Petro CARIOLOGIE ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE SUB REDACTIA Prof. Dr. ANDREI A. ILIESCU. Membru titular al Academiei de stiinte Medicale Memibru ORCA (Organizatia European’ pentru Cereetiti in Domeniul catiei dentare) seful Departamentului de Ocontoterapie Conservatoare UML, “Carol Davila” Bucuresti Prof. Dr. MEMET GAFAR Profesor consultant Depattamentul de Odontoterapie Conservatoare ULM, Carol Davila” Bucuresti EDITURA MEDICALA U73023 1160 A CENTRALA| ho 4h |Coperta de: ADRIAN CONSTANTINESCU Toate drepturileeditoriale apartin in exclusivitate Editurit Medicale. Publicajia este Tnared fnregistata « Ealturit Medicale. find protejatd integral de legistagia intern gi internayionala. Orice valorificare a coninutului in afara limitelor acestor legi si a permisiunii editorilor este interzist si posibili de pedeapsi, Acest lucru este valabil pentru orice reproducere ~ integrals sau paral, indiferent de mijloace (multpliciri, traduceri, microfilmari,tanscrieri pe dischete etc) Deserierea CIP a Bibliotecii Najionale a Roménici ILIESCU, ANDREI A. Cariologie gi odontoterapie restauratoare / Andrei A. Iliescu, Memet Gafar. - Bucurest': Editura Medical, 2006 Bibliogr, ISBN (10) 973-39-0877-1; “SBN (13) 978-973-39-0577-6 1. Gafar, Memet 616.314-002(075.8) 616.314-77(075.8) ‘Bun de tipar 25.02.2004 Format: 70> 1¢0/16 Harte: offset 60 g/m? Coli tipo: 31 "Tehoredactare computerize Mihai Heres student (UMF "Carol Davila” 3ucuret) sn Andres Ueseu~ student (UMP "Vietr Babes" Timigora) COLECTIVUL DE AUTORI: sef lucr. Dr, Aurel Bold (UMF “Victor Babes” Ti Conf. Dr. Virgil CArligeriu (UMF “Victor Babes” Timisoara) Conf.Dr. Valeriu Cherlea (Universitatea “Titu Maiorescu” Bucuresti) Prof. Dr. Memet Gafar (UMF “Carol Davila” Bucuresti) Prof. Dr. Andrei Iliescu (UMF “Carol Davila” Bucuresti) Prof. Dr. $tefan Laeditusu (UMF “G:. T. Popa Iasi) Prof. Dr. Alexandru. Monea (UMF Tg. Mures) Prof. Dr. Angela Pop (UME “Tulit' Hagieganu” Cluj Napoca) Conf. Dr. Brandusa Popa (UME “Carol Davila” Bucuresti) sef lucr. Dr. Luiza Ungureanu (Unive:sitatea “Ovidius” Constanta) COAUTORI: Dr. Laura Elena Cérligeriu (UMF “Victor Babes” Timisoara) Dr. Cristina Veleescu (UMF “Carol Davila” Bucuresti)CUVINT INAINTE Caria dentars rimine, alitaride bolle cardiovasculare si cancer una din cele mai rispindite imbolniviri ae actualei populati a globului. Daci tratamentul curatiy al cariel dentare simple constituie obieetul Osontoterapietrestauratoare, in schimb preocupiile legate de cunoasterea etiopatogenel,evolutied gi mecanismelor de combatere alcituiesc in prezent confinutal unei nol diseipline, Cariologia, "Pentru evitarea confuzillor dia ultimal decenia privind stera de abordare a patelogel fesuturilor dure ale dintelui, dar mai ales pentra ‘Sporirea effcienfei dingnosticulul cariel simple dentare, planului de ‘fratament sf misurilor ferapeutice concrete care decurg, autoril au dorit st semnaleze aceasti diferengiere, ‘Prin introducerea nofiunil de cariologie autorii dorese si-si atenfioneze colept el exist nu cari“ dentari cf ,boalt carioasi Tn acest context biologic Integralistcititorul tratatutui de fap} poate ‘gist foate informafile necesare unui tratament modern, in care rezolvarea ‘practicé a lesiunilor cariouse manifeste este tasofiti side evalvaren gradului de isc ln carie al aceluiagh indivi ‘La randul situ, cunoasteres gradulul de rise Ia carie permite Stabilirea, intraun cadra individualizat, atét a celor mai eficiente misuri preventive cits! alegeren celed mai potrivite indieayi! terapeutice. ‘Autor, cadre de mare valoare sunt cat mai realist, introductind informatia de ultimé ok, dar pistrand in acelasi timp racordarea Ix ‘mentatitatea tne tn schimbare ea si ln condifile actule concrete de destisurare a asistentei stomstologice "Sunt contins ci acest volumm ra avea un mare succes bine meritat, ‘Acad. Prof. Dr. NICOLAE CAJAL eye. Acaeil de ine Moicle- PREFATA {In 1957 vedea lumina tiparutui a Bucuresti sub redaqia profesoralui Andrei ‘Nass, tot i» Editura Medicald, primul maawal de odontologie din Rosinia, inttwlat ‘Stomatologie clined i terapeuticd” “Expresie c experientei profesioncle gi didactie acumulate fn primul deceniu de existengl a Faculteit de Stomatologie dix Bucurest, acest manual aves 5 rand th fttoria stomatologiei romdnesti piatra wrghiulard care a marest debutal prestisioaset jeoli Bucurestene de stomatologie. Tin anit care eu urmat gi-aw definit personalitatea si valoarea si scolile de stomatologie din celelalte centre universuare tradijionale: Cluj Napoca, Iasi, Tinigora fi TeMures, astfel tnedt sfargitul anilor °60 gdseste odontologia romdneascd cao $pecialitate de sine stdtoare a stomatolcgiet. ‘Generafitinregi de medicl stonatologi s-au pregdtit fm studentie sau penta ‘concursuri dupd *Metodele gi tehnicile curente in odontologie” scristt de Prof.Memet Galan, Conf, Mhai Sitea si Conf. Cetin Andreescu, dupa “Odontologia st parodontologia” Prof .M.Gafar si Conf €-tin Andreescu, sau dupa “Odontologia $i arodontologia” Prof. Vicior Severineans, a.nd. ‘Bvolupia odontologici contemporare, andi la not cét sim afar, progresele de netdgduit nresisirate inprevenirea cariel dentare si preocuparea globald de crestere a ‘alti viet conctiuie 0 provocare cireia scoala Romdnesct de odantologie irebuie itl pan precentf ce matatparaner ‘calitariy. Ne obliga jurdmantul hipocratic! att de ce, dup un interval de peste paire decent ne adresdin aceleiasl Editui Medicale, dar acum nu tn menele geolli Bucurestene, ct fu numele scott Romneyti de Odontologie, decarece la fntacmirea acestui (ratat participa autori repunati din toate centrele universitare tadiqionale, ta care se altura i colegi fu plind afirmare din faculai recent tnfinate. Cuprinaénd probleme de caridlagie si odontoterapie restawratoare, aceast apariie editorial reprecinid 0 Incercare de prezentare snitari’ a patologie! $1 tatamentulul cariel simple din perspectiva experienjei tnregié.sco't Romanesti de Odontologie, tn dorinja de ase consttui fntr-un fndrumar til tn primal rénd Studentlor, pentru licenfa nayional, da si tineilor medics stagiart saw rezident, preci si colegiler cu vechi state de serviciu care dorese sisi refnnoiased cunostingele, Autorit Bucuresti, julie 2000CUPRINS | Pas | Cuvint nat. 5 | Pref ne 7 Cpt - trea trode dene Prof De MG 0 11 Odom een "7 12 Hiwogenec donna 0 13) Stace smal vnc 20 UT Carcteewpogeie 20 132 Cametere ieee a 133. Cases chimiee oon 2 134 Caractere merfofncjonale B La Siewra dete : 26 Le Caractere tpogifice 4 122 Carter fae 8 143 Canetere cimice 2% 14 Caraere mvffuaconl 26 15 Siucwa coment. 2 1S Caractere operate 8 152 Cenetere cimice sen 29 153. Carecere mofofuagionse 2 Capt 2 Epona cre ena Prof DA ect) aeons 3h O21 een favor a 2 211 Calitatea si ear cae Tit Peruarea foil mail organize esa 21.13 Perarbarea minerals mae maul voncvenscos 3 2.13 Peres marl perpen sma x 22 Leda bea on 35 2121 Prop ice 3 \ 2.1.22 rope chime. n 211.23 Propet! aimicrobine a 2.1234 Raul earoprevent al cid bcd “8 22 Sibert alimenrfemedabi se 2 221 Rob eaoge a itrocubonateo “8 332. Covigsaviaceconttll direct al hidrocainaicior cudnt. 43 223 Clearnce-lslivaralhidrocarbonstelor. 48 224 Hidrocarbonstel ev poten cariogen maxin. 46 223 Hidecarbonateleslmentare- sus de sinez a hidrocarbonatelor pli bacterene... a) 226 Degrade ensnict a drocabenaelor=sederea pica 48 227 Grupe de popula care alimentaires isc la care 3 228 Rolul caiopeotectr al elimenteler... 2 229° Cunossere p ne line ina le ai. 30 i 22.10 Subsituicoy ai akira. BL 23 icin een get (Pref A Mone nr | 23.1 Placa bactrand 2 210 CARIOLOGIE \. CUPRINS 23.11 Aspect eine 2 43.12 Indicator de preci asi de sett / m>rbidiat odontal 23.12 Compouie 2 43:13 Destagurarenancheet, completareafgelor 233.13 Formares biochimie ee —_ 3 43.4 oeisnren ipl demched pe cael. 23.15 Aderenge miorobiand nc ee 34 43115 Caleulares indicator : 23.15 ali consiuing apc 55 43.16 Extrapolarea rezuttor act 23:16 feonstenslmicobin al plc gcaia dened 38 7 Compararearezultaelo still 23.17 Capacseapatogenil pli bscteriene 7 ‘ 4318 Conclunileanchtel epidemiologice 232 Imunologie cael dentare (Prof, Dr. A lesh, Dr. Crise i Veleesea) nvm 8 | Capt 5. Mestopatea at detare (Pref Dr. Lend 23.21 Factor de cj epics mis oe ‘s1 Ceriainsmal sntigenis ene 9 52 Carian dentin 2.3.22 Sistemul man oral 7 6 53. Garinincement 23.3, Mecainele de pose inpotiva ‘tretccocior mutans me 34 Raspunsol pulpo-dacinar diate de sricar.. 6 24 Teortetioptogenice ale carieldenare (raf Br A. leseu ‘Pri Dr Cnt 6-Carce se lec nae (Prof Aa Pop) M, Gafar) wr Forme anatorocinice ‘24,1. Teorile mecanisneior exter in geneza ctl Genste.an OD { G1 Lovalizaea eae a. ' 242. Teotle mecaniamelo interne fn genezacril dente nsw «72 Crh Cancers cael aden (Pra DS eu) 25° Calinenplanva (Prof. Er. $e Laeatugt) 5 | 4.2. Exinderes eael (Pref Dr Angela POP) 25.1 Mecanisme etipstogenice 5 i 13 Rata ago vier de evi # eat Pr. Br ‘asia er 232 Rela imunoe'nice $i morfopatlogice to sparta 38 ‘aia | Prof Dr. $e Leg) canoe dentare explozive 1 62 Diagnose dentare Prof Br. Angel Bip) 26 Caria radicalasd or 86 ‘Examentt clinic ion 261 Factor favorzangiaicaiel radicular 86 ‘Examenele complement. - 5 (Carouciscile elie ale care small Capitol! 3-Epidemlologia caret dentare (Prof Dr M. Gafar) swe eswesesnnne 9D ‘Garateristileelince ae eane in dean no CCaacteraticile cline le cari Tn Func lala 2. “pitolu! 4- Anchetaepidersologick a caria dentarh (ff ler Dr. tulsa Diagnosculporiv a caret dentare simple : Unger) 9s 52.7 Diagnostiuldiferayal al carieidentre simple 4.1 dentierea factor de se 9% 63 Areie cules ei (ae cares 22. Metode de anche epidemiologict tn cara dent. 96 S31 Teste de acuiviatea cai. i 4.1 Ancheele transversal (de prevalent 98 422. Aneheele ex-con (retrospective). 98 | Capitola 7-Peafitasia caret dentare (Pr Dr. Angela Pop) 42.3. Anchotele de echorth (prospective). 9 | “ih "Miloae specs de mie aeisteneianteaione | 424 Anchetele epidemiologiceecologice 100 LE HLL Met de proaete oe... re 423 Ansett eno exeinei opens) 100 72 Control Smuncogle gf profiasia cart dena Profi Dek Hiern, 43. Blapete anchetei epidemiologic... 101 Dr Cristina Veleese) evens S37." guest en reales anche edemisogce ot 5.2.1 Innizarea activd 432) Sublres objeivelorcereuilr prolate. 02 422 Imuniarea pasis. 43.3 Realzarea plana operaiona . 102 434 Alegerea colesvitiior de studio 102 Capitola 8 Plan de tratament in caria dentard simpla (Coef. Dr. V Cirigerit 433 Monografia colecviiilor in care se realzeazi ncheta Hef Incr Dr A ol, Dr Lara Elen Cire) spidemiotogich " 103 8:1 Seevenele planolul de tatament.. — 4346 Calelul eanteancor la cofectivitiie Ce sti mes 108 S2Indical tn curt plat de tratament 43:7 Intocmirea figor de anhetdstomatolgic SI os S38 Elaboraes ins-uciunor de completatea Ngee ssssscene 10S Captotu! 9-Pulncipit de baxk in propararen castor (Conk Dr. V Catigert 439. Validareatehnclor de diagnostic In anchea tcmatoloyicd... 109 In. Dr Ac Bote Dr Lara Elena Cirlizrt) ~ ‘23.10 Valoaes indir predictv pe bazarezalatclor obyinte ele wei 9.1 Nomenclaura mart anchetestomalogice.. M3 92 Canile : : 93, Formacavitii. on 42:11 Blmemede apc inoae seal denen sate poplaonle 116 aT 19 119 20 120 120 120 ray 123 “31 13 133 139 139 19 1a a3 we as a us 145 1a? us 150 131 152 153 45, 155 155 161 161 165 167 167 168 16 169) 170 m2 94 35 36 37 38 39. 9.10 Capitol 40-tasteumentarul de preparare a cavitiilor (Coy Dr. wor 102 103 CARIQLOGIE: ‘Contaral marina. CChasificarea caviiio. Fazele prepara eavitor. 961 al preparer Strilizarea cavii Solvent organi ca ager de ‘ewe Nevtralzare aid. Preparisile multiple ¥, Canlgeria, ‘ef luer. Dr. A Bol, Dr. Laura Elena Cligert) Instr ay pry prepare caver IOI. Frezelesferce (globular)... 10.12 Freza par 10.13 Frezacllindrics 1.14 Fret ellindrocouca Insel dea et repr avi 10:21 Design 10.22 Formula instrumetelorde mini 10.23 Tipus e instrument tietoare Consider biolosce 10.31 Resi putpiinnsivumentzl Wietoarereaive 10.32 Tea cen eupe sun mode 1033 Preecia oil 1034 Contaminarea aerial 1033.5 Pacienal i posi operatoc Capitolul11-tzo\aeea ehmpulul operntor (Conf. Dr. V. Ciera ie ler. Dr A i 18 1% ua ‘Bold Dr. Laura lena Cérlgera) jeciral de slit sen ‘Aspiratralehieugical Rolourile de vat. ‘Alte medi sbsorbaie Diga Preghireacavjé bucale Prepiies dig. Capitolu!12- Prepararea cavtitlor fo vederea restauririlor cu amalgam(Conf. Dr wat V. Carligerinsefluerd4. Dr. A. Bold Dr Laura Elena Céligeia) Prepararea cavitilor de clas I tn vedere restauilor cu amalgam 12.11 adeati si contingicai 121.2 Preparateaconservatv a cavitiio 12.13 Preparateaeav ior de lata In cal calor avansae i 12.14 Preparaveacaviii compuse de claa in fsa distal anjul patina 124.5 Prepararea caviijir de casa Tn fasta vestibular a molrlor Mandible. : m 13 114 13 es 186 1 us 17 187 189 189 cuPRINS 12.10" Prepare evi ait pe pnt och ‘lair ‘mandiolai So 12a Preprarea caver de isn aia vests co amaiam iat secon 1222 Pal molar MARTA 12:23 Premolarl uno supsion-.. 12204 Variant in desir xviii 1225 repre a saul 1226 Dingi ota. 122.7 Contr marginal asi 1228 Restaura uit... 1229 Preparueacaiaiorce pil abel spate proximal. 122 loProcedurt petra curds distal al mola 1 mandibular. 122.11 Redcerearefaceraeuspizilor 123, Pps vied ca V4 sia Wain res ‘amalgam 1231 remeares cv desis’ ta vedsea rest oa ‘Amalgam 1232 ee cacigicecata'6Va'n eden seater cu amalgam 1233 Prepares cv dca 4 Vi ruc aaigam 124. Prep pup ab estri inamaa 125" Inver amalgamulu 1251. Caracterills nel mati! 1252 Matrices Toflemire : 1253 Aplcarea matric miexibile 1254 Aplewea mae Atma 1255 Diverse matici 1256 Penele(euile) 1257 Condens dire aaa. a 12538 Consider generale. 123.9 onamiarea cu merur a ais 12.6 Fiisarea obturailor de amalgam... Capito 13- Preqacarea cavithjlr in vederearestaurrilor x malerilefizionamlce (Con Carer jf ner DA Bo DL lena Cargers) 121 Materilerestauratort a TRL Cimental siliat 1412 Rigi sete ataplimezabie 1.13. Raine compozite 132 Selectarea tatamentelor 133 Selecarea culo. a as 216 216 216 2107 23 mm na Ds 26 26 26 226 28 28 ne 29 Bt 24 Bs 236 236 2 28 239 29 240 281 2a 203 ua 207 247 248 29 253 253$1 CARIOLOGIE " CUPRINS i 124 Prepares caver vedere estar loreal compote... 254 152.1 Guage co ssnesennennininnennnmnnnenennn 39 ISL Prepare ewviilordeclatal aller ncnccraonncce, 258 i 1220 Eugenio ds tines sccsousessenesmeneennens, 350 142 Pry cao decane ei ate | 1323 Cimenloxifsft Zine. cone 350 comnpoaite Srernnennnnennnncce, 255 | 1524 Ginenutle poicatonite(polcabonste) 383 1343 Peepareca 153 Mtr pent bailar dua 383 comport 236 133.1 Cimenta seat 383 13.44 repurcea cai de cls a Va eos cereale 27 1832 Gimemurle de la cu fib de wl. 386 TRA preci declan eer es uel 33 Cimentse onoet de sl .. 356 falonomice 237 1534 Amagamele dente (rf Dr ec, 38 Ye Tein eingrecdie é 260 i 15315 Rig eomporie Conf Dr Brénda Fore) 3 1347 Aplicaea estan ENE 2a 15:36 Compomen (Conf. Dr Chel). 388 1348 Restrie extise 263 154 Ouray sane (reeDeaiee) 336 1349 “eta rer vii docs ice iin composts ~ 263 134.1 Stedtura oncltcs 236 135. Beles dei compote 264 1542 terface dl Bask pag det - 38 1331 Instrument. LENNIE gee 15463. Imep obtrai de Bangin compodtl one nennm 39 1332 Tenia Sennen 265 136 Agent bonding dnt... SELES 6s Capt 16-Stere spelae de eeni (Cone Dr Cres ee, DB 13.7 Rin pent estar ariorerodate liz. So 266 ‘ErLawa Elena Cigeri denen 48 138 Restarilécu cement onomere de sld (CS) vo 2st 6. Rezn penta preparte pte deiner rnc 403 138 Clonal eamgEE nw 270 162 Sift papel (ims CINE 404 139. Protea pulpar su amp. LLIN m0 163. Beninnes mein de ancore 405 13.10 Tratamente sina conservatives m tea Resonant mines dye pn 405 13.1011 Spires foto suo. m 165 Tssrumentar 406 Toss Perforarapoetsi camer oir 406 Capt 14 Ventana ph ennare Pro Drs) 23 1882 Perforareaparodrat “0s WAL Plaga dentin oe m5 1653 Ditty plas “or TAL) Prope fee ale deni! svsvcnemncwecewenrnes 206 1854 Indien pnvsir. 4 1412. Propritiilecimice ale dentin on am 1635 Pop dine. 4 14.2 Detitusu dentinareranent (DR). CLE a 1636 Drill nae ee “ 142.1 Sernificaia merologicta DDR an 16 Diners miler intron 8 1422. Composit ch-nek a DDR ze 167 Pinu cimentte ne “ 142.3. Semnificatia functionalt a DDR ... 280 i 168 Ascufirea drillunilor.... fa 143, Trytamentl lig deninare 285 | 169 [neuingr urate 43.1 Cerijele mateaelor de prove «pli Satna. 285 G2 Ledeen) nner BE Capt 17-iperensiaten bien eninar (Prof DMC) an 3. Liner : 296 7A fipecensibitates dentin oe a2 1438 Obturaia de bu 300 IL Biopaogenie 41 143.1 Dace popriase 302 1212 Semne csce 43 143.42 Basle mcr ail ini i 172 Hipereseia dena 43 143.5 Hlbviinare pag dentine rn 322 TILT Bopstogenie : 43 14351 Indeed pig deviate w 17.22 Sere clinice cneee 4 143.32 apes hibit 325 113 Binge aerial possi nse deine ~~. 14333 Pople raul ibd SL 114 Evoke complies. Sreewenese 41S 14354 Come nic ale der wisn 38 17S Trott a ai 14355 Tete do bez on Le Capita 18- Caria secundars marginal esdiva deeale(ConfDr¥. Caner Capitola 15- Restaurarea coronacs (tratamentul ortopsdc al cariel dentare) | ef luer DrA Bol, Dr Laura Elena Cariert) a9 (Conf De Crtgers 4 eer Dr Bold Dr Lara lena Crgers) 347 \ 181 optgenie w 1 Chaiieare materiel Se OU werner 38 Fre gid a cael sccune ong adi ian 2D 18:12 Factor etiologic a earel secundare marginale lz df ital 2 Materalele petra cbuapilecoronare provizori 34816 CARIOLOGIE sacs 182 Fact eli al recive de ai. m2 183 - Simponatelopa cin > TET Cate eons argh & CAPITOLULI 3.2 Resta dca ci recrci) & Se iene anise a STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE 18.82 Chnecinle afar de dguonie ee i a 185 Profllasa cari secundae marginale me ‘1 Contol pel beteiee gi enica de restaurare Loar 18:52 Alegeren materidlul resaurator a ding aera. 8 18553 Alegeres materi restaurator la ini ronal 2 1.1 ODONTONUL 18554 Bdveaja paclenall gi conroaeleperiodice 29 intel, impreund cw aparatul sku de susinere,constituie o unitate morfologict si Capitout 19 Control ite a cabinetastomatoogi (Con:Dr. V. Caer sof fanefionald, pe cat onumim organ denar sau adonion, Odoatorulrepreznté complex IcrDrA Bald, Laur Elna Caligerit) srr rrcnonnsncrnne 434 ‘morfologie si Tuncional format din din, porjunea de os alveolar ce inconjoarl rklacina tox Noi ea I intl gi confit spajali periodontal 19.2 Asepsia practict .... a ‘ntre aceste elemente se stebilesc relayii reciproce functionale, desi fiecare dintre 132 Me rea close icine ecole odo, dee res 1828 monet hl 2 Se temeaasin scr ince dine esl egal ys eainielame i et eam pre fr cre ede su enn, cement i Ba Aceh S pare are Sake stat enol ph ue ne ent Sets mc on 3 tance diara lpr call a. ree seeteees comm peracid ong epi 19.5.2 Sterilizarea cu cildurd uscatd 436 ~~ coroana cintelui . * Se. te et & “i dimett sas (ea Sete nia 2 cee ereznal eo zn needa nr crea 8 ad ¢ (© datd cu terminarea eruptiei $i atingerea planului de ocluzie, coroana intra fn conic pstmt ce adil ie amp ce cng inane adapt navel nde mt oon 4 29—Te antares 2 Ree daniel talent vo pia al Neda 8 1 Coneene i re Pa eats apera pn fap cin cae, andl nc eveanafh 33 Sdufeenens a Seat dct wel cl bitopte- : ie 1.2 HISTOGENEZA ODONTONULUI Din se deavott din ectoderm si mezoderm. La finele spt sarcnd epteul gui embrionare, de oigine etodermic, proifereae8 activ zone Getordoot vitae arcade dentate i pllnde in est mezodermal subacet, formind cto lam dent prima. ‘Acest Ingo cite una pir ecare maxis, se desc ftr-o lin vestibular Canina vesnouart) spas exter, care va fora lier ging fi vestiblal bul so Jam dentars (lonina denaln, core va continua s8 se adinceascl in mezenchinal Wlloarelor sire, las din cae se forneazh mogur dent Tnsipimina a 10 apar pe ring din lamina dents pimara, cei 10 snug at Ainjlor tempor, Incepind eu incsvt cain in Wlal 20 de maga petra ambele maulare, corespnzind elor 20 de dng trmporar18 CARIOLOGIE Tot din lama dentart prima se dezvolti gi mugurii_molarlor permanenti, {ncepind cu primul molar, in luna a IV-a intrauteind, continued cu al doilea molar permanent fn orimul an dup nastee i cu mugurele molarulai de minte tre 3 g 5 ani CCeilaly; moguri ai dinilor permanent, sau de fnlocure, se formeazi inceptind eu luna a fl-ainrautering, dint-o prelungire linguald a lamei dentareprimare, aumitt fama dentard secuadard, care se topes, Tisind tn mezenchim muguri dentari a ctror rocentuale pe care ele le reprezint, STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE 2 Volumul relaiv mare pe care fl reprezintt substan{a organic tn interorul smalfului justified, In part, teorile dup care procesol cariogen & dezvo th in smalf pe seama substanjei organice. 1.3.4 Caractere morfofunctionale Unita fundamental a small este prisma de smal. Numrlprismelor de smaly nu este acelagi la ficcere dite, Ele sont momeroase la ding eu coroane Yoluminoase (cea 12 milloane 1a primi mari superior) si maipotin nomeroase la ding cu coroane ée dimensivné mii (ca. 2 milicane la incisvis cen tal iferion), Prismele au.un sietoblic fa de sopra intel Diametnl une prisme exe, tn medi, de 4 micron, ar lngimenekeste variabils. Unele prise se lind de la suprafqasmalfului pind la dentrs ir atele dispar pe parcurs, ind contruate ée le prism. ts Prismele se ‘nftigesz4 ca elemente dstincte, indvidualizete ine de a inceputl forts smal, imandnd in aceeag poz Ge ifn acceasi relat une fat de atele tot timpul vei, Sub formf de coloane poiecrce ele sunt orientate de aa manier,factt Sh reiste presiunilor mastiatori, De aceea sensul prismelor este modifiat de Ta 0 rege la alta a small ‘To general, cla Timita smal-denti,prismele se Indreapl radia spre suprafata coroane, dar traiectu nu este recta d yr ondufat, ceca cele coner8 o anumitt clastic ‘Onde orizonale ale prismelo: fac cape sectunes longitudinal exeminatt ‘fe prinsenumal fragmente de pisme si mu foal pris in lungimea oi detemindnd sparta unul fenomen optic desis sub nurrele de sre lui unter-Schreger. Be apat ‘e din seegonai longitudinal sub forma inne benzi cares ntureconse. . Benale clare sunt denuaite parazoni i corespund prismsior care au fost pinse {in seoyionae pe o hangime mai mare, pe cind benzileintunecoase, denamite diazonl, corespund prismelor care a fost Seqionate Feo atu acurburl lor transversale, deci pe 0 suprafajt mai mich. Le nvell sapraejelorocluzale, prrele de sil se fntepitrund dnd un aspect paricular de small sodures.Aceasi spoitie mrest rezstnjapismelor la presian impiedicdclivaces fr sub atiunea presinior pe care le primes. Pe ol alec lo, prismele de smal, pezitdo serie de sri transversae, state In intervale regulate de 45 microni, Aspects este acela al uncrdiseurtsuprapuse, n- tnecoase gf abiciase, altemnd In moc regulat. Ele reprezini probasil zone de in- tenstatevarabilt de mineralizare,rtmatl de activitaten metabolic div (minealizare mai pulerica-discur albe) si nocturna (mirealizare mai slab ~discur intunecoose) Lea distanjd mal mafe deedt stile tansversle par zone fnunecoase care intereseazt inieags supraffS a seyiuniiexaminate, denumite strite paralele Retius, sau linile de slaba resent fade cari. ‘Stile Retin, localizate tn portions cea mai superficial a small, pot aptrea ta suprfaqa acestia in regiunea ceric a dint, sub forr de sigur circulate coneentrceefptind enunurea de periinati24 ue © caRIoLoGiE”™ Daclt se examineaza smalul pe o secfiune transversald, conturl prismelor este polimorf. Cele mai numeroase au o forma poligonald, dar pot exista i forme rotunde, ovalare, in forma de solz de pest. artes periferict a prismei prezinté pe aceastt secjiune o zonf inconjurdtoare fngustd. mai pujin mineralizatd decit restulprismei i mai bogatd in substangi organict. ‘Aceasth pare este denumitlteaca prismei. Deoarece conturul prismelor nu este identic, tne peri lor nu se sealizeazt o ‘couptare inti, apirdnd spafii de formA neregulat gi de aspect mai intuneeat decit al ccorpului prism, ridind conjinutel mai sirac tn siruri mineral, Intadevir, aceste spalilreptezintS zone de substan organic cu un grad de mineralizare mai redus, ind siele zone de minim& rezistengi in dezvoltarea cariei. Sunt cunoseute sub denumirea de Substang’ inerprismatied. Substenfa organic este gropatl ins mai abundent foto serie de formant particular ale smalfulu: lamele,smocuri si fusuri- Lamelele smalylui sunt formatiuni Uniare care stribat fotreaga grosime a smalflai dela suprafaia pln la dentin, pitrunzind chiar gi tn aceasta, Localizarea lor ste varaibili, cel mai des putin! fi observate in smuljul cervical sau tn dreptul ‘ropielor de pe suprafejele ocluzale. Lamelele repezitl fie prisme de small, ne- ‘ineralizate He substan organictinterprismatick cu un grad mai mic de mineralizare, ‘Sanocurile sesalylvi-sunt fermatuni organice mul: mai slab mineralizate decdt prismele, cu aspect de smocuri de iarbi, avind forma unui miinunchi de lamele amificate si ondulate, care incep de le limita smalj-dentind si ajung pind a cea. 1/3 din (rosimea internd a email, Fusurile smaljului repreziaté tot zone de material organic cu deficit de _mineralizate, fusiforme, localizate fn treimea intel a smajui, tn vecintatea dentine. Se consider astizi ct fosurile sunt prelungir ale fitrelor Tomes in small, ceea ce cexplicdseisinilitatea de la acest nivel in cursul pregitci eavitiilor. 1.4 STRUCTURA DENTINE! 1.4.1 Caractere topogratice Dentisa este un fesut dur ce reproduce forma dintelui att in porjiunea iui ccoronatl, cit si radicular, Inconjurind pulpa dentark pe teat suprafaa sa, excepténd 0 mica zen din jurul foramenului apical La rdul ei in majoritatea cazurilor, dentina este acoperité fn intregime de sual (fn porfunea coronard) si de cement (in portunea radicular). Grosimea stratuli dentinar su este uniform, find mai mare la nivelal suprafejet ‘ocluzale sau marginii incizale si mult mai mict in apropierea oificiului apical. De afl, Jntr-an procent destul de mare de cazuri, dentina partciph numai partial ta formarea ‘orificiulu apcl, in mare parte contibuind la conturarea acestuia cemental radicular. STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE 5 Defi aspectal exterior al unui dinte, mai ales al molarilor, prezinté 0 serie de ‘convexitiyi cu 0 mare curbur8, acestea se datoresc volumului sformei pe care 0 are ppulpa denteri gi na grosimii dentine, care este chiar mai redusi la nivelul acestor ‘curburi, de altfel cai grosimea smalului. ‘Spre deosebire de smut care in timpul vii, supus functiei mastcatori, poate cel ‘mult s8-si diminue grosimea prin abraziune, dentina igi mireste grosimea si volumul prin riperalizarea fredentinei, o matrice organicd situatd la suprafaa intern a dentine, tn ‘contact eu pulpa. Unele sitvaji de naturi patologict reduc grosimea stratului de dentins, fie pomind de la exterior (procesele carioase, abraziunile exagerate), fie din interior (granulomal intern). Datorit acestor variagi, grosimea dentine este apreciaté in limite destl de larg. In dreptul suprafejelor ocluzale ale molarlor si premolarlor ea este cuprins inte 3 si Tam, 1a nivelul marginilor incizale ale dingilor frontalisuperiori Inte 3 gi $ mm, 1a coletul dentar fntre 3 gi 4 mm, de-a lungul rldicinii 3-5 mm gi tn regiunes spicalt 1-3 mm, Cu toate acestea,relativitatea gosimii respective trebule cunoscutd pentru c2, ‘n cursul tratri eailor simple, s4 se evitedechiderea camerei pulpare. 1.4.2 Caractere fizice permanenji este galben’, cu un grad destul de mie de transparent Culoren gi tansprena ot ie fo anumite condi, sf fie mod ficate, " Astfel, unecr la varstnci, datortt mineralittilcanaliculelor care strabat fn mod normal denting, wansparenja dispare In totalitate iar culoarea trece -fntr-un galben intens. Dimpotriv?, 1a dinji insuficient mineralizaj, transparenja este mai mare gi cculoarea gr-gtlbue. Culoarea dentine! se schimb& si in cursul evolujei procesclor carioase, find pital tn maron-brun, La dint cize si-au pierdut vitliatea, culoarea dentine vireazK spre ceausiu, datoriti pitrurderi in canaliculele destinare a pigmentilor hematici rezulial din descompuneres henoglobinei eritrocitelorextravazate, Duritaten dentnei este mai mic decft a smaljului si mai apropiatt de cea a ‘sul, situindu-se pe seara Mohs fn jural ifrei S. ‘Spre deosebire de small, dentina oferd pulpei o protecie insuficientd fajd de cexcitalle fiziee, iermice, traumatic, electrice datos existenfei in structura ei a ccanaliculelor destinare care conjinprelungirile protoplasmatice _aparjinind ‘odontoblastilor precum gi fibre nervoase. nfa canaliculelor dentinare oferd cil de pltrundere fn pupa dentar8 si himici sau bacterieni ear au depiit bariera de small6 288 caRioLogie 1.4.3 Caractere chimice Jn compara cu small, dena sre un confnut msi reds substan miner: 696 fh de 958, Tn achimb, este mult ma bopatl fn substan organic 2O% ft 19 fn small pit (135 fa de 4% in smal). Principal component l facil mineral este hiroxiapatita altri de en se assent carbon de caci de magnet, oor, fat d ali, Fracunes organic este aleRuith fn proporie de $2% din colage,restal fnd reprezentat eproteoglicn! yi muccprotene 1.4.4 Caractere morfofunctionale Imapinca microscopic unt setiuni ransversale prin dertn8 prezin& numerosi ‘ubuli denumig canalicule dentinare, car se iting de la init amelodentinard. Se aprecien cf exit in medie 50.000 de canal dar, dato dispozte lor radlare,divergene de la pulp la smal, se isese in nude ‘mai mare pe unitatea de suprafat’ in apropierea pulpei (ccs. 75.0X/mm) si mai mic in apropierea smalulu (15.000/mE) ‘Densiatea canaliculelor este difertt si dup regina in care sunt plaste Aste, ‘uml canlicullor este mai mate th pores coronart a dentine deett tn cea rac Aiculark, Calibrl acestor eaaliule i ete uniform, In spropieea pulps, ele ou dia ‘metrl de 3-4 microni pen ca fn apropiere smafuli si'seadd pang Ia 1 micron. Ca- naliculele dir dentna radieulard au un diametra pn Ia 2 micron fn apropierea pulp Canalculul deatinar este ocapat de eite o prelunzie cioplasmaticd a celulet ‘odontoblaste situath in pulp, preungire deaumits fiber Tomes, Prelungitea cito- plasmaticd este taconjurats de jr impejur de prelungiescorespunzitoare a membranci Celulares contin in interior bogate laments protoplasmaice, granvlai ibozomiale $i exceptional mitocondi Thize membrana ecluard care limiteaz4 prelungirea odontsbalstuli i peretetele caleiicat al canalculeor se evidewiazd un spas ingust care congine © substanit fundamentalt-amorft de spect fin ganolar. Existenja spajui a fut pe unit autor sk considerec¥ ese vorba deo teacdgrotectonre a fibre Tomes gt -au dat denomirea de teaca Newnes Tn acest spaa, se pot obsera i fibrele colagene inglobate fa substan funda- imental. El sunt dispuse fn minunchiri si sunt paralele ot fibra Tomes, provenind tot din pupa deatart i din siratulsubedontabalstic prin care se insinueazd pens a ajunge Indenting. Aceste bre sunt cunoscve sub aumele de fre Korf. “To fn acest spa se pot evienta fibre nervose amitinice, cv un diame de (0.2 micron, spat de bree Tomes pe cael insjese printrn spi ingust de 50-200 A. Pe secjiunile transversale efertuate la diferitenivee se pot observa raifiaii canalculare (canalicule secundare) eu tect orizontal sav oblc, Mednd leghura fire canalicullevecnae, Ele conn ramifeai le prelungiro eltophismatice Tomes. ‘in jurlcanaliculeor, mai ales fm apeopierea joneiunil dentine! cu small, apare © zonk de dentnd peicanaliculard raregulat8, mai puternice mineralizat, cunoscutd sub nme de aria ransivelda, ar STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE 2, Inire canals este sping substanga fundametal a dentine, lett in fore decolagen et orentare paral gi cristae de aati. Minealizares substanjel fondamenie a cut to imal dezotti, dines dup’ un itm zine de 4-8 micron rosie ca scier ale ntenstil de m-neralizare ia timpul nop. Aces mia aare pe econile ansvesale, sub fore wnor sti oncentrie, dispose la interval reget, eunoscate sob mumele de line de crete ner. Ele corespnd ca nimi, densa $ mecanism ée former, sailor Ret descrise in smal, “Ait do linile Ebner, tot paralele ca camera pupart si deci perpendicular pe canaiclee deminer, dar la istnfe mai rai (ec 2 micron). se coasts essere tne ale ctegori dein, denote inde costar Owe Ele reprezint zone ce mai sab minralizare a substnfel organics, consecutive nei peroade Ge repais in timpol dezvoini, Trecere de a via nteierinl 1&8 éntraterinyinsoftl de mocificirle metbolicecoresponastone este moretd eS Sea eel pi nid contr Oven, mal ex lenco-n Pe aceleas scfm, se pot consti uneor fm denna soronazt rai sles fh apropierea Jencfani smal denna, zone de dentns imperfect mineral SPs ose, denumithdentndintergloulorsauspopileierglobuare Czermat. ‘Un aspect ssn dentine se pate inti ita dentin cement, da lng ridin, za respectva ind denim strand granular Tome. a ‘Att dentna interglobolr, eft gta granular, reprezint loca de mii retisteng in progresinea proces arcs. "Aspect gereral al snail ere cela detbuson, De Tungel cara principale se distng canalicule secundars de vn calibro mai reds, cae se unese € Sroloagele or proente dela canalislee principale ovecnate, La nivel jonetini Sina dentin, unele in acest rmfiai par 34a apoare ca smocle i fuse salle Pe seciuite longianae se poste studia st mod eum se reales eon dinar dentin. gi small Goncisea amelo-dentinar). Jonyinea. smaednting ee teaizath din intepirundetesersalifor mari de smal cu cristal mel de dein Gispocitegraje crease ealiesz8o unre peri ne cele dau fesut ure. onetiunea cemento-dentnarh de asemenea nu are mith de demareai, deoarce fibres de colagen ale dentine se gBseseadesea ino resi tet eu bel de colagen cin coment, cee ce asigurhacseao reise puter ft irl cea ma apropat de pulph prezint® cerctre diferite dstor vosctve, pupa dentart boat vasculrizal entna puter minraliat, Aceas ont se mureste predentin. " Vrodentina epare ea o band nga staid imedat in fara odontoboyr, setuit n ce mal are pate din substan fandamentl ire de cola. Dentinogenea in perioad form dni stuctresz8 devin rina Dentinogeneca nd ineteacH Inst odath eu eriia dint. Ea repent um proces adaptatv, care compenseazh arial sbraiunen funtion (sul da emia Denn format dupl erpie ene denumi dentin secondard sau dent de aa dicutare, a se depuneneuniform pe supra inter a dentine coronare aera rit de deporitae este maitre in ele ze decit in alee in rapor cost28 cARIOLOGIE functionali. La molari si premolari se depune mai ales pe tavanol si podeaua camerei palpate si mai putin pe pte later ‘La inzsivi si canini depunesea se face de obicei in dreptul marginiiincizale§i jurul orificilui canalului radicular. Prin depunerea dentinel secendare, se micgoreszA volumul camerel pulpare avind rept consecingS impingerea stratulul de odontoblogti care se orientexz% pe mai multe rinduri, Dentina secundard are dispoziia structurald a deatinei primare, prezentind inst tun grad mai mic de mineralizar, find format prin imensificarea activitiit odonto- biagtitr. iin arumite modificiri patslogice ale structurilor dure prin abraziune, cari tmilolize sau acjiunea repetatd a anor excitali fizice pe 0 zond redust a suprafejci intel, se depoviteaza pe pereii camerei pulpare dentin secundart de reacjie denurits si dentind de reparate. Ea se formeazi pe zone restrinse, corespunzind suprafeei pe care se exerciti excitaja stare un caraeter de aptirare prin crearea unui obstacol dur in faa agresiunl Formarea ei este dependestd de activitatea celulelor mezenchimale cere s-au Giferenjiat §, specializat tinzind si suplinessed funcyile odontoblagilor care a fost lezaji catorth agresiunil, Crearea pungi de dentind de restie se face inr-un timp rapid pentru a asigura apdrarea pulpel, Din sceste motive, caracteele structurale sunt deosebite de cele ale dentine primare, Asfel, canaliculele dentinare sunt in numr redus, sinuoase si subjiri, sau pot lipsi fn totaltate, In aceste eazuri ipsese din stratal dentnarrespecti fibrele Tomes si fbrele nervoase Din punct de vedere structral, aceasti dentind prezintl un procent scAzut de siruri minerale avind o durtate mal mict decat dentina primard. Fenomenul de mineralizare al canalicilelor, cunoscut sub numele de sclerozi a dentine, apa initial la canaliculele cele mai fnguste, extinzindu-se apoi la canaculcle principale. Scleroza progresiva duce la dispariafibrelor Tomes. Datoritt acesiui proces de sclerozi se mireste translucidittea dentinari, micsorindu-se in schimb poroztatea 1.5 STRUCTURA CEMENTULUI 1.5.1 Caractere topografice ementul este un complex organomineral de origine mezenchimal8 eare acoper Fidicina dictelui de la coletul snatomic 1a apexul lui, asigurind fixarea fibrelor periodentale STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE 2» 1.5.2 Caractere chimice Cemental este consttuit din substan organick 50-53% si substan anorganici 45- 50%. Componenta organic este reprezentatd deo materie fibrilark de naturd ygend, iar In compozitia anorganict se tntdlnese diverse sirari minerale si indeosebi fosfai si earbonaide calcu. La nivelulspexului dintlui,cemertul patrunde prin orfciul apial, pe o distant de 0,5-1 mm, conturind acest orificu, Desi reprezzntarea componenetei anorganice este mai redusi fn cement dectt in dentind si small, dispozifia structural a sirurilor minerale sub forma de cristale de hidroxiapatité este mai concentra la periferi. 1.5.3 Caractere morfofunctionale Cemental ete constituit din punct de vedere morfologie din dout componenete: ccementul acelular (fibrilas) gi cementul celular. Din punct de vedere cronologic, ccementul acelalar se depune primul, din sacul dentar, prin apozjie, find denumit frecvent gi cement primar; cement celular se formeazA ulterior, find denumit si cement secundar. Cementul acelular, fbrilar sou primar scopert dentina radiculark pe intreaga suprafaf’. El prezintd pe sec{iune numercase striajiuni perpendiculare pe suprafaja extema, care corespund taiecelor de inserie ale Hibrelor periodontal. Lipsit de eelule, ‘cementul fibrlar dispune de un sistem de canalicule fine, radiare, care asiguti stanfeeareprevin formarea terol prin inhibarea precipita fosfalr de calcu. Semifiaa lor biolgic8 se materilizeact prin parlciparea fn components sstemelo tampon sv = pistrarea stabiiiitconjgutlui mineral al dingoe fn procesete permanente de demineralzere si remineraliare din cavitatea bucald, grate echilibruul dinamie dine hidroiapati 9 produ sti de sol.blizare in salivs + asigurarea medi nuts pent desfsurarea police bacteriene CConcentraia Fosfor solver, caracerizat pri rari varia depinde de: = srs salvar, tut ind ef saliva parotidian existao concentraie de tei ort mai mare dest n saliva submanditulard gi de 18 or mi mare decdt in ra proven in fandelesativae acesori, 3 = ritmul_seerefet salivare, concentaja find mai mick in saliva stimuott (23 mat) deedt fn cea de repaos (5 mM = pkbul salvar, radial fosfat scdde o dati cv acidiierea mediuti bocal, faciltind asfel demineralizareatesturilor due dentare; “ttmal circadian, varie zilnice find fast mai miei decdt ale ealeiul (na depigese 50%); = influenje hormonale, aingind valori maxime ta femet la ovulaie. FFiuorul din seereja salivardreprezintd 60-70% din concentrajia sanguin’, co exceptia sanju gingival unde nivelultinde s8 se egalieze. Acolo unde apa potbilt confine sub 02 ppm for (10 pM y concentraia saliva nu depgeyte 1 pM. Eficin|a masurilorprofilactce se poate usta gin faptul prin admiistrarea ied tablete de 0,25 mg se ajung> la o concentrate a fluortui de cea, 200 ppm fn Yolumul redus al films salivar (Lm), ica de 1.000 de ori mai mare decit concentra inal. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 39 Fluor salivar blocheszt ionii bivalent de calciu gi magneziu. Flvorura de catciu ‘este insolubilt la pH neutral din cauza prezentelfosfajlor de caliu, Cfxd pH-ul coboari spre valonrea 5 fluorul incepe si se elibereze treat. rin formorea fluor de magnezin este inhibatt enolaza microbiant (magneziul fre rol de coenzim’), perurbindu-se netabolismul floret bucale prin dereglaree slicolize. Eficienta profilactict a luorutui dspinde si de timpul stu de clearance salivar. ‘Dack acesta este seurtat, ca pentru orice substan(f, de produsele comerciale ce contin rome care stimuleazit putemic secrejia salivari, trebuie sublinat ef in cazul fluorolai exist inst anumite aspecte particulare a clearance-ului, cum efi ~ plstrarea unui nivel de baz minimal fn saliva indiferent de vacate sa * revenirea mult mai lent la nivelel de baz comparati cw alte substan: * imbogitires plicii bacteriene in fluor dup& adminisrarea topicK prelungeste timpul de clesrance pn la egalizarea concentrajlor din plac si saliva, restabilitea-nivelului fluoruluiioric, n eaz de reduceri masive ale concentayiei sale, prin elibereea lent® din fluorura de caleiu cand aciditatea bucalé coboard spre pHs; - cresteres nivelului Auorului salivar prin revenirea pe cale general a cantitii partial inghitite dn Nuoru! administra topic. Material organi Proteinetesaltvare + staterina este 0 protein cu molecull| mic, prezentatit fn saliva parotidiand 8.27 UM) ct $1 cea submandibulart, Ea inhibi precipitaes spontent @ sirurlor de calciu din saliva, plstrind ins8 in jurul d-njlor un film stabil suprasarurat de fosfayi de calefu cu rol in remineraizare, . * proteinele bogate in prolind se xésor cu usuring pe hidrox‘apatitafesuturlor dure dentare, Actionex2& prin inhibaren arecipitirii si erestert cristaelor de fosfayi de ccalciu ea $i prin medierea adsorbyiei selzctive a unor anumise tulpiri de Actynomices ‘Glacidele salivare se gisese sub form’ de glucide libere (w-me din glucidele limentare), glucide legate de’ proteine (glicoproteine) i polimes ai glucozei $i fructozei,sinttizat de glicoziltransferazele bacteriene. ~ imacinele suot glicoproteine ou mast molecular mare, congindnd peste 409% alucide. ‘Lipidele salivare sting 80-100 mgf th secretia gandelor principale. Sunt slettuite din lipide neutre (acizh grag. liberi, colesterol, mono, di trigliceride) fo proporte de 75%, glcolipide (20-20) si fosfoipide (2-34) ‘Activitatea enzimaticd. Cea mai important encima este alfa amilaca, co un rol fn digestia hidrocarbonatelor. Este sintetizatt th parotid’ (@O%) 3) submandibular, atingind pind la 40-50% din totaul preteinelorsalivare. ‘Chiar dack alfa amitaza contibsic Ia clearance-u! bucal al am Jonului,Intruct desface in maltoet, maltotrioz& si dextsin2, poten{eaz% rol siu cariogen prin punerea fa Iibertate a produsulu fermentabil care este maltoza40 © cARIOLoGrE Sativa mai contne ae ensime cum sunt foxftas aida extrac nespectice, colineseraze, aldolace, betaglacoroidacs, succinseidrogenesa, peroxidaza, danhdraca carbonic, kalicreina. Alltur de cesta, fn chido buct, se mai innese $i serie de alte enzime produte de microflora sau jesuuile moi ale cavitjibucale, cum sunt fxfiaca Alealind,caaleze, heluronidoca, proeinate, wreaaa ee Sistemele tampon salivare. pH-l salvar preznt vari desat de mari in corsulzileiirfuncjie de prioada deactivate sau repaus salvar, tpal de alimentali intensiisres secre salvar Jin general, se aprecarS cf pH-ol seae im timp som i crt in masticafici, o dati cu intensificarea secretiei salivare, In cadrul sistemelor tampon salivare, bicarbonajii manifest de departe acjjunea ea mai puternied, Tosa au un rol oarecare, in schimb aportl proenelor $i alicoprotenelor ese nesemnieat ‘iste acta earbonlerbicarbonat, cel mai puri sistem tampon saliva, ete caracterizat pinto extrem de mare Muctuaje a concentrajel fone biarbonat ine Saliva de repos (I mM) i salva secret fn itm maxim (Dm). ‘Sistenii stat anorgenic, de concentra saat, ae maim ficient fa un pH cuptins fire 68-72. In sliva simulth aconenrd. dab. Devine fash principal sislem tampon salvar in salva de epaos (10 mM, detnénd un earecare rol iin cea Secreta in rit let unde bicarbonate unt re anti ‘Sisters! macromolecular protein cone tn jl pcs 4 prin sterile de legare a pocnior de hidrogen cin macromolculelesle, De rns ein anamite zone, cum aff suprafaa mocoasei bucale ta dingo, dit cel mai slab sistem tampon Saliva devine cot mai important, graje concentra lacale de depute supriare Bicarbonailor i fosaio. Capacitatea de tamponareslichdvla bal éepinde ~ variate pH-lu ting, deoiree sstemele sale tampon affoneazi numa pe © anumii pl de valor, specified per care sistem fn parts ~ reologiabucal, care dinjszsistemele tampon prin flim salvar in zonele vias; = iam secret salvar, sit nde o seri pternic diminaeass ecient cdiatea prin einoiea rapid co tampon preasptearecompenseazt depeia de CO, Prin tumoveril secelert al filmuli salva; = yaoarea inal a pF-uuihucal, dat indo sistemce bicarbont gi fost au eficenjt maxim la un pH de peste 6 exe de asemenea stabil eX sub pH 6 caaciatea de tampanare se cedace dase, dar revine sub pH 5 cd se aciveaz ise ampon ‘macromolecular roti; = aavidiate, scesnd putemie din cava bcarbonaior spe str srini, dar rescind imeciat dups natre; eapcittea de tamponare a salivei nu este afectat de alapiac: ~ sonraceptvele orl, care ces capita de tanponare prin modifiaren de naturdhocmonal a mula screed salvar mpl ETIOPATOGEN'A CARIEI DENTARE. 4 pH-ul cobertt al lichidulut buca’ mu ofert 0 protectie antcarioas’ eficient, datoritl slabei capacitii de tamponare « aciditiii rezultate din activitatea enzimatic& microbiand. ‘Un pH aprepiat de neutralitae sau de zonee alealine, dinpotriva,ofert dnyilor 0 proteefe imposive factorloreariogeni In general, se apreciaz’ c& poate fi newralizat8 aprospe 90% din aciditaten bbucala, cu condijia ea sistemele tampon salivare si acjioneze practic la nivelul plicit dentare bacteriene, unde acizii organic} scumulati coboard pHal la valori capabite si demineralizeze small CCapacitatea de tamponare a lichiéului bueal poste servi orientatv gi ca test de aciivtare carioasé, desi idealé ar fi determinarea efectului sistemelor tampon nu in salivl, ci fm placa dentar, la interfa cu smalful sau cementul, acolo unde se declangeazt caria dentar8. Remincralizarea smaljulul carlst, Saliva umand are un potential deosebit de remineralizare a smalului eariat, potengal destul de constant la acelagi individ, dar dliferit de la una I alta. Mecanismul const in precipitarea jonilor de calciu gi fsfat din lichidul bucal sub forma unoe fosfayi de caleiu insolubil care se incorporea:k fn small, desfinjand defectele incipienteapirute prin demineraliiti superficiale. ‘Un impediment, deloc negliabil, a realizarea unet remineraliziri optime ft substanje organice din lichidul bucal cum ar fi mucina, care prin finitatea sa pentru hidroxiapatitl dX nastere unei pelicule adererte la suprafata smaltului ccurol de barierd de difuziune tn cal trarsportului ionic reminealizant. fn schimb, prezenjaionilor de Alvar constituie wn factor important in faciltarea lor femineralizanyic&t mai profund in defectele de demineralizar. 2.1.2.3 Proprietat! antimicrobiene Saliva conjne o serie de factorianimicrobieni capabili s4 modeleze colonizarea cavitiit bucale de cltre microorganisme orininhibarea metabolismului si aderenje, sau chlar suprimarea lor, deg op mportanjei acestoca sunt divergente. Lizozimul este 0 carbohidrazi (muramidacd) care scindeazi peptidoglicanit din constiuyia peretelui celular al_-microorganismelor fntre acidul [N-acetilmuransie si N-aceilglucozamins, Lizozimol inhibi aderenja bacterior la hidroxilapatté gi provoacd liza lor. Fiind o proseind puternic cationic activeaz4 de asemenea autolizinele bacteriene ucind in final tot la distrugeren peretelui celular. Este mai. pujin activ pe imieroorganismele gram-negative, Activiateaanticarioast nu este ins concludents, desi sc{loneazi in iro asupra S.mutans. Se eisepte in cancentrajie constan de-a lengul viet att in salivl, eucocite eft stn transudatol gsngolui gingival, Concentrafia.lizozimului fn ichidul bueal scade pe ‘sura cresteriluxvlotselivar, iar mucina se pare ef are un efect inhibitor. Lactoferina este 0 glicoprotein& (polactoferina) a citi ativitate atibacteriand se bazeazi pe afirittea pentru fier si consecinjele metabolice sare decurg, Se giseste2 ers CARIOLOGIES*< stat fn saivt eft gif transudatol sanju gingival, unde ajunge din teucocite, fecal bacteriostatic ceteaz4o dati eu sararea sai Fr. {tn sudiul de apolactoferin® seyioneazX bactercit (prin coplarea 1a pertele cefuly) i alutinantasupra Smuts Perosidazele salivare constiuie un sistem encimatic complex slttuit din clemente de provenieni deri: peroxidaza salivarh (nimai_tn_parotidt submandibular), mieloperoxidaza (leucoite), tocianat (fiat serie) si peroxid de hidrogen (merofiora Buca. Rolul funcional al sistemuii de peroxidaze salivire este dub, de protetic celulelo cavitfi bucale gi proteine'or mediului bucal fat de acfiunea extrem de toxic 8 peroxidulki de hidrogen, respect” actvitatea antbacteian, cependenté de setderea pl¥-alu i concentraia hipotocianali (rezult din oxidaeaticianatule). Sistemol peroxidace dsfasarh in vitro 0 cet acjune anibacerant fat§ de o serie inizeagt de odontopatogeni (Smufans,lacrobacil),parodontopatogen, levi si chiar virusud (Herpes sinplex pt 1, HIV). De asemenea sin vivo s-a constatat cB 0 ‘anttate sport de hipotosianit micsoreazt producjia de aida pci bacteriene. Ca urmare, se produe pentru proilaxia cai past de dns ape de gurd pe bax de componente ale sisemulul peoxidszic, indicate a» prectdere Ja pacieni cu Iipositte unde aptrareaslivar8 natraléantmirobiand este deficits. ‘Agluininee sallvare sunt slicopoteine care faciiteazi indephrtarea bacterilor din ichidul aucal prin dpluti dup unirea lor prealabiln conglomerate celulare. giboprolenele din ste paroridiana sunt cle mal acive uylutsine, © canttate de 0,1 jig aglutinind 1010? microorganisme, irclusiv odontopstogeni (cariogeni = mnacinele sunt glicoprotine heterogene eu mast molecular mare care Impiedictaleziunes mieroorganiamelor Ia supafaa dinglor (prin ctenee latrae din cligozaharice) gle agitinesz8 (pra esturile pluciice sie acid sialic). Laindviit eu tai pufie cal prezinilantgene de idetificare de grog sanguin, atagate fn porjunea terminal a catenelor gliciice llerale, ceea ce sugeret cl aceste antgene le-ar mplitica putereaaglutinant asupre microorganismelor ofontopstogene(cariogene). IgA seertorie a{ioneaz aglutinant mai putin pe coat propriy elt mal ales conjogatcumucinele. =1gG ji TeM ating 0 propaie de 1-3% din valcareaplasmaticl, Concentaia salivah ste invers proporionald cu canitatea de sav secrets. + f= microglobutina ese cimunoglobuin& salvar cu mast molecular’ mick ‘ace aglutineart nomeroase spec de steptococibucli,inclusiv criogen (S.mutans). = fibronectina este 0 liesproteint salivard care se reglseste i fn plasms, membrane basal i substanja Fundamental a fesutului conjunciv. Ate efectaghutinant Timitat in mediul bucal agupeaS.msans din cauza degradrilenzimatic rapide Leucotaxina salivari este an polipeptid care crete permeabiliteea caplart $i stimuleszi diapedeea polimorfonuleaelor neutroile. It placa dentard bactrand se Inidneye feo propor mult ma mare deci In saliva Opsoninele. sunt aletwis din IgG, IgM si amumifi constituent) ai ‘complement, Ativitata lor exe mall mai piternia la perscanelecarjoimune,decit ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE. a a cele carioactive, Mecanismul de ac{lune se manifests prin sensibilizarea microorganismelor penta fi mai ugor fagocitate de edt leuceeite Prezenja faciorilor mai sus amin tn lchidul bucal dovedeste 2 acebta posed rmecanisme antitacteriene de importan{s zonsiderabild, iar concenirat.a lor, de obleei invers proporioralé cu marimea fluxull salvar, fer posibilitates conspenstri aiunit de spilare redust a save, in perioadele de secrete seizut,printe-o intenstparteipare ‘a mecanismelor biologice antibacteriene. 2.1.24 Rolul carlopreventiv al ichidulul bucal «= scurtarea timpului de clearance selivar al alimentelor fermentable: + scurtarea timpului de clearance salivar al microorganismelor odontopatogene (ariogene) prin aglutinarea gi splarea lor mecanieds = diluarenaczilor organict produyi"n placa bactrian! ~tamponarea aciditsii bucal prin sistemele tampon saivare si substantealealine (siaind, ree); inhibarea metabolismulai bacterin uneori chiar prin efect bactericids . { prevenizea coloniztrii smallui de clire microorganisme'e cariogene prin ‘modificarea seleetivi a compoaiiel pelculei dobtndite, in care si predomine IgA fecretore, mucinele,enigenele de grup sanguin gi enzimele bacterienes + inhibaces adeziunii mierobiene; 1 saturaren plc bacteiene fn substanje remineralizante care rrotejeait smalgul contra deminer « remineralizarea calor incipient, necavtare, prin fosfait de ealcin, proves potent defi. 2.2 SUBSTRATUL ALIMENTAR FERMENTABIL ‘Alimentsia omului contemporas ocupt un loc semnificativ printre eavzele carci dentare, bolilor cardiovasculare, obecitiii gi diabetului zaharat, echlibrul stu sub fspectul raportlui cantitativ dinire principle alimentare find wn important factor profilactc. ; Din aceastt perspectivs, nv este surprinzitoare constatsreac& lisa nor principi de exemplaa proteinelor, n periada de formare a matrice}smalului, fevorizeaz& aparitia, carlo, jar exces Hipidelor dimina incidenta aestora, 2.2.1 Rolul cariogen al hidrocarbonatelor Dintre alimente, efectele cariogene cele mai active rocarbonatele, In special asoeierea culiurilor cu Fuinoase, De reguli, aceste e'ecte apar prerezorbtiv, Ia nivelulinterfefi pliii bacteriene cu cintele, dar o alimentaje bogats fn glucide poate“4 CARIOLOGIE: Aac{iona gi postrezorbtiv, tn cursul odontogeneze, pe cal sistemicd,influentind negativ rezstena la care a fesuturilor dure centre ‘elaja dintre hidrocarbonatelealimentare fermentabile gi caria dentark este ast 0 dovada etiopatogenic’ cert, find confirmaté de numeroase observa clinice gi experimentale Primul studiu epidemiologic modern, efectuat in 1935 In Groenlanda, a comparat indicele de imbolnavire carioast a populaiel din centel isule, a cirei rank rimisese reschimbati de sute de ani, cu cel al populatii din veswl insulei care a abandonet regimul alimentar strimogese alcttuit din grdsimi gi protene, tn favoarea conservelor, a cerealelo sa dulciurilorimportat, Cresteea numiului de cari a fost seminficativa la cel de al doilea lot. S-a ‘constatat de asemenea ck dach aceasi populate se inapoia in central insule,revenind Ia imentsia arcestral, provesele earoase se opreau din evolue gi nu mal apireau altele Statsile arth cf, fn timput celui deat doileariaboi mondial, prin reducerea hidrosatbonaetor din alimentac eu aproape 273 si consumul preponderent de legume, arto, orex $ pin integral s-aajns la sederes th mod sorespunzitor si a nomrului dd car, penta ca dupa rizbo,o dah cu reluarea alimeniael obsnuite, bogatd tn zahir $i find “final, indicele de afectare prin cri st depigeasct nivel antebelic Examinsndu-se populaia alcand banto, deplasad 1a oray prin procesul de urbanizare, sa constalt duph edjva ani o crestere a freevenjei carie, desi global higrosaPbonaale din alimentaie nu se modifiaser. S-a tas concluziacX alimentajia ‘ata, spre deoschire de cea de I rap, canine un facoe protector fmpouve cael ‘ares pierdeta eursul procesului de rafinare. olul gradului de rafinare devine deci a fel de important in producerea cariei ca scantateaerscut a hidrocarbonaeior fa alimestai. Fe de até parte, mestecarea uestiel de zahar, prin simolarea secreiel salivare, produce o sore mai redust a pH-lui pci bacterene comparaiv eu eltirea gure 0 soluisindslets eu zahir, desi testa de zahir crud ae 0 cariogenicitatesimilard suculu de teste de zahte sau zahtri nerafinat ‘Cercle ulterioare au sees in eviden eX fn produsele alimentae nsiurale nepreluerat, exist uncle substan care scadiacidea care. Astel, fina neagrd. de 4740, melas gt sicopul de este de zahdenerafnatredve solbiltate hidroxiapatite, ompartiv ci. produsele rezltate prin rafinarea lor, daorith prezentel unor fosfai ‘organi sau a unor substan tampor. In expicatia propor reduse de cai, la indivel ae se alimenteazt cu produse naturale, tebui sublniat fap ed hidrocarbonatele din produsele prelurate (aah Jeleur, caramele, prajituri, etc) se afl nto proponie de 60-100%, pe cind tn alimeriglenatrae de abia dact ating 20%. ‘hy afaa studilor staisce sau a celor experimental pe animale privind relia cauzald dinzecariadentaé gi Consimul de aah, a exisat $i studi experimental pe ‘amend {inersise astéat de convene ioteraationale de eck medical), cum est cel Ineprirs ta Vipeholm Suedia) pe hundicapay phic in peroada 1946-1951. (Cresteea carioaetvtiiy la ua consum dublu de zhi ff de dita normal, a avut loc diferengiat fa funeye de modalitates de sdministare a dolcurilr. Asfel, sa ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE. 45 Tacegistrat o erestere limita (biuturidulei sau cozonac consumate fn timpul mese rmoderati (consum de ciocolat, de 4 on pe 2i, intre mese) sau severd (caramele sau) trufe, dupa gi intre mese). A reiesit cl riseul maxim la carie apate la consumal de zahir Fntre mese sub o forma de preparate culirarl care favorizeazi un timp de clearance mult prelungit, Principaleleconcluzi ale studilor epidemiologic si experimentale ar fi + frecvenja redusi a care la indiviaii unde alimentaiatradiionalé conyne foarte usin zahar; ™ eresterea dramaticd @ freevenpi cariei la aceiagt indivici dact tree Ia 0 alimentaje bogatdin zahde si produse zaharoaserafinate; « relia cariogend semnificativa dine frecvenia eariei dentare si consumul de aleiur inure ese; + efectul cariogen rapid exercita de zaharoz4 prin contactol direct eu placa bacteria; = cariogenicitatea alimentelor depinde mai degrabi de durata ‘expuneri la zchs i mai putin de tipul de preparatculina care confine zahi. Din cele discutate ese cet cX trebuie si consider caria dentard drept o boald a civilizatei, Totug, nu trebuie si trecem cu vederea constalarea c& dach Ia nivel populational, statistic, imbogijrea alimentatiei in hidrocarbenate fermentabile este nsogitl de o creyere corespunzdtoare a frecventei cariei dentare, in schimb in eadru individualizat efectl tmbeack aspecte extem de diversificate. Pe do eIth are, ralul cert cariogen al hidrocarbonatelor fermentable nu tebuie nick absolutizat, Dovada o constituie sciderea dramaticl a frecvenjei carie dentare 1a sfrgital acest veac i file cu programe de profilaxierigurosse, in pofida mentinerit aceluiagi consam de zahir. Explicatiareridi tn natura pluricauzald a procesului carios, ceca ce permite micyorarea palogenitifi unuia din factori etiologici (alimentajia slucidicd), pria modelarea sa de ede ali factor freevenja 2.2.2 Obligativitatea contactului direct al hidrocarbonatelor cu dintele Prezenia Hidrocarbonstelor in civitatea bucald, ca stbstrat pentru actiunea fermentativs a microorganismelor cariogene, este obligatori pentru producerea cariei dentare ectul cariogen al hidrocarbonstelor nu depinde numai de contactul lor eu lintele, ci si ce durala acestui contact. Un rol important fu acest sens il are consistenja fizicd a alimentagei. Alimentele moi sust mai cariogene decat cele tari ca si cele sub orm de pulberi fine fai de cele lichide De asemenea, viscouitatea si adezivitaten unor"produse zaharoase (caramele, jeleuri, rahat,alvif8) favorizeszt in mod deosebit aparijia caiei prin staionarea lor Indelungaté fn cavtatea bucall, indeosebi in locurile retentive, unde autocurt insuficient,46 caRIOLOGiE Asocierea lipidelor fn prepartele zaharoase le reduce simpul de retente pe dinte si deci nocivtatea, 2.2.3 Clearance-ul salivar al hidrocarbonatelor “imp de clearance salvar (de saionare tn caviatea call) unui aliment sufees mart vari ndivdiae, ‘nfl de conconraia sani, activiatea fnosculaturl (limb bra bie efectl de pare a ichiull boc Cel rai scun timp de clearance al hidrexbonatle, de circa 5 minute, t Indloim in eazalblturlor rlwioare legumelor gl frucelor proasete tinea beneficial ea deo eliminare rid deoarecedeclange o sere salvar masivs (Gaatitia grou) eu puter fect despre i tamponar. Dulcurl ciocolat, bombeane, caramel) se elmin8 fn 15-20 minute, Cel sai lung timp decescance laze guma ce mestecat ev zahts (9 min). Prelungivea timpuli de clesance aco earoges fierizan, post caus de: + riuul seta scree 1 scoriatencreaeua sale “aco retentvi bal (a, oturai corona antactus, lei proteice. Contamsurle practice eaioprevenive, de sere a npuli e clearance al sheideorsetucut per : nducere une sctefi svar rapie gi masive grin flasirea unr alimente de consstenghcesctt su pterni aromatamte a sfrgitl mse wii zareaunoralimente detergent epume erode, ructeproaspete) “Consumarea de alin sab bednztut Iasi! mesei, dar nu i & merlor, compensea setderea pl-lul indsk de due Mfeasves gumel de meseat duph consumol de dui, spre dosebire de litres ev aphe Simuleact seozja salvar, accleind eliinarea glacier si tampondnd seats ~ pial imediat dup mes 2.2.4 Hidrocarbonatele cu potential carlogene maxim ‘Aprecieren potentialulul easiogen al alimentelor este functie de proportia dintre monozaharidele (glucozd, fructe), dizaharidele (zaharozi, roaltozi, lectozi) si polizaharidele (amidon) din compoeita lor. Pentu a exercita 0 actiuns carlogend notabild, fn afaa ingertrii in canttii apreciabile sau la intervale freevente gi a stajjondri c&i mai indelungete in cavitatea bucal, hidrocarbonatele tebuie s& difuzeze rapid tn pleca bacterian8, cum este cazil ‘mono §ioligozaridelor, unde si fie degradate Ia fel de repede de microflora acidogens pina la acai organi. ETIOPATOGENIACARIEI DENTARE 4a Cet mai important hidrocarbonat alimentar este amidont!, principal polizaharid de depozit din plante. Consumarea amidonului erud coboard foarte patin pH-ul plc bacteriene. In schimb cel prelucrat termi, prin flerberea sau coacerea alimentelor, nastere unei forme solubile, degradabi eazimati pin la maltoz8, maltotrioza, dextrine si chiar glucozS, produst capabili sf pitundS tn placa bacteriat unde sunt transforma In cia ‘Asifel piinea poate ajunge st coboare Ia fel de mult pH-ul ca si zahtrul, iar combinajia de emidon gi zah&r (fursecuri, prijituri, cereale indulete) are un efect fariogen mult riai putemie decSt al achirolui gi din cavza timpului de clearance prelungit “Totusi, eaharoza rlmine de departe hidrocarbonarul cu cel mai Insemaat potential eariogen deoarece: — este utiizati de microorgenisme mai mult decit oriare alt principiv nutrtiv pentru famultie si dezvolts «este substratul esengial pentru sinteza polizaharidelor extracelualre de éepozit solubile (leven, dextranisolubili) si, mult mai important, a celor insoluble care intr fn consttutia plicit bacteriene (dextran, mutan), formarea acestor din alte glucide find cx sink ~tavorzeaeolonizares miroorgnismelorodontopatogene: “Sree ederena pie baterine Ia festorle dre dente i grosimes a; TER Gyerteosecabit de ctremeroorpanieme, tnd no produetiemasiv§ si rapid dean rganich, Pe de al pute, zaharoza este cl si important hr climenta din deta om contemporan,inlnindsse in compoctiazahirtu aia, duleusl or, produselor de Sofetite, baoutilorscoritoare, factelarusat,zaroli Invent (abarons Ndrliat8 In componente sale monorahargiee, locora gi rector) et ‘Ate dou dzsharide feovente i alimente sunt actor apare ca tae ape snaltona (pg, hint), aceasta din ur formind-e prin hidelizasnidona “Monozaiele pie, glocozas ructoza se gfsese ca alare fn mere frac, dar se pot forma i prin fermentrea zshare din slimentelor care conin zal (futur cortoare), Glaeoza se poate obfine fn orezet gi indosril prin hirolieaamidonalu fin eartfi san cereale, flosndo-e fa alimentaie sub denunirea de srop de porum, dextozt te. Mult timp s-a considerate, du poten eariogen,zaharza gi frvctozs arf cele mai nocve, urate de gluco, lees i alton, Pe kimele locus se sitweazt deirnele i amidons Cereeiri mai recente arth isi c& in condiile prevente! wel micrftore acidogene deowbi de ative a0 numa: zabarora, i toate nono i dizaharidele din dlimene pot exercitaoputerned acute cariogent ‘Beplicta reid tn prelucrren lor enzimatct, pe ei metavlice diferte, et obynerea rapid a aciilor organic nwiminai fm produceree care. De retinot eb at tmonocahariele de tpa gucoze sau ‘rst, ot i dizahaidele de ipl zaharozel st48 : CARIOLOGIE =: ‘maltozei se caracterizesz4 fn cursul fermentaliei acide prin curbe identice de cobortre a ‘HL, spre deosebire de lactozi,uide seSderea pH-ulu este mai pojin proounjats. 2.2.5 Hidrocarbonatele alimentare - sursi de sintezd a hidrocarbonatelor placii bacteriene Zaharoza detine potenfalul cariogen maxim, dupt cum s-a amintit si prin feptul ek serveste ca substrat esenfial sintezei polizaharidelor bacteriene extracelulare insoluble, dextan si man, care jceci un rol cardinal fn atagarea plili bacteriene pe small, graje sderenjei deosebite le eristalele de hidroxiapatit. Pringsan mecanism analog gi plee find de Ia acelay) substrat esenjial,zaharoza, Sir. mutans sintetizeaz’ Jevanul, cesta este un polizaharid bacterian extracelular solubil, reprezentind un hidrocarbenat de rezervi ce poate fi degradat de numeroase ‘mieroorganisme din placa bacteriand pentru nevoile lor meubolice. ‘Sir. sanguis I Sir, minis pot sintetiaa si ob anvnitt polizaharizi extracelulri insolubli, dar acest dextrani, neavind 0 greutale molecular prea mare care $8 se apropie de cea a dextranului sintetizat de Ser. mucans, nu istervin decisi in structurarea pli bacterene ‘Un microorganism a cArul steza de hidrocarbonate pentru plac Lacteian’ nu epinde exchisiv de zaharozd este Actinomyces viscosus, El produce levan gi un Deterogluci. 2.2.6 Degradarea enzimaticd a hidrocarbonatelor — scéderea pH-ulul Degratarea encimaticd a hidiocarbonstelor 48 nastere, ta afara acizilor pinavic gi lactic (produsi ai glicolizei anaerobe) si Ia serie de ali ati organici, cum sunt acidul scetie, formic, propionic, precum side allt produsi ca alcooluletlic., CO; ee, ceca ce ovedeste cd microorganismele caogene pot utiliza multiple e&i de metabolizare a ‘monozaharidelor gi producere de acizi organic Proporia acizilor organicl otyinuft varia de lao specie Ia alta gi chiar in cadral seeleag. speci de lactobaclili, Uncl transform peste 90% din glucoza dispenibilt tn acid lactic, pe cand altele folosese aumai 80% din ea, rezultind 30% acid lactic, 255% acid acetic alcool elie, 25% CO, rin ingest de hidrocarbonste, pH-ul bucalscade bruse la valori de aproximativ 5,2 4 chiar mai mici Ia inerfaa plack bacterian&- small, Perioada fn eare plf-ul bucal amine sub 6 este considerath drept perioadd de agresisne, ca urmare a conditilor propice demineralizri esuturlor dare dentare. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 49 De sci, ese ugor de injeles de ce ingestia freeventh de hidrocarbonate precum si stagnarea lor in eavitatea bucald (in special a celor aderente) fac ca perioads de ‘agresiune sf fie de ordinl orelcr, ceea ce Inseamns foarte mult ‘Tn acelagi timp, eamintim ef valoile pH-ului se pot pista n limite sc&zute i tn fara perioadelor de ingestie a hidiocarbonatelor, microflora cariogend elaborind acizi frganici din degradarea hidrocarbonaelor de rezervi din placa bacieriant (evan, Gextrani solubili,glicoproteine), cit si a hidrocarbonatelor bacteriene intracelutare (glicogen, amilopectin’). in aczastsperspectivi, placa baceriand dentarl apare ca sursi de seddere a pH ‘lui eu un poten inepuizabil. 2.2.7. Grupe de populatie in care alimentatia creste riscul la carie Profesia este legals de riscul la carie cénd impune gustarea frecventa ‘produsuluialimentar in eursul prepari (cofetar) sau se pertuibtregularitatea meselor principale (lual in schimburi). Gravidlele, prin apettulcrescut care necesitl mai multe mese sau prin consumul sporit de duleiuri Oberit se caracterizeazh prin ciesterea freevenjei carilor, urmare a aceluias consum spor de zahir. Dependenga medicamentoas’ poate 11 Insojtt uneor! fayiy) de un consum ‘exagerat de duleiui care duce a declangrea de cari pe suprafejle netede coronare, ‘Bolnavit croniei sunt supusi unui ise creseut la cari prin = ingests freeventt de biuturi dui (ceaiuri, sucuri, compoturi)s “diets specifice care substituie prin glucide (de regula mono si dizaharide) portul calorie al lipidelor (boala Crohn) gi proteinelor (uremie), evitind si mescle copioase \dmunistrarea unorsiropuri medicamentoase (antihistaminice, antibiotice). Bolna vii psi sunt tent in mod reflex si consume freevent glucide ca wrmare 1 efectulai sedativ indus prin secrefiacrescuth de serotonin’, cee ce ereste ins si riscul Ta care pe fondul de hiposialie indus de medicatia psihotropa. Tmigran{i din jarle subdezvolate, flind nevoiti st-gi modifice alimentatia traditionalt aletuité preponderent din polizaharide complexe), prin proteine,acia gray} satura §ihidrocarbonaterafinate, ca i prin consuml frecvent sub formt de gustii al ‘unor noi tipuri de alimente preparte industrial. 2.2.8 Rolul carioprotector al alimentelor Prin anunifi consttuienjichimie, alimentele pot maiela efectul eariogen al hidroearbonatecr, reducing rscul la cai,AS! CARIOLOGIEY 108 Fosfail, prezenti natural ma’ ales in ftina din cereale nerafinae, pot fi adtugati sub forma de fosfat de sodiu 1-3 sau fosfozsherat de calcu tn alimeate preparate ‘industrial sau in gume de mesteca, éovedind un efectcarioprotecoreficent. Utilizarea lor indelungata prezintd inst anumite dezavantae cum ar fl ineficienta acumulAri lr fn placa bacteriana, avind un clearance salivar mai rapid ca al zahérului, formarea excesivd de tart si chiar riscul genertri distro‘ilor ealeare fn unele organ intern. Griisimile ayioneaza prin mci multe mecanisme catiostatice, cum ar fi: + subuttvireaglucidelor din slimentaje; = coafarea particulelor alimestare din hidrocarboncte eu an film de lipide care Smpiedict degradarea lor enzimatict gi seureaz4 timpul de clearance; ~ forriarea unei bariere prote:toare pentru small; = modificarea proprietilor de membrand ale bacterlor plicit + efectul antimicrobian al anumitor acizi grasi care inhib& glicoliza in placa bacterians. [Briinzeturile acyionezt prin mai multe mecanisme carioprotectoae, precum: + conjnutul In fosfyi de aleiu; + capicitatea antidemineralizntS a cazeinei si protenelor; + efectul cariostatie al fosfopeptidelor din cazeind; «= stimvlarea secrejici salivare care scurteaz4 timpal de clearance al zehrulu, tamponeasd aciditaten st reduce nur microorganismler odoniopstopene. Laptele, in pofida conjinute'vi fn lactoz4 (6-9% la om, 4% fn Iaptele de vact), fermentatl de placa bacteriand, are efect caioprotector prin cazeict, calei s fost Diverse oligoclemente, inclusiv fMuorul, pot minimaliza cariogenicitatea lucidelor prin actiunea antimicrcbiand sau de substinure a substratulul nutetiv al ‘microorganismelor odontopatogene, Diverse produse alimentars cu oarecareefect cétioprotector dovedit la animale, ‘cum arf cacaoa (din ciocolata) sau licmizina (din emul dulce. 2.2.9 Cunoasterea preferintele alimentare Individuale ale pacientllor Presupune decelarea potenfalului cariogen at hidrocarbonatelor alimentare in ccdru individualizat. In acest scop te folosesc ca metode de elect controlulrepetat la 24 de ore (adolescent, virsinicl, comunicare mai dificls) si agenda dietetied pe 0 perioads de 3-7 zle Controtul la 24 de ore (repetat cel pujin 4 ile) const tn Toregistrarea alimentelor i biuturilor ingerae i: decursulultimulu interval d= 24 de ore fn vederea stabilri obiceiuriloralimemtare gi cenit de principié nutitive consumate. ‘Agenda dietetick presupune Snrepisvarea tipului si candi oricdrut aliment cconsumat peo perioada de 3-7 zile,"n condiile plstriri obieiurle alimentare normale, ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 3 tes er eng ol sent a i pc ‘in afard de explicarea carioactivittyii, evaluarea dietei ndividuale permite att 2.2.10 Substituienti ai zaharului Lulnd tm considerare relaia cu marginea ginglvell Hidrocarbonate cu cariogenicitate mal redush deedt zara! ; eer csonel de porunb. aseminiinr zahtrlst iverit (50% fructozt st 50% Jucon), dar cu vn rel mare conjint fn rator8 i uneleavantyje i preveniea care aor arsanoun (aaah) $i aaa de cuplare(amestec ce polimer de sete st tocoal obi, prin iginere gant, avid efectcariogen ma slab dec ahora, agektde neealriel substane care nd sunt metaboliate tn acai de microflora ‘cattofind on intent gus lee gi potereealores fark sence clined ea c * + zaharina, folosit& tn cele mai diverse produse alimentare industriale, paste de von arco tt a tet ea ey itu i baeae seinen visa pe neapacinen microfrebuele de ai meiatgnd po muluea sere svar i edueces acumulsh de plac ac mabofen Fuca ma sla dct sorb yeaa. Se ols Im BU Se meneca pate de dn subtle de sali ‘ m a a emt mentee evil, malt tpi cu caiogenc reds el ese inzt in peodsemaharase prepara instil32 CARIOLOGIE 2.3 MICROFLORA ODONTOPATOGENA (CARIOGENA) 2.3.1 Placa bacteriand Definitieplaca bactedand censiuie un sistem ecologic microbian vigurs, cu 0 actvitate metabolic intens, bine adept mediula su. Ea apare sub forma unui agregat de ‘microotganisme unite Inve ele gi de suprafa dintelui sala alior steturi din cavittea ‘bucalt prin intermediul unei matriceerganice. ‘Materia alba reprezintd un a: termen ce descre agregarea bacterilor,levcoitelor si celulelo epteliale descuamate ce se acumuleszA pe suprafata pel baterene sau a dintlu, i lind ins de structara caracteriid plici Deosebirea intr cele doud tieuri de depozte este deteinatt de caltatea aderene de strcturile subiacente. Daci depoaiul se poste Indeptita prin ayiunea mecanicd a spray- ula de api, se vorbeste de "materia alba"; dact, insh acestarzistl tentative de indepirare, se elicheteaza dept “placa bacterian! Lund fn considerare reais cu marginea gingival, placa bacterianS se poate dliferenja in doui categori: supragingivald 5 subgingival In mute circumstane placa sapragingvald ese diferejat in plac coronard sau plac tr contict doar cu strctura dentara durd, $i placd marginal, in contact atit cu suprafa dintelui ct si cu margineagingei. 2311 Aspect clinic Placa suprasingivall poate fi detect clinic dact ea ange o anumith grosime, fcumulare mai micd devine evident nunsai dack se coloresz2 prin impregnare cu pigment din cavizatea bucal sau cu soli revelatoar, Pe misurd ce placa bacteriand se dezvolt si se acumuleazi, ea devine o mast lobular vizisis de euloare ab spre glbui Placa dentara se poste dezvala i pe alte suprafeye dure din cavitatea bucal, fn special pe zonele care sunt proteate de acjiunea de eurijre alimbii, buzelor gi obrazulu Astfel, placa apare cu regularitate In ganjurile gi fosetele ocluzale, pe obturaji si coroane anificiale, implante denare, aparateonodontice fixe gi mobile lucie protetice. CCanttatea de plac acumulathsopragingval poate fi apreciath la interval de 0 orl dup ce dintel a fost curjat mecanic sau chirne, cu maximum de acumulare la 30 de ile ‘tit rata de formare cit si Kealizarea variazd de la individ a individ i poate f influenjata de: regimol alimentar, vrs, saliv,igiena bucal,aliniamenl dingilor, afecjuni sdecordin gener. Placa subgingivalé nu poate f detect prin observare direct, deoarece ea apare sub ‘marginea gingival. Prezenia ei poate fi detect cu ajutoral soluilr revelatoae de plac, stu plimbnd sonda denard de-a lungel margin gingival 23.4.2 Compozitie Fisca dentart este constitu in principal dinu-un ecoristem micrabian fn continu prolifera, a care se adaugi leucocie, macrofag, celle epielisle descuamate in diverse Sadit de integritate anatomieS, toate cuprinseint-0 matrice organiod, Microorganismele repreznié 70-20% din consitenyi enumeraj. Un milimetru cub de plac8 bacteiand care ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 33 ‘cntireste aproximativ 1 mg conijine mai mult de 10° microorganism, care sunt dispuse intr- Snarrjameatcomplx coined ie 200400 serittocerene Compleieaecossteliscoban al pli pote evicenatl microscopic rin color gran cae dsinge mictorgnime gam poste, gram negatives ae fore Invfolopee ( basonaye, forme, flanenoae spi pire). Bacterile gram pouive Caborca ertove sot sans a penicing sau ae ante Init, pe ind eeprom neparvefomesel endo ant de obi! ese a seponiig snboce entice ‘Grupa coelor gram pound ese repreentats de gemile Sepiococut 3 Sapiyococe De ele pon Sapyoscur repeat aroma 1-2 din canta Ge miroorganisme in place sbgingvels mr gel Srepococus 25-30% Dental Una din speci Srepocccus mutans, proce rlzhai extracel dexranl esl i fenonenal de Aerae micas evan, cu olin xiguea Subsoul enoratc pete micrpanisne, Alle speci ctSreprococes sang, PL oma deasemees denen extracel, etc pial bacteriee vi. ropa sestnagelor gram podlive epreins 1 Gin micrrganscleculvabile din pach Be cond membtdin geno" Corynebactern, Nocardia Actinomyces 3 Tactobaciia in rapa ccilor gram nega desrindegenalVefonela care tn caviatea bucalt reper nat mult 1 in micoorgniele alta din plat pend cele din genl Neier coloizeas civ inka Basal ancrab yong sk it a ing aes ia pl gingiva leap pela Bectoer Faobactertam Vi, Seerowonee Epo Sun rade cial promi n csi de gona bul efetas. Sprochetele repent un proce vai din oul oe bate, iain cede parcdonapaie marginal pat epg 10% din tol nororgaiaeto detectable Dine ese, pn speci Treponema Teponenamacrodantim, Treponema oral Boretia Vincent po caval ch ajo nor meode spec, 2.3.1.3 Formare $1 biochimle O serie de sercetti sau ocupat de studiul microscopic al fomnri plicit bacteriene. Placa apirut pe sprafeele naturale sav arificiale nu se deosebeste semmnificat in structurs sau componensa microbiologic, i schimb primal strat de material organic care se formeazi pe cele dood supra‘te enumerate diferdserniicati. rim strat al pldci bacteriene pours denurnirea de pelicula, Aceastareprezitli o structurtorgasic& distinet, care apaze pe suprafajadintelui sau altorstructurt dore din cavitates bucali gi se formes2X tnsitea colonizii cu microorganisine. ‘Dupi colonizare, pelicula se considerd a face parte din placa dent, aur de ‘microorganisme s1 matriceaintercelulard, Ea este constitits din provene, reprezentate de familazi,fosfv'a28 izozim, imunoglobulind A si glicopretene, grovenite in principal din sav, Glicoprotenele asigurk vascositata salivet gi sunt de dowt feluri: glicoproteine cationice, eu incticdturkelectrick posi’, care sunt nevlscoase si glicoproteine anianice, ‘extrem de aderente de suprefejele dentare, Se presupune c¥ 0 salivi cu viscoztate mai mare4 2 CARIOLOGIE’ 08: facitteazX formarea gi aderenta corespunettoare a peliculei si ulterior @ microorganismelor pe supraetle dente = x itd aa formar el conse ata po sso apatite, mecanism care imple inractiunea fonic8 thre grpale in smal macromoleclel tet po, Gn sav, nie fe Se eres ____Dupl curtirea supraefelor dentare cu ajutoral peri de sing, aria examina la ‘microscop apare cu mici “zgfrienei* gi material organic rstant in micile defecte ale small. In decurs de 20 de minute supafaa dintlui se acepert cto masa amor dispusd sub form’ de mici cupole, care dup o orf confiueszi find mai globuloase si mai numeroese cr dup 14 oe devin conescete,acopernd iteage supra Folostea izotopilor radioactivi tn experimentele fntepinse pentru elucidarea Imecanismelos de adsoriie pe suprafia dentari a permis aceptarea une concept modeme. ‘confor ele proteinele acide vin fa contact in special ca ini de ealin din strata cel mai ‘exter al small, pe clnd cele basice sunt legate de zonele cu incrcaturt negativ8, tn special cele fosftice. In faze terminale ale formar pelicve, atuxci end satu iii @ fost adsorbit pot apare ate interctun, ca cele hidrogenice sau hidrcfobe ‘Trecerea de Is stdiul de pelizul la cel de plac bocteriank este extrem de rapid Primi constinuent bacterini includ "n special coci mpreurd cu un nurs mic de celle ‘piteliale si Iruocite polimorfonucleae. In general primele micronrganisme formeaz3 un strat monocella,urmind ex prin adevare,atagare si implantare in funeie de factor timp, ‘8 apart gi celtaltebacter Materall- organic. cuprins ire microorganismele plicit poartt denumirea de ‘airce inermicrobiand. Ba este constiuith din dextran si levan, gelactozd si metlpentors, ‘precum si endotoxine lipopoizahariie, Matrcea conine si materiel anorganic,reprezentat ‘eealea, fos‘, magnezi, potas sod. Formsrea plicit impli’ doul procese majore: aderarea iid a microorganismelor din saliva la peliculd i fnmullrea bac err oda uasate eu aderare lor de cele inal. In ambele cazur, determinantul ecologic primar este reprezentatde ade rena bacteria, Microorganismele din cavitaza bucalé diferd substangal din punct de vedere al stilt lor de aderare la diferitelesuprafee. Exist o anu preferin a diferitelor speci pentru a coloniza anumite suprafate orle, Aste, Streptococcus mutans, Strepracoceus sens Lecobcius eaoizat in special speed, Srerocaeus sarin suprafija dosalé a limbi, iar Bacteroides si spirochetelesangul gingival sau. pun mein do si spi sangal gingival sau punga 2.3.1.4 Aderenta mieroblan Aderenja.microbiant presurune mecanisme fizico-chirice specfice si este ‘nfluenjatd nu numa de interayiunea dine supafaja celle bacteriene si suprafaa cve este colonizats cg de saliva. Caracteristcile suprafefelor orale. Suprafaa buzelor, obrazul, palatulu, limb, aingia gi dintele confert caracerstei diferte pentru adernja microbian, Toate aceste suprafee sunt acoperite de un strat de mucin4 salivari, exe formeazi un gel hidratat complex cul stn aderens prin formareapelicule ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 3S raters supraelorbatrene. Majors actor st norte de nati te nate pcre (Costeon196) oman cx oxi feet Sa re nforgenamee sur cute a abort Creal st conse teeta ul dae avy find devel cu om ergaea robin. Tn uaa esa ete sant de yl au fmbri ere cpt proximal © Sonar ipa ade san fbi) "co papt etc Axaen roraisele : rere panei aia leer, proie cece steele cid, tl na pre ethic ae geopcorpeelel dear de pe Sal coment po sen earecyos pent act lecie. : Gamertaite fecal tren! bacerene. Un dns caneteiscle impotence pve nel recat etic eget ia Teen eecrontc Sop nel ee deasenees era elec era ‘luis sa nuene ist de ‘ole clecrdiaice sav de forle von der Wat Ree foe sn de aye nepal over) sparen de soe Uinta ere pot ini epee oor cai un pt ceiingcn”Chocaete acter prt cone rir pnt ses aihileze Spal nw opt cele mlcrsbie ja adel 2.3.1.5 Alt} constituent ai plécit (Ou toate ef microorgaismele reprezint’ componentul principal at pci, stuile efectunte la micrncopal eu contrast de fat gi ultra mcroscop, au relevat exisenta $1 a UNOr component acitonal . Cele eplite apart frie sti de itgrinte anton, fn prope exe tipurle de plat bacteriand. Se pot final elute, dz Ta cele recent descuamate, care rat prezinil nuclei qi chiar contr eelular (elule prokersttice), pint la cele tnctreate eu ‘numeroase miroerganisme. “Leucociele se pot inilni in difeite grade de vitalitate, in functie de stele inflam. De remsreat ci celul din seria lb se pot isi adiacestgingiei care spare clinic slloasS dar gis gingivte sau parodontil. In arile cu exudat ses sau purvlent este grew Ge evident eels cu vitaitatea pisra pire numeronsele granulocte prezene. Evivocieleapar in mod constant fn plcile baceriene ce se acumuleaz8 adiacent singel uleerte. Protozoarele,in mod special Entamceba si Trichomonas, pot fi observate tn probele prelevate in caz d gingivith acutt sau din pungile parodoniale - Pariulelealinenare pot apirea in clmpul microscopic, oeazional dstingind-se cele musculare, eae sunt ug de recunoset dari strajunilor earacterstce, “Alte elemente sunt reprezentate de cele nespecifice, in special panicle cristaline, care pot fi fragmente din plac supuse fenomenuiui de mineralaar. 23.1.6 Ecosistemul microbian al placii glcaria dentara. Cu toate else cunosea fatale nicroorganismele pot eauza aparkia fmbolnsveior la animale sila om, Miller a fost cel care a plasat earn dente in grupa afeeunitor dependente de preven bactrilor, Ela demonstrat cl expunerea dinglorextrasi in contact56 1 CARIOLOGIE® ‘cu micrvorgaisme din os si hidrayi de carbon determin! aparija demineralizati El gente postulatol conform efiuia bacerilerepredint factruletolgie a cre, cave prin profuse lor acide sau prooliice detent dsiufiacomponentl minerle gi coxgaie a itl fn ani. '30 0 serie de studi aveprinse de Orlando sblinia fap ck voli progresiunea 3ocesuli caries sunt absolut dependente de prezena bactrilor. Animale de experien crescue tn condi de stile, hrinie chiar cu ditt caogeat nu prezelau cari dentar.Cind acest animale “perm free” a fost infects co imiroowganisme eunoseute (animale gnotcbiotce) el au preena procesecaiase. ‘In 1950 Keyes a fnseprins o sere de exprienfe in ideea de a stabil ci ezinea carioasi posts fi considera © boat infecjoust. Animale raat ex aiibioce fn timpul feta: lactate au dat mae api aca a spt lei eaioase do tune tnd a0 Yeni fa coract cu animale ce yrezeniau aceeasi lez san au fost infedate cu Imioorganisme din plac sau mater fecal Cu tote ei exit opin difert refertoare la modal su tpl de microorganism care produc lezunicarioas, asia se accep unanim ieea eX procesul cari mi poate apizea in lips acestora Aceste ama se bazazd pe urmuaree evidene msjore: nimalele "germ fre” nu sua afectate de procesul eros; antibioicele administrate pein alimentaje sunt eiace In reducerca severtiit s incidene inbolndviri prin care; ny nee a prezinl proces carious, dar dup eu in contact eu medio cavitii bucde se carina 2" mictoorganismele din cavitea bucald pot demieraliza. in vito small “determin iui ssemfnstoreprecesui cares prezin{s microorganismlo: a fost demonstrat fn smal gt dentns cviat, find jaolate i eulvate din acest liu Ja aprecieren rofuli pe cae #1 poate avea un nicroorganism in inijerea gi progres unea procesulicarios a fos: propuse unmétoaele eeadiic ~ agertul mirobian ar eb spain speci care produce cel mai mult acid tn caviutea bul ~ agetulmcrobian a rebui eiste medi acid produ in lezivnes cars, = cultura puri de microorganism trebuies fie capabilé sh proc evan caioase saunei end et inocula in caves bucall su adit; ~ agental cauzal ar webui sf fe absent de pe supnfefele dint ce nu preznts enneraliau caracerisie proces carios si dn cavitata Dual ainivzlor lpi de ‘actobacii au fost primi genneni inctiminay fn etiloga cari dente, reusindu-se prin ingculaea lor chiar objinerea de leziuni in small asewinitoae cariet dentare Lactobscilii sunt prezenyi in numa mare in saliva celor cu cari incipiente si avansate, cresterea lor sumer precedind cu 2-3 lani aparja leziun. S-a constatat ine cB acess corelaji, cu toate eS est frevent, rt eprezinl oreguld absolut. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE Ed Lactobacilt sunt prezenii practic tn orice cavitate bucal, unde inst din punct de vedere numeric reprezintl doar a 1/2000-a parte din fotlul microorganismelor si 2 1/3000-a parte @ producitoslor de acid, relizind nurmai 0,025% din sciditatea dezvoltati de ‘mcroorganismele crale. ‘Consatrile expuse suport coneluaia ct lactobailit pot fi considera ca invadatort secundari in unele leziuni carioase, unde contsibuie Ia progresiunea acestora, dats ropritiloracidogene s acidutice. ‘Streprococt a fost iil implica fe apariia cai dentare datoritéabundentei lor fa leziunile carioese dentnare profurde si asocerii lor constante cu pulpitele apérute fa site tn care camera pulpart nua fost dschis Infelegerea rol lor in etioogia caviet Gentarea_objinut eredibiltae in urma studillor pe animale, studilor in vito yi & ‘nvestigailor asupa esantioanelor de placiprovenite de a subiec{| aman. ‘Streplocoei av fost izolai din toate regiunilecavitiji bucale si reprezinil o parte important a florei normal. Ei ating 28% cin total florei, 29% din flora genjului gingival, 45% din micreflora supraejl limbit gi 46% a celei din saliva. Experienjele efeetate pe nimale gnotobotice au demonstrat c& din ele patr speci izoate{Streprococul salivarius, Sireptococul sangsis, Streptococul mitor $i Streptococul mutans), uliimal este cel msi cariogen. Din punct de vedere al patogenezei cariei dentare, steptococit prezinié dout _roprieijimportate,acidogeneza gi prodtetia de polizaharizi extn si intraceluar ‘Acilatea produsé de streptococi poate atinge un ph de 4,4, valoae c= depigeste ou sult plval din lecnnile cerioare, care ext de 5,5. Tn lus, vteza de producere a acdului este consderabil streptoceci find eapabili si produc fn 24 ore tot aatacid edt lactobaclt in 3-6zle ‘Sireprococul mutans produce gliczitransferazh gi fructosillransferaxi, pe care Te folosee in descompunerea zaharozei la objinerea de polizaharzi extracelulart de tipul dexiranului$levosul DDextramul rime atagat pretelui celular si intervine ca element de “cimentare* intre celule dar side suprafaladintlu, jar levanl va fi flosit fn contsuare ca sors energetict. Prin descompunersa unor zaharuri cu meleculd miei (glicoz8, maltozs) ia natere i un polizaharidintracelular nuit amilpectid, care poste fi folosit ca sursk nusitvl penta Imicroorganisme, ani cind lipsee apotusuficient de glucide dis alimentatic. CCelelaie ricroorganisine acidogese ale cavitif, bucale, cum ar fi Leptorichia, Nocardia, Actinonyces, bacll fuziforn si lemurile produc acid fn canitate mai reduss. Importania lor in patogeneza caviei rezidi tn sinergismul care exist intre el, pregitind terenal pena streplococi si potenilizand producerea de acid, 23.1.7 Capacitatea patogenici a placil bacteriene. Patogesiciutea plteii bacterene, factorol cauzal primordial al cariei dentare, sexi in = concentrarea unui numas imens de microorganisme pe o suprafaft mied. Dine acestea, cele mai sumeroase sunt cele acidogene, Pe Kingl constaarea cf la indivizit38 \\CARIOLOGIE carioactivi tn plicile bacterene predomint steptococul, se impune de subiniat gi fap et ‘Aceste microorganisme trebuie f domine 2onainererenel dia dite si plac; + eapéciatea unor microorganism, si fa special Sireplocacu! mutans de a fermenta © mare varetate de hidrati de carson, realizind rapid ) masiv o mare cantitate de - postiltstea de produce sed in ipsa unui aportsstanal de hid de carbon in alimentiie.Sieptococul mutans are capacitatea de a produce acd prin utlizarea Jevanulu stn special a amilopectneipolizahardntraclulr fn acest cop; ~soldsrea constant Tndelurgat a ph-lipliei sub pu eri de 5,5. Sub ajunea microorganism, hdr de carbon, n special hexozele provenite din mena, continu cu levanal amilopetna sot descompust tn acai organic: ace sb Blane La nda aia piri ous fi descompus in sci, ui, fori uti. ‘Acurularea de pict bacerank gi implicit capactaten sa pxogenict fh de stuctunle dntare se powe eliza deoarece pica bacteriand este impermeabils patra sobstanle are confert lcalniteatchidulbucal gi toto ft de. sbstnele aniimirobiene pe cure aceta Ie conse (Kaori, laeoperxidad, tactotering, imunoglobtint A). ‘Defi tiopatogenia cari ee tne incompletelucdath, se poste preci <8 producers fenomenuisi ezionl intervin simulian cele. tei gmie de. factor Constoyonal (sructra, tiene i bactere Nici onal dine sceia mo are un rl prepondeent, dir fiecare grup este condijonat de mecanisme complese, care fac ca variabilitesirbolnvirlor prin cre dear fe at de divers ack flee din cele wei grupe de factor este condifonat fm aciunen ei cariogen de presen celote doa, zu cf, cel putin eos, newtralizarea uneia singure ar docs a fnpieicareaimbelavie In mod practic, ses Iuera mi este poi in prezent,necxstind fn miloace core a6 acnere simon espa rulpior agent din cae est const gr respectiva, “ee =m 2.3.2 Imunologia cariel dentare __Cunojtingele actuals fn carilogie sustin modelu’ mubfactorial al factortor ctiologii ai eariet dentae, conform clruia orice factor ce influenteazs aparitia bol Poate fi un factor determinant. Astfl, placa dentart se alt intro relate dinamic& eu ‘muliplit determinangi biclogici (comporitia salivel, rata fluxului salvar gi sistemele tampon, fluor, sistemele de aptrave ale gazdei, compoziia gi freeventa dete, speciile ‘microbiene, rata clearence-vsi_gl-cidelor, timpul), care influenjeaz probabilitatea ezvoltiri eiunii carioase, Acegi determinanfi biologici nu pot produce singuri ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 9 pierderea suportulai mineral dentar, in Epia plicit dentare, dar pot inf luenta rate $1 progresul aesteia. ‘Acidogeneza fn placa dentark ee © conditje absolutt fa dezvottarea cariet dentare, Studii recente rath ch stables pe citer microbiologice “stiri de ‘actvitare” a cari! dentare,trebuie 8% ian considerare ecologia microflorei orale in totalitate, sed, m particular, dominanta use singure specitacidozenice este wn indicator de carioactivitate crescut {in ceea ce priveste debutul carci dentare in small, prezen{a cea rat freeventt st cconstenté 0 au streptococit mutans. Streprococcus mutans (S.mncans) a fost implicat €& ‘agent determinantal carei dentare la om, pe baza a numeroase observa 2.3.2.4 Factoril de virulenta ai streptccocilor mutans cu valoare antigentca ‘Tropismal streptococilor muta pentru suprafejcle dente depinde de adetincl de suprfat celular de enzine'e extracellare {Ts mod specific in aderenta inl a suprafejele dentare acoperite de pelicula saliva (aderenfe independentd de zalaroz2), 9 fost implicst un grup de proteine Fibilre de supra din familia aeriveor, cunoscut sub demumires de antigen TTL (ag. fruro etaphvlteroar, in sinteza dextranilorsolubili si isolub.i in zaharozA (aderema depententé de taharoza), 2 lipid un grup de enzime, momite slucozilransferazs (GTFs) si un grup de proteine neenzimaice asociate celular eu legarea dextranshi (alucan-binding protein, GBP) Proteina entigen VIL (sinonime: antigen B, PAc, Pl, SpaP, SR, B, SRy IF sau [MSLe1) este adssin brilrd de supra, de 190-KDa, constind eel mai important factor de mediere a leghturt microorgnismelui a componentele salivare de pe ‘suprafafadintelu. AgUT este legat covalent de peretele celular al Suita. tn prezent, au fost clonate gi scevenate genele ce catifietproteina antigen, deductnduse strictura sa primar8. AgUMl posed dovt regitni interne cu seevenle fepetitive de aminoaciai una este bogs in alanind (reglunee A), find ocalizat§ ta Tepiunea Neerminels (Thr-219 pind la Lys-d64), jar ceallt este bogatd in proling (tegiunea P geste localiza n regivnescentral& (The-851 pinala Glu-967). Reglunea A este consideati unc! dintre cele mai importaxe domenit de imtersune cu receptor salivari de pe suprafata dintelui, dameniut de adeziune te pelicula salvar eliva-binding-region, SER) ‘Aceasih regiune este deasemenca fmplicatS ta agregarea aglotninet sativare sensisia Ia eompusi amino. Unsl dine compusisslivari major ce irteractoneazi eu ‘Aalst izozimol Reslunea P consibuie la conformaia region centrale a AgUMT, prezeota sa lind necesarexprimici de suprafaf ¢ molecu Repiunea C-erminald a AgQT ccngine un domeniy eu potenial de ancorare, consti din para elemente: 0 regiune hidroflic8 bogatl tn glicinS i profing (carecARIOLOGIE stribate peretele celular), o fegiune cu un fale grad de conservare (consensil LPXTG), ‘oregiure hid-ofobica (care traverca2d membrana) so prelungire citoplasmaich. Strutura domeniului de ancorare este fa consens cu variate protine de spraft ‘ale cocilor gram-poziivi, chiar dacd existh 0 heterogenitate fn siructura gi funcyia seestora Gena pac este formath din 4.595 perechi de baze. Secventarea nucleotidelor genei pac a permis identfiarea domesilor funjionale gi a epitopurilor anigenice ale rmoleculei AghT. Glucoritransferazsle (GT7s) sunt proteine ‘homoloage, i eltor produ, dextran, mediaaa aderenja depencentS de zaharoad. Din punct de vedere fncjional, GTFs sant organiate in dou donenii principale, relativ independent stractral: un ddomenia N-terminal, de lege a zasarozei (sucrose-binding, SB) si unul C-terminal, de legare a dextanuui(glucan-binding, GB). GTFs sunt considerate a fi proteine majore de vided a streplococilor mutans, datritl abi lar de a sintetizacextani, componente ale maricei pci dentare, ce permit Zenomenul de aderare. Totodata, GTFs impiediet Indepditarea produsilor de fermentaie aid, aula din metasolismul bacteria, ‘Analiza sceventelor diferiteor GTFs streplococice ardat ck toate posed 0 lngime de aproximativ 1.500 de aminoaciai si patra regiun structurale carctristce, de un inalt grid de conservare. “Toate GTFs poseda o secven de semnal de 30 aminoacizi, nevesard secreii din cetult seoveafa ce Semnal este urmata de o regiune de 200 aminoacta, fone varabld $i distinct ec arei GTF, a ee rolest necunoscut. Urmatoral domenis, de sproximativ 1000 amiroacii, definese. “regiunea catalitied™ (domeniul $B), necesardcaalzii i formirit dextranilor Ukimul domeniv, situat fr weimea C-terminala, este constiuitdinteo seie de 21 aminoaci repetivi, ui petite ¥G (domeniul GB). GTPs sunt codificate de tei gene, gyB, gC si gD, care exprimd activity cnzimatice dstinet CyB (GTF-L, 162kDa) si GC (GTF-SI, 1494Ds) snttzears dextran insoubili st respect, dexranisolubil, cu greutate molecular scat, into ‘aniorS inl independent, ia up ee GyD (GTF-s; 1SSKDa)sintizazs dextrani hidrosolubil xclustw dependent Genele giB si gC ale Somvans au 0 agezare fn tandem; in unele cazri ele se recombind generind o gent hibridd stm consecingd un dexirandifertde cel obignuit ‘Asemenea evenimente conduc Ia fermarea unor tulpini dfrte de S.mucans, din punct de vedere apoenfallui de colonzae sia adezvitti. Gena gYA codified activitaea fosforilazei, dar rolul siu tn cariogent S.mutans nu este ine stabi. -ecen: a fost demonstrat cd dintre cele wei glucoziransferaze, GyfC are cea mai ‘mare ajinitate pentra hidroxigpatia (HA) si pentru suprafefele de HA acoperite de salivi falivacosted-HA, SHA), ind adsorbite la suprafaip SHA tn prezenga ator doua enzime. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE, 6 GufD, se leapt deasemenca la SHA fn prezenta altorenzime, dar afintatea sala ‘aceasthsuprafat ete foarte sczutt; GUB nu se leagi la SHA in prezenja altoc GTF, dar leagl cu av diate crescutd gi ftr-o form activa suprafejee bacteriene. Proteincle aeenzimatice asociate celular cu legaren dextranulul (GBP) sunt importante din pusct de vedere teoretic In patogeneza cariei dentare. Aceste proteine reenzimatice sunt : GbpA (GBP 74), GipB (GBP 59) si GbpC. Ele promoveazt colonizarea, permifind bacterilor st adere de dextani = GbpA, ca si GTF8, este 0 prosint secretath, prezentA in asociere atit cu supafaja celui, eft si cu mediol extracelular, ea este distinct din punct de vedere antigenic de GbpB si GbpC. Functional, este posibil ca GbpA s% contribuie Ia acerenja S.mutans gi la coczivitatea plicii. Recent, a fost sugerat c¥ absenja GbpA creste potential cariogenic al Smutans, prntrun mecanism de alterare a plicit - GbpB , prin mutiple earacterstic, sugereazt c& prezinti un porensal particular cca antigen ce indice un raspuns inun carioprotector. GopB este secretath alft de tulpinile de laborator ale S.mutans, eAt si ge izolatele clinice umane, si pare afi mult mai ‘munogenict le om in comparafie cu GbpA. Tn ciuda acestor observaiifunciia precish a (GbpB nu este ined stabilitd, decodificarea geneticd find in cur. = GbpC pare a fi ancorath de peretele celular. Aceastt protein este paral similar famiiei Spa de proteine strepiococice orale, find implicati in agregarea soviorpiseri teas tgo (ea Oricum, colonizatoritimpurii sunt eprezentai de speci ea S. mits, , orals i S, sanguis, pentri streptocoeit mutars 2olonizeaz8 dupa erupiia din ior. O problem’ contradictorie asaciat& cu streptococii pioneri ai plicit const in faptul e& majortatea produc proteaza [gA1, care scindeazi molecula la nivelul legttrlt post-prolil {in eazul enzimelorstreptecacice aceasta este Pro 227-Thr 228), rezultand fragmentele Fab st Fe. Streptococii mutans nu produc aceasta enzima Proteazele [gAL orale nu prezini variabiltate antigenic, iar anticorpii homologi 1 exists tn saliv in mod abignuit Aceste date av sugerat cS anticorp i ani-streptococi ‘mutans ar apaine izotipului 1gA2 Mai molt, majoriitea s-IgA din saliva outset inte, pei prin presen sv anicror ante f + Mak ini efeceoe CARIOLOGIE 0 dad cu debutul eruptei dinjlor (de obicei 4-8 luni) se produce o schimbare radicalé eco ogie8, cu aparifia organismelor ce pot forma placa gi supravieui in aceasta, ccumar fi S.sanguis, S. mutans $3. sobrinus 'A fost demonstrat c& "fereasira de infecfozitate™ pentru siepococit mutans se produce la 0 mediand a viestei de 26 (9-44 lumi), iar intervalul de timp de la erupyia Primului dinte pind Ia instalarea “infecriontaji"” este critic pentru gazd8. Tn acest Entervel, factoril imuni materni scad, dar pe misuri ce copilul devine independent imunovogie. CMIS se dezvolt gi moduleazX mediul cavitii orale. ‘© exceplie de la conceptul ‘reste de infecyozitaie se produce la copii eu cari precooe, condiie cunoseutd istorie sub numele de “cari! de biberon”, unde ate loc 0 Jnfectis precoce cu streptococi mutans, corelati ci o expunere excesivé le hidrocarborate fermentabile “Alli factor! favorizangi tm patogeneza afecjunii sunt reprezentaii de heterozenitstea infectiei (multiple tipusi de clone) s de aberatii sau deficente munelogice. Desi modificarea ditei este considerata ¢ misuré profilacicd, se pune Stearea ack slsponsurile imune sunt deficitare si dact pot fi imbunititte prin ‘Med ana totalului concentzajiei de IgA salivare se dubleazd intre 2-5 si 12-17 toni probatil din cauza acumuliriiantcorpilor specific A fost detectat lao varst8 mal mick de 12 luni IgA specified pentru GTF S. sanguis, dar nu si pentru GTF S, mutans, Sugedinducse cA lipsa anticorpilor ant-GTF 5. mutans permite colonizarea cu acest rmicroorgan sm, ‘Sa demonstrat ectivtateaanticorpilor IgG pentn:S.salivarius. S, sanauis si. uns este prezenta la nagtere (origine mater), dar scade cu timpul; 0 revigorare fae ta virta de 2-3 ani, penta S salivarius iS. sanguls, iar pentru S. mutans, abia ta virsta de 47 an, Tnstelarea rispunsurilor imane @ fost aribuitt momentului colonizirii, Oricum, anticcepit ati-GTF pentru toate cele ri specii nu apar pinta varsta de 4-7 ani S-atras Coneluzia ea IgG serice au potenialul de a modula colonizarea orald eu bacte feneratoare de plact f timpul emergenjei dintelui prin gingie. 2.4 TEORII ETIOPATOGENICE ALE CARIEI DENTARE viosatogenia cariei dentare constitue unal dintre cele mai studiate capitole ale ‘patologied umane, ceea ce explict numeroasele ipoteze emise in legaturl eu cauzele gi mecanismele ei de producer. Unele dintre aceste ipoteze consider’ ci afectianea este provocatt de cauze exterisare care acjioneaza asupra suprafejelor dintelu, provoctind dislocarea prismelor Se smal ev apariia cavity. Ele consitue grupul asa-ziselor “Yeon externe”. ‘Aitele incrimineaza ea element cauzal diversi factori interni dependenti de dezechilibes metabolice sau newroviscerale generale cu risunet la nivelul dintelui. ‘Acestea sunt grupate in “teoriile iterne” ale producerii carilr. ‘ALi teorile exieme edt si cele inteme marcheaa4 evolutia gindirié biologice a timpulai respectiv, gandire de cere cerceiorii nu s-au putut desprinde, Astfel, dowd ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE o dintre teorile exierne foarte bine cunoscute, teoria chimico-puracitaré i proteoiticd, sunt elaborate sub inflvenja putericei scoll pasturiene, iar © mare parte a teoilor interne sunt impregnate de gindirea paviovisté§ de teorile nerismului Tocmsiaceste influene le coaferd un caracter linitat, insufiient pentnt ccuprinderea si explicarea deplind a unui proces att de complex cum este earia dental ‘Malte din ele nu mai prezintt deci un interes istoric sau au fost chiar witte, altele ins confin adevinuri valabile pazjal si astizi,contibuind la injelegerea conceptului modern ‘despre etiopalogeniacarel, De aceea corsiderim wild trecerea br in evist. 2.4.1, Teoriile mecanismelor externe in geneza carlel dentare Teoria proteoliticl. Elaboratt de Leber, Rottenstein Underwood si alii st ‘conturaté de eile Gotlieb Ta forma in care este astizi cunoscutl, teoria proteoliticd Feprezint& prima incercare sistematicd de explicare a etiopatogeniei cariei dentare. Ea dateazS din w timele decenil ale secoluli tecwt ‘Conform scestei teori, mecanismul de producere a carisi consti dint-un proses initial de dezintegrare « substanei organice din jesuturile dure dentare ca urmare a pltrundetii microorganismelor proteoliice din flora saprofitt bucalé in profunzimea smalgului si apoi mai departe fn dentin. Declansazea actiunii cariogene in smelt ar avea tcc, dup’ adeptil tcoriei proteolitice, de-e angul zonelor eu un sonfinut bogat fa subs:anje orpaniee, cum ar fi prismelor, substan interprismaticl, lamelele,fusurile gi smocurile smaltuli Liza substanjei organice di majtere unor spatii_ microscopice care permit pltrunderea microorganismelor acidogene responsabile de demineralizare si prbusces prismelor de smal, cu formarea de cavitiicarioas. Rolul mesanismelor proteolitice in etiopatogenia cariei dentare se bazeazl pe unmitosrele xgumente: + pigmensarea galben-brunl a lexiunit carioase ca urmare a eliberiii unor pigmengi sub acjunea enzimaticl a stafilococului aur, + acumulacea tnei cai erescute de aminoacizi liber Ia fiita dintre pata albt cretoasi ce ir dick debutul cariei in smal si small stndtos din vecindtat = prezenjia numeroase microorganisme proteolitice in dentina dinilor carats + cercetii micro si autoradiografice indie faptul e& cel pusin in dentin’, ndepartiri acesteia din urd exclusiv prin mecanism proteolitc; = imposibilitatea degradarii eoperimentale a colsgenului dentinar pe cale ‘enzimaticd fri c prealabild demineralizare in mediu aid a fesuurilor dure dentare;70 z CARIOLOGIE 35: 908° «= posbilitatea debutului gi evolutie cariei dentare inéependent de Iamelele small . “chiar fn faza de debut procssul carios nu este cantonat strit in zonele bogate ia substan organic din smal Ia cnimalele gnotobiotie inocularea exclusivii de microorganisme cu scfiune proteoitet nu declangeazd cari demare; «tot la animalele gnotobitice Ia care s-au declansat procese carioase prin inocelatea de microorganisme acidagene, sfugarea de ricroorgenisme proteolitice nu intensifiel evolujarespectivelorprocese carioase. ‘Teor'a proteolitic& rimane ¢ teorie localizatt care nu in in considerare apectele legate de actiunea complexd a mediului bucal, rezistenja tesuturilor dure dentare si integrarea dintelui in economia generali a organismulul ‘Teoria chimico-parazitars. Potrivit acestei teocit, enunfate de Miller, catia dota incepe la suprafaja smaltu'si printr-o demineralzare produst de acizit orgenic de fermentajie rezultaji In urma acfiunii enzimatice a microorganismelor acidogene supra hidrocazbonatelor din alimentai. Tn brega creath in smal, rin der acidogene etre continua procesul de decal proteol ralizare plteund apoi microorganismele re declansst, precum si microorganisme ‘care dezagregi substanta organic in smal Prismele alteate se disociesa gi se pribusese, dard naytere unei cavitifi in care ubstanja erganich din plsile dure ale dintelui, casi resturilealimentare patrunse si feiengionate constituie medii de culturA pentru dezvoltaea bactrilor st intensiticarea activi or. fu indict un anome reprezemant af lori bucale ca agent special al producer are inerimineach ae tulpnile bacterere din cavitateabocall capable ele eu producerea de ci organic tel tac au Sncrcat si lmitre gama grmenilormicrobies, Tacohilull ado, peezeatnte-in made molt mal mare reindivist eu proces, carioase multiple fad de cei fra cari Iatobacii) sunt trodettor de ace organiel prin “ermenaiahirocarbnatelor i rez n medi acid Chia aun pH eabvalorea de 4 a presen, Trt ifioma propretiecariogene ale lectobacillut sco, se conti ell ss peor, In utmele deve, 0 datt cu adncetea pe primel plan a Site Bacerene ex principal determinant ecologic fm producerea cael dente, s+ pos {ot mai malt nist oll eatogen al steptcocler i in special al sieprcocior mutans sobrinus. Best streptococol motans act un rot important in etiopatogeia caret dentar, acest col av tebuieconsierat esenjialdeosrece in lps li salle mieroorganisine oct acklogene prevente t bincenoza normal, cu arf Acinomices vscosus Nocardia denocarese, uni steptococi din grape! D si nit lactobeil pot devent agen cariogni principal “Teoria chimico-prsritar na regeste st. dea expat fenomene cum a fi: stisfestoare la serie de ETIOPATOGENIA CARIE! DENTARE. 1 eniare la indivizit lips ctilor tn absolut toate spate retenive ale ae carioactvi, deg 2 Intrunes conde opie de pHs * mecanisml raportulul dine prcesele de emineralzare gi renineralizare de care depinde evouja sau sagnare procselor carioase, respetv vinderareaunor cari inipiente eps bse unor cari multiple fa ini unor nv inderni de csi pt atunei cae pears oigient buallcoretés sara smultand a uno cri ce loalizaresimetricX pedinilomologts 7 Gatageren progresivd prin pocese caioase numa a lr 4 inci superion tne vrta de 1418 ani (sindromal Dubeni-ChambardeDs waparia unor recidive de cars Ia aceast dinte fn pofida eetut mal corect wraiament uzuile de care generalizatt ope brse din evolu de partes unde este lezat simmpaticul cervical "Teoria proicolize-chea{iunil,Ecborat fn 1954 de Schatz gi Marin, eceastt ipoteod consider eaile éreptefect al demineralicii esuitor dere dentare prin intermedi reacilor de cele ‘Chelatreprezntl un complex format inte un cation cum este Ca” si doul say mai multe groper de radical orgencicu cae si dea strut nelart ce presndt tneotposbiaea dea ingloba molecu’ J a owdntl cheat deriva dn precescal “cle” (cle) si evoeprinderesFonuul rmetaic inte extemitiie moleculeiorgaice si stueorainelar ccc CCaracteritie acesior substan exte marea lor stabiltat> chimes, care depinde ieot de noir legitrilordinve met i rests molecule. ‘Noutatea pe care a adus-o tora chelaiunii este accea ef ea a dovedit posibiltatéa demineraliziit esutrlor Sore dentae si in alte condi de pH dee cele Tce. Astfel mul chelator in saliv sau in placa bactriand pot scoate C= in smal ‘hir la pH neutusaualalin, De afl rebuiesobliniat eatin de chelre se pets indifeen de pH1 medulu ambian. ‘Nu mult imp dupa aparijia tere chelaini, consatinduse 8 depradarea component! orance a estilo due Jenare dX nagtere unr subsianfe capable sf dizalve hidronipatta prin chelare fa pif nevtru sa alalin +2 ajuns Ta concluzia © tmecanismele de-chelare nu pot fi seperate de cele proteolitie, de wrde si necesitaten mbit denumici a teora proteotiz-chelu ‘Scare gi Martin consider eX nv mural proteinele, i ate sutstaneleorganice din comporifiayesuturilor constituiessbsiratul de aejune al microorganismelor s fy fcelagi ump o s0rsh de agent chelation, Aceastl surs este imbositih de substancle trgonice din slivdsalimentele emasein zonele retentive ae reader dena. ‘Conform tcorei proteolizei-che atin za de degradsre organic precede faza de dezagregae minerlé. Leziunen inijlS fn cara dentard in naglere ea urmare 9 ‘lisrugert subsianelorganie din sme sub acinneabacterilor protetiie ae pci bacteriene.n CARIOLOGIE 8" 85 liberarea pe aceasth cale de chelatori capabili st scoatt Ca" din compozitia, hidroxiapatitel face ca degradareafizei minerale sa aibi loe practic aprospe simultan ew Gegraderea ifiald a fazei orgmice, flind necesar’ pentru asigurarea invaziei ‘mierobiene, mecanism comun orictrei bol infeeyionse. ‘Cu teate ci aduce o confibusie notabil Ta fnelegerea mecanismelor de producere a cariel dentare, in special prin dovedirea posibititiit de demineralizare @ Sinasiai si'a pH neutru sau alealn, eoria chelaiunil na reugeste s& ofere o imagine fnchegath si complet asupraetiopalogeniei procesului cars. ‘Criticle cei s-au adus sunt umitoarele: Throportia substanei organic in stmalt este att de redusdinedt chiar in consiile wansformiri el integrale in chelator canttatea de ioni de Ca sconst din smaly ar fi snegijabild: 2 chelator din lichidul bucal si placa bacteriand leag mai ugor calcul sotubil flat fe concentraiie creseutf, de saturare, din plac si lcidul bucal, decdt calcul din struetura hid‘oxiapatitei smaltuluis chelator reprezinté un rezervor de calcu care poate fi elibert sub forma jonie& lng pul plicit becteriene se s:idificl, jucind mai degraba un rol de protec ‘smaljuluideeat 0 actiune deminaraizant; vYnecbarea dinjlor in salivl in absenja hidrocarbonatelor timp de mai multe zile la.un pil cea crescut pind la 8 nu adus la dizolvarea calislui din smal ‘In concluzie, teoria chelajnit are o valoare patogenict gi nu una etiologic8. CChiar si astil privite lucrurile, ea nu ne poate satisface datoritearacteralu ei limitat, ‘eluded in considerare variafle posible dependente de factorul teren si factorul alimentatie. 2.4.2 Teoriile mecanismelor interne in geneza cariei dentare Uni autori consideré aria dentar ca rezultat al tulburirilor produse in fesuturile ‘dure dentare pe eale neuro-hormonals. Din scest mov, eorile age-numite "Inrerne” au la bazi considerentul ci dintele, fn totalitten sa, repeezintd un cegan pe deplin integiat in cireuitol metabolic al rmaeroorgan smului.. In consecinjl, perturbirile metabolice desfisurate Ia nivelul {esuturilor dentare sunt tot atdteaexuze potenyiale de eaie Cit priveste rolul microorganismelor sau al acizior,acesta este negat sau i se cords cel ult o semnficaje secundar ‘Teoria organotropa consider’ cl esuturile dare dentare se integreazit tn economia general a organismuli datorit unitiii bologice pe care 0 formeazk Fmpreund cu mediul salivar si s4ngele din pulpa dentar8. fn acest context, dintele joas rolul unet membrane semipermeabile care dirijeazit schimurilejonice si hidrice dintre dine gi saliva. Disttarea funcici normale a acestor schimburi este rezultatul ayiunil unui factor biologie salivar cu rol earioprevealiv, asa-numitul factor de reconstrueie care are capar citates de alimpiedica sau reface deperdiva de fosfayi de ale din stuctara smaltului. ETIOPATOGEN'A CARIEI DENTARE B Caria dental este consideratt o boals a organului dertar care apare cind se produc disfunajisle componentelor unit&i dinamice biologice mai sus amintt, salivl- dinte-singe, Sclderea consecutivd a rezstenei esuturilor dure denfare permite ca diversii fagenti cariogeni cum ar fi microorganismele, acizii si enzimele, sa devint activi ddegradind componentele mineral si organicd ale dintelui ‘Teoria enzimatich (Cserayei) poreste de Ia ipoteza ci anumite excitaii patologice sau leiuni la alvelul sisterwlui nervos central pot produce modificiri bioehimice in compozijialimfei dentinare, ‘Schimbares raportului fluor-magrezi, care apare fn aceste condi, fn favoarea celui ain urd, cc In ctv fsa! saline de proveie pup de te oni fe magnezi ‘Consecinjeimediata este desfacerea moleculelor de fosfai de ealeiu din structura {esutuilor dure éentare. Debutul proces i arios va avea Ice in interiorul dintlui, LurmAnd o evolutie centripet dinspre dentin spre smal. ‘Teorla neurodistroficd. Elaborati de Lukomski gi dezvoltatt de Plaronow, teoria newest prmel el onideresl I bae bow cons fo ure 8

Potrebbero piacerti anche

• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  Da Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (98)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Da Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (5795)
• Protocol Clinic Proteze BPS Ivoclar

  

  Documento38 pagine

  Protocol Clinic Proteze BPS Ivoclar

  Ovidiu Schifirnet

  Nessuna valutazione finora
• • Riviste
  • Podcast
  • Spartito
• Zeiss Ikon Super Ikonta IV USER MANUAL

  

  Documento35 pagine

  Zeiss Ikon Super Ikonta IV USER MANUAL

  Ovidiu Schifirnet

  Nessuna valutazione finora
• Focal BombA 20 A1 Active Subwoofer User Manual

  

  Documento20 pagine

  Focal BombA 20 A1 Active Subwoofer User Manual

  Ovidiu Schifirnet

  Nessuna valutazione finora
• Manual Handsfree Motorola HF820

  

  Documento5 pagine

  Manual Handsfree Motorola HF820

  Ovidiu Schifirnet

  Nessuna valutazione finora
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  Da Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (537)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  Da Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (474)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  Da Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (588)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  Da Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (74)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  Da Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Valutazione: 3.5 su 5 stelle

  3.5/5 (231)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  Da Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (895)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  Da Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (838)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  Da Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Valutazione: 3.5 su 5 stelle

  3.5/5 (400)
• Principles: Life and Work

  

  Da Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (599)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  Da Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (345)
• Yes Please

  

  Da Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (1891)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  Da Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (45)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  Da Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (234)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  Da Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Valutazione: 3.5 su 5 stelle

  3.5/5 (2259)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  Da Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (440)
• Steve Jobs

  

  Da Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (806)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  Da Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (266)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  Da Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (271)
• John Adams

  

  Da Everand

  John Adams

  David McCullough

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (2409)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  Da Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Valutazione: 3.5 su 5 stelle

  3.5/5 (137)
• Fear: Trump in the White House

  

  Da Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Valutazione: 3.5 su 5 stelle

  3.5/5 (738)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  Da Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (1090)
• Bad Feminist: Essays

  

  Da Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (1016)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  Da Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (1713)
• The Outsider: A Novel

  

  Da Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (1839)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  Da Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (121)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  Da Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (4610)
• The Woman in Cabin 10

  

  Da Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Valutazione: 3.5 su 5 stelle

  3.5/5 (2322)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  Da Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (789)
• Wolf Hall: A Novel

  

  Da Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (3811)
• Brooklyn: A Novel

  

  Da Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Valutazione: 3.5 su 5 stelle

  3.5/5 (1937)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  Da Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (2104)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  Da Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (4200)
• Little Women

  

  Da Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (104)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  Da Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Valutazione: 3.5 su 5 stelle

  3.5/5 (792)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  Da Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (821)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  Da Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Valutazione: 4 su 5 stelle

  4/5 (1103)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  Da Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Valutazione: 4.5 su 5 stelle

  4.5/5 (1929)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  Da Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Valutazione: 3.5 su 5 stelle

  3.5/5 (104)