Intretinerea Si Repararea Angrenajelor

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita
PROIECT PENTRU OBINEREA

CERTIFICATULUI DE COMPETENE
PROFESIONALE
NIVELUL 4 DE CALIFICARE
Tema
NTREINEREA I REPARAREA
ANGRENAJELOR
Indrumtor,
profesor ing.
Elev:
Clasa
IUNIE 2015
2.CUPRINSUL
1.
2.
3.
4.
Tema proiectului
Cuprinsul
Argumentul
Angrenaje
4.1.Angrenaje cu roti dintate
5. Masini-unelte
5.1.Strunguri
5.1.1.Strungul Normal
5.1.2.Cutia de viteze
5.2.Masini de frezat
5.3.Masini de gaurit
5.4.Masini de rabotat
5.5.Masini de mortezat
6. Tehnologii generale aplicate
7. Cuprinsul procesului de reparatii
7.1.Pregatirea masinilor si instalatiilor
7.2.Demontarea utilajelor si instalatiilor
7.3.Curatirea si spalarea pieselor
7.4.Sortarea pieselor
7.5.Constatarea defectelor
8. Repararea rotilor dintate
8.1.Repararea rotilor dintate
8.2.Repararea transmisiilor cu lant
8.3.Repararea mecanismelor de transmisie cu roti dintate
8.4.Repararea angrenajelor melcate
8.5.Repararea cutiei de viteze
9. Calitatea si verificarea calitatii
10. N.T.S.M. la repararea cutiei de viteze
11. Bibliografie
1
2
3
5
5
9
9
9
10
11
12
12
13
14
17
18
18
19
20
20
21
21
22
22
23
24
25
26
28
3.ARGUMENTUL
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine,

deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul
de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii
inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen cheie i
uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor de Pregtire
Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 4 de calificare au fost concepute astfel nct s
dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc, pentru
asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul
vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la exigenele societii contemporane, au
fost ncorporate n abilitile cheie .
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cunotine
i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pregtirea la un
nivel superior.Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare, centrate
pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n cadrul unei
echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 4
de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i creativitatea.
Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea
contient a cunotinelor dobndite.
Proiectul pentru obtinerea certificatului de competente profesionale , cu tema NTREINEREA I REPARAREA ANGRENAJELOR implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare nentrerupta a
suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Din aceasta
cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de
exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea reparatiei.
Repararea si intretinerea masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cu inalta
calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a
organelor de masini au rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale
ale metalului din care sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor
acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda:
lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele se distrug
de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare
cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare,
batiurile, mesele, carucioarele,cutii de viteze etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita
cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de
frecare;
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a
masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii
uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei
deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.Reducerea preciziei
geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale
masinilor-unelte.
Elaborarea proiectului a permis atingerea unor unitati de competenta :
1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei
4
4.ANGRENAJE
4.1. ANGRENAJE CU ROI DINATE
4.2.1. Noiuni de baz
Angrenajul este mecanismul format din dou roi sau sectoare dinate, care transmite
prin intermediul dinilor aflai succesiv i continuu n contact (angrenare) micarea de
rotaie i momentul de torsiune ntre cei doi arbori.
Roata dinat este un element (organ) de main care are o serie de dini dispui regulat pe o suprafa de revoluie, denumit suprafa de divizare. Suprafaa de divizare este suprafaa de rostogolire din timpul prelucrrii danturii roii dinate.
n cazul unui angrenaj, roata dinat cu numr mai mic de dini (1 ) se numete pinion, iar roata dinat cu numr mai mare de dini (2 ) se numete roat.
La un angrenaj, n funcionare, exist dou suprafee care se rostogolesc fr alunecare
una pe cealalt, denumite suprafee de rostogolire.
4.2.2. Clasificare. Domenii de folosire
Clasificarea angrenajelor se realizeaz dup
cum urmeaz:
dup poziia relativ a axelor de rotaie: angrenaje cu axe paralele (fig.4.1, a, b,d, e); angrenaje cu axe concurente (fig.4.2); angrenaje
cu axe ncruciate (fig.4.3);
dup forma roilor componente: angrenaje
cilindrice (fig.4.1, a, b, d, e); angrenaje conice
(fig.4.2); angrenaje hiperboloidale (elicoidale
fig.4.3, a; melcate fig.4.3, b; hipoide fig.4.3,
c); n fig.4.1, c este prezentat angrenajul roat
cremalier;
dup tipul angrenrii: angrenaje exterioare
(fig.4.1, a, d, e); angrenaje interiorare
(fig.4.1,b);
dup direcia dinilor: angrenaje cu dantur
dreapt (fig.4.1, a, b i 4.2, a); angrenaje cu
dantur nclinat (fig.4.1, d i 4.2, b); angrenaje cu dantur curb (fig.4.2, c i 4.3, c);
angrenaje cu dantur n V (fig.4.1, e);
Fig. 4.1.
dup forma profilului dinilor: profil
evolventic; profil cicloidal; profil n arc de cerc;
dup posibilitile de micare a axelor roilor: cu axe fixe; cu axe mobile (planetare).
Fig. 4.2.
Fig. 4.3.
Domeniile de folosire ale angrenajelor sunt foarte diverse, acestea ntlnindu-se n reductoare i multiplicatoare de turaie, cutii de viteze, difereniale etc.
4.3. Avantaje i dezavantaje

Angrenajele au o larg utilizare n transmisiile mecanice, datorit avantajelor pe care
le prezint:
raport de transmitere constant;
siguran n exploatare;
durabilitate ridicat;
randament ridicat;
domeniu foarte larg al puterilor transmise (de la, practic, 0 kW, pn la 104105 kW)
gabarit redus;
posibilitatea utilizrii pentru un domeniu larg de puteri, viteze i rapoarte de transmitere.
Ca dezavantaje, se pot meniona: necesitatea unor precizii mari la execuie i montaj;
tehnologie complicat; zgomot i vibraii n funcionare; preul de cost al angrenajelor este
relativ ridicat (datorit preului de cost al materialelor, al prelucrrii i al aparaturii de control), ntreinerea n funcionare este scump i pretenioas.
4.3.1. Formele i cauzele deteriorrii an-
grenajelor
Ruperea dinilor prin oboseal este forma principal

de deteriorare a angrenajelor din oel, cu duritatea flancurilor
active > 45 HRC, precum i a angrenajelor din font sau din
materiale plastice. Ruperea se produce datorit solicitrii de
ncovoiere a dintelui, solicitare variabil n timp, care determin oboseala materialului i apariia, la baza dintelui, a unor
microfisuri, care se dezvolt n timp, provocnd, n final, ruperea dintelui. Fisura de oboseal (fig.2.4) apare n zona de
racordare a dintelui la corpul roii, pe partea fibrelor ntinse,
unde concentrarea tensiunilor de ncovoiere este maxim.
Evitarea ruperii dinilor prin oboseal se poate realiza
Fig. 4.4.
prin limitarea tensiunilor de ncovoiere de la baza dintelui la
valori admisibile, prin creterea modulului, prin realizarea unor raze mari de racordare i prin
deplasri pozitive de profil.
Ruperea static a dinilor este cauzat de suprasarcini
sau ocuri mari, care apar n timpul funcionrii angrenajului,
ca urmare a condiiilor de funcionare. La roile cu dantur
dreapt, ruperea se produce la baza dintelui, iar la roile cu
dantur nclinat, dinii nclinai intrnd progresiv n angrenare,
se rup poriuni de dinte (fig.2.5).
Evitarea ruperii statice a dinilor se poate realiza prin
calculul angrenajului la solicitarea de ncovoiere, la suprasarcini, prin mrirea preciziei de execuie i a rigiditii arborilor.
Fig. 4.5.
Deteriorarea flancurilor active ale dinilor Pittingul (apariia de ciupituri pe flancurile active ale dinilor) se datorete oboselii de contact a stratului superficial al flancurilor active, constituind principala form de deterioare a
angrenajelor cu duriti superficiale < 45 HRC.
Ciupirea este un fenomen de oboseal a straturilor superficiale ale flancurilor active
ale dinilor, determinat de tensiunile de contact variabile n timp.
6
Primele semne de oboseal apar, de regul, n zona cilindrilor de rostogolire, sub forma unor microfisuri. Iniial, aceste microfisuri apar n sensul forelor de frecare, care la roata
conductoare sunt dinspre cercul de rostogolire spre cercurile de picior i de cap, iar la roata
condus invers, datorit faptului c viteza
relativ dintre cele dou flancuri i
schimb sensul n polul angrenrii.Uleiul,
care ader la suprafaa dintelui, este presat
de flancul dintelui conjugat n microfisurile existenete. n zona fisurii apare o
presiune hidrostatic, care favorizeaz
dezvoltarea microfisurilor i despinderea
Fig. 4.6.
de mici buci de material, rezultnd pe
suprafeele active ale dinilor ciupituri (fig.2.6). Ciupiturile se dezvolt n timp, conducnd la
o funcionare necorespunztoare a angrenajului.
Evitarea scoaterii din uz prin pitting se face prin: realizarea unui calcul la solicitarea
de contact a angrenajului; tratamente termice sau termochimice (clire superficial, cementare, nitrurare); deplasri pozitive de profil; micorarea rugozitii flancurilor dinilor; utilizarea unor lubrifiani aditivai.
Exfolierea stratului superficial al flancurilor dinilor este o form de deterioare prin
oboseal a materialului i apare la angrenajele la care dantura a fost supus unui tratament
termic sau termochimic de durificare superficial (clire superficial, cementare, nitrurare).
Exfolierea se manifest prin desprinderea unor poriuni ale stratului superficial al flancului
dintelui, ca urmare a unor microfisuri de oboseal aprute la grania dintre stratul durificat i
cel de baz. Evitarea deteriorrii prin exfoliere a angrenajului se face prin adoptarea unor
tehnologii de tratament adecvate.
Griparea este o form a uzrii de adeziune i apare la
angrenajele puternic ncrcate, care lucreaz la viteze periferice mari. Datorit alunecrilor mari dintre dini, a concentrrilor mari de sarcini, a rugozitilor mari ale flancurilor,
uleiul poate fi expulzat dintre suprafeele aflate n contact.
Datorit contactului direct, a sarcinilor locale mari i a temperaturii ridicate din zona de contact, apar microsuduri care,
n timp, se rup i se refac continuu, datorit micrii relative a
flancurilor. Punctele de sudur produc pe flancul dintelui
conjugat zgrieturi i benzi de gripare, orientate n direcia
Fig. 4.7.
alunecrii (fig.2.7).
Evitarea deteriorrii prin gripare a angrenajului se
face prin mbuntirea condiiilor de ungere i rcire, prin utilizarea unor lubrifiani aditivai,
prin mrirea preciziei de execuie i montaj, prin mrirea rigiditii arborilor, prin creterea
duritii superficiale, prin micorarea rugozitii flancurilor dinilor.
Uzarea abraziv este forma de deterioarare a angrenajelor care lucreaz la viteze mici
(cnd nu sunt create condiiile unei ungeri fluide), a angrenajelor deschise i a angrenajelor
din componena transmisiilor cu deficiene la sistemul de ungere i/sau etanare.
Deterioarea flancurilor dinilor se produce printr-un proces mecanic de ndeprtare a
unor particule fine de material de pe flancul dintelui, ca urmare a aciunii unor particule
abrazive, existente ntre suprafeele n contact. Particulele abrazive pot proveni din exterior
(cnd sistemul de etanare este defectuos), din forfecarea punctelor de sudur (aprute n urma griprii) sau din desprinderea materialului (n urma apariiei pittingului).
Uzarea abraziv poate fi limitat prin asigurarea unei etanri corespunztoare i a
unei ungeri adecvate.
7
Alte forme de deteriorare a angrenajelor pot fi uzarea coroziv, deformarea plastic

sau fisurarea.
4.4. Materiale i tratamente utilizate n construcia roilor dinate
La alegerea materialului trebuie s se in seama de o serie de factori: sarcina care ncarc angrenajul; durata de funcionare impus; caracteristicile mecanice ale materialelor;
modul de obinere a semifabricatului; tehnologia de execuie; eficiena economic; condiiile
de funcionare.
Fontele asigur angrenajelor o amortizare bun la vibraii i caliti antifriciune. Se
folosesc la construcia roilor melcate i a roilor dinate de dimensiuni mari, ncrcate cu
sarcini mici i care funcioneaz la viteze reduse. Se pot folosi fontele cenuii cu grafit lamelar (Fc 200, Fc 400), fontele cu grafit nodular (Fgn 600-2, Fgn 700-2), fontele maleabile (Fmp
700-2) i fontele aliate.
Bronzurile (aliaje ale cuprului cu staniu) se folosesc n construcia roilor melcate, datorit calitilor antifriciune foarte bune. Fiind deficitare i foarte scumpe, bronzurile se folosesc numai pentru confecionarea coroanei roii melcate, corpul acesteia fiind executat din
font sau oel.
Materialele plastice au elasticitate mrit, dar caracteristici mecanice reduse, utilizndu-se n construcia roilor dinate puin solicitate. Se folosesc la realizarea angrenajelor
mai puin precise, dar care necesit o funcionare silenioas datorit elasticitii mari, se
asigur compensarea erorilor de execuie i montaj la roile care lucreaz n medii corosive
i la roile la care ungerea cu uleiuri minerale nu este posibil (industria alimentar, textil,
aparate de birou i de uz casnic).
Oelurile sunt materialele cele mai utilizate n construcia roilor dinate. Oelurile, n
funcie de proprietile lor mecanice i de prelucrabilitate, se mpart n oeluri moi (cu duritate
superficial < 350 HB) i oeluri dure (cu duritate superficial > 350 HB).
Oelurile de uz general pentru construcii i oelurile turnate n piese nu se trateaz
termic, fiind utilizate la angrenajele ncrcate cu sarcini mici i/sau la care nu se impun restricii de gabarit, vitezele de funcionare fiind mici (OL 50, OL 60 i, respectiv, OT 50, OT
60 etc.).
Oelurile de mbuntire au coninutul de carbon > 0,25, fiind folosite n construcia
roilor dinate ncrcate cu sarcini mici sau medii. mbuntirea este tratamentul termic care
const ntr-o clire urmat de revenire nalt. Prin acest tratament se obine o duritate medie a
suprafeelor active i se asigur o bun structur a materialului, caracteristicile mecanice
obinute fiind dependente de dimensiunile roii. mbuntirea se realizeaz nainte de danturare, obinndu-se, dup tratament, duriti mai mici de 350 HB. Cele mai utilizate oeluri de
mbuntire sunt: OLC 45, OLC 55, 40 Cr10, 33 MoCr 11 etc.).
Oelurile de cementare au coninutul de carbon < 0,25%. Cementarea este un tratament
termochimic, care const n mbogirea n carbon a stratului superficial al flancului dinilor,
fiind urmat de clire i revenire joas. n urma clirii, se obine o duritate mare a stratului
superficial (5262 HRC) i un miez care i pstreaz tenacitatea. Prin cementare se obine o
cretere semnificativ a rezistenei la contact a flancului dinilor i o cretere, ntr-o msur
mai mic, a rezistenei la ncovoiere. Danturarea se execut naintea tratamentului, dup
tratament dantura trebuind rectificat, pentru eliminarea deformaiilor mari care apar n urma
tratamentului. Cele mai utilizate oeluri de cementare sunt: OLC 15, OLC 20, 15 Cr 08, 18
MoCr 10 etc.). Oelurile de cemenetare se recomand la angrenajele puternic solicitate i cnd
se impun restricii de gabarit.
5.MASINI - UNELTE
Masinile-unelte utilizate in domeniul constructiilor de masini prezinta in structura lor

cinematica, mecanisme cu roti dintate.
Din analiza cinematica a masinilor-unelte rezulta prezenta angrenajelor cu roti dintate in
structura unor ansambluri , subansambluri si mecanisme:
1.
2.
3.
4.
5.
Cutia de viteze
Cutia de avansuri
Cutia de avansuri si filete
Mecanismul Norton
Mecanismul roata dintata-cremaliera
5.1.STRUNGURI
Strungurile normale sunt denumite i strunguri universale, ca urmare a faptului c , pe
astfel de mainiunelte, pe lng operaiile de realizare a suprafeelor de revoluie (cilindrice,
conice) i plane se pot realiza i suprafee elicoidale ( filete).
Fig.5.1.Strungul Normal
5.1.1.STRUNGUL NORMAL.PARTI COMPONENTE
Fig.5.1.1.Strungul Normal. Parti componente

9
Strungul normal se executa in trei variante constructive, ce se deosebesc intre ele numai prin distanta dintre varfurile strungului, si anume 750, 1000, 1 500 mm.Patul strungului
sustine celelalte subansambluri.
Ghidajele patului strungului de forma prismatica si plana folosesc la ghidarea saniei
caruciorului si a papusii mobile.
Patul strungului se executa din fonta cenusie si se rigidizeaza printr-o serie de nervuri
in forma de U. Papusa fixa(cutia de viteze)este subansamblul care cuprinde mecanismele
pentru prinderea si actionarea semifabricatelor; ea consta intr-o carcasa din fonta, in interiorul
careia este montat un sistem de roti dintate si cuplaje care transmit miscarea de rotatie de la
motorul electric de actionare la arborele principal al strungului si la cutia de avansuri.
Cutia de avansuri si filete permite obtinerea diferitelor avansuri pentru aschiere si
filetare.Cutiile de filetare si avansuri se proiecteaza in mod curent pentru gama filetelor si a
avansurilor frecvent utilizate. Pentru restul cazurilor se utilizeaza rotile de schimb.
Cutia rotilor de schimb serveste pentru transmiterea miscarii de la cutia de viteze la
cutia de avansuri. Cutia cu lira rotilor de schimb contine un inversor si una, doua sau trei
perechi de roti dintate de schimb, cu ajutorul carora se poate obtine aproape intreaga gama a
filetelor standardizate (metrice, Whitworth, modul si diametral Pitch).
Caruciorul strungului are rolul de a sustine scula aschietoare si de a-i asigura miscarile
de avans necesare. Acesta este format din cutia caruciorului, sania longitudinala, sania transversala, placa rotitoare, sania portcutit cu roata de mana si portcutitul.
5.1.2.CUTIA DE VITEZE
Cutia de viteze este subansamblul care cuprinde mecanismele pentru prinderea si actionarea semifabricatelor; ea consta intr-o carcasa din fonta, in interiorul careia este montat un
sistem de roti dintate si cuplaje care transmit miscarea de rotatie de la motorul electric de actionare la arborele principal al strungului si la cutia de avansuri.
Fig.5.1.2.Cutia de viteze.
Fig.5.1.3.Schema cinematica.Cutia de viteze.
10
Transmiterea miscarii de la motorul electric de actionare la cutia de viteze se face prin intermediul a patru curele trapezoidale.
5.2.MASINI DE FREZAT
Maina de frezat universal este destinat executrii unei game foarte largi de prelucrri, cum ar fi prelucrarea suprafeelor plane, profilate, nclinate, a roilor dinate, a canalelor
elicoidale etc.
Fig.5.2.1.Masina de frezat universala
Fig.5.2.2.Schema cinematica
Scula achietoare se monteaz n arborele principal 3, prin intermediul unui dorn care
se sprijin ntr-un lagr n traversa 1, i primete micarea de rotaie (micarea principal de
achiere) de la motorul 11, prin cutia de viteze 10. Piesa de prelucrat se fixeaz pe masa 4 i
execut, mpreun cu aceasta, micarea de avans. Micarea de la motorul de avans se transmite la masa 4 prin cutia de avansuri. Masa mainii 4 se deplaseaz mpreun cu consola 6 pe
ghidajele verticale 14 ale batiului 12. Aceast deplasare constituie micarea de avans pe vertical fv . Avansul pe orizontal se efectueaz dup dou direcii: longitudinal i transversal.
Avansul longitudinal fl este efectuat de masa 4 de-a lungul ghidajelor din masa inferioar 5.
Avansul transversal ft este efectuat de masa inferioara 5, pe ghidajele de pe consola 6.
Micrile mesei mainii de frezat pot fi realizate manual sau n ciclu automat de la motorul
11. De asemenea, masa mainii poate avea i un avans rapid pentru deplasarea rapid pn la
apropiere de locul unde se face prelucrarea. La maina de frezat universal mai exist posibilitatea rotirii mesei superioare 4, cu 15...30, pentru prelucrarea canalelor elicoidale.
11
5.3.MASINI DE GAURIT
Masina de gaurit cu coloana
Aceast main este utilizat pentru prelucrarea gurilor de dimensiuni ajungnd pn

la 40 mm diametru. Cele mai mici maini de gurit, cum ar fi cele de tipul G 10 i G 25 ,au
coloana cilindric. Mainile mai mari au, n locul coloanei cilindrice, un montant care asigur
o rigiditate mult mai mare. Aceast soluie este adoptat n cazul mainilor G 25 i G 40 .
Principalele pri componente ale mainii de gurit verticale snt: placa de baz 6, prin
intermediul creia maina se fixeaz de fundaie, coloana sau montantul 4 pe care esta montat masa 5. Pe masa mainii de gurit se aaz piesele de prelucrat, fie direct, fie ntr-un dispozitiv n cazul pieselor mai complicate. Pentru prindere se folosesc menghinele de main.
Poziia mesei 5 poate fi modificat dup necesitate prin deplasarea pe vertical cu ajutorul
unui mecanism urub-piuli. Blocarea mesei n poziia necesar se face cu ajutorul unei
manete. La partea superioar a mainii se gsete carcasa 2, n care se afl cutia de viteze i
avan-suri. Acionarea mainii se face de la motorul 1. Arborele principal 7, n care se fixeaz
scula achietoare, execut micarea principal de aehiere n, care este o micare de rotaie,
precum i micarea de avans axial notat cu sa.
Fig.5.3.1.Masina de gaurit
5.4.MASINI DE RABOTAT
Maina de rabotat transversal (epingul) este o main cu cuit mobil. Micarea
principal de achiere, care este o micare rectilinie- alternativ, este executat de scul. Scula
achietoare se fixeaz ntr-un dispozitiv special 6, legat de berbecul 7. Dispozitivul sau suportul portcuit 5 are posibilitatea s se deplaseze efectund o micare de avans ntr-un plan vertical sau nclinat fie manual, fie automat. Deplasarea manual a cuitului se realizeaz cu ajutorul manetei . Berbecul mainii 7, execut o micare de du-te-vino, deplasndu-se pe ghidajele prevzute n batiul 8. Piesa de prelucrat se aaz pe masa 3 i execut mpreun cu aceas12
ta micare secundar de achiere. Masa mainii se deplaseaz orizontal pe ghidajele 13,

prevzute pe o travers care se poate deplasa pe vertical prin acionarea unui urub. Avansul
orizontal al mesei 3 poate fi manual de la maneta .
Fig.5.4.1.Masina de rabotat transversal
5.5.MASINI DE MORTEZAT
Mainile de mortezat se folosesc la fabricaia individual i de serie mic (n special la
fabricaia de maini grele), pentru prelucrarea canalelor de pan n guri, prelucrarea suprafeelor plane verticale i nclinate, contururi interioare ale cadrelor i ramelor, pentru executarea gurilor ptrate, dreptunghiulare sau de alte forme, diferite de cele rotunde. Pentru
astfel de guri cu forme speciale, la fabricaia de serie mare i de mas, n locul mortezrii se
folosete broarea.
Fig.5.5.1.Masina de mortezat
La mortezare cuitul efectueaz micarea rectilinie alternativ n plan vertical. Masa

mainii, pe care este fixat piesa, are micarea de avans n plan orizontal.
Mortezarea se executa pe masini de mortezat numite si morteze, ele fiind destinate realizarii miscarilor relative intre piesa si scula caracteristice procesului. Masina de mortezat se
13
compune dintr-un batiu 11, in interiorul caruia se afla motorul electric M care prin intermediul
cutiei de viteze CV actioneaza un mecanism biela manivela care imprima berbecului 2 o miscare rectilinie alternativa in lungul ghidajelor . Pe berbec se monteaza cutitul prin intermediul
unui suport portcutit, acesta fiind antrenat in miscarea principala I.
6.TEHNOLOGII GENERALE APLICATE

Utilajele, oricat de bine ar fi executate, intretinute si exploatate, in timpul functionarii
sufera un process continuu de uzura.
Exploatarea rationala si deservirea corecta (curatirea si ungerea minutioasa) a utilajului nu opresc procesul de uzura, ci doar il incetinesc.
Pe masura cresterii uzurii, scade precizia si calitatea suprafetelor prelucrate, iar consumul de energie creste. De aceea, o deosebita impotanta o prezinta cunoasterea limitelor de
serviciu a pieselor (a limitelor de uzura). Prin limita de uzura se intelege limita abaterii dimensionale a unei piese de masina sau limita maxima a fost redusa intr-o masura inadmisibila.
Daca in prima perioada de functionare defectiunile sunt mici, iar remedierea lor consta
obisnuit din simple reglari, continuindu-se insa exploatarea, uzurile pieselor cresc, iar defectiunile lor se extend si asupra ansamblurilor, astfel incat remedierea acestora necesita un volum
mare de munca.
Repararea utilajelor poate fi organizata dupa mai multe sisteme, si anume:
1.
2.
3.
4.
reparatii executate in functie de necesitati;

reparatii planificate;
reparatii executate dupa constatare (revizie);
reparatii prevenite planificate;
Repararea utilajului dupa necesitati se face neplanificat, si anume la aparitia defecti-
unilor.
Sistemul de reparatii planificate prevede intrarea obligatorie a masinilor in reparatie la
intervale de timp bine precizate, indiferent de starea masinii.
Reparatiile dupa revizie se fac atunci cand se constata aceste defectiuni, in urma reviziei planificate. Sistemul de reparatii preventive planificate este cel mai des folosit, datorita
urmatoarelor avantaje:
preintampina defectiunile, pastrand permanent utilajul in stare normala de functionare;

mareste durata de functionare intre reparatii.
In functie de complexitatea si importanta lor reparatiile pot fi:

1. curente
2. mijlocii
3. capitale
14
Reparatiile curente sunt relative de mica importanta si se efectueaza atunci cand s-a
produs defectarea uneia sau a mai multor piese ale masinii, fara scoaterea din serviciu a acesteia.
Reparatiile curente urmaresc inlaturarea defectelor sau inlocuirea pieselor a caror uzura nu mai asigura gradul de precizie cerut. In cadrul reparatiilor curente se executa
urmatoarele operatii:
curatarea, stergerea si ungerea masinii;
spalarea pieselor provenite de la mecanismele demontate si inlaturarea defectelor de
suprafata;
schimbarea pieselor uzate;
spalarea, verificarea si repararea dispozitivelor de ungere si de racire;
schimbarea uleiului si a lichidului de racire;
verificarea si repararea utilajului electric;
vopsirea partiala a masinii.
Reparatiile mijlocii asigura pastrarea capacitatii normale de lucru a masinii pana cand
subansamblurile principale si batiul masinii ajung la limitele de uzura admise, cand masina
urmeaza a fi pusa reparatiilor capitale. Reparatiile mijlocii cuprinde, in esenta, aceleasi operatii ca si la operatiile curente, insa extinse asupra unui numar mai mare de piese si subansambluri de masini .
In mod obisnuit, reparatiile curente si mijlocii se repeta de mai multe ori in intervalul
dintre doua reparatii capitale, putand sa vizeze pentru reconditionare, de fiecare data, unul sau
ma multe subansambluri. In aceasta perioada (ciclu de reparatii), unele subansambluri pot
suporta una sau mai multe reparatii, iar altele nici una, acesta depinzand de gradul de uzura la
care au ajuns si care este conditionat de solicitarile la care acestea sunt supuse in exploatare.
In cadrul reparatiilor mijlocii, in afara operatiilor aplicate la reparatiile curente, se executa si operatii de mai mare complexitate, cum ar fi:
repararea si inlocuirea rulmentilor si lagarelor uzate;

repararea si inlocuirea aparatului de pornire si a pompei de racire;
reglarea sau repararea sistemelor de comanda hidraulica si electrica;
razuirea penelor mesei, a suportilor, a carucioarelor etc.;
reglarea completa a masinii si inlaturarea jocurilor;
reconditionarea sau inlocuirea tuturor pieselor uzate, pentru a asigura precizia prescrisa la masina;
verificarea si repararea pieselor uzate la motorului electric.
Reparatiile mici si mijlocii pentru instalatiile fixe se efectueaza pe loc, dupa care
masina se verifica la functionarea in sarcina si se preda cu proces-verbal sefului de atelier.
Reparatiile capitale se efectueaza asupra masinilor, care , in timpul functionarii, au
suferit un proces continuu si avansat de uzura. Reparatia se face prin scoaterea din serviciu a
utilajului pentru o perioada mai mare de timp.
In cursul reparatie capitale se executa toate lucrarile prevazute la reparatiile curente si
mijlocii si, in plus, urmatoarele operatii:
demontarea completa a masinii si repararea batiului;
refacerea suprefetelor ghidajelor prin razuire;
15
reconditionarea sau inlocuirea tuturor pieselor uzate;

verificarea preciziei de functionare a masinii la regim normal;
refacerea si inlocuirea partilor deteriorate ale aparatelor electrice si ale mecanismelor
de actionare electrica si hidraulica .
Reparatiile capitale se executa in atelierul mesanicului-sef sau in ateliere productive,
de catre specialistii din atelierul mecanicului-sef.
In cursul reparatiilor capitale se pot inlocui peste 50% din piesele componente ale unei
masini, care au suferit un proces continuu de uzura
Indiferent de felul si gradul reparatiei inainte de inceperea lucrului se impune studierea
carti tehnice a masinii sau a instalatiei si determinarea ordinii de demontare, nedemontandu-se
nimic in plus in afara pieselor sau ansamblelor necesare.
Pe baza studierii experientei existente in intreprinderile din diverse tari, s-au putut stabili anumite reguli universal valabile pentru reparatii, a caror prezentare sintetica este
urmatoarea:
sa nu se intrebuinteze niciodata forta de munca in exces pentru demontarea pieselor;
rulmentii cu bile, cu role sau cu ace trebuie manipulati cu grija, netrebuind fortati la
demontare, iar la inelele rulmentilor trebuie verificate daca nu sunt deteriorate sau
uzate suprafetele active;
nu se vor rupe la demotare jentile sau bordurile garniturilor de etansare;
nu trebuie fortate piesele masinilor care au fost stranse inegal in suruburi sau buloane;
rulmentii nu se vor incalzi excesiv in vederea montarii;
toate piesele demontate trebuie manipulate cu grija, pentru a nu le produce lovituri sau
fisuri;
sa se asigure o curatire foarte buna, ca o operatie esentiala in procesul de reparatii;
sa nu se lase niciodata o masina demontata fara sa fie acoperita cu o cuvertura de protectie din prelata panzata sau material plastic;
sa nu se intrebuinteze aerul comprimat pentru curatirea pieselor asamblate,deoarece
prin aceasta se fixeaza impuritatile si se uzeaza piesele;
in cazuri deosebite, cand este necesar sa se loveasca piesele cu ciocanul pentru demontare, se vor folosi numai ciocane din material plastic, cunoscand ca ciocanele din alama sau plumb lasa urme pe piese;
pentru ungerea pieselor sa se intrebuinteze numai ulei curat;
sa nu se foloseasca deseuri de bumbac pentru stergerea pieselor sau a mainilor, deoarece acestea lasa scame care pot deveni depozite de material abraziv care sa uzeze
piesele, folosindu-se hartia sau tifonul care nu permit destramarea fibrelor;
dupa indoirea la cald, conductele trebuie curatate in interior de zgura care ar putea perturba instalatia hidraulica in functionare;
inainte de a se desena o piesa, aceasta trebuie stearsa si curatata de rugina, ulei si murdarie, deoarece acestea pot denatura cotele de reparatii;
piesele demontate trebuie asezate in ordinea montajului si daca este posibil, sa se faca
schema de montaj;
reparatia trebuie sa fie de calitate inalta;
dupa reparatie trebuie sa se asigure echilibrarea masinilor;
sa se respecte tolerantele si ajustajele prevazute, o suma de erori mici
putand duce la rebuturi sau la functionarea defectuoasa a masinilor;
ghidajele masinilor-unelte trebuie protejate impotriva prafului abraziv;
16
suprafetele de ghidare trebuie polozate la cotele optime pentru asigurarea ungerii si,
deci, a functionarii cu uzuri minime pe durata normala de serviciu a masinilor;
materialele pentru confectionarea pieselor trebuie intrebuintate dupa analiza de laborator care confirma calitatea lor;
sa se repare, modernizeze si, eventual, completeze dispozitivele de curatire si de protectie ale masinilor;
sa se profite de momentul reparatiei pentru intelegerea conceptiei masinii , desenarea
pieselor cu anduranta mica si aflarea cauzelor defectarii utilajelor;
dupa examinarea tuturor pieselor componente ale masinii sau instalatiei trebuie facute
propuneri pentru modernizarea acelor piese care se uzeaza rapid;
pe parcusul repararii unei masini sau instalatii trebuie discutat cu reparatorii pentru a
afla parerea lor despre exploatarea masinii despre starea si anduranta unor piese si,
eventual, despre operatiile care vor fi necesare pentru reparatiile ulterioare.
Inainte de a considera reparatia terminata trebuie sa se verifice daca masina este bine
reparata si daca functioneaza normal, sa se controleze precizia masinii, inclusiv piesa de proba, urmarindu-se daca realizarea piesei dintr-un lot este corespunzatoare calitativ si se incadreaza ca timp de prelucrare in randamentul stabilit.
Reparatia trebuie intotdeauna incheiata cu inregistrarea lucrarii sau reparatiei in cartea
de evidenta tehnica a masinii, in care se vor specifica atat piesele care au fost inlocuite cat si
cauzele care au condus la defectarea lor.
7.CUPRINSUL PROCESULUI DE REPARATII

Executarea reparatiilor de calitate superioara, cu productivitate mare si cost redus, se
obtine prin aplicarea pe scara cat mai larga a proceselor tehnologice moderne in lucrarile de
reparatie.
In acesta directie, tipizarea lucrarilor de reparatie are un rol deosebit. Se experimenteaza mai multe procese tehnologice la repararea pieselor si a subansamblurilor, dupa care
se alege ca proces tehnologic tip acela care a dat cele mai bune rezultate. Acest proces tehnologic se aplica ulterior la repararea tuturor pieselor asemanatoare. Tipizarea lucrarilor de
reparatii are si avantajul ca se pot folosi disozitive de control, de reparatie, auxiliare si diverse, ceea ce contribuie la reducerea duratei reparatiilor.
Procesul tehnologic este diferit pentru fiecare fel de reparatie (curenta, capitala) si se
intocmeste un raport cu volumul lucrarilor de executat,procesul aplicat si conditiile de executie.
Procesul tehnologic aplicat la utilaje si instalatii poate fi de doua feluri:
1. proces tehnologic de reparatie individual;
2. proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.
In functie de numarul masinilor, utilajelor sau instalatiilor se alege procesul tehnologic
cel mai potrivit.
In intreprinderile unde numarul masinilor, utilajelor si instalatiilor de acelasi fel este
restrins, se prefera procesul tehnologic de reparatie individual. Pentru reparatiile capitale, cind
exista un numar suficient de mare de utilaje de acelasi fel, devinde eficienta reparatia pe subansambluri.
17
Procesul tehnologic de reparatie a unui utilaj sau instalatie cuprinde urmatoarele operatii:
1. primirea utilajului sau instalatiei in reparatie si spalarea sa la exterior;

2. demontarea in piese componente;
3. spalarea pieselor;
4. constatarea defectelor si sortarea pieselor;
5. intocmirea documentatiei de reparatie;
6. repararea pieselor si a echipamentului electric;
7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor;
8. asamblarea utilajului sau instalatiei;
9. rodajul, controlul si receptia utilajului sau instalatiei;
10. vopsirea;
11. predarea utilajului sau instalatiei la beneficiar.
7.1.PREGATIREA MASINILOR SI INSTALATIILOR

PENTRU INTRAREA IN REPARATIE
Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In prealabil,
trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Controlul tehnic al atelierului
de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie se urmareste daca masina
este completa si care sunt defectiunile la functionarea in gol si in sarcina. Aceste constatari
servesc ulterior la intregirea activitatii de constatare a defectelor.
7.2.DEMONTAREA UTILAJELOR SI INSTALATIILOR

Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din cadrul
procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata de:
a. studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;
b. stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate, ceea ce
permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta mai mare piesele
nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru stifturi, bucse, arbori etc. se
stabileste mai intii directia de demontare.
Arborii lungi trebuie sa se sprijine pe mai multe puncte spre a evita deformarea lor la
depozitare. Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. Ele
se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci daca sunt
conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt asezate pe
stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafetele finisate sa nu se
deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se inscriptioneaza
cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau patrata,avind imprimat un numar
care arata ordinea demontarii.
18
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi (cupru, aluminiu, bronz etc.).
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate
sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu 0,5 mm mai
mic decit diametrul gaurii cuiului.
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma unei dalti.
Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor. Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor
sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubelnitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel, demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si bucsele montate
prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dispozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la demontarea rulmentilor. In
cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la incalzirea rotii pana la temperaturi de
100-200C. Incalzirea trebuie sa se faca repede pentru a nu se incalzi si arborele.
7.3.CURATIREA SI SPALAREA PIESELOR

Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol, detergenti sau
diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa, avand temperatura de 6080, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie, pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1.
2.
3.
4.
indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al maturilor;

spalarea pieselor in solutie incalzita;
spalarea in apa calda;
uscare cu aer cald.
Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata se face
cu ajutorul unei masini.
19
7.4.SORTAREA PIESELOR SI INTOCMIREA FOILOR

DE CONSTATARE
Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si masurile
necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in timpul exploatarii. In
timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere dimensional, al formei si al aspectului,
cu ajutorul aparatelor de masura si control corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza
la feroflux, ultrasunete, etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se trec piesele care, datorita faptului ca
nu au grad inaintat de uzura, este economic sa fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele
care, ajungind la limita maxima a uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in
acest caz se inlocuiesc cu altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o schita care
sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii lor. Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se asambleaza cele care se repara sau
se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce se repara, locul ce trebuie reparat va fi
indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene, deoarece nu se
recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se faca numai dupa model.
Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare.
Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de rezolvare,
numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul reparatiei.
7.5.CONSTATAREA DEFECTELOR
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de desenele
de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
de exploatare;
de fabricatie;
de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de

productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile fata de
dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de executie, precum si
la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite gresit, piesele
se uzeaza prematur.
20
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus, urmand ca
fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii.
Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire sau lovire.
Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu trebuie sa fie rupt mai
mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire. Gaurile pentru sprinturi si
stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba
o forma cilindrica fara urme de lovire si fara rizuri. Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar
fetele laterale paralele.La rotile dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si
fara fisuri. Se admit numai defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor
nu trebuie sa fie mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar generatoarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul cu vopsea aceasta
acopera din suprafata conului.
8. REPARAREA ROTILOR DINTATE

8.1.REPARAREA ROTILOR DINTATE
Se face la aparitia urmatoarelor defecte: uzura, ruperea sau sfaramarea dintilor. Daca
uzura dintilor este mare, repararea lor nu mai este posibila, deci rotile trebuie sa fie inlocuite.
Daca uzura in grosime a dintilor nu depaseste limitele admise (pentru roti de mica importanta cel mult 0,2 mm pentru module 1-3mm),adica, daca profilul dintelui se pastreaza,
atunci roata dintata respectiva poate asigura o exploatare normala a strungului si deci poate fi
lasata in functiune.
Se admite o uzura a varfurilor dintilor rotilor dintate in limitele de
lungimea dintelui.
12-15% din
Ruperea si sfaramarea dintilor sunt provocate de corpurile straine intrate intamplator

intre dinti sau de schimbarea neatenta a angrenarii.
O roata dintata care are un dinte rupt sau partial sfaramat nu poate fi lasata in functiune.
Daca este necesara schimbarea unei roti dintate din cauza uzurii sau a ruperii unui dinte, atunci este mai rational sa se schimbe ambele roti dintate in agrenarea (pereche de roti),
din urmatoarele motive:
inlocuirea perechii de roti dintate asigura o mai buna angrenare, deoarece, de

obicei, rotile dintate ale aceleiasi transmisii se confectioneaza cu aceleasi scule
si pe aceeasi masina-unealta;
este foarte greu sa se execute o singura roata dintata de schimb, tinand seama
de gradul de uzura al rotii dintate cu care angreneaza.
21
Rotile dintate noi, montate in timpul reparatiei, se vor executa cu respectarea tuturor
conditiilor tehnice impuse la proiectarea masinii-unelte.
Rotile dintate solidare cu simicuplele cu gheare se inlocuiesc la fiecare reparatie capitala din cauza uzarii suprafetelor de contact ale ghearelor. Daca semicupla este piesa separata
presata de roata, se preseaza ghearele semicuplelor se reconditioneaza prin incarcare cu
sudura si prelucrare mecanica ulterioara.
8.2.REPARAREA TRANSMISIILOR CU LANT

Construcia anumitor maini, utilaje i instalaii se folosesc lanuri cu buce i role
(Gall) sau lanuri dinate. Aceste lanuri pun n funciune organele de micare prin intermediul
roilor dinate de construcie special.
Uzarea lanurilor se caracterizeaz printr-o mrire a pasului dintre centrele zalelor care
pot conduce la ruperea lanului sau la ieirea acestuia de pe roi. Lanurile care prezint astfel
de uzri nu mai pot fi folosite i ca atare trebuie nlocuite cu altele noi. Odat cu lanul se
uzeaz i flancurile roilor de lan, mai mult la roile conductoare i mai puin la cele
conduse. Roile ai cror dini s-au subiat prin uzare trebuie nlocuite cu altele noi, executate
foarte precis n ceea ce privete forma geometric a dinilor.
Dup frezarea dinilor, roile se trateaz termic i se lustruiesc.
Tratamentul termic cel mai indicat pentru aceste roi este prin CIF, fiindc nltur
posibilitatea de deformare a dinilor sau a roii i se obine o suprafa neted i dur.
In construcia mainilor-unelte cum snt: mainile de frezat portal, mainile de rectificat etc., se ntlnesc o serie de variatoare pentru turaie i anume variatoare cu discuri i bile,
variatoare tip PIV (Pozitives infinement variables), care transmit micarea prin lan cu dini
radiali.
Recondiionarea acestor variatoare const n nlturarea defectelor pieselor prin procedeele artate mai nainte, dar ce este mai important de obinut la recondiionarea lor este
fineea suprafeelor discurilor n poriunile unde lucreaz bilele, precum i suprafaa bilelor.
In cazul variatoarelor tip BIV elementele care se uzeaz snt n primul rnd lanul i discurile
conice.
Fenomenul de uzare se manifest ntre zale, bol i lamelele de antrenare care se
subiaz i capt joc n canalele discurilor conice, scond lanul din uz. Recondiionarea lui
nu este posibil i se nlocuiete cu altul nou.
Dac aibele conice snt uzate, ele se nlocuiesc ntotdeauna perechi. Buna funcionare a
variatorului depinde de felul cum snt executate discurile conice i n special canalele de antrenare. Dup tratamentul termic al discurilor, canalele i suprafeele conice se rectific. Cu
cit suprafaa este mai fin i lucioas cu att uzarea elementelor lanului va fi mai mic. Discurile noi se echilibreaz dinamic nainte de tratamentul termic.
8.3.REPARAREA MECANISMELOR DE TRANSMISIE

CU ROTI DINTATE
De obicei, dinii roilor dinate se rup n dreptul racordrii, iar la roile cu dini nclinai, la vrfuri.
Adevrata cauz de scoatere a unei roi din funciune este distrugerea flancurilor dinilor datorit uzrii, griprii, strivirii, exfolierii etc.
22
La apariia unuia din fenomenele artate roata n cauz trebuie nlocuit. Odat cu
aceasta se nlocuiete i roata cu care angreneaz.
Este greit practicarea inversrii roilor dinate n aa fel ca ele s alunece pe flancurile opuse. Prin aceast inversare jocul dintre dini nu poate fi eliminat.
Repararea propriu-zis poate fi fcut numai la roile dinate, de mic importan, care
lucreaz la viteze periferice mici (sub 0,3m/s), cu modulul de peste 3 mm al cror numr de
dini uzai sau rupi nu depete 10% din numrul total de dini, iar dinii snt aezai n ir.
Repararea poate fi fcut prin nlocuirea dinilor uzai sau rupi cu un sector dinat,
scos dirutr-o coroan dinat. Sectorul dinat are, la partea opus dinilor, form de coad de
rndunic.Se ndeprteaz prin rabotare sau frezare dinii respectivi i odat cu acetia se
ndeprteaz i o parte din coroana roii sub form de coad de randunica.
Se scoate dintr-o coroan dinat, special executat, avnd aceleai dimensiuni ca i
roata de reparat, un sector dinat egal cu canalul executat n roat.
Sectorul dinat se monteaz prin fretare, cu ajutorul uruburilor sau prin sudur .
Repararea mai poate fi fcut prin ndeprtarea prin strunjire a coroanei uzate i montarea prin fretare a unei coroane dinate noi. In redarea montrii prin fretare se procedeaz
astfel:
se nclzete coroana ntr-un cuptor electric sau cu flacr pn la temperatura de
500600C;
se scoate afar i se cur interiorul de zgur;
se introduce pe roat cu lovituri uoare de ciocan;
se rcete complet ntr-un loc lipsit de curenii de aer; dup rcire se asigur fixarea
prin uruburi sau sudur aplicat lateral.
Roata, astfel obinut, se strunjete fin la exterior i frontal, se dantureaz, se everuiete
i se rectific. In acelai fel se pot repara i roile dinate conice etc. Att la unele ct i la celelalte asigurarea contra rotirii pe arbore se face prin dou pene paralele, dispuse la 180 una
fa de alta.
Sectoarele dinate se repar n acelai fel ca i roile dinate.
8.4.REPARAREA ANGRENAJELOR MELCATE

In afar de angrenajele melcate simple, n domeniul construciei de maini snt folosite
i angrenajele melcate cilindrice cu posibilitatea de reglare a jocului ntre flancuri. Meninerea
unui joc minim ntre flancuri este necesar n primul rnd la angrenejele melcate ale mecanismelor de divizare pentru maini-unelte (maini de prelucrat roi dinate, mese rotative,
capete divizoare etc.) i uneori la angrenajele melcate de transmitere a puterii, unde trebuie
reduse oscilaiile de rsucire ale sistemului de antrenare care pot fi provocate, de exemplu,
prin fore de achiere pulsatorii. Creterea jocului ntre flancuri, fa de valoarea iniial, la
angrenajele melcate este cauzat de uzarea inevitabil dintre flancuri, prin frecarea de
alunecare relativ mare ntre suprafeele de contact.
Cnd dispozitivul de reglare nu mai poate nltura jocul dintre melc i roata melcat
din cauza uzrii prea mari a dinilor roii melcate i a spirelor melcului, se recomand ca
piesele n cauz s fie nlocuite cu altele noi. De obicei, n acest caz se nlocuiete doar roata
melcat pentru c ea, fiind din bronz, se uzeaz mai repede.
Roile melcate avnd n general diametre mari i fiind din bronz nu se nlocuiesc n totalitate (roata complet nou fiind scump), ci se ndeprteaz coroana dinat uzat, urmnd a
se monta prin presare o coroan nou pe butuc. Solidarizarea coroanei dinate cu butucul se
face cu ajutorul unor tifturi filetate fixate jumtate n batiu i jumtate n coroan.
23
Dup executarea urubului melcat, roata melcat se prelucreaz pn aproape de cota

final i se monteaz mpreun cu urubul melcat pe un aparat de controlat angrenaje. In
poziia angrenat fr joc I se compar distana dintre axe, cu distana teoretic micorat cu
valoarea abaterii (toleranei) admise la distana ntre axe. In baza valorii obinute se prelucreaz n continuare roata melcat pn se verific condiia menionat.
8.5.REPARAREA CUTIEI DE VITEZE.

Cele mai numeroase si importante lucrari de reparatii se efectueaza la cutia de viteza a
strungului.
Uzarea pieselor componente ale cutiei de viteze. Diferitele piese ce intra in componenta cutiei de vitze se uzeaza in mod diferential, in functie de gradul de solicitare existent in
timpul functionarii strungului. Principalele piese care se uzeaza sunt urmatoarele:
Datorita acestei uzuri, flansa poate fi scoasa din functiune, ceea ce impiedica repararea
sau inlocuirea ei.
1.Rotile dintate cu bucsele respective. Uzuri accentuate inregistreaza, in general, la nivelul dintilor rotilor dintate, precum si la cel al bucselor respective. Cauzele sunt:executia necospunzatoare a dintilor, ceea ce face ca angrenarea sa fie incorecta, si repetatele schimari de
viteza in timpul mersului, fara decuplarea ambreajului.
2.Clichetul de schimbare a sensului. Uzura cea mai accentuata se produce la varful clichetului, provocata de presiunea exercitata la pornirea si oprirea masinii-ulente. Timpul maxim de utilizare este de 8 500-9 000 ore.
3.Furca se uzeaza lateral pe zonele de contact cu mansonul. Din cauza frecarii, grosimea
furcii se micsoreaza de la 20 mm la 16-17 mm, ceea ce face ca la fiecare reparatie mijlocie
sau capitala aceasta sa se repare, prin incarcare cu sudura.
4.Axul canelat. Uzuri frecvente se semnalizeaza la rotile dintate, care din cauza
cuplarilor repetate, fara debreiarea ambreajului, capetele rotunjite ale dintilor se fragmenteaza
(dintii fiind cementati). In cazul unei exploatari rationale durabilitatea acestora se mentine de
la o reparatie capitala la alta.
5.Pinionul dublu. Dantura pinionului nu se uzeaza, deoarece angrenarea este discontinua, iar solicitarile sunt mici (pinionul se cupleaza numai in mersul inapoi).
Uzura pronuntata se produce insa la nivelul bucsei, care dupa aproximativ 8 000-9 000
ore de functionare trebuie schimabata.
6.Axul canelat. Grupul de roti, din cauza cuplarilor repetate, se uzeaza frontal, necesitand ajustarea dintilor sau, uneori, chiar schimbarea rotii. Rotile dintate, fiind agrenate continuu, nu prezinta uzura accentuata, ele putand functiona aproximativ 50 000 ore.
7.Axul principal si piesele montate pe el, si anume:
a.Rotile dintate nu prezinta o uzura accentuata a danturii. Se uzeaza insa mult mai rapid
ghearele de cuplare, care se rotunjesc, cuplarea devenind astfel defectuoasa.
24
b.Axul propriu-zis prezinta uzura in zona de contact cu bucsele rotilor dintate, ceea ce
face ca la fiecare reparatie capitala sa se rectifice arborele in zonele respective. Pe locurile de
contact cu bucsele, uzura ajunge la 0,8-1,5 mm.
Axul principal poate prezenta uzuri importante in doua zone, si anume:
in zona locurilor de alunecare a rotilor dintate;

la alezajul conic de centrare al axului principal, prin modificarea formei geomatrice a acestuia.
In zona locurilor de alunecare a rotilor dintate, axul principal se uzeaza intre 0,8 si 1,5
mm pe diamentru, ceea ce face ca arborele principal sa aiba o functionare defectoasa.
9.CALITATEA SI VERIFICAREA CALITATII.

CONDITII DE CALITATE
Durabilitatea organelor de masini este influentata de rigurozitate suprafetelor de contact
, care , in timpul functionarii, au o deplasare relativa una fata de cealalta .
Comportarea in functionare a organelor de masini depinde de rezistenta acestora , care
poate fi :
rezistenta la uzura a suprafetelor in contact ;

rezistenta suprafetelor la coroziune ;
rezistenta la oboseala a pieselor in miscare ;
anduranta ajustajului realizat la fabricatie intre piesele in miscare .
Prin masuratorile facute asupra unor bucse si axe sectionate dupa ce au fost imbinate , sa observat ca la acestea contactul nu este pe toata suprafata ci numai pe varful asperitatilor.
Deci, suprafata efectiva de contact este mai mica decat suprafata nominala , fapt de care
trebuie tinut cont la calculul presiunilor specifice si a rezistentelor la uzura a suprafetelor .
In cazul cand posesorii de utilaje nu au in dotare mijloace pentru realizarea superfinisarii
pieselor , care vor lucra prin contat in miscare , este necesar sa-si organizeze rodajul subansamblelor montate dupa reparare in vederea ruducerii asperitatilor din prelucrari si, deci ,
marirea rezistentei organelor de masini la uzura.
In timpul rodarii , se efectueaza reglarea lagarelor , a mecanismelor de comutare, a mecanismelor pentru opririle automate , a sistemului de ungere.
Se verifica , de asemenea functionarea transmisiilor cu roti dintate , a cutiilor de viteze
si avansuri in ceea ce priveste temperatura pe care o dezvolta in lagare si zgomotul pe care il
dezvolta in timpul rodajului.
Rodajul subansamblurilor este practicat in majoritatea intreprinderilor detinatoare si reparatoare de masini-ulete. Metoda rodarii subansamblurilor este eficienta fata de metoda rodarii masinii in ansamblul general, deoarece :
25
in cazul cand in timpul rodajului se observa defectiuni se demonteaza si se repara numai in zona defectului; celelalte subansambluri ale masinii fiind pe bancuri diferite,
pot continua rodajul;
productivitatea muncii la rodaj este mai mare;
calitatea rodajului este superioara.
Dezavantajul metodei subansamblurilor este acela ca echipa de rodaj trebuie sa fie mai
numeroasa.
Rodajul cutiei de viteze se face cu ajutorul unui sistem de franare actionat hidraulic.
Momentul de franare este asigurat prin presarea placilor de textolit pe ax de catre pistoane.
Pistoanele primesc fluidul de forta prin ventilul cu trei cai, iar presiunea se controleaza
prin manometru.
Este recomandat ca in timpul rodajului efortul sa creasca in trepte de la zero la o
valoare maxima.
Vibratiile axului principal si ale intregii cutii de viteze se masoara ci stretoscopul;
temperatura din lagare se constata cu termocuplul traductor.
Se cupleaza treptele de turatii care se obtin prin angrenaje reparate sau inlocuite. Dupa
o functiune a cutiei de viteze in regim de rodaj, timp de 6-8 ore, in cazul ca vibratiile si temperaturile masurate sunt in limitele admisibile, rodajul se declara terminat.
10.NORME DE TEHNICA A SECURITATII

MUNCII
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui
fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si
stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme
specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui

maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de
echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful
de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in miscare,
iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA;
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale
trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
26
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune

inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la
reparatie au fost inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis
fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi
bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare
pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor
purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii;
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea
electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimentelor
precum si fumatului;
in fiecare atelier de galvanizare trebuie sa existe o trusa de prim ajutor care sa contina
antidoturile specifice otravurilor si arsurilor .
27
11.BIBLIOGRAFIE
1.I.Gheorghe; M.Voicu; Paraschiv

Tehnologia asamblarii si montajului
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA-1977
2.N.Huzum; G.Rantz
Masini utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini
manual pentru licee industriale clasa a XII-a scoli profesionale
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA-1979
3.V.Drobota; N.Atanasiu; N.Stere; N.Manolescu; M.Popovici;
Organe de masini si mecanisme
manual pentru licee industriale si agricole, clasele a X-a, a XI-a, a XII-a si scoli profesionale
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, R.A 1993
4.A.Ciocarlia; M.Vasilescu
Asamblarea, intretinerea si reparatia masinilor industriale
manual pentru clasa a XII-a , liceea industriale
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA ALL 2000
5.Angrenaje cu roti dintate
http://www.scribd.com
6.Intretinerea tehnica a utilajelor
7.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere
http://www.regielive.ro
8.Imagini
http://www.google.com
9.Prelucrari mecanice prin aschiere
28

Intretinerea Si Repararea Angrenajelor

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Intretinerea Si Repararea Angrenajelor

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

PROIECT PENTRU OBINEREA

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine,

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

4.1. ANGRENAJE CU ROI DINATE

4.2.1. Noiuni de baz

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

4.3. Avantaje i dezavantaje

Ruperea dinilor prin oboseal este forma principal

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

Alte forme de deteriorare a angrenajelor pot fi uzarea coroziv, deformarea plastic

4.4. Materiale i tratamente utilizate n construcia roilor dinate

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

Masinile-unelte utilizate in domeniul constructiilor de masini prezinta in structura lor

5.1.1.STRUNGUL NORMAL.PARTI COMPONENTE

Fig.5.1.1.Strungul Normal. Parti componente

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

Fig.5.1.3.Schema cinematica.Cutia de viteze.

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

Fig.5.2.1.Masina de frezat universala

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

Aceast main este utilizat pentru prelucrarea gurilor de dimensiuni ajungnd pn

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

ta micare secundar de achiere. Masa mainii se deplaseaz orizontal pe ghidajele 13,

Fig.5.4.1.Masina de rabotat transversal

La mortezare cuitul efectueaz micarea rectilinie alternativ n plan vertical. Masa

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

6.TEHNOLOGII GENERALE APLICATE

reparatii executate in functie de necesitati;

preintampina defectiunile, pastrand permanent utilajul in stare normala de functionare;

In functie de complexitatea si importanta lor reparatiile pot fi:

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

repararea si inlocuirea rulmentilor si lagarelor uzate;

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

reconditionarea sau inlocuirea tuturor pieselor uzate;

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

7.CUPRINSUL PROCESULUI DE REPARATII

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

1. primirea utilajului sau instalatiei in reparatie si spalarea sa la exterior;

7.1.PREGATIREA MASINILOR SI INSTALATIILOR

7.2.DEMONTAREA UTILAJELOR SI INSTALATIILOR

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

7.3.CURATIREA SI SPALAREA PIESELOR

indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al maturilor;

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

7.4.SORTAREA PIESELOR SI INTOCMIREA FOILOR

Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

8. REPARAREA ROTILOR DINTATE

Ruperea si sfaramarea dintilor sunt provocate de corpurile straine intrate intamplator

inlocuirea perechii de roti dintate asigura o mai buna angrenare, deoarece, de

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

8.2.REPARAREA TRANSMISIILOR CU LANT

8.3.REPARAREA MECANISMELOR DE TRANSMISIE

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

8.4.REPARAREA ANGRENAJELOR MELCATE

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita

Dup executarea urubului melcat, roata melcat se prelucreaz pn aproape de cota

8.5.REPARAREA CUTIEI DE VITEZE.

Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita