Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
1.4
POLITICA EXTERNA
,
I.L.
S..
REGELUI CAROL I
1.
I't
N.
IORGA
rr
;d
f
r
rit
BUCURE$T1
1916.
,LL
POLITICA EXTERNA
A
REGELUI CAROL I
POLITICA EXTERNA
A
REGELUI CAROL I
LECTII TINUTE LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
DE
N. IORGA
BUCURESTI
Raaidescu
POLITICA EXTERNA
A
lucruri pe care un istoric nu le tie qi, acand lucrurile corespunzatoare, au avut qi motive pe care nu le-au
comunicat nici ei, nici altii.
INTRODUCERE
supt regele Alexandru, a tiparit lucruri care ar fi imposibile in imprejurarile speciale dela noi. Ajutator al
Coroanei, el avea obiceiul, cata vreme a fost in serviciu,
un amator al genului anecdotic, ca acel din Memoriile lui Saint-Simon, o carte ca a d-lui Vladan Gheorghevici este neIntrecuta. Evident Insa el din tot acel
fatras), din toate acele conversatii de o importanta
mai mare sau mai mica, iese i pentru istorie ceva :
sunt, de pilda, scrisorile personale pe care regele Alexandru le-a adresat ministrului sau.
SA ne gandim qi la bogatul material de divulgatie,
dar qi de minciuni, de calomnie, pe care-I avem, In ce
privWe Bulgaria, pentru epoca lui Alexandra de Batemberg. Noi n'avem Insa materiale de felul acesta. Aici
au fost de sigur lupte de partid foarte invierpnate, care
n'au ales totdeauna mijloacele cele mai potrivite pentru
formarea unei atmosfere morale In viata politica, dar,
In luptele acestea, nu s'a facut uz de mijloacele obis nuke In Statele balcanice, mijloace reprobabile, dar care,
de multe ori, ni dau un material istoric de prima mans,
un caracter mai mult sau mai putin oficial, am zice, Incremenite putin In solemnitatea lor, trebuia sa se ajunga
IN TROD UCERE
morals cu totul superioara 1, dar, indata ce au iesit Memoriile Regelui Carol, sau, cum le intituleaza el insusi,
4Insemnarile unui martor ocular', si ele au fost intre-
litica externa Intre anul 1866 i timpurile noastre, ultimele parti avand sa fie, neaparat, cu mult mai scurte
qi tratate cu o discretie mult mai accentuate cleat cele
dela Inceput.
Aceasta expunere revine de drept profesorului de is-
INTRODUCERE
tionalizezew oarecum qi acest domeniu ca toate celelalte qi sa ajungem intr'o vreme a exercita influenta
noastra ca natiune prin Statul pe care 1-am creat. Avem
qi inteligenta i situatia ce se cere pentru a o face, dar,
inainte de a supune pe altii emanatiunii sufletului nostru
sama indestul de un anume moment din evolutia Statului turcesc in timpurile noastre, sa se spuie Ca situatia noastra fata de Turcia la 1766 era foarte clara,
iar la 1866 foarte incurcata, i sa se adauge ca, deqi,
de fapt, Principatele Unite erau mai tari decat Moldova
sau Muntenia unui Stefan Racovita sau Constantin Mavrocordat, cu toate acestea situatia noastra legala fata
de Turci era superioara la 1766 fata de cea dela 1866.
Aceasta a cauzat greutatile cele mai marl principelui
celui nou, care aducea cu dansul traditiile uneia din cele
mai marl Case din Europa, energia unei rase care urma
uriaqa ei desvoltare in timpurile moderne qi un sentiment de demnitate personals foarte hotarata, care formeaza una din notele dominante ale caracterului sau.
La 1766 lucrurile erau netede: not nu eram provincii
ale Imperiului otoman, eram teri tnchinate, dupa conceptia noastra, iar, dupa conceptia Turcilor, Geri, dqi., supuse
cu sabia
Soliman cel-Maret a spuso, falsificand adevarul,dar a spus-o, official, formal, in acte care se pastreaza,
INTRODUCERE
Poarta. Provinciile acestea traiau la 1766 ca supt Mohammed al II-lea, ele-0 pastrau regimul pe care-1 avusera
supt Soliman, qi mandria de Stat a Turciei din veacul al
XVIII-lea nu cuprindea catui de putin qi tendinta de a-0
intinde dominatia direct asupra teritoriilor noastre. Ei bine,
10
INTRODUCERE
II
Sultan, dar primit cu o infiorare indignata de actualul Suveran al Bulgariei, cand Abdul-Hamid, duqmanul
lui Midhat qi al reformatorilor Imperiului, dar totuqi
servind qi el ca qi danii aceia.i idee, I-a salutat pe
Ferdinand I cu prilejul unei vizite la Constantinopol
prin formula: idupa mine nu exista niciun demnitar mai
mare in Imperial otoman decat Alteta Voastrax..
Din lucrurile inedite care mi-au stat la indemana va
mai pot cita unele cazuri. In cele trei judete basarabene retrocedate de Rusia 'n urma tratatului din Paris,
12
burari In Bucure0. Domnul plecase in strainatate; anumite persoane au facut uneltiri Intre terani, qi an urmat
apoi demonstratii pe strada. S'a tras cu puqca asupra
demonstrantilor, qi unii dintre organizatori au fost puqi
la inchisoare. Cel d'intaiu lucru pe care 1-a facut Domnul
anumite persoane de aici, trimete lui Cuza o remonstratie la care acesta raspunse cu vestita sa scrisoare
de explicatie 1, scrisa aqa. cum cred ca niciodata nu s'a
primit o misiva de vre-un Mare-Vizir. Un intreg curs
de qtiinta politica, de morals politica si de buna-cuviinta politica, care se rezuma in aceasta : ca Poarta
INTRODUCERE
13
i nu este o scadere a unui Suveran faptul ca Innaintagul lui a avut aceiai directie pe care el ajunge a o
urmari Ora la capat mai tarziu, ci, din potriva, este o
glorie pentru dansul el a realizat dorinta Innaintaqului
sau, i e i o dovada de sanatate politica a unei teri,
atunci cand dela un Domn la altul traditiile necesare
se impun i interese esentiale mentin aceiaqi politica.
14
natiunea greceasca), tipografia va fi inchisa, exemplarele luate si se vor acorda severe reparatiuni contra
autorului, Baca se va descoperi cine se ascunde supt
anonimatul lui Palicaropol. Iar la 1863 venia randul
15
INTRODUCERE
nostru sa ne plangem ca a ieit o foaie la Atena cuprinzand cutare articol despre Principate, de natura sa
jigneasca escelentele raporturi care exista intre Guvernul Principatelor Unite di Guvernul
; se cerea
pedeapsa impotriva infamelor calomnii, punerea in
judecata a calomniatorului, vinovat de un mt fait inapoi la 1865 reveniau Grecii: pentru ca in
signe".
Trompeta Carpatilor aparuse un articol ustricator
relatiunilor amicale, in starea cea mai agreabild, pe
care le avea cu not 4un Stat care e legat de al Romaniei prin multe legaturi ce decurg din trecutul
sau i sunt relative la prezentul qi viitorul sau, iar, mai
ales, prin pretioasa legatura a religiei*.
sa-1
desemneze, consulul zicea ea trebuie sa fie une individualitb, care, natural, trebuia sa fie pedepsita. Dar di
la not se descoperia ca doua gazete greceti, dintre care
una aparand la Constantinopol Si cealalta, Himera,
la Viena, atacasera Principatele, di atunci se cerea satisfactie, cunoscand marea simpatie a natiunii greceti
fata de Romani.
Natural, cand era vorba de relatii pe care le determinau numai pamfletul lui Palicaropol, articolele din
Trompeta Carpatilor on din Himera dela Viena,
Tesaliei la 1863.
16
INTRODUCERE
17
IV.
f8
cari, dupa ce trecusera printr'o serie intreaga de peripetii, iar, In urma, prin sangeroasa ridicare a maselor
teranWi la 1848, apoi prin negarea de catre oficialitate a
darea altui viitor, ce nu se putea Inlocul prin procupetiri oficiale, care, totdeauna, irita fara a satisface.
Si, In sfarqit, era Insaqi greutatea problemei interne
INTRODUCERE
19
nu erau rele In momentul acela, la 1866. Rusia se implease In parte cu Franca, i Napoleon intelegea ca
ar putea sa aiba interese comune cu Tarul chiar In
Peninsula Balcanica. Se Incercase, dupe tratatul din Paris,
20
0 In
du-mania continua a Austriei fata de Statele care se intemeiasera In Balcani sau la Dunare In contra vointei sale i jocul
pe care-I faced In Balcani, lucrand sa inrautateasca legaturile dintre aceste State i Turcia, pentru ca Serbia
i Romania
qi
luat.
CAPITOLUL I-iu
stabilirea unui principe tanar care era socotit ca nu cunoate imprejurarile Orientului Si despre a carui sustinere
sincere de generalitatea oamenilor politici dela noi erau
persoane la Constantinopole care puteau O. se indoiasca,
pentru a ne face s intram in ordinea administrative a linparatiei. Provincie privilegiata da, in ce privete persoana
stapanitorului ; provincie cu anume forme de libertati locale ;
bire: Serbia dovedise ca poate avea o armata, iar noi ramaneam s facem aceasta dovada. Da, Serbia avea o armata,
foarte dibaciu alcatuita, care trebuia s fie, date fiind legaturile
ei particulare cu Imparatia Otomana, una care se vede foarte
putin, dei este multa: o armata permanents de cateva mii de
22
23
Principatele dunarene find o parte integranta din Turcia refkuta dupa norme europene innainte de razboiul din
Crimeia i consacrata in aceasta forma de hotaririle congresului din Paris, conform cu interesele celor mai insemnate
dintre Puterile Europei, Imperiul in niciun caz nu putea sa
paraseasca, nici in forma noun pe care ele o capatasera,
doctrina integritatii sale teritoriale, in care intram i not
ca parte integranta din el. Articolul i vorbete deci de
legaturile de vasalitate care unesc Principatele cu Imperiul Otoman, iar al 6-lea despre mentinerea privilegiilor
i drepturilor acestor doua provincii care fac parte integranta din tmparatia Sultanului 2.
Oprindu-ne aici, isi poate inchipul cineva in ce fel a putut sa fie primita o astfel de declaratie de tanarul principe
care pleca dintr'o lume in care vasalitatea nu era cunos-
24
zimatului n'a trecut prealabil prin Constantinopol ? Observatia a Si fost facuta fates de anume reprezentanti ai Europei,
25
26
Carol a facut vizita sa la Constantinopol, cu multa amabilitate i s'a oferit s i se des in fiecare an un numar de
brevete de decoratii turceti in alb ca s le poata da
oricui, brevete pentru Megidii, excluzandu-se i astfel
putinta ca el insui s creeze un ordin al sau. Din
partea sa, Principe le, care se deprinsese rapede, cu iscusitul
declarand ca nu vor fi purtate cleat dupa o cerere formals facuta lui si dupa autorizatia data in numele sau,
ceiace insemna restabilirea prin alts fineta a unui drept
elementar 1. Iar moneda va fi cea turceasca; cel mult se
consimti pe urma, dupa negociatii speciale, la baterea unei
monede speciale, care s aiba inainte de toate semnul distinctiv al 6101106 turceti. Lucrul s'a eludat, nepuindu-se
pe cei dintai bani, batuti in Anglia, decat marca terii, fail
efigia Domnului.
27
omul, in particular. Calatoria a costat 250.000 de lei in baciuri la Constantinopol ; daca s'ar fi dat de patru on mai mult
acte privitoare la aceti reprezentanti ai Turciei la Dunarea-de-jos, dar un agent la Bucureti i pentru scopurile
pentru care era prevazut, printr'o conventie formals cu Poarta,
28
a tributului.
29
unul pentru a conduce aceste trupe prin vadurile fluviului, i acela era un om care cunotea terile noastre foarte
bine din epoca aceia cand ele nu se ridicasera Inca la sentimentul de demnitate pe care-1 aveau la 1866. Era Omer-
Pasa, care a stat la Bucuresti ca ef at armatei de ocupatie dupa revolutia dela 1848 i ale carui asprimi de caracter i brutalitati de actiune au ramas i in amintirea
poporului. Dezertor din armata austriaca, acest Croat de
natere a fost unul dintre cei mai insemnati conducatori mi-
incurcate i fail perspectiva unui imprumut. S'au concentrat trupe ; s'a luat hotararea de a se uni dorobantii cu
granicerii ; s'a lucrat la apararea Bucurestilor; s'au imprafiat bonuri de tezaur pentru cele trei milioane de credit la
Razboiu, care se hotarasera in Consiliul de minitri; se
cautau munitii, care erau in masura cu mult prea mica; se
chemasera 18 batalioane din districte, i Principele inspects foarte adese on tabara, care fusese aezata langa
Arge. Si, astfel, fiind vorba de intimidare,
se pune
30
31
32
dela 1859 inainte, it dadusem, in viata noastra politica interns, protectorului Unirii Principatelor 1.
la bruscarea Turciei, nu se putea vorbi, cu toate ca. Domnia lui Carol I venia dela Napoleon, pe langa care el avea
influentul sprijin al doamnei Hortense Cornu, sora de lapte
a Imparatului i buns prietena a mamei Principelui, i cu
toate ca a fost vorba catva timp, cu staruinta, de o casatonie a Domnului Romaniei cu o principesa Murat, pe care
n'a uitat-o uor, precum insui ni spune.
In ce privete Prusia, ea se simtia putin jenata prin ceia ce
multora li pares aventura Principelui Carol la Dunare. De
1 Iorga, Partea lui Napoleon al HI-lea in Unirea Principatelor, Bucurelti 1915, dupA Memoriile ministrului italian generalul Lamarmora.
2 I, passim.
33
cu misiunea de a asigura pe Imparat ca. Romania nu va pricinui neplaceri puternicului sau vecin", daca se va face totus
o interventie la Constantinopol in favoarea ei 2. Au venit
apoi la el Ungurii cu propuneri de alianta, si poate ca erau
sinceri revolutionarii maghiari, dar o politica de duplicitate
era. nepotrivita cu caracterul sau loial, si Principele a refuzat si aceasta. S'a si facut o interventie la Viena pentru sprijinul diplomatic la Constantinopol. Dar din corespondenta
lui Thouvenel stim bine ca. Inca in epoca Unirii se manifestase de diplomatia austriaca temerea ca o Romanie
consolidate la Dunare ar putea se serveasca de magnet, de
atractie pentru cele patru milioane de Romani cari traiau
in Monarhie.
Deci si sprijinul austriac la Constantinopol a lipsit. Din
contra Poarta a fost indemnata de Austria se ramaie ho1
s Ibid., p. 65.
34
35
36
trie Bratianu. Misiunea i s'a incredintat indata dupa wzarea Principelui Carol, la 25 Maiu, pe and Ion Ghica a
plecat la Constantinopol numai la 4 Iunie '.
Astfel cel dintaiu care a mers s asigure sprijin Carmuirii
celei noun a fost Dimitrie Bratianu, i el i-a indeplinit misiunea cu o foarte mare discretie.
1 Le prince Couza est considdre comme une espece de martyr";
raport din 19 Februar 186o.
' Vorba de la penurie de mes moyens intellectuels"....
7 Aus dem Leben KOnig Karls, 1, pp. 67, 71.
37
Misiunea lui era, cum spune Principe le insui, ss sondeze terenul, s accentueze dispozitiile de prietenie" cu vecina Romaniei i sa ceara praf i munitii. Sarbii le aveau
in arsenalul for dela Craguievat, unde fusese i o misiune
militara din partea lui Cuza la 1863. Stim rezultatul acestei
misiuni a lui Bratianu, nu din Memoriile Regelui, ci din alt
izvor. Raspunsul, prin scrisoare personals a lui Mihail, a fost
acela cs, daca Turcii trec Dunarea, Serbia nu poate sa ramaie
indiferenta la acest fapt. La 1866 as a raspuns, in vremuri
grele pentru noi, Serbia Cneazului Mihail. Dupa trecere de
cateva luni de zile a fost trimis la Belgrad Ioan Cantacuzino,
Si e interesant de constatat din rapoartele amanduror misionarilor politici romani innalta ideie pe care i-o faceau ei
despre absoluta unitate morals, despre complecta solidari-
li urm.
38
nistratia turceasca a regimului celui nou, care era detestabill. Cretanii aveau toata dorinta de a trai o viata cretina
si greceasca, de a se reuni cu regatul Greciei. Grecia, in
cei dintaiu ani de stapanire ai regelui Gheorghe, n'avea insa.
pe departe pregatirea financiara, militara i politica necesara pentru a sprijini aa. ceva. Se tineau mari discursuri
la Atena, se scriau articole la gazeta, se raspandiau brosuri, dar chestiunea nu innainta de loc, cu toate aceste
mijloace. in Iunie Cretanii erau hotarati cu orice pret sa
darame regimul turcesc. Condui de Koronas, Karakas i
altii, ei incep rascoala la 2 Septembre, i se catiga, in lupta
dela Arkadion, un succes foarte insemnat asupra Turcilor,
succes care se repeta dupa cateva saptamani. Aceasta produce, natural, la Atena o mare exaltatie patriotica: se trimet delegati in Serbia. Kolokotronis indeplinete functia
de emisar al elenismului la Curtea lui Mihail ; Greci dela
not fac jertfe mari baneti pentru sprijinirea cauzei cretane.
Toata lumea avea siguranta unui triumf apropiat. Dupa
trecere de cateva saptamani numai, i in legatura cu ofertele care se facusera la Belgrad de Greci, la 17 Octombre,
39
Nu era sa fie o conventie intre noi i Suveranul Turceia ce s'ar fi primit mai greu, caci ce fel de con-
ciei,
decat de vechile legaturi seculare", de suzeranitatea Sultanului" asupra unor Principate Unite, care nu sunt teritoriu, ci natie: Romania" ; el cerea recunoaterea prealabila a Principelui prin acte de reconnaissance", nu prin
innainte
odiosul firman d'investiture" care se propusese,
de vizita lui, i ereditatea Tronului, i in linia fratilor ; apoi
armata ca in 1866, putand fi i sporita prin buns intelegere,
dreptul de moneda Si de decoratie.
4o
41
Principe le a raspuns,
sa-1 ocupe, alaturi de Abdul-Aziz. Cand i se dada firmanul pentru a-1 lua insui in mans, el deschise usa si
chema pe ministrul sau ca se ridice aceasta hartie. In conditiile
42
DIFICULTATI BALCANICE
43
CAPITOLUL II.
44
Chestia cetatilor sarbeti se ventila de mai multe decenii i chestia Cretei avea o tim i ea un trecut destul
de indelungat, aa incat, chiar dup. recunoaterea Principelui
Carol, in conditiile care s'au vazut, cele doua probleme care
amenintau linitea Peninsulei Balcanice i a Sudostului eu-
ropean i, in legatura cu ele, i anumite interese din centrul i Vestul Europei, au ramas, Si lumea diplomatica a
fost continuu amenintata de anumite forme in care s'ar fi
putut imbraca mai departe aceste doul. conflicte : conflictul
cu Serbia i conflictul din Creta.
DIFICULTATI BALCANICE
45
ajungeau cateva saptamani pentru ca puternice trupe sarbeti ss fie in stare a infra in actiune. Pe langa numarul
soldatilor, pe langa calitatea ofiterilor ei, armata aceasta
era si destul de bine inzestrata cu toate mijloacele de lupta,
cum zice un
tanar crescut in Apus, cavaleresc, viteaz, cu conlargi, vrednic de poporul sau, care in cea mai
mare parte a lui se deosebete prin aceste insuiri, el cu.
sale :
ceptii
Cantacuzino, el amintia cuvintele pe care le spusese, innainte de dansul, catre acelai principe sarbesc Mihail,
unchiul sau Danilo : constituie regatul sarbesc, i eu voiu
fi fericit sa stau cel d'intaiu de sentinels la poarta pala-
46
DIFICULTATI BALCANICE
47
cand a facut vizita lui la Bucureti, unde i-a fost dat Pasei
s vada la Teatrul National o reprezentatie de drama istorica in care se cuprindea i o lupta cu Turcii. Prin urmare
chestiia sarbeasca parea rezolvita, ea nu mai ameninta
pe nimeni i nu atata Romania sa .intervie in rosturile balcanice ; dar aceasta era numai aparenta. Niciodata Mihail,
pana la sfaritul prematur i tragic al zilelor sale, n'a parasit intentia de a intemeia marele sau Stat iugoslay. El a
fost si un martir i un erou al ideii acesteia iugoslave, tintind sa intemeieze un Stat dela Adriatica pana la Marea
Neagra.
48
fi
fost
in stare sa se ridice si ei pentru ideia cresting. i sg. porneasca razboiu cu crucea in varful steagului, din amabilitate fats de acei cu cari traiau de atata vreme. Pe langa
aceasta bani veniau din toate partile, din bielug. Grecii risipiti in toata lumea ofera fats de alte natiuni acest fenomen, foarte onorabil pentru danii, ca, pe cand alte natiuni,
stranse toate acasa, uita de datoriile for patriotice, cu toate
ca vad Statul for in fiecare moment, Grecii, raspanditi in
toata lumea, de1 nu-si vad une on patria o viata intreaga,
nu uita, totui, ce datoresc natiei i Statului creat de dansa.
loan Balaceanu, trimisul principelui Carol la Atena in 1867, a
prinsa sa capete toate dela revolutii i prin urmare ii inchipuie ca orice tumult trebuie sa fie un succes, orice turburare a ordinii sa. aduca o mare biruinta. Grecia era aceasta,
dar Creta era altceva. Cu tot blocul garantat de HobartPaa, amiralul englez al flotei otomane, corabii greceti se
strecurau din cand in cand acolo i se intorceau neatinse
acasa, iar Europa privia, speriata, cu telescopul sau diplomatic aceasta actiune pe care n'avea niciun mijloc de a o
i impiedeca. S'a incercat doar a se stinge focul prin acel
paliativ, prodrom insui al ruinei, care se chiama: reforme.
DIFICULTATI BALCANICE
49
50
ratie balcanica. Iata in adevar cuvintele lui insusi 1: Statele balcanice", spunea el la Atena, prin Balaceanu, in Ianuar 1867 Inca, ar trebui de acum inainte s se pazeasca
bine de orice mare Putere strains care s'ar face el intervine in folosul for si s lucreze innainte de toate in acel
sens ca, in locul miscarilor singuratece, Parimitate si de
aceia Para folos, care ar porni din initiativa privata, sa
intre o actiune regulata, cu plan, a guvernelor respective".
Prin urmare nu bande bulgaresti, nu rascJale cretane, el
deplina intelegere a tuturora pentru ca pe adevaratele cai
ale stiintei de Stat si intr'un manunchiu cu neputinta de
imprastiat s se ajunga la realizarea armonioasa a dorintelor legitime. si mai departe : O alianta a Statelor crestine
din Balcani", asa se incheie propunerea, pe care ministrul
Trikupis o primi favorabil, fara a intelege consecventa poli-
DIFICULTATI BALCANICE
51
52
care a fost Agent in Rusia la 1868, ni spune ca. Napoleon a fost indignat de acest fapt, pe cand Germania lui
Bismarck simtia cea mai mare bucurie de pe urma lui.
De la inceput, nu era natural ca Principele ss fi avut o
temere deosebit de mare fats de ideia panslavista". Dar el,
DIFICULTATI BALCANICE
53
sa nu i le strice pe toate drumurile, cAci, altfel, ca persoanele sensibile, ajunge la maxi deziluzii, ba trece dela
o deziluzie i dela o nerecunotinta" la alta ; acestea
sunt lucruri care, in alte ordine de viatA, pot sA aibA un
rost, dar, in ordinea politics, cu mult mai putin. Aici, la noi,
insa ni aduceam aminte de ce indurasem din partea Ruilor,
54
ne nous est plus cher que les Roumains, nos voisins, par la coinmunaute des interets... Soyons russophiles, soyons gallophiles, c'estadire servons-nous de la protection russe et francaise en tant qu'elle
peut nous pousser vers notre but; faisons semblant de nous laisser
mener, mais n'oublions jamais notre but commun, le but de notre
independence, bien plus chere que les bonnes graces de la France
et de la Russie".
2 Aus dent Leben Konig Karls, I, pp. 167-8: Le parti panslaviste
cherche par tous les moyens possibles a amener des complications en
Orient. Deja it a su influencer la Grece; les Candiotes se sont souleves et, forts du principe des nationalites, qu'ils ne peuvent invoquer
en vain, reclament l'assistance de l'Europe. Des agents parcourent,
sous un nom grec, les populations chretiennes, excitant partout les
courages". i adauge : Des emissaires cherchent a soulever la Moldavie" (ibid).
3 Ibid., pp. 128, 161, i68.
DIFICULTATI BALCANICE
55
56
ni era a o multumi.
La Iasi se intemeiase o scoala catolica de fete care exists
i pan. acum, i coala, avand nevoie de capela, a cerut
permisiune municipalitatii sl ridice un fel de chioc. Chio-
a face numai cu lipsa de tact a unei persoane pe care hazardul politic o fAcuse consilier comunal la Iasi.
Alt caz : la noi a stat o bucata de vreme un Polon,
DIFICULTATI BALCANICE
57
58
armele in nana, n'ar avea nicio ansa de a o vedea respectata ". Si acelai Agent intiinta despre anume veleitati ungureti de a recupera ceia ce vre-odata a facut parte din coroana
I Peu expansif..., rdpondant la plupart du temps par des interjections, fuyant les explications."
DIFICULTATI BALCANICE
59
Statului nou era datorita in mare parte sprijinului permanent in aceasta privinta al lui Napoleon al III-lea. La
1868, in August, situatia Principelui Carol ajunsese in
ochii Franciei aa de rea, incat Cuza-Voda, care ceruse
sa se poata intoarce in taxa, dar parerea Ministeriului fusese ca aceasta ar produce dificultati Guvernului, a fost
rugat sa se intalneasca cu ducele de Grammont, ambasadorul Franciei la Viena, cu care a avut o consfatuire, pe
care ni-a pastrat-o Baligot de Beyne, secretarul care intovaraise in exil pe fostul Domn. I s'a propus sa vie pentru a lua din nou in stapanire tronul, lucru pe care, in
principiu, Cuza nu 1-a refuzat ; 1-a refuzat insa in ce privete mijloacele, cerand ca, daca este sa se inceapa din
nou Domnia lui, aceasta sa se faca dupa dorinta i prin puterea natiunii, i numai aa. Si, in conversatia aceasta, intre alte lucruri care s'au spus, toate pline de dusmanie impotriva Principelui Carol, care ar fi inelat sperantele Franciei, gasim i cuvinte ca acestea : Dumneavoastra trebuie sa
intelegeti ca politica Orientului se face acum dela Viena ;
prin urmare tot ce se face la Viena poarta. i pecetea Tinparatului Francezilor2. in Februar 1869 Napoleon se declara
nemultamit ca. lucrurile la dumneavoastra nu sunt Inca linitite i ca e foarte departe de a fi terminat conflictul dintre
Camera i Ministeriu", vorbind i de partea pe care liberalii a
avusera in guvernarea terii. Si, ascultand o expunere asupra
1 Un pays qui ne pourrait pas, le cas echeant, defendre sa neutralite au moins vingt-quatre heures, les armes a la main, n'aurait
ancune chance de la voir jamais respecter... Certaines velleites hongroises de recouvrer tout ce qui, a tort ou a raison, aurait jamais fait
partie de la Couronne de St. Etiene" ; raport din Viena, 14 / n
Januar 1869.
6o
greutatilor pe care i le starnia noului Ministeriu de neinterventie in afara popularitatea opozitiei bine organizate, sta.panul Europei facea reflectiile ce urmeaza : Stiti el poli-
tics si ca intra intr'o miscare ce nu poate duce, in definitiv, decat la pierderea existentei sale, ni-a fost cu neputinta sa-i dam acelasi sprijin. Sa intre Guvernul pe calea con-
de Transylvanie qui pourrait donner lieu au gouvernement autrichien de soupconner une propagande contraire a ses into rets (S. M.
DIFICULTATI BALCANICE
61
presentant".
62
DIFICULTATI BALCANICE
63
64
intereselor europene, a fost mai putin hotarat decat Mihail. Trebuia zabovita hotararea, credea el, trebuia mai
intaiu, pentru a se scutura jugul umilitor", s se organizeze ambele State, i pans atunci Romania e datoare sa se
I Aus dem Leben KOnig Karls, I, pp. 204-5 (Iunie 1868.
I Ibid., pp. 244-5, in Belgrad nu i se facuse Sultanului vreo primire. Dar aici la Bucuresti nu se dAduse de veste oficial. Cf. Iorga,
Actiunea milliard a Romdniei, 1913, ed. I-a, p. 116 si urm.
$ L. c., p. 186 si urm.
DIFICULTATI BALCANICE
65
poarte politicete prudent i s se puie bine cu Turcia 1. Totui n'a trecut multa vreme i s'a incheiat un tratat formal cu
Sarbii, tratatul dela 20 Ianuar 1868. El prevedea o perfecta
peste masura de serioasa, fiind vorba mai mult de o intelegere platonica" *. Noi avem insa acte care ne fac s
credem ca, cel putin din partea Serbiei, intentia n'a fost
aceasta; Serbia a vazut in acel tratat un angajament solemn
pe care putea sa-i bazeze politica in viitor, i declaratia
din 1876 a lui Iovan Ristici, ca i marturisirea cuiva care a
vazut in arhiva Agentiei proiectul de tratat, ne fac s credem O. la sfaritul anului 1868 era intr'adevAr vorba de pregatirea luptei comune, nu numai pentru asigurarea autonomies, ci i pentru intinderea ei pang la margenile independentei. Si ni se mai spune un lucru: ca. acest tratat trebuia
s cuprinda i pe Printul Muntenegrului i pe Regele Gre-
66
tii care exists intre cele doll State ". Iar raspunsul din
Belgrad cuprindea aceste asigurari : Manifestarea compatimirii
DIFICULTATI BALCANICE
in Camera Serbiei cu
67
a-
Imparatiei turceti in folosul natfilor cretine care se gasiau In cuprinsul ei,devenise imposibila.
Ramasese numai cineva incorigibil, dintre aceia cari, prin
anii 1866, dorisera liberarea Balcanului cretin. Acel cineva
68
gentei, alcAtuita din oameni cari nu erau extraordinari, colonelul Blaznaval, Iovan Ristici i un vechiu functionar. Membrii ei se gandiau, evident, la Bosnia i Hertegovina, cum se
gandise i Mihail, dar in conditiuni mai ieftene. Idealul remane acelai la un popor, dar el e totdeauna in traducere
umana, prin insuirile i defectele, puterile i lipsa de puteri a unor anumiti oameni. Regenta admitea, astfel, i numai o unitate administrativa. i s'a mai gasit apoi la 1870 i
DIFICULTATI BALCANICE
69
70
tanta i avand cunotinti reale in ce privete terile si oamenii. Ministeriul lui se credea chemat pentru a distruge pe
liberali mai mult decat pentru altceva, i am aratat mai sus in
ce fel ii denunta Europei, careia-i fagaduia, in schimbul unui
DIFICULTATI BALCANICE
71
1868, ale noului Guvern a nu va lipsi de a aduce loialitate si spirit de conciliatie in relatiile noastre cu Puterea
fats de care legaturi seculare si interese comune ni creiaza
datorii speciale, cu care nu vom ramanea raj platnici 24,
n'a facut decat s'o intareasca.
S'a exprimat, timid, si dorinta ca ar fi bine s se dizolve
si Camera. De fapt, ea a si fost dizolvata, caci era imposibila pentru guvernul Dimitrie Ghica : Bratianu simtindu-se
72
prelungite patru ani de zile. Tot aa nu mergea nici chestiunea drepturilor noastre la gurile Dunarii, a jurisdictiunii
consulare, pe care Turcii nu voiau sa o recunoasca, mergand pana acolo, incat primiau cutare reclamatie a teranilor
dela Jiiu contra hotaririi tribunalelor noastre 1. Dela o
bucata de vreme se ridicara chiar, In deplina siguranta pe
care o oferia noul Guvern, pretentii inteadevar inspaimantatoare. La 1869 Inca, Turcia cerea ca supuii ei din
Principat s nu plateasca biruri de niciun fel si, pe de alta
parte, in acelai an, s'a facut neauzita cerere ca granita sa nu
mai fie mijlocul Dunarii, ci malul, supt cuvant ca pe apele
fluviului se petrec necontenite conflicte intre granicerii
notri i ai sai, granicerii tragand in corabierii de pe
malul cellalt i in negustorii suspecti, in contrabanditii turci.
DIFICULTATI BALCANICE
73
74
DIFICULTATI BALCANICE
75
xx.
76
mai bune raporturi de vecinatate cu Guvernul regal al Ungariei, Deci cu penibila mirare permiteti-mi sa o spun
franc, domnule conte,. am aflat, la intoarcerea mea in
DIFICULTATI BALCANICE
77
tranetelor sale amabilitate i un interes sincerm. Dar partea politicA a intrevederii se mOrgeni la asigurarea lui
Carol I a se va stradui totdeauna a tral in cea mai !Duna
intelegere cu puternica Imp.ratie vecina". Fail de Beust
se apara O. ar fi favorisat vre-odata uneltiri in Ardeal"
78
demblatt de la 12 Septembre.) La Munchen insa Principele cumpall un tablou Infatisand prinderea de Imperiali a lui Rakoczy Ferencz (p. 62). La p. 88 se noteaza legaturile de familie Intre Carol I
si Francisc-Iosif I: Muma Imparatului este fata reginei Bavariei,
care era matusa mamei Domnitorului" (p. 88). Angliei i se atrage
atentia, pentru a o indrepta spre o politica mai binevoitoare, ca
Romania tine cheile pacii din Orient si are In perspectiva un mare
DIFICULTATI BALCANICE
79
Dupa trecere de cateva saptamani dela lucrurile acesteaFrancisc-Iosif I trebuia sa mearga la inaugurarea c a na
lului de Suez, unde mersese s,i ImparIteasa lui Napoleon
al III-lea, Eugenia, care vorbi rece lui D. Sturdza, Agentul
Romaniei la Constantinopol 1.
Cand ImpIratul Austriei treca spre Constantinopol,
fel
de contact
cu Guvernul romanesc, primind numai, la Rusciuc, pe minitrii romani. Kogalniceanu intervene insa imediat pentru
l'Imperatrice ne peut pas venir vers vous. C'est la place qui m'a
etc assignee par Kiamil-bey.Peu importe; avancez.
2 Kogalniceanu scrie lui Steege ; Combien it nous serait desagreable et jusqu'a un certain point offensant d'e tre reduits a saluer
l'Empereur sur le territoire turc".
8o
fa-
curl deci luminatii marete" i se traserg. salve de tunuri; populatia era pe mal. De oare ce Beust si Andrassy se aflau in
suits, se intrebuinta prilejul 'pentru dese i lungi convorbiri ministerial&' i se exprimI ferma hotarare de a intretinea cu Guvernul imperial si regal cele mai bune raporturi" 1.
Din ce in ce mai mult sperantele se puneau astfel in Austria, a carii dibacie, ajutata de influenta Germaniei, cucerise.
Dela dansa ateptau diplomati experienti solutia favorabila
81
CAPITOLUL III.
82
83
84
siei,inainte de toate sa to fereti de Rui, acesta e dumanul eel mare,Napoleon transmitea. regelui Prusiei complimentele sale.
Mai era, in legatura cu atitudinea noastra viitoare, intrebarea : ce va face Austria. Pentru ca. Monarhia dela 187o
era altceva decat Austria dela 1866; la 1866 fusese invinsa Austria germana de centrul german, la 187o lucrul
de capetenie in Monarhie era Ungaria. Singur faptul
acesta ca Ungaria era factorul de capetenie dupe dualismul dela 1867 schimba fare indoiala toate conditiile. Intrebarea era deci: aceasta Ungarie va face ea politica de re-
vana a Austriei contra Prusiei sau, din cine tie ce motive, din dorinta de a capata un loc mai mare in dualism,
va indemna elementele germane din Austria se face o politica de rasa. Pentru ca Austria era in aceasta. alternative:
on politica de revana pentru 1866 on politica de rasa,
prin urmare politica germana.
85
politica germana in momentul acela,i Franta luase masuri pentru aceasta. Se lansase ideia rasturnarii, prin anumite
persoane dela noi, a Principelui Carol, i ducele de Gram-
3 V. s,i Aus dem Leben Konig Karls, II, pp. zoox. Cf. raportul
lui Strat din 3o Iunie si mai ales al lui D. A. Sturdza din ao Iulie 187o.
86
In ce privete opinia publica romaneasca, ea era determinata Si atunci de motive, cu totul deosebite : sentimentul, foarte sincer, de solidaritate latina, sentimentul,
foarte onorabil, de iubire pentru Franta, i Inca un sentiment,
cu care ne putem mandri: sentimentul cavaleresc de respect
categoric cand, in plina Camera, raspunzand lui N. Blaremberg, aliatul sau politic de pans atunci, care invita un
Guvern la indemana caruia nu states o armata sa Ora-
87
88
Iar Austria insasi nu se mai gasia, de fapt, in manile batranului Beust. Andrassy ramasese adevaratul stapanitor al
politicei externe a Monarhiei pe multi ani, pans la sfarsitul
zilelor sale. intrebarile capitale trebuiau puse acolo, la Viena.
Atat atitudinea Turciei, cat si a Rusiei aveau sa fie deter-
89
telor nu va ramanea castigata. S'ar fi pregatit chiar o rascoala pentru a se da Lin prilej de interventie Turciei: de
alminteri, ventilasera, si in anul acesta, ideia de a se face
iarasi doul Principate, pentru a readuce tara la o viata politica normalaa, la o ordine perfecta". Si Cancelariul austro-ungar incheia : Vedeti, prin urmare, ca d-voastra trebuie
Rosii lucreaza mai energic decat totdeauna si cu o inviersunare vrednica de o mai buns cauza la provocarea
unui cataclism in Romania. Din nenorocire acest partid
anarhic a gasit un puternic ajutator in Puterea vecina,
care pare a-si fi luat sarcina de a pune toate piedecile
cu putinta Principelui si Guvernului sau. Rosii din Roaceasta nu mai e o taind pentru nimeni sunt
mania
I V. volumul de documente.
90
executive onesta n'ar putea sa le acorde, sau e slit Guvernul s lase alegeri cu totul libere Si s capete invariabil ca rezultat Camere In care deosebitele fractiuni Si
coterii politice se in in eec, se neutralizeaza i se coatizeaza ca s rastoarne Ministeriul, dar care nu sunt niciodata
capabile de a da majoritati compacte i omogene, in stare
a sustinea un Ministeriu constitutional".
Concluzia era ca sprijinul strainatatii, in special sprijinul
ungaro-austriac, trebuie sa creeze o siguranta, o ordine, o
moralitate ! Principele sa fie avut in vedere ; lui s i se dea
1 Wir denken nicht daran, es (Rumanien) zu annektieren, da wir
im eigenen Lande schon Schwierigkeiten genug haben. Aber ebenso wenig furchten wir den rumanischen Nachbar, dean wir sind unsrer
Rumanen in Siebenburgen nicht weniger sicher als der Ungarn
selbst"; Aus dem Leben Konigs Karts, II, p. 89.
91
SA intervie Turcia pentru o ocupatie, care nu poate fi decat provizorie, aducand iar amestecul Rusiei ? Sau voiti sa.
intervinA Europa ?
hotAriri de a ne abtinea dela orice propaganda in Transilvania, contrail interesului Guvernului unguresc i de a
sprijini Monarhia austro-ungara ca pe o Putere amid. i
dezinteresatA 1 ".
din urma : Apres lui avoir donne toutes les assurances possibles
au sujet de notre ferme decision de nous abstenir de toute propagande en Transylvanie contraire aux interets du gouvernement hon-
92
vembre, cand tocmai o nota a lui Beust interzicea, cu amenintari, si Romaniei si Serbiei sa incerce o schimbare
fats de tratatul din Paris (11/23 Novembre), era sa urmeze
o anume interventie a Principelui Carol care Puterile garante si cunoscuta scrisoare care un intim al familiei sale,
care trebuia trimeasa spre publicare si a aparut de fapt, la
sfarsitul lui Ianuar 1871, in Augsburger Zeitung", producand o colosala miscare in Bucuresti si in toata Cara,
in Camera, Blaremberg s'a ridicat atunci pentru a spune ca,
daca scrisoarea e adevarata, atunci Principele e un dezertor, un tradator de patrie, caci pregateste anexiunea
Principatelor sau suprimarea Unirii.
facuta pans acum si aceia ce era sa se faca de acum innainte. Principele intrebase deci pe Puterile garante, prin
urmare pe toate marile Puteri europene, ce ar crede daca
el s'ar retrage fiindca situatia in tars e ass, incat silintile
lui se pierd in zadar si el se uzeaza fara nici un folos, fiind
in Romania o anarhie iremediabila. Cauza era., dupa dansul, Constitutia cea rea pe care ni-a fost dat-o Europa, si
astfel
sese. Trebuia s se adune la Londra, din cauza slabiciunii Franciei, care nici n'a fost reprezintata, o conferinta
94
stitutia pe care jurase, dar evident a el nu putea impiedeca Europa de a schimba imprejurarile in care el trebuia
sa. guverneze. Forma era foarte buns, fondul insa, trebuie
sl o recunoatem, cu totul nenorocit.
Si aceasta din doua puncte de vedere. intaiu, acela al raspunsurilor pe care, in chip firesc, trebuia sl le primeasca.
Imparatul Austriei a aratat viile sale simpatii pentru Cara ale
aril destine suet incredintate Principelui, i atat. La Constantinopol, unde scrisoare a fost trimesa cu zabava, s'a exprimat
95
in sfarit, de pe urma acestei intrebari neizbutite Purile europene i-au luat dreptul de a ni da sfaturi mai
grosolane decat inainte.
Cu scrisoarea cealalta insa lucrurile au mers mai bine. Prin-
96
Inca din August 1870 se facusera la Paris declaratii formale ca Principatele Unite sunt ferm hotarite sa restranga
legaturile de solidaritate care le unesc cu Franta i". Iar,
peste cateva zile, Strat declare Guvernului Imperial ca. ne-
97
98
tot la Viena ne trimitea i Prusia invingatoare a ImpAratului Wilhelm. Supunerea fals de presiunea franceza adusese parasirea politicei nationale in afara ; supunerea fats
de presiunea germand aduse apoi parasirea, in domeniul economic, al politicei nationale inauntru. Cum se doria i
99
100
n
2 Ibid., p 149 si urm. Era vorba In 1870 si de o legatura la Vulcan, de alta la Palanca sau Oituz.
3 Scrisoarea din 3o Iunie st. v. 1875 cave parintele sau, Aus dem
Leben Kanig Karts II, p. 451. Cf. Boerescu, o. c., p. 389. Si pentru d.
P. P. Carp era actul cel mai important care s'a facut dela Unire si
dela fundarea dinastiei" (Discursuri, I, p. 84). V. si Adolf Beer, 0rientalische Politik Oesterre,chs, Prag-Leipzig 1893, pp. 607-10.
4 Aus dem Leben KOnig Karts, II, p. 411 si urm.
Iot
CAPITOLUL IV.
putini insurgenti, care se armau aici la not si se trimiteau in Bulgaria. Pe langa acestia s'a mai adaus cine voia,
din toate colturile Europei: luptatori ocazionali manati de
sentimente romantice, de apetituri revolutionare, de dorinta
de a sta in vitrina, cum se intampla in cazuri de acestea.
Precum Garibaldieni au luptat in Grecia, tot asa idealisti,
doritori de liberarea popoarelor, crescuti in crezul maz-
102
imbrdcaminti ale babuzucilor alergati la chemarea Sultanului, dar oamenii de meteug judecau altfel. Astfel,
in 1874, discutandu-se in prezenta cuiva atat de competent
ca ambasadorul Franciei la Petersburg, Le FIO, generalul,
de origine franceza, Jomini, care jucase un rol de capetenie
Aceasta a durat aproape un an i jumatate s. La inceputul anului 1876 turburarfie luasera un caracter ame-
ele se prefacusera foarte rapede intr'o adevarata rascoala, innaintea careia nimeni nu putea s scape
acoperinduli ochii cu manile. Se vedea bine ca Intreaga
chestiune a Orientului e redeschisa prin aceasta micare.
Si micarea a durat, de fapt, cat trebuia, pans ce alti factori,
can aveau tot interesul sa intervie Si se pregatiau de multa
vreme pentru aceasta, s'au infatiat pe campul de lupta.
nintAtor :
TURBURARI
*1
LUPTE IN BALCANI
103
aceasta rascoala decal pentru inrauririle ei asupra politicei romaneti, pentru elementele noun care se introduc
prin ea in politica terii: Cine a pornit micarea ? In aparenta, era o rascoala produsa numai de conditiunile local
agrare, fiscale, nenorocite. De sigur ca Sarbii de acolo, mai
ales cei cretini, nu traiau in conditiile cele mai bune, ca
104
for liberarea celor doul teri surori" i care, prin urmare, intrebuintau toate mijloacele in sprijinul tendinte-
105
I06
tunuri si invitat a trece trupele noastre in revistl, in Septembre 18718, trimesese din parte-i pe printul Dolgoruchi,
care, de1 aducea numai o scrisoare, Para insarcinare specials,
107
Traiasca regele Sarbilor", intinda se hotarele: iata ce doresc toti Sarbii, din toate terile", Bosnia Si Hertegovina,
Vechea Serbie trebuie sa fie ale mele" ; pe arcurile de
triumf straluciau inscriptii in care se augurs o Serbie mai
mare. Toate Puterile erau martore la aceasta, Si Austria
avea ca reprezintant pe istoricul Kallay, a carui mama era
Sarboaica Si care pricepea deci perfect inscriptiile. Dar
partea mai interesanta a fost ca la ceremonia aceasta au
fost invitate Si toate comunele slave din Austro-Ungaria,
invitate oficial. Guvernul din Viena a luat masuri ca sa
nu poata veni: trecand insa peste toate masurile luate, oamenii au alergat : au stat la mass impreuna, au ridicat toasturi i n'au uitat ce s'a spus acolo. Atunci nu era Inca
vremea teoriei rasbunarii Si pedepsirii unui mic Stat necuviincios din partea unei Mari Puteri cu predispozitiuni
speciale catre morala internationals.
Omladina, societatea Tinerimii", era stapana pe spirite.
De ideile ei se tined Si Iovan Ristici,cel d'intaiu intre regenti
prin influents reall ce o exercita, cel d'intaiu ca rost militar Si infatiare find Blaznavat, colonelul care contribuise esential la stabilirea pe tron a lui Milan, adus insa de
Ristici dela Paris ; el spunea cui void s-1 asculte, Si na-
I08
reprezintau spiritul revanri: supt danii Rusia fusese inlaturatd din Marea Neagra, de la gurile Dunarii, umilitd
innaintea Europei; ei bine, era pentru ei o datorie ca innainte
de moartea for i acum erau oameni batrani intreaga
aceasta umilint/ s fie inlAturata, compensate prin biruinta.
109
Si nu era un capriciu in aceasta trimitere a aghiotan1 Bismarck o observa, dar era de parere a nu trebuie jignite sentimentele poporului rus; Quinezu, Leltre d'un paysan du Danube,
Paris 1878, p. 66. V. li Memoriile lui Nelidov, in Revue des deux
mondes, anul 1915, 3 (analiza critica in Bulletin de l'institut pour
l'etude de l'Europe sud- orientale', anul 1916, n-I pe Iulie-Septembre)
' Ziarul Unirea" (Iedinstvo) din Belgrad, 19 Maiu i871.
Beer, o. c., p. 615.
4 Analele Academiei Romdne, XXXIV, p. 835 si urm.
II0
de toata
III
Dar cea mai vadit sincera prietenie caracterizeaza primirea lui Milan la Bucureti, pe unde se intoarse. Principele Carol ii ie1 intru intampinare pans la Giurgiu, de1
nu pentru a-1 conduce i primi la Cotroceni; la gara din
Bucureti atepta Lascar Catargi, ruda dup. mama a
stapanitorului Serbiei; la o revista generalul Florescu-i
prezinta trupele, qi regirnentul 6 de infanterie fu daruit
oaspetelui. Totui o vadita rezerva, comandata i de doliul
din cauza mortii Principesei Maria, domnete cu prilejul
acestei vizite, din partea Curtii : la Cotroceni Milan pranzete numai in familie 1. Dei noul conducator al politicei
sarbeti, Marincovici, se arata mai rece fats de Romania,
poporul nu cruta niciun semn de manifestare a unei calduroase prietenii, i Milan, prirnind pe Agentul nostru
in noua-i uniforma de colonel roman, it retinea la mass
cu vorbele: intre frati nu se refuza" 2 Si, cu lacrimile in
ochi, el ridica un toast in romanete, tremurcindu-i glasul , pentru Domnul i Doamna Roma.niei. Domnule
agent", spunea el, dace se arunca o privire retrospective asupra istoriei celor doua teri, se vede ca n'au fost
niciodata in razboiu, ca, din potriva, cea mai desavarita
armonie a domnit intre aceste doua popoare, i eu sunt
fericit s constat ca astazi aceasta a devenit o franca Si
cordiale prietenie: sunt fericit i mandru de primirea ce
am gasit la voi, i sunt iardi mandru el apar in aceasta
uniforma innaintea reprezintantului nobilului mieu frate,
Principele Carol. Reinnoiesc cu acest prilej multamirile
mele cele mai calduroase pentru Suveranul vostru Si strig 8"
Aus dem Leben Konig Karls, II, pp. 371-6.
Entre freres cela ne se refuse pas" ; raport din 2 Iunie 1874.
3 Monsieur 1'Agent! Si l'ori jette un coup d'ceil retrospectif sur
l'histoire des deux pays, on voit qu'ils n'ont jamais etd en guerre
1
2
qu'au contraire la plus parfaite harmonie a regne entre ces deux peuples'
et je suis heureux de constater qu'aujourd'hui-cela est devenu une fran-
II2
(jonctiunea cu Caile Ferate Ungare se facuse de curand, i acesta era ca un semn nou de prietenie fats de
aceti vecini2), avand cu el si pe primulministru. Prin
Capitala austriaca el merged la bai in Apus. E adevarat
ca, la intoarcere, dupa edinte scandaloase ale Scuptinei,
trouvd chez vous, et je suis dgalement fier de paraitre dans cet uniforme devant le representant de mon noble frere le Prince Charles. Je
rditere a cette occasion de nouveau mes remerciements les plus chaleureux pour votre souverain, et m'ecrie, etc."
demna sa se caute viitorul, nu h Paris, Londra si Berlin, ci la Bucuresti, la Cetinie, la Atena si la Tarnova (sic)".
Din calatoria pentru sanatats Intreprinsa in Iulie, parechea prin.
clad( romanI revenia In Septembre 1874 pe la Brasov, unde se facase jonctiunea noastra.
II3
ninta numai s lase Serbia soartei sale ", cel din Viena
cerea s fie asigurat prin garantii serioase, caci, in caz
contrar, s'ar vedea silit sa avizeze la mijloace potrivite a
salvgarda interesele supu,silor sai in aceasta tara care nu
rnai inspira aceiai incredere ca in trecut". Si in acel moment Milan se ruga foarte umil" s i se dea si lui un
tratat de comert : i se va comunica (fera connaitre) al lui
fit raspunsul.
dupa ce se va mantui cel cu Romania,
Pana in acest moment deciziv fusese insa un contrast bata-
114
In schimb Serbia sfidase la fiecare moment Austro-Ungaria, i Austro-Ungaria se pierduse in declaratii de sim-
neti din Ardeal, invitati prin chemare specials din partea Statului roman, i s'ar fi vazut atunci ce felicitare pentru
115
rie in Dalmatia. I s'a trimes Principelui Muntenegrului invitatia de a se intalni cu Imparatul, acelui principe care
trebuia mai curandpedepsit pentru atitudinea fats de itscoala. Principe le Nichita, care in toamna anului 1874 provocase pe Turci pentru uciderea cat9rva din supuii sai, la Podgorita, i cedase numai innaintea Puterilor, se duse cu inima
franta innaintea aceluia al cArui rost in Dalmatia se
116
intre dinastiile Petrovici Si Obrenovici Si amintind ca rapsozii incep cantecele for cu pomenirea amandurora. 0 intpacare trebuia sa i se acorde lui Milan mai tarziu, numai
in Iulie, prin ventrea noului Agent austriac, contele Wrede,
ca o gratie. ,Si se fact' aa incat casatoria lui Milan fu incheiata, in August, la Viena.
Iar toata atentia, toate magulirile erau in acest ceas pentru
Romania. Agentului de la Belgrad, A. Sturdza, care, dupa ordinul Principelui, alergase la Cattaro, Imparatul ii spusese, la
cea d'intaiu vedere: Dar not suntem vechi cunotinte, imi
aduc aminte foarte bine (par faitement) de d- ta; nu numai
de numele d-tale, dar Si de persoana". Principele, Principesa, Cara se impartaiau de laudele puternicului vecin,
care adaugia : Sunt foarte multumit de Romania. Mergeti
pe calea cea buns, Si stabilitatea pe care o datoriti Principelui va fi totdeauna cea mai sigura garantie de progres.
Aveti oameni in adevar capabili. Avem multe afaceri in-
tre cele doul teri, dar sunt asigurat acuma. Sunt foarte
simtitor la atentia Principelui Romaniei, i-i multamesc. Te
insarcinez cu complimentele mele pentru dansul. Mi-a fost
deosebit de placut s to revad insarcinat cu aceasta misiuneu. In schimb, Serbia era cainata: Merge rau in Serbia.
117
Actul era aa de serios, inca.t Ungurii atacau pe comandantul slay al Dalmatiei i cereau sa se scoata de acolo
unii generali croati, iar Slavii din Spalato insultau pe binefacatorul oraplui, podestatul Bajamonte, numai pentru ca
118
119
120
121
mai pentru Franta, care a scazut si a pierdut, si nu numai pentru Italia, care s'a folosit de imprejurari ca sa.
capete Capitala ei naturala i istorica, Roma, dar i pentru.
122
tatul din Paris sau fara tratatul din Paris tot acolo yeti
ajunge,
Prin urmare capatase Rusia ceva ca satisfactie imediata i momentana, dar intre organizarea puternicului
Imperiu al Europei centrale i intre inlaturarea unei clauze
a tratatului din Paris, care constituia mai mult o umilinta
torul diplomatic dela 1870-71, ci cel mai mester dintre oamenii cari au tiut vre-odata s traga consecinte
dintr'o mare victorie, intrebuintand toate mijloacele energiei celei mai lipsite de scrupul, celei mai cinice, ale brutalitatii celei mai raspicate si, in acelai timp, fata de anumiti oameni din anume teri, in anumite imprejurari, mijloacele celei mai fine diplamatii italiene a Renaterii machiavelice. A izbutit sa impace in folosul Germaniei antagonisme care tineau de secole i care pareau cu neputinta
de inlaturat; a izbutit s faca. un manunchiu din noua sa
123
sa se sprijine. Franta dela 1871 insemna : Comuna, deteptarea patimilor mari i grozave ale multimilor, anarhia
deslantuita; cine nu vrea sa vada repetandu-se lucrurile
acestea, Doamne ferete, in alte teri, n'are decat s sprijine
pe Germania, singura in stare a da Europei o politic de
cultura, nu de incultura, cum e cea ruseasca, prin urmare
forma cea mai civilizata a politiei de Stat.
Si Rusia a cazut in cursa cu toata greutatea naivitatii
ei enorme.
Totui, cand, in 1871, dupa zvonul de abdicare al Principelui Carol, Austria propose, pentru a ni fi placuta", la_
Constantinopol, ca i aiurea, schimbarea Constitutiei roma-
neti, cauza a tuturor turburarilor, Si anume printeo conferinta europeana, generalul Ignatiev protests, aratand ca..
Rusia n'are absolut nimic a face In schimbarile interioare
124
faca in
legile sau in
alts data constatam in acest acord ruso-austriac, determinat de motive interne, o divergenta. Intre alte planuri
de a reforms Orientul dupa interesele Austro-Ungariei, Andrassy a avut, tot in 1871, pe acela, extraordinar, de a preface Turcia intr'o confederatie ca a Germaniei, precedata
de o incorporatie militara i politica. Guvernul roman
Lascar Catargi fiind preedinte de Consiliu Si Costaforu
ministru de Afaceri Straine, informat, de i incomplect,
125
doar atata: De Print i de Guvern n'avem sa ne plangem; dar sunt oameni la voi cari au uitat sangele pe
care 1-am varsat pentru aceasta tail i ca datorati Rusiei ceia ce sunteti ". Atunci, natural, mandatarul Principelui a dat anume explicatiuni : s'a dus vremea lui
1 Raport al aceluiasi general Ghica, din z8 Novembre. Tocmai atunci
126
Cuza, nu se mai sprijina la Bucureti propaganda polona ; acum sunt garantii de ordine in Romania; exists.
Romani bine-cugetatori, bien pensants", un fel de ortodoxie politica, care exclude liberalismul cu pretentii
i zgomotos. Si atunci Tarul a adaus: Sant incantat
de asigurarile pe care mi le dati ; ordinea i stabilitatea
sunt indispensabile terii d-voastra. Spuneti Principelui ca-i
port, ca i Romaniei, un mare interes 1". Iar Filipescu ruga.
pas a nous plaindre, mais it y a des hommes chez vous qui ont
oublie [le] sang que nous avons verse pour ce pays et que you
devez a [la] Russie ce que vous etes. Je suis content (charme) des
declarations et des assurances que "vous me faites au nom du Prince.
L'ordre et la stabilite soot indispensables a tout pays qui veut vivre.
Dites a Monseigneur que je lui porte beaucoup d'interet, ainsi qu'a.
votre pays Votre Majeste peut tout pour nous!... II appuya encore
sur la necessite de maintenir l'ordre a l'interieur du pays"; rapoartele:
lui Filipescu din ".
7 = 1874.
TURBURA RI
t LUPTE TN BALCANI
127
mea indistructibila este ca In Balcani se petrece o degringolada turceasca. Lucrul se ispraveste rapede. Romania
poate se conteze pe sprijinul Rusiei cand se vor intampla
lucrurile acelea." Vazand, probabil, In figura reprezintan-
cand fac anume declaratii, s nu rada. In ceia ce priveste Romania, ea a fost totdeauna de partea Rusiei obiectul unei bunavointi dezinteresate2". i ass mai departe.
Dar deocamdata Jomini, care fusese prin Turcia in tim-
128
nepregatirea, de adanca neintelegerea intre Suveran i supuii sai, cari gasiau ca, mai la urma, Cneazul n'are mai
multa minte decat danii", oricat de puternica presiunea din par tea vechilor dumani, ca i din a prietenilor
constanti, era. Serbia.
Slabul Ministeriu Stoian Ristici-Gruici, format in 1875,
fu concediat, cum se tie, prin aparitia, in ziva de 5 Oc-
TURBURARI
st
LUPTE IN BALCANI
/29
Fata de aceasta stare de lucruri Si de atmosfera europeana care o incunjura, sentimentele Principelui Carol
nu erau de sigur singurele determinante, dar ele oferiau
un mare interes. Le putem cunoate, nu numai din ati-
dorinta ca Romania i Serbia sl se intareasca militarete pentru a-i face inriurirea valabila la solutia chestiei
orientale !".
Europei in aceti din urma ani garantii reale". Prin urmare Inca de atunci visul, pe care-1 urmaria de multa
1 Beer o. c., p. 637 1t urm.; Iorga, Istoria Statelor balcanice, pp.
300I.
130
131
allturi de oricine din orice tars in schimbul de vederi politice, ca unii ce invatasera in cele mai bune coli straine,
franceze in cea mai mare parte, dar i elvetiene, germane,
era i un mare defect tocmai in aceastA educatie : ea nu se
facuse pe baza cunotintei realitatilor nationale, ass incat
capeteniile Romaniei nu cunoteau trecutul ei Si nu-i dadeau pe deplin sama de aspiratiile ce o insufletiau. Desterati", depaysis, ei aveau sl lucreze, In momente decisive,
cu cantitAti care trebuiau tiute cu o preciziune maternatica absoluta. TrAiau in iluzia ca not suntem numai urmaii
Aceasta era Camera. Din partea lui, Senatul vorbia astfel Domnitorului, trei zile mai tarziu: in fata evenimentelor ce se petrec in terile de peste Dunare, tara are vointa
I Vezi li D. A. Sturdza, Domnia regelui Carol I, I, Bucurelti 1906,
P. 773.
132
133
pasibil ID. Si, cu un simt de demnitate care face bine inimilor noastre, se continua mai departe ass : a fost o vreme
cand Cara noastra era camp deschis al luptelor i
dar acest camp a fost pentru totdeauna inchis prin garantia colectiva a Puterilor mari 2". Prin tratatul din Paris,
adaugia insa cu naivitate nota, Romania a devenit nestraba-
tuta de actiunea pe rand predomnitoare a diferitelor Puteri", un pays impenetrable a l'action tout a tour predominante des differentes Puissances etrangeres".
Si aici venia momentul sa se afirme, intr'un sens deosebit de
felul cum considers legaturile noastre cu dansa insasi Poarta
Otomana, sa se afirme, zicem, traditionala noastra libertate,
autonomia, suveranitatea nationals in interior, dreptul de a
tia Imperiului Otoman, ea n'a inteles niciodata s renunte la suveranitatea ei 3. Si se arata parerea de rau ca
Car, si la neutralite qu'il a conservde jusqu'en ce moment venait d'tre menacde, soit par des actes d'agression de la part de la
Turquie, soit par l'intervention d'une autre Puissance, qui voudrait,
dans n'importe quel but, occuper la Roumanie, son devoir envers
le pays ne lui permettrait pas de rester spectateur impassible."
s I' fut un temps ou notre pays dtait un champ ouvert a ces luttes et batailles, mais ce champ a etd a jamais ferme par la garantie
collective des grandes Puissances
3 Separee de la Turquie et ne faisant nullement partie integrante
de l'Empire Ottoman, ainsi que la Sublime Porte se plait a le pretendre, notre pays est reste neutre... L'Europe n'ignore pas que la
134
personale Eta de dansul, dar, daca Sultanul dispare, independenta Belgiei Orientului intervine, neaparat.
135
scrisori la mana Sultanului, e un lucru vechiu, necontrasemnat de Guvern, prin urmare anticonstitutional, i, chiar
daca ar fi constitutional, s'a schimbat situatia, a ,sa a inda:
torirea de odinioara s'a ispravit.
Romania avea. acolo pe Costaforu, un ministru nervos,
a 1,11 y a cependant une eventuality qui pourrait faire departir lGouvernement roumain de la ligne de conduite qu'il a suivie jusqu'a
ce jour. Je veux parler du cas ou une Puissance quelconque se de ciderait a inter venir directement dans le conflit existant entre la Turquie et les provinces de son Empire et essayerait a cette fin a faire
passer son armee a travers la Roumanie, sans notre consentement
136
de a avea putere, as plati marl recompense tuturor jurnalelor ca sa nu mai pomeneasca de not i de drepturile noas-
Viena.
Eram satuiti sa lasam lucrurile cum sunt, s nu ne primejduim incepand o politica noun, s nu cautam a slabi
Turcia, pentru ca, daca pana acum un oarecare interes englezesc s'a oprit asupra noastra, era fiindca faceam parte
din Turcia, i se adaugia: existenta d-voastra, dup. ce ATI
137
vatia insa care s'a facut a fost foarte discreta. S'a spus:
Rusia n'are catu0 de putin interes sa turbure pacea. Si,
dupa tot ce am spus mai inainte, trebuie s credem ca
razboiul nu-i convenia de loc.
t38
in momentul cand erati in drept sa vA ateptati recompensa unei tinute demne de a v atrage respectul general Si potrivite cu pozitiunea specials a Romaniei, care
n'are a face i nu trebuie sa se amestece intre populatiunite Turciei, Inca semibarbare. Ati patit ca acel senator
din timpul lui Ludovic-Filip, care toatA viata sa alergase
ca sa capete un scaun in Senat i, cand 1-a obtinut, a doua
zi a venit 24 Februar", caderea Regelui.
Stim ca vreti s faceti Rege pe Voda Carol, dar Asta
e mijlocul?!... Va sunt amic sincer... Dorim din toata inima,
si Imparatul vrea, sa se faca din Romania un Stat forte i
amic, pentru ca, oricat de forti ati fi, de 15 milioane sa
fiti, i
i sunt semibarbari. D-voastra v'ati desvoltat i vA desvoltati in liniste, aveti traditii altele; aveti alt viitor; traiti
in civilizatia Occidentului. Tot ce ati obtinut pans astazi,
Para sa varsati o picatura de sange ati obtinut... Noi inine
TURBURARI
I LUPTE TN BALCANI
139
guri chiar doriau aceasta pentru ca Monarhia, razimandu-se numai pe ei, s fie aruncata in Orient, restituindu-se
regatul cu caracter imperialist al Ungariei din evul mediul.
Pentru a avea insa explicatia sfaturilor pacifice ale razboinicului Andrassy sa ne oprim asupra acestor declaratii pe care
i le Pacea, la Viena, lui Costaforu, in acelai moment, ambasadorul englez insui, satisacut de partea din nota care atin-
140
141
asigurarea a Guvernul actual si-a luat ca deviza a atitudinii sale mentinerea celei mai stricte neutralitati si respectul tratatelor care garanteaza drepturile i imunitatile
noastre rezultand din capitulatiile noastre pomenite in art.
X al Conventiei dela Paris 2".
In Martie Romania avea, dupa o a titudine darza a Senatului, un Ministeriu al generalului Florescu, tot cu Balaceanu
la Externe, Si, din fericire, in April un alt Ministeriu, mixt,
142
Politica noastra externs ", se zicea apoi in numele Ministeriului nou, va fi panica, va fi plina de respect pentru
tratatele internationale care statornicesc conditiunea politica a Romaniei, care-i asigura independenta, care-i garanteaza neutralitatea". De alminterea suntem gata a ni apara
hotarele Si a face s ni se respecte neutralitatea". Iar in
Mesagiul din Iunie catre noua Camera se constata pozitiunea creata Romaniei prin tratatul de Paris", care ni
asigura binefacerile neutralitatii".
Un act mult mai insemnat decat aceste declaratii i declamatii este acela pe care, cu o lung. fall o zi innainte
de plecarea sa dela un Ministeriu pentru care era singurul
chemat, it adresa Kogalniceanu. Inca la 3o April (apoi la
5 Maiu) el garantase cu trecutul sau o neutralitate stricta
i onesta, sincera i loiala", demna de o piing. Si intreaga
reciprocitate" 1. Acuma, la sfarit, el declara limpede ca,
daca. este vorba sa ni pastram neutralitatea, ceia ce inseamna s nu ajutam pe Sarbi, pe vecinii cu cari traisem
totdeauna in cele mai stranse Si iubitoare legaturi 1 cu
cari impreuna visasem douazeci de ani a rezolvi, pentru
noi, i nu pentru altii, chestia Orientului, Poarta trebuie
sa faca, neaparat, concesii, pe care Romania nu vrea sa le
1 Mon passe bien connu est le meilleur gage que la politique de
neutralite et du respect des traites est absolue et sera religieusement
suivie.a
143
la punctul de vedere ca Romania trebuie, orice ar raspunde Constantinopolul, sa pastreze neutralitatea indicata
prin aspiratiunile noastre de ginte" 1. Si cine putea tritelege oare aceasta formula, cine putea apropia i impaca
144
plus intime que celle qui existe aujourd'hui"; instructii catre Balaceanu, 23 Iunie (5 Iulie) 1876.
TURBURARI
LUPTE 1N BALCANI
145
La urma apoi i Rusia declara ca e vorba de o demarche tardive ou prematuree, inopportune pour le moment" din cauza imprejurarilor, mai ales in ce privete
ultimul punct 4. Iar Franta ducelui Decazes, acuzandu-ne
de uneltiri germane, refuza tot" 5: ducele telegrafiase in
adevar ambasadorului francez ca aceste cereri sunt ,,periculoase i suparatoare" (facheuses") 6.
1 Cf. scrisoarea lui din 16'28 Iulie 1876 cAtre Sturdza : Tant que
les evenements exterieurs ne se dessinent davantage, nous sommes
decides a nous maintenir loyalement dans notre neutralite".
2 Raport din 16 Iulie.
146
Astfel un Stat care muria de consumptiune avea, la sfaritul zilelor sale, o viziune extraordinary de putere, hotarirea neinduplecata de a intreprinde lucruri Para masura de
marl. Si sentimentul acesta de tinereta, de sanatate, de putere
exista in mintea mai tuturor barbatilor politici din Stambul ;
nu era unul din oamenii din 1876 care A. null inchipuie ca
din vre-un Savfet-beiu se poate face 1 un Bismarck.
Atunci Kogalniceanu inchise acest capitol printr'o protestare innaintea opiniei publice contemporane Si a istoriei,
prin circulara lui de adio, din 20 lu lie st. v.
147
a carii
la sfarit, in fundul sufletului sau, prieten al cretinilor ortodoci Si al Ruilor, s'a gasit de acord cu opinia publica
din acest punct de vedere. De pe la 183o, cand scria
lucrarea sa franceza despre Istoria Romanilor, Si pana la
sfaritul carierei sale politice, WI a fi fost rusofil, era un
148
de cerere fate de Europa. Si atunci a fost o spaima generals in toate diplomatia romaneasca, Si in cea veche, Si in
cea noun. Manolachi Costachi, preedintele de Consiliu al
lui Kogalniceanu, afland de nota acestuia, s'a grabit a da
o declaratie scrisa lui Ion Bratianu, preedinte de Consiliu
al noului Ministeriu, in care spunea apriat : N'am cunotinta nici despre intentia de a incerca o asemenea demara.
Ea este dar un act izolat i necunoscut mie, emanat din
propria initiative a fostului mieu coleg; pentru care, spre
regula, atat a mea proprie, cat Si a membrilor actualului
multumete pentru sprijinul deosebitelor Cabinete in chestiunea neutralizarii Dunarii intre gurile Timocului Si Var-
149
liti pe malul drept al Dunarii i cari au Inca relatiuni multiple cu patria mums 9."
,Je suis a meme d'affirmer que des scenes de revoltante sauvagenie ont eu lieu dans presque toutes les villes et dans tous les villages de la Bulgarie."
2 ,Et, que dis-je ?: notre nation entiere, puisque, comme vous savez,
150
Neavand nicio intentie ostila fata de Turcia i dorind viu ca razboiul sa ramaie pe terenul uncle se ciocnesc interesele care I-au facut sa se prochica, ni este totui
imposibil
de durere care ne domina pe toti in Romania, Guyernut, ca i opinia publica, ni-ar fi imposibil sa nu ni punem
peland contra sentintei, fusesera indreptati la Galati pen1 Deja les cris d'indignation et de protestation se font entendre
de toute part, et le monde chretien oriental nous accuse a haute
voice de sanctionner par notre silence ces crimes hideux qui se cornmettent presque a nos portes.
151
Bulgari si chiar de Romani, cand mii de crestini sunt omorati, cand atrocitatile cele mai grozave se comit in Bulgaria
152
Actul acesta n'a fost citat panA acum. El face cea mai
mare onoare omului care 1a scris Si diplomatiei unui Stat
vasal care a indraznit, chiar cu dezaprobarea a doi preedinti
deux qui se sont noyes. Ces memes coleres ne nous ont pas etc
dpargnees, it y a quelques annees, parce que dans un coin isold de
notre pays la population roumaine s'etait portee a des voies de fait
sur trois ou quatre Israelites qui avaient commis un sacrilege dans
la cathddrale d'Ismail, sacrilege dflment constate par les autoritds
competentes, et aujourd'hui, lorsque des milliers de Bulgares et meme
de Roumains, lorsque des milliers de chretiens sont tuts, lorsque les
atrocites les plus grandes se commettent en Bulgarie au grand jour,
l'Europe chretienne ne trouve dans sa force, dans les regles de la civili-
/53
Dar mai erau si altii. Erau nu numai acei cari amenintau, dar si acei cari implorau, si, daca a pastry neutraveur des chretiens, que l'armee roumaine elle-meme (remit sous le joug
de sa discipline, desirant prendre part a la lutte, que, par consequent,
par les armees de la Turquie les principes du droit des gens, les
devoirs de l'humanite et d'enlever ainsi le caractere de barbarie et
d'extermination dont est empreinte aujourd'hui laguerre sainte dirigee
contre les populations chretiennes de la Bulgarie (fusese: que 1'Empire ottoman a declaree aux). Veuillez, etc.a.
' Rapoarte din Viena, 6 Iulie li Petersburg, aceiali data.
2 ,Mesures que la situation comporte"; raport al generalului loan
Ghica, 23 Iulie (. August).
154
CAPITOLUL V.
sa urmarim luptele insei ale Sarbilor in legatura cu atitudinea pe care am avut-o fata de danii si pe care, dintr'un motiv sau dintr'altul, am pastrat-o pans la capat, in
fata unei incaierari pe viata i pe moarte intre acei cari ni
adusesera toate jignirile i acei cari avusera numai cuvinte
de prietenie devotata fata de noi.
155
negustorii sarbi sint prigoniti in cele doua provincii, Albanezii i trupele neregulate turceti prada pe teritoriul
Serbiei. Pe Tanga aceasta se mai ingramadesc multime de
refugiati, cari traiesc i din ajutorul particularilor, dar, innainte de toate, pe socoteala Statului. Si acest Stat sarac nu
mai poate sustinea miile de terani cari, in fiecare zi aproape,
156
garanteaza ca reformele vor fi introduse : Turcilor li se asigurd libertatea religioasa, iar populatia sdrbeasca va fi, neapa-
157
158
159
In acest moment, la 27 Iunie st. v., se produse intreve1 Telegrama din Petersburg, 13/25 August 1876: Jusqu'a present
honneur de la Russie est reste intact, qu'il en dtait [le Czar] ddpositaire et qu'il savait que, si cet honneur venait a etre attaque,
armee ferait son devoir. Puis Empereur a embrasse Grand-Duc Nicolas, les larmes aux yeux. Plusieurs gdneraux ont fait de meme entre
eux. Enthousiasme a ete grand et emotion etait generale."
160
161
162
et it veut publier par les journaux strangers le susdit traite ; raport din 21 (Iulie ?) 1876.
i Raport din Belgrad, a6 Iulie 1876.
2 Avea i Romania o ambulanta, la Zaiciar.
163
1 II [le Czar] n'a pas cache a ses intimes que l'Empereur d'Allemagne venait de lui garantir la neutralite de l'Autriche-Hongrie
au cas ou it se verrait contraint de tirer l'epee pour la defense des
chretiens de Turquie. L'Empereur a ajoute qu'il avait fait et faisait
encore son possible pour sauvegarder la pain, mais qu'il desesperait
absolument de son maintien" ; raport al lui BAlAceanu din 19 Septembrie 1876. Orczy, ajutatorul lui Andrassy, adaugia apoi cl, dupd
pace, la o noun conferintA europeara pentru a redacts o enema la
tratatul din Paris", Andrassy va reface larg" proiectul pentru Bosnia
i Hertegovina. i la 6 Novembre Inca BAlaceanu scrie lAmurit :
Autriche refuse d'admettre autonomie de Herzegovine et Bosnie et
s'en tient au status quo ameliord. Une victoire des Serbes pourrait
seule modifier ces dispositions." Ministrul-prepdinte austriac excludea, intr'un discurs, orice ideie de cucerire" (raport al lui BAlaceanu
din 28 Octombre).
3 Raport din Belgrad, din aceasta zi.
164
zinte Sultanului pentru a-i saruta haina", cum era obiceiul odinioara. Si Inca s fie multAmit cel d'intaiu de un
lucru : ca-1 mai iarta pe tron, caci, la inceput, Turcii cereau
i inlocuirea lui 2. Europa, din partea ei, voia status-quo
d'innaintea rasboiului, integritatea teritoriului Serbiei; daca
staruie Turcia, i vizita la Constantinopole, cu tributul mai
mare. Mai tarziu s'a admis i o rectificare de granita in
folosul Serbiei, dar pentru moment se propuneau lucruri
pe care Turcia le putea primi foarte bine.
Dar era o Turcie Si mai nebuna decat cea oficiala, dup.
Totusi se astepta adesiunea formals a acestuia (telegrams din
29 August). Cererea lui Nichita se fact direct catre Imparatul Austriei
(raport al lui Sturdza din 27 August 1876). Cf. Beer, o. c., pp. 66o 1
(dupl rapoarte autriace Inedite).
.
i Deposition de Milan et election d'un nouveau prince" ; telegrama a generalului loan Ghica, din 6 Septembre 1876. Cf. Beer, o. c.,
p. 667: era vorba Inca de ,,construirea si exploatarea de Turci a caii.
ferate Nis-Belgrad".
165
Dar era vremea cand exaltatii credeau sa poata gati Rusiei un Sedan", Si multi la Constantinopol credeau ca inteadevar lucrurile acestea se pot indeplini. Guvernul turcesc
ceril chiar inteun moment sa functioneze la not o comisiune
de repatriare a refugiatilor turci i bulgari din partile Vidinului, ca Si dreptul de a face anchete 4.
Widdin, qui desirent reintegrer leur pays" (raport din 6/18 August 1876).
4 Ce general est de fait le veritable maitre de la Serbie", raport din Belgrad, 27 August 1876.
166
pe Milan rege al Serbiei. Se lucrase in afara de formele parlamentare si diplomatice : Milan a fost aclamat
foarte calduros, ofiterii au depus jurgmant regelui; s'a
ales o deputatie care sa mearga la Belgrad pentru a anunti
Suveranului aceasta proclamatie facuta in imprejurarile in
care Romanii cei vechi isi proclamau imperatorii. Comitetul
permanent al Scupstinei recunoscuse valoarea constitutionail a actului savarsit de armata 1. In toate orasele Serbiei
s'au facut atunci solemnitgti, in sunetul clopotelor, numai
la Belgrad nu, fiindca Milan, jenat in momentul cand cerea
pace, in conditiuni ass de meschine, rugase s i se crute
aceasta ultima umilinta a innaltarii regalitatii sale in momentul chiar cand el cersia gratie dela invingatori 2. Un sen-
I TURCIA
167
respondenz-Bureau", care de la Sem lin telegrafia retragerea Turcilor 1. Aceasta Insa numai pentru ca, pe urma,
in toamna, ei s se stranga din nou, cucerind Alexinat,
Deligrad Si aducand Serbia pe priporul prapastiei.
Neutralitatea Romaniei urma, supt presiunea Austriei Si
de frica Rusiei. Numai in Septembre, asigurand din nou ca
o vom pasta, Nicolae Ionescu cerea un raspuns amical din
partea Turcilor la vechile cereri. Iar Agentul la Constantinopol, constatand 0. Rusia fusese candva pentru independenta Si ca Savfet insui, solicitat de Elliot, n'ar fi contra
ei, arata c i s'a propus discutia, dar numai dela o administratie la alts administratie" I.
Si tOtlii - o spunem inca odata am fi putut birui pe
Turci in vara, Si, atunci, la venirea Ruilor, am fi fost un
Stat independent i victorios, dispunand de o armata puter-
zont. Zvonurile despre iminenta pierdere a Basarabiei circulau amenintatoare. inca la 24 Iulie, Callimachi Catargi
arata din Paris ca, dup. Decazes, ravnirea chestiei gurilor
Dunarii era un atac contra tratatului din Paris i deci ar
i68
dru al II-lea era foarte ingrijorat sa nu iasa razboiul altfel de cum sperau panslavitii. Trimiii notri, apoi, n'aveau,
t69
Si, fiindca Bratianu doria s aduca acasa un raspuns lamurit, iata acela pe care 1-a putut capata dela Cancelariu :
In cazul cand imprejurarile s'ar schimba impotriva dorintei
e o problema pentru rezolvirea careia i-ar trebul istori3 II faut surtout eviter que notre neutralite ne paraisse etre plutot
sympathique atii Turcs qu'aux chretiens, comme on semble le croire
ici... Dans le cas oil les circonstances changeraient contre son desk,
Russie s'entendrait avec le gouvernement roumain et ordonnerait
faire rien A notre detriment." Notre deputation a emporte de Livadia [des] assurances dans ce sens."
a Aus dem Leben KOnig Karts, III, pp. 62-3. Textul frances al
rAspunsului lui Bratianu, pomenit In Memorii, e dat de Bamberg,
In Geschichte der orienlalischen Angelegenheit (colectia Oncken),
Berlin 1892: alors vous passerez sur notre corps, et it sera dit dans
l'histoire que pour delivrer les chretiens de Turquie vous avez commence par massacrer les chretiens de Roumanie". Cartea aceasta a fost
scrisA pe baza actelor comunicate de D. A. Sturdza li supt controlul
Cf., dupA ,Cartea Verde" suprimata, i I. C. Breltianu, DisMu.
cursuri, scrieri, etc., II', Bucurelti 1912, p. 194.
170
data ce Rusia se mica, alt drum decat cooperarea militara alaturi de dansa. Era inevitabil, si lucrurile inevitabile
Au mai trebuit apoi discutii la Viena si aiurea, au trebuit s treaca patru luni de zile din anul cel nou innainte
ca Rusia s se hotareasca a interveni, abia la jumatatea
lui April : cum se poate admite, deci, a In drumul lui Bratianu la Livadia s se fi luat angajamente precise fats de
colaborarea in razboiu a Romaniei?
In acest timp lucrurile se ingramadiau. Serbia era sfarsita de puteri, si Rusia, despartindu-se intru aceasta de
actiunea comuna a Puterilor 2, cerea pentru dansa un ar1 Man druckte aber russischerseits sein Befremden fiber die Rube
and Gleichgultigkeit aus die wir gegeniTher den Ereignissen jenseits
der Donau bewahren "; Aus dem Leben Konig Karts, III, pp. 66-7.
1 Beer, o. c., p. 662 qi urm.
171
172
facut raspingandu-ne dela gura Chiliei, care a fost i trebuie s fie a Romaniei. A da cale Rusiei ar fi s se calce
indatoririle impuse Romaniei prin tratatul din Paris; pentru
a rezista insa, n'ajunge garantia veche a Europei, ci ar fi
de un interes european ca ea s fie facuta mai eficace 1.
Se obiecta, firete, la toate aceste lucruri ca Europa a
intrat intr'o actiune diplomatica proprie, care-i are programul sau,nota lui Andrassy, revazuta potrivit cu im-
trecere a otilor ruseti pe la noi, care fusese pusg in ve1 La garantie de 1'Europe, telle qu'elle existe actuellement, telle
qu'elle resulte des traites de Paris pour la Roumanie, n'est pas suffisante et qu'il strait d'un inter& europeen qu'elle soil rendue plus
efficace."
ROMANIA
173
174
175
Guvernul austriac sa declare prin jurnalul oficial ca zvonurile care au aparut intr'o corespondenta ungureasca despre
o asemenea ocupatie a Principatelor, in cazul cand Romania s'ar mica, nu sunt interneiate 1.
Dar not primisem in momentul acesta nota misterioasa
a lui Andrassy dela 17 Decembre, care nu se gasete nicairi:
nici
rezumata in Memoriile Regelui, niciintreaga
Pe de alta parte, tot impulsul lui Andrassy, care trimetea studenti unguri s manifeste la Constantinopol
pentru Imparatia turceasca Si sperantele ei de a lua Ruilor Crimeia I, Ikea sa vie la Bucureti, cam data cu
Nelidov, un emisariu turc, Ali-beiu 4, i el avea intentia de
1 On fait courir le bruit que Rustem-bey serait arrive a Bucharest pour chercher retablissement d'une entente avec le Gouvernement
Ottoman"; scrisoarea lui Balaceanu din 17/29 Ianuar 1877.
176
boiul In ass fel incat hotarirea din Julie 1876 sa fie cumva
eludata sau interpretata in sens mai favorabil Rusiei decat
ei. Nu admitea nici ca Rusia s ocupe, in once forma, fie
Si cu mandat al Puterilor, i pe oricat timp, Bulgaria 1, caci
in adevar Tarul declarase ca va ocupa Bulgaria daca vre-o
turburare la Constantinopol va incerca s stinghereasca
lucrarile Conferintei 1. Prin urmare, daca era ca Rusia s
se amestece In lucrurile balcanice, ea s se amestece mai
tarziu numai, i indemnata de Europa.
Si, daca Austria states de o parte, de fapt tim ce o hotara
la aceasta. In Parlament chiar i se spusese de catre Slavii sai
a nu vor merge niciodata impotriva Rusiei 3-, Si pe atunci
poate ca aceasta prevestire s'ar fi indeplinit. Iar, ceva mai
pe urma, cand a Post vorba de o mobilizare austriaca menita sa corespunda mobilizarii partiale a Rusiei, facuta, am
vazut-o, Inca in cursul toamnei, Si in Basarabia, Consiliul de
minitri comun, austriac i unguresc, supt prezidentia Im-
tion sine qua non pour la Russie, mais elle a declare qu'elle occuperait Bulgarie sans hesiter dans le cas oii le moindre trouble aurait
lieu en Turquie pendant les travaux de la Conference.
3 Raport al lui BalAceanu, 8 Novembre : Autriche ne devrait pas
compter sur Slaves dans guerre contre Russie".
ROMANIA
177
stantinopol , conferinta pregatitoare intaiu si apoi conferinta propriu-zisa. Austria isi inchipuia ca aceasta conferinta va aduce foloase foarte man, i ea avea Si un nou.
proiect, pe care-1 proclama infailibil. De fapt, la conferinta
care-i incepe lucrarile in ziva de II Decembre st. v. i
a se porter serieusement sur l'Allemagne et la France, dont les rapports se tendent de plus en plus".
178
nu va mai face nicio deosebire in ce priveste nationalitatea si religia tuturor cetatenilor" sai! Din moment ce
Bulgarul, Bosniacul, Hertegovinianul este cetacean cu aceleasi drepturi si poate fi deputat in Parlamentul terii sale,
data intruneste anume conditiuni si, in once caz, el poate
curie la Constantinopol, cu descarcaturi de tunuri si demonstratii pe strada. Turcia noun se nascuse, constitutionall,
parlamentara, indiferenta fats de religie sau de nationalitate, asa cum era Anglia, dar fara traditiile seculare ale
Angliei, fara toate sacrificiile si sfortarile din care rezulta
valoarea morals fats de institutiile care se creiaza in desvoltarea unui popor. Diplomatii au zambit si au continuat discutiile lor, dar actul rezultat din ele fu raspins de catre Mamie' Nelidov pretinde ca 1-ar fi potolit dibAcia lui Ignatiev; 1. c., IV, pp.
256-7.
Iorga, 1st. Statelor balcanice, p. 3o2.
179
gene a chemat pe Bulgari Si li-a spus a de astazi innainte sunt cu totii frati ; s'a organizat un bal, s'au silit
negustorii sa ilumineze. Pretutindeni a fost ass, cu cats
convingere dintr'o parte i din alta, ii inchipuie oricine.
Am spus ca prin aceasta Constitutie Principele Romaniei
era considerat intre efii provinciilor privilegiate" Si ca,
In micarea generals de indignare, aceasta a fost destul ca
sa se hotarasca in sufletul lui simtitor actiunea alaturi de
Rusia. Se protests solemn innaintea Europei, iar Savfet
(era retragerea protestului, nu ca sa. inlature articolul, ci
ca sa-1 explice" printr'o declaratie".
CAPITOLUL VI.
si le programme de la conference preliminaire est bien celui qui circule dans le public, la Porte est decidee a le repousser.
78o
RAZBOIUL RUSO-TURC
181
182
Serbia fusese silita, la 28 Februar, s se inteleaga cuTurcii, parasind toate sperantele sale, bucuroasa ea salvase
integritatea teritoriului i tronul. In ce privete Muntenegrul,
el era inca'n stare de razboiu cu Turcia; ceia ce nu inseamna
vecinatatea sa, iar Turcia era dispusl sa acorde o asemenea schimbare de granita numai cu conditia, inacceptabila, ca Muntenegrul, tart libera de atata vreme, s ad-
RAZBOIUL RUSO-TURC
183
Mart,
de demobiliser a condition que la pair entre Turquie et le Montenegro sera conclue avant le I (13) avril et Turquie enverra An ambassadeur a S.-Pdtersbourg pour negocier directement du sort des
chretiens de l'Orient ". CV. raportul lui Baliceanu din aceiali zi.
Cf. rapoartele publicate In Ion C. Breltianu, Discursuri, scrieri, etc.,
II', Pp. 537-8.
184
militar in sprijinirea drepturilor sale, era mai bine Ca lucrurile se amanau, Si mai ales era foarte bine cg Rusia,
care amenintase aa de mult, in care se puseserg atatea spe-
rante din partea cretinilor balcanici, el Rusia nu se dovedia in stare sa-i ajute efectiv.
1 Veuillez repondre si general Ignatieff se trouve encore la.
Tachez aussi d'apprendre ce que le Cabinet de St.-Petersbourg entend faire avec la Bessarabie apres l'abrogation du traite de Paris".
Ras puns (12 [Mart], Bali ceanu): Ni dans message dont Ignatieff est
charge, ni dans toute autre communication du gouvernement russe,
ii n'a pas ete question de declarer traite de Paris dechu, pas plus
que d'inviter les Puissances garantesi l'action commune contre Turquie en vertu du meme traits. Je suis d'avis que vous devez faire
de ceci l'objet d'une communication au Moniteur Officiel". Cf. acelai,
la 16 Mart: Pas plus dans le projet de protocole apporte par Ignatiew a Paris que dans texte actuel du projet, tel qu'il a ete remanie
a Paris, it n'est question de la retrocession de la Bessarabie. Inutile
d'ajouter qu'Ignatiew lui-meme n'en a jamais parle." i la 15/27
Februar N. lonescu scrie : Vous etes plus a meme que nous de verifier nouvelle que vous nous signalez par telegramme du i6 fdvrier. Nous vous serions reconnaissants si vous nous donniez information plus precise qu'il vous est possible d'avoir du cote du Pruth.0
RA.ZBOIUL RUSO-TURC
185
serioasa.
Venim astfel la insai declaratia pe care Poarta a facut-o in
fata cererilor Europei, cel mai convingator act de pierdere
totals a simtului realitatii ce se poate aduce impotriva Turciei noun.
Si
independentei Imperiului.
Serbia a fost
i86
n'aveau ce cauta. De pilda ar fi fara folds s amintim pasagiul din protocol care privete cele doul Principate" '.
de alminterea, vorbind de astfel de lucruri, Europa arata
putin respect fats de independenta Si suveranitatea" Turciei. Un interes comun" al Europei pentru reforme in cele
trei provincii este neadmisibil". Este insa un interes real
pentru reforme in Turcia, spontaneu, dar un interes spe-
RAZBOIUL RUSO-TURC
187
Si,
nul otoman li spune ca onoarea lui este angajata in pastrarea vechii situatii. 0 singura concesiune e Bata sa faca:
dezarmarea imediata Si simultana cu Rusia".
188
Reprezentantul Romaniei la Petersburg faced Inca la sfarsitul lui Mart un raport in care declara ca, dupa parerea im-
[L'Empereur declare] qu'il ne pourrait prendre aucun engagement relativement a la demobilisation, que la Russie ne saurait plus
faire aucune concession et que guerre dclatera : toute responsabilite
devait en tomber sur Angleterre... On m'a encore assure au Ministere
des Affaires Etrangeres [que la Russie], en cas de guerre, aurait une
entente avec le Gouvernement princier" (raport din 29 Mart).
Aus dem Leben KOnig Karls, III, pp. 87, in, 14, 117 i urm.
' La voie des armes est une necessity ."
RAZBOIUL RUSO-TURC
189.
Stat catolic, Stat pe jumatate german, pe jumatate maghiar, Slavii fiind impiedecati de a da directia afacerilor,
Austria, care varsase mult mai putin sange in
acestea Rusia era gata s accepte solutia pacifica rezultand din lungile sfortari europene menite s foloseasca
prestigiului alteia. Dar dupa un act ca al lui Savfet nicia
mare Putere din lame nu putea sy raspunda cu altceva
decat cu o declaratie de razboiu.
Ruii treceau Prutul dupa incheierea, la 4/16 April, a unei
conventii cu Romania, ingrijita Si precisa, al carii caracter
era Si politic.
In preambul se infatia astfel situatia politica : Rusia aparea ca mandatary a Europei, lucrand in intelegere cu celelalte Puteri" ; ea avea drept scop numai a imbunatati soarta
cretinilor supui dominatiei Sultanului" ; ea recurgea la ac-
190
otoman" i, in acelai timp, se asigura ca Rusia se indatorefte a menlinea fi a Odra integritatea teritoriala a Romaniei", deinumai pentru ca vre-un inconvenient sau vre-o
primejdie sa nu rezulte pentru Romania din faptul trecerii
trupelor rusefti pe teritoriul ei ". Cele patru articole asigurau deci trecerea otilor pe la noi, lamurind ca drepturile
politice ale
intentia s ceara dela Turcia, pe care era sigurA s'o biruiasca pans la sfarit. Nu era greeala oamenilor din
April 1877
Kogalniceanu inlocuise, la
RAZBOIUL RUSO-TURC
19i
CAPITOLUL VII.
Independenta
0 zi innainte de venirea lui Kogalniceanu la Departamentul Afacerilor Straine, Romania facuse care Puteri o
noun declaratie solemna.
Declaratia dela 1/13 April, -iscalita de loan Campineanu,
este o asigurare de neutralitate absoluta, perfecta, cu marturisirea c totui trebuie s li se permita Ruilor trecerea pe teritoriul Romaniei. Nota circulars spunea ca raz-
192
INDEPENDENTA
193
194
sa facem ceia ce interesul nostru ni va dicta". Dar, natural, conventiunea cu Rusia s'o incheiem.
Kogalniceanu incepe declarind ca regrets Si el dizolvarea Senatului, ca dezaproba atitudinea Guvernului in ultimul timp: e partea deputatului de opozitie. Nu tie care
e starea noastra fats, de celelalte Puteri Si In special propunerile ce s'ar fi facut de catre Rusia. Crede, in lipsa de
alte elemente cunoscute, a Rusia victorioasa ar popri Ba-
INDEPENDENTA
195
196
nu ar face aceasta decal contra unei agresiuni. Dumnealui nu crede ea Turcii ar transports teatrul razboiului in Romania. Asemenea nu crede cA Austria ar ramanea indiferenta in un asemenea caz, i a ar interveni
chiar a main armee spre a impiedeca ca teatrul razboiului
sa fie la noi. Nu crede sa fie interesul Turcilor s fie mai
cruzi decat altii Si O. ne considere ca vrajmai, afara de
cazul cand noi am primi (sic) pe Rui i am da cu putile
inteinii (Turcii). Nu este de temut masacrele i violen-
INDEPENDENTA
197
De se face conventia cu Ruii, Europa 1 Austria refuzand sa ne apere, sa se faca asemenea conventie i cu
Turcii",dar simple acte de politie, iara nu acte diplomatice".
caci Puterile nu ni promit nimic, daca Ruii ieau angajament s ni respecte integritatea teritoriului".
De fapt, hotararea Guvernului era luata Inca dela inceputul lui April, Si haosul din Consiliul de coroana nu era
de natura s-1 faca a-i schimba aceasta. Were. Numai
cat politica aceasta: sa treaca Ruii la noi peste neutrali-
198
e cea mai buns garantie a politicei prudente i a neutralitatii" deci : ca la 1876 pe care mi-am fixat-o." Si el
-continua spunand ca., data razboiul izbucneste, trebuie s
consacram toate silintile noastre pentru ca Romania sa
nu devie teatrul razboiului" 1. Dar la 5 April el intiinta
Puterile a o invazie turceasca va aduce Romania la hotarari desnadajduite, iar la io el faces responsabile Puterile insei de urmari.
Greutatea cea mare era sa convinga insa pe Turci ca
aceasta e o situatie acceptabila, cu malul stang al Dunarii in
stapanirea Ruilor, i sa-i faca a considers acest mal ca simplu teritoriu apartinand unui Stat neutru. Intaiu era o mare
intrebare i aceasta: data un Stat care nu este independent poate, din propria sa hotarire, sa fie neutru. Anglia
declarase formal a nu exists o neutralitate romaneasca I.
Belgia putea s fie neutra fiindca hotarirea Puterilor o
declarase astfel, cu sanctiunea cuvenita; dar neutralitatea
noastra nu era incunjurata de nicio sanctiune, de niciun
fel de masura efectiva din partea Puterilor. Rusia ravnia
la noi, Austria de asemenea, Turcia era Puterea suzerana;
care era deci garantul apropiat putand s intervie la fiecare
moment i sa apere aceasta neutralitate a Romaniei? Ko1 Dans graves circonstances actuelles, j'ai cede aux instances de
notre Prince et de son Gouvernement pour accepter portefeuille Ministere Affaires Etrangeres. Mon passe bien connu est la meilleure
INDEPENDENTA
199
aici este o provincie, a Suveranul provinciei este Sultanul, cu care erau in razboiu, ca nu se std. de vorba cu Domnitorul Romaniei, ci cu poporul roman, care e cretin i pe
care Ruii yin s-1 desrobeasca, iar, cat, despre Domnitor, el
sa vie, poate i impreund cu minitrii, la Chiinau spre a
saluta personal pe Tar. Asa i cerea marele-Duce Nicolae 2,
dar Kogalniceanu a tiut s impiedece caldtoria , caci altfel
Principe le ar fi fost de fall la declaratia de razboiu ', deci
vadit complice.
ventiei dela 19 August 1858", sa se inteleaga cu generalisimul Abdul-Cherim pentru a asigura apararea teritdriului
Principatului 4", raspunse cu nota de la 2 Maiu catre Puteri, in care atragea atentia asupra purtarii neadmisibile
1 La Constantinopol se dadea ca scop al misiunii lui: entretenir
le Cabinet russe sur la situation que creerait a la Roumanie une
guerre entre la Turquie et. la Russie et pour nous assurer autant
que possible position que nous avons prise des le commencement
en presence des evenements qui se sont deroules au-dela du Danube: c'est-a-dire de nous eviter les maux d'une guerre sur notre
territoire" (instructii catre Agentia din Constantinopol; 4116 April 1877);
200
s'a putut demite Printul, cel putin sa se destituie Agentul Romaniei la Constantinopol, generalul Ghica. Un adevarat agent diplomatic isi cap= papportul intr'un caz ca
acesta; Turcii insa, cari considerau pe general ca pe un
functionar otoman, 1-au mazilit. De alminterea, cu catava
vreme inainte, ni se mai facuse o mare ofensa, cu ocazia
unei receptii, primindu-se intaiu reprezintantii straini, apoi
functionarii superiori ecleziastici i civili turceti i dupa
INDEPENDENTA
20!
202
INDEPENDENTA
203
204
mai indrazneata, mai dumanoasa a acestei teri s'ar indreptati. i el pomenia : navalirea babuzucilor i a Cer' Lui avoir assure le respect de son individualite et de ses
institutions, en meme temps que la garantie formelle du maintien
de ses limites territoriales."
INDEPENDENTA
205
chezilor pe teritoriul nostru, sechestrarea corabillor, a luntrilor care purtau provizii i alte marfuri, indiferent de
steagul ridicat pe dansele, Intrarea pe gurile raurilor noas-
206
raspunda printr'o declaratie de razboiu; ea insa nu putea sa vie din partea noastra Para proclamarea independentei, ceia ce neglijasera a face Sarbii, caci pornisera la
tinta Isla o asemenea declaratie a independentei, pe care
ramaneau pe urma sa i-o culeaga din manile Ruilor.
Se trecil deci la proclamarea ,Independentei. Iata insui
textul motiunii din Camera :
Camera, multumita de explicarile Guvernului asupra
In urma explicatiunilor date de d. ministru al Afacerilor Straine in privinta motiunii votata de Senat in ziva
de 30 April, band act de pozitiunea facuta Romaniei de
Imperiul Otoman, considers Statul roman independent i
invita pe Guvern a lucra ca independenta ei sa fie recunoscuta Si garantata de Marile Puteri europene, a caror
dreptate Si sprijin au contribuit in tot timpul la desvoltarea Romaniei".
S'au prezintat apoi delegatii Camerei Si Senatului la
Principe, care insui a tinut un discurs foarte frumos. Nu
mai e o indiscretie acum s se spuie ca acest foarte frumos discurs a fost redactat de Kogalniceanu. Principele
1-a revazut cu mici indreptari i 1-a cetit innaintea reprezintantilor Parlamentului. In declaratia aceasta a lui, el spunea Ca nu-i pare rail ca a venit in Romania, tart de viitor,
care a devenit Cara sa. Si el ii aducei aminte de Domnii
INDEPENDENTA
207
mania reintra" astfel in vechea sa independenta, ca natiune libera, ca Stat de sine statator, ca membru util, pasnic, civilizator, in marea familie a Statelor europene".
Era astfel ceva din cuvantarea lui Kogalniceanu de
la 1859, la Unirea Principatelor si asezarea pe tronul
Moldovei a lui Alexandru Joan Cuza : acelasi spirit mare,
aceiasi suflare eroica strabatea si cealalta cuvantare a lui.
Ea se rostia insa acum prin gura celui d'intaiu Principe neatarnat al Romaniei dupa departatul sir al Voevozilor nostri biruitori din veacurile al XV-lea si al X VI-lea. Si, daca
e vorba sa stie cineva sentimentul intim al Principelui insusi, iata-1 vorbind flrl pregatire in aceste momente marl:
208
Nu se poate ceva mai potrivit decat ca, intr'un act diplomatic, s se afirme innaintea lumei intregi aceasta unitate de sentimente intre Suveran, Guvern Si Tara intreaga.
Aceasta dadea dreptul Si altuia dintre reprezintantii Romaniei in strainatate s spuie, in cuvinte micate, c nu-i
lipsete terii in momentele acestea nimic din acea unitate absoluta, din acea caldura deosebita a tuturor inimilor, din care rezulta neaparat biruinta. Independenta
absoluta a Romaniei a fost deci proclamata de toate glasurile autorizate ale terii. Suveranul i poporul au luat
hotararea ferma sa o apere cu arma in maul, ca i integritatea teritoriului cu care se gasete de acum inainte
identificata in ochii intregii populatii romaneti 1."
1 Les agressions incessantes et iniques de Farm& ottomane sur tout
le parcours de notre frontiere du Danube... Nos Corps Legislatifs ont
spontanement adopte une motion tendant a mettre la Roumanie dans
une position d'independance franche et determinee vis-a-vis de (qters:
notre ancienne suzeraine; apoi, de altd scrisoare: l'Empire Ottoman),
dont, it faut le reconnaitre, les droits (Vers: rapports) suzerains n'ont
jamais eu de caractere bien &Std. (putin schimbat apoi). Le gouvernement de S. A. le Prince Charles ne s'est pas cru en droit de reprimer ce
mouvement. La tentative en eta ete, du reste, en ce moment, aussi vaine
que contraire aux sentiments de legitime indignation que le Souverain de la Roumanie partage entierement avec ses sujets." Cf. V. Kogalniceanu, o. c., II, p. 98.1i urm.
' ,L'independance absolue de la Roumanie fut done proclamee par
toutes les voix autorisees du pays. Souverain et peuple ont prix la
ferme resolution de la defendre, les armes a la main, au meme titre
que l'integrite de notre territoire, a laquelle elle se trouve dorenavant identifide aux yeux de toute la population roumaine."
INDEPENDENTA
209
lor. E un articol de credinta in existenta noastra nationail" 1, care nu sufere discutie. Nu era un punt care sk
poata fi supus parerii altora : era o afirmatie absoluta, irevocabila, pang la moarte, a unui popor intreg.
Deocamdata Kogalniceanu isi da sama de faptul c toate
-2TO
dela binevoitorii protectori ai notri fagaduiala a In niciun caz nu se va face violenta natiunii romane in scopul de
a o constrange sg innoade din nou legaturile sale anterioare
cu Sublima PoartA. 0 comunicatie de felul aceasta ar avea
ca urmare a circumscrie Intr'un cerc bine determinat activitatea de astazi a terii noastre", Si, dandu-i incredere In
viitor, ar insemna ,,o crqtere de autoritate acordata actului ce a Indeplinit acuma 2a. De altfel, Romania n'a facut
Si nu face decat o politica de conservatie". Nu e atata un
razboiu impotriva Turciei, cat o desfacere de dansa, pu-
INDEPENDENT/.
2I I
sa facem o interventie directs, ci am apelat la reprezintantii englezi din deosebitele Capitale, tiindu-ne dupa putinta la tratatul din Paris.
Pe langa aceasta era. neincredere fata de principele german de pe malul Dunarii; dar, in schimb, era. si frica de a
se declara contra noastra, ca s nu se supere Germania si Rusia. Se pastra, in sfarsit, ceva din vechea traditie de ocrotire a popoarelor mici, a nationalitatilor, de
212
pentru ca acestea sa serveasca drept garantie ziilor actionari ai lui Strousberg 3. far, ca sa nu se creada ca macar
Imparatul ar putea sa aiba alts politica, ni s'a dat asigurarea ca. el tie despre acestea i el politica Maiestatii
Sale e intocmai ca i a Cancelariului Imperiului. Orice incercare mai departe ar fi fost evident zadarnica 4.
1 Raport din 28 Maiu : Vous nous avez rendu notre liberte: c'est
la sentiment general des Puissances". Dar la 31 Maiu : Toutefois
je n'en reste pas moins convaineu que France nous appuyera au moment opportun". Ct. li raportul din 19 Iunie.
1 Raport din 27 Maiu, al lui Degre : Que question independance
Roumanie ne peut etre resolue que Tors de la pair et que decision gouvernement allemand dans cette affaire depend de la maniere dont les
interets sujets et actionnaires allemands seront regles en Roumanie"
Cf. qi raportul din 17/29: do ut des.
a Raport din 17/29 Maiu: Principele Bismarck a conferit zilele acestea
cu ambasadorul rus d'aici, informandu-se despre reliquatul veniturilor bunurilor manastirevi din Basarabia, la care Romania are un titlu.
INDEPENDENTA
213
bine inteles intru cat o permitea rezerva pe care si Guvernul italian trebuia s o manifeste in public. Ni s'au facut
in cercurile politice declaratii foarte rragulitoare 1; deputati si senatori spuneau: sunteti un'altra Italia, va con sideram ca pe ai nostri ; niciodata nu v'a lipsit sprijinul
Italiei: la Unirea Principatelor, la stabilirea dinastiei, in
toate imprejurarile ; nu dorim nimic mai mult decat s ni
se prezinte ocazia de a v5. arata aceasta simpatie. Nu ne
stringeti prea de aproape cu o declaratie : in momentul de
fats nu o poate face nimeni, prin urmare nici noi. Dar,
zicea Tornielli, Si noul ni s'a adus, fat.a. de o anume stare
de fapt, critice, Si multi au exprimat indoiala c nu vor tines mult starile de fapt ; cand am intrat in Roma, toata
lumea credea ca dupa trei luni va trebui sa iesim din Capitala,
Si, cum vedeti, suntem Inca aici i, cu ajutorul lui Dumnezeu,
214
INDEPENDENTA
215
cuminte ca sa null dea seama de un lucru: ca tntre Romani i Unguri sunt Si interese comune i a pentru moment e bine sa se tina sama numai de aceste interese
comune 4; ca el nu poate face declaratia care i se cere,
a Raport din 12 Iunie : La derniere fois que j'ai vu M. Tisza, je
lui ai pose la question nettement: je lui ai dit que cette politique qui
consiste a ne pas vouloir que les voisins fassent ce qui est dans
leur interet est une politique malheureuse et qui finit mal. (Davada
Franciei fata cu Italia si Germania.) J'ai demande a M. Tisza s'il a
jamais cru serieusement que vous resterez eternellement attaches a
4 Ils verront enfin un Roumain en chair et en os, car mes pauvres compatriotes, qui sont nes dans la plaine et ne voient aussi loin
que leur vue pent s'etendre que des villages hongrois et des puits
hongrois, s'imaginent que le monde est hongrois et qu'il finit a l'horizon" (raportul din 12 Iunie).
a Raport din 12 Iunie : Apres l'Empereur, it n'y a que moi qui
sois autorise a parler en son nom".
216
a conseille aux autres Puissances, y compris la Russie, de reserver leur opinion jusque la. Comte Andrassy s'oppose a toute
protestation, rappel des consuls et renvoi de nos agents, entente de
mesures proposees par une Puissance qu'il n'a pas nommee. II a
. terming par ces paroles signifiantes (sic) : C'est l'attitude que Roumanie observers jusqu'a la paix qui dictera clAcision des Puissances".
Cf. li In raportul din 3o : C'est a la collectivite des grandes Puis-
cerandu-i-se o Incurajare": Eh bien, ecrivez a Bucarest que la position est bonne et qu'a moins que vous ne preniez plaisir a la detruire de vos mains, it ne vous arrivera aucun mal.C'est une pro;nesse formelle que vous nous donnez."
INDEPENDENTA
217
Admitea trecerea Ruilor, Si, fiindca tia ca, tot prin in-
Ielegerea dintre imparatul sail i Tar, ni se va lua Basarabia, el adaugia ca la urma urmei am putea avea ca o
compensatie Dobrogea. Cel dintaiu care a vorbit de Dobrogea a fost, atunci, in Maiu 1877, Andrassy. Pared ca.
zice : Basarabia v'au si luat-o Rqii, Dobrogea insa ya voiu
da-o eu.
El avea insa i unele cereri. De exemplu : trecusera
Romani din Fagara i Sibiiu la noi i se inrolasera in
armata romaneasca, la Ploieti, unde li se facusera Si manifestatii. Si atunci Andrassy oranduise lui Tisza s ceara
extradarea.
Daca-i extradam fara forme diplomatice, zicea el, nu li se
elile pe care nu le va face Austria va fi expeditia la Bucuretia. Si Balaceanu observa cu dreptate ca totui va veni
ziva cand Monarhia va crede ca. Romania independenta
este, incompatibila cu linitea sa" Si ca noi avem o datorie,
ciaca voim a-i pastra prietenia : sd-i dovedim ca nu inte-
' La Roumanie n'a jamais dtd pour I'Autriche une voisine genante, mais elle pourrait le devenir... (sic) un jour ; a ce titre son
developpement n'est ni a desirer, ni a encourager...
Elle le deviendra le jour ou elle croira qu'une Roumanie lucid-
218
INDEPENDENTA
219
220
Dunarea, el s'a adresat, printr'o alts proclamatie asemenea, locuitorilor din acea regiune. Si ai notri nu setruiau ca aceste legAturi sA se precizeze, fiindca era
foarte greu, fiindca nu-i dadeau seama de faptul ca Rusia
putea sa lucreze fatO de independenta proclamata de noi
altfel de cum lucrau Puterile celelalte. Ei luau toate semnele
de atentie i le interpretau in sensullor, cautau sA. prinda dela
Rui ca Si dela Andrassy ceva care sl semene cu o recunoatere a situatiei, i lucrurile se opriau aici.
Ar fi fost insa un mijloc ca Romania sI iasa din aceastl
situatie care era foarte jenantA, cu atat mai jenanta, cu cat
din gura unuia dintre aceia cu cari vorbise la Livadia nu
din gura Tarului, poate nici din a lui Gorceacov, dar din
a lui Ignatiev, care era de o francheta brutalA , Ion Bratianu aflase formal, de intentia Rusiei de a distruge cea din
urma ramaita a tratatului din Paris, adeca de a se nretrocedaa Basarabia-de-jos, Si anume semne tinusera necon-
tenit intr'o mare ingrijorare pe toti barbatii notri politici. Dar tocmai de aceia fiecare se temea sA scormoneasca, sA intrebe, pentru a nu capIta teribila siguranta.
Si cei cari se feriau sA atingA aceasta chestiune se mai
gandiau Inca la un lucru, care a cauzat in toate timpurile,
aici, atat de mult tau: la rasunetul pe care lucrul ar putea sA-1 aiba, daca s'ar afla, in tara, la puterea pe care ar
da o unei opozitii gata oricand sO iea motenirea unui Gu-
INDEPENDENTA
221
teritoriall, era iarai foarte greu. Sa ni inchipuim ca Andrassy, care aveh acum Bosnia Si Hertegovina in gua, ar
putea, cum s'a crezut pe urma, cand ne-am plans Puterilor
i, intre dansele, Si Austro-Ungariei, sl intre in conflict cu
Rusia pentru salvarea judetelor basarabene, era o naivi-
Nu e sigur c actele pe care se razimA Memoriile Regelui" vor ie1 vre-odata la iveala ; nu e sigur ca toate acele
acte au fost macar pastrate, nu e sigur chiar ca ele existau,
222
si pe cheltuiala sa si supt aceiasi comandl ca pentru trupele rusesti, pe care ar fi fost siliti sa se sprijine Romanii.
Dar nici aceasta actiune proprie, izolata, pe teatru deosebit", nu e acceptabila. Hotarit, Rusia nu simte nevoie de
concursul armatei romanesti, avand puteri mai mult deck indestulatoare". Se cerea un raspuns prompt si decisiv": on abtinere de once demers agresiv", on actiune
comuna supt comandamentul superior si conform cu ederile generalului in sef rus 1". i, and, la Ploiesti, In
1 Le Gouvernement roumain avait fait des dernarches aupres du
Cabinet Imperial pour temoigner de son desk de cooperer a l'action
de l'armee russe au-dela du Danube et poser les conditions auxquelles cette cooperation serait possible. Sa Majeste l'Empereur, prenant en consideration les circonstances politiques au milieu des-
festo la tendance d'agir isolement et sur un theatre separe. II paraitra it urgent d'etablir nettement l'impossibilite politique d'une action isolee de leurs troupes. La Russie n'a pas bessoin du concours
de l'armee roumaine. Les forces qu'elle a mises en mouvement sont
plus que suffisantes... Les grandes operations de l'armee russe a l'ombre desquelles exclusivement ont pu etre jetees les bases des desti-
INDEPENDENTA
223.
dela rdeboiu ca sa asigure independenta lerii si sa dea pu,tinta armatei sale ca prin participarea ei sa tie sus onoarea Romdniei 2", Tarul Mai. Cu toata dorinta, manifestata i
de statul-major rusesc, a cooperarii, Gorceacov arata la 2
Iunie ca actiunea noastra nu e necesara: Si fara dansa Romania va fi miluita cu independenta ei 3.
Foarte jignitor I Explicabil poate prin lucruri pe care
nu le putem lamuri, dar pe care le banuim, prin felul, fru,
mos, cavaleresc, dar Si nedibaciu, cum s'a facut propunerea. Cineva raspunde, nu numai la fondul unei propuneri,
ci putintel Si la forma ei. De sigur ea diplomatia Rusiei pe
vremea aceia era de o francheta brutala, dar Bismarck de
la Berlin nu era cu mult mai politicos, si, de vreme ce se
gasise mijlocul de a primi tot ce ni pretinsese el in afacerea
Strousberg, se putea foarte bine s se primeasca i uncle
lucruri de la Petersburg, care nu erau macar aa de comerciale ca acelea ce porniau spre not de la bancherul evreu
Bleichroder, atunci marea personalitate acolo, la Berlin.
Dar mai este o explicatie : tocmai fiindca Rusia gacia
224
a da mai mult decat cei trei mii de oameni, ad14 din Chiinau, ai legiunii for 1.
celor de o lege cu dansa, scapandu-i de supt jugul paganilor, persecutori innascuti ai Cretinatatii. Daca ea ar fi
inceput conditionat, de la cel d'intaiu pas, fats de un Stat
care exists in forma lui actuala abia dela 1856 i care proclamase on avea de gand sa proclame peste cateva saptamani independenta sa, evident a prestigiul ei ar fi scazut. Istoria, ca sa inteleaga i sa explice, trebuie sa tie
seams de punctele de vedere ale tuturora.
Si Rusii credeau, in Maiu 1877, ca peste cateva saptamani de zile se i ispravete razboiul. Daca la 1853 ei nu
izbutisera, cauza fusese ca. Puterile maritime li-au stat in
cale i ca Austria a ocupat Principatele, dar, la 1828, Baca
n'ar fi fost impotrivirea cetatilor dunarene, pe care nimeni
nu se putea atepta sa le afle ass de puternice, evident ca
trupele Tarului Nicolae ar fi ajuns foarte rapede in preajma
Constantinopolei, la Ceatalgea, cum au Si ajuns.
Ruii nu puteau pretui prea mult o armata de abia 5o.000 de
oameni, cu 35.000 de puti noun, care li se feria cu conditia
INDEPENDENTA
225
pentru razboiu, aratase apoi, de curand, ce pot face mijloacele militare ale micilor State cretine din Orient. Si,
in sfarit, poate n obiectia necesitatii unei singure actiuni
e un adevar militar etern.
De alminterea, la 15 Maiu st. n., Kogalniceanu spusese
iamurit lui Balaceanu ca. armata noastra va ocupa deosebi Oltenia Si ca nu ne geindiam macar la un razboiu
ofensiv 1". Dorinta de participare la razboiu era a Principelui, dar nu i a ministrului sau de Externe.
i Inca la 8 Iu lie st. v. se negocia cu Andrassy, Si
data, de la Viena, ni se spunea ca. Austro-Ungaria nu ne
sfatuiete de loc sa trecem Dunarea, dar ca, daca Principele Si Cara se cred tinuti a contribui la liberarea
cretinilor, Guvernul imperial nu se va opune nici direct
nici indirect", tiind sama de starea de fapt" a Independentei ; mai mutt : impiiratul gi contele Andrassy sunt foarte
226
can voisera sa intre in oastea noastra, el amintia asprimile neexplicabile la care sunt supui Romanii din Ardeal de catre autoritatile ungureti", care au mers pans la
oprirea strangerii de contributii voluntare, din partea femeilor romance pentru ambulantele otirii Principelui Carol.
INDEPENDENTA
227
Si
armee: Sous aucun pretexte nous n'irons commettre l'iniquite de livrer aux autorites hongroises, sans aucun &lit qualifie, tout jeune
Roumain de Transylvanie qui, dans ces derniers temps, serait venu
dans notre pays pour interet quelconque. L'esprit de malveillance que
manifeste si ostensiblement ces autorites contre tout ce qui est ele-
ment roumain nous met pour le moment dans une bien legitime
defiance contre l'acte de condescendance que l'on reclame de nous...
M. le comte Andrassy jugera et sentira bien que ce que je n'ai pas
228
ce au putut sali iea ei pozitiunile, noi am aparat Dunarea militar si diplomatic, i acum ni se spune : Maurul
i-a fAcut datoria, Maurul poate sa se duca". Noi tinem sa
trecem Dunarea ca sa incercam a lua Vidinul, i iata tot:
et voila tout. Campul nostru de operalie se va margeni la
imprejurimile acestei fortarete, la 15 la 20 de chilometri,
i nimic mai departe. Nu tinem cat4 de putin sa mergem
cu armata ruseascd, nici sa trecem Balcanii. Am /1 I acut
INDEPENDENTA
229
230
a Innoi timpurile cele bune ale luptelor noastre. Provocarea venia din partea noastra; i, pentru salvarea Brailei i Galati lor am colaborat la scufundarea monitoarelor
turceti, pe vremea cand mai vorbiam Europei de hotarirea
noastra de a nu ne amesteca, cu niciun chip, in razboiu sau,
cel mult, de a ni garanta libertatea Dunarii, de a ni apara.
averea i viata locuitorilor de pe malul stang prin impie-
decarea cetatilor din fats de aii pune in jot artileria distrugatoare. *i, mai tarziu, cand, Ruii fiind acum in Bulgaria, ni s'a cerut sa tinem locul trupelor imparateti, ocu-
ratiuni deosebita, cartier-general deosebit. Se puteau intreba deci Ruii : sa nu fie i un scot deosebit?
Dar, daca-i e permis cuiva sa. pastreze o atitudine a sa in-
INDEPFNDENTA
231
232
Charles."
INDEPENDENTA
233
234
INDEPENDENTA
235
236
Generalul Manu treat deci, supt steag romanesc Si in sunetul imnului national", Si Kogalniceanu, a arui misiune la
Viena nu ni-a ramas cu totul necunoscuta, arata Agentilor
de le faire avec grande prudence, et seulement s'il y a utilite pratique pour nous" (22 Iulie, 3 August); Aus dem Leben Konig Karls
III, p. 218.
INDEPENDENTA
237
238
1NDEPENDENTA
239
Romani i Turci avusera loc, continua el, la Plevna, facand onoare celor d'intaiu.
Cat privete intrevederea Principelui insui cu Tarul i
Mare le-Duce Nicolae, ea ni e cunoscutd numai prin insemndrile dramatice din Memoriile Regelui". Alexandru al
II-lea lua informatii asupra ajutorului pe care-1 astepta cu
o nerabdare asemenea desperdrii. Indata Mare le-Duce tidied, nu fd.ra sfiald, chestia comandei deosebite. Vrea
Principe le s comande singur? Neaparat.
Va fi greu,
caci n'ar putea primi comanda unui general rus.
De
sigur ea nu, dar si zece generali rui pot fi supui comandei sale." Peste cateva momente i se anunta ca Tarul
ii ofera comanda supremd peste trupele ruseti. Cu aceasta se sfarise. Carol I se intoarse in Cara numai pentru
a lua ultimele masuri inainte de a lua conducerea armatei
reunite, la 22 August st. v. 1.
Deci punctul de vedere pentru care se luptase i zabovise atata vreme fusese definitiv pdrasit. Si Baca macar
atunci s'ar fi cerut angajamente formale, dar ele nu s'au
cerut. Parola sa Imparatul n'a dat-o ; nu e nimic in Memoriile Regelui" care s insemne parola data de Alexandru al II-lea. Si apoi Imparatii vor fi avand parola for
pentru alte lucruri, dar pentru unul ca acesta cea mai buns
este iscalitura unui Suveran i iscalitura ministrului sau rdspunzator, chiar cand e Suveranul absolut. In momentul acela
Turcii ii prapadiau pe Rui ; atunci trebuiau lamurite lucrurile. Ai notri n'au vrut sa aduca insadin acelasi motiv de
240
Kogalniceanu, din motive pe care nu le intelegem deplin, s'a tinut la o parte, iar Bratianu, mult mai indraznet,
mult mai vioiu, a Incercat marea cu degetul fara sa putem
ti exact ce i a spus Tarul.
Deci, din punctul de vedere al onoarei, al mandriei, toata
satisfactia ;
noastre de pang. atunci, aceasta baza era parasita; din punctul de vedere al compensatiei, al rasplatirii fireti, nimic.
hotarire. Opinia publicl din Bucureti", scria el Principelui, e foarte nelinitita, foarte agitate, Si din cauza tirilor rele, Inca nedesluite. Si lui Bratianu el ii explica unul
din motive. Toata lumea nu vede lucrurile ca noi: numirea Principelui In calitate de comandant al trupelor ruseti a fAcut o foarte rea impresie, innauntru, ca Si in strainatate", neuitand s pomeneasca i consternatia" dela
Viena 1. Si fats. de Mlaceanu nu uita s afirme c aceasta
masura pripita s'a luat Ara. ca Guvernul s fi avut timp
Se zabovise mult, crezandu-se ca se vor prezinta impreCAtre Principe; 25 August 6 Septembre): L'opinion publique
de Bucarest est tres inquiete, tres agitee; elle le devient d'avantage
par l'ignorance oil se trouvent me me les ministres afin de pouvoir
dissiper les fausses nouvelles et de rassurer les esprits ".
Catre Bratianu ; 23 August (4. Septembre): Tout le mondene voit
pas les choses comme nous. Nomination de prince comme comman-
241
INDEPENDENTA
jurari mai favorabile. Venise insa momentul cand OsmanPasa, asezandu-se in caldarea balcanica dela Plevna, In care
Principe le
panica for impiedecau alt corp de armata rusesc, care pornise foarte increzator, sa-si continue drumul catre defileurile balcanice. Era foarte admisibil ca fuga aceasta sa nu
242
n'am intrat in negociatii, caci eram ca doi oameni in neintelegere locuind insa 'n aceiai casa, pe care au navalit-o hotii. Pentru Rusi era peirea unei armate, disparitia unei
glorii, intunecarea pentru totdeauna a unui prestigiu; pentru noi, primejdia rasbunarii celui mai crunt duman, care
putea s spuie cu temeiu motivul rasbunarii sale impotriva
noastra.
INDEPENDENTA
243
244
CA PITOLUL VIII.
Plevna.
Dupa intelegerea cu Tarul, a inceput astfel colaborarea ar-
armate. in privinta aceasta, s'au tinut de cuvant Si au respectat sentimente pe care n'aveau de ce sa le bruscheze.
Daca, procedand in felul acesta, au sacrificat ceva din oI C'est que vous avez envie aussi de fonder des Compagnies de
navigation...
PLEVNA
245
246
tentionat, trimitand din saptamana in saptamana pe generalul Catargiu, unchiul lui Milan, fratele maicei sale,
la cartierul-general ca s spuie ca "oastea e gata. Era gata
pentru un lucru pe care nici Romanii, nici Ruii nu i-1 puteau acorda 1: stapanirea regiunii Vidinului.
Dar, in ce ne privete, am intampinat, acolo la Vidin, Si
o a treia impotrivire, in afara de cea, naturals, a Turcilor
i a Sarbilor : anume a Austriecilor, cari declarasera, dupg
ruptura din August, ea nu tolereaza pe Romani la Vidin.
Andrassy avea in privinta aceasta idei fixate dela inceput.
i, natural, data ce nu ne tolerau nici prietenii, nici dumanii, nici neutrii, a trebuit s lasarn lucrul sau sa-1 facem a0 cum s'a incercat mai tarziu, Si vom vedea supt ce
auspicii nenorocite.
PLEVNA
247
248
Grivita n'a fost o biruinta, ci un succes militaire",acestea sunt chiar cuvintele franceze introduse in textul german al Memoriilor Regelui" : un punct din campul cel
atat de vast al luptelor fusese ocupat, dar dincolo de el,
la o distanta de o suta de metri, era reduta cealalta, care reduces la prea putin folosul celei cucerite.
Intentionat s'a exagerat insa acest succes. Din punct de
vedere moral, el ramane intreg si astazi ; era cea d'intaiu do-
In ce privete desvoltarea situatiei, cu tragerea consecintelor din sacrificiile oferite in August i Septembre,
trebuie s se face insa constatari mai modeste.
0 noun vizitn a lui Bratianu la Tar a gnsit pe Alexandru al II-lea foarte amabil, laudand mult vitejia Romanilor,
insa, iarai, fare a angaja la nimic. El stia de altminterea ca
Sarbii se pregatesc sn se indrepte entre Sofia i ca, deci, la in-
PLEVNA
249
250
tele din care era alcatuit acest corp trebuiau s se desparta pentru ca fiecare element, despartit, s urmeze scopurile sale fireti. i cu acest prilej , Marele-Duce a fost foarte
amabil, recunoscand larg partea pe care o avusera soldatii notri, pomenind de viteaza armatl romaneasca", de
confratia de arme intre trupele ruseti i romanetia, de
stabilirea unor legaturi noun intre doua popoare". ,Si, in
ce privete recunoasterea meritelor conducatorului princiar,
generalismul armatelor cretine luptand in Balcani a fost
foarte corect : Conducerea Altetei Voastre Regale", spune
el, in scrisoarea sa catre Carol I, a acut sa se depuie armele de care intreaga armatA dumana, menajand trupele
i crutand pierderile zadarnice" 2.
Eram acum liberi. Trupele dela Plevna nu mai apartineau colaboratiei militare ruso-romane. Dar care era acum
vointa factorilor conducgtori aice cu privire la intrebuintarea
PLEVNA
251
252
a generalului rus Drente In, care avea grija liniei de asigurare a armatei imparateti 1.
PLEVNA
253
sa suprime pe supusii sai sarbi in interesul unei desvoltAri musulmane pure a Statelor sale. Pe de alts parte, Serbia a fost amenintata de Turci, prin anume observatii yenite dela Constantinopol. I se spusese ca si fara razboiu
Turcia e in masura sa faca foarte mult ram Principatului.
Aceasta este intolerabil si, prin urmare, atat pentru reaua
tratare a populatiei sarbesti intoarse din Serbia tnnapoi la
vetrele sale, cat si din cauza acestor amenintari pe care le
faced Poarta, lupta trebuie sa reinceapa. Daca am ramanea
254
atribuie o important: mai mare in desvoltarea razboiuSarbii se arItau mai experti in ce priveste felul
lui
cum trebuie A vorbeasca cineva cu diplomatia ruseasca
pentru a o emotions , Milan adaugia ca nu-si face catusi
de putin iluzia cg. viteaza armata ruseascl n'ar putea fara
cooperatia sa s facs s triumfe aceasta sfanta cauza pe
care impAratul Alexandru a luat-o supt puternica sa protectiune" 1.
Si nu eram uitati nici not in proclamatia Principelui vecin : laudand pe Rusi, el nu uita. pe vecinii nostri viteji"
nos vaillants voisins, Romanii, cari au trecut Dunarea si
au venit A. lupte pentru independenta for si pentru liberarea crestinilor oprimati "9. Aveam de ce A. fim multamiti deci si de aceasta recunoastere publics in noua
proclamatie de razboiu a Principelui Milan. Si el adresa,
PLEVNA
255
Numai cat planul romanesc de a lupti la Vidin Si Belogragic era de natura sa creeze dificultati fats de oameni
cari considerasera totdeauna Vidinul ca un teritoriu cel putin tot atata de sarbesc pe cat este bulgaresc i cari aduceau aminte anume momente din evul mediu cand influenta
politics sarbeasca se intindea fara indoiala asupra regiunii
acesteia a Vidinului pe care Bulgarii, numai prin alt fenomen politic, vor putea mai tarziu, la sfaritul evului mediu,
sa o cuprinda in sfera for de actiune. E drept ca Sarbii luasera, dupa lupte stranice, 1 ei Niul, Si prin urmare mandria for nationals putea fi impacata, dar la armistitiul dela Cazanlac, in Ianuar 1878, se prevedea o
256
zSi
PLEVNA
257
rances a ce sujet et de declarer en mon nom que nous ne penserons jamais nous annexer Widdin. Nous nous bornerons a l'occuper
jusqu'a la conclusion de la paix, comme gage des dedommagements
de guerre."
Mai tarziu, cand era vorba ca not sa ocupam conform armistitiului numai Vidinul, far Sarbii Belogragicul, Kogalniceanu o admitea, din dorinta de a trAl bine cu vecinii: Nous apprenons que
troupes serbes veuillent occuper Belgradjik. Voyez ministre Ristitsch
et demandez-lui si reellement it a intention de faire occuper cette
forteresse par troupes du prince Milan. (ters:) Confidentiellement
je vous dirai que nous ne tenons nullement pour cette vile a nous
mettre en conflit avec nos voisins." I se raspundea din Belgrad, la
i6 Februar, ca nici n'a fost vorba.
'258
CAPITOLUL IX.
tiunii militare care ar fi fost aparitia otilor for in mijlocul populatiei cretine ortodoxe entuziasmate a Constantinopolului pentru a afirma deplinAtatea biruintei castigate 2.
Anglia, care facuse o declaratie de neutralitate, a treI Zwiedineck a ete autorise par le Cabinet de Vienne a nous declarer que l'Autriche-Hongrie ne consentirait jamais a l'annexion de
Widdin a la Roumanie."
a Je m'en remets a votre equite", telegrafia Tarul Sultanului, pour
apprecier s'il m'est possible de retarder l'entree temporaire de mes
troupes a Constantinople ; elles n'y seront que pour faciliter a Votre
Majeste le maintien de l'ordre public."
259
ciatiilor in conditii care au fost absolut refuzate de Marele-Duce. Acesta intelegea ca biruinta sa fie intaiu complect catigata, ca perspectiva ocupatiei Constantinopolului sa fie evidenta chiar pentru ochii cei mai putin increzatori, pentru ca atunci, in Adrianopol daca nu se
putea in Constantinopolul insui, in Adrianopol, deci, in
vechea Capitals a Sultanului Murad, in cel d'intaiu Scaun
de domnie al Otomanilor in Europa, s se incheie cu el insui, Marele-Duce, armistitiul, Si, lucru important, acest arsnisti(iu sd se incheie in acelai moment chiar cdnd s'ar fi
fixat bazele esen /iale ale pacii.
260
stapanirea sa I, ostilitatile nemai putand sa aiba, dupa parerea lui, niciun sens. Si, atunci, dela Tar a venit un raspuns
lamurit: nu e nimeni impotriva armistitiului, cu conditie
ca acest armistitiu sa fixeze in linii generale soarta provinciilor care mai faceau parte din Turcia europeana.
Acum, dupa ce liniile generale ale situatiei diplomatice
rezultate din razboiu sunt cunoscute, venim la insai situatia Romaniei.
261
care din factorii decisivi avusera prilejul, in convorbirile cu Ruii, cu toata fereala for de a provoca o declaratie, care nu putea sa fie decat rea, fiorul acestui trist lucru
inevitabil. Avem Si declaratia limpede a lui Kogalniceanu
ca Gorceacov a atins chestia printr'o intrebare fugitiva,
in cutare conversatie; atunci, adauge ministrul de Externe
al Romaniei, n'am acordat nicio importanta acestui lucru,
sa-1 dau".
262
263
intampinate in hohote de ris de presa nationalists ruseasca 1 , a fost: socotiam ca v'ati inteles in
rile noastre,
aceastA privinta". La 25 lanuar, Balaceanu raporta ca Andrassy nu crede cum ca voim serios sa refuzam Basarabia",
ci cautam numai sa dam vina pe Austro-Ungaria, ca ea nu ne
lasa ; Guvernul austro-ungar nu se va pronunta innaintea
unui act formal din partea noastra 2", indemnandu-ne
deci a-1 face. Iar, la o intrebare lamurita daca ni s'ar
acorda concursul in opunerea noastra, oamenii se eschivau,
pentru ca, dupa cateva saptamani, Andrassy sa protesteze
ca n'a existat niciun fel de intelegere intre cei doi Impa rati la Reichstadt cu privire la Basarabia, pe cand intelegerea exists si era formal hotArit ca in schimbul Bosniei si Hertegovinei sa i se recunoasca Rusiei dreptul de a
se anexa judetele basarabene. Si tot aceasta Putere era aceia
care ne indemna pe ascuns sa cream dificultati Rusiei, sa protestam impotriva anexarii atunci cand avea ferma hotarire de
a nu ne sprijinl de fapt, catusi de putin ! Iar la o scrisoare
264
Acolo nu era nimeni dator a-i da lamuriri in aceasta privinta, fiindca Anglia avuse dela inceput o situatie de opozitie fats de lucrurile din Balcani Si ea dezaprobase alianta
265
luat hotarirea de a se trimete un reprezintant al Romaniei. *i s'a ales pentru aceasta colonelul Eraclie Arion,
care, dupa propria-i marturisire, nu indeplinise niciodata o
misiune diplomatica i nu-i simtia niciun gust in aceasta
privinta. El n'avei nici o importanta personals, Si relatiile
4. Retrocesiunea gurilor Dunarii pana la bratul Siantului Gheorghe inclusiv, conform drepturilor noastre vechi
de posesiune.
266
arata Marelui-Duce efectul produs de zvonurile de armistitiu in opinia publics Si invoca prietenia acestuia, buna.vointa aratata terii", ncooperatia la razboiu", pentru a cere
sa se ingaduie ca Romania sa-i arate cererile 1. 0 telegrama catre Tar, la 6/18 Ianuar 1878, vorbia de generoasele
Dar, innainte chiar de a sosi Eraclie Anion in lagarul Marelui-Duce, Nelidov, eful cancelariei acestuia, trimetea pe
Romani la Petersburg pentru once privete pacea 9, Ma-
tielles de la pair, qui m'ont ete envoyees de Petersbourg et [dans lesquelles] les interets roumains n'ont pas ete oublies3; ibid., pp. 446-7.
Cf. telegrama lui Anion din 19 Ianuar: Le Grand -Due, que cette
decision afflige, dit que c'est A Petersbourg qu'il faut entamer les
negociations; le Grand-Duc recoit lui-meme les conditions arretees
de Petersbourg."
267
268
Ne intrebam insa ce s'ar fi intamplat daca, in locul colonelului Anion, ar fi aparut la Cazanlac Kogalniceanu,
Bratianu sau insui Principele...
Yn acest timp, la i r Ianuar, Kogalniceanu comunici Agen-
I,
Ianuar st. v., cu scrisoarea foarte frumoasa pe care am citat-o mai sus, generalul loan Ghica, flu de Domn, om foarte
I En dehors et meme a l'encontre des avis du Gouvernement Imperial.' i In V. Kogalniceanu, o. c., I, pp. 19-21 (dar nu e adresata
consulului Rusiei).
1 Lors du sejour de S. A. I. le Grand-Duc Nicolas a Ploesti, un
peu avant l'arrivee en cette ville de S. M. l'Empereur, M. de Nelllidoff, au nom de S. A. I. et par une note verbale qui m'a ete remise
en personne, a insiste sur ce point, que le Gouvernement Imperial
n'approuvait pas notre declaration de guerre et n'avait nul besoin
de la cooperation de notre armee". V. si mai sus la aceasta datA.
' Et meme, s'il m'est permis d'invoquer ici un nom auguste, sur
l'invitation formelle de S. M. l'Empereur."
269
tuatie, Romania va putea sa iea parte la acte de suveveranitate exterioara sau internationale; pentru moment, Ru-
sia are apararea intereselor sale Si le va face O. fie primite de congres, pe Tanga care tara poate trimite delegatie
consultative. Pe urma, cu privire la misiunea lui Ion Ghica
la Londra, imparatul Si Cancelariul au adaus ca, dace la
punere nu va avea majoritatea, de oare ce Austria, Germania sunt de acord cu Rusia in aceasta privinta 1."
a Samedi j'ai vu Empereur et Chancelier. J'ai aborde de front
questions armistice et paix. Je me suis servi de tous les arguments
connus de Votre Excellence pour faire valoir droit Roumanie pour
traiter ces questions et signer les actes y relatifs. J'ai recu de leur
bouche les plus formelles assurances que les interets roumains serout puissamment couverts, que notre inddpendance est assuree et
que pays sera amplement dedommage de ses sacrifices par acquisition Dobroudgea. Ensuite Empereur et Chancelier m'ont franche-
270
De interes national, da ; de onoare mai putin, de demnitate Inca mai putin. Dar se trecea lucrul de la Stat la
ment dit qu'il etait impossible que Roumanie prenne part aux negociations et devenir partie contractante, par la raison que son independence n'a pas encore recu confirmation Europe, que seulement
lorsque congres aura reconnu sa nouvelle position, Roumanie pourrait
prendre part a des actes souverainete exterieure ou internationaux,
que pour le moment Russie a defense ses interets et les faire acceptes par congres pits duquel pays pourrait envoyer delegation consultative. Puis, a propos mission Jean Ghica Londres, Empereur et Chancelier ont ajoute que, si au congres idee neutralisation Roumanie
etait soulevee, Russie la repousserait comme offense directe et que
du reste, cette proposition n'aura pas majorite, vu que Autriche, Allemagne sont d'accord avec Russie au sujet. Ignatiev est charge de
vous donner plus amples details et remettre lettre change."
I Empereur et Chancelier m'ont formellement fait connaltre leur
intention de reprendre partie Bessarabie jusqu'a Kilia ; en compensation Roumanie recevra delta Danube, la Dobroudcha jusqu'k
Kustenje. Les arguments a l'appui sont que territoire a ete retrocede a la Moldavie, et non a la Roumanie, qu'il a ete arrache par un
traitd dont it ne reste plus rien, qu'il n'est pas juste que Russie seulement le respecte a son detriment et que cette revendication est
pour eux une question d'honneur et de dignitd rationale."
27I
care nu e lipsita de francheta rainfall, catre Kogalni1 A l'argument specieux que la retrocession a ete faite a la Moldavie, j'ai repondu, entre autres, que cette retrocession n'etait pas
conditionnelle. J'ai ajoute que ce territoire est un lambeau de notre
corps, une possession ab antiquo. J'ai fait aussi ressortir les complications que pareille question souleverait. A mes paroles on oppose un langage des plus courtois, sous lequel on sent une decision
inebranlable. De guerre lasse, j'ai demande si c'est par un congres
que cette question serait tranchee. J'ai appris que par une entente
directe avec Roumanie, que voie choisie etait entente directe avec
pays et que Ignatieff etait charge de s'expliquer a ce sujet avec
Prince et Gouvernement."
3 Votre pays leer dolt tout son passe et je crois qu'il y trouvera
egalement son plus solide appui dans l'avenir"; Ass dem Leben
Konig Karls, III, p. 456.
3 Ibid.
272
ceanu
Carol I 2.
S'au incercat interventii la Viena, la Berlin, cu multe sperante, absolut zadarnice. S'a incercat o interventie personals
a Principelui catre Alexandru al II-lea, printr'o foarte frumoasa scrisoare, in care se facea apel la Tar pentru ca acest
pahar s treaca dela noi: modificatiile teritoriale" propuse
de Ignatiev sunt un lucru delicat", caci ele ating susceptibilitatile" nationale Si creiaza greutati"; atat marinimia imparatului, cat Si pretioasele asigurari de daunazi" it vor face
273
Din zi in zi micarea de revolts crested. Curentul cuprinsese pe toti, i el merged atat de departe, incat, cum
meme pas notre armee, qui pourtant est seule a investir la place,.
274
Guvernul roman", incheie comunicatia, a decis sa recheme trupele din Bulgaria Si sa se tie strict la stipulatiile conventiei de la 4/16 April din anul trecut 1". Bra-
275
Atmosfera ajunsese irespirabila. In Camere discutiile urmau pentru a rasturna Guvernul vinovat" mai molt, decat
pentru a salva Basarabia.
Patriotismul de ocazie gasise cel mai splendid camp pentru exercitiile sale oratorice, pe cand o durere adevarata
a Ruilor, si interesul for chiar ca s nu li se creeze o situatie atat de urita prin reocuparea Basarabiei, se invita
Guvernul sa nu cedeze in niciun chip pe aceasta chestiune.
i Petersburgul, care nu vorbise inca oficial, califica aceste
276
i astazi, cu contiinta a nu suntem nedrepti fats de nimeni, este: oare in aceasta luny de zile, care a fost a proDans le courant de l'entretien, Giers a fait sentir a plusieurs reprises
-que toutes nos &marches ne pourront pas detourner 1'Empereur de
son but."
1 Kogalniceanu catre generalul Ghica (22 Februar, 6 Mart): Les
conditions paix ne nous avant pas dte communiqudes et connaissant
par des voies indirectes qu'elles dtaient a notre ddtriment, Gouvernement n'a pas cru devoir assister au Te-Deum organisd par baron
Stuart...
277
Niciodata politica de drept i ideal pe care Kogalniceanu o invatase in Germania lui Savigny Si a lui Ranke
n'a gasit accente mai puternice pentru a infiera o nedreptate decat in notele din acest timp ale lui Kogalniceanu.
La 3/15 Februar, in aceiai zi cand cerea Rusiei sa iea
initiativa propunerii de a se primi un reprezintant roman
la viitoarea conferinta 1, el semnala, intr'o circulars destinata a asocia Imperiul Otoman la demersul solicitat Puterilor garante in favoarea noastra " 2, partea Romaniei in
razboiu Si infatia tara ca ajunsa la un grad de civilizatie care o autorizeaza a se asimila, i ar permite s fie asimilata,
cu alte State independente" Si insufletita de acea
energie care singura asigura popoarelor fiinta for i demonstreaza in acela timp nevoia pentru ele de a avea o
individualitate distincta Si formals" S. La 23 Februar el cerea prin generalul Ghica sa i se spuie dna, in adevar, Guvernul vrea sa. Si ocupe Basarabia Si se rugs, in numele
dreptatii, in numele sacrificiilor pe care Romania le-a facut
1 ,Nous ddsirerions que cette Puissance, en raison de l'alliance qui
278
bleraient faire croire que Gouvernement Imperial veut s'emparer immediatement de nos districts bessarabiens.... Au nom du Gouveme-
ment je viens done vous prier de faire tout votre possible pour
entretenir le plus tot prince Gortschakoff et le supplier au nom de
la justice, au nom des sacrifices que la Roumanie a faits et du sang
qui a ete verse pour une cause qui tourne contre nous. Suppliez-le,
dis-je, de nous dire franchement ce qu'on veut faire avec nous, ce
qu'on pense faire de la Bessarabie: nous la laisse-t-on, veut-on la
demander au congres ou la prendre de force."
2 Se scrisese intaiu cd nici Invinsi de Turcia n'am fi avut o soarta
mai rea: ,,Vaincus avec elle, nous n'aurions pu etre plus mal partages par la Russie, a cote de laquelle cependant nous nous faisona
gloire d'avoir ete vainqueurs."
a L'Empereur de Russie s'etait legalement et moralement constittle par la le garant et le defenseur de nos droits."
4 Les autres petits Etats orientaux qui ont, avec plus ou moins
d'efficacite, concouru au .succes des armees imperiales."
ARM/STITIUL
I PACEA DE LA SAN-STEFANO
279
cerut timp de peste douazeci de ani, ca portiune din solid sail"; Si acum Rusia le iea pentru sine, facand din ele
on element de compensatie pentru Basarabia-de-jos, aceasta
280
prevede oare trecerea printr'o tarn recunoscuta ca independenta a ostilor rusesti in puterea unei intelegeri cu Turcia 1?
In April 1877 era necesara o conventie military cu insasi
Romania, asupra careia Poarta avea oarecare drepturi de
suprematie, cel putin in ochii Puterilor strain ", si acum
281
pares lui Kogalniceanu ca acesta e cel mai puternic argument, dar uita c. atat actul independentei, cat i al legaturii cu Rusia i al participarii la razboiu insemnau tocmai ieirea din aceasta garantie care, egida. tutelara",
presupunea i o tutela.
Asprimea franca si sincera a acestor observatii suferia
o atenuare doar prin recunoaterea, la sfarit, a datoriei de
recunotinta catre Imparat i Rusia fnsai, adaugind insa
282
CAPITOLUL X.
I Je voudrais bien que la Roumanie se rappelle les immenses services que la Russie lui a rendus et le sang qu'elle a verse pour elle ;
it me semble qu'elle l'oublie trop facilementa ; raportul din 26 Februar:; V. Kogalniceanu, o. c., p. 38.
283
prin cuvintele cunoscute de toata lumea, de nobila mandrie : ca. armata care s'a luptat la Plevna supt ochii Imparatului Si ai Altetei Sale Imperiale Marelui-Duce va
putea fi zdrobita, dar ca nu va reui nimeni vre-odata s
o dezarmeze 1". Principele Carol nu s'a multumit numai cu
284
ziar din Berlin : Aici, In vechea Capitala a Tarilor, relatiile sint altfel privite decat in ,cercurile oficiale dela Petesburg. Aid, in Moscova, cu cat suntem mai mandri de
stralucitele biruinti ale otirilor noastre, cu atat mai putin
aprobAm conducerea diplomatica a afacerilor noastre. In
special diploma/ noastra e foarte aspru criticata pentru
ca a rupt cu 'rata no#ri de arme dela Plevna. Diploma /ii
cand au chemat pe Romdni sit coopereze, on trebuiau
sit se inteleaga cu ei in chip positiv,si in scris asupra condi fluor,
285
sr
286
cand ii avuseram pe Rusi ca aliati a avut o parte ruinatoare i umilitoare, foarte turburAtoare pentru toate rosturile noastre. Cu dreptate spunea Kogalniceanu in notele
tea in gari on putrezia pe marginea oselelor total distruse. Pentru ca oselele acestea sa. fie aduse in bung stare
se spunea cu multa dreptate trebuia sa se cheltuiascg
mult mai mult decal banii incasati pentru transportul trupelor si materialului rusesc pe caile noastre ferate, pe care
Ruii le criticau cu atata cruzime, de1 nu se tie ce s'ar
fi facut daca nu le-ar fi avut la indemana. Pe langa prezenta
trupelor ruseti, deci, era i necontenitul amestec in afacerile
interne ale terii, i vecinatatea aceasta a celui mai mare cu
287
pe rand pe Austriaci, pe Turci, pe Rui ocupand Principatele, fiecare cu intentia de a nu se mai duce niciodata
de acolo.
Era, prin urniare, o clauza extraordinar de amenintatoare pentru noi, mai periculoasa, evident, pentru rosturile noastre nationale decat chiar chestia Basarabiei, fiindca
in schimbul Basarabiei ni se feria ceva care era cel putin
Dobrogea pana la Chiustenge, iar pentru aceasta trecere
nu ni se dadea nimic decat plata cailor ferate sau a proviziilor cumparate. i pericolul era inmiit mai mare decat
orice catig Si decat toate zambetele de prietenie care ar
fi intovarait acest catig.
Astfel, in impotrivirea ce am opus-o tratatului dela SanStefano, s'au atacat de odata doua lucruri : le-am atacat in
acelai moment Si pe acelai ton, puindu-le cam pe acelai plan.
288
289
manie, Si aceia silita, la 1878, cum se putea crede ca oamenii din Austria ne vor ajuta ? Dar, mai nainte de toate,
cum se putea crede ca ne vor ajuta atunci cand era intelegerea dela Reichstadt, pecetluita de vointa hotarita a lui Bismarck
care decides ? Cand aceasta era Si vointa omului care indrepta .intreaga Europa de pe vremea sa, cum se putea
crede ca. Austria va parasi, pe langa aceasta, Si toate avantagiile care i se deschideau in Peninsula Balcanica: Bosnia Si Hertegovina, comunicatia la Salonic Si ce ar mai
vrol ea, Si Rusia era gata, cum vom vedea, sa-i acorde
conditii Inca mai bune decat acestea, Si anume de hatarul
poporului fats de care interesele austro-ungare se gasisera
de atatea on in hotarita opozitie Si care trebuia sa ridice
aceleai revendicatii la cea d'intaiu ocazie favorabila, cu i
mai multa putere decat in trecut ?
Cu toate acestea Bratianu a vrut s auda lucrul acesta,
nu numai din gura lui A ndrassy, conducatorul politicei
290
2 Ibid., p. no si urm.
291
nite supraveghetori, nite pedagogi ai .batranetelor turceti. Si, prin urmare, odata ce Turcia nu e un Stat cum
sunt celelalte, ea e un Stat de interes european, de drept
european, de supraveghere, de aparare europeana. Si noi
inine eram Inca de drept european, cu toata declaratia Inde-
pendentei, pentru ca am indeplinit la gurile Dunarii o misiune europeana, pentru ca am fost aezati in cele trei
judete din Basarabia, nu de dragul nostru, ci pentru ca
Moldova s pazeasca gurile Dunarii in folusul intereselor
Austriei, Germaniei Si al tuturor celorlalte Puteri: acesta
292
sul, ci numai acela ca., data s'ar tined, sa-1 prezideze ea,
prin Bismarck, aruncand formula le congres c'est moi".
Austria insa, care vazuse ca. se incheie tractatul din San-
293
tria, Germania i Anglia. Dar daca tot congresul s'ar reduce la o simpla conferinta, in care sa fie reprezintate numai
294
ciatiflor diplomatice care se purtau in ascuns de Puterile Europene. Stiam, natural, ca se negociaza ceva, it
vazusem pe Ignatiev trecan4 In Apusul Europei, aflam
cand a parasit Viena, cand s'a dus la Berlin, aveam oarecare idei despre nesuccesul actiunii lui, pornita intr'un anume
sens ; minitrii notri se ingrijisera se se informeze ea misiunea lui Ignatiev n'a izbutit in tendintele lui de a catiga pe Austrieci. Si, iardi, vazuseram plecand ambasa-
dorul Rusiei la Londra, contele *uvalov, strabatand Europa intreaga, ducandu-se in grabs la Petersburg la sfaritul lui April 1, i, evident, chiar in aceasta plecare a reprezentantului Rusiei pe langa o Curte care se tia, i pe
dreptate, ea statuse in calea tendintelor ruseti ass cum
erau reprezintate prin pacea dela San-Stefano, puteam des1 Ibid., p. 145. V. Bulletin, 1. c., p. 148 si urm. (dupe Insemnarile
lui Nelidov).
295
-coperi o actiune diplomatica de o importanta extraordinara, una din cele mai importante care au pregatit congresul. Toate lucrurile acestea n'au ramas necunoscute
-oamenilor notri politici, dar n'am gre1 spunand ca totui
fi ateptat sa se deschida; cutare venise cu o anumita siguranta i a trebuit sa se intoarca acasa cu alta. Asa s'a
lucrat la congresul din Viena, care a fost atat de vioiu, atat
de nou, de plin de initiative i de incidente neprevazute i
neateptate in rezultate. Dar in congresul dela Viena se discutau cu mult mai multe chestiuni, care interesau mult mai
multe State i intr'o faza de pregatire diplomatica a vietii
moderne a Europei mult mai putin Innaintata decat acum,
296
In Monarhia austro-ungara i, prin aceasta, in Europa intreaga. Dar om mare era numai unul, i acest om era de
o siguranta desavarita. El reprezinta Statul cel mai
puternic supt raportul militar, organizatia cea mai desavarita i cele mai recente amintiri ale unui mare triumf
militar. 5i la congresul din Viena, la inceputul veacului,
fusesera mai multi oameni mari. in fata unui Metternich putea
297
i alte mari probleme europene se prezintau pentru intaia oars acolo la congresul din Paris. Nu degeaba regatul Sardiniei trimesese trupe ss lupte la Cernaia. Prin urmare acolo se pregatia razboiul pe care Napoleon trebuia
s-1 poarte indata, impotriva Austriei. Erau atatea lucruri
mari, de un hotarit interes, puse in discutie la congresul dirk
Paris. Si apoi pregatirea diplomatiei europene, preciziunea,
siguranta in directiune nu erau nici atunci atit de depline. Asa
fiind, cei cari i amintiau ceva din tratatele din Viena
i aveau supt ochi ceia ce se petrecuse la Paris, erau dispui s vada i in congresul de la Berlin unul in care va
fi lupta, in care vor fi neintelegeri intre cei mari, i, natural, cei mici vor putea sa profite.
Ei bine, nu. In cele trei luni de zile care trecusera dela
inceputul lui Mart pang in Iunie, se Incercase tot ce se putea
incerca, se vazuse i se parasise ce era. zadarnic, i prin urmare acei cari se razimasera pe astfel de tratative, fusesera
siliti sa.-i retraga pretentiile, ass incat congresul nu trebuia s fie altceva decat un sir de edinte formale in care
discutiile sa poarte de multe on asupra unor amanunte :.
de exemplu daca Varna sa faca parte din Bulgaria libera
sau din provincia vasala a Rumeliei orientate i alte lucruri
de felul acesta.
298
pe care a tinut-o in Delegatiuni, n'a vorbit despre chestiunea noastra specials, el ni-a spus apoi ca aceasta nu
inseamna cg a uitat de dansa. Dar atat. In opozitia Romaniei Austro-Ungaria vazuse doar un prilej bine venit pentru
face situatia ei in Bosnia si Hertegovina intr'o anexare formath. i absolutg; Si Tarul, dupg o lunga impotrivire, primi
Si aceasta, adgugind rezerva ca pans atunciterminul nu era
fixat Austria trebuie sa fi dovedit Rusiei prietenie 1. Mai
era o singura chestiune la care tined : chestiunea Dungrii.
Si Monarhia ar fi fost bucuroasa daca ar fi putut ca, intr'o dis-
299
Dar, dupa ce s'au terminat toate acestea, dupa ce ,uvaloy capatase lista exacta a tuturor ultimelor pretentiuni
ale Rusiei Si a tuturor concesiilor pe care Imparatul e
dispus s le face, congresul dela Berlin ramanea o simple forma.
s'o vedem, la inceputul Iui April. Ea a mers aa de departe incat, in audienta sa dela Palat, baronul Stuart, un
om foarte rau crescut, ceia ce era una din conditiile indispensabile, atunci, pentru un diplomat rus, facii Principelui
.cleclaratia ca vorba de dezarmare n'ar fi spus-o Gorceacov,
cum Rusia protesta ca el n'a vorbit cum raportase Agentul
Romaniei la Petersburg in ce privete deciziunea sa de a
nu aduce chestia Basarabiei la Congres 1. i generalul Ghica
a raspuns atunci foarte frumos : am intrebat de doua ori, Si
Soo
301
Bulgaria dela 1878 nu era insa tocmai Bulgaria de astazi. Partea ei rdsdriteand avea un caracter turcesc i grecesc fdra amestec, pe care astazi nu -1 mai are; populatia
bulgara in orae, intelectualitatea bulgara, organizatia bulgara, acestea sunt lucruri care s'au adaus toate pe urma.
Acea admirabila contiintd bulgara pe care o vedem astazi,
nu se formase prin coli i printr'o intreaga literature, prin
lupte i triumfuri.
Ar fi fost i o a doua politica : sa se prezinte cineva la
Berlin i sl faca o simpla declaratie: not nu putem s primim; faceti ce voiti. Nu primim, ramanem cum suntem,
.despoiati, ca sa se vada totdeauna ce ni-a luat Rusia, iar
niciodata ce ni-a dat.
Dar nu se putea gas! un om de Stat roman care s consimta a adopta o asemenea politica, evident frumoasa, dar
in sens antic. Am preferat sa dam lumii spectacolul unor
staruinti pe care le tiam inutile. De1 n'am fost invitati
la congres, totui am mers. Principele delega pe Bratianu
Si pe Kogalniceanu
intaiu era vorba sa meargl numai
1 V. Kogalniceanu, o. c., I, p. 151.
302
rinta lui, ii delega ca sa reprezinte drepturile i interesele" Romaniei, potrivit votului Camerelor, i erau persoane care propuneau ca i a doua oat% sa voteze Camerele, ca i cum aceasta ar fi fost de natura sa intimideze Europa.
Kogalniceanu i Bratianu nu reprezintau tocmai aceiai
politica. Absolut ireductibil era Ion Bratianu si, mai ales,
Rosetti, in radicalismul, in idealismul conceptiei absolute pecare i-o faces despre cerintele vietei de Stat. Erau romantici.
Si Kogalniceanu era romantic; numai cat ei erau romantici
in sensul francez, metafizic, pe cand romantismul lui Kogalniceanu avea elementele organice ale romantismului german din aceiai vreme, care patrunsesera mai adanc in sufletul lui decat ale celui francez. Inca de prin Ianuarni spun
Memoriile Regelui" 1el ar fi admis, de1 cu greu, cu durere, anumite concesii in vederea unor catiguri mai
marl; ceilalti insa, din punctul de vedere al rectitudinii de
conduits, al frumusetei caracterelor, au fost ireductibili pans
la sfarit, impotriva lui Kogalniceanu, impotriva Printului,
impotriva Europei, impotriva oricui.
303
cute i solul romanesc sa nu fie ocupat pentru transporturile militare ruseti, iar, mai departe, Principatul, In virtutea titlurilor sale seculare, sa fie reintegrat" in posesiunea insulelor gurilor Dunarii cu Insula Serpilor. In sfarit
pe langa indemnitatea datorita, neutralizarea teritoriului
nostru sa fie recunoscuta de Europa.
Au fost atunci tristele zile in care reprezintantii Romaniei vizitara pe rand pe deosebiti reprezintanti ai Europei,
intreband daca pot fi ascultati i cum pot fi ascultati. Se
flaceau subtilitati fats de Grecia ; fats de noi, nu. Grecia,
care nu luase parte la razboiu, care mobilizase in ultimul
304
Nu mai aveam absolut nimic de sperat ; amputatia Romaniei", cum spunea Kogalniceanu, era hotarita.
In imprejurarile acestea i-a prins pe delegatii Romaniei
invitatia de a se infatia la i-iu Iulie innaintea congresului,
pentru a-i arata cererile lor.
Primiti in cele mai bune forme ale diplomatiei, ridicandu-se toti membrii congresului in picioare i Bismarck el
Insui facand cativa pai inainte, ei au fost admii numai
a-i ceti memoriul, pentru a fi apoi recondui cu aceleai
forme onorabile 1.
Discutia n'a durat mult. In chestia Basarabiei, repre-
zintantii Europei s'au adresat cu toata delicatetaWaddington, delegatul Franciei, observa doar a : Romani au
fost tratati cam aspru (un peu durement) 2-, catre delegatii Tarului, cerand, ca, daca este cu putinta, pentru ca.
totui i Romania a facut sacrificii, ea sa alba ceva care
sa compenseze pierderea la care e supusa : O. se mareasca Dobrogea, s se dea teritoriul pans la Mangalia i
Silistra -- not doriam o linie dreapta ; ni s'a dat o linie
franta,cu Silistra sau pans in apropierea Silistrei.
S'a fa' cut un apel catre Rusia ca sa fie marinimoasa. *i,
atunci, putin cam suparata, ea a admis ca se poate, rezervanduli pe urma ceia ce se tie ca s'a petrecut: margeni-
305
ment a fost, se pare, ideia, pe care o gasim in negociapile diplomatice de atunci, de a se face o deosebire in ce
privete teritoriul Romaniei vechi i teritoriul care se atribuia acum aceleiasi Romanii. Pe la noi, pe malul stang sa
poata trece Ruii numai pang la o anume data, iar dincolo
sd aiba trecere permanents, Para soroc. Si s'a fixat un termin
de noua luni pentru evacuarea Bulgariei 2.
Si lucrul interesant este cg, in acelai timp cand se fixase termenul acesta, se cei ea ca Turcii sl plece cat mai
rapede din Varna, caci trimiterea trupelor ruseti se va
la Berlin, era de parere cg ocupatia Bosniei si Hertegovinei de Austria asigurd interesele romaneti" 8, cum
ii poate inchipul cineva, a dat asigurdri cg el este acolo
ca s vegheze a nu vor trece mai mult de noud luni de
zile i trupele ruseti vor parasi cu desavarire teritoriul
bulgar ; i, clacg supt un pretext oarecare, Bulgaria nu
va fi evacuata, la capatul celor noua luni va fi o ocupatie
austriace 4.
Ibid. Bismarck vorbqte: L'ceuvre du Congres ne saurait
a son avis, etre durable..., si un sentiment de dignite blessee
3
306
clauze brutale in legatura cu acel tratat; ea nu amenintase interesele ruseti, nu denuntase Europei tratatul din
Mart in ceia ce ar putea sa aiba inconciliabil cu interesele
popoarelor balcanice.
307
de nevoia care ne Ikea pe noi s nu fim ass de prevenitori ca altii, intelegea sa aibI aici, pentru o proportie
insutita, ceia ce aveau pentru o proportie de o suta de
on mai mica ai for in alte teri europene. Nimeni n'are nimic impotriva zefirului, vant foarte p1acut, dar furtuna plecand de pe un camp de lupta unde zac mortii neingropati
cu mu le, de1 de aceiai esenta, nimeni n'o saluta bucuros.
Indatit ce au plecat reprezintantii Romaniei, s'a ridicat
308
tro scrisoare cave fiul sau a aceasta este : eine allgemeine Humanitatsfrage", doar o chestie generals de umanitate". In sfarsit chiar Principele zice in Memoriile sale :
chestia evreiasca nu poate fi rezolvita decat de o Consti-
309
data, i am facut-o intro forma foarte potrivita cu demnitatea noastra nationals, retragand din Basarabia trupele
i functionarii i lasand pe Rui sa ocupe provincia Para
niciun act de consimtire din partea noastra, iar Dobrogea
am ocupat-o militar ca pe un pamant Para stapan, deschis
otilor noastre.
Selbstverstandlich kann diese delikate Frage nur in der Weise gelost werden, dass in der Folge ein Jude ebenso wie jeder andere
Fremde sich urn die Burgerrechte bewerben muss"; Aus dem Leben
lanig Karts, IV, p. 89.
1 V. Kogalniceanu, o. c., p. 238. ,,C'est encore la probablement une
gracieusete de nos bons voisins austro-hongrois".
310
i, cu cateva luni innainte, la 13 April st. v., un diplomat intamplator, jurist de profesie s.i cugetator politic diletant, Degre, scria din Berlin, unde fusese trimes ca Agent
al Romaniei, aceste cuvinte, in adevar fatidice, cu car:: vom
Si incheia aceste pagini: ,Un Stat mare austriac, militar,
cu un parlamentarism foarte limitat, dup. exemplul Germaniei, dar cu un fel de misiune providentiala in Orient,
pare a fi forma ideala a echilibrului european considerate
de diplomatia germane.
In Germania necesitatea absorniunii raselor inferioare
prin o rasa superioara este admisa ca o dogma politica.
311
ungare este tciria cea mai favorabila pentru aspiraliile Romiinilor austriaci", si de nimic nu credea el c trebuie ca
CUPRINSUL
Paz.
Introducere
CAP.
I. Cele d'intaiu greutati cu Turcia ...... . .
CAP.
II. Dificultati balcanice, panel la moartea Iui Mihail
21
43
81
Ica
.
154
r-g
19E
244
258
282