimi de peste 8 cm, fiind de culoare cărămizie, foarte bine arse
Obiective: Salvarea vestigiilor arheologice prin efectuarea a şi cu urme de lodbe şi crengi, iar în interiorul chirpicului secţionat
două secţiuni Ş2 şi Ş3 în partea central – estică. s-a putut observa paie carbonizate şi chiar bucăţi de gresie arse
Realizări: A fost trasată o nouă secţiune Ş2 pe direcţia NV – odată cu chirpicul.
SE cu L=20 m şi l= 2 m. est de prima cu L= 15 m şi l= 2 m. În spaţiul sudic al locuinţei L4 (sub masa de chirpici) între m5
În secţiunea Ş2, materialul arheologic sporadic a apărut încă şi m6 (-0, 60 – 1, 10 m) a fost depistată o groapă de fundare G3 de
de la – 0, 40 m. factură cucuteniană, care s-a adâncit de la -0, 60 m până la -1, 10
Între m4 şi m5 a apărut un complex ceramic format din m. Fiind de formă aproximativ ovală, s-a adâncit concentric de la Ø
fragmentele a trei vase reîntregibile. Ceramica este corodată (nivel superior) = 1, 6 m la Ø (fundaţie) = 1, 05 m.
puternic de aciditatea solului. Printre acestea s-au descoperit şi În inventarul acesteia s-au găsit:
câteva fragmente de la un vas cu scoică pisată în pastă („Cucuteni -două fusaiole identice, tronconice de culoare cenuşie, cu
C“) care aveau impresiuni alveolare în zona treimii superioare a partea inferioară plată iar partea superioară, uşor triunghiulară cu Ø
vasului. (maxim) = 3, 5 cm, h = 2, 8 cm, Ø (gaura) = 0, 8 cm.
De la m3 până la m5 a fost surprinsă latura de sud – vest a -topor cvasidreptunghiular confecţionat din menilit de
unei noi locuinţe cucuteniene (L3), de formă aproximativ culoare alb-gălbuie, fin şlefuit, cu tăişul ascuţit, ştirbit pe colţul
dreptunghiulară. Resturile de locuinţă erau orientate pe un ax N – drept, cu muchia dreaptă fasonată: L = 7 cm; l = 6 cm; gr = 2, 5 cm.
S, probabil cu intrarea spre est (în aval).Locuinţa (L3) a fost -gratoar dublu pe lama din silex de Prut, retuşat pe toate
surprinsă circa ¼. Chirpicul este ars puternic, având culoarea părţile. Bulbul de percuţie a fost desprins pentru a fi retuşat şi a se
cărămizie şi o duritate mare, fiind pe o parte feţuit, având grosimi obţine o nouă parte activă: L = 4, 5 cm; l = 1, 5 cm.
cuprinse între 3 şi 5 cm. În spărtura proaspătă se pot distinge mici -chirpici negri şi cărămizii neregulaţi;
goluri de la paie şi resturi vegetale carbonizate. -un fragment de os calcinat;
Între m13 şi m14 a fost identificată o groapă cucuteniană -fragmente ceramice negricioase, friabile;
(G2), care s-a adâncit de la – 0, 60 m la – 0, 85 m, fiind de formă -cărbuni.
aproximativ ovală, având în inventar: fragmente ceramice de În Ş3/2009 (L = 15 m, l = 2 m) au mai fost descoperite:
grosimi variabile, o piatră de dimensiune mică, cărbuni şi câteva Un vârf de săgeată (m15/0, 40m) din silex de Prut, de culoare
oase. Ceramica descoperită în Ş2/2009 este de calitate bună spre cenuşie-negricioasă cu L = 2, 8 cm; l (bază) = 2 cm, fin cioplit prin
mediocră, fiind majoritatea de culoare cărămizie şi într-o proporţie tehnica „în pojghiţă“ pe ambele părţi, iar laturile sunt retuşate fin.
mică cenuşie şi neagă, iar cea cu scoică în pastă de tip „C“, este La partea inferioară este subţiată pentru a fi introdus într-o tijă din
slabă calitativ, fiind friabilă. lemn.
Câteva fragmente au aplicate tortiţe cu gaură, mai ales în Gratoar pe aşchie (m7/-0, 40 m) din silex de Prut, de culoare
apropierea buzei şi rar fiind aplicate de tip buton. Un alt fragment neagră, cu partea activă uşor convexă şi retuşe abrupte, care
ceramic avea sub toartă două proeminenţe, imitând coarnele de taur continuă pe ambele laturi. Talonul a fost cioplit prin desprindere de
(de circa 1 cm), iar pe un alt fragment a fost depistată angobă cu mici aşchii, rămânând vizibile însă bulbul de percuţie şi undele de
amprentele degetului olarului. Unele fragmente au în compoziţie şoc. L = 2, 7 cm; l = 2 cm.
cioburi pisate şi nisip cuarţos. Aşchie din silex de Prut cu urme de uzură, descoperite la m6 (-
De-a lungul secţiunii Ş2 au fost descoperite: 0, 40 m).
- aşchie din silex de Prut (m6/-0, 40 m) de culoare alb - Herminetă (teslă) trapezoidală, confecţionată din gresie
maronie cu pigmentaţii roşiatice (de la oxizii de fier) cu un mic glauconitică, descoperită la m14 (-0, 40 m).
accident petrogenetic, aproximativ cvasidreptunghiulară cu L= 4 Aşchie din silex (m15/-0, 60 m) cu o pojghiţă de cortex rulat la
cm şi l = 3, 2 cm, având proeminent bulbul de percuţie şi urme de partea superioară şi cu urme de uzură, având la partea activă o
uzură funcţională. desprindere specifică de circa 2 cm triunghiulară. L= 4, 5 cm, l
-microlamă carenată cu retuşe spre vârf, fiind prelucrat din (bulb) = 3 cm, l (vârf) = 0, 5 cm.
silex de Prut de culoare neagră. Lateral prezintă o porţiune de Gratoar calcinat pe lamă cu partea activă convexă, retuşată
cortex rulat şi pigmenţi albi în compoziţie. Dimensiuni: L= 3, 5 cm; descoperit în m4/0, 50 m. L= 4 cm, l = 2, 5 cm,
l = 1, 5 cm. Lamă din silex de Prut de culoare neagră, carenată, cu urme
-fragment de lamă (m3/-0, 45m) cu carenă, retuşată lateral. de uzură, triunghiulară în secţiune: L= 2, 5 cm, l = 0, 7 cm.
Dimensiuni: L = 2, 5 cm; l = 2 cm.
-fragment de lamă (1/3) (m13/-0, 45 m) care se păstrează în
treimea inferioară, conturându-se talonul de percuţie şi undele de
şoc concentric, fiind retuşată pe ambele laturi, pe cea stângă şi pe
partea ventrală. Silexul este de culoare maronie spre negru cu L =
2, 5 cm; l = 1, 8 cm.
-aşchie de silex de Prut de culoare neagră cu urme de uzură
descoperită la m4/-0, 50 m.
-lamă realizată dîntr-o desprindere neuniformă de nucleu, din
Arheologie

silex de Prut cu retuşe laterale, fără talon şi bulb de percuţie.


Dimensiuni: L = 4 cm; l = 1, 5 cm.
Prin trasarea secţiunii Ş2/2009 s-a surprins marginea nord-
vestică a sitului la 10 m de valul din buza abruptului, de pe această
latură a versantului.

Secţiunea Ş3/2009 a fost trasată la 50 m est de Ş2 şi 100 m de


abruptul din partea de est, fiind într-o poziţie central – estică. Între
m3 şi m6 din Ş3, au fost depistaţi chirpici de locuinţă cărămizii,
puternic arşi de la o nouă locuinţă cucuteniană (L4), care se
prelungeşte spre est şi vest ieşind din Ş3. Chirpicul este feţuit pe
una din feţe şi prezintă amprente de la paie sau pleavă, cu grosimea
28 Lohanul nr. 11
Aşchie patinată (corodată chimic), din silex de Prut
descoperită la m4/-0, 60m. L= 3 cm, l = 1, 5 cm.
Fragment topor cvasidreptunghiular, din care se păstrează
circa 1/3. Porţiunea păstrată este fin şlefuită, fiind confecţionat
dintr-un şist negru L= 7 cm, l = 3 cm. Antichităţile Elanului
Fragment de percutor descoperit în m3/-0, 40m, confecţionat
din şist negru rulat, din care se păstrează doar 1/4. L= 4, 5 cm, l =
de Marin Rotaru
3, 5 cm.
Pe ansamblu în cadrul companiei din 2009 din punctul
Rotăria „Pe Runc“ au fost săpate două secţiuni (Ş2 şi Ş3) pe direcţia Recenzie de carte
NV-SE, în două locaţii diferite la 50 m una de alta, fiind surprinse
parţial 3 locuinţe cucuteniene, dar a fost identificat (prin Prof. dr. Nicolae Ionescu – Vaslui
intermediul ceramicii) şi un nivel de Epoca Bronzului aparţinând

L
civilizaţiei Costişa. ucrarea cu
Prîntr-o observaţie de teren s-a constatat că situl arheologic caracter mo-
din punctul Rotăria „Pe Runc“ este prevăzut cu un val de apărare, nografic ela-
val care se pare că nu a fost ridicat în perioada cucuteniană, ci borată de învăţătorul
ulterior în Epoca Bronzului.
Valul are o lungime de circa 300 m pe latura de vest (pe Marin Rotaru (vol. II,
direcţia de orientare a promontoriului), fiind uşor înălţat (cam 0, 50 Editura Sfera, Bârlad,
m) în partea de sud-vest şi 0, 70 m în nord-vest. Atât pe latura 2009, 320 p.), neobosit
vestică şi cea estică se vede o uşoară adâncitură, în imediata cercetător al vestigiilor
vecinătate a valului, pe interior, ce pare a fi de la un şanţ, val ridicat arheologice din zona în
pe creasta laturilor, deoarece spre exterior relieful este abrupt sau care locuieşte, continuă
semiabrupt. volumul anterior realizat
Lăţimea maximă a sitului încadrat de val este în amonte de în colaborare cu ar-
300 m-nord iar în sud de 100 m. Întreaga suprafaţă a sitului heologul bucureştean,
împrejmuit de val este de circa 4.500 m² (4, 5 ha), însă spre sud la Constantin Buzdugan.
circa 50 m S de valul de apărare, există o porţiune de circa 0, 5 ha Fiind realizată pe baza
neîngrădită (unde au fost identificate resturi de civilizaţie descoperirilor locale, lu-
cucuteniană – aici fiind efectuat primul sondaj de salvare (Ş1/2008), crarea tratează în special
fiind descoperite şi două locuinţe (L1 şi L2). teritoriul depresiunii Ela-
Nu este exclus ca locuinţele cucuteniene din afara valului să nului, implicând, atunci
aibă o vechime mult mai mare decât cele din interior. când a fost cazul şi unele
Părăsirea acestei porţiuni sudice a promontoriului poate fi descoperiri din sudul
pusă şi pe seama factorilor climatici. De exemplu s-a observat că Moldovei. Cartea este în-
ulucul depresionar al Văii Crasna din partea de vest a sitului, soţită de o ilustraţie bo-
favorizează prin direcţie şi expoziţie, un curent longitudinal, care gată şi a apărut recent în condiţii grafice deosebite la cunoscuta
pe timp de iarnă produce inversiuni termice, rezultând astfel câteva Editură Sfera din Bârlad.
grade minus faţă de valea adiacentă adăpostită. La aceasta se mai Al doilea volum se deschide cu succinte consideraţii ale
adaugă şi faptul că latura vestică nu este locuită decât la 10 m est cunoscutului etnograf, Dan Ravaru, despre importanţa spirituală şi
de val, unde locul este mai dosit de vânturile năprasnice (crivăţul). istorică a regiunii cercetate de autor. Urmează aprecierile
Meteorologii au sesizat că Valea Crasnei înregistrează cele mai doctorului în istorie, Laurenţiu Chiriac, cu privire la activitatea
coborâte temperaturi din Podişul Central Moldovenesc, datorită ştiinţifică a lui Marin Rotaru care a adus la lumină valoroase
orientării (N-S) pe direcţia crivăţului siberian. descoperiri, continuând tradiţia cercetărilor arheologice făcute de
La aceasta se adaugă şi faptul că pe latura vestică valul maestrul său, regretatul profesor Ghenuţă Coman şi, mai târziu, de
păstrat este mult mai înalt şi mai bine conturat (zălog împotriva eminentul arheolog Costachi Buzdugan. Rodul muncii sale şi a
vânturilor aspre), decât spre est şi nord unde e mai mic, abia vizibil,
laturi protejate de dealul din amonte şi valea înfundată a pârâului colaboratorilor a fost bogata colecţie de antichităţi pe care a donat-
temporar. o recent Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare“ Vaslui, la care se
Din cele 4, 5 ha de teren împrejmuit, doar pe circa 1, 5 ha adaugă şi obiectele date la Muzeul „Vasile Pârvan“ din Bârlad.
s-au descoperit vestigii arheologice. Perioada pe care şi-o propune autorul s-o analizeze este des-
tul de mare, ea începând din paleolitic până în secolul al XVIII-lea.
Bibliografie: La fel de abundent este şi materialul ce urmează a fi analizat, motiv
Vicu Merlan, Paul Salomeia, Rotăria, comuna Ciorteşti, pentru care cartea este structurată pe nu mai puţin de 32 de studii,
jud. Iaşi, 2008, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România, astfel încât pot fi urmărite toate elementele şi procesele propuse a fi
Târgovişte, 2009. dezbătute. Lucrarea cuprinde o sinteză a principalelor descoperiri
arheologice din bazinul hidrografic al pârâului Elan, cunoscut prin
bogăţia materialelor antichităţii. Rezultatele acestora au fost valori-
ficate în articole publicate în revistele de cultură locale „Elanul“,
„Prutul“, „Lohanul“ şi „Est“. Sunt valorificate şi rezultatele son-
dajelor efectuate de Muzeul Judeţean Vaslui la Pogoneşti-Stănileşti
şi Igeşti-Blăgeşti, unde a fost membru al colectivelor de cercetare
conduse de dr. Laurenţiu Chiriac.
Primul studiu din volum este rezervat, cum este şi firesc,
începuturilor paleoliticului în judeţul Vaslui cu hărţi şi aşezări
străvechi reprezentative din judeţ ca: Măluşteni, Giurcani, Vutcani,
Arheologie

Ghermăneşti - Fundătura, comuna Banca etc. Studiile următoare au


în vedere descoperirile arheologice din perioada neolitică, îndeo-
sebi cele ale ceramicii pictate de tip Cucuteni, cât şi obiectele din
această cultură scoase la suprafaţă pe valea Elanului: topoare,
ciocane, unelte din os ş.a. La acestea se adaugă descoperirile din
epoca bronzului în partea de sud a Moldovei, apoi necropolele şi
ceramica geto-dacică din bazinul Elanului. Studiile continuă cu
descoperirile carpice de la Bârlăleşti şi cele sarmatice, apoi cu locu-
inţele de la Fedeşti, comuna Şuletea, din feudalismul timpuriu.
Cercetările autorului au avut în vedere investigaţii arheologice
notabile efectuate la Zorleni, Bogdăneşti, mănăstirea Moreni şi se
încheie cu descoperiri remarcabile din epoca feudală a secolelor X-XVIII.
Februarie 2010 29
Lucrarea cercetătorului Marin Rotaru reprezintă o contribuţie furtună ce nu vor să se mai şteargă din imaginile-i ca nişte prisme
valoroasă la cunoaşterea unei zone importante a judeţului Vaslui cu optice unde, şi chipul său şi oamenii trişti, sfârşiţi de oboseală şi
adânci influenţe în toată Moldova. Încheind această succintă nesomn dar şi imaginile terifiante din natură nu vor să se piardă în
prezentare, a unei remarcabile lucrări, semnalăm pe lângă bogatele necunoscut pentru a fi lăsate drept gaj prin poet: Istoria neamului
referinţe biografice şi alte elemente care au contribuit la reuşita românesc, cu adâncile sale frământări interioare şi cataclisme
volumului, cum ar fi materialul ilustrativ, desen şi foto, de cea mai naturale trebuie s-o cunoască cei ce se vor naşte pe acest pământ
bună calitate. Dacă la toate aceste merite ale cărţii, adăugăm şi stropit cu sânge şi lacrimi să poată înţelege rostuirea lucrurilor şi
faptul că, în 2003, a înfiinţat Asociaţia Culturală „Academia pentru ce s-au jertfit străbunii noştri.
Rurală Elanul“ cu scopul de a promova valorile civilizaţiei din Obosit de atâtea primeniri ale vieţii dar plin de vise, autorul
zonă şi nu numai, avem imaginea completă a unui dascăl dăruit este ispitit uneori de coasta Evei pe care Dumnezeu cel întreit o
şcolii şi arheologiei. dosise la început de Adam, coastă prin care se deschide drumul
nesfârşit al vieţii, omului, să nu-i fie urât singur… (Rondelul Evei).
Odată, gustând din poamele oprite şi devenit egalul Marelui
Tot va şti rostul războiului de ţesut al vieţii, al rosturilor, noua
simbolistică a armoniei cu natura, veche de când lumea...Este
vorba, nici mai mult, nici mai puţin, de acea pasiune aparte -
Rondelitul dorului singura, care desparte Divinul de cei lumesc, pasiune străfulgerată
de focul luminii neînserate prin care „omul moare mai întâi“ apoi
de Doru Ion Lazăr renăscut din propria cenuşă, devine altă esenţă...
Văzând cu ochiul minţii şi al sufletului, acum într-o perfectă
concordie, pământul nou născutului este „Duh şi nu are moarte“.
Prezentare de carte Iubeşte adevărul şi împarte Iubirea cu iubire - dar dumnezeiesc
(Pasiunea). Cum Iubirea este o veşnică carte a vieţii, aceasta îl
răsfaţă pe poet; viaţa a înmugurit, a înflorit şi a rodit, sufletul său
Elena Olariu – Răducăneni fiind acum copac pe ale cărui ramuri roadele sunt aproape
pârguite. Nici o floare nu-şi avortase roadă! (Veşnicia cărţii).

D evenit, nici mai mult, nici mai puţin, fiu spiritual al Acum, din sufletul poetului ţâşnesc lumini ce prind viaţă din
maestrului Ion Machidon sau, fraţi întru nemurire, gândurile mute şi slovele tăcute, până nu de multă vreme, ele
scriitorul Doru Ion Lazăr, prin „roata norocului", coboară-încet din Duh, pe neştiute/ Căci slova e cu har
mereu se învârte şi se opreşte la zidul unei cetăţi, acolo unde blagoslovită.
voieşte Dumnezeu şi scoate la lumina tiparului (Bucureşti, 2006, Cum Dumnezeu voita ca-n doină cântul să şi-l spună şi în
ed. Amurg sentimental), volumul de versuri Rondelitul dorului a dulce grai românesc, Doru Ion Lazăr, cu dor de cei ce pe nesimţite
cărei dedicaţie, specială „Oamenilor, care-l iubesc pe poetul trec la veşnicie (Dor de Adrian Pintea) jeleşte, nu sărăcia
Alexandru Macedonski şi Poezia!" lasă cititorul să reflecte mai haiducilor sau a jienilor şi nici a neînfrăţitei „Dacii" ci sufletele
mult asupra situaţiilor critice şi neînţelegerilor din breasla sfărâmate care, mai sărace ca oricând au vorbit tăcând şi au plecat
scriitoricească, la urma urmei, toţi fiind nişte condamnaţi dacă nu lăsând în urmă, chipuri imortalizate. Nemurirea din Icoane…
vom şti să ne iubim, să ne respectăm şi să apreciem opera celuilalt, „Un început de drum“, îşi spune poetul. Un început în care
trăirea interioară exprimată prin vers sau proză.... dar în mod precis luciri dumnezeieşti adună visuri în rondele pentru ca într-o zi, tu,
transmiţând un mesaj, o scânteie de lumină ce-a pâlpâit în sufletul eu, el sau...ea, Ia aniversarea zilei de naştere, să citim şi să ne
poetului până în ultima clipă.... autocenzurăm propriul sonet prin care străin de străin de visul
Ca atâtea flori ce-şi deschid corola şi timide se lasă sărutate zburător şi ironizând pe bietul Pegas pentru că noi şi Libertatea
de ochiul soarelui într-o mărturisire negrăită, Dorul Ion Lazăr, greşit înţeleasă, ne-a alungat visul naiv, puritatea din suflet şi
călătorind în timp, culege nostalgic cireşe aprinse şi, printr-un iubirea de aproapele. Mai mult, iubirea de aproape şchiopătează...
răsfăţ nesfârşit adoarme la umbra nucului dar nu înainte de a-i Timpul este singurul care ne mai poate salva! (Micul Paris).
cânta iubitei din Teleorman duioase versuri de dor. Făcând o retrospectivă a anilor, îşi aminteşte de Bucureştiul de
Omniprezent, vede şi cealaltă parte a lucrurilor (Rondelul altădată, cântat în versuri de poeţii vremii, pe drept numit Micul
Iscarioteanului); trezit parcă din visare, vede, simte chiar cât de Paris/ Colţ de Paradis - astăzi, o adevărată ruină. Să şteargă
greu i-a fost acestui neam frumos dar obidit pentru că Dumnezeu adevărul văzut, îşi aminteşte de necuprinsul sideral şi liliacul
1-a binecuvântat cu înţelepciune, minte sclipitoare, temei frumoase ancestral, ce-i fremătau idealuri cu flori de salcie în plete poetului
şi ţarină bogată. Cum fiecare vreme îşi are Iscarioteanul ei, născut Macedonski în nopţile sale de mai şi spune: „Bucură-te iar, poete!“
din trufie, trâmbiţare deşartă şi vanitate de zeu, zămislit şi alăptat Ca un„deja vu“, vede înflorind zarzării în Cişmigiu, aude
chiar de neamul său, aceste cârtiţe, continuu şi fără nici un ţel sapă trilul discret al unei păsări care. într-un dute-vino, îşi ridică
tranşee întunecoase şi cărări întortocheate şi ascunse, scopul palatul în care să-şi crească puişorii pe care apoi îi va învăţa să
terminal fiind nu prosperitatea propriului popor ci, nişte muşuroaie zboare... (De ce?) şi, în inima însângerată de spada lui Cain, vede
pompoase dar cu pretenţii de cartel. (Rondelul cârtiţelor). pe fratele său „Cain ucigând fără încetare!/ triumfător/cuprins de
Răscolită de aceste animale-alunecoase, fără nici o conduită înflăcărare...
(Rondelul al II-lea), ţara simte diabolica ispită (... )până-n măduva Nemaiputând să-şi răspundă sieşi, zice cu voce tare: „De ce
oaselor, ispite ce ucid visele frumoase a ceea ce este neîntinat...Şi învaţă pasărea să zboare“ dacă visu-i va fi curmat de mâna
continuă autorul în „Pseudo-mini rondele" în necuprinsul sideral, noastră...?
spiritul naţional al acestui neam ancestral îşi bea cucuta în pocal în Un continuu suiş şi coborâş al vieţii, destinul fiind crud
zilele acestea; în loc să sucombe, cum s-ar aştepta mulţi, pământul uneori şi pentru că prin cele patru puncte cardinale ale vieţii -
acesta va renaşte din cenuşă precum Pasărea Phoenix: un nou copilărie, adolescenţă, maturitate şi bătrâneţe, nu întotdeauna i-au
prezent, mai echilibrat, nu bazat pe instincte de fiară sau animal fost poetului de bun augur... „Dacă lacrima îmi vine“, spune
(...) şi al cărei spirit de ţară, om, neam ancestral (Rondelul al IV- poetul: „Nu/ Moartea nu mă înspăimântă/ şi nu este căderea mea!“.
lea), va birui minciuna ce răstigneşte România (Rondelul iudelor). Călit din vreme este ca un cuib de piatră, în care dragostea îi
Fin observator al evenimentelor ce „inundă“ poporul şi luminează visul spre inefabil, spre frumos, spre sublim; renăscut
pământul, nu numai din punct de vedere al omenescului şi al parcă din cenuşa proprie, vede corcoduşii înfloriţi şi pe un ram
Recenzie

caracterului acestora ci şi schimbărilor climaterice, schimbări ce se Lumină.


datorează în parte, tot omului. Fraţii de neam ai poetului, ca prin Fin observator al naturii, surâde când primăvara sărută
minune scăpaţi de ape, nu sunt scutiţi de remanierile săpătorilor cărăbuşii şi-i mulţumeşte divinului pentru darul ancestral - copiii şi
din umbră ca şi de rânjetul Puterii care, în loc să-i salveze pe cei soţia care, cu pasul ei duios, cu ochii plini de dragoste, îi umple
rămaşi la umbra soarelui (...) să le îndulcească fierea necazurilor casa. Şi sufletul. Liber, cu atâtea flori în suflet, cu tristeţea
cu.. .mierea promisiunilor (Falsa remaniere), sărăcia s-o îngropată de timp, cu lacrimi vărsate de fericire sau înghiţite prin
îngroape... oftat, ca mulţi alţii, vede geografa amputată a graniţelor României
„Şi... atâtea gânduri se aduna-în nopţile sclipind de lună“ ale şi, ca un vizionar, aude plânsul flăcăilor îngropaţi, sufletele cernite
poetului - trăiri măiastre, nopţi care îi scormonesc rămăşiţele de
30 Lohanul nr. 11
ale iubitei, soţiei, fratelui, mamei..., adevărul rămânând la de Ocolul Prutului.
cheremul celor ce împart şi despart graniţele. Dar nu şi apele. La reforma administrativă din 1864 satul Cozmeşti devine
De atunci, poetul, lup trântit pe-o rană dă glas strigătului său comuna Cozmeşti până în 1929 - 1931, când comuna este
lăuntric: „Daţi-mi dreptul la oftat!“ (...) / Vestul Liber-democrat/ desfiinţată iar satul aparţine de comuna Buneşti.
strică ordinea străbună!“. Cum mult trâmbiţatul globalism este tot o Arondata la înfiinţarea judeţelor, comuna Cozmeşti era dată
formă deghizată de comunism, mai sărac ca oricând dar, bogat la plasa Podoleni,
spiritual, Doru Ion Lazăr, nu mai înţelege nimic: „Eu sărac, altul judeţul Fălciu, cu reşedinţa la Huşi, iar în 1920 aparţinea de
bogat/ (...) Păi atunci, ce s-a schimbat?!...“ plasa Răducăneni, ca la reorganizarea postbelică a teritoriului
Poezia Cărămidă, dar de la Dumnezeu, este singura alinare României să fie inclusă în raionul Huşi până la altă reformă
ce-l susţine; deşi pare insipidă, fiind obişnuit cu orice fel de administrativă din 1968, când este desprinsă de legăturile ei
suferinţă, este singura construcţie solidă/ ce susţine un Altar… tradiţionale cu oraşul Huşi, devenind comună a judeţului Iaşi.
Propriu-i Altar. Ca şi tine, cititorule - iubitor de Poezie, autorul Autorii insistă asupra structurii economice şi sociale a
pune pe „locul doi banii", demonstrând prin fapte că Iubirea localităţii, evidenţiind vremurile când la Cozmeşti suprafaţa irigată
schimbă mersul lucrurilor. Iubirea şi jertfa supremă. Astăzi, apele a comunei aducea bogăţia de cereale, dar mai ales de legume, la
oceanului sunt tulburi (Arca lui Noe). Este nevoie de celălalt Noe şi Cozmeşti funcţionând un Centru de legume şi fructe, cu export de
de arca sa, care să ne unească în Iubire şi Pace, să ne-nveţe să- produse nu numai în ţările socialiste dar şi în Japonia, Austria şi
mplinim voia divină". Precum calul din străvechea Troie să-nvăţăm Olanda, că viile se întindeau pe circa 170 de hectare, producând
nu cu ace de cojoace să trecem Marea Roşie, precum Moise, ci cu cele mai valoroase soiuri de vinuri, Fetească neagră, Merlot şi
înţelepciune şi raţiune, cu jertfă personală şi iubire. Cabernet Sauvignon, cu un Centru viticol la Cozmeşti, cu
Acest Iov al începutului de Mileniu III, printre suspine, să consumatori şi în străinătate.
vadă şi să înţeleagă rostuirea lucrurilor voite de Dumnezeu; odată Agricultura şi creşterea animalelor erau în dezvoltare
căliţi şi pregătiţi de trecere spre celălalt, să primim Lumina - ascendentă, ceea ce nu se mai întâmplă astăzi. încercări de
„nădejdea mea către mai bine“, lumină care nu oricui îi este sortit industrializare locală n-au lipsit nici ele; o fabrică de cărămizi şi un
s-o primească... Mai mult ca oricând Doru Ion Lazăr înţelege că atelier de ţesut covoare, activitate de morărit, tâmplărie, rotărie
lui îi este dat s-o primească, jertfa sa fiind de-a pururi Iubirea... Sunt menţionate „Monografia comunei Cozmeşti“, realizată
Neobosit, nu se frânge în faţa noului. Epilogul este doar la în 1974 de profesorul M. Caragea şi Gr. Serdaru, secretarul comu-
rondelitul dorului: trilul său va continua să-nfrunte păsăritul cu nei, precum şi cea a lui Constantin Mironaş, ambele netipărite,
neobosite versuri ce-l vor transforma într-un trubadur al cărui menţionându-se că în zonă a dispărut portul tradiţional, dar ţesutul
asfinţit este doar material, trupesc. hainelor şi covoarelor se mai practicau în unele gospodării.
Poezia d-lui Doru Ion Lazăr cuprinde atâtea nestemate pe Forma tradiţională de manifestare a culturii locale rămâne
care dacă le-am foileta numai şi stresul zilnic, lumesc ar călători fanfara de la Cozmeşti care a însufleţit mereu sărbătorile religioase
spre alte tărâmuri, în sufletul nostru persistând un dulce-amărui ale localnicilor. Autorii declară că nu au date exacte când au apărut
parfum care să ne îmbălsămeze dorul...Şi tristeţea. primii muzicanţi în Cozmeşti, dar datele culese de ei la Arhivele
Statului din Vaslui spun că în 1926 în sat existau şi doi muzicanţi -
Iancu Bâzgă şi Gh. Gh.-Leahu. Trei decenii mai târziu, deci prin
1956-1960, existau în Cozmeşti nu mai puţin de opt formaţii de
muzicanţi prezente la diverse ceremoniale, motiv ca organele locale
să decidă reunirea lor într-o singură formaţie – Fanfara de la
Cozmeştii între cer şi pământ Cozmeşti, pusă sub conducerea lui Iancu Bâzgă.
Lionea Bâzgă, fiul lui Iancu Bâzgă, realizează o prezentare a
succeselor formaţiei, publicată de Pavel Delion, alături de partitu-
rile celor mai importante melodii cunoscute în zonă. în 1961, pe
Ion N. Oprea – Iaşi baza lucrării pomenite, aflată în colecţiile Bibliotecii Centrale
Universitare Iaşi, cota M-717, prefaţată de profesorul Constantin
Doi autori, Mădălin Cornel Văleanu; arheolog şi Constantinescu şi George Vintilă, fanfara din Cozmeşti pregătită de
cercetător ştiinţific şi Ciprian Dumitrache - preot paroh la cei doi specialişti a participat la Concursul Republican al Fanfa-
Cozmeşti, sub egida Complexului Muzeal Naţional Moldova, relor şi a fost răsplătită cu premiul I la secţiunea echipelor de
Iaşi, în colaborare cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, amatori.
protopopiatul, Iaşi - semnează cartea „Cozmeşti între pământ Ziarele vremii au relatat pe larg succesul de la Cozmeşti.
şi cer". La 13 octombrie 1961, la televiziune, fanfara a susţinut un
spectacol timp de 25 de minute. Sârba şi Rusasca de la Cozmeşti

E ste realizată doar în circa 60 de pagini la Editura „Spiru sunt imprimate de către Electrecord.
Haret“, Casa Corpului Didactic, strada Octav Botez nr. Concurenţa dintre fanfara de la Valea Mare şi cea din
2 A Iaşi, cu o ilustraţie şi conţinut dens, ştiinţific, bine Cozmeşti este evidentă. Se ivesc divergenţe cu fanfara de la
structurată, într-o curată şi de ţinută limbă românească. Chetriş. După 1989, ca şi în alte domenii, disoluţia formaţiei este
Citim în cuprins: amplasarea localităţii, cadrul natural, un fapt. Şi totuşi melodiile şi oamenii fanfarei de la Cozmeşti sunt
mărturii arheologice şi documentare, evoluţia administrativă, prezente nu numai la spectacole din ţară ci şi în străinătate - la
economică şi socială, fanfara din Cozmeşti, biserica din Cozmeşti, Milano în septembrie 2008, la Sibiu în mai-iunie 2009.
suficient ca autorii, printr-un cuvânt către cititori să se declare Despre biserica din Cozmeşti scrie Vicu Merlan în 2006,
mulţumiţi de realizarea volumului, stimulaţi de împlinirea a 100 de Radu Rosetti în „Cronica Bohotinului“ în 1906 dar şi autorii
ani de la sfinţirea bisericii satului dar şi nu total satisfăcuţi că n-au lucrării de faţă, care, folosind documente, afirmă că prima biserică
putut cuprinde totul, ca să ne pună la îndemână o lucrare completă la Cozmeşti ar fi fost construită în anul 1795 (Dicţionarul
asupra istoriei locurilor, a oamenilor din acest binecuvântat loc din C. Chiriţă, 1893, pg. 3-9), iar o nouă biserică are piatra de temelie
Moldova. Milenară. pusă la 16 septembrie 1901.
Deşi nu-s fii ai satului Cozmeşti, cei doi reuşesc o lucrare pe Iată conţinutul actului comemorativ (copie al celui original)
măsura crezului lor şi al nostru, cultura locală şi biserica fiind pus în stâlpul Sfintei Mese al Bisericii „Sfinţii Voievozi“ din
Eternitatea. Cozmeşti:
Recenzie

Aşadar, lăsăm cititorii să se documenteze asupra amplasării


satului, cadrul lui natural, mărturii arheologice şi documentare, „Întru mărirea Sfintei şi celei de o fiinţă şi făcătoarei de viaţă
deosebit de interesante, iar noi ne oprim la ceea ce scriu autorii şi nedespărţitei Treimi: Tatăl, Fiul şi Sf Duh, căreia ne închinăm -
despre evoluţia administrativă, economică şi socială a localităţii. cu Buna Credinţă.
Din punct de vedere administrativ-teritorial spun ei, satul În cinstea şi spre mărirea Căpeteniilor Cereştilor şi
Cozmeşti este menţionat documentar în secolul al XlX-lea, ca netrupeştilor Puteri, ale Sfinţilor Mai Marilor Voievozi Mihail şi
aparţinând de ţinutul Huşi (corect Fălciu n.n.), la Huşi fiind Gavriil.
redactate şi cele mai multe documente privitoare la sat. Între 1774 - Ziditu-s-au din temelie acest Sfânt şi Dumnezeiesc Locaş în
1861 satul aparţinea de Ocolul Podolenilor, dar în 1833 aparţinea satul Cozmeşti, parohia şi comuna cu acelaşi nume din judeţul
Februarie 2010 31
Protoiereu al Judeţului Fălciu, de către Directorul Cancelariei Sf.
Episcopii Economul Stavrofor C. Isăcescu şi de un număr de
preoţi, diaconi şi cântăreţi din oraşul Huşi şi din judeţul Fălciu.“

Autorii notau şi numele locuitorilor care au contribuit la


clădirea sfântului locaş.
Despre preotul satului, Alexandru Munteanu (†1928),
autorii, consideră că datorită lui şi enoriaşilor, parohia a fost
răsplătită prin introducerea bisericii „Sfinţii Voievozi" din
Cozmeşti în Lista Monumentelor Istorice a judeţului Iaşi, din
2004. Printre preoţii care au slujit la Cozmeşti, şi puţinii
statorniciţi aici, este amintit părintele Vasile Ruxanda, aproape 40
de ani, între 1927 şi 1965, slujitor la această parohie.
Sătenii din zilele noastre, care l-au cunoscut, îşi amintesc că
părintele Vasile Ruxanda a fost un aprig luptător împotriva
comunismului, fapt pentru care a fost anchetat, judecat şi
condamnat la muncă silnică, executată între anii 1952-1956,
alături de prelatul Vasile Lupaşcu din Vineţeşti, dar şi despre
vocea sa de aur mai ales când cânta „Îngerul a strigat“ rostit în
noaptea de Paşti.
În această parohie au mai oficiat preoţii: Aurel Ionescu,
Dumitru Chirilă. Igor Capitalenco, Nicolae Cobălaş, Constantin
Păduraru, Constantin Cazan, Gh. Buruiană, Constantin Ursache,
Ion Ilieş, Gh. Popovici, Gh. Supănelu, Viorel Mihalache, iar din
Biserica „Sfinţii Voievozi“ din Cozmeşti [G.F.] 2004, preotul Ciprian Dumitrache, coautorul cărţii prezentate
cititorilor.
Fălciu în zilele prea înălţatului şi de Christos iubitorului nostru Părintele Vasile Ruxandra a fost înmormântat în curtea
domn Carol I, prea gloriosului Rege al României, a soţiei sale bisericii în anul 1965, alături de soţia sa.
Elisabetha Doamna şi Regina, a Alteţelor Lor Regale Principele La Cozmeşti se află şi Monumentul eroilor, ridicat ca prinos
Ferdinand moştenitorul Tronului, a soţiei Sale Principesa Maria şi a omagiu adus tuturor celor care şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă
binecredincioşilor Lor fii Principii: Carol, Elisabetha, Maria, pentru patrie şi pământul strămoşesc. Dar şi celor care au luptat
Nicolae şi Ileana: în timpul Păstoririi Prea Sfinţitului şi iubitorului crezând în idealul unei societăţi mai drepte şi au muncit pentru asta
de Dumnezeu D. D. Dr. Konon Aramescu Donici, Episcop al o viaţă lăsată lor de Dumnezeul tuturor creştinilor.
Binecuvântatei Eparhii a Huşilor; Ministru al Cultelor şi
Instrucţiunei Publice fiind Spiru Haret, iar Preşedinte al Consiliului
de Miniştri fiind Ionel I. C. Brătianu.
Construcţiunea acestei Biserici s'a început la 16 septembrie
1901 când s'a şi pus piatra fundamentală de către Sfinţia Sa
Economul Ieremia Hagiu Protoiereul judeţului Fălciu şi s'a terminat
în totul în toamna anului 1908. O noutate editorială huşeană
Prin multe şi grele încercări a trebuit să treacă acest Sfânt
Locaş până a se vedea terminat în totul. Una şi cea mai de seama
cauză care a contribuit la întârzierea lucrărilor a fost aceia că Constantin Donose – Huşi
construcţiunea făcându-se numai cu singurele şi propriile mijloace

V
ale enoriaşilor parohiei, anii răi agricoli 1904 şi 1907, au făcut ca ăzând lumina tiparului la Editura PIM din Iaşi, în anul
locuitorii să nu poată răspunde la termine plata către antreprenor şi curent, volumul Poezii de Fan Iosub se înscrie
din această pricină a trebuit să cadă în ghiara cămătarilor pentru indiscutabil în aria surprizelor lirice huşene, care în
suma de 12000 lei. Prin aceasta, afacerea Bisericii încurcându-se şi ultimul timp au o abundenţă mai rar întâlnită. Imortalizând poetic
mai tare, pentru a scapă odată de specula cămătarilor şi a vedea şi experienţe anti şi post revoluţionare, autorul cântă lin şi liniştitor,
Sfântul Locaş terminat şi deschis Cultului public, cu asentimentul sau uneori vulcanic aspecte ale oamenilor şi locurilor din
obştii locuitorilor s'a hotărât o nouă impunere asupra ei, alegând ca Ghermăneştii Huşilor, în aproape şaptezeci de poezii, ce pot fi
mandatari pe preotul paroh Alexandru Munteanu, şi pe locuitorii: citite cu plăcere, pentru că avem în faţă un poet de o extremă
Gheorghe Enciu şi Sava Iacob, cari, prin îndemnul făcut şi interesul delicateţe, bun stăpânitor a unei formule lirice consacrate, coborât
ce s-au dat, s-a putut aduce la îndeplinire şi depărta răul ce parcă printre noi din alt timp.
ameninţa a lua proporţiuni primejdioase pentru toţi. Prin versuri încărcate de emoţie, uneori aparent fragile ca
Planul după care s-au executat lucrarea a fost acel luat după aripa unui fluture, poezia lui Fan Iosub reflectă o realitate
tipul Bisericii din parohia Moşna şi care plan a fost aprobat atât de interioară, tulburătoare şi tragică, mistuită de dragostea de ţară şi
Chiriarhie, cât şi de Onor Minister al Cultelor şi Instrucţiunii
Publice. Antreprenorul care a săvârşit lucrarea este d-l Giuseppi
Uazazi - din Huşi.
Întreaga lucrare a costat pe locuitori suma de peste 40.000
lei. Pictura a fost făcută de domnii Ionescu pictor din Bârlad şi
Zamfirachi Botez din Huşi. Cel dintâi a executat pictura
Catapetesmei, iar cel de al doilea pictura murală.
În timpul când s-a construit această Biserică a fost ca paroh,
preotul Al. Munteanu, ca învăţător Neculai Enciu, iar ca epitropi ai
parohiei Gh. Bulgariu, Vasile Botez, Sava Mardare, Ioan Zaharia şi
Recenzie

Ioan N. Toma.
Iar acum, în al patruzeci şi treilea an de glorioasă şi înţeleaptă
Domnie M. S. Regelui Carol şi al optulea an de blândă şi măreaţă
păstorire a P. S. Episcop D. D. Dr. Konon A. Donici, s-a Sfinţit
această Dumnezeiasca Biserica, astăzi 5 Aprilie, anul mântuirii una
mie noua sute noua de către P. S. Sa D. D. Dr. Konon A. Donici,
comandor al Ordinelor Coroana şi Steaua României şi decorat cu
mai multe medalii de merit, înconjurat de P. C. Sa Iosif Saveluc
Arhimandrit de scaun al Sf. Episcopii de Huşi, de P. C. Sa
Economul Stavrofor Ieremia Hagiu licenţiat în teologie şi
32 Lohanul nr. 11
confruntându-se vizionar cu întrebările începutului de mileniu: “Pe nchin la glezne pline de-ncordări şi de splendoare, / Nici la braţe
oceanul rătăcirii, nu mai vrem să pierdem vreme, / Nu mai vrem să ebenine cu brăţări strălucitoare./(...) Nu ştiu să fi fost vreodată de
ducem viaţa din extreme în extreme“ (Neamul meu). Nefiind parfumuri îmbătat, / Nici că sacul de păcate a fost plin şi s-a
veleitar, ci poet născut, cu un univers artistic propriu, a trăit la vărsat./(...) Nu-mi cunosc temperamentul din ce grupă face parte./
maximă intensitate bucuria Revoluţiei române: “Cu tricolorul sfânt Nu fac paşii de prisos, nici nu vreau s-ajung departe.“(Confesiune).
urcăm pe scara lumii/ Şi-n fiecare loc avem flăcăi voinici, / De ieri Cu un adevărat cult al mamei, pe care îl regăsim în multe poezii,
am reuşit să fim stăpâni pe noi.../ De multe mii de ani suntem acest poet de o indiscutabilă maturitate artistică, îşi încheie cu o
stăpâni aici.“ (Ziua cea mare). Şi cu privire la acelaşi eveniment, impresionantă solemnitate tristă, una din cele mai realizate creaţii
cu zbuciumul şi frământările sale sufleteşti, conchide cu bucurie: ale sale, astfel: “Steaua mamei, sângerândă, tocmai de atunci
“Am învins tot muşuroiul de lozinci încântătoare/ Şi-am rămas la căzută, / N-a mai luminat deasupra cu făclia ei plăcută./ Alte stele
poarta ţărnii, tot sătean, tot în picioare./ Soarta-şi mătură prezentul se vor stinge, pentru alte mame-n şir/ Şi din sfert în sfert de veac,
de gunoaiele trăirii, / Satul se întoarce-acasă la coliba zămislirii.“ vor fi nunţi în cimitir!“ (Nunta morţii).
(Coliba zămislirii). Căutându-se şi descoperindu-se pe sine, prin Şi iată cum domnul Fan Iosub, bărbat cu o biografie
intermediul unor insolite împerecheri de cuvinte, poetul Fan Iosub, spirituală şi sufletească deosebită şi o experienţă de viaţă de
luminat de o aleasă cultură, discret asimilată, n-i se destăinuie cu o invidiat are parte de un debut poetic la 79 de ani, oferindu-ne
sinceritate de invidiat: „Nu mă mişcă sentimentu-ţi dacă este fin prezentul volum, cu poezii mai vechi, dar şi poezii mai noi, care
sau dur./ Nu mă mişcă curăţenia sau mizeria din jur./(...) Nu mă- tânjesc după prima lectură.

care s-a situat în mod curent în preajma „greilor“, încât, după


Adnotări revuistice propria-i mărturisire, nu lipseşte din nicio istorie literară recentă
sau din vreun dicţionar: „Pe urmă eu am fost perceput mereu de
răutăcioşi ca «omul lui Uricaru», apoi ca «omul lui Manolescu», ba
chiar ca «omul lui Simion». E o percepţie strâmbă. A lucra cu o
Prof. Lina Codreanu – Huşi personalitate, e normal să ţi se acorde încredere, este un lucru
firesc, un privilegiu şi o şansă ca totul să se desfăşoare normal.“ De
O revistă a revistelor
aceea comentăm şi noi. O cronică literară a romanului lui Matei
● „Convorbiri literare“, Iaşi, nr. 11, noiembrie 2009. De Vişniec - Sindromul de panică în Oraşul Luminilor este semnată de
largă audienţă e dialogul inedit „cu poetul, incomod şi erudit, Cezar criticul Theodor Codreanu. Adrian Dinu Rachieru continuă eseul
Ivănescu“, consemnat de prietenul şi concitadinul său Lucian despre lirica basarabeană interbelică (Voci feminine) şi Isabel
Vasiliu – fragment dîntr-o viitoare carte. Don’ Cezar, nu de mult Vintilă relevă Bătrânul şi copilul, două arhetipuri ale devenirii în
timp plecat dincolo, concepea condiţia artistului între coordonate opera lui Gellu Naum. Un epistolar al lui Traian Cantemir, prins în
majore: „… ceea ce m-a obsedat şi înainte şi după Revoluţie: documentarul lui Nicolae Cârlan, reînvie atmosfera neliniştitoare
fiecare artist, la vârsta de apogeu, de maturitate, trebuie să meargă de acum 20 de ani. Acum o fi altfel ?! Lirica lui Leo Butnaru, proza
până la capăt cu desfăşurarea logică a ideilor sale, a gândirii sale, scurtă a lui Mircea Şerbănescu şi Constantin T. Ciobotaru asigură
adică trebuie să împingă până la absolut tot ceea ce a gândit o partea literar-artistică. Numeroase recenzii, care incită cititorul şi îl
viaţă“. Un adevărat crez artistic de care nu s-a dezis niciodată şi cu recomandă pe autor, asigură critica de întâmpinare a revistei,
care s-a identificat. Citim apoi poezie şi proză artistică de calitate. purtând semnăturile unor critici consacraţi sau mai puţin cunoscuţi:
Cronica literară şi comentariile critice sunt susţinute de universitari Alexandru Dobrescu, Ionel Savitescu, Ion Hurjui, Ion Roşioru,
cu renume într-ale istoriei şi criticii literare contemporane: Cristian Valeriu Cuşner, Mihai Crudu.
Livescu, Constantin Dram, Dan Mănucă, Adrian Dinu Rachieru, ● „Feed Back“, Iaşi, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 2009.
Vasile Spiridon, Daniela Petroşel. Marius Chelaru prezintă o carte Număr greu, la propriu şi figurat vorbind. În Scriitorul şi Puterea,
a japonezei Mineko Iwasaki, Adevărata viaţă de gheişă (2007) şi editorialul directorului „revistei de experiment literar“, Daniel
Simona Modreanu propune spre lectură romanul Mariei Ndiaye, Corbu propune imaginea scriitorului contemporan marginalizat
Trei femei puternice (2009). E vorba de două lumi: discreţia într-o perioadă de confuzie a valorilor. Angajat „într-o epocă a
feminină şi conservarea tradiţiei, adică Orientul îndepărtat maculaturismului“, în care se „fabrică megavedete şi megascriitori“
(Japonia) şi complexitatea unor caractere puternice non-bovarice scriitorul luptă cu propria soartă, nerămânându-i decât „să viseze,
într-o lume în mişcare din Occidentul apropiat (Franţa). Le voi să-şi urmeze blestemul şi să accepte scrisul în singurătate şi pe cei
căuta spre citire. Lumea teatrului este în surprinsă în microeseurile câţiva cititori ai săi ca pe une faute du destin“. Multă lirică
lui Mircea Ghiţulescu (La teatru, prin România), într-o prezentare românească a generaţiei tinere, ceea ce nu e rău, completată de
de carte a lui Bogdan Ulmu (Omul cu figură de clovn) şi într-o poezia „consacraţilor“ Ovidiu Genaru, Şerban Foarţă, Mihai
evocare a lui Ştefan Oprea (Valentin Silvestru). Emilian Marcu Leoveanu, Liviu Apetroaie, apoi creaţii lirice ale celui mai
elaborează cronichete optimizante noilor apariţii editoriale aşezate cunoscut şi apreciat (în Occident!) dramaturg şi poet – Matei
în Vitrina cărţilor şi le acordă, imperturbabil, „peniţe“. Cu Vişniec precum şi de un calup de poezie din alte literaturi (S.U.A,
zgârcenie, dar pe drept. Pe când cinci peniţe? Serbia). La „Cronica literară“, Theodor Codreanu prezintă Tema
● „Bucovina literară“, Suceava, nr. 10-11, octombrie- pentru acasă (2009), primul roman al lui Nicolae Dabija, construit
noiembrie 2009. Editorialul lui Ion Beldeanu face o radiografie pe tema gulagului: „Zarianka lui Nicolae Dabija este «închisoarea
severă, dar la obiect, a (re)înscăunării, cu puţine excepţii, a mem- în închisoare». Altfel zis, Siberia din Uniunea Sovietică,
brilor Comitetului de conducere al Filialei Iaşi a Uniunii Scriito- închisoarea cea mică din închisoarea cea mare“. De departe,
Recenzie

rilor. Semnalează diagrama împovărată a Uniunii, de la Preşedinte categoria eseului are cea mai mare pondere paginatorie. Teme de
până la şofer, financiar susţinută şi din cotizaţiilor plătite de natură estetică (canonul, obiectivitatea, metapoetica, arta
scriitori. Bomboana de pe tort la această „punere în scenă“: Statutul spectacolului), evocare şi memorialistică, completate cu un
Uniunii, la momentul întrunirii, era „vizat şi parafat, deşi „îndrumar“ silogistic (Emil Cioran, Cel mai sigur mijloc de a scăpa
Conferinţa Naţională încă n-a avut loc“. Urmarea e dezarmantă: de un duşman) se regăsesc în eseurile semnate de/ reproduse din
„Aşa că vreme de patru ani morişca se va învârti la fel“. Andrei Zanca, Theodor Codreanu, Ciprian Iulian Şoptică, George
Interviul consemnat de L.D. Clement, vrea-nu vrea, scoate la Vulturescu, Al. Husar, Salvador Dali, Luca Piţu, Lucian Blaga,
vedere dualitatea personalităţii cunoscutului scriitor Horia Gârbea, Bogdan Ulmu. Revista se încheie cu un Supliment „Feed Back“, 9,
Februarie 2010 33
în care deschiderea spre convorbiri lirice îi aparţine poetului sârb cultural-ştiinţific românesc.
Adam Puslojić. Redactorul-şef al revistei, Culiţă Ioan Uşurelu, a adunat anii
● „Argeş“, Piteşti, nr. 11-12, noiembrie–decembrie 2009. într-un memorabil 65. Faptul este conturat la rubrica „Aniversări“
Editorialistul Jean Dumitraşcu (se) întreabă: Este talentul o scuză?, prin medalioane literare creionate de Theodor Codreanu, Viorel
adică de ce un creator de valori estetice şi morale nu poate împinge Dinescu, Emilian Marcu şi Mariana Viky Vârtosu, din care se
umanitatea mai departe? De ce marile noastre valori (Eminescu, desprinde opinia similară: deschiderea spre dialogul cultural. La
Eliade, Noica, Cioran Rebreanu, Blaga, Stănescu ş.a.) trebuie mulţi ani cu sănătate!
„aruncate la coş“? Răspunsul ne-ar ajuta „să înţelegem de ce nu ● „Academia Bârlădeană“, Bârlad, nr. 4/2009 şi nr. 6,
contăm în cultura lumii“. Vina se îndreaptă spre ademenirea / decembrie 2009. Însemnările Cronicarului despre viaţa culturală a
ameninţarea factorului politic democratic, întrucât contează doar Bârladului devin lent şi tenace pagini de istorie culturală. Interesant
gestul cultural, nu valoarea estetică a creaţiilor artistice. O nouă eseul Dianei Stoica despre motivul insulei „în imaginarul poetic
atitudine despre „feudalismul roşu din pieptul“ Uniunii Scriitorilor eminescian“ cu o largă gamă de semnificaţii. Aşteptăm
sub titlul lui Flori Bălănescu: Manolescu reales! Goma, tot „continuarea“. Explicaţia semantică a antroponimului Bîrlădeanu
nemembru al U.S.R. Argumentaţia are o concluzie: „cazul“ Goma făcută de un specialist, prof. univ. Teodor Oancă, mai luminează
tulbură apele Uniunii. Oricum, sigur, ceva este „putred în încă o dată cititorul asupra etimonului, derivatelor, frecvenţei,
Danemarca“! Un eseu comparativ care prin titlul Culianu, răspândirii variantelor şi a formei literare consacrate a acestui nume
Eminescu şi patologia „corectitudinii politice“ dezvăluie o de familie. Cronica literară e semnată de cunoscutul poet şi
atitudine de principiu a criticului Theodor Codreanu (apărarea (infra)eseist Simion Bogdănescu pentru cartea de poezie Zidul cu
marilor valori ale României profunde, existente, dar ignorate de privighetori, de Viorel Dinescu, iar prezentarea amplă (în manieră
adepţii „corectitudinii politice“), atitudine abordată şi de şcolărească) aparţine lui Al. Mânăstireanu pentru volumul de
editorialistul acestei reviste. Portretul scriitorului Horia Bădescu se poeme în proză Cale şi drum, de Ion Popescu Sireteanu. Citim cu
întregeşte prin confesiunea din convorbirea cu Maria Vaida plăcere lirica lui Vasile Fetescu, Andrei Petruş, Rafael-Tudor
(Pescuitorul de perle). Lupaşcu, dar şi tabletele lui Ion Popescu Sireteanu (Şi tu - brrr! -,
● „Dunărea de Jos“, Galaţi, nr. 93/2009. Criza, în cinismul Hoţii de aur, dar şi Vin amintirile). Important: Mircea Coloşenco
ei, lasă loc, totuşi unor manifestări culturale spre a-şi continua firul, marchează centenarul Eugen Ionescu – Eugène Ionesco prin
ca o rază de speranţă ţintind generaţia tânără. Astfel, laureaţii republicarea a patru scurte articole care cuprind patru arii spirituale
Festivalului Naţional de Poezie „Costache Conachi“, ediţia a XVII- de interes: cultura românilor (Franţa şi România), destinul
a (2-3 octombrie 2009), participanţi din toate zările patriei, au fost (Testamentul lui Eugène Ionesco), familia (Soţia şi fiica) şi
onoraţi cu premiile binemeritate, prin strădania directorului dimensiunea religioasă (Lupta cosmică). O încercare poetică mai
festivalului Viorel Burlacu. Selectiv sunt publicate versurile Irinei rar încercată datorită densităţii cimilitoreşti şi subtilităţii ironice:
Georgescu (premiul revistei, Medgidia). Rămâne ca aceştia să Dicţionar cu distihuri (vol. 29 (1), de Adrian Voica. Spre exemplu,
confirme prin constanţa talentului şi dragostei pentru estetica dezlegaţi: Substituiri. Tren cu şine de ocară/ Pufăia ieri într-o
poeziei. Un interviu consemnat de N. Sburlan, luat pictoriţei şi gară. Gară, gări = clevetire, calomnie; Premiul literar. Pe ogorul
ferventei organizatoare de expoziţii Mariana Tomozei Cocoş, are unui nea / Înflorea o ghiundunea. Ghiundunea, ghiundunele =
largi rezonanţe în promovarea plasticii gălăţeană. Bogate pagini cu păcăleală.
poezie, proză scurtă (în serial) şi, tot fragmentar, „drama hazlie“ a „Academia Bârlădeană“ apare cu un supliment literar (nr.
lui Victor Cilincă (Moarte bună! Sau Domnu’ de la ziar). Reţinem 6/2009) propunând un număr despre scriitorul Iorgu Gălăţeanu (la
prezentarea lui Tudor Nedelcea a ultimului volum al Dicţionarului 10 ani de la debutul editorial): bibliografie, enigmistică tematică,
general al literaturii române, Ţ-Z (Academia Română, coord. referinţa critice, reproduceri fotografice diverse.
Eugen Simion), serialul lui Ioan Toderiţă despre matematicianul ● „Elanul“, Giurcani-Găgeşti, nr. 92, octombrie 2009.
poet Dan Barbilian/Ion Barbu şi studiul lui Ionel Necula Traian Perseverenţa face pârtie în jurnalistică, căci revista fondată în 1998
Drăgănescu – un hermeneut gălăţean al lui Mircea Eliade. Cronici durează de ceva timp, cu folos culturii zonale şi nu numai.
literare realizate de A. G. Secară, Nicolae Colceriu şi Ionel Necula. Orientarea revistei este de natură istorico-geografică. Nu surprinde
Structura revistei greoaie, în uşoară devălmăşie. însă (ba, dimpotrivă!) rezultatul cercetării istoriografice întreprinse
● „Salonul literar“, Odobeşti-Vrancea, nr. 68/2009. de cărturarul Mircea Coloşenco asupra familiei celebrului scriitor
Dramaturg de memorie „recent uitată“, Paul Everac, în dialogul Eugene-Dimitrie E. Ionescu/Eugène Ionesco, marcând astfel
iniţiat de Culiţă I. Uşurelu, îşi recunoaşte cu amărăciune (pare!), centenarul naşterii (13/26 nov. 1909, Slatina - 28 mar. 1994, Paris).
retragerea discretă de pe scena dramaturgiei româneşti în cuvinte Alte studii aprofundate poartă semnăturile lui Marin Rotaru, Ovidiu
care atestă modestia-i aşezată şi împăciuitor-echilibrată: „Orice Lisievici, Sergiu Mandiş.
gloriolă se perimă. Ai fost pe scenă, e normal să ieşi prin culise. ● „Maluri de Prut“, Huşi, nr. 3/2009. Încet-încet publicaţia
Vine altul (Dacă vine). Vine şi o clipă în care eşti reluat, urcă trepte... Acest număr este „închinat împlinirii a 91 de ani de la
reconsiderat (Dacă vine). Cam atât“. Consistent şi doct este studiul realizarea Statului Naţional Unitar Român“, de aceea, pe prima
lui Ionel Necula consecvent specialist în cercetarea nuanţelor pagină este publicat mesajul Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi
eseistice şi filosofice din opera cioraniană: Emil Cioran în tentaţii Bucovina“ sub patronajul căreia se editează şi periodicul huşean.
metafizice necompromise. Pr. dr. Veacaslav Ciorbă din Chişinău semnează un documentat
Argumente pentru consolidarea opiniei că provincia este articol privind situaţia preoţimii basarabene din anii 1940-1941,
izvor de talent şi spirit cultural se găsesc în notaţiile despre despre preoţi scoşi din casele parohiale, furaţi de bunurile
„personalităţile culturale“ (aprilie-iunie-iulie), probabil, un serial al bisericeşti şi personale, asistând neputincioşi la batjocorirea
redacţiei. Oameni de seamă ai Vrancei care au lăsat semne sfintelor lăcaşuri bisericeşti, loviţi şi umiliţi, forţaţi să execute
Recenzie

spirituale majore sunt scriitorii Barbu Ştefănescu Delavrancea, munci silnice, refugiaţi, deportaţi, ameninţaţi cu moartea, anchetaţi,
Ionel Brandabur, Irina Mavrodin, Alexandru Hanţă, Petrache Dima, întemniţaţi, executaţi fără judecată… Ne înclinăm cu pioşenie şi
Dumitru Pricop, Virgil Panait, acad. Nicolae Manolescu (inginer), recunoştinţă. Reportaje, comentarii comparative, studii, evocări
acad. Virgil Cândea (istoric al culturii), membrul coresp. al (despre Andrei Vartic), aniversări (Leonida Lari - 70), impresii de
Academiei Sava C. Atanasiu, renumitul istoric Gh. Buzatu, artistul călătorie, însemnări, fotografii ş.c.l. completează paginile revistei.
Alexandru Dan Taban ş.a. Merituos mod de a cinsti munca şi
pasiunea acestor alese figuri ale culturii şi ştiinţei româneşti şi încă
o dovadă că „provincia“ adaugă însemnate contribuţii la tezaurul
34 Lohanul nr. 11
4. O pagină din tragedia basarabeană, în „Convorbiri
literare“, săptămânal editat de U. S. din România, Iaşi, serie nouă,
nr. 23 (1268), 26 iulie - 1 august 1990, pp. 8-9. Marginalii la cartea
Theodor Codreanu. Bibliografie lui Constantin-Virgil Gheorghiu – Ard malurile Nistrului (Ed.
Naţională Gh. Mecu, Bucureşti, 1942), scrisă în focul
evenimentelor din 1941 şi prefaţată de o scrisoare a lui T. Arghezi,
consideraţii care conduc la sugestia unor situaţii similare cu cele
(Continuare din nr. 3 (9)/2009) din anii 1990.
Scriitorul, aidoma predecesorului său, Panait Istrati,
Prof. Lina Codreanu – Huşi încearcă să demonteze mecanismul teribilului efect al
mancurtismului (cum am zice noi astăzi) sub regimul
1. „Declaraţia datoriilor omului“, în „Adevărul“, cotidian comunismului stalinist. Principalul obiectiv al autorului
independent, Bucureşti, anul I, nr. 137, ediţia I, 8 iunie 1990, pp. 1, rămâne tragedia basarabeană ca „operă“ a bolşevismului,
3. Pledoarie pentru o statuare echilibrată a valorilor câştigate de continuator monstruos al politicii ţarilor. (…)
români, după decembrie 1989, iluzionaţi că democraţia implică Ca să-şi explice tragedia basarabeană, reporterul a
numai drepturi, nu şi datorii. vrut să-l cunoască pe homo sovieticus, aşa cum este. De
… nodul gordian se află tocmai în capacitatea politicii aceea a plecat, mai întâi, în lagărul de la Găeşti. Nu avea
de a răsturna simetria decalajului dintre drepturi şi datorii, încredere despre ceea ce se scrisese despre Rusia şi
spre întemeierea practică a ceea ce numim stat de drept (p. 1). comunism. Partizanii vorbeau de „raiul comunist“, pe câtă
Confuzia se naşte din greutatea de a discerne limita vreme ceilalţi de „infernul roşu“ (p. 8).
dintre impulsul de afirmare a indivizilor (pozitiv) şi impulsul 5. Maladia etichetărilor şi golul etnic, în „Convorbiri
de acaparare autarhică. De aici se naşte spectacolul unei literare“, săptămânal editat de U. S., Iaşi, serie nouă, nr. 27 (1272),
simetrii răsturnate, cauză a zguduirilor sociale – revoluţiile: august 1990, p. 7. Identificarea unor cauze care au dus la altercaţii
sus se acumulează drepturile (privilegiile) de castă, jos se nefireşti, violenţe sau evenimente dramatice, precum cele din iunie
grămădesc datoriile cele mai apăsătoare, ocultându-se – de 1990 între cetăţenii aceleiaşi ţări, argumentate prin teoria golului
sus – legea vitală a compensaţiei, pe care a formulat-o etnic, aşa cum l-a numit Eminescu.
Eminescu( p. 3). Domniile elective au aţâţat invidia mioritică în aşa
2. De la ură la urale, în „Vocea Huşului“, săptămânal măsură, încât au generat un gol intraetnic pe care
social-cultural cetăţenesc, Huşi (Vaslui), serie nouă, anul I, nr. 24, întotdeauna l-au umplut străinii. Este cu adevărat
3-9 iulie 1990, p. 2. Autorul consideră că mulţi dintre români nu s- surprinzătoare, prin ineditul şi profunzimea ei, această teorie
au vindecat de ură şi că frica adânc înrădăcinată generează, a golului intraetnic. Umplut de geniul ciobanului moldovean
fatalmente, valul de aplauze şi urale care însoţesc apariţiile în ameninţat cu dispariţia, golul a permis extraordinara
public ale diferitelor figuri politice ale acestor vremuri de cotitură împlinire spirituală românească; în schimb, umplut de
istorică. străini, a dus la primejdia morţii etnice şi menţinerea
A existat „dragostea poporului“ pentru dictator? Nu, românilor într-o istorie a mediocrităţii (numită de Blaga
de vreme ce oamenii îl înjurau şi nu mai conteneau să-şi „boicot al istoriei“). Să fie oare întâmplător că primii noştri
exprime ura. Dar de la ură la urale nu-i decât un pas, o filosofi sunt obsedaţi de „eşecul antitezelor“? Golul
simplă silabă, cum, prîntr-o întâmplare fonică, sugerează împiedică împăcarea antitezelor, face imposibil dialogul.
limba română. Convertirea urii în urale este, într-adevăr, o 6. Golful şi mentalitatea imperială, în „Convorbiri literare“,
chestiune de „psihologie“ a precarităţii fiinţei umane şi săptămânal editat de U. S., Iaşi, serie nouă, nr. 29 (1275),
suportul ei obscur pare să fie frica în faţa nimicului despre septembrie 1990, p. 7 (Criza zilei). Articol de atitudini civică
care vorbesc filosofii existenţialişti. Şi fiindcă nimicul nu privitor la criza din Golf, semn că americanii nu vor să piardă
este supus pierii, frica rămâne soaţa noastră veşnică. anumite privilegii politice şi economice pe mapamond.
Neputând-o suporta, aruncăm peste „cadavrul trist şi gol“ (…) Deocamdată, evenimentul zilei rămâne criza din
faldul „poeziei“, al unei „iubiri“ care ne transformă în Orient, unde este pus la încercare celălalt sistem imperial,
comedianţii lumii. având ca lider incontestabil S.U.A.
Dictatorul a dispărut, dar frica a rămas. Or, intervenţia americană în Golf atestă o panică
3. Obsesia modelelor, în „Convorbiri literare“, săptămânal surprinzătoare pentru o superputere, dovedind că acolo e
editat de Uniunea Scriitorilor din România, Iaşi, serie nouă, nr. 21- vorba, într-adevăr, de prezenţa unor structuri imperiale. Se
22 (1266-7), 12-25 iulie 1990, p. 4. Articol de atitudine social- vădeşte că centrul e dependent de periferie şi că autarhia
politică faţă de Influenţa modelelor care au orientat şi ghidează ţara unei civilizaţii este un slogan propagandistic. Bunăstarea
în varii direcţii de dezvoltare. americanilor (şi nu numai a lor) depinde şi de controlul
… straniu paradox: atât liderii fesenişti, cât şi adepţii uriaşelor resurse de petrol arab. (…)
Proclamaţiei de la Timişoara au întors spatele Arabii nu vor putea ieşi din mediocritatea istoriei lor
comunismului, convinşi că lumina nu trebuie să ne mai vină contemporane, atâta vreme cât nu vor impune atenţiei un
de la Răsărit, ci de la Apus! Ce înţeles poate să aibă faptul model de civilizaţie şi cultură care să se situeze la nivelul
acesta? În primul rând, că există conştiinţa falimentului Occidentului. Luptele fratricide, terorismul şi fanatismele
definitiv al modelului sovietic. Unde se despart feseniştii de dau impresia că arabii nu-şi cunosc adevăratele lor interese
revoluţionarii din Piaţa Universităţii? Doar şi unii şi alţii şi că irosesc în zadar uriaşele bogăţii subterane. Deşertul de
pariază pe modelul occidental! (…). Liderii politici şi deasupra a marcat mai profund lumea arabă decât aurul
oamenii de cultură propun să urmăm diverse modele negru al adâncurilor.
occidentale. Amintesc, la întâmplare, câteva: N. Breban şi 7. De ce judeţul Fălciu?, în „Terra 1“, săptămânal
Petre Roman înclină spre modelul francez, Ion Iliescu spre independent de comentarii şi informaţii, Huşi (Vaslui), anul I, nr.
cel suedez, Silviu Brucan crede că am putea profita mai mult 34, septembrie 1990. Pledoarie pentru reînfiinţarea judeţului
de cel austriac, Darie Novăceanu pledează pentru cel Fălciu, cu centrul la Huşi.
spaniol, Ion Raţiu merge cu Anglia şi America, Paul Anghel Oraşul Huşi nu a fost scutit de efectele gigantismului
Recenzie

ne dezvăluie lucruri interesante despre agricultura daneză, economic, deşi pare o zonă încă patriarhală. Depinzând de
alţii pledează pentru Elveţia, Germania Federală sau Belgia. un centru (Bucureşti), prin filiera altui centru (Vaslui),
Cu siguranţă, de la fiecare se poate învăţa câte ceva. Dar localitatea s-a pomenit prinsă în angrenajul unei
dacă interesele şi idealurile coincid, de unde vine, atunci, „dezvoltări“ străine de specificul natural şi neconformă cu
ura dintre tabere (…)? Răspunsul e că tirania modelelor a tradiţiile locului. Până şi extinderea viticulturii s-a făcut
intrat în substanţa modului nostru de a-fi-în-lume. Propriu- după un modusvivendi artificial, în bună măsură. S-a tins, cu
zis, modelele îşi depăşesc rostul lor catalitic substituindu-se price preţ, către monocultură, adică spre condiţia specifică
civilizaţiei şi culturii româneşti – singura raţiune de a fi a unei colonii, mutilând varietatea ecologică şi periclitând,
statului naţional. astfel, nu numai peisajul natural (prin dispariţia livezilor),
Februarie 2010 35
dar şi sărăcind piaţa locală de fructe. Nu mai vorbesc de împărţind societatea în învingători şi înfrânţi.
urbanistica ratată. Propriu-zis, România abia azi culege roadele cele mai
8. Intoleranţa, în „Sinteze“, literare – critice – sociale, amare ale dominaţiei imperiale prin intermediul minorităţii
supliment la „Deşteptarea“, nr. 212, Bacău, anul I, nr. 28, 12 nomenklaturiste. Dar cine are interesul acestei sfâşieri
octombrie 1990, pp. 1, 3 (Unghi). Pledoarie pentru concordie între interne, cine şi de ce a oblăduit schisma dintre puterea
intelectualii români. politică şi cea culturală? Nu e oare surprinzător rolul jucat
A venit Revoluţia din Decembrie şi, în sfârşit, am aflat de Andrei Pleşu, omul care a acceptat condiţia unui soi de
la lumina zilei, că în comunism nici nu poate fi vorba de „androginism“ politic? Un om de cultură valoros se vede în
democraţie, că dictatura e incompatibilă cu democraţia. Aşa situaţia ingrată de a face echilibristică, de a fi cu trup şi
şi este. Şi ni s-a propus să trecem la democraţia reală care, suflet în opoziţie, dar oficial în guvern. E o contradicţie în
în afara principiilor ei fundamentale, ca o consecinţă a termeni care scandalizează atât pe cei din opoziţie, cât şi pe
acestora, presupune toleranţa, intrarea oamenilor şi a fesenişti (pp. 1, 7).
grupurilor sociale în dialog, într-o atmosferă de respect 13. O premieră absolută, în „Tricolorul“, săptămânal
reciproc chiar şi-n adversitate etc.… etc.... Foarte frumos, cultural-politic, Bucureşti, anul II, nr. 11, februarie 1991, p. 4.
nu-i aşa? Doar toleranţa înseamnă civilizaţie şi cultură, o Reacţie împotriva opiniei „băşcălioase“ a poetului Mircea Dinescu
stare de drept a societăţii civile, în care oamenii sunt cinstiţi privitoare la Imnul naţional – Deşteaptă-te, române!, pe versurile
după muncă şi merit şi sunt promovaţi conform criteriilor de lui Andrei Mureşanu.
competenţă (p. 1). Pariind pe vlăguita noastră conştiinţă naţională, n-ar
9. Europa lui Dante, Shakespeare, Eminescu, în fi exclus ca, în curând, să ne fie impus un alt imn naţional.
„Adevărul“, cotidian independent, Bucureşti, anul I, nr. 269, 9 Mă întreb de unde a dedus Mircea Dinescu faptul că imnul
noiembrie 1990, pp. 1, 2. Atitudine polemică faţă de intrarea în „Deşteaptă-te, române!“ este o jignire la adresa
deriziune a conceptelor de patrie, conştiinţă naţională, specific minorităţilor? Andrei Mureşanu îi vizează pe „barbarii de
naţional în discursurile unora dintre contemporani. tirani“, nu pe unguri, evrei, ţigani, sârbi sau armeni! Oare
Este ordinea firească a lumii ca popoarele să se aceştia nu sunt tot români, cetăţeni ai României? Şi n-a
înfăţişeze înaintea lui Dumnezeu cu identitatea lor sosit, oare, momentul ca minorităţile să se integreze în ritmul
inconfundabilă care se numeşte „specific naţional“. Nu s-a naţiunii române şi nu al altora, din exterior?
inventat până azi altă cale a realizării universalului decât 14. România risipitoare, în „Adevărul“, cotidian
prin naţional. O „umanitate în genere“ este o abstracţiune a independent, Bucureşti, anul II, nr. 489, 18 septembrie 1991, p. 1.
minţilor noastre. Nu e nici o cinste pentru cei care azi au Exprimarea unei mari dezamăgiri privind uşurinţa cu care se
pierdut demnitatea conştiinţei naţionale în numele unui risipesc averile poporului făcute cu aşa mari sacrificii, precum o
europenism abstract. Europa a fost creată de Dante, livadă în plin rod din Mândreşti (Galaţi), care a fost tăiată nemilos
Shakespeare, Goethe, Voltaire, Eminescu, Brâncuşi, Tolstoi, sub protecţia legală a „dreptului de proprietate“.
genii profund naţionale (p. 2). Pe osatura unui stat uzurpator, cum se putea trece la o
10. Orfeu a fost „grec“, în „Adevărul“, cotidian indepen- stare de drept? Zguduirea de la 22 Decembrie 1989 a produs
dent, Bucureşti, anul I, nr. 301, ediţia I, 19 decembrie 1990, p. 2 un extraordinar şoc, o dezlănţuire frenetică a lăcomiei de
(Cultura. Idei în dialog). Analiză a fenomenului social-politic şi „proprietate“ (la cei răpitori) pe seama averilor publice.
cultural de după Revoluţia din decembrie 1989. Dezavantajul majorităţii oamenilor cinstiţi (credinţa că se va

Recenzie
Să nu ne ferim de adevăr: ne irosim energiile într-o putea, totuşi, trăi din munca onestă) sare în ochi. Cei fără
luptă pentru putere şi privilegii. Mulţi dintre noi am rămas scrupule, şireţii şi agresivii întreprinzători, gata să facă pe
cu psihologia sclavului şi, iată, sloboziţi din lanţuri, nu ştim dracul în zece, sunt şi vor fi marii câştigători ai pariului
ce să facem cu libertatea. Oamenii răbdători şi de bun simţ reformei. Ţăranii continuă, în realitate, să fie jefuiţi o dată
aşteaptă, lăsându-i pe cei lacomi să-şi ia drept normă cu ţara. Oamenii încă nu sunt proprietari şi până ce legea
existenţială, „După noi, potopul!“. Neexistând mecanismul fondului funciar să facă ordine, bunul plac al indivizilor a
statului de drept, ei trăiesc dezmăţul corupţiei, al hoţiei, totul dezlănţuit o risipă şi o distrugere fără echivalent, oriunde în
fiind parcă pe apucate (…) lume, a averilor.
Scriitorii noştri au preferat, însă, lupta pentru putere. (Fragment din Theodor Codreanu. Biobibliografie, cap.
În consecinţă, au existat din primele zile ale revoluţiei Atitudini civice, probleme social-istorice, vol. în curs de apariţie)
învingători şi învinşi. Arma politică a fost acuzaţia de
„colaboraţionism“ cu vechiul regim. Praf de aruncat în ochii
naivilor. Oricine poate lua, la întâmplare, un volum omagial
şi va constata că între apologeţii lui Ceauşescu
confraternizau foarte bine, între aceleaşi coperte, Dan Deşliu
şi Eugen Barbu, Mircea Iorgulescu şi Adrian Păunescu… Şi
totuşi numai unii au fost eliminaţi din cultură. (…) Aşa s-a
ajuns că, scriitorii noştri, având puterea şi neştiind ce să
facă cu ea, cochetează, azi, în… opozanţi ai puterii!
11. Eminescu în ceasul adevărului, în „Adevărul“, periodic Ioana Frenţescu – Huşi
social-cultural-cetăţenesc, Vaslui, anul II, nr. 125, 15-17 ianuarie Umbra malului
1991, pp. 1, 2 (15 ianuarie – ziua naţională a spiritualităţii sub sălcii plângăreţe –
româneşti). Reacţie de apărare a Poetului naţional în faţa atacurilor Pe banca din parc Singurătatea.
denigratoare.
Eminescu este contestat astăzi de un alt tip de Pe banca din parc Albe galaxii
„internaţionalism“ – acela care şi-a luat ca port-drapel ţepi de castani decojiţi – în dans cu universul –
„europenismul”. Uimirea vine de acolo că vântul Sfârşitul toamnei. Steaua polară.
antieminescian bate din tabăra unor intelectuali din
„opoziţie“, dar care, în fapt, împart puterea, în sensul că au Împovărată Galopul de nori
devenit beneficiarii direcţi ai publicaţiilor preluate de la sub geometria frunzei – pe tărâmuri apuse –
vechiul regim (p. 2). Inima toamnei. Visul soarelui.
12. Salvare naţională?, în „Tricolorul“, săptămânal
Poezie

cultural-politic, Bucureşti, anul II, nr. 11, februarie 1991, pp. 1, 7. Umbra cerului Lebede albe
Articol polemizator împotriva opiniei afirmate de N. S. Dumitru, sub apusul stelelor – în stolul înaripat –
care prezentase Raportul în urma evenimentelor din martie 1990 de Chipul albei luni. Lacrimi de văzduh.
la Târgu Mureş. Th. Codreanu atenţionează că, deşi victoria F.S.N.-
ului se datorează în cea mai mare parte „numelui pe care şi l-a Pe luciul apei Dealul contopit
asumat, sugerând scopul vital al salvării naţionale“, cei mai mulţi tornadă de frunze în vânt – cu umbra copacului –
reprezentanţi de la putere au uitat de acest deziderat esenţial, Bărci cu flori cereşti. Eşarfa ierbii.
36 Lohanul nr. 11
Imens tsunami
sub felii de orizont – Boem eu am fost
Ochiul oceanic. Olariu Elena - Răducăneni La bani n-am ţinut,
Iar la un pahar
Sfârşit de Apus, Am spus ce-am vrut.
Început de Răsărit – Dimineţi obosite
Acum au venit să mă ieie,
Clepsidra zilei. Izvorul inimii este secat.
Obosită de atâtea lovituri de baltag
unei sălcii cu tulpina sângerândă, Doamne, v-am scris pentru cheie,
Întunericul Veniţi s-o luaţi, deloc n-a forţat.
îi veni sorocul plecării - fireşti, de altfel,
cu ochii înlăcrimaţi – pe drumul, altădată umbros trecătorului –
Fulgere pe cer. vocea, de dincolo de zări, chemându-l...
Glasuri de păsări
Ploaia de frunze, săgetând pământul, Aproape elegie
îmbrăţişează florile din câmpie în
prin evantaie de vânt – sărut de adio... 0, nu vă cânt plăcerile vieţii,
Duhul pădurii. poet doar sânt la curcile tristeţii,
Inima, mai obosită ca oricând, în somn prea des sunt cercetat
Flori strânse-n mănunchi – cuprindă tăcuta zare - după atâtea eresuri Şi de la fericire alungat.
Bucuriile vieţii pierdute,
în palma noastră. după atâta ceaţă în lume...
Distrusă, în agonie parcă, inima, bătrâna, A cum
Gustul trădării. oblojitoarea stăpână a vieţii - de pe vatra inimii mele,
nu vrea să mai lupte... cu degetul,
Interesele conţin – nu vrea să mai plângă...
şi ele e-uri. împroşc cerul cu stele.

De legi m-ai desfăcut


tu poezie, un păcat.
Eu încă te aştept
Carmen Angheluş – Huşi Bătând la potcoavele unui înaripat.

Fragile cuvinte
nu s-a lipit iubirea mea de tine
Inv. Corneliu Lazăr
căci prea departe Gura Bohotin Iaşi
şi prea înalt tu locuieşti
nu s-a lipit Împăcare hibernală
nici gândul meu înamorat
de chipul tău fragil Înc-o iarna după iarnă
căci prea departe Blestemata vrea să-mi cearnă
ai plecat Bruma-n creştet şi-n sprâncene
nu La perciuni şi pe la gene
nu mai cred că ai putea Dar promit că nu mă las
să mă aştepţi în cursa ta Degerata să insiste
spre stele Să-mi vâr nasul prin batiste
nu Zăvorându-mi uşile
Cârpindu-mi mânuşile
nu mai cred că este necesar
Potlogind opincile
să-mi ardă-n veşnicie visele. Rărindu-mi horincile
Mustindu-i viaţa prin vene, Înfundând cărările
omenoasa artistă lâncezeşte cu un ochi Golindu-mi cărările
muribund, braţele lăsând goliciunea
Aflarea celuilalt cărnii lemnoase să curgă;
Vârându-se chiar şi-n beci
Lăsându-mi doagele seci
îşi găsise sălaş o blândă privighetoare. Ce mai…! Rea peste măsură
un înger de lacrimi şi lene Curăţind-o de viermele gripei Este iarna asta dură
ai crescut porcine - pandemia veacului acesta... Dar, tot eu. Pe loc o iert
în coapsa mea îi răcoreşte rănile nicicând vindecate, Şi-i promit că n-o mai cert
de bărbat aparent pregătindu-i cale de trecere... Chiar acum când intră-n tindă
un înger cam trist Şi-mi întinde o colindă
dar plin de miere şi mere ...într-o sfântă zvâcnire,
pe care copii-l adoră inima, varsă lacrimi roşii, galbene,
iar adulţii îl ceartă tot timpul muribunde:
un înger doctorul e în concediu fără plată...
Prof. Constantin Parfene
asta contează
nisipos violet/violent Ghermăneşti, jud. Vaslui
dar mai ales un înger
de lumină pentru toţi Valentin Furtună – Huşi Moarte, nu veni!
aş veni la tine
Boem eu am fost
Poezie

ca o frunză transparentă Când o veni moartea la mine


să-ţi ating fruntea cu răcoare Am s-o alung. Păi, de ce vine?
obrajii cu lumina Mă crede bătrân şi scârbit.
Doamne, eu sunt ca vulgar
privirea cu îngeri Plin de păcate şi slăbit?
Nu-ţi trimit cadouri sau orhidee,
iar buzele cu fiorul tăcerii Destul am dormit prin şanţul murdar
care spune totul. Numai să mă găsească acasă.
Visându-mă-n pat c-o femeie
C-am s-o alung cu tot cu coasă.
Februarie 2010 37
Şi-am s-o oblig să-mi promită, zău. Mă desfac în termeni Şi asta de fiecare dată se întâmplă iarna.
Că va veni doar dac-o chem eu. Şi-mi adun membrele În rest, ca un salt peste timp,
La puţinele zile de amor… Căutăm amintirea prin iarbă,
Nu, nu am de gând s-o chem fireşte. La toate sumele zilelor trecute Prin copaci sau prin flori,
Vreau să mai văd lumea cum gândeşte Le fac proba cu suma zilelor uitate Şi atunci ni se par vise
Şi dacă se mai face, cumva, dreptate. Şi, neştiind înmulţirea, Fiecare din zilele cu iarbă şi flori
De mor, să duc vestea în eternitate. Număr în somn Şi cu soare şi păsări.
Zilele existenţei mele de până acum: Domol timpul trece fără să ascundă nimic,
Nu, nu am de gând s-o chem, fireşte. La fiecare o sută de zile Iar noi renunţăm cu totul la amintiri
Vreau să văd dacă se mai munceşte, Refac adunarea unor zile întâmplătoare Până mai vine o iarnă,
Iar ţara de câte ori o să fie vândută Şi-mi zic: Când va fi iar să căutăm prin zăpadă
De borfaşi în lei şi pe valută. La ce duc toate acestea? Cu mâinile îngheţate de frig,
În clipele de singurătate şi odihnă.
Să nu vii moarte, că eşti urâtă.
Neagră, slabă, cu coasă.
Să nu apari nicicând în viaţa mea.
Chiar de eşti flămândă şi nu ai ce mânca. Dumitru Râpanu - Huşi
I-aţi coasa şi pleacă-n pustie
Şi alege de-acolo ce-ţi place ţie. Epigrame
Eu voi muri când va vrea Dumnezeu.
Stai tu acolo până te-oi chema eu. Fondatorului revistei Lohanul

Din Creţeşti la Isaiia,


Prof. Olariu Neculai Simplu, însă şi frapant,
Merlan pune temelia
Răducăneni, jud. Iaşi Visului de diamant.

Lumina În memoriam Păstorel


Pe file-mpestriţate de papirus Nu i-a fost străină crama
În slove de aur, prăfuite, Maestrului… nici poezia,
Lumina străvezie te aşteaptă De-aceea-nchin: sus epigrama !
Să-ţi lumineze calea înainte. Şi îl salut : jos pălăria !
Să-ţi dea panere pline, bibelouri, Întâlnirea
Să-ţi semene smaralde în cărări, Unui confrate
Palate mari, în viaţă şi în suflet, După treceri nesfârşite,
Să-ţi construiască ţie în zări. Gonit de frica descoperirii,
M-am întâlnit cu mine în faţa oglinzii, Un epigramist de vază,
Minţindu-mă cu ultimele clipe ale fericirii Referindu-se la el,
De vezi că mura în gură ea nu-ţi vine, L-a etichetat drept varză…
Aşteaptă ascunse în file prăfuite Şi, oricât de mult încercam
Să mă sugrum în oglindă, Însă-i varză de Bruxelles
Şi –ar vrea să stea sub cerurile senine,
Şi-n chipurile fine, dăltuite. Nu reuşeam din cauza firii.
Şi, uite aşa, mă lăsam prăbuşit
Pe genunchii iubitei de piatră, Unui amic
Tu soarbe-i razele-i multicolore,
Prefă în viaţă visul ei senin Desenând cu privirea
Drumul din spatele meu obosit de lumină. Tot gustând din Ottonel,
Ca braţ la braţ cu razele solare, Ridicând mereu paharu`
S-aşterne-n ochii tăi un plai divin. Mă pierdeam tot mai mult
Într-o păcătoasă iluzie a iubirii… O s-ajungi la Dumitrel
De-ar fi sunat ceasul Sau pe masă la Tătaru.
Aş fi ştiut că nu e doar vis,
Spre culmi Iar prin urechi mi-aş fi trecut PS
Un gând minunat de viaţă ascunsă. Precizez, amice dragă,
S-atâtea generaţii trecătoare, Mă priveam numai neînţeles că sunt medici nu vând bragă
Ce-au înscris pe fildeş şi hârtie Cu ochii dansând printre lacrimi amare.
Belşugul muncii lor ostenitoare,
Făclia, luminând, ţi-au dăruit-o, ţie. Sistemului bancar românesc

Când fiecare a luat doar mierea, De fiecare dată se întâmplă Birul pentru turci
Ce-a fost mai bun din roadele trecute, iarna Se strângea cu japca,
Crescând în cupa de cleştar averea; Azi, să nu te-ncurci,
Tu, toarnă-i aur, dă-o mai departe! De fiecare dată se întâmplă iarna “Te ajută“ banca
Şi atunci totul e ascuns în zăpadă,
Chiar şi mormintele…
Dar ce e mai straniu Ai carte, ai …diplomă
Prof. Adrian Talaşman – Huşi E că timpul ne îngroapă amintirea-n zăpadă
Poezie

Şi, de-abia în clipele de singurătate şi Judecaţi şi voi, băieţi,


odihnă, Lăsând gluma la o parte,
Adunarea Când conştiinţa strigă nebună spre adevăr, Unii au doar multe cărţi,
Ne aplecăm spre zăpadă cu lopeţile Alţii au mai multă carte.
Îmi adun zilele de iubire Să dăm la o parte zăpada noastră
Şi apoi, Peste zăpada vecinului,
Fac proba cu o noapte de dor. Fie el frate sau tată, mamă sau soră.
38 Lohanul nr. 11
peşte. Aceste alimente sunt oprite în timpul postului datorită
neputinţelor omeneşti. Cum ştim cu toţii, postul nu înseamnă numai
oprirea de la alimente, ci şi de la păcatele fireşti. În urma
Cuvânt despre Postul Mare alimentaţiei sănătoase şi cu restricţiile postului, organismul devine
mult mai puternic în faţa tendinţelor, fireşte, de a păcătui. Înţelesul
mai clar îl găsim în una dintre Epistolele Apostolului Pavel, care
zice: „Femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul; asemenea
Ieromonah Veniamin Ilie – Brăila nici bărbatul nu este stăpân pe trupul său, ci femeia. Să nu vă
lipsiţi unul de altul, decât cu bună învoială pentru un timp, ca să vă

P entru creştinii ortodocşi din întreaga lume, ziua de 15


Februarie 2010 reprezintă începutul Postului Mare, sau
cum este numit în popor, Postul Paştilor. Pentru
denumirea postului mare, Biserica Ortodoxă mai cunoaşte
îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea, şi iarăşi să fiţi împreună,
ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării voastre“ ( I
Corinteni; VII, 4-5).
denumirea de „patruzecimea“, termen atribuit acestui post, încă din După cunoaşterea Legii, intervine ispita de a călca legea:
primele secole creştine, denumire dată de durata acestuia, adică 40 În urma aflării acestor lucruri, nu prea cunoscute de oamenii
de zile. obişnuiţi, urmează ispitirea diavolească de a călca rânduiala
Originea Postului o aflăm în paginile Sfintei Scripturi, în postului, după cum spune şi Sfântul Ioan Gură de Aur: „Vezi că
urmă cu aproximativ 2000 de ani, când însuşi Iisus Hristos, Fiul învăţăturile acestea sunt pretutindeni mântuitoare, iar auzurile
Lui Dumnezeu, a postit vreme de 40 de zile (Matei; IV, 3), după acelea nefolositoare. Deci care este folosul postului, spune-mi,
care a fost ispitit de diavol, conform relatărilor Sfintei Evanghelii. când cu trupul posteşti, iar cu ochii prea-desfrânezi? Că prea-
Ispitirea Lui Iisus Hristos a fost îngăduită pentru a arăta pildă bună desfrânare nu este numai lipirea sau împreunarea trupului, ci şi
de vieţuire viitoarelor generaţii creştine, până în cea din urmă zi, privirea desfrânată. Care este folosul când vii aici şi mergi şi
pildă din care trebuie fiecare să înveţe adevăratul mod de a rezista acolo? Eu învăţ, iar acela strică. Eu pun doctorii, iar acela creşte
în faţa ispitelor diavolului, întrucât după păcat urmează diferite suferinţa. Eu sting văpaia firii, iar acela aprinde văpaia poftei.
căderi morale, depresii, stări nervoase, etc. Care este folosul, spune-mi, când unul zideşte şi altul strică? Ce
Una dintre poruncile date folos au? Fără numai că se
de către Dumnezeul Om, Iisus ostenesc în zadar. Deci dar nu
Hristos, este aceasta: „Când aici şi acolo, ci numai aici să
postiţi, nu fiţi trişti ca petrecem cu folos, nu în zadar
făţarnicii; că ei îşi întunecă şi în deşert, nici spre osândă“
feţele, ca să arate oamenilor (Cartea „Omilii şi Cuvântări“ a
că postesc. Adevărat grăiesc Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântul
vouă: şi-au luat plata lor“ „Despre Post“ din săptămâna a
(Matei; VI, 16). Dacă citim cu VI-a a Postului Patruzecimii).
atenţie prima predică rostită de Cu acest cuvânt al
Mântuitorul Iisus Hristos Sfântului Ioan Gură de Aur
(Matei; cap. V), aflăm că după închei acest scurt articol,
fiecare faptă există o nădăjduind ca fiecare dintre
făgăduinţă a fericirii veşnice, noi să avem parte de un post
garanţie pe care o dă însuşi uşor şi plin de folos
Dumnezeu. Asemenea şi în duhovnicesc; iar pentru cei ce
versetul citat mai sus. Postul postesc pentru prima dată,
este una dintre ostenelile pe Dumnezeu să le răsplătească
care omul le săvârşeşte în râvna mai mult decât nouă
scopul mântuirii sufletului său. celor ce ne-am obişnuit cu
Despre cei ce postesc doar cu După Înviere, Iisus Hristos coboară în iad postul. Spun aceasta pentru că
partea exterioară, pentru a fi şi şi ridică sufletele la cer [G.F.]1 postul după o oarecare
apreciaţi de oameni, aceia, perioadă de timp se termină;
după cum spune Iisus Hristos, însă, roadele dobândite în
„şi-au luat plata lor“, ceea ce înseamnă că nu mai există o răsplată perioada postului (smerenia, dragostea, blândeţea, milostenia,
de la Dumnezeu pentru cei care au primit cinstea de la oameni. înfrânarea şi rugăciunea) trebuie să rămână în suflet pentru tot
Aşadar, postul trebuie să cuprindă virtutea smereniei, pe lângă restul vieţii. Arhimandritul Teofilact Murgoci spunea: „Până la
alimentaţia specifică acestei perioade. sfârşit, nu până la prăşit“ referindu-se la cei ce veneau în
În Grecia, monahii din Sfântul Munte Athos au un stil aparte Mănăstire să vieţuiască. Tot aşa şi cu postul, care trebuie să ne
de a posti. După tipicul athonit, primele trei zile sunt ţinute cu post rămână amprentat în conştiinţă, chiar şi după ce acesta se termină.
negru, tradiţie ce datează încă de la apariţia primilor monahi
athoniţi. De asemenea, în Biserica Ortodoxă Rusă, postul reprezintă Paştile pe Stil Vechi şi pe Stil Nou în aceeaşi zi:
o perioadă în care orice cale de acces spre întinarea unuia dintre Anul Acesta Învierea Domnului este prăznuită la data de 22
cele 5 simţuri umane, este interzisă cu desăvârşire. În cazul omului Martie după calendarul iulian, folosit de către Patriarhia
modern, primul dintre mediile ce nasc foarte multe păcate – Ierusalimului, Patriarhia Rusă, Patriarhia Sârbă, Bisericile din
televizorul – este restricţionat de către preotul duhovnic, pentru cei Ucraina, Georgia, Grecia (Athos) şi Biserici locale, precum:
ce urmează a primi Sfânta Împărtăşanie în ziua praznicului Învierii Bisericile Ortodoxe de Stil Vechi şi Bisericile Ortodoxe de Rit
Domnului. Vechi (lipovenii); iar la data de 4 Aprilie după calendarul
Conform Canoanelor Bisericii Soborniceşti şi Apostoleşti – gregorian, dată ţinută de către Patriarhia de Constantinopol,
Ortodoxe – în perioada postului sunt oprite următoarele alimente: Antiohiei, Alexandriei şi a României. De asemenea, trebuie
lapte, ouă, carne, vin, untdelemn, bineînţeles şi produsele preparate cunoscut faptul că toate praznicele care au dată instabilă, în funcţie
din aceste alimente. În zilele indicate în calendarul bisericesc, la de data Învierii Domnului, sunt serbate în aceeaşi zi de către toate
praznicele din Duminica Floriilor şi la Buna Vestire se mănâncă Bisericile, indiferent că ţin calendarul de stil vechi sau de stil nou,
conform hotărârilor din Canonul 1 al Sfântului Sinod din Antiohia.
1 Sursă imagine: Crestinortodox.ro
Februarie 2010 39
româneşte), care era un evreu credincios foarte habotnic, acel ce va
fi numit Iisus şi învăţăceii săi, au venit la Ierusalim pentru a se ruga
conform tradiţiei mozaice. Noul testament povesteşte revolta lui
Ierusalim – Via Dolorosa Iisus, când a văzut târgul neonorabil din curtea templului şi felul
cum a reacţionat, el considerând toate acele lucruri neconforme
religiei pure pe care o practica şi condamnabile. Cunoaştem
desfăşurarea evenimentelor cu urmările tragice, de care vom vorbii
Ing. Sergiu Brandea – Ierusalim mai jos, în continuare.
În anii 70 e.n. ca urmare a răscoalelor evreieşti împotriva
n lunga toamnă israileană, soarele zglobiu s-a hotărât să asupririi financiare şi religioase a ocupanţilor romani, răscoală care

Î
cortina.
iasă de după nori şi să-mi dea semn că astăzi ne va încălzii,
iar ploaia de peste noapte a fost o scenă peste care a căzut
cuprinseseră toată ţara, a determinat reacţia violentă a trupelor
romane pentru înăbuşirea acesteia şi distrugerea completă a
Ierusalimului inclusiv a templului. Locuitorii evrei rămaşi în viaţă
De altfel am nevoie de o zi frumoasă, nu am plăcere să mă au fost luaţi sclavi, duşi la Roma sau în alte teritorii deţinute la
plimb pe ploaie, iar la Ierusalim unde vreau să mergem, este frig. vremea aceea de imperiul Roman.
Astăzi fiind vineri, am hotărât să plecăm în vizită în oraşul Au trecut zeci sau sute de ani până când acesta să fie
"copilăriei" noastre israilene, gazda noastră de "noi veniţi" în urmă reconstruit, dar fiecare loc, fiecare ruină amintea de tradiţiile unui
cu 35 de ani. Pentru mine, ori ce vizită aici, este un eveniment. La popor care dezvoltase o cultură, care avea o religie nouă, unică la
Ierusalim nu se "pleacă", la Ierusalim "se urcă" (cuvântul vremea aceea, religia monoteistă, credinţa într-un singur
"ole" în ebraică) şi când spun acest cuvânt nu mă refer la Dumnezeu. Oraşul Ierusalim a rămas pe veci în tradiţiile şi inimile
urcarea pe o înălţime, deoarece într-adevăr oraşul este evreilor. De mii de ani, în fiecare zi, la rugăciunea lor de dimineaţă,
construit pe nişte înălţimi, munţii Ierusalimului, ci mă refer la indiferent în care punct pe globul pământesc se află, se ridică în
o "urcare" spirituală, Ierusalimul este un oraş sfânt, este unic. picioare, se îndreaptă cu faţa spre Ierusalim şi rosteşte ca un
De la Hertzlia, oraşul unde locuim, distanţa este de jurământ făcut lui Dumnezeu: "Dacă te voi uita Ierusalime, să mi se
aproximativ 100 de Km., dar parcursul acesteia pe şoseaua rapidă usuce mâna
care leagă cele două localităţi, dacă am noroc să nu întâlnesc dreaptă".
dopuri de circulaţie, (ceea ce nu s-a întâmplat) o parcurg cam într-o De pe pro-
oră şi puţin. Recunosc că nici nu mă descurc prea bine cu condusul menada "munte-
automobilului pe străzile capitalei, de aceea de multe ori preferam lui grandios"
să folosesc transportul în comun care este foarte bun. De data unde ne aflăm,
aceasta, mi-am instalat G.P.S.-ul, i-am indicat primul loc unde privim puţin
vrem să ajungem şi cu voce clară mi-a spus cum trebuie să merg, priveliştea mi-
aşa am ajuns perfect. nunată a Ierusa-
Desigur, un turist chiar grăbit, va dori să vadă măcar în limului care ni
trecere câteva edificii publice, în primul rând frumoasa clădire a se desfăşoară în
parlamentului, palatul curţii supreme de justiţie, casa preşedintelui faţa ochilor. Se
statului sau a primului ministru, moara de vânt a lui Montefiori şi spune că pe
altele, care sunt găzduite de capitala statului Israel - Ierusalim. acest loc ar fi
Noi ne-am oprit direct pe înălţimea numită (în româneşte) poposit Profetul
"muntele grandios", care, ca să recunosc, nu este chiar înalt, doar Abraham cu fiul
820 m. şi anume pe esplanada "promenadei" denumită tot în său Iţhac, în
româneşte "palatul împuternicitului" de unde avem o privelişte drumul său spre
panoramică asupra Ierusalimului vechi, extraordinară. muntele Moria
Nu voi intra în explicaţii asupra denumirilor de mai sus, cu unde urma să-şi
toate că sunt tentat s-o fac, pentru că fiecare are o poveste sacrifice fiul şi a
interesantă, voi menţiona doar că fostul palat al reprezentantului privit munţii din
protectoratului Britanic ("împuternicitul"), a devenit prin anii 1949- faţa sa, minu-
50, sediul O.N.U. din Israel, iar "promenada" unde ne aflăm, este nându-se.
considerat "teritoriu neutru"?! În planul
mai îndepărtat Vedere parţială a Moscheii Al-Aqsa [G.F.]1
În faţa noastră Ierusalimul se vede în toată frumuseţea sa, dar
înainte de a vă spune ce vedem, câteva cuvinte despre ce nu se mai se vede pustiul,
vede. iar în faţa noastră munţii Ierusalimului. Cel mai uşor de recunoscut
În urmă cu câţiva ani, Israelul a sărbătorit 3000 de ani de la este muntele Moria, în partea de nord, care poartă şi denumirea de
înfiinţarea capitalei statului, de câtre Regele David. David a hotărât "muntele templului" pentru că pe stăncile sale au fost construite
să schimbe locul capitalei moştenite şi a ales un alt loc pentru templul lui Solomon, apoi templul lui Hordus, iar astăzi găsim cele
aceasta, pe un teritoriu în afara graniţelor statului său, sau a două locaşuri de cult musulmane, moscheea Al-Aqsa cu turnul
celorlalte triburi, astfel că aceasta a fost acceptată drept capitala negru şi în dreapta moscheea cu "pălăria" aurită numită "moscheea
tuturor. David, devenise Regele Iudeilor ca urmaş al Regelui Şaul, stâncii", în apropiere se găseşte şi "zidul plângerii" rămăşiţe ale
la cererea poporului, "prin voinţa lui Dumnezeu". După ce a adus unui zid (astăzi refăcut parţial) care înconjura cel de al doilea
în capitală altarul cu "Tablele sfinte", Ierusalimul a fost recunoscut templu. În partea de răsărit se vede muntele Măslinilor, iar spre
drept "oraşul sfânt". apus, muntele Tzion care se recunoaşte şi datorită turnurilor
bisericii şi a clopotniţei înalte de lângă aceasta.
Spiritualitate

Şi celelalte religii monoteiste, în primul rând creştinismul şi-


au însuşit această filozofie, Iisus este considerat ca fiind pe linie Un loc central îl ocupă Oraşul lui David, care, aşa cum se
familială, un urmaş al Regelui David. observă este înafara zidurilor oraşului vechi. Pentru a încheia
Datorită sfinţeniei oraşului, Regele Solomon a construit aici sumara descriere, voi remarca că se disting cele două părţi ale
primul templu considerat o adevărată capodoperă arhitectonică a oraşului. În partea de răsărit vom găsi mai multe elemente antice, în
vremurilor, care aşa cum se ştie, a fost dărâmat la invazia lui oraşul vechi şi unele localităţi care îl înconjoară. În partea apuseană
Nabucodonosor. Pe acelaşi loc, peste ruinele primului templu, după se disting clădirile noi moderne, construite în special în ultimii 40
circa 900 de ani mai târziu, Regele Hordus a clădit al doilea de ani. Aşa cum am mai amintit, Ierusalimul este capitala oficială a
templu, care aşa cum se spune în documentele rămase mărturie, era statu-lui Israel, avea după ultimele statistici din vara aceasta cam
mai măreţ decât primul. 770.000 de locuitori din care evrei 520.000, arabi musulmani dar şi
La Ierusalim, conform tradiţiei, "urcau" evreii din toată ţara creştini cam 235.000 şi alţi creştini cam 15.000, fiind cel mai mare
să se roage la templul lui Dumnezeu, din oraşul sfânt, de patru ori oraş al ţării.
pe an. Unul din aceste pelerinaje, avea loc cu ocazia sărbătorilor de
Paşte, de aceea Ihoşua (Ie-hoşua pe ebraică, a mântui pe 1 Sursa: Wikimedia Commons
40 Lohanul nr. 11
Am aruncat o privire fugară asupra Ierusalimului, dar pe noi Ne găsim pe strada Via Dolorosa în dreptul şcolii musulmane
ne interesează astăzi oraşul vechi şi în special o stradă anume, unde "Omria". Se spune că pe acest loc ar fi existat cetatea Antonia,
vom ajunge imediat tot cu ajutorul G.P.S.-lui. locul unde a fost adus Iisus pentru judecata lui Pontius Pilatos (nu
Oraşul vechi, înconjurat de zidul despre care am amintit, (cu toţi arheologii sunt de acord că locul cetăţii a fost aici, dar noi
povestea lui, despre care nu scriu acum) are mai multe intrări, porţi, acceptăm varianta procesiunii). Pe ruinele cetăţii Antonia, cruciaţii
una dintre acestea este denumită "poarta leilor", locul spre care ne au clădit o capelă în amintirea locului unde a fost deţinut Iisus. În
îndreptăm. Am parcat maşina în apropierea acesteia şi am pătruns decursul anilor capela a fost transformată de Ţalah Al Din (1187),
în interiorul oraşului vechi, pe strada numită Via Dolorosa. în mormânt musulman, apoi locul folosit pentru construcţia unei
Astăzi vineri la ora prânzului, călugării franciscani însoţiţi de şcoli musulmane, a servit şi ca palat guvernamental, iar în 1923 a
pelerini, câteva zeci de persoane, organizează procesiunea fost transformat în cazarmă. Astăzi este o şcoală musulmană
săptămânală de "purtarea a crucii" refăcând drumul parcurs de Iisus nereligioasă.
în vinerea judecăţii de la locul acesta unde suntem, pe strada care În curtea şcolii se găseşte o parte din pardoseala capelei
poartă numele de "drumul suferinţelor" sau "drumul crucii" până la cruciaţilor, iar pe zidul şcolii este fixată o placă pe care scrie
biserica mormântului pe înălţimile denumite în antichitate "Staţio I".
"Golgota". Cortegiul porneşte mai departe câtre staţia următoare a II-a.
Noi am ajuns la timp, călugării tocmai îşi organizau Cred că din punct de vedere istoric, evenimentele amintite în acest
procesiunea. Ne propunem să-i însoţim în drumul lor, să ne oprim loc, au o importanţă deosebită pentru urmările pe care le-a avut
cu dânşii la fiecare staţie, iar în timp ce vor rostii rugăciuni, noi să asupra umanităţii.
încercăm să vedem, eventual să explicăm semnificaţia locului, să Locul acesta aminteşte cum Iisus a fost biciuit, umilit, iar pe
povestim lucruri istorice mai interesant. Noi nu suntem pelerini, ci frunte i s-a pus o coroană cu spini, fiind obligat în continuare să
îi însoţim în calitate de turişti. pornească cu crucea în spate câtre locul execuţiei.
Dar până la pornirea cortegiului să povestesc câte ceva Să ne amintim câteva dintre evenimentele descrise în
despre locul unde ne aflăm, "poarta leilor". Marea majoritate a evanghelia lui Ioan. Pilatos l-a întrebat pe Iisus dacă el este regele
vizitatorilor oraşului vechi Ierusalim, vizitează Via Dolorosa. evreilor aşa cum se vorbeşte. El se baza pe tradiţia evreiască, sensul
Locurile acestea, ca întreg oraşul, a fost transformat în ruine de fiind, dacă Iisus crede că este "mesia", adică mântuitorul omenirii
câtre romani şi nu există certitudine că într-adevăr drumul parcurs de păcate şi Iisus a răspuns afirmativ.
de Iisus cu crucea în spate, a trecut pe aici. Au fost mai multe În cărţile religioase ale vremii, mântuitorul este asimilat cu
variante utilizate până în anul 1342 când călugării Franciscani un rege trimis de Dumnezeu pe pământ şi care este o fiinţă
împuterniciţi de Papa de la Roma să aibă grijă de locurile sfinte, au supraomenească, care nu poate fi supus la suferinţe şi dureri
hotărât că acesta este drumul, mai mult un "drum spiritual", omeneşti. Contrariu, acela care poate fi supus la suferinţelor, este
acceptat de majoritatea creştinilor care obişnuiau să reparcurgă un "mesia" fals, închipuit şi care poate fi chinuit, el nu este trimisul
traseul "chinurilor" la care a fost supus Iisus. Divinităţii.
"Poarta leilor", una din cele 8 porţi practicate în zidul care După ce a ordonat să fie biciuit şi să i se pună coroana cu
înconjoară oraşul vechi, a fost construită de Regele Mameluc spini pe cap, Pilatos a spus în derâdere celor prezenţi "Iată regele
Biberas prin anii 1539, în partea de nord a zidului, în zona vostru"!
musulmană a oraşului. Numele se datorează celor două
basoreliefuri reprezentând capete de lei construite de o parte şi de
alta a porţii, ca simbol al credinţei mameluce.
Legenda spune că sultanul Suliman I, a visat în câteva
rânduri că nişte lei vin să-l devoreze deoarece a neglijat apărarea
Ierusalimului şi atunci a construit zidul, iar la una din porţi a
montat basoreliefurile cu leii, ca recunoştinţă.
Călugării Franciscani, sunt îmbrăcaţi în haine tradiţionale,
nişte cămăşi lungi negre, legaţi peste mijloc cu o funie, care
conferă privitorului un aspect de multă modestie. Crucea este mare,
probabil are dimensiunile pe care le-a avut aceea originală, este
purtată de un număr de persoane, iar în fruntea cortegiului se
găsesc organizatorii acestei tradiţionale procesiuni.
Procesiunea începe de la locul unde a fost judecat Iisus.
Traseul cu staţiile au fost stabilite de călugării Franciscani şi nu
întotdeauna a fost acesta pe care-l parcurgem astăzi. Stabilirea
acestora a fost subiectul cercetărilor dealungul istoriei. De exemplu
unul dintre aceşti cercetători, William Wey, în secolul 15,
aminteşte patrusprezece opriri parcurse de Iisus, dar dinte ele, doar
5 sunt recunoscute astăzi. În cartea lui Adrichomes (1584), sunt
recunoscute XII asemenea opriri. Foarte interesant este că un alt Biserica Franciscană „a biciurii“ [G.F.]1
cercetător, Zuallaido la 1587, la Roma, povesteşte că cele XIV Nu voi relua toate povestirile, care cred că sunt cunoscute,
opriri erau marcate în interiorul bisericii mormântului, unde avea dar pe una o voi aminti. După toate scenele acestea, judecarea,
loc şi procesiunea Franciscanilor, fără a aminti de cele exterioare, umilirea şi condamnarea, Pilatos a făcut un gest în faţa mulţimi
explicând că turcii, ocupanţii musulmani ai ţării, nu permiteau adunate, s-a spălat pe mâini rostind fraza cunoscută, că el se spală
ceremonii în exterior, fiind interzise slujbele religioase în public. pe mâini de sângele vărsat al acestui înţelept, iar evreii vor lua
Unele dintre opriri, aflate în biserica mormântului mai pot fi văzute asupra lor şi a generaţiilor următoare, păcatul ucideri lui Iisus.
Spiritualitate

şi astăzi, cum ar fi "staţia locul deţinerii lui Iisus" sau "stâlpul Acest gest a constituit dealungul anilor motivul religios al urii care
biciuirii", deşi procesiunea la acestea se desfăşoară în exterior pe a generat antisemitismul, evreii fiind consideraţi ucigaşii fiului lui
strada Via Dolorosa. Dumnezeu. Ce a urmat se ştie, inchiziţia, persecuţiile, pogromurile,
Legat de procesiunile "drumul crucii" în biserici şi a holocaustul, în care au fost ucişi milioane de oameni, numai pentru
suferinţelor la care a fost supus Iisus, obiceiul a fost extins şi-n că erau evrei.
Europa, la bisericile Franciscanilor. Papa Inocenţius al XI-lea a Între anii 1962-65, consiliul Vaticanului a emis un ordin prin
permis acestor călugări, în secolul 17, să vândă "indulgenţe" la care absolvă pe "urmaşi" evreilor de vina de ucidere a lui Iisus, fiul
bisericile lor iar Papa Clementes al XII-lea a extins procedeul la lui Dumnezeu, ordinul acesta este numit în latină "Nostra Aetate".
toate bisericile Franciscanilor. Tot el a stabilit definitiv numărul de Noul testament consideră că Iisus s-a dumnezeit din
opriri la XIV. momentul când a fost botezat în apele Iordanului şi îl consideră
Procesiunea acesta de vineri are loc nu numai la Ierusalim ci mântuitorul, iar învierea Sa, dovada acestui act. Toate suferinţele
şi la Roma, însuşi Papa participând câteodată la ele.
Prima oprire este deci locul unde Iisus a fost condamnat.
Călugării continuu să se închine, iar eu voi mai da câteva explicaţii. 1 Sursa: franciscan cyberspot
http://198.62.75.1/www1/jsc/ofm/melita.html
Februarie 2010 41
pământeşti la care s-a supus, mărturii ale chemării sale de a purifica Aproape că nu ne-am deplasat, doar câţiva metrii, pentru că
pământul de păcatele săvârşite de primii oameni, Adam şi Eva. Dar staţia numerotată IV este situată aproape de colţul unde
despre acest lucru voi mai aminti. procesiunea porneşte din nou pe strada Via Dolorosa.
Cortegiul s-a oprit în faţa unui teren îngrădit cu un zid, iar Staţia aceasta reprezintă locul unde Iisus a întâlnit-o pe mama
undeva pe acesta, montată o placă din marmură pe care este scris II Sa, sfânta Maria, care suferea din pricina chinurilor la care este
Statio. Terenul aparţine călugărilor Franciscani încă de la 1838 şi în supus fiul ei.
interior se găsesc două biserici, o şcoală şi un muzeu. Biserica Armenească construită aici în anul 1881 are la
Amândouă biserici, sunt încă de pe timpul cruciaţilor, la temelie resturile unei biserici din sec. 5-6. Cu ocazia săpăturilor a
început au fost doar capele, dar în decursul anilor au suferit multe fost descoperit un mozaic care în mijloc, are reprezentat două tălpi,
transformări. Prima biserică este denumita "biserica biciuirii", care sau o pereche de sandale. Actualmente, locul acestei staţii a fost
după tradiţie a fost construită pe locul unde a fost biciuit Iisus de schimbat la patriarhia catolică Armenească din vecinătate.
câtre soldaţii romani. Legenda spune că pe timpul lui Mustafa Bei, Cortegiu s-a pornit din nou, de data aceasta pe celălalt
dictatorul Ierusalimului, capela ar fi fost folosită ca grajd. Fiul segment al străzii Via Dolorosa şi s-a oprit în dreptul capelei
acestuia şi-a lăsat peste noapte calul în capela-grajd şi l-a găsit mort Franciscane construită în anul 1889, care aminteşte cum Simon din
a doua zi dimineaţa. Atunci a dispus să fie aduşi şi alţi cai, care a Kirini l-a ajutat pe Iisus să ducă crucea. În interiorul capelei există
doua zi au fost găsiţi morţi. o reprezentare a acesteia. După tradiţia creştină Iisus s-ar fi sprijinit
Speriat şi-a chemat sfetnicii care i-au spus că locul acela, de o piatră şi pe acel loc s-a format o adâncitură. Piatra acea este
unde a fost biciuit Iisus, este sfânt pentru creştini şi caii au murit ca introdusă în zidul capelei şi mulţi o ating cu speranţa că le va ajuta
"ordin de sus", după care Mustafa Bei nu a mai folosit locul. să se vinde-ce de boli.
Prin anii 1927-29, biserica a fost reconstruită după planurile După o scurtă rugăciune procesiunea se îndreaptă spre staţia
arhitectului Antonio Berluci în stilul original al cruciaţilor. Pe următoare a VI-a, unde tradiţia ne spune că Veronica a şters faţa lui
mozaicul de pe pardoseală se vede o coroană de spini. Vitraliile de Iisus cu o mahrama. Fapta relatată în evanghelia lui Matei, ne
la ferestre reprezintă trei scene. Una arată scena eliberării tălharului istoriseşte cum Iisus a îndemnat-o să se ţină de cămaşa lui, gest
Bar Aba în locul lui Iisus. Un alt vitraliu îl arată pe Iisus cu coroana care a dus la vindecarea femeii de suferinţele sale. Legenda
de spini pe cap, iar al treilea pe Pilatos spălând-se pe mâini. Aceste povesteşte cum Împăratul Tiberius, care era foarte bolnav, a
scene sunt po- chemat-o pe Veronica la Roma şi privind la mahrama s-a vindecat.
vestite în evan- Mahrama este păstrata şi astăzi în biserica Sf. Petru din Roma. În
ghelia lui Matei. locul unde a fost casa Veronicăi, biserica catolică Greacă a
A doua construit o biserică în anul 1883, refăcută ulterior în 1953 de
biserică este acelaşi arhitect, Antonio Berluci. În biserică este o criptă cu o
denumită "bise- piatră şi o pictură reprezentativă care defineşte această staţie.
rica condam- În continuare, panta drumului se accentuează şi mai mult.
nării", locul un- Staţia VII-a este locul unde călugării Franciscani au construit două
de Iisus a fost capele, una lângă drum, unde conform tradiţiei se crede că a fost
obligat să poarte poarta judecătoriei, locul unde se citeau actele de condamnare la
crucea în spate. moarte, iar actul de condamnare a lui Iisus, a fost citit tot aici. De la
Biserica a fost aceasta pornesc nişte trepte spre a doua capelă situată la o cotă mai
refăcută în 1903 înaltă. În acest loc a căzut Iisus pentru a doua oară sub greutatea
de câtre Wende- crucii pe care o purta în spate. Aici se poate vedea un stâlp care
lin of Manden. aparţinea străzii principale a Ierusalimului vechi. Locul unde s-a
În biserică oprit procesiunea este în dreptul Biserici Catolice Copte.
se găseşte o Staţia a VIII-a este în dreptul Bisericii Ortodoxe Greceşti, cu
pardoseală din numele de Sfântul Caralambos. Pe perete se vede o piatră pe care
pietre mari, care este imprimată cifra VIII. Tot pe peretele biserici este zidită o
se spune că este piatră cu o cruce, pe care sunt scrise cu litere latine, cuvintele
pardoseala pe greceşti "Iisus creştinul este învingător." Pe timpul desfăşurări
care a stat Iisus evenimentelor, locul acesta era în afara oraşului, aici Iisus a întâlnit
când a fost femeile din Ierusalim care se văitau de soarta lui amară, aşa cum
judecat. Scările este povestit în evanghelia lui Luca. Biserica este construită în
pe care a cobo- apropierea locului denumit Golgota.
rât după judeca- Procesiunea s-a reîntors la biserica Sf. Caralambos pentru a
tă, mergând putea ajunge la staţia următoare lângă Patriarhia Coptă. Aici vedem
câtre stradă şi rezemat de zid o cruce din lemn, iar deasupra o piatră pe care este
Biserica Armenească [G.F.]1 care de aseme- imprimată cifra IX. Tradiţia ne spune că în drumul său câtre
nea sunt consi- înălţimile Golgota, în acest loc, Iisus a căzut pentru a treia oară.
derate sfinte, "Scala Santa", au fost luate de către împărăteasa Când s-a fixat locul staţiei, acesta era chiar în curtea bisericii
Elena, mama împăratului Constantinus, duse la Roma unde sunt mormântului, ulterior a fost mutată în locul unde ne-am oprit acum.
păstrate până astăzi în biserica "Scala Santa". Staţiile despre care povestesc în continuare se află chiar pe
Când am ieşit din biserică unde am văzut cele ce v-am înălţimea Golgota şi ele se găsesc în biserica mormântului sau în
povestit, călugări îşi terminaseră rugăciunile la această staţie. Alţi preajma acesteia.
pelerini preluaseră crucea de lemn şi procesiunea a pornit mai Staţia a X-a ne aminteşte de momentul când Iisus a fost
departe. crucificat şi hainele sale împărţite (evanghelia lui Matei). Este o
Spiritualitate

Panta se accentuează şi se ajunge la colţul dintre strada Via capelă exterioară, între alte capele ale bisericii mormântului şi deşi
Dolorosa şi strada HaGay, sau cum o numea Iosepus Flavius, ca să ajungi înăuntru trebuie să urci pe nişte trepte, de obicei uşa
Tiropion, adică "un Cardo secundar" al Ierusalimului vechi din este închisă şi rugăciunile sunt făcute când se ajunge la staţia
epoca bizantină. De menţionat că după o distanţă scurtă pe această următoare, care are o fereastră prin care poate fi privită staţia
stradă, Via Dolorosa se continuă până la biserica mormântului. aceasta. Staţia a XI-a este deci împreună cu precedenta, localizată
Cortegiul s-a oprit în locul unde se presupune că Iisus ar fi în partea dreaptă a înălţimilor Golgota, este sub îngrijirea
căzut prima oară sub greutatea crucii. Aici se găseşte o capelă călugărilor Franciscani. În capelă este un altar din argint donaţie a
construită de biserica catolică armenească în anul 1856 şi refăcută lui Frederih I-ul de Medicii din Florenţa, datând din anul 1588.
ca biserică în anul 1948. Înainte de construirea capelei, staţia III-a Capela a fost refăcută în anul 1937 tot de Antonio Berluci.
era marcată de doi stâlpi distruşi parţial, răsturnaţi, care astăzi pot fi Mozaicul de pe tavan reprezentându-l pe Iisus s-a păstrat din
văzuţi introduşi în zidurile bisericii. În biserică se găseşte o pictură timpul cruciaţilor. Pe tavan mai sunt mozaicuri opere ale lui
care reprezintă căderea lui Iisus. D'Achiadi, iar pe pereţi mozaicuri făcute de Trifaglia reprezentând
scena bătutului cuielor la crucificare, iar la piciorul crucii femeile
care îl jelesc pe Iisus. Un alt mozaic îl reprezintă pe Abraham
1 Sursa: ibidem
42 Lohanul nr. 11
găseşte mormântul propriu-zis.
Monumentul pe care-l vedem, este construit în anul 1810 de
Biserica Ortodoxă Grecească ca donaţie a Ţarului Rusiei care a
montat deasupra un vultur sculptat ca semn al coroanei ruseşti.
În prima cameră a capelei este o piatră mare care face parte
din piatra care a închis mormântul lui Iisus. În ambele părţi ale
capelei sunt doua intrări rotunde care au fost practicate pentru
scoaterea flacărei sfinte câtre public, în sâmbăta luminii de
sărbătorile de Paşti.
Din prima cameră, o intrare joasă duce la camera
mormântului. În această cameră sunt 43 de lumini care ard zi şi
noapte, ele reprezintă bisericile, 13 lumini pentru biserica latină, 13
pentru cea Greacă, 13 pentru cea Armenească şi 4 pentru cea coptă.
Mormântul este acoperit de o placă de marmoră care are trei
denivelări simbolizând învierea lui Iisus (după biserica Greacă).
Se ştie că mormântul este gol, deoarece Iisus a înviat,
duminică a treia zi după înmormântare a părăsit locul. De aceea
ortodoxii mai numesc biserica mormântului, biserica învierii.
Personal cred că această denumire optimistă este mai potrivită.
Au fost unii care au vrut să înfiinţeze şi o staţia a XV-a (sau
A), ca "staţia învierii", procesiunea noastră însă s-a oprit la staţia
precedentă, unde ne oprim şi noi.
Eu îmi doresc ca cei care vor citi rândurile de mai sus, să
vină să vadă şi să se închine personal la aceste locuri sfinte despre
care am povestit, Ierusalimul este unic.

Staţia 12. Locul crucificării a fost stabilit în timpul


împăratului Constantin când pe acest loc s-a ridicat o cruce
de lemn înlocuită în 471 de împăratul Teodosiu al II-lea cu o
cruce din aur cu preţe preţioase. [G.F.]1
Târâş spre… poarta Cerului
pregătit să-l jertfească pe Iţhac la cerea lui Dumnezeu. În tradiţia
creştină, sacrificarea lui Iţhac, are o altă semnificaţie decât în Eugenia Faraon – Huşi
vechiul testament, este asemănător actului crucificării, reprezintă
sacrificiului pe care îl face însuşi Dumnezeu prin chinurile la care "Împărăţia lui Dumnezeu se câştigă prin luptă" (Mt. 11, 12).
îşi supune propiului fiu, Iisus.
mpotrivirile cele mai înverşunate în lupta dintre "omul
Î
Staţia a XII-a, unde ne-am oprit este locul unde Iisus a murit
răstignit. El se găseşte în partea stângă a Golgotei şi este sub vechi" (al păcatului) şi cel "nou" (al Harului) le descoperim
îngrijirea bisericii ortodoxe Greceşti. Altarul este aşezat pe stânca în noi înşine! Pr. Mina exemplifica foarte plastic această
unde a fost înălţată crucea. Sub altar, se găseşte un disc din argint, decojire de sine, comparând-o cu chinul şarpelui care trece printr-o
cu o adâncitură în mijloc care indică "locul exact" unde a fost spărtură strâmtă pentru a se lepăda de pielea veche. Dezobişnuirea
crucea pe care a fost răstignit Iisus, iar în ambele părţi ale altarului de un drum vechi, pentru a te obişnui să parcurgi unul nou, e nimic
sunt două plăci de marmură neagră care indică locul celorlalte două pe lângă efortul de a şterge deprinderile rele pentru a le înlocui cu
cruci unde au fost crucificaţi cei doi tălhari. cele evlavioase! După harurile începătorului, vine un timp când te
La faţa locului era un şir lung de pelerini, la care am fost încarcă Dumnezeu de mângâieri, stimulente spirituale (şi nu
tentat să mă alătur, aceştia aşteptau la rând să atingă stânca numai), vin fazele pe cont propriu, când parcă te târăşti pe coate ca
originală a Golgotei prin intermediul discului de argint. Stânca este soldaţii, când bariera dintre deciziile bune şi cele greşite e subţire şi
crăpată deoarece, (cum este scris în evanghelia lui Matei), când parcă alergi pe loc... Conştienţi fiind că 'toate calităţile noastre sunt
Iisus a murit a avut loc un cutremur de pământ care a crăpat daruri de sus, iar slăbiciunile, neputinţele, patimile şi defectele,
pământul. constituie specificul uman, că aceste limite sunt ca o albie prin care
După tradiţie, sângele lui Iisus a picurat în crăpăturile stăncii, curg harurile prin care suntem înduhovniciţi, progresul spiritual e
ajungând la craniul primului om de pe pământ (de aici denumirea greu sesizabil. De fapt nu noi îl cuantificăm, şi nu trebuie să devină
locului Golgota. Gulgolet pe ebraică = craniu pe româneşte). În scop în sine, ci doar un dans continuu între Creator şi creatură!
felul acesta, prin sacrificiul morţii sale, sângele scurs pe craniul Desigur că şi efortul nostru contează, chiar dacă nu reuşim să ne
primului om, a spălat omenirea de păcatele săvârşite de la Adam şi facem în totalitate partea noastră de rugăciuni şi jertfe, prin care
Eva. Sacrificiul lui Iisus are mai multe semnificaţii filozofice- contribuim la mântuirea proprie şi a celorlalţi, nu trebuie să ne
religioase, dar extinderea discuţiei nu-şi are locul în rândurile de agităm! Nu recordurile noastre ne apropie de Domnul, ci pacea, nu
faţă. iluzia că facem ceva pentru El, ci să fim cu El, în fiece clipă trăind
Staţia XIII-a este tot un altar, dedicat suferinţelor Sfintei prezenţa Sa! Pe sârma încercărilor înaintăm spre Cer, căci Domnul
Fecioare Maria, mama lui Iisus. Locul este sub îngrijirea zice: "Luptaţi-vă să intraţi pe uşa cea strâmtă căci largă este
călugărilor Franciscani. Aici se găseşte o statuie a acesteia, adusă poarta...care duce la pieire.'' (Mt. 7, 13). Totuşi, care e cauza că
de la Lisabona în anul 1778 şi semnifică coborârea lui Iisus de pe deşi ne confruntăm cu aceleaşi ispite şi suferinţe unii ies biruitori
Spiritualitate

cruce. iar alţii ies mereu învinşi? Unii acceptă să fie alături de Domnul în
Staţia a XIV-a aminteşte de mormântul Domnului Iisus, înviere - cu roadele ei- dar şi în necazuri, la bine şi la greu, ca în
eveniment relatat în evanghelia lui Ioan şi nu o voi relua. Am să orice prietenie, în timp ce alţii resping compătimirea (la propriu),
încerc o scurtă descriere a locului, aşa cum l-am văzut sau mi s-a unirea crucilor, care dă putere. Unii se unesc cu Iisus, alţii se unesc
spus. cu problemele, cu suferinţele prin care trec, cu efectele, sunt
Când a fost "descoperit", mormântul era înconjurat de alte prizonierii acestora, captivaţi de rezolvarea lor. În loc să se
morminte şi pentru a fi scos în relief arhitecţii bizantini au cioplit în identifice cu cauza vieţii lor, caută să scape de necazuri pe cont
stâncă, de jur împrejurul acestuia, făcând un monument cu pereţii propriu, egoist, poticnindu-se în ele în loc să le perceapă ca pe nişte
din marmoră. Peste mormânt a fost construită o clădire deosebit de provocări şi ocazii de a-şi depăşi condiţia. Depăşirea încercărilor e
frumoasă, rotundă denumită "rotonda". dificilă pentru toţi, cu toţii ne mai poticnim, ba mergem de-a
Mormântul este împărţit în două camere. Prima cameră este buşilea uneori, dar condiţia aceasta de copil care strigă ajutor spre
cunoscută cu numele de "capela îngerului", iar în camera a 2-a se Tatăl ne apropie de împărăţia cerească! Avem puterea să
recunoaştem? Maranatha! Vino Doamne Iisuse!

1 Sursa: ibidem
Februarie 2010 43
ierta, de a fi tolerant, de a-ţi face prieteni şi capacitatea de a
dobândi pacea interioara. Toate acestea se pot realiza cu eforturi
coroborate atât prin modificarea conţinuturilor curriculare cât şi a
Cum să educăm copiii metodelor de lucru. Educatorii, în ciuda greutăţilor pe care le
întâmpină, sunt de neînlocuit deoarece comunicarea persuasivă,
agitati şi stresaţi blândeţea, toleranţa, solidaritatea, fermitatea, altruismul nu pot fi
predate copiilor de către maşini oricât de sofisticate ar fi acestea.
Un profesor fascinant este acela care priveşte totul „cu ochi de
vultur“. Aceasta înseamnă a nu lăsa ca agresivitatea şi atitudinile
Prof. dr. Doina Grigoraş – Huşi impulsive ale elevilor să-i răpească liniştea interioară şi
Colegiul „Dimitrie Cantemir“ Huşi suveranitatea. El ştie că cei slabi resping, cei puternici acceptă, cei
slabi condamnă, cei puternici înţeleg. Profesorii buni corectează

„E levii din ziua de azi sunt prea agitaţi!“ se plâng


părinţii şi profesorii deopotrivă. A cui e vina?
A părinţilor, a tehnologiei moderne (internet,
comportamentele agresive ale elevilor şi rezolva conflictele din
sala de clasa. În situaţii de criza, cel mai bun răspuns este să nu se
dea un răspuns imediat. Este cunoscut faptul că, în primele 30 de
tv, tehnologie digitală), a profesorilor? secunde în care suntem tensionaţi, comitem cele mai multe greşeli.
Televiziunea moderna prezintă mai mult de 60 de personaje Emoţia intensa blochează capacitatea de a gândi precum şi
pe ora, cu cele mai diferite caracteristici de personalitate (poliţişti, capacitatea de a ne accesa memoria. În acest caz exista pericolul de
bandiţi, comici, oameni care trec prin diferite tragedii, vedete de a reacţiona din instinct (ca în lumea animala) fără a ne folosi
divertisment etc). Aceste imagini se înregistrează fie conştient, fie inteligenta. Ce este de făcut în acest caz?
subliminal (în subconştient) şi intră în competiţie sau în Exista mai multe metode dar uneori tocmai un gest neaşteptat
contradicţie cu modelele prezentate de părinţi şi profesori. Având şi surprinzător pot rezolva un conflict. Iată un exemplu:
în vedere că imaginile respective sunt dublate şi de un considerabil La ora de limba engleza, copiii vorbeau în spatele clasei.
impact emoţional, ele sunt arhivate în memorie în mod privilegiat. Profesoara le-a cerut să facă linişte. Un elev obraznic a zis: „Nu-mi
În plus, cu timpul, acestea produc multe alte emoţii, gânduri şi spuneţi mie ce să fac! Eu vă plătesc ca să munciţi!“ Toţi se aşteptau
conexiuni în mintea copiilor, o adevărată reacţie în lanţ astfel încât ca profesoara fie să-l dea afara, fie să-l asculte şi să-i pună notă
profesorii trebuie să ridice tonul în clasă pentru a obţine un minim proastă, fie, cel puţin, să-l admonesteze. În schimb profesoara a
de atenţie. Rezultatele nebănuite ale acestui fapt sunt grave. Părinţii început să spună despre nişte adolescenţi evrei închişi într-un lagăr
şi profesorii se confruntă cu diminuarea dramatică a influenţei lor nazist. Ei nu aveau nici părinţii cu ei, nici prieteni, nici mâncare,
asupra tinerilor. Educaţia trece printr-o criza fără precedent în nici educatei. Doar sârma ghimpată, soldaţi şi câini! Demnitatea lor
istorie. Viteza gândirii copiilor de azi e mai mare decât a tinerilor umană era brutal încălcată. Prin comparaţie, a spus profesoara, voi
din trecut. Cu toate acestea, elevii nu se concentrează, nu au aveţi părinţi, şcoală, prieteni şi profesori care vă ghidează dar nu
plăcerea de a învăţa şi sunt agitaţi. În SUA unii elevi primesc ştiţi să le preţuiţi!
medicamente pentru diminuarea agitaţiei. Este o metodă Utilizând emoţia, empatia şi cunoştinţele interdisciplinare,
nesatisfăcătoare care acţionează doar asupra efectului şi nu asupra conflictul a fost rezolvat iar elevii au fost puşi în situaţia de a-şi
cauzei. evalua comportamentul şi caracterul. Nu este o sarcină uşoară dar e
Specialiştii vorbesc de sindromul gândirii accelerate cu putinţă! Afecţiunea şi inteligenţă vindecă sufletul şi reglează
(Augusto Cury). Gândirea accelerată reprezintă efortul de a procesa problemele de conduită.
excesul de informaţie, excesul de culori, excesul de sunete adică În relaţia profesor-elev sau părinte-copil trebuie evitate
excesul de stimuli. Un copil de şapte ani din zilele noastre are mai câteva „păcate capitale“:
multe informaţii în memorie decât o persoană de 70 de ani de acum 1. A corecta în public. Expunerea defectului unei persoane în
două secole. Dar, acest exces are multe efecte adverse. În primul public generează umilinţe şi traume complexe, greu de depăşit. O
rând generează mari fluctuaţii emoţionale astfel încât generaţia jignire publică paralizează inteligenţa şi generează teama de a vorbi
„hamburgerului emoţional“ detestă răbdarea. Copiii nu mai în public. Chiar dacă un elev merită o pedeapsă serioasa, e bine, de
socializează normal, nu au liniştea necesară pentru a contempla regulă, să fie corectat individual.
lucruri frumoase, se simt înstrăinaţi şi obosiţi. Apare diminuarea 2. Nu se exprimă autoritatea cu agresivitate. Câţi părinţi nu
concentrării şi creşterea anxietăţii. Pentru a nu mai simţi anxietatea, pierd dragostea copiilor lor pentru că nu ştiu să dialogheze cu ei!
copiii recurg la mai mulţi stimuli. Este un principiu similar cu cel Le este teama că în acest fel, autoritatea lor le este subminată (de
din dependenta de droguri. Cu cât doza este mai mare cu atât devin fapt se tem de propria vulnerabilitate) Nu trebuie să ne fie teamă că
mai dependenţi. Elevii cu SGA se agită pe scaun, au conversaţii ne pierdem autoritatea ci că ne pierdem copiii.
paralele, nu se concentrează, îşi deranjează colegii. 3. A nu te ţine de cuvânt. Încrederea este un edificiu greu de
Să gândeşti bine e excelent. Să gândeşti accelerat, în mod construit, uşor de demolat şi aproape imposibil de reconstruit!
curent, te expune la riscuri. Cei ce forţează gândirea fură, practic, Copiii şi tinerii au nevoie stringentă să fie ascultaţi. Oricine se află
energie vitală cortexului cerebral şi simt oboseala excesiva chiar în strânsoarea unei probleme emoţionale nu poate gândi lucid. Cu
dacă n-au făcut nici un efort fizic. Alte simptome ale SGA sunt: atât mai mult fiinţele umane în formare şi lipsite de experienţa de
insomnia, iritabilitatea, uitarea, dureri de cap, dureri musculare, viaţă.
tahicardie, gastrita ş.a. Ascultarea activă a copilului sau adolescentului ne ajuta la:
Elevii care nu au maturitatea necesară nu sunt capabili să a). Managementul emoţiilor negative (cum să se descurce cu
discrimineze (să separe şi să selecteze) informaţiile necesare de trăirile problematice). Copilul trebuie să facă deosebirea între o
informaţiile-balast aşa încât lesne ajung la suprasaturaţie şi emoţie negativă şi el ca persoană. Dacă trăieşte o stare pasageră de
tulburările citate mai sus (sunt şi mulţi adulţi care cad în aceasta tristeţe, furie, ruşine, teamă etc. nu înseamnă că el ca persoana este
capcană). Stările lor dizarmonice se răsfrâng asupra părinţilor şi rău. Mai important decât asta e faptul că el va putea, prin dialog,
profesorilor. Potrivit unor studii 80% din profesorii din Spania sunt să-şi exteriorizeze emoţiile negative şi să se armonizeze în loc să le
stresaţi. Anglia întâmpină dificultăţi în a găsi profesori pentru „îngroape“ (sa le refuleze) fapt care îl destabilizează pe termen mai
învăţământul primar şi gimnazial. Multe alte ţări se confruntă cu lung.
Psihologie

situaţii similare. Aproape jumătate din profesori ar trebui să se afle b). Capacitatea de a-şi rezolva singur problemele. Când o
în tratament antistres. Nu numai salariile şi demnitatea cadrelor persoană poate spune cu voce tare care e problema cu care se
didactice trebuie reabilitate ci, mai ales, sănătatea lor. Părinţii se confruntă poate înţelege mai bine problema şi poate gândi care este
plâng, de asemenea, deşi au doar un copil sau doi. soluţia adecvată.
Pentru a contracara SGA (sindromul gândirii accelerate), e c). O relaţie mai apropiată cu părinţii. Oricine se bucură când
nevoie de limitarea excesului de stimuli la cote asimilabile, de e ascultat şi înţeles. Această experienţă uneşte copilul şi părintele
tehnici de liniştire a minţii, e nevoie de stabilitate, de dezvoltare într-o relaţie bazată pe încredere şi respect.
armonioasa a tuturor proceselor psihice şi de satisfacere a mai Educaţia nu este cu putinţă fără reguli. În această privinţa atât
multor tipuri de nevoi umane (de pilda nevoia de contemplaţie a părinţii cât şi profesorii trebuie să aibă în vedere că e nevoie de mai
artei, naturii, a unor trăiri spirituale, nevoia de mişcare ş.a). Se mulţi ani pentru înţelegerea şi asimilarea principiilor binelui şi
impune, de asemenea, dezvoltarea stimei de sine, a capacităţii de a
44 Lohanul nr. 11
răului. În tot acest timp copiii vor face greşeli şi vor învăţa din Părinţii, ca şi profesorii pot să aibă succes fără a urmări cu
experienţa lor. Aşa cum a demonstrat Jean Piaget, copiii nu pot obstinaţie perfecţiunea. De altfel perfecţiunea în sine este o utopie.
anticipa de multe ori rezultatele comportamentului lor. Ei (chiar şi Un educator bun este mai degrabă o persoană conştiincioasă, care
cei mai inteligenţi dintre ei) au capacităţi limitate de a raţiona se străduieşte să ia cele mai bune decizii şi care ştie că problemele
privind relaţia cauză-efect. An de an copilul se maturizează şi nu dispar dacă pretinzi că ele nu există. Ei sunt conştienţi că trebuie
învăţa să facă alegeri adecvate. Uneori părinţii uită că acest proces să se informeze tot timpul, să consulte specialişti să se schimbe
este treptat. Ei vor ca atunci când au spus o dată ceva, copilul să odată cu societatea şi cu proprii lor copii. Aceasta necesită eforturi
procedeze întotdeauna astfel şi constată că această cerinţă este şi muncă dar aduce multe satisfacţii şi împliniri. La fel de
nerealistă. Iată câteva tehnici de control al comportamentului. important este de a accepta eventualele eşecuri şi nedesăvârşiri ca
Întărirea unui comportament se face prin: parte ale procesului de creştere şi dezvoltare.
• Întăritori sociali: tonul vocii, lauda, atenţia, zâmbetul,
Psihologie

atingerea. Un comportament corect trebuie întărit astfel de zeci şi Bibliografie:


sute de ori. Ion Alexandru Dumitru – Consilierea psihopedagogică,
• Întăritori de activitate: jocul, povestirea unei glume, Editura Polirom, Iaşi, 2008;
plimbarea în aer liber, activităţi sportive, spectacole ş.a Aceste Alexandru Mucchielli – Arta de a comunica, Iaşi, Editura
activităţi pot fi utilizate şi ca motivatoare. Polirom, 2005;
• Întăritori-simbol: steluţe, buline, jetoane, alte simboluri. Augusto Cury – Părinţi străluciţi, profesori fascinanţi,
Copilul va bifa prin semne (puncte, steluţe etc) diferite Editura For You, Bucureşti 2005;
responsabilităţi îndeplinite; a face patul, a ajuta la spălat vasele, a Nancy Van Pelt – Secretele părintelui deplin, Casa de editura
avea grija de câine (alt animal), a strânge jucăriile (cărţile), a face Viaţă şi sănătate, Bucureşti, 2007.
ordine, a uda florile, a ajuta bunicii, a spune cuvintele magice: „te
rog“ şi “mulţumesc“ ş.a

sultanului Mehmed al II-lea, în data de 29 mai 1453. Armata


bizantină număra aproximativ 7.000 de oameni, din care 2.000 erau
10 descoperiri pur româneşti mercenari străini. Cetatea avea circa 22, 5 kilometri de ziduri
fortificate, probabil cele mai puternice aflate în existenţa până
atunci. Otomanii aveau o armată uriaşă, de aproximativ 80.000 –
100.000 de oameni, dar săbiile şi săgeţile nu erau suficiente pentru
Prof. Paul Matei – Bucureşti a penetra colosala cetate bizantină. Ca atare, otomanii au angajat un
inginer pe nume Urban sau Orban, de origine controversata încă,
10. Diorama – Grigore Antipa dar despre a cărui naţionalitate română există destule probe.
Diorama este o reprezentare spaţială a unei porţiuni de peisaj,
în care se expun, în muzee, animale împăiate, manechine şi diverse
alte obiecte asemănătoare, în scopul înfăţişării unui ecosistem şi
creării impresiei unui peisaj real. Primul care s-a gândit la aceasta
formă de încadrare a naturii în peisajul citadin a fost naturalistul
Grigore Antipa, biolog, zoolog, ecolog şi profesor universitar
român. El este întemeietorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală
din Bucureşti, care îi poartă numele şi care, pornind de la
reorganizarea sa, în 1907, prezintă pentru prima oara dioramele
biologice.

Acesta era specialist în construirea de tunuri, arme care la


acea vreme reprezentau o noutate în tehnica de luptă. Urban a
construit în premieră un tun enorm, botezat “tunul Basilic“,
măsurând peste opt metri lungime şi circa 75 centimetri diametru,
care era capabil să lanseze un proiectil de 544 kilograme la o
distanţă de aproape doi kilometri. Tunul lui Urban nu avea precizie,
încărcarea sa dura trei ore, ghiulele erau puţine şi arma s-a prăbuşit
sub reculul propriu după numai şase săptămâni. Cu toate acestea,
instrumentul a reprezentat precursorul tunurilor perfecţionate, de
mare putere, proiectate ulterior, lăsând până astăzi moştenirea
principiului său de funcţionare.

Acestea au reprezentat o noua etapa în evoluţia şi organizarea 8. Cibernetica – Ştefan Odobleja Cibernetica este teoria
muzeelor de istorie naturală. Primele diorame prezentau viaţa de pe controlului prin retroacţiune. Termenul s-a răspândit mai ales în
piscurile munţilor Carpaţi, din regiunea colinelor, din Bărăgan, legătură cu sistemele digitale, dar domeniul este mult mai larg:
precum şi din zona inundabila a Deltei Dunării. De asemenea, în cibernetica se ocupă de modul în care un sistem (digital, mecanic,
Muzeul de Istorie Naturală există şi numeroase diorame care biologic) prelucrează informaţiile şi reacţionează la acestea; tot
înfăţişează fauna din regiunile de tundră, prerie, savană sau din cibernetica se interesează de modul în care sistemele se modifică
Ştiinţă

deşertul Sahara. Datorită deosebitei prezentări, numeroase muzee sau permit modificări pentru a-şi optimiza acţiunile. Medicul
europene şi americane au solicitat sprijinul savantului roman pentru Ştefan Odobleja, creatorul psihociberneticii şi părintele ciberneticii
organizarea colecţiilor lor muzeistice. generalizate, publică în 1929 studiul “Metoda de transonanţă
toracică“ în care enunţă pentru prima oară legea reversibilităţii.
9. Tunul Basilic – Orban Căderea Constantinopolului Odată cu participarea la Congresul Internaţional de Medicină
reprezintă numele sub care este cunoscută cucerirea capitalei Militară din Bucureşti (1937), anunţă apariţia operei sale capitale
Imperiului Bizantin de forţele Imperiului Otoman, sub comanda “Psihologia consonatistă“, lucrare prin care face publică prima
Februarie 2010 45
variantă a concepţiei cibernetice generalizate şi demonstrează acestora, un tânăr pe nume Anastase Dragomir şi-a concentrat
caracterul mulţi şi interdisciplinar al acesteia. Modelul cibernetic, atenţia pe siguranţa aparatelor de zbor şi mai ales a pasagerilor de
pornind de la observaţii, intuiţie şi raţiune, creat de Odobleja în la bordul lor. Anastase Dragomir era pasionat, ca mulţi dintre
1938 - 1939, dar vehiculat zece ani mai târziu în literatura tinerii acelei perioade, de problemele aviaţiei. A plecat în Franţa,
americană şi apoi în cea europeană, a fost utilizat şi aplicat într-o unde a lucrat la mai multe uzine de avioane. Aici şi-a perfecţionat
varietate de domenii. Începând din anul 1972, Ştefan Odobleja şi-a propriul său sistem pentru salvarea piloţilor şi a pasagerilor în caz
publicat studiile teoriei conform căreia originea ciberneticii se află de accidente. La 3 noiembrie 1928, a înregistrat, în Franţa, cererea
în psihologie. de brevet “Nouveau systeme de montage des parachutes dans les
appareils de locomotion aerienne“ şi a obţinut brevetul nr. 678566
din 2 aprilie 1930 pentru “cabina catapultabilă“
Aceasta inven-
ţie era “un nou sistem
de paraşutare din apa-
ratele de locomoţie
aeriană, fiecare pasa-
ger având o paraşuta
proprie care permite,
în momentul critic,
eliberarea acestui an-
samblu de avion, ast-
fel încât paraşuta, îm-
preună cu pasagerul
instalat pe scaun, să
treacă printr-o des-
7. Pila Karpen – Nicolae Vasilescu-Karpen chizătură a podelei“.
O pila electrică, de producţie românească, furnizează energie Brevetul prevedea ca
de 56 de ani, fără întrerupere. Inventatorul minunii, Nicolae acest ansamblu de
Vasilescu-Karpen, om de ştiinţă, inginer, fizician şi inventator a celulă-paraşută să aibă mai multe comenzi, manevrabile de către
declarat, cu o jumătate de secol în urmă, ca ea va funcţiona veşnic. pilot. În 1950, Anastase Dragomir a obţinut un nou brevet,
În Muzeul Naţional Tehnic "Dimitrie Leonida" din Bucureşti există românesc, cu nr. 40658, pentru “celula paraşutată“, care constă în
un obiect de patrimoniu care sta într-un seif metalic blindat, chiar folosirea unui spătar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor, fie
în biroul directorului muzeului. Este vorba despre "Pila pe jos, fie pe sus, pentru ca în 1959 să înregistreze o altă cerere,
termoelectrică cu temperatura uniformă", cunoscuta sub numele de care avea ca obiect construirea unui avion de transport echipat cu
"Pila lui Karpen", realizată în 1950. Aparatul este, de fapt, un cabine catapultabile, pentru salvarea pasagerilor (brevet romanesc
perpetuum mobile, adică un dispozitiv care generează energie la nr. 41424 din 1960). Ideea românului se va concretiza prin apariţia,
nesfârşit fără intervenţie din exterior. la noile tipuri de avioane supersonice militare, a scaunul ejectabil.

5. Stiloul – Petrache Poenaru


În anul 1821, brăileanul Petrache Poenaru, pandur, creator
al steagului României moderne, inginer, matematician, inventator
şi membru titular al Academiei Romane din 1870, a fost secretarul
lui Tudor Vladimirescu în timpul revoluţiei. Aceasta era o funcţie
publică, activitatea lui fiind legată de pană şi călimară. Poate că de
aici i-a venit ideea conceperii primului stilou din lume. Deşi după
înfrângerea lui Tudor Vladimirescu pandurii erau vânaţi şi deca-
pitaţi, Petrache Poenaru scapă, iar în 1826 primeşte o bursă france-
ză şi îşi completează studiile la Ecole Polytechnique din Paris.

Deşi ar fi trebuit să se oprească de multe decenii, "Pila lui


Karpen" se încăpăţânează să funcţioneze, aşa cum a prevăzut
inventatorul ei. Construirea unui perpetuum mobile a fost visul de
secole al omenirii. Un aparat care să se mişte la nesfârşit, fără să
primească impulsuri exterioare, ar rezolva definitiv setea de energie
a civilizaţiei actuale. În epoca modernă însă, acest vis a fost
abandonat pe considerentul că ar fi o utopie. Cei ce au continuat
totuşi să caute soluţia, au fost marginalizaţi, lumea oamenilor de
ştiinţă considerându-i nebuni. Perpetuum mobile nu poate exista.
Cu toate acestea, un fizician român s-a încăpăţânat să-l
construiască. Şi se pare că a reuşit.. Nicolae Vasilescu-Karpen a
început să lucreze la teoria unei pile electrice care să genereze În 1827, la data de 25 mai, obţine Brevetul francez 3208
energie la nesfârşit încă înainte de Primul Război Mondial. "Pila" a pentru "plume portable sans fin, qui s'alimente elle-même avec de
fost brevetata în 1922. Era vorba, în fapt, despre doua pile electrice l'encre" (condei portăreţ fără sfârşit, alimentându-se el însuşi cu
legate în serie, care pun în mişcare un minimotor galvanometric. cerneală). Această invenţie a revoluţionat domeniul instrumentelor
Acesta, la rândul său, mişcă o paletă conectată la un întrerupător. de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit şi în prezent de
La fiecare jumătate de rotire paleta deschidea circuitul, pentru ca la milioane de oameni. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina
a doua jumătate de rotaţie să-l închidă. Timpul de rotaţie a elicei zgârieturile de pe hârtie şi scurgerile nedorite de cerneală şi
era calculat în aşa fel încât pilele să aibă timp de reîncărcare, propunea soluţii pentru îmbunătăţirea părţilor componente spre a
asigura un debit constant de cerneală, precum şi posibilitatea
Ştiinţă

respectiv pentru refacerea polarităţii în perioada cât circuitul este


deschis. O astfel de pila de proporţii ar putea alimenta o navă înlocuirii unor piese.
spaţială.
4. Vaccinul antiholeric – Ioan Cantacuzino
6. Scaunul ejectabil – Anastase Dragomir Ioan Cantacuzino, academician, medic, microbiolog,
Dacă la sfârşitul sec. XIX, începutul sec. XX, mulţi entuziaşti profesor universitar român, fondator al şcolii româneşti de
ai aviaţiei erau preocupaţi de construcţia avioanelor şi de pilotarea imunologie şi patologie experimentală, a desfăşurat o bogată
46 Lohanul nr. 11
activitate de cercetare privind vibronul holeric şi vaccinarea în construcţia de motoare de avioane, care avea să constituie soluţia
antiholerica. Pe baza cercetărilor desfăşurate în această direcţie, viitorului.
medicul a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică, numita
“Metoda Cantacuzino“, folosită şi astăzi în ţările unde se mai
semnalează cazuri de holeră. Implicându-se în studiul holerei,
tifosului exantematic şi tuberculozei, aduce contribuţii remarcabile.
A creat noţiunea de imunitate prin contact.

Motorul cu reacţie, inventat şi construit pentru prima oara de


către Henri Coandă era compus dintr-un motor-piston cu patru
cilindri, răcit cu apă şi dezvolta 50 de cai-putere la 1000 de rotaţii
pe minut. Acest motor-piston era conectat la o tijă care rotea
multiplicatorul de rotaţii; mişcarea era transmisă compresorului
care câştiga o rotaţie de 4000 de ture pe minut. Forţa de propulsie
În campania din 1913 a condus prima vaccinare antiholerică era de 220 kgf, mult mai mare decât dacă motorul-piston era
masivă în focarele infecţioase, cunoscută în ştiinţă ca „Marea conectat la o elice. Mulţi vizitatori ai expoziţiei au fost suspicioşi
experienţă românească", iniţiind masurile de combatere a epidemiei privind decolarea avionului, până la o demonstraţie accidentală a
de holeră. În primul Război Mondial, în calitate de conducător al lui Coandă, când, dorind doar să verifice motorul, avionul a început
serviciilor sanitare militare şi civile, a luat măsurile de combatere a să meargă din ce în ce mai repede, până şi-a luat zborul.
marii epidemii de tifos exantematic. Creează o serie de lucrări ca: Impresionat de flăcările produse de motor şi îngrijorat de faptul că
Descoperirea imunităţii celulare şi umorale; Sensibilitatea şi lipsa nu mai pilotase un avion până atunci, ci doar planoare, Henry a
de imunitate a organismului faţă de scarlatina; Studii cu renume pierdut controlul maşinăriei, care a pierdut din înălţime şi viteză
mondial asupra holerei şi vaccinoterapiei. Introduce vaccinul lui până când a aterizat forţat. Aceasta încercare a constituit primul
Calmette, iar în 1912 creează vaccinul antitific. zbor cu un avion echipat cu un motor cu reacţie. Astfel, cu 30 de
ani înainte de Heinkel, Campini şi Whittle, Coandă a construit şi a
3. Gerovital – Ana Aslan zburat cu primul avion cu reacţie.
Medic român specialist în gerontologie, academician din
1974 şi director al Institutului Naţional de Geriatrie şi 1. Injecţia cu insulină – Nicolae Păulescu
Gerontologie, Ana Aslan a evidenţiat importanţa procainei în Nicolae Păulescu, profesor de psihologie al Universităţii de
ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe Medicina şi Farmacie din Bucureşti, este cel care a descoperit
scara largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital sau pentru prima oara, în 1921, insulina, hormonul secretat de
vitamina H3. Produsul geriatric a fost preparat în anul 1952 şi pancreas, care reglează metabolismul glucidelor, lipidelor,
brevetat în peste 30 de ţări. În acelaşi an ia fiinţă Institutul Naţional protidelor şi mineralelor din organism. Păulescu este cel care a
de Gerontologie şi Geriatrie „Dr. Ana Aslan“, primul institut de demonstrat eficienţa acestei substanţe în reducerea hiperglicemiei
geriatrie din lume, model pentru ţările dezvoltate, prin asistenţa şi care a folosit insulina în tratarea diabetului. Descoperirea sa a
clinică şi cercetare. salvat milioane de vieţi.

„Ana Aslan“ are, anual, mii de pacienţi. Efectele terapiei


Aslan asupra îmbătrânirii au convins încă de la început, aducând Enciclopediile îi prezintă însă, la acest capitol, pe doi “eroi
institutului pacienţi cu nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, canadieni“ Frederick Banting şi Charles Best care, în 1922, aveau
Chaplin, Claudia Cardinale, prinţese, conţi şi directori ai unor mari să primească Premiul Nobel, în dauna lui Păulescu. Cei 30 de ani
bănci ale lumii. Renumele produselor “Aslan“ a trecut şi Oceanul, de muncă şi stăruinţă în laborator ai profesorului au fost furaţi de
John Kennedy recurgând, pentru o afecţiune a coloanei vertebrale, cei doi tineri canadieni, care luaseră cunoştinţă de munca
la un tratament la domiciliu cu “Gerovital“ românului din publicaţiile vremii. În baza articolelor acestuia, ei au
reuşit să izoleze insulina şi să o folosească în tratarea unui pacient.
2. Avionul cu Reacţie – Henri Coandă Cu 8 luni înainte, Păulescu publicase într-o revistă de specialitate
În Octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris, belgiană rezultatele cercetărilor sale sub titlul “Recherches sur le
a găzduit cea de-a doua ediţie a Expoziţiei Internaţionale de rôle du pancréas dans l’assimilation nutritive“. Doar că n-o numise
Aeronautică. Au fost expuse cele mai noi piese de aviaţie. Cea mai insulină, ci pancreina. În 1916, pe când se afla în stadiul final al
interesanta maşinărie, care a atras atenţia multora, a fost un avion cercetării, trupele germane ocupaseră Bucureştiul. A trebuit să-şi
roşu, fără elice, pe a cărui plăcuţă metalică scria: COANDA-1910.
Ştiinţă

amâne anunţarea rezultatelor definitive.


Acest avion a trezit interesul oamenilor nu numai pentru că nu avea
elice, ci şi pentru că era total diferit faţă de ceea ce numeau ei până Alte invenţii româneşti importante
atunci "avion". Maşinăria avea doua aripi duble şi un singur loc, o • 1858 - Bucureşti - primul oraş din lume iluminat cu
anvergura de 10, 3 m, lungimea de 12, 5 m, greutatea de 420 kg şi petrol şi prima rafinare a petrolului
o forţă a propulsiei de 220 kg. Cea mai interesantă parte din
• 1880 - Dumitru Văsescu - construieşte automobilul cu
avionul lui Coandă era sistemul de propulsie, o adevărată revoluţie
motor cu aburi
Februarie 2010 47
• 1886 - Alexandru Ciurcu - construieşte prima • 1920 - Gheorghe Botezatu - a calculat traiectoriile
ambarcaţiune cu reacţie posibile Pământ - Lună, folosite la pregătirea programelor “Apollo“
• 1895 - D. Hurmuzescu - descoperă electroscopul (al căror părinte a fost sibianul Herman Oberth); el a fost şi şeful
• 1904 - Emil Racoviţă - fondatorul biospeologiei echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei
• 1906 - Traian Vuia - avionul cu tren de aterizare pe roţi “Apollo“ care a dus primul om pe Luna
cu pneuri; cu “Vuia I“ acesta reuşeşte prima decolare fără să • 1921 - Aurel Persu - automobilul fără diferenţial, cu
folosească nici un mijloc ajutător, numai cu aparate aflate la bord motor în spate (de forma “picăturii de apă“)
(în fapt, primul avion din istorie) • 1962 - Ion Agârbiceanu - primul laser cu gaz (heliu-
• 1906 - A. A. Beldiman - aparatul hidraulic cu dalta de neon) cu radiaţie infraroşie.
percuţie pentru sondaje adânci
• 1910 - Tache Brumărescu - maşina de tăiat sulf
• 1918 - Gogu Constantinescu - întemeiază o nouă ştiinţă:
sonicitatea

excedentare şi a colesterolului, favorizând armonizarea trupească.


Alimente şi plante medicinale care În plus, portocalele dulci sunt o importantă sursă de vitamina C,
doar un singur fruct de portocală oferind peste 150% din doza
favorizează savurarea stării de zilnică recomandată de vitamina C. În acest sens este cunoscut
faptul că în situaţiile de stres, cantităţile mari de vitamina C sunt de
fericire mare ajutor, deoarece atunci atât consumul de noradrenalină, cât şi
de adrenalină este mult mărit. Atât gustul, cât şi aroma portocalelor
este deosebit de înviorătoare. Cercetări recente au arătat că până şi
numai mirosul de portocală proaspătă poate reduce considerabil
Prof. Andrei Gămulea – Bucureşti stările de anxietate, retrezind buna dispoziţie şi optimismul.

C
eea ce căutăm cu toţii este fericirea, iar în opinia unor Piersicile
cercetători unul dintre misterele stării de fericire rezidă Originare din Tibet şi China, piersicul este cultivat de peste
şi în tainicele transformări ce survin în natură, mai 200 de ani, pentru fructele sale dulci şi zemoase. Piersicile conţin
precis, în modificările de natură fiziologică ce au loc în trupul substanţe antioxidante şi fibre. O cantitate de 150 de grame de
nostru sub acţiunea feluritelor ingrediente ce sunt conţinute în piersici proaspete furnizează 8% din doza zilnică recomandată de
alimentele şi plantele medicinale pe care le consumăm. Având în fibre solubile, care reduc nivelul de colesterol din sânge. Acest
vedere că, în mare măsură, noi suntem ceea ce mâncăm, iată în cele efect este de regulă resimţit în mod subiectiv de către cel care
ce urmează câteva alimente şi plante medicinale care ne pot ajuta savurează câteva piersici bine coapte, ca o senzaţie de
să trezim şi să amplificăm în noi, pe o cale perfect naturală, buna reîmprospătare energetică, asemănătoare cu ceea ce simţim după o
dispoziţie, calmul, echilibrul psiho-emoţional şi în final chiar starea plimbare făcută în aer liber, printr-o pădure de munte. Piersicile
de fericire, pe care putem spune că o putem „gusta“ astfel, aici şi mai conţin totodată şi potasiu, element care deloc întâmplător mai
acum. este numit „elementul mineral al tinereţii“, deoarece are un rol
extrem de important în reglarea unui mare număr de procese
Bananele chimice din organism.
Dulci şi cu o consistenţă plăcută, bananele bine coapte sunt
bogate în fibre, potasiu şi magneziu. Prin conţinutul lor, ele conduc Ananasul
rapid la instalarea unei stări psihice de bine, reduc şi fac să dispară Mult mai rar folosite în forma lor naturală, fructele de ananas
stările depresive şi ajută astfel la menţinerea echilibrului emoţional. sunt o excelentă sursă de macronutrienţi. Doar 100 de grame de
Savurate fie separat, fel fruct de ananas proaspăt poate aduce 25% din doza zilnică
într-o foarte gustoasă recomandată de vitamina C, necesară unei persoane adulte.
salată de fructe, bananele Reîmprospătător şi savuros, fructul de ananas este totodată şi un
proaspete pot regla astfel excelent activator al proceselor digestive. De asemenea, ananasul
nivelul de magneziu din conţine bromelină, enzimă despre care se ştie că accelerează în
corp, favorizând o rapidă special digestia proteinelor. Astfel că efectul final care poate fi
recuperare după eforturi resimţit după consumul unei porţii de aproape 200 de grame de
fizice sau mentale. ananas proaspăt este unul de considerabilă revigorare fizică şi
Asocierea magneziului şi psihică imediată.
a potasiului în conţinutul
Medicină naturală
bananelor, asigură un efect Grapefruit
remarcabil de relaxare şi Fructul de grapefruit este bogat în acid folic (vitamina B9),
recuperare la nivelul care este crucial pentru distribuţia oxigenului către creier. Conform
celulelor nervoase. unui recent studiu american, nivelul sanguin de acid folic este mai
Aceasta conferă în plus o scăzut la persoanele care suferă frecvent de stări depresive. Acidul
excelentă adaptabilitate folic (vitamina B9) contribuie la formarea de celule sănătoase şi
binefăcătoare faţă de joacă un rol foarte important în prevenirea anomaliilor sistemului
posibilele fluctuaţii emo- nervos. Totodată, grapefruit-ul este un ingredient cheie al
ţionale care pot să apară, conducând în final la dobândirea unui cât producţiei de serotonină, care mai este uneori sugestiv numită
mai bun autocontrol emoţional. „hormonul fericirii“. Prin urmare, consumul chiar şi numai al unui
singur fruct de grapefruit pe zi poate aduce o imediată stare de
Portocalele dulci înseninare psihică. De altfel, unul dintre principalele efecte ale
Există două categorii principale de portocale: cele dulci şi acidului folic (vitamina B9) este acela de menţinere a stării de
cele acre. Numărul soiurilor şi varietăţilor de portocale dulci este echilibru psihic şi emoţional. Tocmai de aceea, un pahar de suc
remarcabil. Portocalele dulci conţin inozitol, o substanţă care proaspăt de grapefruit, îndulcit cu miere, poate face să dispară
reglează nivelul de serotonină şi insulină. Tocmai de aceea, aproape instantaneu stările psihice nefaste.
consumul regulat de portocale dulci atenuează fluctuaţiile
dispoziţiilor psihice şi mentale şi de asemenea ajută la eliminarea Dovleacul
stărilor depresive şi a anxietăţii. Consumul constant de portocale Această legumă are un conţinut mare de zinc care, în opinia
dulci, poate de asemeni să ajute la reducerea grăsimilor unor cercetători polonezi, menţine celulele nervoase în viaţă,
48 Lohanul nr. 11
eliminând stările sufleteşti apăsătoare. Acest oligoelement, zincul, B6 (piridoxină). O cană de fruct de avocado, tăiat bucăţi mici (146
este utilizat în transformarea acidului aminat triptofan în grame) conţine 874,54 mg potasiu, 90,37 mg folaţi şi 0,41 mg
serotonină, care este pe drept cuvânt numit „hormonul fericirii“, iar vitamina B6 (piridoxină). Astfel că fructul de avocado reprezintă o
unii cercetători susţin că este implicat şi în ceea ce putem numi foarte bună sursă de potasiu, contribuind prin aceasta la combaterea
„chimia secretă a dragostei “. Dovleacul copt este un veritabil stărilor de oboseală fizică şi la instalarea unei stări de calm general.
deliciu gustativ, dacă este consumat cu miere şi cu plante aromate. Vitamina B6, prezentă în fructul de avocado, contribuie de
Sau puteţi să curăţaţi dovleacul de coajă, să îl tăiaţi în bucăţi mici şi asemenea la menţinerea echilibrului psihic şi psihosomatic. Ea
apoi el poate fi prăjit uşor, în ulei de măsline, adăugând felurite intervine în procesele de decarboxilare, în urma cărora rezultă
plante aromate cum sunt salvia, rozmarinul, busuiocul ori menta şi amine precursoare ale neurotransmiţătorilor (noradrenalină şi
condimente (coriandru, fenicul, chimen, anason, scorţişoară sau serotonină). Prin urmare, fie că este consumat simplu, ca atare, fie
vanilie). Zincul conţinut în dovleac este responsabil de stimularea că este adăugat în salate de crudităţi, alături de roşii, ciuperci sau
papilelor gustative şi olfactive şi a receptorilor vederii. Astfel dovlecei, fructul de avocado este un veritabil „unt vegetal“
zincul prezent în dovleac ameliorează vederea, gustul şi mirosul. binefăcător, care face rapid să dispară stările depresive,
Tocmai de aceea, pe măsură ce vom gusta şi vom savura aroma iritabilitatea, anxietatea sau stările de agitaţie mentală.
specifică a unui dovleac bine gătit, vom putea simţi cum atracţia
faţă de strălucitorul dovleac va creşte „văzând cu ochii“. Morcovii
Cultivarea şi folosirea în alimentaţie a morcovilor datează de
Spanacul mii de ani. Morcovii sunt o excelentă sursă de beta-caroten,
Originar din Persia antică, spanacul are o istorie vitamina A şi vitamina C. În plus, un recent studiu britanic a făcut
impresionantă. În secolul al VII-lea, regele Nepalului l-a trimis în legătura între carenţa în
China drept cadou. În secolul al XI-lea, a fost introdus în Spania de vitamina B8 (biotină), care
mauri, iar în Anglia era cunoscut ca „leguma spaniolă“. În secolul de asemenea se găseşte în
al XVI-lea, spanacul era mult apreciat la curtea regelui Franţei. La morcovi şi stările depre-
sfârşitul primei jumătăţi a secolului trecut, spanacul devenise deja sive sau oboseală. Este
celebru datorită personajului Popeye, creat de desenatorul E. C. cunoscut faptul că biotina
Segar. Înrudit cu sfecla, spanacul conţine foarte mult acid folic, o (vitamina B8) are un rol
vitamină din grupa B (vitamina B9), care este solubilă în apă şi cheie în metabolismul
care este foarte importantă pentru menţinerea echilibrului psihic. glucidelor, lipidelor şi
De altfel, chiar numele acestei vitamine – „acid folic“ – provine de proteinelor şi de aseme-
la cuvântul latinesc „folium“, care înseamnă frunză, deoarece nea, că vitamina B8
acidul folic este prezent mai ales în legumele verzi, cum este contribuie la stimularea
spanacul. O porţie de spanac în fiecare zi este benefică pentru activităţii vitaminei C.
eliminarea stărilor depresive. În plus, spanacul s-a dovedit a fi un Tocmai de aceea, consu-
excelent neuroprotector. Consumul constant de spanac crud, sub mul regulat de morcovi,
formă de salată sau gătit conduce la îmbunătăţirea funcţiilor cerebrale. fie sub formă de suc
proaspăt consumat
Conopida dimineaţa, fie adăugat în
Conopida provine din Antalia şi cultivarea ei s-a răspândit în mâncărurile zilnice, poate contribui la menţinerea bunăstării
Europa începând cu secolul al XVI-lea. Conopida este o legumă noastre generale şi la asigurarea unui tonus psihic nealterat. Beta-
bogată în vitamina C. O alimentaţie săracă în această vitamină carotenul conţinut în morcovi este un foarte bun antioxidant,
inhibă producţia de dopamină, aceasta fiind responsabilă de aceasta conferind morcovilor virtuţile regeneratoare, atât pentru cei
absorbţia fierului, care stimulează energia generală a organismului. tineri, cât şi pentru vârstnici. Aşadar, o cană de suc proaspăt de
Dopamina intervine de asemenea şi asupra controlului stării morcovi poate fi în orice moment o excelentă soluţie practică
generale de bine. Un studiu britanic recent a arătat că 100 g de împotriva stărilor de oboseală.
conopidă crudă oferă organismului 70 mg de vitamina C, cantitate
care este un excelent stimulator al bunei-dispoziţii. În plus, Fasole verde
conopida conţine şi o considerabilă cantitate de acid folic (vitamina Fasolea verde prezintă un conţinut bogat de magneziu (28 mg
B9), motiv pentru care dacă vom consuma seara, înainte de culcare la 100 de grame). Conform unui studiu britanic, persoanele care
o porţie de conopidă crudă, cu adaos de smântână şi împreună cu suferă de tulburări depresive prezintă un nivel de magneziu prea
unele alimente crocante, cum sunt fulgii de porumb, putem scăzut. Magneziul este un important factor care intervine în menţi-
beneficia după aceea de o profundă stare de calm, care ne va nerea echilibrului psihic, este un bun sedativ al sistemului nervos şi
asigura în noaptea care urmează un somn liniştit şi odihnitor. are efect antidepresiv. Magneziul este conţinut în aproape toate
legumele verzi, însă în mod particular el este prezent în fasolea
Ciupercile verde. Tocmai de aceea, o mâncare preparată din fasole verde
Culturile orientale au folosit ciupercile atât în scop alimentar, proaspătă ne poate creşte nivelul de magneziu din organism,
cât şi terapeutic. Ciupercile sunt o foarte bună sursă de vitamina B2 ajutându-ne să rămânem de partea cea bună a balanţei emoţionale.
Medicină naturală

(riboflavina) şi vitamina B3 (niacina). Vitamina B2 este implicată În plus, magneziul din fasolea verde îşi exercită într-un mod com-
într-un mare număr de reacţii producătoare de energie. Tocmai de plex acţiunea la nivel cerebral, generând o stimulare a celulelor nervoase.
aceea, o mâncare de ciuperci este atât de mult apreciată pentru
efectul regenerator care survine. Pe de altă parte, un deficit de Algele
niacină (vitamina B3) poate cauza apariţia şi instalarea stărilor Algele sunt nişte plante primitive, fotosintetizante, cu o
depresive. Când nivelul de niacină este scăzut, trupul fabrică alcătuire foarte simplă. Ele au fost folosite încă de acum 5000 de
vitamina B3 din triptofan, rămânând astfel disponibilă o cantitate ani ca hrană pentru om, datorită proprietăţilor nutritive ridicate pe
mult mai mică de convertit în serotonină. Această reacţie nu este care le au. Algele sunt bogate în iodină, care este excelentă pentru a
favorabilă pentru menţinerea bunei dispoziţii şi a echilibrului stabiliza tendinţele către fluctuaţie psihică, pentru a elimina stările
nostru psihic. Deoarece ciupercile au un bogat conţinut de niacină depresive şi pentru a îmbunătăţi nivelul general de energie.
(vitamina B3), folosirea lor în alimentaţie se dovedeşte a fi foarte Totodată algele favorizează concentrarea mentală şi starea de
utilă. Ciupercile pot fi preparate cu ulei de măsline şi apoi fripte la vigilenţă a atenţiei. Având un conţinut de peste 50% proteine,
grătar. Însă unele dintre ele, cum sunt de exemplu ciupercile algele se folosesc la prepararea supelor şi ciorbelor şi mai ales a
champignon, pot fi consumate chiar şi crude, în salate. mâncărurilor cu orez şi a unei mari varietăţi de salate de crudităţi.
În mod frecvent algele înlocuiesc unele legume în alimentaţia unui
Avocado mare număr de oameni.
Fructul de avocado este cunoscut şi folosit în alimentaţie de
peste 7000 de ani. Incaşii şi aztecii îl apreciau pentru textura sa Brânza dulce
moale şi pentru efectele binefăcătoare multiple pe care le are. Brânza dulce ne garantează un „somn dulce“. Aceasta pentru
Fructul de avocado conţine potasiu, folaţi, carotenoizi şi vitamina că ea este una dintre cele mai bune surse de triptofan, un acid
Februarie 2010 49
aminat utilizat în producţia de melatonină care favorizează somnul. cât şi uscate. Sâmburii de migdale pot fi consumaţi ca atare sau se
Triptofanul este unul dintre cei 10 aminoacizi esenţiali, pe care îi pot folosi la prepararea dulciurilor. Totodată migdalele reprezintă
foloseşte organismul uman pentru a sintetiza proteinele. El are un una dintre cele mai importante surse vegetale naturale de calciu
rol important în funcţionarea optimă a sistemului nervos, în special (252 mg la 100 grame). Calciul facilitează transmiterea influxului
corelat cu relaxarea, somnul şi capacitatea naturală de odihnă. nervos, intervenind în procesele de eliberare a acetilcolinei,
Dintre beneficiile aduse de el este şi reglarea apetitului. Aportul de noradrenalinei şi serotoninei, contribuind prin aceasta la
triptofan este util în caz de insomnii. Totodată triptofanul menţinerea echilibrului sistemului nervos. Tocmai de aceea,
influenţează pozitiv starea psihică şi emoţională, sau altfel spus, migdalele sunt foarte apreciate pentru bunăstarea psihică şi mentală
bine-dispune. Triptofanul acţionează ca un precursor al serotoninei, pe care o conferă şi pentru starea de calm ce apare la scurt timp
neurotransmiţător care ajută organismul la reglarea apetitului, a după ce le consumăm. În plus, migdalele contribuie şi la
capacităţii de odihnă şi a stării psihice generale. Datorită funcţiei de îmbunătăţirea capacităţii naturale de memorare.
ridicare a nivelului serotoninei, triptofanul contribuie la tratarea
unei mari varietăţi de tulburări, printre care insomnia, depresia sau Seminţele de susan
anxietatea. Aşadar dacă vă deranjează insomnia sau dacă starea de Seminţele de susan provin din India şi de acolo s-au răspândit
bună dispoziţie dă semne de slăbiciune, nu pregetaţi să luaţi o mică în întreaga lume. Seminţele de susan reprezintă una dintre cele mai
gustare din pâine integrală şi brânză dulce proaspătă. Puteţi adăuga bune surse de treonină, un acid aminat. Acesta este un element a
deasupra şi câteva frunze proaspete de pătrunjel, care la rândul lui cărui lipsă din organism poate provoca apariţia stărilor depresive.
este o excelentă sursă naturală de triptofan. Seminţele de susan pot fi uşor rumenite, apoi măcinate fin cu un
mic adaos de sare şi apoi pulberea lor poate fi presărată în salatele
Laptele de capră de crudităţi. Seminţele de susan pot fi de asemenea consumate sub
Laptele de capră are un bogat conţinut de calciu: 500 ml lapte formă de tahini – binecunoscuta pastă extrem de gustoasă şi
de capră conţine 70% din doza zilnică recomandată de calciu. După hrănitoare din seminţe de susan. Pentru ca să fie uşor digerabilă, cel
cum se ştie, calciul este un important reechilibrant al dispoziţiei mai bine este ca ea să fie preparată prin adăugarea de suc de
psihice şi mentale. Din punct de vedere fiziologic, el este foarte util lămâie, sare şi apă, până la obţinerea unei paste subţiri, aproape de
pentru transmiterea impulsurilor nervoase. Tocmai de aceea, consistenţa siropului de fructe.
amintiţi-vă la timp că o carenţă de calciu conduce adeseori la
creşterea nervozităţii. Aşadar, folosirea laptelui proaspăt de capră, Lemnul dulce
poate fi de mare folos pentru menţinerea echilibrului psiho-mental. Lemnul dulce este una dintre plantele folosite în cele mai
Acesta este şi unul dintre motivele pentru care calciul poate fi multe formule tradiţionale, atât în ştiinţa milenară Ayurveda, cât şi
numit, pe drept cuvânt, „mineralul responsabil de starea noastră de în medicina chineză. Printre numeroşii săi compuşi, rădăcina de
calm “. Prin urmare, nu pregetaţi să folosiţi laptele de capră de lemn-dulce conţine şi acid gliciretic, compus care dezamorsează
fiecare dată când e necesar. scăderea nivelului de cortizol, ajutând astfel organismul să facă faţă
cu succes situaţiilor caracterizate de stres. Tocmai de aceea,
Nucile rădăcina de lemn dulce poate fi folosită pentru îndepărtarea stărilor
Nucile sunt pe bună dreptate asociate cu efectele de de tensiune sau oboseală psihică. În plus, lemnul dulce conţine de
îmbunătăţire a capacităţilor cerebrale. Deloc întâmplător, natura a asemeni izoflavon, o moleculă utilizată pentru eliminarea stărilor
făcut ca forma nucilor decojite să se asemene cu forma unor creiere depresive. Folosit sub formă de pulbere uscată, lemnul dulce poate
miniaturale! Eficacitatea lor în această direcţie ţine de faptul că ameliora stările depresive şi anxietatea. Gustul său dulce specific,
nucile reprezintă o excelentă sursă de Omega 3, care contribuie la conferă o stare de calm şi de liniştire aparte. Nu trebuie folosit însă
buna funcţionare a celulelor creierului şi a neurotransmiţătorilor în cantităţi prea mari, cel mult un gram de pulbere o dată, deoarece
săi. La adolescenţii şi adulţii cu deficit de Omega 3 sunt frecvente altfel poate determina la unele persoane declanşarea reflexului
accesele de violenţă şi furie, iar la vârstnici sărăcirea creierului de vomitiv.
acizi graşi de tipul Omega 3 se poate solda cu accidente vasculare
cerebrale, probleme de memorie şi demenţă senilă. Copiii ai căror Ginsengul
mame au consumat o cantitate suficientă de acizi graşi Omega 3 se Rădăcina de ginseng provine din China şi America de Nord.
dovedesc a avea un coeficient de inteligenţă ridicat. Nativii americani cunoşteau proprietăţile vindecătoare ale
ginsengului astfel că, atunci când călătoreau pe distanţe mari,
Alunele de pădure mestecau rădăcina de ginseng, ca să reziste oboselii. Există studii
Alunele de pădure sunt originare din Asia. Acestea reprezintă care au arătat că această plantă miracol, cunoscută şi apreciată din
una dintre cele mai vechi culturi, menţionate în vechile scrieri vremuri vechi, ameliorează răspunsul trupului la stres şi
orientale ca fiind o hrană binecuvântată. Alunele conţin o cantitate diminuează anxietatea. Ginsengul stimulează energia psihică,
mare de acid folic (vitamina B9), favorizând prin aceasta reducerea conferă bună dispoziţie şi amplifică energia interioară. Se spune că
stărilor depresive şi a melancoliei. Este cunoscut faptul că în cazul înţelepţii chinezi din vechime savurau zilnic câte o ceaşcă cu elixir
carenţelor de vitamina B9 este afectat procesul de producere de preparat din rădăcină de ginseng.
serotonină, iar tulburările producerii de serotonină sunt asociate cu
iritabilitatea, cu agresivitatea, cu scăderea puterii de concentrare şi Pătrunjelul
deficitul memoriei. Tocmai de aceea consumul de alune de pădure Pătrunjelul este o sursă excelentă de L-glutamină, un acid
Medicină naturală
poate fi de mare folos. Alunele de pădure pot fi prăjite în cuptor aminat care măreşte puterea de concentrare mentală. El ajută de
sau pot fi măcinate cu ajutorul unei râşniţe. Ele prezintă de asemeni la contracararea anxietăţii şi stresului, elevând nivelul
asemenea şi un bogat conţinut de calciu (140 mg la 100 grame), energetic al creierului şi crescând vigilenţa. Totodată, pătrunjelul
motiv pentru care consumul de alune de pădure face ca în locul este şi o importantă sursă de triptofan, care este un bun reglator al
stărilor depresive să se poată instala rapid o stare profundă de calm apetitului. Tocmai de aceea, prezenţa chiar şi a unei mici cantităţi
şi stăpânire de sine. de pătrunjel în hrana noastră zilnică se poate dovedi a fi de mare
folos pentru menţinerea stării generale de echilibru. Însă atunci
Migdalele dulci când urmărim în mod special o îmbunătăţire rapidă a nivelului
Fruct al migdalului nostru energetic şi a stării noastre de atenţie nu trebuie să pregetăm
(Prunus amygdalus), arbore să pregătim o salată bogată în pătrunjel tocat mărunt, la care să
din familia Rosaceae, adăugăm roşii, lămâie şi ulei presat la rece de măsline.
migdalele comestibile (mig-
dalele dulci) prezintă un Porumbul
aport energetic foarte Cercetări arheologice au arătat că porumbul a fost cultivat pe
ridicat, fiind bogate în acizi continentul american încă de acum peste 5000 de ani. Atât prin
graşi nesaturaţi, proteine culoarea sa aurie, cât şi prin conţinutul său, acest ştiulete auriu ne
vegetale şi zaharuri. Mig- poate aduce soarele în casă! O porţie de porumb ne asigură un sfert
dalele dulci pot fi din aportul zilnic recomandat de vitamina B1. După cum s-a
consumate atât proaspete, demonstrat într-un studiu recent, vigilenţa, energia şi buna
50 Lohanul nr. 11
dispoziţie au putut fi pozitivă. Tocmai din acest motiv putem opta pentru înlocuirea,
ameliorate după două luni pentru anumite perioade de timp, a laptelui de la micul dejun, cu
de suplimentare cu vita- laptele de soia. Tofu Tofu este numele dat în mod generic aşa-
mina B1, provenind din numitei brânze de soia. Conform unui recent studiu ştiinţific al
alimente naturale, chiar fără cercetătorilor britanici, lipsa triptofanului poate fi o cauză de
să fi existat o carenţă în depresie. Însă acest acid aminat se găseşte în cantitate mare în tofu,
această direcţie! Vitamina brânza de soia, 747 mg la 100 g, cantitate care este prin urmare
B1 (tiamina) este absolut ideală pentru a ne menţine în formă. Dacă nu sunteţi convinşi de
necesară pentru desfă- aspectul său spongios, adăugaţi-o unui amestec de fructe proaspete
şurarea normală a funcţiilor şi o să vă puteţi astfel bucura de beneficiile sale, chiar dacă nu îi
sistemului nervos. Multe veţi mai savura atunci în mod preponderent gustul plăcut şi
dintre persoanele stresate consistenţa specifică!
sau nervoase suferă în
realitate de o deficienţă a Humus
acestei vitamine. Creierul Humus este denumirea generică dată unei clase de preparate
este un mare consumator de glucoză, iar pentru a metaboliza culinare tradiţionale din Orientul Apropiat, care sunt alcătuite din
glucoza, organismul îşi mobilizează rezervele de tiamină. În plus, pastă de năut sau din pastă de susan, ori din combinarea celor două.
vitamina B1 este implicată şi în sinteza neurotransmiţătorilor (de În general humus-ul are aspectul unei paste, ce se aseamănă la
exemplu acetilcolina). Tocmai de aceea porumbul reprezintă un consistenţă cu preparatul românesc numit „fasole bătută“. Bogat în
aliment deosebit de valoros. El poate fi consumat fie fiert, fie sub proteine şi în fibre, humus-ul preparat atât din seminţe de năut, cât
formă de mămăligă, obţinută prin fierberea adecvată a mălaiului de şi de susan, trebuie consumat în cantităţi moderate, de regulă cu
porumb. În acest sens tradiţia sistemului milenar Ayurveda preciz adaos de condimente şi suc de lămâie. Consumul unei porţii chiar
că în această formă de preparare (mămăliga), putem adăuga o mare şi numai de 100 de grame de humus, conduce la controlul
varietate de pulberi de plante medicinale şi aromatice, în funcţie de procesului de eliberare a glucozei în sânge, acesta decurgând într-
necesităţi, beneficiind totodată şi de efectele acestora. Grâul un ritm lent şi regulat. Aceasta permite evitarea variaţiilor prea
integral Trimetilglicina conţinută în grâu participă la producerea mari de zaharuri, care dau naştere de regulă fluctuaţiilor
mai multor compuşi chimici prezenţi în creier, care ameliorează emoţionale, stărilor depresive şi proastei dispoziţii. Aşadar, nu
starea psihică şi mentală, energia psihică, starea de bine, vigilenţa, ezitaţi să introduceţi în meniul zilnic preparatele din năut şi susan,
concentrarea şi acuitatea vizuală. Sursele principale de de tip humus, chiar şi numai ca aperitiv, alături de pâinea integrală
trimetilglicină sunt germenii şi tărâţele de grâu. Tocmai de aceea, sau preparatele din cereale.
urmăriţi să nu mai utilizaţi în alimentaţie mai ales pâinea albă şi
optaţi mai degrabă pentru cea completă, integrală, unde germenele Tempeh
este păstrat întreg, pentru a beneficia de pe urma conţinutului Tempeh-ul este un produs alimentar tradiţional, originar din
grâului integral. Indonezia, având la bază soia fermentată. El poate fi procurat răcit
sau îngheţat, sub o formă asemănătoare cozonacului. Tempeh-ul
Fasolea este un aliment bogat în fibre şi reprezintă totodată o importantă
Fasolea este unul dintre cele mai vechi alimente. Semne ale sursă de proteine, minerale, calciu, fier şi vitamina B2. În opinia
existenţei ei sunt datate cu peste 20000 de ani în urmă. Fasolea albă unor cercetători, agresivitatea ar proveni dintr-o carenţă în vitamina
este o excelentă sursă de acid folic (vitamina B9), a cărei prezenţă B2. Vitamina B2 intervine în producerea de energie. De asemenea,
în organism influenţează în mod benefic producerea de această vitamină este necesară producţiei de acid butiric, care are
noradrenalină, care este un neurotransmiţător responsabil de efecte pozitive asupra dispoziţiei generale. Tempeh-ul este o foarte
senzaţiile de motivaţie şi de plăcere. Prin urmare, dacă vă simţiţi bună sursă de vitamina B2 şi tocmai de aceea el poate fi utilizat ca
epuizat sau apatic, nu pregetaţi să consumaţi o porţie de mâncare principală sursă de proteine, fiind un excelent înlocuitor al cărnii,
din fasole albă, preparată cu ulei de măsline şi eventual muştar sau pentru cei care doresc să treacă la un regim lacto-ovo-vegetarian.
alte condimente aromate, cum ar fi coriandrul şi chimenul. O Hrănitor şi calmant totodată, tempeh-ul poate fi de mare folos
mâncare de fasole albă bine gătită, consumată cu măsură, este pentru redobândirea bunei dispoziţii generale.
aproape întotdeauna un mod simplu şi natural de a redobândi starea
de calm şi de echilibru psihic. Fasolea albă ar trebui să fie nelipsită
din hrana pe care o folosim în decursul unei săptămâni.

Lintea
Boabele de linte conţin mai multe proteine decât toate
celelalte legume, exceptând soia şi bobul. Lintea conţine de
asemenea fier (1, 00 mg la 100 grame). Conform unor studii Apiterapia în gripă
recente, starea de deprimare este adesea un simptom al unei carenţe
cronice în fier, ca de altfel şi starea de slăbiciune, de oboseală sau
Medicină naturală

de epuizare. O porţie de mâncare de linte ne asigură o bună parte Dr. George Silvestrovici – Vaslui
din aportul de fier care este recomandat zilnic. Fierul este necesar (competenţă în apiterapie, fitoterapie, aromoterapie)
pentru asimilarea vitaminelor aparţinând complexului B, provenite
din alimentaţie. El creşte rezistenţa la oboseli (oboseală?) şi are un

A
important rol în dezvoltarea intelectuală. Prin urmare, nu ezitaţi să piterapia este modalitatea terapeutică care foloseşte
savuraţi lintea, mai ales sub forma mâncării tradiţionale ayurvedice mierea, polenul, ceara, lăptişorul de matcă, propolisul,
numită DHAL, ce este o delicioasă supă indiană având la bază veninul albinelor şi alte produse ce ţin de complexa
lintea, sau adăugaţi o mână de linte coaptă la o supă de legume sau alchimie a stupului, în vederea tratării diferitelor afecţiuni şi a
la o salată de crudităţi. menţinerii sănătăţii corpului omenesc.
În rândurile de mai jos se află un material extrem de valoros
Laptele de soia pus la dispoziţie prin amabilitatea domnului dr. Ştefan Stângaciu,
Soia este originară din China. Acum 3000 de ani, seminţele preşedintele Societăţii Române de Apiterapie şi una din vocile cele
de soia erau considerate printre cele mai importante seminţe mai ascultate în domeniu, în lume.
folosite în alimentaţie. Printr-un proces relativ simplu de preparare, El cuprinde metode excepţionale şi foarte puternice de
din seminţele de soia se poate obţine binecunoscutul lapte de soia, prevenţie şi tratament. Acest articol nu se substituie medicului
care se numără printre alimentele cele mai bogate în proteine. În dumneavoastră şi este o introducere în extraordinara lume a
cazul consumului de lapte de soia, proteinele se transformă în apiterapiei, fiind şi primul articol dintr-o serie având aceasta temă.
tirozină, ceea ce creşte producţia de dopamină şi noradrenalină, Aşteptăm cu interes idei şi întrebări legate de subiect pe
despre care se ştie că sunt compuşi chimici cerebrali, care ne ajută
adresa de e-mail a redacţiei.
să ne simţim plini de energie şi să avem mai mereu o stare de spirit
Februarie 2010 51
cu urechi;
–Din prima noapte se favorizează transpiraţia intensă, se
schimbă prompt hainele pentru a fi în permanenţă uscate;
– Se administrează alimente picante;
– Se administrează vin roşu fiert cu piper şi scorţişoară.

Plante medicinale indicate:


– Măceşe - vitaminizant,
– Busuioc -antiviral,
– Roiniţă,
– Muguri de plop,
– Mentă,
– Salvie,
– Muguri de brad,
– Cimbru,
– Cimbrişor,
– Lavandă,
– Tei în tuse seacă,
Prevenirea şi tratamentul afecţiunilor gripale cu ajutorul – Fenicul, coriandru în tuse neproductivă.
produselor API Se folosesc sublingual în formă de pulbere măcinată fin, în
infuzii sau în inhalaţii sub formă de uleiuri volatile.
Obiective:
1. Protejarea organelor vizate
2. Stimularea sistemului imunitar
3. Protecţia membranelor şi endoteliilor

1. Protejarea organelor vizate Remedii ayurvedice pentru răceală


Protecţia nasului:
– Creme nazale cu propolis (tinctură-extract moale 5-10% şi
ulei vegetal 90-95%);
– Pulbere de propolis administrată prin prizare; Prof. Andrei Gămulea – Bucureşti
– Aplicaţii externe de tinctura de propolis pe nări seara;

R
– Picături intranazale cu Propoheliant şi miere (10-15% în ăceala sau banalul guturai e una dintre cele mai
ser fiziologic) la care se pot adaugă uleiuri volatile. răspândite maladii ale zilelor noastre. Ea se datorează
unei perturbări la nivelul energiei apei, combinate
Protecţia sinusurilor:
– Apireven - se masează pe punctele maxilare şi frontale. uneori cu energiile focului şi ale aerului. Medical vorbind, răceală e
o inflamare a căilor respiratorii superioare, de cauză infecţioasă (cel
Protecţia faringelui: mai adesea virală, în cazul predominanţei apei, sau bacteriană, în
– Gargarisme cu: - miere şi propolis sau/şi în infuzii de cazul predominanţei energiilor focului), ceea ce determină
salvie, muşeţel, cimbrişor, mentă; afectarea nu numai a mucoasei nazale, ci şi a sinusurilor paranazale
– De mestecat propolis brut şi migdale. şi a faringelui (rinosinuzita, rinofaringita, rinofaringosinuzita).
Protecţia bronhiilor şi a plămânilor: Răceala exprimă refuzul de a înţelege o anumită situaţie
– Inhalaţii simple: la 500 ml apă clocotită cu: Propolis 5 - 10 Probabil că orice om a fost măcar o dată răcit, de aceea
ml tinctură, miere 2 - 3 linguri;
– Masaj cu miere minim 15 minute; simptomele acestei boli ne sunt atât de cunoscute. Ele se
– Aplicaţii cu faguri. concentrează în zona capului (frecvent apar însă şi manifestări
generale: febră, dureri, greaţă, uneori diaree etc.), ceea ce are nu
2. Stimularea sistemului imunitar: numai o justificare anatomică, ci şi una subtilă: răceala exprimă
● Prin creşterea producţiei leucocitare prin administrarea de: refuzul de a înţelege o anumita situaţie, o anumită experienţă. În
– lăptişor de matcă, momentul în care ar trebui să reflectăm asupra celor ce s-au
– polen, petrecut cu noi, să tragem anumite concluzii, să învăţăm ceva, să ne
– păstură, transformăm, intervin cel mai adesea inerţia, ataşamentul (generate
– tinctura de propolis (la adult 1 g/kgc/zi pe doza de susţinere de perturbările energiilor apei), uneori însă şi înverşunarea, orgoliul
pentru prevenire şi 5-10 g/kgc/zi în terapie),
Medicină naturală
– propolis brut 5 g/zi cu migdale, (generate de perturbările energiilor focului) ori teamă, neîncrederea
– miere ad libitum (generate de perturbările energiilor aerului), care ne împiedica să
Se fac câte 5 administrări pe zi. acceptăm că am greşit, să sesizăm ce avem de făcut în continuare
să devenim mai înţelepţi, să realizăm un salt evolutiv.
● Prin creşterea trasportabilităţii (dinamica leucocitară)
– Venin de albine – Apireven pe punctele de acupunctura Influenţe anotimpurilor
– Aparat respirator: IG20, VG25, 26, IG4, IG11 st+dr, VU13, Răcelile, în special cele de tip kapha (datorate prezenţei
VU17, VConc17, P1, S10, VG4, VU23-25, Rininchi7, SP6, F3, F8, energiei apei în exces), se produc de obicei în perioada rece a
SP2 anului, mai ales când intervine şi umezeala. Acum este momentul
– Masaj cu miere (pe spate, omoplaţi, torace anterior);
retragerii în interior, al reflexiei şi chibzuinţei. Specifică acestei
● Protecţia membranelor şi a endoteliilor (pentru îngreu- perioade este preponderenţa afecţiunilor bronşice şi pulmonare.
narea penetrabilităţii virusului) Primăvara ar trebui să ne găsească mai înţelepţi, păşind în sus pe
– Propolis, spirala evolutivă. Dar cei mai mulţi refuză transformarea, lucru
– Miere de mană. care, din punct de vedere subtil, se înscrie în greşelile care
cauzează bolile cvasi-universale ale umanităţii. De aceea răceală
Indicaţii generale: este cea mai frecventă afecţiune a omenirii. Şi durerile de cap sunt
– Crearea şi menţinerea căldurii în corp. o expresie a acestei situaţii. Este ca şi cum mintea noastră ar
– Se administrează infuzii calde 2.5-3 l/zi; respinge anumite idei. Iată de ce, în viaţa curentă, migrena este şi
– Limitarea pierderilor de căldură prin haine, pături, căciuli
un pretext frecvent atunci când nu vrem sau nu putem să înţelegem
52 Lohanul nr. 11
ori să acceptăm anumite gânduri.
Primăvara este recunoscută ca fiind un sezon al declanşării
afecţiunilor gastrice şi duodenale (ulcer mai ales), iar vara, în
special al celor intestinale (enterocolite). Impactul cu noua realitate Elemente introductive
se produce primăvara. Reacţia este iniţial una emoţională,
instinctivă. De aici frecvenţa tulburărilor gastrice şi duodenale din de astrologie medicală
această perioadă.
Ulterior, angajaţi în succesiunea faptelor, căci vara începe să
se instaleze, lucrurile ajung să fie acceptate (ulcerul se vindecă), pe Zoltan Bartha
primul plan trecând efortul de a analiza şi a absorbi evenimentele în preşedintele Centrului de Cercetare şi aplicaţii
desfăşurarea lor. Este momentul sindroamelor diareice, grosier Astrologice „Helios“, Cluj - Napoca
atribuite alimentelor alterate. În general, sezonul cald este un sezon

S
al expansiunii, al manifestării active, sursă de realizări, de succese, ănătatea reprezintă un domeniu foarte bine structurat în
dar şi de neîmpliniri sau eşecuri datorate anumitor greşeli. Astrologie. Fiecare planetă şi zodie este în
Parcurgem astfel experienţe, plăcute sau nu, cărora trebuie să le corespondenţă cu o anumită parte a corpului uman, iar
înţelegem semnificaţiile. afectarea planetelor din astrogramă poate indica motivaţiile cauzale
Unii spun că orice om trebuie să răcească măcar o dată pe an. ale dezechilibrelor structurii umane. Studiind harta natală a unei
persoane putem determina modalităţile cele mai eficiente
Altfel zis, fiecare dintre noi se confruntă cu o lipsă înţelegere, de (remediul) pentru a înlătura aceste dezechilibre. Astrologia indică
asimilare de noi cunoştinţe cel puţin o dată pe an. Întâlnim situaţii şi momentele cele mai bune pentru a realiza o operaţie chirurgicală,
care ne obligă să ne adaptăm sistemul de valori, tiparele mentale, să pentru începerea tratamentelor şi ne avertizează când suntem
ne rupem de vechi obişnuinţe care s-au perimat şi nu îşi mai au predispuşi la anumite boli său la stări de devitalizare.
rostul. Cel mai frecvent, reacţia noastră este de a ne opune acestor Berbecul – capul cu toate organele lui componente, inclusiv
schimbări, de a rămâne cantonaţi în vechiul mod de a fi. Atitudinea sistemul nervos central sau chiar plămânii şi uneori gâtul. Cele mai
aceasta este rezultatul comodităţii, al inerţiei. răspândite boli: nevralgii infecţioase ale ochilor, urechilor, nasului,
Aceste răceli sunt însoţite de: surmenaj nervos. • Soarele afectat în Berbec: tendinţa spre violenţă,
1. Congestia mucoaselor – expresie a stazei, a refuzului de impulsivitate, accidente, febră, oscilaţii de tensiune, migrene. Se
recomandă consumarea alimentelor cu conţinut ridicat de FOSFAT
mişcare şi de transformare; DE POTASIU. • Casa VI începe în Berbec– nevroze, şocuri,
2. Secreţie de mucus. Patologia este consecinţa unei proaste surmenaj de multe ori profesional, stres. Trebuie să înveţe să se
înţelegeri în plan mental, a ataşamentului care determină speculaţii relaxeze, să nu neglijeze somnul, să evite mesele prea bogate şi dese.
şi idei greşite faţă de alţii. Însăşi zona afectată predominant are o Taurul – zonele încheieturilor, membrele superioare, gâtul
semnificaţie: În cazul rinitei, nasul semnifică perceperea (laringe, faringe, polipi) • Soarele afectat în Taur: amigdalită, în
instinctivă, emoţională a realităţii, capacitatea de a „mirosi cazurile grave chiar cancer la gât, sufocări, apoplexie, difterie,
situaţia“, de a înţelege şi de a se adapta (rezonanţa pământului). diabet. Hrănire necorespunzătoare, de multe abuzuri alimentare, de
Dacă acestea sunt perturbate, persoana respectivă refuză să îşi unde rezultă un aflux considerabil de toxine ce slăbesc rinichii.
folosească instinctul de adaptare, instinct primar la orice Efortul fizic prelungit duce la epuizare nervoasă şi la apariţia
nevrozelor, a insomniilor, la cefalee. Se recomandă consumarea
vieţuitoare, care îi permite să înţeleagă lumea şi să o cunoască. alimentelor cu conţinut ridicat de SULFAT DE SODIU. • Casa VI
Acest simţ este astfel blocat (ceea ce în plan fizic se manifestă prin începe în Taur – afectarea sănătăţii prin inflamaţii, stări febrile şi
senzaţia de nas înfundat) sau perturbat, tulburat (în plan fizic în mai ales toxine ce pot rezulta tulburări digestive.
secreţia mucoasă). În cazul faringitei, faringele este o zona de Gemenii – plămânii, umerii şi braţele • Soarele afectat în
decizie, de răscruce: direcţia spre tractul (nivelul visceral, Gemeni: vitalitate capricioasă, boli oculare, pulmonare, pleurezie,
subdiafragmatic, al individualităţii, al ego-ului) sau respirator tulburări hepatice, paralizie, tuberculoză, fracturi la braţe şi la
(planul uman, supradiafragmatic, al afectivităţii, al dăruirii faţă de umeri. Se recomandă consumarea alimentelor cu conţinut ridicat de
ceilalţi). Sinuzita, se datorează cantonării în anumite scheme clorură de potasiu. • Casa VI începe în Gemeni – constituţie
mentale perimate. Ea se manifestă printr-o senzaţie de cap tulbure. sensibilă la activitatea nervoasă, afectarea căilor respiratorii,
bronşite, proastă circulaţie periferică (mai ales la mâini). Sunt
Când apare ceva care nu se încadrează în schema persoanei în afectate faţa (mai ales nevralgii pe trigemen), toracele, articulaţiile
cauză, aceasta refuză să depună un efort pentru a înţelege şi se genunchilor.
apăra („Ia-mă încet, că mă doare capul“, „M-ai luat prea repede“). Racul – pieptul, sânii, stomacul precum şi o mare
sensibilitate psihică. sănătatea reprezintă un domeniu foarte bine
Vindecarea cauzei, şi nu a efectului structurat în Astrologie. Fiecare planetă şi zodie este în
În cazul răcelilor, se anunţă şi se favorizează un complex de corespondenţă cu o anumită parte a corpului uman, iar afectarea
analiză interioară şi deschidere. În ultimă instanţă, conştientizarea planetelor din astrogramă poate indica motivaţiile cauzale ale
Medicină naturală

reprezintă condiţia esenţială a oricărui act. Pacientul trebuie să dezechilibrelor structurii umane. Studiind harta natală a unei
înţeleagă unde greşeşte, felul în care greşeşte şi, pornind de aici, să persoane putem determina modalităţile cele mai eficiente
(remediul) pentru a înlătura aceste dezechilibre. Astrologia indică
îşi corecteze atitudinea eronată. Această autoanaliză este o premisă şi momentele cele mai bune pentru a realiza o operaţie chirurgicală,
indispensabilă unei vindecări profunde. Remediile cele mai eficace pentru începerea tratamentelor şi ne avertizează când suntem
în tratarea răcelii sunt cele care aduc claritate minţii, putere de predispuşi la anumite boli sau la stări de devitalizare. • Soarele
pătrundere, o dinamizează, o focalizează, o detensionează. Acest afectat în Rac: tendinţa către abcese, boli de stomac, ulcere,
complex trebuie înţeles în mod nuanţat în funcţie de cele trei tipuri deformaţii artritice ale membrelor. Lichidele organice provoacă
constituţionale principale: kapha, pitta şi vata. celulită său tulburări minore (fizic uneori foarte slab sau foarte
1) În cazul tipului kapha, esenţiale sunt remediile care aduc gras), boli ale rinichilor. Slăbirile psihice duc la amărăciune,
minţii claritate şi îndepărtează opacitatea, inerţia, complacerea, tristeţe, frică, îngrijorare, de unde rezultă tulburări de origine
acceptarea pasivă a unui mod de viaţă gregar, neschimbat, nervoasă. Se recomandă consumarea alimentelor cu conţinut ridicat
de fluorură de calciu. • Casa VI începe în Rac – de multe ori boli în
convenţional. copilărie; crize morale, boli psihice legate de trecut, melancolie,
2) Pentru tipul pitta, trebuie alese remedii care să înlăture amărăciune, tristeţe, frică, îngrijorare, de unde rezultă tulburări de
starea de tensiune, încordarea, înverşunarea, tendinţa de a fi origine nervoasă.
permanent în acţiune cu scopul realizării anumitor obiective. Leul – inima, spatele, coloana vertebrală; are cea mai mare
3) Pentru tipul vata, se vor folosi plante care domolesc capacitate de regenerare. • Soarele afectat în Leu: hipertensiune,
agitaţia, neliniştea, anxietatea şi aduc focalizare şi calm. boli cardiace, deformaţii ale coloanei vertebrale, tulburări oculare.
Atenţie la insolaţii; uneori febre reumatismale. Sănătatea este
Februarie 2010 53
legată de echilibrul psihic, iar tendinţele de ordine interioară sânii, uterul, ovarele, toate fluidele din corp (în afară de sânge),
conduc la depresii nervoase. Se recomandă consumarea alimentelor ochiul drept, gestaţia;
cu conţinut ridicat de fosfat de magneziu. • Casa VI începe în Leu – Mercur – sistemul nervos, aparatul respirator, vasele
fizicul este robust, vitalitate bună, însă trebuie să evite excesele şi capilare, braţele şi mâinile, umerii, funcţiile mentale;
supraefortul. Venus – gâtul, gura, rinichii, circulaţia venoasă, organele de
Fecioara – organele de asimilaţie, ficatul, pancreasul, simţ, părul, unghiile, pielea, secreţiile gastrice, venele, organele
intestinul subţire. • Soarele afectat în Fecioară: alimentaţia va juca genitale feminine, limba, laringele, esofagul, capsulele renale,
un rol foarte important. Dacă se ajunge la excese pot apărea hormonii feminini, vocea;
hepatita sau ulcerul, iar asimilarea greşită slăbeşte digestia, Marte – musculatura, sângele, organele sexuale masculine,
provoacă dizenterie, ocluzii intestinale. Predispoziţii la anemie, hormonii masculini, capul;
intoxicaţii, insomnii, epuizare nervoasă, ticuri. Se recomandă Jupiter – ficatul, circulaţia arterială, procesul de creştere,
consumarea alimentelor cu conţinut ridicat de sulfat de potasiu. • vezica biliară, splina, transformarea sucurilor, funcţia de oxigenare
Casa VI începe în Fecioară – sănătate bună, trebuie să se destindă a sângelui, grăsimile, bila;
şi să nu se consume din orice lucru nesemnificativ. Trebuie să-şi Saturn – oasele, scheletul, structura dinţilor, a pielii, a
dezvolte simţul măsurii. unghiilor, a părului, asimilarea şi prelucrarea sărurilor minerale,
Balanţa – zonele mai sensibile sunt rinichii şi ficatul. cartilajul, genunchii;
Sensibilitate medicală mare, angoase, deprimare, depresii. Se Uranus – electricitatea cerebrală, joacă un rol important în
recomandă consumarea alimentelor cu conţinut ridicat de fosfat de echilibrarea emisferelor cerebrale, nervii şi sistemul nervos,
sodiu. • Soarele afectat în Balanţă: probleme artritice, dezechilibru sistemul cardio-vascular, fenomenele osmotice la nivel celular;
vital, reumatisme, dureri oculare, nevralgii, afecţiuni ale vezicii Neptun – măduva spinării, limfa, stările de comă, catalepsie,
urinare, trebuie să evite să doarmă mult. • Casa VI începe în letargie, nivelul celular, microbii în ansamblul lor, sistemul psihic,
Balanţă – sănătate fragilă, crize morale, afectarea sistemului percepţiile extrasenzoriale;
nervos. Pluto – producţia de hormoni sexuali, sistemul de eliminare,
Scorpionul – organele sexuale, intestinul gros, vezica biliară. sistemul de reproducere.
Vitalitate bună folosită în exces. • Soarele afectat în Scorpion:
afecţiuni ovariene – la femei şi afecţiuni ale prostatei – la bărbaţi,
afectarea sistemului de reproducere şi excreţie. Artroze ale zonei
coccigiene, coxartroze, fistule, hemoroizi, constipaţii. Se
recomandă consumarea alimentelor cu conţinut ridicat de sulfat de
calciu. • Casa VI începe în Scorpion – neglijenţa faţă de propriul
corp, sunt afectate zona coccigiană, partea terminală a intestinului România e prima ţară din lume care va
gros, zona genitală; posibile intervenţii chirurgicale. Bolile acute au stropi culturile cu iniţium, o substanţă
la bază depresii nervoase ce duc la crize morale.
Săgetătorul – zonele de mijloc ale corpului: şoldurile, oasele periculoasă pentru organism
bazinului, uneori coapsele şi femurul. • Soarele afectat în Săgetător:
reumatism, boli de circulaţie dar şi boli ale ficatului, ale vezicii
biliare, boli pulmonare. Ateroscleroză, sensibilitatea nervului Prof. Paul Matei – Bucureşti
sciatic, calculului biliari, sciatică. Se recomandă consumarea
alimentelor cu conţinut ridicat de bioxid de siliciu. • Casa VI Iniţium sporeşte cu până la 65% rata riscului de cancer la
începe în Săgetător – sistemul nervos delicat, de multe ori colon.
hipersensibilitate, sistemul circulator şi sistemul muscular mai

D
afectat. Capricornul – genunchii, epiderma. Sensibilitate la in câte ţări sunt pe planetă, doar România se grăbeşte
variaţiile meteorologice. • Soarele afectat în Capricorn: boli de să folosească o substanţă nouă, foarte toxică, pentru
nutriţie, tulburări ale stomacului, migrene, reumatism, boli de piele. culturile de cartofi, roşii, castraveţi, ceapă, cât şi
Mai grave sunt maladiile scheletului, boli ale oaselor. Se pentru plantaţiile de viţă de vie. Aceasta, numită iniţium, sporeşte
recomandă consumarea alimentelor cu conţinut ridicat de fosfat de până la 65% riscul de cancer de colon.
calciu. • Casa VI începe în Capricorn – posibilitatea de a suporta cu Salata de vară, cartofii şi vinurile româneşti sunt pe cale să
uşurinţă durerea fizică, mare putere de recuperare. Sunt afectate devină otravă curată!
sistemul digestiv, nervos, acumulări de sare. Compania germană BASF anunţă cu bucurie că România a
Vărsătorul – oasele picioarelor, genunchii cu articulaţiile, acceptat „într-un ritm alert“ să folosească un nou compus chimic,
tibia şi peroneul, dar şi sistemul nervos. • Soarele afectat în care conţine iniţium, substanţă deosebit de toxică.
Vărsător: probleme de circulaţie periferică, risc de boli cardiace şi Pentru că este nou, produsul are nume provizoriu, iar la noi
sanguine sau boli nervoase, varice. Se recomandă consumarea va fi folosit Enervin pentru struguri şi Zampro, pentru alte culturi.
alimentelor cu conţinut ridicat de clorură de sodiu. • Casa VI Substanţa va fi folosită pentru combaterea dăunătorilor la struguri,
începe în Vărsător –sistemul nervos şi sistemul cardio-vascular. cartofi, roşii, castraveţi şi ceapă.
Dezechilibre glandulare. Medicii spun că folosirea produselor cu iniţium sporeşte cu
Peştii – gleznele, tălpile, sistemul limfatic. • Soarele afectat până la 65% rata riscului de cancer la colon pentru că intră rapid în
în Peşti: tuberculoză, boli cauzate de viruşi, boli intestinale, febră combinaţii chimice şi rămâne în organism. Un miligram de iniţium
tifoidă, leucemie, diabet. De multe ori, datorită sensibilităţii şi intrat în corp se elimină în aproape un an de zile, iar dacă mâncăm
receptivităţii necontrolate, pot să apară tulburări psihice, boli zilnic legume tratate, concentraţia creşte considerabil.
nervoase. De asemenea creşte predispoziţia faţă de otrăviri, Ministrul agriculturii confirmă.
Dezbateri

intoxicări, tuberculoză, alcoolism. Se recomandă consumarea Concernul german anunţă ca pe o mare realizare faptul că
alimentelor cu conţinut ridicat de fosfat de fier. • Casa VI începe în România va experimenta compusul chimic şi spune că, în felul
Peşti – hipersensibilitate, naivitate, dezechilibre de ordin psihic, acesta, vom produce mai mult pentru export. Ministerul
latură emoţională foarte fragilă. Afectarea picioarelor (uneori Agriculturii confirmă că şi-a dat acceptul pentru folosirea acestui
operaţii), lipsă de vitalitate la acest nivel. fungicid.
La data de 8 decembrie 2009, Comisia de Omologare a
Rolul planetelor în astrologia medicală Produselor de Protecţia Plantelor a aprobat folosirea substanţei
Soarele – vitalitatea, inima, splina, pancreasul, coloana nocive într-o primă fază pentru plantaţiile de viţă de vie. Fungicidul
vertebrala şi ochiul drept, sistemul imunitar; are un conţinut de 12% iniţium.
Luna – stomacul, sistemul nervos simpatic, esofagul, vezica,
54 Lohanul nr. 11
va revela că orice afirmaţie cum că foametea mondială se datorează
unei lipse de alimente este pur şi simplu o minciună menită să
servească agriculturii industriale. În realitate, producţia de alimente
a ţinut pasul cu creşterea populaţiei. Cercetările realizate de
Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură a Naţiunilor Unite (UN
Şapte minciuni mortale ale Food and Agriculture Organization) demonstrează clar că
agriculturii industriale abundenţa, şi nu lipsa, caracterizează cel mai bine rezerva mondială
de hrană. În fiecare an se produce suficient grâu, orez şi alte cereale
pentru a asigura fiecărei fiinţe umane necesarul zilnic de 3.500 de
calorii. De fapt, la nivelul întregii lumi se produc suficiente
Andrew Kimbrell alimente pentru a asigura 2 kg de hrană de persoană pe zi, care ar
include 1 kg de cereale, legume-boabe şi nuci, 500 g de fructe şi
traducere de Mihaela Gheorghiu legume proaspete şi aproape încă 500 g de carne, lapte şi ouă. Cum
rămâne cu ritmul creşterii populaţiei în viitor? Deşi mulţi ar putea

S
pulberarea minciunilor corporaţiilor agroindustriale susţine că ar trebui să reducem rata creşterii populaţiei din motive
Agricultura industrială ne devastează pământul, ecologice şi sociale, istoria nu a confirmat conceptul maltusian
apa şi aerul şi acum ameninţă echilibrul biosferei. conform căruia creşterea populaţiei implică foamete. Într-adevăr, în
Folosirea masivă a substanţelor chimice şi biologice în agricultură ultimii 35 de ani, producţia de alimente pe cap de locuitor a crescut
provoacă dezastre pentru mediu, precum şi boli şi moarte în rândul cu 16 procente mai repede decât populaţia de pe glob. Mai mult
oamenilor. Monoculturile reduc diversitatea plantelor şi a decât atât, aşa cum afirmă Peter Rosset de la Food First: „Avem
animalelor. Prin distrugerea habitatului, agricultura industrială acum pe această planetă mai multe alimente disponibile pe cap de
pune în pericol plantele şi animalele sălbatice. Practicile industriale locuitor, decât am avut vreodată în istoria omenirii.“
din ferme cauzează mari suferinţe animalelor. Monopolul
centralizat al marilor corporaţii distruge micile comunităţi de ţărani Adevărata cauză a foametei
din lume, conducând la foamete şi sărăcie în masă. A devenit, cu Dacă avem suficient de multă mâncare pentru a hrăni
adevărat, o recoltă fatală. Totuşi, în ciuda acestor impacturi populaţia actuală şi pentru a face faţă creşterii populaţiei din
devastatoare, modelul industrial din agricultură încă beneficiază de viitorul apropiat, de ce flămânzesc totuşi 800 de milioane de
publicitate gratuită din partea mass-mediei şi a politicienilor. Rar se oameni în fiecare zi? O cauză fundamentală este dependenţa de
mai aud întrebări, iar şi mai rar cereri de a se renunţa la acest mâncare. De-a lungul secolelor şi în toate colţurile lumii, sistemul
sistem din ce în ce mai dezastruos al producţiei de alimente. industrial a „îngrădit“ micii agricultori, forţându-i pe ţăranii care
Această tăcere deranjantă poate fi atribuită, parţial, succesului trăiau din agricultură să-şi părăsească terenurile, pentru ca acestea
enorm pe care agricultura industrială îl are în utilizarea „marii să fie apoi folosite în special pentru culturile scumpe, destinate
minciuni“, o tehnică familiară tuturor propagandiştilor. Agricultura exportului, în locul celor destinate populaţiei locale. Rezultatul
corporatistă a inundat şi continuă să inunde publicul cu minciuni acestei îngrădiri a fost şi continuă să fie faptul că nenumărate
auto-create despre producţia modernă de alimente. De zeci de ani, milioane de ţărani îşi pierd pământurile, tradiţiile, comunităţile
industria a contracarat cu dibăcie orice critică la adresa agriculturii rurale şi, cel mai direct efect, posibilitatea de a-şi cultiva propria
industriale cu ajutorul strategiei „mari minciuni“. Aceste minciuni hrană – independenţa lor alimentară. Strămutaţi de pe pământul lor
ale agriculturii au devenit toate foarte familiare. Majoritatea şi privaţi de mijloacele lor de supravieţuire, noii „dezrădăcinaţi“
fermierilor, activiştilor şi a politicienilor care pun sub semnul migrează apoi în număr mare către noile oraşe industrializate, unde
întrebării sistemul producerii alimentelor industriale, cunosc pe de devin repede o clasă urbană săracă, care se luptă pentru slujbe prost
rost litania minciunilor: agricultura industrială este necesară pentru plătite şi este condamnată la înfometare pe termen lung. Victimele
a hrăni omenirea, pentru a ne furniza alimente sănătoase, hrănitoare procesului de „îngrădire“ devin mai numeroase ca oricând. Cu doar
şi ieftine, pentru a produce hrana într-un mod mult mai eficient, cincizeci de ani în urmă, doar 18% din populaţia ţărilor în curs de
pentru a ne oferi mai multe posibilităţi de a alege şi, mai presus de dezvoltare locuia la oraşe; până în anul 2000, cifra a sărit la 40%.
toate, pentru a salva mediul. În plus, când este confruntată Dacă politica actuală nu se modifică, se estimează că până în 2030,
cu exemplele incontestabile ale unor cazuri care atestă impactul 56% din populaţia ţărilor în curs de dezvoltare va fi o populaţie
nefast pe care agricultura industrială îl are asupra mediului şi urbană. Un studiu al Naţiunilor Unite a descoperit că aproximativ
asupra sănătăţii, industria arată imediat spre inovaţiile tehnologice, 50% din această creştere a populaţiei urbane se datorează migraţiei,
în special spre realizările recente din domeniul biotehnologiei, ca în mare parte forţată, de la comunităţile rurale, la cele urbane.
spre un panaceu care va rezolva toate problemele. Aceste afirmaţii După trecerea pământurilor obşteşti în proprietatea marilor
sunt răspândite în lung şi-n lat prin intermediul eforturilor companii industrializate, populaţia rurală şi urbană săracă a devenit
grupurilor de interese din industrie, al ofertelor promoţionale de complet dependentă de produsele alimentare. Accesul ei la hrană se
produse şi al campaniilor publicitare de milioane de dolari realizate face doar prin cumpărare. Adesea, aceşti oameni pur şi simplu nu
prin intermediul programelor TV, al ziarelor, revistelor, jurnalelor au suficienţi bani pentru a-şi cumpăra mâncare, prin urmare
agricole şi al anunţurilor radio. Mai mult, pe măsură ce industria se flămânzesc. Creşterea producţiei agricole nu are prea mare efect
consolidează – prin intermediul companiilor biotehnice care deţin asupra celor flămânzi, pentru că nu rezolvă problemele
afacerile cu seminţele şi substanţele chimice folosite în agricultură fundamentale ale accesului la pământ şi a puterii de cumpărare,
şi al numeroaselor companii care controlează majoritatea care reprezintă rădăcinile foametei. Aşa cum s-a concluzionat într-
sortimentelor de seminţe şi de mărci de produse alimentare – un raport al Food First, “dacă nu ai pământ pe care să cultivi hrană
strategiile folosite pentru răspândirea acestor minciuni devin chiar sau banii necesari pentru a o cumpăra, ajungi să flămânzeşti,
mai concertate, iar mesajele mai agresive. Archer Daniels Midland indiferent cât de spectaculos creşte, datorită tehnologiei, producţia
ne este cunoscut tuturor ca fiind „supermarket-ul lumii“, în timp ce de alimente.“
Monsanto ne oferă „hrană, sănătate, speranţă“.
Fermieri care nu pot cumpăra alimente
Prima minciună: agricultura industrială va hrăni Agricultura industrială provoacă foamete în masă, nu numai
întreaga omenire în rândurile populaţiei urbane sărace, ci şi în comunităţile rurale din
Dezbateri

Adevărul: Foametea mondială nu este generată de lipsa de lume. În ultimii zeci de ani, folosirea intensivă a chimicalelor şi a
alimente, ci de sărăcie şi de lipsa de terenuri agricole, care tehnologiei, precum şi a sortimentelor de seminţe patentate, aduse
împiedică accesul oamenilor la hrană. De fapt, agricultura fermierilor din lumea a treia de către concernele industriale, au
industrială amplifică foametea, prin ridicarea costurilor agriculturii mărit dramatic costurile agriculturii. Aşa cum fermierul trebuie să
tradiţionale, prin forţarea a zeci de milioane de fermieri să renunţe plătească mai mult şi mai mult pentru a face agricultură „în
la pământ şi prin creşterea în primul rând a exporturilor de mare manieră industrială“, recoltele bogate şi competiţia din întreaga
profit şi a culturilor costisitoare. lume scad preţurile plătite fermierului (însă datorită preţurilor
intermediare mari, de obicei preţurile alimentelor nu sunt mici,
Foame într-o lume a abundenţei pentru consumator). Prin urmare, progresele în agricultura
O privire mai atentă asupra cauzelor ce stau la baza foametei, industrială au pus milioane de fermieri din întreaga lume într-o
Februarie 2010 55
situaţie tragică, căci ei cheltuie mai mult pentru costurile de (Environmental Protection Agency – EPA) a arătat că mai mult de
producţie şi, cu toate acestea, încasează venituri tot mai mici. un milion de americani beau apă contaminată cu scurgeri de
Cruda ironie este că, deşi aceşti fermieri furnizează hrana lumii, ei pesticide provenite de la fermele industriale. Folosirea crescută a
nu îşi permit să-şi asigure necesarul de hrană pentru ei sau familiile acestor chimicale a fost dublată de o creştere exponenţială a
lor. Aceasta a condus la înfometare în masă în comunităţile rurale, factorilor de risc asupra sănătăţii, atât la fermieri, cât şi la
la tentative de sinucidere în rândul fermierilor şi la anihilarea consumatori. Un pericol major asociat acestei dependenţe de
comunităţilor de fermieri de pe glob. La ora actuală, mai mult de substanţele toxice este cancerul. Agenţia pentru Protecţia Mediului
jumătate de miliard de oameni din populaţia rurală din lumea a – (Environmental Protection Agency – EPA) a identificat deja mai
treia şi-au pierdut pământurile sau nu au suficient pământ pentru a- mult de 165 de pesticide ca fiind potenţial cancerigene, însă multe
şi creşte singuri hrana sau suficienţi bani pentru a cumpăra această amestecuri de chimicale au rămas netestate încă. Produşii reziduali
hrană. ai pesticidelor potenţial cancerigene rămân pe unele dintre fructele
şi legumele noastre favorite – în 1998, FDA (Food and Drug
Exporturile devorează populaţia Administration – Administraţia Alimentelor şi a Medicamentelor) a
La ora actuală, majoritatea eforturilor guvernului şi a descoperit existenţa unor produşi reziduali din pesticide în peste
asociaţiilor civile de a reduce foametea mondială sunt focalizate pe 35% din alimentele testate. În urma testelor realizate, s-a observat
găsirea unor modalităţi tehnologice de a produce recolte şi mai că multe dintre produsele alimentare din SUA sunt mai toxice decât
mari de pe terenurile agricole. Această abordare greşită creşte, cele provenind din alte ţări. Ceea ce este mai rău este că
practic, criza foametei şi provoacă dezastre sociale şi la nivelul reglementările actuale privind utilizarea pesticidelor în alimente nu
mediului. La fel de problematic este faptul că minciuna conform includ încă măsuri specifice de protecţie a fetuşilor, sugarilor sau
căreia mai multă mâncare va eradica foametea, distrage atenţia de copiilor, în pofida modificărilor majore ale legilor privind
la nevoia urgentă de reforme economice, de redistribuire a pesticidele din 1996, când s-au cerut astfel de reforme. Mulţi
terenurilor şi de folosire a unor practici agricole accesibile şi care specialişti consideră că pesticidele joacă un rol major în
să nu dăuneze mediului. Avem nevoie de o schimbare majoră la răspândirea „epidemică“ a cancerului în rândul copiilor, ce se
nivelul eforturilor de a hrăni lumea, în care accentul să fie pus pe înregistrează la ora actuală. Însă riscul de cancer nu afectează doar
sprijinirea agriculturii locale, în care oamenii să trăiască în consumatorii; el pune în pericol, de asemenea, zeci de mii de
apropierea (sau pe) pământul pe care îl folosesc, să cultive alimente fermieri, de muncitori agricoli şi de lucrători zilieri.
cu care să asigure hrana comunităţilor lor şi să utilizeze metode
ecologice. Cu alte cuvinte, foametea poate fi rezolvată doar printr- Creşterea numărului de boli datorate alimentelor
un sistem agricol care promovează independenţa alimentară. Pe lângă creşterea numărului factorilor de risc asupra
sănătăţii, asociată dependenţei noastre actuale de pesticide,
A doua minciună: Alimentele industriale sunt sigure, producţia industrializată de alimente a mai adus odată cu ea o
sănătoase şi hrănitoare creştere a numărului de îmbolnăviri datorate alimentelor. Cercetăt-
Adevărul: Agricultura industrială contaminează fructele şi orii de la CDC (Centers for Disease Control – Centrele pentru
legumele noastre cu pesticide „scapă“ bacterii periculoase în salata Controlul Maladiilor) estimează că agenţii patogeni din alimente
noastră şi pune hormoni creaţi prin inginerie genetică în laptele infectează acum până la 80 de milioane de oameni pe an şi
nostru. Nu este surprinzător faptul că bolile generate de alimente, cauzează moartea a peste 9.000 de persoane, doar în Statele Unite.
printre care cancerul şi obezitatea, au atins cote fără precedent. Această creştere este atribuită în mare parte industrializării
Rafturile cu produse dintr-un supermarket modern prezintă iluzia creşterii şi a producţiei de alimente provenite de la păsările de curte
perfectă a siguranţei alimentelor. Densitatea produselor este atu-ul şi de la vite. Majoritatea produselor din carne provin acum din
de bază. Sunt expuse duzine de mere, ceruite şi lustruite uniform, „fabricile de animale“, unde animalele de sacrificiu sunt închise în
dintre care puţine sau niciunul nu prezintă vreo zgârietură, condiţii şocante, fiind foarte înghesuite, ceea ce conduce la apariţia
crestătură sau alte caracteristici particulare. În apropiere sunt unor boli de largă răspândire în rândul animalelor şi la crearea de
aşezate grămezi piramidale de portocale, colorate în aceeaşi nuanţă boli datorate alimentelor. Potrivit CDC, cazurile înregistrate de
de portocaliu, pentru a sugera coacerea. Poate vedem şi un îmbolnăviri cu agenţi patogeni precum salmonella sau escerichia-
cumpărător care compară două salate perfect identice, învelite în colii sunt de zece ori mai numeroase decât erau acum douăzeci de
celofan, încercând parcă să facă diferenţa între doi gemeni identici. ani, iar cele datorate campilobacter-ului au crescut cu mai mult de
În alte părţi ale magazinului, alimentele procesate stau aşezate pe jumătate. CDC nu au sesizat existenţa a niciunuia dintre aceşti
rafturi central, la vedere şi perfect spaţiate între ele, în conservele, agenţi patogeni în carne până la sfârşitul anilor '70, când „fabricile
borcanele şi cutiuţe lor atractive, pe care sunt imprimate fotografii de animale“ au devenit sursa principala a producţiei de carne. Chiar
colorate cu mâncăruri perfect preparate şi prezentate. Toate arată şi fructele şi legumele noastre sunt contaminate de aceşti agenţi
lipsite de pericol, perfect sigure şi chiar bune pentru tine. Şi de zeci patogeni, prin expunerea la fertilizatori contaminaţi şi la ape
de ani, agricultura industrială, Departamentul pentru Agricultură al reziduale. Contaminarea se poate produce, de asemenea, în timpul
Statelor Unite (US Department of Agriculture – USDA) şi procesării industriale şi a transportului naval pe distanţe lungi.
Administraţia Alimentelor şi a Medicamentelor (Food and Drug Folosirea antibioticelor la animalele de fermă poate, de asemenea,
Administration – FDA) au proclamat cu obrăznicie că Statele Unite accelera creşterea alarmantă a rezistenţei la antibiotice, pe care o
au cele mai sigure produse alimentare din lume. Ca în cazul tuturor manifestă unii agenţi patogeni periculoşi. Reziduurile acestor
minciunilor agriculturii industriale, lucrurile nu sunt aşa cum par a antibiotice veterinare, care îşi găsesc astfel calea de a pătrunde în
fi. Centrele pentru Controlul Maladiilor (Centers for Disease alimentele pe care le consumăm, pot genera rezistenţă la
Control – CDC) arată că între 1970 şi 1999, bolile cauzate de antibiotice unor bacterii responsabile pentru o mare varietate de
alimente au crescut de peste zece ori. Potrivit Administraţiei maladii umane. Infecţiile rezistente la antibiotice reprezintă acum a
Alimentelor şi a Medicamentelor (Food and Drug Administration – unsprezecea cauză generatoare de moarte în Statele Unite. Sub
FDA), cel puţin 53 de pesticide care sunt clasificate drept influenţa articolelor de propagandă din mass-media, am putea
cancerigene sunt actualmente folosite în cantităţi masive în concluziona în mod pripit că medicii care prescriu antibiotice
culturile noastre de bază. În timp ce industrializarea produselor oamenilor sunt singurii responsabili pentru creşterea rezistenţei la
alimentare progresează, asistăm la o explozie a factorilor de risc aceste tratamente. Însă această apreciere ignoră faptul că aproape
asupra sănătăţii umane şi la o scădere semnificativă a valorii 50 % din antibioticele americane sunt administrate animalelor, nu
Dezbateri

nutritive a hranei noastre. oamenilor.

Risc crescut de cancer Alimentele ucigaşe


O componentă centrală a sistemului alimentar industrializat Introducerea alimentelor procesate şi îngheţate de tip fast-
este introducerea pe scară largă a substanţelor chimice toxice. food în anii 1950 a schimbat pentru totdeauna obiceiurile noastre
Această contaminare cu toxine a hranei noastre nu dă semne să alimentare. Cel puţin 175.000 de restaurante fast-food au răsărit în
scadă. Începând cu 1989, folosirea pesticidelor a crescut cu America, în apropierea benzinăriilor, în mall-uri şi lângă market-
aproximativ 8% sau, altfel spus, cu 27 milioane de kilograme. urile din zonele suburbane. Cinele congelate, mâncărurile
Folosirea pesticidelor care lasă reziduuri pe alimente a crescut chiar preambalate şi burger-ii la pachet au înlocuit, pentru mulţi oameni,
mai mult. În plus, Agenţia pentru Protecţia Mediului mâncărurile gătite acasă. În consecinţă, oamenii consumă mai
56 Lohanul nr. 11
multe calorii, mai mulţi conservanţi şi mai mult zahăr decât s-a pentru achitarea taxelor, a cheltuielilor medicale, a îndepărtării
înregistrat vreodată în istorie, în timp ce şi-au redus consumul de deşeurilor toxice, a primelor de asigurare şi a altor costuri
fructe şi legume proaspete, întregi. Nu este de mirare că aceste adiţionale, pentru a subvenţiona producătorii de alimente
schimbări au condus la creşterea alarmantă a unor maladii precum industriale. Datorită continuei creşteri a dimensiunii distrugerilor
obezitatea, diabetul de tip II, hipertensiunea şi afecţiunile cardiace, înregistrate la nivel social, al sănătăţii şi al mediului, adevăratul
în rândul americanilor. Aproximativ unul din trei americani este preţ al acestui tip de producţie de alimente, pentru generaţiile
supra-ponderal, iar obezitatea a atins acum cote epidemice în următoare, este incalculabil.
Statele Unite. Potrivit unei concluzii comune a Universităţii din
New York şi a Centrului pentru Ştiinţă (Center for Science) din Costurile de la nivelul mediului
Public Interest report, „surplusul de zaharuri – ce se găseşte în Cel mai important cost suplimentar al agriculturii industriale
cantităţi mari în alimentele nesănătoase cum ar fi băuturile este distrugerea mediului, pe scară largă. Folosirea intensivă a
carbogazoase, prăjiturile şi biscuiţii – scoate mâncărurile sănătoase pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimice poluează grav apa, solul şi
din alimentaţie. Acest zahăr reprezintă acum 16% din caloriile aerul. Această problemă a poluării se înrăutăţeşte în timp, căci
consumate de americanul obişnuit şi 20% din caloriile consumate paraziţii devin imuni la chimicale şi sunt necesare din ce în ce mai
de adolescenţi. Acum douăzeci de ani, adolescenţii consumau multe otrăvuri care să elimine aceşti paraziţi. În plus „fabricile de
aproape de două ori mai mult lapte decât băuturi carbogazoase; animale“ produc 1, 3 miliarde de tone de gunoi în fiecare an.
astăzi ei consumă aproape de două ori mai multe băuturi Încărcat cu chimicale, antibiotice şi hormoni, gunoiul ajunge în
carbogazoase decât lapte.“ Surgeon General (Purtătorul de cuvânt râuri şi în pânza freatică, poluând rezervele de apă potabilă şi
al Guvernului Federal în materie de Sănătate Publică) a afirmat că provocând moarte în rândul peştilor, de ordinul zecilor de milioane.
două din fiecare trei morţi premature se datorează alimentaţiei. Utilizarea exagerată a chimicalelor şi a maşinilor în fermele
industriale erodează stratul de sol de la suprafaţă – pământul fertil
Noile tehnologii: o nenorocire ascunsă din care cresc toate culturile. Din 1960, Statele Unite au pierdut
Furnizorii de alimente industriale, confruntaţi cu criza jumătate din totalul stratului de sol de la suprafaţă şi continuăm să
sănătăţii cauzată de produsele lor, răspund prin a ne asigura că noi pierdem acest pământ fertil de 17 ori mai repede decât poate natura
tehnologii industriale vor rezolva rapid problema. Spre exemplu, ca să-l creeze. Bio-diversitatea este o altă victimă a atacului
răspuns la creşterea enormă a numărului maladiilor datorate agriculturii industriale. Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură
alimentelor, industria promovează folosirea iradierii pentru a Naţiunilor Unite (UN Food and Agriculture Organization)
sterilizarea alimentelor noastre. Prin intermediul acestei tehnologii, semnalează că 75 % din diversitatea genetică din agricultură a
un hamburger obişnuit, spre exemplu, ar fi putea fi iradiat cu dispărut în ultimul secol. Lanurile de monocultură care au rezultat,
echivalentul a milioane de radiografii pulmonare cu raze X, în sunt limitate din punct de vedere genetic şi mult mai puţin
încercarea de a îndepărta temporar orice contaminare cu bacterii. rezistente la insecte, la paraziţi, la boli şi la vreme rea decât sunt
Totuşi, pe măsură ce carnea îşi continuă „periplul“ alături de culturile diverse. Există, de asemenea, o poluare la scară largă a
celelalte produse alimentare industriale, ea îşi pierde „protecţia“ şi apelor, datorată şi transportului naval pe distanţe mari a alimentelor
este rapid expusă la o contaminare ulterioară. Între timp, industriale. Alimentele de pe farfuria americanului obişnuit,
numeroase studii ştiinţifice au demonstrat că a consuma carne călătoresc acum cel puţin 1.300 mile (2407 km) de pe terenul
iradiată poate provoca modificări la nivelul ADN-ului, ceea ce a agricol până ajung pe masă. Vehiculele care transportă mâncarea în
condus la anomalii în rândul animalelor de laborator şi a puilor lor. lume ard cantităţi masive de combustibil, exacerbând astfel
Mai mult decât atât, iradierea poate distruge vitaminele esenţiale şi problema poluării aerului şi a apei. Actualmente, consumatorii
nutrienţii care sunt în mod natural prezenţi în alimente, făcând plătesc miliarde de dolari anual pentru achitarea costurilor de
astfel ca alimentele să miroasă şi să aibă gust rânced. Contrar mediu, atribuite direct producţiei industriale de alimente, fără să
declaraţiilor oficiale ale guvernului nostru, alimentele industriale mai includem distrugerea ireparabilă a bio-diversităţii şi a solului
nu sunt sigure. În realitate, ele au devenit tot mai periculoase pentru fertil de la suprafaţă, a căror valoare este inestimabilă şi
sănătate, chiar mortale şi lipsite de valoare nutritivă. La modul incalculabilele costuri ale unor probleme precum încălzirea globală
esenţial, nu putem obţine alimente sigure printr-un simplu decret şi reducerea stratului de ozon.
politic sau prin remedii tehnologice rapide. Dependenţa crescută de
produşii chimici, nucleari sau modificaţi genetic nu va face decât să Costurile sănătăţii
amplifice problema. Adevărata soluţie este întoarcerea la practicile O analiză convenţională ignoră, de asemenea, preţul
agricole organice, sănătoase. S-a dovedit că producţia de alimente consumului de alimente industriale pentru sănătatea umană,
care este sigură pentru mediu, lipsită de cruzime pentru animale şi incluzând aici contribuţia pesticidelor, a hormonilor şi a altor
bazată pe spiritul comunităţii şi al independenţei alimentare este, de produşi chimici la actuala „epidemie“ de cancer. De asemenea, sunt
asemenea, sigură şi hrănitoare pentru oameni. incalculabile cheltuielile şi zilele de muncă pierdute a 80 de
milioane de americani care se îmbolnăvesc, în fiecare an, de
A treia minciună: Alimentele industriale sunt ieftine maladii datorate alimentelor. Mai mult decât atât, preţul pentru
Adevărul: În America, politicienii, oamenii de afaceri şi sănătate al alimentelor industriale ar trebui să reflecte cheltuielile,
mass-media continuă să ne asigure că alimentele noastre sunt cele durerea şi suferinţa a zeci de milioane de oameni care sunt
mai ieftine din lume. Ei tot repetă obsesiv ideea potrivit căreia, cu victimele unor boli precum obezitatea şi afecţiunile cardiace,
cât vom folosi mai mult substanţele chimice şi tehnologia în cauzate de consumul intens de hrană industrială de tip fast-food.
agricultură, cu atât se vor produce mai multe alimente şi cu atât va Puse împreună, aceste costuri medicale sunt, în mod evident, de
fi mai mic preţul acestora pentru consumator. Această minciună a ordinul a sute de miliarde de dolari anual. Potrivit Departamentului
hranei ieftine este folosită în mod curent de către agricultura American pentru Agricultură (US Department for Agriculture),
industrială, ca un fel de şantaj economic împotriva oricui atrage cultivarea pământului este una dintre industriile cele mai
atenţia asupra consecinţelor devastatoare ale producţiei moderne de predispuse la accidente din Statele Unite. În timp ce rata
alimente. Dacă renunţaţi la sistemul industrial, nu vă veţi mai mortalităţii datorate profesiei, pentru toate industriile din sectorul
permite să vă cumpăraţi alimente, ni se spune. Folosind această privat, este de 4, 3 la 100.000 de angajaţi cu normă întreagă, rata
„mare minciună“, industria a reuşit chiar să zugrăvească o imagine mortalităţii pentru lucrătorii din agricultură, silvicultură şi pescuit
a susţinătorilor agriculturii organice, ca fiind o elită de oameni este de 24 la 100.000 – adică, aproape de şase ori mai mare decât
Dezbateri

bogaţi, cărora nu le pasă cât de mult vor trebui să plătească cei cealaltă. Pentru lucrătorii zilieri de la ferme, condiţiile de sănătate
săraci pe alimente. sunt chiar mai grele. Aceştia, care acum contribuie la producerea a
La o analiză mai atentă, alimentele noastre presupus iefti- mai mult de jumătate din toate alimentele din Statele Unite, sunt de
ne se dovedesc a fi extrem de scumpe. Minciuna preţului scăzut 15 ori mai predispuşi să manifeste simptomele expunerii la
ignoră complet costurile concrete, uluitor de mari ale alimentelor pesticide decât ceilalţi angajaţi din fermele din California, potrivit
noastre, care nu apar pe bonurile de casă pe care le primim de la unei declaraţii făcute de Sandra Archibald, de la Institutul
magazinele de alimente. Analiza convenţională asupra costului Humphrey (Humphrey Institute). Agenţia pentru Protecţia
hranei ignoră complet costurile sociale şi de mediu care cresc Mediului (Environmental Protection Agency) estimează că, în
exponenţial şi pe care, în prezent, tot consumatorii le plătesc şi le fiecare an, 300.000 de lucrători din ferme suferă de otrăviri acute
vor plăti şi de acum înainte. Noi cheltuim zeci de miliarde de dolari cu pesticide.
Februarie 2010 57
mijloace mecanice şi chimice. Utilizarea, tot mai masivă, a acestor
Dispariţia gospodăriilor şi a comunităţilor tradiţionale mijloace devastează mediul şi face ca aceste ferme să fie mai puţin
Dislocarea, de către agricultura industrială, a milioane de fermieri eficiente decât fermele mai mici, care sunt totodată şi mai
şi a mii de comunităţi săteşti, nu apare nici ea într-un calcul favorabile mediului. Susţinătorii agriculturii industriale pretind că
obişnuit al preţului alimentelor. Acum 70 de ani, existau „ceea ce este mai mare este automat mai bun“, când vine vorba
aproximativ 7 milioane de fermieri în America. Astăzi, după atacul despre producţia de alimente. Ei argumentează că, cu cât ferma este
agriculturii industriale, au mai rămas doar aproximativ 2 milioane, mai mare, cu atât ea este mai eficientă. De asemenea, ei admit că
deşi numărul populaţiei din Statele Unite s-a dublat. Între 1987 şi aceste imense ferme industriale înseamnă dispariţia micilor ferme
1992, în America au fost distruse, în medie, 32.500 de ferme pe an, tradiţionale, de familie şi a comunităţilor rurale, însă susţin că acest
din care aproximativ 80% au însemnat destrămarea unor familii. lucru este pur şi simplu costul inevitabil al producţiei eficiente de
Actualmente, activităţile din doar 50.000 de ferme asigură 75% din alimente. Iar adepţii agriculturii industriale nu promovează numai
producţia totală de alimente din Statele Unite. Între timp, la marile ferme, ci impun, de asemenea, şi marea tehnologie. Ei
supermarketuri, alimentele noastre care se intenţionau a fi ieftine, ridiculizează, de regulă, tehnologia folosită de fermele mici, ca
devin din ce în ce mai scumpe, pe măsură ce agricultura industrială fiind ineficientă, în timp ce anunţă pompos folosirea intensivă a
se aliniază la costurile ridicate ale tehnicilor extravagante de chimicalelor, a marilor utilaje, a computerizării şi a modificărilor
procesare şi de împachetare a alimentelor. Însă banii nu merg la genetice – a căror achiziţionare şi implementare este posibilă doar
fermieri. Marea majoritate a profiturilor merg la marile corporaţii la nivelul marilor ferme. Mariajul marilor ferme cu „mega-
ce intermediază între producători şi consumatori, care îi storc pe tehnologia“ este vândut publicului ca fiind principala cerinţă pe
fermieri atât când le vând seminţe, cât şi atunci când le cumpără care trebuie să o îndeplinească o producţie eficientă de alimente.
recoltele pentru a le procesa. Dacă vei proba contrariul întrebuinţării „marii proporţii“ şi a
Dispariţia fermierilor tradiţionali mai înseamnă, de tehnologiei – cele două caracteristici principale ale agriculturii
asemenea, dispariţia comunităţilor şi a culturii rurale, împreună cu moderne – subminezi, insistă ei, eficienţa producţiei şi pui în
activităţile comerciale pe care le desfăşurau acele comunităţi. pericol hrana mondială.
Costurile actuale asociate alimentelor şi agriculturii industriale nu
includ ajutorul social şi alte sume acordate de guvern foştilor Dacă este mai mare este mai bun?
fermieri şi muncitori agricoli, aduşi în pragul sărăciei. Oficiul Deşi minciuna conform căreia „ceea ce este mai mare este
American de Evaluare Tehnologică (US Office of Technology mai bun“ este general acceptată, ea este o aberaţie evidentă în
Assessment) a studiat 200 de comunităţi rurale şi a descoperit că, domeniul agriculturii. Numeroase studii au descoperit că micile
odată cu creşterea dimensiunii fermelor, creşte şi sărăcia. Pe ferme sunt, de fapt, mai eficiente decât marile ferme „industriale“.
măsură ce dimensiunea fermelor şi dispariţia micilor proprietari Aceste studii demonstrează că, atunci când fermele se extind, de
creşte (ambele endemice pentru agricultura industrială), condiţiile obicei cresc şi costurile de producţie pe unitatea de teren, deoarece
sociale din comunităţile locale se deteriorează. Activităţile o suprafaţă mai mare de teren necesită folosirea unor utilaje mai
comerciale încetează şi ticăloşiile cresc. Este dificil să estimezi în scumpe şi a mai multor chimicale care să protejeze culturile. În
bani dispariţia fermierilor şi a comunităţilor rurale; în mod evident, 1989, un studiu al Consiliului Naţional de Cercetare al SUA (US
mult din ceea ce se pierde este inestimabil ca valoare. Totuşi, Naţional Research Council) a evaluat eficienţa marilor sisteme de
numeroase studii au estimat că preţul acestor dislocări, începând cu producţie a alimentelor industriale în comparaţie cu metodele
cel de-al Doilea Război Mondial, este de ordinul a zecilor de alternative. Concluzia a fost exact contrară minciunii cum că „dacă
miliarde de dolari. este mai mare este mai bun“: „Sistemele agricole alternative bine
administrate folosesc aproape întotdeauna mai puţine substanţe
Subvenţii din taxe chimice sintetice, cum sunt pesticidele, îngrăşămintele şi
Plătitorii de taxe acoperă miliarde de dolari pe care guvernul antibioticele, pe o unitate de producţie, decât fermele standard.
le oferă sub formă de subvenţii agriculturii industriale. Sumele Folosirea redusă a acestor substanţe conduce la scăderea costurilor
pentru susţinerea preţurilor, pentru „reglarea“ preţurilor, creditele şi de producţie şi la diminuarea potenţialilor factori de risc pe care
promoţiile pentru produsele alimentare sunt toate forme de agricultura îi ridică asupra mediului şi a sănătăţii, fără să reducă –
„asistenţă socială“ pentru agricultura industrială. Printre cele mai ba chiar poate să mărească, în unele cazuri – recolta pe acru de
scandaloase subvenţii este suma de 659 milioane de dolari din banii pământ şi productivitatea sistemelor de creştere a vitelor.“ Mai
plătitorilor de impozite, care este cheltuită în fiecare an pentru mult decât atât, folosirea la scară largă a monoculturilor din
promovarea produselor agriculturii industriale, incluzând aici suma fermele industriale slăbeşte integritatea genetică a culturilor,
de 1, 6 milioane de dolari alocată companiei McDonald's pentru a o făcându-le mai vulnerabile la boli şi la diverşi paraziţi. O foarte
susţine în vânzarea produsului „Chicken McNuggets“ în Singapore mare parte a biodiversităţii noastre alimentare s-a pierdut deja.
din 1986 până în 1994 şi cele 11 milioane de dolari alocate Această slăbire genetică a culturilor noastre face ca productivitatea
companiei Pillsbury pentru a-şi promova produsul numit viitoare a sistemului alimentar ce foloseşte modelul industrial să fie
„Doughboy“, în ţările străine. Adunate, aceste subvenţii mai greu de prevăzut şi subminează orice afirmaţii despre o eficienţă
adaugă aproape 3 miliarde de dolari la costul „ascuns“ al viitoare a agriculturii moderne. În plus, pe măsură ce aceste culturi
alimentelor pentru consumatori. Puternica minciună potrivit căreia devin chiar şi mai sensibile la paraziţi, ele vor necesita folosirea
hrana industrială este ieftină şi la îndemâna oricui, supravieţuieşte unei cantităţi şi mai mari de pesticide, pentru a produce cantităţi
doar pentru că toate aceste costuri de la nivelul mediului, al egale de alimente – un exemplu clasic al legii beneficiilor
sănătăţii, precum şi cele sociale nu sunt adăugate la preţul reduse/randamentului în scădere. Această utilizare în creştere a
alimentelor. Când calculăm preţul real, este clar că, departe de a fi chimicalelor şi a îngrăşămintelor în producţia de alimente are
ieftin, sistemul nostru actual al producţiei de alimente impune un impact nefast grav asupra mediului şi a sănătăţii. Cu toate aceste
poveri financiare incredibil de mari asupra noastră şi a generaţiilor dovezi contrarii, cum de supravieţuieşte minciuna care afirmă că
viitoare. Prin contrast, producţia non-industrială de alimente reduce „dacă este mai mare este mai bun“? În parte, ea supravieţuieşte
semnificativ şi chiar elimină folosirea multor chimicale din datorită unei metode profund greşite de măsurare a
alimente, scăzând substanţial riscul de cancer sau alte boli, „productivităţii“ la nivelul fermelor, care a încurajat în mod fals
minimizând astfel cheltuielile pentru sănătate. Şi, în cele din urmă, teoriile agriculturii industriale privind eficienţa, în timp ce a
agricultura tradiţională la scară mică reface comunităţile rurale şi minimalizat avantajele productivităţii agriculturii la scară mică.
creează locuri de muncă în ferme. Dacă oamenii ar putea vedea
Dezbateri

adevăratul preţ al alimentelor pe care le mâncăm, ar fi uşor să ia Productivitate versus recoltă


decizii cu privire la ceea ce cumpără. În comparaţie cu alimentele Agricultura industrială şi economiştii care o susţin tind să
industriale, alternativele organice reprezintă o investiţie pentru măsoare cantitatea „recoltelor“ când calculează productivitatea
întreaga viaţă. fermelor. Spre exemplu, o fermă de porumb va fi evaluată după
câte tone de porumb sunt produse pe acru de teren. Adesea, cea mai
A patra minciună: Agricultura industrială este eficientă mare recoltă provenind de la o singură cultură, cum ar fi porumbul,
Adevărul: Fermele mici realizează o producţie agricolă mai poate fi obţinută prin plantarea lui la scară industrială, pe terenurile
mare pe unitatea de teren, decât marile ferme. Mai mult, fermele marilor ferme. Aceste mari „monoculturi“ au devenit endemice
mari, având o diversitate mai mică, necesită folosirea mai multor pentru agricultura modernă, pentru simplu motiv că ele sunt cel mai
58 Lohanul nr. 11
uşor de obţinut cu ajutorul utilajelor grele şi a întrebuinţării masive corporaţii internaţionale să utilizeze un sistem de producţie a
de chimicale. Recoltele provenind de la astfel de culturi unice din alimentelor care elimină independenţa alimentară, distruge
aceste ferme stau la baza minciunii potrivit căreia „ceea ce este mai comunităţile rurale, otrăveşte pământul, reduce biodiversitatea şi
mare este mai bun“ şi este adevărat că cea mai mare recoltă dintr-o care nici măcar nu hrăneşte populaţia. Toate în numele eficienţei!
singură cultură este cel mai adesea obţinută prin intermediul Este de necontestat faptul că acest mult popularizat sistem modern
monoculturilor industriale. Micile ferme pot rareori să concureze de producţie a hranei este, de fapt, mai puţin eficient, mai puţin
cu această recoltă provenită din „monoculturi“. Agricultorii productiv decât alternativa agriculturii la scară mică. Este timpul să
tradiţionali tind să planteze culturi mixte, o metodă cunoscută sub îmbrăţişăm din nou virtuţile agriculturii tradiţionale, cu
numele de „inter-cultură“. În plus, în timp ce monoculturile au între cunoştinţele ei exacte despre cum se cultivă pe solurile şi în
şiruri spaţii goale, micii fermieri folosesc aceste spaţii pentru a climaturile locale, cu întrebuinţarea ei de generaţii a unor
planta alte culturi. De asemenea, ei rotesc sau combină culturile şi cunoştinţe şi metode cum ar fi inter-culturile, culturile succesive şi
vitele, iar cu gunoiul rezultat realizează importanta funcţie de rotaţiile în funcţie de anotimp, cu metodele ei de păstrare a
refertilizare a solului. Aceste ferme mici produc cu mult mai mult seminţelor pentru menţinerea diversităţii genetice şi cu mai buna
pe unitatea de teren decât marile ferme. Recolta pe unitate de teren integrare a fermelor în ambianţa pădurilor, a zonelor cu vegetaţie
provenită de la o singură cultură – cum ar fi porumbul – poate fi mai bogată şi cu speciile de plante şi animale sălbatice. Cu alte
mai mică, însă producţia totală pe unitatea de teren pentru micile cuvinte, este timpul să devenim eficienţi.
ferme, compusă adesea din mai mult de o duzină de culturi şi
produse animaliere, este, în realitate, mereu mai mare decât cea din A cincea minciună: Hrana industrială oferă mai multe
marile ferme. Evident, dacă ar fi să comparăm cu exactitate posibilităţi de a alege
productivitatea micilor şi marilor ferme, ar trebui să folosim ca Adevărul: Supermarket-ul este o iluzie a alegerii. Etichetele
principiu de măsurare producţia agricolă totală, pe care să o punem de pe produsele alimentare nici măcar nu ne indică ce pesticide
în balanţă cu toate cheltuielile de producţie, decât să comparăm sunt pe alimentele noastre sau ce produse au fost modificate
recolta de la o singură cultură. Producţia totală este suma a tot ceea genetic. Însă cel mai important este că minciuna alegerii maschează
ce produce micul fermier – diverse cereale, fructe, legume, nutreţ şi tragica dispariţie a zeci de mii de varietăţi de culturi, cauzată de
produse de la animale – şi este adevăratul reper al eficienţei în agricultura industrială. O minciună persistentă, creată şi susţinută
munca de fermă. Mai mult decât atât, măsurătorile productivităţii ar de producătorii de alimente, este cea potrivit căreia doar producţia
trebui, de asemenea, să ia în considerare totalul costurilor de industrială poate oferi consumatorilor marea varietate de alegeri
producţie, incluzând aici folosirea utilajelor grele şi a substanţelor alimentare disponibilă astăzi. Cultivarea şi procesarea industrială,
chimice, care sunt adesea uitate în afara ecuaţiei atunci când se continuă să afirme această minciună, au doborât limitările asupra
apreciază eficienţa producţiei. Totuşi, poate cel mai important lucru alegerilor alimentare impuse de anotimpuri, de poziţionarea
este includerea costurilor externe, datorate impacturilor asupra geografică a plantelor sau de culturile distruse. Dacă ne plimbăm
mediului şi sănătăţii umane, pe care fermele de monoculturi la de-a lungul culoarelor unui supermarket cu o suprafaţă de 37.000
scară industrială le lasă societăţii să le achite. A continua măsurarea metri pătraţi, am putea fi uşor convinşi de valabilitatea acestei
productivităţii fermelor din prisma recoltelor obţinute de la o minciuni. Spre exemplu, sectorul cerealelor pentru micul dejun ar
singură cultură în economia agricolă reprezintă o părtinire putea cuprinde mai mult de 50 de nume de brand-uri diferite,
inacceptabilă care se opune diversificării şi reflectă o convingere fiecare fiind ambalat şi prezentat într-o manieră unică. Totuşi,
bizară că producerea unui singur aliment la scară mare este mai găsiţi-vă un minut pentru a încerca să descoperiţi o varietate făcută
importantă decât producerea mai multor alimente (cu o eficienţă din alte cereale decât porumbul, orezul, grâul sau ovăzul. Pentru o
sporită) la o scară mai mică. Odată ce se va renunţa la acest provocare la fel de descurajantă, încercaţi să găsiţi un pachet pe
sistemul greşit de măsurare a recoltei, minciuna conform căreia care să nu fie înscrise zahărul sau sarea printre ingredienţii
„dacă este mult este mai bun“ va fi spulberată. Aşa cum a rezumat principali de pe listă. Realizând acest test simplu, minciuna
în cuvinte Peter Rosset, specialist în politica alimentară, varietăţii alimentelor industriale începe să se prăbuşească. Începem
„examinând datele pe care le deţinem, descoperim că, într-adevăr, să vedem că, dincolo de ambalajele inteligent realizate şi de
micile ferme au aproape întotdeauna o producţie agricolă mai mare clipurile publicitare pe care le vedem constant, mult din ceea ce ni
pe unitate de teren, decât fermele mai mari. Acest lucru este acum se prezintă ca fiind o varietate este, de fapt, ceva mai mult decât
în mare măsură recunoscut de către economiştii agricoli din tot ambalarea diferită a unor produse foarte asemănătoare. Între timp,
spectrul politic, sub numele de «relaţia inversă dintre dimensiunea o parte semnificativă din marea diversitate de alimente aflată la
fermei şi productivitate».“ El remarcă faptul că inclusiv Banca dispoziţia oamenilor de la începutul istoriei agricole, a fost efectiv
Mondială susţine acum redistribuirea terenurilor micilor fermieri eradicată şi nu şi-a găsit niciodată drumul către rafturile cu produse
din lumea a treia, ca un pas înainte pentru creşterea productivităţii din supermarket-urile moderne.
în agricultură, la nivel global. Studiile guvernamentale subliniază şi
ele această „relaţie inversă“. Potrivit concluziilor recensământului Pierderea diversităţii
agricol din 1992 din Statele Unite, fermele de dimensiuni relativ Un impact rar menţionat al agriculturii industriale este acela
mici sunt de două până la zece ori mai productive, raportat la că îl privează pe consumator de adevărata posibilitate de a alege,
unitatea de teren agricol, decât marile ferme. Cele mai mici ferme favorizând doar câteva varietăţi de culturi, care permit o recoltă
cercetate în acest studiu, cele având o suprafaţă de 27 de acri sau bogată, o procesare şi o ambalare eficientă. Gândiţi-vă la mere.
mai puţin, sunt de peste zece ori mai productive (estimat în venitul Este adevărat că fără procesarea industrială, probabil că nu am
în dolari pe acru de teren) decât marile ferme (cu o suprafaţă de putea să mâncăm mere „proaspete“ 365 de zile pe an. Totuşi, am
6000 de acri sau mai mult), iar fermele foarte mici (cu o suprafaţă putea să ne bucurăm de multe dintre miile de varietăţi care au
de 4 acri sau mai puţin) pot fi chiar de peste o sută de ori mai crescut în această ţară în ultimul secol şi care acum au dispărut
productive. Într-un ultim efort de a-şi salva minciuna eficienţei, toate. Datorită sistemului agricol industrial, majoritatea acelor
agricultura industrială va pretinde că marile ferme sunt capabile, varietăţi sunt moarte acum; doar două varietăţi asigură acum mai
cel puţin, să folosească mai eficient forţa de muncă şi tehnologiile mult de 50% din piaţa actuală de mere. În mod similar, în 2000,
moderne, decât o fac fermele mici. Nici măcar această teorie nu 73% din toată salata crescută în Statele Unite era sortimentul
poate fi susţinută. Există un consens evident că marile ferme nu „iceberg“. Această varietate relativ uşor adaptabilă este adesea
utilizează prea bine nici aceşti factori de producţie, datorită singura alegere pe care o pot face consumatorii. Între timp, am
Dezbateri

problemelor de muncă şi administraţie ce sunt inerente în marile pierdut sute de varietăţi de salată, cu gusturi variind de la amărui la
activităţi. Fermele de mărime medie şi multe dintre fermele mici dulce şi cu culori de la indigo la verde deschis. Monoculturile
sunt mult mai aproape de a atinge deplina eficienţă atunci când sunt agriculturii industriale au redus, în mod similar, diversitatea
luaţi în calcul aceşti factori. Este o părere general acceptată că un naturală la aproape toate culturile principale, raportată la
sistem agricol eficient ar fi de un imens folos societăţii şi mediului sortimentele cultivate, culoare, mărime şi gust. Prin metoda
în care trăim. El ar trebui să utilizeze cât mai puţine resurse pentru cultivării tuturor plantelor noastre sub forma monoculturilor,
a obţine un maxim posibil de producţie alimentară, fără să dăuneze agricultura industrială nu numai că limitează ceea ce putem mânca
mediului şi sănătăţii. Puternic influenţaţi de minciuna că „dacă este astăzi, ci reduce şi posibilităţile de alegere ale generaţiilor viitoare.
mai mult este mai bine“, noi am trecut la agricultura industrială din Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite
dorinţa de a crea un sistem mai eficient. Am permis marilor (U.N. Food and Agriculture Organization – FAO) estimează că trei
Februarie 2010 59
pătrimi din diversitatea genetică agricolă a fost pierdută de-a lungul set de ingrediente din nou şi din nou, deşi sub denumiri diferite.
acestui ultimul secol. Deoarece agricultura industrială utilizează Rareori aceste ingrediente conţin ceva ieşit din comun. În mod
numai varietăţile cu o productivitate mărită şi de mare profit, nu surprinzător, 95% din caloriile pe care le consumăm, provin din
reuşim să salvăm rezervele de seminţe ale altor mii de sortimente. doar 30 de varietăţi de plante, potrivit FAO (Organizaţia pentru
Fundaţia Internaţională pentru Progresul Rural (The Rural Alimentaţie şi Agricultură – Food and Agriculture Organization).
Advancement Foundation Internantional – RAFI) a condus un Mai mult decât atât, prin toate diferitele brand-uri şi denumiri de
studiu asupra rezervei de seminţe disponibilă în 1903, versus alimente existenţe pe piaţă, doar o mână de companii domină
inventarul Laboratorului Naţional de Stocare a Seminţelor al industria. Spre exemplu, Philip Morris, cunoscut publicului în
Statelor Unite (U.S. Naţional Seed Storage Laboratory – NSSL) din primul rând datorită produselor sale din tutun, deţine sute de brand-
1983. RAFI a înregistrat un uluitor declin al diversităţii: am pierdut uri de alimente. Două dintre cele mai mari sunt Kraft şi Nabisco,
aproape 93% din sortimentele de salată, peste 96% din varietatea ale căror produse includ denumiri precum: Post Cereals, Ritz,
de porumb dulce, aproximativ 91% din sortimentele de porumb de Triscuit, Waverly, Snack Well's, Honey Maid, Premium Saltines
câmp, mai mult de 95% din diversitatea de tomate şi aproape 98% etc. Beneficiază cu adevărat consumatorii de o largă varietate de
din varietatea de sparanghel. Acestea reprezintă nu numai un alegeri alimentare, dacă o companie de tutun controlează
dezastru la nivelul mediului, ci şi reducerea îngrijorătoare a procesarea, ambalarea şi ingredientele tuturor acestor alimente
posibilităţilor de a alege aflate la dispoziţia noastră şi a generaţiilor foarte bine vândute? Un sistem de distribuţie foarte bine pus la
viitoare. punct, încurajează marile lanţuri de supermarket-uri şi multe
restaurante să favorizeze produsele industriale provenite din
Ne-etichetarea şi ne-testarea monoculturi, în detrimentul alimentelor mai variate produse de
Pe măsură ce suntem văduviţi de dreptul nostru de a alege micii producători. Doar câţiva distribuitori de alimente domină
multe dintre alimentele care înainte erau dezirabile şi diverse, acest proces. Marii distribuitori tratează aproape exclusiv cu la fel
suntem, de asemenea, privaţi de dreptul de a le respinge pe cele pe de marii producători de alimente, oferind consumatorilor lipsa lor
care nu dorim să le mâncăm. De multe ori, etichetele de pe de posibilităţi de a alege. Ca urmare a acestui proces, micii
alimente nu oferă suficiente informaţii care să permită producători, care pot veni cu o mai mare varietate de produse şi de
consumatorului să ştie ce se găseşte în alimente şi cum şi unde sunt ingrediente, sunt nevoiţi să folosească alte mijloace de distribuţie a
produse acestea. Guvernul, cedând la presiunile exercitate de produselor lor. Ei se bazează pe pieţele rurale, pe sprijinul agricol
agricultura industrială, nu a solicitat niciodată un sistem de comunitar şi pe comerţul cu amănuntul, pentru a face ca produsele
etichetare care să informeze consumatorii despre pesticidele şi alte lor să ajungă în mâinile consumatorilor. În mod evident,
chimicale folosite la culturi sau despre reziduurile care încă există modalitatea de a crea adevărata posibilitate de a alege pentru
pe produsele respective, în momentul cumpărării lor. În mod consumatori, este promovarea agriculturii locale organice, la scară
similar, nu există vreo reglementare care să stipuleze menţionarea mică. Prin alegerea acestor tehnici în locul modelului industrial, am
pe etichete a originii geografice a alimentelor, în pofida dorinţei de putea nu numai să ne oferim nouă înşine alegerea unei hrane sigure
a creşte numărul consumatorilor care să prefere alegerea produselor şi sănătoase şi a unui mediu curat, ci să includem, fără exagerare,
locale. Tratarea alimentelor prin tehnologiile nucleare şi genetice sute de varietăţi şi gusturi diferite în alimentaţia noastră.
potenţial periculoase este ascunsă consumatorilor. Dacă, printr-un
efort major din partea asociaţiilor civice, a fost forţat guvernul să A şasea minciună: Agricultura industrială sprijină
impună obligativitatea etichetării alimentelor întregi supuse mediul şi viaţa sălbatică
iradierii, alte alimente procesate prin tehnologii similare nu sunt Adevărul: Agricultura industrială este singura mare
etichetate. Cei ce procesează şi distribuie alimentele, luptă acum să ameninţare la adresa biodiversităţii pământului. Tehnicile de
anuleze condiţia etichetării alimentelor întregi, care au fost supuse semănare rând lângă rând, de plantare şi de recoltare decimează
iradierii. În acelaşi spirit, Administraţia Alimentelor şi a habitatele naturale ale plantelor şi animalelor, în timp ce folosirea
Medicamentelor a Statelor Unite (U.S. Food and Drug masivă a chimicalelor otrăveşte solul şi apa şi omoară nenumărate
Administration – FDA), sub presiunea industriei biotehnologice, a colonii de plante şi familii de animale. Creatorii minciunilor
decis să nu ceară testarea şi etichetarea separată a alimentelor agriculturii industriale au avut atât de mult succes în eforturile lor
modificate genetic. Această decizie reprezintă un afront strident la de modelare a opiniilor, încât îşi imaginează probabil că vom
adresa libertăţii de a alege, având în vedere că aproximativ 60% din înghiţi aproape orice. Ei ne asigură acum că practicile agricole
alimentele procesate conţin deja anumiţi ingredienţi modificaţi intensive, bazate pe substanţe chimice şi pe biotehnologie, ne
genetic, pe care mulţi consumatori ar vrea să-i evite. Politica ne- protejează, într-un fel, mediul. Această minciună, oricât de ilogic ar
testării şi ne-etichetării alimentelor practicată de FDA a fost putea suna pentru un cititor avizat, este foarte răspândită astăzi în
adoptată, deşi agenţia era conştientă de faptul că alimentele Statele Unite şi este din ce în ce mai mult acceptată ca fiind reală.
modificate genetic pot transforma o hrană sigură într-una toxică, Ceea ce este mai rău, este că agricultura industrială saturează mass-
pot provoca noi reacţii alergice, pot scădea valoarea nutritivă a media cu rapoarte false privitoare la pretinsele riscuri ecologice ale
alimentelor şi crea rezistenţă la antibiotice. Agricultura industrială practicilor agricole organice şi ale altor practici care, în realitate,
îşi foloseşte puterea politică nu numai pentru a împiedica menţin echilibrul mediului.
etichetarea alimentelor, ci şi pentru a interzice criticilor, prin O afirmaţie tipică a apărătorilor industriei, este că modelul
intermediul unor legi, să ofere consuma- industrial al agriculturii a prevenit semănarea a 24 milioane de km
torilor informaţii importante cu privire la alimente. Industria a făcut pătraţi de terenuri virgine cu culturi de productivitate scăzută. Ei
presiuni la nivelul a 13 state pentru adoptarea legislaţiei privind afirmă, în mod repetat, că cea mai mare provocare a secolului 21
„discreditarea alimentelor“ – legi care pot fi folosite împotriva este creşterea producţiei alimentare prin intermediul cuceririlor
celor care încearcă să scoată la lumină oricare dintre efectele actuale din ştiinţa agriculturii, care includ modificarea genetică a
dăunătoare ale sistemului alimentar industrial. Deşi mulţi cred că culturilor destinate comercializării. Ei susţin, de asemenea, că dacă
aceste legi sunt în mod evident neconstituţionale, până la abolirea omenirea nu îmbrăţişează pe deplin agricultura industrială, sute de
lor, ele servesc la intimidarea persoanelor şi a grupurilor care vor mii de specii de animale şi de plante sălbatice vor dispărea datorită
să ofere informaţii reale asupra siguranţei alimentelor. Aceste legi culturilor de productivitate redusă şi a turmelor de vite rătăcitoare.
pot, de asemenea, să-i oprească pe potenţialii nemulţumiţi să iasă în În plus, spre deosebire de agricultura industrială, agricultura
faţă şi să ceară ca publicul să fie informat, în vederea realizării unor tradiţională sau alternativă reduc impactul practicilor agricole
Dezbateri

alegeri alimentare în cunoştinţă de cauză. asupra plantelor şi a animalelor, precum şi asupra aerului, apei,
solului, adesea fără a necesita costuri economice suplimentare.
Iluzia ambalajului Simpla întrebuinţare a îngrăşămintelor naturale este o alternativă
În fiecare an, peste 15.000 de produse alimentare noi sunt ieftină la îngrăşămintele chimice şi face să crească microbiologia şi
scoase pe piaţă în Statele Unite. Strategiile de marketing inteligente fertilitatea la nivelul solului, scade eroziunea, iar pe termen lung,
şi milioanele de dolari cheltuite pe ambalaje, creează o varietate de ajută la menţinerea habitatelor sălbatice. Practicile agricole
imagini, de grafici şi de materiale, pentru expunerea acestor organice şi diversificate conduc la creşterea numărului păsărilor de
produse în magazine. Totuşi, aceste noi apariţii rar reprezintă şi o curte şi a mamiferelor din ferme şi asigură diversitatea biologică a
creştere a posibilităţii de a alege, pentru consumatori. Ambalajele planetei. Pe scurt, în termenii conservării şi sporirii productivităţii
sunt menite să ne ascundă faptul că, în fond, noi mâncăm acelaşi solului şi a biodiversităţii planetei, agricultura tradiţională la scară
60 Lohanul nr. 11
mică este cu mult mai binefăcătoare şi mai eficientă decât sănătăţii umane şi a mediului. Pe măsură ce o parte tot mai mare a
contrapartea ei industrială. Mai mult decât atât, în loc să fie o societăţii realizează că pesticidele, îngrăşămintele chimice,
binefacere pentru mediu, aşa cum proclamă minciuna, agricultura monoculturile şi metodele industriale reprezintă ceva mai mult
industrială este, de fapt, cea mai mare şi singura ameninţare la decât nişte roade fatale, chiar şi marile corporaţii industriale încep
adresa biodiversităţii pământului. Există două motive principale ale să admită că există unele probleme. Soluţia lor la dezastrul
acestei stări de fapt: devastarea speciilor sălbatice datorată folosirii provocat de generaţiile anterioare de tehnologii agricole este – aşa
substanţelor chimice şi distrugerea habitatelor animalelor şi cum aţi ghicit – mai mută tehnologie. O tehnologie „mai bună“,
plantelor sălbatice din cauza tehnicilor ineficiente de semănare (şir biotehnologia, va rezolva problemele cauzate de folosirea intensivă
lângă şir), cultivare şi recoltare folosite de agricultura industrială. a chimicalelor în agricultură. Pe scurt, creatorii de minciuni au
intrat din nou în acţiune. Însă privind dincolo de cuvinte, o
Substanţele chimice şi mediul examinare atentă a noilor afirmaţii despre ingineria genetică, ne
Îngrăşămintele chimice – care reprezintă, de asemenea, o revelează că, în loc să rezolve problemele agriculturii moderne,
componentă de bază a agriculturii industriale – implică un şi mai biotehnologia nu va face altceva decât să le înrăutăţească.
mare risc asupra calităţii solului şi a apei, ameninţând
biodiversitatea şi speciile de animale şi plante sălbatice de pe Va reuşi biotehnologia să hrănească omenirea?
întregul mapamond. În special viaţa acvatică şi marină sunt În încercarea de a convinge consumatorii să accepte
vulnerabile la tonele de reziduuri provenind de la terenurile biotehnologia alimentară, industria a popularizat neabătut minciuna
agricole tratate chimic, care îşi găsesc drumul către cele mai mari conform căreia biotehnologia va învinge foametea mondială.
estuare ale noastre, în fiecare an. În Golful Chesapeake, populaţiile Această afirmaţie se sprijină pe două sofisme: primul este că oa-
de plante de apă, de peşti şi crustacee au scăzut dramatic ca număr, menii suferă de foame pentru că nu se produce suficient de multă
în ultimele câteva zeci de ani, datorită folosirii excesive a mâncare la nivel mondial, iar al doilea, că ingineria genetică mă-
îngrăşămintelor artificiale. Potrivit lui Kelly R. Tucker de la reşte productivitatea alimentară. În realitate, la nivel mondial se
Comitetul American pentru Protecţia Păsărilor (American Bird produc mai mult decât suficiente alimente pentru a hrăni populaţia
Conservancy), folosirea îngrăşămintelor anorganice tinde, de actuală. Problema foametei nu constă în cantitatea de alimente care
asemenea, să reducă diversitatea globală a speciilor de plante din este produsă, ci mai ales în modul în care aceste alimente sunt dis-
ferme, făcând astfel ca pe liziera fermelor să domine doar una sau tribuite. Prea mulţi oameni sunt pur şi simplu prea săraci pentru a
câteva specii de plante. Ca urmare, păsările au şi ele de suferit, cumpăra alimentele disponibile în magazine şi prea puţini oameni
deoarece ele sunt dependente de varietatea insectelor, a căror dispun de pământul necesar sau de puterea financiară pentru a-şi
existenţă este susţinută de vegetaţia naturală. creşte singuri hrana. Rezultatul este foametea. Dacă marile corpo-
raţii biotehnice ar fi vrut, într-adevăr, să-i hrănească pe cei flă-
Distrugerea habitatelor mânzi, ar fi încurajat reforma agrară, care i-ar readuce pe fermieri
Pe lângă deteriorarea mediului provocată de pesticidele şi pe terenurile lor şi ar fi militat pentru redistribuirea averilor, care
îngrăşămintele chimice, câmpurile imense cu monoculturi, le-ar fi permis săracilor să-şi cumpere mâncare. Cercetările inde-
caracteristice agriculturii industriale, au redus dramatic o serie de pendente arată că aceste tipuri de seminţe modificate genetic nu fac
specii de plante şi animale sălbatice, prin modificarea habitatelor să crească recolta totală. Un studiu realizat pe durata a doi ani de
lor naturale, prin deplasarea speciilor native şi introducerea unora zile de către cercetătorii de la Universitatea din Nebraska a arătat
non-native. Spre exemplu, plantarea a mii de acri de porumb nu că prin cultivarea boabelor de soia rezistente la erbicide s-a ajuns,
mai lasă loc dezvoltării altor specii. Printre nenumărate alte plante de fapt, la o productivitate mai scăzută decât cea obţinută prin cul-
şi animale sălbatice, numeroase specii de păsări sălbatice şi iepurii tivarea boabelor de soia obişnuite. Aceste rezultate au confirmat
de câmp au fost mult reduse sau eliminate din zonele în care se descoperirile dr. Charles Benbrook, fostul director al Biroului pen-
practică agricultura industrială. Folosirea metodelor agricole de tru Agricultură din cadrul Academiei Naţionale de Ştiinţe (Board
diversificare, încorporează, pe de o parte, numeroase varietăţi de on Agriculture at the Naţional Academy of Sciences). Studiul
plante, flori şi buruieni şi, pe de altă parte, încurajează proliferarea său realizat asupra a peste 8.200 de eşantioane prelevate din terenu-
a numeroase specii de animale sălbatice, de insecte şi de plante. rile agricole şi a demonstrat că seminţele „Roundup Ready“ produc
Nicio minciună nu poate ascunde faptul că zecile de ani de o cantitate mai mică de soia decât variantele lor naturale. Departe
agricultură industrială au fost un dezastru pentru mediu. Otrăvirea de a fi un răspuns la foametea mondială, ingineria genetică ar putea
chimică a provocat eco-ciduri în rândul a nenumărate specii şi a reprezenta o contribuţie majoră la amplificarea ei. La ora actuală
condus la pierderea ireversibilă a unor soluri, la reducerea calităţii există mai mult de o duzină de brevete pentru tehnologia „distruc-
solului şi a apei şi la proliferarea unor specii non-native, care tivă“ a ingineriei genetice. Aceste seminţe sunt proiectate genetic
năpădesc varietăţile indigene. Fără îndoială, operaţiunile de de către companiile biotehnice să producă o sămânţă sterilă după
cultivare, secerare şi recoltare realizate de agricultura industrială, un singur sezon de creştere, asigurându-se că fermierii din întreaga
au afectat şi continuă să distrugă în mod catastrofal viaţa sălbatică lume nu îşi vor putea păstra seminţele şi vor fi nevoiţi să le cum-
şi calitatea apei şi a solului. Prin contrast, metodele agricole pere în fiecare an de la aceste corporaţii. Crede cineva că soluţia la
tradiţionale şi organice au ca rezultat reducerea terenului supus foametea mondială este a face culturile lumii sterile? Având în ve-
tratamentului industrial şi creşterea biodiversităţii şi a vieţii dere că mai mult de jumătate din fermierii din întreaga lume se ba-
sălbatice la nivelul fermelor şi dincolo de ele. zează pe seminţele păstrate pentru a-şi cultiva terenurile, imaginaţi-
vă foametea în masă care ar rezulta dacă genele sterile ar scăpa din
A şaptea minciună: biotehnologia va rezolva problemele culturile modificate genetic şi ar contamina culturile locale
agriculturii industriale nemodificate genetic, sterilizându-le chiar şi neintenţionat. Potrivit
Adevărul: Noile culturi bazate pe biotehnologie nu vor unui studiu realizat de Martha Crouch de la Universitatea din Indi-
rezolva problemele agriculturii industriale, ci le vor amplifica şi ana, un astfel de scenariu înspăimântător este o posibilitate reală.
vor consolida controlul pe care îl deţin câteva mari corporaţii
asupra produselor alimentare din întreaga lume. Biotehnologia va Biotehnologia va proteja pământul?
distruge biodiversitatea şi siguranţa hranei şi va alunga de pe Ideea că biotehnologia este binefăcătoare pentru mediu se
pământurile lor micii fermieri care se întreţin prin mijloace proprii. bazează pe minciuna că va reduce folosirea pesticidelor, prin
Minciunile agriculturii industriale împărtăşesc un concept de bază, crearea unor plante rezistente la insecte şi la alţi paraziţi. În
Dezbateri

care le leagă una de alta – dorinţa lor ca noi să acceptăm că realitate, chiar cercetările independente ale guvernului a demonstrat
tehnologia înseamnă întotdeauna progres. Acum, totuşi, mulţi falsitatea acestei afirmaţii. Un studiu realizat de Departamentul
oameni pun întrebarea logică a tehnologiei: o anumită tehnologie
pentru Agricultură al Statelor Unite (U.S. Department of
poate însemna progres, însă progres către ce? Ce viitor ne va aduce
acea tehnologie? Am observat că tehnologia pesticidelor ne aduce Agriculture) în 2000 a demonstrat că nu s-a înregistrat o diminuare
un viitor al epidemiei de cancer, aer şi ape toxice şi distrugerea a folosirii pesticidelor pentru culturile modificate genetic. Deşi nu
globală a biodiversităţii. Observăm că tehnologia nucleară, prin contribuie cu nimic la reducerea crizei poluării chimice, hrana
care o parte din alimentele noastre au fost iradiate, ne aduce un biotehnologică aduce propriul ei risc, foarte diferit, de poluare:
viitor al deşeurilor nucleare care nu pot fi aruncate, cheltuieli poluarea biologică şi genetică. În anul 2000, cercetătorii de la
masive de curăţire şi, din nou, numeroase ameninţări la adresa Universitatea Purdue au descoperit că plasarea a doar câteva
Februarie 2010 61
exemplare de peşti modificaţi genetic într-o mare colonie de peşti genetică a alimentelor ar putea face ca alimente sigure să devină
dezvoltaţi pe cale naturală, poate face ca acea specie să moară în toxice. Alimentele modificate genetic pot conţine substanţe
doar câteva generaţii. Între timp, cercetătorii de la Universitatea alergice atât noi cât şi vechi, care ar putea genera grave reacţii la
Cornell au descoperit că polenul provenit de la porumbul de tip milioane de consumatori. De asemenea, alimentele biotehnologice
„Bt“ poate fi fatal pentru fluturele-rege şi pentru alte tipuri de pot avea valori nutriţionale mai mici. În 1999, Asociaţia Medicală
insecte folositoare. Uniunea Cercetătorilor Îngrijoraţi (Union of Britanică (British Medical Association) a recomandat interzicerea
Concerned Scientists) a arătat cum culturile modificate genetic de importului de organisme modificate genetic (OMG-uri) ne-
tip „Bt“ ar putea face ca paraziţii să devină rezistenţi la Bt. Aceast etichetate, datorită potenţialilor lor factori de risc asupra sănătăţii.
pesticid non-chimică este esenţială pentru fermierii tradiţionali din Ceea ce face ca aceste riscuri să fie cu atât mai alarmante, este că
întreaga ţară. Dacă paraziţii plantelor capătă rezistenţă la ea, acest guvernul nostru nu solicită testarea obligatorie a gradului de
lucru ar putea submina în mod catastrofal agricultura organică din siguranţă şi nici etichetarea vreunuia dintre alimentele modificate
Statele Unite. Un alt aspect semnificativ legat de alimentele genetic. Ca urmare, nu avem nicio asigurare asupra siguranţei
modificate genetic este că aceste culturi sunt foarte greu de acestor alimente şi nicio posibilitate de a depista reacţii adverse.
controlat. Ele pot migra, se pot modifica şi se pot încrucişa cu alte Departe de a amplifica siguranţa produselor noastre alimentare,
plante. Dacă o specie rezistentă la erbicide sau la paraziţi s-ar biotehnologia aduce noi factori de risc asupra sănătăţii.
răspândi de la culturi la buruieni, ar putea rezulta o „super-
buruiană“ şi ar fi aproape imposibil să fie stopată. Ameninţarea pe Este biotehnologia ieftină şi eficientă?
care biotehnologia o aduce mediului i-a făcut pe cei mai importanţi Industria biotehnologică continuă să se autoaprecieze ca fiind
100 de oameni de ştiinţă să avertizeze asupra faptului că o panaceul fundamental pentru toate problemele agriculturii indus-
întrebuinţare neglijentă ar putea conduce la o degradare triale. O trecere în revistă a tuturor adevăratelor sale consecinţe şi
devastatoare şi ireversibilă a mediului. influenţe nefaste revelează faptul că nu este un antidot pentru
agricultura modernă, ci mai degrabă o continuare a exacerbării
Va produce biotehnologia alimente mai sigure? crizei actuale a producţiei de alimente. Biotehnologia contribuie la
Industria biotehnologică pretinde că aduce pe piaţă o cu totul creşterea degradării mediului, generează noi riscuri în ceea ce
nouă generaţie de alimente mai sănătoase şi mai sigure. Totuşi, priveşte siguranţa alimentelor şi ameninţă să amplifice foametea
potrivit specialiştilor din propriul nostru guvern, modificarea mondială. Ea nu reprezintă soluţia, ci o parte majoră a problemei.

binişor. Când
copilul a fost
dus la spital,
Morţi cauzate de vaccinul pentru a fi vac-
împotriva gripei porcine cinat împotriva
virusului AH1-
N1, i s-a spus
ca nu vor fi
Dr. Mihai Vasilescu – Bucureşti probleme. Mai
mult decât atât,

L a ora actuală în marea majoritate a statelor de pe întreg


globul au fost demarate ample campanii de vaccinare
împotriva gripei porcine. Mass-media aservită refuză
să facă publică lunga listă a gravelor efecte secundare ale
medicii i-au
spus că, având
în vedere starea
micuţului, cel
vaccinului împotriva gripei porcine AH1N1. Printre cele mai grave mai bine ar fi
efecte secundare se află paralizia, autismul, atacuri cardiace, să fie vaccinat
avorturi spontane, sindromul Guillain-Barre şi moartea. pentru că, dacă
Neîntâmplător, companiile farmaceutice care fabrică aceste ar fi făcut gripă porcină, putea suferi complicaţii grave. În noaptea
vaccinuri (câştigând sume colosale) refuză să-şi asume răspunderea după ce a fost vaccinat, starea băieţelului s-a agravat brusc şi, în
legală a eventualelor efecte secundare. Există deja multe cazuri numai câteva ore, el a murit în braţele tatălui său.
dramatice ale unor persoane afectate pe viaţă de acest vaccin. Cele Şi în Suedia au existat mai multe cazuri de deces cauzate de
mai grave situaţii sunt cazurile de deces cauzate de vaccinul vaccinarea împotriva virusului gripei porcine. O femeie în vârstă de
pandemic. Vă vom prezenta câteva dintre ele: 74 de ani din nordul Suediei a murit la finalul lunii octombrie 2009,
În Germania, primul caz de deces cauzat de controversatul la patru zile după ce a fost vaccinată împotriva gripei AH1N1. O
vaccin a fost menţionat în 16 noiembrie, în Eichsfeld. Un bărbat în altă femeie, în vârstă de 90 de ani, a murit, de asemenea, după ce
vârstă de 55 de ani, care nu suferea de nicio boală gravă, s-a vac- i-a fost administrat vaccinul.
cinat contra gripei porcine AH1N1. La căteva ore după Lista cu victimele produse de vaccinare s-a mărit în
administrarea vaccinului, bărbatul respectiv a decedat. A doua zi un următoarele două zile cu încă două cazuri, un bărbat în vârstă de 50
nou caz de deces, cauzat de acelaşi vaccin, a fost raportat în oraşul de ani cu probleme cardiace şi o femeie care suferea o boală
Wuppertal, unde un alt bărbat, de 46 de ani, a murit la câteva ore musculară în formă acută. La începutul lunii noiembrie, şase
Dezbateri

după administrarea vaccinului. În aceeaşi zi, la câteva ore după pacienţi infestaţi cu virusul gripei porcine au decedat la scurt timp
vaccinare, o femeie din oraşul Thuringen, în vârstă de 65 de ani, a după vaccinare, din cauza vaccinului şi nu din cauza bolii efective.
murit prin stop cardiac, la câteva ore după vaccinare. În plus, vaccinul Pandemrix a mai provocat în Suedia dispute şi
Cazul tragic al morţii unui băieţel de 21 de luni, decedat la după ce 350 de oameni, care au fost imunizaţi cu acest vaccin, au
câteva ore după ce i-a fost administrat vaccinul împotriva gripei prezentat grave reacţii adverse. De remarcat este că suedezii
porcine, a explodat pe Internet. Băieţelul s-a născut cu probleme la folosesc Pandemrix, acelaşi vaccin achiziţionat şi de ţara noastră.
inimă şi la plămâni şi fusese operat de patru ori. Urma să fie supus Nici Ungaria sau China, ţări în care au loc campanii masive de
unei alte intervenţii chirurgicale peste câteva săptămâni. Mama sa, vaccinare a populaţiei, nu au fost ferite de decese survenite după
Yvonne B., în vârstă de 34 de ani, povesteşte că acesta se simţea vaccinarea împotriva gripei porcine.
62 Lohanul nr. 11
Beijing Chaoyang în ceea ce priveşte efectul prezenţei
nanoparticulelor în organismului uman. Studiul a fost realizat pe
Nanoparticule mortale şapte femei, cu vârsta între 17-47 de ani, care au fost expuse, prin
natura muncii lor, acţiunii nanoparticulelor o perioadă de 5-13 luni.
în vaccinul împotriva gripei porcine Femeile au avut acelaşi loc de muncă. Ele au fost internate în spital
cu probleme ale sistemului respirator: emfizem pulmonar, lichid
pleural în exces, inhibând funcţia respiratorie, afecţiuni ale inimii
Bianca Andrei – Bucureşti (emfizem pericardial) şi afecţiuni cutanate (eczeme, prurit al feţei,
mâinilor, braţelor). Niciuna din ele nu a fumat vreodată şi nu a

L
făcut parte din vreun grup cu riscuri privind afecţiunile pulmonare.
a ora actuală, nu mai este un secret că vaccinarea În ciuda strădaniei doctorilor, două dintre cele şapte femei au murit
împotriva gripei porcine este un real pericol pentru în urma unor complicaţii. Una din ele a murit după 21 de luni de
sănătatea noastră. Se ştie că vaccinurile folosite nu au tratament, iar cealaltă la câteva săptămâni după intervenţia
fost suficient testate şi de aceea administrarea lor nu poate fi chirurgicală. Concluziile doctorilor s-au bazat pe examinarea
considerată sigură. Autorităţile au încercat să ascundă adevărul amănunţită a locului de muncă şi pe observaţiile clinice în urma
asupra posibilelor efecte secundare ale substanţelor aflate în examinării pacientelor. Li s-au făcut testele imunologice, au fost
componenţa vaccinurilor împotriva gripei porcine: adjuvanţi toxici examinaţi indicatorii bacteriologici, virusologici şi tumorali, s-au
noi care conţin anumite substanţe (thimerosal, hidroxidul de realizat bronhoscopii, toracoscopii interne şi intervenţii chirurgicale
aluminiu, squalena, substanţe uleioase) care, conform studiilor asistate video. Examenul patologic al ţesutului pulmonar al
realizate, pot provoca autism, sindrom de atenţie deficitară, pacientelor a evidenţiat inflamaţie pulmonară nespecifică, fibroză
scleroză multiplă, deficienţe de vorbire şi limbaj, probleme motorii pulmonară şi granuloame de corpi străini pe pleură, simptome
şi paralizie, alergii, şoc anafilactic, boli autoimune şi infertilitate. similare cu cele observate la animalele pe care s-au realizat teste cu
De curând, s-a descoperit un motiv suplimentar care să ne facă să nanoparticule. Au fost observate nanoparticule în citoplasma şi
refuzăm această vaccinare: prezenţa nanoparticulelor în unele carioplasma (nucleoplasma) celulelor pulmonare epiteliale şi
vaccinuri aprobate de autorităţile guvernamentale. Jurnalistul F. mezoteliale precum şi în lichidul pleural. Investigaţiile medicilor
William Enhdahl dezvăluie prin articolul „Nano Particles used în nu au depistat infecţii, tumori maligne, afecţiuni ale sistemului
Untested H1N1 Swine Flu Vaccines“ că vaccinurile împotriva imunitar sau alte afecţiuni care să fie cauza simptomelor prezentate
gripei porcine aprobate pentru a fi folosite în Germania şi alte ţări de femei. Pe baza tuturor acestor date, medicii au concluzionat că
europene conţin un anumit tip de nanoparticule despre care se problemele de sănătate ale acestor femei au o cauză comună:
afirmă că atacă celulele sănătoase ale organismului putând provoca expunerea pe termen lung prin inhalarea şi contactul cu pielea a
moartea. De câţiva ani, datorită avantajelor aparente ale nanoparticulelor de poliacrilat la locul de muncă. Studiul medicilor
introducerii nanoparticulelor în vaccinuri, cel mai vehiculat dintre din Beijing este primul studiu clinic asupra efectelor nocive
acestea fiind faptul că le face „mai puternice“, producătorii de (toxice) ale nanoparticulelor asupra organismului uman.
vaccinuri urmăresc punerea în practică a acestei noi tehnologii.
Noi dovezi ale efectului distructiv al nanoparticulelor
„Avantajele“ introducerii nonoparticulelor în vaccinuri asupra organismului uman
nu compensează imensele dezavantaje: grave probleme Un studiu realizat în Marea Britanie de cercetători de la mai
de sănătate, chiar moartea multe universităţi şi institute britanice asupra riscurilor folosirii
În 2007 cercetătorii de la Ecole Polytechnique Fédérale de nanoparticulelor în tratarea anumitor afecţiuni, publicat în ultimul
Lausanne (EPFL) au anunţat într-un articol publicat în revista număr al revistei Nature Nanotechnology, demonstrează că
Nature Biotechnology descoperirea faptului că introducerea de utilizarea nanotehnologiei poate afecta AND-ul celulelor. Acest
nanoparticule în vaccinuri face să crească foarte mult eficienţa studiu, realizat din cauza ideii, din ce în ce mai îngrijorătoare,
acestora, reducând totodată efectele adverse şi scăzând în acelaşi conform căreia nanoparticulele au proprietatea de a se infiltra prin
timp şi preţul faţă de cel al vaccinurilor fabricate prin vechea bariere protectoare, compară efectele expunerii directe şi indirecte
tehnologie. Nanoparticulele au dimensiuni în jur de 25 de a ţesutului conjunctiv uman acţiunii nanoparticulelor. S-a ajuns la
nanometri şi datorită dimensiunilor reduse, pătrund foarte uşor în concluzia că nanoparticule de cobalt-crom (folosit la producerea de
celule şi se răspândesc în întregul organism. Se afirmă că răspunsul capete de femur pentru proteze de bazin) pot distruge celulele
sistemului imunitar este extrem de puternic şi de rapid după fibroblastului uman (ţesut conjunctiv) printr-un perete protector,
injectarea vaccinurilor cu nanoparticule. Toate aceste avantaje nu fără a trece prin acesta. Ele generează în peretele protector
mai au însă nicio valoare ţinând cont de alte consecinţe ale formarea unor molecule care se transmit apoi în celulele ţesutului
introducerii acestor nanoparticule în organism: poate surveni chiar din spatele peretelui protector. Cantitatea de AND modificat în
moartea sau unele probleme de sănătate ireparabile. În urma celulele din spatele barierei protectoare a fost la fel de mare ca şi
scandalului azbestului s-a constatat că particulele având dimensiuni cea din celulele expuse direct acţiunii nanoparticulelor.
de ordinul unei milionimi de metru penetrează celulele şi le distrug.
Nanoparticulele au dimensiuni mult mai mici decât particulele de Concluzii
azbest. Nanoparticulele pot trece nedetectate de sistemul imunitar. Toate aceste studii, împreună cu rezultatele testelor efectuate
Cercetători germani au descoperit că anumite particule foarte mici în laborator pe animale confirmă efectele extrem de nocive pe care
pot pătrunde până în creierul uman. Studii recente efectuate în nanoparticulele le au asupra organismelor vii. Chiar dacă scopul
China şi Japonia demonstrează că, din cauză că sunt atât de mici, utilizării în medicină a nanoparticulelor este declarat a fi unul
odată ce au fost introduse în organism, nanoparticulele ajung în benefic, pentru a vindeca oamenii (nanoparticulele sunt introduse
celule, străpungând membrana acestora, intervenind în unele în ţesuturile umane pentru a lupta contra cancerului, pot fi folosite
mecanisme celulare, şi distrug continuu celulele. După ce încep să în diagnosticare, în stomatologie, pentru a putea construi din ele
Dezbateri

interacţioneze cu structura celulară a corpului, ele nu mai pot fi lentile de contact mult mai durabile, în „chirurgia moleculară“
îndepărtate. Medicina modernă numeşte în mod eufemistic intracelulară cu nanoparticule sau – cazul nostru – pentru a creşte
fenomenul ca fiind o „reacţie infecţioasă continuă“. eficacitatea unui vaccin) pătrunderea necontrolată în organism a
acestor particule poate avea efecte devastatoare, iremediabile.
Un studiu clinic confirmă efectele mortale ale prezenţei Ţinând cont de toate acestea nu putem să nu evidenţiem neglijenţa
nanoparticulelor în organismul uman criminală a celor care impun campania de vaccinare împotriva noii
Respectata revistă European Respiratory Journal, în articolul gripe în care, prin intermediul vaccinului pentru aşa-zisa prevenire
„Expunerea la nonoparticule este asociată cu emfizem pleural, a gripei porcine se administrează unor mari mase de oameni aceste
fibroză pulmonară şi granulom pulmonar“, publicat numărul din „otrăvuri“.
luna septembrie, descrie testele realizate în 2008 la spitalul de elită
Februarie 2010 63
H: Poate însemna doar aceasta. Altfel nu ar avea rost să se
implice poliţia şi armata, ameninţarea cu asemenea pedepse
Vaccinarea împotriva gripei porcine drastice, toate doar pentru a face oamenii să participe la o simplă
campanie de vaccinare sezonieră. Eşti vaccinat în octombrie pentru
poate fi folosită ca modalitate abuzivă vara următoare. Este complet ridicol. Cu Tamiflu se pot scurta
poate fazele tipice prin care se trece în timpul procesului de
de implantare cu microcipuri însănătoşire pentru 2-3 săptămâni. În viziunea GNM chiar şi acest
lucru este total lipsit de sens.
P: Este interesant că în SUA există un stoc de 100.000 de
sicrie de plastic. Pentru ce? Pe de altă parte, populaţia a fost
deposedată sistematic de arme şi câini de pază.
Bianca Andrei – Bucureşti H: Tu poţi să înţelegi cel mai bine care este motivul pentru
care nu se vorbeşte despre lucrurile acestea. Se vorbeşte despre
O ipoteză cutremurătoare, dar foarte realistă vaccinare, dar nimeni nu pomeneşte despre implantarea cipurilor
prin vaccinare. Aceasta este într-adevăr straniu pentru că este
„Dieta, injecţiile şi interdicţiile se vor combina, de la vârstă evident că implantarea cu cipuri este adevărata ţintă a acestor
foarte timpurie să producă acel tip de caracter şi tip de credinţe pe măsuri guvernamentale. Sunt o mulţime de discuţii interminabile
care autorităţile îl consideră dezirabil şi orice critică serioasă a pentru a se stabili dacă Tamiflu este sau nu nociv, dar nu se
puterii va deveni imposibilă psihologic.“ – Bertrand Russell, 1953 aminteşte nimic despre cipuri. Bineînţeles că Tamiflu este nociv,
este o otravă. Este dăunător în procesele de vindecare şi, de

M edici, terapeuţi naturişti, persoane implicate în


domeniul farmaceutic şi al producerii microcipurilor
ne dezvăluie o nouă modalitate de implantare în
fiinţele umane, fără ştirea acestora, a microcipurilor: vaccinarea
asemenea, la femeile însărcinate, în ultimul trimestru al sarcinii, în
faza de vagotonie. Dar faptul că se implantează prin acest vaccin
cipurile morţii dă acestui subiect o nouă dimensiune. Faptul că
aceste cipuri ale morţii vor fi utilizate într-un mod lipsit de scrupule
împotriva gripei porcine. Jane Burgermeister, cea care a demascat nu trebuie să ne mire. Morfina şi chimioterapia sunt folosite în
crima ce este pe cale să fie comisă prin vaccinarea împotriva gripei continuare în tratamentul cancerului, în ciuda ratei mortalităţii de
porcine datorită toxicităţii acestui vaccin, mai periculos decât boala 98% (în timp ce aplicând tratamentul GNM rata supravieţuirii ar fi
de care ar trebui să ne ferească, ne arată un alt scop cutremurător al fost de 98%) deşi oncologii au fost informaţi că GNM lucrează
acestei campanii de vaccinare: implantarea cu microcipuri. În acest dintr-o perspectivă ştiinţifică şi cunoşteau rezultatele obţinute.
fel, cei care datorită unei bune imunităţi scapă de efectele P: Este de asemenea ciudat că americanii au creat această
otrăvurilor existente în acest vaccin pot fi controlaţi prin lege marţială în virtutea căreia manifestările de refuz al vaccinărilor
intermediul cipurilor. Jane Burgermeister a fost informată de un pot fi uşor stopate. Dar de îndată ce le-ai implantat oamenilor
producător austriac de cipuri RFID, deosebit de interesat de cipuri ei nu mai au scăpare.
acuzaţiile de crimă aduse companiei Baxter, că se are în vedere H: Este evident că această „bătălie a cipurilor“ a fost
utilizarea microcipurilor în cadrul campaniilor de vaccinare a pregătită de mulţi ani. Gripa porcină, care în realitate nici nu a
maselor. Iar un producător american de microcipuri a afirmat că existat, a fost pretextul fatal: trei porci şi un copil, morţi din cine
lucrează pentru implanturile „pandemice“ de microcipuri. Modul în ştie ce cauză. Pornind de la aceste minciuni a fost construită
care se intenţionează să se facă implantarea de microcipuri, fără această pandemie mondială. Aceasta arată ce organizare bună şi
ştirea şi acordul nostru, prin intermediul vaccinării împotriva gripei influenţă puternică are presa la nivel mondial: poate transforma un
porcine este arătat de dr. Ryke Geerd Hamer, fondatorul GNM muşuroi într-un munte.
(German New Medicine). Dr. Hamer arată, conform declaraţiilor P: S-a început cu SIDA, pe urmă a început minciuna cu boala
unei persoane angajate la o companie farmaceutică din Viena, că vacii nebune. După minciuna 9-11 a urmat minciuna Antrax-ului. A
acele seringilor cu care se injectează vaccinul împotriva gripei urmat gripa aviară, acum avem gripa porcină. La anul o să avem
porcine conţin nanoparticule în vârful lor. Aceste particule nu sunt minciuna gripei şoriceşti. Totul conduce spre soluţia finală: toată
vizibile cu ochiul liber, dar pot fi depistate uşor la microscop. lumea să aibă implantat un cip. Atunci oricine va putea fi
Personalul companiei farmaceutice respective a fost informat că manipulat şi asasinat arbitrar.
aceste nanoparticule acţionează în corpul uman ca un hard-disc, o H: Au început cu copiii şi femeile însărcinate. Ei vor fi
mulţime de date putând fi stocate pe ele, ne mai fiind nevoie de primii care vor beneficia de tratamentul cu cipuri şi Tamiflu. Multe
cărţi de identitate şi de credit. Conform informaţiilor primite de din femeile în ultimul trimestru de sarcină vor pierde copiii pentru
angajaţi, această măsură urmăreşte şi realizarea unui recensământ că Tamiflu este foarte toxic. Chiar ele însele pot muri. În ultimul
exact precum şi protecţia copiilor (multe mame abandonează nou- trimestru de sarcină corpul femeii este vagotonic şi este cunoscut
născuţii fără ca autorităţile să afle). Un avocat austriac consultat faptul că în timpul vagotoniei un vaccin antigripal sau o injecţie cu
asupra modului în care se poate evita implantarea cu cip era deja la morfină pot fi mortale. În acelaşi timp în SUA există o oarecare
curent cu acest plan. În Austria vaccinarea nu este obligatorie în panică în rândul populaţiei. Oamenii se întreabă unde ar putea să se
acest an, dar prin intermediul mijloacelor mass-media populaţia refugieze pentru a nu fi injectaţi cu forţa cu cipurile morţii,
este manipulată să se vaccineze din proprie iniţiativă. În cazul în pierzându-şi astfel libertatea. Oamenii ar trebui să se întrebe cu
care se vor prezenta prea puţine persoane la vaccinare, în anul ce mult realism cum ar fi să trăieşti cu acest cip în tine ştiind că
urmează vaccinarea va deveni obligatorie. Vor fi cu siguranţă oricând viaţa ta poate fi întreruptă. Dacă vom ajunge în această
scutite anumite grupuri profesionale (poliţia, personalul medical, situaţie, complet lipsiţi de apărare, regretele nu vor mai avea niciun
politicieni etc.). Cei care lucrează în domeniul juridic cunosc căi rost. De aceea este foarte important pentru clasa conducătoare să
prin care să evite vaccinarea, dar pentru majoritatea populaţiei nu ţină oamenii în întuneric atât cât este posibil. De îndată ce sclavii
există scăpare. vor avea cipurile morţii implantate li se va permite să ştie acest
Prezentăm în continuare fragmente dintr-un interviu cu dr. lucru. Apoi vor fi ca nişte pudeli dresaţi. Nimeni nu va îndrăzni să
Ryke Geerd Hamer realizat de ing. Helmut Pilhar la data de 26 vorbească despre aceasta. Fiecare dintre ei ştie că în momentul în
august 2009: care va scoate un cuvânt de dezaprobare i se va servi otravă în
Dezbateri

Hamer: În câteva zile, cele mai rele temeri ale noastre au cafea şi nu va mai supravieţui nicio zi. Lumea întreagă urmează să
fost într-adevăr înlocuite de cruda realitate. devină un lagăr de concentrare plin de sclavi, exceptând membrii
Pilhar: Vă referiţi la amenda de 1000$ şi cele 30 de zile de unui anumit grup. Să ai implantat un cip al morţii înseamnă o
închisoare care îi ameninţă pe cei care refuză vaccinarea în SUA? potenţială sentinţă la moarte în orice moment. Cât de naivi putem fi
H: Da. Iar cei care obiectează (adică cei care se opun să cerem Mossadului şi CIA să dezvăluie care le sunt adevăratele
cipurilor aducătoare de moarte) nu vor fi trimişi în închisori intenţii?! Şoarecele niciodată nu crede că pisica va veni. Într-o
normale, ci în sutele de lagăre de concentrare care au fost pregătite companie care ambalează acele pentru vaccinarea cu cip, al cărei
special în toată ţara. Aceste lagăre vor putea fi părăsite doar de cei personal numără câteva sute de persoane, este nevoie doar de una
care şi-au implantat cipul. Şi odată ce vor fi afară poate urma sau două persoane „de încredere“ care să insereze cipul la finalul
moartea prin cip. procedurii. Apoi toţi ceilalţi lucrători pot confirma că ei nu au ştiut
P: Te referi la începerea decimării masive a populaţiei?
64 Lohanul nr. 11
nimic. Aceasta se numeşte „controlul calităţii“ şi „verificarea "Nanorobotul" care controlează sănătatea
finală“ şi apare ca ceva perfect normal. Este ciudat şi faptul că Şi mai interesant este că după apariţia informaţiei că un chip
fiecare ac pentru vaccinarea cu cip are un număr de cod individual, va fi inoculat în organism, deocamdată sub forma unei pastile de
care este adăugat la numărul de identitate. Dacă nu ar fi aşa, de ce detecţie, o altă ştire din acelaşi domeniu a apărut la câteva zile.
banalul ac pentru „vaccinul gripei de vară“ are un număr individual Anume că o companie americană va crea o brăţară de
şi de ce se cere paşaport pentru această aşa-zisă vaccinare radiofrecvenţă "RFID Bracelet" care va detecta automat după
antigripală? Şi de ce americanii nu lasă pe nimeni să intre în SUA implantul VeriChip dacă persoana în cauza s-a vaccinat sau nu
fără a avea un cip? împotriva unui anumit virus.
P: „Clubul de la Roma“ a declarat în anii ‘70 într-una din „Greg Evensen, fost membru în Kansas State Troopers,
publicaţiile lor (posibil în Omenirea la punctul de răscruce) că: fie vorbeşte la un congres în Texas, Oklahoma cu privire la planurile
rata natalităţii trebuie scăzută, fie rata mortalităţii trebuie crescută. guvernului federal de a implementa un sistem de supraveghere
Institutul Max Planck crede că populaţia lumii trebuie redusă la 2 încorporat în brăţări şi de a suprima drepturile de liberă călătorie.
miliarde de oameni. În SUA există aşa-numitul „Stonehenge Din păcate, se crede că acesta este unul dintre multele planuri
American“ unde o inscripţie gravată pe un bloc de 100 tone de realizate pentru a asigura punerea în practică a decretului
granit arată că populaţia lumii trebuie să fie redusă la 500.000 de guvernamental pentru obligativitatea vaccinării, care din nefericire
milioane de oameni pentru a se ajunge la „Era raţiunii“. Analizând a fost adoptat şi în Oklahoma. Acest decret stipulează faptul că
ipoteza aşa-zisei „suprapopulări“ s-a constatat un fapt interesant, şi toată lumea din Statul Oklahoma va fi vaccinată."
anume că numai statul Texas ar putea hrăni toate cele 6 miliarde de Firma care se ocupă de fabricarea acestor brăţări este
oameni. Dacă cineva ar înghesui cele 6 miliarde de trupuri cu o "Protheus BioMedical". Cât priveşte implantarea Chipului
greutate de aproximată la 80 kg şi un volum aproximat la 80 l, unul "nanorobot", pe lângă compania "VeriChip", o licenţă similară a
lângă altul, în forma unui cub, laturile cubului vor măsura numai fost câştigată la jumătatea lunii noiembrie 2009 de către "Novartis".
800 m. În Austria am putea ascunde acest cub în cea mai apropiată
vale. Nu cred în aşa-numita „suprapopulare“, mai degrabă Un chip cât un bob de orez cu un cod de 16 cifre
presupun că fanaticii globalizării nu au nevoie de 6 miliarde de Compania din Delray Beach, Florida, are o idee şi mai
sclavi aşa că vor să reducă populaţia la o zecime. îndrăzneaţă, acea de a dezvolta chip-ul anti-virus într-un implant
H: Helmut, ai avut dreptate când ai afirmat într-o discuţie pe permanent ce se leagă de o bază de date on-line conţinând toate
care am purtat-o anterior că „dacă ei vor reuşi să înfăptuiască asta, datele medicale, istoricul creditelor, la Naţional Credit Report, şi
vor câştiga“. În aceste condiţii, acţiunea organizaţiei GNM e pe datele de identitate şi securitate socială.
cale să fie suspendată, deoarece dacă oamenii vor cunoaşte "VeriMedHealth", compania-mama a lui "VeriChip", descrie
adevărul şi se vor trezi la realitate, aceasta va fi împotriva tehnologia ca "un mic microcip pasiv (primul şi singurul cip
intereselor acelor fanatici ai globalizării. În concluzie, aşa cum a aprobat pentru identificarea pacienţilor de către U.S. Food & Drug
afirmat şi dr. Ryke Geerd Hamer în acest interviu, planul elitei Administration) şi baza de date online este singura, privată, ce te
internaţionale ce controlează acest „program al gripei porcine“ este leagă de istoricul tău medical personal. Acest link de sănătate este
de a răspândi teroarea în rândul populaţiei forţând în acest fel întotdeauna cu tine şi nu poate fi pierdut sau furat."
oamenii să renunţe la drepturile lor. Doar în aceste condiţii, când Acea baza de date poate fi accesată de doctori şi asistente.
majoritatea oamenilor se vor transforma în sclavi, grupul criminal "De mărimea unui bob de orez, microcipul este inserat chiar sub
va putea să îşi ducă la îndeplinire planurile sale diabolice. piele şi conţine un unic cod de identificare de 16 cifre. Microcipul
în sine nu conţine altceva decât acest cod de identitate electronic
sau vreun sistem gen GPS pentru urmărire", îşi descriu produsul cei
de la "VeriMedHealth".

"Google" şi "Microsoft" vor prelua bazele de date


Sistemele informatice vor fi asigurate de companiile
Chip-ul implant a devenit realitate "Google" şi "Microsoft". "Google" îşi va înfiinţa divizia "Google
Health", iar firma lui Bill Gates va fonda "Microsoft Healt Vault",
în cadrul unui sistem de date controlat de Guvernul SUA, sub
titulatura "Central Repository".
Prof. Paul Matei – Bucureşti
Planul lui Obama în sănătate: toată lumea poartă chip
Pandemia "gripei porcine" a fost pretextul Acum se explica de ce proaspătul şi surprinzătorul laureat al
Un singur chip va controla dacă persoana identificată poartă premiului Nobel, Barack Obama, preşedintele SUA şi-a făcut un
virusul, dacă s-a vaccinat şi dacă a plătit asigurările medicale. program special de administrare din reformarea sistemului medical
Pasul doi: chip-ul va controla datele bancare şi dacă individul şi al asigurărilor de sănătate.
se hrăneşte conform Codex Alimentarius. Alte doua firme americane se pregătesc să intre în piaţa chip-
Generaţia a treia, până în 2015: localizare GPS. urilor. Este vorba de "ID Data & Structure", care ar urma să
Acţiunile "VeriChip Corp" s-au triplat, conform NASDAQ, controleze datele personale de identificare, în aşa fel încât să nu
după ce reprezentanţii companiei au afirmat, recent, că firmei i s-a mai fie vorba în viitor de un card de identitate. La fel, a câştigat
acordat licenţa exclusivă asupra a doua patente, ceea ce o va ajuta licitaţia pentru baza de date computerizată "NaţionalCredit" care va
să creeze sisteme implantabile la om ce vor fi folosite pentru pune la dispoziţie informaţii despre conturile bancare personale.
detectarea viruşilor. Patentele, deţinute de partenerul "VeriChip", Toate aceste sisteme se vor reuni în următoarea generaţie de chip-
"Receptors LLC", se refera la biosenzori ce pot detecta AH1N1 şi uri implant, când un singur chip va controla sănătatea pacientului,
alţi viruşi, precum şi ameninţările biologice cum ar fi datele personale, datele bancare, precum şi cu ce fel de hrană se
Staphylococcus aureus rezistent la meticilina (stafilococ alimentează. Când ziariştii americani au întrebat de ce în cazul
meticilinio-rezistent). "VeriChip" este nevoie şi de datele cardurilor bancare,
La o prima vedere, faptul că va exista un "nanorobot" în reprezentanţii Guvernului au răspuns că numai aşa se poate
organism capabil să detecteze viruşi şi alte boli pare o soluţie cunoaşte dacă asiguratul - pacientul - este la zi cu plata asigurărilor
Dezbateri

salvatoare a omenirii. Tehnologia va fi combinată cu dispozitivele sociale.


implantabile de radio-frecvenţă VeriChip pentru a se realiza astfel
sistemele de detectare a viruşilor. Sistemul de triere va avea mai Cei cu cazier vor fi localizaţi prin GPS
multe nivele de identificare – primul va identifica agentul ca fiind Tot pentru prima oară, la sfârşitul lui noiembrie 2009 s-a
sau nu un virus, al doilea nivel va clasifica virusul şi va alerta vorbit şi despre posibilitatea unui control GPS printr-un implant în
utilizatorul implantului în legătură cu prezenţa unei ameninţări a cazul persoanelor care au cazier judiciar. Motivul fiind că acestea
virusurilor pandemici şi la al treilea nivel va identifica cu precizie ar putea fi localizate mai repede în cazul când ar deveni suspecţi de
agentul patogen, s-a precizat într-un ghid VeriChip publicat pe 7 o infracţiune. Deja în Florida se experimentează un program prin
mai 2009. Curios, când nu apăruse încă isteria gripei porcine, iar care infractorii periculoşi ce au fost eliberaţi din penitenciare poartă
Planeta nu era ameninţată cu nicio pandemie. nişte brăţări cu GPS greu destructibile. Se pare că funcţia de
Februarie 2010 65
localizare a persoanei va fi introdusă în a treia generaţie de chip-uri componenţi şi compuşi chimici ce trebuie să se regăsească în
implantabile. Chestiunea e că tehnologia se dezvoltă foarte rapid, alimente.
pornind de la chip-ul anti-vaccin, ce va fi introdus odată cu
pandemia gripei porcine, iar prognoza guvernamentală este ca până "Numărul Fiarei"
în 2015 o mare parte din americani, ca şi din populaţia UE să Adepţii teoriei conspiraţiei susţin că atât chip-ul implant care
poarte astfel de chip-uri de prima şi a doua generaţie. a fost premonit în Biblie la "Numărul Fiarei - 666" - referire la
codul de bare ce îl va conţine, separat prin trei bare de 6 pentru
Date despre ce anume mănâncă persoana separarea informaţiei scanate - cât şi vaccinul anti AH1N1, HPV şi
O alta funcţiune importanta a viitoarelor chip-uri este analiza Codex Alimentarius, pe de altă parte sunt metode ale "Guvernului
sistemului de hrană al individului, aprobat de U.S. Food & Drug Mondial" de exterminare în masă a populaţiei şi de control asupra
Administration. Cu alte cuvinte, chip-ul va raporta ce anume părţii ce va rămâne, preconizată la aproximativ un miliard de
mănâncă persoana care-l poartă. Dacă ne gândim că de la 31 indivizi.
decembrie 2009 un număr mare de state (care centralizează peste Ceea ce dă apă la moară acestor adepţi este faptul că o parte
80% din populaţia planetei), între care şi România au implementat, din companiile care urmează să preia controlul acestor sisteme
în etape, temutul Codex Alimentarius. În Codex se prevede că aparţin concernelor Rockfeller, cele care au iniţiat şi chestiunea
Terra nu poate susţine alimentar întreaga populaţie decât dacă se Codex Alimentarius încă de pe vremea Germaniei naziste.
folosesc alimente modificate genetic, aditivate, cu componente
chimice. Codexul reprezintă o serie de reguli de hrană, dar şi de

noastră şi dacă vom urmări mereu şi energic înfăptuirea idealurilor


noastre, cu întreaga forţă interioară de care dispunem, este mult
Tainica putere a idealului mai sigur că vom reuşi decât dacă vom nesocoti această atitudine.
Mulţi oameni renunţă cu foarte mare uşurinţă la aspiraţiile şi
idealurile lor. Ei nu înţeleg că intensitatea şi statornicia dorinţei
Orson S. Marden este cea care le conferă puterea de înfăptuire. Efortul perseverent
de a menţine intensitatea aspiraţiei are puterea de a o transforma în
Fragment din cartea „Minunile gândirii pozitive“ realitate.
Nu are nicio importanţă faptul că această realitate poate părea

A
spiraţiile profunde ale sufletului şi dorinţele pure ale la început puţin probabilă sau îndepărtată, că viitorul pare
inimii sunt adevărate profeţii, sunt vestitorii a ceea ce întunecat, este suficient ca noi să credem în ea cu intensitate şi să
poate deveni realitate. Ele sunt cu totul altceva decât luptăm energic pentru ea, şi mai devreme sau mai târziu ea ne va
poftele oarbe, izvorâte din lăcomie sau alte tendinţe inferioare. aparţine. Dorinţa începe să fie cu adevărat un stimulent numai
Când începem a dori ceva din toată inima creăm o legătură între atunci când se transformă în hotărâre trainică. Aspiraţia unită cu o
acel lucru şi noi, legătură cu atât mai puternică cu cât dorinţa hotărâre fermă dă naştere acelei puteri creatoare care se traduce
noastră este mai arzătoare şi străduinţa noastră de a o realiza mai apoi în rezultat practic. Fără întrerupere noi ne amplificăm sau ne
înţeleaptă. Ceea ce ne blochează este faptul că dăm prea multă micşorăm forţa interioară prin calitatea gândurilor noastre, a
importanţă aspectului material al lucrurilor şi nu acordăm destulă emoţiilor noastre, a idealurilor noastre.
atenţie idealului nostru. Ar trebui să ne obişnuim să trăim mai întâi Nu gândiţi şi nu spuneţi despre voi decât ceea ce doriţi să fiţi
în gândurile noastre idealul pe care dorim să îl realizăm. în realitate. Persoanele care mereu se plâng, care mereu spun,
Dacă, de exemplu, dorim să rămânem tineri, trebuie să trăim pretutindeni şi de prisos, că sunt obosite, extenuate, că nu au noroc,
permanent cu mentalizarea tinereţii, dacă dorim să fim frumoşi, că un destin nefast le urmăreşte şi că aşa vor rămâne întotdeauna,
trebuie să trăim menţinând permanent starea mentală sau, altfel că au muncit mult încercând zadarnic să ajungă la un rezultat, nu-şi
spus, rezonanţa specifică pe care o creează frumuseţea. Trebuie să dau seama că astfel nu fac decât să îşi adâncească şi să îşi agraveze
avem mereu prezentă în suflet şi în minte viziunea fiinţei care vrem mereu în minte aceste întunecate tablouri, a căror creatori sunt chiar
să fim şi în acelaşi timp să credem cu tărie că putem ajunge acea ele, şi care, de altfel, cu siguranţă vor deveni o realitate pentru ele.
fiinţă, îndepărtând imediat orice idee de boală sau orice sugestie de De aceea, nu admiteţi nicio clipă că sunteţi bolnavi sau
inferioritate care s-ar putea strecura în mintea noastră. Nu trebuie abătuţi, căci gândind astfel aceste stări negative vor căpăta putere
să ne lăsăm niciodată prea mult preocupaţi de slăbiciunile şi asupra voastră. Suntem cu toţii rezultatul gândurilor noastre şi
lipsurile noastre. ajungem întocmai aşa cum noi înşine ne metalizăm, chiar şi în cele
Având mereu prezent idealul nostru în minte şi luptând mai secrete gânduri ale noastre. Obiceiul de a vedea zilnic în noi o
curajoşi să îl realizăm, ne vom ridica cu siguranţă până la el. În fiinţă creată pentru a îndeplini o misiune divină perfectă, o fiinţă
credinţa menţinută cu tărie că dorinţele şi aspiraţiile noastre se vor capabilă de a-şi îndeplini menirea, ne conferă o nestrămutată
realiza, că visurile noastre se vor înfăptui, se află o mare şi tainică încredere, o minunată putere şi o neîntreruptă încurajare.
putere. Nimic nu ne ajută mai mult decât convingerea că lucrurile Dacă doriţi să porniţi pe o cale oarecare, îndreptaţi-vă
se vor transforma întotdeauna în bine şi nu în rău, că vom reuşi şi gândurile în acea direcţie dându-le o cât mai mare vioiciune
nu că vom cădea, că vom fi fericiţi în ciuda a tot ce s-ar putea posibilă, concentraţi-vă atenţia asupra lor până când veţi simţi că
întâmpla sau nu. ele vă împing înainte şi că aproape le vedeţi înfăptuite. Astfel puteţi
Păstrând o atitudine optimistă puteţi fi siguri că vă veţi atinge fi siguri că până la urmă ele se vor înfăptui. Treptat, fiinţa slabă,
scopul, orice veţi urmări să faceţi sau să fiţi, şi veţi constata cu imperfectă, inconştientă creată de falsul nostru mod de viaţă, din
surprindere cât de mult vi se vor dezvolta calităţile şi cât de mult se păcate atât de larg acceptat, va fi înlocuită de omul ideal, aşa cum
va transforma în bine întreaga voastră viaţă. Atunci când mentalul trebuie să ni-l imaginăm creat de Dumnezeu. Idealul este un
Dezbateri

şi-a format obiceiul de a se hrăni numai cu gânduri vesele, neîntrecut sculptor de caractere. El are o imensă influenţă asupra
optimiste şi încurajatoare nu mai poate face altfel. Credinţa că căilor vieţii noastre.
viitorul ne va rezerva numai lucruri bune, convingerea că vom fi Nimănui nu-i este posibil să ascundă prea mult timp ceea ce
fericiţi şi că vom prospera, fiind pregătiţi să facem faţă oricărei îl preocupă în mod obişnuit. Gândurile, expresia feţei şi modul său
eventualităţi, iată cel mai bun capital de care ne putem ajuta în de viaţă îl vor da de gol. De aceea trebuie să veghem ca emoţiile şi
viaţă. gândurile noastre să fie mereu superioare, nobile, folositoare.
Ceea ce urmărim să realizăm cu tărie tinde întotdeauna să se Hotărâţi-vă să nu aveţi nimic în comun cu gândurile sau acţiunile
îndeplinească în viaţa noastră, chiar dacă la început ar putea părea de calitate inferioară; tot ceea ce faceţi să poarte pecetea
imposibil. Dacă ne vom reprezenta în mod viu, prin imagini perfecţiunii.
mentale clare şi suficient menţinute, ceea ce am dori să fie viaţa
66 Lohanul nr. 11
Moldovei, a precizat că „despre Dragobete se crede că este o un
protector al păsărilor, fiind o sărbătoare strâns legată de fertilitate,
fecunditate şi de renaşterea naturii.(...) Aceasta sărbătoare marca
revigorarea naturii şi nu numai, ci şi a omului care, cu aceasta
Dragobetele şi Sfântul Valentin ocazie, se primenea. Era o sărbătoare a revigorării vegetaţiei, a vieţii
în creştere, o data cu trecerea la anotimpul de primăvara durata zilei
creştea, în contrapondere cu noaptea care descreşte, ca dovada şi

N icolae Constantinescu, etnolog al Universităţii din


Bucureşti, a afirmat că nu există atestări documentare
ale acestei sărbători decât în secolul al XIX-lea, „ceea
ce nu înseamnă mare lucru pe scara timpului”. Profesorul a propus
zilele sunt mai însorite. Se pare că, în această perioadă, păsările,
vegetaţia dar şi oamenii se puneau în acord cu natura, era o nunta a
naturii, însemnând renaşterea acesteia, retrezirea la viaţă, ceea ce
este şi semnificaţia centrala a sărbătorii“. Marcel Lutic a afirmat că
ca etimologic, el provine din derivarea cuvântului „drag-dragul”, în trecut, Dragobetele era „o zi frumoasă pentru băieţii şi fetele
adăugând că „nu putem şti sigur, pentru că în domeniul etimologiei mari, ba chiar şi pentru bărbaţii şi femeile tinere“. Dragobetele mai
eşti tot timpul pe nisipuri mişcătoare”. Lingvistul Lazăr Şăineanu a are şi alte nume: Cap de primăvară, Cap de vară, Sânt Ion de
propus analogia cu „dragu-bete”, sufixul „-bete“ fiind folosit în primăvară, Dragomiru-Florea sau Granguru.
zonele din Oltenia, semnificând „adunare, mulţime”. Etnograful În dimineaţa zilei de Dragobete fetele şi femeile tinere
Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie al Moldovei a prezentat strângeau zăpada proaspătă numită „zăpada sânzienelor“, o topeau
etimologia acestei sărbători populare, considerând că majoritatea şi se spălau cu apa astfel obţinută pe cap, crezând ca vor avea părul
denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului Ioan şi tenul plăcute.
Botezătorul”, sărbătoare religioasă celebrată pe 24 februarie care în Îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa
slavă se numeşte „Glavo-Obretenia“. Românii au adaptat-o, astfel bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci, flori de primăvară.
apărând sub diverse nume (Vobritenia, Rogobete, Bragobete, Dacă timpul era frumos, porneau în grupuri prin lunci şi păduri,
Bragovete) în perioada Evului mediu, până când s-a impus în unele cântând şi căutând primele flori de primăvară. Fetele strângeau în
zone (sudul şi sud-estul României) ca Dragobete. Această explicaţie aceasta zi ghiocei, viorele şi tămâioase, pe care le puneau la icoane,
este dată şi de „Micul dicţionar academic”, care atestă folosirea pentru a le păstra până la Sânziene, când le aruncau în apele
cuvântului din anul 1774. „E foarte posibil ca la forma actuală să se curgătoare. Daca, întâmplător, se nimerea să găsească şi fragi
fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin înfloriţi, florile acestora erau adunate în buchete ce se puneau, mai
apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui apoi, în lăutoarea fetelor, în timp ce se rosteau cuvintele: „Flori de
drag şi prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană; în acest fragă/ Din luna lui Faur/ La toata lumea să fiu dragă / Urâciunile să
caz, «zeul» s-a născut pornind de la un nume”, a afirmat Rodica le desparţi“.
Safiu de la România literară. N.A. Constantinescu, în „Dicţionar Satele răsunau de veselia tinerilor Pe dealuri se aprindeau
onomastic românesc“, 1963, tratează cuvântul „Dragobete“ la focuri, iar în jurul lor stăteau şi vorbeau fetele şi băieţii. La ora
articolul despre „drag“ (cu temă slavă) şi ca substantiv comun, prânzului, fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit
însemnând „gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă
puncte albe pe fiecare elitră“, cunoscută şi sub numele de „târtăriţă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în
sau „repede“ (Cicindela campestris). În „Dicţionarul etimologic al văzul tuturor. De aici provine expresia Dragobetele sărută fetele!
limbii române“, Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar
cuvântul sârb „drugobrat“ ce se traduce prin „cumnat“. Alte teorii pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru a-ţi afişa
expuse de Lutic consideră provenienţa numelui de la cuvintele din dragostea în faţa comunităţii.
slava veche „dragu“ şi „biti“, care s-ar traduce prin a fi drag sau de „Unii tineri, în Ziua de Dragobete, îşi crestau braţul în formă
la cuvintele dacice „trago“ - ţap şi „pede“ - picioare, acestea de cruce, după care îşi suprapuneau tăieturile, devenind astfel fraţi,
transformându-se, în timp, în drago, respectiv bete. şi, respectiv, surori de cruce. Se luau de fraţi şi de surori şi fără
Ion Ghinoiu, în „Obiceiuri populare de peste an – Dicţionar“ ritualul de crestare a braţelor, doar prin îmbrăţişări, sărutări frăţeşti
(1997), asociază numele de Dragobete cu un personaj din mitologia şi jurământ de ajutor reciproc. Cei ce se înfrăţeau sau se luau surori
populară românească: „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată de cruce făceau un ospăţ pentru prieteni”, a afirmat Simion Florea
fixă de celebrare în acelaşi sat, dar variabilă de la zonă la zonă (...), Marian. Folcloristul român Constantin Rădulescu-Codin, în lucrarea
patron al dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile româneşti“, fiind „Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credinţele şi unele tradiţii
identificat cu „Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu legate de ele.“ scria: „Dragobete e flăcău iubieţ şi umblă prin
Eros, zeul iubirii în mitologia greacă“. Autorul oferă detalii despre păduri după fetele şi femeile care au lucrat în ziua de Dragobete. Le
familia acestuia, numindu-l „fiu al Babei Dochia şi cumnat cu eroul prinde şi le face de râsul lumii, atunci când ele se duc după lemne,
vegetaţional Lăzărică”. Dicţionarul menţionează (în plan secund) că flori, bureţi ...”. De aici şi provine răspândita expresie adresată
Dragobete este şi o „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu acelaşi fetelor mari şi nevestelor tinere, care îndrăzneau să lucreze în
nume”. Romulus Vulcănescu în „Mitologia română“ (din 1985) îl această zi: „Nu te prindă Dragobete prin pădure!“.
descrie ca o „făptură mitică”, fiind „tânăr, voinic, frumos şi bun”. Exista o serie de obiceiuri în zona rurala legate de aceasta
Simeon Florea Marian, în „Sărbătorile la români“ (1898-1901, sărbătoare. În aceasta zi, oamenii mai în vârstă trebuiau să aibă grijă
reeditare din 1994), a scris că „în mai multe comune din Muntenia“ de toate animalele din ogradă, dar şi de păsările cerului. Nu se
şi mai ales în Oltenia, sărbătoarea creştină „Aflarea capului Sf. Ioan sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul
Botezătorul“ (din 24 februarie) „se numeşte Dragobete“. El a împerecherilor. În aceasta zi, nu se coase şi nu se lucrează la câmp
afirmat că după credinţa poporului, aceasta este ziua în care toate şi se face curăţenie generală în casă, pentru ca tot ce urmează să fie
pasările şi animalele se împerechează. „Dragobetele în aceste părţi cu spor. În unele sate se scotea din pământ rădăcina de spânz, cu
este o zi frumoasă de sărbătoare”; „băieţii şi fetele au deci credinţă multiple utilizări în medicina populară.
nestrămutată că în această zi trebuie ca şi ei să glumească, să facă Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi
Dragobetele, după cum zic ei, ca să fie îndrăgostiţi în tot timpul drăgăstoase întreg anul. Bărbaţii nu trebuie să le supere pe femei, să
anului“ Este menţionată o legendă din comuna Albeni, potrivit nu se certe cu ele, pentru că altfel nu le va merge bine în tot anul.
căreia „Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia descris ca fiind o Tinerii au credinţa că în această zi trebuie să glumească şi să
fiinţă, parte omenească şi parte îngerească, un june frumos şi respecte sărbătoarea pentru a fi îndrăgostiţi tot anul. Iar dacă în
nemuritor, care umblă în lume ca şi Sântoaderii şi Rusalele, dar pe această zi nu se va fi întâlnit fata cu vreun băiat, se crede că tot anul
care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu nu va fi iubită de nici un băiat. De aceea, tinerii, fete şi băieţi, se
sudalme şi fărădelegi“. A fost prezentat în aceeaşi lucrare şi ca zeul adunau mai mulţi la o casă, pentru a-şi „face de Dragobete“, fiind
dragostei şi al bunei dispoziţii, de ziua lui se organizau petreceri, convinşi că în felul acesta, vor fi îndrăgostiţi întregul an, până la
deseori urmate de căsătorii. El este protectorul şi aducătorul iubirii viitorul Dragobete. Această întâlnire se transforma, adesea, intr-o
Tradiţii

în casă şi în suflet“. Dragobetele mai poate fi întâlnit şi sub denu- adevărată petrecere, cu mâncare şi băutură. De multe ori băieţii
mirea de „Dragomir”, cunoscut ca un cioban care o însoţeşte pe mergeau în satele vecine, chiuind şi cântând peste dealuri, pentru a
Baba Dochia în călătoriile prin munţi, dar reprezintă de asemenea şi participa acolo la sărbătoarea Dragobetelui. Uneori, fetele se acuzau
o figură pozitivă, simbol al primăverii, iar de ziua lui se sărbătorea unele pe altele pentru farmecele de urâciune făcute împotriva
înnoirea firii şi se pregătea de primăvară. O alta reprezentare a adversarelor, dar de cele mai multe ori tinerii se întâlneau pentru a-
acestuia este cea a unei plante, numite Năvalnic, în folclor fiind şi face jurăminte de prietenie.
răspândită ideea ca Maica Domnului l-a transformat în aceasta pe Cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile
Dragobete deoarece el a încercat din nesăbuinţă să-i încurce cărările. anului, şi mai ales de febră şi Dragobetele îi va ajuta pe gospodari să
Ovidiu Focşa, etnograf în cadrul Muzeului de Etnografie al aibă un an îmbelşugat
Februarie 2010 67
Dragobetele era sărbătorit în unele locuri şi la data de 1
martie, deoarece se considera ca el este fiul Dochiei şi primul
deschizător de primăvara.
Se mai credea ca în ziua de Dragobete pasările nemigratoare
se aduna în stoluri, ciripesc, îşi aleg perechea şi încep să-şi
construiască cuiburile, pasările neimperecheate acum rămânând fără
pui peste vara. Oamenii bătrâni ţineau aceasta zi pentru friguri şi
alte boli.
Obiceiurile de Dragobete, zi aşteptată cândva cu nerăbdare de
toţi tinerii, au fost în bună parte uitate, păstrându-se doar în
amintirea bătrânilor. Iar în ultimii ani, Dragobetele autohton riscă să
fie dat cu desăvârşire uitării, el fiind înlocuit de acel Valentine’s
Day ce nu are legătura cu spiritualitatea românească.
Originea sărbătorii amoroase Valentine’s Day este disputată.
O primă referinţă aparţine scriitorului englez Geoffrey Chaucer,
care, spre sfârşitul secolului al XIV-lea, scrie în lucrarea
„Parlamentul păsărilor“, cu referire la căsătoria regelui Angliei
Richard II cu Ana de Boemia: „Aceste-au fost în a Sfântului
Valentin zi/ Când toate păsările-şi caută perechea“. Deja la
începutul secolului al XVII-lea, în vremea lui Shakespeare,
sărbătoarea avea semnificaţia negativă de astăzi: „Cum mâine-i Lupercalia – fertilizarea elementului feminin al naturii
Sfântul Valentin, / Din zori voi aştepta / La uşa ta, căci vreau să fiu / Lupercaliile reproduc la modul ritualic o serie de aspecte specifice
Eu, Valentina ta. / El s-a sculat şi s-a încins / Şi-ndat i-a descuiat; / timpului originilor în care au fost procreaţi eroii civilizatori. (cf.
Ea fată a intrat la el, / Dar fată n-a plecat.“ (Hamlet, IV, 5). Attilio Mastrocinque, Romulus. Întemeierea Romei între istorie şi
Despre Sfântul Valentin sunt mai multe versiuni care îmbinate legendă).
au născut o legendă. De Lupercalia exista obiceiul să se scrie numele fetelor pe
Se spune ca Valentin a fost un preot roman martirizat în bilete, care apoi se introduceau într-o urnă. Fiecare băiat extrăgea un
timpul persecuţiei lui Claudius in anii 268-270 d.Hr.. Tânăr fiind, bilet, iar fata „aleasă“ devenea iubita lui pentru anul următor.
Valentin ii ajuta pe creştini in vremurile persecuţiei. El a fost prins În 496 papa Gelasius a oficializat data de 14 februarie ca ziua
si băgat in închisoare, unde a devenit un propovăduitor. Tocmai de Sfântului Valentin în încercarea de a înlocui Lupercalia. Treptat,
aceea a fost condamnat la moarte la data de 14 februarie. În timpul această dată a devenit ziua în care se făcea schimb de mesaje de
cat a stat in închisoare el trimitea mesaje de îmbărbătare prietenilor dragoste, iar Valentin a devenit sfântul patron al îndrăgostiţilor.
spunându-le: „Amintiţi-vă de Valentin“ şi „Vă iubesc!“. Ziua era sărbătorită prin trimiterea de cadouri cu mesaje de
O alta versiune ne spune că Valentin a fost un preot care dragoste.
căsătorea cuplurile în secret, împotriva legii date de împăratul Mai târziu s-a hotărât comemorarea în ziua de 14 februarie a
Claudius al II-lea. Acest împărat a interzis toate căsătoriile şi logod- sfinţilor Kiril şi Metodiu, patronii Europei. În ziua de 13 februarie
nele în Roma, considerând că soldaţii necăsătoriţi luptau mai bine sunt celebraţi de Biserica Catolică doi sfinţi Valentin: preotul din
decât cei căsătoriţi pentru că nu aveau pe nimeni care să ii aştepte Roma, care a fost martirizat în anul 268 şi episcopul de Terni, care a
acasă. Si in aceasta poveste el a fost dus la închisoare. Aici el se avut aceeaşi soartă cinci ani mai târziu.
împrieteneşte cu fiica temnicerului pe care o convinge să creadă in Observăm în ceea ce se întâmplă astăzi o reluare a ideii
Dumnezeu. In ziua execuţiei sale, Valentin scrie o scrisoare de bacanalelor sexuale păgâne cu conotaţii foarte negative, pentru că şi
dragoste fetei temnicerului. acum există asemenea practici care justifică imoralitatea, desfrâul
Sau, Asterius, unul din judecătorii lui Valentin, avea o fiică dintre tineri, ideea de căsătorie de probă sau de o zi, ideea de
oarbă, iar Valentin s-a rugat alături de ea, astfel ca ea s-a vindecat. petrecere şi nu ideea de jertfa, de bucurie, de familie întărită aşa
Ca rezultat, Aterius a trecut la creştinism. Valentin a fost condamnat cum o vedea(u) sfântul (sfinţii) Valentin.
la moarte. Ultimele cuvinte ale lui Valentin au fost scrise către fiica (Compilaţie de G.F. Sursa: internet).
lui Asterius şi erau: „al tău Valentin!“, aceasta fiind o motivaţia
pentru scrisorile şi felicitările de Ziua Îndrăgostiţilor.
Un lucru rămâne totuşi cert: faptul ca a existat un preot cu
numele de Valentin, care a fost executat pentru credinţa lui in
Dumnezeu. Sfântul Valentin se sărbătoreşte in 14 (13) februarie, în
ziua când romanii precreştini celebrau festivalul păgân al purificării
şi fertilităţii, Lupercalia .
Numele de Lupercalia (Luperci) derivă de la substantivul
lupus, întreaga sărbătoare fiind asociată tradiţiilor licantropice.
Astfel, lupului îi este atribuit un comportament sălbatic, reeditat de
luperci la modul mitic şi ritual. În plan ritual, acest comportament
este expresia practicilor iniţiatice pubertare (la care au fost supuşi
Romulus şi Remus), care vizau integrarea tinerilor în rândul
adulţilor, iar în plan mitic reprezintă comportamentul comunităţilor
umane „naturale“, anterioare actelor fondatoare ale eroilor
civilizatori (Faunus, Hercule, Romulus), întemeietori de cetăţi şi
autorii unor legislaţii comunitare. Lupercalia reiterează la nivelul
sărbătorii timpul originar al Romei şi suspendă temporar civilizaţia,
fapt reflectat şi de victoria lupercilor Fabieni (reprezentanţii lui
Faunus, personificarea mitică a sălbăticiei) asupra lupercilor
Quinctiali (exponenţii lui Iuppiter, zeul celest, garantul ordinii şi al
civilizaţiei).
Lupul este asociat lumii de dincolo şi sufletelor morţilor,
întruchipate la modul ritual de către luperci: acestea, însetate de
sânge şi animate de un apetit sexual nestăvilit, se întorc pe pământ,
unindu-se more ferarium cu femeile. În aceste tradiţii mitico-
Tradiţii

religioase şi-ar putea avea originea ritul fecundator al Lupercaliilor:


fâşiile din piei de ţap ar reprezenta tocmai sufletele morţilor, „unite“ Reprezentare a Lupercalei: Romulus şi Remus hrăniţi de
cu matroanele romane care, astfel fecundate, năşteau copii în cadrul lupoaică înconjuraţi de Tibru şi Palatin. Scultură dintr-un altar
mariajului legal. dedicat cuplului Marte şi Venus expus la Muzeul „Palazzo
Ritualul repeta tradiţiile mitice referitoare la violenţa Massimo alle Terme“.1
procreatoare, dar şi miturile legate de fecundarea de către numen a
unei fecioare, care procrează astfel în contextul căsătoriei cu un
erou (de exemplu, Acca Larentia, soţia lui Tarutius, îi naşte pe
gemenii Romulus şi Remus în urma acuplării cu Hercule). 1 Sursă: Wikimedia Commons, foto Marie-Lan Nguyen (2006)
68 Lohanul nr. 11

Ing. Ioan Bordei – Vincon SA; Ec. Floriana Enache – Enache Morărit SRL, Ing. Teo Pop Red-Invest;
Sponsori
Dr. George Silvestrovici; Ec. Aurel Cordaş

n
nrr.. 1
111–
–rre
evviissttă
ăccu
ullttu
urra nţţiiffiic
all şşttiiiin căă
ffoonnddaattăă:: nnooiieem
mbbrriiee 22000077
Colectivul de redacţie: Referenţi ştiinţifici:
Redactor: Vicu Merlan Dr. Antonio Sandu (filozofie), prof. dr. ing. Avram D. Tudose (viticultură), dr. Doina Grigoraş
Tehnoredactare: Gabriel Folescu (psihologie), dr. ing. Paul Şuşnea (mecanică), dr. George Silvestrovici (medicină generală),
(gabriel.ro@hotmail.com) lect. univ. dr. Gabi Voicu (comunicare şi ştiinţe politice), ec. Aurel Cordaş (economie),
ing. Teo Pop (management)
Colaboratorii acestui număr: ec. Aurel Cordaş, prof. Costin Clit, prof. Marietta Matei, prof. Adrian Butnaru, prof. Valeriu Neştian,
inst. Istrate Liliana, prof. dr. Nicolae Ionescu, Elena Olariu, Ion N. Oprea, Constantin Donose, prof. Lina Codreanu, Ioana Frenţescu,
Carmen Angheluş, Olariu Elena, Valentin Furtună, înv. Corneliu Lazăr, prof. Constantin Parfene, prof. Olariu Neculai, prof. Adrian
Talaşman, Dumitru Râpanu, ieromonah Veniamin Ilie, ing. Sergiu Brandea, Eugenia Faraon, prof. dr. Doina Grigoraş, prof. Andrei
Gămulea, dr. George Silvestrovici, ing. Zoltan Bartha.

Puteţi citi revista şi pe www.lohanul.lx.ro


Articole noi pot fi trimise la adresa de e-mail: isaiia2002@yahoo.fr sau C.P. 51, Huşi, jud. Vaslui, 735100.
Contact tel. 0761997505, 0745894379.

Colaboratorii acestei reviste sunt direct responsabili de conţinutul articolelor trimise.