Embolia pulmonara :este o afectiune care apare atunci cand o artera pulmonara este blocata.

In cele mai multe

cazuri, blocajul este cauzat de unul sau mai multe cheaguri care ajung in plamani din diferite parti ale corpului. Cele
mai multe cazuri provin din picioare, dar ele se pot forma si in venele bratelor sau chiar in inima. In cele mai multe
cazuri, embolia pulmonara nu este letala.

EP este o boala grava, o urgenta medicala care produce:

o

distrugerea definitiva a unei parti a plamanului prin blocarea circulatiei catre tesutul pulmonar,

scaderea nivelului de oxigen in sangele din organism,

dereglarea altor organe care nu primesc suficient oxigen,

daca embolul este mare sau sunt multi emboli mai mici se poate produce moartea

SIMPTOME
Simptomele emboliei pulmonare pot varia foarte mult in functie de marimea ariei pulmonare afectate, de dimensiunea
cheagului si de starea de sanatate a bolnavului.
Semnele si simptomele frecvente includ:
- dispnee (respiratie scurta, dificila) brusca
- dureri toracice care de multe ori imita un atac de cord; durerea poate sa apara oriunde in piept si poate radia in
umar, brat, gat, mandibula si maxilar. Durerea poate fi acuta si se poate inrautati cand inspirati adanc, cand tusiti,
mancati sau va aplecati
- tuse care produce sputa cu sange
- tahcardie (batai rapide ale inimii)
Alte semne si simptome includ:
- ameteala
- umflarea picioarelor
- piele albastruie
- transpiratie excesiva
- anxietate
- puls slab
- lesin
- febra

CAUZE

Cheagurile care se pot forma in venele din tot corpul, se pot disloca si se pot deplasa cu ajutorul fluxului sanguin
pana in partea dreapta a inimii. De acolo cheagurile pot intra in arterele pulmonare si pot cauza un blocaj. Blocajul
poate sa apara in orice artera, dar plamanii sunt mai vulnerabili deoarece tot sangele trece prin plamani.
Intelegerea cheagurilor de sange
Un cheag de sange este o aglomerare de trombocite, hematii si fibrina. Cheagurile se dezvolta in mod normal pentru
a opri sangerarile cauzate de taieturi sau leziuni, dar cheagurile pot sa apara si fara un motiv aparent. Un cheag de
sange care se formeaza si ramane intr-o vena se numeste trombus. Un cheag de sange care ajunge intr-o alta parte
a corpului se numeste embolus. Ocazional, alte substante (bucati de tumori, grasimi, bule de aer) pot sa intre in fluxul

sanguin si sa devina un embolus care blocheaza artere. Cele mai multe cheaguri care provoaca probleme au originea
in venele picioarelor sau ale pelvisului. Majoritatea cheagurilor din picioare se formeaza in venele alflate sub
genunchi si de obicei acestea nu se desprind. Uneori insa cheagurile se pot forma in coapse si acestea sunt
periculoase. Nu se cunoaste cauza detasarii cheagurilor si nu se poate prezice momentul detasarii lor.
Factorii implicati in formarea cheagurilor sunt:
Interventiile chirurgicale: interventiile chirurgicale sunt una din principalele cauze ale formarii cheagurilor de
sange, mai ales interventiile asupra articulatiilor mari ca articulatia soldului sau a genunchiului.
Perioadele lungi de inactivitate. Inactivitatea cauzata de odihna prelungita, de zborurile lungi cu avionul sau de
mersul cu masina perioade mari de timp, scade fluxul de sange din vene si creste posibilitatea formarii cheagurilor.
Persoanele imobilizate dupa o interventie chirurgicala, atac de cord sau leziuni grave sunt mai predispuse la
dezvoltarea de cheaguri de sange. De fapt cea mai mare rata a emboliilor pulmonare apare la persoanele internate in
spitale.
Cresterea nivelului de factori de coagulare in sange. Anumite tipuri de cancer (pancreatic, pulmonar sau
ovarian) determina cresterea de substante procoagulante.
Anumite afectiuni medicale. Persoanele care au boli cardiovasculare asociate cu formare de cheaguri (infarct
miocardic sau atac cerebral) sunt mai predispuse sa dezvolte cheaguri de sange.
Leziuni ale venelor. Acestea pot sa apara in timpul anumitor proceduri chirurgicale.
DIAGNOSTICARE:

In primul rand medicul va va pune intrebari legate de starea Dvs. de sanatate, de simptome si va va
examina pentru a identifica factorii de risc ai TVP si ai EP. Pentru a confirma diagnosticul, medicul va
indica si o serie de teste:
radiografie toracica
electrocardiograma, care da informatii despre bataile inimii
ecografie pentru a identifica cheaguri in venele de la picioare
testul D-dimeri; daca acesta e normal si nu aveti factori de risc e putin probabil sa aveti EP
angiografie pulmonara sau angio-CT pulmonar, care arata modul in care circula sangele in
plamani.

TRATAMENT
Tratamentul urgent este esential pentru a evita complicatii serioase sau moartea. Initial medicul va va administra
intravenos sau subcutanat heparina (un anticoagulant cu actiune rapida) care va impiedica cresterea cheagurilor
formate si aparitia altora noi. Este posibil ca medicul sa va administraze si tablete de warfarina. Deoarece actiunea
warfarinei este mai lenta administrarea ei se va suprapune cu administrarea de heparina, cel putin 5 zile. Dupa ce
cheagul initial se dizolva, se va continua tratamentul cu medicamente anticoagulante. Perioada de tratament depinde
de particularitatile fiecarui caz. In cazul in care embolia pulmonara este masiva, pentru a evita ca cheagurile sa
ajunga in artera pulmonara, se poate pune un filtru in interiorul venei cave inferioare. (cu ajutorul unui cateter)