IL. Instalatii electrice Capitolul Instalatii pentru imbunatatirea factorului de putere la consumatori I . ae UPcos?@ UF Pte Praca cage pommel) sauce oa (P02) limba} reacti- to ener 9.1.10) zat sau aan) princi- activa cording 1% din 110% ‘alone lor care tale iva in ‘onden- rone si tive area ‘ea fac- ecein- veel in ti dis rruptoa Iilor de @22) aactiva Ctorulul ocres- la ne ‘stalati- sport si daterité palo ob Nernativ 923)IL Instalatii electrice Capitolul 9: Instalat pierdarla de putere cresc, cu efecte ne- {ative bilantul energetic al sistemuti In tabell 1.2.3 pot fl umiarte pierre anual de energie datorate variate fac- ‘orului de putere pentru un cablu din aluminiu cu secfiunea de 95 mm? si lungimea de 100 m, Gu nomograma din figura I,9.2 se poate determina pierderea anuald de energie pe metrul liniar de cablu tn functie de modificarea factorului de puter. ' Cresterea plerderilor de tensiune Perderile de tensiune sunt date de relalia: (Px seadorea tensiun '* Scaderea cap: cu putere activa So AU (024) u Analizand aceasta relatie se poate observa ca o crastere a puter reactive termina cresterea pierderii de tensiu- Tn cazul partici re, c9ea ce va impune o supradimensi- ‘onare a insalatilor de transport. n ace- scoptoarele de lumina vor avea un ‘lux luminos mai mic; aceasta va condu ‘ce la micsorarea iuinari pe planul de luctus! inconfort pentru cel cin incSpere; receptoarele de fort vor ina tn su prasarcind; puterea mecanica find con- stant (esta puterea carut a arbors) prin La o putere aparenté $ constants rmérirea puter reactive Q determing scd- \derea capacitati de incarcare cu pute fe acta P a instalatilor. ‘+ Nocesitatea uit unorinrerustoa- ro cu putere de rupere merits oretea electrca, cu cat factorul de pu tere este mai mic cu atét eurentul por- ‘manent de scurtcrcult I are 0 valoar penta face fat la varie rcicate ale Ccwentului de scurtcruit in momentuln- treruperickcuitull tn care @ apérut efectunea. 9.3, Mijloace pentru cresterea factorului va creste curentul. | de putere actath de incdrcare | Penru amoforarea factor de pute (0.28) | 88 elosesc miloace naurele si mijoace specializate artficiae). ‘Miloacele naturale pentru amelcrarea factorulu de putore constau, in goneral, cin misur tehnico-organizalorce in ca- erul exploatiil instaatilor si necesita chetuial rede. [in instaatile electice de joasa tensi- Lune principalele mijoace de ameliorare a factorului de putere, care pot fi luate in considerare, sunt: + inlocuirea motoarelorasincrone si a transformatoarelor supradimensionate; ‘unui sourtcrcuit nt sta valoare se atinge fas timp, tensiunea scdzuta la borele | dupA un interval de timp mai mare. |» utzarea comutatoerlorstea~ tr- receptoarlo are efecto functionaren | Aceste do element doternina mdr | nigh laoteere eso de cs to aceatora ast ‘ea puter do upero a invoryptoarlr, | stune car sunt incireate sistema 3 Tabeiul 93. Valorilefactorulul de pure al receploarelor care intervin in mod curent in nsalileelectice. Fecepior 2089 ‘ge Observe Water seo 3% tr | 88 Ssxcina'n procente 25 9 os 182 cos o f2ctonarea manual, np! da somalizare De exemplu: kimpile fluorescente de Qc= Ui? @ O 32) $1 comutatorul de selectie a comenziijoasé tensiune au un factor de putere | C = Qc/Ui? @ (33) (manual - automat ‘008 91 = 0,55, Prin montarea unui con | Tn care: * moduiul de condensatoare compus | densator in paral factorul de putere se = Qc este puterea condensatorului ‘din condensatoare montate pe stative ti | amelioreaza la valoarea cos gs = 0, 95. (VA pizate, conectate corespunzator teple- Noland cu indict 1 si 2 puteea activa | Ur- tensiunea de fa28 [Vl lor respective. , puterea reactivd Qputerea aparenté | - C- capacitatea condersatorul (Cresterea factorulu de putere cu alu- Ss factorul de putere cos g ,nainte si ~ «= pulsatia care este egala cu 2 rf torul bateror de condensatoare ‘dup amaloraro, el negifind perdarile de (w = 314 pentru f= 50 Hz). ‘aceasta se realizeaza prin montarea, | puters activa care sunt foarte mii, din In cazulretelelorvifazate ameiorarsa In peril cu receptorul(A2~ din ig, 19.3), | figura IL..6 rezulté c& puterea instalafi-_ se face prin montarea condersatoarelor unui condensator C. cide amelorare a facto de pula’ este: fie in stea (figll9.6), fle in trunght ‘Curenti Fle si sunt reprezentati in | Qo= Qs- Q2= Alig: tg 92) (93.1) (ig. I. 9.7) figura 1.9.4, | Analizind relajia 9.3.1 se observa ca | Pentru conexiunea stea puterea total ‘Receptorul Re absoarbe de la retea | se poate determina puterea reactivd a condersatosreior este: ccurentul Jr defazat in urma fata de | necesararcicanifactoruut de putere de Qo= U? « Ca 3.4) fensinea de fa borne - gala cutensiunea | a valoarea cos #1 la valoarea cos qzin in care: refelei Ur- daca sunt negijate pierderle | functi de puterea activi absorbiti, mul. ~ U este tensiunea de line (Vi Mou unghul 1 Curent prin condensatond | tiplicdnd valoarea acestoia cu factorul _~ Ci capacitatea pe o faza in cone- Ceeste k-defazat cu v2 in fata tensiunii k= tg 0-19 we xiunea stea (FI sursei, Us Astlel dela rajaa este absorbt in abel IL9.6 sunt date valorle aces- Cy = Q'c/Ui%o 35) lun curentI(/< #) defazat cu go(ge< tu factor k pentu diverse valor ale ui Pentru conexiunea triunghi: numa amelorr, recapterlfuncionesza | cos 91, respect, os gz Qs=3U2 00, 36) | In Gazul reelelor monofazate: in care C, este capactatoa pe o faz | In conan tring Cy= Oe/U%@ 37) ‘unde: O'e din relatile 9.3.5 si 83.7 reprezinté capactatea baterel pe una din taza, Din compararea relatilor 9.3.5 5193.8, rezulté c&, pentru furizarea aceleiasi puter’ reactive, in cazullegril conden- Satoaralr in riunghi, valoarea capacité- ti este de tei ori mal mid decat in ca- Fig..9.5. Diagrama puterilor pentru ameliorarea factorilor erat 2 leg in stea, ceea ce constitue un ———— ‘vantaj economic remarcabil. Cu toate ie acestea, In practic, pe medie tensiune, c se preferd conesiunea stea care permite Ln conto al integrti condansatoareior. | In figure 1.9.8 51.9.9 sunt prezentate baterile de condensatoare VARBLOC i VARMATIC. in tabel 1.9.7 sunt date caractristicle & ‘VARBLOC. on —— i: Tabelu! 11.9.6, Valorile factorulul k Q 08 2 eos g1| 0.95 | 0.92" 0.90| 085 O82 [tat 121) 116 LI dst | 120 | tsa | tor it ose | 115 105 | 100 ih 0,58 | 1,08 | 0,98 | 0,92 | 060 | 100 ast | 08s | ‘SE o62 | 094 | o78 I st 0,64 | 0,87 072 f ct |] 065 | ot oes i = |} | oss | o75 089 | ze ||| 070 | o89 oa | z || o72 | oes 0.48 | |}o7 | oss oa i | 076 | oss oar Hl || 073 | oa7 02 Ht || 00 | o2 oz | ogz | 037 | 021 fy oad | 032 | ote bt | 0,86 | 0.27 0,14 'Fig. 1.9.7. Legarea condensatoarelor| | Fig. 9.9. Baterie de condensatoare| | 88 | 0.21 0406 l ‘wiunghl. VARMATIC Los0_| 0:16 eeCapitolul 8: Instalatié de imbundtatire a factorului de putere Bee] tehnie ale baterisi do condensatoare | de candensatvere se aleg de foul cunspere \VARBLOG, iar in taboll 11.9.8, cele alo in aer. Curentulrelelor maximale se va ‘condensatoarslor VARMATIC, Fegla lao valoare de cal mut 42hc. | Montarea bateilor de condensatoare _Schemele de montare a baterilor do | la consumater se poate face: Joasd tensiune ~ centraizat sau semicentralizat, a ta~ ” Baterile de condensatoare de past ten- biourle generale de distibutie sau la | slune, de regula, curing! tablourile de Gistibute ale gupurior de» un inveruptor manual sau automat receptowe; pentru conectarea bateriel daca fune- = indvidual (loca), la bornelerocopto- | jionarea e' este independent de func- rului tionarea Uunui receptor inductiv « mixt(centralizat sau semicentralizat | (ig. 1.9.10} in cazul in care bateria este $! loca). destinatd, in exclusivitate, pentru un ‘in cazul ametori facteruui de putere anumit receptor, atét bateria cat si receptorul vor fi conectate prin acelasi Intveruptor sau contactor (ig. 1.9.11}; * sigurante fuzibie in cazul in care ba- teria nu este protejat de un intrerupa- tor automat; ‘+ ampermetre pe fiecare faz, legate direct sau pe sacundarul unor transtor- matoare de misura. In figura 1.9.12 este prezentati 0 ba- tere de condensatoare cu 3 vepte co- nectaté pe bare unui tablou de fort TF. Conectarea celor trei trepte este co- {cevtrazat sau semicenralzat se folosesc | [Tabu IL8.7. Caracteristiclle tehnice ale bateriel de condensatoare bateri de condensatoare fractonate (ou 'VARBLOG, Ia 50 He imal multe tepte de puters) comutabie | at, care sunt n mBsur8 88 asigure 230. 400 v. nice dopiaccrapudinnen (| 2 Gal | oe Uunel saci reactive vitilein imp,frd | (VAT wepte kVA] [kVA] opto kVA] 2 debita energie reactiva in sistom, in Be Pe regjmuri de sarin mit unitate unitate in cazul amelorar incvidualo la See eS orpey i egy ona aitepsceetens be te are San condensatoar se sabileste asta incat || 100 5207062 725 e707 | 8 asigure cel mult 90 % din 10 4 srt S33 97073 most gaerome oe |e 599s 50 arora Calcul sectinii conductoarelor [80.6 8097065 92s erors Concuciee pent almentarea batersi | 210 7 9097068 4 de condensatoare se cimensioneaza | 240 8 307067 550 Pentru un curent maxim egal cu 1,400 | 270__9 8097068 568 Curent nominal al beter, cwent Ge $0 = Ey saeco oa hes (4 (938) 5897082 | Yau 522 in oar 580 = Qc este puterea baterit [Var 638 5 | Soa |e 23 Elementele de protectio a bateritor | é ‘te condensatoare Tabelul 8.8. Caractorstcile tehnice ale baterel de condensatoare Intaitilo de condensatoare pontu 'VARMATIC; ia 50 He. ‘bunt factouli de putere webu i 7 20. F 400V uabuntameters |g ee, | a, Ee Contactoare cureleetermice sau isune- || IKVAY] trepto [RVA (evar) apie vA] toare, dup caz. ee Be Fac exceptiebaterile de condensatoa- nt unitate relagte drecte bepastecences | Rass es or) ara Sooneciatearetea simutan cu acestcy, [125 8 25 97t01. | 28S Crt care nu necesité dspoztive de protec | 18 3 i grioe | 303i arta te spociae hn atera color cae asigrapro- || 20. 4S arto3 | gaa tras tecta receptoarelor respective (motowe, | 22 5S arts. [453 a5 ate | Ian Nioteoene ches || sorte | ooo Sele depcribedc ds prctec- || SES 78 w70e| ep ts ota tebameurentGamemnaceen | 46 ana | a a ore so 5 10 arias | 3005 20 ota a receptor ~ = sto Ia 1 Siguranjol fuzible pent protectia || 82 1 srtea | 20620 aris | incor de condensiicarsse alee te || 75 S18 7140_-| 1604 ag 87a, Prefrinis, cu o caractaristcs lta, cuun | 90 8 15 Sr |e sara, feurent nominal al fuzibiull cal putin || 100 8 20 e7ti2_| 209 409714 1B he heand conectiiih tepts ||-122 8 2097119 | 2406 -a0o7taa wiewlcnantcoatinirs 2 § Ba ae ee ae ©u 1.8 fa in cazul conecténi drecte | 180 § 28 a7it8 [320 B40 | (tra repte) Prin nc s-a notatcurentul | 757 2 g7116 | 960 ga. 97a Pomel dl betel cuent calaiet cael || 200828 aria? | 400 40.2074? | ae Pe | pea seria Dajurcoarde pentu protect taatier [250 102597119,Capitolul 9: Instalatit de ire a factorului de putere mandata prin intermediul unui bloc de ‘comand automat BCA. La bornele ‘acest loo de comand sunt conectat tun semnal de curent, preluat de la ‘ransformatorul de mésura de curent “TO montat pe faz Lt a aimenti tablous “TF, precum si tensiunile fazer L2 gi de pe barele tablouu Grreuitele eectronice din interiorulblo- cului de comand pretuereaz’ somna- lola de tonsiune si de curent, iar la ies i= rea blocui de comand va apare un sem fal de tensiune proportional cu curent react In punctul de racord Tn functe de necesarul de putere reac {ud se vor conecta rptole bari de con- Sensatcare pen acfonarea dsjunctoar olor. ‘Daca teptele bate vor finegale, de exemply, in raportul 1:2, bateria va fasigura 6 palere de energie react, asi- ‘gurand in acest fe! o corelare foarte bu fa intre necesarul do energie reactiva solicitat de receptoarele racordate la tabloul de fer respecty si energia reac> tiva dabitata de ater in practca ge ulizeaza bate de con densatoare cu 3...8 Wepre. ‘Descérearea condansatoarelor up deconectarea condensatorul ea retea, acasta ramane incércat cu ‘canttate de energie elacrca, iar tensi- tunea la bomnele lu esto agald cu tensi- tune rejeel in momentulinterupeni ci ‘uit, Circuitl ramanand deschis, se produce in timp, 0 autodescarcare a con- Sensatorli care cureazi cu ait mai mut Cu ci deleoticul este de catato mai bund In concitite delecricier moder, aceast | dpscarcare poate dura ore intrag. ‘Acestlucru poate constitu un pericol | pentru personalul de exploatare. Din | ‘aceast cauz’, normativele in vigoare i= | pun oa fecare batere fe prevazuta co Sseportive de descireae asta lose Tat ‘Gund oat mut un minut de a deconectaen Datei tonsiunea la bornele eis scada sup 42, Fac exceptio gi nu se prev cu dis- positive speciale de descarcare, conden Satoarels legate direct la bornele receptaareor (ig. 1.9.11), ‘Se mentioneazi ¢3, daca un conden sator este reconectat inainte do a fi complet descareat, urentl va depinde ‘tt do tense reel cits de teriunen la bode condensatouu, putand dens valoarea curentului da conectare al ‘condensaleruiul descareat De aceea, pent realizarea sigurante! in expioatare si peniru a reduce socur le ae curont la conectare, tebuie sa se asigue 0 descacare rapida a condan- saloarelor, mediat dupa Intreruporea crcuitli ‘in acest 0p, in nstaatit do joas ton- siune, so intrebuinjeazé rezistente de ascarcare, legate in paralel cu con onsatoarae Valoarea rezistentel de descircare este data de relatia on™ Us fa) 33) || Fig. 1L9.10. Legarea baterie ‘condensatoare la refea: kt - contactor pentru conectarea ba- "erie, $2 ~ inferuptoe manual peniru cconectarea rezistentelor de descarca| re; rezistente de descarcare legate in stea ee Fig. IL9.11. Logarea bateriel de condensatoare la bornele unul receptor: F1..F3 ~ sigurante de protect a] scurt cuit; K - contactor; Fé rele) tarmice: A ampermetre J “reste rezistenta do descivcare pe fa- 28 0M ~ 1 timpul de descércare (8) * G- capacitatea baterel pe faz (F + Usy= tonsunea de aingere admisbil Mi = Une = tonsiunea maxima la bornele rezistentei MI; Rezistentola da descdrcare webuie 3 salisfacd dova cont ‘= dupa toceroa impull de doscércare 2: tensiunea la berneo condensatorui s4 ‘ie Sub limite maxim acmise, de regul, Vi “+ pierdeilo In rozistentele de descir- ‘are, pentru o fensiune egal cu tensi= tunea ‘nominal a bates nu webuie ‘depaigeasea 1 WIKVAr, inbucat rezis- ‘eel de descivcae pot consctato per- manent la rejea in timpul ‘unctionsil ‘ondensatzerelr. Acest hor poate eat ‘aca pe crcuitul rezistentelor co prevede un inveruptor manuel (fig L910) sau un contactor actionat automat la punerea si ‘seoaterea din functiune a baters. Tn instal de eurert sera wfa- zal, rezistentele de desoarcare pot f ‘conectate fe in tiunghi (lig. 1.8.19), fe fn stoa (fig. 1.9.10), independent de schemele de legiturd ale condensatoa- ‘lor din batere. Th cea oo privest siguranta in explo- ‘tare a oreuilulul de descarcare, co nectarea in tiungh a rezstentelr este preferabila, deoarece la intreruperea Unela dn easiente, rung amano dos- chi, iar posibilatea de descircare so pisteaza pent toate condensatoarele Dateriei, singura diferent find c8, in ‘azul triunghiulul deschis, pe unul din Ceuta do dascercae sunt insrate dou reaistente in loc de una singur, timpul ‘Je descarcare mirindu-ee corespuncai. Baterile de condensatoare care se racordeazi pe staile de mods tonsiune (G-OKV) vor fou comans maruals sau ‘automat, cu una sau mai multe trepte de pulere ‘Schemele de conexiun pent batarile ‘de condensatoare azate sunt de medie tersine gi se reazoaza, de regu, stea cu neue izolate fata de pimant ig, 19.14 Pe legatura dintre conductele de neu- ‘ry se monteaz’ un transformater de Ccurent cu care s0 realizeaza o protectie tlerentiats de curont, ficient Tn cazul ‘efectelorintarne in condansatoar. ‘Celuiele de medie tenstune rin intr- mediul cdrora se conecteaza baterile de condensatoare pot fi echipate cu dislunctoare sau contactoare Prezenta baterilor ce condensatoare in reolele electice determina fenomone ‘raraitor a conectrea, deconectarea gi desearcarea automata a baterilo. ‘Concctarea bate produce un soc deII. Instalatii electrice Capitolul 9: Instalatii de imbundtatire a factorului de putere curent a cérul valoare nu va trebui sf de- 0 treapt de timp inferioara timpului de ppiseasca valoarea curentului de 50 al | actionare al AAR uy Inrerupatorulu sau contactorulifolost ee ca aparat de comutare si un soc de 9.4, Calculul de eficienta |; {ensiune care nu trebuie s& depaseasc’ | -tehnico-economica 3% din tensiunea nominalé a reel Fl] [] & Conectarea unel bateri'se va executa In conformitate cu actualele rogle- hnumai dad aceasta este complet des- mentéri, consumator industrial trebuia ccircati, pentru ca, in caz contrar, pots absoarbé energia de la sistem la un spare supratensiunl si supracurenti de va- factor de putere neutral de 0,92. Energia lox mar care pot conduce la deterioarea_ reactva corsumata supimentar de fa un instalate\ gi la perturbatt in sistemul | factor de putere mal mic de 0.92 s2 || pd pad pg, ‘energetic pilateste la un pret variabil in functie de Fenomenul de daconectare a baterilor _tensiunea la care so realzeaza concur. ‘62 condensatoare esto dependent de ca- In vederea realzéri factoniui de putere ractristicle aparatajului de conectare nell, consumater vor ha, i primal rnd, (birerypter, contactor cshncte) respect, masuri de crastere a factor de putere ‘de curentul maxim capaci, care poate | pe cala naturala si, dupa epuizarea firupt de acesta ‘acestor masur, de erestere a factor Ragimul de descarcare a bateriei este | de putere, pe cale artificial impus de considerentele prezentate mai Instalarea de mijoace suplimentare ‘3s, precum siin scopulasigréti luotiriar | do ameliorare va fi eficace daca chelt- {e revi si reparatl in condi depline ce alle aferante instar | explontan aces- securtate a muncil tora vr fi mai mic: deci efectul economic Baterile de condensare de medie ten | obtinut slune sunt prevazite cu 0 instaatie fick do | Cw'+ Cor C+ Co2 Ce (9.9.10), x 4 descércare, avand rolul ca dupa da- | unde: Cconectare sa asigure reducerea tens - Ow ese efectul economic cbt prin ‘sub 50 V int-un timp maxim de § min, reducatea plerderlor de energie activa; Descircarea se face autora prin isurele | ~ Ca - efectul economic obtinut prin 8 coud ansfrmatoae de tensin bazale, roducorea plore aferente puter reactive Cconectat in tiunghi deschissiracordate, - Cy - efectul economic obtinut prin remioci, la bornole bateriel de conden” rcicarea nivelul de tensiune: store fr aparate de conectare sau pro- Ce - efectul economic obtinut prin tectie (fg. 1.9.14, TT1, 112), cresterea capacititt de transport Instalati do protacti prin relee = Cx = cheltual pent instalarea si ex- Baterile de condensatoare de media ploatares instalatilor de ameliorare si tonsiune vor fi prevazute cu urmatoare- regia. le tiputi de protectie prin relee: * protectie maxim’ de curent realizata.§-————— ot sri ‘in doua trepte de reglare cu relee maxi- malo de curent care actioneazA declan. area elementulul de comutare, Relecle Sunt aimantate ce transtormatoarele de curent din colula de condensatoar. Treapia |-a va actona la scurtercutt pe baterie avand o temporizare de 02.0.5. ‘Treapta Ia va actiona la suprasarcina avaind © ternperizare de 1.98: * proteche maximala de lensiine care | protojeazi bateria de condensatoareim- pottva cresteror de tonsiune pasta limita Ge 10 % admis de batene, Temporizarea | Fig. n.9,12, legarea unel baterii de Fig. 1.9.13, Legarea rozistenfelor de descircare in triunghi: F1..F3 ~ sigurante fuzibile pentru protectie la scurtercut; Fé - rlou tor- mic pent protectie la suprasarcind; 1 - contactor pentru actionarea ba-| teri, Ke - contactor pentru actiona-| rea razistentelor de descarcare. 712 fore cr L_] Jace Are protectci se stabileste inte 1 i 5 s. donate cal teone Fig. .9.14. Schema de legare a + protecto de mina tensne cae ac: | “Sarale uu tabloude fers baterilor de condensatoare pe Honeazitin canul scader tens pe bara for "parle tabloulul de forte TC -|/| medic tensiune, in dubla stea cu a caro esto racordaté bateria, doregud, | |raneportor de curent; BCA blocul| | uncle nneutru izolte falé de la pauzele do tensiune provecate 6 | Ide comand automata; + - batei tr pamant: ‘AAR (anciansarea automat a rezervel, | |farate legate in trunghi, 2. daune.| |TT1 68 TT2 - transportoare de putere: In scopul evita unor supratensiuni|toere (pent actionare ‘i protecte) | |BC1 si BC2 - batert de condensatoa-| pariculoase ce pot apere ta anciagares |3""comanda disiunctorula; 4 recep.| |"@ Pe medi tensiune; TC. ~ transfor Intrerupatorulut sursei, bateria nefiind | |tyasew tabloolis |) [mator de curent oscircatl. Temporzarea se va raga cu : 7