Am zrit lumina

de Marin Sorescu
n aceast poezie Marin Sorescu este poetul-spectator, singur, care nu vrea s se
implice, asistnd doar la spectacolul pe care-l ofer viaa. Manifestnd o total lips de
interes pentru rspunsuri la ntrebrile pe care le pune, poetul i ascunde singurtatea
ntr-o lume pe care o iubete din exterior, pentru lucrurile ei simple: lumina, cldura,
iarba care crete, fata care-l privete "cu sufletul", oamenii.
Tema poeziei este iubirea, poezia coninnd i motivul luminii, menionat nc din
titlu.
Titlul "Am zrit lumina" simbolizeaz intrarea eului liric n lumina ce-l conduce
n via, arat interesul poetului pentru condiia omului n lume, bazat pe ntrebri
retorice la care nu ateapt rspuns: "Nu am timp de rspunsuri".

n primele rnduri este surprins miracolul naterii, "ieirea n lumin", venirea

poetului pe pmnt prnd s aib rostul ca acesta s vad ce mai fac oamenii, de care i
pas. Dar n realitate eul liric nu crede c rspunsurile sunt sincere, nici c au coninut, de
aceea el nu consider c cineva i rspunde. Adresarea la persoana a doua sugereaz
dorina de comunicare a poetului, precum i interesul su pentru condiia omului.
Lumina nseamn deci, n acest context, intrarea n lume, o lume plin de cldur,
strlucire i frumusee.
Ca mijloace de expresivitate poetic originale, M.S. folosete irul de ntrebri
retorice, metafora, modul de adresare direct, versurile inegale i fr rim. ntrebrile
retorice sunt banale, puse cu un ton uor ironic i plin de bunvoin: "Sanatosi? Voinici?
Cum o mai duceti cu fericirea?" Metafora "Se uita la mine cu sufletul" sugereaz
afeciunea fetei pentru eul liric, simpatia ei sincer, fiind o definiie deosebit,
surprinztoare, a sentimentului de dragoste curat.
Eul poetic spune "mi place aici" pentru c este ncntat de cldura i de iubirea
din jur, chiar dac uneori este "amar", ca o condiie necesar a existenei omului pe
pmnt, compus i din bune, i din rele.