a) punete eusute Pe supratata pinzet ; 5) puncte cusute be dupa tragerea firélor testturi, prin adiugarea altor mate. Hale — paete, margele In cadrul celor Insitilatul este operatia Premergitoare exeeutii decorului prin interms ta edu clreia’ marginile piesei Tivitura este un procedeu care urmeazi adesea {nsiilatul prin intermediul carela marginea fesitens se indoieste gi se coase. Punctele de cusitura Ineo buinfate pentru formarea tivului sint simple, exe. eutate in cruci le locul de imbinare a tivulu cu’ pinsa ori mal complexe, realizate dupti tragerea cironea fire din bateala materialului pentru marcarea mor Sinii de jos a tivulul. Denumirile diferite: giurele, silbase, ochiuri, folosite pentru ornamentul executa be firele trase in manginea tivului, desemnearé ace, lagi tip de cusdturd executata pe une sau pe ambele margini ale spatiului creat. ‘Tivirea fesaturilor se poate realiza si printr-o cu siturd mai simplé, cu tivul. Marginea pinzei, indoita de doui ori este si aici delimitata prin scoaterea ci torva fire pe orizontal. Tivul se lucreazi de lo stinga la dreapta. Acul intré prin marginea tivulu; luind doug, trei fire din spatiul care marcheazi mar- ginea tivului apoi se formeaz& un ochi $1 acul se ine fete sae fige in jos, 1a marginea tivului. Punctul se repeta de Ja un capat la altul al pinzei.Cheifa inerucisatd, Cele dou laturi ale fesaturit int reunite printr-un punct lucrat de jos feat si ltul de sus in jos, prinzind efte trei, patru tise sit Fe er gglinctul se repeté mereu, la distante egale Ge tel, patru fire, trectnd permanent acul peste fang de ati, Cheitele sint foarte decorative deoarece marcheaz& Gpstturile. In Cimpia Transilvaniei ele constituic ue decor aparte, find lucrate eu aff coloraia In an dele complicate de o neasemultd frumusete, Cheita din danteli creazé o distant de aproape cruen umetty, uneori chiar mai mult, intre foile fe- E¥; 4 distanté de citeva fire, se scoate apoi pe sub Dducla formati, se di de dout or! ata peste ac ei a Tey Bitty Stineseu, Aplicajti de broderit romanest, 42 Ea. tha, Ba. Albatros, Bucuresti, 1972, pts ind Be WS matalne ala pins! se nealzcast cea ial Selcatl gf pretiosd chet Tlosta ie gomucks populare romanesti. 1, Punetele cusute ne suprafaja pinzet au prin exalt un carer dbort, unde foot ornamentarea (esiturilor de inierior sint mult mal putin numeroase in compsratie cu cele folie pes lecorarea plesele de port. ; O™ Graces sit noses‘ punctal cal mat rapinlt in decorarea stergarelor, fetelor de masi, cearceafu- nilor ete. Motivul este format din doua linit eblice Incruciate din compuneres clrora rerultd grnames: {ul propriucals, Crucea se executd in doud Tel! =Ss gol cp ano prin executarea fiectrei cruci in ile incrucisate de Ja inceput, mia la decorarea pieselor ort, am i Hi Ons mie ee act, ona te mle nt Langs ot a a oe ames ae Ct com pet ote ig iat ine aug cop a paralel pe suprafaja fesiturii. Dup§ cum sint dispuse firele motivul apare pe ve i firele motivul apare pe vertical, pe orizontall’ sau Punetul biitrinese, cu traditie indelungata pe teri- toriul romanese, se realizeaz4 prin imbinarea_mai multor tighele. Motivul apare sub forma unei cusi~ ‘tri ugor bombate. 2, Punetele eusute dupa tragerea firelor fesaturit de jond dau pieselor decorative de interior aspectul tunor dantele vaporoase, Ble se grupeaz in dou ca~ ‘egorii bine distincte ) sabacul ; ») ‘aietura. Sabaeul se realizeazi prin scoaterea de fire si se Jucreazi Ja marginea unui tiv sau in cimpul pinzei formind benzi continui, Se scot firele in functie de Vétimea modelului ce urmeaza a fi executat, apoi se intarese marginile ca la tivitura cu tighel. Pe supra~ fata firelor de urzeali rdmasi Uber se trece acul easupra sau pe sub fire, intocmai cum se procedeazit ie alesdturé in rizbolul de fesut. Astfel se formeazi modelul — sczind sau cerscind grupele de fire — in motivele pline si din golurile create intre ele. Sis- temele de realizare a gabacului difera de la 0 zoni Ja alta, dar apare unitar prin dispozitia constant li- neard, pe tot cuprinsul ,arii si prin faptul ef se exe- cut fotdeauna pe ling un tiv sau delimitind un grup de motive ornamentale. 4546 Afururte sn un fl rare, {ara delicatetea Sabacele a ajarure stergare de pln: borangie din Cin dar apar uneor! Arad fesute din saad Ua flees se le ance baat fina Saber $i pe sterguri mai nol din Bihor si rr cut cu un fir gros de coton merce Taietura, fiind un procedeu mai nou care const gin sooaterea Unei plirfi din material, dupa un anumit Gan iiigl bordarea marginilor cu feston, apare numal pine’ exceptional Ja unele fesituri decorative din interior. 3, Punctele cusute prin addugarea altor materiale cat raspinait de timpuriu In decorarea piesclor de Sart, dar nu Lipsese nici din gama tehnicilor utilizate mneru executarea ornamentelor la tesaturile de n- Qarior. Ele daw strilucire feséturilor si conferd inte- Soeulul o notd de fast. Cu toate acestea ele nu s-au Tspindit in mod egal, flind preferate mumai intr-u- Tae Tegiuni. Astfel, in Moldova, Muntenia si Ol- Tania, apar adesea pactele, firul sf mérgelele, in timp (O'p Transilvania se folosese mai rar (in unele ca- Sri margelele) si numal in mod cu totul exceptional firul gi paetele, ‘Cusitura eu beteald se realizeazt yin crucet fo~ josind un ae mare, avind grija ca firul si nu se r&- suceascd. Ea apare ca umpluturi la unele stergare din Muntenia, ‘Cusitura cu margele, folosité de asemenea mai mult ca umpluturd, se foloseste uneori si pentru de Corarea marginilor tnor stergare sau betiste, Cust- fura se executs dupa dows procedee : a1) gst mitts mitrgle pe ot 5 fixe nteroral motv fa uabdle Cae WS) scare sieges se couse Indias! he eras oon Sie Sean eae i al della dat este al rsp modelul apare mai consistent fii: si mai ecient Sey is Td St utfura cu paste sou ov ofluturt® cum se nu meste in unele regiuni din sudiil fri! se Toloseste ca HAL He oH a EHH EE cant nait tha actly Sr meee aes a Seen trei procedee™ : m ene Sere es HH Oe: at % P, Petrescu, E. Secogan, A. Doagt, op. elt, p. 48. 9) ata este trecuti de douli, trei ori prin gure pactei, fixind paeta de pinzé inti~o parte si in alta; ) se trece acul prin gura paetel ingirind o mar- gea cu ajutorul cireia se fixeazA de pinzé ; ‘c) paetele, suprapuse, se Ingiruie in forma de sol2i tind fixate de pinzé la partea care intra sub pacta urmatoare, ‘Cusiturile reprezinté forme stereotipe, cu valoare grafich proprie, cu ajutorul cérora se objin motivele Gin combinarea cirora rezult& compozitia ornamen- tala. Folosirea constant a acelorasi puncte da uni- tate {esaturilor in ciuda diversitati st specificului 20- nal acesta fiind dat de modul In care se compun ornamentele sau de materialele diferite, preferate fintr-o parte sau alta a tari ‘Decorul fesaturilor de interior se completeazi cu terminatii realizate fn diferite tehnici ingenfoase impletituri, dantele innodate si dantele crosetate, ‘Cea mai simpli terminajie o formeazd ciucurii remultati prin scoaterea firelor de bitealé pe o dis- fanta de Unul, doi centimetri, lasind urzeala si cada ber. ‘in cazul stergarelor de bumbac, unde firele de urzeala find s-ar ineurea si destrama repede, se in- hoada dowd cite doud firele Intre ele pentru fixarea marginii festituril ‘Treptat, pe misura amplificdrii decorului gi a per— scfionarii tehnicilor de lucru, ciucurii au inceput sé fie Innodati in doud sau trei locuri la distante egale, dind impresia unei retele complicate, mai ales acolo unde sint reelizati din doua culori. (© terminatie mai putin réspindita, folosité tn cndul tari, este aceea cunoscutd sub denumiren de 49fluturi, = pe Hrle‘as Gules evn sick a alow, insird patru, cinci mérgele de aceeasi culoare, fixate Ja capit printr-un nod. . a Sar al eee sos populit ati gy, nile are ig opal omnes — TEE se numeste tul* * iar aceea agezatti pe margine umeste cu fermenul general ycomgie, "ene # Indiferent de forma, fisie dreapta, cu colfi_ sau rozete unite intre ele, toate dantelele sint executate cu eroseta in lant, picioruse simple sau duble, din combinarea cérora rezult® modelul respectiv, ‘La unele stergare din Transilvania dantela este poli- croma, fiind realizata prin alternarea culorilor de- coruul ales sau cunt fecind de Ia un fond arhaic, reprezentat prin Vesdtuile simple iucrate tn dou sin patra te, feck + dibiluri, un fel de dantela, executata cu acul, care se coase mal ales pe minecile cdmisii, Din ngr. bibila * tu, {esituré de matase sau de bumbac, foarte fin’, 50 alcétuita din ochiurt rotunde se poligonale, Fr. tulle. turile noastre s~au imbogiiit prin perfectionarea teh- nnicilor de lucru, prin asimilarea unor tehnict cu cir- Culatie larga, de importanta universala. Din sfer orientala a fost preluat& tehnica fesutului in chilim Prin contactul cu lumea occidental’, incepind cu se- colele XIV—XV, pitrund elemente noi, menite si imbogaleascd repertoriul jesiturilor de interior si tehnicile de lucru. Preluarea si integrarea acestor elemente, in cadrul unui proces complex si continuu Ge sehimburi culturale, @ stimulat spiriiul creator al poporului roman care, minuind cu maiesirie teh- hhicl folosite pe arfi largi teritoriale a realizat, in ca- drul unei gindiri artistice universale, 0 creatie cu totul original’, specific romaneascd, ‘exprimaté in toate genurile artei populare. ‘MOTIVE $I CoMPOzITII ORNAMENTALE, In organizarea interforului locuintei piesele sint dispuse in strins& concordant cu cerintele functio- nale si estetice ale familiei respective pentru a fa— cilita desfagurarea fireasci. a actiunilor in fiecare incipere. Aceasta explick de ce forma si clmpurile ornamentale ale {es&turilor de interior sint determi- nate de functia si pozitia lor in ineapere. Privind din acest punct de vedere {esiturile Infelegem de ce stergarele, agitate pe un cui sau innodate Ia mijloc, au ornamentele concentrate la capete, de ce stergu- ile de ruda sint decorate numai Ia un singur capat, fefele de masa sint decorate pe margini avind dantela fixatA numai pe cele trei laturi vizibile, de ce scoar- {ele gi chilimurile au motivele decorative dispuse pe tot clmpul si cipitiiele sint Impodobite numai pe o singura parte etc. Pornind de la aceste considerente de ordin functional, pe misura dezvoltirii planului locuintei. a schimbérii conceptiei cu privire la confort sau a vizi- unii estetice, asistim, de-a lungul timpului, 1a in- BL