COMENTARIIlE

,'. TT

"' J~ U

.EXpT l"n
Tn fi REA nny"'mr\1' nT ,
'. ' .'

lJ

l . :'

t111"'1IU'11VnJJ.~.,j!
.~!L

A
' U.....

_!
i

r. mn
f\I!'\...,.Y".,.,..., ...... " , " Y T
l:)'l1"__ 'l'l!.{fil~
l'i1lW'II\I'I'U lJ'ftll
'"
VVIUn 1 11 II lU
....

..

.L

.L

A celui intru snnti, parmLellii . nosu'u

lOAN CHRISOSTOThI
Ar hiepiscopul Constantino po lei

Traduceredin limha elina, editia

, . de Oxonia, 184: 7
DE

Arhim.Theod.osic A thanaslu
Egumenul M-re~ Pr~~.i st~:-r\:Ial'e din .Romfl.r~

BtJCURE!?TI
Fltelierele grafic.e SOCEC 8< CO" 5oc.ietate anonima .
1908

:::;r. .

. ' ,

,....-:7.,

~~~~~e.~~

... .
.

CODIENTARIILE

'~ . ...

SAU

EXPLICAREA EPIS'l'OLEI I CITRA CORINTHENI

A celui intru

IOA. N

sfin~i

Parintelui nostru

CHRISOSTQM

Al'l1ieplscopul Constantinopolel

S UBIECTU,L

Corinthul este acurn eea intai cetate a Eladei, care

in veehime se mandrea en mnlte privilegii In traiul
zilnic al cetfitenilor, ~i mai presus de toale celelalte, eu
bogatia h a nilor, pentru care unul dintre seriitoriipro.,.
fanil) n nume:;;te: "Cetatea cea bogata a Eiadei".
Aceacsta cetate se gase~te In stramtoarea (jstnml) Peloponesului, ~i 0 maremi:;;care comerciala se. desfa$ura
acolo. Afara de aceasta, celatea Corinthului era plinii de
ritori ~i de multi filosofi; ba Inca ehiar unul dintre cei
~eapte intelepti era din aceasta cetate 2). Acestea Ie-am
spus nu eu scopuI de a va .da dovada de multa invatatura, - cad la ee a1' folosi ea sa 0 :;;titi aeeasta?ci tnai mult pentruca contribuie la subiectul epistolei .
ce ni sta de fata.
.
.
Multe a patimit In aceasta cetate insw;i fericitul
Pa vel; dara tot aici i s'a aratat ~i Christos, zieandu-i:

"Nute teme, ci

graie~te

1) NotCi. Thucididi. I, 13.

$i nu tacea, pentruca

2) Nota. Periandru (512, a. Christ.) care a guvernat in Corinth. lara ceilalti ~ase inteleptl sunt: Pithagora, Solon,Tholes,
Cleovul, Pitacos ~i Hilon Lacedemonul.

SUBIECTUL

SUBIF;CTUL

popor mult este'mie in cetatea aceasta" {Fapt.

~i ramas acolo pe tirnp de doi

an'i. Tot aici aeel demon a ie~it din eel ce patir.neade
duhnecurat, ~i aaldngat pre acei ludei cari indraznise
de a-I jura cu. nume!e luilisus pre eare il propoveduia
-iI!lavel'(Ftll)f,: 19,'-i3~t-9.)~ cu:e~r veazie aupatjrni-t multe

189. 10), dupa care a

'insGltttQ~i. J\'i~'i vr{ltitDrj~.ace~a, caindu~se

de fapte-le
iorau' aI'S car~ile' inaintea tuturor, a carora pre~ ~'a
so~otit a fi calacincizecidB mii deargintL Aiei P~lVel
fiind ta,rit de luciei inaintea lui Galion, guvermUoriil in

a,cei

Achaia .. a fost l)iltut in divan de acei ludei rasvra,titi.

Dealtfeiiu diavolul vazand ca aceasta cetate mare~i cu
o populat~e numeroasa, ~e. ap,ro]?ia vdeadevar; 'y~zan~
ea aceasta eetate deveruse aamlrata pentru bogat18a 91
'intelepciunea lc:cuitorilor dinve?-, :;;i ca era eea ~ai. prin~
cipah1 cetate d~n ?latia, ~ptGl c:ele ale ~tl1eme~110r 91
Al'A
"''' ba-a""'au '11 cDa ill'" 'prn""'ta st,:;Y'P
c;; T ~"""-'lr_"n,v~.,'0n-lr.T.
pe- atunG-l, de oare ce 11 c~zpse Intaeta.tea cea dIn ve-f~,hjrne. ~ si totodata vazand ca locuitorii de aici primise
c\;vantui lui Dumnezeu cu toata buna vointa, ce face
necuratul '? Dezbina pe oameni intre dam,;ii, dici. ~tiael
bine, ca cbiar imparatiea eea mai puternica nu poate
sta,daca oamenii se imperechiaza ~i se dezbinaintre
dansii. Ca motiv la aceasta cursa, avea. necuratul bogatJea :;;i Intelepciunea oameniIor carf locuiau in acea
cetate.
Din aceasta cauz<'i, deci, uniia dintre Iudei eu dela
sine Dutere s'au pus in fruntea multimei provocand-'o
la revolte, ~i facand ea uniiasa se aUpeasea de aC8ii'tiia
Cl1 maibogati, altii de ceila1ti ca mai int-elerti, $i car~
puteausa~i invete eeva mai ~}!Jlhj)~~ari~La.pl'opiindu-l
de dan~ii acei ingelatori, aveau pretentiunea de a-I invata mai bine decat apostolul Pavel, ceia ce apostolul
s~ daa se intelege prin expresiunea: "N'am. putut a
va grai .voua ca celbr duhovnice~tj" (I, Cor. 3, 1),
: adeca ca daca n'au au zit dela dansul multe, apoi aceasta
n's, provenit din cauza ne~tiintei sau a nepriceperei sale,
6i tJincauza slabaciunei lor; Deasemenea ~i expresiunea:
"Fa.ra, de noi v'ati imbogatit"(Cap. 4, 8), acelaf?
lucru arata. Deci faptul acesta de a dezbina'biserica nu
este ceva mie ~i nebagat in sarna, ci chiar eel mai vatamatoriu dintre toate ralele omene~ti.
Tot in aceasta eetate, pe langa cele spuse, s'a cuCto

.LJu':...J,.;~,- :.l..ll.\.Jl.l..A',-",l-':'.i..lv.J.

>")V.

::--'V.

1..1."

.I.

.H"""...

..., ......... ""'0..../.

...

~~

'-'"

tezat a se petrece ~i un alt paeat mare, caci pe eel ce

avusese pe muma lui vitrega,sau pe a doua femee a tataJuj sau, nu numai ca dan~ii nu I-au infruntat pentru
asemenea pacat, 01 tne~i, au r-eseulat muitimea in apa-

:::::u ~~a!'.t~~C181,"1~~-:,~ ~a ~l~g:~:~; n;);:::~j j~~~'~:. S"~($i (l~~,!l.?i.i:

1

l.JcU\.Jl

\..;

c;

;:).,t:Ld.vC;.~_'fY;'"

"'V.l..".(l.,~.1.

.'jGi.i..ivu;.~-,~

;::).i

iiU

mai bine a-ti'fi pltms". (Cap. 5, 2)~ Altii ia:ra~i ~iintre

a$a zi~iidesavar~iti, impim;;i de pofta panteceluilor, dupa
ce mancaudin carnurile .cele jartfite idolilor, se culeau in cape$teie idolilor, din care cauza spurcase tofu1.
Altu iara~i avandintre dan9ii certe $i lupte pentru
bani, se adresau judecatilorcelor necredincio$i, ~i-~i iocredintau acolo pdcineJe lor (Cap. 6. 1-8). Multi apoi
umblau DU parlll caplllui ,lung .$\ netaiat,carora Ii poronce$te apostolulde a-I tt'Ua(Cap. 11, 4). Mai era apoi
si un' alt pacat TlU il1ic,. -acela adeca ca ui)iia.aintr"e dansii
maneau in biser-iei, $1 fill dadeau~i eelor saraei (th.
'vers. 22). Dupa aceasta rnai l}aciituiau 9i IJrin aceia,ca.
cugetau lucruri mari. de dan,~ii in privinta charurilor,
~i de aiei apoi seiiwiduiau unii pe altii, ceea ce contribuia la dezbinarea bisericei. Dara a poi chiar $i Gf'edinta in inviere schiopata printre dan~ii, did nniia pa.timind de boala 8i de nebuniia Elinilor. nil r.rpOP:ln ('8
va fi invierea trupurilor. Toate aeestea era~, ~ezuitate
din prostiia a9a zi~ilo'['flI0sofl. Aceasta era mama tutorOl"
ralelor de pe atund;din ac(,;asta eauza se dezbinau
intre dan~ii,caci a:;>a, invataudela fllosofi, fiirldca ~iaceia
se reseulau uniia contra ait(wa, ve~nic eorrtrariirrdll-se
in credintele lor si fncercandu~se de a descopcrl. ccva
nou, fiind mi;;cati'la aceasta, de slava de$arta. 9i iubirea
de intaetate. 0 asemenea boalabantuia printre filosofii
de. pe atunci, fiindca totul resturnau Cil rationamentele
lor cele false.
.
Deci, Corinthenii ace9tia i-:au seris apostolului prin
Fortunat ~i Achaic, ~i tot prin aee$tiia Ii-a ~i respuns
prin epistola de fata, dupre cum se invedereaza dela
sfar~itul epistolei. NIl i-au scris lui despre toate impre
jurarile ce se petreceau printre dan~ii, ci numai des pre
nunta ~i feciorie,pentru care 9izice apostolul: "lara
pentru care mi-ati scris" (Cap. 7, 1). El insa li-a
respuns nu numaila cele ee i-au fost scris, ei ~i asupra
multor chestiuni 9i abateri deale lor, pecare Ie-a aflat
delaFortunat ~i Aehaic, cu cea mai mare exactitate.

OMILlA I

OMILlA I

Odata eli accasta epistola a tri?,-is la.. da,n~ii ~i pe TimotheiLl ~tiind bine ca dacaeplstola lUI va avea 0 oare:
care putel'e asupra lor, nu putina lnraurire va avea insa
!";j nrezenta ucenicului sau printre dan~iL
.,
": ~ Fiindca ' acei neru~ini1ti, cad dezbinase biserlca, In:
ventase un pretext in abaterile l~r - 5i aceas~a. ca sa
roU Sf: p.-.a,ra ca dan$ii lucrau fiind ml~catl de ambJtlUne -,,,J
.
., , .
. It" . ~; 1-.;
"'; 1; rl0S"'OD<ir
:;;i ziceau
ca_ 11
mva~a pe a 11 me'" moe, 9'
v
t <
udevarurile cele mai desavar~ite,. caci sunt ~al. i.?telept~
decat alW - apoi contra acestei boale se rIdlCa Pavel
dela inceput chiar, smulgand radacina ,tuturor ralelor!
:;;i dihonia izvorlta ~e aici, c~. un ~ur~J nespus. M,!lt~
din ace'?tiia erau elnar ucemCl de al lUl, drept. c!1re II ~l
zice: ;,Ca daea nu sunt AI?o.stol alto~a, dar~ ;roua
sunt, ('.8, peceteaapostolJel mele VOl suntet1 mtru
Domnul" (Cap. 'd, 2), dara dan$ii se gasiau mai sl~~i
dec-B.t. ceilalti, de vreme ceo1i spune,: ;~ N~ am gral~

sfintiti intru Christos Iisus, eelor ehemati sfinti,

impreuna eu toti eei ee chiama numele Domnuluinostru Esus Christos in tot locul, si al lor
si al nostru. char vema si pace dela Dumnezeu
TataJ nostru, ~i dela Domnul Iisus Christos"
((::ap~ i ~ ~i-3).

H . UV

vnna ca celor duh()Vmee~l>l, ea mea nu putetl

acum ea incatrupesti
sunteti"
(Cap. 3, 1. 2).
l ')i'(>i
u ~ .,
'. v
.d
b t
Aceasta 0 spune, ca nu 6umva sa creal a ]! e~ v9 r e?~
de timpul trecut, :;;i de aceia a adaos: "ca mea mCl
aeul11 nu puteti". Afarade ac;easta r;ici.. nu e::au c,!
V

"

totii stricati, ci inca se gasia~ prll!.tre ~an~l~~ulp sfintl,

. ceia ce a !';>i aratat cam pe i~ m!Jl~cUl ~pls"oleI, unde
zice: "lara mie prea putm Iml este; e(1, sa fiu
iudecat de ei:Ura. voi" .(Cap. 4, 3), dupa care mai ~a
;'ale a. adaogat: "~i acestea, fratilor, am InehipUlt
intru mine::;;i Apollo" (lb."yer~. (;.: A93. d?,ra, d~ 0!1rece
toatc ralele acelea izvorau dm npsa ~e. mmte, c;.aCI cre. deau acei amagitori ca $tiu ceva ma~ mult decat el, de
aceia mai 'na~nte de orice el doboara 0 asemenea U$Udnta, ~i j'ncepe epistolfl,zicand:
v

OMILIA I

Pavel chemat apostol allui Iisus Christos

prin "voea lui. Dumnezeu, ~i Sosten fratele, bisericei lui Dumnezeu care este in Corinth, eelor

Prive9te, .cum chiar dela inceput Ii-a doborit mandriea, $i ii-a al'uncat ia pamantorice semetie, numindu-se
pe sine ))chemat" Nu eu am afiat, zice, ceea ce ~tiu,
~i nici ca am ca$tigat aceasta cu propriea mea inteiepciune, ci alungand ~i pustiind biserica, am fost chemat.
Asa dara totuieste a1 celui ce chiama, ~i nimie 0.1 celui
chiemat, afal'a numai de a.scultare $i supunere. "AI lui
Christos Iisus". Dascalul vostru, zice, estc Christos,
::;i voi recunoaf?teti oameni ca aparatori ai fnvataturei
saie '? "Prin voea lui Dumnczcu ", adeca ca Dumnezeu
a voit ca r10i sa nemantuimasifeliu. I'roi nimie n'am
f8A~Utj ci~uma.i. "prin voea .lui Dumnezeu am afiat mantuirea, ~i fiindca ~a a crezut el cu cale, apoi noi am
fost chiemati prin vointa lui, iara nici decM ca am fi
fost vrednici de chiemare. ,,~i Sosten fratele". Iara~i
seumile~te, punand pe langa sine pe eel ce era cu
mult mai inferior lui, fiindea intre Pa.vel ~i Sosten
de sigur ci~i er.3, 0 mare deosebire .. Deci, dacfi apostolul
pune !anga dansul pe eel eu mult mai inferior lui, de:;;!
intre dansul ~i acel Sosten era 0 mare deosebire, apoi
ce ar puteil zice aceia, cad se mandriau fata chiar de
. .
cei de -aceia$i valoare eu dan$ii ~
"Bisericei lui Dumnezeu((. Nu bisericei aceliia,
sau ace~;,tiia, ci bisericei lui Dumnezeu. "Care este in Corinth". Privei;;te, cum prin fiecare yorba Ii doboara
mandriea, obi~nuindu-li cugetul prin toate ca ii sa aiba, .
privirea indreptata spre ceriu. Nume~te biserica lui
Dumnezeu, aratand ca ii trebue a se uni cu aceasta.
Daca biserica este a lui Dumnezeu, apoi ea este unita,
adeca este una $i aceia~i, nu numai in Corinth, ci In
Intreaga lume. Numele de biserica nu este un nume de
desbinare sau impartire, ci este nume de unire ~i de
conglasuire.

OMILJA I

"eelor sfintiti intru Christos lisus". Iarasi

punnurpele lui Iisus, f;'i nlca.id nu pune nume de oamenL ~i c~ este sfintirea? Baea rena,';lterei de a douao;t,ra",. -cu'riitir-ea. -de, pacB,tB:- Li >alYlin.te~te de necuratenia
. ~or, de. {(am.s'au j;,~~1,3,vH) :o;;i.ii fndeamna. de a DU c1igeta
lUCf'UX'1.111;;:\-1'1, e? nn l;\'::J.ll 'ifintit doara. pf'in snecesele lor,
e! ;prih ti!antrop5'f'~R; lui I)u!nne:ZeU~
~.
.
. . "eelor ehemati sfinti". (Chiar insusi acestlucru,
z1ce, adedi de a va rmlntui pdn credint<i, nu esteal
vostru, cacinu Yoiv'ati apropieat cei Intai, ci ati fost
chemati; a$a ca ehiar acest lueru mic, inca nu este al
vostruintreg. .De:;;! v-ati apropieat, fiind vinovati de
n:ii de raJe, totu$i nicia$a nu este vr'un merit al vostru,
Cl totul e~te al lui Durnnezeu .. De aceia 8i Efesenilor
scriindu-li zieea.: "ea cu darnl stmteti m~ntuiti Drin

credinta, !?i ' aceasta nu dela vol, al lui blimnezeu este darul" . (Efes. 2, 8),adecii c<Dici credinta
nu este1:1 voastraIl),treaga, caci nu

VOl ati apucat mai

'nainte crezand, ci dupa ce ati fost chemati ati crezut ~i
ati at;cuitat.
.

,)mpreuna eu toti eei ee ehiama numele

Donmuluinostru lisus Christos", adeca nu num,eiecutaruiasau eutaruia, ci numele Dorrmului. nln
~i al lor ~i al nostru" .. De$i aceasta
. epistol"r>-1f'1St scrisa numai catra Corintheni, totU$l apostolul .amirlteE;te de toti cred.irlcio;;;ii de ~ pe -,iutreg;ul 1)3,mant, aratand prin aceasta cil in toata .lurnea biserica
trebue a fi uQa-$i aceia9i, def;'1 esteimpra$tieataprin
multo locHri, '$1 -prin urmare cu atat mai mult cea din
Corinth. Ca daca locul e departe, totw;;i Domnul fiind
comun, ii une$te pe toti la un loco De aceia a $i adaogat
apostolul:. ,,~i at lor ~l al nostru " . Fa,ptul acesta, de
a avea biserica un singur stapan f;'i Domn, este cel mai
. pl'incipa.l. Ca daca se $i gasesc intr'un singur loc, $i au
multi stapaqi cari se contrarieaza, apoi ~i dao$ii sunt
de~binati, $i ell nirnie riu Ii folos8:;;te la concordia lor
locul . unde .se gasese, fiindca acei stapani dau poronci
contrare, $i fiecare S0 incearca de a-I atrage in partea
sa,dupre.cum $i zice: "Nu pute~i slujj lui Dum-'
nezeu .~;I lui mamona". Tot a$a $i cei ce se :aasesc
in diferite locuri; daca nu au mai multi stapani, ci nu-

_.tot locul, zlce,

OMILIA I

mai pe unul singur, apoi CLl nirnie nu sUllt vatamati

din C8117:a loeurilor la concordia dintre dansii, fiindci'i.
acel stapan 1i une$te pe toti la un loco '(Nu spun,
zice, ca,,~oi- >{~j,- (:o.rintlieni:sunteti, .d,a>tpr-i de. a ..il. ftlcqn ....
-cordie numai cuCorinthenii,e.i eu toti G8i di{1.Jurnea
Intreaga.~ avftndpeun_singurstB.;p~rl:~C0muh.'tuturor~
n
.
~. d'
~1
.....
".
-.
:-)J i'~ ,"\,-...+';n-~"
JJ6
aC61aa
~rpus ~:H' e a {laua oara cuvanlUi );b,11iv0111-U ,

SW38. test zis:

Tlnnlele Dornnului
nostru lisus Christos", totm;:i ca sa nu-separa celor

fi5pdca de9l mai

)l

pro9ti $i fara rninte ca e1 a despartit pre cei de prin

alte locuri de Corintheni,' a adaos din nou: "Domnul
nostru ~i al lor". Dara,pentru ca mai W~murit safae
ceea ce eu spun, voiu ceti acest pasaj dupre lntejesullui,
astieliu: "Pavel ;~i Sosten, biserieei lui Dumnezeu cei din
r:orinth. si tuturor eari ehiama numele J)qrnnului nosii'u
:~i al lor' in tot locul,chial' 'in Roma de aJ' (i,sau on: unde ;;
char voua ;~i pace dela Domnul iisiJ.s Christos". Sau iara:;;i
se IJoate explica ~i irl ur-matoriul- '-moa,care rp.i se'pare
ca este f;'i mai adeva,l'at: "Pavel ;,i S{JsiAn, celor s/injiti
din Corinth, celor chiemati s(inti, zmpreuna eu toti cei ce
chiama' numele Domnului nostru Iisus ChristQs in tot loeui
al lor ;~i al nost1'u", adeca (char voua 9i pace celor sfin. titi din Corio th, t;ii ce]()l'_c:hiQrrl<3.tiL2i_I1~_Ilumai voua, _~i
irnpreuna $i tutumr celor din orice loc,cari clllarna
n)lmejp Domnnlnl--flostrn IislJS Christos .
Deci, dadi paeea este din char, de G!"--:~ lucruri mari, f;li de ,ce te ingamfi, fiind mantuit prin char '?
. ~i ,daca ai pace catre Dumnezeu, de ce atunci:te ~ in
st.apanirea attora~ ... cM] a,.(',ea)';taln$Aamna, eli te-lm:..
potrive$ti IuiTIumneieu. De ce daca aveti charul, va
in voiti cu cutare sau cutare? Eu arnandoua acestea charul ~i pacea - Ie cer pentru voi deja DumneZetl,
~i dela dansul, ~i ' eatra dansul, eaci daca nu. -va 'vcti
bucura de sprijinul eel de sus, nu vor rarnanea. statornice, $i nici va fi ceva. mai mult pentru voi, daca I1U
vorfi indreptate spre dansul. Nici un folos nu yom avea
chiar de am fi impaciuitori catra Loti oamenii, daca
catr;;t Dumnezeu suntem razboinici, preeum f;'i dad vom
fi razboiti de intreaga lume, iara cu Dumnezeu suntem
in pace, nu vom avea nici ovatamare. ~i iara9i; nici
un folos nu yom a vea,chiar daca am fi laudati de in- .
treaga lume, daca suntem dispretuiti de Domnul, pe cand
daca Dumnezeu ne aproba i?i ne iube$te, atunci nici 0

10

OMILIA I

primejdie nu yom avea, ehiar de ne-ar dispretui:;;i uri

toaUi lumc a ) ) . .

Adevaratul char, $i adevarata pace este numai de

la Dumnezeu. eel ce are charul lui Dumnezeu, nu se
teme de nimeni, chiar de ar suterimii de rale, si nu
zie numai dela oameni,dar'a ehiar 9i dela diavolul, pc
t;.and eel ce este dispretuit de eharul lui Dumnezeu, pc
loti biinuie$te, chiar de s'al' parea ca este in cea Ulal
[uare siguranta. Caci nestatornic este neamul omenesc;
nu nnmai prietenii sau fratii, ci ehiar $i parintii se sehimba
demnite-ori dintr'o mica cauza, 9i 'i vezi cum alunga
pe copilul ee I-au nascut, mai rau decat pedu:;;man,
precum 9i eopii aiungand pe parinti. Gandc$te-te .bine:
David aveachar deIa Dumnezeu, iaraA besaIom, fiul
sau, avea char deia oameni; dara ce feliu (1e sf.i\.r$it a
avut fiecare din ii, $i care a fost mai mult lEioudl.d; voi
~titi .GU totii. Abraam deasemenea avea char dela Dum- .
nez8u, - pe rand Faraoo uvea char dela oameni, -cad
pentru ~a s8"-i faca pe plae, i-au prcdatpc fcm eia dreptuiui A!:)raam (Facere cap. 12). D ara cine di n aC8$ti
doi a devenit mai stra,lucit $1 mai ferieit 'lDe sigur ca
. Abraam. $i ce spun eu de dreptul Abraam ~ A veau char
Israilitii dela Dumnezeu, pe cand de Egiptieni erau
uriti 9i dispretuiti, - :;;i eu toate as tea voi i;ltiti cu cata
i!:seh1Da~ate au stapanit ii pe Egiptienii carl Ii urau ~i-i
dlspretUlau.
.
I) Deci, iubitilor, accasta sa 0 cautam cu toW. Chiar
rob de arfi cineva, aceasta sa 0 doreasca, adeca sa
capete char dela Dumnezeu inainte de charul stapanului
sau; chiar femee de ar fl, sa ceara charullui Dumnezeu
ina.inte de charul barbatului; chiar osta~ de ar ti, sa
ceara gratia de su::;, sa ceara charul lui Dumnezeu
inai.nte de charul imparatului sau a stapanitorului sau,
$i atunci va fi dragala$ $i inaintea oamenilor, Si cum
ar pulea cineva sa eapete char dela Durnnezeu? Cum,
.zic, in alt chip, decat numai prin umilint3, '? "Dumnezeu, zice, celor mandri Ii sta impotriva, iara celor
smeriti Ii da dar" (pilde 3, 34), $i "Jertfa lui Dumnezeu duhul umiIit, inima infranta ~i smerita
Dumnezeu nu 0 va urgisi " (Ps.50, 19), Daca chiar
inaintea oamenilor umilintaeste atatde placuta, apoi
I). Partea moralit.

Despre umilinta. (Vel'on).

11

OMILIA I

cu a,t,3,t mai muIt inaintea lui Dumnezeu.. Astfeliu !lu aflat

char cei dintre ginti, astfeliu 9i Iudeii au cazut dm ch~~',
fiindca nu s'au supus drept3,teilui Dumneze u. eel un;lh~
devine tuturol' pla cut $i d:~gaI3$, es~e tQvaI'a:;;ul vpaceI
nc'ntrer\)pte,~.i nu are mel . un m,o tlv de ~eartav. Sfl.,U
razboiu. Chiar de l-ai batjocori, ehIar de l~al d~fa.ln:a,
chiar de i-ai zice o.l'kc, ci _tace $ieste in . t?tul hm$tlt;
eatra toti~a avea IJ 3str8hude pace, .111CatnCl nu se poate
spune,flindca are cu sine p3;ce~ 1m J?umnezeu. P~ron
dIe lui Dumnezeu .sunt, ca nOl sa fim m pace c u t.?~l Aoam enii, ~i vieata noastra numa! atunvc~ este regulata, cand
yom aveapace f;li dr:ag~ste ~eclpr.?c8; m~r~ nOl:, P~ ~um
nezeu nu-l va puteacmeva vatama mCIOdat~, cael. n~turatui-estenesirieaeioasaf;i mai presus ~e orlce p3;t!ma.
Nimic nuface pecr e$tin 90tat de admlrat, c~ un,;Ilmta:
Asculta pe Abraa m. care zice: "Eu sunt pam ant ~l
eenusa," (Fac, 18, 27), asculta $i pe DAumne.zeu, ca~'~
spune' de Moisi ca era mai bJa~d ~e.cat totl?amemh
hi adeviir ca' nimenin'a fostmal umlht ca MOlse, .care
. conducand'unvoporatat de numeros, car~ lntreaga arp
'<'r:-;pt
CU lITlDi1ratulBla-afundat-o
Dr-, o,t...,o':>... 't..A;.i.:l6.1
J n',ioY'lmorenna
-L-" .. j'~ 'marea Ro:;;ie ca pe ni$te mU$te, care atat ~n Eglpet,
cat $i in marea Ro~ie, :;;i in pustie, a fac~t a~atea .faI?~e
mari si minunate, care s'a bueurat de 0 a$a marturle va~l,l
Da r-tea'lui Dutnnezeu, -'-$i eli waLe aees~ea e~ .sega~la
ca unul dintre cei multi, ba inca era mal umlht f;ll d~
cat socrul lui, al caruia sfat il primea. v1<:1 ~ll . se nellnistea si nici nu zieea: Dara e.e'? Dupa atat~a. ,fapte
minunit~$,a-,cAI'E' ~..aLxenit$itu ca sa ne sfat~l1e$~})) ?ceea ce patimese cm m!ll mu .1 di~tre pOi, ea?l. ~h!ar de
Ii s'ar da statu} eel mal bun de cmeva, totU$l 11 d!spretuiesc acel sfat, fiindca pe!,soanAa c~ c l~!l dat "est~ pO",ate
umilita :;;i mai ne'nsernnata decat dau911. N u msa a~G\.. Cl;
fost $i Moisi, ci prin umilint~ ~l a ,fa~';lt tovtul., De alCI
e1 a . dispretuit ;;i palatele imparate$tI, fimdca. era cu adevara.tumilit. Umilinta estc aceea care f~ce vcugetar~a
inalta $i sanatoasa. cata generozitate cre~l ~a a ~ost d:m
partea lui, ~icata marim.e de suf!et '2a vsa aJ~nga:~,~hs~
pretu! pana ~i palatul ';11 masa lmpar?teasc.a '?, C~Cl ~t::
9tie ca lmparatii Egipetului ~rau . ~~~sl:IeI'atl~1 emstl~
ca zei, ~i se bucurau de marl bogatn $1 tezaure. Dara
el toateacestea lasandu-le, ~i aruncand. ]a .0 parte
pa.na. $i scp.ptrnI Egipetului, a alergat In aJutorlUl celor
~JC

<l

L"

' L

13

OMILlA I

12

OMILIA I

sunt eu earnurile de pe ele stralucite,insa unul are car-

robiti $i torturati; io ajutoriul celor ce-9i petreceau

timpul In c~ramidarii9i in mocirle de lut, 9i pe cari
Egip,tenii Ii asupreau . ~i disl)retui.au,,,~i-,i asupreau
pl~e d~n:?i i" : Egiptehiicu sila'; (Exod. 1,Q) zice,
Dec!, 8..lergand l q f'..J\)tq j::.:~ lc~lo r . disrwBtl.JHi$i lrnpi!ati,

." ~:.t

p:.,g1Af1r.lu-s?d.ea.~.'~~tr"(-le:t.;i~-ur_:as L'ip rito.r~,'l;~~+~., prirl>aceas-t~;

ca 8;cest urriiUi, -er"a, cu ad ev8,ra t, inalt$i eu

ma ri sirntiminte, Lipsa demiote $i u$urinta Yin numai
dela uri suflet nenobi1.~ delfl,O euge ta re josnica , p(') cand
bh'tndeta purcede dil)tr.'un sufiet marinimos, S;;i dintr'6
c ugetar e s;an.atoasa,
$i dad voiti, sa cercetam pe fiecare din acestea cu
exemple. Spune'mi, te rog: cine a fost mai inall dedit
Abra,im ~ C~cide9i,;01 a fostcare a zis :"Eu suntpa~
m ant~i cenu~a" ,$ltot e'l car e a zis: ,;Sa nufie
cear'ta intre mine ~i intfe tine" (Fa,e.1:3, 8), totu:;;i aeest
s ul1ey umilit a dis pretult priizHe de -r azboiu lua,te del a
PersL s i nu ., $'.a tiitaL la tt'ofeile cucerite dela barbari.
Ace3:ttn. a fac ut-o e1 de1a 0 cugetare in8..lUl, E;>i del a un
s ufiet mariilimos.Cel ce cu 'adevarat es Le umilit, acela este
col inalt,::;;i nici decum lit1gu~itoriul, nici decum vieleanul.
Alteeva este marinimiea suftetului, ~i altceva us;;urinta $i
lipsa deminte _ Acest 'fapt 30 invedereaza din exernpluJ
lui AbraarI1, i;>.i diu. cele ce urmeaza, Dacade pilda ci!leVa 13,1' GonsiGera lutul ca lut $i l-W' dispretul., iara un
al lAl~ 'l-ae considera :(.:a, aur, ~i nu ca lut ce este, ~i':'i-ar'
da v aloa roa aUT'ului, apoi oat-e care' din ace$ti doi este cel
inalt '? Oa1'o nu acela car e nu admira lutul ~ Care din doi
estccel urnilit 9i injosit'? Oare.nu eel ct:: <:u::! mir4-i:utlli~i-1
pretuie$te ca mare lueru '?Tot a9a judeea tu ' $i in cawl de
fa(,a , c8.ei ~i aici cel ce. zice des pre sine ea este pam ant
~i cenu~a, este eu adevarat inalt, de:;;! 0 spune aceasta
din umilinta, pecand eel ce nu se er ede a fi pa rriant :;;1 .
cenu9a, ci se cinst89te singur pe sine :;;i cugetii lucruri
m a ri -de persoana sa, acela este Cll adevarateel in'o ' .
$idispretuit;--m C1'1' pe ce_e mlel Ie c rede ca marL Deci,
. este Imrederat ea Patriarhul a pronuntat aeele vorbe
dintr'o cugetare fnalta. "Eu sunt pamant, zice, ~i
cenm;;a", vorbe care yin deJa ina1time:.-:1cugetarei, S;;i
niei decum d,eIa u,,?urinta. Dupre cumseinlampla ~i cu
trupurile, eJiunul de ' pilda este bine forma t $i pHn de
vieata, iara un altul umflat$i bolnav - de$! amandoua
a dettd0vada,

~urile strieate iara altul sanatoase, - tot a::;,ii 9i in ca zul

de fata' caei ~itceva este aft Jipsit de minte, cee~ c~

1 este m
' f umur~: t, ~)' pm
l' U~:rrk"~
_I
~ 'nilT'I'" <:: n
inseamna ca aeea
.. """ .,
alteeva de a fHnalt, ceca Cf; dovBde~te ca acela ~st~
"saniitos ~'I lr.ltI~eg :la rr~!-r!te .. $i..iara9~: . .-ciQ.~v~ .~ue .. , t'::lid~ ,
"
.
"
I "
!. <-: . ~ r' ~"",, ," r le "'t" T'l"'''''
. este
iria~t eli' Ll:' UP-Uiy -l<:J:rCL - ?rJ~~1.L"Ul ' -llfl1U ~ ,,~ --:!L -':"' ...-, ~ . ~ t.:yn~.
se inealt-a eli eiubote e u ca lcae maite, ,ca sa devma~l ~l
inalL Dara noi pe cine von1 numi inalt~I Inare ~ s pune'ml;
care nu pe <?e~ co dela. na tyra .estel'n~l~ '? uC~Ia1t arc.. 0
inaltime strama natur-el Sa Je,91nUmal lllcaltandu-se vU
ciubote cu tocuri 1'nalte a devenit 9i e1 ina It, - cee~ ce
multi dintre oa meni patimesc, ridica ndu-se pe dan9:1 pe '
ban{i sau pe slava ce cred ca 0 a u,eeea. ce ip real~tate
nu oste imlltime, Inal t Be nu~-e:;;te ~liJ m 8,i a ,cela! ~ar:e nu
are n e voie de asemenea lucrurl, acela. e8~re are lnattim ea
sa naturala, dispr8tuwrtl - pe~GttB-e:I.?1alte. -,----=-Ded, iu bitilor , sa devemm umilI~l, HpentFil ca sa p~
te rn fl fna lti. "C~ eel ce so smore;;bc pC~4mc; ;i<.. e, seA
It'"
' "3'
1") D- -,r Tl
n"tD si "",1 l;n~; jva Ina
'43,- (l\';r
\lV_a t n.
~ , ",Zr . a la . ~,~ __
f:l;:T~ ..?:';~":-: ;..~~.::-"- ;,:.~~;~:_:;:
,

'u

. ,

n",,, '

de---miftte, -ei- t1nttl- ea-aeesta-est.e~!mjDSitWuma1 UffiIl!L_

decat toti ceila1ti. dupa cum $1 ?a;)}e~ .de ~p:;t; ~e umfia,

insa umfta tura ei . nu este ceva trmmc $1 ?anatos.. ~e

aceea noi :;;i numim pc astf~ liu ct.e oameD~ um!'lat1 ue
mandrie, dupre cum sunt . $~ uI!elevt~upurI umtlate de
dropica., dupre cum S8 um-fla ~1, ba?~ca de apa sa u d~
sapun. Omul care euge ta cu ~node ravune , nu va cuge~a
niciodata lucru r i mad de SlOe, cinar de ar. avea G~
dansul fapte mari. - cJic~~l l$i si!llten~f!utm.ta :;;a : $1
umilinta,- p8 cand eel lIPSlt.d~ mmte 191.m~~~.pUlt: lu:
cruri mari de dansul ,chiar $1 m cele mal mler actlUfll
ale lui. Sa ca$tigam d~ci inaltimea prin umi,Iinta noastr~.
Sa judecam cu iua r e aminte natura lucrurJlor 0rr:ene$~.l ,
pentruca ast(eliu . sa ne aprindeED- de: C!0r~l eelor ~v~l
toa,re. In alt mod nu se poate ca sa devma: cmeva umlh~,
eecat nn'!1si prtq iubirla cllor sfinle 91 dumnezee~tI,
preeum $1 prm lspretuirea celor, pre}e?~e, puprc ~ur.n __
cel co urmeazasa se bueure de Imparatle HItru !urrrrcn'arsoeotl. cinstea ce i-ar da-o altul in mod pa rtIcular
in lo(',ul porfirei imparate9ti,. toE a$a $i noi, ne. yom bate
joe de toate cele prezente, ~aca v8m Adon~mst~a eea
din vieata viitoare. Nu vedetl pe COPll eand se Joaea, cum
Ii se fac soldati S;;i S8 pun in ordinede bataie, cum merg

14

OMILlA II

OMILlA 11

inaintea lor vestitori, (trambita9i) 9i purtatori de toege,

$i cumin mijlocullot pa";'B$te acel copil ce tinelocul

capeteniei lor, facand astfeliu glume eopihlre.;;ti? Intocmai a~a sunt $i lucrurile omene9ti, ba inca 9i mai josnice: astazi existand, 9i maine disparand.
.
Oeei, sa devenim, iubitilor, mai sus deeM toate
acestea, ~i nu numai ca sa nu Ie dorim, ci chiar sa
Ii(-; :;;1 !'m;;1nam daca- ni le-~r propune cineva, eu chijJul
acesta aiungand dela nOi. dragostea dedansele, yom
ea.~tj.g8" dragostea. aeea sfinta de vieata viitoare, 9i ne yom
bucnra de slavaeea .neperitoare 9i. ve$nica. Cariea fie
cu totii a ne iilvrednid, prin charul ~i filantropiea Domnului nostru Iisus Christos, eu care $i prin care se cade
slava Tatalui $i Sf. Duh in vecii vecilor. Amin,

OMILIA li

__ IVllJ_lta.J11.eSC, DUlnneztuiui 11}eU purureEi pentru eharul lui Dumnezeu ee s'a dat voua intru
Christos Iisus, ea intru to ate v'atiimbogatit intr11
daHsul", (Cap. 1, 4. 5).
Ceia ce face en altii, cand j'j sfatuie$te zicand: "Intru
toate prin rugaciune eu multarnita eererile
voastre sa se arate lui Durnnezeu" 1 (Filip. 4, 6), tot
acoia a ficut $i eu dansul, fnvatandu~ne ca de aid sa j'ucepem vorba pururea, 9i inaintea tuturor sa multamim lui
Dumnezeu.Nimic nueste atat de pIa,cut lui Dumnezeu,
ca a ne arata multamitori catra dansul, $i pentru noi
iri$ine, 9i pentru altii. De aceia apostolul aproape in
toate epistolele sale 0 trece aceasta inaintea tuturor, 9i
daca in celelalte epist.ole a facnt a$a, .apoi aicicu atat
mai mult era necesar sa 0 faca. eel ce multameE;te lui
Dumnezeu, Ii mult~tme:;;te9i pentrucele ce patime$te ea
$i pentru cele bune, Ii multame:;;te $i pentru charul l';3i
fa voareaacordata; iaracharul nu este nici datorie, nici
plata, :;;i nici rasplata, Daea aceasta era uecesar sa 0
spunapeste tot locul, cu atat mai . mult e.ra necesar a

15

o spuneCorinthenilor, cari se uitau cu gura discata la

cei ce taeau 9i desbinau biserica.
"Dumnezeului meu". Din prea marea lui dispozitie sufl?te~sdl rape:;;te $i-:;;i !nSUge9h:. ceea ce es.te, obS'.t.esr,~ohlcelu 'pe e~,rA~l 3~veau- ~t ProroC11 pururcfl, zlcand:
:,Dtiinne7eu] rneu, Dumnezeulmeu"-~,~llcareocazie
~i lD.de~-lm_n~j- si pe dansii eft, sft- n~tea~ a~a. eel '~A gr3jp,~te
asa GG despa~rtc de ~()ate cele orriene~ti,~i pa~e~te catra
Acela, pe care-l invoaca cu multa dispozitiesufleteasca.
Ac~sta 0 poate zice cu adevarat numai eel ce se ridica
Dur'U['ea dela cele piimEtnte:;;ti spre cele cere:;;ti, spre
Dumnezeu,pecare-i prefer'a lnaintea tuturor, caruia ii
mu]tame:;;te necontenit, nu numai pentru charul deja
dat lui, ci chiar :;;i pentru eel rnai----mic bine ce a avut
dupa aceasta, ,,;,i pentru care Ii inalta tot aceea~i lauda9i
mu1tamita. De aceia ,?i apostolul n'a zis sirnplu; ((lfmltamesc lui Dumnezem), ci a maiada~'3-:..."pUl"'urea ~_
trlI \toi''-, Inva. tftndu-ne--a cunoa~te purureaeilaI"ut---i-t..t1.
Dumnezeu~ ~inimanui altuia a-i multami, dccat numai
lui Dumnezeu.
"Pentru cilarul lui BttmnezeU"'-;Ai what cam
el Ii indrepteaza peste tot locun Unde este Charul, acolo
nu sunt fapte, iara unde sunt fa pte, acolo nu este char.
(Deci, daca este charul, zice, de ce cugetati lucruri ma.ri '?
De ce sunteti ingamfatin? ))Ce s'a dat voua", zice:
:;;1 princine s'a dat? Poate prin mine, s'au printr'un
alt .apostoi? Nicide cum, zice; ci prin Christos Iisus,
CaCl expresiunea ."imru ffitristos IiSUS~'-"--3;ceia--m-"
seamna. Prive~te, cum in multe locuri particula "intru"
. este pusa in loc de "prin". A$a dara par-ticula "lntru"
nu este de maimieaJ:nsemnatate ca "prin".
"ea intru toate v'ati imbogatit intru dansul".
Iara$i: prin cine v'a.ti imbogatit~ "Intru dansul" zice,
adica printr'insul. ~i nu zice simplu v'ati imbogatit,
ci 9i "intrutoate". Deci, cand este $1 bogatie, $i a lui
Dumnezeu bogatie, ,,;,i intru toate, ~i prin unnl wlscut al
sau Fiu, apoi judeca singur la vistieriea cea negraita.
"In tot euvantul ~i in toata ~tiinta zice.
Nu in cuvant.ul eel deafara, adica eel lumesc., ci in cuvantul lui Dumnezeu, caei daca este $tiinta:;;i fara cuvant, este totu:;;i 9tiinta $i eu cuvant. Sunt multi cad au
j

16

OMILIA II

$tiinta, clar n'au cuvant, precum sunt cei simpli, $i cad '
nu pot sa Tepre~inte, d~stul de lamu~it ceea~e aui~
cugetul lor. (<Iasa VOl, ZlCe, nu suntetl a$a, Cl sU~ltetl
destoinici $i de a cuge~a, $i de a vorbi lnar.ela~ t1mp;
. adic8, cie a spune lamurit ceia ,c ecugetatb. '
, D/. r'PC\r 'l)o!",~, YT"~'
-r+"u' ''';l'':''
iy,pa ......
lU'!'/ ._ '(,..,)'b
', '_r'l'<;:t'v"<;; ",'r" ';:]d'e
,, ~ .4 /V, _~. ~~ ..!..
!.~~_{.,
':::':",~ , ,;y ~.
verit. lntni ':\10i " PIers: ;.1}. tn $jrl111~;i;udelor $ia mu!~
tamirei S8 atinge foarte mult de dan$ii" caci pare ea
zice: ((Nu prin filosofieaom,eveasrii., $i aici prin invata,~
' tura ol1!eneasca, Ci prin charul lui Dumnezeu, prin bo,::gatia,1'!lj$tiin~a; ~iprin c,uvantul (ratiunet) eel. da~ vou.~
ae clansul, atl putut aft\;\. dogmeleadevarulUI, $1 a va
lntari in marturisirea Domnului, adica in propoveduirea
evanghellei luiv'ati bucurat de multe semne $i minuni,
de 'cha r-ul eel neg rii;it, incat ati primit propoveduirl3a
ev:;i,nghelieisale. Deci, daea v'ati incredintat prin semne
, si prin char, de ee va_ cIaJiJ)(,l,JU)L _AcestecGll-Vinre,.sumr
" nu ' DU D),-).i ale. eelL+ee se atinge de' ~ii, ci $i ale celui
ce~i aDllca mai inainte, eu scopul de a~i lndre pta. '
' Tn ~ A~ ,
,A l'lpSl;l
't' VOl." rn'c'1 1~nUL
1-""l1n
Pi "; ,..."
" H1Ic:' <:H a iln L
U', <
(Vel's. 7). Aici oi seprezinta 0 mare nedomirire: cum,
daca jj sunt fmbogatili fntru tot cuva~tul astfe.Iiu,~ inca.!
sa nu fie lipsiti de nici un dar, sunt $1 trupe~tl, ca daea
la IDceput erauastfe1iu, cu atat mai multacum J1'a~'
fi trebuit SlI ,fie asa ~ Deci, pentru ce .Ii nume$te trupe::;;tl.
ziC8,:nd :' "N'am putut graJ vou~ ca celor duhbvnice~ti j ei ca eel or trupe~ti" (Cap. 3,- 1')1 ee putem
noi spune aiGi '? Ca la ince.put, ..pe. cand ii crezuse-,-se-lnvredn.icise de tD&J;e_darurile, cad erau plini de -fi1Vga
pentru cle, mai in ~rma ~rjsa a~ ~E?venit nyii. ~ene$i;
sau daca nu este a$a, apOl atunc} nIC} unele $1 mCl altele
nu sunt zise pentru toti fara exceptiune, ci ' unele sunt
. zise catre cei , vinovati $i vrednid de a cuzatiuni, jara
-celelalte ciitra ceivrednici de laude. Cum ca dan$ii avea'u
hidi darur'i, se vede din pasajeie urmatoare , "Fieeare
....

,tJ', - J. .

17

OMILIA II

"':">, ' , _"'-

........ . ......... , .

\.Ac...

dintru voi psalm are, invMatura'are, limba are,

descoperire are, taLmaeire are, toate spre zidire ~
sa se faca,", $i "Prorocii doi sau trei sa graeasca"

(Cap. '14, 26. 29). Se mai poate spune $i a.Jtceva, .care

dupa obiceiul apostolului de a ni spuqe totul, .m .1~a
spus:;;i aid. Eu crect ca aiciapostolul, prIll expreslUmle :
"Inc:1t a nu fi lipsiti voi nici intr'undar", face

aluziul1e $i la d'ansul, fiindca ::;;i el a facut semne $i

minuni, dupre cum U- vorbe$te prina doua epistola:

"Ca semnele apostolului s'au lucrat Iptru voi

intru toata rabdarea", $i ,iara$i : "Ceeste de c;3,re
sa fi~i mal lipsiti deeatcelelalte bisE;rj;eI"{IL Cor,12,
ii.iSH [leci, dupre ' cum am fnst:zis,aiei a postolul

aminte~te poate $i -de dansu1,$i Ie spune aces tea catra

eci coerau il1cereati ;;i stator-nici in credinta, -fiindcii
erau printre dam;;ii $i multi sfinti, eari sepusese in
slujba biseI'icei $i a sfintilor ei, $i cari se facuse ince-_
patura (parga) Achaei, dupre cum arata cam pe la
staritul epistolei.f Dealtmintrelea chiar daca poate laudele aces tea nu se prea tin de adevar, totu$i fHnd puse
Gil iconomie, pregatesc mai dinaintc ea'l ea cuvantuluL
Cel ce deja j'neeput chiar ' graie$te deodata Iueruri greoaie, a fnchisjrnediat auwlG,elor sllibi~ fiindca_daca cei
_cc--<1scull.a-vor fi ' ~n -aeela$i grad ' de cinste, se' vor man.iea, iara de vor fi cei _mai de j.os) se .-vOt-intrista._ Deci,
ca nu cumva sa se intample aoeasta , e1 l$i fltce .inceputul dela ni$te laude parute. DealtmintreIeaaeeasta
nici nu este lauda lor, ci a charului lUI Dumneieu,
fiindca a se izbavi de pacate $i a se indreptati, esteal
darului de sus. Dea.c:~ictt9cfllilj ca~stiLrue.~te Jnaceste.
Imprejurarl, care arata filantropiea lui Durnnezeu, ea
astfeliu rnai mult inC8, saii vindece boala de care
suferiau.
'

~ A~tept<ind. ' .desCOp~ItreaJ)QmtWlui-_nQstnf

Iisus Chiislos". -~~De ce va neUnisti-U; ~Z'CJl" ' ~;L.de ce

va - tulbti-r.ati~ ca Gllrlsto:,; nu es{e---a-e faVtf -:p~~iele8te

de fata, ~i ziua venirei lui bate la u::;;a.Dara tu te
gande.;;te la intelepciunea lui Pavel, cum el smucindu~i
din cele omene.;;ti, i-a infrico.;;at amintindu-li de jude~
cata eoa grozava, aratandu-li ca nu numai de inceputuri bune avem nevoe, ci$i de sfa,r$ituri bune. Impreuna
cu darurile aces tea noi avem nevoie $i de 0 alta virtute,
aceia adica. ca sa ni amintim necontenit de acea Zi, ':;;1
ca avem trebuinta de multeostenele, ca sa putem ajunge
eu biBB la star9it. Vonirea Domnuh:ri-ci- 0 nume$tc
"descoperire", ar:'it8~ndprin aceasla, ca de~inu sovede, totu$i ea este, ni slii de fata .;;i acum, .;;i ca atunei
se ya arata. Deci, zice, osto trebuinta, de rabdare; sau
mai bine zis de a$teptare) caci de aceia ati primit minunne, ca sa ramaneti statornicin.
16038

18

"Care .va va ~i intari pre voi pana la srar~it

nevinovati" (Vers. 8). Aici siar parea ca ii lingu~e~te,
lnsa cele vorbite i1 scapa de orice lipgu~jre. ~tiea e1
foarte bine a-iatinge, . ca de pildacand. zice: "Ca nevertindeu la voi s'au seme~it-unii"$i"Ce voiti?
en toeag. sa viu la ~,Toi, san en dragoste ~i eu
duhuJ bfAndeteI" (Ca,p. 4, 18. 21)? DarEl, In pa.sa,gilll
ceni sta de fata, nu numai ea nu-i lingu~e~te, ei pe
sub ascuhs chiar ii in viriovaie~te, cad expresiunea "va
va intari" ~i expresiunea "nevinovaW' Ii arata pe
dam;;ii ea eUHinati in eredinta ~i raspunzatori de vinovaiie.
Tu Insate gande~te, cum apostolul ji pirone$te
vesnicde numele lui Esus Christos, si nu de numele vre. unui orn, nu de nume!e vre-unui apostol sau dascal, ci
necontenit li amint~te denumele coluidorit de dam;:;ii,
intocmai ca 9i, cum ar.aveagrija. dea 111tremape '11i!7 te

biJim{~iGit.i debetie, Nici' Intr'o-alt~,, Bpistola _nu so ga~

se~te atatde des pus numele lui Christos, pe cand aid
Inputine versuri se gase:;;te trecut de multe ori, ~i

aproape ca intregul exord ~i I-a tesut cn .aeest nume.

. . Gande~te-tebinedelainceput:Pavel, zice, chemat
apostoJ al ltIi Iisus Christ,os,ceIor sfintiti intru Iisus
Chf'istos, 1a loti cel ce chiama nurnele lui Iisus Christos, .char voua ~i . pace dela Dlimezeu Tatal E,li dela
Demnul .Usus Christos ... lVlultamesc DUl1lnezeului meu
pentru charul dat voua intru Christos Iisus, precum
;narturisirea lui Christos. s'a adeverit Intru 'loi, a~
teptahd descopel'irea Domnulni nostru lisus Christos,
care va va ~i intarl pre voi, pana !a sfar~it nevinovati
in ziua Domnului nostru Iisus Christos. Credincios
este Dumnezeu, prin care v'ati chemat spre imparta~irea Fiului sau Iisus Christos. ~i va rog pre voi fra. tilor, pentrn.numele Domnului nostru Esus Christos".
Ai vazut ~irul neintrerupt al numelui lui Christos? De
unde este destnl de aratat chiar ~i pentru cei mai lampi,
ca el nu face aceasta cum s'ar intampUt ~i fara scop.
ci prin lndesirea acestei denumiri frumoase scot~mdulj
mandriea cea proasta din sufi.et, sa incearea sa Ii poata
.
curatl. din radacina gennenile boalei.

19

OMILIA II

OMILIA II

"Credincios este Dumnezeu,prin care v'ati

ch~mat spre imparta~irea Fiului sau" (Vers. 9).

Vall: C<? lucrI! mare .3: spus e1 aici ~ Ca.ta mare tie a darulm ill-a aratat! Ail fost chematl, Zlce, spre irnparta:;;irea unicnlui sau Fiu, ~i VOl vi:i Iii-sati 1:;1,. bunul piac
al oamenilor1 Dar-a G-EL:poate. fi mai rau decatueeasta ~
~i eum atj tost chemati? PrirlTata,l;:. Da,T8., fiir!dca eI
inLr-'una?iceu de Fiui, ea "printr.11nsul" $1 "intru
dansu~" apoi ca sa nu se creada ea pomenl;lste de Tatal
caT mai.inferior dec<l;t ~iul, a ~at intregul fap~ TataJui.
((l'~u atl fDst ehernatI, zlce,prmcutaresauprm cutare,
ci prin Dnmnezeu Tatal, ~i printr'insul v'ati 1;>i imbogatit). Iara~ zice "v'ati chemat" adica nu voi v'ati
apropieat de e1 mai intai, ciati fost chematb).
. '
Dara ce va sa zica oare: "spre imnartasirea
'ulll~~""l"
0
A. scu.ltVa-~1 t Ob...De rd~
.
1' mal.
.Fl
1 ;::'(:1,1
'.
ansuL. care
milt
lamurit 0 arataaceasta In alta parte:'
"De r;'}bd;'}xn zice; lrnpr;euna vomsiimnariiti.
de a.l~1 muritimpreuna, -Cll Christos Impreunl'i
.9u(j<1n~u~ v\>1Tl ~i in viea/' (II. Timoth. 2, 12. 11).
"CreuJnclOs este DumneZLU'() adeca "ade...
varat". Dan), daca esteadevarat;-apoi~vasT-facH -rem
ce a fagaduit; insa a fagaduit it ne face pl'irta~i Fiului
stiu eel unul niiscut,cii. pentru aceasta ne-achemB,t.
"Ca fara cliinta, zice, sunt dar'urile si chemarea
lui Dumnezeu" . Toate acestea e1 maidinainte Ie iconomise~te eu cuvantul, ca nu cumva dupa ITlultimea
gre$alelor lor sl'i cada in desnadajduire. Teate ale ImDun:mezeu n~ vor urma fara indoialii, dadl ins:'! ou yom
fugi peste campi, ca $i caii eei fara zabala in gura. ca
I?i ludeii cari fiind chemati n'au voit sa primeasca cele
bune. Ace?;st~ nu s'a intamplat din pricina celui ce a
chemat, CI dm cauza nerecnno$tintei lor. EI voia sa Ii
dea bunurile fagaduite, ii insa nevoind a. prim}, sinO'uri
s'au scos afara. Daea iar fi ehemat la un lucrn greu
.;;i foarte obositoriu, ar fi avut poate cuvant de apa.rare,
de$l. nieia~a n'ar fi fost vredniei de iertare ; - dar cand
~u !o~t ch~emaii. spre curatire,. spre dreptate, sfintire,
lzbavlre dm roble, spre char 91 infiere, spre bllnurile
cele pregatite, pe care ochiul nu Ie-a vazut~i urechea
nu Ie-a auzit, ~i cand Dumnezell i-a chiem at, :;;i prin
j

.L

'

20

OMILIA II

sine i-a chiemat, apoi dece iertare VOl' puteit fi vrednici cei ce n-au alergat catra dansuI,?
I) Deci, iubitiior, sa nu fnvinovatiasca nimerH pe
Dumnezeu. No din partea cehli cAchjam~, 5e Inta,IDn!&_
a nu crede, ci -din par-tea celor co fug cfmd sunt chiem&:p.
. D v . ! . !h" ~ oh ji r... " . ~-;; n ";~ 1 ~ ;': ' .~;"; .r,,;;;
J~(ara'. ZlCl :: ,~, ~ t~', ' ~'~ ~~-,t~ :~;.',. ;:.?~. , ~~ , .t~~~ : . V~y, a.9l 5<:,,-1 ~;.~ ~ ~ ~~~,w:
sp re SIne). ::sa nu HC! ntUU SHei:?~e pe nnnel1J; ca{';1 ~;rne
oare chemandla cinste, la cUlluni, ospete :;;1 serbari;
trage 1a sine pe eel ehiemati, legati '~i . fara .voea lor '?
Nici unul nu face ~a, caci un asemenea fapt este al
celui ce' batjocore9te:- Durnnezeu trimitefara voe' in
gheena, insa in imparaliea ceriurilor chieama pe cei ce
vor. In focul cel ve.;;nic el trimite pe pacato$i Iegati$i
vaicar-andu-se, insa caYld e vorba de miile de bunatati,
nu a,~a; fiindca daca naturaaceloi' bun uri nu esle a:;;a,
ineat ii sa alerge spre ele .de~ b un<'t -voie, $i S8. -cunoasca.
Dharul eel mare, apoiatunci sila intrebuintata eu barnenii
:1efaima illSe$i a cele bUD uri. Dara de ce.zid tn, nu
prete ra tot} oamenii Rceste bl.1iluri,,:;i nu a leargadupa
~le ~ Din cauza neputintei, sal.! ma i binezis din cauza
;laDaciunei iol'. $i de ce atunci nuvindeca slabaciunea
.01' '? Dara cum ~i in ce feliu trebuia sa vindeceaceasta
;labaciune'? Oare n-a facut el faptura intreaga, care
nva pc om, $i-i arata puterea $i fiiantropiea lui Dum-

:18zeu?"Ceriurile, zice, spun slava lui Dumnezeu".

Ps. 18, 2). :Nu oarea . trirriis ::;;i pe Proroci '? Nu i-a

~instit? Nu a fa,Gut Gu dan::;ili minuni?Nll. li-a .. d,at lege

,crisE!; ~i lege nat ural a ~ N1.1 3. trimis ~ipe Fiul sau '?
~u Ii-a trimis~i peapostoli?. Nu ~_~ Jt1QHt-Bu----Gan>ii
>G~n e '? Nu i=a a menintat ell gheena'?N'Il ii-a f'd,gadmt
mpar4liiea ceruriloT '? Ntl in ' .fiecare .zi resare soareJe
iaupreste cei bUlJi $i preste cei rai,? Oare cele ce a po'oncit nu sunt. atat de u:;;oaro ~i lesne de Implinit, in cat
nuW eovar:;;esc _ poronei!e lui prin prisosinta filosofiei
or'? "Ce trebuia s'a faca viei sale, si n'a facut"
Isaia 5, 4) '? ({Darii, zici tu, de ce nu ni-a infiltraL in
nod natural cuno$tinta ;;ivirtutea '?). Ded, cine ziee
.cestea"? Elinu!, sau cre~tinul '? Amandoi 0 zic, lnsa nu
)entru acelea$i Iueruri, ci unul S8 cearta pentru cnnotint;a, iara celalalt pentru vieata. A98. dara noi vom vorbl.

1) Partea morala.Cum ea cele bune ca :;;i cele rele nu sunt

in sila, ci rezulta din intentiune. (Veron).

OMILJA II

21

mai intai dUra cre~tin, caci nu atata imi este vorbade

metnbrele de dinafara, pe eat deale noastre proprii.
Deci ce zice cre~tinul '? Trebuia, zice, ca sa ni
.infiltre~e~ In3e~i ~ nnO$til1~U v i;.~tutei}) ..-~Dara l1i-atn:f ilil'1 at
aceasta cuno:;;tinta, cad de nu ni-ar fi infiltrttt-p, cum
am pute8, CUf,lOa9te celevrednice dei';'I,r,ut; C\lm fil! c~~le
(',A flU trebtjiea Ie face'? De imdeatunci, :;;i de co sunt
legile $i judecatile'? Deci, el ni-a Infiltrat aceasta ouno$tillt3,; sau mai bine iieand, nu atat cuno:;;tinta, 'p e cat
inse~i .fapta. Dara pentru be atunci ar trebui ca sa
prime.;;ti rasplata, d,aca totul ar fi a lui Dumnezeu '? Caci
spune-mi te reg: oare Dumnezeu te pedepse~le Ja feliu
eu Eiinul pacatllind'? Niei de cum, caci tu ai cu tine Jibertatea izvorita din cuno.;;tinta. Dara ce'? Daca ti-'ar spune
cihc:v a acum,ca .;;i tu.;;i Elinui vave~ilfivrednici .8,celora.;;i bunud pentru cuno$tinta, oare nu te-aiJ:l~liiliti. '?
Ellcr8d eft da, caci ai zice: ea, Elinul putandafla ~un9:- .
:;;tinta prin sine, n~a voit totu~i sa 0 atre~aaca i?i ei
ar zlce, ca Durnnezeu trebuia sa lntfltreze 1nnoiouno$tinta In mod natural, oare . nu ai. riqe, ~i nu i-~L'puI?9
(dara de ce n-ai caUtat-6'? de ce nu te-ai Sillt ca sa 0
afli, pre_c um am aflat-o eu? ----" ~i ai stit eu mult curaj
impotriva lui spunandu-i ca estecea mai de pe urma
pros tie de a In vinov<'W pe Dumnezeu, ca nu ni~a Infiltrat ~i cun(l~tin~a . odata cu natura. Acestea le-ai zice
fiindca tu singur cercetand, ai capatat cuno:;itinta, ~i tot
a~a ai putea rew;;i sa capeti '9i ovieatii ourata, daea flU
ai ispitl. ~i nu ai cer'c totul; dara fiindca te ingreuezi
spre fa ta "-btina, de aceta i
uiinainte --astf~l..i.u.-.-iliL
VOl' e p.rQslc~ti..._. ' . arfi 'pututsafaca: ca . binele sa
fle slht, adecl], indephmt prin ' sUa ,?Dar-a atuncini-a~
disputat virtutea multe din . animalele necuvantatoa;r-c,
fiindca multe din ele sunt mai cumpatate in vieata decat
noi. Dara, zici tu. a~i fi voH mai bine sa fiu bun din
sW!', ;;i sa fiu Iipsit de orice plata, decat sa fiu rau prin
intentiune ~i prin vointa mea, ~i apoi sa fiu osandit ~i
pedepsit. Insa niciodata binele nu este silit, 9i. ni~
s'a auzlt vre-o data ca sila oste mama binelui. Daca nu
$tii ce trebuie sa faci, arata, ;;i atunci vom spune co
trebuie; dara daca euno.;;ti singur ca desfr'anarea de
pilda este un lu~ru diu, de ce atunci nu fugi de rau '?
((Nu pot)) zici tu. Insa te vor acuza $i 'ti vor Inchide
gura altii, cari au reu.;;it a face cele mai mad fapm:Tu poate avand $i femee nu te Infranezi, pe cii.nd un

22

OMlLIA II

altul $i fara femee i~i pastreaza fntreaga euratenie. Deei

, ee e~v~nt. de II?dreptare vei avea nepazind masura
eumpat<;tre1: pe enn.d acela sarepeste primejdie'? Nu
sunt, a~a,- z'l~! ' tu: dmGaUZ~Tiatuteitrupului, ~i nu din
e~uza~nter;t~une~;. Nu 8$tIaf;a, fiindca nu voie~ti, f;i nu
,ca IHUpUi,ea,caGieg.}~i v.oiudovecii Ga toti sunt deslQiniei sprefH:pt~, buna. Ceia 'ce nn 'poate s filea cineva
!1 u ' .51" VH'_vput~~,t~~.c:e c.hiar :;;i sila 'de i -aT~ stEt de fa.fa
'lara daca. po~te sa , 0 faca din sWi, apoi eel ce flu fa'e~
contra vo~nte~ s~le, a~el.a nu 0 face. De pildii iata, ~e
spun: a SDUHl omeva :;>1 a 5e -ridica laeeriu avand trup
gre~, .este ell desavar.;;ire peste putinta. Deci ce'? Dara
daca lmparatul ar poronci sase , taca aceasta si ar
ameninta cumoartea$i arporunci, ca acei ce hu' vor
sbura sa fieUiiat;.;;i::r.;;i, sau.;;i altceva de acest feliu,
~ar: ar asculta ,cme.va! Nici de cum, fiindea 11U prime~!e n~tura, C3;nd msaa~estfapt s'arpetreee eu Infran8.re8" ,eandar 118. poronel ea tot eel ne'nfranat sa fie
pedepsit, s:); fie bEHut, sa fie aI'S, si sa Datimeasea fnii
de dUe, oare nu arascuHa: cej ' rmi.imulh de acea poronca? Nu, zici tu, ' c~cise gas8E;te ~i ' acurn in fiinta 0
Ieg.e eare poronc<!$t.e fie a on preacurvl, ~i totusi nu se .
SUPU!! t~ti'ApC?i ' d8;ca nu sesupuncu totii, nu'estedin
cauza ea aslal:nt frlCa de lege, 'Ci 'fiindcacei mai multi
cre~ca. nuvor fi simNi,dal:a daca legiuitoriul sau ju'd!3cator~ul .a~ !i',de fata eucel ce facdesfranari, ,apoi de
slgur e~ trlCa h:ar .scoate pofta ,de desfranare. Dara eu
af;;1 .mal adaoga 91 0 alta siliJ. mai mica" ea de Dilda
aceIa de a:-l riJ.pi ' diribratele iubitei luf a-I inchide :in
temnita legandu-l, ceia ee 'ar putea sa ' r'abde si nuf'ar
patimi nimicuricios.
',"
,'
',
,-,
Oed, illbitilor, sa nu mai zicemca cutare este bun din
natur~, sau ea cutare este rau din natLira. Daca acelaeste
b.un d!n natu~a, apoi niciodata nu va putea sa devina r a u;
~ldac:a esterau del~ natura, apoi nieiodata nu se va putea
face Dun. Dara nm vedem din contra schimbarile cele
mai iut~, <:;aci din tapte rale deodata trece cinevala fa pte '
Dune, ';;1 dm fapte bune treee la cele rale. Astfeliu de
if!lp~Eljurari.n}~ ~e vad numa!in' sfintele scriptllri, ca de
pIlda ~ame~ll~;can.du~se 8;postoli, talhari laudati, ueenici
devem~~ vm~a~orl" fem~1 desfrana~. d~venind fntelepte,
e!l~ermcl prefaeandl!-se m neeueermCl, aupre cum vedem
~1 III legea ,veche ';;1 in cea noua, ci chiar in fiecare ' zi
ar putea vedea cineva petreca.ndu-se astfeliu de impre-:v

23

jurari. Daca fap~ele lor at fi fost d~la natura, ~u at fi

eazut in ceealalta extrem1t.ate., Daca dela natura" am fi
impatimiti, apoi nieiodata prin sarguinta, noastra n'am
putea devenl fad patima. Ceia ceestedela natura, nu
cade in eeealaita extremitate, adeca nu eade , din ceia
e.e e dupa natura, Ninleni din necesitatea naturala dea
dorm! n'a cazut in necositateg de a 'hu dormi: nimeni.
din necesita.tcfl nrr~u~n,l~' ~tc usc str-ic{t ~~i. dBs~2.o~r~1.r!u-ne;
n'a ciizut in neceslta.tea a8 a fiU:Se descompunc; mmcm
din necesitatea de a a yea foame n'a eazut, in neeesitatea
de a nu patim1 de foame. De aeeia Tiici nU5unt considerate aeeste necesitiiti naturale ea pacate, . nid nu ne
batjocorim pe noi 1D$ine pentru ca leavem, :;;i nici
voind a acuza pe cineva nu-i zieem! 0 stricaciosule! o!
impatimitule! -- ci punem lnainte cauzelevinovatiei, ca
de pilda eurviea, sau preacufviea, sau altceva de acest
ieliu, care depinde de v6inta lui. De aceia tocmai ne
infatisam inaintea judeeatorilor, cari invinovl'itesc $1
Dedep:"esc, iara pre cei ce tac cele eontrare, i1 cinstesc.
bed; C8,n<i $idill (;ele ,. ce faeem , unii contra altora, $i
din cele pentru care fiind condamnati suntem pedepsiti,
si din cele pentru 'carearn fa.-::ut legil.e, c.8~nd ,'~i din cele
pentru care ne acuzam pe noi 1n.;;ine, chiar de nu ne
ar aeuza nimeni, cand din cele pentru 'care lenevindu-ne
devenirn rai, iara temandu-ne devenim rnai buni, cand
.;;i din ceie ce vedern, pe aiCii progresauu $i a,junganu 1a
filosofiea. eea mai inaltii_ cand diri toateacestea, zie. noi
~ede[n ea, este cuputint;;i de a. ne schimba,apoi at unci
este Invederat ea In noi sta de a faee ceva, sau a nu
faee. ~i atunci de ee sa, neamagim pe noi inf;ine' cu
pretexte ;;i desvinovatiri seci, ca,ri ' nu- numai ca nu ni
adue nici"o iertare, cl chiar eea mai grozava pedeapsa '?
Deci, trebue a avea totdeauna inaintea oehiior acea zi
infrico.;;ata,f;i astfeliu a ne Indeletnid eu fapta buna,
pentru ea obosandu-ne putin, sa putem lua eununile cele
neperitoare. Cu nimie mi ni VOl' fOJOS1 atunci pe noi
asernenea cuvinte, ci eei cleopotriva cu noi, .;;i cad au
rem;;it infaptele eele bune, ne vor condamna atunei fara
mila; eel milostiv va condamna pe eel crud .;;i nemilostiv,
eel bun pe .eel rau, eel bland pe eel aspru, eel ce voie.;;te
binele altuia pe pizmataret, iubitoriul de Intelcpciunepe ,
iubitoriul de slav a de~arta, eel harnic pe cel trandav.;;i
lene.;;, cel lntelept .;;i eumpatat pe eel destrabalat. A~a
va dispune Dumnezeu la judeea.ta noast:ra" ~i a~:'J, va

24

QMILIA III

OMILIA I\I

25

. ~i sa nu fie intre voi imperecheri (shizme)" . Singura aratarea shizmei (irnperecherei)pr-intre dan~ii; 9i
era deajuns de a fi invinovati~i. Prin imperecheri, nu
mlmaiea lotregul soctesparte in maLUiulte nar,ti,
d ;;i chiar se pierde la urrna, caci a~a este nq,tu ra
shizmei. Apoi mndca i-a atinsf6arte ti;trepripnumire:(i "
:::hizmei, iara$i lndreapta~i ' moalc. vorba,zicand: "ei

sa fiti intemeiati intr'un gancl ~i 1nt1"0 intelegere" ,

Fiindca mai sus a spus: "ca aceia~i sa graiti", apoi
ca sa nu creada ii ca concordiea se margine;;tenumai
in vorbe. Ii-a adaos fraza: "Ci sa fiti intell1eiati Intr'un gand ~i intr'o intelegere", ca ;;i cum Ii-ar fi

OM ILIA III

,);;i ~a rogpee voi, fratilor, pentru numele

. Domnull!l nostru Iisus Christos, ca toti s~i graiti
a?e~~~, 9! ~a nu ~e l.n~re ;roi imperec~1~ri. ~shizme)
.

CI,

sa. fit~

.mtememtlmtr un gand ~)l mtru

~elegere'. (Cap. 1, 10).

in-

~recum . zie~am pur~r~, ca certarile trebuie a se

face cat~ .putm $! pe neslmtlte, acela$ lucru 11 face si
Pa vel alCL In adevar, ca urmand 01 mai de parte a tr'ece
la ~n, ~aI!t 1~9P:rcat ~e ,tnulte .. prim,~jdii, $i ~~are ar fi fost
deaJUIls oe a zaruncmabiserlCa dm Lemeln face uz de
~~v~2t <?u ~ea _Il!:Cl:i, m,~re ~ntel~pCip~e. Zi~:rii=Lruagii;: _-
JJ,~ uctI1!:;m, '$1 ca-l roaga . prm . Iisus Christos. casi cum .
e~ n~!.er.9. dr:aj~ns--sffigtl-r ca sa)i adreseze 'rugatnintea
$1 sa-l _convll~ga de cererea 1m ~eac.4reapt8,:~i ce Inseamna: "Va rog. pentru numele lui Iisus Christos"? Ad~ca iau pe C~h~isto.s de~artur, iau in ajutoriu
nume]e 1m cel nedreptallt t;;lbatJocorit, :;;i Cll multa
s~eal~ o~ace aceasta, Ga nu cumva sa-i rU$ineze deodata,
fimd-:a pacatlll ~ace ~e oameni neru$inati. De aceia dam
d.eia'meeput chJar aIcertat aspru pe cineva l-ai facut
~lIlgl!r. ?ei~blanzit $i fa~',a rw;;ine, iar daca. 12ai adus la
!-l1~IlmJa pr-m vorbe blaJme,apoi i-ai lndoit crrumazul
!-a! ta;at cu:r,:ajul,$i l:a~ f~cut sa cate la pamant'. AceasW:
tocmal pregatmd-o aICI f?l Pavel,. d~ocamdat~ j'i roaga
in numele, sau pentru numele lUI IISUS ChrIstos. $i de
ce-i rogi ~ spune-mi.
"Ca toti
sa. g. raiti aceiasi , zice
.
' "
)

zis: cer dela voi c6ncordiea pe care nu numai in vorbe,

d 91 10 cugcteIc ~astr@ sa 0 aveti, $i fiindca se poate sa
se vorbeasca $i eu cugetul aceia$i, $i sa nufieconcordie - de:;;! nu in toate lucrurile, - de aceia a ada,os
expresiunea : "Sa fiti intemeiati " , fiindca eel unit in
oa~e~are d:estiupi, $~ in altel~, dezbinat, I!.ici~ecurn EJ:a
fos[, mtemmat,cl a ramas stram de conglasulrc; stram
de acord. Se poate apoi ca cineva sa conglasuiasc~
cugetari, $i sa nu conglasuiasca in intelegere, ca de pilda
eei cari au aceia$i credinta, j'nsa nu sunt uniii dupre
dragoste. Astfeliu ea dupre eugete sontern uniti, caci
cugetarn acelea;;i, insa duprc intelegere nu suntem uniti
deloc, ' c~ea ce s'a intamplat cu Corinthenii ace~t.ila, C8,
uniia .ppef~-are,~ in-ra- -a'ijii ~pe-'-cutare . .De aceja.
zice apostoiul, ca trebue a eonglasul. $i cugandulli'i cu
tnteiegerea. Shizma lntte Corintheni nu venise deacolo,
ea. se dezbioase $i sc fm;rajbise III credinta, ci pentru
ca se dezbinase in intelegere (parere), dupre arnbitiune}l.
.omeneasea. Dara fiindca eel acuzat devine cu totul lipsit
de rUl';,;ine, inLrucat nu sunt marturi contra lui, prive;;te,
cum apostoiul ne-dandu-Ii voie sa tagaduiasca faptul, 1;\.
adus de fata marturi.
.

ca

. - "Pentru
mi s'a aratat mie pentru voi,
mei, dela cei ce sunt ai HIoei" (Vers. 11).

fr-a~ij

~in'a

spus aeeasta imediat, ci mai intaia pus la mijioc

pacatul, ceia ce esle faptui celuice a erezut celor r,e
i-au aratat, cad .daca. n'ar fi fost a$a, n'ar fi invinovaiit
el degeaba, fiindca n'ar fi crezut Pavel cum s'ar !ntampla. $i n'a spus imediat dela ineeput ca i s'a aratat,
ca sa nu se para ca-i invinovate$te numai din aratarile

26

acelora, ::;i nicin'a tacut, ca sanu se creada ca vorbet?te numai dela sine. lara:;;i ji nume::;te frati, ciici chiar
daca pacatul lor era invederat, totw,;;i nimic nu-l im- '
piedeca . inCB~ de a-I num] 'frati. Daratugande~te-te]a
intelepciunea apostoJului, cum el n'a numi,t. in parte pers-oanclc ce i-au a,r-a,t;:1t, 9i intreag(1 casa a BJoei, cet ast- .
fe!fu ii' sa rin poat.'1. ';azbol >pe' eel ce Hr aratat fiptul,
B.stfeHu ~a ~1 pP: }1,c-.etq, Jn: ueopc.rit, 1t1 ,acela:;,- timp' ~i
2.cUzatiuIlea, ad:usa lor" u scos-'O intre,aga .l a iveala. El nu
5e uita numai la interesul lor, ci ~i lairiteresul acelora
. , cari i-au ariUat. De ' a~eian'a s{ms:s'a ar<'itat mie de
cutare ~i cutare)), ci a pus inainte Intreaga casa a Rloei,
ca sa nu S8 creadii ca acestea sunt plasmniri de ale sale.
$i ce i s'a,aralat? "C~ pr~ciri sunt intre voi".
Cand ii cearta elli zice :;,sa imBe in tre voi im- .
, ,pereGheri", iara cand .li veste~te cele ce i s'au' spusde
altH; ' e1 vorbc$te cu mai mulUi blandete,' zkand: "mi
s'a aratat nile, C)'l, 'p i'iciri f;untintre voi" ea ast-..
feli u' sa n use manie , pe celeB" i-au ai'l'itf.lL
Dupa aceia' :::;PU!l~ ~i de f~liul priciriior:
fie-

,;Ca

Cctrc (lirI~v'oi ~dce:- eu sunt 'a l lui Pavel, iara eu

al lui ,Apollo, iara ,e ualluiChifa". (Vers. 12). Nu

vorbesc, zice, de pricirile dintre voi penti'u 1ucruri par.,.

tieulare, ci spun de prieiri care suot mult mai grozave
dec-;8,t acelea. "Ga fiecare din voi zice. A~a dara
, " rautatea cuprinsese nu' numai 0 parte a bisericei din
Corinth, ci intreaga biserica; De~l poate ii nu vorbC;lll niei de Pavel,nici. de Apollo, ~i nid de Petru, totu:;,i
apostolul arata prin acesteexpresiuni, ca dacadan~ii
nu tr-ebuia sa :::;e sprijinepe ace$tiia, apoi eu aw,t mai
mult pe altii. Cum cii Corintheniinu zicean numai deeat
de Pavel, de Apollo $i de Chifli, aeeasta se' poate vedea
ffi11i departe, unde zice: ,,~i acestea, fratilor, mi-am

inchipuit intru mine $iintru Apollo pentru voi,

ca intru noi sa vainvatati, canu mai mult decat
ce este scrissa ganditi" (C;ap,4,6).D;'1ca jj nu tre-

buia ea. sa aelame nulnelelui Pavel, Apollo $i Chifa, ~i

::;ile insu$iasC3, apoi cu atatmaimultnumele altora.
Daca ii nu trebuia, sa eortsidere ea $ef a1 lor pe da!')dilu!, pe eel intai dintre apostoli, ::;i pe cel ce a catihizat
o eomuni.tate atat de mare, ca a lor, cu atat maimliit

--sa

27

OMILlA 111

OMILlA 111

pe cei c~ !1u e~au ni~ic~ fa~~ de .da~$ii.i'\ D~cl' grabind~-~e

rnultii mtala de a-J ",COctle 91 a-I s~pa. ue ac~a bo(t,~~,
pune la ID!jloc aceste nume: Dealtfehu ::;1 c.u~a:ntul sa~u
n face mal dulce, nepomemnd pe n.ume pe l,;!=l ee dez.binase biserica, ci aseunzandu-le prm denumlrea apostolilor, ca eu 0 , perd;a.
__ .
" I\

cu

'

"T""i.

':

oJ

li'11 Q11nt,
a i ittl l -"'i:rVel, "lara e "u 8,1 lUl..:l\.D.O lrO,
'lA. _....

".L.....l\..A

....

iara. Aual

A.

_ _

'l

lui Petru ".Nu p r ete:rand 1.;!'3e pe d~hlsul

a pus pe Petru 1a urma, ci Inc.a foarte mult preferand
. pe acela. El a met~ cu~-yorba prm a~~f!1e~tar:e .( c!'~t0~eh
ca sa nu se ereada ca face aceasta dm In vH'he, 91 ca ~1
rape~te cinstea aee10ra. impin.s fiin~ de a~eaA .boa!a UrI:
cioasl. De aceia tocm~u S'a$1 pus e1 eel mtal, 91 dac~
e1 eel inlai desaproba pe Corintheni, nu 0 face pentru~a
iube$te cinstea, ci inca. ca despretuic$tc mul~ 0 astfeh~
de cinste. Dupa ee, d~ci, lntreg~l a!ac e1 If 'p~lm8~te mal '
intai, la urma pUne$l pe Apollo $1 pe Ctl!fa. A9,a dara
n'a facut aceasta ea sa 5e ina1te pe sme, Cl ca prm pro.,.
priea lui persoana., ei" cei I~tai,- sa aq.uca jnd~rep~~re in
"cele cerl'ar fi trebuit sase .i11tAn1I:le. Cunl ca eel ce sea1inise de cutare sau de cuta re pEicaiuiau loru-i;>i, est~
In~ederat, ~i bine i-a invinovatit ,zica~d ca e<DU f~ce~1
bine daca spuneti ca"eu sunt al lUI Pavel, lara
l-,l..-.,' G' .f' "
6:
eu. al 1Ul. Apo,'11"O,mra~ ~eu' a;MUT'
qlf tJ;- ~ u u Clar~" ~e
.
d
.
"a~
P:l'
"1
'IUI1'11"'I
'
str's""
-ce oare a mal a aos "Iar v' a, J.
'-'
J,~
caci daca. ii pacatuiau a.lipind~-se . de . oameni, desjgu.~
ca nu pac',atuiau alipindll ,sc 91 afierosmdu-se ' T~ ~
, lui Christos. Ded ce inseamna, Hceast:a,.~, -ApOl 61 nl)-\
invinovate$te pentruca aclamau pc ,Ct1!istos, ci pentruc~
nu eu totun ac1amau. Eu soc-olese ca adaogand aceasf.a:
expresiu~e, a voit ca$i de aici sa Ii faea pacatul mal
mare aratandu-li ca $i pe Christos cel unul smgurpredat
ii l-a~ impartit, de$l nu facuse a$a. ~um c~ la ac~ast~ a
facut aluziune, acea.sta a a1'atatco prm pasa,lul UI'rnatOI'JL1 :
_ 'J

"Au doara s'a lrnpartit

"

Chris~tos" ~Ve!,!3' i3)?

Ceia ce el ziee aici, aceasLa inseamna: atl tmat 'pe

Christos, ~i i-ati impartit trurul !u~). Ai vazut ma~llea
lui'? Ai vazut certare ;oi vorba pIma de necaz'? Daca n~
Ii arunca acuzatiea in regula, ei nu.maicat intre~ba,~apOl
o face aceasta, ca ::;i cum absurdltatea lor era martu:
1'isita de toti. Uniia zic ca prin expresiunea: ,,,au doara
s'a impartit Christos?" apostolul fa~e aluziune ~i 18

28

OMILIA III

a!tc~va,. ca .de pilda C~ris~os a fostimpartit oamenilor',

~l ca bISer!Ca.a fos~ Impartita in doua, ca 0 parte a

luat-oel,
ceIalalta parte a dat-o lor.
Dupa aceia prin expresiunea ce urmeaza, 81 splllbera.
asemenea absurCiitate: "auPaveLs'a restignit pentru
91

voi? san intru nur,ueleltti fla vel v'Htt b()fezat

rriye.;;te 11otarire,_ e'u adeviiraf. ,i.zvorit3~ .cl'1nt!4'ut\sa:B.et

lUbitori? ?e Ch~istos.l Pr!ve$te, cum el at rage asupra
numel.Ul sail t<?ata. f~~lea J;>l I1ecazul aceio~a, ariWlnd prin
aceasta cu PrIS0S111~a, ca 0 asernenea cmste nu se cuvine ni~~nui a~tuia. $i 9a ?a~ nu se petraea e1 spune
acestea timd ml$Cat de lDvldle. deaceia ne~Qntenit se
II? ,:arte~te . im prej ~rul persoanei sale. Dara tu pri ve$te
$1 lllte1epclUnea lUI Pavel, caci n'a zis: (mu cumva Pavel
a .rac~t~llme? '? Nu cumvi Pavel v'a aduspre voi 1a
vleata dm cela nu erati '? ci a pus fnainte numai pe cele ce
crau 1;1ai p'~'Btuit~ d~ credincio$i, $1 pentru care aveau 0
,mare lllgrlJlre,adeca crucea si botezui, si bunurile izvorlte
"din e18; nurDai-1,)e acestca. zir,lp: ['Jun:::' i!";i~dn'h:-. V~'I{~:C':'Y!Cl~
Jurnei arata neg['e~it fllantroDiea lui Dumnezeu, InSEt CODdescendenra prfn cruce ni indica mai mare aceasta filantropie. $i n'a zis: (<uu cumva Pavel a murit pentru
voi~ ci "au Pavel s'arastignit pentru voi?" punand-';li
... , .madul ,mortiL "Au 111tru numele lui Pavel
.
.
V'a~r botezat' ,~i nu zice: qm curnvit Pavel v'abotezat pre voUA botezat e1 multL lDsa. ~Cft ;:,~cere
~u e?te a se ~tl de cine s'au botezatn ci,in nt~meIe cui
s'au botezat. Deci, fiindca ~i aceasta chesfiune era oridna shizmei, ca sa S8 numiasca. dupa. Humele celorc-D~i
botezau, apoi indl'eapta $i aceasta. a.ba.tere,zicand: "Au
intru numele lui Pavel v'ati botezat?" Sa nu-'mi
spui. zice, cine te-a botezat, ci' in numele cui te-ai botezat Nu se cauta eel ee a},,,l.-7.at ".i. "pI ,.tll-'ma r }"
b?t:z, caci acesta este care iart~ pdc~t~le~)~ D~a: 'st~dd
~lCl cu ~vorba, e1 nl! se intinde mai departe. caci nu mai
mtreaba: (mu cumva Pavel v'a fagi'Vluit bunurile viitoare ~
Nu cumv~a el v'a fagactuit fmparatie&- ceriu!or~
. 1?ara d~c~ oare n'a adaos $i acestea'? Pentru ca nu
est~ d~opotr1Va, a se rastignl., cu a fao'adul. imparatiea
c:rlUrl.l~r. A ~aga?~l impara,iiea c~riuri'for,. nu PQ:1l'taQu
sme filet 0 prlmeJd18, ~nici--o -rusine pe- carid a se rastigni, toate Ie are cusine. Deaitfeiiu'din acestea e1 scoate
-

- .

..

-,'

- -

29

OM ILIA III

1-

'-.J

~t.AJ~

...... '-''-'".

.....

{AI'....I ................. \.N

~i pe acelea, caCl dupa ce totel zice:

"Cel ee n'a
cfutat pe Fiulsau" adaoge: "gumnu impreuna
eli
si toate Ie va darui noua?" 9i iara9i: "ea
de vre'me ce Bind noi v raj ma~i, ne-am impaeat
eu Dumnezeu prin moartea Fiului sau, eu mult
mai vartos fiind impacati ne yom mA.ntul Intru
vieata lui" (Rom. 8,32.5, 10). De aceia n'a mai adaos

el

nimic fiindea pe unele nu Ie avoau pana atunGi, iara

unele erau in fagaduintEi,
iara eelelalte Imphmte.

pe ~eielalte Ie, ca9~ig.ase deja,

Multamese lui Dumnezeu, ea niei pre unul

din ~oi ri'am botezat, fari't numai pe Crisp ~i
Gaie" (Vel's. 14), Dece c~getati l~crur~ rnari pentn~

botez'? zice' cand eu si multarnesc chlar 1m Durnnezeu, ca

n'am iacut ~ceasta. Acestea zicandu-Ie,li spulbera truflea
lor In mod iconomicos, nu insa S1 puterea botezului, sa
JIll fie I - ci I1UI'Ilai ,prostiea celur. ce-E?i fDc11ipuiau lueruri
mari daca botezau; mai fntai aralandu-li ca darui acesta
nu este a1 lor, si a1 doileaca. e1 muitfu:rrill;;te lui DUlIlnezeu pentru aceasta. (M!1r~ lucru este botezul, ~ice" insa
acest lucru mare nu-l savarseste cel ce boteaza, el, eel
ee este invocat 1a botez, fiinrleJi a boteza nu pridIl1]ie~te
nid 0 osteneala omeneasca atat de mare, ei eu mult
mai midi decaL a evangheliza. Mare iucru es~~ bytezul,
iarasi 0 spun, eaci fara botez este peste pUDo\a de a
ea~tiga i'rnparatieaeerilll'iiuI'; insa aC8st, l~~I'1f ll----j:Jo.ale
'Savar91 chiar ~i un barbat nu atat de V01l11C $1 curaJos,
pecand a evangheliza, se cere multa osteneala;).
~
Mai departe el sptme ,;;LCq..JLZ1!_ );>~!1t~!LCi:1r w"~IJa
meste lui Dumnezeu, ca n'a botezat pe fumem. $1 care
est~ acea cauza'? "Ca sa nu ziea eineva ea intru
numele rneu v'ati botezat ,; i) (Vers. i5) .. Dara ce "if
Oare pentru aceia (Crisp ~i Gaie) am spus. acestea '?~
zice; Nici de cum; insa rna tem ca nu cu.mva. boa~a sa;
ajungai. acolo. Caci daca printre oamem ordman can
au botezat, $i cari nu sllnt vrednici de multa vorba,9i inca s'a intamplat imperecherii dezbinari, apoi eu
atat mai mult s'ar fi intarnplat, daca eu, care m'am
1) Nota. In cditiunea sf. Chrisostom est. ,,11'0!; botpzot"
"am botezat", dupre cum se gase:;;te in textul nostru din uz.

~i

Dn

30

31

OMILIA 1\1

OMILIA III

resculat contra acestui fapt, a~i fi botezat pe multi, caCI

ar fi fost natural ca cei botezati de mine nu numai sa
invoace numele meu, ci !;li botezul sa mi-l atribuie mie.
Daca din partea celor mici $i s'a intamplat un rau atat
de mare, poate ca raul arfi$i mai mare, daca ar fi
provocat de oam8ni mai insernna.t] , Deci,- ru~inand pe
.... (l~
'):\l; . . ~~;tl (1- 'Q~c.':l' ~}' """,. -'h \.~r;;,,....;
,: ! . ~' ..... ' . ,,' ...J.
B-'
,:-,_.~ u '_ p" "~'. ~t: . l""""'_'"'::t l.JGa,a, '1 mal auaoganu. ". 0LBL:aL-Brn $1 easa lui ' St.efana;;. la nrma, iarasi !i
spulbera mandriea, zicand: ;,iara 111ai mult nu stiu
Sft fLbotezat pre alt--cineva;,' (Vel's. 16). Aiciel
arata, ca nici nu-j erA atM de dorit ca din actul botezului s:l se bucure de dnste din partea celor multi si
nici ea lmpins de slava dC9arUi vorbe~te de acest f~pt.
$inu numaiprin ce!e' spuse -mai sus, ci ~i prili
celeeeurmeaz.1. mai lavale, elli modereaza mult trufiea,
zicB.nd: "Ca. pu m'a, trimis pre mine Cbristos sa
. botez, c-i sa bine-vestesc(evanghelizaz)" (Vers.17).
(~ei8.: , eosqra eu rhult .,Illai obositoriu$i :ayeA ne'voie de
.muita. mundi, ca$ide- iin sufletoteHt, aceiatoGmaii S6
incredintase iui Pavel. Dara dece, daca n'a fast trimis
sa botezc,ol totu:;;ia DotElZat ~ A facut aceasta din pris.osiflta .. iara ..niGide.cum . cil. s'a .impotrivit celui ce I-a
trimis, fiindcaniCi n'a zis ca ({am fost lmpiedecat de a
boteza), ci "nu m'a. trim.isChristos
botez",
adeca a fost trimis pentru lucrul eel mai trebuitoriu. A
8 'Vdnghl'llizaesto lucruL'I1Iluia, sau ai ca.torva, pe cand
1;1, hotczL oste in ciideI'ea tuturO{' celorce primescp-reo{iea.
A lui;. pe un om catihizat deja $iCODVins de adevarul
religiunei, t?i a-I h()leza apoi, aceasta 0 poate face orice
preot, fiinddi aid nu mai lucreaza aCUIn, decat intentiunea aceluia, $icilarul lui Dumnezeu, - - dara cand
. trebuie de .acatihiza pe necredincim;;i, apoieste n,evoie
de muita munca ~i de multa intelepdune' atunci pe lana-a
~b?seala ~i intelepc~une se mai ada<?ga ~i primejdii de
tehul. Cu cel ce v01e~te a se boteza $i a so introduce in
taincle cre:;;tinismului, totu] este terminat de 'ndata ce s'a
convins, ~i ,deci nu .este un lucru mare de a se botezacel
~ncre~intatdeadeva.r,-pe Gand a evangheJiza, a indupleca
ir" ..

sa

tot

mtentlunea, ~. ~chir:nba 'pa;i'~r'iI~ ~i.Jiva.a:-i vad~ariiaghf'.a

in care s~ gasla, $1 a vsadl m I,~lma 1~1 adevarul, toate

acestea, ZIC, cer 0 multa. osteneala. Dara Pavel nu spune
chiar a~, ei nu zice ca a boteza nu poarta eu sine nici-o

osteneala, !?i ~ nmpai a evangheliz~ es~e obositoriu: ~a~i

el :;;tie a fi cumpatat m totdeauna, I?e ca~d m.col?~aratlea G~
o face mai la vale eu filo~o~a ~um~asca, e1 mSl_st~ cu mu)ta
putere In I?arerea .sa, c~c~ at unCI va pu~ut sa v ll1t:~bum
teze "li mal mare mtealam .vorba. A~a d~ra nt, Impotrivindu-se celni ce I-a trimlS a botezat, Cl d~pl'e Cllm
si a po~t()lii zica.nd in privint?- ~jJiduveior: ]i ea p'!j- este

- 1
1:1.
- ,,1-\
rI .n,- - -" ~ t., I 11"
I \,1'"
"'u
n,QCpY't:> nnll>'l
('.0.
,,~n.
~'.'::;ti~ " u.L ~ci < .!.... '-- c__ v

!J ... \..4J

"'-"L '-"

....

;0........,. ""","o,...u,

.........

.... ..... - ....... ~

---

--

nezeu Sa slujim 11?0.selor" (Fapt. 6,. 2} . f$i totu$i _ ii

slujise, nu ca irnpotr1yl~d~-se (:uv~i1t~lm 1m D~111l~e~~~,

ci ca facand acea sluJba dm pnsosmta,J- t<:;t ~7a f$1 (:tlGl:
Chiar ::;;i astazi noi incredintam aceasta sluJbavcvelor r.n~l
simpli dintre pre.oti, pe cand cuvantul invataturel ~
+'
a nln
incredintii m celor mal. .m te1ep~l,
cael aco 10 .~s~'e 'obo~
. ~~';.".'
f$~ sud?are. De ~ceia.:;;i zice F.ave~:v "P~eO~~l ~el _,~e
V'

tm bme dregatof'la, de llldOlta. emste .sa, ::;e

/?l
IJI-

vredniceasca, ~imai alE%--Cei ce se osten esc in

e
cuvant
si
intru Invatatura"
(1. Timoth. ~.' 17) I?upr
.
'iI
. .
. ,.
+.....
J t~t;r"'I."~ll riln s'a rhll
"'urn

petrece... en
eel. CC Inva~
<.."
u. \.,u u
... ..
pc up
t 1 ;.. no f"'Q r1
a fi narnall
vred
nlCl ~l l?;-.e_~pyl: p"" v~n. _...IV!
ce pun cununile pe capul c~lol' invmgato~l pot sa fie ~l
dintre cei cenu se pot lupta, cu . toare-Ba- {HlRUIla-- ~.acg
mai strahicitpe invingatoI'iu,~tovt a;;a se ~etre,cE:. ~l c,u
bolczul. Fara botezeste peste putmta de a 58 mantmCl!1eva ,
insa cel ce boteaza, nu face vr'un Luerumare, CaCI el.~
pr imit 0 intentiune deja. pregatita n;ai di.n~inte devaltn .
S6

_
ca trebue

VI.

..

\,0.

u..lU,

flO;

I'

...!.

"Nuintru intelepClllnea euv3,nr,ui.Ul, ca sa nu

se faca zadarnica crucea lui Christos" . Ded, dupa

I'.e doboarEl, trufiea, celor ee l~i Jnchi pui(l.1! lneruri mar~

pentruca boteaza pe altii, S8 intoarce la ~rlna catl'aCel
ce se faleau pcntru intelepciunea lor, f$1 contra lor s~

inarrneaza cu- stra:;;nicie. Catra ceice se trufeau :pentruca

botezau pre altii, e1 zicea: "Multumese 1m Durn-

nezeu ca nici pre unul din voi n'am ~ote

zat" $i ca "nu m'a trimis pre mine Chrlstos
ca sa botez", :;;i nu a faent uz de cm/3.!lt, ~liei ca sa
1i dovedeasca aceasta, i$i nici cuvantul nil I-a fost aspru,
cii:mmai cat facand aluziuneprin cateva vorbe,a t~e-:

cut mai denarte. - dara aid chiar dincapuiloculUl 1I

ap1ica lovitura, rlcand: "CaSa nu se faca zadarnica cruce a lui Christos(( ~ De ee, zice, cugeti 1u-

32

OMILIA III

OMILlA 1\1

crud mari, pentru cele ce ar trebui sa te ru~inezi '? Ca

daca intelepciunea lumeasca se lupta cu crucea .$1 C,!
evangheliiie, apoi mi trebue a va ma.ndri ell ea, CI inc~
ehiar a va ascunoe)) Aceasta est$ t;l; CP..UZ3, cr., tH)QstDln
sa nu fie invatatl $i intelepti - nu doara pentrtt slabiciunea.. charu!ui, - ci' J;entru eft 'S;?~' tlu ~ v~atarn~ pr'edica evailgheiiei. A~ data, nu acda craucBi CA intariaU
cuvantuL ci eei ee-l vatamau, pe cand prof?tii f?i nedir-.
turarii erau .:leci ce Intadau $i irDputerniciau ...c.mrantul
evangheliei.
' . . .
Deci, simplitateaa fost arma eu care 11 doborau trufiea, moderau mandriea, ~i tot ea contribuia de a face pe
cine va sa fie curnpatat. (Dara daca "nu intru intelepciunea .cuva~tu.lu!", ,~up~~ cur~ sJ.?,u,ne Pavel ,atoi?
de ce atUl1ClaU LrHH1S ia uo,n:;;u pe ApOHO, care era mvatat ~i mare dirturarim; zici ta. !"fu lau t~1D:11S fimili~ ,
aveau mare incredere i.n puterea cuvll)telor llll; Cl pentruca
era puternic in script-uri;, 9i. infr~~ta p'e I~d?i. pe ~l~fdiu
(:jJ'i~ i'o
f'Oauta- este ca eel mal InU11 st-atatorl $1 " iDce--:.:..~

,-!p

---: ...... A"--''V

n;::. rnr'l

HI

'-''-N
........
"
""
t'l1i, i
I..;prnanarp.a
f:U"'(lun"u.l.U.L

\,-"VO,D.gJ..h 8:lio.1
..___'"-' -=:

' 0

't,:-!e;;:'1 "
... .,. . ~.... ~

""r.;:;t
hJ ..... ,-,

o~;;;~~i i~vii;,i, ci " simpli.Cei eari aveau nevoie de

o mareputere', ca sa departeze dela inceput ingelaeiune~,
erau credinciosii. Ded, cel ce din ineeput n'a avut neVOle
de Dameni inviitati, daca dupa a.ge~sta. ,a pl'ii~nit b:l!,b8:~i
invatati, apoi n 'a mcut-o pentruca slI?tlanev01eJl.e.1':J,I1~n,
ci pentruca nu putca face deosebll'e . fntredan$ll, 88:0.
po ate di nu-i eUnO$tea. Dupre cum e1 n'a avu~ neVOle
de Mrbati intelepti ca 'sa -reu$iasca incel~cea v9i~,
. tot Cl.$a$i dupa aceasta nu i-a alungClt dacaau vemt .
10, dansu!.
.
. .' . . .
') Tu insadoVede$te-l'1~i ea P~tru a f~st lnva~at,~a,u
ca Pavel a fost un mare carturarlU. Dara nu vel putea,
fiindca amandoi au fost barbati simpli, ,amandoi_.neear..
turari. , Dupre cum, deci, Christos a zis 1a urm~ ucem:
eilor sai, carora Ii aratase puterea sa in Palestma ma~
intai: "Cand v'am trimis pre voi fara punga, $~
,

"

'

fara de traista, si fara de incaWiminte, avut-at1

lipsa de ceva" (L~ca. 22, 35)?- i!3-ra' atuun<?~ dmd }-a .~ri:
mis 10 lumea intreaaa ii-a dat V018 ca sa la cu dan911 ~l
punga,$i traista, $t{ncalta,minte, tot ~a' $1 aiel. Old

I) Partea morala.paca noi Il8 vom. I~griji de::t ~vea 0 vieata

neprihanita, vom putea atrage~l pe Ellm la cre:;;bmsm. (Verun).

33

ceia ce se eauta, este de a se arata puterea lui Christos,

care a Gontribuit atat de mult, ineat intelepciunea lumei .
sanu poata seoate pe eei ee s'au apropiat prin eredinta.
Caud, deci, Elinii lilvinovatesc peucenici ('aao fost oameni
simpli $i necarturari,apoi noi atllnci mai mult sa-iacllzam .
chiar9i deeM . daq~ii. Sa nu zidi CineYEt ear>B,vel 8, fast
in~elept, cilaud~nd pe '1Otceibarbati mad ~i admirati de
dan~ii, pentruintelepeiunea ~i me;;te:;mgul oratoriei, noi
sa zieem, -<:'11, eei dintre noi, eu totii au fost oameni simpli
~i necarturari. Prin aceasta nu putin ii yom dobori, $i
astfeliu biruinta noastra va fi stralucita. Aeestea Ie-am
spus, fiindca am auzit pe un cre~tin discutand cu un
Elin lueruri de ris, ~i in toiul discutiei fiecare dintr'in~ii
inlaturand cele ale lor. Ceia ce trebuia sa spuna cre~
tinul, . aceia ~pum~a' Elinul,$i ceea ce trebuia sa spuna
Eli!:lulL O;Qeia () spunea,,' :I'8!;;tinul FiinO:'Qiscutiunea despre
'~Pa vel ~i Platon, Elinul se incerea sa tlovedeasca ca Pavel
a fost prost $i necarturariu; peeand cre$t,inql in simplitatea lui S8 incen~a sa dovedeasr8, ca' Pav@l a rust
mai invatat decAtPla ton. A~feliuca biruinta afostd~
partea Elinului, dici cuvantul lui a stapanit. In adevar
ca daca Pavel a fost mai invatat decat Platon, apoi atunci
multi ar putea zice eu drept euvant, ca e1 a predominat .
,Iluprin char,ci prin puterea ~i prin rnaestriea cuvantului. A~a ca cele vorbite de ere$tinul .acela aufost in
favorul Elinuluoi, iara eele souse de Elin erau in favorul
cre$tinului. Daca Pavel it fost necarturarnr,-~dupre-C:llm
zicea Elinul, ~i eu toate acesteael a stapanit $i a fost
superior lui Platon, apoi desigur ea biruinta este stra:'lucita, fiindca acest necarturariu a ednvins pe toti ucenicii lui, $i i~a atras catra dansul.De aici, dara, se invedereaza ca predica evangheliei s'a facut nu ip intelepciunea omeneasca, sau dupre cum zice el .aici: "ilU
intru intelepciunea cuvantului", ei in charul lui
Dumnezeu.
Deei, ca nu eumva sa patimim de acestea, sa nu
ne facem singuri de ris discutand astfeliu eu Eliojj, fiindea
lupta este indreptata contra noastra chiar, ci sa acuzam
pe apostoli de neinvatatura, fiindea 0 astfeliu de acuzatie este lauda pentm d8.n$ii. Cand Elinii zic ca apostolii
au fost oameni pro$ti, noi atunti sa adaogem inca, ca
au fost nec8.rturari, fara$tiinta, saraci, din cIasa de jos,
nepriceputi $i neinsemnati. Acestea nu sunt spre blas16038

34

OMILIA III

firnia apostolilor, ei spr~ sla,;:a 19~' da<:a ~i~d astfeliu ~i

s'au aratat eu mult mal straluel~l decat ~n~reaga lurne.
Aee;;ti pro~ti ~i neearturari s'au luptat vOl.m~~;;te ~u pu- .
ternicii ~i eu inteleptii, eu tiranii~i eu tOtI ~~l ce.s~
f:'l.]islJ in bogatii. SII;l,w1, !?i in toate ee1e Ome?B!.l. pe aIel .
se lfivederei:di, ea mare este puterea crucel;' ~1 _~ toa!e
a;cestea s'au facut nu Drin putereaomeneasca,. cael toa.e
celepetreGute nu au lost dupanatura, ci maipr~su~. de
natura. ~i cand se face eeva rnai pres us de patur:;, fimd
totodata bun$i folositoriu pe!ltru o.m, alunCl es~o m.totul
v~erat, ea ceia ce se fac~ yme prm p':lter~ ~~ actwnea
Providentei. Gande$te-te Dln~: Pesc~rlUI, !acatoI.'!ul ~e
corturi, vame~ul, prostul, necartur!lrlUl.?, totl !1ce~t~Ia v~
nind din Palestina team acea departata, aUlzgomt,. ~~
zicand, din proprihe }~)ler.edinti,. pefi~?so.fi, . P~!l~OI'~,
pA CRt i't.apil.ni pe cuva:Ht~ ~I pe tOtI, ~ee~tl1a .l-aun~ta~~~~t. .'
intr'un .timpscurt, avi:urcia se lupI.a CU~Ul:~ ,p m";J~n,
cacinavaiiseasupra ior popoal'ele, ii:npara~ll,. ba:. chIar
lnse"l natura se lunta pare-ca contralor, .9blceI~rlJe ~ele
~nve6hite,deij-loniinarmati, diavolul tll1hurat $1 pUl1~m?
i~ .mi~carc totuI, pe imparati, pc st~paD:itori, pe f?m~l,
pe barDari, pe Elini, pe filosofi,. pe I:lt01'I, pe SOfi:;;tl, pe
100'ografl, punandin mi~care .leg~le,. tnbux:alele, pedepsel~
cole de tot feliul. miile de mor~l,. $1 felur1tele cazoe, - $,1
cu toate aces tea 'iata ca totul era rasturnat, tott;tl se da
1a oparte cand apo5tolii gl;aiau, . int?Cma! ca ~]. ?r~f~l
001 u$Qr~imarunt, care nu poate sa S8 impotrlvea::.ca
vanturilor celor puternice! .
.
. "
. ..
Ded, s~. .ne lnvata,m. cum .trebUle adlseuta cu~lmp,
ca sa nu fim ea vitele $i dODltoacele ce pase pe c!1 m p,;
d sa fimpregatiti de speranJ30 .cc 0 avem In nOlo 8:a
rumegam in noi aCP-i't fapt ~rm_clJ;~al, care nu este m1r:
liii de putina insemnatate, ~~. sa 11 .sp':ln~m _totdeauna: .
Cum s'a putut ca eei slabi' ~l neputmCl?~l . ~a predoml:
neze pe cei tari '? Cum s'a Jlut~t hca eel dOlsprezece sa:
cucereasca lumea intreaga, facand uz nu .de acelea5'1
arme, ci fara niei 0 arma luptand~-se ~u .ge~ i~a:matl '?
Cad spune-mi: dadi doisI2rez~c~ ba;bat1, far~ mCl, 0 e,:,perienta de me~te~;;uglll razbol~lC, ~ a~aTunc!11!1tr.un ~I~
nemarginit de oS1a$i inarmatl. p~na.- . III dmt] , 91. ~ac~
acei doisprezece ar fi nu numal hpsJt1 de ~rme, e\ H~ca
9i slabi ell trupul,9i ell tpate accstea .e~~ar, de 1,_ ~a~
arunca din randul o~tirei' mii de. .saget~" 11, n ar . patI"!l
nimic; ::;;ide$l ar avea in trupurlle lor mfipte tuate sa-

OMILIA III

35

oetile, ii n'3or suferl nici 0 viHamare, ~i la urma ar 1n~inge ~i ar zdrobi. eu desavar$ire intreaga oaste, fara
ca dan$ii sa faca uzde arme, ci aparandu-se numai cu manile, $i pe uniia i-ar sfa~ia, iar pe altii i-ar 1ua In robie,
fara ca inacar unui din ii sa ti capatat vre-o rana;oare ar PUt.P-8, zke cineva, '. CEl. ceia ee s':;. petrecut aiei
a, fo~.t C8VB.: omcncsc o~ De~i.de altfcliu Lll"ui-n ta aposto1ilor a fost eli l11ult mai minunata decat a acestora,
fiindca daea se pare 1ueru minunat de a nu fi cine va
sLrapuns ' de sageti, de~l. este gol $i dezarmat, apoi eu
mult mai minunat este faptul ca sa vezi pe pescariu,
pe prost ~i necarturariu, ea predomina pe cel invatat
~i plin de toata :,;;tiinta omeneasca, sa-1 vezi ca poarta
eu sine 0 a$i1 de mare iscusinta, incat sa nu poam fi
impiedecat in drumul sau, nici de nimienicia lui, !lid de
saracie, nici de primejdii, niei de obice.iurile ee Ie avea
mai 'na.inte, nici de asprimea cea mare aporortcilor ce
s~ ?au c~mtra.lui, nici _de miil~ demorti cc-i .~ta~ d~ ~a~,
nlCI de aemnltatea.- .celor ce IP9c1au pe '3Jtl1, .:;1 'llIel lie
rnultirnea eelor in~elatiI
Ded, astfeliu Ii vom putea rapune pe Elini, $i astfeliu ne vom putealupLa cu dan~ii, iara mai 'nainte de
vorbe sa-i uimim eu vieata. Aeeasta este llipta cea mare,
aeesta este silogismul eel necontrazis, voiu sa zic dovada prin faote. Oridt. de mnlte amfilosofa Doi pdn
vorbe; nu vom avea nici un folos, dadi nuvom arata
3,celol'Gt 0 vieata mai bunadccflt a lor , C'fici ii nu da u
atent-iune la cele vorbite; ci cereeteaza ell cea mai mare .
oogare de seamafaptelc pecare Ie fucenT,~;..1izic: c(Tu
cel Intai eonvinge-te ~i fa ce10 ce graie;;ti, ~i dupi aceia
sfatuie~te 9i pe altii. De rrii-ai vorbi de mii de bunur~
,. din vieata viitoare, insa in faptele tale mi-ai arata ca $1
cum n'ar exista acele bunuri, fiind eu totu} ali pit de cele
prezente, apoi atunci faptele tale Imi sunt mai de crezut
decat vorbele. Cand te vad pe tine rapind cele ale aHora,
bocindu-te fara masura pentru eei incetati din vieata, $i
faeand muIte alte rele, cum am sa te ered ca va fi Inviere '? Si chiar de nu ar grai a,?a, totu~i vor eugeta
~a, totu~i incugetele lor iti VOl' pune aceste intrebari.
Aceasta este eeia ce jmpiedeca pe necredincio~;i de
a se face cre~tini. Deci, sa-i atragem prin vicata noastra.
Multi barbati simpli ~i pro~ti, eu ehipul acesta au uimi~
eugetele filosofilor, caci prin faptele lor au aratal 0 mal
mare filosofie decat aeeia; ciici din vieata ~i din faptele

36

lor iesa 0 voce mai 'I mternidi $i mai stralucita deciU

orice trambita. Purtarea, ded, ~i vieata curata, este mai
p;uternica decat limba celor mai straluciti ritori. Cand
euspuli ., d,t}" pilda ,': ea' nu trep,uica , du~t,(.ti~n,l pe,altul1~i
uneltes~ mii de reI~ contra Elinului, cum voin putea 8a-l
atrag prin yorbe, cand.prin fa__ pteeu . l'il.,m .d,e!)ij,rtat ~
. Deci{ numai prin purtarea $i vjeat~~. noi:<j,tr':'l~ yom
putea Sa-l vanam, $i sa clMim biserica lui Chrislos prin
sutletelelor; aceastabogatie; deci, sa Q strangem. Nimic
nu estede aeeIa~ pret easufletul omului, .$i nid ehiar
lume.a intreagii. ' A~ ea chiar de ai da saraeiIor mii de
averl, totu$i nimie n'ai faeut, daea n'ai int.ors la eredinta macar unsuflet omenesc. "Gel ce va, osebi ee

este de einste, ' de eel ce nu este .decinste, ea

gura mea va fi" zice(Jerem. 15, 19). De sigur ca esle

un mare bun de a milu! pe Gei saraci, fnsa nu atat de

mare eaa izbavl. pe cineva de amagire. Cel ce face a:;Ja,
S8 asemaneaza en Pavel~i eli Petru. Chiar, de uu ai
convinge astazipe nimeni, maine vei eoovinge; 9i dad
n'a.i con vinge niciodata, totu9i vei a yea plata- intreaga.
Chmr de nu ai eonvinge pe toti, totu~i din cei multi vei
convinge cativa, fiindca niei apostolii n'au eonvins pe
toti oamenii, $i eu toate aces tea fiindca vorbeau ciitra
toti, 3;u )uat l?lata intreaga. Dumnezeu a regulat ea sa
se dea cunumle nu dupre' r-ezultatul . final 'a1 'st1ccesBior.
siivar$ite, ci dupre buna -il1tBntiunea celDf ceJe ~a,v.aT~
~e~e. De ai dB. nutnai doi oboli,el- totu~i prim8:;;te, ~i
eem c~ a fac!lt cu vii~uva ce~ din ~van@lelie, a?~ia ~v~
~ace ~l ' cu~eI.~~jill'.~l1:l.JljLqltil~ __ltg,~l~" ~.Q~_n!J J29tl }.Zl::>::li\TL ._
lntr.eagalume, nu dispretul. pe eei puJini, si nici pentru
donnta celor mari sa te departezi de eei mici. De nu
vei putea eonvinge 0 suta, lngrija~te':'temiicar de zece,
si dacii niei pecei zece nu~i vei putea. intoarce 1a cre:"'
di~tii, sa nu dispretuie~ti nici pe ~ei cinci; iarii' de nu
vel putea nici pe aee9ti cinci, nu treee cu vederea nici
pe eel unul singur. $i de cumva nu vei putea niei pe
unul, ~u te desna?iijdui nici atunci, $i ilici sa eontene9ti
de _a-tl face datona. Nu vezi ee se petrece in comert,
unde n~gutiitorii nU-9i fae comertul numai cu aur, ci $i
_Cli argmt~. Candnoinu dispretuim niciodata pe cele
mici, atunci~i pe cele mari Ie Yom ea$tiga; iara de yom
treeecu'vederea pe cele mici, apoi niei pe cele mad nu Ie
vom avea u~or. Astfeliu devine cineva bogat, cand aduna

37

OMILIAIV

OMILlA III

!a un ' !o~

~i mlCl ~i mario ~stfeliu sa faeem ~i noi, ca

~mb~g~t~ndu-n~ l.n toat~, sa ne .invrednicima ca~tiga

1m paratlea cerlOrlIor, prm charul $1 filantropiea Domnului

nostru IiSDS Christos,prin care ~i CD oare SA cadesJtwa
~i c.instca T(~.talui ~i Sf. Duh,aeum 9i purUI'ea 9i in "vecii
vccllor. Amm .
.11-'

OMILIA IV

,,~entru c!i ~uvan~ul erucei celor pieritori

nebume este, . lara noua eelor ce ne mantuim
pu~;erea lui 1Ximpezeu este. Ca scris este: pierdevom mtelepciunea.:(;AloY' ineelepti, sf stlinta celor
~tiutori 0 voiu lepada ... Unde 'este 'lnteleptul ?
Unde este carturariul? Dude este intrebatoriul
veacului acestuia" (Cap; 1, 18-20) '?
Celor bolna vi greu, $i cari sunt in gura mortii

~~ II?an~.ril~ ce.le m!1i intaritoare Ii se par gr-etoase:

lara prIeten~1 ~1 .eel mal deaproape Ii sunt de nesuferit,

de mult~-or~ mCl nu-i cUll:0SC,iili 1i se pare cii~isupara.
Intoemm a~'l se petreee l eu sufietelecelorpieritori.
ca~i eele ee d~c spre I!l.ant.~ir.e ii nu , Ie eunosc,iara
cel ce se fngrlJesc de daw;iIl iI eonsidera--ca-Stinati1tori
~~ de nesuferit pentru danii'ii. Aceasta selntarnpla nu
diJ!-cauzanaturei-;'.lucrurilOI, ci din cauza--tma'!.cilOI . ~i
ema ~ee .~ae .nebuiUl, c~ ' s~ supiira pe cei ce ingrijesc
d~ dan,;m, ~I. la.. urm~ 11 :;>1 batjoeoresc, aeeia~i piitimesc
91 neeredmelO~lI. Insa cela ce se petreee cu nebunii did
cei b~tJoe~)l~iti vde. dan~ii !lu i?~mai cii , nu-i bat.io~resc
la ~ fehu, .Cl .u~cav 1,1 ~ste Jl mIla de aeei nenorociti, ~i-i
plang dill Ullma, fimdca aeeasta este dovada ('.,elei mai
In~inta!e. bo.a~e, .daca sermanii nu eunosc nici chiar pe
C~l ~!11 lU~* al lor, - tot w:;;f!~a J~Q~m __ .iD.Qi.cuElinii.1
~l sa-l boclm mai mult decat femeile, fiindca sermanU
nu cunose mantuirea 6b~teasca. Nu atata trebuie sa iubill:sca tem~ia pe biirbat, pe cat trebuie a iubi noi pe
tOtl Oarnenll. faraexce.ptiune; .fie ..Elini.fie . oricine. si ..sa
ciiutam a-i atrage spre mantuire. Sa-i plangem' <lara,

pe

38

OMILIA IV

OMILIA IV

fiindea cuvantul crucei pentru dan~ii este nebunie, pe

cand in realitate este Intelepciune ~i putere.
nCuvantul crucei, zice, celor pieri tori neburtie este". Fiindcaera natural ca credincio~ii sa se
tulhure ~ineIini$teR.sr.il, penl,ru cele ce vorbeau Elinii
des pre cruce, de care~$i Mteaujocl;li 0 rezboiau eil a$a
zisa lor lotelenciune, de aceia vine P a vel ::;;l i rn~,n uQ'aie,
, .,
zlcanaU-il: ((::sa nu va mCll.1pUlp. 0<1 a(;(;a::;ta '.:.:SLO Gcva
strain $i paradox, cad lucru(e natural, ca puterea c rucei
sa nu se cunoasca de cei pieritori, fiindca suut smintiti
$i nebuni. De aceia $i batjocoresc, ~i doctoriile eele man- .
tuiioare Ii Ie privesc cu dezg usbl. Dara ce spui, omule '?
Christos s'a facut rob pentru tine, a 1uat chip de rob,
. s'a rastig nit $i a invieat, iara pentru Gii a lnvieat tu tre. . buie a i~te inchina lui, $i a.;.i admirafilantropia, fiindca
ceia ce n'a facu t pentru tine nid tatal tEtU, .niGi prietenul, ~i niei-ehiar fiu I tau,aceasta a facut-o stapan ul
pentru tine, care ii.erai du:;;man $i-1 dispretuiai. Trebuia
dara "ca sa-1 -admiri ,pent-r'u aceasta, ~r' tu 'j1'urrle~ti nebunie' -faptul uheffntelepGiuni-.. at8Jt :de mari ~ .: Insa n.n A
nimic de mirat, caci cei pieritori nu pot cllnoa,~te cele
Ge due spre maniuire. ((Deci, zice apostolul, nn va tulbura ti, cad ceia ce. da m;;ii fac, ml este eeva strain $i
contra a$teptarilor,ca faptelecele mari $i minunate sa
fie luate in bataie de ioc de cei smintiti~i nebunb). Pe
eei ce se gasesc In acest hal Illi e cu putinta de a-I convinge pr in in~elepciunea omeneasca $i chiar de a-I VOl
sa-i cornringi j'n acest mod, totu~i vei face ceva din
. contr<i.Ccia .c e covar$ai?te mintea omeneaseii, arcncvoi.e nUi11ai de credinta, $1 nu de rati()fiftlTII')te omenei?ti.
Daca noi de pilda am voi 813, cortvingem pe cinevil prin
siiogisme omene$ti, cum Dumnezeu s'a facut om, cum
a intrat In mitra de fecioara , $i celelalte, $i daca faptul
nu-l ducem la credinta, apoi acela mai ' mult va rlde de
noi. Prin urmarecei ce cauta dezlegarea acestor . taine
in rationamente omene~ti, ace~liia sunt cei pieritori.
$i ce vorbesc eu de Dumnezeu'? Chia r ~i pentru
.
celelalte fapturi ~i lucruri din natura devom face a$a,
noi ne vom expune ridicolului. Fie, de ex. un om care
voie~te a afia totul prin rationamente omene~ti, $i Incerce-se de a se convinge de tine cu ratiunea: cum
vedem noi lumina. Deci, convinge-Hu prin rationamente.
Dara nu vei putea, caci de vei spune. ci este de ajuns
. .

.....

"

.-"

'

~ .

;J _

" .

,.

~"

' ' .

,,

'

39

de a -deschide ochii spre a vedea lumina, tu nu a-I spus

mouul cum vede, ci fa ptul petrecut. ( De ce, - iti va raspunde el - nu vedem cu urechia'? $i de ce nu auzim
eu ochii '? De ce nu auzim cu nasul, $i nu mirosim eu
urechia '? Deci, daea el este in ned umerire despre acestea,
. iara noi nu putem sa aratam ratiunea peni:ru care nu .
sunt a,~~, <?i :11t:mintreJea; ~poi atur:~i ::1 . ride "de noi,
sail rn al blne ZIS nB vom~ rIde pe nOl In~lne. -[~8..C:3-, 3:cestc
oi:'ga ne l~i au fnceputul lor in acela:;; cap, ~i sunt vecine
nnele eu altele apoi de ee nu pot sa fa ea cu toatele
acela$ lucru ~ De Ge nu pot eu toaOOle sa vada, ~a auda
$i sa miroase'? Dara nu yom putea spune cauza, nici
modul enerp;iei lor eei varieate ~i negraite, ~i daca ne-am
incerea sa facern aceasta, de sigur ca vom deveni ridicoli. De aceia tocmai, dandu-ne la 0 parte inai.ntea puterei $i a i n~elepci unei eelei negr<''dte :;;1 nema,rginite a
lui Dumnezeu, yom tacea.
Deci, tot ~fl va fi $i dlnd am vol. sa reprezent1im
cele a le lui Dumnezeu ' prin lnlclepciunea noastra omcneasca,ciici E;i atunci va fi mare ridicolul, nn din cauza
nepi.Jtintei sau a sl<lb<lci unei fapielor in sine, ei" din cauza
prostiei OCtUleililor. Garlde~ te-te bille la ceia ce spun:
.cand eu zic "s'a. ri3stignit", ElinuI r:'ispunde: Dara
ce ratiune poate fi aiei ~ Cand cel rastignit nu s'a putut
ajuta pe sine singur in timpul cand se gasia pe cruce,
apoi cum a pu tut lilvjea dupa, aceasta,9i a aj utat fneL), 9i
pe alt-ii'? Daca putea sa faca a ccasta, trcbu1a sa 0 facii
inainte de moarte, -- ceia ce ziceau ~i IlJdeii, -:- ~i daca,
nu s'a, putut. ajuta, pc sine, cum a putut ajuta pe altii '?
Aceasta. nU-$i are rati une. Apoi, omule, crucea este mai
presus de ratiune,este [l, unei puteri negraite!
Ase gas! cineva in ni:;;te imprejurari minunate, $i
dupa ce se }upta sa iasa biruitoriu, ~i sa se arate ca
mai presus de acele Imprejurari, aceasta nu poatefi
decat a unei puteri supra na turale ::;;i nemarginite. Dupre
. cum de pilda, mai miraculos a fast faptul celor trei coconi, ca flind aruncati in cupto:riul cel cu foe ii au caleat
In picioare flaca ra cea arzatoare, decat daea n'ar fi putut
fi aruncati in acel cuptoiiu; precum f?i cu Jona, mai
minunat. s'a aratat faptul, ca dupa cea fost inghitit de
chit n'asuferit nimicdelaacea fiara, decat daca n'ar.fi
fost inghitit- tot a$a :;;>i ' cu Christos, mai minunat s'a
arat~t ,faptul .ca qupa, ce a mm'it, a inviat ~i~a. zdrobit
J

40

OMILIA IV

puterea mortii, dectH daca n'a r fi murit. De aceia nu

ziCe: de ce nu s'a aparat pe sine cand era pe c ruce "? _
caci e1 se grabia de a se lupta cu moartea, Nu s'a coboI"ft de . pe cruce, nu pentruca nu . putea, ci fiindca n'a
voit. 'BaCt pe ceIcen,l1 ' I-a putut stapani' tirania mortii,
ctil(l, r;:tr fi putut stapani piroanele eruc8i ?
~~_~a. , eredinta aceasta este cara<;terisii(;a T10a!Si.ra a
cI'e~tiniIor, nu lnsa ~i a nc(}!'edincio$ilor, De aeeia $i zice
apostolul: "Cuva,ntu). crueei eelor pieriiori nebunie

r'8.

este, iara nOua eelor ee ne ma,ntuim puterea

lui Dumnezeu este. Ca seris este: pierde-voiu
intelepeiunea inteleptilor, :;;i ,:;;tiinta eelor :;;tiutori
o voiu lepada:', Pana aeurn nu pune nimic greoiu ca
din partea sa, ci .maiintai aduce marturia scripturei, $i
numal dupa aceasta, lu,nd euraj din zicerile scripturei,
fntrebuinteaza.cuvinte mai j'ntepatoare, zleand: "Unde

este Inteteptul ? Unde este eartueariul? Unde este

ltltrebatoriul veaeului aeestuia ? Au n'a facut
nebuna Dumnezeu In~elepeiunea, lumei ace~tiea?
Ca de vreme ee intru IGtelepciunea lui Dumnezeu n'a eunoseut lumea prin intelepciune pre
Dumnezeu, bine-a-voit Dumnezeu prin , nebuniea
propoveduirei a mantui pre eei Ce ered" (Vers.
20. 21). Zkand mai sus: "eli seris este: pjerde-voiu
intelepciunea ' inteleptilor mai departe . adaoge $i
dovadadiri fapte, zicand: "Unde este inteleptul? Unde
este earturariul"? -- cucareocazie atinge deodata $i

Elini,~i ' pe ludei. Care filosof, zice, care dintre cei

ce-$i bat capul .eu silogisme, care dintre ludell cei carturari a mantuit pe om"? Care din ace$tiia a aratat adevarul~ Nici unul, ci totul s'a facut. ,de pescarii), A~f;!. dara,
dand concluziunea cuvenita, $i doborandu-li trufiea lor,
$i zicand: )J Au n'a faeut Dumnezeu nebuna intelepeiunea lumei aee:;;tiea n ? -- mai departe spune $i
canzapentru care .toate aces tea s'au petreeut a$a, "Ca

. pe

de vreme eeintru intelepeiunealui Dumnezeu

n'a cunoscut lumea 'prinlntelepciune pre Dumnezeu", s'a aratat crucea.
Dara ce . va sa zica "intru intelepeiunea 'lui

41

OMILIA IV

Duinnezeu"? Adeca tntru acea, ariHata in fapturile

sale prin care el voia a fi cunosctj,LCaci de aceia le-a
facu't pentru ca din cele vazute sa. se admire facatoriul
lDF d'upre cuviintiL Estscsriul rD:3.I'c, Sili pa(nantul ne-ri;s,rgi:nit t A~mj!,a" dec!., -pe, fac~tori.ul lor 1_ Ci),ci ,. ~c~est~ ,
j:q,ptnirl marl Xlii f1UI JJ{1! ca. de dan;3U!,sun~ f~~~te, <:lJ,DC.j:l,

Slc.u ' Uf;;tl'Cint-3. Sl,wt facute. De aCeIa~1 Zlce ~crI pt':lra

des pre ceriu: "Lum;urile manilor tale sU9t eerll!rile",- iata despre'P~.mant zice: "eel ee a faeut pam:antul ca 0 nimie" (Ps, 101, 26. 8, 4. lsaia 40, 23).
Fiindca prin aceasta intelepcil!-ne omul n:a voi~ s8:, cunoasca pre Dumneze':!, ~e ~ceIa l-~ co~ VlI~S prm ~aru~a
nebunie a propovedUlrel, $1 ~u prm, slloglsr,ne, Cl prm
, credinta. A~a dara unde e~te mtelepelUn~aJUl DJlmneZe~;
acoI0 iM (na.i este ,. nevme de fntelepcmne . omeneasca.
A zice, ea celeB a zidit lumea aceasta ~at~t Ae r;nare
este Durnnezeu, care. are 0 pu~er~nemargm,lta-~ne-"
graita, acest rationament seatnbUle omulUl, :;>1 prm ~se:
menea rationament el eunoa~te pe Dumnezeu, - msa
acum nu mai sunt de Joe r-ationarnente ornene9ii! d. est~
nevoie nurnai de credinta. A crede ca cel restlgmt $1
ingropat a invieat din rnor:ti, ~i ~a $ead~ deadr~apta Tatalui aceasta nu are neVOle de mtelepclUne, Cl de credinut. Fiindca;;i apostolii nu s'au apropieat pri~ Inte.l~p
ci"rY' c' prin credintii $i printr'insa au devemt mal lllt~r~p'-'ti deeat ' luteleptH, 'mu;i presus de ' tori ctLrturarii ::;i
inva{,atii ltll.1e;; 9i ct~ oJat h!a.< Illult, GU ca,L mai I11ai e ,
este de a primi prm, credm}ii ~ele ale tm ~~lIlmeZell,
decAt de a pune in ml$Care slloglsmele-~l ra~lOnamen-:
te1e ornenesti fara vr'l,lnfolos, cael toateaeestea sunt mal
pre sus de'mintea omeneasca.
,
Dara cum a pierdut oare intelepclUnea mteleptllor "?
Prin Pavel ::;i prin eeilalti apostoli facanc!u-se cuno:"cut
noua a aratat ca intelepciunea omeneasca este depI'lsos,
Pent~u a priml predica evangheIiei, nic,i e~l ,i~telept nu
se folose$te eu ceva,din i~tel~~ciune~ ~Ul, $1, m~l eel pr?st
nu este vatamat prm nemva:tr':l.tur:;;, IUJ,!>a m~~" d~C8'AS a1' ,
putea spune ~i ce~a de a~~lrat, est~ ca ,mal md!1ma~a
teca ~i mai u$oara de prlmlt e~te sl~ph~tea $1 ~e mvat;atura decat intelepciunea, PastorlUl ~l o~ul slmpl,!
mai deg~aba va priml., eaci el moder~ndu-$~ deo~a~a
cugetul $i rationamentele sale, se preda pe SHle stapanului fara vorba.
f'..-5..:

42

OMILIA IV

OMILIA IV

A~tfeliu,. d~ci, pUI?n~zeu a pierdut fntelepciunea

IDtel~ptIlor, i?~ fimd~a d~n mceput a doborit-o, apoi la

ur~a ~u. mal este buna d~ nimic. Cand ea putea :;;i trebUla S?,-.:;;l arate, p.ute~ea, ~l sa. cunoascao pe stapan din '
luerurlle
De aceIa
chiar., de ar vol.
b sale,
. ' n a - VOlt.
,
. 'acum
"
s~?e age smgura. ln8,CC'3tC fapte, nu poate t()tu~j, fiindca
m?!Ja;p~eI~ nu sunt la feliu, - de vr8mr~ c;e cp-.Ie.q, GLl-'
nO~Lm~e. ao Durnnezeu ' este eu Tnllit Yng; " "'.'Q~O> n,o'"
c:edi nta de('a~ prin f~teiep~inrw. Do" a:;~i~ ~~~t~~ ~~.~~
dmta e tre~Ultoare slmplitatea, :;;i aceasta a 0 cauta
}otdea~na :;;1 pretutindeni, ~i a 0 prefera ihtelepciunei
.ume:;;tl.
. "Au n'~ facu~ nebuna Dumnezeu intelepC1Unea)~mel ac~~tleai(? ~j .ce va sazicii: "a facut
nebuna mte1epclUnea lUlTIer acestiea"? Adeca a arata~~o ,ca neb~r:3:pent:u primirea c.t:edint~i._Fiifidca w~a
Z191~ IllteJeptl l~l. mchlpUlau lucnu'l marl Cledan~ii de
Ilc~l<;tap?stolul .lUte , a lnfruntat fntelepciunea 101'. 'ecCe
fehu d2 mte~epclUne , poate fiaceasta,ziee,candprineinR ,i lli
hunur110r
c-~
,
r.-,;-_
__ - -~.
.....
-; "'a
>v - nu -:-'l "' fl;>;"'2 01ngura,
s a ara~at. OeDuna
~~. ~~_.<:e~ i~~i s'a., de~~imatsingura pe sine. Ca dac~
i;tLUU;l carlU Lr:cb~l~ s~ , afle adeval'ul prin rationamentA,
ea n a. af!a~,_ 1 DIGl ,~aar:atat J?-imic, apoi acum caud
, impr~Jurarlle ,se ~rata mmma!,l, cum ar putea sa izbll, t~~ca cu ceva, cando este n:,vOl.e numaide credinta" ;;i
On-leI de , CHm de ~gerJ mea rYlllltE:l1 U1ecidlebuoiLa. f<kut-o
_ L~mne~eu7. adeca astfelil:l a -aratat;,o,$ia bine-voitca
p!'ln .?eDL!nle~propowdUlrejsa mantde pr'ecei ce cred3?e;Ca nebume. numai parutalna.intea aee!o-r intelep
' tr..,..,,;--,,-n1P1 CI" cum
...,. ,
~.-. -~ ~
ca era a:;;al). F'aptu 1 maret
acesta este' ,ca.
vumneze~ n'a introdus ~a mijloc 0 a lta 'intelepciune ~1ai
D?al'? deca~ ~ aC810ra.. C1 acea nebunie pil.ruta" care a 9i
~lrUlt, -:-. e~cl a seos 91 pe Platon, nu prin vreun alt fiIr;sof ,m()~ lllyelept d:cat ac~la: ci 'pl'i.n ni.;;te peseari pro.;;ti
:;;! nell:lV~t~tI. ?~tfehu, deCl, ';;1 blrumta a fost mai mare
$1 mal stl'aluclta.
.
Mai de parte arata,nd, puterea crucei zice' Pen'f..AI

1.0.. - ,

v '

."

- -"

t~uca ~i ~ud.eii serr;tncer,$i Elinii ini'elepcmne c?-ut?-, lara..nOl propoveduirn pre Christos
eel rest]gmt, Iudellor adeca sminteala iara Elinilo~neblfnie. I:'1ra .a~elora'~i singuri ~elor chematl Iudellor ~l Ellmlor, pre Christos puterea
v

lui Dumnezeu,

~i

43

intelepciunea- lui Dumnezeu"

(Vers. 22-24). Mutta intelepciune este in cele vorbite

aieL Voie~te adeca sa spuna cum Dumnezeu a stapanit
prin cele contrare, ~i cum predica evangheliei nu este
lucru omenesc. Ceia ce el spune, aceasta inseamna:
Cand noispunem, zice, Iudeilor:. credetiinceia ce
p,-opovedllim. i!;j,n~i:i ni r,,~')pund : (tinvieati pre ,cei morti,
vindecati pre cci dei11onizati,aditati-nl ill lllJeSeimW ::;;1
minuni. Noi, insa, ce respundem la toate aces tea ~ Ca
eel propoveduit a fost restignit :;;i a murit. Aceasta este
deajuns, canu numaipe cei ce nu voiesc sa-i respinga,
ci chiar :;;i pe cei ce voiesc. Dara iata, ca predica nu-i respinge, ci tncaH atrage, ii stapane:;;te ~i 'i Ingrade~te din
toate partile ~ Elinii iara91 cer del a noi elocventa in cuvinte, ~i putere in s05sme; dara noi ::;;i acestora ii propoveduim crucea ;::;;i ceia ce Iudeilor Ii se pare ca este
slabaciune, aceasta Elinii 0 numesc m~bunie. Deci, c,lnd
noi nu numai ea nu salisfacem cerintele lor, Gi inca facern ehiar cele contrare ceior ce dan$iicer, -:-:- cad crucea ,
nu numa.i c~l nu

.se a.ra.ta a fi un semn :; exa.minata. dupa

logic:.a, ci ci1iar (lesfiintarea ' semnului ;nu numai. CB_, nu

se pare 0 dovada a putBrei, ci c hiar 0 dovada de 51<1baciune; nu numai cii nu pare a fi 0 dovada. de fntelepciune, ci chiar odovadade nebunie; - cand, fleci,
cei ce eel' deia noi semne 9i intelepciune, nu numai ca
nL! iau dela noi ceia ce eel', ci inca aud del9_ noi lucruri
cu totulcontrare, 9i dupaaceia princele contrareii: S6
conving ~i cred, apoi cum sa nu fie negraitaputer,?:'1
celui propoyeduit) ~ Este intocmai ca:;;i nllm unui naufragiat care dore~le un liman de scapare, i-ai arata in
loc de liman vr'un alt loc al marei cu mult mai sBJ~
batec, ~i I-ai putea convinge sa urmeze sfatului !?i safaca aceasta cu multamire. Este lntocmai ca ~i cum celui
ranit grozav, $i care dore:;;te a se vindeca prin medicarnente, doctorul i-ar spune ca-1 va insanato:;;a nu prin
doctorii, ci prin foc, iara el ar priml. parerea doctorului.
Dara asemenea fapte sunt dovada unei mari puteri, care
a putut convinge pe ace:;;tiia ca sa se supuna de buna
voie eelor spuse.
Tot a:;;a .;;i apostolii Domnului, nu numai prin semne
~i; minuni au predominat, ci !';i prin acel lucru ce se
parea 'a fi cu fotul contrar. Tot a.;;a a facut $i Christos
cu aeel orb din na:;;tere, caci voind a-i tamactulorbirea

44

OMILIA IV

lui, .a biruit acea boal~. pr~nt.r'l!n luc!'u care prelunge:;;te

0.rJ:~}rea, ..a pus pe ochu 1m tma. DeCl, dupre cum prin
twa ~a vmdecat pre cel orb, tot a$a :;;i prin cruce a atras
lEt d(1)J~1I1 . I JJ rne::l.lp;treagaj - ceia ce era. un adl,os IB,
s~a ndal.', 91 nu. des~mtarea scandalului. Tot a$a it facut
Y!_.'~U ~~l,~H:::.a 1U:n~1, .,...caci iJJ,~cei,: eo~~~are Ie-a pregatit
pl"lll !.;t,lt: G~nth.Lre . .DE;. pliaa, a ingraUlt mar'ea eli nisip;
eu alte cuvmte a infranat puterea celui tare prin cel
slab. A pus p.a~antul pe ape; eu alte cuvinte a 8,gezat
p~ ce.l greu $1 mdesat pe eel puhav, pe cel rar $i eurgatorlU.
Tot a:;;a, d~ci,:;;i pri~n cruce ~ atras lumea, :;;i dupre
cum ~pa poarta pe ea pama~tul mt!,e~, tot a:;;a $i crucea
P?arta p~ ect lumea Intreaga. DeCl, dovada de a conv_mge pnn5~,elec0!lt.r8,re;. este dovada de 0 mare putere
~l 0 mare mt~!epc!L1ne: ~1 crucea S8 pare a fi un lucru .
de scandal (preclIca), $1 eu toate a ces tea nu numai ca nu
scan~alizeaz~ (impie~eca),ci inca $i at rage spre ea. Toate
acesr.ea, dec!, cugetandu-Ie Pavel, $i mifiunandu~se a

.
('1
t
b
11 . D
'
IS: va ce es e ne un aA UI ' umnezeu mai 1n>

telept decat oamenii este, si ce este sl~b al lui

Dumnezeu, mai tare decaf oamenii este" . vor-

bind acestea de cruce, nu ca doara ea ar fi cev~ slab

ci9a. a::;;~ li. ~e" 'pare lor; respunde prin urmare par~rElJ ' ce dam~ll 1:;>1 formase despre cruce, Ceia
ce ~JoS?fil .'!'au putut s~ fa~ eu silogisrnele JOl",acea~ta
a faeut 0 -pa:util neb~me. C~ne este eel mai fntelept~ Ce)
e<;tre a; COnVI?S p~ Cel multI, sau pe cei putini, sau mai
bme ZIS, l?e mm~m '? Cel G8 convinge pentru Iucruri mari,
sau cBl ce se cazne;;te a convinge pentru eele ce nid
nu sunt ~ 9at ~u s'a .ostel!it PIaton ~i cei din $coala lui
p.entru .lIm.e, :;;1 unghlU, :;;1 punct, pentru numere intregi
~!, ~ractlUm,. pentru cele egale Intre dansele i?i neegale '?
cat nu a dlscutat el despre astfeliu de nirnicuri (;e se
aseamana eu panza paianjenului'? Pentruca In a:devar
~stt~liu ~e chest~un~ sunt Flla~ ~et~ebuitoare vietei noastr~
QeGa~ p~,n.za pala(qen':ll!ll. $.1 Ja?i <?'i el ,n'a folosit pe nimem, mel mare,:;;l mel mlC, CI ;;l-a plerdut vieata in
zadar. cat nu s'a trudit ca sa dovedeasca ca sufietul
esle nemuritoriu,~i dupa ce n'a spus nimic clar. si n'a
e?~vi~s p~ pim.eni di,? cei ce-l ascultau, a plecat de
aIC! fam,mcl 0 lsprava.
. . ,
Dara iam ca crucea a convitls princei pro$ti, ~i a
~i nebu~,

45

OMILIA IV

atras la sine intreaga lume, $i nu discutand -despre iucruri zadarnice, ci despre Dumnezeu, despre evsevia cea
dupre adevar, despre vieata evanghelica, des pre judecata
viito:are, $ipeto.ti i-a flkut ftIQ.59fi; i pe cei PfQti, ~i
pe cei nei'Ilv<'!tati.
. . ..
lY -PX'!:\El!3tB, cum ooie.nelmne ale lui Dumnezeu sunt
mai . lnt~lept~ det~i;l,t oarfll~nii, ~i cum ' celeslabe ale lui .
sunt mai puternice decat oamenii. ~i cum sunt mai pu. ternice '? Pentruca austrabatut intrcaga lume, 'i pe toti
i-au rapus; pcntruca mii de mii incercandu-s~ sa stinga
numele eelui restignit, lucrul s'a petrecut cu totu1 din
contra. Acelea au prosperat ~i s'au raspandit mai mult,
iara aceia au pierit $i s'au nimicit; cei vii rezboind pe
cel mort; n'au folosit nimic. Deci, cand Elinul imi spune
ca sunt nebun, atunci mai mult se arata pe sine de
nebun, cad eu cel crezuL der:lansul ca nebun, in reaJitate sunt mai inteiept decat eel Intelept ;ca eu eel crezut de ~lah sunt mai tare deeM e1. Ceia ce vamc:;;ii :;;i
pescarii au putut sa faell ell charulluiDumnezeu, aceia,
filosofii, -ritorii, tiranii :;;i intreaga lume, nid macar n'au
putut sa-:;;i inchipuiasca. Ce n'a- adus crucea'? Cuvantul
despre nemurirea sufietului, pentru invierea trupurilor,
pentru dispretuirea celor prezente, des pre dorinta celor
viitoare. CruceCl, a fa.cut pe oameni Ingeri, ' toti pretutindeni filosofizaza, 9i aratatoata barbatiea. (Dara, zici
tli, $i printre dan:;;ii au fost multi carL au dispretuit
t(lOc1l'tean. $i cine s~.spUn:e'IIli. Poate eel ce a
baul otrav[1 '? Darii de voie~ti, Bupot sa-tiarat mii de
aee:;;tiea In biserica lui Christ.os. Cand persecutiea se ri-'dica a!:5upra lor, dad ar fi trebuit ca' cu totiisa bea:otrava
~isa ' moara pentru Christos, ell toW ariD. f~,e\JJ'o, $i toti
ar fi fost mai straluciti deeM acela. Dealtfeliu acela
(Soerat) nefiind stapan pedansul ca sa bea sau sa nu
. bea, a baut; eu voie sau fara voie el trebuia sa patimeasea aceasta, ceia ce nu a fost faptul vre-uneiba[''';
batii, ci al ' siluirei. Chiar ~i talharii :;;i erirninali$tii, in
urrn3. hotarirei judecatorilor au patimit poate $i mai
grozave decat acela. Printre noi, insa, e eu totul din
contra, caci mucenicii n'au suferit fara de voea lor, ci
cu buna lor vointa, stapani fiind de a piUimisau nu, ~i
deci au ar'atat 0 barbatie mai tare decM orice diamant.
1) Partea morola. Despre lnviitiitura apostolilor,
bunieain intelepciunea Elinilor. (Veron).

~idespre

ne-

46

OMILIA IV

A,f';a da!,~ nu e ~im~c ,?e mirare ca acela a baut otrava,

c~nd mCI nu era. s~apan pe dansul de a nu bea :;;i cand
aJun~~se la cea ma~ fnainta:ta batraneta, - cad spunea
. ca ~ra de ~p,te-zecl C!e an~--, car~d eldispretuia vieata,

d,ac,: .,.~~e~sta. ll~se=aITl~a . a ~lspr~, tUl, ceia ce ell n'a~i zice,

1?1CiYU c;a nJ!Denl _a_I L~l n 'a~ . zice-o_ T':1, in sa, .aratii!mi
pe cmeva stand vOlmcel:i te iD ca:>:D8 $! TfltPl".j PC-D.l"l
evse,:~e, ,precurn .eu tj-aE?l putea araiA. ~;l!t de ~~;itd~
ace~tl!a, lr: l~mea mtT~aga. Ciue, fiindu-i smulse unghiile
deJa:, . ma m ~l deja p1clOare, a suferit cu barbatie ~ Cine
a rabd~t cu cura.j, ~indu- i desradacinate arterjIe ~ Cine
a _sufe~lt cu cUl~aJ~ fimdu -i ~espar:tit trupu] de cap'? Cine,
!1}ndU-I oa~ele fa:ramate ~ Cme, fimd pus necontenit pe
Ja rat~~ ~ _Cme,fim~ aruncat ,In ~ald~rea _cea de pe foc~
Arata ml de acestca. A murl cmeva prm otrava. este
~~t _una ~u c_el c~ d?arme, dki aceasta moarte s~ zice
~~,"e ~n,,!,l dUlC~ deca t. SOm!lU!. Daca insa.,~au :;;i suierit
u~l(~CaII munc~, tOtU1?1 a ple:!~ la uda lor, caci s'au prapadIt_ pen~ru l}1!7te eauze urlCl08.se, 'uniiapentruca vor!:>c3;upu/.:>lIcuJurde oeJe neperrnise, altii fii-t:ldc}i emu ,)r';""';
J_!~ rapte~ neci?stile, $i altii iaral?i neflind vre-o ~~il
bwecuval}ta!a, sep~ed?-u ~inguri i~lzadar $i fara scop.
Nu msa.: tot a~a :;>1 prmtre nol. De aceia toate ale
, ac~Io~a au tacut,pe cand ale noastre inflor'esc si s81m':'
pr.a9 t16 pe fiecare zi..Ceia ce cugetand Pavel zicea.. '(ca
C81a ce..., este sJab al )l,U Dumnezeu, ma.i tare decat oamenii
e~te~. Cum '~tca predlca
p::;te dumnezeeasca se invedere"'za~
"'1 d n

u. "
."
u . urma orlUl ~ap_t. C~m
Ii-a. venit 1n minte celor
em
?O~~p~~zece oarn
~lrr:ph, e~ sa intreprind8~ astfeliu de
lUC~~~I~.p~t.re~a~d,u_$! tImp,"!l III pustietati, pe laeuri si
pe 1 au. J' ,:;;1 r!IC10a~ta cutezand a se duce imediat in
tat~ sau l~ targyrl? Cum Ii-a venit lor in lilinte ca sa
se ~n:.potrl~eas9a ~umei l'ntregi ~ Cum ca danl?ii erau friCO$I 9 1 nebarbatO!:;n, 0 arata cel ce a scris despre dan$ii
(L~ca), car~ nu s'~ da! in laturi, :;;i. niei n'a putut sa Sufer e a~.a II ast~pa detectele lor, cela r.e$i este 0 mare
d?vada de adevar . .Deci, ~e spune e1 de dan~;;ii '? ca Christos
!1 m9- dus de os!a~l, dupa,ata~ea ~minuni unlia au fugit.
lara c_el ce .a rar,rlas p~ langa d~ansul, care era ~i cori~
feul a}Jos~ulJI<?r,s a Jepadat de dansuJ! Cum aCei dais rezece,. c~ar~ c~lar t:amd Christos nu puteau suferi fu~iea
!lld!-'lca, lara. dupa ce e1 amurit,s'a inmormantat $i n'a
i~VI~.t.. duprt: ' cum ziceti, nici ~'a maico.nvorbit eu dan~ii,
$1 nlc} nu II-a fnsuflat curaJ, cum, ZIC, ace$U 'o amerii
<

..,

"

47

OMILIA IV

. ,

ce-

s'au pus deacurmezi~ul contra lumei. Intregi ~ Oare nu

E,li-ar fi zis intr'im,;ii: (Dara ce va sa zidi aceasta~ Pe
dansul nu s'a mantuit, I?i ne va putea ajuta noua ~ Traind,
el n'a putut s~a ~e ap~re p.e sin~, l;\i fiin? ~ort n! va intinde now'j, mana de aJut()J'm ~ Fund In v]f)a.ta, 131 n 8, Sl1PIl~
nici-o natiune, E,li noi sa convingemo,lume jntrea:g~ l~umal
';u numele lui'? - Si ' cums'ar putea nu numal sa !acem
~cea~ta dadi chiar sa Ie ~icugetam))? Deci, de aici este
invede~at ca daca ii nu l-ar fi vazut lnvieat, ~i n'ar fi
Iuat dova'da cea mai mare a puterci lui, nu s'ar fi azvarlit intr'un joc atat de primejdios_ Chiar de ar fi a vut
ii mii deprieteni, oare nu d~ i!ld~ta i-a:r !i fa~ut ~UE,l
mani, punand in mil?care .ob~ce~ur~ V~<?hl ~l str:amut!tnd
hotarele parintel;\ti? Dara lata <?a da~.:;>l~ a~u~ I?l-au facu!
dU$mani, E,l i pe ai lor, ~i pe e~I strall;ll. 9hIar vd~ a~}i
fost ii foarte respect-atl de c~.tre eel .. dmafara. Se~n1\ 'l),
totU$i oare nu i-ar fi dispretmt Cll totu, pentruca mtroduceau 0 vieata noua $i nevazuta paI!a <;i-tunci ~ :\cu~
insa. ii eraustraini de toata 1umea, ~l era natural ca. sa
fieurW $i disl)l'etuiti de tOf L .
De cine voe$ti sa-ti spun'? De Iud81 ~ Dara ace~tl!~
din cauza ceior petrecLite cu dascaiul lor, aveau 0 ura:
nespusa catra dan$ii. De Elini,? Dara $i ace$tii~ Inc3: nU-l
urau mai putin c.aeeil.~Jti,v-;: iar ace~sta ~ E,ltm mal ~l~s
. EJinii. Platon, care VOla sa mtroduc.a nom moravur} ~n
vieata oamenilot', sau mai bine zis, sa schirnbe parte dm
rnotavurile vietei, adeca sa int~od_uca al.te!e it) !?c_ul celD~'~'
lalte fa-ra sa schimbe fntru rlllmc datmIle religlOase ai6
zeilci~, - era cat pe ce sa se pri~ejduiCl:sc~ in ?ic!lia, ~i
fiindca nu s'a intamplat 5'1 moara, apm $Hl pJP.I'uut 11bertatea. c:.i daca un barbar 'oarecare nu ar fl . fost mai
bland ctec&t tiranul Siciliei)), nimie n'a.r fi fmpiedecat de
a remanea slav in teara straina. De91 dealtfeliu nu este
acelal? Iucru: de a introduce moravuri noui in a.faceril~
cetatene$ti ale unei imparatii, 9i de a jn~roduce lI~ovat~1
in cele ale reliaiunei, fiindca aces tea mal eu sarna nehnil?tesc I?i tulbu~a pe oaIIfeni. A zi~e ca cutare ~au c,!tare a9a sa se insoare, ~l nu altmmtrelea sau ca ~tra
jerE sa stea a:;;a, :;;i sa strajuiasca in ac~st ID?d, ~l ~u
altmintrelea nuau puterea dea tulbura pe cmeva atat
v

. , I) Nota;Se face a!uziu~e la tiranu! Si~iIiei, D~o?!isi~ eel batrttll?

pe la anul 390, a. Chr. cand Platon a intreprms 0 calatorle de 10 am
prin Sicilia *i pe aim-ea.

48

OMILIA IV

de tare, ~a! ales cand $i in cartea 1egUor sta scris

aceasta, $1 can~ nu se face multa yorba de 1egiuitoriu
pentru a pu~e III 1ucrare .~ele ~puse: - ~~sa a spune in
g.ur~ maI.'e ca nu sunt zen carl se mgrlJesc de oameni
CI ;c~, f),.ce!8 s.u?t Ad~moni, ca eel l"<lstignit este Dumnezeu:
VOl mf;lIva $tItl cata ura au aprins asupra lor. cata h'l_
bura~ .fW l?ric!nuit~ ~i ce razboiu au atltat. contra i~r;
' " ~~O~ Hi?a -,?1 PHllgora al lor, !lindei'!: acutezat :sit
Zlca ca nu $tlu ~aca sunt zei, sau nu - des! sDunand
~ce~tea. el n'~ cutrlerat lumeafntrcaga, d a vorbit nnmai
ll~tr ?smgura .cetl!tte, - a. fost in cea mai mare primejdie.
~l pmgora M~lesIar-IU~, 91 Theodor cel numH atheul,
de:,?1 ayeau prletel)I $1 putere io cuvant, $i de:;;i erau adml:atl pe~t.ru filosofia lor, totu$i cu nimic nu s'au fo10,SI~., aICI. Chiar $i ~arele S?crat de$l I?e toti ii st:'ipa:niacutiLo~sotl~" t~tm;ll pentruc:;t in c~vintele s::11e despre
z~~ ~> !ost ,JJanlllt 9a ar .fi vorbJt ceva contra lor, a fost
~1,l~!l.sa b~a otr,<:tya .. DeCl, daca, numai ni::;;te simple Ni.~~~~ll~deC' 1/10V!1P:; ::;;1 d.u,ceau in. pri~ilejdii atat de mari pe
a.vw nlo:"ofi $1 oarbatI mtelept1, can se bucurau de muita
ClI~st~ ~m p~rtea poporului, $i care nu numai ca n'au
P~~utc.sa Ja~~ ce]e c~ v~iau, ci !nca au c:a~ut :;;i din patr."" 91~ dm Vleata: - apOl cum sa nu admlrI pe pescariu '?
cu.m sa fit! te mmunezi vazandu-l facand atatea fapte
~llnynate In l.umea fntreaga, t;;i reu$ind in fotul 1a ceia ce
~~<:! Ip:~rca~. ~a faca,:9i .p,redominand .. $i pe Elini, $i pe
LV~l y<:t I barn ~ .Da~a, ZICl tu, apostolll n'au introd.us zei .
str81m, ~ ca ~lcCeIa. Vara tocmai ceia ce-mi sDuL ma mi~!uneaza;. fhndca ~~ovati~ lor a fost fnd6iUi,~: :;;1 pe ~eii

0:

~e eralLJ-i~,u_d~el.r-BstigffiH!attvestitDecr,--

ur1d~ h~a ve~llt lor In minte ca Ra propoveduiasca pe

cel r.estJgmt'? $1 cum des'au fncurajat tocmai 1a sfarsiH
Pe cme au putut vedea mai inainte de dansii facand asa't
Oare nu cu totH se inchinau demonilor'? Nu toti inzei~
fie~u elemen~ele natur'ei'? Oare nuera invederata in diferIte m9durl neevsevia oamenilor '?
. ~ para, de$i ~!-a tre~u~ prin minte asemenea impreJ':I ran contr:ar~, Jl t()tW;;I~ s ~u asvarlit eu curaj in lupta,
:;;~ au doborlt t?tul la pamant. Intr'un timp scurt au pe~!n~at )ume~ lI~tre~ga, ca $i nit;;te pasari sburatoare,
tara sa so g~ndlas~a .1a.primejdii, ]a moarte, 1a greutatea 1ucru1m, ]0, ~m~ll~mcia lor, 1a multimea contrarilor,
~~ putereasau st,apamr~a lu~eas~a, sau $i 1a . intelept;IUnea celor ce-I rezbOlau, fimdca aveau . un ajutoriu
u.D.

OMILIA IV

49

mult mai mare decat toate aoestea, aveau eu dan$ii puterea celui restignit ::;;i invieat. Nici nu era, deci, de mirare atat de mult, daca in aceasta lupta culumea intreaga
arfi fost zdrqbiti, pe cat este acum de mirare faptul
savar.;;it. Dupa legHe razboiului trebuia ca ii sa stea In
t:gf,fj, :::dver;o;,a,rilor, :;;1 Im),ndH~$i loc 10 fata lor, sa se a::;;eze
, 'l inie . . d.e ,'t:a,tae.; ~i la- tirn~HJI l)otri-'vit sase -arunce
aSUDra lor. 10sa nu a$a s'au petl.'8cut Impl'ejura('ile cu
dansii, efl,ci ii n'aveau 0 tabara.aparte, ci Se ameRt.eC(l.u
la u'n loc cu du~manii, pe cari ii. ~i stapaniau. Traind
io mijlocul razboiniCilor -lor, if Ii zadarniciau atacurile,
ii predominau, f;li secerau 0 biruinta stralucita, indeplinindu-se prorociea care zice: ,,~i vei birui in mijlocuI vrajma;:;ilor tei" (Ps. 109, 3). Faptul minuna~
er~t, ca.dllf;lman,U avandu-i instapanirea lor, 91 punandU-l
in legaluri $i in temni~i, nu numaica nu-ipredomir:au,
ci lnsu$i ii dupa aceasta se supuneau lor, adeca Cel ce
bateau sesupuneau celor b~'ttuti, eel ce legau se plecau
c810r 1cgati, eei ee almlgau If;li plecau grumazul inaintea
celor alungati!
.
1'oate-acestea sa Ie spunem Eiinilor, :;;i inca f;li mai
mari decat acestea, dici mare esto $i prisosinta adevarului. Daca voiti a urmari de-aproape aceasta chestiune,
noi va vom invata fntreaga Juptii pe cari apostolii D<?ffinu.lui 0 au avut; - deocamdata jnsa sapastram In mmte
acestedoua lucruri principale: cum cei slabi au biruit
np, .Dei tc:;.r~,
veni.vlor in minte ca sa so
.
. slcurxi-~
,
hoUirasdi la aceasta, daca nu se bucuraude ajlltorilll
Dumnezeesc)).. . ... ... . ....... _-_........--.-~ -~~~-c,-~~-.--i\ceste~-swltcere
re<5pundem Elinilor. N oi, ins2.,
sa Ii. aratam prio fapte succesele vietii n?astr~, E;>i. s~.
aprindem cu imbeh;mgare focul virtutei. "Sa'st,ralucltl,
zice, in mijlocul Iumei, ca ni;:;te lurninatOrl" (Filip.
2, 15), caci Dumnezeu a ineredintat fiecaruia din noi 0
folosinta mai mare si decat a soarelui, mai mare decat
a ceriului, deeat a piimantului ::;;i a marei, $i en atat mai
mare inea, cu cat mai mari sunt cele duhovnicef;lti decat
cele tr'upe:;;ti. Cand noi privim cercul so!ar,v $i adq:lir~m
corpul, frumuseta ::;;i stralucirea astrulm, sa ne gandl~
iarasi ca mai mare si mai frumoasa este lumma dIll
nOi,'dupre cum ~i intunerecul este ~i mai mare, daca
nu suntem cu bagare de seama, fiindca 0 noapte adanca
stapane$te 1umea lntreaga.
L

l~

- -

--

16038

-ce

50

OMILlA IV

Aceasta noapte adanca, deci, sa 0 fmpra$tiem $i

sa 0 nimicim. Noapte a.dancanu este numai l?rintre. er~
tici $iprintre Elini, ci $i printre multi de at nO$tr~, dll~
cauza vietei $i a credintilor lor. Fiindca sunt ~ulV ca~l
nu -credfn inviere, multi cad pazesc observatlUmle ZIleIor.multi cari fae uz de desr.AnteeB, de vraji, de semne
$i 'de ghidri din zborul paserilor, multi ca.,ri ~r0.? In p~l
terea hartiutiIor ata.rmite la gatul bolrll'tv l!:)l" ; ~~l .In .?,1t9
r.iimicuri d.e feiiul aeestora. Dar8, yom vorbi 91 eatra
ace$tiia mai pe urrna, dupa ce vorn ispravi de v0.r~t
catra Elini. Deocamdata stapaniti cBle vorbite, apucatl-va
de aceasta lupta, ca prin vieata voastra sa-i pute~~ atl'age
catra noi.Ceia cearn spus intotdeauna, 0 SpUl~ ~l acum:
celee .fnvata pe a:Itii celeale filosofiei, tr.ebUle ea !Da1
intai sa S8 .invete pe sine singur, $i atunCl va fi pIa-c ut
eelor ce-1 asculta_
. Deci, saoefacem pblcuti,' $i sa .ne sHim de-a fac~
pe Elini binedispu$i fata de noi. Aeeasta_ va fi a~upcl,
.candnuvornfaee rau nimanui, $i yom ti pregatItl de
'il p,a timl.relc. NuvedeU pe copiiicei mieicand sun t
~ purtat.i in brate 4e P<lrintii lor, . -cum lovesc eu pal!Ila"
obrazlll ceIor ce-i poarta: ~icum parint,ii en placere 11
intind obeazul, ea- astfeliu sa li damoliasca maniea, $i
cum dupa ce Ii s'a sfar$it rnaniea parintii se bueura '?
A$a sa facem $i noi, $i ea $i. pariniii eat~~ cOP~~ sadis~
cutam eu Elinii, caei ~j dcl.n~ii sunt eli. tO~ll copn, duprc
Gum au 'zis uniia din poetii ior, ca (Ehnii. ,pufurea. sunt
copii, $i niciunul bat['au.Dupre eum co pm nu prlmesc
sa se ingrijasca de nirnie bun $i ~ fOki:;itoriu, t{~t as~~?~
nea $i E1inii, caei pUI'uI'ea vor sa 5e Joaee ca $1 copm 111
. terin;l, fiiud pJecati 1a pa,mant $i pironiti lacele. p~ma:n
te,'?ti. CopiU. in timp e.e noi vorbien de celt; t4'BUmtoare,
de multe ori nu simtesc ceia ce vorbim, $i v0$nic rid.tot astfeliu sunt si Elinii, caei $i if rid in timp ee noi
discuw,rri despre imparatiea ceriurilor. ~i dupre eum din
gura eopiilor iesa multe bale care de muIte ori murda:..
rese $i mancarea $i bautura ee Ii sta inainte, tot a9it
$i din .gura EHnilor ies cuvinte zadarniee $i murdare,'
$i ehiar de Ii-ar da cineva hrana neeesara, ii mahnesc
prin -blasfemfipe eei e.e li-o dau - $1 de aceia este nevoie de a suferi zburdalniciile lor. Copiii iara$i, rond vad
pe hot intrand In easa $1 furand eele dinauntru, nu numai ea nu se lmpotrivesc hotHor, ci inca rid, - dara
daea U-ar rapi cO$uietul eu jucarii, sau dramba, sau

OMILIA V

51

altceva din jueari!, a.poi atune! s~ supara, .s~ nemultamesc se sbuciuma $1 lovese pamantul eu plClOare1e. To~
asem~nea fac si Elinii, caci vazand pe diavoleum II
rape$te toate cele parinte$ti, .$i chi~r vieata care e ~ai
pri!1eipala~ ii 1'15' lfi se ~p:0l.=!le d~ dansul ca de i.1l1 pI'le;ten, - iara daca 11-ar r3:Pl cm~va avere~ , san, al~cev~
din cele eopilare$ti, apOl ~t~nc1 se tulbuI'fI., ~!': ZDumuma,
$i:;;e valta ci'.\, -:;;i copiii. ~1 dupre .~,um ~ eopm ~e ?es~o.-:
lese inaintea tuturor $i nu se rU$ll1eaza, tot a$a $1 E1ll111
ill valindu-se in curvii $i preaeurv.ii, desg?l~nd legile naturei,s,;i introducand imperecherl neleglUlte, nu se 1'u$ineaza de .loc.
.. _
"
Ati aplaudat rn,!lt, ~$1. ~t.l laudat ce1e, s12use, ll1S~
odata ell .ap1auz~le sa va .slht~ ca nu eumya sa s~ s~un3:
aeestea $1 de VOL De acem va rog ca . VOl ell totl~. Set fitl
Nirbati de~avar;;iti, caci .daca9i _noi vo~ fi ~~~pll,. CUl~~
yom putea invata pe acem ca sa fie ba1'ba~l ~ CU~Il l!
vorn pulea izbav.i de y$yr~t~tea ~?p~lareasca ~ DeS'l; S?,
ne facem barhatl deSaVaI'$ltl, ca sa aJungcm 1!3' .n~asu~a
varslei randuitade Christo;;" 8i sl ne IHvreumClffi ae
bunu1'ile viitoare, prin charul~i filantropiea lui Christos,
caruia se cuvine slava in veei. Amin.

OMILIA V

.
"Ca vedeti chemarea voastra, frati!or, e~
nu sunt multi intelepti dupre trup, nu sunt~(lUltl
putE'X'nici,nu sunt mul~ide bun neam, Cl cel~
nebune ale lumei a ales Dumnezeu, ea pre eel
intelepti sa-i ru~ineze" (Cap. 1, 26. 27).
Spunand ca eele neb~ne a1e_ lui l!Ul!mezeu. snnt
mai in~elepte decat. oamenll, a aratat ca mtelepclU~ea
omeneasea este scoasa din loeul ei, atat prin ma1'turlea
seripturilor, cat $i prin desfa$urarea imprejuraril.or,prinmarturiea seripturilor, spunand: "Plerde-vOlU intelepeiunea eelor intelepti" $i prin desfa,;m1'area Im~
prejurarilor, zicand $i punand intrebare: "Undeeste
inteleptul? Dnde este carturariul?" -, - 1a urma
A

52

53

OMILIA V

OMILIA V

iaI'a:;;i a dovedit ca faptu] acesta nu este nou, ci vechiu~

ea unul co a fost prevazut de mult $i prezis. "Ca sods
este, zico, "pierde-voiu intelepciunea celorintelep~i,~i ~tiintaeelor ~tilltori 0 voiu lepadil".
,Mai doparto a aratat, c.!), toate aces tea ,s 'au petreeut Hi3a,
. t -a-_.- fiirld necesa.,r e ' ~1 - cu drept"cHvarlt, caci zice"': ,;'C~ -(le
vreme ee intru in~elepeiunea lui Dumnezeu n'a
cunoscut lumea prin intelepciune pre Dumnezeu, bine-a voit Dumnezeu prin nebuniea prQPoveduirei a mantui pre eeiee ered". A aratat apoi,
ci'i erucea este dovada unei puteri negraite $i a unei Inc
telepeiuni nemarginite, $i ca eele nebune ale lui Dumnezeu slmteu mult mai l'nalte deeat Intel~peiunea Orne,neasca. Acea,s.t;iiar2.~,;;i 0 dovede9te nu numai eu dascalii,
ci chiar $i cuucenieii. "Ca vedeti, zice, chemarea
., voastra, fratilor". Nu a ales numai pc dascali ca oai;' meni sirnpli ~i pro$ti, ci tot astfoliu a al~i pc tlcenici. ,
"Ca nu sunt multi, zico, intelepti dupre trup".
Astteliu deci, so dovode$to ca aeeasta este $i mai puternic, $i mai fntelept, daea po ate convinge $i pe multi,
In acela$i timp $i neinteiepti, fiindea e mai greu de , a
convinge pe un om simp1u, mai ales daca e yorba de
lucrm:i mari 9i trebuitoare~ :;;i eu toate aeestea i-au eonvinsapostolii Domnului, pentru care ~i Pavel ia de mar- ,
turi aici ehiar pe uceni9i. "Vedeti ehemarea voastra
rratilor"ziee, adeea uitati-va ,eu bagare de seama la
voi in$i-va, eercetati-vapre voi in::;i-va. Pentru ea ni~t.e
cameni simpli ~i pro$ti sa primeasca ni$te dogme atiLt ,
de intelepte, ba inciimai intelepte decat toate, aeeasta
marturise$te eea mai mare intelepeiune a dascalului.
Dara ee va sa zica : "dupre trup"? Adiea eeia
ee se vede, dupre vieata prezenta, dupre invatatura eelor de afara, dupre invatatura profana. Apoi ca sa nu
se para ea el cade in eontrazieere cu sinofnsu$i, fiindea
e1 a eonvins pe Antipatul Scrghie PaveP), el a eonvins
,pe Dionisie Areopaghitul, pe Apollo, $i ,pe alti intelepti
atr~i de dansul prin predica, - n'a zis ea (miei unul nu
esle intelcpb), ci "Ca nu sunt multi Intelepti". Nu
doara ea chema prin exeeptiune numai ' pc eei simpli,

iar pe' eei intelepti Ii treeea eu vederea, ei Ii primea $i

pe aeC9tiia, insa mai multi de aeeia. ~i de ee oare ~ Pentruca eel intelept dupre trupeste plinde prostie, $i acesta
mai en se.amii este ne[mn, eand nu voie9tecu nici un pn=:L
a arunea dela eUnvataturaeea strieata. Preenm un doctor
arVnl sa jnvete si De Ijdtii ttl8$tel'?ugpl l)]edicinii. si nniia

1) Notii.- A se vedea Fapt. Apost. cap. 13.

rl]' .fl
:'J

a'.'.\"e~
t;.,
r"";,","':"'"
' . ';~" e'v"C}, d'.l'n'
; "'I"
UN "-.t:l,
.,,... ~ ."\': H-"' ned
.

J.)
'

lAd!' ~!'na~ ~ 'l-~nsa~.' 1;"

~T'r.<:J
....... ...""

.,->,....: ._-. '""

cii

"""-

contrar ei, s'ar lneapatina ea ;;tiu mediCina $i nu ar priml.

, sa sUe in pel'feetiune, pe c8,ndceice nn cunose nimic
din'me$te$ugul medical arprimi eu plaeere cele spuse
de doctor, -lntoemai a$a s'au petrecut imprejurarile in
cazul de fata .. Cei simpli $i pro$ti mai de graba s'au eonvins ~j au crezut, fiindea nu aveau eu dan$ii prOstiea cea
mai de pe urma, de a se crede pe dan$ii intelepti, pe
cand nebunii ae8$tiia i$finchipuiau ea pot sa afle prin
rationamente omene~ti, ceia ce uu se .poate afia decat
prin credinta. Cand fierarul in loe sa traga eu cle$tele
, fierul inrm;;it din foc s'ar ambitiona sa-l traga eu mana,
nui Ul t9tii vom sp:tme ca aceasta e cea maide pe urma ,
nebllnie; Intocmai a$a so petreee $i eu filo::;ofii ace$tiia,
caci $i ii ambitionandu-se de a afia totul printr"in:;;ii, au
necinstit eredinta. De aeeia nici n'au aftat nimie.
"Nu sunt multi puternici, nu suntmulti de
bun nearn", fiindca $i ace~tiia sunt pHnI' de cea mai
p:1a,r!::~ tp.}fie. Nimic nu oste atatde inutil:;;i irripiedeca. torilJadevarat,ei cuno.;itinti de Dumnezeu., Ga lipsa de
minto $) 8.lipil"el'i, de avere, fiindea, aceste douaprega-,_ ..tesg-pe-Arn-4ea admira cele prezente, dea nHu-lf'aa.+lc.ee-lnCJjilf'c~i-fo~------
yorba de ceie ' viitoare, . ~i de a-$i astupa urechile cn
multimea grijilor."Ci eele nebune ale lumiia ales
Dumnezeu, ca pre cei 111telepti sa-i ru~il1eze ";
eeia ce este eoa mai mare dovada de biruinta. eand el
invinge prin eei prO$ti. Nu alat de mult S8 rU,;,ineaza
Elinii eand sunt biruiti prin eei intelepti, Ci atunei I$i
acopar fata de rU$ine candvad filosofand pe mC$te:;mgar
$i pe eel din piata mai mult deeat dan$ii. De aeoia ~i
zlce Pavel: "Ca pre cei intelepti sa-i ru~ineze".
$i nu numai eu inteleptii a fa0ut a.~a, ci $i ell eelelalte
calitati ale vietii de fata. "Ca pre cele nebune a ales
Dumnezeu, ca pre cei intelepti sa-i ru~ineze, ~i
cele slabe ale lumei a ales Dumnezeu, ca
ru~ineze ' pre cele tari". El n'a chemat numai pre

.sa

54

OMILIA V

OMILIA V

cei simpli ~i neinvatati, ci ~i pre eersetori, si pre eei

dispretuiti $i nebagati in seama, ea astfeliu sa' umileasca
.pe .puterniciizileL
,,~icelede neam prost, si nebagate in seama
ale lumei aaies Durnnezell, ;:;i ceie cenu sunt,
ca pte cele ee sunt S8" stric.e"CVers. 28). Dara
care sunt"cele ce nu sunt" despre care snunA apostolul aiGi "? Adeea acei ce se socotesc ea n'ar insemna
nimic in aceasta lume, pentru marea lor nimicnieie.
Astfeliu ca Dumnezeu a aratat marea lui putere, smerind pe cei mari prin cei paruti mici, E?i erezuti ea ~i
cum n'ar insemna nimie, ceia ee ~i aiurea se vede a. fi
zisJ~i l?avel: "ea putereamea iDtru neputinta
se savar~e~te" (II. Cor. 12,9). In adevar, ca mare putere este aceia, de a face peeei dispretuiti ~i cari nici
maear nu s'auatins de vre-b J'nvatatura oarecare, ca
deodata sa filosofizeze si sa invete siDe altii cele mai
presus deceriuri, -,- fiirldeasiD8 dod()I'i. sf ne ritori. si
pe totl- C611a1tl, atune! mai eli seama-ii ~dnliran1, carlu
fnvata 9i conving -I>A,na f7i peeei majpro~tLDeci, daca
este 0 mare minune de a invata pe eel prost ~i a-I infiltra idei de. me~teE;uguriornene~ti, apoi ell atat mai
mare este de a-linvata ~ia,,"i infiltt'a idei de 0 atat de
Inalta filosofie.
Dara Dumnezeu n'a facut aeeastanumai ea sa. arate
minuo.ea, ci :;;ipentru ca sa smeriascii. pe eel mandri.
DeaQeia. ~i InurmiL zieea: "ea sa rusineze pre eei
intelepti, $i pe eele slabe1 ca pre' cele
sunt
c;:l'l c;:tr'cP" 9.1..i aIel laJ.,..v~.;.
"a ;:')UJ
~Q D"
~e l.-,,, .-l~ ~;c;
<-.JU "-'
ay.l.
,,'-'
iLl ~
.LuUUV i i i i
un trup inaintea lui Dumnezeu" (Vers. 29). A~a
dara Dumnezeu de aceia face aeeasta, ca sa infrunteze
trufiea ~i cugetul, ca sa doboare 1auda ~i famfaronada.
~i voi, ziee, va pierdeti timpul in aeestea'? Totul face:
ea noi sa nu soeotim nimie ea a1 nostru, ei ea totul s~
atribuim lui Dumnezeu, - ~i voi va predat.i sub aseu1tarea cutarUla. sau eutarUla '? $1 de ce lertare va vet]
bucuran'? Cad Dumnezeu a aratat ca nu este cu putinta
de.a ne mantU! numai prin noi in~ine, $i.aceasta a fal'l!t-c
ehmf dela iDceput. Nu seputeau atunci mantU! prin
tr'in~ii, ci trebuia ea sa priveasca frumusetea ceriuiui, rna
rime~ paI!l~ntului ~i trupurile celor1alte fapturi, pentn
ca dm prl Vlrea aeestora sa se inalte eu mintea eatr ii
~

~_

'

_ "

Jl.

; .

-.

1.+ '..

. - - - :-- - ,

ce

J.l

",-"

!"

,-

55

Dreatorul aeestora. $i a faeut aeeasta preintimpinand

viitoarea lor trufie, ~i opiniunea ee-~i formau despre in~elepciunea lor. A facutintocmai ca dascalul, care, dupa
De arporonci ueenieului sa-l urmeze in eele ce dansul
It: crede, ca tr~b~itoare, iar ac.est~ ar apuca ~a~ ini1inte,
~~l.ar VO~.: ea sa lnvetc totul prl11 SIne, - l-ar lasa sa grest1sca" IT!:1i 111ti}j CD.; sti vadE;. singur ca nu este dcstoinic
de a invata prin sine
nurnai dupa aceia ae Julr'uduc:e
;;;i eele ale s('1le; a:;;a ~i 'Dumnezeu a facut eu omul, cad
inca dela inceput i-a por-uneil ea sa-l urmeze, punandu-i
inainte euno~tinta ~i prieeperea lui din fapt.urile vazute,
dara omul n'a voit, dovedind prin aeeasta ea nu este
in stare de a faee nimic prin ~in8 insuE?i. I-a dat eu alte
cuvinte, ill loc de carte, lumea cea vazuti'i, insa filosofli
;;i invatatii nici de aid n'au prieeput nimie, niei de aiei
n'au voit sa se eon vinga, nici peaeeasta eale poroncita
de d~nsul n'au voit sa ~n~arg3": :::.\tunci el ~ p~? de fat~
o alta cale en mult njal larhurlta ca Cea dlotaL care sa
convinga pe om, ca e1 nu este destoinic prin sine 1nsu;;i
ca sa faw eeva Dun. Atunei ar fi trebuit ea sa puna
lI1IIli;;carela~ionaIllentul sau, sa faca uz de inteiepciUIlef1
omeneasca, ~i prin faptura sa se ridice 1a fikatoriu;
aeurn insa daea nu devine cineya nebun, adeca daca nu
se leapada de toata intelepciuneaomeneasca) daea nu
arunca deja dansul orice rationament, ~i nu se preda
pe sine credintei, este eu neputinta de a se mantu!. Nu
este, deci, lucru mic, -c&dupiL ce ui-a h'11esniLcalea, sa
ni smulga la urma boala din ]{'adacina, adeea sa nu ne
1audam, ~i sa nu credem de noi lucruri mari~i grozave" "Ca sa nu se laude Djci un trup inajntea.
lui Dumnezeu".
De aiei vine pa.catul, ca dam;;ii se incumentau a se
erede mai intelepti deeat legile lui Dumnezeu, ~i nu voiau
sa afle ea astfeliu a gasi~ el eu cale sa legiueasca. De
aceia nici ea au aflat ceva.
.
Astfeliu s'a petreeut ehiar din ineeput, cad a zis h!i
i'..dam: acoasta fa 0, c@i~1Ellti'.i sa ou 0 facj dara, el
erezand ca va puteaafia ceva rnai muIt, n'a ascultat, ~i
a pierdut :;;i ceiaee avea. A zis ~i eelor ce au urrnat
dupa Adam: (mu rem~"net,i IIlai pI e jus de faptm a; ei
printr'insa priviti pe facator), dara aceia ca ~i cum ar
fi aflat ceva mai lntelept deeat cele spuse, au pus in
mi~care mii de rationamente fal!,}e, mii de labirinturi.

si

56

OMILIA V

De aceia s'au ~i ciocnit intre dan~ii fara vr'un folos, dici

niei pe Dumnezeu nu I-au afiat, niei n'au cunoscut ceva
lamurit pentru faptura, iili nici ca aveau vr'e-o idee potriviti'l fiia.dev~l'ati'ldespl'e f)(l.. De aceia iara9i doborind
ell prisosinta t'rufiea lor (h 'lCoAAoo 'too 'lCspt6y'to~'t~y OL'ljdlV
,":::t)TW'.t x~{}ct'~p&v), ,-a. introaU5 ,pecei ,pro~,ti E;i. i~a~ -ffi.cut ~,ej
Intai, ariWlnd. prin aeeasta ea eli totU au navaio de fn~
telepeiunea cea.de sus. $i nu numai in ceia ce prive.'?te
cunOf;Jtintaei fie-a pus pe noi oamenii ca sa avem trebuinta de dansul in totdeauna, ci $i in toate celelalte,
ca pe toate fapturile, ea astfeliu luand motiv din aceasta
supunere ~i familiaritate, a:;;a zieand, eatra eJ, sa nu fugim
de el, $-isa ne pierdem. De aceia prinurmare nu a hotarn ca noi sa fim indeajuns prin noi in~ine, adeca
destoinici numai prin propciile noastre puteri. Daca aeum
cand avem nevoie de dansul, ~i inca. multi se arata. eli
displ'et, dariidaca nu ar fi fast aeeasta, unde amfi ajuns
oare eli meondriea ~ In cat apostolul cand zice di "sa nu
se laude niei un trup" nu invidiind Ii-a interzis de
a se lauda in acest mod, ci ca sa-i atraga pe dansii din
pierderea urmata de aici.
'

,,:;;i dintru dansul voi sunteti intru Christos

IiSllS, care s'a faeut nona lnteiepciune dela DumneZEm, ~i dreptate, ~i sfintire; ~i lzbavire" (Vers.30).
Expresiunea "dintru dan suI " de aid, cred ca nu este

zisa eu privire la ereatiunea noastra, eleu -privirela

credinta, aded de a fi fiiai lui Dumnezeu nu din sange,
iili. nici din vointa trupului. Sa riu credeti, ziee,cara-pindu-ni lauda, ni-a-msat a:$Ct, d ni-a . dat 0 alta muda
'mai mare, fiindca voi ati devenit fii ai aceluia, inaintea
caruia nu trebuie a va lauda; iara acest [apt s'a savar;;;it prin Iisus Christos)). $i fiindea a zis: "ea eele
nebuneale lumei a ales, ~i eele slabe", prin aeeasta
arata ea ii sunt mai de bun neamdeeat toti, a vand de
tata, pe Dumnezeu. Dara cauza nobletei ace~tiea nu este
eutare sau cutare, ci Christos, care ne-a facut 8i inte~
lepti, ;;;i drepti,~Csfinti, cad aceasta va sa zici: "s'a
faeut noua intelepeiune". Deci, care din noi este mai
iiltelept, nu decat eel ce au intelepciunea lui Platon, ci
deeM eei ee au en da.n;;ii pe insu~i Christos, bin evoind
aceasta Dumnezeu? Dara ce Inseamna" dela DUl11-

OMILIA V

57

nezeu?" Cand apostolul spune lucrurimari despre unul

naBcut, atunci aiatureaza :;;i pe Tatal, ca sa nu cread:l

cineva pe Fiul ne-nascut. ~i fiindca a. zis ca Christos a
flicut atatea lucruri mari,:;;ia atrihuH t.otuI Fiului, spuna;nd ea 81 s'a, facut nOlla in~eiepciune$i dreptate, $i
sfintenie,:;;i :rescumparare, apoi iara$ prin Fiulatrihuind
TataJui totul, a zis: "deia Dumnezeu". $i de ce n'a
zis: f)e-a fMut .intelepti ci "s'a faeut. noua intelepciune" ? Aaratat imbel:;;ugarea darului, ea iili cum
ar fi zis: (cpe sine insu:;;i s'a dat noua).
Dara tu privel;;te, cum inainteaza Dumnezeu cu
omul: mai intai ne-a facut intelepti, izbaviridu-ne de iniilelaciune, :;;i dupa aceia dtepti . ~i sfinti, daruindu-ni
Duhul sfint, :;;i astfeliu ne-a. izbilvit de toate relele; Incat
faptul aeesta. est,e a1 sau. Ded, expresiunea "dintru
d8~nsul" nu fnseamna ca noi .suntem din esenta., saiJ
substanta lui, ci ca prin credinta In Esus Christos am
devenitfii ai sai. Aiurea a spus ea noi ne-am facut dreptate lntru dansu!, zicand: nea pre eel ee n'a eu-

noseut pacat, pentru noi paeat l~a faeut, ea noi

sa ne faeer.t'l dreptate lui Dumnezeu intru dansul"
(II. Cor. 5, 21), lara aici spune ca e1 s'a fticutnouadrep'o

tate, astfeliu c~, <;.ste co putinta celui ce voieiilte ase Imparta$l di1Tac~a;--dreptate cu imbel$ugare. Deci,. nu ne-a
-tacITtl'nteiepticutares-Gl.ucutare,ci Ghristos. A;;a dara cela
ce se lauda, intru dansul laude-se, iara 11U in cutare sau
cutare,caei prin Christos s'a faeut totu!. De aceia spunand :

"ea s's fa Cutn Q]l2 iu,~e,iep['.il1Qe! ~I dreptat.e: sLsfintenie" a adaos: "Ca preeum este seris: eel ee SE
lauda, intruDomnul sase laude" (Vers. 31). De aceia

s'a $i aruncat el eu putere asupra intelepciunei Elinilor, e~

astfeliti sa eonvingf:i pe oameni - ceia ce este ~ drep.t=
de a se Janda in Dumnezeu. Cand noi am cere de If
dansii r,ele mai pre~;us de dan:;;ii, atunei nimie n'ar fi ma
nebunesG ~i .mai slab din partea noastra. A avea limb~
a'5cutita, li este ell putinta, insa a avea credinti -ptH@
nice, nu Ii este eu putinta, fiindca rationamentele lor
prin ele inseiili, 5e aseamana Cli panzele paianjenului
Uniia dintre dan:;;ii au ajuns la atMa nebunie, incat spm
ea llitl1ic nu esle adevarat dintre cele existente, susti
nand eu incapatinare ea toate sunt contrare realitatei
adeca LoaLe sunt numai in aparenta.

58

OMILIA._V
_ _ __

OMILTA V

Deci, nimie sa nu spui de tine, ci in toate lauda-te

in Dumnezeu. Niciodata sa nu atribui eeva vreunui
om, caci daca nu trebuie dea socoti nimic, sau mai
bine zis de a atribui nimic lui Pavel, apoicu atat mai
mult altom. "eli eutice mnsadit, Apollo a udat,

iara. Dumnezeu a faeut ere~tere8.."

launa. lD Domnul,niciodata

(Cap. 3,6). Cel

nU . S8 va.lli-.
gamfa, ci pururea va IT moder'at; .;;i In toate va fi muJt;amit. Insa nu a$a sunt cele. ale,Elinilor, ci totul l~i

ce :;;tie a se

at.dbuie lor, $i de aceia au $ifacutzei din oameni,$i

i-au prapMit nebuniea lorcea mare.
I) A$adara fii eu bagare de seam a in lupta ce 0
porti eu Elinii. Dara unde am sfal'$it yorba in convorbirea dinainte? Ziceamca nu este eu putinta - omcne$te vorbind - ca pescarii sa predorriiriepe filosofi. $i
eu toate acestea a fast eu putinta, de unde este vazut
luc1'u,ca ceia ees'a facut, prin chars'a faeut. Ziceam
ca nu era eu putinta niei .d e 3,$i fnchipu! cineva ni~t8
astfeliu desuecese,$i.am arB.tat, ca nu numai $i Ii-a u
Inchipuit, ci Je-au dus ~;i la un bun sfar$it eu cea mai mare
u$urinla. AeeJa$i su tieet, deci, sa-1 eontinuam$i astazi
cu yorba, $i sa vedem cum li-a venit lor In minte, 9i
in ee s'ar fi bizuit sa predomineze lumea, daea nu ar
fi ' vazut pe Christos jnvieat. Nu cumva '$i-au ie$it din
minti,ea sa se gandiasca la a$a ceva cum s'ar lntampla '? fjindca . In, ad evar eovar$a$te ariee nebunie, ca ji sa a$tepte de a siivttr$l un asernenealucru fara charuLDumpezeesc: Cum de I-au 'Sa.var$it,d~ca ..a,1.1 fost maniaci $1
ie$iti din minti ~ $i daea au fost eu mintea fntreagadupI'e cum au dovedit lucrurile - cum acei doisprezece
o(l.meni faraca sa ia vrco garantie din eeriuri vrednica de crezut, $i fara ca sa se bucure de ajutoriul do
sus; s'au asvarlit in atatea $i atatea primejdii groza ve '?
cum de s'au Jupta t voiniee$te cu pamantul ~l marea,
spre a schimba obiceiurile intregei lumi, ' ce erau atat
de lntepenite in treeerea timpurilor, $i cum au putut ii
sa stea in luptii eu 0 a$a barootie? $i ceia ce este mai
mult inca, ca ii chemand omenir~a Ja Qe.riu :;;i la bunu~~- .--. ---

I)Pariea moralil. Contra EJinilor, f?i ca nu inintelepciune

sau bogat;ie trebuie a se lauda cineva, ci tn Dumnezeu. Ca eel
ce vietuiel?te aici in dezmerdari, acolo trebuie a piHimi rele. Cil
nici mei?te~uguJ. ~i nici slujba osta~asca nt' poate a ne Impiedeca
deia studlerea celor sfinte f?i Dunmezei}ti. (Veron).

59

rile cele de acolo, cereau pe de alta parte ~isI?ret~~rea

bunurilor prezente;. da~a atynci in c.e se ~lzUlau n. ea
sa convinga pe audltOrl '? $1 cel ~ut!!1 ~3;ca.ar ~ to~t
crescuti in slava, bogatie, in stapanll .. 91 vm ~~vatatura,
<,.; rJO
.~;o. "--li,~1
"'0.<:: ~lU li-ar
de a S6
91.
f ' a~L.'''
.
a u"" ....,.."'Y....... ...
" ' . fi .fast- mgadmt
"-".....

incurnenta ]e. .un lucrn atcu; de greu, -:- dara _ge~ put m
asteDt!:1.Te(l, lur" :;-1,1' fl. a,vnt oareeare .euvant - dara: acum
-iqtfi:ca uniia dintr'ln~ii ~e 1ncieletn](',eall eo pef;cU1.tu~ p~
b~lti, altii eu cusutul pi~ilor 9i fa.eerea ~<: eortu,rI" lara
altii cu. slujbe ,la v,a:!Y1~' ~ar~ ~lel . un~ am aeest: lnde~
;letnieiri nu era atat Qe mdamana{er~ .:'pre. filosone, $~
spre a eonvinge pe ci?ev~ de 1;1-:;;1 mehlpul. lucrurI
mari, 9i mai ell seama cand mCI nu are exemp]e.
Dara. ii nu numa:i ,ca vnu au avut exemflle .c~ vor; predomina lumea, el mea ca nu 0 vor pr~a~mm,a, m~: al~~
ca jnvatatur;;t lor era ceva n01:1;1\I~ltl s aum<2.er,-,~t 00.
introduca inovatii, insa s'au stms, ;;;~ n? sp~n ca _pr_lI'l:tr~
Elini s'au petrecut asemenea lUCrU!l: Cl prmtre lude~ ~~
" ~n
tl' mpul apodr.iilr.p
chinr
sinu
C1
H.
0"""-'.1. ::.1.. -'. .,
~ ,~
__aOlsprezece
"'- _. . __~ : co oamem,
l~~-t '-'
T(
v

\....I

...... 1.Ao

...

- l'" , 'illl-H nlP

.............
0
,,~"'''''.I...

j-lp.nnT)"71;::ara

.. ...... ~ ............. - ~

t...a S8.; a rUI!CGlL

{;tLUl!C.!
!n

_.

,J

tUlJv-l..~

vorba de parLizanii lui Theudas ~i al hn )uua., carn

impreuna cu ucenieii ~i cu 0 I?uItlme I?u]ta de po~o!,
s'au pierdut. Aee~t, exem.pIu, ~l frlca capat~ta d~ a~cl,
era dca;uns ca sa lcumlOteasca pe apostoL, daca n ar
fi fost ~onvin~i ca fara puterea dumnezeas<;a este 5~
neputinta de a predomiml lumea. Dara cfuar' daca ~!
nadajduiau ca vor predomina . lufl!e~, eu ,ee speranta
~i-au luat asupra-~i:::-~ate!1 ))r~I~leJ~ll, daca~ n.1,l aie~~
privirea atintHa invutofm? Sva zlCerr: ca ~l ~(;l,daJ::
duiau a predomina lumea; dam atuncl -,-~e ~L..,.,t~Fta,u II
sa castige prin faptut-ca. au ~tras p~ to~: calra e~l ee
n'a inviat - dupa cum spunetl ?v ~~ea cll1~.r .astazl oam eni eari au . crezut in imparat1ea cerlUrllor ~l. lr;
miile de bunatati de acolo, ~i totu;;i cu gr~u ar prIml
sa se aI'unce. in prirnejdii, apoi cum aee~a ~r fi ~u-=
ferit atatea in zadar, ba inca pentru ceva rau'? . Caci
daca nu au fost in realitat~ cele petre.cu~e <?u C~n~tos,
ca daea Christos nu s'a Inaltatla eermrl, ::;;1 ,daca l~ ar
fi plazmuit toate aeestea cu scop de. a convmg8~1 pe
altii, apoi negr~it. ca ~i-ar fi batut JOc de Dumnezeu z
::;;i 9i-arfi atras de SW~ mii de trasnete ~.supra capulUl
lor. Deaitmintrelea ehmr de ar fi avut 11 ~ aseI!lenea
bunavoint3, pe ca~ timp tr~iEl: Chri~tos, tOtU~1 m~rl~de!
Ii s'ar fi stins OrIce zel, caCl daca nu invlea, 11 s ar ti
v

60

OMILIA. V

OMILlA V

p_arut . qa e! a fost nllmai un in:;;el<'itoriu :;;i viclean.

~a armatele, traind generalul sau impara,tul, fie chlar de ~r fi cat de slabe, totw;;i sunt concent:r:ate, ~ub c,tcel~l~ comandant, pe cand daca, lipSB$te
CarJut;. cmar ae ar. 11. Or:ic.ilJ de puternice, S8 imprastie?
.. . -,->,e ,(;:;;,1'C:
CUYmle ConVin.~~@toa!'8s'au
Inarma't ii
~
"~" ,
:,P:JuT;":" . ;:yl~a a mQepe jXCC i(;a evana heliei . $i a se
Iinpra:;;twam lumea fntreacra? $i cum d~ nil ~'au oprit
II: fatCl: a~ator. piedici! Daci' ii erau ni.;;te m~niaci iesiti
dm mmtl -:- $1 n~ VOlU contenide a spune aceasta ' ~
ar fi trebmtca sa nu poata face nimic fiindca nimeni
~u S8 con.vinge de ni$te maniaci; dara daca ii au reu$it
10 i~treprlI~derea 10:, . duprecum $i este, $i dupre cum
arata, s.fa~$lt~l a;~el81 mtreprinderi, apoi aceasta ni do~:de$~( ;:: .d~n~ll a~ f~?t .mai,lnteleI?ti de~1ttotj, $ida.c~
(;;-!, fo,.~ ~ . a]~ntdep.j;l dtCol, tot!, a pO! e vazut lucru ca
A",,,, c'ar fl ap"cat ~.- d
n.~l! in '~"'a,.",~.,
v cael
v. d acav nu
. ~ c . '...
JU
~i
e pred'lca,
ar ft vazut po ChrJstos Jlwieat C'" ar fi putu t fi in <:~ n re
'i'~~a ~ii-jq,svarle pe dan9ii in ase~e~ea razboiu? Ce al;~7ne
; 11U l-ar fi ~ndepartat dela 0 asemenea hotarfre'? Li-a
EpLj~ 1or,. ca v~UP~ tre~ zi}e voi~ fnviea $i Ii-a fagaduit
cele al~ Impar-.?-tl81 cerlUrllor; lJ-a spus ca vor stapani
lumea mtreaga, l?and Duh sfint, :;;i multe altele pe langa
;a.Gest~a; c:ar~. c~)Va~:;;esc fntreaga natura. Dara daca nu
;sar D lllCleplImt mmie din aceste faaa duinti de~;,i traind
. e~ crede~u pOB,te fagaduintilor, totw;;? dupa ~()oartea lui
, n,al~. ma!l :-fi .f!.ezll~~Joc...d~a -Q.QJ-ar fi vazut inviea t
~r~ n:ort1" 1-' lll?d~a 3J-r:-r fi Zl~: spunea ca peste teei zil8
V(?lU u::vlea ~l na II~VI~at; Ul-a fagaduit ca ni va da Duh
s~l.nt, :;>1 n~11l I-a trlffilS; apoi .cum vom c rede noi celor
"!n.ItO'"
ro", c"nd ~ele pre-ent
- geSmll'l:t1?lJe,
. "t ," . -, te ctaca
~
~" .
" e .1-CtU
!l'a inVlea.t,.n au .propoveduit ca a invieat? (Fiindca il
l~beau)) ZI91 tu. 1;llCU toate aces tea mai natural era ca
' sa-l ~rasca ca pe un IW?elatoriu, $i tradatoriu fiindca
entuslasmandu-i <?,U. m~~ d.e sperante, :;;i smulga~du-i' din
c:asele lor,. d_ela_ ~armtll ~I. rusIele .lor,_ $i pe intreaga natlU?e l~d~l:.a f~c~nd;:,<? sa"l" razbOlasca dm toate puterile,
la urma,,!-;; ~rad~t .. y1 daca aceasta s'ar fi petreeuL din
cauza slabaclUnel $1 a neputintei sale, poate ca ar fi
trecut cu ~ederea, dara acurn. faptul acesta s'ar .fi crezut
de ce_a . mal _ mar~ f!:~e18,ciune.. Ar fi ' trebuit ca el sa
spuna adevaru!, lll:ra nu sa fagaduiasca ceriul, el care
a f?st om munto!:,lU,v dupre cum spune}i vOi.A$aca era
mal natural ca II sa propoveduiasca in$elaciunea lui,
N u $tltl,

Co . .

,v. r>

____ .:

..... -;:

"" '

,',

"

":'

U>

':'

f'

'

"

. ,

".

"

'

'"' ,

61

sa-l 'orate lumei ca pe un In:;;elatoriu !,?i fermecatoriu;

si astfeliu $i dam;;ii ar fi scapat deprimejdii, in ace1a:;H
iimp :;;i razboiul I-ar fi Inl~tur.;at. Da~~. lu~e!i au dat
argint,i,. o~t,As;,il9r ~a~a, .~PJ~na ca uoemcn lUI l~au .fur~t
tr,upul, ~H daca!,?l d~n_$n s a~ fi pr~z~n~t .1r:ramtc~ 1.or
si 'ar fizis ; da, ,n(}]ham tura t - ; 1 91 uhI'lStos n C1. m ~
Vi~at a,noi dec~t<1; CiostB flUs'ar' ,fibucurat ~ In cat
at<irn~ de dan~,ii ~a sa fie $i einstiti, sa fie $i lncununa~i.
Deci din ce cauza a inlocuit ii toqte acestca prm ,
batjocura' $i primejdiile cele mai ~ari, da.9~ nu !'lr !l
fost la mijloc 0 putereDumnezeeasca, care .sa-I. c~nvlllg!'l'
si care era mai puternica decat toate prlme.Jdllle prm
care au trecut '? Daca poate nici cu acestea nu te pute~
convinge, apo~ gan~e'7te-te!,?i l~ urmay:~rl).~ fapt: C3. daca
o'ar fi fost a$a, cl~lar de s'ar' n pI'e.gat}t ~l cat de f!1~lt,
totu$i n'ar fi predlCa.t in numele lU.l, ?!. s'.c:r fi ,d~~Cl:rtat
de dansul, pentru cem ce ~pun. VOl 9tltl ca .nO! luCl nu
putem sufer! 'rila,car, ca sa auzi.m . de .numele, celor ,ce
ne-au Inselat cu deacestea. ApOl atUnClcum de pr0l;l0veduiau numele lui, a~teptand a stapani lu~ea p~m
tr'1nsu1 ~ Pe cand ii trebuUia a!'?tepta cu totul dm c<;mcra,
adica ca chiar de ar fi stapanit-o, totu!,?i s'ar fi pIer<;lut
punand la mijloc !lll~el~ in:;;elatori':l,lui. peci,v dac.a vo!au
sa astupe cele mal dmamte, trehmt'l, ~a .ta~a, fiH~dca. a
se azvarll. in lupta l$i aprinq.eau asupra-h ~1 un razbom
. mai rnar8" $i un riziiic mai mare..
v_
Deci, cmn dEl li-a"venit lor in mIllte ca sa plaz, muiasca fapte de a cestea'? - fiindca cl~iar :;>1 ceiace .au
auzit dela dansuI, au pierdut dIn ~.u~te. p~ca.+ chlin:
atunci , pe cand nu a veau niei 0 lrIca, !,?1.1I uhau, ;;1
v

~-' mtrnBcmcr"j'fl1"'fiTI:cel't'~~~~::;puff\} 'ft . y,!~,....~

lisLul, dara inca cand i-a stapllnit $i 0 a$a f~lca mare,

cum de nu a sburat din min tea lor totul ~ $1 ce spun
ell de cuvinte '? ~ cand chiar $i dorinta lorc:~tra dasc!'ll
se vesteja pe nesimtite, prin frica celor vllt,?are, dm
care cauza ii $i dojania. lata de pilda, ca inea pe C8:nd
if atarnau de dansul, dese-ori n intrebau: (unde mergln."?
iara mai pe urma cand Ii-a desvoltat acele povete lu~gi ,
istorisindu-li cele ce se vor intampla la moar~.ea lUI. p~
cruce, :;;i rele1e ce-i vorinabu$l dupa aceasta, 11 c~pr1l1:;n
de groaza ramasese ca prostiti, cam asculta-I ce 11 zlce:;t:

Nimeni dintre voi nu rna intreaba : un de mergl?

Dara fiindca am grait voua acestea, intristarea

62

OMILIA V

a umplut inima voastra" (loan 16, 6. 7). Deci, daca

ii in timp ce a9 te ptau sa moara $i sa rnvieze. $i fnca
se imputinase :;;i se intristase atat de mult, ~ dara daca
nu J-ar fi vazut invieat, cum nu ar fi pierit? cum nu
arfi cautat ca sa se pogoarechiar de vii in pamant,
fi.ind cuprin~i de cluqa in$eiaciunei,in care ,a u" cazut,
$1 de groaza ' celor ee-i a;;tepta pe viitoriu~
De unde anol. acele dog me "inalte Ia Gansii't iaca
pe cele mai Inalte Ii-a' spus cape urma Ie VOl' auzi.
"Inca muite am a spune voua, zice, ci nu Ie
puteti purta acum" (lb. vers, 12), af;>a ca cele de dupa
aceasta au fost mai ioalte. Unul diotre ucenici nid nu
voia sa mearga cu daosul in Iudeia, fiindca auzise de
primejdii, ci zieea: "Sa mergem ~i noi ca s:1 murim
impreuna Cli el" (lb. 11, 16), fiiod oarecum ingreuiat,
san maj bine zis, nemu1tamit fiinddi a a$teptat at<1t de
multca sa moara, Ded, dacaar:est ucenic fiindcu
dansul impreuna'9i inca a$tepta sa moara, din care
cauza era cIliaI' $i nemu1tamit,- clara inca fa.ra, dansul
~i. faroa ccilalt'i nceniCI ee ll'ar fi putut. a~tepta' sapatimeasca, cand mai ales simustrarea cUQ'etului era mai
{nare, din cauza necinstei lui ~ $i ce aveau de spus
ii i~pra$tiindu-se in lume ~ Caci moartea :;;i patimile lui
IC$tIa intreaga lume, de vreme ce a fost spanzur.;:tt
pe un loe ir18Jt, in miezuf zilei,. in metropola, 1a 0 sarba.toal'e mare, cand niei nu era sIobod de a se scapa cey;3,
din vedere, -'- dar invierea lui n'a vazut.,.onimeni dintre
eei deaiara, C8Ia ce nu era pentru dao~ii 0 pi~dica mica
in aconvinge pe a1tii.Cand el a fost Inmormantat, cu
totU au impra$tieat v8stea, .;;i cum ca ucenicii i-au furat
tru.pl?I noaptea, aceasta 0 spuneau osta$ii imprcuna cu
totl ludeii, dara, cum ca a invieat, nimeni din eei dea.fara nu.;;tiea; deci, in cenadajduiau ii ca sa convinga
lumea '?
Daca facandu-se $i minuni, $i inca osta$ii s'au
ioduplecat ca sa marturiseasca cu totul contrar, dara ii
"cum de nactajduiau ca sa prop(wedueasca $i fara minuni ~
"ii, cariinu ca$tigase nici un ban dela nimeni, cum, zic,
se incumetau ca sa convinga marea$i uscatul des pre
invierea lui din morti ~ Daca ar fi facut-o aceasta Impim~i
de iubirea de slava, apoiu atat mai-lImii-arfi trebuit
ca "fiecare sa-'$i laude dogmele ~i ispra vile sale, $i nici
de cum ale celui mort. Dara poate ca atunci nu i-ar fi

63

OMIUA V

crezut oamenii ~ $i pentru cine au~ind. spu!1al~du-se

ar fi crezut mai degraba '? Pentr~u cel p~ms ~l ~estIgmt! sa?
pentru dan$ii carii f~geau ~i.,scapau dm~ mamle !udello~' ~
. Pentru ee, spune-ml, daca II urman a la~e ace,:,:s~a n-au
lasat de indata Iudeia, $i nu s:aY9usprm ce~atlle deafara ci se inv3xteau InaonLi'ui 11l~Jeei '? ~u!p ae cr~dea~
~.,
.',-,,nl "I. D'>c~
'U"lill'nl
nBrn~nll, t l aea
11 flU iaCeaU ml.dtcli.~.'
('" Jct. f"'c"au
..u. 0
1.1
_ .. LJ....,'
8,;;;:>i -t~:n)tul potrocut erhal puterei Ilji ?u!nnozou. lara
d;',.~; '-<1 fl1ccau si eli toato aces tea stapaneau lurnea,
a~~r ~tun'ci faptlli era cu ~ult mai, minuna~, Nu cuno,.
~teau ii po Iudei ~ spune'ml; nu ~t1a,U dePr:md.eI::a "~e~
rea a lor" cumSl sufietul lor cel plm de mVldn ~ Cacl
ii au aru;1cat co' pietrechiar t;li in ~ois~, ~lupa c:e au
trecut marea. ro~ie ca p~ usc~t, ~du:ea blrUlnt~A $1 Lro.~
feile acele mmunate, dupa ce fara varsare de ;:',ange; 11
prin manile lui au stat <?u b!irbatie co~tra Eg!ptemlo~
care ii robise, dupa ce 11-a (iat mana III pust~u" dupa
sfa.rimarea pietrelor din munti$i curger.ea ap(l dm ele,
dupa miile de miIluni facute eu ii In Eglpot, '?- .:marea
-,
. , '..
~l r'='
l')~ _v_
TprpmHl
1 nt.l"nn
rOSIe,
81'll1
DUSLle. en,
10,t nan
aru nnn
'-' ' " t', -7--:... ___ ~" ...
v. _..
lac, ~i 'po nlulti din Proroci au uci~: ~s~u!La_?~ lS~U;'~~
Eiio dupa foamotea acea grozava, uUPc: rll!I'lU l:l.,;,vL
minunat, ~i dupa focul pe care l'a pogorlt dll~ cer~u,
precum ~i dupa jertfele acele p~ra9:0xe, ascuIta-l, ZIC,
CC spline el, fiind alungat de ~an~l~ departe. mul~+ de
tara:"Doamne, pre Prorocl1 tal aUUClS,. acuai~ele tale Ie-au surpat, ~i am remas eusmgur,
si cauta sufietul meu ca sa-1 ia, pre e1". (3 Imp,
v

.,

19, 14)"

1!"

_1

"

"

,.

~,

T.

"J

DeCl, cum s'ar fi Plltut 11 apara con.tr~ ~u, elLO" "

~~iJ"n''''n'"'l;.1,"-- mai ales ca Did nu faeeau Dlnlle dll1 C81e
legiuite; cum s'arfi putut apara, can? n .era~ ~al n~
insemnati $i mai dispretlliti dedit totl cellaIt:, t;ll c:an~
introdusese atatea inovatii, pentru. <;are a,u ~l restle;mt
pe dascalul lor~ Oealtmintrele,a mCl nu 11 s ar. fi. parllt
Iudeilor atat de grozav, daca asemenea l~cru~1 II-ar fi
spus Christos, fiindca ar fi crezllt cel putm ca el fac~
acestea spre a cat;ltiga slav~: pe capd acu.m pe ?an$~
mai mult Ii urau, ca pe unlla co s.a razbOlau. pen"ru Ul!
altul. Dara poate ca-i ajutau legl!e ROma~ll?r'? Ins~
tocmai acele legi Ii impiedecau mal mult, cacl Zlceau.
Tot eel ce se face pe sine Imparat, nu este
prieten CesariuIui" (loan 19, 12). Incat numai aceasta
;:;,

UL'..lV J..l

1\

,..

64

OMILIA V

era deajuns de a-i impiedeca, ca erau adeca ucemCI ai

celui erezut de imparat, $i ca voiau de a predomina
poroneile lui. A$:1 dara ce i~a entusiazmat pe dansii
atat de mult, incat sa se arunce in astfeliu de primejdii '?
Ce spuneau ii des pre Christon, si ce anume euvjnte se
"~,,
~'d"
pii,r'eaucta.8var{;lce'L',,'
s Q~ !'est~gmt ~.~ ,D~
""a s'anascut
,lntr'o
fcr[le~. Iudalcti, 3~,~~(~_ti; '$iIGgo.d,i.lf~ 'GU-Url tarn l}lal~t!J _Iudeu?
eii era dintr'Q napune urlta: de 'toaia I umea 't Data toate
aceS tea erCiu deajuns nil Dumai ca sa nn at raga pe auditori, ei chiar sa-i inta,rite pe toti,$i mai ales flind
spuse de un faeatoriu decorturi, de un pescariu sau $1
de un vame:;;. Oare ueenieii nu Ii-au j udecat Wate aceste
in capullor? - mai ales ca naturile fricoase mai multe
li;ii imagineaza chiar $1 decat in realitate, $i' astfeliu de
naturi eraueeleale ucenicilor lui.
Deci, lIJ .ce se nadajduiau ii casa reu$asca in planul
lor ~ Sau maj drept~.;orbind, nici TIU s'ar fi mai nadaj.d uit in altceva, mii de imprejura.ri contribuind a-i de'!.pi:\rta dela asemenea intreprindere, daciinu ar fi invieat
Christos. Nu este prin urmare invedel'at chiar ::;;i pentru
ceiwai tampi, ca daca ji nu s'a1' fi bucurat de un char
mEtre :;;i imbel$ugat, ~i da(',a n'ar fi avut dovada'invie1'ei
lui, nu numai ca nn s'ar fi incercat sa faca aceasta, dara
inca niei nu s'ar fi gandit? Ca daca eran atatea piedici
care ii contrarieau in vointa - si nu zic in actiunea lor ~
~ietf toate aces tea au voit ;;i au ie~it 1a lueru, ba inca.
au tac.ut lUcT1rri c,e,re au cova,r$it toata a~teptarea oroeDease8" apoi e V8,zut lucTu ca ii au facut toate acestea,
nu cu-puterea omeneasca, ci cu charul Dumnezeesc.
Ded iubitilor, aeeste cuvinte sa Ie rUmeO'am necontenit, $i nu numai in noi in$ille."cL9Limpr~~n~L Ctl &ltii,
$i atunci u~or ni va fi ca sa gasim explicatiea tufuror
celorlalte. Sa nu crezi ca daca e;;ti me~le.;;ugariu, apoi
un asemenea studin ar fi strain de tine. Si Pavel a fost
facatoriu de corturi, ~i cu toate acestea a' uimH lumea.
Dara, zici tu, Pavel a fost plin de char, ~i de aceia a
grait toate cu curaj. Dara el chiar ~i mai inajnte de
charse gasia ia picioarele lui Gamaliil; si charul de
aceia I-a primit, fiindca a aratat 0 vieata' vrednica de
char, iar dupa primirea charului el iara$i ~i-a continuat
me$te$ugul.Deci nimeni din cei ce au vr'un me$te$ug
sa nu se ru~ineze, ci numai cei cetraiesc in imbel$ugare.
ceice nu lucreaza nimic, cei ce au nevoie de multi
slujitori::;;i se bucura de 0 negraita ingrijire, numai ace:;;tiia
v

65

OMILIA V

"

,Y

'"

"

,'.

sa se -ru~ineze. A mund cineva ca sa se hraniasca este

un feliu de filosofie mare, caci $i sufietele 'acestora: sunt
mai curate,$i cugetele lorsunt mai harnice. -Cel ce
~ .. l"~~eaza~ ~;m;n
~ ~; ' f
rl
b TIltHte face
l~U . . . U v l ,
~;.t.!:.- .Lt.~j ~.
lr~U~lf~
.. ?, qra,l,e.~:t.e
"hegeaa,
fararost, .nu luereaza J1)rnlC bon in cursul tilei sieo::.tt>
st:?tpanit" de b pirqtea,,lfj;vei?ni~l~,, - pM Ga.na cd ce c's~
gl:l,sp-t;;tem )~wru, 'mf,Inc r:u pr;1m89tB en grabEhpici ell
cugetuI, mCl cu vorba, ::;;1 mCI cu fapta, cad sufletul sau
e~te pirC?nit neco~tenit catl'a 0 vieata activa. Deci, sa, nu
dlSpt.'ct.mm pe cel ce se hranesc cu manile, ci inca sa-i
f~rlclm per:tru aeeasta. Ce mult~mire a1 tu, spune'rni,
cand prlmmd partea de mostemre dela tlOthll tau nu
faci n~~ic, !7i ch~ltuie$.ti !otui in zadar'? NU$tii, c~ nu
cu totn vorn avea aCeIa::;a respundere, ci acei ce s'au
buc:urat aici. d~ 0 r:nai' mare .1ibertate,vor fi judecati
mal aspru, lara eel ce au traIt in neeazurl stramtorarl.
sarac!e, sa~, altc~:va de. acest feli?, VOl' fi 'judecati rnai
cu blandeta? lara aces tea sunt mvederate dela Lazar
::;;i Dogatul din evanghelie. Tu,fiindcati~ai l)etrecut tlmpul'
fara folos in trandavie, vei fi invinovatit c~ dreDt cuvant
re ca~d saracul ~i me$ta;;ugariulcheItuiridu'$f restul d~
tlmp m eele folosltoare, se va bucuI'a de mari cununi.
DCl;ra ~p?ate '!ili vei pune inainte. slujba osta$aSCa, ~i-ti
Vel gasl euvant de mdreptarc dm cauza indeletnicirilor
osta~e$ti. Dara pretextul acesta nu'$i are cuvant caci
$i Corneliu era suta$ln oaste, S1 eu 'nimie nu l-avatamat
incingatoarea osta~asca spre 0 vieata 'curata. Tu Insa
ca!1d. I}! p.etreci timpul eu femeile dela 61'hestr8., $1 cu
mU!;nCll dm. teatr!.!, n,u pui inainte niciodata frica de dipit~nn, sau sIla sluJbel osta$e$ti, iaracand va chernam la
b~serica, . atunci gasi}i mii depiedic:i. ;;;i ce vei spurte in
ZlUa aC81a, cand vel vedea flacara si riurile cele de
fC?c, $iA legaturil~ ~ele ne~ezlegate, $i vei auzl plangerea
$1 .sCra$~lrea dmtIior? C1r1e te va ajutaio aceazi, cand
Vel vedea pe me7te~ugarlU, $i pe cel ee a trait aici cu
curateni~, .bucur~and~-se detoata slava, iara pe tine,
careastazl te gase$tI infa:;;at in haine moi ,;;i mirositoare
(parfumate), patimind cele mai grozave'? Ce folos vei
a 'Yea atuncidin bogatie $i din a.verea ta? Si ce vata.ma.re
poate fi me$te$ugariului dinsaraciea lui''? Deci ca nu
eumva sa patimim de acestea; sa ne infricosam'de cele
vorbite acum, $i toata oeupatiunea noastra sa 0 cheltuim ~n .lucruri folositoare pentru hrana noastra trupeasca $1 sufleteasca. Astfeliu numai vom putea imblanzi
1

16038

66

OMILlA VI

pe Dumnezeu pentru paeatele treeute, yom putea in

timp a ni adaoge t;;i fapte bune III viitoriu, t;;i ne
yom invrednicl. t;;i imparatiei eerurilor,prin charul :;;i
filantropiea Domnului nostru Iisus ChrIstos, earuia se
cade slava invecii vecilor. Amin.
acela~

intru Inaltarea cu v~ntului, ai ~ p~tut ~ ~Eu chiar ~ de a;;i

fi voit zice nu ai;ll fi putut, lara Chrlstos daca ar fi
voit,~~i fl.' putut. para n'a v?it, ~a a~tfeliu sa ~ ~ca
trofeul mai straluClt. De acem $1 mal ' sus aratand
ca ai lui Christps a tost faptul, a1 lui
a fost 9i vointa
t ..
c~ oj ~~ n~-~(YV;.:-:C~U1asr.a,{";uvanLUl aatJ ue l)rC;S, z!Cea:
,. . ~. 'eo~.'_:~"~ ~~:~"_1 . . .:.: ~_~~ ':.,. - r-t!' :_ . ~'''~'n.,-. . . .--:.r. ;"'~ :. 1_"'-: ~~"
~._...,
eO, ilU III a, L~ i ,uli;::' L-LL' !;jL,-,hC> vu;:)a UVLeZ, el sa
:J

OM! L fA

67

OMILIA VI

",
.,

!: "

"lara eu, fratilor, venind 1a voi, venit-am

nu Intru ina1tarea cuvantului :;;i a intelepciunei,
vestind voua marturisirea lui Dup1nezeu. Ca n'am
judecat a Sit] ceva intru voi, fara numai pre lisus
Christos, 91 pre acesta rastignit". (Cap. 2, L 2).
Nirnic nU ,este mai aplecat spre lupta ea sufletul lui
P-a vel, san m.ai dreptul vor'bind, - nu s ufietul iui; ':,8.:(.1 TIU
ej a aflat acestea, oi, nimic nu este !ieopotrivacharului
' care lucra prin e1, $1 care toate Ie biruiea. Erau deajuns
, numai cele spuse in urma, ea sa doboare trufiea ee10r
co se faliau eu intelepciunea, sau maibine zis, era deajuns chiarnumai 0 parte din cele spuse, insa pentru
ca biruinta sa fie:;;i mai straiticita, iata ea intra insu!;>i e1
in lupta cu contrarii,:;;i se-lu pta voinice1;lte prin cele vor~
bite, ~i cari nistau de fata. Gande~te-te bine: a adus 1a
mijloc prorociea care ziee: "pierde-voiu intelepciuflea inteleptilor" ,; a aratat inte1epciunea iuiDumnezeu,
cum prin paruta nehunie a doborat filosofiea ce10r profani; a aratat ea Dumnezeu nu numai ea a fnvatat omenirea prin cei pro~ti, ci inca ca <'1$i chemat pe cei pro$ti,iara acum arata ca insut;;i faptul propoveduit, cum ~i '
modul propoveduirei, er.au deajuns spre a-i tulbura, ~i
nu i-au tulburat.Nu numai ucenicii sunt prmlti, zice,
ci chiar $i eu care va propoveduiesc. De' aceia zice:
"lara eU,fratilor" ~ pune :;;i de astadata riumele de
),frati" muirtd a$a zicand asprimea vorbei ~ "venit-am

la voi nuintru inaltarea cuvAntului si a intelepciunei, vestind vaua marturisjrea iui Dumnezeu" .' Dara ce? spune'mi: daca voiai sa vii la dan~ii

'I

' .

......

A,

..

'

L.

,;J

__, . : " ,

propove.duiesc evangheli~ (bin~ vestesc) n~intr~

lnteiepcmnea cu~,ntl~lUl" . ~aI presus de: .v0m~ 1m
Pavel- eravointa 1m Chrlst?S, ~l CeIa C:~, VOla C~m~tos

era cu mult. mai f!,lar~, dec?tt. eeIa ~e VOla el.DeCl, ~~ce:

nu va vestese voua marturlSlrea 1m Dumnezeu, ca sa ml
arat talentul in yorba, :;;i nid nu sunt inarmat eu euvintele filosofilor de afara)).
E! n'a zis: sa va vestesc VOU3, p redici:!. eV8.ngheliei d "ma.rturisirea .lui Dl1mne~eu'~, gei8~ c.e erB. ~
dea,juns de a-I intoarce ?mca~ea c,ea rat~~l~, eaCl ~l pre;:
dicand se preumbla prlrnpreJurul UJortll, 1)e aC81a a $1
adaos:
.
(lv

J'udecat a sti ceva Intru VOl, rara

numai pre Iisus Christos, :;;~pre acesta~~astlgmt>
Aceasta 0 , zicea, ca sa arate ca el ~sle stram eu desa,.

"

C!1 n-p ~ r)1

................

__ .....~

~J. ....

var9ire de intelepciullea eelor profam, dupre

~um

spunea

::;;i rnai !Sus, "venit-am nu intruin\elcpclUnea eu:

vantului4!. Cum eli era eu putint,a ea elsa 0 aiba ~i '

,aceasta, este foarte invederat, eaci sufletul aceluia, ale
caruia baine in vieau mortii, $i ale caror umbre alungau '
boalele, eu atat .mai mult ar fi putut ca i3a arate el?c:
venta, sau darul de , a vorbi frumos. Acest dar s~eapata
prin Invatatura, pe. eand eelalalt covar~a9te <;>rlce ~n~t
tesug omenesc. Deel, eel ce eunoa$te cele mal marli:tl\:~
me:;;tet;;ugului, cu amt mai mult :;tr fi pu~ut c!:lnoa:;;te ,c<~le
mai mici. Dara nu l'a 1<'isat Chrlstos, fimdca nu era l~
interesul planului tras. Cu drept cuvant ded, zice: "Ca
n'am judecat a :;;ti ceva" , ?ind~a ~i eu, zige, voie~e
ceia ce , voie:;;te ~i Christos. Mle ml se par~. ca de acem
vorbe~te eu dan~ii mai umilit deceit eu a1tll, pentru.ca
sa Ii infraneze trufiea lor, caci expresiunea ;,n'am JUdecat a sti" a fost zisa spre deosebire de intelepciuJ?-ea
celor de afara.N'am venit, ziee, ca sa imp1etesc 8110- '
gisme, nici sofizme, ~i nici altceva sa va spun, deciU ea

I'

68

OMILIA VI

'OMILIA VI

Chr,istos a fost rastig,nit. Aeeia ~raiese muIte, $i vorbesc

de multe, tesind euvinte lungi oe 1200 de picioare(p.o:'X.po6<;; W.t't'tOYto<;; O(c(OAOtl<;; AO"{CUY), faurind silogisme $i ra~io
parpente faI9E), ,;lilI1Calcifld :fnii de sofizrtie,- eu illsa am
,. venit la voi. nimicalta sDun~ndH-V.ii., decat
Ohr!stos

ca.

)i fb:,;I; ,rii!)J;i,gn~f, 'I:~i r~3tDf{.aceiai~Am a]IUJ9"t=l,t, c-eia eo .este

':;;emn~ :neg'r8~1.tdD p~-tBrea, celui , propcv,edUli;)~
.

, " ))$ieu lntru sHibaciune,$i intru iriea, $i lntru

cutremur, mare am fostla voi" (Vet's 3). Aici ia-'
ra;;l pune $i 0 alta eoncluziune" caci pare ea ziee: Nu
numai ca cei ce au crezutsunt pro$ti, nu numai eel ee
va Yorbe$te este prost, nu numai cii $i modul invataturei este inearcat de prostie, nu numai ca :inse~;;i predica ~ste deajun~ ,cle, a-I tulbura, -:-'" cad crueea $i moartea erau ce!e vesti4:~, --daraodata cu acestea mai sU,nt
$i aUe piedici, prirnejdii :;;i zavistii, frica zUnica ;;i alungarea de p)'etutindeni , De altfeliu sub deiiumirea de:
,,!iShi.lC'l'U' na" ,r ~
tl ege goane Ie asu" '-' '-''!'-'''''
'H" e. In illUIte ioeurl, m.e
pra sa in general, precum ziee $i aiurea: ,,~i ispita,
1

"

(slabaciunea) ce era in ttupul meu n'a,ti defaimat {{ (Gal. 4, H) $i iara$i: "De trebuie a rna lauda,
Intru neputintile (slabaeiunile) mele rna .voiu
: lil pna' " fH r;'-, 11<:!O) Tnl'ru "a'1"8 neput;nrl' 2 In
Darnascmai marele poporului, zice, a lui Areta
'TtnlJaratul,pa,za .eetatea 'Damascului vrand' sa
rna pi"inza'! {Ib. verso 02), $i iara$i: "Pentru aeeia
bine voiescintru neputinte" $iapoi spunandin care
anume neputinte" aadao~: "intI'll defaimari, in nevoi,
in ' goane, in stram.torari" nb. 12, 10), $i acum tot
acela$i lucru 11 spune, caci zicand "lntru slabaciune"
a actaos irnediat ,,~i intru ftica, ~i intru eutremur
mare am fost la voi". lJe spui ~ $i Pavel se infrico.;;a

_ U_!..A ....___ "

, ........

v'-'v

.&. .... ,

'-'

.L

'

'-.J

. ,

)'.

"

de primejdii '? Se temea .;;i el, $i se infrico.;;a foarte, caci

de,;;lera Pavel, era in aeela$i timp .;;i om. Aceasta nu era.
oinvinovatire pentru Pavel, eislabaciune a naturei sale,
pe deoparte, iara pe de alta lauda a intentiunei sau a.
vo!ntei sale, ca de$l se temea de moarte $i de batai, totU$i n'a faeut nimie nedemn pentru aeea frica; iara cei
cespun ca e1 nu se temea de batai, nu numai ca nu-l
lauda,' ci inca Ii taie pe sub aseuns mult din IaudeI~ ee

69

se euvin. Daea e1 nu se temea, apoi ce feli~de. st~

ruinta sau ee fel de filosofie ave a de a suferl prImeJ~
. diile'? 'Eu toemai de aeeia il admir, fI...indca , temandu-se,
9i inca temandu-se nu cu.ms~~~ i~ta~pla, ~i teT~ndu-se
eu eufrerriur mare de prnneJoll, rotr una alergl:\, Incununandu-s8, $inu s'a pleeatnici 1<t u~ia, ~n , p~irneid:ii, ei
pretutindeni" pe-.'mare ~i pe t.lscat~r~~lcanu cuvttfl,t.Ur e V'ir~.gheliei, e1 acuratit iumea l~ltl'eaga. , .

Si euvantul meu, S1 propovedmrea meanu

era {~'tru euvin'te indem'natoare ale intelepciunei
omene$ti" (Vel's. 4), adica ca, nu ave a jnt~l~pciune;;t 1';1-

measea. Deei, daca propovedmrea nu avea.w ea mml~

amaQoitor nimic Insela.tor, daca eei chematl erau pro~tl,
daca'!:) chi~r 9i eel ce Ii prediea era tota9a feliu, ~aca sta
In fata lor $i goana $i frica$i c:utr:.emur~l, arOl ~.iJr:n d~
au predominat lumea, spune-ml, fara aJutorlU~ ~u;;erel
Dumnezee9ti ~ De aceiazicand: "CuvaI).tul meu ~l propovedu~re?t

mea ~u ' e.ra fntI'll, ~,!lvinte lIl~el)1~1~i

toare ale Intelepcmnel ornene~;t;l a, a.daos Jmed18t: ei lntru ar~tareaDuhului si a puterei".

"
Ai vazut cum cele nebune ate lutDumnezeu -soot ,
mai intelepte decat oamenii, f;li cel~ slabe sunt mai tari "?
Ca iata cum cei pro$ti propovedumd de .acestea" Clll-r:
legati9~i,p!'~p~mlnau la ur~a ,
pe eei ce-i alungau! cum ::;;lm~1ellu,'?~~U oare pI~n
credinta pe care ii-a dat-o DuhuI'? Dt-..'Cl. $l ~,c~'<i,~ta BSL~
o dovada marlurisita. Cad cine, spune-ml, varona ITlur'tl1
invieati si demoniialungati, n'ar . fi , primit ,propoveduirea lor ?Dara fiindca sunt $i puteriamagitoa re, ~
de pilda cele, ale fermecatorilor, apoi e! aSP1!l,be~at--$~
aceasta banuiala, cad n'a spus simplu "puterel' "CI rna!
intaiu "aratarea Duhului" $i dupa aceia a spus $1
a puterei a, aratand ca fapte1e petrecute sun~ ~uhoy
niee$ti. Deei, dacapropoveduirea n'a fost vestIt?- prl!l
intelepciunea omeneasca, apoi aeeasta nu este 0 l~p~tl
nare sau 0 mieime a ei, ci inca 0 mare podoaba, ~l 0
mare lauda. Aceasta toemai ca 0 arata a fi dumnezeeasca f;li ca rad<lciniie ei Ie are de sus din ceriuri. .
,
De aeeia a ~i adaos: "ca credinta voastra sa

nufie intru intelepeiunea oamenilor, ei intru puterea lui Dumnezeu" (Vel's. 5). Ai vazut cum prin

70

OMILIA VI

toate ace.:t~a a arat!1t mar~le f~los al simplitatH, .c um ~i

mare~ vatamare, a mtelepclUnm"? Acea.sta din urma (Int~le~~lUJ?ea) .golea crucea de orice putere, pe cand cea
dmtal (sl}?phta!ea) 0 proclama de putere a lui Dumnezeu;
aceast~ 11. preEate$te de a se lauda pe sine; pentruca n'au
af!~.t mITne dm eele. trebuitoare, pe caud aceia i-H'egate~te pe om de a pnmi adevarul, $i:..l face de a se ma.ndri
in Du~?eze u. $i.iara$i, tgtfntelepciunea amagea. pe multi
~e a lUa dogm~ C~re$tlI!a ca omeneasca, pecand simpli-.
tatea 0 dovedea lamurlt ea Dumnezeeasca$i coborita
. d~n eeriuri. . Cand ~o~ad~ se fa~e _in intelepeiunea VOI'bel<:>r, d~, f!1ul~e ~orl $1_ cel mar tl~lO$i st<'ipanesc pe cei
m~u ~laJml, ZICe nd cav sunt taTl !~ ctlvant, $i astfeliu
IY!U,lClUna alu~ga adevaruL Da::a aIel nu este tot a$c1, caci
n~c~ Duhul, sfmt nu se pogoara intr'un suflet necurat, $i
mc! pogormdu-se nu se poate a rarnanea biruit chiar
. de s'ar asvarnasupra~i toata tariea $i toata maestrPka euvintelor; .D~vada. ~ata prin fapte.$i prin minuni, este eu
mult .mal l~murlta d~cat a?ea ~m vorbe pompoase.
.~) ,Dara p?~I.!e ca a1' .zlce cmeva: Hapoi daea propovedlllt'ea lreDm8 a predomina, :;;idecuvinte nu -este
novoieca sa uu se goleasea. erucea, de ce semnele si
minunile s'au oprit acum $i nu se mai arata '? De ce',,?
Vo~be!?ti ~oate. c~ ~ecr~dincio$~i, $i nu prime$ti ca s'ar
flfacut~mmum. mCI ~hIa,~ pe tir.?pul apostolilor, sau ea
. II?- 3:~evar, caut! ca sa $tll."? Daca vorbe$ti ca necredinC10$11, apm asupra acest81 pareri rna voiu ridica mai
l~ntai. ~aca a,tunci I?-U s'au petre<?llt,semne;;i minuni, apo!
t;um, fimd alUngatl, persecutatI, lOt1'u cutremur mare
l~ga~i ,$i .co~sidorati de dU$mani ab$te$ti ai j'ntregei lumi:
$1 1a indemana tuturor de a patimi re1e nea vand ' cu
d~I?$ii n~r1?ica~r~gatoriu, nici Yorba, nid' fnsemnaJtate,
mCl b?gat1e, P!CI cet~te,. nici natiune, nici neam, nki
protesmne, mel slava $1 nici altceva deacest feliu ci
toate cele. co~t:are, simplitatea, prostiea, saraciea, ura, dis- pr~Jul, $1 ga.,<;}.ndu-s~ co~traj'ntregei lurni, cum, zic, apostoin D<:>mnu1.Ul dupa atat.eacontrarietati convingeau pe
oa~em vestll?-d~-h ~stfehu de Iucruri,,? Caci $i poroneile
ce 11 Ie dau, mtImpmau mult necaz, ~j dogmele ce Ie

Pa.r:tea

. 1)
mgraia, Cu~ ell prin p,u~er~aDumnezeeasca au putut apostolu ca sa predommeze peEllill, ~i ca noi eu totii trebue
de a. ne~ndvemna cat~a f~pta, buna, doveditoare de 0 vieata eurata.
decat eatra serone ~l mmum. (Veron).
.

71

OM ILIA VI

propeveduiau crau Insotite. de multe primejdi~; de as~

menea sieei ce ascultau ::}l urmau a se convlOge, traia~ in betii $i in riiutateml!'-Fe. Deci, cum Ii ~nvingeau '?
sDune-mi. De unde aveau II puterea .de a-I convmgey
l~radaca ii $i fara minuniyau convins, _apoi~ at.uncI:
dupre cum am tnai spus, mmunea s;,:: arata ~nca ~l rna;
mClXR, Ded. dac8" astazi 011 s.e .mal fac mmum, ' apOl
::.(,r~ilRt:3, nu '0 . ina e[r Q()vH.d.8. t:fi; "o.1(:i atunci nu s'a.u fa~~t,- . caci;;;i atunci spre folosln(.t'i. Sf'. faceau: precum !$i
astazi tot spre folosinta nuse fae, Atunci nu si]e~?e a
se COhvinge cineva ritimai c~,euva.I}tul, pI'~Cl.lrn J?!Cl a::;;:tazi 'prediea n~ se face !JuLrnm m~ru mt.elepclUne, ,:a d~c~
cei ce au sernanat euvanLul 1a mceput au fost s1mph $1'
neinvatati , $i nimie nu gra;ea u ?ela ~a.~$ii, ?i numai cei~
ce primlse dela Dum~e7:eu au, Impra$tIeat III lUrI?e, .apOI
si noi cei de acurn mmlC nil mtroducem dela nOl, CI ?U
mai ceia ce am p1'imit dela aceia, aeelea, ~ic, Ie g:alJ:?
catra t.oii. Nici astazi nu cautam a va con vmge prr~ S1:
loaisme 'si so5sme, ci numai prin sfintele scriptu~l, $1
Drin rninm'1ile de care va vorbim, va ara.t~m c.redlJ?-ta:
Chiar$i -acei~t nu - se -corrvinS;eau 11Uil1ai prm. !!,I JnUnl ~~
Q1 rlic:.(,l1i:\nd 81 vorhind. iara .vorbele lor Ie faeeau mal
p'ute;~j~e, dupa cat se '-:ede,.,nu ~tat vtarie?; $i agerim~a
eelor vorbite, precat mlOUlllle$l ma rwrnle . trase dm
vechile script uri,
.
(Dara' cum, -zici, atunei erau folositoare_ minuDlle z
i$i asta,zi nu mai sunt '? Sa ne inchipuim 0 ide~, -:- ~aCl
lupta mea pana acum este jndrepta~ contra Ehnul~l, ~ ~
~i' prin acp,asta inchipuire spun totUl ce a1' fi, - sa ,ne
inchipuim, zic, ideia - $i ,primeasca a crede neere~m::;
ciosul macar prin eoncesl.e 1a ~ele spuse - ca; de I?llda
Ch1'istos 3.1' veni acurn; !?l cana, decI, al' vefHv ~hr~stos
~i toti JDgerii jrnI?reunacu dansuI, ~i ;;;'ar ara~a ca; e1
este Dumnezeu, $1 toate sunt sUl2u~e ~Ul, ~are,n ~r ~rede
$i Elinul,? Dara este invederat ca I s a1' . l~chma $l,l-,ar
numiDumnezeu, chiar dear fi e] de ornle de 01'1, lllcapatinat. Ca cine, -,privjn~ ce1'iurile d~schise, $1 pe
dansul venind ,pe, n<?rl incunJuEa! de toa~a ~eat~ P?terilor de sus, ~l rmrl de foc tra.g~~d dupa, d~n$~l, ~l. 1=!e
toti cei de fata, tremurand de frl<:a,~ nu 1 s ar m.c.h~na,
$i nul va num! pumnezeu~. D~1'a oar~; sp.u ne- mI i I se
va socotl ElinuiUl spre credmta acca mchmare ~. cunoa:;;tere"? Nici de cum, ~i de ce~ Fiindca ace~sta, nu
este credintii,. caci sila a facut aceasta, $i infato$area.
j

72

73

OMILIA VI

OMILIA VI

celor vazute, a:;;a ca faptul nu este izvorlt din vointa, ci

el a fost atras spre .aceasta cugetare prin maretiea celor
vazqte. Prin urmare, eu cat faptele petrecute (minunile),
sunt mai invederate -$i mai siluitoare, cu atat -$i cele
ale credintel.seimputlutXtza ~i se )niC,?ureaza: De aCeia
ast8,zi nn rna! sunt mirnlhL Si cum ca aceastaeqte, as,'culta-l ce" .sp-~ :ne_--~ni ~- t :11Gi.:1f{ ':" - Fer~citi-' -:.c ei''- ce ' Ji'a.u
vazut ~i aU erez:ut "" (loan 20, 29). A$8. dara, cutat
minunea se vaarata mai in vederata, inai JamlJtita, mai
pe fata, eu atat;;;! p1atacredintei se mic~ureaza. Astfeliu
ca de s'ar face f?i astazi minuni, aeel8.$1 lueru s'a.r In-
tampla. Cum ea atunei nu-I . yom mai $tI prin credinta,
a aratat-o Pavel zieand: "Caprin eredinta umblam,
iara un prin vedere" (II, Cor. 5, 7). Deei, precum
atunci nn ti S8 va soeot! tiecr edinciosului faplul, pentruea
este yawl, tot aiila ~iacum -ctaca. s'ar fa.ce astfeliu de
minuni ca in trecut. Cand noi primim cele ce prin ra,tionamente nu Ie puterh afia: de Ioc, atunci este eredinta.
Deaeeia ne-a ameninta~t $i eu gheena:; dara eanu se
ycde, fiindca daca. s'ar vedea, aeelru;;i hwru s'ar rntampia
iara~i. DealtmintreIea, daca ai cere minuni, ~i astazi ehiar
ai putea sa. Ie vezi -"-- de$i nu ca . deacelea. De pilda ai
putea S8, vezi miile de prorocii implinite in mii de imnreiuraTi, lntoarcerea !umei!a crcdinta cre~tineasca, pcefacerea obiceiurilor s-albatece, intinderea evlaviei, $i celelalte fie ac(~st feliu.
Si care.pr-Olocii r zic! tu; ca dupa acestea . s'au _
seri:;;; toate cele prorocite)). Dara caild s'au scris '? ~iS;110l .
siau seris'? :;;i de ciD~.1?'.au scris'? spune-mil~i CD. cati
ani mai 'nairi.te'? Voie9ticu eincizeci de ani mai 'painte,
sau ell suta '?Prin urmar.e atunci mai 'nainte de 0
suta de aninu era nimic scris.Dara atuncicurn de
pastra dogmele lumea cre~tina, ca ~i celelalte, nefiind
deajuns tinerea de minte pe car-e omul 0 are'? De unde
au ~tiut de pilda ca .Petru a fost rastignit eu capul in
jos'? Cum de Ii-a venit in minte eelor dupa aeeasta,ea
sa prezica ca evangheljea se vapropovedui in toatalumea,
. ca. cele Iudaice vor inceta, ~i nu se VOl' mai intoarce
iar~i '? Cum de s'au increzut eei ce au scris, Ineetand
minunile'? Cum cele scrise au ajuns pana ~i printliri1e
barbarilor-;-pana;;i in Indii, . ~i pana .cl1iar dineolo -de
marginile oeeanului, daca cele spuse nu ar fi fost vredilicedecrezut'? Cine au tost cei ce au scris'? Dnde au

scris, '~i cum'? $i pentru ce au. scris "? ~oat~ c~au scris
ca sa ca'?tige slava"? Cum,qecI, au scrIS e~rjlle a}tora?
Poate ca .voind a recpmanda dogma ere$tma'? $1 care
o,"e>
dO1'J:r:l1'\. '? Cea. aO.eV(lTa.ta,. Sp,.1J cea. mlgcmoasa.'2 D
A~.ca. ",,'~'_.: .
nirea ar fi luat-o de minciunoasa, era . natura} ~a . mCI
sa se apropie de evanghelii; ia~'a dac~ a ~l)'c!~f:lt-O .~ C?-.
"'~v~I'ataapoi atunci nUitN8$ ' nev(jlp. . deplazmmn,
d~pr~ curb zici tu~ Dealtfeliu ~iproro~iile sun~ a$a feliu,
incat sip&na astazi nu se pot contrazlCe cu tlmpul cel~
vorbit~. Darimarea Ierusalimului s'a, pet.~ec.ut eu n:lU1t1
ani inainte. Dara mai sunt ~i alte pror~cn dm ~cel tImp,
. care se prelungesc pana la a doua vemre, -:- $1 pe care?
daca. voie$ti ineearca-Ie - ea de pilda: ,,::;;1 eu ell v~:)l

"

suht In to~te zilele pana la srar~itul.vea~~l1!-t."

(Ma.~h.28; 20), ~i "Pe.ac:easta .peatra VOlU .ZI~,l .?lserlCa mea, ~l portIle Iadulm nu 0 VOl', b,IfUl pre
dansa" (lb. -16, 18), ~i "se va propovBOUl evangheliea aceasta la toate neamurile" (Ib']L24, 14), $~

ceia ce a facut femeia cea curva , $i alte mUge deace~L

feliu. Deci, de unde a ie~it ad<'!varul aces tor pror.oCI!,
daca au fost plazmuiri omene~tl '? Cum de nu au .blrmt
portile iadului pe biserica ~ Cum rururea eU!1-?l h~ste
Christos'? Cli daca e1 n'ar fi eu nO! purl.lrea,n,lcl;. >JIS~-
rica nu ar fi stapanit..Cum de s1a in~ir:s evan,gnellea ,m
toata lumea ~ Sunt deaJunsa marturlSl vechlmea sfi[\teior seripturi, .chiar$i ceiee au vorbit contra -noas~ra.:
ca de pilda Chelsie~i . BataneotuI ~~~_~l)_~a~~ _~_tos~
dupadAnsut; C"aci~u- f1r- .fiC~h1~atutll n~$1B scr~.erI_. con1puse in liI'ma lor, Cl il1$te SCrIerl care ~xlst3:uprm :lIYJP,ul
lor. Dealtmintrelea intreaga Ium~I?arturl~Se$te _mtr un
glas adevaru1 lor fiindea. Ie-a prImIt. Dara, daca nu ar
fi fost la mijlocch~rul Duhu1ui, niei conglasuirea aceasta
dela marginj pana la ~arg,inile 'paf!?-antului n';:;r f1 f~)st!
ci ar fi plerit de lndata plazmmtorll acelor mII19lUm,. ~~
nu s'ar fi petreeutatatea fapte rriinunate din plazmmrl
$i minciuni.
I' .
. Sau nu vezi lumea fntreaga inehinandu-s~ m, ~l
indepartandratacirea'? Nu vezi filosofiea monahllor, care
.
') Nota Desigurca aici se f8:c~aluziune la :vr~-~mul din
filosofii ethnici, carii razboieau cre~tInt.s.m,!I!. ca de pll9-8:' ~o1'fi.rte,
Iamblih, etc., contr8. c~rora au scrls dIferltH .apologetlcl dm ceJe
intai secule.

OMILIA VI

OMILJA VI

straluceste mai mult deciU soarele~" Nu vezi cetele feeioarelor, evlaviea intrata printre barbari, :;;i pe loti In fine
slujind sub aeela:;;i jug ~ Acestea nu sunt prezise numai
de noi, ci au fost prezise :;;i de Proroci din ineeput, :;;i
decinu te veinutea agatA de nrezicerile lor.mai ales
d'iear-tHe lor sunt $i printre dumanii ere:;;tinismului, $i
sunt trao.use In limba Elin8.. Multe prezie despre ace~lea
r,;i f'rur'vGli diu iilceput, aratand d:i, eel" ce va venl, esLe
Dumnezeu.
Deci, cum de nu cred astazi toti? Fiindca luerurile
au aji..1l1s spre mai rau, iara pricina tuturor aeestorasuntem noL A:;;a dara cuvantul nostru va fi indreptat
de aeum contra noastra. Chiar $i pe atunei nu numai
prin semne $i minuni eredeau, ci multi din eei ce se
apropieau de dogmele creiine, erau atra$i de vieaia cea
'~ a ere d"meIO$HOL
," . wI."J.S8
"a~~ -luminezp
trumoasa
-'-, c" ,-,
-------" . ~ -lllD)in;:}
-- - -- -~
voastra lnaintea oamenllor, ea vazand, ziee, fap-

tele voastre celebune, sa prosla.veasea pre Tatal

vostrueel din e.er-iu_rl" (Math. 5, 16); $i "lara. inima
~i sufietul multimei celor ee au crezut eraunul,
si nici unul ceva. din averiie lui zieea ea este
alsau, ci era lor. toate deob~te, ~j se da la
-A~hn~e al"~v.e
;~~H'"
HtGeLl,
U!:-,!' cu"rr'"
"1 c" 11n;;
v CL a" ue'"
v a tre-bU"1'n+a"" 'Fap'L.
~

~-

4,32. 35). ~i astfeliu traieau vieata ingereasca. Daca ::;;i

astazi s'ar face a$a, apoia.,m intoaree Ja eref?til)ism lumea

intreaga "9i fara minuni. Dar acum eei ce voiesc sa se
mantui~sca, uite'-se la" seripturi, caci acolo vor gaS! $i
de acestea, ba inca :;;i mai mari decal acestea.ca' pe
aiunci insw;;i dascalii intreceau prin vieata 10r-pe ceilaltr-petrecandu-~i vieata 'in foame, ~i j'n sete, ~i 'in goHitate,
pe eand noi eei deacum diutam a ne bucura de multe
dezrnerdari, de lini$te :;;i repaos. N u a$a insa faceau aeeia
ci strigau: "Pana in ceasul de aeum:;;i flamanzim
~i. insato~am, ~i
suntem a~ezati

75

------~--------------------------------------

suntem goli, ~i patimim, ~i nu

(statornici)" (I. Cor. 4, 11). Uniia

- alergau dela 1erusalim :;;i pana la lliri8, altul pan a la

1ndii, altul pana in tara MauriloI',altul in alta parte-a
, lumei, iaranoinu indraznim a ie~l: nici. dinhotarele
patriei noastre, ei eautam dezmerdari, case stralucite,
~i altemulte in imbel~ugare. Caci, cine dintre noi a
fiamanzit vreodata pentru cuvantullui Dumnezeu~' Cine

a ajuns ca sa vietuiasea in pustiu? Cine a fost trimis

sa taea vre-o calatorie departata ~ Cine dintre dascali,
traind din luerul manilor sale a venit in ajutoriul si a
altora ~ Cine a rabdat moarte in fieeare zi ~ Din ace~sta
cauza f?i cei ce sunt cu noi, au devenit mai jpnp",j. Ca,
daca" cineya a1' ve?ea pe nlf;te osta:;;i:;;i gerierali luptandu-se en !Oal11e~~ :;:1 ou setea, en rl1oartC[~ si eli toate
c~l~la~t.~- r~le, ~i. s~feril1d .feigul ~7~i toatc. ijri~11ejdiile ca
m:;;te -leI, :;;1 cu wate aces tea reu:;;md in lupta lor pentru
patrie, desigurca i-ar admira, - dara cand dupa aceasta
i-ar vedea moleiti in fiJosofiea eea 'dinainte, cand i-ar
vedea iubind averile. oeupandu-se eu speculatiile eele
murdare, :;;i 1a urrna hiruiti de dw;;mani, apoi ar fi eea
mai de pe urma nebunie de a eauta cauza acestora.
Aceasta tocmai sa 0 judecam $i de noi fata eu stl'arnosii
no:;,tri, fiindca ~i noium devenit mai sh:i.bi decat toii
:;;i ne-am pironit cu trup :;;i suflet vietei prezente. Chj30~
de s'ar gasi-cineva avand vre-o urma a V-ecl1ei filosofii,
totu~ifn loc S2~ stea In nlijIocul cetatei ~i sa puna $i pc
a!tii '.]~: -,!,and~i:~Ja~-el~-fuge -l~,-.muntii' ia.r3. da.c~~i. 1-8_r intrets"
cmeva de pricma plecarei lui, ar gasi pretexte de acelea
care nu all nici-o iertar-e. Pentru ca nu cum va, zice,
sa ma pierd eu totu}, $i niei S80 devin nelucrB.toriu in
fapta buna, de aceia fug.Dara, cu cat m.ai bine arfi
ea tu sa te gase~ti nelucratoriu 9i sa ca~tigi pe altii,
decat sii stai pc varful muntelui ~i sa vezi pe fraW lei
pierduti'? DeGi, cand uniiase lenevesc infa'Jta buna,
iadialtii de~i selngrijesc, tot.u:;;i stau depart~ de lupt:a
apoi atunci cum yom biru! pc dm;;mani ?Chiar daca a1'
fi astazi 9i minuni, cine ar erede ~ Sall cine dintre eth-
mel s'ar inta 1a" nm, cand ra.utatea. s'a inmu1t1ta-s;;a de
tare'? Fiindca mai vrednica de eredinta Ii se pare multora vieata noastra eea curata, deeM semnele :;;i minunile, caei minunile, inaintea oamenilor rai :;;i neru:;;inati,vor de:;;tepta ba.nueli viclene, pe eand vieata eurata
va putea astupa ehiar :;;i ~ul'a diavolului.
Aeestea Ie spun :;;i stapanitorilor, ~i celor stapaniti
:;;i mai 'nainte de toti Ie spun mie insu-mi, ca sa aratam
o viata plaeuta, :;;i punandu-ne in buna randuieala, sa
dispretuim toate cele prezente. Sa dispretuim averile,
:;;i sa nu dispretuim gheena; sa dispretuim siava, $i sa
nu dispretuim mantuirea; sa "suferim aici osteneala $i
durerea,ca sa nu eadem acolo in osanda. Astfeliu sa
razboim no:i pe Elini, in feliulaeesta sa-i robim ell 0


76

OMILIA VII

Tobie .mai buna .de~at }ibertatea. Dara acestea se spun

de nOI de multe orl ~l neintrerupt insa se fac cat se
poate de putin. eu toate aces tea de' se fae sau nu 5e fae
este drept de a. Ie aminti neeontenit,caeidaea uniia
amagese prin vorbe frurnoase,. apoi cu at8"t mai mult
ete dr,ept, ca ~e~ pe vol' a.. fnt{larCe 1'\0 altH 1a .1),dev;3,r-,
sanu; ~nc~tez~ nlel0dat~ c ' (ie' Ft, vt)fbi ct31~ ,'t;tebuitoare/
Daea eei ce amagese pe aJtii cu vOl'bele intrebuinteazii
9.~.Uea uneltiri ~i momele, ca de pilda cheltuiesc ""{bani
~l vorbe,. sufar$i primejdiL $i se dau de rnulte~ri ea
prot~e.~on, a~oi ,~~. ~tat mai 1~10lt noi, cad depai'tarn
p~ alt~l dela m$a.laelUne, trebme asuferi toate primejdn!e ~l toate neeazurile, ea astfeliu ea$tigandu-ne si pre
n~H$l pre altii, $i devenind nebiruiti in fata dU$manilor,
sa ne invrednicim bunurilor fagadnit0j'n Christos Usus
Do~nul. I?ostru, c~ruia se cuvine shlva $i stapanireB, In
veell .vccalor. All1lr1.
OMILIA VII
,,~i intelepciune graim intru cei desavarsiti
insa Intelepciune nU a veacului acestuia niCi'~
d:.Hnn5~or' ,.veaelllu.iaces.t~ja; cari.-Sllnt pledtorj,
.Cl graHn mtelepclUnea Imlmrnnezeu intru taina
eea ascunsa; care a randuit-o Dumnezeu mai
'nainte de veci spre Slava noastra"-z;ca:p2;"Q. 7J

Intunerecul se pare a fi mai prielnic dec~t lumIna

pentru cei bolnavi de ochi, ~i de aceia aeef;lti bolnavi se
refugiaza intr'o camera fntunecoa$iL Tocmai aceasta s'a
p~treeut yi cu intelepc:iunea cea duhovnieeasca. IntelepClUnea 1m Dumnezeu Ii se parea af;la zif;lilor filosofi ea
este nebunie, iara cea a lor - care cu adevarat ca era
:rebunie - se credea de dan$ii ca intelepciune. Dara s'a
mtamplat eu danr;;ii ceia ce s'ar intampla eu aeela care
erezandu-se ea are inteiepciune f;li eunof;ltin de mari~
n~"r.:iu, vs'~rhota~i ~. ~a vtr~ca .pe. mar~a cea. nemargin~ta, fara eorable $1 fara panze, $1 lneas'ar ineerca ea
sa dov~d~asca prin silogisme ~i rationamente, ca este
eu putmta, - pe eand unaltul creiut rnai prost deeat

OMILlA VII

77

toti oamenii s'ar lasa in voea capitanului, a marinarilor

a eorabiei, $i astfeliu ar calatorl. in toata siguranta.
~i iatii. cum paruta prostie a acestuia s'a dovedit mai
Inteleapta decathltelepclunea aceluia. Bun este l118r;;te~u~ul. de a .carn:~l] .Q ~corabie, Jns~ ca,nd .capjtanul. fagaq!l}t.','?te .Tf\aJ mIll .. der-at. poate, arm atllnQ est.e 0 )1(:,tli.fnie7
Ori$i .co me$te9ug jn fine, care nu semargine:;;te rmrrlai
in hotarele sale, nebunie s'ar putea numL Tot a$a $i eu
intelepciunea lumeasca. Daca ea ar aveaprietenie cu
duhul, ar fi intelepciune, dara fiindca totul 19i atrihue
ei, ~icrede ca nuare nici 0 nevoie deajutoriul celeilalte intelepciuni, apoi s'a facut nebunie, de 9i se parea
a fi intelepciune.
De aceia apostohll infruntand-o mai intai prin fapte,
Ii::\. urrna a nurnit-o nebunie, precurn 9i po inteJepciunea
lui Dumnezeu numind-o mai intai - dupa pa,rere;:t acelora - nebunie, la urma iara$i prin fapte -0 arata a, fi
f1devarata intelepciune. Deci, dupa dovezile date, 11 era
lui foarte w:;;or de a pune pe fuga po contrari, ~i a ZiC8 :
~i

"Intelepciune graim intru cei desavarsiti" Cana

ell, zice, eel crezut ea neb un, ~i cele nebune' propoveduind, predominez pe cel intelept, apoi nu I-am predominat printr'o intelepciune nebuna, ci printr'o il'ltelepciune mai desavar:;;ita, ';\i inca cu atat" rnai rnare~i rnai
desa var9ita, eu cat aceia se arata mai nebuna,)). De
aceia mai lutai nurnind-o a~a7 dupre culn 0 credeau
atunci aceia, iar8" rnai la urma, .din fapte dovedindhiruinta ei, preeurn $i pre aceia dandu-ipe fata ca nebuni,
Ja. urma. j':'a .dat adevaratul sa-1I- nume;~~mt-: '~;Bi

fir ahn

lnte.l~peiunea lui Dumnezell intru .ed de

savar~iti" ..

Intelepciune nume';\te predica $i modul mantuirei prin cruce, iara intelepti nume~te pe cei ce au
crezut. Fiin.dea aeeia ?unt desavar$iti, carii f;ltiu dt cele
omener;;ti sunt. foarte slabe, f;li Ie tree cu vederea, ca uniia
co sunt convin';\i ca nimie nu trebuie a se atribui Ior, precum f;li erau credincio$ii. "Insa intelepciunenu a
veacului acestuia". La ee este buna intelepeiunea
lumei, daca ea se nimice$te aid, r;;i mai departe nu merge,
ba ehiar 9i cat sta aiGi nu poate sa folosasea cu nimic
pe eei ceo au ~ Sub numele de stapanitori sau domni
ai veacu1ui acestuia, e1 nu numef;lte pe demoni, dupre
cum if;li inehipue uniia, ei pe eei din dernnitati, pe cei

78

OMILIA VII

OMILIA VII

din stapani.i, p~ eei ce ered lu~rul de disputat, pe fi~

l~sofi, pe rltor~, pe logografi, fimd~ ac~tiia stapaneall,
~~ de mult.e Or! d~vem?-u demagog!. I-a numit (1.otnni
al ~eaculUl a cestma)) fimdea stapanirea lor nu se intinde
mal ~epart~ d~ -yeac.ul , prezent. De a,ceia. a ~i adaos: '
"c~arl ~l~nt .ple!,lton", defaimand prin aceasta filoo()~~a :~l mte!BpeLUr~eaIumeasc3,; chia r dela cei ce se 10~elE;;;r~llC5~C c~ c~, .iwe0~. <)?Ja nimiclliciea lor, fiinoca dlJp['l,
ce e~te ~l ffi!n~lUnoasa, ~l nebuna, $i nu poate afia nimie
folosltor!U, e~<?les~e sJaba, :::.poi est~ ~i de 0 seurla uurata.

, . "eI grann mtelepcmnea 1m Dumnezeu intru

tam a 'cea ascunsa". Intrucare taina ~ de vreme ce
chiar C~r~stos ziee: "Ce auzi ti cu urechea, sa propovedmtl
deasupra
caselor"
Math. 10 27), D .
'"
t
. v
v
, .
eel,

eu. ill

u..e. 0

nume$_e

aI~l

tama aseunsa? Fiindca nid

10-

g~r), mel. B;t'h~ nghel 91 aid vre-o alta ,putere ereata nu

"'tl"''' m"l na'ntc

rlA 51 ~ '"
A
,

'-I ~c;... ,,..

' c ,eu ' . . '-"C ""' ;:,,~ " a, v ar,;ll acea tmna. De
aeeia
$izkeap0stolul in alta parte: .. Ca sa se eunoasca
,.., v

on~11" ~n A.F\."V"\X f. r.."""~~) ,-.,- -. ~ ..

" ....
.... <,.- I, lLvvpa-\,VillIvl' :::;1 0 0 111 1111 In I"

"I.

ntl'n .

{<"'Ie ce
-

re$ti,prin -biscrica,.lntelepciur~~~ -il~lj- Du;;neze~

cea demu}te felurl (( (Efes. 3, 10). Aeeasta a facut-o"

Dumnez~u cmst~ndu-ne, incM $i puterile cere:;;ti sa auda

a('.cle ta1r: e od.ata eu noi. Dealtmintrelea $i noi cand ni
f~ce~ . Wle~~mt aceasta Q . numim ca dovada, de prietenie
catra,: d~!1$ll, ~ nuspunem tainele nimanui mai 'nainte
. ~e.~a?~:;;ll; Aud~c~i c~~au in vi~eag preciica, 9i- tuturor
~l ~Ia>La. pe fa,ta J?ar~armtar~1e $1 d.o~ma, a~uncandast1e1m GeIe sfipte Ill. rltul l?orcllor, $1 mtrebumtand ratio?amente prlsos~ll!lce . Tama uu arenevoie de lnfrumu::;~t;arev m,:-.<;;t:':$Utlta, 91 ~umai e,o est~, aeeia se veste$te,
fimdca; ~G\,~a. v~n mal aaaoge $1 ceva dela: tine, apoi nu
. va mar
Lama dUI?-11~ez~ea~ca $i eompleeta.
~ Se I?-ume$te tama $1
aU punet de vedere, adeca
e~ nu cera ee vedem, vedem In realitate, ei unele vedem
~l alt~le er~de?l' Aceasta este natura tainelor noastre:
A}tfehu rna ga~es~ eu in fata aeestor taine, $i altfeliu se
gas~$te. pesr:edme!osul. ,Eu, de pilda, aud eaChristos s'a
r:StIgnlL, .$l~ndataAad~mr filantropiea lui; -aude aeeasta
$1 n;eer~dmClOSU!, !l1sa el 0 'crede ca slabaciune. Aud ea
e! sa fa,9ut rob, $1 de 'ndata admir ingrijirea luieea parmteas.ca pentru om, - aude 9i aeela, insa el 0 socoate
ca necmste. Aud ca a murit, $i de 'ndata rna mirnmez de
H

om

79

puterea lui, ea fiind in stapanirea mortii n'a fost sta

panit, ei a dezlegat puterea mortii, - au de ~i aeeia, insa
el 0 eonsidera ea neputinta. Aud de invierea lui - e1
ziee ca este 0 fabula - $i primind dovezile din desta~uc.
rarea." imprejudl,rUor ,eu rna iochin ::;;1 slil.vesc iconomiea
lui Dumnezeu. Aee1a auzind de baiea rena$terei, 1$1 1[1'
chipuie ea e osimpla apa, pe cand eU on vad nU.1TIi1i
eeia ce se vede tIl reaiitate: ci mai vad si cUi'ati:-i':;j, sufietului priri Duhul sfint. Acela erede ea eu mi-am spalat
numai trupu1, dara eu am crezut ea $i sufiet.ul s'a faeut
eurat 9i sfint, $i am in vedere mormantul, 'invierea,
sfintirea, dreptatea, raseumpararea, lnfierea, mo~tenirea,
imparatiea eeriurilor, acordarea Duhului sfint, fiindea
eu nu judee aeeste fenomene eu oehii ee~ti trupe$ti, ei
eu oehii eugetului. Aud de trupul lui Christos (in evharistie), $ialtfeliu inteleg eu ] neru), altfeliu illntelege neerec1inciosul. Dupre eum eopiii eei mici cand se uWi la
carti nueunosc puterea literilor~ $i nici nu;;tiu ee yael,
$i chiarde s'ar gasl vr'un harbat neexperimentat in aie
"--literilor, totu~i- flU i-ar J)utea :corlvinge; r~e cand cel cunoscatoriu va gaS! 0 mare putere inaceie litere, va gaS!
istorii :;;i 0 intreaga vieata; deasemenea eel neexperient
daea ar primi vre-o serisoare,ar eonsidera-o ca pe 0
hartie simpla $i maz~alita eu eerneala, peeand eel ex-:
perient It.iand-o in mana va auzl ehiar :;;i glasul eelu~
ce serie, ~ivaconverza eu e1 . care lipse$te, $i iara$l
ceia ce ar vOl,ar spune pdn litete, - tot a~ se petrece
~i eu tairiele. NecredjJ'1ci()~ii de,?]. asculta, totui=;1i nu se
pare ea aud, iara eredincio'7ii fiindca au prin Duhul ex~
perienta, varl putel'ea celor ee Sl1Ut pllse .In pastrare
(eelor viitoare).
.
Tocmai aceasta., deei, ara,tAnd-o Pavel, :r.icea dl. ~i
aeum eeia ee dansul propovedue$te este acoperit. j)adi
de este ~i acoperita evangheliea noastra, ziee,
intru cei pieri tori este acoperita" (II. Cor. 4, 3).
Dealtmintrelea prin aeeste cuvinte semai invedereaza
liii minunea petreeuta eu propoveduirea evangheliei.
Astfe1iu obi~nue$te sf/uta scriptura de a spune de acele
fa pte, care sunt mai presus de cugetare $i eovar~ese
orice ai=;1teptare omeneasdL De_ .aceia~ aiurea ziee:

80

"Taina mea mie ~i . eelor ai mei " i) (Jsaia 24, 16),

f?i iara;;i Pavel zice: "lata, taina voua zie. ea nu
toti vom adormi, insa. toti ne vom schimba"
_(1. Corinth. 15, 51). Dara aacapretutindeni se propove~
duc$te evangheliea, apoi $i aC>J11sta eSLp' tairliJ.,(,citci,
precu.trt ni -sta ' ~rohcit,. zlC'e, ~ -'C~ia cc) a;LT} -a uzit Cti <irte:-:
chile. s a sptinern . deasupra caseIor, tot ~a . nis'a poronClt de a nu da cele 5finte (,,a,nilor, ;;i nid sa arUDc.am
rniiI'garitarele in rituj- porcilor. Fiindd uniia sunt trupe$ti f?i nu pricep, iara ceilalti au acoperamant pe inima
lor, f?i nu vad. Prin urrnare aceasfa este taina mai ell
seama, ca ceia ce se propovedue$te pretutindeni, sa nu
se $tie de cat-ra cei ce riu au c ugetare dreapta; $i S8
acopere nu deinlelepciune, ci de Duhul sfant,lntru cat
este Guputinta noua de a primL De aceian.ici uu ar
g ref?! cirieva, daca ;;i pentru aeeasta cauza ar numi-o
.taina negraita, . caei chiar nici noua celor credincio,;;i
{. nu ni s'a fncredintat toam 18murirea f?i toata exactitatea
" as1Jpra ei. Pentru aceia ~i zieea Pavel: "Pent.ru e8_.
.;. din parte eunoa~tem, 9i din parte proroeirn,
vedem aeum ea prin oglinda in gacitura, iara
atunei fata eatra fata" (Ibid. 13, Ad. 12).
De aceia zice $i aid : "ei grairn intelepeiunea
lui Dumnezeu h'1tru taina cea '-aseuflsa, care a
randuit-o Dumnezeu 'mai 'nainte de veci spre
s la va noastra" ." eea aseunsa" adeca ca nimeru din
puterile cele de sus n'a aflat-o mai 'naintede nol,_i
nici acurn inca n'o ;;tiu cei rnai multi. " Pe care a
randuit-o mai 'nainte d e vecj spre slava noastra"
zice, dCf?l aiurea spune ca ,jspre slava lui" (Efes. 1,
12). Dara sla va sa este cOhsiderata mantuirea noastra,

ca

. . I) Nota. Pasajul acesta lipseii\te din editiunea de Buzau ca

i?l dill editia; Societiitei Brita nice. Origjnalul Ebraic, ~i G,ee' au
v~rsul 1? dill ~ap:. 24 vrecUl~l ~rmeaz~: ~Opl b 0,,6.; 'l~r'J.~)., ')."0

~~v :!t"(epOTWY . ~"fj<; 1"fj<; "("pr~"(ry; il'<oOG'XfLSY, ").."'<1;; ~'i> sOG we'. h _G.l 'epaoot.

-'to

81

OMILIA VII

OMILIA VII

'to }l-va't~p(.ov ,.,.00 E:~Ot,

p.vG't-f}ptbv p.vu stiut oory.f "to~(; aUt'tol>tltV). ~ - . :
a~eca: Doamne DUl'fI,nezeul lui [smil, d ela margin'ile pamdntului
m~nunt, am auzii, nadejdea celorcucerniCi. $i vOr zice: Taina mea
mte! tawa 'f!lea. mie. Vai! celor .ce ~alci1 leiea ... .Eu, insa, am trecut
w

perl:-:opa dm mceputul pasaglUlu;, dupa cum se gase$te la Sf.

.
Chrlsostom,

dupre 'cum 0 mai nume~te ~i bogatie a sa, def?l el in- _

su~i este bogatie de sine statatoare a tuturor bunurilor, $~ nu are nevoie de nimeni de a fi bogat. "A
ra~1dl.pt '~ ,; ziCe,. arat~ nd mar~a lui ingrijire pentru
:'01, fimdcaacmamal cu seam a sunt consider.fLUea ne
1llbesc. 9i ne cinste~cpe noi, cariide}p" incep~lt'Sunt
pr~~titi de v8p !li fa~ b't;'e, ce~a . ~. fae :;;i parinW eu .
copm lor, ca :;;1 daca mal tarzlU 11 dau averile totusi
if.1ca din inceput copiii sunt randuiti spre aceasta..~ceasta
$1 Pavel se fncearca acum de a 0 arata, adeca ca Dumne~eu l?ururea .ne-a iubit del a fnceput. chiar f?ipe cand
nOl inca nu eXIstam, ca daca nu ne iubea, nici nu ni-ar
fi ra~d ~it bogatiea slavei lui. Deci sa nu te gande$ti la
dU9mamea intamplata intre aces tea, caei iubir'ea lul a
fos~ mai v8che. decM dUf?maniea. Expresiunea "mai 'nn8Lll1te de veCl" arata vef?niciea, duprecum zice$iaiurea:
"Gel ce este mai'na inte d e veei" . Deci, se vagasi
ca $i Fiul este ve::;;nic, caci $i dedansul se zice: "Prin
care ;:;i veaeu rile a facut" (E~r. 1, 2), rnsa facat<?l'iul este invederat ca exista f?i mai 'nainte de fapturIle sale.

.
"Care nimeni din domnii veaeului aeestuia
a cunoseut, ea d e a r fi . eunoseut, n'ar fi restig nit pe Domnul s lavei " (Vers.8). Prin urmare
nid nu suntvrednici de vre-o osanda, dad neeunoscatn-Ju-l I-au restignit. Dara daea ii nu $tieau, cum dele
'z kealor:- ,;Sipre-Thine 111a' stiti, s1 stitide unde
sunt" (Ioari ' 7, 28r~ lnsa in pas~j~U.:~ nista de faUi,
scriptura vorbe$te de Pilatea nu f?tiea,$i er'a natural
ea nici Irod sa TIU ;;tie. Dac:l insa a1' zice cineva ca aid
se spune des pre ludei ;;i despre preotii lor, nu ar g re$l,
cad $i acelor'a Ii zicea: "Nici pe mine nu ma stiti,
niei pre Tatal meu" (loan 8, 19). Dara atunci 'cu;n
de zieea mai sus: ,,$i pre mine ma;:;titi, ;:;i de
unde sunt ~titi"? lnsa, ce fel este modul cetirei acestei
pericope, :;;i r,e feUu al ,celeUalte, am spus deja in evanghelii, $i en. I1n necontenit sa n.e invartim imprejurul
aceluia$i subiect, trimitem acolo pe cei ce doresc a :;;ti.
Dara ce ~ zici tu; Ii s'a 'iertat oare pacatul, ca:Jd
el era pe cruce ~ caci zicea: "Iarta-li lor, ea nu ~tiu
A

16038

82

OMILIA VII

.tac"

(L~ea, 2~, 34). 'D~ca 'a':l cait de gre$ala lor,

de slgur ca. ll sa lertat, fimdea $1 eel ce a pus manjle
pe Stefa n $1 , a aluogat biseriea lui. Christos, - vorbese
de .Pavel -:'~ lao u~ma .a. d~ v~nit ,eel mai fnfoeat apai'iltorlU alblserlCeL Tot a$a $1 acelora Ii s'a iertat devor
. fi voit ~a se .('aia~('Ji.; ,ceia _ c.e $iPa vel strigand' zieea:
nPrepr. 8J~e18.1 ZlC: au. dc~ara s'atr 'poticnit ca. sa
ea.7.R'i Sa, nune 1" $i: ' "AU doaraa. lep!:idat Dumnezeu pre poporul sau? Sa nu fie!" (Rom. 11, 111), $i ea sa arate cion-Ii s'a incueat U$a pociiintei, pune
la m ijloc dovada iotoarcerei lui, zieand: ca si eu Is-

,ce

railtean sunt".

"

.. Expresi.unea - "Nu ~u, cunos~ut" mi se pare cii

aIel !iU se Zlce pemru t;hrIstos, C1, pentru iose$i iconOIDIea faptului, adecii ca nu $tieau ceia ce voia.moartea
$i crucea, caci $iatunci cand era !)e cruce, nu a zis
ea nu ma$tiu pe mine, ci "Il,U stiu ce fac" adeca
di f',llnt In- neelH1o~tinta deiconomiea'savar$iwv S1 de taina
aecasta. Nu Slticau ,c~ er ll c8a. va stri'iJuci atat' de mult,
ea va de venl muntuirea lumei$i Imp,~icarea omului eu
Dumnez~ u, ca cetatea lor se va da rama, $i ii vor suferl.
cele mAl de pe urma rele. Deci, prin expresiunea de
a!ci ,,1ntel~pciUl:e" apostolu~~lIme~te ~i pe Christos,
~l crucea,E,ll prcdlCa evanghehel. De aceia ell muit euvant J-a numit "DommiCslavei". Eiindca crucease
pare a 'a - fi ceva, ~deJjeCir:iste, apol ' arati'i, ca.ca este~o
maresla':,a. Insa era n evoi~ deo mareJnl(~lepciune, ca
nu numa l pe Dumnezeu sa-1 cunoascaGi -saafie E?i
aceasta fcoIl<:!mie a .lui I!urnnezeu;. dar& intelepciunea
Ium~asca a fost 0 pI~deca nu numal pentru eea dintai,
C1 91 pentru cea deaaoua .

"ei precum este scris: cele ce ochiul n'a

,lazUt, ~i .urechea n:a auzit~ ~i la inima omului
nu s'a suit; care a gatit Dumnezeu eelor ce-l
iubesc pre dansul" (Vers. 9). $i uncl.e sunt scrise

83

n'au auzit vor cunoaste" este acelasi lueru ca si

J,cele ce ochiul n'a v<1zut, $i urechea n'a auzit".

'

S'au ca aceasta marturie oi-o pune aici Pavel, sau ca

cu adevarat a fost scris in cartile sfinte, insa au disparut acelecar~i, fiinddi rnulte ear~i. s 'au nirnicit 11.
iotaia r obie a Ebreilur, $iputine ni s'au pa5tra.t, dupre
cum .se poate lnveder2.. d~-n - P.~r:i lipGrr~e nt . I"~aTa ~j ;::.postolul Petru zice, ca incepand deIa Samuil') toti ceila1ti
Proroci graiesc pentruChristas, $i nu numai decat aduee
la mijloc graiurile lor. Dara Pavel fiind un legillitoriu
profund, :;;i graind intru DuhuJ, era natural casa le
spuna aces tea cu cea mai mare exactitate. $i ce spun
ell des pre robiea lor? eaci E?i mai inainte de robie a u
disparut muIte carti, fiindc~i Iudeii ajunsese in cea mai
depeurma nec uce rnicie, iara aceasia se poate vedea din
star;;;itul eartH a IV-a a 1m parat-ilor, un.cle intre altele
S8 spnne ca cartea Deuteronomul s'a gasit ingropatfi in
haligar 2). Dealtmintrelea sunt $i prorocii fndoite In multe .
iocuri, ~i u~or de priceput eelor ma.i intelept-i, dar-a, dint.re
'a ces tea wIJlte' se pot gasi $idin cele maiintunecoase.
Deci ce O? l"~'a "'-vazut ochiul ace lea IJe care le-a gatit
Dumnezeu? Nu! Caei cine a putut vedea a celea care
urmau aiconomisi n eamul nostru omenesc'? A$adara,
nici urechea n'a auzit, $i nici la inima omului nu s'a
suit. :;li cum '? zici tLl; ea daca Prorocii au spus, .cum
de n'a auzit-urechea, $i nici 1,'1 inima omuhii nu s'a
suit ~ . Dara" Isaia n'a spus ~ numai de dansul, oi de in:"
treaga natura. omeneasca. flara ee? Prorocii nu au
au zit ? zici tu . Au auzit de SigUT, insaurechea ProrocHor nu era ca urechea omului, caci ii n'au auzit ca
..
.'. "
DOYI~n ul D r..~~
oamenl,. CI. ca P rorocl.. D e aceia
$1 Zleea:"
, l J
1, . V l l l -

nul, mi-a dat mie limba de invatatura, ca sa

cunosc cand se ca:le a grai cuvantul, ~i dimineata, dimineata llli-a pus mie ureche ca sa aud"

ac~stea;? Se.zice G<l iS1ipt 'scrise, ~idac.a, nu prin cuvinte.

~~l putIn p~m fapte . ca .~e pilda"istoriileca rese perinda
c.m generatle .In generalIe,. ~ situ ,
poate ideia nUIl1al

(Isaia 50, 4. 5), vorbind aici de adaosul Duhului. De aici

este invederat, ca mai inainte de a auzl, nu se ridicase
nici la inima omului. . Dara dupa darea Duhului nu
mai era inima omului; ci inimaduhovniceasca, inima
acea a Prorocilor; dupre cum f;ii Pavel zice: "lara noi

vestit .despre dansul, aceia vor vedea, $i car-Ii

1) Nota. In pasagiul citat apostolul Petr u spune de David,

iara nu de SamuiL
2) Nota. A se vedea cap. 22 diu cartea IV-a a Imparatilor.

ca

sa fie a eeasta,. nu insa. ;;;i cuvintele, ca, aid, did expresiunea din Isaia (cap. 52, i5): "ea eelor ce Uti s'a

84

avem mintea lui Christos"

85

OMILIA VII

OMILIA VII

(1. Cor. 2, 16). Ceia ce

e1 spune aid, aceasta inseamna,: .Mai. '!lair;te de ~ ne

bueura de Duh, ~i a E,'ti cele negralte, n~cl. vr unul dmtr:e
r101 $1 Ilici- dint,l-}e-,P-roroCi rl'a Inteles', cac~ cum ~e l)t~tea,
daca, nici chia,r, ingeriin'au $tiut? De~l ce~8bll~.:, 3 .
splIne de domnii ~i staparijtoriiv~[tctIlt~l. [tCt~;3tJ:lJt:1, 9f;MJd
aceste Iueruri n'au fost descdpente, me~ ~.1nl1Wo ulIit.ri.:.
oameni, E,'i nici chiar puterilor cere$ti).l? $i ca::e ~unt
acele Iucruri '? Ca aded paruta nebume a preaICel va
stapanl lumea, ~i ca neamurile s~ vor introduce in c~e::;;:
tinism si va fi impacareaoamemlor ell Dumnezeu, ::;;1 ca
in fin~ toat.e aces Lea ne vor aduee at2Ltea bun uri. Deci cum
am cunoscut? "lara noue, zice, ni-a deseoperit Dumnezeu prin Duhul sau". Nu ni:a d~scoperit priI2J~ r
mare prin intelepciunea omeneasca, fimdca aceasta 'm
teJepciune, intocmai ca ~i 0 s!ujl!ica .necinst~ta.' n'a fo~t
lasat80 sa intre inauntru, ca sa splOneze Lamele stav

15ftnului.
~,. ',"
Ai vazut acurn, cata ~epartar~ ,este ~!ltr~ intel~p-,

ciunea aceasta $i aceia? Cela CD mCl mgeI'll n au f;ltlUL,

aceia ne-a fnyatat -pe noi JnteI~pciunea Duh~lui, - pe
cand intelepc1lmea lumeasca ,a f~cut c!l ,tot~l d!p contra;
cad nu numai ca nu ne-a lllvatat, Cl mca ca ne-a :;;1
impiedecat, E,'l ca dupa ee ne-a lmpied~cat.' a :;;i acoperj~t
faptele petrecute, golind crucea: DeC:1, cmstea ~:::.rat~ta
nouoou se lnvederoaza Dumal prm faptll1 ca Tn-a
deseoperit, 9i ca ni,.a decoperi~ in 8f:ela;;~ t.irI?P cand fl.descoperit ~i lngerilor, ei $i prm :=::ce1~ ca lll-a .de~co
oerit orin Duhul. A Doi aratand maretlea faptulUl, Z1ce:
~(Ca dad nu ni-ar fi descoperit Duhulcare ~tie $i cearca
adancurile lui Dllmnezeu, noin'am fi $tiutJ);Atat de
dorit era lui Dumnezeu acest fapt, In cat il tinea ca
taina 8i de aceia am avut nevoie de acel dascal, ca eel
ce ~ti~a' totul foarte lamurit. "ea Duhui toate Ie cearca,
zice, si
adancurile lui Dumnezeu". Expresiunea
,
,Ie eearca" nu invedereaza aici nC$tiinta, ci cuno;tinta cea mai exact.a. Dealtfeliil apostol'ul lntrebuinteaza
. accst cuvant:;;i vorbind do Dumnezeu: "lara -eel ce
eearea inimele: ~tie ee este cugetul Duhului"
zice. (Rom. 8, 27).
.
Dupa aceia spunand eu exactitate despre cun9$tmt~
Duhului, E,'i j'nvatand ca atat de mult se asemaneaza

cuno9tinta Duhului cu cunoE,'tinta lui Dumnezeu, dupre

cum cunostinta omului fata de ea inse9i, 9i ca toate
deacolo le~amaflat, la urma a adaos: Care ~i graim,

nu ihtru cllvinte invatate ale lntelepciunei omehesti, ci intru cele lnvatateale Duhului sfint, eu
~el'A '.-l>
' ho:vn]'
npc:t'J'
J. J.Pi:;';.l.'
-"r J:J,,~ .. ~.\.., ':

'''.J-a,'.-l'

!lsP}TIi:ln'a"nrltl-]p"
'~"'~~"./"'~'.:!"J" " .'. t~;,.", ' ~ ,",.'-'

{,{T,.,",
\ )'".,Li,:.. ......

hQ'j
.:.u.

A
,1.1

vazat cum he-a inaltatprirl vredhioiea dascalului '? Olci

noi cu atat suntem mai intelepti decat aceia, ~i 8,t.ata,

deosebit'e este intre noi 9i dan9ii, pe cata deosebire este
intre Platon ;;i Duhul sfint.
Dara ce va sa zica: "Cele duhovnice:;;ti eu cele
duhovnicesti asemanandu-le (comparandu-Ie)" ?
Adeca ca atunci cand este ceva duhovnicesc ~i minunat,
!loi aducern marturiidin cele duhovnice9ti. De pilda, zic'
Chrlstos a invieat, ca s'a nascut din fecioara. Ei bine,
eu In sustinerea aeestor taine aduc la mijioc rnarturii,
ti-ptlri, ~i{}ovezi~ petrecerea-fui iGanaln pant~cele c~li
tului, na$terea celor sterpe, ca Sara, Rebeea :;;1 eelelanc,
odraslirea 9i inverzirea pomilor din raiu, fara ca sa se
arunce serninte in pamant, fara ca sa se pogoare asupla
lor apa norilor, fara ca sa se rid ice aburi ~in pamant.
Caci cele viitoare se prescrieau $i se l[lchlpueau ca 0
umbra} a eclor dinainte, ca atunci ca,nd 5e vorpetrece,
sa fie crezute. Mai arat iara9i, cum offiul s'a facut din
pamallt, si cum din barbat numai s'a facut femeea,9i
nicairi mi s'a vazut impreunare, cum insu9i pamantui
s'a facut din 11irnic, fEnd deajuIls pl'etutindeni 9i catra
toaie numai putereacreatori~lui. Cu chipul a~esta; eu
pun in comparatie, sau asemanez cele duhovmce$tI eu
cele duhovnicesti, ;;i nici decat nu am nevoie de intelepciunea cea deafara, nici de rationamente;;i sil<?gi~me
fal~e. Aceia se clatina cu clIgetarea lor cea slaba $1 se
tulbura, nimic nu pot dovedl ~din ceia ce spun.] ci inc~
tocmai contrariul fae, si mal mult se tulbura, 0 mm
mare nepricepere ;;i 0 mai mare intunecime Ii. cupr~nde.
De aceia apostolul zice: "Cele duhovmee:;;tI cu
cele duhovnicesti asemanandu-le". Ai vazut cum
o arata ca prisoselnica f Siinca nu numai prisoselnica,
ci $i contrara, $i vatarnatoare? Fiindca, can?- el zice:
"Ca sa nu se goleasca cruce a lui Chrlstos" $i:

ell.

noastra sa nu fic intru 111telep" Ca credinta

,
.,
ciunea oamenilor", acea:sta a invederat. Aici mai
.

86

OMILIA VII

arata, ea este eu neputinta de a eunoa~te ceva folosi'~

.,.
torl'u prl'ntY"a' ns", 0"'; sI ca.
neam ,
m curaJa
91 ne-am
invarti primprejurul ei.
,

UV

""'"

.,

"Ca omulsufietesc 1)\ nu rihleste cele ale Dup.

.".
'
0 lc
pada,. _Darace? zici tu ;58 defahna inteJepciunea omenl*e:;crt, cu tt;ate c.], estesi dansa ODera. lui DurnneZeW)?
:;';i lie uude:,B dovede~te 8i~easta ~ I'~u uumnez8ua far-tIt.
intelepciun~a omeneasca, ci tu ai descoperit-o, fiindca
spb .denumlrede fntelepeiune .f-tposiolul fnteleo-e aici cufJOZltaiea m cercetare, :;;i limbutiea cea prisosel'riica. Daca
ln~a arspun.e . cinova ca aici s'a~ parea ca vorbe:;;te de
prlc~perea ~l Judecata omeneasca, apoi r-hiar a:;;a de ar
fi, vma este a tao Tu, care 0 intrebuintezi rau tu care
o Intrebuintezi spre vatamare :;;i in lucruri con'traretu
:'<lI'e, f.lretinz;i d~!a Cansa cei!,-~e n~ are, !u singu'r {)
d~f:;J~l. De~l, cctud tu , t~ m!l'nd.re~tl. ell dansa spre a
r?t ZDol p~ uumnezeu, lata ca el a oat pe fata slabiI
h U.Ul
__
(Vers.t4), A~('t daxri mai 'nt&i trebuic a

ClUnea eJ.
In'adevar~

iubitilor, cii' -~iputere'a ' tru'D ului F.stP. nnbun dat omului, darafiindca Cuin, de nilda.n'a fn'trebuinI.at-o bine, ap?i J?umnezeu i-a slabanoglt-o, 91 a facut
ea sa tro?ure. ~l ymul esteun bun, dara , fiindca Iudeii
n j'~t~,:bl~mta'll necuo:patat; apoi D~m~ezeu a oprit. eu
desa,,,::ar,';'l ~epe. preo}l de. a)l,n trebumta. Tot ~a. :;;1 tu
a~uzand ao prlCOPerea :;;1 Judecata ta omeneasca. spre a
dJspreiui pe .Dumnezeu,:;;.i .nretinzand dela dansa mai
nmlt dec1lt puLere-a ei, raU'idndu-te petine insu-ti de
sperant,a. orneneasca; apoLDurimezcli a dovedit sl&bacmnea e1. Cel care Se las..-i numai In nadejdea rationa-'
me?telor s3.1e psihice,. 9i crede ca nu are rievoie
aj utorml eel de sus - ceJGt ce este 0 mare prostie - acela
S8 n~lIUf~:;;te ?r~ psi~ic. Dumnezeu a dat ornului spiritul
ca sa afle $1 sa pruneasca cele ale lui iara nu ca sa se
creada ea este in totul destoinic, si ca ~u mai are nevoie
de nirnic. ~i ochii sunt buni :;;.i tr~buitori dara daca ar
vol ca sa vada fara lumina, apoi cu ni~ic nu-i va fol~si fr~rnuseta Jor, niei puterea lor . proprie, ci fnca se
~ ~at~ma., Tot a~a, ~eci, :;;.} spiriti..iI rand ar vol sa vada
fara a.lutorlUl duhulm, apOl se face piedeca sie insw;d.

de

I) Nota. ~ol(~"o~ &Y&f'W1tO~, fnseamna om psihic, om trupesc,

om in carne ~l sange, (Comp. Fac. 2, 7 cu J. Cor. 5~ 44.47. 50).

Dara, ZIC} tu, cum mai 'nainte de aceasta, spiritul

omuluivedeadela sine$i prin sine totul? Niciodata
dela sine $i prin sine,ci, in 10cu1 eartii avea fnaintea
ochilorfaptura intreaga. Dara ii inceu''i.nd deamai
pa,!?lpe eaJea aceia pe care li,..a poroncit Dumnezeu,
ca astfeliu prin frumuseta eelor vazute sa cunoasdc pc
creatoriu, : ; i Incredin~:..'lnd r-a.~ion:l,n"lsr:t81o"(' lo)C ~c;8 p:'rul
cuno~tintei , ~i-au pie nll1t PUi.8i"iie Jor in no,"anul 118,:;'U
cerniciei ~i s'auscufundat, caci de'ndahi aUlntrodu5 in
ole abizul tuturor relelor, spunand ca nu din nimic s'au
facut cele ce so vad, ci din malerie fara inceput $i tara
sfar~it, din care cauia, au ~i zamislit 0 multime de cresuri. In cele mai absurde s'uu invoit cu totii, iaralh
cele ce se pareau ca au ceva sanatos in sine,ca :;;i cum
pareca visau ~i se luptau euumbrele, se hartuiau $i Ole
pisap int.re dan:;;ii, ca astreliu sa S8 faca de rls d in toate
partile. In ceia ce prive$te parerea lor, cacelB ce sevM
nu sunt facutedin nimic, ei din materl6 fara lnceput,
aproape ell totii au spus $i a u scris,$ililCa eu multa .
sarguiripl. fh:...,.!, ..Eo. VIAll! i-:o., hnpins in lu cruri ab8u"de,
pe cand in cele folositoare, :;;1 In care se parea cii ar
putea am.t cevaea printr'o enigmi;;" 'i n aGel(; zic, ii S8
razboeau unii pe alW - ca de pHo.:'], ca sufletul oste nemuritoriu, ca tapta buna nu are nevoie de fiJosofiea
omeneasca, si ca spre a devenl buni sau rai, nu vine
din vre-o sUa oare:'care, sat:! liin destin, ci din voint,a
omului.
Ai vazutviclc:;;uguldiavolului '? Cand i-a vazut ca
spun ceva stricat ~i v;').tamatoriu, iutea fac.ut ca toti sa
conglasueasca, iara cand graeau ceva sanatos :;;1 folosi~
toriu, atita ;;1 ridica pe unii eontra altora, fnc3,t hid
cele absurde sa nu eada w:?or, flind intepenite prin conglasuire, :;;i nici cele bune $i folositoare sa nu prinda.
radacina de loc, fiind in diferite moduri atacate :;;i sur~
pate. Prive:;;te aCllm, cum spirituJ omului este pretutindeni neputincios, :;;'1 nedestoinic prin sine insu:;;i. 1?i aceasta
cu drept cuvant, caci daea el fiind a$a feliu, $i inca S8
incumeteaza de a nu avea nevoie de nimeni, $i se dep:'l,rteaz1i. pe sine de Dumnezeu, dara inca de n'ar fi fost
a;;a, in ee nebunie n'ar fi ajuns? Daca primind trup
nemuritoriu, :;;i dela 0 fagaduintaminciunoasa a diavo:iului a;;tepta 1uc1'u1'i mari, "ea vetifi, zice, ca Dumnezei" (Fac. 3, 5), de:;;i la inceput el luase trup ne-

88

89

OMILIA VII

OMILIA VII

muritoriu, -apoi cum n'ar fi cazut ~ Dara ~i dupa aceia

el - prin . gura cea putreda a Manicheilor - a clitezat
a S8 numi pe sine v8s;.nic $i fara lilceput, ~i ca face
:;t.rt~ dil! fnse,9 i tiiI?ta$i esenta lui Dumnezeu,$i pe zeii
t;nnllor l-aplazmmL tot sub puterea acestei boale,' .
De aceiami se pare caa $i Jacut Duinrlezeu . .ea
fapta bun a sa s~sav&,r;"ja,e,Ga, de'elcuHecaz ' mare' ca
astfeliu sa-lfncovqae.:;;isa-l aduca ]a smerenie, $i ca
sa afii caaceastaeste adevarat -ea si cllmcineva dela
cele mici s'ar gandl la cele mari - 0 yom' afia. dela 15railiti 1\ce$tiia in timp c~ I?u duceau 0 vieata plina de
necaz, , CI se bucura.u. de hm$te, ne-mai multamindu-se
,eu traml lor eel ferlclt, au alunecat la neeucernicie. Deci,
ce ~ .f~c~t D.umn~zeu c,:! d~,n~ii ~ ~i-a dat 0 Inultime de
lcglUlrl, Impledecand tra,ndavIea $1 mole:;;irea lor. Si ca
sa ani ~a ni$te astfeliu d~ l~giuiri nu eontribuiau 'spre
v.r~-o vIrtute 9a~e"'e.are,. C:1 !l er;::w davteca un frau as;.a
zlcand, care sa II dea prlcma de munca, asculta Ce spune
Prorocul de dans;.ii: ,,~i Ii-am dat lor poronci nn
bune" (1ezech. 20,25). Dara ce va sa zica "nu bune"?
Acteca poronci care nu contribuiese cu nimie spre fapta
buna, pentru care a $i adaos: "si Indl'eptari, lntru

vorbite au nevoie de credinta, $i de-a Ie prieepe prin

vorbe, . nu se poate, fiindca marimea lor covar~a~te ell
desavars;.ire micimea cugetului nostru.

care uu vor fi v b " . '

"
"lara omul psihic nu , prime~te ,cele ce sunt
ale. Duhului",. Dupre cl:lm eu cchii ace$ti trupes;.tinl-

mem n:ar putea afia cu slguranta ocle din .Jeriuri,tot

r;;i spiritu-!-ffingur nu prime~te ceJe ale Duhului. Sf
ce spun eu caochii trupes;.ti l,1u pot vedea celediii
!'iuri, cand niei chiar cele de pe D<'j,mant nu Ie vad toate?
Caci ~e, p~Jda privind din de1?armre uvn turn (pirg) pittrat, II II Iau ea rotund. DecI, aceasta parere nu este
~imi? alt, ?ecat ~ma~i!,ea ochilor. Tot a9~ $i cand cineva
s ar u:lCerca ca sa vaaa ~u c':lget~llucrul"lle cele departe
de n01, se va face de rlS, fimdca nunumai ca nu le-ar
vedea 3..$a precum sunt ele inreaiitate ci inca i s'ar
parea cu totul altfeliu decat sunt.
'
De aceia a l?i adaos apostohll: ?lea nebunie sunt
lui". Aceastanu din cauza naturei lucruriIor ci din
sJ.1,bae~unea. spi.;itului, care n~.poate ajungela~arimea
lor prm pnVlfl!8 sale propl'lI. Apoi adaoge ~i eauza
pentru c:.ar~ nu poate., zicand: ,,~i nu Ie poate intelege, caCl duhovmce~te se]udeca" adeea, ca cele
a~a

ee-

"lara eel duhovnicesc te jvdeca toate, iara

. elde ftimeni Dell .se judeca" (Vers. 15), Cel ce vede,

de sigvr C8, vedetoate, pana ~i pe ceie (l,j(~celui ce nu

vede;' pc cane!. peale lui nu. !e'18de nimenidintrc cei

ce nu vad. Tocmai as;.a se petree lucrurile acum,caild

mii, $i peale noastre, $i pe ale necredineio~ilor Ie ~tim
pe toate, iara aceia uti ~tiu nimic din ale noastre. Noi
~tim care este natura lucrurilor prezente, care este valoarea celor viitoare, ee va deveni lumea dupa aceasta,
:;;tim ce vor suferl pacato~ii, ~i de ce se vor bucura
dreptii; s;.tim ca cele prezente nu sunt vrednice de ni-'
micj-;;;i infruntam micimealor, ~ caci a Ie judeca, Insean:lOa i?i ale- lnfrunta, a Ie . dispretu1, -- s;.tim deasemehea di cele viitoal'e sunt I1eIT'llfritMre $ilil ved staili~re.
.
Toate aces tea Ie liltie cel duhovnicesc, :;otic 9i ce va
sufer-icel psihic ducandu-se de aici, $tie ~i de ce so va
bucura credinciosul, din care insa nimic nu s;.tie eel
psi hie. De aceia aducand $i 0 dovada lamurita a celor
spuse, zice: "Ca cine a cunoscut gandul Domnu-

lui, care sa-1 invete pre el? lara, l)oi avem mintea (gandul) lui Chdstos" (Vers. ifi), adeca, ca cele

~,e sunt in gandul lui

acela~i timp$iceia ee

Christos,hoi Ie !$tim, ~i s;.tim 16

el voie$te $i pc . care a descoperit'o. FiindciA. mai'nainte a fost zis ca Duhul a descoperlt, apoica sa nu dispretuiasca ciney-a pe FiuI, a
adaos ca$iChristl)s ni'Ie-a aratat acestea;$i nu spunand ca noi s;.tim toate pe care Ie $tie el, ci eil. toate pe
care Ie $tim, nu sunt omene$ti, ca sa poata fi 'banuite,
ci duhovnice:;,;ti ,:;i a eugetului lui. Caci cugetar-ea ce noi
o av()m pentru acestea, este cugetarea lui Christcis, $i prin
u rmare a vern cugetulilli Christos, adeca cuno$tinta pe care
o avem dupre credinta pentru lucruri, este cunos;.tinta
duhovnieiasca" inca,t cu drept Guvant cil. nu suntem judeeati de nimeni. Omul psihic nu poate eunoa$te cele
Dumnezees;.ti, ,:;i de aceia zicea: "Ca cine a cunoscut
g&ndul Dornnului?" spunand crt gandul nostru despre
aceste imprejurari, estegandul lui. Dara $1 expresiunea:
"care sa-l Invete pre el" nu a adaus-o cum s'a1' In-

90

OMILIA VII

OMILIA VII

tllmphl., cifata de ceia ce a spus mai inainte . ,,'cit cel

duhovnicesc de nimeni nu ' se judeca". Daca nr-

menui nu-i es t;~ cuputinta dea $tl. gandul lui Dumne:zeu, eu atat mai mult inca de a inva,ta :;;i a lndrepta,
cad aceastava sa. zidi expr-esiunea ,,0::ire sa-liDvcte
=p, -(:;.1"
/": '1.:,.'"
....._-; ~ "'\,-; ~ .: :J, i ;if~r .,. . ~ , a ~- . ~;:,::~. ;- - . - .: r. lX '<'n"t
_~ .
.t'i.:.
~ aL.o~~ _.
..:.:t!! i-" v ,l. ....... .. H].t:;DI ;:,Cua-~e o.!cl..I a.
~'lJ.~
pr
h~ pciuneal um Ci \oCH., "i (;iim pre cea du~iovnicia.3c.ii 0
arataca $tiind mai multe :;;imai mari?Fiindca c;:tuzele
acelea, ca de pilda "sii nu se laude niciun trup"
$i c;J, deaccia a ales pe cele nebune, ca sa ru:;;ineze pe'
cciintelepti, ;;1 "ca sa nu se faca zadarnica crucea
lui Christos", nu se pareau atat "de vrednice de eredinta 'celor nec redincim;i, nieialat de atragaJoare, trebuitoare $i ioiositoare, apoi la urma pune cauza principaJa, did mal ell seatna en ehipul acesta putem vedea,
$i de aici putem afla, cele lnalte, negra ite ::;;i mai pre sus
de DoL In adevar, c(I cuvantul seza di5.rnieea, fiindca nu
pytea~-o noisa ' aflaill. priqJlltclcpciu~ealumeasdl, sau
-sa -pr] Cepem cele --mal pre sus de 1101.
.
Ai v8zd. de~L ~a erA, dda!' in inLeresul nostru de
a afia aces tea' dela' sfintul Duh ~ Caei ihvaiatura lui este
ijii mai U$oar8, $i mai Uimurita. "lara noiavem mintea
(gandul) Domnului", adeca avemminte duhovniciasca,
' . DumnezeiasG('i, $i nhnic omenesc neavand. in ea. Nu
Platoh,$i niai , PHhagora, ei jnsu$i Christos ' ni-a infiltrat in cugetul nostru eeleale sale.
1) De. accia sa ne rll~inam, _ iubitilor, 9i sa a ratam
vieata cea mai buna, fiindca insm;d el ni-a dat dovada
cea mai mare de prietenie, clescoperindu-i:Ii cele negraite,
$1 zicand : ;,De anum nu va mai zic voua, slugi,
-b

.J

,,_ .t..

i .....d

l ...

'

.lb

ci pre voi v'am zis prieteni, ca, toate c~.te am

auzit dela 'fatal meu, am spus VOUa" (loan 15, 15),

adca Ie-am incredintat voua, mi-arr) pus inereder:ea :;;i

nadejdea in voi. Dara, daca chiar numai a-9i pune nadejdea 9i inc.;rederea in noi, 9i este cea mai mare do\) Partea mQraW. Contra Elinilor, :;;i cum ca predica evangheliei a fos t din puterea Dumnezeiasca, ia r-a aceasta se dovedelilte
de acolo, ca d e~ i apostoJii au fost putini lapurm'ir ~ioameni simpli,
totu:;;i au predominat intreaga lume, ~i cum ea noi vietuind drept,
vom putea atrage fJi . pe Elini la adevarata cinstire de DumnA3zeu.
(Ve'f On).

91:

vada- de prieteniea lui, dara inca cand searata nu l1umai

prio vor-be incredint,andu-ni tainele lui eele 'neoraite ci
ln~a$i ace]e~ tainedandu-ni"l~ prin fapte, apoi pcfti singur
prlcepe cata dr;;tgo~te este~Ir; part~a l';1i In acest fapt;
De aceasta" fleel , sa ne ru~mam, 171 chlarde nn ni-a r
mai fi yorba de gheena, totu$i nerecuDo'7tinta noastra
ciitra un astfeliu de prieten . :;;i . binefacatorl<J: sa De fie
ma i infr:ico9ata decat ghecJla. Sft facem aceasta, nu ca
argati platiti, ci ca iii libef'i $i iubiti, pentru draaostea
tatalui, $i sa incetam odata de a ne mai pironi l~ cele
In.r:ne:;;t~, p~ntru ca astfeliu sa putem rU$ina :;;i pe Elini.
Fnl1d.ca ehIar de 3:m VOl aeum sa ne adresam catrEi. dan:;;ii,
t~tU:;;l ~e cl!I-m Sfilqt, ca nu . cumva biruindu-i prin eu..:
vll1t.e $1 prm adevarul credll1telor noastre, sa suteT"im
in acela:;;i timp un. mare rizilic, comparandu-ni-se vorbele cu faptele. Caci, cum sa nufim vrednici de r[s.
daca aceia sta,fuind III rataeirea lor, si rieavi!i,od nicj-o
credinta siguraca a noastra, t6tu~i i$i aufilosofiea 101'"
pc cand l10ifacern cu total contrar'? Cu toate :;o.cestea e~ .
spun ' aceste vorb'3, ca -pclate odata gandindu-ne sa ne
luptam cudan$ii, ne vom ambiiiona" de a ne fa~e mai
bllni decat dan:;;ii, chiar :;;i eu vieata.
Ziceam mai 'nainte ca nu li-ar fi v8uit in minte
ap?stolilo!, ea s~ propovedueasca ceia ee au propovedUlt, daea nu s ar fi bucurat de charul Dumnezeesc, si
ca fara de ajutoriul eharului riu numai ca nuar fi
;;;;it, da r a chiar nici nu s'ar fi gandit 1a a~a eeva. Aide
insa, $i astazi sa ne indreptain- cuvantul tot la aceasti.
chestiune, 9i sa dovedim ca era eu neputinta chiar de
ase ,gar::di l.a aceasta, .da~a nu a}" .~ avut pe Christo~
cu dan$ll; $1 nu numal dm cauza ca se puneau eei slabi.
II!lpot.riva eel?r tar-I, cei puti,?i impotriva celor multi, cei .
saraCl ~mp.ot~lva celor bogatl, cei pro:;;ti impotriva celor
i~t~le ptl, Cl )\1 yentruca se impotriveau unor mari prejud~tll ~a~e stapaneao eu mare putere pe oamenL Voi 9titi
ca DlmlC nu este atat de puternic printre oameni ca tiraniea unoI' deprinderi vechi. In cat chia r de n'ar 'fi fost
ii .,?umai. doi-spre-zeee, :;;i nici a;;a de ordinari ca ace$tna, chIar de .a r fi fost pe atunci 0 alta lU[Df\ :;;i ii
ar fi . aVllt cu da n$ii multime nenumarata, totu$i $i
at\lDCl .al". fi fost greu un asemenea fapt, fiindca cu aeeia
era_ oblceml care ii indaratnicea, iara cu ace9tja era 1110vatlea care se punea deacurmezi:;;ul drumului. Nimic nu
tulbura atat de mult sufietul, chiaro dara eeia ee S8 face '

reu-

92

OMILIA VII

e ceva folositoriu, ca a I se pune inainte inovatiuni :;;i

eeva eu totul strain de el, ~i mai eu sama atunei cand
e yorba de slujba lui Dumnezeu $i de slava cuvenita lui.
$i ea.t Jje mare est~ p.utere8.8.cestui fapt, el] va voLface-o
in vederata, spunand mai dinainte aceia, ca $i 0 alta greu~
. t;'lte se mat adaQgn. :rata de Iudei. Ip adevar -ca Cli EHnii
H~au lOSt UlulL rna.! m;;O!' -de a Sf: lupta, ftindcii in scurt
timp li:..au doborft $i pe zeii lor, $icredintele lor cele
fal?e, p~candnu tot a~a s'a putut f3.ce$i eu ludeii, 9i
nu tot "a:;;;a discutau "eu dan:;;ii, dici pe cand pe deoparte
multe din dogmele lor Ie desfiintau, pe dealta parte poronceaude a se inchina lui Dumnezeu care a legiferat
acele dog me. Ziceau cu alte cuvinte, ca trebuie a dnsti
pe legiuitoriu, in accla$i timp insa sa nn aseulte de legea pllsane d~nsul, ca depild~i:rcspectarea Sambetei,
pazirea tiUerei imprejur, aducerea jartfelor, sau $i -celelalte de acest feliq. In-cat ntt numai obiceiul era 0 pied.ia aici, ci ~i faptulca Ii poronceau de a se Inch ina
l'ui "Dumnezeu, in accla::;i timp insa poronceau $i de a desfiint;a multe legidate de e1. ""
". Dara chiar $i printre Elini inca era mare tiraniea
obi~nuintei, dici de$i dupa zece ani numai - $i nu spun
de un timp fndelungat - de~i 0 populatie mkii - nu
spun de Illmea lntreaga - totu~i apostolii s'au dus in
Elana, printre ni~te oameni stapaniti de prejuditii pulemice, af;la ca $i aici a fost grea fntoarcerea lor 1acl'8:;;tinism. Caci $i aici so'fi::;tii f;liritorii,pari-ntii$i bunieii
f?i fazbunicii lor, ::;;iceiell mult mai 'nainte de ace:;;tiia,
cu tootH eraustapaniti de prejudltii $i -de- ama.gire. Asa
dara riHacirea era-generala; $i pamantul, ~i marea, ~;i
muntH, ~i vaile, ~i toate neamurile barbarilor, $i toate
comunitatiIe Elinilor. $i inteleptii, ~i pr09tii, $i stapanitorii. $i stapanitii. $i femeile, $i barhatii, ~i eei tineri. :;;i,
eei batrani, ~i stapanii. ~i slugile, ~i muncitorii de pamant, $i me$t89ugarii, $i cu un cuvant toti cari locuiau
prin cetati ::;;i prin sate. Era natural dara ca catihumenii sa zica: (IDara ce va ~J ziC<.'1. aceasta ~ Oare tOii caii
."locuiesc pe pihnant au fost in::;;elati? Oare au fost In~e
lati ~;i sofi$tii, ::;:i ritorii, $i filo~ofiii $i scriitorii cei din
timpul de fata,ca $i eei mai dinainte, ca cei de pe langa
Pitagora::;;i Platon, ::;;i gerieralii, :;;i -consnlii; $i Imparatii,
$i eetatenii eei de .demult ai eetatilor, "$i loeuitorii, ::;;1
barbarii; ~i EIinii ~ $i eei doi-spre-zece pe~cari $i facatori de corturi, "$i Vame$ii oare sunt inai fntelepti decat

OMILIA VII

93

toti? -$i cine ar putea sa sufem aceasta~ Dar iata ca

nimeni n'a spus a::;;a, nici ca s'au gandit maca' de a
face astfeliu deintrebari, ::;;i nici ca ar fi _suferit sa Ie
and-a., 9icu totH al-lcunoscut cacei doi~pre-zece au fost
mai inteleptidecat toti, pentru care pe toti i-au stapanit.
-:Sioasa afiicat de mare este putcrea obiceiului,
alJai i-a,t;';i ca a(~ea,p\lteI'e de muiteoH a Si.apElllit pana
$1 fJOroncile lui Dumnezeu. $i ce spun eu deporonci,
carl9.fl. l3tapanit ehiar t;;i binefacBrile lui Dumnezeu? ludeii de "pilda, avandmana in pustie, nu se multan-;eau
$1 cereau usturoi; bucurandu-se de libertate ii l:;;i aduceau aminte de sclavie, ::;;1 lntr'una ravneau :;;i cautau
Egipetul, pentru obi~;muinta $i obiceiurile ce Ie a vusese
acolo. At&t de tiranica este ob-i:;;l1uinta la om 1
De voie$tiapoi sa afti $i dcspre tiraniea obiceiului
ciliar la ftJospfi , .jata hunaoara ca se spune de Platon,
care :;;tiea dealtmintrelea preciz cacredinta in zei era 0
amagire, se spune,zic, ca ~i el consimta la serbarile
zeilor ::;;i la celelalte obiceiuri, fiindca IlU a yea puterea
de a :;e luptaeu obiceiul, mai ales ca vazuse co patimise dascalul lui Socrat. Caci ~i acesta fiind ban-uit numai ca ar fi introdus ni9te inovatiuni. a fost atat de departe de a reu$i In ceia ce voia, fn cat $i-a piE'rdut pana
$i vieata, cu toata desvinovatirea lui. Dara cati oarneni
nu vedern ~i ast4zi stapaniti de prejuditii $i traind in
necllcernicie, carede$l n'au cudan$ii nimic bun ~i de
merit, totu$i fiindca sunt Elini,aduc inainte pe parint.ii,
pc mo::;;ii $i stramO!~ji lad Tocmai d e aceia uniia dintre
filoson.au nurrilt obicei111 a doua natura. Dara apoi
cand obieeiul est! $i in dogme sau credinti religioase,
atunci devine ;;;i mai puterni0,E;;i toatele-ar rabda cineva mai u:;;or, afara de cele atingatoare de religie. ~i a
fi rU$inati decei mai pro::;;ti, precum $i a se crede ca
ii aUlnvatat aHeeva lnlocul eclor ce ::;;tieau, :;;i inca in
adanci batranete, toate acestea erau deajuns de a-I Impiedeca impreuna eu cibiceiul. _
.
.
$i de ce te minunezi ca se fntampla astfeliu de Jucruri cu sufletul omului; cand obi$nuinta are 0 marc
putere $i asupra trupu1ui chiar? Pe timpul apostoliior
era $i 0 alta piedica eu mult mai puternica decat cole
spuse, aceia adeeEi. canu numai ca se schimbau ni:;;te
obiceiuri atat de vechi $i inradacinate, ci fnca ~i trecerca in ere$tinismera insoiita de primejdii, - caci nu

94

OMILIA VII

OMILIA VII

treceau cum s'ar intampla dintr'un obiceiu in alt obiceiu

intr'o Teligiune atat de aspra'? $i cu toate aces tea nid

ca amortau, ~i nici ca ' fugeau auzind ac;tfeliu de poronei,
ci fnca alergau in goana, sareau pe deasupra relelor, $i
sor~beau, a$a zicand, celeporoncite .de aposloli. Cine au,~

ci dintr'un obiceiucare avca multa lini$te, la ni$te im~

prejurari care amenintau primejdii 1a fie-ce pas. caci

ce nu a$tepta pe' cel ce credea ~ De'ndata ave rea lui trebuia a fi confiscata, e1 a fi alungat din patriea lui. si a
sufer! cele mai mari rale, a ourit de toti ca un ' du"'-

f~a~a.f~1~r:~S~~h ~l}~i'l~~r~~~r~!~i !J~j;{oaj i~~l:~a~oh

un obiceiu, $i totu$i lUCI'ul ar fi fost greu, dara inca 'cand

j i erau cbematictela. unobiceiu vechiu la 0 inovatie of
c~nd li-s: ma! a~~oga ~i atatea rele, apoi poti prlcep'e '
smgur cate pledici nu ' h stau de fata.. Pe laocJ'8, cele
spuse, iara9i nu putina piedica mai era $i altce~a care
Ii facea anevoioasa trecerea lor in cre;;;tinism. In actevar,
c!1 pe langa obiceiu .$i pe langa primejdii, ciliaI' $i poroIl-'cl!e date de apostoh erau eu m'.llt mai grele;. pe cand
cele rl~ ~are se .departau erau .;;i n')ai Ii$Oare, $i pia,cute in
acs!a::;'l tlmp. Ll-se
poroncea hde a. .parasi curviea
si a
A
.' ,lOtb.ra ~o~a'A_In'frana.rca.
, era u ,c len1atl dela bet'ie.. la .,post
.a,spru, dela ris !a lacrami ~i. umidn:t<11 dala Ja.eomie
ia lipsil'ea de averi, de la jubirea vietei la morti zilnicc; --delu - lini9te ia prinjc:jdii~ ba ':j"nca,' li-se ceret.. cea
mai de pe urma exactitate in toate acesteporonci
,;~i mascaraciunea, zice, ~i yorba nebuneasca.
sa. nu ,iasa dLn guravoastca" (Ef. 5, 4), iara ace~
~tea:. Ie~~uf!eau" apo~tol.ii ~celora ~a f'i rHmic aU nu $tieau,
fJecat sa nea, sa ' S8 ln1DUlDeZe, celoree Ja diferitele serbari de ale lor n'-1 se taviilea u decat in murdarii j'n
risuri 9i- in comcdii-de totfeliul:-ftr-c'il.t-cele-\1'01'bite '~ ,
ou pentruea erau adevarate filosofii Ii s e pareaareu d~
indeplinit, cipentruca Je spuneau urior oameni hoaitfl ii
<iezmerdari, In mascaradunl, In vorbe ncbunesti in' ris
.:;i comedii.
'
' ,
Cine dintr'acei eari vietuiau pe atunci auzind:
"qela ce nu~~i v~ Iua er~eea sa, ~i sa vie dupa

v.

mme, nu este IDle vredmc" ~i ::,N'am venit sa

pun pace, ~i s~bie, <;a am v~nit sa despart pe
om de ,tatal . SaU; ~l ' pre fiw;;t demuma sa"
{Math: 10, 38. 34.35) nuar fi amor-tit'? Cine auzind, ea:
"Cela., ce iube~te pe tata, saupe mama mai mult
dee~t 'p'e mine, .Pl!. e~te)11~eVrednie" . (lb. vel's.
27) nu s ar fi deznadaJdUlt $1 ' n ar fi hezitat de a intra

95

zind :

;;c:\pentru tot cuvantul zadarnic yom da

raspuns (( ~i: "eel ee se manie in zadar, vinovat
va fiiudecatii" s i "tot eel ee C:lutA 1a fen'AA
".pro a" vi> P-nOfH p":.o 'e' ", lQt",, ' ''a \.AI-.t-'.l.
l"\Y'oar.. U Y'uif . ' "
,d ansa i~trl? jnil~)a sa" (lb. ~ap. 1?, 36. 5" ~2. 28), ~u
v

1. v.!.

', J:. V

...A> ,

'.1L\lu<..AJ '

' Q

'J\..AJV

.I..

...... 't)

V'-A.

ar fi fUglt, ~l pe Cll1~ nu ar fi ll1departat ,!ll$te astfelH~

d~ poronci aspre'? SI cu toate acestea totl alergau, ';>1
multi c hjar sareau 'pe deasupra tuturor primejdiilor ee
Ii stall in cale j
Deci, ce oare Ii ajuta pe dam;;ii? Oare nu este invederat caputerea celui propoveduit ~ $i dad n 'ar fi
fost aceasta~ ci daca ar fi fost eu totul eontrariu, $i daea
a ceia a 1' fi ,fost in lor.ul apostoli!or, iara aposlolii ar fi
fost in locul lor , apoioare arfi fost atat-de u$or de a
atraQ'c ne aceia'? Nu se poate spune una ea aceasta,
Dnci~ din toate aces tea se veJe iamurit, ca numai pu-

. tcrea'- Dumnezejasca a fost care a facut tutul. Curn. de

au CQn vins Ii pe eei sed si nestatornici de a-i Iua 0 vieata .

alat de grea ~i aspra '?

-, Dara daea porulleile apostolilQr au fost de acest
feli u sa, vedem dac,8, uu cumvi'i dogmeie ior poa te eran
atragatoare. Insa: tocmai aeeasta 'era deajuns co, ~28A
alunge pc hecredinc;io$i, eaci 'ce spuneau propov8duitorii?
Ca trebuie a se inchina celui restignit, $i a crede de
Dumnezeu pc eel naseut dmtr"'o temee-rl!ITaica.-~-cine
ar fi crezut acestor vorbe, daca nuar ti premers puterea Dumnezeeflsdi ,? eli cl u .. fost restignit$i inmorm a ntat, eu totii ;:ttieau, dara cum ca a invieat ~i s;a lnaltat
la ceriuri, afara de apostoli nimeni altul n'a vazut. (D~ra
i-a entusiazmat, ziti tu, fagaduinteledate de el, $1 la
vuetul vorbelor ii au fost in~elati. Insa tocmai aceasta
,dovede~te, fara a mai a yea in yedere toate cele vorbite
pana acum, cum ca eele ale noastre nu sunt in$elaciune,
fiinca to ate cele greie 9i anevQioase de aici l$i au inceputul, pe eand cele placute$ibune trebuia a fitagadui.te
,dupa inviere. Deci, tocrnai acest fapt, 0 zie din nou,
.arata. ~ predica noastr::1este Dumnezeiasca. Pe,ntruca
~e.ce, nici unul dintre eei ce aucre_
z ut n'a ,spus: , nu me
.aprQpiti de; aceastacredint.a" 9inici n'c pot suferi, fi,indca

96

OMILlA VII

aid me ameninti eu cele grele $i anevoioase, pe cand

pe cele bune $i plaeute mi Ie fagaduie$ti dupa jnviere~
$i de unde se poate invedera ca va fi inviere. Cine
dintrA c:eit1IJ!7i:;l.coJQ ,s 'a rein tors ? Ci ne dJntre eei ce zaC
in '. morminte a .invieat ~ Cine ni-a spus despre acestea
. dupa ducerea lui de aid .~
.'.
Insa nHnicdin acestea n'au cugeiat,ci 1:;;i 'dadeau
chiar$i suflelele lor pentru cel restignit. Deci, tocmai
acest fapt ni doved6$h3 ca a fostal unei puteri mari, ca
eel ce niciodata nu auzise, rara de veste sa se convinga
despre ni$te fapte atat de mari, 9i sa primiasoa de a suferi cele grele $i anevoioase, iara pe cele bune sa Ie
aiba in speranta. Dara daca ii voiau sa amagiasca lumea,
apoi eu totul din contra ar fi facut, cad ar fi putut sa
fagaduiasca aj(.;i -pe cele bune, iara de celerele ar fi
'(aeut cu desava.r$ire, fie ele prezente, fie viitoare. A:;;a
Jae eei ee fn:;;ala :;;i lingu$esc; ii nu pun inainte nimie
greu, nimie desgustatoriu,ci toate ede contrare. Acea~ta
,este adevarat&. in$elaciune. (<lnsa, zici tu, prostiea a faeut
pe multi SI'i ereada celor spuse. Ceziei ~ Cand erau in
~redinta ElinilOl' nu erau pro~ti, iara acum cand au
venit la credintele noastre, au devenit pr09ti ~ de91 de
altfeliu apostolii n'au luat $i niei ca au eonvins oameni
dintr'o alta lume, ~i de$i cei ee se eonvingeau, stapaneau
cele ale Elinilor fara nid 0 primejdie, pe eand pe ale
noastre Ie primiau cu primejdii muite.Deci, daca iistapaneau credintele Elinilor In putetea vre-unei ratiuni
ss:na.toase,:;;i trii.indatata timp in aeele eredinti;'ciesigur
c{i nu s'ar fi departat de ele, $i ehiar nu fara primejdii
s'ar fiputut deparla.Dar fiindea au eunoscutdin na~
turaJI.Icrurilor ea toate ale lor' erau de - rt~L$f -jn$eUt:...
toare, apoi ehiar fiind amenintati eu mortile de tot feHul,
ii au fugit de cele 'familiare $i au alergat la cele nOllar
fiindca dogma religiunei ere$tine este dupre natura, pe
cand a religiuneiEliniIor era contra naturei.
. Dara ziei tu, cei ce au crezut crau slugi, femei,
dOlce, mo~e $i ellnuhi)). Da, este foarte adevarat, insa
biserica noastra nu este compusa numai din ace$tiia, $i
aceasta este $tiut de toti; dara dad este compusa numai din ace~tiia, apoi tocmai acest fapt este care face'
predica minunata, ca astfeJiudedogme pc care Platon
. ~icei de pe Janga dansul nid n'ati putut IYlacar sa Ie
cugete in mintea lor, fara de veste Ie-au putut pescal'ii
aceia, neamul cel mai necarturariu din lume, ca con-

OMILlA VII

97

vingahd pe altii, sa Ie primeasca. Daca ii ar ficollV'ins

numai pe cei intelepti, faptu} nu ar fi fost atat de minunat, - dara acum dnd ii au adus la 0 filosofie atat
de ip:alta, p:eslu~L pe ~loice, $ipe eunuhi, ~j i-::H: fEtCqt
asemenea mgCI'hOl', prmaceasta audat eea mal mare
d/iya(h'i, de fnsufi::j,re , Dumn8zeia;;ea. Daca ii ar fi po',roJltdt t}jfo;e~, re"(D; tlJe:r til'i ordinal" c, poate ea s'ar fi pututda ca, dovada de increderea vulgului micimea
~i neinsemnat~tefl. celor spuse de dan:;;ii; dara candii
filosofo.u lucruri mari 9i inaIte, covar$ind natura ome.:.
neasca, ~i care aveau nevoie de-o cugetare in alta, apoi
cu cat vei arata mai pro~ti pe eei ee au erezut, cu atata
vei arata mai intelepti 9i mai plini de eharul Sf. Duh
pe cei ce au convins. ,Dara, ziei tu, ii au convins eu
marimea fagaduintelor. Apoi tocmaide acest fapt tu
nu te minunezi? Cumadeca au putut Ii eonvinge pe
oamenl de a a~tepta dupa moarte resplata !$iprernii ~
Ell t.oemai de aceastama minunez mai mult. Dara ~i
aceasta, zici, vine tot din prostie~ $i ce prostie este
aici ~ spune-mi; ca sufletul este nemuritoriu, ea dupa ducerea noastra de aici nevorn infato$a inaintea tribunalului nemitarnic, $i ea vom da sama de vorbe, $i de
tapte, $i de ganduri inaintea lui Dumnezeu, care $tie $i
celeascunse, :;;i care va pedepsl pe cei rai, iara pe cei
buni Ii va incununa ~ Toate acestea nu sunt izvorate din
prostie, ci din cea mai inalta filosofie, iara cele conirare
aces[orasunt rezultatul prostiei. Adispretui cele prezente, :;;i a creuevirtutea caeeva rnare; a llU cauta raslata fa cioI"aiei- 'ci a intifide mai- . arte-speranta; .a
uvea .un suflotatafde puterme $1 ere mCl()S~ mea mfrtic -dirYfelelede fatasa- ncr::1" poata ' -jmptedeca:~in:'Spe'"
rantele viitoare; apoi la toate acestea cata filosofie oare
nu este~
Dadi. poate ca voo9ti de a $tl puterea :;;i adevarul
chiar :;;i a fagaduintelordate 9i a prorociiIor, fie acelor inainte, fie a celor de dupa aceasta ~ Deci, prive$te
acel Ian! de aur impletit eu muIta maestrie inca dela
lnceput. Li-a spus bunaoara ucenicilor despre dansul
oareeare imprejurari, despre biserici 9i des pre faptele
~i imprejuri1rile viitoare, .$i spunttndu-li ~l sihar9ia, minuni. Deci, din desfai;mrarea imprejurarilor celor vorbite de el se invedereaza ca:;;i minunile, preeum :;;i cele
fagaduite de dansui sunt adevarate. $i pentru ca cele
t6038

98

OMILIA VII

vorbite de mine acurn sa fie mai larnurite, eu voiu dovedl. aceasta eu ehiar aeele imprejurari.
A invieat pe Lazar nurnai eu cuvantul, ~i I-a aratat ca vietuind dupa aceia io t.rup. A spus iara$i despre biserica iotemeiaW. de Clansul, c.a .~ portile iadului

nu ovor birul"

$i cil.

pe Inarna penLru

"eel ee va lasa 13e

rnjTle,lm~utif.

99

OMILIA VII

VB. hiA

tata~i ..

j\nvc,:l(~u!

acesta, si vieata vesnica va mostenl" . (lVlath. 16,

18, 19, 29). Prin urmare, aid este 0 singura minune,

fnvierea lui Lazar, iata proroeii sunt'doua: una. aratatii

aiei invieata prezeota, ~i eealalta io vieata viitoare. $i
acurn tu, gandc:;;te-tecum toate acestea se dovedesc una
prin eelelalte. Daca de pilda cineva nu ar crede ea Lazar' afovieat, apai din prorocia eea s pusa pentru biserica, sa creada 10 minune, ea.ei ceia cee1 a spus eu
atata timp mai ioainte, s'a petreeut $1 a luat sfar;;it,
fiindc8~ portjJe ia-duiui n'au bil'uit biserica. Deei; eel ce
a spus adevarul in prorocie,este invedcrat di ~i mimlnea a sivitrE;it-o; iar8_cel ce a~avar$it miouoea, $i ceia
eea ' pI'oI'ocit a dus la Ull bUll sfar'$it, est.e lI1vederat ca
~ilrr pfiorociea cea cu privirela cele viitoare -- Ca"eel ce
dispretuie$te eele prezente, va lua insutit $i va mO$tenl.
vieata ve$nica,-el spune adevarul. Cele deja spuse$i petrecute, sunt 0 garantie 'puternica, ca $i cele viitoare se
vor petrece intocmai a$a, precum au fost prezise. Deci,
aduoa.nd:toate aces tea din evanghelii, sau $i altele deopotriva ae8tora, no! Ie vorbi m!:'Ji Ie Spl.lD8rn necredindo~ilor,
$ieu d:1nsele Ii inchidemgura. Dara.daea ar zice cineva:
cum de nu s'a stins oare cu desavar:;;ire ratacirea?
- apoi aceia am avea de raspuns: voi singuri sunteti
cauzele, f iindca va impotriviti mantuirei voastre, de
vreme ee Dumnezeu a,7a :j, iconomisit luerurile, lneat sa
nu mai ramana niei urma. de necueernici8).
Dara sa judeeam eele vorbite prin cateva rationamente scurte, $i sa vedem care este ordinea naturala a
Iucrurilor. Este oare natural . ea cei slabi sa fie invin$i
de cei tari, sau din contra'? E.ste oare natural ca sa fie
ascultati eei' ce gritiesc cele maigrele, saueei ce gl'aiesc
cele mai u$oare'? Este oare natural de aascultA de cei
ee atragpe altii en primejdii, sau de cei-ce'i atrag cu toata lngaduinta'? De eei ee introdue inovatii,sau de
cei cetin eu indaratnieie la obkeiul vechiu'? De eei ce-i
conduc pe calea eea aspra, sau de cei ce-i conduc pe

calea -cea u$oara :;;i lesnicioasa'? De eei ce se departeaza

de cele parinte$ti, san de eei ee nu legiuesc pc cele
straine '? De eei ee fagaduesc dupa ducerea de aid toate
cele bune :;;1 placute,sau de cei ee lingu$esc cele ale vietei
de fata'? Este oare natural ca eei multi ~a asculte de eei
putin], sau en. cei putioi sa. se piece celor multi'? ((Dara,
zici tu , 9i .voi fagaduiti in vieatA, aeeasla)). $i ce 8!l1.ane
fagadtlirn. noi ~ Iertarea -pac.ate]o r ~i baea rc;na~t(~(ei (~jO- .
tezuJ). Dar-a $i botezul j~i are inriurirea eea mai mare tot
in timpurile viitoare, pentru care f?i striga Pavel, zicand:

"Ca ati murit, ::;;i vieata voastra este aSeunSa eu

Christos intru Dumnezeu. Cand se va arata
Christos vieata voastra, atunei~i voj impreuna
eu dansul va veti ar:'ita intru sla va" (Col. 3, 3.4),

Daea insa chiar :;;i aiei If?i are bunurile sale, dupre cum
$i are, apoi ehial' $1 aeest tapt este foarte minunat, caei .
apostolii au putut convinge pe eei ce s8.var$ise mii de '
rel0, ca nimeni altul, ca S8 VOl' euratl de toate acele
rele; $i nuvor niai da nici un r aspuns pentru greE;>ale!e
. lor. ' In cat crliar' pelltr'u aceasla, mai eu seama, irehuie
a ne minuna;, cali au convios pe ni~le oameni bal'bar-i,
de a prim\. 0 asLfeliu de eredinta, $i a avea sperante
bune pentru eele yiit-oare, ~i dupa ce au le padat greutatea paeatelor ee 0 purtau eu dan$ii mai inainte, apoi
eu rnultii buoavointa s'au dedat ostenelilor ~i nacazurilor viitoare pentrll sav3.l'$irea faplelor bune. La nimic
senzu:il .nu scmai gandeau, ci deveneau mai presus de
toate cele trupe;;ti, primind darurile eelespirituale. ~i
Persul ca si Sauromatui, Maurul l ) ca $i Indianul, en
toW au cunoscut de'ndata ja rtfa $i curatirea sufietulni,
puterea $i filantropiea eea negraita a lui Dumnezeu, filosofiea credintei, lnsuflarea Sfintului Duh, fnvierea tru..:.
purilor, $i dogrnele vielei ve$niee. Pe toate aeeste natiuni barbare $i pe aItele muIte, pescarii aeeia introducandu-Ie in tainele cre$tinismtilui prin botez, Ie-au convins a filosofa. Ded, toate acestea pastrandu-Ie eu cea.
mai mare scumpatate, sa Ie spunern lor, procurandu-li
in aeela~i tirnp ~i 0 dovada de vieata eurata, pentruca
astfelia din amllndoaa acestea :;li Hoi sa 11e mantuim, in
acel~itimp :;;i pe aeeia sa-i atragem spre slava lui
D1jmnezeu, cad Jili i se eade slava. in veci. Amin.

ai

1) Notii.. Maurii ""rau vechii I~C1.litori

Maro0ului deasti.izi,
iara Sa'llTomatii vechii locuitori ai Sarmatiei.

100

10~

OMILlA VIII

OMILIA VllI

OMILIA VIII

nici aceasta just.ificare nu Ii-o lasa apostolu], cad el nu

spune ca nu le-ar fi primit din cauza ca dogmele sunt
- inalte, ~i peste putintele lor de a 1epriml., ci din cauza
c-i sunt trupe$-ti" c eu toateacestet poa,te ea 1a inceput, zic, lucruI n'arfifost vrednic de fnvinovatit; dara
cand~D.upa trec.erea .unuitimp indelungat
ajunsese la,perfectil,me, apo'i aceasta era dovadCl. celei mai
de pe urmatrandavii. Tot pentru aceasta e1 acuza :;;i
pe Ebl'ei prin epistoll'!,ce Ii-a ti'i rn is, insa nu cu atata
putere; cad pe cand pe aceta Ii :irata ea sunt lenesi $i
din cauza scarbelor $i a necazurilor ce indurau, pc ace$tiia ii arata ca din cauza poftelof eelor rele, ceia ce nu
, este tot. una. Aeestora Ii zice :"Ci inca nici acum nu
puteti" pe cand acelora Ii spunea: "Pentru aceia la-

;,Iara eu) tratilor, n'arn putut graivoua

ea _cei{)rdullOvnice~ti, ci ca celor . trupe~ti. Ca
pre nj~;t,e prO.nei Sntru Christos eu Japte pee voi
v'am hranit, iara nu eu bucate, ca inca hll puteati ;ci inca niei acum nu puteti" ca inca trupe~ti sunteti". (Cap. 3, 1. 2).
Dobora,nd laparnant filosofiea ethnicilor $i spulberand orice mandrie a ei, vine de astadata 1a 0 alta
chestiun8- In a98var, ca cu dreptate ar fi putut aeeia sa
intrebijp? apostol: Daca noiam fi vestit cele ale lui
Platon sau Pitagora, sau$i ale altuia dintre filos6fi, ai
fi..,.:1:lvut dl'eptulde a Intinde atat de mult yorba contl'a
no astra ; dara daca noi vestim cele ale Duhului, de ce
atunei ni in varte$ti in sus $i in jos filosofiea celor dea~
fara '? Cum, insa, sta apostolui fata de 0 asemenea intrebare, aseulta-J. "lara eu, fratilor, n'am putut
grai voua ca celor duhovnice~ti", ca ~i cum ar
fizis pare-ca; Foarte bine! Insa chiar de ati fi fost de$avar:;;iti in cele duhovniceti, totu~inici a~a nu trebuia.
sa va mandriti, fiindca nici ale voastre nu Ie vestit,i,iii
nid p@ 6Ic@l@ J;,l.U h:~ ati aflat voi dela sine; acum insa voi
nu Ie :;;titi nicipeacestea dupre cum trebuie a Ie $tl:,
ci inca sunteti discipuU ~j cei rnai de pe urma dintre
toti. Prin" urrn~re, daca voi cugetati lucruri mari de filosofiea ethnicilor,apoi vi s'a dovedit ca pe langa ca
ea nu este nimic, dara apoi in cele duhovnice$ti este $1
contr!lra noua; iara de cumva cugetati lucruri mari
in eele duhovnice~ti, apoi iata ca $i in acestea voi stapaniti partea cea mai mica, $i va gasiti eei rnai de pe
urrna)). De aoeia $i zice: "N'am putut grai voua
ca celor d~hovnice~ti::. Apostolul n'a zis (<nU v'am
vorbit, ca sa n,u se para ca Iucrul este din in vidie, ci
"nu v'am putut grai", cu care ocazie indoit inca Ii
'doboara cugetul, aratand ca ii nu au :;;tiut Inca bine
cele duhovnice$tj; al doilea, ca chiar ii sunt cauzele ca
nu au $tiut, $i al treilea ca nici acurn inca nu $tiu. A
nu tl la inceput, poate ca era in natura lucrurilor, de:;;l

iiuu

s&nd cuvantulincepatucei luiChristos, sa' ne

aducemspre savar;;;;ire (perfectiune)" 9i iara$i:

"Insa avern adeverire pentru voi, iubitilor, de
cele .mai
bune, V
;;;;i care se tin de mantuire, lfia. \.. a~a
' " (Ebr.
. 6, 1. 9). Dara cum oare .
Qar ae;;;;l
grmm
de nume$te apostolu l "trupe;;;;ti (( pe eei ce se invrednicise de primirea Duhului,$i pe cari la inceputul epistolei i-a fnaltat cu atatea laude '? Fiindca - $i cei catre
cari zicea Domnul nostru: "Duceti..:va dela mine,

, voi eei ce lnc.r ati fara de legea, ca nu va ~tiu

pre voi ~( (Mat. 7, 23) erau trufle7t'i, d.c;;! scoteau demcmii,

in vieau mortii, ~i prorocfJau cele viitoare. Incat sepoate ca

cineva sa faca $i rilinuni, ~i sa fie In acela~i timp $i
trl.lpese. Dumnezeu 3.1ucrat de pilda ~i prin Balaftm,:;;i lui
'Faraon i-a descoperit cele viitoare, $i lui Nabuhodonosor;
$i Caiafa a pl'orocit ne$tiind ce spune, precum ~i a1tii
scoteau demonii in numele lui Christos, de$l nu erau cu
dansuL Deei, fiindca ,isomerica minuni nu erau pentru
cei ce Ie faceau, ei pentru altii, de aceia de multe ori
se sa var~eau chiar prin cei nevrednici. $i de ce te minunezidaca asemenea minuni se fac pentru . aliii prin
oarneni nevrednici, cand aceasta S8 petrece chiar ;;i cu
sfintii ~ Cad doara Pavel zice: " Toate ale voastre

sunt, ori Pavel) ori Apollo, ori Chi fa, ori lumea,
ori vieata, ori moartea", $i iara$ica: "Acela a
dat pre unii Apostoli, pre altii Proroci, pre altii
Evangheli~ti, iara pre altii pastori ~i invatatori"

102

(I. Cor. 3, 21. 22. Efes. 4, 11. 12), ca daca n'ar fi fost asa
apoi nimic n'ar fi impiedicat de se convinae cu totii. S~
~ ~A
Iav ca.e
t
d tv.
>::>
v

Inl4mp
0 a.a ca cel ce s apanesc sa fie rai, netreb- .
nici 9i spurcati, iara cei stapaniti sa fie b1anzi si cumh

tV

103

OMlLIA VIll

OMILIA VIII

patati; IcLici cati Sa vietuiasea in eV:::;eV16 $1 preoti carl

88, seta.vaJea!3ca In rautati- 91 nu ar fi ma/ fos(nid hate?:,
nid trupql . Jni Ch.ristos\:vha,risUe) :;;inieoi. ja.l"tta:.9.~i, Pr'oaducere prH1 acela} daca peste tot Iocul ,cI1ar-ul ar cere
vrednidea celui pus in asemenea slujbe. Acurn insa Dumnezeu obi9nue9tede a lucra $i prin -eei nevrednic'i si cu
aceasta lotru nim.ic nu se va ' v;'itama charul bot~zului
pr.in ~ieata p,reotuh,-li, fiindc~ ar. urma ca eel ce l'a primIt sa fie mal pre JOs de cella1tl. Astfeliu cii de91 foarte
rar se fntampla de acestea, totu$i, se inUtmpliL Acestea
Ie .~p u.n, ca n~ cur~ va vr:e-unul dir:tre .cei de fatii, cercelana cu amaaUIlpIIJe V18ata preouIlUI, sa sescandaJizeze de slujbeie religioase savar$ite de e1. Nu orrinl introduce ceva, in slujbele religioase, ei totuleste luerul
. puterii Dumnezee$ti, iara el (preotul) este numai eel ce
va initiaza in tainile rcligiunci . crc-9tine .

. ,.lara ell,.frat,ilorr n'am putut grillvoua c.a

el e:: celor trupe;:;ti, ca pre
Chrlstos cu lapte pre voi
van:, hramt, lara nu ell bueate, ea inca nu pu'teat]: 9a sa ~u.se para ca c~ia: ce Ii-a. spu? p3.0~ acum
e~lor duhov?l~e;:;tl,
n~~te pr~n.Cl . m!ru

a fOSL dmambltlUne spuse, ca cel duhovlllcesc .lUdeca.

i ea .(le. dan~ul nimeni nu-l judeca, ca avem mintea (cu~
getu!) lUI 9hnstos, la urma imp,r8.tiiod ma ndriea lor, prive~te ce 11 spune : nu de a C81a am Lacut zice ca cum
n'a9i fi mai putut nimica a va spune, ci. fi!nd~a sunteti
trup e9ti . "Ci inca nici aCUlTI nn puteti". De ce oa;e
n'a zis. nu voit.i, ci "nu puteti"? Fiindca 9i aceasta
~xpreslUne est~ p~sa 10 locul cel~ilalte, caci anu putea
m cazul de f~ta, vme d~la a nu VOl, ceia ce pentru dam;;ii
este o ..acuzatlUne, pe cand pentru dascal este iertare.
Daca 11 nu au putut dela natura, poate ca i-ar fi iertat
cineva, dara fiindca neputinta lor era rezultata din li.;.
bera ~or vo~nta, ~p?i~'a.u ~psit de orice indreptare. Mai
depart~ apOl arata ;>1 feuUl pacatelor care-i fficea pe dam;;ii
trupetl.
.
. "Cac~ ?and eS,te intru voi ravnire, ~i priv

gomre, ;:;1 Imperecnere, au nu sunteti trupe;:;ti?

3)~ De 9i putea foarte bine sa Ii spuna9i de curvie, precum::;;i de

incestul acela dobitocesc, totm;i apostolu1 pune numai
acelpacat, pe care se incearca acum.sa-lindrepteze. Deci,
dacaravn8, sauambitiea Ii face trupe9ti, iaff!, cii atunej .
cu totii suntem de jalit mult, cu totii . trebuie a ne frn~braca. in sac ~i a ni pune een u~a pe cap! Caci cine este
eu.t:'at .de aceasta patima'? - afara numai daca nu eumva
poate ca nu am atintirea indreptata la cele ale mele ~i
ale altora.. Daea ravna face trupe~ti, 9i nu-i lasa de a fi
. duhovnice:;,ti, de $i se aratau prorocind 9i facand 9i altele
minunate, apoi unde vom pune ceJe ale noastre, cahd
nici nu aVf~m eu noi atatea charuri, :;,i cand nu numai
cu aceasta, ci $i prin altele mai mari suntem stapaniti
de patimi ~ De 'aiCi noi afiam ca cu drept cuvant zicea

;:;i au nu dupre om umblati" (Vers.

tot "'c l ~ no f.,c o role ul"avc:te

llln'11' n'"
-,'t.:
..L~U
~
;:;1 nu vine la lumina" (loan 3, 20), ::;;i ca. viea!.a necur, . .l.IS.)O:s,
~.t
Lfl

n<'.

,,\jo)

iJ

lJ

V'--'

10,

\,J...l..,

.J.-"

rata Impiedeca dogmele cele inalte, ::;;i nl! lasa a. se arata

agerimea cugetu]ui. Deci, dupre cum nu
sepoale ca eel ce se gase9te In ratacire --insii ell 0 vieatiL
curata - sa ' ramana. pentru totdcauna in ratacire, tot
a::;a i cel ee traie9te in rautate, nu cu uurinra vaputea sa priveasca 1a inaltimea dogmelor, ci tot eel ce
voi8.9te a cuced adevarul trebuie a securatl. iute de toa te
patimile. Cel ee se izhave$te de patimi, iute se va izbavl.
~i de r8,tacire ~i se va invrednici de adevar.
. Sanu crezi ca'li este de ajuns 1a aceasta numai sa
nu fii laeom sau sa nu curve:;,ti, oi trebuie a concura
toate eu cel ce cauta adevarul. De aceia $i ziee Petru:
patrunderea~i

'--;;CU-;Iclevttrat -cunosc' ea- Dunmezeu ftu-este Jatar-nie, ci in tot neamul cela ce se teme deel
si face dreptate, primit estA la dansul " (Fapt. Ap~

10, 34. 3~), adeca, II cheama 9i-1 atrage spre adevar. Nu

vezi pe Pq.vel, ca era mai grozav decat toti in a razboi
i a aluoga pe cre9tini ~ Cu toate acestea, insa, fiindca
a vea 0 vieata neprihanita 9i nu facea aceasta din vreo
patima omeneasca, apoi a ~i primit cre9tinismuJ, ba inca
pe toti i-a intrecut. Dara daca a1' zice cineVEt: (apoi cum
cut.are Elin, de :;,i este bun, cinstit i fiJantrop, totu9i sta
in riitiicire? - noi am putea raspunde, ea el are vreo
alta patima, ca de pilda slava deearta, trandaviea sufietului, sau ca nu se ingrije:;;te de mantuirea sa proprie,
ci se iovarte9te de azi pe maine fara scop~i cum s'ar

104

OMILlA Vlll

OMILIA Vlll

intampl~. De ac~ia $i zice Petru, Gii eel ce face dreptate

este fara ponos. fot aceasta a spune $i Pavel cand zice :
"D.upre clreptatea cea din lege facandu-ma fara
Y>I~Inn~" . '/~1'
3 '\)j'
~~ \
~
'1\1"
1-4-'--'
' 1
"
i'
1 ,lOI,<~
'\' r'lIFY').
81
Iv.... Uu,amesc
til ' Uumnej~ 1"
~ ,
"' ,
,
zeU, eEtrma slujesc dela stramosi intru curata.
r>o-:,Z'; , t V " ,. .... .
..
.
- '"
:::>:J~ ln <ia " f,:!
T,,,
.l" ,\oJ....
q,) :" ;<D'a 'l'X
-\.........;a.
.. ...
u,, 'n'I'Cl' lu :"'UI'I" ":le' "e"I' I'e
J - -'
(;U~ar~ s'au l;nvrednicitde propoveduire)) ~ Fiindca au
, ~~:)J.t: $~ ~.u d~rlt. Pe uniia., c}1i~r :~itacitj'. predica ii atragca
$1 11 s~ eurat~u de pat1ml,lara pe eel ce se apropieau
dela sme, nU-l respin~ea, iara cei mGl.j multi primise evseviea dela stramo$ii lor.
.
'. "Caci cand este intru voi ravnire ~i prigomre", .zice. pe .aiei el se aruneii. asupra eelor stapaniti.
!n pasaJ.el~dmamte8; dobori t pe ~t'3,panitori, spuoand di
mtelepemnea lor 1111 este demna de . vreo yorba, iara
aid e1 ' mustra eu putere pe cei st8.paniti, zicand: ; Caci
cand zice cineva: eu suntal lui Pavel ~u a l
lui '>~po~lo, a~ l~U sunteti. trupe~ti " (Vers. ~ prin
aeeUSIa II arata ca nu numa) nu s'au folosit cu nimie
dinasemenea certe, nu numai ca n'au atras pe nimen~ pe lan.ga dan~ii, . ei .inea cii i-au ~i impiedicat spre
fOlO_Slr~ ~el~r ~.t1 marL Ac.easta_a zamislit jaluzia,
lara JaluzIa I-a facut trllpe;;t.l, dara a fi trupesti 10seamna ca nu puteau auzl eele mai inalte.
'
;,Daracine eqte Pavel, si cine este Apollo"
(ve.s; 5) '? D~pa prega~irea $i dovada faptelor, la urma
pune . acuzatlUnea mal pe fata, $i pune $i numele lui
desbracandu-i deoricesernetie, $i ne-Iasandu-i sa sefnfu~
rieze fata de cele vorbite. C[{ei, dacii Pavel nu este nimic
~imi Sp- supara de a ceasta, apoi cu atat mai mult n~
trebuia sa se slfpere aceia. Deci, I'ndoit ii mangaie prin
~eeste yC?rbe: ~l peclansul S!3 pune la mijloe, in acela$i
tlmp n~el. pe dan~ii nu-i lipse!:?tc eu desavar$ire, ea $C
cum mmle n'ar fi fa.Qut, ci Ie da ~i lor 0 parte mica de
actillne, caei zicand: "Cine este Pavel, si cine este
Ar:ollo",.a a~aogat. imediat : "Fara nunlai slujitori
J2rm , car~ . atl c,rezut u De sigur ca aeest fapt, prin
sme ll1SW;;] exammat este tll1 tapt mare $i vrednicde
mare plata, insa fata de arhetipul sau prototipul lui
-ChrIst-os - care este r<ldacina tutUI'or bunatatilor, nu
este $i nuinseamna nimie. Nu eel ce sluja$te eelor bune,
"\

't

"' ,

>'

'

LlJ..

J-J,

'-'

\.

4)

105

ci eel ce acor9a $i da acele bunuri, aeela este binefacatoriul. Si n'a zis (fara numai evangheli$ti, d "fara
numai' slujitori", ceiace este mai mult, caci nu numai
ca ni-au BvangheJizat,ui n.i-au :;;1 slujit, (iilJdca aevangheliz,ieste ntTm:-:ti vqr'bii,pe cand.a slujl. are in sine $i fa-pta.
lD.':;:~H(t~,:i~.fi.iChd~.tos ~5te numais1u,jitm'iu a1 ce10r hune,
riulosa ~i 'l'ad.acina l'?i izvorl..11acei')r buuud, ca Fiu a1
lui Dmr:l1)ezeu,prive~te unde ajunge acest fapt. Dara,
zici tu, cum de spune apostoiul, ca.;:;l s'afacut slujitoriu
al taierei impJ"ejuT. (Hom. 15, 8) '? Acolo apostolul vorbe:;te de eeonomiea cea dupa trup, ~i nu in feliul acesta,
dupre cum am spus aid. Aeolo nume~te slujitoriu pe
eel eea implinit, san maibine zis, pc eel ee 11 sava.r:;lit
datoriea pusa de lege, nu lnsa $i pe eel ce 11 dat bunurile dela sine$i pdt) ,'5ine, dupre Cllm 5e inteiegeaici.
$i nu zjce: ((eari v'au atras pe voi la eredinta, d
prin cad
crezut , dand iara:;;i acelora partea
cea mai mare de aciiune, ~i numai de aid aratiwd ~i
pe slLijitori. CIl dacii ii slujiau altuiea, a'poi cum sa-i rapeasca demnitatea -lui.? Dara tu te gande$te, cum apostolul nu-i invinovate!:?te de loc ea rapind, ci ea dand ~i
altora asemenea idei, cad daca cauza gre~alei era sau
sta in multime, apoi de sigur ca daea ii s'ar il departat
de mult.ime, at.unci ~iacea muitime s'ar fi fmpra~tieat.
.Ded, .aiciapo$tolul a pregatit eu rriulta intelepeiune dowI
lUCT'ud .deodatfi. : ~ic;\'trBbuia de a Gohori pacatul aeesta,
surpandu-l din. ternelie, in aceJa;;i timp $i el neca;;tigandu-.;;i ura fata de dan;;ii; ;;i nicifacandu-i mai indara,tniei.;;i mai iubitori de cearta.j,$i fiecaruia preeum
Domnul i-a data adeca cii chiaraeest lucru mic;
-slujba lor,-nu era dela dan$ii, ci deJa Dutnnezeu care
le-a incredintat-o. Ca sa nu zica ii: Dara ce'? Sa nu
iubim oare pc cei ce ni slujasc noua'? Da! raspunde
apostolul; Insa trebue a ;;tl. pana uncte sa-i iubiti, cad
nici faptul cii ii va sllljesc nu estc dela dan;;ii, d dela
Dumnezeu care I-a dat.
"Eu am sadit, Apollo a udat, iara Dumnezeu
a faeut cre~terea" (vers. 6), adeea: eu eel intaiu
am aruncat cuvantul evangheliei; dara ca nu eumva
prin ispite sa se vestejeascasemintele, apoi ;;i Apollo a
adaos ~ele din partea lui, insa totul este allui DLimnezeu.
"Pentru aceia nici eel ce sade~te este ceva,
,9

ati

106

OMILIA VIJ(

nici cel ce uda, ci Dumnezeu cel ce da cre~terea "

(Vel's. 7). Ai vazut cum i~a mangaeat, ca nu cumva

auzindca cine este cutare sau cutare - sa se faca
mai indaratnici ,?Amandoua erau suparatoare $i greoae:
$i aspune (cine este cutare s?.n cutare ::;;i ea (mici eel '
ee sade;;te, precum oid cel ee uda nu ,i nseamria Dimic).
Ded cum a iconomisit e1 aceste ([oua ~ Prin aCeia ca,
a aruncat dispre~ul a,supra propriei sale persoane, iara
totul il atribue lui Dumnezeu care a savar~it fa ptu!. ))Ga
cine este Pavel, zice, ~i cine este Apollo"? Dupa,
ce a spus ca ef a sadit, $i dupa ee a adaogat ca eel ce
a sadit nu este nimic, la urma a adaos:" ci Dumnezeu
cel ce da cre~terea". ~inu a stat numai aici, ci $i
prin 0 alta inductie indreapta din nou aceasta idee,
zidtnd: ,,lara eel ce sadeste si ' eel ,ee uda una'
sunt" (Vel's. 8). Prill aceasttl expresiune eJ pregate:;;te

$i aitceva, aceia adeca de a nu se mandri $i a S8 crede

mai presus de altii. Zice ca $icel ce sadc$te ell $i eel
ce uda una sunt, ' fiindcAnllpol nimic. fara Durnnezeu,
cared8, cre:;;terea. Acea~ta spunand'9 1ns8, 1!!1 lasa pe
cei ce s'au obosit mult de\ a se ridica contra eelor ee
au luerat mai putin, $i nid pe aee$tiia de a invidiea
pe aceia; Apoi:, fiindca ' faptu~ de~ a ~c cl:..cde ~na t~*
delaolalta, fie ca S8 obosesc, fie ca lucrcaza mal putID,
i-arfi facut poatemailene~ilaiueru . prive$te cum
a indreptat ideia, spunand: ,,~i fiecare va lua plata
sa, dupre osteneala sa" - ea ~i cum pare ca ar
ziee: ({nu te teine ea am spus ea una sunt, eaci eu adevarat
ea'in raport eu luerul lui Dumnezeu una. sunt . rnsa in
raport eu ostenelele lor, nu sunt una, ci fi~care va
Iua plata sa dupre vrednicie)}. Apoi fiindca, a 1'8u~itln ceia ee voia, mai departe lndreapta fnca mai
mult ideia" ~i Ie faceplacerea In cele ee sunt eu
putinta de a ale savar$l eu 0 ambitiune n6bila. "Pen:-

truca ai lui Dumnezeu impreuna lueratori suntem, a lui Dumnezeu aratura, a lui Dumnezeu
zidire sunteti" (Vers. 9). Ai vazut, ca dupa ce mai

intai a spus ca totul estea lui Dumnezeu, la urma:;;i

lor Ie-a dat un Iueru nu tocmai mic? Fiindca el pururea Ii fndeamna de a se supune ~i a asculta de mai
marii lor, de aeeia nu injose:;;te prea mult pe daseali.

OMILIA VJII

107

108

OMILIA VIII
OMILIA VIII

Deel, ~a lll~ va ~itati 1a eresuri ;,j dezbina ri

"ca -alta
temelle mmem nu poate pune, afara de ceia ce
este pusa, care este Christ os " .
"
.
' ..

l~ Deci, iubitilor, pe aceasta . temelie sa zidimpe

q8,ns~tl sa~l, a,vem e,a .!emel!e, ea ~b.uciumal vitei {h~tuc

(jp. vle},;,;1 lnff'O DOll1 Ghm:.t6s sa .r:lL! fie nki 0 deDai~

t~refeaQ!. ,de va .!l v,re~G departare' .o areca,r eimedieat tIe

pIel~dem, 9a~i.. ~i vita" de vie lntr'unal'.;;i tr~ge sucul din

b~~~lUm,-$l ~i~Ire~ ~.ta. ! lUmai fntrucat ste bine Intepe-

lll U'.!" pe temelJe, }ar~ de se va face vre-o erapatura un- .

de,;,a,se _va ?a~ama, de oareee nu are pe ce se sprijinL
1\$a _clara ,n~}l sa av~m pe C!l~istos nu cum s'ar fntampla,
~l sa ne }lpm~ de dansul, ~Cl de ne vom deslipi, ne piera,em, "Ca eel ce sedeparteaza pre sine:-si 'dela
tm.e" zice, . :'()~ pieri " (g~ 72,27). Sa ne lipim deci
de da~sul, $1 ~lpmdu-?: sa pazim por:oneile lui, dupre
C(~m "zlCe ~ "Cel c~ ~aze!?te poronclle mele,acela
ramane mtru mme-' (loan i5,1O). Prin mlllte exemple
D_e Ul~e$te e1 pre noi, caci, tu te gande$te: e1 este capul,
91 nm suntem trupul; decl nu cumva poate sa fie vr'un
- lC:C gol intre cap ~i trup? EI este temelia, iara noi zi~']Jl'~a; ~1 e~te bucmmul, ia,:a noi vitele ;el este mirile,
If/,rB, D?l ffilre<;tsa;. el este pastoriuJ, iara noi oile el cstB
c,;,lea; ~ar~ DOl c~ Ct:!_ya:;;im. pe q.ansa; noi iar5~i 'suntem
b~serlCa! lara e.1 .cel celocme:;;te In ea' el este eel intai
Tlaseus lara no~ fr<;ttii;. e1 e.ste lTIo$tenit6riul, iaranoi imPt~unaJD(!:;;1.emt~H'l i el.est<: vie:;tta, .1?i noi eei ce vietuim;
c_ .este lOVlerea, lara nOl eel inVIeatl' el este lumina iara
n.m cei luminati. Dara toate acestea' fnvedereaza ,;nire
:;;~ nu las~ de .<;t fi yr'un spa,tiu gol la mijloc, fie chia~
cat de mI~. Fllnqea cea maIo mica particica desli pita, in
trec9rea tlmpu,lUl se va ,desl.1P2 $i cea mai mare, Trupul
daca v~ prmv cea ~al. ml(.:a despartire sau taiet.ura
de sa~lle, ,se va_ deterlOr:a; de asemenea ~i zidirea se
va prabu:;;], ~aca se va !aeevre-<? spartura, pr-eeum :;;i
butllcul, de yl~ :,a ,. devem netrebme, daca i se va tala 0
parte dm ra0aCl,na, , fie ch~ar cat de mica. Incat acel fapt
crezut de . no~ mIC, l,n rveaJlt.a;te nll ~ste mic.ci aproape
totui. v DeCI, cand .nOl paeatlllm ceva mic $1 nebaciat in
seama, sau ne lenevim In Illcruri parllte mici;~a mi
I) Pm"tea moralei. Despre podUnta. (Veron).

109

trecem cu vederea acel lucru mic, fiindca luerul mic

$i nebagat in seama, iute devine mare. Tot a:;;a $i
haina care a ineeput a se rupe, daea nu ingrijim de ea, rU'l)tur.a se va intiride ,p~te _tot. Tot:. a:;;a. ~~', . ifucasa;caci
daea vor cadea, putine caramitl delaacoperamEmt, $i se
VOl" trece cq ' vederea, iute se vadarama fntreagacasa.
Aecstca, cleci,j udf'.c;tndu-le Doi In~,ii1E:, nici-odata, S;1,'
l1udispretuim pe cele mici)ca nu cumva sa eadem in
ce1e mari; dara dacit cumvit Ie-am di~pret.ui~i la urma
am ajunge la fundul tuturor relelor, nici at.unci sa nu
he desnadajduim, ea nu cumva sa cadem in buimaceala,
ciici din adancimea aceia a relelor este fo::trte greu de a ie~i
eel care n11 privigheaza, .1111 numai din eauza afundimei,
ci ~i din cauza pozitiunei ei. In adevar, iubitilor, ea pacatul este 0 adancimemare, si a fund a nd pe cineva acolo
:ll sfara ma. $i dupre ' cum cei' ce cad in Vfe-v fantilna,
nu pot iesl cu m;:urinta, ci au nevDie de anii cari sa-i
scoata de' aeoIo, tot a$a ~i c u cei ce cad in adancimea
pacate1or. Sa eoborim, deci, franghiile spre ace"?tiia, ;;;1-i
yom scoate afara; sau mai bine zis nu numai pe a.ceia
a-I ridica, ci chiar $i pe noi fm;;i-ne, $i sa ne ridicam nu
numai pe atilta pe cat ne-am coborit, ci ehiar mai mult
de am vol. De altfeliu 9i Dumnezeu ne ajuta, caci el nu
voie9te mo~.rtea . pacatosu~uj, ,ci S~ s~ Intoarca, $i sp. !1;e
viu)) (Iezeklll .18, ~3), DecI2 !lImem~ sa nu ~e aesna?aJduiasca, nimeni sa nn patlmeasea de patlma aCeIft a
riecucerlliciicir, tlindca acest pacat Elste numai al lor.

Ca,nd vine necucernicul intru adancul reutatHor, dispretuieste si nu baga sama'~ (Prov.18, 3),

zic.e, I:t$a c8. nil'militimea pacatelor aduce d~snadajduirea,

ci intentiunea celui necucernie, Chiar de a1 intrece toata
reutatea', tu zi eatra tine fnsu-ti : Dumnezeu este filantrop
~i dore9te mantuirea noastra, dupre c9~ . ~i zice: ,,~e

fi pacatele voastre ca mohoraclUnea, ca zapada Ie voiu albi" (Isaia 1, 18), $i apoi de 'ndata fugi

VOl'

de pacal,
_ _"
.._,
Sa nu ne desnadaJdUlm, decI,fimdca nu atat de
arozav lucru este de a eadea, pe cat de grozav este de
. ~ stit loeului dupa ce amcazut, ~i nici de a fi rani~ Ii';!
este amt de gr~u, pe cat de greu e~te qe a v nu teo c~ut~
fiind ranit. "Cme se va putea lauda ca are lmma
curata? zice, sau cine va cuteza a zice ca este

110

OMILIA VIII

OMILIA VIII

fara pacat" (Prov. 20, 9)? Aecstea Ie spun nu ea sa

8uferl. -multe rele din partea tovarl;;ilor sei, ;;i ea nu s:ar

ingrijl del oc ~deA altele, c i s'ar logrijl.. nu mai ca. santi
manie pe stapan, ~ o?:re ny .ar ~ deaJu!:s nU~al ~ aeest
fapt ca sa:\,i im p,ra;;:,l~ man~~ 'La ~ - Dam ce'? Daca ace~
shiQ'a nu ar avea mCI 0 grlJa pentru gre$alele salp fala
de 'tine, ci s-'ar ing riji numaj de cole ce a facut tovari",
~ilor' ~ct ()(:I)'o tIU (1 vp,i pedepsl. mai mult? Tot a::;;a fac.~

va fae pre voi mai lene:;;i, ei ca sa va impiedee de a

cadea in dcsnactajctuirc.

.
Voie$ti poate a afia cat de bun este stapanul nostru '?
Ascuita.. S'asuit la templu Y8.mei?ulace!a inefi,fcat de
pacate, $izica nd: "Dumnezeule 1 milostiv iii mie
pacatosului " {Luca18, :t3),iata. dis'a. in to}";;;, tel. 8af::D, :Oja
fndr-eptat numai e ll aceste cuvinte. Deasemenea t)uil1nezeu
zice $i prin Prorocul: ,)Pentru pacat I-am intI'istat

pre e1 putin, :;:;i an1 vazut ea s'a intI'istat, ~i a

umblat suparat pre caile sale, ~i caile lui Ie-am
vazut, ~i i-am tamaduit pre el" (Isaia E.7, 17. 18);
Ce poate fi egal eu aceasta filantropie? Ca sa nu mai
fic posomor ,t, zice, i-am i ertat paeatele ~i I-am tama~
c uit pr-e eli!. Dara noi nu faec al nici Inacar ataLa, 9i de
aceia mai ales maniQm pc Dumnezeu. El, care se fnduio$aza $i se miiostiv&?te chiar pentru micile noastre
suparari, cand nu vecle din partea noast.ra nici macar
~.tiUa, negret;>ILc:8. este nemu1ta.mit, t;>i ne va IJedeps! cu
cea maiaspra.pedea.ps'i" fiindca. 0 astfeliu de purtare
din partea noastra este luataca cea mai grozava displ'etuire ad us&' lui. Cine s'a intristat vre-odata pentru
pacatele sale? Cine a oftat '? Cine 9i-a batut peptul ? Cine
s'a ri.erinh;;tit?'- Eu erect ca nimeni! ~- ci oamenii plang
~ise bocesc mii de zile pentru cei morti din familiea lor,
penti'll pieTItereabanilor, sau $i pentru altele deacest
feiiu, in limp r,e sufletul pierzandu-l pe fiecare zi, noi
nune gandimmacar. Deci, cum vei putea imbHlnzi 'pe
Dumnezeu, cand nici macar nu simte9ti cand ai pacaiuit t Da i zici tu, am paCi'ituit. Da! hni spui eu limba
numai, fnsa spune'mi $i cu cugetul, i;ii odata cu yorba
ofteaza din inima, pentruca astfeliu sa te inveseJe9ti necontenit. Caci, daca noi ne-a ni intrista pentru pacatele
[acute, daca am sus.pina totdeauna pentru gre$ale, nimie
alta nu ne-ar mai in trista, fiindca durer ea aceastaar
alunga de la noi ori-ce alta suparare. A;;a ca noi am
ca;>tiga $i alt-ceva odatacu marturisirea pacatelor, a ceia
adecade a nu ne afunda , in intristariJe vietii prezente,
~iriici de a dnci ingamfa pentru cele pla,clUe"l;ii ell aceasta
noi mai multam itnblanzi pe Dumnezeu, $i nu l-am
Intarita; dupre cum facem astazi.
caci, spune'mi: dad tl,lai avea 0 sluga c~re ar

si D Lin llH~zeu, clibi' caud nol nu j}.Blngrijhn do suparare;.

iui mai ma re inca i-a facem, iatii cand ne ingrijim ,

j-o' fmblanzim, sau mai bine zis, nid nu so va mai
sup'ara pe urma ? El voie~te, ~a no~ im;i~ne sa cereIl!
pedeapsa pacatelor x:oastre, .;;1 dup~ ~cela el nn mal
cere nimic. De .aCCla ne ~l amemnta eu pedeapsa,
pentruca astfeliu cu frica sa ni doboare dispret.ul,$i
cand noi ne infrico;;;am numai din a menintare, desigur
ca acest fapt nu ne"ya Jasa de a s uferi pedeapsa. P rive:;;te, ce spune e11u1 Ieremia : ;;Dara~ nu veZl ce fac

acestiia? Parintii lor ard foc, fiii lor aduna lemne,

femeile lor farama aluat" (Jeremia 7,17. 18). Ma

tem ca nu cumva sa se zica 9{ despre noi astfeilu de

vorbe: (Da1"a nu vczi cc fae acc$tiia? Nim ~ni nu cautii
cele ale lui Christos, ci cu totH cele ale lor. Fiii lor
alearga dupa ?esfranari,~parintii J.or . dupa r~piri f;li ~ur~
ti~aO' uri, femelle lor dupa fa ntazll ~n lucrUrl lume~tj, i;ll
n~ IlUrnai ca nu jmpiedeca pe bal' bati, cichiar Ii ~i
atlta . Du te de pilda In targ, $i cerceteaza pe eei ce se
dllC ca;;i pe D~ice se . intotG,9i vei. vedea.ca. nimen!
nu se interesaza de vr~un fapt duhovmcesc, Cl totl alearga
dupa, cele trupe$ti.
Dara cand oare ne yom def;ltepta'? Pana cand oal'e
yom zacea In acest somn ada,nc ~ Oare nu ne am satu'rai de rele'? de$i chiar ~i fara vorbe ni este deajuns
numai experienta iuerurilor de a ne invata despre nimicniciea celor prezente ~i intreaga ticalo~ie. Multi barbati cari s~au indeletnicit numai cu lntelepciunea ome-neasca, ~i cari f).-au ~tiut nimie despre cele viitoare?
fiindca s'au eonvins de nimicniciea celor prezente, apol
numai pentru aceasta s-au departat. Dara tu, dece
iertare to vei invrednicl, daca te tara;;ti jos pe pamant ~
tu, ..C3..t'e-nu .dispretIljpi?t1 _njcj pR ,ccleh. m.ici)~t_1LeQit.Q~r~__
pentru cele mari ~i ve;;nice, tu, care ai auzit pe Dumnez~
spunandu-ti,aratandu-ti;;1 descoperindu-ti, ~i care al
luat dela. dansul a.tatea faga.dllin~i? Cum (,,a 'cele pre:..

112

OMIUA IX

zente nu sunt In stare de a ne putea stapanl.. aceasta

ni-au dovedit-o toti acei ce chiar ~i fara fagaduinla celor
mari,s'au departat decele prezente. Ce bogatie a~ep
tand ii s'au predat saraciei? Nici una! Ci tiindca cuno~teau foa rfe : bine, ca oastfeliu du saracie este mult
. In~~ buna . de(,i\,t btig~ti&'t . pama,nteasca. Ce vieata .nAdajd ,Ul l1 ii dea avea,PDx:~isjnddezin8i;d~ ri1e, ~i lJi'edandu-se
<isprlmeicelei mahriari t Nici umi ! Ci numai pentru.c a
au afiat iiio$ii din natura lucrur ilor, ca 0 astfeliu de
vieata, este mai potrivita ~i pentflJ filosofiea sLifietu1ui, in
aeela$i timp $i IJentru saoatatca trupuluL Toate acesteaj
deci; cugetaodu-Ie in ooi, $i bunurilc viitoare nccontenit
avaodu~le in minteanoastra, sa ne departam de cele
prezente, . pentruca aslfeliu sa ne invredoicim de bunu' r~Ie viitoam,prin qharut $i filantropiea :Bomnului nostru
--lli}ps Christos, carilla impreona Cll '1';3..ta1 ~i eu Sf. Duh,
se "c<;l.de s)ava, stapanirea $i cinstea, acum ~i pururea
~i in vecii vecilo!'. Amin.

ca

OMILIA IX

- "lara de . zide;;te cineva pe aceasta temeUe

RUT, argint, petre scumpe,' lemne, fan, trestie,
-- al ' flecaruia lueru aratat va fi. Ca ziua n va
arata, pentruea ell focse va des co peri , S1 al
fiecaruj~ lucru in ce chip va fi, foculH va lamuri. E)i al earuia lucru va rerpaD~3;, .~ Qan~~
zidit, plata va Iua. lara, al caruia lucru va arde,
se vapagubi, iara el insu-~i se va mantui, insa
a:;a ca prin foc". (Cap. 3, 12-15).
Chestiunea ce ni sm de fata, nu este mIca ~i nebagata In seama, ba inca chiar este dintre cele mai
prineipale, ~i pe care toti oamenii 0 discuta, aeeia adeca
dadi foctil gheenii are sfar:;;it. Cum cii nu arc, aceasta
8~l3PUS'o lamurit Christos, zicand: "Ca focul lornu

e va stinge, ;;i viermile lor nu se va star;;i (nu

, Va muri)" (Marcu, 9, 44). $i ~tiu bine, ca auzind ace~tea

OMILlA IX

113

cacteti'lntr'url feliu de piroteala, sau mai bine zis, va

lasa nesimtitori, insa ce sa fae ~ Dumnezeu poronce;;te
de -a spune acestea necont.enit, zicand: "Spune lamurit poporuiui acestula~ (Exoel. 19, 10),~inoi arn fost
,randlli~i. sprc sllJjpa cu v<\rlluiui; ' jtl.ra oaca poatesuntern
,. greoi . audHoNlor, s,po\ BUO fa0etrL de buna . Vale; -oi 51- '
Hti de slujba noasira. Mai'mult inca, cadadi voiti , apoi
nici nu vom mai fi greoi. "Voie;;ti, zice, s}i ,nu-ti

fie frica. de stapanire? Fa. binele"

{Hom. 13, 3).

Astfeliu, decL cava este eu pulint8, nunuoiai a uu vii.

nemu1taml, ci chiar a aseulta cuvintele noastre .c u placere_
Cum ea focul gheenii nu va avea srar~it, aceasta
a aratat-o ~i Christos, dupre cum am zis; insa ~i Pavel
araw,nd ve~niciea , osandei - spune ea paeato~ii vor lua.
munc[i - peirea ve~niea delatatR'Domnului (II. Thes. 1,9)
$i jara~i: "Nu va amagiti: nid curvarii, nj.ciprea-

curvarii, nici malachjj~ nic! sodomnenij,nu VOl'

mo;;teni imparatiea lui Dumnezeu" (1 Cor.n, 9. 10).
Dara 9i Ebreilor Ii zkea: "Pacea sa urmati (cautati) cu toW, ;;i sfintenia, fara de care nimeni
nu va vedea pre Domnul" (Ebr. 12, 14). loea ~i
Ghristos raspunzand eelor ce vor zice lui in ziua aceia:

"Au flU cu numele tau am prorocit, ;;i cunumele tau rnulteminuni aln facut?" Ii va ziee:
"Duceti-va dela mine, flU va ~tiu pre voi" (Math.

7, 22. 23). $i fecioarele ramase afara, n'au mai intrat In

ei'imarade nunta, :;;i pentru ceice nu-l hranesc pre el
ziceJ~ca __ se _vor <!'d~~JILf6Q!JLe~~ly~iQ~SLuuJuLspuua:'~'''(iAt)oi --dac:r osanda nu are sfar:;;it, unde este ratiunea
de dreptate'? Ca Dumnezeu cand face eeva, supuoe-te
hotarirei sale, $i ,nu mai baga la mijloe rationamente
omenene~ti. Dealtmintrelea cum nu ar fi drept, ca cel
ee dela inceput primind mii de bunuri, iara in schimb
facand mii de rautati vredniee de osanda,sa nu fie pedepsit, daea elnici eu binefacerile eapalate, :;;i nici dupa
amenintari, nu s'a faeut mai bun'? Daca tu ai examina
dreptatea, apol chiar dela ineeput trebuia a ne pierde,
dupre logica de drept :;;;i dreptate, san mai bine zi;;, alGi
c~liar atun~i nUJ:Elai dupre logica de d!ept, ~ci el a ayut
$1 filantrople fata de n01, de~i am savar9lt rele. Cand
cine va batjocore:;;te pe eel ce nu l'a nedreptatit cu ni16038

114

OMILIA IX

OMTLlA TX

mic dupre principiul de drept este pedepsit, - daracand

dn~va batjocore:;;te~ pe bi!1:fa~atori,!l .sau, pe<:el ce nu

i-a fiicut nid un rauma! namte, C1 dm contra I-a ae~r

dat mii de bunatati, pe eel ce singur a 1fost eauza eXIS. l' .

t D n~~~l P'" "e ,..~ ~ a '~~ut'l~~
tt~nt81 lUi; ~l ' care e~ e ._, um . ~L..v!l, . ~::: ~ .l, ,'-IV 1~
:U~. ~.la.~
. duh de vieata, pe eelee vOIe;;tea-.l 1'1dlCalac~r~nr~., pc
.' .aeela. zie. care nu numai ca.-I tlatJoeofAste, Gl JI1c<;l, pp. . fleee ,.Z! ]1 'amar'8_$teprin
..
' . t_ace, eorn n.u-_
I
. 'J
cate
va ped_Bpsl,
De ce iertare ar fi vrednic oarc'? Nu VeZl cum pe Adam
1'80 pedepsit numai pentr~ un s~ngur paea! '? Da, zici,t,u,
fiindea aeeluia i-a dat ramI, .~l se bueura de multe, f~
voruri - de"'! nu esle aceJa;H Iucru: de tl se bucura m
lini~te si a p'icatui, cu a pacatul gasindu-se~ in Il!.a~p,
solrbiL' Raul eel mare to~mai. aeest~. este, ea tu ~p.aca
tue:;;ti nu gasindu-te in ram, C1 J~ m~ll~ de~ greut~tl _ ale
~
L"~
<~ 'n
e1 ~ pe~t' DIM
maco~ "nnd ~e
Vle~61 ae mIa, :;>1 I!-U ~v - 1 ~ 1v ~ '7 1
'-;1 i
a.1 va.
"
gase$ti in Licalo:;>le~ d~I?re Gum a1' faee un om legat,
care s'ar dedil, la rautatl.
. . __.
.
.
.. Dara tie ti"afagaduit eeva mal m';llt ?ecat rawl, $~
paoa aCUll1 inca 'nu --ti~a dat,. ea nu CUl11 va sa, te rr!o!e~e~tl
.]'n tlm n,,11u nt
e1oI'"' dara nici
n-a t,kut, ca nu cumva
t'"oJ"
. . . . sa
. te
apese -eu ostenelele $i nacazurile. Adam u9 smgu! paea~
a facut, $i'$i-a atras 0 moarte con:plect~, pe c!l-nd no}
faeem mn de pacate pe necare Zl. Deel, daca Adam
~.
.,
t
~
t't dc> rna"'c>
pentru'n sinlSuf pacat
$1 $1-a a r~s UD: rau .a a~ ""."',' v,
. $i a bagat moar-tea in 1l1me, dam nOl_ e~r1, VleYUmu. ~e
gasim ve$nie in pacate, ee nu vom patlIDI, nOI carl III
locul raiului ru;;teptaI? e~riu! ~ 9'reoae ~s,te v?rJ;la aeea~ta
$i intristeaza pc audltorlU, $1 dmt.re tOt11PSU. nn eu sufar;
o $tiubine, caci inima mea S8 tu1bura $1 se zbate,~l
cu cat a~i veaeh ap~opijndu-.:'e ~vorba de gh~ena, c~ atat
. mai mult tremur $1 rna prapadesc de frlca! Dara este
nevoie de a spune acestea, spre a nu didealn gheena.
Nu ai luat tu raiuI, niei pomii $i . verdeata de acolo,
ci eeriul $i bunurile din ce:r:iuri.. D~r~ daca ee~ ce a luat
mai put.in $ia f9st ped~pslt, ~l mel un . cuvapt nu I-a
putut. seapa, apOl cu at at m8;1 mult . nOl c~m am !ua~
mai mult, $i suntr>m eheI?atl la ;nal I?arl bun~rl, .;;1
. _ cad pacatuim pe fi,:care Zi. eu atat ma~ mult nOl, ~lC,
vQm 8uferi cele mal groza ve pedepse. Gande$te- teb]-n.G,
cat timp este . de cand neaI?ul nos!ru_ 0!llenesc st~ I~
osanda $i moarte pent!'u'J? smg~r paeat., Au .trecut C!nCI
mii $i mai bine de am, $1 totU$1 p~ent:r:u n smgur p a 9at
moartea de loe nu a fost deslegata. ~l nu avem a Zlce

. .L-

..1.1-"'-".0.

115

C8. Adam a auzit pe Pmroei, nid ca a vazut mai'nainte

de dansul pe altii pedepsiti pentru pacate, ea aeeasta
ar fi putut sa-I InfricQ~eze de -apacaiul, 9i ca un asemenea exemplu l-ar fi putut cuminti, cijei .el a fost. eel
fr~ta~
9i eu toate ;accstea a t<?st .pedepsit, Tu, insa,
mmH; dm ;:j,cp.stea nu m de apune mamte, t.u, '.:are dupa

on:, ---

8.tE..tea e;{em.ple- 1n.;.;[; rH~i

l "aU

te-ai facut, Lll, care te~ai

lnvrednicit de Duhul sfinT., ~i cu toate acestea nu un

pacat numai,sau doua $i trei, ei mii de pacate Ie tragi
dupa tine; - tu, zie, cum nu vei fi pedepsit ~ Sa nu te
gandc9ti. ca dacapacaJulse fa.cc. lo_clipeala Qchiului~
apoi 9i osanda va fi tot. in clipeala oehiului. Nu vezi pe
unii oameoi, ca pentru 0 singura talllarie, sau pentru
o singura curvie faeuta in clipeaia ochiului, l$i pierd
toata vieata in temniti $i in ocne,luptandu-se eu foamea
$1 miile dc m)f\i ?$~ nime111 dintre dan9ii nu a seapat,
$i nici o-a zis, ea daca,paeatul I-a facut m clipeala
ochiului, apni t.rebuie ca $i osanda . sa '$i-O faca. peun
timp- egai eu --tjmpul In care a .facut pa~H,tuL
Dara, ziei iu, eei ce fae ru;;asunt oameni, pe cand
Durnnezeu estefilantrop)). Dariinici oarrienii nti fae _.
de acestea poate din . cruzime, $i Dumnezeu care' este
filantrop astfeliu $i proeedeaza cu pacato$ii, dupre eum
~i ziee scriptum: "Ca dupre mila lui, mare est.e
$i certarea lui " (Sirah 16, 12). Cand tu spui ca. Dumnezeu este fiiantrop, atund 'mi spui pricina unei marl
osande, ca noi paciituim fata de dansul care e filantrop. De aeeia 9i Pavel. zieea: "Infrico~at lucru este

de a cadea in manile Dumnezeului celui viu"

(Ebrei 10, 31). Suteriti, va rog, vorbele noastre des-

pI'e gheena $i foeul eel nestlns, ea poate Yeti ca.pata
vreo mangaere de aiei. Cine dintre oameni poate sa
pedepsiasea astfeliu, preeum a pedepsit Dumnezeu, care
a dat potopul ~i a eauzat 0 nimicire generala a neamului nostru omenese, $i dupa putin timp iara;;i a plouat
de sus foc, $i pe toti cei deaeolo i-a nimicit'? Ce pedeapsa
data de oameni poate sa fie atat de grozava'? Nu vezi
cum osanda aceia este aproape nemuritoare'? Au trecut
patru mii de ani,$i totm;;i pedeapsa Sodomitenilor sta
inca In fiinta. Ded,dupre cum filantropiea lui este mare,
tot a~a $i pedeapsa ce 0 da pacato$ilor este mare. ~i
daca ar fi poroncit lucruri mari i?i ell neputinta de a
fi indeplinite, poate ea ai avea, de pretextat greutatea

116
_ _ __ __

_ _ _ __ O_M_ILIA I_X-,---,_

celor poroncite, - dara cand inca sunt foarte U$oare ~i ,

lesnicioase de indeplinit, apoi Ge am p.!ltea spune cand
noinici nu vorbim macar de ole'? Nu poti posO, ~i pu
" pOyi -sa viotue~ti In fceiorieX,~<-" d~l. aiputea daca ai VOlt
cod ne flcuza (:eice pot, """':cu toate aeestea nicinu ni-a.
,prp.tinsnumnez~;uasemen.ea iucru, nici .T1U a nOi'onCit,
SRti'ca-a legiuit a:$flr ce'va,cFi Uisa,t la voin1a ~i -a!ege!'e~,
auditorilor, insa a fi intelept in casatorieiiii a nu te
imbata, aceasta ocpoti c.:1a:ec; Nu poti goll punga dand
sar:).c:ilor'? - de$1 QJput~a, dici lii-o arata cei ce fac
a~a,- cu toate aces tea e1 nu ni-a poroncit sa facern a~a
numai decat; a pOfoncit insa sa nu rapim, ~i sa ajuLoram pe cei ce au ne voie. '$i daca ar spune .c ineva ca
eu nu; ma lUultamese nL1mai eu femeiamea, apoi se'
amagB~te pe sinA , singu c: $1, aiureaza, cf.ici llacuza cei
ce ~untJntele pti 9i tara femee. Dara ee'? spune'mi : a
nub8.rf1 nu poti'? A nu blestema pe altii nn poti'? $i eu
toa:ie acest~a nu este gren lueI'u de a nu face a;;a, d de
a tace, Co fndreptare vom putea avea, cand noi nu IllD.eplin~m peccle atat dt) m;;oare !ili lesnicioase?Nici una.
Cum ca osanda va fi ve;;niea, cste foarte in vederat
din toate celc spuse, dara fiindca unora Ii se pare ca se
impotri vesc la aceasta cuvintele lui Pavel de aiei, aide sa Ie'
puncln la mjjloc, E?i sa afiam bine ceia ce el voi e~te sa
, spuDiL 'Zicand ea "AI caruia lucru va ramanea,
car.e a ziditJ plata va lua, iara al .caruia lueru
va arde,se va pfigubi", a adaos imediat: lara e1
insu~i se va mantui, insa a~a ). ca prin foe" .
DecI, ce arn putea spune fata de aceste yorbe'? Sa negandim bine mai Intai, cine este temeliea, cine este aurul ..
cine sunt petrile cele scumpe, cine lemnul, cine fanul , c:;;i
cine trestiea. Temeliea 0 a aratat apostolul foarte lamurit,
ca este Christos, zid1nd: "Ca alta temelie nimeni
nu poate sa puna" afara de ceia ce este pusa,
care este Iisus Christos", iara zidirea mi se pare
ca sunt fapteie. ~i de $i uniia spun ca acestea sunt zise
pentru dascali, pentru ucenici $i pentru eresurile cele'
conrupte, totu$i dreapta judecati'inu pl"ime$te a.selrlenea,
Il8.rere. Caci. daca esteaiiia, apoi cum lucrul vaarde ;;i
se' va nimici, iara cel ce zide$te se va mantu!, a$a ca .
prin foc? fiinddi mai eu seama cauza sau faptuitoriul
ar trebu1sa se nimiciasca, $i elsa primeasea pedeapsa.

_ __

----'-_ _ _~_

___=_:OMILJA IX

117

ceamai mare, ca unol ce a zidit. Daca dasealul s'a

facut cauza raului, este vrednic de 0 mai mare pedeapsa
-:;;~ atunci cum se va mantu! '? lara daea e1 nu este cauza'
~I~ uc:e~kii au deyer:i~ a~a.r~i. precum sunt, prin .lnd~<
ratOlclea lor, apOl Olf-.l ~,tunCI lUi. 'este vrednic, de osal1dii
Bauvre:ctnic de asuf~ ri vr'e-p iJaguiJii c8IGB!;!, ziditbine:
Deei, cum spune ;, 86 v:ap3;gubl:?"' Dcundcse-.j,ed8
lamuri~. ca~tici:,orba oste de fapte.
' .
Fllndea mal departe apostoiul urma a.s8 adrcsa
c~tre... c~l ce facuse acea curvie "care z1ce, nici intre
paga~ll nu .se. nurne~te", de aceia e1 (jin buna vreme
aIunca semlOtllee~ordl!lui, caei el S6 pricepe ca diseutand d~spre. C},1.tceya, cinar in aceastii discutiune sa intro~uca mal chl.'lalOte vorba de ceia cearea desfasura
rnctI dep.ar~e. T~t a$a$icand e1 Ii eearta de a nu afi'tepta,
sau ~al .bu~e ZIS, dea nu se increde in a$<1 zi~ii filosofi,
el. mal q.m~,mte ~ . pregatit vorba des-pre . tainele cre9timsmul';ll. Cum ca el de pe acum se arunca asupraacelui
curvarlU, se poate vedea de aici, caCl spunand de temelie, a adaos:"Au nustiti Ca sunteti casa lui
. Dumnezeu, ~i Duhullui Durnnezeu locueste Intru
voi? De vastrica cineva cas a lui DUInnezau
stri~a'l-va pre acela Dumnezeu" (ver-s. 16. ~7)~
~ces~ea Ie spune,zg uduinddeja cu frica sufletul curvarlUlm,
.
,;lar~ de . zide~te einev R, pe aceasta temelie
3:ur , ars-mt, petre ' ~~umpe, lemne, fan, trestie"
Zlce. Dara neVOIa; de zIdlr8 este dupa primirea credintei,
dupre c~.m. zice ~i aiu~ea: l}Drept aceiaziditi.,.va unii
p.re ~ltI.l mtru cuvmtele acestea" ,). Thes. 4, 18),
filOdca ~l me:;;terul sau arhitectul, iiii ucenicul contribuie
la zidir~, pentru care~i zice: "Fiecare sa socoteasca
cUl~ zlde~t~" (lb..5, 11). Daea.aces tea ar fi zise pentru
c~edl!lti'i, ~pOl atun c~ cele spuse de aposto1 In pasajul ce
m sl:i ivnam~e, nu .$l-ar avea ra~iurlea de a fi, caei in
cred~nta tOti trebme a fi egali, de vreme ce una este
cred!nta,p~ cand iumodul vietti nu S8 poate a fitoti
e~ah. Credmta nueste deosebita, adeca,lma, a celor buni;
iiil alta a c~lor ,rai,. ci ~ceia$i pentru toti cari in adevar
cred, pe .cand In vieata sunt multe deosebiri, caci uniia
sunt mal harnici, altH mai lene;;ij' uniia sunt mai exacti

118

OlvllLIA IX

in implinirea datoriilor, altii mai inferiori, unii au succes

in cele mai mari, altii in cele mai mici, uniia gre~esc in cele mai grele, altii in cele
mai mici. De
aceia t;;i zice: "aUf, argint, petre scumpe, lemne,
fan, trestie". "Al fiecaruia lucru aratat va fi")
spunand aici de faptc.,,~i al caruia, lucru va ra1'1:18,n6a, care a zidit, plata va lua, iara a1 car-uia
lucru va arde, seva pagubi" de $i daca ceia co
spune aid ~ste cu.. priyire)a '.lcen~ci $i ~adascil:li, nu a~
trebui ca sa se pagubmsca. fimdca a cm esto vma daca
ucenidi n'au ascultat ~ De aceia spune' ca: ,.Fiecare
, lsi va lua plata . sa dupre osteneala", nu dupre
sfar~ituJ, sau rezultaLullucrului, ci dupre ostenealiL Olci
ce sunt eu vinovat, daca nu sunt cu bagare de sama
eei ce ma asculta ~ De unde se vede ea ceia ce el spune,
se rapoarta 1a fapte. Deci, ceia ce zice In acest pasaj,
aceasta .in~eamna: :"Daca c.in~va are 0 viea~a ,rea, o,~ata
en credmta dreapta, eli nHynC nu-1 va l:1Juta cremnta
snrea nu fipedepsit, lucrulluiJiind ars en tot.ub)~ F.xp;'esiunea ,;va arde" inseamna ca nuva suferi furiea
foculm. Dupre cum dind ein-eva avand arme de aur ar
trece printr'un riu de foe, $i ar putea trece poate cu ve'selie. ne cand eel ce ar avea cu el fan in trecere, nu
num'a! ca nu l-ar putea scapa, ci chiar ~i peel s'a1'
pier-de --'" tot a:;;a este$i eu faptcle.
Deci, apostolul discutand aid, nu spune despre 1ucrud arse carenu a1' exista, ci voie~te a baga frica
mai mult, ~i a adita gol de orice siguranta--pe-cei ce
traie~te in rautate. De aceia $i zice: "se va pagubi".
lata inUUa, pedeapsa.. JV[ai departe spune: "iara e1 1nsusi se va mantul, insa a~a, ca prjn foc." lata
~i it doua pedeapsa. Ceia ce el spune aici, aceasta inseamna: nu ~i el insu~i se va pierde a~a, ajungand 0
nimica ca :;;i faptele lui, ci va dimanea in focul cel ve~nic.
Deci faptul acesta il nume~te apostolul "mantuire",
~i de aceia a ~i adaos "caprin foc", dupre cum ~i noi
obi~nujin a zice despre materiile cari nu au ars ~i nu
s'au distrus imediat in foc, ca se mantue in foc.
Fiindca ai auzit do foc, sa nu':ti inchipui ca cei ar~i
aeolo vor fi adm;i la neexistenta, sau ca, vor disparea
cu totul, ~i daca 0 astfeliu de pedeapsa aposlolul 0 nu-

OMILIA IX

119

me~te mantuire,
obi~riuinta lui este

sa nu te minunezi de aceasta, fiind('1i,

de a face uz de denumiri frumoase
chiar f;ii in chestiuni cari suna rau la urechie, precum
;;i 1ll ('ele placute face uz de denumiri contrare. De
pilda: numele de 1'obie se pare a fi denumirea unul.
lucru :C3'\':1. ins8~ Pavel [ace uz de dilnsui in chestiuni
,.
.
. ..,'. . .uU:
,
lJUrle,:LlCB

""'h~p(l' t,,~+x ~nt<>1r:'0'C\"'e0

(""l0'~tarea\
'-.:-ovJ. a \vuot
,
,)

;n.."- ,-,._jl_L..t. lJ'-....'C"-'~G\; ~lJt;C

spre . asnultarealui Christos"

(II. cor. 10, 5),-:-de

asemenea ~i intr'o chestiune rea el face uz de cuvinte
frumoase $i incantatoare, zicand: ((a imparatit pacatul
(Rom. 5, 21), de ~i num'elede imparatie esle mai mult
Ull nume de lauda, un nume fncantatoriu la auz. Tot
a~a f;ii aici cand el spune ca "insu~i se va mantui,"
nimic all nu zice, decat ca da a intelege intinderea pedepsei, ca 9i cum ar fi zis: iara el insu~i va sta n8contenit pedepsindu-se.
.
Apoi a adaas: "Au nU9titi ca sunteti casa
lui Dumnezeu" ?Fiindca maisus a vorbit de cei ce
taie biserica, apoi la.urma se atinge E?i de acel curvariu,.
nu insa"'ln moct dar, ci Intr'un mod nehutar-it, da a se
. intelege Vleata cea conrupta a lui, ~i a initltCtt pacCttul .
dela darul eel incredintat lui deja. Pe langa aceasta
apoi, mai infrunteaza ~i pe altii, chiar del a faptele deja
exisLente. Sau cit vorue:;;te de cele viitoare, sau de cele
peLl"ecnte mai in urma, sau de cele fntristiHoare, sau de
cele bune ~i placute, el ve~nic face aceasia, De pilda:
vorbindde cele viitoare, zice: "ea ziua -H va adita~
nentruea. eu foc se va descoperi", jara vorbind
fapteie petrecute, zice: "au nu ~titi ca casa a
lui Dumnezeu sunteti. si Duhul lui Dumnezeu
locuieste intru voi ?,," ,
"De va strica cii1eva casa lui Dumnezeu~
strica'l-va pre acela Dumnezeu" (Vers. 17)). Ai
vazut asprime de cuvant'? Dara jntrucat persoana este
inca ne~unoscuta, apoi ceia ee vo['be~te nu este atat de
greoiu, ei eu totii imparta$esc friea de pedeapsa. "Strica'l-va pre acela Dumnezeu", adeca pierde'l-va
pre e1. Yorba aceasta nu este a unuia care blestema,
ci acelui ce prorocef?te. "C<1ci casa lui Dumnezeu
, sfinta este.1pe cand eel ce a curvit este casa

de

120

OM ILIA IX

OMIl.IA I X

spurcata. Apoi ca nu cumva sa se para' ca el se adre- .

seaza aceluia, dupa ce a spus, ci casa lui Dumnezeu
sfinta 'este, a adaos imedieat: "Cari sunteti voi".
"Nimeni pre sines,8, D.U se In::;ale". $i aeeast:l ex presiu,ne cs! e in;jr8ptata (,.(lntra aceluia, carese
\',-;o;"'ro"a' / "J ~vl'r.'.D.lf;t)<il~,>n. ...;1 .< 'sP,':;'e
de~
~ i-I' '-'
"8".a'
_..... .
.;;:.t.:t a..1,
v

y~l' ca
$i, l)' U >sep:1rli~ (~; :e} .tn treacatseadresea.za orea mult
a.celuia,bagandu-l ' ipt.r'lln feliu de agonie,$i predandu-:l
groazei, iarfu;;i adueevorb;1. depA.caWl ob$tese, zicand:
J.q b t;~.

1 ___ ' J t . . .1.!

... L~;

......~ .\<~ )~. J~'?

'y' .

\...1.1

"De i se pare cuiva Intre voi ca esteintelept in

veacul acesta, faca-se nebun, ca sa fie intelept".

Aceasta 0 face cu mult euraj la urma, ca eel ce i-a

raz boit fndeajuns. Chiar bogat dear ti cineva, sau de
bun nearn , ,~a,t( ori ~i ce ar ti, daca el este stapanit de
pabat., apoi este ceL...mai ordinar, dit,!.tr-e eel ordinarL Dupre curn de a.r fi cineva chiar imparat, a1'- fi considerat
en mai ticalos dintre toti ticalo::;;ii, dad ar aj unge rob
ba~'barilor, tot ru;;a I?i Cll eel ee ajunge rob pacatului.
Fiindca~i pacatul este barbar, ..=;;i e1 nu ~tie a cruta suf10tul OGa.ta Ina.t in stapanire, ci lltiranise~te in paguba
celor ce I-au prim it intr'an~ii.
I) Nimic nu este atat de dobitoeesc lucru,. ea paeatu}, nimic nu este alat de prostesG ~i de primejdios.
Pacatul toaLe Ie ra::'ltoarna pe dos, toate Ie tulbura, $i
Je niliUkR9te oriunde s'ar strecura. Gretos este a-I vedea,
greoiu ~i q~ nesufer:it. $i daca vr'un zugrav $i-ar imagina vreodata ci1ip111 pa9atului,cred ca nu ar gre:;;i daca,
$i j-ar lnchipui ea 0 femee monstru, barbara, sufland
foc pe nari, gre~oasa, neagra, intocmai a:;;a dupre cum
poetiif'$i lnchipue , PSL SciladinmJtologie. Pa.cat.uL~
agata decugetui nostru eu mii de mani, ~ipe nea.;;teptate strabate in sufletul omului, l$i toate Ie rastoarna pe
dos, ca.:;;i canii cari mU9ca pe furj~. Dara de Ce mai
trebuie sa-J zilgravim, 9i sa nu adueem aici 1a mijloc
pe cei care-I fac $i sunt sliipaniti de d~\.nsul '?
Pe cioe v()iti mai lntai sii deseriem'? Pe laeom $i
pe rapitoriu'? Dara ce poate fi mai . neru~inat ca. oc.hii
a:cestora '? Ce poate ti mai rara ru~ine $1 mai dnie ca
ace9lija'? Nuatat df. neru$inat este c.anile, ca unul din
ace;;tiia, candhrape~tecele alealtora. Ce poate ti mai
mana.

1) Part ca morold. Cat de sIuteste

~i c1cspre cei Jacomi. (Veron).

pacatul,~i

eli ce se as a-

121

. spurcat ca manile acestora'? Ce poate fi mai nesatios ca

gura lor, care toate Ie inghite $i niciodata nu se mai satura'? Nu te uita la fata $i la ochii lor, ca sunt de om,
caei oehii omehc::;ti nu veld astfeliu de lucruri. Lacomul
$i hrapitorul I'lU vede pe oameni ca oameni, nuvedo
ceriul ca ceriu. rluridica i:.aDul in .siB SpJ"6 ~tapftnt!l . ;:t
toate ci totul c rcncca esie rban,Oc'hii o[l~ene$ti 6t;i$- .
. nues~ de a vedea pe sa1'o.C1 doborati de .sarilcie, . $1 se
rni$ca. spre mila, pecand ol~hii ~acestoracan~,vad pe sa.:
raci, se infurie ca a fiarelor salbatece. OChll omene$tl
nu vad cele straine ca ale lor, ci $i pe ale lor ca s trel-
ine' nu poftesc pe cele ale altora, ci $i pe ale lor Ie
dan' altora, pe cand ochii aces tor a 9u. I?~t suferi, d.aca
nu vorrapi $i pe cele a le aHora, caCI 11 nu au oehl de
om, ci detieara salbateca. Ochii omene~tinlJ pot suferl
sa vada trupul lor gOI, dici este al lor,$ichiar pe. a l
altora, - pc cand ochii acestora daca ml V0r vede~ .pe
to i desbracati, $i dac:a nu VOl' vedea toate cele strawe
de'puse aeasa la dao$ii, niciodala nu vor ti multam~ti,
$i mai bine zis, nici atunei nu sunt mult.amiiL De acma,
manile lor niei eli labele fiareloi' salbaticB nu le~a:r- putea asemana cineva, caci sUIlt multmai hrapitoare $i
mai O'rozave ca ale acelora. Ur$ii 9i lupii dupa ce s'au
satur~t, se desg usta pe urma de prada lor 9i se dE:;parteaza pe ('and ace:;;tiia niciodata nu mal au sat OUn1- .
neze~ ni-a fae ut rna nile, ca sa ajuttin1 pe altii~ iara nu
easa-i desbraca,m, $i daca ar urma .C::l< PQi sa Ie lot.rebuinta.m In acestscop, arioi e mai bine' de a Ie t':UaE;i
a ramanea i'ara cle.
Tn, cancro fiarasalbatica fti sfa;;ie 0 nae., 1,8 sear, h89ti , ~i .~ insuti sS?i.l f:1l fratele t~l],--llU-crezi 1'3.
ai faeut ceva rau'? Si cum te poti numl om'? Nu veZI
ca noi numim fapt omenesc mila eeaplina de fi)antropic, $i eand . cine va face ceva crud ::;;i lipsit de mila H nu~
mim cu totii neomenos'? Prin urmare, caraeterul omulUl
il clistingem de al fiarelor salbatice, numai prin a mill1l,
zicand pururea: ((oare el nu este om'? oare este fiara
salbatica sau cane) '? Oamenii vindeca saraciea, $i nu
o mai sporesc, pe cand gurile acestora suot gl1ri de fiar~
salbatice, sau mai drept vorbind, chiar9i mai r ele, chiai'
$imai salbatiee decat a le acelora, fiindea.ies d~n ele cuvinte mai veninoase decat dintii acelora, cuvmte care
deseori pricinuesc ~i moartea aproapelui. $i daea le-ar
observa pe toate cineva, atunci ar putea vedea bine, cum

122

OMILIA IX

OWLIA X

din oameni, neomeniea ~i lipsa de mila face n80ameni.si

flare s8Jbatice. Dad inca ar examina ~i cugetul unoI'
astfeliu de oameni, inca i-ar declara nu numai de flare
saJbatice, ci ehiar demoni, caei sunt plini derautate::;;i
de dm;lInanie asupra aproapelui. Accilo .nu vei vedea nici
drago~te de lmparatiea cerurilor, niei frica . de gheena,
nid rU$ ine de oarDeni, nid mila, niciSimpatie, ei neru'3inarB :;;i obt'aznieic; ;:.i dispretul tutulor celor viitwi'e,
iar-a cuvintele lui Dumnezeu despreosanda, Gun] :;;i amenintarea cu. gheena, lor)i se pare numai un mit.
. Astfeliu este eugel ul lacomilol' ~i a hrapitorilor.
Deci, cand ii pe dinauntru sunt demoni, ~i pe dinafara fiare salbatiee, ba chiar mai rai decat acelea, apoi
atunci eu cine yom asemana pe ni 9te astfeIiu de oameni ~
Cum ca sunt mai rai decat fiarele salbatice, este in vederat de acol0, ca acelea sunt deIa natura a~a, pc cand
H ca oameni avand dela natura blandeta, se silesc sinD'uri de a se pune In f<3_ndul fiarelor salbatiee. Dara ~i
demonii Ii au p8 acc$tiia ca conlucrand ell dan$ii contra
. eelor bftntuiii,pcdi.nd dacE!. nu arconlucra ell dernonii,
a[)oi cde mai multe din me:;;te~ugurile lor contra noastra,s'arspar'ge in capullor, - - a(;e~tiia Insa intrec $i
pe demoni, ioeercandu-se de a stapani pe eei bantuiti.
~i iara~i, demonul razboi~te pe om, iara nu pe ceilalti
demoni, pe cand lacomul se grabe$te de a . face rau in ~
orice mod celui de aproape, $i nu se sfie~te nici de natura.
~tiu bine, ca, multi sunt nemultumiti de noi pentrn
aeeste cuvinte, dara eu nn SHot de loc suparat, d mi-e
mila_. ~i plang pe ni~te aslfeliu de oameni$i ehiar de ar
vol. sa rna bata , eu plaeere a.:;;i sufer!, daea s'ar departa
. de aceasta salbatacie. G'ici nu numai eu singur, ci ~i Proroeul Ii scoate peace$tija (lin randuloamenilor zicand:
"Omulin cinste fiind, n'a priceput, ci s'a asemanat ell dobitoacele cele necuvantiitoare" (Ps.48, 21).
Deci, sa devenim odata oameni, sa privim spre ceriu,
f;ii sa recfu;;tigam chipul ~i asemanarea lui Dumnezeu, ca
astfeliusa ne invrednicim !;li de bunurile viitoare, prin
eharul~i filantropiea Domnului nostru Jisus Christos, earuia impreuna eu Tatal $1 eu Sf. Dub, se cllVine slava
in vecii vecilor. Amin.

OMILIA X

123

"Nimeni pre sine sa nu se in~ale; de j se

na'~8 r>'1;~\r.'LAJ
0 ~"J.\)l.
~""h-'e
-

p.'!....;J'L'L.. .L

vv";
.' .!, '('G
"-'u'

acto
\...)~.h.l'.f

acesta, nebun sa se faca, ea

lut-<>.lr-pt
'J.

,'--:lV.lV

l~n.
1. 7Te~;:;'~-'U
v
",-"v - l'

sa fie Intelept".

(Cap. 3, :ii3. 19) ,

Dupre cum am zis mai 'nainte, apostolul a aruncat

acuzatiea eont.ra acelui curvariu, poate chiar fnainte de
timpul cuvenit,lasand-o a se intrevedea prin putine cuvinte enigmatice aruncate, iara dupa ce i-a zguduit eon$tiinta, revine iara~i 1a lupta lui contra intelepciunei lume~ti, ~i la paeatele celor ingamfati de aeea inteiepciune
$i caritaiau biseriea, ca astteliu adaoO'and $1 restul celor
spuse, 0icornplectand intregul cap de acuzatie eu cea
mal marc exactHate, la anna sa se aruncecu toata puterea lirnbei asup:e a cu rvariului aceluia, dupa ce, cum
8-,ffi zis, mai 1ntai.. .l--:a a.tins _put.in prin cele vorbite mai
lnainte. Caci $i expresiunea de aici"Nimeni sa nu se
in~ah~" catra acela mai eu seama este indreptata, bag<1ildu-i rnai dinainte groaza In --suflBt;-:-precurrr~ivo-rba
despre treslie, contra lui mai eu seama este spust"i, $i
chia!' il1tregul pasaj de mai Inainte: "Au nu ~titi
. suntBticasa lui Dumnezeu"? pentru dansul mai
ales esl.e pronuntat. DOU3, lucruri sunt c,are ne pot departa pe noi depacat; cand vom pricepe osanda ce zaee fn
paeat, ~i eand ne vorn da searna bine de demnitatea noastra. Prin faptulea el a adus in discutiune fannl ~i tr8stiea,
a infrico:;;at pc auditoriu, iara cand spune de vredniciea
$i nobleta noastra, e1 a rU$inat auditoriul; prin cea dintai
face buni chi1O\.l' $i pe eei mai nesimtitori, iara prin a
doua incurajeaza in facerea binelui chiar $i pc ceimai
blanzi.
.
"Nimeni pre sine sa nu se in~ale. De i se
pare cuiva intre voi ca este intelept in veacul
acesta, nebun sa se faca". Dupre cum el poronce~te de a: fi :mort lumei.$i aceasta rnortificalie eu
nirnie nu vatama, ci ehiar fo}ose$te, dici se face pricina vietei, tot a$a poronee$te de a fi mort in veacui
acesta, pricinuindu-ni-se de aici adevarata filosofie.

ca

124

Nebun lumei devine acela care dispretuie7te ln~elep

ciunea lumei, $i care crede ca cu nimic nu-i poate eontribu! la primirea credintei. Deei, duprc cum saraciea
yea cluprc . Dumnezeu este pricina adevaratei bog<'l,tii., 91 .
smerenie~ dupre pumnezeu este pricinlt in{t1tfi.rBi,.$i dispreNl de Bi('Cvft qp~p.;rta e SJe "priciuaadevarciteislave,

tot, ' ~f?a

:~i . il

se

fac~c~iQeva :, nebu,nl~n"~ "vea,e;u ia'Cesta,

ilfuce mai ' In{elept decat io~i, fiindca toate eelcaie credintei noastre sunt din cele contrare lumei ~i Intelepciunei ei. Side ee oare n'l:tzis: (dEmededela sine j'nte~
lepciunea))' ci "faea-se nebun"? 'Pentr~ca mai mult
sa injosasca $i dispretuiasc:a invatatura lumea.5ca; fiindca
nici nu ar fi fost acela$i lucru dad ar fi zis: leapada
fnt.elepciiJnea $i fa-te ,.IJ~bun.Dealtfeliu ne ;;i invata de
a nu ne rU$ina tIe sirrij1lli~tea noastra, caci aeeasta s1mplitatc $i p~~stie parutal~?a;te,joc .(~e fi~osofi. Dpaceia
apostolul mOl de nume nu sa 'sfht, rttnclca el se tncurajaza din puterea imprejudirilor desfa$urate. Dupre cu.m
48 pilda erucea, care se parea lor eeva de batjoeora,
a de venit pricina a mE de bunurL motivul slavei cei
negraite $i -temeliea vietei' ere$tinc:;;ti, - tot a~a $i paruta
11ebunie a devenit prieina adevaratei intelepciuni printrc
noL $i duprecum eel ce a invatat ceva rau, dacanu
va lepada, totuJ, $i nu '$i V(:l, indrepta spiritul, pregatindu-l de a.ft curat pe viitoriu, nu va $ti nimie lamurit
dincele sariatoase,-tota$a $i c:tiintelepciunea lumeasea __
daca nu vei alunga tGtul, :;;i nu-ti vei eu rat]. cugetul facandu-te pe tine deopotriva e u eel prost in ceia ceprive$te' credinta, nu vei $ti. -.~.Jd.I'it nimic sanatos. Cael
91cei ce au vecIerITe' Jrlcru~Gi$atC; " daoa nu fnchid ochli
9i . nu se dau in grija altora, ci se vor lasa numai in
nadejdea privirei lorce1ei fal$e, vor gre~l. rnai mult
chiar decb,t cei ce nu vad de loe.
. $i cum, zid tu, s'ar putea. lepiida iotelepciuoea
aeeastal)? Daea nil vei prim\. eredintele filosofilor. Apoi
fiindca a poroneit atat de puternie de a lepada aceasta
Intelepelurie, la urma pune $i cauza, zicand: "Pent.ruca
intelepciunea lutnei aee::;;tiea nebunie este la D.umnezeu" (Vers. 19),caci ea nu nurnai ca nu ajuta ell
nimic, oi inca chiar impiedeea; $i pein urml:IT8L"rebuiBa te departa de ea, ca una ce "atima. Ai vazut cum a
dovedjt biruinta eu prisosinta, ariHand ca nu numai eli
nimic ou fo10se$te, ei inca chiar este $i contraro, cre-

125

OMILIA X

OMILJA X

dintei '{ ~i niei ca s'a marginit a:post~lul~n.umai <:u vOFbele sale proprii, ci a pus la m1JIoc l~ra~1 0 mar~u;le.
zicand: .. Ca seris este: eel ce prmde .pre eel mtelepti i~tru prieeperea 1} lor", adeca .{(oBi c~ bi!ll:-:
,

. , tIt'
a ....'me!r.>c- lor v,,111arl'
F'n,l~.,. 11
ie~te pre eel . lll,e ep ,} cu .
J - - "
._"."-'.V_' ,~_
facut u~dejntelepciunesp!'e .ft ,rW a:oal?:V?le,('~'
Dumnezeu,apoi toCrr1ai prin aceasta.-l-a o.O;f':~Cll'L .c a . Jl}CA
mai mult au iIevoie de Du~ne~eu. Cum ~f$i ,In e.e f~l.lU "?
Pentruca facandu-se nebum pr~~ aceasta 1.ntelepelUne,
cu drept Guvant ea au fost robItJde. ea. eel e.e credea.u
ca nu au nevoie de Dumnezeu,~ au aJu~s la atatapevOle
de ajutoriul lui, in cat la.. u~ma ?oved1~~u-se ca erau
mai pre josdecat pesearn $1 necarturarll, .au a.v ut ~e~
voie chiar $i de ajutoriul aeestora. De acem a Z1S ap~:;;-:
toIul, ea bumnezeu i-a ~o~rat in v~c1e~ug,~l lor, ~C<'ID!
eand spune: "Pierde-vOlU m~elepClUnea arat~ ca
ea nu este buna de nimic, iara caod zice: "eel ceprmde
pre eei intelepti intru vicle~ugul lor" araia pu- .
terea lui Dumnezeu. .
." . ~
Dupa aceia spune $i modul cum oa d~ob~rIt, ad.!wgand 0 alta mar! urie: "Domnul cunoa~te, Zlce, gandurile intelepti1or, ca sun~ d~;;;Aa!'te~" (Ver~. 20).
Cand inteJepciunea eea nee~perlEmta 1$1 da 0 a~senJene~
parere de.dao$ii, ~i-i arata astfeliu, ,~poi ca.re ~J..w. dovad~

a:

11.

C. -

- mai eautt -despf'-elfliif'Bar' IBf'-.p-ro-stl~r,?--J~__ .oam.~

nilor de multe od cad eanedrepte, pe cand. Jude9at~

lui Dumnezeu pretutindeni este fa~:'\,-ponos :;;1 ne:p~rtl~
nit.oare. Deci, dupa ce Ii pune inamte . ~trAofeul a: taL d~
stralucit al judecatii cei de sus, la urma mt!ebUl~teaza.
cuvantul maicu putere, intorcandu-l d~ asta. d~ta spre
cei stapaniti,$i zicand: "Dreptaeeia mmem sa nu s~
laude intru oameni, ca toate ale vo~st~e sun~
(Vel's. 21). 1ara$i se Intoarce.la i.deia de du?-alnte, aratand ca nici In cele duhoVUlee~t.l~u t~eb';l!e .~ cue;eta
lucruri mari, ca uniia ee nu~ au mm~c prl?tr ID~ll: ~and,
deci, intelepciunea lumeasca este. v3:tamatoare'Alara ~ele
duhovniee$ti nu sunt date de ~Ol, Zlce, ce cuvant .al de
. 1) Not~. E~;resiu~e~ 1tC1.vooPi[C1., dupre cum arata c~iaretimologia cuvantului (1t&'Y rVfOY = tot .lusrul) rlu este tradusa ,:;x~ct~
ci ar ' trebui sa sa zica vide~'I1;fll), 1ar!l- perlcopa aceasta sa ne.
eel ee prinde pre eei 'l.nteleptt mtru vteleljugul lor)).

126

127

OMILIA X

OMILIA X

a te hludall ~ cand e Yorba de intelepciunea lumeasdi

Dumnezeu", insa altfeliu sunlem noi ai lui Christos,

aItfeliu este Christos al lui Dumnezeu, $i altfeliu este lumea a noastra. Noi suntemai lui Christos,calucrll, pc
cand Christos este , al lui Duwnezeu, ca Fiu al sau ade-

el ziCe:

"Nimeni sa nu se amageasca pe sine",

fiindca cugetau la Iucruri vatamatoare,aici j'nsa, fiindca

taptul are in sine un mare folos, el fntrebuinteaza cuv8.ntul mai ell blandete, zicand: "nimeni sanu se
latlde~ _

"Ca to.atc ale voastre sunt; oti Pavel, ori

Apollo, ori Chifa, ori lumea, ori vieata , ori moar..,.

-..tea",oriacestea deacum, ori cele viitoare toate
" ale voastre sunt, iara voi ai lui Christos, iara
Christos al lui Dumnezeu". (Vers. 22. <::3); Fiindca
i-a atins Cll putere mai 'nainte, Ia lirma iara~;;i Ii intremeaza. Mai sus zicea: "Ca ai lui Dumnezeu impreuna lucratori suntem"~i prin altcle multe i-a
mangiUat, iara aid ca "toa te ale voastre sun t" dobQrind trufiea dascalilor, ~i aratand ca dascaJii nu numai,canu i-au indatorat cu nimic, (ci inca ca chiar :;;i ii
datoresc.a aV88. oare-cal'e re<-:uno~tjntavouii, dici pentru
voiau devenit dascali $i au Iuat -charuh. Darii fiind(~a
s-ar fi putut ~iii mandri ca dascali, ' de aceia mai dinainte Ii-a taiat boala, zicand: "fie-caruia precum
Domnul i-a dat" ~i ca "Dumnezeu a facut cre~
terea-", ca astfeliu nici dascalii -sa nu creada Iucruri
mari de dan~ii, ea uniia ' ce dau Illvata,tura, :;;1 niei ucenidi sa nu se mandriasdl. auzind pe apostol ca ." toate
41e voastre sunt ", fiindca de~i, zice, sunt pentru voj,
.
fnsa totalul S8 face de Dumnezeu).
Dara tu te gande~tA cum pana. la sfari?it el $i-a
pus numele fnaintea celor-I-alti, iara numele lui Petru
tocmai la urma. $i ce va sa zica expresiunea din acest
pasaj: "ori moartea"? Adeca '(ca chiar de ar muri,
pentru voi mol', primejduindu-se pentru mantuirea voastra. Ai vazut cum iarii$i .a doboritcugetul ucenicilor,
$i a ridicat pe al dascaHlor ~ El discuta cu dan$ii ca ~i
pedagogii cu ni~te eopii de bun neam, ca1'i au a mo~
teni toate. Se mai poate spune$i altmintrelea: adeca ca
$i moartea lui Adam pent1'u noi a fost data, -ca noi sa
ne cumintim, precum ~i moartea lui Christos tot pentru
noi, ca sa ne mantuim.
"Voi ai lui Christos, zice, iara Christos a1 lui

vXr~t. . ~i' flo r,D., Ju~,ru ,sau

ereatufg" 'dupre cum nici lu-

;;~~"-;iI:r est~ ~ ~oasfra. A~a cii de '$i e~le acel~i cllvant,

ins?- kleia e~te eli tot'll deosebita. Lumen. este a nO!lstdl..

fhnd faC:t!tii ncntru noi,pe cEtnd Christos A~tca! lui
Dumnezeu, ca avandu'~i fiin~arca lui in .'rat~l, ~i no! a~
lui Christos, ca f~.yuti dedansu.L . (CDeCl, zlqe,daca i?I
aceiasunt ai vO$'tri, apoL .ie ce atunci ati fa_.cut eu totul
din contra, numindu-va dupa numele lor, :;;1 nu eu numele lui Chri~tos ~i aJ lui DumnAZeU '?

~a

-Asa sa ne soeoteasca pre noi om ul, ca

pre ni$t~ ~lug~ ate 1Ul. CnI'lstos,.~! Ispra.:,,:m?l
(ieonoml) al tamelor 1m DumI!ezeu ,(Cap. 4, it
",

"l

FiindcaJi-a umilit cugetul 10I', prlVB$te cum la urma

iara$i Indrepteaza. zicand : "e-a pe ni$te siugi ale lui
Ci1,rist()s~; - A~_.. d8~r8"1 zi-ce, nu te DUn-!! eli nufflele s!u'1
'-l
A ICI
" II
o
. -t
' gilor care shqcsc,
.a.sanu
pe stapaUlJ! t_am), __
l1U!ue!';.e
fspravnicL3auipQnomi; aratand .~. taini.le n~ tre.buie a
Ie da tutul'or, Cl numa1 eelor Cal"j trehme, $1 carl pot a
Ie iconomisl eu vrednicie. "lara ee este mai mult,
~

~'1

sa, eaute aeeasta 'intce ispr-a vnici, ea credineios

cineva sa se afie". (Vers. 2), adecasanu sfitarisasca

cele a]o sta,pfM1ului~ sa nll '~i Ie Insu~iasca ca-stap~n, ci ca
iconomsa Ie administreze, cad treaba iconomulm este de
a administra bine cele fncredintate lui; sa nu zica ca
cele ale' sta,pa,nului sllnt a.le sale proprii, ci din contr~
inca, saspuna ca ~i c~le ale sale suntA ale. stapanuIUl:
1) Fiecare deel, sa cugete acestea III mIllte~ sa, ~l
cel ce are darnl vorbirei, ca $i cel ce are aven,'-- cum
ca aces lea i s-auincredintat lui de stapanul, $i ca deci,
nefiind ale lui, el nu trebuie sa Ie stapaneasca numai
pentru dansuI, ~i nici sa i?i Ie insu~iasca lui, ci toat~ ~
Ie socoteasca ca ale lui Dumnezeu care le-a dat. VOle~tI
sa vezi iconomi credincio~i ~ Asculta ce spune Petru:
1) Partea -moraUL . Cum ca cele date noua sunt dela Dumnezeu.
li\i ca uu trebuie a Ie pastra llumaipentru noi, ci a leimpartali\i
li\i altora.~i ca cel c,e m!lui:ii'te .pe. sa':.ac... se. n~meli\te cu numele
lui Dumnezeu, de mantUltormii'1 bmefacatorlU. I Veron).

128

OMILIA X

OMIUA X

Ce cautati la noi, ca cum cu a noast.ra putere

~au cucerrlicieam fi facut pre acestasa umble".
(Fapt. 3, 12)? iara lui Cornelin Ii zicea: ~,~i eu insu'mi
sun tom". (Ib. 10, 26); deasemenca 8i ..catn'iChristos.
zIcea: ..lata. nul amJa$at toate$lAl 3.m . urmat
~

tie"; (~1ath. 19,: 2-:JTot a9a$iPa~()I' zicand :~,Mai

mult de cat totiaceia m-am ostenit" a adaos

"lnsa
eu, ci darullui Dumnezeu care
este intru mine", (LCor. 15, 10), precum :;;i aiurea
adresandu-se acestora Ii zicea: ;,~j ce ai care n-ai
luat". (lb. 4., 7)? Cu alte cuvinte nimic nil este al 18,11, .
imediat:

n'u

niei averile, oiei cl1vantl11, ba inca .oici sufietul, caei :;;i

acesta este 111 stapanului. Deci, dtnd trebuinta cere, da-l
si oeacesta, iara d8 iube$ti vieata,:;;i poroncindu-ti-se
de -a'l da, tu te imDotrive$ti, apoi atunci nu .mai e$ti
lconom. Si'Cum se<poate fmpotrivl. cineva, zici, cand
Dumnezeu' II ci1iama '? Aceasta toemai spuo $i eU,.:;;l
teemai pentrn B.eest f{';l.pi rna. mjnlllH"Z de filantropiea lui
Dt.mmezeu, diei ceia-ce' poate sa'ti ia dela tine cbiar $i
fara voea ta, el nu voe$te D.-ti Ie lua fara voea ta, ca
astfeliu sa ai $i plata. De pilda: poate ca sa 'ti iee sufietul fara de vointa ta, j'nsa el voie$te a ti-l. lua GU
buna ta voiuta". ca a~tfeliu sa. zici :;;i tu ea :;;1 Pavel:
"In fiecare zi mor" (I Cor.1:>,~ 31). Poate de pilda
ca sa-ti iee slava si tara voea ta 9i sa.tfLJacEL~
lit 1nsa e1 voieste 'q
lua, de la tine cu buna vointa
ta: ca astfeiiu sii aiplata. Poate sa te faca sarac .$i fara
sa; voim;;ti tu, insae1 vDiei;lte ca tu debUDa . voe ..~ii
sarac ca astfeliu sa'ti impleteasca cununi. Ai vazut fijantr~piea lui Dumnezeu"? Ai vazut trandaviea $i tampirea
noastra? Poate ca ai ajuns iotr'o slujba inalta, sau ai
primit vre-o stapanire bisericeasca? Nu cugeta lucruri
mari,cacinu'ti-a.i ca$tigat tu slava, ci DUillnezeu te-a
imbracat cu ea, el este care 'ti-a dat-o. Deci, pastreaza-o
ca pe. un lucru strain, ne-tacand abuz din ea, $i nici
jntrebuintand-o in celece nu trebuie$te, oid fngamfandu-te <;ii nici sfitarisand-o, sau mai bine zis, insu~indu
ti-o tie ca pe ceva propriu al tau, ci considera-te pe
8ine'1.i ca sarae ~i fara' slava. Daca. ti s'a increaintat
poate porfira. imparateasca spre a 0 pastra" apoi ITU
tpebuie a abuza de aeea haina$i a vatamape cineva,

129

ci a o pastra cu cea mai mare scumpa,tate, ca data tie

de Dumnezeu. Ai primit darul cuvantului? Nu te trufi
:;;i niei nu te fngamfa, caci da,rul l2u, este .al. ~au. Nu fii
nerecunoscatoriu pentru darUrIle stapanulUl, c11mparte-le
in mod drept ~u tovara:;;ii tei, $1 nici .~~ t~ rr~a!1dr~:;;,ti
eu de, ca :;;icU111 ar~ a~e tale .pr<;:prll, .~! rU9lysaw:
cruti ,pontru,tine nUl?al, ~l pe,altn sa l1u-1 ~;xr~pa~;tft~G~tl
din ele. Chiar copii deai aveliisunt a1 1m llumnczeu.
Daca tu Ie consideri a:;;a, apoi :;;1 avandu~le vei fi multam it 8i luandu-ti-se nu te vei lnt1'ista, civeizice ca
~i lob:' Dommil a dat, Domnui a luat" (lob 1,21).
Y
Tot ceia ce avem, este a luiChristos, :;;i chiar pre
afi (existenta) dela dansul $1 printr.1nsul 0 avem; :;;i
dreptul de a' tra1. de a resl?ir~, f;li ~umina, ~i ~erul, $i
pamantul, toate sunt ale lUI, ;;ll daca oe~ar lIpSl de una
din aces tea ne Dierdem S1 ne nimicim, cad Doi suntem
aid trecato~i $i ~nemernici(drumeti). A~a dara, a zice
mereu ca aeeastaeste a mea, ceealalta este a ta}) flU
sunt d~cat vorbe goale, Caci 1'n fapt nu este 3.;;;:'1,. $i ('and
tu zici ca te O'asc$ti io casa ta, nu este alt-ceva decat
o vorba goal<l Jipsita de r.ealitatea.lucrului,fiindca :;;i
aerul, $i pamantlll, :;;i mat~rJCi:.lu.I casel sunta.!e creatorului, $i ch1ar :;;i tu care aI cla(ht-o,pr~cllm $1 toat~ cele1alte sunt ale lui. Daca poate intrebumtarea casCl este
a ta apoi:;;i aceasta este nesigur, nu numai din cauza
mortii
, , ci ehia1' $1 mai 'nainte . do moartedin cam:a ncstatorniciei luerll rilor omene$h.
Acestea deci, imprimaodu-Ie in mintea noast.rt'i, nc~
contenit sa filosofam cu ole, si de aici vorn ca$tiga doua
bun uri mari: si. ca yom fi iotdeauna mult<.lmiti, fie-ce,
ie~am aveac in~taooffipeifieca fiic'S~at' iua;~i muu
yom mai sluji eelor trecatoare, care niei nu sunt alo
noastre. Chiar ave rile daca ti Ie-a luat, pe ale sale Ie-a
111at chiar cinstea si slava, chiar trupul, $i chiar insu$i
sufi~tul de ti I-a lu.1t, al sau a luat; chiar copilul daca
1i I-a Iuat, apoi n'a luat pe !luI tau, vCi pe sluga l~i,
fiindea nil tu I-ai plasmuit, C1 el I-a facut; tu. aIvSJUJlt,
in cazul de fata. numai ea obiect de treeere, lara totul
oIl-a facut. Deci, sa'i multumim lui, ca ne-am invrednicit de a slujl. in lucrarea sa. Dara ce? ;'\i llvoit .p0~t~
ca' pentru totdeauna sa ai agel <;1ar"? .ApOl ac:easta lara:;;l
este fapta unui nerecunoscatorlU, $1 a UOUIa .care nu
stie
. ca are un lucru strain, S1 nu pe al sau proprlU. Dupre

t6038

130

OM ILIA X

cum eei ce de buna voca lor, depart~ndu-se de asemenea

lueruri trecatoar e, $tiu bine, ca ceia ce au nu este a
lor' tot a$a $i eei ee se intf'isteaza la pierderea lor, sft-tarisesc, . S?,U l:;;i insu$ese . loru '$i lucrurile stapanului.
Caci dadi noi ehiar nu suntem ai n0;Jtri, apoi eumaeele
lllCfuri pot fialo noastre'? Din doua pani .noi suntem
.
f'
ft'
~",;n
c: .
ai lui: :~n, t')r.l,n e.rC
,a }lunC
$1" prIn ered'H1V
),. , D e. -a,~tjJ.~.
, . .' r,.'
' .. I ,1
''''''''u
de'
ro
t:
~ ~ ec::j.e"
rr. ,
"8
'
zice .. iJa, v iU. ~ !!yi:::;bCi"Ul l~lt . ' let llle "...., L
\.i:"' ? ~ vt. ,
11), iara Pavei: "Ca intru dansul ~i viem, ~i ne
miscam, si suntem (( (Fapte 17, 28), preeum $i atunci .
. e~riclvorb~$te desf>re credinta, ziee: "nu sunteti ai
vo~tri, ca sunteti cumparati eu pret" (1. Co~, 6,
19. 20), A;;a dar'a toa te sunt aie lui Dumnezeu. Cand,
ded el 11e chiama :;;i voie$te a ni lu<'teeva, sa nu bolbor~sim cu vor-ba ea slugile eele nereeunoseatoare, $i
nici sa ni insusim pe furis luerurile staj)an ului. Daea
sufletlll nu este a l fau, apoi banH cum poL fi ai tei '?
Cum deei cheH.uiA~ti in ceia ~A nu treb)lie cele ce pu
sunt ale talerNu~tiicapentru aeeasta vom fi tra:;n la
r espundere, Cet uniia ce ie ~am. intreb~in.tat r,au '?l?t;<:~,
fiindca f lU' :.-)unt- ale ' noastre,cl -a le stapanulul, treDUIC1
ea sa Ie Gheltuim e u f!'a!.ii no::;>LrLfiinddi toemai pentru
aceasta a fost invioovatH $i bogatul din evanghelie, precum si cei ee nu hriinesc pre Domnul, ea uniia ce n~au
facut a~a. Nu spune ca eu cheltuesc din ale mele, :;;i
ca din ale mele mt!" desfatez), caei nu , sunt din ale tale,
cidin ceJe str'eine, ~i zie streine, fiindce" tu voie9ti <1$ft,
pe cand Du.mnezell voie:'?te ,ea cele in~redintate tie, sa
Ie cheltue:;;tl pentrll fratll tel. Cele stI'ell1e sllnt ale tale
numai atunei, r.and tu Ie e heltue~ti eu cei sara.ci, iara
daca tu Ie cheHue~-fara crutare nUffiai e u ti~e s!nguf;
apoi atunci slreine au dev.enit eele ale tale. Fll1d~a Ie-m
fntrebuiutat eu cruzime, $i ziei ea: este drept ca cole
ale mele sa Ie cheltuesc numai spre multamirea mea,
de aceia eu zie ea sunt streirle, cad eele ale tale sunt
eomune tuturor, dllprc cum .comun este ~i soarele, 9i
aerul, $i pamantul, precum 9i !o~te <?~.1elate. Dupr.ecl!-m
s6 petrece eu trllpul nostru, ca ll1g I'l,llrea sau sl.uJb~ nu
se margine!7 te numai la unul dinorganele lUI; C1 se
intinde asupra fiecarui organ in parte, iarade cumva
S8 marQ'ineste numai la unul din maduL3,ri, apoiatunci
intregul tru'p 1:;;i pierde energieasa,- lntoemai ~a ,S8
petreee~i en averile.
1

OMILIA X

131

$1 pcntru ea sa fae mai lamurit eeia ce voiu a

spune, iata de pilda, cit hrana data trupuiui pentru toate
madularile lui, nu se imprfu;;tie in modproportionat la
toate, ci , numai la unut . din madulari; ei bine, atund
este strein80cu totul de ,a cel madular -;d cum . ~.3o TIll
fie streina, dacanici nu opoate mistul ~inici nu-l poate
hrani f, .- r:eclnd -.daca ea S8 in1pra~tie 1ft toat.e in comun, atu[lci e:;;ie a tutui'Or ia liB loe, ~i a.' fieear'uia in
parte. Tot a::;a se petrece 9i eu ave rile .: daea tu singur
te bucuri de 81e, atunci Ie-ai pierdut-::- ca. nll rodesc
resplata cuvenita - pe cand dac,:a tu Ie imparti ~i altora, apoi atunei mai eu sarna sunt ale tale, $i atunci
YOI' rodi, adeeaiti vor aduee folos, Nu vezi ca mariile
slujese, gura mesteca $i moaie manearile, $i stomahul
Ie prime$te ~ Nu enmv8. oare zice stomahul: {lindea eu
le-arn primit, de aceiti trebuie a Ie stapanl pe toate~
Deci, nu spune astfeHu de vorbe nid tu, in privinta
averilor, caci daLor-iea eelui ce pr'ime$te cste de a impartasi $i De altii din cele ee aprimit.Dupre cum rent-alea
.,' st.on1ah~lui esLe de a slapani IIl~..,nciiriie numai nentru
sine, $i a nu Ie imparti-in mod proportionat tuturor
madularilor, cand atunei iTItregul trup se 9i vatama,-tot
a$3. $i reutatea. eeJDr bogati estede-a stapani totul pentru
dansii ceia ce au, caei atunci $i p~ dil.n9ii $i pe altii
pierd,Ochiul deasemenea prime~te in -sine lumina, in88.
nu pentru aceasta e1 este indreptatit de a stapani numai
pentru sine lumina; ci . lumineaza intr'egul trup, - cad
nicin u e~te dupre natura de a 0 :stapanlsinguI' pentru
sine, pecal timp e1 este achiu. Nasul iara;;;i simte miroslll, fnsa nl.1-1 stapa,ne~te numai pentru sine, ci-I trimite crierului, r;;i pune pe stomah in contact eu acel
miros plaeut, !7i, in tine, prin e1 intregui trup se simte
bine dispus. Picioarele Inca cahUorese singure, insa nu
se poartc'\ numai pe dansele singure, ci transpoar-ta in
aceb$i timp pe intregul trup. Tot a~ 9i tu ori ~i ce tt
s'a ineredintat, nu stapa,ni singurtu, fiindea totul vei
vatama, ~i ehiar pe tine insu-ti mai 'nainte de altii.
Dara aceste imprejurari nu se vad petreeandu-se
. numai e u madularile trupuiui, ci $1 in . toate actiuniie
omene~ti. Caci de pilda, daca fierariul n'ar voi saimparta9asca nimanui me$te$ugu1 lui, apoi atunei $i pe
dansul ~i pe .celelalte me9te::;;uguri 1e va dal"apana. De
asemenea $i eurelariul, $i eulti vatorul, $i piLar-iul, precum $i fie care din eei ce au vr'un ~te'7ug, sau vre-o

132

133

OMILIA X

OMiLlA XI

intreprindere din eele trebuitoare, daea ar voi sa nu

impartfu?asea pe altul din me9te9ug, apoi nu numai pre
aitii, ei chiar 9i pre dansul singur se va pierde pe langa
c.;ilaHi, f$ice spun eu de cei bbgati~ , -C8~ei ch!ar~iJ~e!
sa.raei daea s'armoliplde reutatea yoastraa celor lammi 9i ,bogap., ahOi :3~(~fn~i ' p~yl]iv~'~l','iitarna mal mu!t~
fiin!,cadadl, de 'pikl<'i, p'ar> \'{)l sa ';~i ~ie8, b)!ate.!fi'llor, iute
v'ar faee saraci $i pevoi, ba inca ehiar v'ar pierde eu
desavar:;;ire. De pilda: daca lucratoriul de parnihlt Xm
~i:..ar da munea sa, daca marinariul nu a1' vol. sa-$i ia
lucrul seu pe eorabie, daea osta:;;ul n.'ar voi sa se duea la
razboiu, apoi intelegeli bine cata vata,mareati pute~, avea,
de aiei. A9a di ehiar de n'ar mai fi nimic alt, eel putin
temeii-va ' $i ru:;;inati-va de aceasta, 9i imitati intelepcitinea acelora. Nu impartage~tidln avcre pe nimeni (I
Apoi atunci oste drept ea niei tu ,sa teimparta~e9ti de
ajutoriul cuiva. Dara daea aeeasta s'ar petrece, apoi
atune] totul s'ar rasturna pe dos.
'; ,
Prettftindeni, deci,a da $ialmparta;;l $ipeal(ii
. din ale noastre, este )'nceputul multor bunuri, fie eu semintile, fie cu ueenicii, fie eu me$te$ugurile, fie in fine
cu --o rice.Daca de piida cineva ar vOl sastapaneasca
me~te~ugul numai pentru sine, apoi~i pe dansul cum
~i Intreaga vieata Ie va rasturna. Dad cultivatorul de
,pamEmt arpastra semintele acasa ingropate, va pricinul (}
foamete grozava. Tot a,;;p-:;;i 1)ogatul daca face asifeliu cu
banii sai,mai 'nainte de ceh;a-raci pedansuise vanimici,
ingramadindu-~i pe capul sau flacara cea mal arzatbare
a gheenii. Dupre cum dascalii, chiar do ar aveacat de
multilleen1ci, totu~i p_e fiecareil irrlparta~e9te din mO$te:;;ugullor, tot a~<,qnura;cCa-'sa at$tigtmulti Carilla prifnit
binefaceri dela tine, ea cu totii sa zica de tine, ca pe cutare
1'a sciipatde saracie, pe cutare de prirnejdii, $i ea cutare 5'ar fi pierdut, dara dupI'e darul lui Durnnezeu flU
s'ar fi bucurat de sprijinul lui; 9i ca a deslegat pe cutare de boala, pe cutare }'a izbavit de sicofandii, pe altul
fiind strain 1'a primit la clansul, pe ce!alalt care era gol
1'a imbracab). Cuvintele acestea sunt mai bune decat
mii de bogatii $i mii de tezaure, $1 pe toti ii va Intoarce
--c1itra tine mai mult decM hainele 'cele aurite, sau caii
cei Impodobiti, sau slugile cele nenumarate ee yin in
urma tao Acestea chiar te arata greoiu tuturor, $i de
totj 'vei fi urit, ca , un dw;;man comun, pe cand acelea
te vor proclama cape un parinte ob:;;teisc, 9i ceia ce

este maI mult decat arice, ca $i favoarea lui Dumnezeu

iti va urrna pretutindeni in faptele tale. Spuna atunci
cutare,ca mie mi-a inzestrat copila la mi1riti~, un
.altul ea mie mi"[l. crescut GO pi~ul 1 , 1'a facut. b?,rb:at
desavar;;;it, un altul ea m'a scapat de nenorociro "i
celalalt ca m'a izba,yit de prime,jdiiJ).
,
_
"
,Asemenea cuvinte S!lnt mai bune , d~cat ,('.uU!H1t1e
de aur,$i au mii de vestitoriin cetate de filantropiea tao
Aeeste glasuri sunt eu mult rn<ii dulei 9i mai placute
decat glasurile vestitorilor cari merg inaintea imparatuluisau a stapanitorilor, cad ele te proclama de man~
tuitoriu, binefacatoriu, sprijinitoriu, $i, in fine, ell numele
pe care Ie atribuim lui Dumnezeu, iara mi lacom, mandru, nesatios 9i chitibu;;ariu. NU,va rog, sa nu dorim
de a auz-I nid unnl din aceste cuvinte, ci numai din ceie-'
laUe. Caci daca 9i pc pamant asemenea cuvinte rostite
fae pe cineva strahicit 9i "estit, dara inca eand sunt
scrise $i in ceriuri, 9i dnd In ziua cea de pe urma 1nSU9i Dumnezeu Ie va proelama lnauzul tuturor, poti
pricepe singur , de eata fnsemnatate :;;) de eata stralucire
te vei bucura atunci, Carora fie ca cu totH sa ne invrednicim, prin charul 9i filantropiea Domnului nostru
Iisus Christos, caruia fmpreuna cu Taml 9i eu sfJ'ntul
Duh, S8 cade- slava in vecii vecilor. Amin.
OMILIA XI
-~ lara ;Die prea p~in iFni osto n~ama
judec de catra voi, sau de ziua omeneasca, ci
nici insu-mi pre mine rna judec. Pentruca ni-,
mic pre mine nu rna ~tiu vinovat; ci nu intru
aceasta m-am indreptat; iara cela ce rna judeca
pre mine Domnul este" (Cap. 4, 3. 4).

Impreuna cu celelalte rele, eu nu $tiu cum in natura oamenilor s'a furi~at boala curiozitatei, 9i a cercetarii fara rost a faptelor straine, ceia ce 9i Christos
a lnfierat, zicand: "Nu judecati, ca sa nu fiti judecati" (Math. 7, 1), caci acest pacat, ca 9i toate ceIe-

134

135

OMILIA Xl

OMILIA XI

lalte pacate, nu are cu sine mCI-O multamire, ci numai

pedeapsa ;;i osanda .. Cad noi flind apa,sati de 0 multime
de rele, $i purtand in ochii nO$tri harne mari, deodata
devenim cercetatori aspri ai pacatelor celor deaproape,
care Cll nirnie nil SA neo:-;ehese poate de firelede gunoiu,
Acest fapt., se petrecea. peatunci $i in Corinth,eaci pe
barbatii eviavio:;;i ~i iubitori de, Dumuezeu Ii luau in
iJatae -de jocpentru simpiitatea $i neinvatiitura lor',iar-a
pe eei lncarcati de mii de rele Ii j udecau de buni pentru
limbutiea lor. Dupa aceia apoi, ca :;;i ni 7te judeditori CG
$ed po seatme, ii votau cu indarjire draceasca ni$te
astfeliu de hotarjri: (Cutare este vrednic, cutareeste
mai bun decat cutare; acesta estemai inferior c.eluilalt,
sail ca este mai bun decat acesta); $i cu chipul acesta
h\sand 1a 0 parte propriile lor Tele, de care ar fi trebuit
s'}'seintristeze, ii deveneau judecatorii altora, ;;i prin
aceasta aprindeau intra dan$ii lupte din cele mai grozave.
Deci, Pavel doborind aceasta boa}a uricioasa; prive~te Cli
cata intelepciune 0 indreaptii. Fiindca mai sus a fost zis:

insu'rni pre mine n1a judec (( .. Pe langa cele vorbite,

apoi, trebuie de a eerceta $i chestiunea pentru care sunt
spuse aceste vorbe, Dealtfeliu Pave! obiiiinuea de multeori de a grai $i eu Aglas'put:rnjc,sau mai drept vo~bi~d

T", .. !". ;"e

-e-;;::tD'Y"::';
v
.LLl(.A;.J.

,; ... t...I(;LLAi.

j.J

'-'

'1'-"
;li{'a
,}t,,-,-,c
.,COC>"'T'a ~r'+~~
.J..LU.1.\J
...
tJ!\. ....,::) ... _..Cj,_./\_~C.l.0,) ,.1 .....11_,
.1 .

ispravniei (iconomi)"cu care ocazie s-arfi piirut di

Ii se lasa drum liber de a judeca 9i cerceta vieata fiediruia, apoi aceasta parere gre$ita eia strivit-o eu desava.r9ire, Deci, canu cumva ji sa patimeasca de aceasta
boah"i., iata cum i-a departat dela 0 asemenAa necuviinta :

"lara rnie preaputin irni este ca sa rna. judec

de eatra voi", iara$i aducand vorba asupra' propriei
sale persoane. Dara ce va sa zica prin fraza aceasta, ca

"Mie prea putin imi este ca sa ma judec de

catra voi, sau de ziua omeneasca?" Adeca: ma
judec pe mine Insu'mi ca nevrednic spre a fi judecat
de voi; 9i ce zie eu de voi ~ ci chiar de ori .<;;i cine altul.
1nsa nimeni sa nu considere ca lipsa de minte din partea
lui Pavel, daca spune ca nici unul dintre oameili nu
este vrednic de a '~i da hotarirea pentru dansul. Mai
'ntai fiindca el nu spune acestea pentru dansul, ci voind
a trage pealtii din suparareali'i nemultamirea ce Ii se
pricinuea de acei judecatori nopoftili de nimel1i, 9i al
doilea ca lucrul nu se marginea numai ]a Corintheni,
ci chiar9i pe dansul s'a scos din 0 asemenea judecala,
spunand ca a S8 da asemenea hotariri, este ,mai presus
de parerea sa, pentru care a f;;i adaos imedieat: "ci nici

9i cuoare ,Ca,rCiTI3,ndrie:; lnst;. U,CCc1StU- .. flU iZVOl~aJ.lIl

trufie sau linsa de minie, ci din cea mal eminentfi, 1('.0homie. fiind""e3.; si aeum 'cl a SDUS ,aecste -;;:!orbe~ nu. c:a
c

'c-!'i
t;:.t:l 'lnO'aAm'-.f~ .;~, C::.~' sp.!r:~lte' . .;'")~
rHln~n11'-.1
p~ ;;;:~
~"-'"
.....
'-'. . . ....... 0
.........
.t ..... "-"',
.o.""""a
1-"'-'
---~""'''''''''''''''':J
............ .....,.......... "-'''-''''
<..;

..

<..J

....

rno.......
J

dereze pe altii, 9i grabindu-se de a-I imbraca cu demnitatea sfintiior lui Dumnezeu. Cum ca e1 era dintre eei
mai smerit{, asculta-l ce spune, punand 1;;1. mijloc pentru
aceasta chiar marturiea du~manilor: "ca infato;;;area
trupului este slaba, ::;;i cuvantul defairnat[[ ,$i
iara;;i in alt Ioc: "Iara mai pre urma decat toti,

L'V
,
ca until nasCUL lara
ue ' nmp \S tVarpa t,uraV) sa
aratat :;;i mie" (II. Cor. 10, iV. I. Cor. 15, 8). $i eel toate

".

acestea gande$te-te singur cum acest smerit. cerand

timi)ul $i irnprejurarilc,- ridica cugetele ucenici1or, nu
Invatandu'-i trufiea, ci insufhlndu-li idei sanatoas8. Caci
tot acestor COTlnthenl" dlscuiand CD danf?:n 11 ZIcea: lJ ca.
,

. . . .

"..

......

daca se iudeca intru voi lumea., nevrednici sun..,

teti de judeciiti Tnai rnici" (1. Cor. 6, 2) ~ Dupre

cum crestinul tr~buie a sta doparte de mandrie, tot a:;;a

de departe trebuie a fi $i de lingu$ire, ca:;;;i de un cuget
necinstit. Crmd de pilda 11r zice cineva, ca averile eu
nu Ie consider fntru nimic, $i ca toate cele prezente nu
sunt pentru mine decat umbra", 91 vis,;;i judi!'ii copilare$ti
noi nu-1 yom taxa de mandru, fiindea atunci noi yom
defaima ~i pe Solomon, care a grait, astfeliu filosofap:d:
"

Desartaciunea desartaciunilor, toate sunt de'I

'I

~artaciuni" (Ecl. 1, 2). Dara sa nu fie una r,a ~ceas~a,

de a numi 0 asemenea filosofie eu nU!TIele de mandne!

. Deci, a dispretul toate cele prezente, nu vine dela
mandrie, ei dela ma.reliea sufletului. De$i noi vedem de
multe ori 9i imparati: $i stapanitori stand impotriva
unoI' asemenea imprejurari, totu$i $i eel sarae daca filosofise$te asupra lor $i Ie dispretuie9te, apoi nu pentru
aceasta H vOm numi mandru, d -vom spune ca e1 este
om serios, om cu sentimente inalte, dupre cum $i pe
eel ce prea. mult. se impotrive$t.e, pe eel ce jesa <lin ho..,
tarele umilintei, nu-l yom mai numi smerit $i cumpu.-

136

OMlLIA Xl

- - -- -- - - - ------ - - -- --- - - -

tat, ci slab, mie de suflet ~i fara sentimentul libertatei.

$i un fiu daca ar dispretul celecB se cllvin tata r
lui sau, iara pe eele servile le-ar admira, noi nu l'am
lauda pe el ca srnerit, cl am spune ca este lipsit de. no- '
:t}let~"
esteservi! $1 tA-nltorili ; l'aul 8l:1rn ira, nurnai
a tun ci , canGel ar faceVarba muItU .de oeie pa.rint.e9tj,
~i ar dispretlli ceie servile. Lipsa de rnlnie estenumai
atunci cand cineva se crede pe d;lnsul a fi n)ai bun decat aliii j insa a-$i da parerea pentru oare-care imptejurari omene~ti, nu este rezultatul mandriei, ci a unci
filosofii inalte.
De aeeia ~i Pavel, nll iniUtandu-se pe sine, ci voind
a modera pe altii earise ridicase contra barbatilor celor umiliti,$i voind a-I convinge sa fie cump&,tati, zieea ca:

cad

ea

"Mie prea putin imi esteca sa IT-hl, judec de

catra voi, sau d(~ ziua omeneasca ((. Ai vazut cum
' $i pe aceia i-a fndreptat'? Ciid eel ce auzea ea aposto,.lul Ii clispretuiape toti deopotriva, $1 ca de nlmeni nu
lcredea vrednie de a fi judecat, nu se su~---u~
. fiindcanu el singur era seos dintre eeilaltLDaca el ar
fi zis numai ca preaputin fmi pasa daca a$ifi judecat de voi :;;i ar fi tacut dupa . aceia, ponte ca ar fi fost
dcaj tillS ca ii sa seconsidere ca disprellliti; clara acum
el adaogn.lld expresiunea: "sau de ziua omeneasca" ,
eu aceasta a adus 0 ma re mang.aere . 161 rana callzata,
dandu-li lor parta,?i sau > tovara~i la disppeWire. Dara ~i
aeeasta 0 indreapta din nOll, zicand: "ci nici insu:mi
pre mine ,Jlla, judec" . Prive:'?te a~um ea cele vorbite
de dansuinu Sn-t1t din lipsade minte--sau mandf'ie, caci
niei chiar pe dansul nu 5e crede m stare de a sej (1deca cu exactitate. Mai departe apoi, fiindea ~i aceasta
expresiune s'ar fi parut a -unui om ce 5e inalta pe sine,
iata ca ~i aceasta a fndreptat-o, zicand: "ci nu lntru
aceastam'am indreptat" (Vers. 4). Dara ce~ oare
nu trebuie de a ne conc1arnna, pre noi ln~i-ne, ~i paeate1e Ge Ie savar$im ~ Desigur ca trebuie a face aceasta.
~i inca cu toata puterea, cand noi pacatuim; Insa Pave]
nu aveil nimie din aces tea, dupre cum zice: "Pent.ru

nimic pre liline nu ma stiu vinovat".

p~cattrebuja

sa

Dt:!ci.CE

judece, dac<i 81 nu se $tie}l, cu nimic

vmovat ~ El insa ~i a;;a fiind, totu~i zicea ca nu intn
acestea s'a indreptat. Dara atunci ce am pulea SpUD(

OMILIA XI

137

de eei ce au cugetul incareat cu mii de pacate, ~i nu

cunose la dan;;ji niei un bun ~ . Bara ee'? Daca el nu se
$tiea cu nimic vinovat, apoi oare nu s'a maj indreptat
(ju5tificat) ~ ,. - fiindca s'a ,iiltampJat poate Sa pao'1tuiasea;;i e1 in oarecari lucruri miei,pe cari nu Je I?tiea de
pacate. De aici tu po~i sa,. judeeL eata e.XaCl.it.atevl. f1 .
~n .viitoarea judecat<ii. ! A$8, dara, 81 a'a spus, di erode
nevrednic de dansul de a fi judeeat .de .aeeia - crezan'..:
' du-se pe sine farade nici un ponos - ci numai ca sa
astupe gurile eelor ce faeeau a$a. In alt loc, ehiar fiind .
pacatele pe fata, $i e1 nu da voie de a judeea pre altii, .
fiindca timpul ~i fmprejurarile cereau a$<'t, pentru ca re
9i zicea: "Dara tU J ce judeci pre fratele tau
sau tu, de ce defaimezi pre fratele tau " (Hom,
14, 10) ~ ca ~;j cum pare ca ar fi zis :Nu ai fast rariduitspreaceasta, omule! ca.,sa judeci pe altii, ci saispite~ti -pe cele ale tale. De CG dara rape,c;;ti dreptul sUipanului ~ '- caci dreptul aceluia este de a judBca, si nu
al t a u . .

-.. .~.- --De-a-ceia-a ~i a:daos -eilmedfeai: ;,DreptacefalTIai

'nainte de vremenimic sa nu judecati, pana ce

va venl Domnul, care va ~i lumina cele ascunse
ale intunericului, ~i va arata sfaturi Ie inimilor,
~i atunci lauda va ii fiecaruia dela o umnezen "

(vel's. 5). Dara ce 10a;re nu trebaieca dasullii sa fc.)(;C;,

a~e~ta ~ ,!-,~ebuie, de. sigurJ p.entru paeat~le cele pe faJa
~l martUrlSlte de tOtl, dara ~l aceasta la tImpul potnvlt,
~i chiar atunci sa 0 facil. fUnd ii in~il tri;;ti $i arna,ra,ti,

--iarl.--ntl--ea-ettm- -s'-a-p-pai'eff-stapanit4-d-e--sla-va--4e$aI'~i
m;mratate. Cael $1 aid el nu vorbe!$te de pacatele $tiute
de toti ~i marturisito, ci pentru ca preferau pe cutare
ill locul cutaruia, ~i ';;i permiteau de a face compara-

iiuneintre vieata unuia 9i a altuia. Fiindea aces tea

singur el Ie ;;tie, el, cel ce va judeca cele ascunse ale
noastre cu toata exaetitatea" eare va ~i hotari care
anume sunt vrednice de 0 mai mare plata $i cinste,
precum $i care sunt vrednice de 0 mai mare pedeapsa,
pe cand noi Ie judecam numai dupa aparentii. Data
chiar in cele ce Insu-mi am ~re;;it, ziee, 9i nimic nu
~tiu lamurit, apoi cum a$i putea fi vrednic de a-mi da
votul pentru altii ~ Cum a~i putea, ca eu, care nici pe
ale mele inca nu Je ;;tiu cu exactitate~ sa judec pe ale

138

OMILIA Xl

OMILTA Xl

altora ~ Deci, daea, Pavel J'udedt 89:'L apoi eu atat m::li

m~~t. noi..Aees!e~ l~ .spunea, nu' c~ scopul de a---~~
ara,a pe SIne fara mel un ponos ei ea sa arate ca
?hia~ d~:;tr .ti . cineva priritre dan$ii in totul nepad,tos
i.Otll~l MCl a,ceia nu ar fi v rednie de a judecit vjeata al~
tQra~ si . ea daca e1.. care 11U c:e ,.:.:tiea ,,(11n()"'( i ~t :-au nimip
~i ,ni: .~fa'c~:,a .ru;a,<lpoi eu atat"--' m~i rnul"t:;;~:~ia: c:qri ~'v;a~
mii de pacate pe cugetul lor.
Astfeliu, tieCi, astupand gurile eelor ee faeeau asemenea judedl,ti, la urma pare ea simte dureri mari de
a tr~ce .deo~at.a eu vorba ~supra aeelui eurvariu, $i a-$i
desearca mamea ce 0 avea eontralui. Dupre cum cand
~e strica .v~er~ea, mai j~taiu tree in toate partile nori
mtuneGo~l, lara dupre aeela urmeaza bubuitul aeel O'f'Ozav
~e tp'isn~te, ::;;i pe cerlll se face un singur nor, ${'numai
aupa '.lcel'.l c:~r,:le ploae pe pam8~!lt C:U imbeh;;ugare, 1nt<?cma! at;;a s au petrecut lucfuflle ~l eu apostolul. Cad
$1 eI urmand a fntrebuinta ell mull a indignare vorbe
greie8supJ'a(~urvariului, mai intaiu (~u euvinte asnre
moai.e tl'~lfiea barbatului,fiindca ~i pacatullui er:a Jndait:
' l""'iP~-'l'-~':'lo
~ .' . ''Tl('.:l l--..,.-,.~.;
Yl'P6 ,- dp. n"-t
' .
' t
l ta~ {>>I.
.v .
h~, ....
! L . ! _.".,.. ~ - <..'3. . curvlea, ~l
0 toc.a
~Jci, nu-i pare~ ra~ pentru pacatul facut, $i hici nu ~~
Jalea~ In ad~v~r ca nu atala trebuie a jan pe pacatos,
pe cat pe pacatos...u] ~are ,r!u are pal'erede rau, ~i nici
nn se foeae~te. ". Vom .I?la~ge pre multi" zice, ins~i
nu C3,!'I au gre~llt~1~1 " mamte cum s'ar intampla, ci
,J

,"

"U VV.

"car]
flU s'au pocalt de necuratiea sl curVlea si
~ .
spUI'l:,a01~uea eal'i~ au faeut'l (II. Cor. 12, 21). eel
__ V _ _ _

)V

"

'.,

'.,

ce sepocae~te llllpa ee a gre:;;it, nu este vrednic de

plans, ci vI'ednic de fericit, ca unul ce a trecut in ceata
dreptilor. "Spune, zice, tu eel int:ii fara de leO'ile
t?-le, ?a sa te i~dr.ept~zi" (Isaia, 43, 26). Dara cfaca
$1 dUI?a ee a paeatUlt cmeva, este. fara ru:;;ine, apoi
a!uncl nu aiat e~te vrednie de mila ca a cawt, pe cat
ea dupre
ce
a cazut a dimas
locului. Deci ' daea a nu
v,

....
se I?-0~al pneva rentr:,u p~eatele sale este un fapt rau,
da~a, m~a a. se i;ll mandrI pentru acele pacate, de ce
pedeapsa oare nu ar fi .vrednie ~ Daca, eel ce se Ingamfa
pentru sueceseIe sale, !;>l este neeurat, dara Inca eel ce
se man~re~te pentru paeatele faeute, de ce iertare poate
fi vredme~
Deci, fiindca ?i eurvariul acela era dintre aeesti din
urma, caci $1 e1 1$i faeuse prin pacat sufletul atat de
v

139

obraznie $i -neincovoiat, incat nu mai simtca nimic, de

aceia era nevoie mai iniai de a-i dobori truftea. f;)i nici
nu pune dela inceput e:rima IU.i, -::- ea_ ~u. eU.m-va sa-$i
piarza orice pic de rU$me, ea UlvHlovai1tmamtea celorlalti ...-~l nid dupa aceia, ca !38.J)LI, ereada ~l <?aap?s!o~l!~
a vorbit oarecum In treacat de taptul 1m, Cl mal )Utal
baga ndu -1 multa {rica din. cauza cur~jului 1.)1 f?-tii dA
eeilalti, ~inumai duplOi, aep.1asearUuc(),;;t:-;llPi~i1.1Ul, Zp;li:
duindu-i mai dinainte, prin certarea celorlalt1, eugetul
lui eel amortit. $i lipsade minte. Caci ehiar vorbele apostolului: "Ca' eu nimic pre mine nu rna ~tiu vinovat, ci nu intru acestea m'am indreptat" 9i ca:
"eel ce ma judeea pre mine I )C?mnul ~ste, c:ar~
va si lumina eele aseunse ale mtunerlCulUl, ~l
.
' 1 ' . .\ or " nu sunt Z1S8
.
1
va arata
s faturLemmn
.a llltamplare, ci prin ele se atinge $i d~ ac~la, pr8c~m ~~.de:::ei
ee se alipise de d:lnsul, h~and.u-1 apar~ai'ea ..91 defalmand
pe sfinti. f;)i ce lnseamna, Zlce, daca . unlla separpe
'
mInU I"''''
"'~CI' -~el ~"'~ "CX 10~;" on
10.\1 ~ .ua.
, ctL- 1 JU\.lG ... ~A."l.
d. lnalara'.: ,VlrLuo::;n 91
. este alfaptelor dinafara nUmal, CI a<:-J.uee 1a mlJI~~ ~1 r~e
cele aSCUnSe)). Deci doua sunt cauzele, sau mai Diiic ZlS
trei, pe~tru care j~deeat?- noas\ra,rlU ~ste dr~3.pta: :lntai;
ea chiar de nu ne-am ~tl ("u mmle vmovat1, nm totU~l
avem nevoie de un cereetaloriu exact. care cu eea mai
mare scumpatate sa examinezepaeatele no~st.~e; a1 ~oi1ea.:
ca multe din faptele petreeutene scapa dm , mmte $1
raman aseunse' s1 ai treilea,0:" i.multfJ dinfaptde sa"
v.aAr"'.ite de altii ' rloua ni se I)ar bune, pe ca,nd poate in
. reaihate nu ~u~t a9a; dara aceasta nu vine deeat numid dintr'o judecata nedreapta; (I).eci., cezieei! di eutare sau eutare n'au pacatuit en mmlC, sau ca ~utare
este tnai bun deeat celalalt ~ Aceasta nu 0 poate spune
nici eel ce nu se eunoa$te cu nimie vinovat, ci numai
cel ee j udeca cele.ascunse a}e. ~a~en~lor, nymai acel~ es~e
eare judeca eu dreptate. CaCllata, Zlce, ca eu nu rna $tlU
eu nimie vinovat insa nid a$a "nu m'am indreptat" ,
adeca nu m'am' izbavit de raspundere, nici de pac:;tte:
EI n'a zis ca (<DU m'mn pus in rantJul eelor drept] Cl
ca nU sunt (;urat de pacab), pentruca aiurea, zice: "eel
ee a murit, s'a indreptat de pacat" (Horn. 6, 7),
adeca ca atunci s'a izbavit; a scapat de pacat. Fa~em
poate $i multe fapte bune, insa nu dintr'o intentlUne
v

.'v

1.

J1..Iu. .

o.A.

140._- - -

OMlLIA Xl

OMILlA Xl

dreapta, ca de pilda atunci cand laudam pe uniia, nu

ca doara am vol sa~i facem mai buni si mai straluciti
ci caprintr'n$ii sa mu:;;campre aWi. Faptul acesta si~
. var$it, este bun insinel -Gaei oste 18.udat cel ce are
sueeese- insa cugetul este conrupt, $iVine dltltr'o in. tentiune satanicea,s~jfiindC~-demuite. -orJ 11 savar~este
cinevanu etl SCoI)ulde afelidtape fr:ale)e M.H,Ci C!.l
pofta de a lovi pcaltul prin acele laude; $i iara~i: , Cineva a facut un paeat mare, iara un aItul voind .:oa-1
amageasca, ziee ca n'a tacut nimie, $i maflgae a$a zicand pe acel pacatos, refugiindu~se 1a natura noastra co- .
muna; 1nsa aeeasta 0 faeede multe ori nu eu scopul
de a~i trece eu vederea acel pacat, ci ea sa-1 faca inca
$i mai lene$ spre fapta buna.$i iara,$i: de multeori
cearta eineva $i dojene~e pe altul, nu eu seopul de a~i
povatul. sa nu mai faca a:;;a, oj pentru a~i seoatein l'J! leag pacatul, $i a-I marl ehiar mai mull, decat este 'in
retl,litate. Iqsa,sfaturile inimei oamenii nu Ie $tiu, ci num:;;.icelcc $tie inimileoamen ilor cu exactitate, acela esto
eare CunOa$18 totul, $i care atunci va aduce la mijloc toate
acele sfaturi ascunse ale inimilor noastre. De aceia $i
zice apostolul: "Care va ~i lumina cele ascunse ale

intuneeicului,

~i

va arata sfatueile inimiloe".

1) Deci, daca chiar $i atunei cand nu

ne~am cunoa~te

eu nimic vinovati,~i inca flU v.om.puteafi curati de pacate; daca$i facano binele in une1!f~ mprejurari, noi deseori nu~l facem cu-intentiune bu.na, :;;i vomfiI'aspunza~
tori ~i vinovati cu pedeapsa, apoi putem pricepccata
amagire este la oameni In ceia eeprive$te ,iudccatile lor
asupra faptelor;, Nu+li-e-ste- noll~L-cu }+uti~ oameni
de a eunoa~te exact faptele noastre, -ci oumai oehiului
celui neadorntit; $i chiar de am amagi pe oameni, totm;;i
pc acel ochiunu. J vom putea amagl nieiodata. Deci, nu
spune: intuneric este imprejurul meu $i ziduri, ::;,i cine
rna vede - caci cel ce a plazmuit in parte inimile noastre, insu:;;i Ie :;;tie pe toate, caei Intunericul nu se va Intuneca niciodata inaintea lui. Bine zice cel ce pacatue$te:
(dntunericeste imprejurui meu :;;i ziduri, caci dadi nu
ar fi lntimerie in cllgetul lui, nu ar scoate din el frica
. de Dumnezeu, $i nu ar face " pacatl1tcu ~UTIlJ.t;tt. Daca '1) Partea moralii. Despre teama ce lrebuie a 0 avea de DUmnezeu, :;;i de a face totui ce contribuie 1>1 malltuirea noastra. (Veron.)

141

mai i'hla i nu s'ar intuned. . cugetul lui, "apoi nici pacatul

nu s'ar pulea furi~acu m~urinia lneI. Deci, nu zice.:
cine rna vede~" - pentru ca exista eel ce :strabate pana
la ctesna,rtirea sufietului ~i a c1tlhilll.li, a maduliirilor i?i
a maduvei (Ebrei 4, 12), ~i numai tu singur nu v~zi i
oid .!).u pOti "sparge notu!, ci . ~vandu~lprimpr~Jurul
tiiu ca$i un zid, iiU te lasa de a~ti. lndl"epta ijrivJ.rua
spre eefiu. "
".. :
'"
.
Care pacat voie~ti mai io(ai a~l~ exa!!li~a, ~a ~,a
vezi cUln se savar~a$te '? Dupre cum talharn ~1 spargatorii de ziduri cand voiese de a fura ceva de pret, 0 fac
aceasta stingand luminarea, tot a$a face :;;.i eu eei ee
pacatuesc eugetul cel strieat, caci :;;1 In nOl este .a lumina carearde v8$nic,~i care se nume$te cuget sau
constiinti.i. Daca dllhlll raului intrB, eu 111ulta iutala 1nhauntru :;;1 stinge acea ftacara, de 'ndata n "intun~e<;t.t
sufletul ~i 1a dob(kit, ~iimedieat a furat tot ce S6 gasla
inauntru. Cand suflelul a fost Gucerit de vre~o porta ne~
curata, intocmai ca $i norul sau. ceataeare intunec3,
ochE trupului, tot a~a ~i el rama ne intunecat <?u ~otul,
cucerindu~i~se mai dinainte prevederea cugetulm, :;;1 nu~l
lasa de a vedea mai deparle, nici prapastiea dinainte,
niei gheena, nici frica, ci l.a urma flind tiran!sit de v~inta
acelei porte necurate, devme u:;;or de cueerit de paca!.
:;;i lutocmai ea 9i un zidiu fara ferestre ridi~at jnain!e~
ochilor, pofta nu mai lasa de a stdilucl lummadreptatl~
in (',uget, fiindca toate gandurile cele absut'de ale porte!
l'aulrnp~-esu'rat din toate partile. Atuncifeme~a curva
i se infaii$aza ve:;;nic "$i inaintea ochilor, ::;,i inamte8; cu~
getului, ~i inaintea gandurilor lui. ;;;i dupre cum C~l ?r~
biti, chiar de ar 'sta subceriul liber ~i intr',o mIaZaZl
din cele mai stra,lucitoare, totu:;;i ou se pot bucura de
lumina, fiindu~li inchi$i ochii, intocmai a:;;a patimesc iiii
ace::;,tiia, ciici de li s'ar trambita la m'eche mii de vorbe
mantuitoare, ii i~i astupa urechi1e la toate vorbele ac:e1ea ,
fiind prin$i mai dinainte :;;i robiti cu sufletul ,ace}eI patimi. Dara toate acestea Ie stiu tbarte bine toil cel ce au
facut asemenea experienii nenorocite. Fie, insa, ca voi
sa nu $tiii nici-odata de asemenea experiente .
Dara. nu ..numai pacalul face , acestea, .ciQri:. t:G~~ .
dragoste absurda. Sa ne lransportam eu yorba, dadi
creGeti, dela femeea curva la bani, iiii vom vedea :;;i a.i ci
un nor des iiii neintrerupt. Acolo fiind vorba de 0 ~m~
gura femee cur va, marginita intr'un singur loc, . patlma.

142

OMILIA XI

nu. este !l9a. de groz~ va,.. pe cand. banii . ara~ndu-se pre

tutmdem, $1 la tUr'natorll de argmt, ~l prm oteluri,;;;i
pre la turnatorii de aur, ~i prin casele celor bogati, de
aceia $i deagostea de dan$ii este mai infierbantata. Cand
eel ce este hnbolnavit de aceasta pofta, vedeprin tarp;
slug! care aiearga in toatf:) partiie: caodvede Cal stra:
. . - luc;jnd
de Hun:l (.6 est:
hamuriie
de. pe danc::ii
...
_
_ ne
..
_
."-1 ' . d.hd
veat oau;eui' Itnpodoj)it,i cu hain~lc cele. tl-l ai ' sCH'm pe,
atunci intunericul cel mai mare n cucere~ie. :;lice spun
en de case, ~i de turnatoriile de au)','? Eu cred. ca ni.$te
. astfeliu de oamenl, daca ar ved-eanuIilai icoana (ima- .
gina sau tabloul) bogMiEii, .$i Inca s'ar tulbura, s'ar salnatad, $i ar turba, ~a ca inlunerecul de pretutindeni
Ii Inconjoara. Cand ii vad icoana imparatului nu admirafrumuseta petrelor , nid aurul, nici hain'a Gea de
adBvarata porfira, ci ehiar se:;;i topesc. Dupre cum acel
nenorocit amorezat, chiar daca ar vedea nurnai k.6ana
femeii iubiUi de el, :;;i 5e pirone:;;te ell privirea la acel
obiei.:;L ne 'n~u netit, tot a:;;a 91acesta vazand icoana ne
'ns uflctita. { l , bOQ'iitiei. niitimeste deacelasLdor nebun . .
fiil?d ca este s tapanit ' de cea mai tiranica p;uima. EI tre~
bUle sau ~J,sLee in casa, ~au daca se duce in targsa
se int08Tca iute aeasa, fiind<;a multe de t.oate i-8,U Intristat ochii, ~i a peimit In sufiet mii de rane. :;li dupre
cum acela nimic alta nu vede inaintea ochilor, deca,t pe
femeea iubita de e J, tot asemenell ~i aeesta tr.ece eu vedorea pte eei ,saraci $i toate celela!.le dinaintea lui, -. .
~ani ci ma~a.r c m8.,ngaere cat de mica sa nu O'asasca:;;i privirilc Ii sunt Intoarsc numai la eei bog~ti, introducand in sufietul lui focul eel mai grozav pdn privirea
acelora. Foe este eu adeva.rat aceasta patima nenorodta; foc care consuma pe Gel cazut In ea, $i dliar de
nu ne-ar fi amenintat cu gheena $i c u osanda, totu~i
-cele prczente inca sunt 0 mare osanda; dici de a fi
cinev~ ve~.nie tortur-at de aceasta boala gloozava, ~i de
a nU-l mal da de leac nici odaUi, este 0 osanda din cele
mai mari, - ~i deci numai acestea ar fi deajuns ca sa-l
faca a fUgl de aceasta boala ... rnsa nimic nu este mai
rau en. lipsa dB minte, care pe lang-a ca poarta cu sine
Intristare de faptele sa v;3,r$ite,dara inca nici un folas
macar nu-i procura.
. De aeeia va rog de ataia boaJa ehiar delainceput.
Dupre cum frigurile la ineeput eal?d ataea . pe cineva,
flu-'l inficl'banta muIt cu setca pe bo!nav, dara dupa

OMIUA

xr

143

aceia -~por~nd fie~bintala, fl face de a suferl. grozav de

sete, i?I chIar de I-ar da un altul oricat de multa bi'iutura, tot nui ar stinge setea, e~ inca mai mult se aprinde
cuptorul, tot w?a se petrece $1 eu aceasta, patim:'L Daca
noi nu 0 - yom impiedeea dela 1l1ceput ea sa intre in sufietui I1ostI'U, $inicinuvom Inchide ui;iije, apoi odata
intraw,va faee multa stric.il.ciur. e eelor C8 (; vm- nrLJ .
: , Cad, inhit-ilor, ~i ,:;el:C\ tlt;n::;, Drecnm :;;i ;::.01i-' r e I"
can~ vcr dainui in ' no~ D1ai mult tlf11p, de\'lIJ. iJiai- pu~
termce. Acest fapt l'ar putea vedea cineva petrecandu-se
Jiii in toa te celelalte imprejurari din natura. 0 planta, dc,
pilda, cand este rasadita de curand, cu u$urinta se poate
smulge, dara cu trBcerea timpului inradacinandu-se tare
numa.i este a;;a de u;;;or ca la inceput, ci este nevoie d~
D mal mare osteneala_ :;li 0 c1adire de curand facuta se
poate rasturna u:;;or de cei ce nu suntrnultiimiti eu ea,
pe cand daca. va fi bine Intepenita, apoi Inu1te 'greutfqi
va aduce ceior ce ar vol. sa 0 da,ra.me. Chiar si tiara
salbatecadac<I s'a cuibaritundeva pc un timp mai 1ndelungat, cugreuva fi alungata de acolo. Deci. De eei
c.e~:au . fost vcueeritipana acum deaceasta patiir;a, eu
nstatuesc sa nusc las(~ a. fi .stj,pa,n itj , cad este mai
u$or d~ a sev paz! ~j!1eva, ea_ sa nu .cada, decat ea dupii
ce .~. eaJzut sa ~ rId~ce.i. l3;ra ,p~ ce.I. 9~ au fost d~ja cu::Cel l~l de aceasta patIma 91 sfa~neatl,}l vesLesc ca daGa
se vor preda pc dan~ii unui doctor co eu vauLul. ii fagaduiesc nadejde de mantLiire Cll charul.!ui Dumnezeu.
Daca vei eugeUi. 1a eei ce au patimit de aceasta boala
au cazut in ea :;;i s'au ridiCat dura aceia, vei avea sDe~
rante placute pentl'u izba virea de ca.
.
; .~~ cine a 0~llt in aceasta boala" iara dupa aceia
s!l fldlcat u$or? Zaehcu acel po men it de evanghelist.
Cwe ar putea fi m~i iubitoriu de . bani ca vamesul '?
Dar~. ia~a ca fara doe veste e! a de venit filosof, ~i a stins
t~a~a - .vapaea po!t81. MathelU a postolul de asemenea,
caCl ~l a(~esta a tost vame::;;, traind intr'una numai Itl
rayire. Dara ::;;i e1 iute s'a izbavit de aceasta, patirna,a
stms .setea vde b~ni, :;;i s'a indeletnicit eu anevointa du~ovmceasca. p~el, pe ace~tiia :;;i pc altH ca dan~ii a vandu-i
In . ve~ere, ~lCl . tu sa nu . te desnadajduie~ti, eaei daea
YOle:;;tI, apO! iute vei putea sa tc ridici.
:;l~ daca voie9ti, apoi iti vom prescrie, dupa regula
ctoctorIlor, reteta de ce trebuie sa faci cu cea mai mare
exaetitate. Deci, mai 'nainte de oriee trebuie de a. rew;l

144

. _ - -OMILIA

XI

in aceia, ca sa nu te desnMajdlle~ti ~i niei sa te imputinezi pentru mantuirea ta, iara dupa aceia sa nu ai in
vedere numai exemplele celor ce s'au izbavit, ci ~i suferintele celoree au staruit in pacaL Dupre cum noi
trebuie de a 11e gandl . Ja Zacheu ~i I,1atheil1, tota$3,
trebuie de a ne gand! ~i la Iuda vinzatoriul,~i la QhiCz1,.

~i.}a Al,iar, ~i 1~~J1a~y; .~i la An~nja ~i saf'fl.ra~'Ja ~GL"

"fe!lli -prln: cel dlntal sa scaatem-.d -I n sufietil-i -:n OStfU ues...;

nadajduirea, iara prin eei dealdoilea sa taiemlenevirea

noastra, $i sufietul nostru sa BU cada jos fata cu sfatuirile puse inaintea lui. $i sa ne dascalim pre noi 1n$i-ne
de a spune, ceia ce ziceau :;;iludeii aceia cari 5e apropiase de Petru :;;i-I intrebau: "Ce trebuie sa facetT)
ca sa ne mantuim" (Fapt, 2, 37)"? $i 'vom auziatund
ee trebuie sa faeem. $i ce trebuie sa facem '? Saeunoa$tem
nimicnicjea lucrurilor omene$ti, $i cumea bogatiea este
ca 0 sluga care fuge $i este nerecunoscatoare, E;li ca ii
<lGufunda in mii de rele pre cei ce 0 au. Acestea ~i aitele
de acestea sa ni Ie spunem Inlr'una. $i dupre cum doctorE mangae pe bolnavii car'i eer intr'una apa rece,
spunandu~ii ca Ii va da, insa mai intai pretexteaza ca.
iz\,orut este departe,ca vasul lipse$te, sau c;a tirnpul nu
permite pentru moment, sau $i aIteIe de aeest fe liu, caci daca ar consimti imedieat la cere rea lor,prin aceasta
lia l' at ita mai mult pofta lor - tot a$i1 sa procedam $i
noi fat.a de iubitorii de argint. C8.nd de Pildaii SPiHi':.
vuim sa 11e im bogatim, nOl nu de inda{<'t sali spuneffi
ca nogatiea este un rau mare, ci sa tim de aceia$iparere cu dan$ii, spunandu-li ca $i noi voim aceasta, 1nsa.
1a timpul potrivit, 9i ca noi vOlm adevarata bogiitieopcare poarta eu sine pla~e re ll(;peritoare pentrutine care
ai strans-o, iara nupenlru altii, ba inca de multe ori
chiar pentru dU$mani. Apoi sa aducem la mijloc $i cuvinte despre adevarata filosofie, spunand ca noi nu poroneim de a nu se imbogati cineva, ei numai de a nu,
se irnbogatl. rau, fiindca este eu putinta de a se imbo-
ga~I eineva 9i fara lacomie, $i fara rapire sau siluirea
aproapeluj, $i faTa, ca sa auda blestemuri dIn parteFl. tuturor. Cu ' ni$te astfeliu de vorbe mangaindu-i mai dinainte, sa n11 Ii vorbim de loc despre gheena, eaci eel ce
este impatimitde aceasta boala, nu ar suferi deodata ni 9te-astfeliu de cuvinte. Deaceia, toate vorbele sa Ii adueern
numai la imprejurarile din vieata aCeasta, 9! sa Ii zi-

OM1LiA XI

145

c~m: ~(De. cevoie$~i

s~ stra.I}gl aurul $1

a-te. imbogati prin li'icomjeV ' Voi8E;lti

arg.mtul pentru altH, iara pentru
tme mn de blestemuTl 91 de acuzatii "? Caci cel desbracat
de tine se sbuciuma fiind lipsit ere cele trebuitoare se vaic,lreazaasupra ta, 9Hi atrage fiii de acuzatori' sive.nind sara 01 se . perinda prin piata in dreapta:;I.,j 1n
, Bt9jJ-gP.;;, ..:$i. t.~t;t3je(3~tf~; 13c, toat~ ._c ararile_:n:e$tiin-~ ' unde ;.Zi---.va
aaapostl tr!1pul1I1 titflijullloptei. . $i purn se vactiica
q~~,e ll!un_clt $~ <:hiI}uit de stomab,. ~n:ipres':lrat de foame
9~ ae hpsa, prlvlghmd, de multe orl fimd frlg, sau ploaea
cazand asupra lUI? Tu, dupa ce te-ai imbaiat te reintorei acasa imbracandu-te eu haine moi, vesel ~i incantat, 9i a lergarld iute la eina cea Iuxoasa eiti s'a
pref?atit, pe e~nd ,acela, ratace9te prin targfiind alungat
mtruna de frlg91 de fom:ne, merge .pe drum cu eapul
in'-.pam~nt $i cUrDainile intinse Inainte,E;li niei nu "indrazne:;;te macar dea adr.esa cateva, cuvinteeelui pHn
::;i imbuibat,pentru hrana ce-i trebuie, ba inca de multe
ori fEnd batjocodt el pleaca mai inaintede a deschide
gura. Deci, cand te ' duei acasa ~i te cuJci pe palul tau.
oand ai in casa
lumina stralucitoare, cand masa itf
este gata $i incareata eu detoate, a turiei ada~ti aminte
de acel mi$eI $i nenaroeit, care ca 9i canii se' per nda
pe strade, prin glod $i intuneric, $i care de multe od
nu se duee deacolo Ia casa sa, nici Ia femeia sa, nici
pe pat,ul sau, !?i laun aE;lternut depae, ca~i canii cd
turbatl pe can-I ved.em pribegind in timpulnoptli, Tu
daca ai vedea chiar 0 miea picatura de .apa strabatand
prin aqoperemantulcasei, rascole$ti toata easa, chemand
slugile,$L toale mi$cahdu-le, pe cand acela stand in pae
sau in glod, infaE;lurat in zdrente, rabda frigul eel mai
asprm)! '
Dara oare care fiara salbateca nu s'ar induio~a. in
asemenea imprejurari"? Cineeste alat de crud 9i neomenos,incat sa nu fie bland eu ni~te astfeliu de nenorociti? $i eu toate acestea sunt uniia cari ajuna Ja atata
salbaticie, incat spun ca ace~ti nenoroeiti patiJ%ese cele
vrednice de dan~ii. AI' trebul ea ii sa planga 9i sa Ie fie
mila de ace$ti nenoroeip, cautand a Ii alina nenorocirile
iara .nu sa-i mai invinovatascacu cruzinle E;l'i neomenie:
Pe ace9tiia eu i-a$i intreba: de ee oare patimesc aceia
cele vrednice de patimit "?Ca voiesc a se hrani $ia nu
pieri de .foame"? Nu,zie ii, .eipentruea sunt lenesi $i
nu muncesc, $i tu nu rasipe~t.i oare tara sa munce$ti '?

lIi038

10

146

Ol\!TLlA XI

OM}LIA XII

Dara: ce'? Oare nuf<lci 0 ,treaba CII rp.u~tmai re~. deca~

odce lenevire, rap~nd,si~uind ?i obiJd~m? pc alt,n '?MaI
bine ar fi fost ca $1' tu sate fi ' lenevIt 10 " acest m?d?
fiiridca e cu ' i:nult rnai buna lenevjrea, decat de a r<i:p~
avutiIl altuia. Acum insatu , interviii;>i in , nenorOCIrl
straine, nu 'olJ:nai 030 cum n'ai f~lce njrriie, cf inca $i ih~ii(Iirvat.ind pe 2.(:ei !l?horocitL
.
", . :~,
Sa. ji '111ai pO-vestirriapoi' ~i IlenOI'bClrlle 'st.ralne, ae
aeei orfani rama$i tara nieiu~spI.:ijin, .de a<?ei , ce stau
prin temniti, de eei ee~e s~uclUm!1, pr:~n trIbunale, de
cei ce sunt en frica in vIeata, de vaauvule cele nea$t~p.;
tate ale femeilor, de prefacerile .$i schimbari!e t?ele ~ara
de veste a eelor bogati, ~i eu frICa aceasta sa h n:.Ule~
cuaetul lor. In povestirile ce Ii Yom face de altn, no~
ii ~om convinge de a se !em~,ea ?U .~urr~v~ 1I!crUI:~
de acostca Sa so petr-eaca $1 e u dan~ll. Cael eand.Il
VOl' auzl. ca, fiui cutarui lacorn $i hrapitoriu, ca feme!8,
"'u"'C:Y'u;"" "'are a facut multe faDl' te tiranice, dupa moartea
sotului ei a pa timit mii de rele, ca cei ..nedreptat1,t! s ~u
~-isculat asuorafemeii si 'asupr-acoplllor acelul . hr~
~itorill. si cit eu totii le~all ,declarat razboiu din to~te
'v.

'--'

i.llAIL

lI..N

_,

,".

", '
' , ,
.; - '
~:
partite
'c hiaro daCCt
ai' -inl -, EtHltre
\.ita Ind., "

oJ

~~~;

. .' ..

';'O~I'

lJ(J;:)lffi;. lL

In

.la..

urmLi ~e vor teme de a nn patiml. ~i ii a93., . ~i. se. vo,r

face mai fntelepti, temandu-se ca nu cumva ~I al lor:
sa patimeaseade a cestea dupa moart~ lor .. Cand ,_~o~
spunem aceste<l, sa nu Ie spun?m ca, ~l cum I-am st.~hUl
~"'u' ; ',a' ~i'l PO,vat u\. en. nu c umvacuvmtele noastre sa S8
" , 0 . ,,
'
"
,
,
,
~d't"
" (':1 "9 Ie ill. ca l"n forma
e IS Or!SIre.
t-'" <> "0a.r~':'8;p
........ ..
P n~'" hl"n
Cbiar ~i In aUe converza,tiuni noi p~lru~e?- sa pa;nm spre
o asemenea discutiune, ;;l ~ no?ontemt sa I a~U 0eff}~
felill de povestiri, 11e 'ngadumd de a vorb~ de. ~ltceva,
decat numai de acestea: eum casa cea stealuclta a cutarui ~r~pitoriu a ~zut, cum ~ r:ama~ ,rustie", curp. toay::
celedmauntru au cazut pe manl stra:ne, ?ate )llde~tl
slInt pe fie care zi asupra aver~i aeelu~a, cat~ ImpreJurari nenorocite; cate dintre sluglle acel~Ia a~l aJuns aC':lm~
sa ceara de pomana, ::;;i cate au mur~t. p~1O grosyn ~l
toate acestea noi sa ,lespunem compatImllld pe raposa:t,
in acel3,$i timp $i dispretuind cele prezente,caastfe}m
~i cu mila ~i cu f~ica sa ~u~em:. c~e~ul l~)r eel teapan.
Dupa ce, in fine,lI vom veaea~ e~ sau Il1frICO~,at de a~ele
povestiri, atunci vompute.a sa mt!,o.ducem,:or~~ '~~ de
gheena,.ins~~nll. c,a , cuI?l,-!lm , sparlea. pe, "dam;;].l,. C1 c~
fiindu-m mIla ;;1 compatImlOd pc acel nenoroCltl, carl
CAll C\.

l~:)i"

_ OJ~

.... .,.

.....

'"

....

14,7

au c3.Zut in acest pacat. Sa Ii spunem ded atunci: '$i

ce trebuie a vorbl. ,de cele prezente'? ---.: cad ale noastre
nu eD.man ' numai ' aici, - $i ni;;te astfeliu de oameni vor
primi ~i ped~ap~a cea mai g~o~ava, ~and se v<?r' duce
;lD ~~a.la.!t.:=l, . v}e3,ta. ~ unde vor gasl rlurrde foc, \:16rmele
cel neadormit, intunericul eel nesf<'),I',';;it. ,?i pedeps(+~ c0b
v8$nice)}.
"
'
' Dacanoi Ii I?optim int.r'una ni:;;te Clstfe!iu de 1:;0vestiri, odata eu dan;;ii ne yom indrepta ~i pe noi, izbavindu-ne de 0 astfeliu de boala, iara in ziua aceia vom '
avea laudatoriu al nostru chiar pe insu$i Dumnezeu,
dupre cum ;;i Pavel zice: "~i atunci lauda va fi fie~
caruia dela Dumnezeu". Lauda dela oameni se scurge
degraba, ,;;;i de multe-ori nici nu purccde din cuget cur'at,
pe cand lauda ileJa, Dumnezfm ra.mane ve~nic ~i straJuee$tc intr'una. Cad cand te lauda cel ce ;;tie totul chiar
~i mai 'nainte dena:;;terea ta, $i cand acea lauda cstc
1ipsita de orice patim5., atunciestedovada. cea mai neeontrazisa 'devirtutea. , ta. Dec.i; ~tiind noi acestea, sa .
facem ai7a feliu ca sa fimlauua(.i de Dumnezeu, ~i sa
ne bucura.ltn de ceh~ l11a i 111ari bUlluri. -cal~ora tie eet eu
totii sa ne In vrednieim, prin charul $i filantropiea Domnu1l!i nostru Usus Christos, earuia impreuna cu Tatal
~i ell Sf. Duh se cade slava in veci. Amin.
OMILIA XII

......

n~i

aces tea, fratiior,am inchipuit intru mine

si intru Apollo pentru voL ca intru noi sa va

inv3,tati, ca nu mai mult decat ce este scris sa

g~nditi" (Cap. 4, 6).

,
Pe cat limp avea nevoie de cuvinte grele, e1 n'a
descoperit scena, ci converza astfeliu ca fiii cuai numai
01 insu:;;iera care auza, pentru ca demnitatea persoa- '
ne)orfnvinoviitite!ovindli-se de cei ce fnvinovatau, sa.
nu Ii permita de a se abate dela vin6vatiea lor lamanie.
Darafiindca trehuia, 130 urm8, sa dea pe fata vinovatiea
lor, deaceia .a ridicatmasca, a ridicat '9,i eortina1$i ,!!..

148

.OMILIA XU

OMILIA XII

----~ --. -

aratat persoanele ascunse lI1darat, in den.umirea lui Pavel,

~i a .lui Apollo. De aceia ~i zicea: ,,$1 aces tea, fratilor, am inchipuit intre mine si Apollo". ~i dupre
bOrIl se petrececu(iopiiicei . bolnavi, cana s~ zb.ut f?i
respingfioctoriile ce Ii dau doctorul, iara C,8 1 ce stan
pelangiibQlnaviclliaml'5.. pc tatal copHnlui sa~pe J)edagog; pen.tru cu ace~tiial~andn1edicamentele GIn. max!!::.
doctorului" sa Ie dea singuri bolnavului; inc~t copl1ul,d~
frica lor sa Ie primeasca :;;i sa se lini$tEl0-sca., tot a~a ]1
Pavel urmand a:"i acuza pentru altii - umia ca nedrepta- .
titi , iara a1tii ca cinstiti poate mai mult decat trebuia-,
n'a pus pe fata persoanele, ci a adus yorba asupra persoanei sale $ia lui Apolio, ca sfiindu-se la auz.~l acestoF
nume sa prirrteasca medicamentul. ~i fiindca II l'au pnfnIt, apoj la urma a $i dat pe Tata cele pentru. care a
. vorbit atata mai 'nainte. Accasta purtare a JUl .P~vel
op a fost ipocrizie, ci pogoraman~ $i icon~II?18 fata; de
da,n~ji. Daca el li-ar fi spus pe fata ca VOl Jude9at~ p~
barbatii sfinti $i minunati))? aceia s'ar fi r1emUl~amlt $1
:;;i-ar fi intors spetele; dara acum spunand ea "nue pre a
pUJiin imi este ca sama jlldec de catra voi" $i
lara$i: "cine este Pavel? cine este Apollo?" prin
aceasta a facut ca vorba lui. sa fie bine primita. Pentrll
aceia tocmai a 9i zis e1: "Acestea le-am inch~puit.
intru mine ... ca intru noi sa va inv3,ta\l, ca
nu mai mult decat ce este --scris sa gandiW',
aratand prin aceasta, ca daca ar fi adus yorba de-d~.il~ii!
ii n'a)' fi putut invata ceia ce t,rebuia sa Invete, $1 OICl
ca arfi primit . indreptarea, nemultamindu~se cu cele
vorbite. Acum insa sfiindu":sede cei de pe langa Pavel, .
au suferit cu U9urinta certarea.~i ce este Aoar~ ." ca nu
mai muIt decat ce este scris sa gand1t1 ?" Este
scris: "De ce vezi paiul ce este in ochiul fratelui
tau, iara barna care este in ochiul tau n'o simti"
(Math. 7,3)? $i: "Nu judecati, C3; sa nu fiti judeca\i" (lb. 7, 1).Daca noi suntem una 9i suntem lcgati
lmpreuna, apoinu trebuie a: ne rasculauniia asupra altora, ~inici IlU se euvine. "Cel cc se smere~te pre
sine,zice,
va ,i nalta ", $i "cel. ce voie~te sa fie
intai, sa fie sluga t.utufor" (Math. 23, 12. Marc. 10,
43. 44). Acestea sunt cele scrise.
v

se

._ - -- -- -- - --

149

;'Ca sa. nu va ~nandriti unul pentru altul,

zic~, imp~tr1va ce.h-!llalt~. Aic}. iara~;;'i lasand pe das-

cah, ceartape llcemcl, cacI ace$tIIaerau cariatitau De

das(;alfspl'e .mandrie. Dealmintreleadascalii nid "n'ar' fi
primit cuu$urinta asemenea. vorbe,pentrudorir)ta ee
' {y a_\J'E~fl,H ~ de 5.l(j;-~n)1 .l urne8.seii:; ftil"?dca _
e rau oareclir11"b(?,-te~
jl.tideac~asta . patima, '",-,- rie ' cana ucenicii' necautii~d
slavapentru dam;;}i, ci dand~ dai:)calilor, mai cu u~u
rinta sufereau'certarea, 91 erau mai cuptiteredecat
dascq.lii, de a impra9tiea aceasta boala. A$a dara, si a
5e mandri cineva pentru altul, tot maudrie se chiama
de9! poate ca e1 nu patime~te de acea boala. Dupre cu~
eel ce cugeta, lucruri mari pentru 0 bogatie straina,
face acea.sta din lipsa de minte, tot a9iL E;;i cel ce se
ma,ndreE;:te pentru slavastraina: ~i bine a zis apostoiul
ca este mandrie acest fapt, intrebuintand expresiunea
?oulWutY, - care in primu] loe insamna wn/la1'8, - caci
cand un mltmbrual trupului se rascoala ~i I$i iesa din
Jocul sau, nimic alt nu este decat infiamatie sau umftare .
. ~i prin urmare boala. De altfeliu un membru al trupului
nici nu devine mai ridicat decat celalalt, de cat numai
cand se umfia. Tot a9iL deci $i in trupul biseriCei cel ee
se rnandr'e;;te este bolnav 9i patime:;te rau, caci s'a umfiat mai mult de cat mEl.sura comuna. ~i aceasta, dcci ,
osto un t"eliu de infiamatie. sau umfiatura. ~i dupre
Cllm in trupul o.nului cand. vr'un sue strain 8i rau S8
ll?pra~t;ie prin sange l nu 11:!-sa sa 's e impra~tie sucu.1'11e cele prielnice, iara dinaccasta cauza E?i devine
umfiiitur0 organului, tot a9a $i din cau?:a rationamentelor s treine intrate insufletul omului, se na$ti~ mandriea.
Acum, tu priveE?teln ce insemnare trebuie Iuata mai
cu sama expresiunea "ca sa nu va mandriti " , cad
umfiatura are inauntru un sue conrupt, de care este
l!1carcata. Acestea Ie zice apostolul, nu taind orice vindecare, ci numai vindecarea In rau. Voiesti a vindeca
pe cutare? zice: nu te impiedic. insa nu spre vatamarea
altuia. Nu ni s'au dat dascali, ca noi sa ne imperechiem unii contra celorlalti, ci ca cu totii sa fim uniti
impreuna. Cad de aceia $i generalul sUi. pus In fruntea
armatei, ea pre eei despartiti in diferite regimente sa~
faca un singur corp de armata, ~i daca ar VO! sa rupa
armata in bnditi, apoi atimc1 el va 'lndeplinl rolul mai
mult al unui vrajmU$, de cat al unui general.

150

OMILIA

xu

"Ca cine te alege pre tine? ~i ce al care

n'ai luat" (Vers. 7)~ De astadata a lasat pe cei stii-

paniti (ucenici) ~ia trecut 1a stapanitori. Ceia ce e1 spline

aici, aceasta insarnna: ({De unde se poate dovedl ea tu
e.;;ti vrednic de a fi laudat~ A$a dara s'afficut v1"o judecata r ~/n. . f';:j.cu t. :11;,Jj lricdI1-tc vr-'c~ :::.)G:.ti rilr!ar~c, '/1'0'0 i.iIC.f::; .l~C;)J.~fi,
sa~u vr'Q ispitlre e~a.c~ - ~fJ '? Da2u, . Il.U- ai cc ~i!tHiC~ 'Ca utc5.
oamenii j'~i dau pac8rea ciUeodata, toiu$i jndecata lor
nu este dreapta. Dara sa spunem chiar di e$ti vrednic
de laude, ca ai In adevar cu tine darul dea fi pI,leut
tuturor, ca judecata oamenilor ilU esto conrupta; ei bine!
$i nici atunci chiar nu trebuie sa cugeti Ilieruri mari
de tine, fiindd ceia ce ai, nu dela sine-ti ai, ci ai primit
de Ia Dumnezeu. Deci co ai ati iDSlI'71, nefiind nimic al
tau ~ Daca ai tu cev8o; $i a ltii au impreuna eu tine. Nu
sunt ale tale succeselc pc care Ie ai, ci alecharului lui
Dumnezeu. De vei spune ea ai eredinta, apoi ~i aeeasta
t.i-a venit din chema.re; sau de vei spune clecharUT',i ,
sow -de iertarea piicatelol', .sau deputer'iIe $i mimmiie
ce savar~e~ti, sau de cuvantul iavatatoriu, sau de or'ice,
toate de -acolo le ai,toat-e:ue 'acolo le- ai prirniL i\~~ uai'a
ce ai spune-mi, pe care nu ai primit, ci Je ai numai din
ispraviJe tale'? Nu poti spune nimie. Deci daea totul ai
primit, dece cugeti lUCI'uri mari ~ De aceia tocmai trebuie ea sa te moderezi. did ceia ce ti s'a dat au este
al tB.U, ci al diital.oriului Duri:mezeu; _Daca ai luat, dela
dansui ai luat, ~ i _darB. ai luat dela dansu! nu pc aJ tau
ai luat, $i claca n'ai luat pe al tau, de ce cugeti lucruri
mari, ea $i cumar fi al ta u ~
De aceia. a $i zis: "lara. de a-i ~l luat, ce te
fale~ti , ca cum n'ai fi luat"? Deci, pregatindu-:$!
cllvantuldupre urrnarea fireasea a imprejurarilor, arata
ddan$ii au nevdie de multe, ea $i cum pareea ar zlce:
({foarte bine! -- rnsa chiar de ati luat totul, nu trebuic
ClI toate acestea a va mandri, ' dci nimie nu' este al
vostru; ba Inca acurn sunteti lipsiti ehiar de multe.
Acest lucru el a dat sa se inteIeaga ehiar de la inceput
zicand: "N'am putut gral voua ca eel or duhovIlic.e~ti" $i ;,nimic n'am judecat a' :;;ti intru voi,
fara illimai Dre IisusChristos" . 5a.ra aid aduce vorba
mai mU$catoa're oarecum. zicand:' "lata' satui sunteti, iata v'ati inibogatit" (Vel's. 8),adeea: (mu mai

151

OMILIA XI!

aveti nevoiede nimie, ati de venit, desa.var~iti, ati ajuns

la culmea .perfectinoei; c redet i . ca nu mai aveti nevoie
de nimeni~ nici de apostoli; nid dedas,c ali. "lata satui
sunteti ". 7-iC8. Si binea intrebuintatel exnresiunea
"iata ~t (I;'OYj = ddjaj, aratand prin a~easta ~b~~rditat~a .
pare rei lor, ' :;;ilogamtareacea pi' osicasc:).. De ClG6.la
luandu-i in derfdere, pareca Ii-ar spune : aUu. decura,nd
ati ajuns. la sfa~.;;it (~!) ceia ee s'ar'fi y~rutcn ~ep~tint~
fnlr'un lImp asa de scurt. Cele deSaVar$lte ram.an. ~l
in viitoriu, insii a se saturaeincva de putin, e dovada
de un suflet slab; a crede cineva ea din putine se va lmbogatl., doved e~te ca sufere de boaJa de mare, sallca
este 'tampit. Evlaviea, sau c ucerni ciea, este nesalurata,
adiea nu. se saturlinieiodat~, $~ est~m~i ~u!t 0 ,e u~e
tare copIllireasdi. de a creae cmeva, ca GnJm ' deja l!lceput a 1uat tolut $ia cu~eta Iueru r i mari de dansul,
ca :;;i cum ar fi a,juns 1a sfar$it, in timp ee el poate IlU
se giise$te nid la inc~p l~t.A ' -. . ' ;
. Mai departe apOl Cl II ru!?meuza ~n prm celeJalIe
expr'esiuni incarnai niun,- eacidupa cezice: ,; iata C.3,
satui 'sunteti" a adaos irnedieat: "jata v-ati imboV '

"

fie

gatit, fara de noi luati iri1paratiea, ~i

deati
imparati! ca:;i noi impreuna cu voi s~ 'mp:1I'atim ". Foarte grcoiu estecuvantul lui aid, 9i de aC6ia

I-a' $i pus la urma, insotit de cea mai aspra dojaniL

Caei atunei sfatuirea este demna 1\;1 bine prirnita, cand
lmpreuna cu aCllzatiile se adaog~i vorbe aducatoar~ .
de sfieala $i de rU$ine, fiindca este deajuns de a lnfrana
. un suflet nerm;;inat;~i a-I 10:\,l mai taro dccat aeuzatiilc
aduse pe fata, ni$te astf~Iiu ~e v<?ree ~ mU$c~to,art:, ea~e
Ii vor si vindeca rana $1 rU$mea capatate dm mvmovatirHe' aduse. Ct:ia ce.estede a~dmirat I?' vorbele provo,:
catoare de rU$me $1 de sfieala, tocmm aceasta este mm
eu sarna eli doua Iucruri contrare 5e ca$tiga deodata:
intai, cit ~plica 0 Jovitura mai grea decat pira invederata
adusapersoanei, $i
doilea capregate$te . pe eel eertat
atat de greu de a se otell. mal. mult inrabdare.
.'
"F8r8. de noj luati imDaratiea". Multll. emfa.zl').,
in cu~arit este aici,~i fata de dascali, . $i fata de ucenje~
si lot-odaJa se da pe fatii nu numai Upsa de con:;;tiinta
~ . uceniciJbr,ci ehiar .$i -prostiea lor. Ceia ce el spune
aiei; aceasta . insamna: (dn mkazuri $i ostenele, zire;

al

152

OMIUA Xl!

tbate ni sunt comune, $i noua $i VOlla, fnsa inrasplata

$i in cLinunivoisunteti cei intili; lnsaeu nu ina "upar
spl,mandacestea,ne aceiaa ~j adaogat: ,,:;;i fie de
ati impara~i". Apoi ca sa nu se para ca este aici 0
. .. ironie;. aadaos: "ca !:,)i ..noi IIl1pr-euna Ctl~ \loi sa,
i'mparatini" , adeca; Cq, $1 poi sa. ne .lovrednicim acelor
bunuri.
Ai vazut cum a aratat la un loc asprimea 9i dra~
gostea parinjasca, unite cu parerea lui filosofica ~ Ai
vazutcum doboara trufiea lor~ "Ca mi se pare ca

Dumnezeu pre noi Apostolii, cei mai deapoi (cei

mai 'de pe urma) ne-a ar~'itat, ca pre ni!:,)te ran. Quiti Bpre moarte". (Vel's. 9). Multa emfaza ~i r'nulta
asprime in cuvant se arata iara$i in expresiunea "pre
noi", :;;;i Inca nti s-a muJt;'imit numai eu aceasta, ci a
adaos t=;;i demnitatea lor: "pre noi Apostolii", zice, eu

care ocazieii atinge foarte mult, ca $i cum pare ca ar

ziee: pre noi cari suferim mJi de rcle, cari semanam
propoveduirea evangheliei, $i cari va lmpingem pre voi
spre 0 astfeliu de filosofie; pre noi, zic, ne-a aratat cei
mai de pe urma, ca pre ni$te randuiti spre moarte,
acteca ca pre ni$te condamnath). Fiindea a fost zis mai
'nainte "ca !:,)inoi impreuna sa irnparatim eu voi",
cu . care ocazie a slabit oare cum aspr-irnea in cuvanL,
apoi ca nu cumva accasta sii-i mole$asca, iara:;;i se l'eintoarce la ace1 subiect cu mai multa manie, zicand:

"Ga mi se pare ca Dumnezeu pte nol Apostolii,

eei mai deapoi ne-a aratat, ca pre ni!:,)te randuiti spre moarte". Dupre eum vad, zice, $i din

cate spuneti voi, apoi cei mai dispretuiti oecat toti, ~i

cei mai eondamnati, noi suntem; iara daca noi suntem
expm;;i a patirni pururea cele rele, iata c8 voi deja va fnchipuiti ca ati ca~tigat fmparatiea cerurilor, ea ati ca~tigat
$i cinstea $i premml. Deci, voind ea cuvanlul sa-l duct!_
la 0 mai mare absurdit.ate, ~i sa-l arate ca neprobabil
din toate putJ~tele de vedere, el n'a spus simplu ca noi
apostolii simtem cei mai de pe urma)),cica Dumnezeu
ne-a faeut a fi cei mai de pe urma. ~i nu s-a multamit numai Sa zica "eei mai deapoi", ci ca adaos::;;i
"ea pre ni!:,)te randuiti spre moarte" , ea astfeliu

OMILJA Xl!

153

chiar $i cel mai pro~t .sa cunoasca neprobabilitatea celor spllse, $1. ca asemenea vorbe sunt ie:;;ite -dintr'un su~
flet amarit, ,;;i care Ii ru;;ina putemic.
..
01 acumpPive~te Tnteiepciunea lui Pavel; cur'n el,
~~n.d Bra. :~in!PlJ~jJo,ttiyit, ?e~ Imprejudiri!e ?-cel~ toc.fH9-1 .Ct1 t('11 .. :n~h{L.. !1 ; t;u'~JJ~~!.,. J: . Jac m.are . l'}!cmst,-t; QBlq
at:elB 1~'pl~juriiri, zic, purcoia'nd :ue ' astiidata" ~i -n uinindu-se pe, sine randuit spre ' moart~, Ii ru~ineaza pe
dao$ii foartetal"e. Atat .. de mare $i de important este
faptul :acesta, ca adeca cineva sa faca totu\ la timpul
potrivit! Pr-iflexpresiunea "randuiti spre moarte" ,
el intelege aici: pe cei condamnati ~i vrednici de mii
de suferinti. "Pentru ea ,priveli!:,)te ne-am facut
. lumei, !:,)i ingeeilor !:,)i oamenilor". Dara,re Insamna
"ca 'privelj!:,)te ne-am facut lumei"? Adeea ca (mu
suferim aceste nacazuri numai intr'un colt mie allumei,
ci prettitindeni $i deJa toth). $i ce v-a sa zic.Ji ,,!:,)i ingeri lor"? Se poate, zice, ca sa fie cineva priveii$te
luriiei $i oamenUor, $i nici de cum ingeriIor, daea ceJe
petrecute suht mici ~i nebagate In sarna, -- insa lupt~Je noastre sunt deaceIea, ca StAnt vrednice ~i de priveJi$tea ingeriloro Pri ve~tc, cum deJa .cele cu care el
se fnjose~te $1 se dispretue:;>te pe sine, se arata tocmai
mare ~i important, ~i . cum in. acela$i timp Ii arata pe "
.a.ceia ,m ici $i dispretuf1;i, tocmai deJa . c~le prin care ii
cugetau 'lucruri mari de dan$ii.Fiindca a fl ncbuni
.pentru Christos se parea ca este mai de disprctuit
<;teeM de a fi intelepti i fiindca .a fi slabi S8 parea ca
este mai de dispretuit decat . a fi puternici; preeum ~i a
fi necinstiti se parea ea este mai de dispretuit d3cat de
a fi sla viti 9i renumiti; $i fiindca pe unele urma a Ie
arunca, iara pe altele ale primi, apoi arata ca acestea
sunt mai bune :;;i mai insemnate, de vreme ce au atras
privirea nunumai a oamenilor, ci chiat $i a ingerilor.
Lupta noastra, zice, riu este fata numai de oameni, ci
fata $i de puterile netrupe~ti, cad $i acestea ne privesc,
$i de aceia aceasta Iupta este ca 0 mare priveli$te inaintea tuturor.

"Noi nebunipentru Christos, iara voi intelepti intru Christos"; (Vers. 10). ~i aceste vorbe Ie-a

spus tot ca sa-i rU$ineze, aratand ca este cu neputinta

sa se fntarnple astfeliude lucruri contrare, ~,i ca nici

154

OMILIA XII

-'

nu 5e poate ea in acelea$i imprejurfiri care !"e impotri..:

vesc $i se contrarieaza intre dansele, sa se poata intalni
\'1'e-o datil,. (C um este cu putinta, zice,cavoi sa fiti
inteleptiintru Christos, iara noi sa fim nebuni; in fapte
tot. dupr? Christo.s? ri~n.d~ ap::-:~toli! ~ra.u loviti?eere:
tutmdem, erau dlsprotmtl, 91 necmst!!!, '7lSCCl'deau ea.
nu SUIlt nimie . .pecu lluuec.n.icii lor st"'}JUeur':lu d.c.::~instp.,;
ba Jnca unHu ' crau ' pie:supu~i de n:rulti ca :iltvatati ~i iri~
telepti, de aceia, Pavel spune asemenea vOI'be intepa-'
toare: Cum este cu putinta, zice, ca cei ee propove:.:'
duese astfeliu de fapte marete, sa fie crezuti eu lotul
din contra de cele propoveduite '?
"N oi slabi, zice, iara voi tari ~~ , adeca, (<Doi suntern alungaii i:?i persecutati, iaravoi va bucUl'a ~i de multa
iini!';>te~i fngri,iire, il1sa aceasta DU (l lngaduie natura
propovedllirej);. "Voisiaviti, iara, noi ocarati 4. Prin
aceste cuvinte e1 se adreseaza catra cei DobliI,!,;>l Garl~
.
. _ ~ ,..
..
..... ,

p A.~""' /"'_
n "'"

. cugetau
IU Cl' Uf"llIlaTJll1 cele QInafacmce.,, GIna lI1I eRJ

,;::'U~
. . . ...... 1"

r::i ,;,. ""'- ~......... r.'; -HX ............ A ........ ,. D' ,,~ 'hie.: -' tI\C:~ II]
,.:
' L~e ,O" ........ IJ!l.J.yl J.1Cll..!.ld!!Zl .... ... 'yl -"'. ...........,av '-,,,;,'-ftJ ....... , .,.,1

,uri
~ .
....., .... _

tem golLt;;i p:'l,tjmim; ~inu. suntcrn 3.9czati {sta~

tornici).si ostenim Iuerand ell manile noastre"

(Vers, ii.-'12), adeca nu va pov~stesc luc:ruri vechi, ci

deacelea pe care 1e marturiset;lte timpul de fata. Noi nu
avem de partea noastr;), nj(}j-o yorba >?i nicio laud a omeneasca, ,;,i niCUD~emoiHatea cea dino.fapnka, ei privlrea:
ni este indreptat:l numa i spre DllmneZen, $i!1llmaiaeeasta
ni este trebuitoriu de a face pretutindeni. Nu numaiingerii privesc la lupta noastra, ci mai inainte de dan!';>ii
ne priv8i?te insw;;i c1.reptul judeclJoriu,
. !) Deci, iubitilor, sa l1U cautam laudele altora, caei
prin aceasta noi batjocorim pe stapanul nostr-u, fiindca
trecem pe langa dansul ca $i cum n'ar fi destoinic de
a ni admira suecesele noastre, f$i alergam la laudele
celor deopotriva eu Doi. $i dupre cum cei ce se lupta
. pentru ca!';>tigarea de premii in fata unui public putin
numeros, cauta ceva mai mult, ceva mai mare, canefiindindeajuns de destoinic spre lauda lor acel public,:
intocmai af$a se pelrece ~i eu eei ce luptandu-se j'naintea
lui Dumnezeu, nu se simi multamiti numai cu laudele
lui, ei mai umb!a $i dupalaudele oamenilor, fiindca~i
') Partea moraUi. Nil trebuie a cauta laude dela oameni:
(Veron).

---_.._._---_._-- ._ -- -OMILIA
-- - XII
- - - - - - -- - --155
-

aee!,;>tiia 1asand Ja 0 parte pe eele mari, alearga dupa eele

mici ~i nebagate in sama, atragandu-i?i asupra Jor cea
riiai mare o~anda.
Aeeasta a resturnat totul pe dos, aeeasta a tulburat. !Dtreaga. lume, ca' noi uita.ndu-ne 18 08rneni , fgcem
totul de ochii lor,i?i ehiar In faptele bune nu considerarri
lntru nimic de avea pe Dmnnueu eeL admiratoriu aX
nostru, ci eautam afJrobarea ceior deopotrivacu noi,
preeurrl, f$i in fapteie cele rele. noi disI?retl~indu-1 Inc~
pe dans ul, ne temenl de oarnem, - de $1 la Judecata lUI
vor sta si aceia, !';>i eu nimie nu nev~r putea foJaSi, In
timp ee 'oumnezeu pe care-l dispretuim acurn. 81 singur
va pronunta hotarirea asupra noastra. $i eu toate aces tea
cunoscand :;i f$tiind bine asemenea imprejurari, noi totUE;;i
alerO'am eu gura cascata dupa laudele oamenilo1",ceia
ce c~nstituie unul din pacatele cele mai mario Cand un
om ar vedea, nu ar 10d1"azo1 cioeva sa curveasca, ei chiar
de ar arde de mii de ori deacest rau, . totuf$i tiraniea
patirnei este. fnvinsa, de ru;;inea de oameni, pe cand
bumnczcu- VaZaJ1G si 'stiind totuL .oamenii nu numai ca
eurvesc, ci indraznesc'afacc !jli 'altc fapte ell mult mai
grozave. Deci, singur ace~t f3:J?t oare pu e d~ajuns. d~
a oi aduce asupra noastra mll de trasnete dm cerm.
Si ce vorbesc eu de curvie ~i de prea cuI'vie'? Chiar ~i
cele ce sunt eu mult mai mid dec8J acestea, noi I'u!';>!,.
nandu-ne de oameni nu Ie facem, pe cand de Dumnezeu
DU ne sfEm a Ie face, dc!';>i el Ie vede. De aceia . s'au:;;i
zarnisiitatatea 1"81e in lume, fiindea in faptele eels cu '
adevarat rele Doi nu ne sfiim de DumI1dzeu, ci de oameni.
De aceia 8i de cele cu adevarat bune,noi. - fiindca nu
S8 ered de cei mai multi de bune, - fugim de e18, fa ra
ca sa cercetam natura lucrurilor, ci avand In vcdere
numai credinta celor multi. Tot a~a p~timirI?- $i cu ~ele
re]e care de$l nu sunt bune, ci rele, nOI tOtW;;1 purcezand
dela: aceasta deprindere Ie s8.var$im, fiindca celor maj
multi Ii S3 par bune, a!';>a ca din amandoua partile noi
suntem cei vatamati. Poate caceia ce eu spun Ii se pare
celor mai multi foarte confuz $i foart e nelamurit; de
aceia este nevoie de a exp!ica mai !amurit ceia ce eu
spun. Cand noi curvim - ~aci trebuie a fnc~pe cu, cele
vorbile - ne temem mal mult de oamem, deeat de
Dumnezeu. Deci flindea ne-am supusde buna~voie oameni)or, apoi i-am facut stapanii nO$tri, $1 de multe, ('"are
poate se par re1e aces tor staparii, de~l In realitate nu

156

157

OMILIA XII

OMIUA XII

sunt rele ci bune, noi, pentr:..; a as(:ulta de ace$ti stapani, fugim de cele bune. De pilda: a trai In saracie
~s~e ~n rapt .c~rev se vpare .celor m3:.i !?~lti ea rU$inos $i '
wjoslLorlU $! lata ca fuglm de, saraCle, nu doar;i,ca
. saraciea arnceva rU$inos, $i nid ca am ficonvin$i de
acea,.s~l:l".d _fiin,dca "agest . Japt 5e , p<!-re rUil'lnos stapa nilor
n09trl,~1 de aceia ~l noi sllindu-ne de dan~i1 fugim de
saracie. A .fi ' cineva necinstit, despretuit $i lipsit de orice
stapanire, inra:;;i S6 pare eelor mai multi ca ceva iniositorill; .apoi iaLa ca $i noi fugim de a~a ceva, nu ora
doara am fi con vin:;;i, ci fiindca aceasta este hotararea
stapanilor no.r;;tri. Aceia$i vatamare 0 avem $i inlucrurile
contrare. De pilda: a se imbogati cine va, a se trufi. a
avea slava, .r;;i a fi cu vaza in lume, celor mai multi S8.
par~ .$ eva bun $i d~ ra~nit; aP?i iata ~,a $i noi ahmgam
bogat1ea co gura cascata, nu ca doara am fi exammat
mai'ntai natura lucrului in sine, daca 8 un bine boO'atiea sau nu, ci suntem incredintati din parerea sUlpa11ilor nO$tri. A$a dara publicul $i gloatele sunt stapanul
nostru, ba fnca un stapan crud, lin tiran neimbhlnzit,
caci nici nu are nevoie de porunea spre a asculta de
darrsul, ci ajunge numai ca noi sa $tim ce ovoie;;te el
$i atunci noi fl urmam $i fara poronea. Atat de mar~
nLeste dragostea$i supu)1erea ce 0 avem fata de ell
Dumnezeu sfatuindu-ne ~i amE;:lnintandu-ne pe fiecare zi,
nu este ascultat de noi, pe cand gloatele de derbedei,
pqbli~_~l.cel, rau naravi.t, niei nur,!1ai are ne'voie de po.' ('onea, Cl aJunge nurYlal casa m arate ' de ce anume
este el mu1tamit, 9i noi de de'ndata ne supunem $i facem
totul. $i cum ar putea cineva, zici tu, ca sa "fuga de
ace9ti stapaniJ) ~ Daca va -a \rea: mai multa lntelepciune
dee~:t dan$ii; daea Va cereeta 11)5u$i el natura lucrurilor,
dacava nesoeoti votul eelor multi; daca mai'nainte de
toti ceilalti se va invata pe sine singur de a seteme
de rele, nu de frica oamenilor, ei de ochiul eel neadormit al lui Dumnezeu; :;;i daea In faptele bune va cauta
res plata f;i cununi numai de la dansul, iara nu dela
oame~~. ~el 6e are succes~ .in fapte ,bu.ne, daca judeea
pe altll ca nu ar fi vredmci de a $tl $1 apreciea faptele
sale, ci se multam~te numai cu hotararea lui Dumnezeu
acela ni~i in cele contrare nu va mai a9tepta parerea altm'a:
\(~l cum se poate. aceasta ~ zici tu.
Daca vei cugeta ee este bmlll, $i cine este Dumnezeu, pe cine parase9ti $i la cine alergi, $i atunci iute

vei indrepta totu!. Omul 5e gase$te subacela~i pacat ca .

$i tine, sub aceia$i judccata $i sub aeeia:;i osanda; omul
in sine este deopotriva eu de$artaeiunea, eleste pamant
~i cenu~a, $i ehiar de te~ar laud a, de multe ori te va
lauda la intamplareffie {ljn hatar, fie din dispretu] ce
am catrA tine, iit1';), caod ~te , va def~i!nA san te va <leuza
tot~'~li aefJia;;iintenthll)eO va fam:. Nu tota$a .1U&3. este
$i Duinnezeu, cihotararea iui este nepiHata, iara jlldeeata ii estedreapta. De aceia trebuie a ne refllgia totdeauna la dari.sul, $i nu numai pentru accasta, ci 9i pentruca el te-a facut, ;;i te eruta mai mult decat orice, $i
pe tine mai mult te iube$te deeat orice. Deci, clecc, daca
ilavem pe dansul ca laudatoriu minunat al faptelor
noastre, H parasim $i alergam la om, 1a eel ce nueste
nimic, lacel ee , ne lauda cum s'ar intampla,l Poate ca
iti -spune cae~ti rau,"Viciean -$isplircat, de$! tu nu e$ti
, a9a ~ Apoiprirl acMsta mai mult inca trebuie a-I compatimi $i a' plange; fiindd judccala lui este conrupta;
dispretuiet;.te-i u astfeliu de parere, fiindca ii suntbetejili ochii cllgetului.~i apostolii allzfau astteliu de batjo'. curi, ~i rideo.u de ceiee Ii defaimau. Poateca te VOf- '
besc 'de bine ~ Daca eSiti a$a precum spun dam;ii, tu sa
nu te mole.r;;e$ti de slavace ti-o dau, jara de cum ~'a flU
e~ti a$a, apoi atunci mai mult dispretu8$te laudele, $i
considera-Ieea 0 bataede joe. .
.
Voie~ti poate sa ;;tii judecatile celor mai multi, cat
de s tricate, cat de netrebnice $i cat de ridicolesunt,$i
cum unele dIn ele sunt mai mult aJe uQOJ'oamenismin-.
titi; iara altele aleunor copii de tita~ ' Asculta dela fnceput, cad Iti voiu spune nu numai de judecatile publicului, ci $i de ale celor paruti ca mai intelepti, . ale
legiuitorilor dela incepul.Cine s'ar putea crede ea ar fi
mai inteJept decat un legiuitoriu vrednic, care legiue;;te
cele euvenite cetatilor $i tarilod~i cu toate acestea,
unor asemenea intelepti a curvi' nu 1i se parea ceva rau
9i vrednic de pedeapsa.Nimeni dintre dan$ii, $i nici una
din legile lor nu a pedepsitcurviea, $i niei un vinovat
no a fost tarat inaintea tribunalelor, $i chiar dacas'ar
fi incercat cineva sa tarasca pealtul inaintea judecatii,
l'ar fi ris eei mai multi,ba nid judecatoriul n'ar fi suferit unaca aceasta. Jocurile de noroe de asemenea
erau libere depedeapsa, $i nici unuldin acei legiuHori
nu a facut vorba de ele. A seimbata eineva sau ,ase
imbuiba cumancarile, nu numai ca nu erau considerate

158

159

OMILlA XII

OlYflLlA XII

ca piicate, ci inca de cei mal multi erau crezute de suc-'cese, pentru care mai cu sama in ospetele osta$e;;ti S8
vedea multa intrecere, asa ca tocmai cei ce aveau nevoie de mai hlulta moderatiune in cugetare, 9i de un
trup voinie, sededau betiei $i-$i paralizau trupul, iara
Bufletul $j-1 Intunecau--$i eli toate aC6stea niciun,ul dintr~ ac:e~ l~~iuitori n'a yrev~7u~ peCiekl,pM" pentru acest
pa,0at . uara, ce poate ti rnal, ra.u
~tCea~,t3, neJ)urde~) Si
tu pofte~ti acJamarile unor astfeliu de oan18fli, 9i 11u Le
ingropi singur in pamant de . rU9ine '? Chiar daca toti
ace$tiia te-ar admira $i lauda, oare nu ar trebu! ca tu
sa te rn$incii $i sa te asclJnzi, fiind aplaudat de ni$te
astfeliu de oameni, eu 0 judecata atat de stricata'? BJasfemia, sau blastemul, iara$i sunt erczute de acei legiuitori ca un lucru de nimie, eaci nid unul din eei ce b!astemau pre Dumnezeu n'a fost tarat Inaintea tribunalelor, 9i niei n'a fost osandit. Darii daca, cinev;l furi:t 0
haina, sau taia pnnga aituiea, sau ii spa,rge8, coastele,
apoi de multe ori era condamnat 1a moarte, - pe d1nd
cel ce blastema pe Dumnezeu, 'nici nu era acuzat de
acei. le.giuitori. Da~a~ cin~va co?rupea pe slug~. din casa
~'. 08:;;i poateavea tCffiCle
taptul era conslfJePBt ea 0
nimica, 9i de legiuitori, ~i de eatre cei muJt.i.
Voie$ti p03.te sa auzi 9i altele, care arata marea
lor prostie ~ Cele de mai sus nu sunt pedepsite de dansii. iara altele :sunt chiar legiuite. Si care sunL acelea '?
Se fac teatruri, i?i in ele se 1ntrodLie temei curve$i copii stricati, cari batjocoresc natu ra chiar; acolo in teatruri sta sus intregul public, :;;i ace9tiia sunt cari inve~
selesc cetatea, aee$tiia sunt cari incununeaza pe marii
imparati pentru trofeile !$i biruintele lor, pe carii ve:;;nic Ii admira. Dara ce ar putea fi mai rece ca aceasta
dnste ~ Ce ar put.ea fi mai grews ca aeeasta placere ~
.$i dintre ace:;;tiia iti cauti tu laudato\'i $i admiratori .ai
faptelor tale? ~i voie;;ti a te bucura de laudele celor din
orhestra, de laudele mimicilor i;li ale femeilor curve ~
~i cum sa nu fie aceasta cea mai de pe urma smintire '?
Eu cu placere i-a;;i intreba pe ace;;tiia: oare este rau
lucru de a rasturna legile nalurei tEste rau de a introduce. impreunari nelegiuite'? Desigur ca vor raspunde
eEl. este rau, ba inca 19i VOl' da ,pal'erea ca. acest fapt
nelegiuit trebuie a fi pedepsit. Deci,de ce introduci in
teatru pe. acei copii stricati, li'i nu numai O<'1-i introduci,
d .inca Ii incarci delaude i;lide daruri negraite"? Alta

data. tu pedepse,:;;ti pre eei cecllteaza a face de acestea

iara acurri ii introduci ca pe ni 7te binefacatoriob:;testi
{1i cetalei, ba' inca cheltue;;ti 9i bani cudan$ii si ii cresti
eu banii publici!
"
. '
Dara,zici tu, stint necinstiti. Apoi atunci de ce
~i cre~ti j'nacest feliu~ Dececinstc:;;ti pe imparati Drin
eei necinstiti '? De ce riiscoli cetatile prin ace;;ti'rrecinstiti'? De ce cheltue~ti hannI, publi~ pentrn dA,m;di l' C(ul.i
dac8. sunt necinstiti, ar trebUl sa fie alungati, fiindcu eel
necinstiti se alunga, iara nu. se incurajaza. De ce i-ai
racut necinsUti'? Ca sa-i lauzi sau sa-i invinovatesti '?
Negre;;it ca sa-i invinovate;;ti. Apoi daca ii faci necimtiti
ca ::;a-i in vi novate;;ti, de ceatllnci Ii lauzi i;li-i aplauzi,
~i tred pe langa dan;;ii ca ;;i cum vezi pe ni9te oameni
einstiti ~ Ce voiu mai spune de im;;elatorijlecele de prin
ipodr'Omii? Ce voiu spune de intrecerile acelea dela vanato rile fiarelor siHbatice, sau de lupteie de prin ipo
dromii cu fiarele siilbatecc'? Si aceste spectacule sunt
in~arcate de toata, nebuniea., eaei ele invahI pe om dea
fi nemilostiv,crud ;;1 neomenos, il deprinde de a vedea
oameni sfa;;ieati, de avedea s<lnge curgand, $1 cruzime
mai presus de afiarelorsiilbatece; Toate aceste f!eomeoli
~i boale morale Ie-au introdus legiuitorii cei intelepti
.del a. inceput,. iara eetatile aplauda 9i admira!
Dara, daca voie;;ti, sa lasam aceste.absurditati va~utG ;;;i marturisite de loti, $i pe care legiuitorii profani
Je-au .trecut cu vederea, $i sa venim la ordinatiunile
cele mai respectabile, $i vei vedea $i acestea conrupte
prin credinta celor mai multi. Nunta de pilda se crede
:;;i de noi ca $i de cei de afara ca cinslitii, $i cu adevarat ca este cinstita; insa la savar$irea nunt.iioI' se
petree atiUea faptc riclicole, In cat to minunezi auzindU-'le. In Mevar ca eei mai multi stapaniti ~i In;;e1a1.i de
{)biceiu, nici macar nu simtesc absurditatea lor, 9i au
nevoie de altii cas:':iA invete. Vei vedea 1a nunti i;li cho.,
1'uri 8i chimvale, si fluere si cantice ameslecate cu cuvinte'murrlare, $i 'betii, 9i 'ospete desfranate, i;li cu un
cuvantcele mai multe necuviinti introduse dediavolul.
$i ~tiu bine, ca agat;anduma de aceste lucruri voiu parea
multora ridicul, ;;i eei mai multi Val' gas! ca cdc spuse
sunt o mare nerozie din parte-mi, atingandu-ma de ni$te
legi vechi; il1sa eu nu voiu jnceta de a spune acestea,
'Care, dupa cum am zis, sunt mai mult 0 in;;a,laciune a
.obiceiului. Poate, cine 9tie'? daca nu toti, eei mai putini

160

OMILIA XII

OMILlA XII

vor prlml cuvintele n~astre,~ $i .yor, ride impreuna, eu

noi decM sa ridem nm ,e u dam;;I], rlsul acela care est~
vr~dnic de lacrami, de pedeapsa $i de os1nda cea mal '
mare. 9}eurn sapu. fie ~vre~pice ,ge hula a~e,me~~a luct'UI'i. ' cq,nd pe 0 tcclOara trmta pana atun<?l 1[1 cap~a:a
saGi' mvatata de a se rm;ina, inca din mIca copIlaXle r
Ae:""<I' <~Ur '~, 'l.l,C, o.;y
"'ll,: . "",' ,"'<> le1,Jcde" dela Bine orice,, r'u:4ine, ~i
U\)~:;';I~"'!."
o inveii chiar deja ineepu~ul ci:isa~ori~i. n~tw;im~rea,. D~
gand-:o ,in mijlocul barbatllor n~cmstlt! }~l d~sfrana.tl, 10
rnijlocul eurvarilor;;i de;;ant<l:tIlor~ Ca;re rau. nu se va
imprima in inima miresei ehJar dm ZIUa ace~a ~ Ner~
;;inare;:t, obraznicica, nesfieaJa, d!a~~ste d~ sla,:a de$art~r
$i aUele de ace~t feli~, Ie. va capa~a Chl!1 r ~l~ acea ~lZ
$i ar dorl ca so, 18 alba 10 toate 211e1e vwtel e1. ~~ICl
cele mai multe femei~e inva\a aft luxoase, cheltUl~oare~
, de ajci nerul?ina.te, de aid mine de rele. Sisjinu'.~l SPU!
ta a:;;a este obiceiuJ, caci daea obiceiu~e~te rau, mClOdata
s:lnu S8 faca, ' iara de este bun, taca-.se pururea. v In
acit:var, sp\lne'mi te rog: oare va curv! nu. este ray'f
Apoi 00 re yom ingadul ,noi ca sa s~ petreaca ace~~ rau.;
fie chiaro sinO'ura data '.I De loco ~l de ce oare ~ Fnndca
'chiar D singur~ datii petrecut, l~t rau veste . A;;!t dar~
:;;ia se veseli mirea~a ~n acest feh~, ~ac~ este vrau, mCI
chjar
0 sin O'ura data sa "DU se faca, Jara daca nu este
,
'='
raUl faca.-se pururea .
. .
,.
v
{(Dara. ce ~ zici tu: tu defmm1 nunta ~ spune mm. S?,
nufie una ca aceasta, TIU am ajuns la aceasta absurd~
tatc,-insa ell ~defaim.?umai cele ce sep~trec la nunta,
deprinderile 9lnecuvllnt~le ~ele mult~, ,;;1. 10 gene~e toate
absurditiitile. pin, ace a 7.lch~~r ~UItI l~~ VOl' Iua vam.o.~
reze 9i vor vletm cu ele mal lO.amte ~e lImp. D.ara, .ZICI
tu, multi admira trumuvsetea r;;1 gratll]e mlreSel~). ~I ee
Inseamna accasta ~ Dacaeaeste ,eummte, d~ abla yoate
va putea !'iii inJature biinuieaJa. cea rea, lara daca este'
neingrijitoare, iute va ~ade~ in ,c.ursa,a~and ca motI':
a1 desfraniirei ziua aeem. ~I de ;;1 sunt atate.a rel~, totu~;}
cand nu se petree de acestea, ?ei mai multI carl eu 01mie fiU sunt mai buni deeiH dobltoacele :- numese ace~st~
batjOcora, fiindcanu s'a ara~at mireasa ee]~F mult~, r;;l
considera ca un rau mareca nu a fast ~usa !!l pnv~, 11$tea pubhcului, -=-' de 9i maidFel.?t vorbmd, 11 trebUle
a considera ca batjocora toema! cand se petree a~eme~
neaJapte scandal?ase. ~i r;;t!U bin~, <:.a 3i'i ~eum 'ce.1 mal
multi Imivor atrlbulmulta u;;ur1Ota, IDsa eu VOIU S,U v

. . . ."

t.

"'-:'01...:\..\1

"

"

' .,'

.,'

"T , .

, ......

161

fed ;;i- aceasta batjocora, numai sa pot avea vreun ea;;tig

de aici. Daca eu a9i fi vrednic de a fi luat in batae de
joc, pentruca sfatuiesc de a dispretu\ credihta celor miilti,
apoi at,unG~ mai lH(:tinte de altii m'a;;i batjocorl. eusingur.
"
D.::l.raapQi pdve:;;te ~i celece S8 petl'eedupa aceasta:
t lJ,J,ntirrlsl ll).tImbuLziiei, oi chia'I' sj m timnu! nooHi Dreg}Hescde' apune'ip fs,ta mire_~t~j.C,'l, !SiH,priveasca 'frurtlUsetea ei cea fcCiorelnica t biirbati beti;;i arnet.iti de '
rnulta desfiitare. ~i 1'111 se mu1tamese numai inen.sa, ci
inca ics $i pe strade cu lampioane aprinse $i 0 petree
pentru famfaronada In cursul noplii prin targ, ca toti
sa 0 vada, prin care fapt njmic alta nu fac, decat ca 0
sfatuesG oareeum, ea pe viitoriu sa alunge dela ea orice
ru;;ine. ~i ni~i nu stau macar aici, ci 0 conduc insotiti
de euvinte \~j dtnteceuricioase, iara aceasta este pen.:.
tru eei mar multi ea 0 lege; -multe slugi $ide cei ce
pocnesc cu bieiIe li irltavara:;;esc graind cuvintele cele
mai ut'ioioase pe care ie-at VOl, atat ia adresamiresei
cat si a mireiui. Nimie nu este cuviincios, ci toate sunt
pline de necinste, $i de slutenie. Buna invatatura de prudenta. va maiavea 0 astfeliu de mirea~a, vazand $i auzind din capul locului astfeliu de lucruri 1 Bn. inca este
un feliu de Intreeere draceasca din parte a celor ce fae
astfeliu de neorandueli,eaei cauta sa se covar$easca unii
pe altii prin batjocori ;;i necuviintj, prin care necinstesc
pc mifi $i pe cei adunati.
$tiu. 'bi,fil3, ca prin aceste VOl' be eu surit greoiu $i
neplacut VQUa,pentru ,c a caut a taia place rile ;;i mul-'
tamirile aceste,i vieii; dara toemai pentru aceasta ph1ng,
caci ceia ce este displacut, voua vi se par~ a fi pliicut.
, ~i cum sa nu fie displacut de a fi batjocorit, de a fi defaimat, de a fi neeinstit de tOii impreuna cu mireasa ~
Daca unul din piai3, ti-a1' ziee ceva rau, tu pui in mi;;care mii de Iucruri ~i consideri vieaia tade nElsuferit;
iara cand te slute$ti In fata intregei cetati impreuna eu
eeea ce urmeaza ati fi sotie; te bucuri de aceasta ;;i te
mandre$ti ~ Dara oare cam nebunie nu estcaici 'f A'i'a
esteobiceiul zici tu. De aceia ;;i jalesc eu, caci Cll adevaratca e vrednic de jalit, fiindca deavolul a ingradit,
a;;a zicand acest fapt in obiceiu. Fiindca nunta este un
act solemn, care leaga neamulnostru la unIoc, $i este
pricina a multor bunuri, de aceia demonul acela viclean
tuiburandu-se, caci eunoa;;te ca prin casatorie regulam
omul se ingrade9te $i se aparacontra curviei, el intro- '
-=,..

i6038

it

162

163

OMILIA XII

OMILJA XII

duee curviea in aU r.nod. In ,ni9te ~astfeliu de ~dun~ri multe

fecioarc au fost ru.';nnate, 91 dac::l, nu pretutmdem, eel putin diavolul 5e multameste deocamdata ~i cu cuvintele,
sau numai ell efmtccele 'acel~~ntate, se multame~te,
zie, ~i cu faptul ca se da miresei ni$te exemple peplacul
lui, $i ca mirele este pus in priveli~tea intregei cetaii.

Iisus flu este rob sau slobod. Tu nu-ti dispret.uie:;;ti calul

sau magariul, :;;i faci orice ca sa nu devina raj :;;i netrebnici, iara pe slugi Ie treci cu vederel, Ie dispretuie:;;ti
mai mult decat pc animale'? ~i ce spun eu de slugi, cand
tu dispretuie$ti chiar copiii $i fetele tale'?
Deei, ce se intampla dupa aceasta'? De necesitate

AD-oifiindc3~asenleneaneor8-,ud'ueli S6 Det.r-Ee

In.. U.u:!p~_~l

noptil, ~i ca nucurrlva, intuneriGui sa fie'ca un. f~Hud0

perdeaa acestor reie, iata ca necuratul a-Ia<:ut :sa se
introduca multe facle ~i lampioane, C<;lre nu lasa, Ca 81utehiea sa se ascunda priveli:;;tei lumei. In adevar, ce voie~~te
acea multime de lume adunata'? Ce se voie~te prin acele
betii nebune'? Ce se vra prin acele poenituri de biee'? Oare
nu este invederat, ea niei ehiar eei ee :sunt prin easele
lor l'etra.::;;i ::;;i euprin:=;;i de un somn profund, sa nu fie in
neeuno$tiinta de asemenea necuviinti, ci de~teptati de
pocniturile bieilor, sase suie pe garduri ~i sa privea2,ca
ca martori ai acest6r comedii'? Ce ar putea spune cinevfl apoLsL deacelecanta,ri Incarcatede toata desfranarea, de' amoruri nehune i$ide lmpreunari neleaiuite. care introduc mii de tragedii, 8i care pomenese 'deseori numde amantilor~l aan:lantelor? :;;i co
este mai grozav, ca de multe ori se introdue printre
aee$ti cantareti $i fecioare, care leapada toata ru:;;inea
in einstea miresei, sau mai bine zis, spre batjocuraei,
jfi,rtfindu-c;;i astfeliu ma,ntuirea lor, ~i slllt.indu~sela un lac
ell tinerii desfranali prin acele cantari. uricioase, prin.
accle cuvinte murdare, ~i prin vxea simfonje satan.iceasca. ~i inca mai fntrebi: de unde via curviile,4e--unde
prea eurviile, de unde conrupereacasatOf'iei '? (Dara, zici
tu, de aces tea fae nu eei nobili, nu eei de bun neam, ci
cei din dasele de JOS). Apoi de ce iti rfzi de mine, punandu-mi inainte un astfeliu de rationament ~ did daca
asemenea fapte sunt bune, atund lasa :;;i pe celelalte ea
sa faca a:;;a. Nu cumva, fiindca acestea traiesc in saracie,
nu mai sunt fecioare $i nu mai au nevoie de Intelepciune'? Acum fata ta joaca cu tineri desfranati in priveli~te de rand, $i nu ti se pare, spune-mi, a fi mai necinstita dec3 t curvele? Dara daca ziei ca asemenea' 1ucruri fac slugile, nici a$a nu te voiu eruta de Invinova-tire, fiinaca rIiciacestora nu lTeste-slobod a face a$a.
De aid se nase toate relele, c8. nu facern nici-o yorba de
slugi, ci ne marginim a vorbi eu dispret, ca este sluga
sau rob, de~l infiecare zi auzim spunandu-se, ca in Christos

en. de indata va vAnl

scaJrl)r:L~i neinut~3.rniI"{ja"

dUP2~

ce

s'au sfarsit petrecerile, ba de multe ori urWeCi,za si vreo

paguba mare, prin pierderea vre-unor juvaerieale de
pret, in multi mea $i inghesuiala aceia. Apoi daca dupa
nurita s'ar na:;;te vr'un copil, :;;i aici am putea vedea
aceia:;;i u~urinta, :;;i multe semne sau simbole plioe de
rizilic. Caci, cand trebuie a pune nume copilului, ii 1asand la 0 parte numele sfint,ilor, dupre cum1aeeau eei
vechi la inceput, aprind luminari ~i pun nume inchipuit copilului, gandindu-se ca eu chipul aeesta copilul
va tra-i [nult timp in lume. Dupa aceia fiindca de mnIte
ori se intampla ea copilul ~"a moara mai inainte de
titnp--r-- ~i aceasta seiI1t<1!J1phl deseorJ :-- iata cii ~i
atunci S8 :_petrecc rizilic,c~ei diavol u] l~i bate _JQI~~_g~_ _ _
cei pro:;;ti ea de ni$te copii. In adevar, ee ar pute8_, zice
cineva -de-acele hart1uti;sau de -acei ciopotei---atarnati
de mana copilului, saude acel marti~or ro~ atarnat 1a
gat, ~i eelclalte multe indirc:ate cu rizilic, in timp ce
a1' trebul de a nu-l rnfa$ura cunimie alta, afara de
puterea crucii? Aeum insa. este dispretuitcel ce .a Intors din ratacire intreaga lume, cel' ce a pricinuit diavolului -rana eea mai adanca ::;;i i-a nimicit orice .putere,caci incredinteaza copilulnu puterei celui Prea
inaH, ci puterei :;;i sigurantei diavolului. Sa mai spun
inca eeva $] mai de r1s'? Daranimeni sa. nu ia (',uvantui nostru de suparatoriu, de$l poate ca va ajunge 9i
acolo, caei eel ce voie$te a curat1 putreziciunea de pc
rana, nu se da inlaturi de a':;;i murdarl rnai intai manile sale. A$a, dara ce esle mai de 1'is. de care voiese
a va vorbl~' Ceia ce se pare a fi nimie, dara de' care
eu oftez, pentruea este inceputul celui mai de pe urma
dispret, ~i a celei mai de pe urma prostii. Femei, slugi
:;;i doiee iau tina (glod) din baie, i~i ung degetul, eu care
fac semn pe frunteacopilului, ~i daea Ie-ar intreba cineva, ce voiesc a face ell tina aceia, iti raspund ea aeea
tina are putere de a alunga privirea rea 9i vicleana,
deochiul ~i pizma altora. Vai! eata putere mai are tina
9i noroiul, de vreme ce intregul asalt a1 diavolului 11

164

165

OMILlAXIl

OMILIA XIII

respinge! $i nu va acoperiti obrazul de rw;ine '? Nu yeti

cunoW';;te oare,fie -~i mai. tarziu, cursa dia volului,~i cum.
e1 introauce inca din fragedacopilarieuneltirile lui cele
ddkesti ~ Daca eu adevarat oa tina f:;tce aceasta mi.nune, de ce atunci nu faci ~i tu a~a pe fruntea ta, tn
clSj,re e,;;ti barbat,~i careai poatemai multi dU<;imani .de
.c4t eopiiul, cari te [ijzmuesc'? De ce nu-~i bagUnttegul
trup in tina'? Caci daca tina are atata putere pusa. pe
ftunte, de ce atunei nu te-ai baga, (:u Wtulio ea? Toate
fl,cestea sunt de ris ~i comedii satanice$ti, care due nu
numai in rjzilic pe cei amagiti, ci ~i in gheena.
$i daca af)tfeliu de fapte S8 petrec printre Elini.
nu este vr'unlucru de mirat, dara cand se petrec ~i
printre cei ce se inchina crucii, ~i se imparta,;;esc tainUor celor negraite, ci.l,nd,. zic, se petree. asemenea fapte
uricioase chiar ~i print're cei ce filosofisaza ca cre~tini,
apo! atunci este vrednic de jale. Dumnezeu te-acinstit
peJine a te unge eu mirul cel duhovnicesc, ,;;i tu spurci
copilu] ungfwdu-l cu tina'? Dumnezeu te-a cinstit, iara
tu teriecinste~ti singur'? Tu ar trebU1 ca sa iusemni pe
fruntea copilului crucea, care procura siguranta ne 'nvinsa, iara acum lasand aoeasta te arunci inasemenea
prostie draceasca '? $i daca aoeste lucruri se par unora
a fLmici ~i nebagate in sarna, apoi afie ca acestea sunt
cauza celor mai mari rele, $i canici Pavel nu a trecut
ell vederea cele parute ca mici. In adevar, ce poate fi
mai mic lucru, ca a$l. acoper! ornul capuU Dara, privei;;te caLa yorba face, ~i cu ciWi asprime opre~te acest
lucru, spunand pe langa toate celelalte, ca eel ce 1$1
acopere capul sau, singur ~i'l necinste:;;te i) Deci, daca
cel e.e l~iacopeI'e caput ':;;n-1 necmste~te,' dara ~inca cel
ce il unge cu tina, cum de nu spurca pe copil '? Deci.
cum il dai in manile preotului,? spune'mL Cum de cei
ca sa se puna de preot pe fruntea copilului pecetea
charului, cand tu ai uns acea frunte eu tina'?
.
Nu a~a, fratilor! nu a~a, ci chiar din mica copilarie
ingraditi pe copii ClI arm.ele cele duhovnice<;iti, $i inva.;.
taii-ide a'~i pecetlui cu mana frlintea, $i mai 'nainte
de a putea ii sa faca aceasta cu mana, voi jn~i-va insemnati-li pe frunte .semnul sfintei cruci. Co ar putea
spune cineva apoi de celelalte observatiuni satanice~ti
in timpul durerilor de na~tere, pe care moa$ele Ie in':

troduc spre raul capului lor'? Ce s'ar putea spune despre

obiceiurile introduse la moarte $i la diferitele nenorociri,
des pre acele bocete $i tipete dobitoce$ti, despre acele
plitnsBtQde .pre 18, morminte,despre ingr'-ijii'ea eea mare
pentl'u.mon Ilmente, def'pr'8 droaea acea de fernet bocitoare,
despr~ . (lDset'vatiunf1e ,!,ilelor,/:lespre intrarj :;;i ie~iri '?
Deci,Ciela ace;;,tiil'). cal..iti stl1V5, ~spl:1ne'mi. .$i cum sa rm
fie aceastadovadacelei mai de pe urma nebunii, ca sa
eauti "lava unor oameni,cari au ni9tc pareri atM de
stricate, cad fae toate Iaiwroc, In timp ce ar trebui de
a ne refugie<i pururea la oohiul eel neadormit al lui
Dumnezeu, $iavand privirea atintita, la el, sa facem $i
sa graim numai ceia ce trebuie~ Ace$tiia chiar de ne~ar
lauC1a. cu nimic. nu oi VOl' putea folos1, pe cand acela
daca incuviintaza cele ce facem, ni va face $iaicistraluciti, $i in vieataviitoare ne va i'mparta$l de . bunurile
cole negraite. Carora fie ca cu lotH sa ne invrednicim,
prin eharl11 ~i filantropiea Domnului nostru Esus Christos,
c;'iruia impreumI cu Tatal $i eu Sflntul Duch, se cade
slava. $i stapiinirea, acum 9i pururea $i in vecii vecilor.
Amin.

>

1) Notil .. Ase vedea cap. 11 din I. Corintheni.

OM ILIA XI II
?

. "Nol nebuni pentru Cl1ristos;iara voiintelepti IntruChristos, noi stabl, iara voi tari,-.
~e

tl'ehuitGciu.-de

.~. llJ~-.~a dea,.i~~

ra:;;i 1), voimariti, iara r10i oeariti" (Cap.

4,10).

. Ar.asand cuv,3.ntul, ceia ce este mai grozav decat

orice rana, ~i zicand ea fara de noi ati luatimpa.c.
"
ratiea " ~i ca" 1ni se pare ea Dumnezeu pre noi

apostolii eeimai de peurma ne-a aratat, ca pe

randuiti spre moarte", iata ca prin cele ce

ni~te

urmeaza arata cum .erau randuiti spre moarte, zicand:

~) Nota. Frasaaceasta din parentez pe Umga textul Sf.

Chrisostom ,se gase~te numai. in Codicul c., iara din editiunea
noastra obil;nuita este omisa. (Tl'ad).
.

166

OMILIA XIII

"Noi nebuni 9i slabi 9i neeinstiti, 9i fUimanzim,

9i inseto9am, 91 sun tern goli, 9i patimirn, 9i nu
sunten:l a:;;czati (nu avcm statornicie), si ostenim
luerand eurnanile noastre" (Vers. 11~13), care
toate la On loc erau dovada apostolului ~i a dascalului
adevarat. Dara aceia cugetauluenll'i. I.(:{).r-i tn (:~le GU
totul contral'e, ade6i!. inintclcl')ciun~, jf] ' slavii, hl bogatie, ~i in cinstea dupa. care umbIatl. Ded apostolul
voind a li dobori trufiea lor, ~i a Ii arata ca prin acestea
nu numai ca nu trebuie a se mandri,ci inca. chiar a
se 9i rUf?ina, mai intai ii ia in deridere, zicand: "lara de
noi luati irnparatiea". '((Eu, zice, va spun vowI c.a
timpulde fata nu este pentru cinste $i slava, de care
voi va bucurati, cipentru a fi alungat 9i necinstit, dupre
eurn Hoi patimim. lara .daca nu asle ali\a, ci timpul
aeesta estealrecompenseJor, apoi atunei - ~i zice acestea
Inderidere - dupre cat vad, voi ucenicilor ati~i luat
imparatiea, ia ra noi dascalii~i apostolii, caI'1 mai ales
trebuiaa lua ' plataostenele!or,.!1u numaica am devenit
mai pt'e jos de voi, ci inca,: chiarca . ni~te Os8.nditi 18"
moarte, cad ne petrecem timpul in foaine 9i in sete,
in primejdii 9i in cea mai de pe urma nedm;te, batjocoriti. ca nj~te nebuni, alungatHie~tutindeni, ~i pati.mind cele mai grozave neajunsur-i ~i batjqcorh). "A... cestea
Ie zicea el, ca sa-i facape dan9ii a mtelege, ca ii trebuie
a rivnl cole ale apostolilor, primejdiile ~i batjocoriIe,
iara nu slava ~i cinstea, cad predica evangheliei nu Ie
cere pe acestea, ci pe acelea. Aceasta de sigur' -ca nu 0
spune deodata, ca sa nu Ii se para greoiu in Yorba, ci
dupre cum era demn de dansul, Ii aplica dojana ~a
dupa cum so vede. Dadi el deodata ar fi introdus yorba
$i li-ar fi zis:. Va rataciti 9i va amagiti, ~i v'ati departat r:mlt .de Iegiuir~l e apostolice, caciapostolul 9i
sluga lUi Chrlstos trebme a fi. crezut canebun, 9i a-9i
petrece timpul in scarbe ~i necinste, dupre cum $i suntem
noi apostolii; voi insa eu totul din contra; - daca .ar
fi vorbit a$a, zic, negre9it ca mai mult i-ar fi instrainat.
caci ar fi luat vorbele ca laude adresate apostolilor p
candpe dan$ii i-a deraimat pentruJeoea, sla.va. ~j yj~a.t8
lor cea dezmerdata, $i prin urmare~'ar fi facut mai
Inda~atni~i, fJe cand cu. chil?~i El;cesta vorbele nu supai'3
pemmem.Cu alte cuvmte n atmge cu vorba, insacu-

167

OMILlA XIII

vintele nu-i sunt greoaie. De aceia 9i inainteaza cu cuvantui mai muit in mod ironic, zicand: "Voi mariti si
tari ": Daca apostolul n'ar !i v,?rbit Cll ironie, ar fi zis
astfelIu: Nu se poate ca sa va credeti pe voi in9i-va
unul d e fntelept, altul .denebun, unul de pUtern1C, altul
de siab, fiindca predica evang heliei cere tocmaicele
r:oni.rii.fe, adeca eeie rele. Daca ar fi ell put,i fltc),ca UTIul
~,;'i tic ' 8.::;'8., $1 eela.ialt. altO:iint.relea:, poate-c,;3, ' cele ce spu- .
neti ar avea vr'un cuvant; aeum insa nu esteil1O'aduit
ca unul sa se creada a fi inteJept, altul slavit c~lalait
scutit dE: 'prirnejdiL lara daca nu este a~a, ap~i atund
urrneaza de necesitate ca voi sa fiti preferati de Dumnezeu inaintea noasLra, VOl ucenicii sa fiti preferati Innaintea dascalilor cari patimesc mii de raJe. Dadl. fnsa
Diei aceasta nu s'ar putea spune, nu ramane decat ca
voi sa X'ivniti::;;i sa alungati eele ale noastre)} .
$isa nu creada eineva, ziee, ca en vorbese numai
de cele trecute, caci: "Pftna ii1 eeasul deaeum si'
fU't.m;lnzim, . ~i .inSa.tO$Etll1) $i suntem gl~)l! " (Ver~.
H). Ai vazut, Gii nu 0 ii sau doua, ci fntreaga vieaia
a '~''re$tillilor trebue 'sa fle - a~a. NiGi Ga se "fncuIluIleaza
cineva:;numai daca a ca$tigat vre.:.o biruinta, $l' apoi
iara$i- a cazut. ,,'$i ' fiarnfLnzim" -adresandu~se eelor
tc
ceseiffihiiib:-1iJ' 'cu'
'~-sf
: Atihifffi
'-=:::' vor:--
/I , .p
.
. ..
bind cKtra eei ce se '1ngamfau,,,sinu suntem asezati" did suntem a lungati, ,,9i suntern ' goli" ,-- ~d~
resanl)u-se bogala~ilor, ,,9i ostenim luerand eu manile noastre" zice, adresandu-se deadreptul catra apo~toJii eei .mir~e~~lno.9i, ear.i !lic.i 9-u lucxau ~i nici nu
sUlerlau , pTUnej<lll) ~~ !11}IIl~ c~t s,e IOlosau. lnsa nu a$<i
s~nte:n noi, zict'; ci impreuoa eu primeJdiile dedillatara;'
Sol.nol 0 ducern .intr'o m,!nc~ .~i lucrare necontenita. $i
cem ce este mal mult, ca mel nu poate spune cine va
ca noi neingreuem cu acestea, iadi pe cei ce ne supara, noi li raplatim cu binele. Caci aeeasta este eu ade':'
varat mare, nu dea patimi' rale, dici acest lucru este
comun tuturor, d ca patimind cineva rille sanu se imputineze, sa nu se tulbure. Noi, insa, nli numai ca nu
ne toiburam, ci chiar ne ~i bucuram. Dara 9i aceasta
este dovada ca noi rasplatim co cele contrare pe cei ce '
ni fae rau. Cuin .ca a9a faceau apostolii, ascultace spune
0

mR,nca:iile:
:I

168

"Ocariti fiind, grajm de bine, goniti

fiind, rabdam, huliti fiind, mangaem, ca ni~te
gunoiu ne-am facut lum~i" (Vers. 13), adedi nernai departo:

cad 001 cepatime~te . raIe, 9i e1

ap;'tra nici nu se vaeta, oste crezut de lumea
ce~{j0ttfaradene))un; lara valO.are .::?i slab. Apoi ca flU
currr;,r&Sl1r;<;;i facacuvantul greoiu;plln8,nd !I:.le rpijloG In
cetatea lor suferintile apostolilor, ce spune? F<'icutu-noam, zice, ca ni~t8 gUl1oiu, nu numai al cetatei voastre,
d ~i altumei intregi, ~i iara9i: "tuturor lepadatura
panaacum" , nu numai a voastra,ci a tuturorn. Dupre
cum atunci cand vorbe9te despro ingrijiroa lui Christos
pentru oameni, iasand la oparto coriul ~i plimantul ~i
-toata faptura,Bl pune la mijloc crucoa, tota~a ~i atunci
eand vbio;;;te a-I atragespre dansul, el trece cu vederea
mtnunile,o;;i vorbo~te numai de patimile ee Ie indura
apostolii pentrn (h'tn~jj. Tot a~a este 9i obiceiul nostru,
cacicand .suntem nedreptatiti :;>i dispretuiti de uniia, atunci punem la mijloc eeia ce noi am patimit pentru aceia.
"Tuturor lepadatura pana acum". Tocrriai pe la
sfar~it Ii da lovitura cea mai grea. (cTuturor, zice, nu
numai celor ce ne prigonesc, ci 9i celor pentru care
piHimin toate acestea)), adeca (tuturor acestora Ii purtarn('ecuno~tinta. Vorbele aces tea sunt nu ale celui ee
este manieat peste masura, sau ale celui ce este mahnit
pe sino singur, ci ale eelui ce voieE;>te a atinge pe cei
nesimtitori, cadcel ce avea mii de motive de a-i acuza,
iata ea mai departe ii i'?i saluta i'?i-i mangaie. De aceia
;;i Christos ni poronc89te de a suferl eu bland eta batjoco rile. ca astfeiiu 9i noi sa filosofam, in acela'7i timpi'?i
po aceia mai mult sa-i rw~inam. Caci nu celee batjocorei'?te face vre-O. isprava mare, ci tocmai cel ce tace
cand este batjocorit.
Apoi, fiindca Ii-a dat 0. lovitl1ra de nesuferit, iute
a i'?i indreptat-o zicand: "Nu infruntandu-va pre
bunj pentru Christo:,;.

nici

OlvlILlA XIll

OlvllLIA XIII

nU$B

voi scriu acestea, ci ca pre ni:;;te copii ai mei

iubiti invatandu-va (( (Vers. 14). (cNu ca sa va ne-

cinstese, zice, va spun acesteal). Ceia ce. e1 a facut, sau

mai bine zis, eeia ce a spus prin cuvinte, aceia zicE
sa nu. se faca, sau daca s'ar face, cel putin sa nu se faca
ell cugel. diu :;;i z8vistnic, Dea1tfeli\1~i aceastae$te doetoriea eea mai buna, ca spunand yorba sa mai adaogE

169

si iustificare trasa din rationamente. Casa nu fi spus

c'~eiace era trebuitoriu, de sigur ea ii ar fi ramas neindreptati, ~.i spunand, InSa sa Ii laserana nevindecata,
ar fi fost f;li mai rau; de aceia se f;li justifica eu toata puterea. Aceasta. nu numai ca fll! astupa rana,. dina!' face sa
~e m~i afLmq.e, c:J.Ci.3,llzind cinev;:t ca e1 Ii spuneacestea
;n,~rea. :.,euin,j''';'3T 'in.frunta~ 11:~_ai,cl8graba. 'prime~tA }D-

drep-taI~ea.'"

-- .

Mare este apoi 9i asprimea vO.rbei f;li infrllntarea,

did 81 nu Ii-a spus aces tea ca 'dascal; sail apc-stol, san
ca cel ce, a vea ucenid, ceia ce ar fi fost rezultate din
demnitatea cu care era investit, ci "invatandu-va,
zice, ca pre ni~te fii ai mei i ubiti". ccIertati-ma, zice,
caei de ~i poate v'am spus ceva greoiu, aceasta a venit
deladragoste)). ~i n'a zis certandu-va, ci "invatandu-va". Dar cine qat'et1u s~ar l'u;;;ina, scarbindu-se tatal
sau f;li povatuindu-l cu cele cuvellite'? De aceia nici n'a
spus mai Inainte aceste euvinte, ci dupa co Ii-a aplicat
rana dinainte. Data ce, zici tu, oare eeilalti dascali nu
se intereseaza de noi '? N'a spus aceasta apost6lul. ci
ca nu S8 intereseaza atat pre cat trebuie. Aceasta n'a
spus-o pe fata, ci a 'tesut-o in denumirile de mai jos,
punand de fata pe pedagog :;;i pe -Dumnezeu. ,;Ca de

ati avea zece rnii de invaVitori(pedagogi) intru

Christos, zice, {~lara uu multi parinti" (vers. 15).
Aiciel pu sc<oate.la ivcaUi demnitatea, ci excesul dragostei lui. ~i nid ell Cll expresiunea "intru Christos"
adaosa aici, i-a infruntat, ci chiar i-a mangaiat, caci pe
eei CG seintereseazii dedam;;ii, f;lil$i iau asuprii-li munci
f;li obosele nu Ii numof;lte lingu9itori, ci pedagogi,f;li dascali, aratand prin aceasta mare a lui Ingrijire de dan~ii.
~i n'a zis: (cca nu aveti multi dasr.ali) ci "nu muiti
parinti". Asfeliu deci,el n'a voil sa-i'?i puna aicidemnibtea sa, 9i nici ca Ii-ar fi fost de folos de aafia dela
dansul ceva mai mult, ci Ii inO'aduie de a se obosi mult
f;li pentru dascalii lor.. De altfeliu' af;la este adevaratul
pedagog, caci 01 if;li inmagazineaza pentru dansul numai
excesul dragostei. din partea ucenicilor; a~a este parintole adevarat. ~i nuspune numaiccca niineni nu va
jube~te atat de muU-ceia ce ar fi putut face fara vr'o
ri:J.spundere-ci pune la mijloc Eli faptul petrecut; $i care
este ace I fapt? "Ca intru Christos Iisus prin evan-

170

OMILlA Xlii

ghelie eu v'am nascut ' pre voi" zice. "Intru

Christos Iisus", zice, iara nici de cum nu-mi atribuiu

mie aeeasta. Aici iara~i atinge pe eei ee-~i atribuiau Jor

invatatura evangheliei. "Voi, ziee" , sunteti pecetea
apostoliei mele" (1. Cor. 9, 2), ;;:1 jara.-;ii: "Eu an'}
c<a~dl't"
. ~ aIel
. . Zlce:
.
l', C-OCll'""
N u sptme :
lara
"eu- v ,am __n c<,:)
:.; ,
(cv'arp. ~/estit cuvantulJi, ci ~ ~..r;[em 11.2"S C,Ut" , fac:al1u "tl ~ '
de yorba naturala, dici ei un , singur lucI'U diuta, acela
adee,1 ea sa arate dragostea ce 0 avea pentrll dan$ii.
"Ca sa primiti dela mine eele ale credintei v'a apartinut
voua, lnsa de a ramanea credineio;;i, aceasta prin min,;)
s'a facuil).
'
Fiindca a zis mai sus: "ca pre ni~te fii ai mei"
apoi ca nu cumva sa se ereada yorba ca 0 Iingw;;ire,
iatil. e8. rna.; departepune de fata. ::;;i datoriea lor de tii.
"

"j

Rogu~va dara pre voi sa fiti mie urmatori (imitatoriL Drecum si eu lui Christos" (vers. 16). Vai!

ni

cata. sinceritatela dasca1! Cat de exada 'icoana

prczinta, in9.emnand~~ , pe~altii ' ~~ a-0 imi~a. EI !ace aceast~
nu ca, cum s'ar lauda pe aansu1, C1 ca sa arate (:a
virtutea este w;;oara. Sanu-mi spui, zice, ca nu pot
sa te imitez, caei tu e;;ti dascal, $i mare,-eaci nu este
atat de mare deosebire intre mine ~i voi, pe cata este
intre Christos ;si mine. Si eu toate aeestea eu l'am imitat '
pre ej.Cand serie Efesenilor, nu se pune pre dansulla
. " mijloe; ci deodata j'j indreapta ditra. Dumnezeu deadreptul :
"Fiti urmatori (imitatori) lui Dumnezeu" (Efes. 5, 1)
zice, iar;1 aici, fiindca vorbali era indreptata catra eei
siabi, s'a pus pedansulla mijioc. Dealtrnintrelea e1 arata
ca $i a~a este eu putint;a de a imita pe Christos, cad
eel ee irniteaza. peeetea eea adevarata, acela a imitat
prototipul.
1) Deei sa vedem cum c1 a imitat pe Christos.
Aceasta imitare nu are nevoie de timp $i de me$te$ug,
ci nutnai de intentiune buna. Daca noi intram la un
pietor,nu yom putea imita un tab1ou, oricat de mult
, 1) Partea morala. Lauda sfintului apostol Pavel, f,li ca nu

boga~iea

171

OMILIA XlII

este un rau prin sine insaf,li, ci daca nu se iIitrebuintaza

precuro trebuie. Ca.cei hogati sunt mai ' rai decat.cei saraci,
prin faptul, ca ace~tiia primesc dela cei ce dau de buna voe, pe
cand bogatii iau eu sila dela cei ee nu voiese. (Veron).

I-am fi vazut, pe eand pe Pavel numai din simp1a auzire putem sa-l imitam. Deci, voiti poate sa aducem 1a
mijloc tabloul, ~i sa descriem vieata lui Pavel Inaint.ea
voastra ~ Ei bine, sa stea de fata acel tablou, sau acea
plaea caro este ,?U J:?ult_ rr!ai ~.tral~c!ta C!e.eat t?ate icoa...
nele sau tabloul'lleimparate$Ll. caCl sumectul nu este
dODX8. nid scanduri lipite; nici prostirisau panzi puse
dc6_supr'~'J -'(:i lu~r'ul lui -DU(flnCZCu; c(~te.i _este 8uflet 91
trup. Sufietul e!:ite luerul lui D.umnezcu, ia~a.. nu ~mc~
nesc, ~i trupul deasemenea. At~ aplaudat aICl ~ Ins~ n~
aici 'e!Ste ' Umpul de aplauze, Cl 1a cele ce urmeaza, ;;1
nu numai de aplauze, ci ~i de imitare. Pana acum materialul -este deopotriva pentru toti. Caci sufietul nu se
deoseb :;;te de alt sufiet, jntru cat este sufiet, ci numai
buna , intentiune arata deosebirea dintre danse1e., Dupre
cum nid trupu] nu se deosebe$te jntru nimic de alt
trup, ei estedeopotI'iva $i celallui Pavel, eu eel a1 ceioI' ,
multi, ~i numai primejdiile il pot face mai stralucit pe
iJD1l1 d~cat pe altul; tot a$a $i ell sufietul. A;;a dara
steie in fata noastra lablou1 sufietului lui Pavel. Acest
tablou triai inainteera - manjit~i pHn de paianjeni,did nimicnueste mai n'iu ca. blasfemiea.Dara. dupa
ce a venit in lume, eel ce toate, Ie-a prefacut -~i- a
vazut. aeest tablou, a vazut voiu sa zic sufletul lui Pavel
astfeiiu dispus, nu doara ~in e.auz.a lenei s~u a pros;tiel. ci din cauza neexpenentm f;'l pentruea nu avea
cuel fiorile evseviei - :leI avea, insa ,imbracamintea ze, luillj, 8.f;'fl. ziearid, n'o avea, caei nu avea. zelul dllpre cuno;;tintl1 - i-a dat fioar~ea adevaruIui, a~eca. ~!~aru~, 'i
apoi fara de veste a aratat a cest tablou lcoana lfnparateasca. Caci luand cu el imbracamintea zeiuIui, ~i afiana
ceia ce nu $tiea pana atunci, nua mai fntarzieat, ci de
indata s'a aratat ear- cel mai bun me;;ter. $i mai intai
eapul i se arata imp.aratesc, prQQov~duind pe C:hI"istosJ
apoi ;;i restul trupulUl, ca unul ce a ara tat cea mal .ex~ct~
vieata Pietorii incuindu-se in odaea de lucru, mmanm
nu deschid u;;ile, ci lucre~za inAauntr~ cu toa~a li!;lif;'tea
$i exactitatea,-Pavel insa puna.ndu-~l placa m mlJ1~cu1
lumei, in mijlocul tuturor contranloI', tutuI'oI' tuiburarllor
8i tuturor nenor'ocirilor, ~i -a Iuer-at singur acest tablou imparatesc, ~i nu era impiedicat. De aeeia ~i zicea: "Prive"li~te

ne-am !'acyt lUl?~i", zu~r~vi,ndu-i3~.singuricC?an8:

in mijlocul pamantulm ~l a marll,

10

m1Jlocul cermlUl

172

OMILlA XlII

~i

a1 lntregei lumi intelectuale. Voiti .poate a vedea ~i

celelalte parti ale trupului, cele mai jos de cap? sau cit .
poate voitica sa mergem cuvorba de jos In sus ?PriV8:"$te; deci,aceastastatue de sus, ba inca.$imai cihstita
~i decat aceasta, ca una ce merita sastea fn ceriu, ne, . . . Jegat;il, cu .pJJ'u)")b ca slatuele ordinare,~i nid a$ezata in:- .
ir':iJ~q~ lq.C8;r-1L}.n~:1:t,,~.i . ale:~:g,a"r~d ' dela, .ie!'(~salim 91 "pant\ In.
lHnc, $1 pari&. in lsparna,$i purta,ndu-se pretl1tindeni in
lumea fntrcaga" intocmai C<'). $i c8,nd ar fi aVllt aripi. 0,ici .
ce ar putea fi mai frumos decat aceste picioare, care au
calcat peste tot parnantu1 de sub soare? Aceasta frumusct,ao proclama $i Proroculdela fnceput, zicand: "Cat

'd e frumoase sunt picioarele celor ce bine vest~~p , p?-cea "(lsaia, 3, 7). Ai vazut cat de frumoase sunt

pIC1Qarele ~
.'
.
Voie$ti poate a vedea- $i pieptul ~ Vina sa ti arat $i
Ht.:easta, $i-1 vei vedea cu mult mai frumos decat picioarellj de care spusei~, ba iocamaifrumos $i decat picioar~1ii;vechiuluj legiuit?riu. qaci Moisi :; purtat pe pieptu1
san ce1e doua lespezl de plaira, pe caod Pavel a avut
ioauntrul sau chiar pe Christos, $i purta cu sine fosesi
icoana ii1lpal'ateasca. De aceia el a fost mai fosemnat $i
decat masa eea de aur ce era pus~ pe chivotulleaei, $i
deetH cheruvimii . cei de acolo, caci de acolo ou ie~ea 0
0stfeiiu de voce ca cea a lui Pavel,ci vcicea de accilo
~puoea mai mult de .cele pamante';lti, pe cand din vocea
J0'i Pavel nu se auzea.decat de lucrud cere~ti, ~i chiar .
de cele rnai pl'eSllS de ceriuri. Jartfelnicul ac"el din leO'ea .
veche nu slujea decat oumai Judeilor, pe cand Pav~l a .
siujii; h;tmei intregi. Acolo eraulucfuri -nelosufietite, pe
cand aici oi se vorbe~te printr'uo suflet bun de fapte
bune. Acest Jartfelnic a fost mai stralucit ~i decat ceriul
$i ou a fost luminat prin variatiunea stele}or, oici de ra~
zele soarelui, ci avea cu dansul chiar pe Insusi soarele
dreptatii, c!1resloboza razele sale. Peceriul de'd'asupra
noastra cate odaLa il face posomorit vr'uo nor gros, care
II intuneca, pe caod pieptul lui Pavel oiciodata l1'a fost
jntunecat de vr'un astfeliu de nor, sau maibine zis, au
trecnt de multe ori peste dansul nori gr09i, insa o'au
fos~ fn staTe sa-~ jn!u~ece lumina. ei . chia-r' fn.mijlocul
lspltelor 91 a pr1meJduloraceasta .luminastraJucea, De
aceia chiarpe cand e1 se gasea in leg/Huri striga cu
glas mare: "CuvantulluiDumnezeu nuse leaga"
v

OMILIA XTIl

173

(II Timoth. 2,9). Astfeliu deei, pururea din limba lui el

sloboza raze, 9i oici-o primejdie sau frica nu-i putea face
piept.ul posomorit. Dara se pare ea pieptul a intrecut pe
picioare, ~j'nsam!.... cad ~i a(:Ale ~nnt bUDe,precum 9i
pieptul este bun. . . . .~ . . .
.
'
Voicti poato ~ \r0defj, '} i pantece frunios '? A~euji};.. .
ee Sfn)Oe de. eJ: "Dac[i rnanearBa 'i'Etce srnlnteala

fratelui meu, nu voiu manca carne in veac"

(1 Cor. 8, 13), $i "Bineeste a numanca carne,nici
a bea Yin, niei de care frateletau se sminte~te"
sau se poticne~te sau se slabe~te" (Rom. 14, 21),~i
"Bucatele pantecelui, ~i pa,ntecele bucatelor"
(I Cor. ti, 13). Ded, ce ar putea. fi mai frumos ca ase-

mcnea pantecB invat.at de a rama-nea )in.i~titf fova,tat toata

prudenta, E;tiind a fUimanzl E;i Ii losat09a? Dupre cum l"a.
un cal lioi:;;tit se pun haturi au rite, totaserrtenea 9i pan- .
tecele lui Pavelpa9ia armDoios, fiindca biruiSe randuiala
firei, did Christos era in e1. Gasindu-se deci, fntr'o astfe1iu de prudenta, erA nat,(lr8,) ccl, ori 9i ce rautatc sa SlY
impra9tie.
.
..
.
Voie$ti acum poate a vcdea E;i maoile lui '? sau ca '
mai intai voieE;ti a vedea . rautatea lor dedinainte? Cand
e1 intra prin . casele cra'7tinilor $i tara dupa sine pe biir- .
ba~j $i pe femei dU<A1ndu~l, i"nahitea arhiereului, atunci .
nu avea nmpai mani de fiara salbateca,Gi inca 9i mai
grozave.Dupa ce fosa aceste maoi au primitcolorul
adevarului 9i experienta dUflovoiceasca, aceste maniau
deveoit nu ale unui barbat, ci rnaoi duhovoice:;;ti, pe fie-care zi legate io lanturj, :;;i care pe ~nimeni n'au lovit. vre-o
data, c i de mii de ori au fost lovite. Odata si vipera a
avut placere de aceste maoi, care ou mai erau maoi de
om, 9i de aceia nici ca Ie-a vatamat cu ceva.
Voi~ti poate a,-i vedea 9i spatele lui, curD. 9i cele~
lalte madulari? . Asculta ce spune el de aces tea : "De'

cincjori eate patruzeci fata una am primit dela

Iudei, de trei or1 eu toege am fost batut, odata.
cu petri am fost impro~cat, de trei ori s'a sfi3,.,.,
ramat corabiea en-mine, 0 noapte ~i 0 zi intru
adanc am facut" (II, Cor. 24,25). .Dara Ca nu curnva 9i
noi c.M..and intru adanc nemarginit, sa suferim rriulte .
neajunsuri trecand .in revista toate madularile
lui, haide- '
.

174

OMILIA XIll

sa vedem 0 alta frumuseta la dansul, adeca frumuseta

hainelor, de care se sfieau pana$i dernonii, $i fugeau, iara
boalele Ie vindecau. Ori $i unde s'ar fi aratat Pavel,
toate se trageau In laturi $i se uirneau, ea trecandpe
acolocel mai jn~emna.t am din fume. Dupre cum ceLce
a primit In . razQ0iu rnult-erane, se sperie pana $i de
.vrco arma. de a celui ce I'a r a nit, toL a~~idemonii .se
spariea u vazl3xHi numai poala l1ainilor luI. Unde sllnt
acum cei bogati. cari cugeta lucruri mari bizuindu-se
in bogatiea lor ~ Unde sunt cei ce-:;d numarademnita iile
ce le':au, $i hainele cele pretioase? Toti ace9tiia cornparandu-se eu vestrnintelelui pavel, se vor vedea $i pe
dan$ii ca $i pe hainele lor deopotriva eu tina $i cunoroiul eel puturos. $i ce spun eu de haine $i de audirii?
Daca mi-ar da: cineva puterea de a stapanl. !umea intreaga, en cu toate acestea a$i crede 0 singura ungbie
de a lui Pavel .mai puternica decat acea lmparatie; a$i'
pretui saraciea lui inaintea oricarei del.merdari, necinstea
lu i mai pre sus de orice slava, golatatea lui inaintea
oricareibogiitii, lovirea $ipiiimuirca aceluicap sfint
Inainteaoricarci ' lini$ti, petrclc pe care Ie-a primit cand
a fost lapidat, mai mult decat orice diadema imparateascii.
Aceasta coroana sa 0 dorim, iubitilor,9i daca nu
este acurn goana asupra cre$tinilor, sane pregatim pe
noi l!1$ioe iotra~nd io lupta. Caci nici el nu s'a aratat
barbat stralucit n umai din goane ' ;;;i persecutii, pentru
care $l zicea: "Ca imi HlUncesc trupul" (I. Timoth. 6,
8), dara aceasta se poate ca$tiga i:;;i fara de persecutii.
Aiurea zice, ca ingrijirea trupului nu trebuie a 0 face
spre piacere. $i iara~i: " A vand mancare ~i im bracaminte, eli acestea indestulati vom fi" (Ibid. 6,8).
La toate acestea nu este nevoie de persecutiuni. Tot el
. fnteleptia $i pre cei bogati, zicand: "Cei ce vor sa se
imbogiitiasca, cad ~n ispite", (Ibid. vers.9). Deci,
daca $i noi ne nevoim a$8., cand intram in lupte, ne vom
incununa, iara daca nu sunt persecutiuni, vom lua mare
plata pentru aceasta. Daca insa, noi ne ingr~rn trupul,
. ~i ' vietuim vieata porciasca, apoi chiar ~i in timp de
pace vom pacatul. :;;i vom suferi ru~inea pacatuluL Nu
vezi in contra cui este indreptata Iupta noastra? Este
indreptata contra puterilor eelor netrupe$ti. Deci .cum,
daca noi suntem trupuci, vom putea sa ne apropiem de
dan$ii ~Daca cineva luptandu-se eu un om $i inca are

OMILIA XIII

175

nevoie de a se lnfrana in mancal~i, dara mai ales r:and

are a se Iupta cu demonii. Cl1nd noi suntem stapaniti
$i legati de grasimea trupului $i de bogatie, apoi cum
v.o~ putea stapa.n~ pe dU$~anul nostru'?~ Legatura g.rea
~.l c.atu$e este bO~3:t)e81;' Jeg~~tura groza.vapnntru eel ce
nu s:tiu a 0 l!ltceDllinta cum se cadc, tiran crud $1 neomenos, care ;JOI'onceste tot Lil sDre vatamarea celor ce-i
sluj8.SC_ Dara-dacii am VOl; am rasturna de pe troD
acest tiran, $i l'am fac.e ea sa mcarga dupa noi, iara
nu saniporonciasca. '$19um !S'at putea face aceasta?
Caud noi vom imparti bogatiea e ll totii dela olalta. Pe
cat timp bogatiea se gase$te singura $i numai in stapanirea unora, at.unci intocmai ca ~i un talhariu de eodru
ea toate ralcle Ie pri einuie~te,-d ara cand noi 0 punem
Ia mijloc, atunci nu ne va mai stapani, caci noi eli toW
o vom lega bine dintoate parti!e.
.
$i acestea Ie spun, nu fiindca bogatiea ar fi un
pacat prinsine insa$i, ci pacat este de a nu 0 impartl.
eu eei saraci; i;>i de a nu 0 intreb uinta bille, fiindca Dum.TIGzeu nimir: n'a rar:ut ' rho, ci . toate . bune fbarte. Astfeliu
ca E,;iaverile sunt .bune, dara numai dac,ti nu stapaXi8sc
pe ce.i ee Ie au, $i daca se impra:;;tie spre a alina sa""
dciea aproapelui. Nici'lumina aceia ntl este buna, cand
nu irnpra:;;tie intunerecu l, ci incail mai prelunge$le, tot
a~a nki bog8.tiea care inloc sa ' contribtrie a disparcn.
saraciea, ea din contra 0 mai spore:;;te. eel ce se] mbogate~te, nu cauta ca sa ia del a altH, ci ingrija$te de a
ven\. in ajutorul aHora, - iara cel ce eauta ca sa ia dela
altH, nici cat nu este cel ce se imbogate~te, ci este eel
sarac. A~a dara nu averile prin sine inse$i sunt un
rau, ci rea este cugetarea on: ului, c.are duc8 boU'atiea la
saracie. Astfeliu de oameni sunt mai ticalo~i decat saracii r,aricer$esc pe la raspintiile drumurilor, eu traista
in gat ~i cu trupurile betejite. Ni$te astfeliu de oameni
Imbracati in haine stralucite de mat.ase, sunt mai tic a- '.
10:;oi decat' cei imbraeati in zdrente; cei ce se plimba cu
mandrie prin targ, sunt mai vrednici de jale decat cei
ce stau pe la raspintiile drumurilor, sau intra ,prin
ograzile oamenilor, $i striga $i cer de pomana. cad
ace:;;tiia eel putin lauda pe Dumnezeu, :;oi O'raiesc vorbe
vrednice de mila $i izvorate dintr'o inalta fi~osofie, pentru
care 1i ~i miluim, Ii lntindem mana de ajutoriu, $i niciadata nu-i invinovatim. Dara cei ce se imbogatesc rau,
morma,esc printre dinti cuvinte de cruzirne $1 neomenie, -

176

177

OMILlA Xl!l

OMILIA XIV

cuvinte de rap1re :;-;i de potul, sataniceasca, pentru care

$i sunt de toli urili ;;i huliti. Cad, in a.devar, gi?tnde;;te-te

Wor, care anume sunt'? Sunt vorbele porcilor si a canilor, $i a lupilor, $i a altor fiare salbatece I "orbele
unom sunt de mese i de bucate, de mancari aromate
de viriatmiaiese,. de mirodenii,qe haine,. Jjli il1 tlne'
despre toate eelelalte impuibffixi, Altii vorj)ese de Dro~

bine: ce 1'\e erede de toli oamenii a fi uricios :;;i necin___stu!' aC01'8 dela. cei bogati,. sau deja eei saraci ~ N;'3gre:;:it ci. a cere dela eei S8.r<tci. ,$1 tocmai, aceasta fae
)cbogatii,di,ci niei.c-D..t'trindrfi.zni de a SeaIJ!,opiesl de cei
m.::iiboga,ti decaJ ii, pe ,cD.nd cei sf,raci se adresaza celor
!Uai bogati. S~raeul nu c.ere:., d.ela eel sarae, ci?~la ~~1
bogat, - pe cand bogatul sf~ie pe eel sarae. $1 lara:;;1,
ee este mai frumos 'Lspune-mi; a Ilia dela eei ee dau
de buna voie, ;;i cu multamire, sau a sm :;;i a supara
pe cei ce nu vor sa dea? Negre;;it ea de . a nu supara
pe cei ee nu VOI' sa dea. Dara cei bogati i aceasta 0
fac, cad saraeul ia delacel co da de buna voie.:;;i cu
rnultacnire"pe dlnd ]:)Qgat.ii jau dela cei ceuu VOl' sa
de~l: c~eia .ce este dovada 'celei mai mari saracii. Ca daca
n'ar prit'ni cineva nici la un os pat sa se duea, cand eel
cel-a ehemat nu astiut Sa-S1 arate multamirea eatra
el,apoi cum sa fie ceva bun de a lua banii altuia cu
sUg.? Pi3 c,1nH cad latra oare nude aeeia 11 incunjur'am
$i fugim de dan$ii, ca ne supara cu prea marea lor
indaratnicie? Aceasta fac $i cei bogati. Dara aeeasta
este purtarea .eea mai necinstita, eaci eel ce face totul
SPie a lua dela altii, de ce nus'ar face $i de ris, amenlnt~JJd_ cu idea pe altii ~ De altfeliu $i de cani terriandu-'ne, de multe ori azvarlim dela noi eeia co avem in
rmini. $1 iara$i, cepoate fi mai necinstit ~ spune-mi? a
cere cineva de. pomani'\. fUnd imbracat in zdrente, sau
in haine de maIasa? Cand. cineva este bogat $1 ingri:..
ja:;;te de ni$te batranisaraci,cu seupu1 de a Ii lJlB ay!!W),
de$i sunt poate $i copii 1a mijloc, apoi atunci de ce
iertare poate fi vrednic ~
_. ___
Dara,daca poate voiti, apQi sa .examinam chiar
$i cuvinte1e pe care Ie spun bogatii ace$tiia, i pe care
Ie spun saracii. Deci, ce spune saracul'? Ca eel ee da
milostenie, nu sh'ibe9te niciodata eu facerea ei, caci 01
9tie ca da din ale lui Dumnezeu, ea Dumnezeu este filantrop, $i ca va inapoiea mai mari decat cele date. D~ra
toate aeeste vorbe sunt izvorite din eea mai inalta filosofie; surlt cuvinte de indemnare sprefapta buna. Prin
aeeste cuvinte e1 te indeamna de a avea privirea indi'eptatacatre stapanul a toate, $Hi 9terge fricade saraciea viitoare, - $i,in fine, multa invatatura ar putea
gas! cineva in cuvintele saraeilor. Dara vorbele boga-

.cente~i Jl)]:Ptumlit;Jri;';,pla;SGluIJI(ljriscrj~urI ;1i

.uutu-

randu-Ie invant IncaI'cate cu'datoriidenesuferit, a

ca.ror stapanire 0 au del a parinti $i dela strabuni. $i
in puterea carora unuia ~i ia easa, altuia tarina, altuia
robu! sau celelalte ale lUI. Ce ar putea spune cineva
de acele testamente scrise cu sange in loc de cerneala '?
Caei sau punand de{atavl'e~o prirrejdie mare, sau fermeeandu-i eu niscareva. fagaduinti mid, ace$ti lupi au
ingelat pe eei ce aveau ceva ca;;tigat, desbracandu-i ;;;i
lasandu-i .pieritoride foame, iara ii iutrand. prin furtiag in avutul lor. Toate acestea, insa,nu intl'ec care
pana 9i furiea $i salbaticiea fiarelor din codru?
De aceia va rog, ca sa fugirn de astfeliu de bogatie
care este incarcata eu omoruri, sa ca$tigam bogatiea eea
duhovniceasca, 9i sa cautam averile colo din (5eriuri
caci cei ce au ni$te astfeliu de averi; sunt eu adevarat
bogati, sunt eu adevarat cuprin$i, bucurandu-se si de
bunurile de aici, si decele viitoare. Cel ce voieste a fi
sarac, dupre cuv&ntul lui Dumnezeu, are deschise casele
tuturor, caci eelui ce nu are nirn,ic, tot dupre cuvantul lui
Dumnezeu, fiecare Ii va da din ale sale, -pe cand eel ce
vo!e:;;te. a s~apani cunedr~ptate ciliaI' ~ele mid, s!ngur
a mchls u911e tuturol'. Decl, pentruca sa ne bucuram si
de bunurile de aici 9i de cele de acolo, sa oreferam
bOO'fWea rea pemlltatB ~j nep,rjtoare av~ri]gG~Il J;;l~Q:iH
ritgare. Carora fie ea cu totii sa ne' invrednicim, prin
eharul $i filantropiea Domnului nostru Iisus Christos,.
caruia impreuna cu Tatal $i cu Sf. Duh, sa cuvine sla va,
acum 9i pururea 9i in vecii vecilor' Amin.
OMILIA XIV

))Pentru aceia' am trimis la VOl pre Timotheiu; care este fiu al meu iubit, si credincios
intru Domnul, care va aduce voua aminte' caile
mele cele ce sunt intru Christos Esus" (Cap . .4, i 7)
16038

f2

178

O,IIIIA XIV

OMILlA XIV

179

~------------------------~------

Gande~te-te :;;i de aici la acel suftet puternic, mai

vioiu :;;i mai cald decat focul. El voia mult ca sa se duca
la ace$ti Corintheni, cari in lipsa lui se rasculase, caci
$tiea el bine cand era folositoare ucenicilor prezenta lui,
'. $i cand absenta Ii va ta,ma.. ~i aCf'asta pe. deoparte. a
ar8J!-l.t-o in epis~OIa ci'itr8o Filippeni, zi~nd: . " Pree!lm
totciCD:una
as.')ultat; nU.nurmu preeumcawi

a-v

eram de fata; ci eu rnult mai vartos in !ipsa

mea, ell friea si ell cutremur mantuirea voastra

hicrati" (Filipp. 2, 12), iara pe dea lta parte () arata

in epistola de fata, zicand: "Ca nevenind eu la voi
s'au semetit unii" (Vers. 18) "ei voiu veni eurand"
(Vers. 19). Deci, se grabea $i doria mult de a se duce,
10sft flindea nu era cu putinta acum deocamdata, de
ac.eia cauta a i indrepta eu fagaduinta prezentei lui, ~i
nu numaicu aceasta.ci si Cll trimiterea ucenicului la
dani7ii."De aeeia, ~ice, 'am trimis lavoi pre Timotheiu". "De accia" ziCG. Ce~ anume. De aceia,
zice, ea rna ingrijese de voi ca.. fii 8,1 mei, $i .ca nasc.a toriu al vostI'U)). Deci, impreunacu trimi~erea,el pune
$i recomandarea persoanei trimisa. "Care este, zice,

.0

fiu al meu iubit si credincios intru DDmnul".

Aceasta 0 spune aratand pe deoparte iubirea lui, in

timp pregatindu-i:;;i pe dan:;;ii de a-I prim! cu
respectul cuvenit.~i nu'-l nume~te in mod simplu "credincios" ci "eredineios intru Domnul", adeca credincios in lucrurile cele dupre Domnul. Dara,daca a fi
cine va credincios In faptele lume;;ti, ;;i inca este 0 laudil..
apo! cu atat mai mult in eele duhovnice$ti. Deei, dac8
el era fiu al sau iubit, apoi poti pricepe cata dragostE
avea catra dan:;;ii Pavel, de vreme ce pentru Corinthen:
preferase a se despar~i de dansu!. ~i daca este credincios, apoi va slujl. fara ponos. "Care va aduce voua
an1inte". Nu ziee care va va invat;a, ca nu cumva sf;
se tulbure, ca :;;i cum . pare ca ar fi invatat dela acest:
adevarurile credintei. De aeeia $i zice campe la sfar
:;Jitul epistolei: ,,~j de va veni Timotheiu, socotit

aeela~i

. ea sa fie fara frica la voi, ca luerul Domnulu

luereaza ea simine. Deei nimeni sa nu-l de
faime pre el (( (Cap. 16,' 10). A:;;a dara intre aposto]

nu era -nici 0 invidie, ci cu lotii un sincrur lucru aveau

1-n vedere: Intemeiarea bjc;erieei, - :;;i deo arfi fost iucratoriui cat de mic $i. neb;;igat in sama, toti ceilalti 11
aplaudau cu cea mal mare graba. De aceia nici nu s'a
marginit numai de a zice: ;,Care va aduce aminte
voua" (~i vo!ud . Inca mai .mult de a Ui.ia invidieafiiDdr:R. '~\ Tirn0tr::B1u ~!\~.. t.~,n~,r - H, ,_:=!/~.i,o~ iro.cdicat: j't-=::fiile
lUCie" .Nu dl.ile lui, zice. dale riiele, adeca, 'icuuo-

miile. primejdiile, obiceiurile, legile, canoanele apastolice

lntocmirile :;;ieeieiaHe -toate)i. Si .1Endca mai sus a fost
spus: ,,$i suntem goli, ;;i p'atimim, si nu suntern
a;;azati (statorniciti)", apoi :;;i aeest~a toate Ie va
aminti voua, 'ziee, ~i toate poroneile lui Christos, ca ast- .
feliu sa se impra$tie dintre voi toate dezbioKrile. Apoi
dllcand cuvantul mai departe a adaos: "Cele ce sunt
in~ru Christos" - atribuind stapanului t~tul, dupre cum
obl:;;nUet;;te preste tot locu!, ~i din cele ce ur'meaza pregiidnd a seoate-lal uminaadevarul eu vintelor lui: "Preeurnpretutindeni in toata biseriea' invat" . Nimie
Hau, zice, nu v'arn spusvoua, cad aeestea' le~tiu $i
toate celelaite hiserict . Nume:;;te 'caile sale cai 1ntru
Chrislos, aratand prin aceasta ca :;;i ii nu a u nimic omenese, 9i ea cu adjutoriul deacolo, toa te Ie vor imp-liriL
Spunand deci acestea :;;i ma ngaindu-i, ~i urmand a
a.~unca in curand acuzatiunea asupra aeelui curvariu,
jara~i sloboadc c uvintele pline de manie, nu ea doara .
el suferea aces tea, ci vnind a-I indrepta pe dan:;di. Si
pcntru moment lasand la oparte . po curvariu, e1 se
adreseaza celorla1ti, nega.sindu-l vrednic pre aeela nici
macar de tuvatlt, ceia ee ;;i noi facem fata eu slugiie
acelea pe care Ie dispretuim mulL ~i fiindca a zis; "Ca,
am trimis la voi pre Timotheiu", apoi ca nu cumva
prin aceasta ii sa <ipvina mai lene:;;1, -pri ve9tece zice:
"Ca nevenind eu la voi, s'au semetit unii". Aiei
el se atinge 9i de altii, sguduindu-li eugetul, caci pacatul
lor era din cauza iubirei de llltaetate, in care cazuse in
!ipsa dasealului lor. Cand el vorbe:;;te catra cei multi,
prive$te ell cata sfiala face aceasta, ~ cand insa' vorbe$te catracei vinovati, apoi atunci ridicagiasul $i vorbe:;;te cu disprei. Catra aceia zicea: "Tuturor lepadatura pa.na acum" :;;i mangaindu-i Ii spunea: "Nu

180

181

OMILIA XIV

OMILIA XIV

infruntandu-va pre voi seriu aeestea", iadi ditra

ceilalti: "ea nevenind eu la voi, s'au semetit unii",
aratand prin aceasta ca _m;mrinta lor provenia _dintr'o
jude!:at~ _copiUireasca, fiindea ;ii eopiii in iipsa dasca~
lului deVln mtti fil!$til. lr:actcei ~i ma:i U~llrei. De,cif:jli prin

,tul") eu care oeazie pogoara pe acela (cuvantul) ;:;;i in-

$!i

~~eas~~,}~~_ ap~tii~' -c8~',est~, ,~.e~tj~,ns ,pr~~enta" Jui '~~a ji _

illdrepie; Dupre Cllm let lntato:;;area leulm toateammitrlele se pituleaza de frica, tot asemenea ~i la infato-

SI:)

;iarea lui Pavel se pitulau cei ce eonrupeau biserica.

De aceta, $i adaoge: "Ci voiu veni eurand la
voi, de va vrea Domnul". A spune insa numai .aeeasta, s'ar fi parut mai mult 0 amenintare, - pe eand
acum el vestindu-li ~i dovada ee 0 va seoate din fapte,
prinacea(sta daflb'vada de uh cuget iscusit.De aceia a
~i adaogat aeeasta:~ zicand: ,,~i voiu eunoa~te liU
euvantul eelor ee s'au semetit, ei puterea". Cad
u~Ul'inta lor provenifl nu din suceesul faptelor lor, ci
din cauza Jipsei dasealului, ceia ce iarasi era spre infruntarea lor. De aceia zicand :" Am trimis 1a voi
pre Timotheiu", nu indata Ii-a spus "voiu veni",
ci dupa ce mai intai i-a invinovatit ca s'au semetit, vine
en'1 1a VOl. ". n..c aca ar fi
apOl ue aua.ogeca "VOlU v,
spus aceasta yorba mai 'nainte de invinovatire, s'ar fi
parut mai mult ea 0 justifical'e din partea lui, ca unul
co a 'a , iZlJutitln sc-opulce-l avea, ~i nu a1' fi mai fost
ameriiiltare, 9i, in fine, nici cuvantuln'arfi fost at itt de
vrednic de crezut, - pe eand aeum eand expresiunea
"voiu ven!" flind pusa dupa invinovat.irea ce li-o a~
runea, prin aeeasta a facut vorbamai vredriica de--cre~
dintii ~i mai infrico~atoare. Acum prive~te ~i siguranta
lui, caci n'a zis simplu "voiu veni", ci ~i "daea va
vrea, Domnul", ~i nu pune un timp hotarit. Fiindca
s'ar fi putut intampla ca e1 sa se duea la ii mai tarziu,
apoi voie;:;;te ca prin nesiguranta sosirei lui sa-i faca a-J
a~tepta Cli neraLdare. ;;;i apoi ca nu cumva iara$i sa
eada in deznadajduire, prive~te ca imediat a adaos:

'"'

'"'

. "eUI'and" .
,,::;;i voiu eunoa~te nu cuvantul eeloree s'a:c
semetit, ei puterea", N'a spus ca voiu curioa~tt
nu inte1epeiunea, nici minunile, jnsa ce'l "nu euva,n~

nalta pe aceasta (puterea). Si pana, aicise adresaza

catra eei ce luase apararea acelui curvariu. Daca el
s'ar fi ad):'~sat eat.ra acel. curva.riu~. nu a,r, fi spUS de
~!1terea, Cl de fapt~le 1m ce~emar~aye 91 conrupte.
:;,1. de ee,. spUne7"l}T!, nn vr8i. aeunoask cuvi-\ntulr
{(Nu,fijndca. nu .;;tiu-sau oa a~:i fi liPSlt deeuvantci
fiindca cele ale noastre sunt intru -. putere. Dupre cum
in timp de razboiu, nu cei ce vorbese multo fac vre-o
ispra va, ci eei ee fac multe, iritocmai a'9a si in cazul- de
fata, undebiruinta este nu a celor ce vor'besc multe
ci a celor ce fae multe. (Cugeti lUcrUf'i mari, zice, pentr~
eloeventa, sau pentru limbutiea ta? Daca lupta i timpul
sunt ale ritorilor, poate ca cllgeti bine, dara daca sunt
ale apostolilor cari propoveduiesc adevarul, $H adeVBresc cu semne ~i minuni, atunei de cete trufesti pentru
ni~te .lucru~i <;ari nulnseamna nimie .;;i care mi pot contnbulcCummlc Ja ceJe prezente"? caci, In adevar, ce pa'radade vorbe ar putea eontl'ibui la irrvierea, unuimort.
sal} la alungarea vreunui demon, saula altamirrune
fehul acesiora ~ De aeestea este nevoie acum, ~i din acestea
se compun cele ale noastre). De aceia a 8i adaos: Ca

de

nu este intru _cuvant imparatiea lui' Dumnezeu;

ei intru putere" (Vers. 20). Prinsemne, zice, v'am

cucerit pre voj, iara nu prin elocvenVl, ~j tot-odata fiindca

iilvatatura noastra esteDumnezeeasca, vesUnd 1m paratiea eeriurilor; iara minunile pe eari Ie facem cu puterea
Duhului, dau dovada cea mai mare de adevar. Deci
daea unii dintre acei ce se trufesc acum VOl' sa se ara,t~
ca sunt mad, apQi cand voiu yeni, arate daca auVre-o
put ere de acest feliu, ~i sa nu-mi puna inainte euvirite
pompoase, caei acel me~te~ug nu ni apartine nOUa)).

"Ce voiti? Cu toiag sa viu 1a voi, sau eu

d.ragoste ~i eu Duhul blandetei" (Vers. 21)? Cu-

vmtele _aeestea au multa groaza in ele, in

acela~i

timp

~i multa blandeta. Cand el zice ca "voiu eunoaste"

prin .aceasta arata hlandeta ~i oareeare sfieala, 'iara

cand ziee: "Ce voiti? eu toiag sa vi u 1a voi"?

prin aeeasta arata ca el urcandu-se pe tronul lui de
di1sca1 l?iluandu-~i toata autoritatea, deaeolo Ii vorbe~te.
Ce insamna oare "eu toiag "? Adeea cu pedeapsa,cu
osanda, ca ~i cum ar fi zis: Voiu pedepslaspru, voiu

OMILIA XIV

182

OMILIA XIV

loy! pe cei neascultato1'i, ceia ce 9i Petru a facut cu

Sapfira, ceia ce insu9i Pavei a facut ell Elima fermecato1'iul 1 ). Deastadata el nu spune acestea ca cum li-ar
vorbi ca unoI' egali, ci cu toata autoritatea. $i in a
dODa Anistola catra Corintheni. tot. aceiasi se Dare ca
li arati, zicand: "De vreme"ee eautati ispitire a
(;:"f';<;;:1.{)<.::
~ ~/',,"'!L
Cor. i3. 3),
Ip1

~.~.!.

-"'t,'

''';'.",,'

I-'eiui ee 0O'l'aiec::tR
'y
......,

...".

lAntl~'l
:~ tJ
.....

Inin~"
III
. -'
."
....

!:>itil~H', I?imeni nu cstc atat de tampit, in cat Ea nu volasca, . CI nu e~te de~juns, numai de a vol cinev~L Ar
fi deaJuns, d~ca tll.al voi l?recum trebuie, :;;i ai face
c~le ale ~elUl,.ce V~le9te, l~sa acum tu nu voie:;;ti dupre
ca.-t~reb~Il~. $1, daca cr~detl,. apol. sa examinam faptul
ac,;?:s,,,, 9i ii} uhe ca ...".!!'!. Spune'ml, te rog: oare cel. ee
vsne$te a-~~.!ua fe!lleH\ est.e ueajllm:. HLlmai de a vOl ca

~a,.:~u1:;:~~ '?;

?oe }oS;.d

c3ut~jp::d.J~lt~H opetit{)~re,

~a~~ i-'i1~"'Gn.:. ,vttrl sa,YegheL.c

"Cu toiag sa viu la voi, sau intru dragoste"?

lCse duce eu toiag, insamna oare ca nu era dragoste'?

Dragoste era, im3a fiindca ii iubia mult, ;;i-i venia greu
de a-i pedepsJ., de aceia Ii vorbe9te a;;a. Cand Ii graia
de pedeapsa, nu li-a mai spus:" eu duhul btcindetei",
ci "ell toiag". DC;;I dealtrnintrylea chiar 9i cu toiagul
de s'ar fi dus, tot in duhul ar fi faeut-o, eaei este duh
al bh1ndetei, este insa f;i duh al asprirnei, - insa el nu
voie9te a spune ai;)a, ci intrebuinteaza cuvinte din cole
maip18.eute. Deaceia f;i Dumnezeu,- de;;l deaitfeliu
. razbunatoriual raului,- cum ca este .milostiv, indelung
rabdutoriu, bogat in mila $i Indurari, apai de aceasta in
mufte-Iocuri din sfinta scriptura se spune; - dal'a ca
este pedepsitoriu, 0 singu1'a data, sau de doua ori, sau
In fine foarte rat' se spuilein sflnta scriptura, :;;i chiar
$i atune! dadi. lTlotivul este din cele mai prinoipale. Dara
tu te gande9te ~i la intelepciunea lui Pavel, cad de$! e1
avea puterea, totu:;;i face stapani$i pc altii $ide una
ca 9i de alta, zicand: "Ce voiti"? - adeea in voi in;;i-va sta acest lucru, ciici ooi suntem stapani 91 a uniea
ca $i a celeilalte, adica ;;i a cadea in Gheena, ca 9i a
m09tenl ilnparat iea ceriurilor, fiindcii Dumnezetta vBita9 a : "lata, zice, foe ~i apa, ~i la car8 vei vOl vei,
intinde mana tau (Sirah, i5, 16) 9i: "De veti vol

~i ma veti aseulta, . bunataWe pamantului veti

manea; iara de nu veti voi, sabiea va va manea

pre voi" (Isaia 1, 19. 20).

2) Da1'a poate va zice cine va ea voiesc, Insa iu1) Noti')" A ~e vedea CaD 13 din Faotele ApostoIilor.
2) Partea moraliJ. Nu
esle deajuns Dumai a voi sa ne

oi

. mantuim, ci mai trebuie Inca de a fa('e~i faple de acelea care

ne duc la mantuil'e, - ~i ca de VOID avea buna vointa neclintita.
VOID tndeplini ell \I~U1jnta chiar :;>i cele ce ni se par a fi greu de
indeplini t. (Veron).

183

Impreuna eudansul, apoi

s~ra?ge. f;l pa1'~le. ~eg~stor~ul de asemenea nu s'ar mul.tam1 ~umal sa VOlasca, stand acasa, Gj inchirieaza 8i

cora.ble~; _st!,ang.e cor~bi~ri ~i lopatari, imprumuta banL

cutrwr!l' tanl:, :;;1 cauta sa afle preturile vil1zarilor, Deci
cum s~ l1 U fie .a~su~d de a ar~tfl. atata interes pentrll
c~le ~amante~~l: lara pe~tru. ca~.t]ga!ea_ ce!,i~llui margi
mndu-ne I}umal m a VOl? :;;1 chlar mca DICl -a vol precum S8 cade I?u 0 dovedim lndeajuns. Old eel ce voieste
preeum trebme, oc~at.a ~u vointa e1 face 9i faptele care
JI ~ue la luerul VOlt. $1' fiindc3. foamea te si!este a te
h~a!:i,apc;it,u.nu. a~tepti ca automatic sati vin.i mancarHe"Cl Ia~]~otUlpentru a~ti strange hrana trcbuitoare.
T?t H!?8, fael. ~;n cand e9ti insatat, sau cand tremuri dp.
[rlg,_ cuI? 7i,in toa!e cele deacest feliu, unde sir)O'~resti
lUcratorm f;l starmtoriu in ingrijirea trupului ta~.
'
~
Acest i~cru fa-J ~i cand e yorba de imparatiea lui
vumnt;zeu, i;71 numa! deeM te. vp,i invrednicl. de ea. Cii
de gC~Ja Dumn~zeu a pus in om liberlll arbitru, ea nu
c~m;va la urma, .omul 5a-l invinovatasca pe Dllmnezeu1
ca I a legat cu sl~a, :;;i, ea sili~ fi!nd el~ fa,ce faptele pe
care~ Ie, fa~e. Dara, tU.,m lpc. sa .fil multamlt pentru cele
c~ ~arl :;tl IO~t cmstlt, taCl dm contra, caci te revolti
$lca,rte:;;tJ mt~ una a~upra lui Dumnezeu, - fiindca rie
multI am auzlt spunand: De ce oare Dumnezeu m'a
fa?ut, ~tapan pe virtute? sau ~ai drept vorbind, de ce
m a lasat de capul meu ca sa aleg binele sau raul?
Dar ce trebuiea sa faca? Trebuiea poate ca dormind tu
sau imbuibandu-te f;i tavalindu-te in rale sa te ridic~
in imparatiea' cerurilor'? Dara atunci nu' te-ai mai fi
d~pa1'tat d~ ;au~ D~('!i a~tazi cand Iti sta de fata amemr;ttarea, .~l lr;tC,; mCl a9a nu te departezi de rau, de $i
?hIar, cerml tl 1, a pus ea premiu, apoi atu.nci candvei
lI~ce~a de a mal fi lene9, 9i cu mult mai 1'a,u inca decal
pana acum'? $i nu vei avea nici macar aceia sa spui,
A

184

OMILIA XIV

OMILIA XIV

ca mi-a aratat de sigurcele bune, insa nu m'a ajutat,

caci multa ajutorinta ti':'a fagaduit.
(tDara, zici tu, virtutea este greoae :;;i cu anevointa
de indeplinit, pe cand raul poarta CU sine multa placere; rautatea este . h),l'g.;'i $1 incapatoare, . pe ,cana virtutea este stral?ta ~iar:evoioasaf'i\'Poi ,oare4in inc.epnt, spt:.n:(?-m1~ ' a'l~~. ,fqBty:- a,mA:!1(lOU-a ,. ~3.-.C;;!3r" ~ ' , Dar~, -iat.,},
ca celecespuiacum, tu ie spui farasa vraiin favorulvirtutei, - a~t de _mare este adevarul. ca daea
doua au fost caile : una care ducea la cuptor-itll eel ' ell
foe, iara ceialalta la raiu, una era larga ~i incapatQare,
9i ducea 1a cuptoriul cel cu foc, pe cand ceia1alta de ;;i
stramta, tOlU9i ducea lapal'adis, apoi atunci pe care ai
fi ales-o ~ Chiar de rna vei contrazice, totu9i numa. vei
putea, eontrazice in cele marturisitede toti, ori i?i cat ai
fi fara de rUi?ine, Cum ca virt~ltea care are un inccput
greu, - nu insa :;;i sfar:,}itul- este mai multdc prefereJ,
eu rna voiu incerca a va convinge pre voi, chiar din
imprejura,rile care sunt in, ma na voastra. $i daca voiti,
apol 1)")a1 j'ntaiu sa luam In examinare me:;;te~;;uguriie,
c1ki ele au lnceputul t6tdeauna ipcarcat de, durere ~i nacazuri, pe cand sfar9itul este incarcat de foloase fili de multamiri. Dara, zici tu, nimeni nus'a atins vre-odata
de vr'un mc~tei?u g, daca n'a avut pe cine-va care sa-I
sileasca. Caci, candtinarul este stapan pe dansul, el
mai degr~bav3; 8Jege '('~, Ja inceput sa, se dezmerde in
desfiitat i, fie ',chia,r , ca .a r ,suferl. miide rale la srar~it,
decat sa se munceasca 1a inceput, jara dupa, aeeasta sa se
bucure din acele ostenele, 1nsa, celce ar face ai?a, de
sigur ,ca este orfan de cuget, ~i robul unei trandavii copmi,rei?ti,-~ pe cand 'cel ce face contrariu1 dil. dovada de
intelepciune fili barbatie. Tot afila deci, ~i noi, daca nu
am ficopii cu mintea, de sigur ca nu ne-am asamana
cu cel orfan de cuget ~i prost, ci cu eel ce are tata. '
Deci, trebuie a allmga dela noi cugetarea orfaniceasca, ~i sa nu mai invinovatim imprejurarile; ~i sa
punem frau eon9tiin~ei, care nu 0 va 1asa sa se dezmerde mai mult, ci sa alerf!,'e ~i sa se lupte.$i cum l)U
este absurd, ea pe copii ' sa-I dueem fili sa-I indrumam
in intreprinderi a1 caror inceput este greu ~i obositoriu,
iara noi sa ne gasim ,eu totul din contraln afacerile
duhovnic~~ti ~-de i?i chiar fili i.n afacerile lumefilti nu se
poate sllstinea numai deetH ca Sfari?itu1 vafi bun 1ntotdeauna: caci iata de pilda moartea fara vreme, sau sa-

185

racie, sau sicofandiile, sau schimbarea imprejurarilor, ca

altele muUe de acest feliu, fae ca ~a se " lipsasea de
roadele atator ostenele. Dara ehiar_ de ar re o;;l cei ce
- intreprind asemenea ocupatiuni, cu nimic, mare nu 5e
VOl' folos1,fiinddi toate ostenelele lop. se marginesc numai io vieata prezenta,;-,- pe cand , mild vorbadeGf:le
duo.ovnice$i,- noi Ie al;.lngam nu ca 1~~ cclg , parn,an-t6ti
~i trecatoare, ~i\ nici Illl, ue i,emeili desi'ar9itul i6r,ei
sperant8, ~oastra este Inc~ maio !Dare ~i maisigura,
chiar dupa ducerea noastra, de alCI.
Deci, ce iertare 9i ce justificare vor putea avea
cei ce nu voiesc a se pregatl cu ostenelele virtutei ~
Dara poate ca iara~i veti intreba: de ce calea virtutei
_ este stramta ~ In palatele irnparatefilti cele de pe parYlant,
tu nu pretinzi ca sa intre eineva dintre,curvari,sau betivi,
sau neinfranati, - iara in ceriuri pretinzi ca sa intrc
toti oamenii, fie ca sunt incarcati de dezmerdari, de betii, '
de Jacomii~i de toata rautatea~' $i cum VOl' fi acestea vrednice de iertare ~ , (<1nsa, zici, eu nu am spus aceasta, ci de
ce calea virtutei estestra,mta~i nu larga fili fneapatoare)) '?
Si ("Il toate _a cestea, daca am VOl, ar fi foarte u~or de
{ndeplinit faptacea buna. Ciid, in adevar, ce este mai
u~ur ~ spune-mi; a sparge cineva zidul, $i dupa cea luat
cele ce erau in casa a cadea in temnita, sau ca mul~u
mindu-se cucele ce are, sa fie slobod de ori ce frica ~
$i Inca 'n'am spus totul; ce este mai u$Od spunedrli;
a viitiima ,pe toti, :;;i dupa ce pe untimp scurt, s:a, dezmierdat, la urma sa fie batut 9i torturatln Yeti, - sau
a tral in saracie 9i a sufed pe un timp scurt, iara la
urma ::t se dezmierda intr'una'? Pana acum nu am. cercetat ce este maifolo~ltoriQ,ci ce este mai u~or. Ce este
maiplacu't '? ' spune:'mi; avedea un vis pHicut i?i a fi pedepsitla urma, saua vedea un vis urat fili a se desmierda la urma cu adevarat'? Nu este invederat ca aceasta
din urma ~ Deci, cum , de nume$ti virtutea grea 9i obositoare ~ Este obositoare numai fata de lenevirea noastrii, dara cum ca este lesnicioasa $i U$or de indeplinit,
aSculk1. ce spune Christos: "Jugul meu este bun,zice,
$i sarcina mea U$Oara". (Math, 11,30), - dara daca
tu nu simte$ti u:;;urinta ei, apoie dovadaca , nuai bunavointa puternica. Dupre cum candaceastaestecuadevarat,toate cele grele se par u$oare, tota9afili eandea
lipse$te, toate cele u~oare se ,par " gl'ele. Cacepoatefi
~i

186

OMILIA XIV

mai plaeut :;;i mai fara osteneala ea mana din pus tie,
ce se gasia pe mesele Israil tenilor '? ~i eu toate acesl.ea
ii se nemultumiau, de $i se 1mbuibau de ca. Ce este mai
ama!' ea foarnea $i ca celelalte greutati pe care Ie suferea Pavel'? Dara iata ea e) salta, sebueura E;i zieea:

"Acurn C1IDla, bUCUl~ intru patimirile rneie"

(CoL t, 24;. Oed, CG.rc estc eauza'? Dc(::;sebirea de pareri '
nUfn[~i, ~i -cD.}1d t~j vei reu~i .dcJ D. ~ti forma parcrcn. a9a
dUfJi'lj cum Ll'ebuie a fl, atunci vei vedea uii'ul'inta virtutei. Ca dad virtutea aI', fi eu totul obositoare, iara ral1~tea in t6tu1 m~oara ~i placuta, cu drept euvant ar putea zice cineva dintre eei lipsiti de vointa, ca rautatea
este mai usoara decat virtutea: - dara cand amandoua
au fIlceput: una fClceput greu :;;i anevoios, iara eealaWi
11$01' $i placut, pe eand sfarf;jitul este eu totul contrar Ia
dansele, fiindciJ, sfarfijitul uniea este pUicut, in timp ce al
celeiIalte greoiu $i de nesu1erit, . a.poi care esle mai de
preferat, m acela9i timp ;;i mai u$oarl'i,? ( Dara, zici tu,
de C8 oa.re ceimai muJ~inu prefera ceia . ceeste mai
u ~o rll f Fi~ndca uniianu ered in :v.ieata viitoare, iara altii
de fiji cred, au totui?i 0 pareI'e gre!?ita, 9i prefera pUicer ea ti'ec;:1.toare IIl-l{)c,ul -~ve~ITicei placeri.- (cL\.t;ia dara rautatea
zici tu, este mai ui?oara '? Nu este mai ui?oara, ci rezultatu} unui sutlet slab. Dupre c um cei ce sutar de friguri, .
nu dorese bautura racoritoare fiindca Ii este placut a
se desmierda. pe un timp SCUf't, III toe sa sufel'e ari?ita
lntr'una,ci fiindca nu se pot sUip:1ni de dorinta abs!1rda
de a bea, - tot a~ $i ace~tiia..
Ai vazut deci, cum rauta tea nu este u$oara'? Dara
daea voieE;ti, sa examinam tot acest luCI'u ~i in insefiji
impreluriirilein care se afla. Ce este mai placut ~i mai
u~or'? ~ spune-mi; - lnsa sa nu judedim lucrurile dupa
placerea celor muIti,fiindca nu trebuie de a judeea niciodatii . dupa. pare rea eelor bolnavi, ei dupa a eelor sanato~i;-deci, ce este mai u~or'? spuIle-mi; a dOr! averi
multe sau a fi mai presus de aeeasta dorinta ~ Mic mi
se pare ea aceasta din urma este mai u~or de realizat,
iara daca poate nu crezi, apoi sa examinam inse$i faptele. Fie, deei, unul care dor89te averi multei?i altul eare
nu dore!7te nimie. Deci, ce este mai bun ~ spune-mi; ee
este mai respectat ~ Dara aceasta sa. 0 Iasam, fiindca
este de toti marturisita, cum ea aeest din urma este mai
de respeetat decat celalalt, - $i deci acum nimic sa nu
mai vorbim de aceasta; - in&\ care din doi va trai 0 .

OMIUA.-.:..:
X.:...IV_

___ _ __

_ _~_1_8_7

vieata mai u;;oara ~i mai pla(~ ut.a. ? Iubitoriul de argint

I1w1'de aver-ile ce Ie are nu 58 va bucura, cad ceia ce
are nu se indllra de a clwltui, ci mai degraba aI' prefera casa i se taie carne a de pe trup, decat sa cheltuil).~d.i, hanii, pc eand cel cedf's pretuel:?te averile, deja
a .cas tiO'at un bun mar'e, aeela. ell e! se va bucura eu

~~~t~r~~:~~:t~s~e i;'~t I~liif~~i ~ ~Zc.v~u~~~~l ~~l~':~lt~~

lini 7te de averile sale; sau ca ~r~in.d ~ub .stapan at~t de

aspru ca bogatiea, sa nu perm1ta. mmanUl dt;, a se atI.nge
de alP sale ~ Aeest lucFu este, m1 S8 pare,mtocmal ea
8i cllm doi bar'bati- avand doua femei fiji iubindu-Ie o:ult,
ou le-ar intr'ebuintEt, insa deopotriva, ci unul s'ar atmge
de femeia sa i?i ar fi In reiatii eu dansa, iara eelalalt niei
macar nu s'ar apropiea de femeia sa. Sa spun $i al.tee'.'a,
ara.tan~l . pla~~rea ~nuia i;;i ?es~us~ul ,eel,Ullalt '? I~!-)ltorp~l
(le ar'gmt meJOilata nu se va aeparta ue aceasta .lona, .
nu numai eil. nu poatesa rapiasca avutui tuturor, ci inca
ca ori $i eat.e aravea 8118 considcra ca ~i cum n'801' avea
'~l oe -'-U~l-'
rl;~ ' re,\tH
; e~
~
~ .. ~ ~;I~
~ ~ ~"l na
'- YHnl1C., . pe - c.t o d
.:. ' L-c
'vtv~ o.. vt:;'~I. '-:;, .
. crede ~i va eonsidel'a. ea de prisos, $1 nU-~l va ciunm
inza.da1' sufietul ell potte nestar$ite. Ni(l1ic nu este aLat
de torturatoriu pentru un om, ca 0 dorint;3, lipsita de
multamif'e, ceia ee dovede$te mai eu sama .parel'~a <?eGl:
conruota. Caci te gande$te: eel ce dore$te aver) ~l-fij)
agonise$te multe, el totu$i se giise$te ea .$i~ur!l. n'~r
avea nirnie. Data. oare ee ar putea fi mal phetlsltOl'lU
'$i mai de ncsuterit en. accasta boaJa ~ $i nu numai acesta
este raul eel mare, ci $i aeeia ca a vand a veri el crede .
tot.w;d ca nn are nimic, $i se sbuciuma ea fiji cum n'ar
avea nimic. Chia.r de ar putea ri'ipl avutul tuturor, e1
mai muit. inca "8 mahne;;te. Chiar de ar e:19tiga 0 sutii
de lalan~i , el totu$i se tulbura ~a ~'a ~t!g3:t 0 mie. D.e
aT' e:19tiga 0 mie, el este mahmt ea n a e3.$tlgat un m1lion, ~i, in fine, ori-ce ca.:;;tiJs. fie vc~t de ~are, PAen~r1f
dansul este un adaos lao sarae1e, cael cu cat aT' eafijtlga
mai mult eu atat mai mult va dod. Afija dara elL cat
cineva v~tiga maimult! cu atata devine ma~ sarac,
fiindca eel ee dorefijte~ mal mult, este eel mal mart;
sarae. C:1nd eineva are 0 suta de talanti, nn este toe mal
atat de sarac eand iIlsa are 0 mie de talanti, atunci
mai eu sarna' este sarae, caci el nu vse mai m~ltiim89t.e
eu mii ca la ineeput; ci i se pare caare neVOle de ml}ioane. Deci, daca a dori ~i a nu reu:;;i in dorinta 0 nu

'

..!.

\ _-"-"_.I.l.

188

OM ILIA XIV

m8$ti pUicere, apoi atunci mi se pare ca tu nu cuno$ti

natura placerei adevarate. Cum ca aeeasta nu este placere, ci tortura, sa 0 eereetam ~i din alta parte. Cand
noi suntem insatati, nu oare pentru aeeia suntem multarniti band, ca adedi contenfm setea, $iprin utmare
de aceia a. bea es~e oplalOerf,l, c~~{'.} iwizbave9t~ de ni$te
munci groza ve '? De. sigurca il.:;;A. {)ste. Dara daca am
voL sii starn pururea in aceasta potta, apoi atund nu
vom avea nici 0 !!'cuz8. de pedeapsa bogatului acetuin
din evanghelie,fiindca ~i dorinta aceluia de a-$i
astampara setea eu 0 picaturade a.pa era osanda,
pe cata vreme nu se gasja nimeni eare sa i-a implineasca. $i toemai acest rau mi se pareea-l sufar ve~nic
~i iubitorii de ar-gillt, cad $i sufletullor arde dupa averi
mai mult decat a eelor insatati. Bine aspus cine va, ca
iubitorii de .argint sunt idropieati;fijndca -prectlm eei
idropicati purtand multa apa in trupul lor, a;rd inca
mai mult, lot a~a ~i jubitarii de argint, eu cat au averi
mai m(Jlte, eu atat doresc mai mulLCauza este, ca nid
idropicatii nu au apa in Ioeurile cu venite, ~i niei iubitorii
de argjnt nu au porta 10r1n rnarginilejudeeatii sanatoase.
Deei, iubitilor, sa fugjrn de aceasta boala straina
$i eurioasa, sa fugim de radacina tuturor ralelor, sa
fugirn de gheena prezenta, fiindca porta deaveri este 0
adevarnta. gheena.Deschide sufletul fie-caruia, ~i al celui
ce .dispretuie~te avet'iie,f;ri." Mccelui CBhu Ie dispretuie:;;te,
$1 vei vedea ca acos'/; din urma se aseama,na cucei nebuni,
caci elnu, voie~teIrici a vcd?,a, niei a auzl ceva, pe cand
eel dintai seaseamana cu un liman slobodde or'ice valuri,
:;,j e1 este prietenultuturOf, pe cand ce13Jalt Bste du;;m~nul tutm'of. Acesta,chia~i=aI' loaciImva. ceva,
el r:tOtW;;l nu se supara, sau de i-ar da cineva ceva. el
nuse rnandre~te, dare eu dan suI 0 liber'tate insotita
de toata siguranta. ,Acela este sHit de imprejurari de a
lingu:;;l ~i. de a se fatarnici inaintea tuturor. pe d\'nd
acesta inainlea nimanuL Deci, daea iubitoriul de argint
este fricos ~i ipocrit, :;;i viclean, ~i sarac in acela~i timp,
~i esteplin de groaza pedepsH :;;i a osandei, pe cand
celce dispretuie~te averile se bucura de toate cele contial'e, apoi .nu este destul de invederat ea virtutea este
pllkuta:;;i u$oara de indeplinit '? Dara de am trece in
revista :;;icelelalterale, .am . putea dovedi ca nu estc
nici un rau care sa aiM. oarecare IDultamiI'e ~;;i placer'e.
Acestea deci ~tiindu-Ie, iubiiilor, sa ne indeletnicim eu

OMILIA

xv

189

virtutea ca astfeliu sa ne bueuram $i aici de plaeere,

in aeela~i timp sane i~vrednieim $~de bUDl.!rile viit?are,
prin chaI'u1 ~i ftlantrop18a Do.mnul~l nostru hsus Chrlstos,
caruia sa' cade slava in veel. Amm,

6MILiAXV

"Cu adevarat se aude intre voi curvie, ~i

curvie ca aceia care Dici 'intre pagani nu se
numeste ca sa aiba cineva pre femeia tatalui
sau. 8i 'voi v'ati semetit, ~i nu mai bine ati
plans,' ca sa se ridice din mijlocul vostrucei
ce a facut fapta aceasta" (Cap. 5, L 2).
Cand Ii vorbia pentI'n intrigile $i impe~eeheril~
dint.re dan~ii,nu din meeput li .vorbe:;;t<: eu ~lsIJre}, Cl
mai intai cu multa prudenta, ~l numal dupa aeeIa a
sfar:;;it in acuzatiuni, zieand a~a: "Ca Il1i s'a arata~

mie pentru voi fraW mei, dell;l cei ce sunt aJ

Chloei, .ca priciri sunt intre. VOl" .. Aj~i insa, n~ a~:'l,
ci dela inceput vorbe~te cu asprIme, ~lda I?B f%~'l :ru-

~inea

faptuIuL Caci e1 n'az~s: ,De ce a cllrv~i cutare?

ci ,se aude intre voi curvie,,, ca nu cumva fiind
cu 'totul straini de aeuzatiune sa se traildiiviasea, ci
lovindu-i pe toti in deobste, s8, devina bagat6ri de sarna,
--fi.iBtlea, se deffi,i'mase biser-iGa. Nhneni, ziGe, nu v~.4i..
ca cutare a curvit, ci ca pacatul acesta s~a I?etrecu~ in
biserica Corinthenilor. Si n'a spus s'a indrazmt curVIea

"se aude de 0 curvie care nici intre pagani

nu se numeste". Pururea e1 ia in deridere pe ere-

ci

dineio~i eu fapte de ale paganil~r, cab de. pi Ida .t'h~sa:

"FleCare dm VOl Sa-~l

stapaniasca vasul sau intru sfintenie ~i cinste,
nu intru patima de pofta ca ~i paganii cari nu
cunoscpre Dumnezeu" {I Thesal. v4, 4. 5), ia:a Colosenilor ~i Efesenilor li zicea: "ca sa nu mal umblati voi pre cum si celelalte neamuri umbla"

lonicenilor-scriindu-li zicea:

(Efes. 4. 17. Colos. 3, 7). Deci, daca a pacat.ui acelea~j

190

OMIl.IA

xv

OMILIA

ca ~i paganii este n~ie:tat! dara 111caa;-i ~i intrece pc

aceia ~ Prinil'e pagam, Zlce, nu num~u ea.n~ ?e ).[J~
drazn~te de a sefaee un asemeneapacat, el mea mel
nu se mime~t~. Ai vaz~t und~ a ridica.t papttul ? c:~ nd,
decL se [tratadeseODermd mste astfelm de fe\lIJrJ de
curvii, ' pe carl . neGredincio~ii 'niet !Dacal' nu Ie ~tiu,
at,oi l11arirri.ea' pacatuiui 6ste . neg[~aita.~i e_;{preS~Llnea
intre ~lOi" este'zisa ' eu multa emfaza, adedi (cintre
~oi ' cei credincio$i, cei eari v'ati imparta~it de aUUea
laine negraHe, ,eal'i sunteti chemati it! ceriuri. Ai \raz~t
de cata suparare ~i m'icaz 'este inearcat cuvantullm ~
Cala manie asuora tuturor~ Da~a el nu at' fi fost plin
de m~lnie, ~i ni'~l nil g'arfi adresat catra loli, ar fi. z,ls
atunci astfeliu: Fiindca am auzit ea cutal'e a Cur'Vlt,
apoi r:edepsiti-I y~~ el!), dara a~u!? el nu ' fa~e a~,a,. ci
pc, tO~1 ~elaolalta natwge" Daca n. l-ar fi ~Cl'JS mal dm
nainte de acest fapt, de Slgur ca h-ar fi ZIS vorbele d(~
mai sus; dara fiindca nu numai ca nu i-au seris, e,i
inca chhirastupaupaeatqi,dilJ, aeeasta cauza intrcbuintea zamulta asprime in vorb;'L
,
rc
,v
r ' .' y,'"
,""Il p
-ua' r-'e
fpnleJ'a
ta-_,ct sa
ctlOo.
ZIee, "",1
~.
VI
,,/.~
taJui" sau". Dara oare de ce n'a zis: a eurvit eu femeiea tatalui sau'?Faptul eel eu desavar~jre ['w;;inos
n treee in Uieere. De aceia trece mai eu demnitatc peste
acest fapt, care deja a fost ~lat la ~veala ~i: prin ~ele
spuse mai lnaint~: ca. ast,feh~ s,l?ormd mar~me3, pacatulU1. ~ arate ea pr'mtre dan~n se euteaw. a so faco
fapte deacelea, de care lui nici nu-i este sJobod ale
aral. De aceia ~i mai departe inaintand eu cllvantul, tDL--acest mod se ex prima, zicand: "Sa se l'idice din
v

'<_

t'1

mijiocul vostru cel ce a facut fapta aceasta".

~i iara~i pare Gifi este ru~ine ~~ sa. ro.~e~te de a grai

clar, obiceiu pe care it avem ~l nOl cand e. vor~a d~
fapte ru~inoase. ~i n'a zis: pe mama sa vltrega, Cl
"pre femeiea tatalui sau.". ceia ce ma! . mu1t inca
atinge. Cand singure . denumlrlle sunt. deaJuns spr~ ~
lnvinovati apoi atunel el face uz numal de aeestea, fara
a mai ad&oaa, ceva. ~i sa nu-mi spui, zice,ca unul
numai este ~al'e a eurvit, caci pacatul aceluia a de venit
comun tutu1'or. De aceia a f;ii adaos imediat: ,,~ivoi
v'ati semetit" (V~rs. 2), nu din ca~Z3: acelui pacat.
cad a1' fi 0 _absu1'dltate de a 0 spune, Cl dm C8.uza exem-

191

xv

plului ~i a povetei date de aeela. Aposlolul 1nsa nu 0

spune aeeasta pe fata, d lasa sa se intrevada, ca astfeliu
mai. puterni~ sa-i ati,?ga.. D~ra tu .t~ e~nrle~t.e la inte- lepclUnea lUI Pavel, cael dupa ee mal mtalU a doborit inte'. 18pc.~'-mea af:jaz~~ilor [~t?jepti , ::;;i a f1r~tat l~ ae~a int;elepclllne prm sme lD evCl.f$l nu .e ste DJ'Il1C, "hlf;;,r 91 de nu
i~ar : ~tB, in' fat~ v:-' ~ ~ '!D- p~..cat~" . ' ~t p0i ~:iD e t0c.;:r!.J.:i- la ur"Ina
;:;.i ,: orbe~;te~i de ac.el plical. Daca apostoiui spre a pune
in comparatiune eu acel curvariu - care poate era unul
dintreacei intelepti - charul intelepciuYlei; ar fi zis- cit
aeest char cste mare f;ii nepretuit, de sigur ca nu ar fi
faeut vr'un lucru mare; - dara aeum cand eI a doborit
intelepci unea ehiar $i faraa fi insotita de [Jacal., ~j a reu~it
a 0 arata ea nefiind nimie, aceasta este a 0 da in priveala ca ceva eu desa,varsire netrebnic. De aceia mai
Intai facaod compara'~iunea in acest mod, la urma aminte~te~i de pacat. Cu acel cu1'variu a,postolul ou gase~te
de demnitatea lui de a vorbi, aratand chi8.r .'_prin aceasta
rnarimea necinstei, iara .lor Ii spl.Jne d't mai bine ar fi
irebuit sa 'planga, sase boceasca i?i sa.-~! acopere fata
""de, ru~inA,' (~Do :, eand,- acum . zic8', voi-- faceti eli -totul dIn
contnl.)).
. De aeeia a ~i adaos: ,,~i voi- v-ati semetit, -si
nu mai bine ati plans". , Dara ce s'~ il1lampl'at, ~a
sa. plangem ll ~ - :lici tu. ({S'a Intamplat r'aspunde, apostolu!, ca defaimarea biserieei s'a Intinspreste toti. :;;i
dacavom IJlange, . zici, ce vom rem;!, sau mai bine zis,
ee folos yom avea de aicin,? "Ca sa se ridice din
L

mijlocul vostru cei ce a facut fapta aceasta" ,

zice. :;li Bici aici nu-i trece rlllmele, sau mai bine zis,
nicairi nu-l nume~te, ceia ce ~i . noi obi$llUim a face,
cand e vorba de faptele cele mai murdare. Si !l'a zis
scoateti-Idin mijlocul vostru ci intocmai ca de 0 boala
sall 0 molima molipsitoare, era trebuinVi de plans $i
de rugaciuni indelungate, "ca sa se ridice dintre voi"
zice, adeca trebuiede a face rugaciuni 1;)i, in fine, totul,
sp1'e a scapa de el. Nu-i acuza ca nu I-au In~tiintat de
agest fay!, ci pent~';lea nu au plans ~i n~ s'au r~gat ea
sa se rldlce dm ffilJlocul lor acel curvarlU, aratand eEl
aceasta trebuia sa se fadisi fara dascal, pentru insamnatatea acelui pacat.
.

"Eu dara nefiind la voi eu trupul, iadi eu

192

OMILIA

duhul fiind acolo" (Vers,

xv
3),

OMILlA

Prive9te ~at8. mani~,

did nici nu lasa a i se a;;tepta prez~nt~ 1~1. la dan~;lll~

;;i nici ca D:uma~ dupa c,e'l, v~r prlm~ ~a-~ c~rte.' .. ~{

se ' grabe!?te de a-] predotmna. um caput .1o~uI~]" VU~l1~
aalunga asemenea fa; pte {{a pc 0 mollmapr,lmeJd..Qasa~~ In.a.i -ina,jn,te. de'," ~.', .:",Sf:' " lfDi!r:fi9ti.~~:_ ltl >t~~ ~tr~~p.uL
De aceia ;;ia.daoge zica,nq: :"Ia:taamJude~at ga>mrr~
asi fi de lata", Acestea Ie zicea nu numaI grabm~u-l
pe dao:;;ii SPl'8 hotarirea luat!i, ;;i ne mai la~and tImp
de intrigi , ci ;;i infricosandli-l, ea unulce $tlea faptele
petrecute 'acolo $i judecata data de dam~ii., Ac~a~ta V;;t
sa zica a fi de fata cu duhul, dupre cum $~ Eh~elU era.
de fata cu Gheezi, caci , zi~ea: ".Au, doara n a fo~t
cu tine duhul meu, cand s'a mtors omul dm
cllarul sau spre intlmpinarea ta" {IV. Imp. 5,
26)?Vai! Ca,t de rnar~ ~ste 'puterea r,har~lui, daca fa~e
pe loti de a fi deopotrlva, 91 pe cele depa.rtate le ~ace
a fi':- ~lJnoscufe! "lata am judecat ca cum a~l fi
<;lata" Nu-i iasa catu;;i de ~u1in de a i~telege}n a:~
mod, caci ela pronuntat holanrea ~ fil?~ f~ta: ((Sc1
nu-roi spui, zice, de amanari $i zabava, cacI mmIc alt
nu trebuie a ~e face).
~
~~,
' Mai d8parte apoi, ca nu cumvasa separa ca pre~
mare Ii esie autOl"itatea, $i niei 'cuvar~\u! sa ~ufiev ~re~
semel, prive:;;te cum fHace$i pedan$I1 parta!;ll hotat'lrel,
caci ~ieandam judecat" ,a adaos imediat: "Intcll
numele DO~lnului nostru Iisus Christos, adumin-:
du-va voi si duhul meu, eu puterea Domnulm
nostru Iisus Christos, Sa dati pre lfnul ea aeela
Satanei" (Vers. 4, 5). ~i ee iosamna "mtru numele
Domnului nostru Iisus G.hristos"? Adecadupre
Dumnezeu iara nu stapaniti de prejuditii omene$ti!>.
Sunt uniia' carii cit8sc acest pasaj precum urmeaza:
Pre eel ce a facut aceasta a~a, intru numele
Domnului nostru Iisus Christos" , ~j Pl!nand, ai<?i
puntu-virgula, sau insemnand jumatatea penodulUl, C1~
tesc mai departe astfeliu, zicand: "adunandu-va VOl
, si duhul meu, sa dati pre unul ca acela Sa,
ianel" , 8i zic ca ideia unei astfeliu de citiri este precum
urmeaza: (Pre cel ce a facut aceasta a;;a, intru numele

de

xv

193

lui Christos, zice, dati-l Satahei; adeci pre eel ce intru

numele lui Christos a faeut de ris biserica. pre eel ce
a cutezat a face astfeliu de neeuviinta-chiar 1$i dupa ce
3, devenit crcdinc~s, ~i a cap('itat num~le deG['e.:;;tin, pe
unul ca acela dati-l Satanei. Mie insa mai adey8.r'?la
, pare pa~ 'rere,a ,cr:a dI'nta'l' . y~l' G"a';.re",' esfe'" ~"'''"",,,,,to',
ml. se
':;'''''_''L\:,
,;lntr'u numele,lm hsus Chrlstos ' ::tdunanau-va
voi", adeca <clnsu,?i numele Domnului adunandu-va pre
voi, acel nume pentru care va adunati)).
,,$i duhul meu". Iara~i se pune printre dan~ii,
ca astfeliu cand VOl' hotari, ca flind el de fata, sa-l taie
pre acela dela biserica in a;;a chip, in cat nimenisa riu
indrazoeasea de a-i acorda vre-o iertare, ;;Liind ea Pavel
va recunoa;;te celepetrecute. Apoi mai mnlt inca voind
a InfriGo~a, zice: "Cu putereaDomnului nostru
Iisus Christos", adeea, sau ca Christos poate S8, va
acorde 'un astfeliu de char, casa-l pr-edati pre acela
dia:volului sau , ca (;;i Christos Impreuna cu voi da
aeei3.$i hotara,r-e) ~i n'a zis sa dati pre unu~ caacestB;
Sataneh) (hoof>ya~ tby tOWOtO'l ttl> L(1.tCY.\lq,) ci "sa predatl
pre unul ca acesta" (7t?:paooo\l(1.~ to') tO~ootl)y "<i> L?:tO'.')q.)
deschizandu-i u ~ile pocaintei, ~i predandu-l ca unui pedagog. ~i lara;;i JJ pre unul Ca acela "astf~liu ca I?icaire nu poate suferi de a aminti numele aeelm cur-varlU.
"Spre peirea trupului i ', dupte cum s'a petreeut eli fericitul lob, de;;inu sub acelea;;i imprejurari. Acolo pentru
cununi mai str-alllcite, aici insa pentru deztegarea pacatelor, ca sa-l zmunceasca~i sa-l atraga din ghiarele
celui viclean-:- ~i cu toate aces tea aiureaspune ca "judeeandu-ne dela Dornnul ne certam" (1. Cor. 11, 32),
adica patimim cele rele fiind judecati de dansul, ~ aici
Insa da Satanei pre acel eur-variu, voind prin aceasta
mai mult a-I atinge. Dara;;i aceasta s'a facut tot dupre
vointa lui Dumnezeu, ca sa i se pedepseasca trupul.
Fiind ca poftele se nasc din Imbuibarea;;i dezmer-darea
trupului, de aceia pedepse;;te trupul. "Ca duhul sa se
mantuiasea'''adeca sufletul, $i nu ca cum acesta s'a
mantuit singur, ci $i duhul marturisind aceasta, caci sufletul fiind mantuit,negre,;;;it ca ~i trupul se va impat;ta:;;i ~i bueura de mantuir e. ' Caci pentI a saflet a de vemt
muritoriu pacatuind,$idaca sufletul va face cele drepte,
,

i6038

i3

OMILIA

194

xv

OMILIA

atunci si trupul se va bucura de mare slava. Uniia. zic,

.ea duhul insamna charullui Dumpez~u, c~re se ~tmge
~. aV'~aVtu,nd
no' Deri,! ra flU Cllmva, zlCe, sa se intample
p
....,.'
aceasta, pedepseasca-se trupul, ea prmp:deapsa facauuu-se mai bun,saatraga 1a e1 t:ha~'ullUl Durnpezeu.
"" h
!>P{l,c, 7i<::'1. S0. O',i:ii'.pclS(.:1. mi'l.ntllltsl curat de pae8,te,
A9A~- da:tic~-y;::~~t~; n~;'j wnit de <eel ce se~~gri.iefte $~
' vindedi ,';'1161c, $i ' nude .eel ce 'pede pse~te m zac.ar f;~
fara scop. Mai mare este ca$tig~l desat. pedeapsa, C8:Cl
pedeapsa este rnornent&na, pe can~ ea$tlgul" este .ve$n~~
$i n'a zis si~pl~ "c~ duhul ~a, se ,~a~tUlasea
ci a adaos: "lil zlUa Dornnulm IISUS . Bme face. ~~
ea li aminte$te la timp de ziua aceia, ea astfelI';l $1 1~
sa vina, mai eu placere la indreptare, in ,acela$ ~lmp.;;1
acel curvariu sa primiasca acestea, nu ca m$te cuvm~e !Z-,
vorste din manie, ci mai mult ca 0 prevedere a pa,rmteiui iubitoriu de tii. Deaceia a !;li zis: "spre pefrea
trupului" adeca a ~ipus d.eja legi ;oi h?tare ~ia yolului,
a;. "U-I
1",,,,,, ...1", . ., '!-n"rge rmndeparte" cela eEl zlcea Uum""Ju
...
nezeu~i pent-I'u Ion: ,))Numaide sufletuL luisanu
,te atingi (lob, 1, 12. 2, 6).
Deci, dupa ee vda. ho~arar~ pe, sC.!-lrt ~1.nestarumd,
mai mult In aceast?- Ch~stlUn~, Iara~l aaaoe;e ~nfrun~r~
tacutii eu Dutin mai inamte,:;;1 se adreseaza catre dan;;ll,
6),
zicand:, Nu este buna lauda voastra" (Vers.
~,~'7.'And ,.1:-1'
",r-in
<w->easta eavdansn pan a In prezent nu au.
.1.
lasat pe acel curvariusa. sc pocaiasca, laudai!du-se inca eu
dansul. Aooi arata ea e1 face aceasta crutandll;-l nu nurrH!i np. fH';:'la ' e~ rtiiaT'Si [Je dfl.IlSiL Dentr u eal e 91 adaoge:
'l.J.J.

......

. .

...

...... ....

..

.......

'

'

. ......

..1.

....

.... i..N ...............

.......

. ~

..........

...

, v

)'

U.1 0..'..<.I,;,L1

.l..l~

"

UV

:~~~ti-lliv~~ihi-

II..

"

C8" putin alwlt' toata frarnantatura

dosp~te"? t(De ~i pacatul, zice, e~te al aeeluia~ cu to~te

acestea daca este neglijat, acest paeat poate sa mohpsiasca tot trupul bjsericei. Can~ Q~l ~ntai,'paeatuind nu
.este pedepsit, iute se vf!r mohps1 $1 altm) , Acestea l~
zice, araland ea lupta lUI nu este peptr';l yn';ll num3:1,
ci ea se ingrija$te peiltru intrea(?;a blserlca, $1 de aeeIa
a iili facut uz de icoana alu,atulu~. ~upre cum vah:!at~l,
zice, de $i este puiin, t.otU~1 prefac~ mtreaga vframantatura tot a$a ~i acest eurvarlU daea va fi lasat nepedeps'it, $i pacatul lui va ramanea nerazbunat, atunci va
molip.si $i pe altiil).
.
L"Curatitidara aluatul eel veehm". (Vers. 7),

xv

195

adeca pe acest rau, sau mai drept vOI'bind"eIllIL~pl,lIle

,Qumai pentru . acest Q..urV:{l"r!lJ, GiJa..ce aluziune t;ljlaaJtii,
caeCnu numai curviea este un all/at, ei in genereoric.B
rautate, $i mf zice ~jmplu; Hcuratiti ==xex3-&'pex'!:i!)), <;l..Jl~Uo

ratiti din radaeina =

~/I,y"(J.{M.pcm".

adecacuratiti ~u

~~~~l!j~,. ~~~t. p~~a~,u' ~~~J,_ ~~;~~1~~~; \!!~~l1~~~~~i:~i~: .

adeca scoateti raul din r,<1dacina, prfii ' aeeasta . arata
cii acel ' faldrid1 'exista:' priotre dan$ii, iara ' canrl . zice

"ca sa fiti framantatura noua, preeum suriteti '

fara de aluat" , prin aceasta arata ea raul Inca nu
stapaniil, pre multi. Dara daeazice "preeurn sunte~i
fara aluat((, nu spune doars. eEl, toti erau eurati, ei precum trebuie a fi voi, zice.:I"Ca pa~tele noastre Chris~
tos, pentru noLs'a jertfit. Pentru ac.eia sa. S3Tbam,
nu intru .. aluatul eel vechiu, niei intru aluatul
rautatei si al \7iciesu!ullli. ci. Jntrl.1 D,zinl.ilc r,ll-"

. 'C'<'
r-at",leI;:,1
'c

a'.-Ie" ' ad
__ " eva~r'ul~ul'"
.
'"

("\7
A' I~ I' . . I""'h '
vers.8)
. ..tl.SIJ.1.C..lIU
Sl ul1flS-

lOS' a numit aluat invatura sa. Darii f;ii apostolul sta.:.

ruie~te!n aeeasta metaIDf'.a,amintinau-li-de-ist-oriea vecfte,~- ,

de pasch a i?i azime, de binefacerile de atunci $i de acum,

de pedepse $i osande . .Prin IIrmare timpu! de fat8" este
timp de sarbare, caci zicaad "sa sarbam {{ nu spune:
fiindca pasch a este de fata, sanca cinCizacimea este de
fata, ci arata ca pentru cre9tini or-ice timp este timp
de sarbatoare, pentru marimea bunurilor aeordate noua.
Cad in adevar, ce bun nu ni s'a acordat'? Fiul lui Durrinezeu s'a facut om pentru tine, te-a :izbavit de moarte,
te-a chemat in impiiratieacerurilor. Deci, daca atfUea ai
ca~tigat $i te-ai bucurat de ele, apoi cum sa nu fii datoriu de a sarba orice timp'? Prin urmare nimeni sa
nu fie trisl din cauza saraciei, sau a boalei, sau a intrigilor satanie8$ti, dei timpul ni este limp de sarbare .
De aceia$i zice Pavel: "Bueurati-va pururea intru
Dornnul, ~i iara,~i zie, bueurati-va" (Filip. 4, 4).
In timpul sarbatorilor nimeninu se imbraca in haine
zoioase $i murdare, iili deci nici noi, caci aceasta sarbatoare este pentru noi nunta, adeca, riunta. duhovniceasca, "Asemanatu-sa imparatiea eerurilor, ziee,

omului irnparat, care a voit sa faea nunla fiului

OMILIA XV

196

sau"

OMILIA

xv

(Math. t2, 2). Cand imparatul face nunta, !iii Inca

nunta fiului sau,ce ar putea sa fie mai mare ca aceasta
sat'batoarc~ Deci,nimeni sa nu 19t{'8-imbracl1.t, io zdrente.
Cuv~l,fl.f,u'l ni este, nu pentru baine, ci ,pentru fapte . ne, c!Jr.8'!.f\ ,C~daci)' toti !;;l)ot, lmbrjieati ,in naine cljl'ai:ei;;l
',s.tr'alucite, ~inuma~ IJtiul-'qB foe gase:;;te 19 rwnta, Hv{l.il{J
haine mLirdaI'e,este aruncat afara cu necinste, ' apoi
poti singur pricepe c,a m cata exactitate $i curatenie oi
se cere ca sa iritram la nunta.
Dara apostolul , nu liaminte~te de azime numai
pentru aceasta, ci tot odata mai arl\t.a ~i afinitatea dintre
Noul !iii Vechiul Testament, adeca ca nu este cu putinta
de a fntra iara$i in Egipet dupa azime, iara .de ar vol.
cineva sa S8 intoarca IndariH, atunciva patirni ceia ce
au patimit Egipteoii. Toate aeelea sunt' umbra.a acestor8.
din Testamentul Nou, chiar de s'ar rli$ina ludeul. Pentru
aQeia de-l vei intreba . asupra aeestora, nimic mare nti
va, putea spune, sau mai bine zis" mare' va spune el,
fD$a nu as;a precuffi spunem lWi, fiindca nu cunoa$te
adevarul. Va spune de pilda ca Dumnezeu atatde
mult a schimbat pe Egiptenii eari stapaniau,fncat pc
ooi cari eram stapaniti cu sila de dan!iiii,$i nu ne-au
ingaduit macar de a ni se daspl. aluatul, ne,.a scos din
mijlocul lor. Dara de m'aI' i'(ltreba eineva pe mine,
apoi in toate acestea ar gas!., nuEgipetul, nici pe ' Faraon" .
ci eliberarea dein~elaciuneademoniiO'r" a d iavolilor $i
a iq.tunerecului; nu pe Moisi, ci, pe Fiul lui Dumnezeu;
nti marea RO!iiie, ci boLewl lncarcatGu mii de bunatati,
$i In care orpul ,cel vechiu s'a ine~at, Tot peludeu d e-]
vei intreba din cecauzaaru-iiga aluatu1 aiD Wate partile, la aceasta va tacea $i nu-ti ' va respunde n'imic,
fiindca unele din acestea erau tipuri a celor viitoare,!iii
aveau ca motiv cele petrecute, iara altele nici de Cum.
ca sa riu fie cu putinta Iudeilor de a face rau, ca sa
nu staruiasca in umbra. Caci, spune-mi; de ce pretinde
Moisi mie1 de partea barbateasca pentru pascha, miel
tara vr'un bete!iiug, de un an, $i ca "os din tra,nsul
sa flU se zdrobiasca" (E:J\:.od. 12, 46)~ De ce pretinde
de a chema 10, man('~rea mielului paschal $i pre vecini ~
De ce pretinde de a sta in plcloare, sau de a-l rnarmasara ~ De ce pretinde de a unge peretH caselorcu sange)e mielului paschal ~ La toate acestea nimic nu-t.i va
respunde, decM caIn Egipet era a$a; Egipetul in sus~

197

Egipetl:ll in jos, $i nimic- mai mult. Eu insa, voiu spune

$i de ce pretinde sange,!iii de ce sa se riJanance sara
;;i de ce sa mananee cu totii la un loc, $i de ee toti s~
stea in picioare.
'
'
Mai intai de toate sa spunem deee aluatul este
alungat din toate partile. Deci, ce enigma este aceast8~ ~ '
.1l,l.d~c~,, -ca ,crd-inc-io.slJl t.rebuie 2;e.e izp-?. .v]. d,e. -~r.ic~" :;,:a\r
tate. Dupre turn acolo unde se va gasl aluat vechiu; unut
C8, aceJa. se va pierde, tot a$a ~i printre noise va pierde
aeela: la care se va gasl. rautatea. Ca nici nu se poate
pricepe, ca pentru cele din umbra legei pedeap8a sa fie '
atat de mare, iara pentrueele ale noastre sa nu fie inca '
ct! mult mai ~mare .. Ca ,9.aca casele se curata a;;a feliu
de aluo,t, daca se astupa gaurele !iioarecelor, apoi cu atat
mai mult trebuie de a eerceta noi sufietul, ~i a scoate
din el oriee cuget necurat. Toate ,aeestea se petreeeau
!iii print~e .dao!iiii mai 'nainte, acum insa de loc, ;;i pre~
tULmdem pe unde este ludeu, este aluat. In mijlDcul cetatilor se faceazima, ceia ee este mai mult judirie,
deciU lege. Deci, fiindca a venit adevarul, apoi tipurile '
nu mai au loe. Astfeliu cachiar :;;i prin acest exernplu,
apostol,ul alunga cu t<?ata. puterea din biserica pe acel
curvarlU, ea $1 pe totl eel de acest feliu. Nu numai ca
nu folosel?te, zice, cand este de faia unulea acesta ba
chiar . Inc~ v~tama, moli~sind tru pul indeobl?~e, $i' oici
nu ~t~e cu~evade unde vme putoarea, fiind ascuns putregall~~ , ~l , acea pu!oare se atribuie~ ob~tiei intregi)). De
aeeIa II $1 mdeamnaca grabnic sa cura,te aluatul ,eel
vechiu "ea sa fiti, zice, framantatura noua, precum
L

sU!1tetifar"ade ~~uat, ca , pa~telenoastre Christos

pentru nOls'a- JaTtfit"~a' -spUs (a murit));crrrrnr
p~trivitce'Ya cu subiectul ;"s'a j<),rtfit". Deci, nu cauta

lll~te astfehu de azime, fiindca niJ ai nici miel de aeest

feliu. Nu cauta un astfeliu de aluat, fiindca nici azimele
tale nu sunt de acest feliu. Cand e vorba de aluatul eel
natural, apo~ ce!a. ce rl~ esle d~spit devine dospit, lara
ce es!e dOSl?l~ mCl odala n,u devme nedospit sau azima, -pe calld alClCU totul dm contra se intampla, dara
aceasta n'a aratat-o apostolul. Priv8!iite 8i Intelepciunea
fericitu~ui ?a vel, .caei. el nu da sperante ~ de indreptare

c~l'~aI'Iul

~.'~'

\j

," .

'", "

~1'~~

vIata fn pocamJ" ca nu cumva cu m~te Mtfehu de rAgaduinti sa-l faca mai lene'$. Caci n'a zis sa dati pe

198

OMILlA

xv

acela Satanei, ca astfeliu podiindu-se se fie predat iara~i

bisericei, In&1 ce'? "ca s it se mantuiasc~i in ziua
Domnului Iisus'", aded n trimite laacel timp, ca astfeliu
sa-1 facade a fi ve~nic infl'ico~at. Si ceia ce trebuia a-I
harazi dupa pocainta el nu 0 acopere sau dose$te. imitand iara$i pe stapanul si'i.u. Dupre cum Dumnezeu zice:
nIr:H.~~: tr-ei- zilt ~i 'r\fi11e\ii se v-a I!ir!li\;.1 ,! . (IonntJ. 3, '4 ), .
$i n 'arnai o.dao:~: (dar~ daca. se va p .o(iil, ::;e va rnantubl,
tot a~a ~i apostolul n'a mai SpllS: (ciara de se va pocai
precum trebuie, apoi yom i!1tffi,ridin POll dragostea spre
danSlll)), ci a$teapta ca e1 S [l faca aeest 'lueI'u; $i numai
dupa aceia sa primiasca darul. Daca ar fi spus aceasta
din inceput, atunCi i-ar fi sla bit frica. $i de aceia nu
numai ca nu face aceasta, ci Inca prin exemplul aluatului, Ilu-i lasa nid 0 speranta de relntoaeere In sanul
bisericei, ci 11 pastreaZ8 pentru acea zi.
"Curatiti,zice, aluatul celvechiu" $i "sa sarbam nu intru aluatul cel vechiu" . Fiindca ace I
. curvariu s'a fost 'pocait, se vede, apoi apostolul cu toata
-graba II inlroduce .iara~;;i. Ilara - de cc oume:;te - aluatul
eel .v eehiu'? Sa n ea din CflUZ-3, vietei noastre de dinainte
este astfeliu, sau pentruca ceia' ce este vechiu este
apI'oape de nimicire, ca este puturos $i murdariu, precum
este piieatuL Nu se defaima aici eel vechiu cum s'ar Intamplu, 9i nid nu S6 lauda eel nOll inra~i cum s'ar Intampla, ci in raport eu subiectul din discutiune. Cad ~i
aiurea, de pilda, zice: "Vin nou este ' prietenul ' nou,
iar3, de se va invechi,cu veselie it vei bea"
(~irah. 9, 13), Jaudand pentru prietenie pe cel vechiu
mai mult decat pe eel nou, $1 iara~;;i: t;Cel vechiu de
zile a ~ezut" (Daniii! 7, 9),unde iaia~i cel vechiu este
lua t in senz de lauda ~i de sIava mare. Aiurea insa
sfinta seriptura ia ca hula pe cel vechiu sau invechit.
Fijndca lucrurile sunt variate $i sunt cornpuse din multe
elemente, de aceia scriptura Ie intrebuintaza $i pentru cele
bune ca :;;i pentru cele rare, insanu sub acei3$i semnificatie. Prive~t~ aC.llfficuffi.-eeLyecllluesie. defa.ima.t..:. -Fiii.straini au mintit rnie, fiii straini s'au invechit si au
schiopatat din cararile lOr"-(P5:;7,49), $i ia'ra~i:
"Invechitll-m'am intru totivrajma~ii mei u , liiUarii$i: "Invechitule in zile rale" (Susana 5, 52). Tot

199

OMILlA XV .

asemenea ~i aluatul .se ia dese-ori ~~ cu privire 13;. i~pa

ratiea ceriurilor . de~,?l ~.l~l, este defalmat, - acolo msa se
ia intr'un sens, lara alCl malt sens.
I) Mie mi se pare. insa ~ca vorbad~ alu~t s~ adre-:
seaza $i preotilor, carl .sufar de a ~ m ~blvse~lC~. l?l
Christos mult aluat. vecnm pe ca re nu-t (jur(j,~dm WiW.,
.

~' \'

it

"

~~~~:~tJ~irt~:~~2~?~~Eitl~~~~;~~f~~::~~d~$~~,'
:~1~ .
orice casa ar intra, face necurata. ChIar de al
0

~tapam

ceva cat de mic prin nedreptate, intreaga ayere )l-ad?spit'o acel ' putin aluat. De aeeia de rIJul:.e orl a0e1e p~.tlI~e
introduse rau, scot pe cele multe. C3$tIg~te bm~. ,Nlml?
nu est.e mai putre~aios. ca laco.ml~a. qhlar de a1 l~cuea
acest aluat in casa , chlar de aI }~.vO~l , u~a sa u, ~l face
orice totul vei face in zadar, ca Cl ill meueat mauntru
laco~iea, ace 1 hot primejdios, care poa~e ali seoate d~a
colo tot.ul. Dara ce '?zici tu; nuc~m~va eel eevSU!lt 13.comi sufar cu totii de aces tea '? Fara indoeala. ca YO: .
stiferi, dac.apoate nu sufar indata. pa~ ~cum. sca.p~a
desufel'intii,apoi atuneimair:nult ~lnca. sa sc rea,ma,!
cad StInt .pastrati pe ntruo , .pedeD:l?sa~mmm~"re. Ba ,me.:::
mai mult ca chiar de ar putea 11 sa scape, tOtU$l Cel
ce mO$te~esc averile lorvo~ 'patin;tl ace~ea~i. Dar~,
zici tu u:nde este- dreptatea aIel)) '? ~l totw;n este foar,e
drept, 'caci eel ce a m~~l~nit. 0 .avere I!lca~~tii de n~
dreptati, de ~i el n'a rll.pIt mmJ G\., tot.u~~ stap~ne:;;~ cele
ale ['anitol'ilor, f?i prill urmare sa 0 $tle el.bme, ca e:;;te
drept dea patiml. pentru. ac~asta. ~a~a tu a~ luat ave~e~
cutaruia care a furat~o; lara acel r~plt de dan~ul vemno
ar cere ave rea inapoi, apoi oal'e tl:ar. fi deajuns ~pr~
indreptatirc sa. raspunzi . ell. nu tu l-ll ~ur~t pe e1 ~ ~~
ce ai raspllnde, spune-ml, la ~ astfehu uve III vm~v~tlre ;
ea nu tu, ci altul l'a dezbracat '? Dar~ tu. stapa?e~t.
acum averea sau lucrul furat dela e1. Ca acela a raplt ~
Dara tu te bucuri acum delucrul rapiL Toate ~cestea
Ie prevad chiar $i le~ile cele profane, care lasand la
o parte pe cei au rapit sau 3:u sustra~ ayutul a~tor3:'
poroncesc de .a seJ;;,ere. g~l<L..~~~J.!..,J~ e_a.l'l_g~~e.t~ 9~n~'.':~
lucrul sau averea furata.
v

\) Partea morala. Contra licomiei r;;i contra camatarilor.

Cum celorrai Ii merge bine !Ii progresaza . iara ~reptii sunt mti~
citi !Ii saraci, !Ii cil. rasplatile cele drepte !;it adevarate sunt in Vll-.
toriu. (Veron).

200

OMILIA

xv

Deci, daea euno9ti pe eei nedreptatiti, Intoaree inapoi lucrul rapit 9i fa cu dan9ii ceia ce a facut Zacheu
aeela_ eu multa bunavoinlii, iara de nu. :;;tii9i nu cuno$ti
pe aeeia, eUlti voW arata.~i 0 alta cale, :;;i nu-ti voW inchide caleamantuirei. Imparte toataaverea ta s'iraci101\~,;1 asffeliu. Ie vel rnaogitiitder;\ul fv.cut., I~art'l, d1:tc;l
. (Hiila-au scapatdo. acoste .:eaJe,cares'a,u rasn'i:tnt.a~l!
pracopiilorsau nepoti)orlor, . totu~i. alte rele a~u. p,Uimit in loculacelora. f;)! ce spun eu de oelede alcl'? Nu
tot a:;;a vei spune 91 In acea zi, cand amindoi 'se vor infat09a goli, adeca 9i eel ce a rapit ca :;;i eel ce a fost rapit, sau
maibine zis, nu vor fi goli la feliu; caci de averi de sigur ca
amandoi vor fi goli la feliu, unul dintran9ii insa va fi in carcat de pacatele isvorate din averi. Deci, ce vom faee in acea
zi. cand inaintea tronului celui infricosat, eel ce a patirale si a pierdut toate ale sale, wi fi adus la mijloc.
<;;i tu nu vei avea pe nimeni aparatoriu'? Ce vei spune
catro, dreptul judedl,toriu? Astazi de sigur ca ai putea
conI-upe tribunalul omen esc, dara; pe acela ou-l vei putea .. 8i mai drept vorhind, nici astazi nu ai putea, caci
$i astazl este de fata aceltribunal, eaei Dumnezeu vede
celece se petrec 9i este aproape de cei nedreptatiti, chiar
si nechemat fiind. Cel cea patimit rele, chiar de n'ar fi
ineritabil de a se invrednicl de vreo razbunare, totm;;i
fiindca lui Dumnezeu nu-i sunt placute nedreptatile ce
se facaceluia, apoi cel nedreptatit are iO.e1 un apara-tor1U nebiruit.
Dara, zici tu, cum se face ca' cutiiruia H merg
bioo-tGate ~i progreseaza, de9i el este un om rau))? Insa
nu palla in sfan~it va merge a~a. AscuW'i ee sImne Prorocul: "Nu ravniti pre cei ce fac fara de lege,
caci curand se VOl' usca ca iarba" (Ps. 37, 1. 2).
Unde sunt, spune-mi, ceiee au rapit'? Unde sunt sperantele lor cele strallleite'? Unde numele eel vestit '? Nu
toate au trecut'? Nu toate ale lor au ajuns vis 9i umbra'? Aceasta sa 0 a9tepti pentru fiecare din ace9tiia,
adeca ~i pentru cel ce trae:;;te 9i pentru ccidupa
d~nsul. Insa, 'nu tot a~a sunt :;;i cele ale barbatilor stinti,
~i nid ca nu se va putea spune ~i de dan9ii, ca cele povestite de dan9ii sunt vis :;;i umbra. f;)i daca voie9ti noi
yom actuce Ja mijloc ~hiarpe cel <?t:.. vorbe9te ace.ste~,
pe facatorul de corturl, pe acest CllIClan. despre a! .caruia parinti nimic sigur nu se :;;tie. Dara, zici, eum este

mit

OMILIA XV

201

cu putinta de a fi ca Paveln,? f;)i dore9ti eu orice pret

de a fi ca el'? Ai pHicere 9i vOie9ti de a fi ca dansul?
Da)), zici tu. A9a dara vi]1a pe acea cale pe care a v?nit
e1 ~i eei de dupa dansul.~i care este acea cale? l1nu~ Zlce;
In foame, in sete, in golatate" (IL Cor. 11,27), iara
"
. . t ..
" 1 . . "
aUnt {Petru) .~.' z,j$.' "Argnr~lm~r PU.fS1eBrnme .
(Fa:pt.' 3, '6)~ .,tA stfeliu, ,deei,ii hin1ic nu aveau~i cU,toate
acestea pe toate lestapan~au.
'.
. 1
)')eci, ce poato fi mal .res'pect~bll vca 0 ast.~ehu AGe
voce'? Ce p03;te Afi mai fericl~ ~! ~a! placut '? AAltlI se m:
gamfa tocrna! cand au a ve~l 91 Pc. :a~ aAtatea talanJI
de argint, atatea case, slugl ~l falcl de p~mant n~nurn3;
rate)) pe cand acesta este gol in t03;te 91 nu s~ If!1l?utlneaza de saracie dllpre cum fac Cel w;mratecl, mCl nu
19iacoper.a obra~ul' de Ttl~i~e ca 3;ltii. :i inca se :;;i mandre$te. Unde sunt acurn ('el bogatl, cel ce s.ocotescvprocentele banilor ::;i procentelev pr~}(:entel.?r, eel .ce ~ralJese
dela toti E;;i nu se mai satura mClOdata? Auzlta-tI glasul
lui Petru care invedereaza saraciea ca mama a bogatiei'? acea: voce care nu avea nimic, 9i totw;;i era mai bo~
gata decat cei impodobiti cu ~iad~m.e ~mpiir..ate$ti~. ~~
bine aceasta voce care nu a vea mmlC, Jata ca morin II
invi~a, ~i pe cei ologi ii indrerta, ~i~ pe ?emon~ i~ alu?ga,
:;;ide atateacharul'i era impodoblta, cela ce ~lCI?dat3; nu
au putut sa aiM toticei 1mbracati In porfira, $1 carl au
cu _dan9ii armat~mari 9i infrico~ate. Aceasta VOC? ~ste
vocea celor mutati deja la ceriuri, ac~lor co Aa~ ~mltat
pe corifeul apostolilor, acelor ce au <;I;Juns pan a; lao c~
patul faptelor bune. Aceasta inseam~a va nu avea nfrn~c
~i?stapani pe toti; aceasta va sa ~ICa a..nu'p~sved!1~I
mic :;;i a stapanl cele ale tl1turor. Ia~a ~3;ca nm staQamrn
cele ale tuturor,de toate suntern lIpsJtI. Poate ca ce~e
spuse vi se par ca 0 enigmit, i~sa ~u ~ste enigma .. ~Dara,
zlci tu, cum cel ce nu are mrnlC, stapane~te pe totl ~ Oare
nu stapane9te cu atat mai muJtcel c~ are cele ale. tuturor)) '? Catu$i de putin, ci cu totul dm contra. CavcI cel
ce nu are nimic tuturor poronce:;;te, dupre cum faceau
~i apostolii, :;;i e~sele din intr~aga }um.e l~ erau~ d.e~~hise
taate, ~i aveau multamire. cel ce-l pnmJa.ll, _cacl ]I v~
niau ca la ni~te prieteni 91 rude. Ca de pIlda au vemt
in casa vanzatoarei de porfira I), iara aceea s'a pus la
1

1) lVotiJ. A sc vcdea Fapt. Apost. 16, 14.

202

OMILIA

xv

dispozitiea lor ca 0 sluga. Au venit!ioi in ca~a temnke,:

rului 1) dara 9i acesta le-a deschis-D apo~tolllor. c~ toata
bunavointa, prec um faeeau !ioi altii. Astfehu? decI, 11 toa~e
Ie a veau ~i nimic nu aveau. Din tot ee era al comum,.
tatei nimeni nu spunea caarfi cevaalsa~,!ioi de aceia
toate erau aie 10'1". eel ce consider'li, eele eX istent~. ca eo-

~i~H~t~~:~J6~r 'd~~i!~~I~,Z ;~u c~~~t~~id~ea~/~~ip~i.;~; ~~ .

ceiiititi ~i numai pe dansul se crede ca stapan af averilor sale, nicialacestora nu va mai fi stapl~tn. $1 a:ce~t
fapt se invedereaza din exemple. Cel ce nu are IiImlC
pe langa dansul, nici casa, nici masa, ~i nici haina de
prisos, ci pentru Dumnezeu se gase~te lipsit d~ t?ate, s~
va folosi de toate cele comune ca de ale sale, !io1 aela totl
va lua tot eeia ce ar voL$i a~a feliu eel ce nuare nimic, stapanet;J.e toate c~le ate ~tu.turor.: qel ce are ?eya, nici .
al acestora nu va .mal fi stapan, caCl averea lUlva fl ...
mai muIt a hotilor, a talharilor, a mincino$ilor 1';1i a schim. barei lmprsiudhilor,decat a lui-.
. ..
. -.
~Toa.ta lumea 8: eutreierat. . o Pave! $i nimjc nu avea
eu el, de si nu se ducea ia prieteni sau rude, dci ia fnceput' 'llia( ales 'ei el'<i razboinic t:u LotH, - 91 ell toatc
acestea stapania~ cele ale tuturor dupa ce intra in mijlocul lor. Anania ~i Sapfira, insa, voind a dosl putin din
pretul oO'orului vindut, au cazut din totul impreuna Cll
vieata. Bed, leapad8~ eele ale tale, c~ 8.stf~liu sa, ta:-i
uz de cele strain6 ca de ale tale proprn. Dam ... nu ~tlU
cum se face ca, am ajuns cuvorba la 0 astfeliu de filosofie inaHa, uitilnd ca graesc oamenilor, c..<irora nu
prea este placut de a lapada din ale .lor, fie chiarcev~
cat de mic, De 3,c.eia,eele spuse de DO! sunt adresate mal
eu seama eeior desavar:;;iti, iara c.atra cei nedesavar~W
acestea zi~em: dati din averile voastre saracilor, sporiti-va averea cad zice scriptura: "Cel ee da saraeul.ui imprumuta pe Dumnezeu:' (Prov. 19, 17).Dara de cumva te grabe$ti $i nu vrai sa ar;;tepti timpul
rasplatei, apoi atunci inchipue$te-ti pe eei ce jmprumut~
bani fiindca niei ace~tiia nu vor a se bllcura de indata
de p'rocente, ci doresc a ramane in ~anile i.mprumuta:
torilor capitalul cat se Doate pe mal mult tImp, numal
bine inte}es, daca sunt siguri de plata, $i nu banuesc pc
') Nota. A ~evedd\ idem cap. 5 din Fapt. Apost.

203

OM1LlA XVI

fmprumutatoriu. Aceasta ded, faca-se $i incazul de fata.

Lasa averile in sarna lui Dumnezeu ca sa-li intoarca
plata inmiita. Nu cere aid totul, caci de vei cere aid a
ti se inapoia totul, de ce te vei bllcura acolo? De aceia !ioi
Dumnezeu inmagazineaza acoio. ca fiind mai sigur decat
in vieata prezenta. De altfeliu ei dil ~i aid, dupre cum
ti J. J ._l' ~nt~
~l'ce'
.(~aV
. 11!11
l 'ai-io':l j .. ~ r,, . .. le"J""u
.. ..
",J nta"v '. j-"Ja
'. .
_ -1-r,a
- v... "
sitoateeelelaitese vor ada.ogevoua" (Math.):
33). Dara noi call1am spre vieata cea fericita din impa~
ratiea cerurilor ~i illl ne grabim de a cauta Inapoierea
tuturor ca sa nu imputinam rasplata, cia$teptam timpul
acela. Procentele de acoIo nu sunt ca aceste de aici, ci de
aceIe care se cuvin lui Dumnezeu de a da. D~c i , ni$te
astfeliu de procente adunandu-ni cu imbel$ugare, noi
ne vom dlJce de aici in a$a feliu, ca ne yom invrednici
$i de bunurile viitoare, prin charul ';1i filantropieB, Domnului nostru lis us Christos, caruia impreuna eu TataJ
!ioi eu Sfintul Duh, se cade slava, stapanirea :;;i cinstea,
aeum ~i piJrurea $i in veeii vecilor Amin .
~

.t..~.~.

~. '_"_".'.'

L~-,l'.!".....t_:

_t...:...!.

~U;..:.!l

~'-..I

- OMILIA- XVI

"Scris.,.am voua in carte sa nu va arneste~

eati eu eurvarii. 8i eu adevarat nu eli eurvarii
lun1ji aee:;;tiia; sau' eu laeomii, sau eu rapitorii,
sau eu slujitorii idolilor, djj vreme ee ar fi trebuit dara sa ie::;;iti din lumea aeeasta. lara acum
am . seris voua sa nu va amesteeati, daea vreunul numindu-se frate, va fi eurvariu, sau lacom, sau slujitoriu idolilor, sau oearitoriu, sau
betiv, sau rapitoriu, eu unul ea aeesta niei sa
maneati" (Cap. 5, 9-11).
Fiindcaa fost zis mai 'nainte: ,,$j nu mai bine
ati plans, ea sa, se ridiee din mijloeul vostru
eel ee a facut fapta aeeasta" $i mai la vale: "Curatiti aluatul eel veehiu", apoi era natural ca ii sa
banuiasea, d

dan$ii trebuie a fugi de to\i curvarii.

204

OMILTA XVI
OMILIA XVI

Ca daca eel ee padituie~te molips8;lte de pacatul sau $i

pre eei ('e n'au pacatuit, apoi cu atat mai mult trebuie
a fugi de eei neeredincio$i $i de alt neam. Dacanu trebuie de a eruta chiar. pe familiarul tau, din cauza vatamarei $1 amolimeice iesa dintr'insul, apoi eu atat
rnairr.ndtpe aWL Acest lueru fiipd presupus, el'l\ nattiral~aji sa s~--de.parteze-:~i",sa'-fug~$i de cupvari,i eei
de prihtre Elini, $i astfeliu ajungand lueru ia imposibil,
mai mult s~ar fi nemu1tamiL Deci pentru indreptarea
acestei idei el vine 9i lamure~te, zieand: "Scris-am

voua, sa nu va amestecati cu curvarii. Si cu

adevarat 1) nu cu curvarii' lumei acestiea".' Pen;,

truca nu cumva sa se creada ea el nu le-a poroncit

aceasta cafiindnedesa var$iti, ~i ca dan$ii s'ar Ineerca
sa 0 faca-ca nind a$a zis desavar$iti, apui el arata ca
aceasta esie cu neputinta a se face, chiar de ar VOl cat
de mult, fiindc8~ atunci ar trebul sa caute 0 alta lume.
De !Ot'}eia a $1 adaos: "de vreme ce ar fi trebuit sa
ie~iti din lumea aceasta". Ai vazut cum el este negreoiu in vorba, $1 cum peste tot locul at'e in vedere
nu numai putinta lucrului, dara $i m:;mrinta legiuiriJor
sale'? Cum e eu putinta, zice, ea flind om cu casa $i
tata de copii, ca facand cele cetatene$ti, sau flind me$te:;mga.riu, sau osta:::;; in armata, sa fuga de curvarii de
preste tot locul, flind eei mai multi dintreElini)) '? CurvarU
lumei' 81 DUme$te pe cei dintre Elini. - . .

"Iaraacum am scris vouii, ea daca vr'un

frate va fi a~a, cu unul ca acela nici sa mancaW' . Aiel f.ace aluziUllB$i la.altii. carii vietuiese in

rautate. Daraeum oare flind dneva frate, adeea cre:;;tin, poate sa fie idololatru ~ Ceia ee s'a in tarn plat ~i eli
Samaritenii odinioara, carii preferau evseviea injumatatita. Dealtminterea ehiar aici apostolul pune mai dinainte
yorba de jarlfirea sau alipirea idolilor, pecare ramane
a 0 desvolta dupa aceasla. "Sau cu lacomE", zice,
ciid ~i contra aeestora se rescoala apastolul. De aceia $i
zice: "Pentru ce mai bine nu suferiti, stramba') Nota. Expresiunea din original. ob 1ta.y~UJ:; in traducer~a
corecta f?i inteleasa este :nJ. cu totul, nu fara exceplie, nu in
general, a~a ea traducerea exacta a stihului acestuia ar fi: "si
nu in general cu toti curvarii lumei acctiea; sau cu lacomii .... de
vreme ce ar fi trebuit sa ie$iti din lumea aceasta".
.

205

tatea? Pentru ce nu rabdati paguba? Ci voi

in~i-va faceti strambatatea ~i aduceti paguba,
~;
r.~.~ ~.A~<-~~fratllor"
~J. lIla! v (1,l' LV':"
'
,1

/1 C-"
t."'
UJ.". 6
. , -~,
i. (5 j.

~au
'ht: n'v " ,
"v
,."J:v,1

cf;i.ci Si {Je.acesta 11 invinovate$te mai departe, prectlW

e.andzty,s ;,,{J nule.ste fHill1and; iar. aItnl estebeat"

(LCar. ii;2i);;i "bucatele pantecelui, ~i p<intee~Je bucatelor" (lb. 6, 13):
"Sau ocaritoriu, sau rapitoriu" 1 caci :;;i pe

ace~tiia i-a eertat mai inainte. Mai departe apoi el pune

:;;i ca.uza pentru care nu-i impiedeca de a se amesteca
eu paganii, cari erau dupre cum spune, araland ca aeeasta
nu numai ea este cu neputinta, dara este ~i de prisos.

"Ca ce-mi este mie a judeca pre eei dinafara"?

zice, nUrnind aici pe cei deafara, $i pe cei dinauntru,

adeca pe .cre~tini ~i pe Elini, dupre cum zice$i aiurea:

"Sa cade lui ~i marturie buna sa aiba dela cei

dinafara" (I. Timoth 3, 7). Dara $i in inUiiea epistola
Catra Thesaloniceni, aceia~i spune; zicand: "Sa nu -va
insotiti cu el, ca sa se ru~ineze" $i iara~i: ((Sa

nu-l soeotiti ca pe un vrajma~, ci sa-l Invatati ca pre

un frate)) (II. Thes. 3, 14. 15). Aici 10sa nu pune cauza.
Si de ce oare ~ Cad acalo voia ca ii sa se mfmgaie, pe
cand aici nu are in vedere aceasta, fiindcii niei pacatul
de aid nu este la feliu cu cel de acolo. Acolo era un
pacat rnai mic, caci el acuza de lene $i tranda vie, pe
dl.nd aid e yorba de cur vie ~i alte pacate cu mult mai
grozaVe. Daraeh}ar eand ar vol cineva sa se duca in
casele Elinilor, apostolul nu-i impieaeca, -fot pent'ru
aceasta cauza. Tot asemenea facem $i noi, caei pentru
fiii $i fratii no~tri toate Ie facem, in timp ce pentru eei
straini nn prea facem alata vorb1)i. Dara ee? Oare Pavel
nu se ingrija de cei de afara ~ De sigur ca se iogrija,
fnsa numai dupa ee primiau propovedu.irea evangheliei,
~i se faceall raspunzatori de invatatura lui Christos,
numai atund, zic, Ii legiuia$i acestora, --, insa intru
cat ii dispretuiaii acea Invatatura, era de prisos de a
Ii vorbi de poroncile lui Christos, in timp ce ii nu $tieau
pe Christos.

"Au flU pre cei dinauntru voi ii judecati?

iara pre cei dinafara Dumnezeu ii va judeca"
(Vers. 12. 13). Fiindea a fost zis; "ea ce'mi este mie

206

OMILIA XVI

a judeca l?re cei dinafara", anoi ca sa nu

l~i in-

ca

ehipuia~ca emeva ea ~eeia raman nepedepsiti, iata

e1 arata pentru ac.e~tl!a un alt tribuna! ell mult mai

infr!co$at. Ac;ea;sta insa o ' a spus, pe rleoparte pe aeeia

j'nfrlco$frndu-l,
lal'["
pede alta -1':;;:; ace"'tiia
mano'aindu-l
.
~ t' d
d'
'(
t">
,
'. !?l ara an eape eaps?. aCB.9,::;V), momcnta nr, cstc cu mulL
" mai d.uiee decat acea v~_~Dj(:i=f. ' ~:i fftra - d~ " ~ fa!~it~ .-{-:~~h.t "r.e
. :;;i aiurea zicea: "lara judecandu-ne delaDomnul
v

ne certa,m, ca nn en lumea sa ne osandim ((

(1. Corinth. ii, 32).

,, ~i scoateti

207

OMILIA XV!

~----------~--

afara pre eel rall dintre voi

in~i-va" (Vers. 13). AiGi a amintit de 0 zicere din vec.hi~l Testa~e~t, ar~~an~ pe deoparte ea. $i d(}n~ii c.~
t1g~. mplt scal?an~d ~I Izbavll1du:-se ca de 0 boala oarecare
mOll,p sltoarS,lara pc de alta arataEd eft cei,a ce e] porOI}ce$te nu este. 0 inovatie, ci inca dela inceput s'a
parut aceasta legiuitoriului, aueca de a taia pe uniia ca
. acc$tiia .d~iac:o!I?~n!tate. AcoIo insa 5e poroncc~te mai
a:;pru" a191ma.l~18. nd . Deaceia,cu drepk:uvant, ar putea
CIn3Va sa se~ mmllneze, dece . : acoloperrnil.eil. (h~ a se
p~~epsl c~l yacatos, ~i chLa;r ~ se nimiCi cu totul, pe cand
aIC! nu, CI 11 duce la pocamta. Deci ce ~ Din ce cauza
oare acolo selegiuil1 intr'un feliu, iara aici in altfeliu ~"
Pentru doua cauze :-- -lutai ca ' ace~tii(1 crau d'u~;i 'la 0

lupta mai mare, $i deci aveau nevoie ~i de 0 mai mare

buna voint.l, - a doua apoi, care e ~i cea mai adeviirala

c~ ~ce~tiia p~i~~ neped:psiro H!ai u;;;or .se indreptau, ve~

mna .la pocam~a, pc cand acma prin nepedepsire ar fi
fost tra:;;i la 0 mai mare rautatc. De aceiaacolo pernftt
curvariu :;;i peI1tr'u omoritoriu de oameni de indafa 1egiui8$te pedeapsa eu moarte, pe clnd aid daea. se curata prin pocainta, scapa de osandiL eu toate aces tea
chiar $i fn Testamentul Nou ar putea vedea cineva pedepse eu mult mai aspre, precum $i in VechiulTestament cu mult rnai blande, $i aceasta ca sase arate, ca
am~ndoua Testamentele sunt in afinitate, ~i ca amandoua sunt ale unuia $1 aceluia~i legiuitoriu.$i acolo ea
$i alCI pedepsele sunt imediate, precum deasemenea In
amandol,.la de multe ori dupa trecere de mult timp. ba
de m~lte o!,! chia~ t:ic~ d'.1pa tre~ere multa de timp, .ci
numal. pooamta fima aeaJuns lUI Dumnezeu. De pilda
In Ve~hiul Testament David care a preacurvit $i a ucis,
s'a mantuit prin poeain{ii,iara In Noul Testament vedem

cum Anania a pierit impreuna eu femeia lui Sapfira,

pentruea au dosit 0 mica parte din pretul tarinei vindute. Daca insa in V cchiul Testament, se gasese mai
multe de acestea deeM in Noul Testament, apoi deosebirea persoanelor face ;.,:;i d.eosebirca unei astfe!iude"
iconomji,

"Au doara indrazne$te cinevtt din

"H~Y'....:t

v O,11U

~vr!"\

n. --naA~X
1:-' 1. <.....

\...i-V

'1' ....../'\'1.. 0 f -.... i"'( 7 .n.

.J.1.J.J

OJ..1

nlf""I.;n

u,1. l/t..ua.,

a.-.

~; (:).

~v

\T{)l, 8 .-

. . .:!,- ~-:. \
J:u UG\....I<L

la eei nedrepti; ~i nu la cei sfinti" (Cap. 6, 1) ~

$i aici deasemenea aduee invinovatire pentru lucruri
marturisite .de toti. Incapitolul dinainte zice: " CU adevarat se aude intre voi curvie" iara aici: "Indrazneste cineva din voi" ? - aratand ehiar din
inceput 'maniea ce-lstapania, $i aratand ea faptul savilr':;;iL este din prea marea indrazneaJii :;;i din neJAgillire.
Dara de ce oarevorbind despr~ aceia, ca nu trebuie sa
se amestec.e ell rapitorii sau ell laGomii, de-oda.t.ii a in. trodus 'in discutiune yorba ea nu trebuie a se judeca de
cei dc-afara 1 Pentruca '~i indep1ine~tc 0 regula a sa
Dfoprie. Obiceiul lui Pavel- era ca sa- se indreDteze tot
ceia ce din intampla:re intra in discutiune; ca ~i atunci
de pilda cand vorbind despre mesele ob~te$ti, de-odata
a trecu-t eu vDrba la tainelB ere$tinismulill. - DBci,~---a:iGi,
fiindca a amintit de fratii cei lacomi, :;;i oarecum filfierbantat degrija pentru indreptarea celor pa.cAto$i.
nu se mai gande$te sa tina $ir in vorbii, ci pacatul introdus la mijloc prin continuitatea de idei, este indreptat
de dansul, ~i astfeliu se reintoarce iara~i fa cele dintai.
Dara sa ascultam ce zice el ~j de acestea. "IIldrazn~te cineva din voi, avand vre-o .pira Impotriva altuia, a se judeca la cei nedrepti, ~i '
nu 1a cei sfinti"? Pana aeum el invinovate~te, ~i res-

pinge, ~i desgole;;te a~a zicand faptul din lI.lse;;i vorbele

ce Ie pune inainte. $i nu delainceput combate judecata
cr~dincio~ilor, ci numai dupace i-a inspaimantat prin
multe, numai dupa aceia, zie, vine;;i rastoarna cu totul
ideia de a se judeca de cei necredincio9i. (Mai ell sarna,
zice. daca trebuie a se iudeca cineva inaintea eelor neqrepti pentru niscareva nedreptati, apoi mai bine sa nu
se judece.Dara aceasta 0 spune mai peurma, deocamdata el din inceput limpe-ze;rte. chestiunea, ca sa nn
se judece de cei de-afara; Caei,zice, cum sa nu fie ab- .
u

208

OMILIA XVI

surd ca fata de un prieten micdestiffet, sa la cineva

ca j~deQatoriu 9i impaciuitoriu pe un du~m3Ln? <;Jum ~e
nu te ru~inezi ~i nu rO:;;8.:;ti cand Elinul sta ca Judeca-:
toriu a1 cre;;tinului ?~i d(:l,ca. in afaceri de cele . 1ume~tI ..
. nu trebuie de a ti judecat de Elin, apoi cum sa Ii dam
vDie lor de a stacajudeditori in cbestiuni mai ml,1ri ~
"Si {wiveste cum asous el, cacin'a zis 'lila cei necredin-

' ~io~h) ci '"l~ eei nedrepti (( _pun~n~ e,:xp~esi~~~ c~re

Ii era trebmtoare In sublectul de fatA, incat sa-l lmpledece l;>i sa-i abata dela judecata aceJora.
.
.
,
Fiindca yorba lui era de judecata, apO! cel ce ~e
judeca nimic mai mult nu cauw., deca~ca ce.i ~e judec~
sa aiba multa fngrijire de dreptate,-~l de alClsau mal
bine zis, in baza acestul. princip, el Ii impiedeca $i numai ,nateCa'illi lizice: Danl CG faci ornule! 9i uncle te
dUel, ~ patimind ell totu~ din contra de cel.e c~ . dore$ti $i
pentru ca sa te bueurl de . eele d:r:epte dal VOle eelor nedrebti ca sa te judece? ~i ftindca eragreoiu lu~ru ca
din"capul locului sa auda ca nu trebuie sa se Judeee,
apoi nu deodataa adaos aeeasta, ci ,introducand In
biserica pe cei ce se judeca, el numai cat a schimbat 9i
a inlocuit pe judee<'itori. Dupa aceia fiind0 ~e e ~ed~a ~a
fi lucru injositoriu de a fi judecat de catra cel dlll~
unttu, adecade cre$tini, 9i mai cu sama pe atuncI,
caci nu eran poate distoinicide a cerne lucrurile a~a
de bine si nici nu erau a$a de experienti in ale legilQr, precum erau jud~ca torii <;Ie a~ara tad in-ale l~.gilor,
tari 9i in arta oratorlca, apOl prIVe9te cum el.n fac~
vrednici de credinta, numindu-i deja inceput stint!. Dara
fiindca aC8a;sla; hlat'tuI'isla mai mult curat.eniea vietei,
deeat audiarea lor la leetilmile de drept, apoi prive9te
cum me~te~uge$te partea aceasta, zicand: "Au nu ~titi
ca sfintii vor sa judece lumea" (Vers. 2)? Deci tu~
zice, care ir vei judeca atunhci
a~Ia, c~m d~ sufert
ca sa fii judeeat acum de dan9W)? ~l vor Judeca nu $ezand ~i Ceralld cuvant de fndreptare, ci osandindu~i dupa
judeeaw.. Aceasta toemai invederand-o ~i~ea: "$1 ~e se

re

judeca intru voi lumea, nevredmC1 sunte~l de

judecati maimici"? Eln'a zis: v~e vbi)) ei "mtru
voi", ca $i aco]o cand zice': "Imparateasa dela au. stru se va SCtlia la judecata cu neamul acesta"
(Math. 12, 42) $i "Barbati Nineviteni se .vor scula

209

OMIUA XVI

la judecata cu neamul acesta'~, (lb. 41), dupa care

adaoge: ,,~i-lvor osandi pre el". Cand ii privind in
aceast~ lume acelC!-$i soare ca $i 'noi, . $i cand s'au bu.c~rat ct~ toa,Le aeeiea. de_ y?-re n~-ambucurat i$i noi, 9i
cand nOlan~c~ezlit, larap aU,ramas in neeredinta, apoi
nn "lor p~tea :~a r,S6, refug'Jeze 1a .necreqiota"cac.i nor Ii
'yom 3.eU:la pFlt'lacelea pe Guoe Ie-am sa varsit flind in
vieatapamanteasca, ~i, in fine, multe exemple de fe!iul
acestora at" puteagasi cineva in .sfinta seriptura.
.Apoi, ca sa nu creada cine va ca el vorbe$t.e de altele, prive.:;;te cum vorbe~te: ,,$i de se judeca intru
v~i .1umea, nevrednici sunteti de judeeati mai
mlCl "? Lucrul acesta, zice, va aduce necinste si hula
negraitaJ). Ded, tiindca eranatuI'.al ca ii Sa se l'usineze
flind judecati docei dinauntru, apoi apostolul SPline ca
t6cmai dill contra este lucrul; ru$ine, zice este dl,nd
vOi. va jl}d~caji de cei deafara, acelea sunt j udecatile cele
mal mlCl, lara nn acestea,
,:Au n~ ~~iti ca pre ingeri yom
judecam '?
~u ~at .r~1aI vartos <?ele lume~t( (Vers, 3) ~ Uniia
ZIC ca aICI se face aluzlUne la preotl, insa sa nu fie una
ca aceasta! Vorba lui aici este pentru dernoni. Daca el
vorbia pentru preotii eei conrup~i, Ii arfi dat a inteleg~ mai s~s., ca~d a zis, ca (~!ntru voilumea so j'udeca)), - caCI scrlptura sub cuvantul de .lume obisnue;;;te
anum! $i pre cei rai - ~i nuar fi fost nevoie ca 'acelasi
l~c:u sa~lspuna [lea d~ua oara, 9i nici nu ar fi spus
e1 lOCmal la urma, vorbmd de un fapt atat de mare,
Deci, aici el vorbe$te des pre fngerii aceia despre cari
zice Christbs: "Duceti-va in focul cel vesnic, care
este pregatit dia volului ~i ingerilor lui /, (Math. 25,
41).!ara, Payel zice; ,,!ngerii Satanei se prefac ca
SIUJltorl al dreptatel" (II. Cor. 11, 15). Cand aceste
puteri netrupC$ti se vor gas! ca sunt mai prejos de noi
cad am fost imbracati in trup, apoi atund vor lua osand~
cea mai grozava. Dara daca poate ar Staru1 inca cineva
~ sust~nea e~ apos~o]ul a yorbit ~ici d.e preoti, apoi vom
mtreba: canpreotl? De slgur ca aC81a cari se poarta
cu totullume$te. Dara atunci cum de zice: "Au nu stiti

sa

ca, pre ingeri Yom sa judeciilil? cu cAt mai vartos cele lume:;;ti"? Negre$it ca spre deosebire de cei
16038

OMILIA. XV_I_ __

210

OMILIA. XVI

_ _.c---

ce vietuiese in lume, a pus pe ingeri, cari _<?u drept euvant di, sunt afan'i de trebuintele aeelora, dm cauzasuperioritatei naturei lo~.,
v '
.
.
"Deci, deavetl Judecatl lume~tl, pre,~e:. l!-e:-

bagati in sarna intru adunare Sa-'1 pune~l .~~ jUdece" (Ver's. ~). l\cest~f::.1 Ie ~ou~}e. VoiI)d a.- ric Inv'u.l~.I .prc

ad

noi. eft
$i cine (11' .11 cinevu, nutrebuie ,ci se lrKl',~'
dinta eelor de afara, punand astfeliu, ~nA ml9cC1I',e anL~
thesa paruta, ,pe care a dezlegat-o deJ~ 111 p8,~aJele
nainte. Ceia ee el spune, cam aeeasta" mseamna:APoat~
ca va zice cineva ea nirneni intre VOl ' n~ este, mte1e p"
!ili destoinie de a jud~ea, ei e.~ t~tii ~un~etl ~e dlSpl'et~lt.
Si ee are a face? Chlar daea n ar h mmem inte1ept, '(0tU!ili Incredeti-va in cei mai mici)). .
, '.
v"

:il-

Si acestea- ca sa va. rU9lnHtl

ZIC vo~a

(vel's': 5), Antithesa acestora este ~ unu~a ce mustra; .:~

fiind un motjv prisoselnje. De . a~ela a.!ill adaos~ "nyc;

nu este lntre voi intelept mel unUl, care sa poata

iudeca intrefcatele sau"? -{ (Alat de mare, zic;e, e?te

lipsa S1 atAtde rari: suntp-l'intre voi barbatiilnt:31epp')?

DarE!: ii inductiunea poartii in sine 0 r:al!a mal ma!,c?
c.ael zidtnd: "A~a flU este jntr~ VOl l?~elept, ~:Cl
unul" a adaos imediat: "care sa poata Judeca mtre rrateie sau"? Cand 5e ,judeca fratele cu fratele sau,
n:iei nu estc nevoie de 0 Intel~pciu~e rr;ta~e _sa';l.?e V!'~-o
iseusinta deosebita la eel ceo Judcc~, filllw..:a UispOZltlU nea si -inrudirea dintre partl contnbuese mult la desiegarea eertei dintre da.m?ii.
.
-'l' ff'~t'e ell frate se J'udeca, S1 aceasta la
C
necredincio~i" (Ve~s. ?). A5 .vil.zut cl~m e1)a i~ceput
cu multa dreptate a mvmovatlt pe Cel, c~ Judeea numindu-i nedrepti, iaI.:.a aivci infrun~ndu-l il n~me!ilte ne.:;
credincio$i? In adevar ca e cea ~nal mar~ necm,ste, _daca
nu este eu putinta ca preotul sa. fie !D-0tIv de Im.pa<?ar,e
intre frati, ci este nevoi~ de avalerga;, la nee:~~me10$,l:
A$a di zicand "pre cel nebagatl l~ sa~na, e1 n.a
spus mai dinainte cape seaunele de Jude~atop tre.bme
a sta cei dispretuiti, ei 0 zic~ acea~ta.. a.tmgandu-l cu
putere, Cum ca trebuie de amcredm.ta Judeeata., c;.elor
cari pot de a judeea, aceasta 0 a l!l,:ederat "zlcand:
"Au nu este intre voi inteleptmcl unul ? -- la
"

.l.'"

OJ;

2U

ca~e ~s.tupa~du-}i

gura zi~e, ea ch}ar de n'ar fi printre

VOl mel un mtelept, tOtU$l ar trebUl ca ascultarea prieinilor sa se ineredinteze eelor neintelepti $i neiseusiti
mai degrabii deeat sa se dea in judecata celor deafarii:
c!.:

",,;.

PI1YY\

'."~ .. ~..'.

.... .:;.

;...oJ.'

T"'II'l.'

-0

fin.. Vl'~..;
9h"'l"'d
':l' "'_ 7

.I: .... v

coV~

",f,Uno,,':,
U'U;'
vf"'tA---"~"""e
a.,au ,::::"

~!,:~

to- _t,"
'" , ....
111
La..1Ilp,la

ne

vre-o eearta Intr'o casa,cei deacolo . sa nu chemp.

nimeoi deafarii, ci inca sii se ru~ine%e uaca s'ar iI::::,
pe tat~ eelepet~ec~t~ ln~unt.r~, - ~i a.tund cil.p~ ,~petree
certe mtre frati $1 m biserlea, unde este VIst!erlea tainelor celor negraite, sa sedivulge tot.ul afara ~ "Cifrate

eu frate se judeca,

~i

aceasta 1a necredineiosi",

Paeatul este lndoit: !ili case judeea, !ili ea de eei necredineim;;i,-Daca faptul de a se judeea frate eu frate este
prin sine Insu!ili pacat, dara inca caod se judeca ~i de
eei deafara, ce iertare mai pot avea?
.

"Deci, dara, cu adevarat pa:cat este volia,

cad juclecati a veti intre voi" (Vers. 7). Ai viizut

undea_tintit 9i cum a rasLurnat-la timp potrivit acea

credinta a lor? ~{(Panaaenm, . zice, en nu spun cine nedreptate$te sau cineestenedreptatit; ci spun numaj (~a.
prin judecata fieeare se defaima pe sine, !ili nici unul
din amandoi nu este eu ceva mai bun decat eelalalt.
Daea insi'L se judeca eu dreptate sau pe nedreptul, aceasta
est-e alta yorba, Deci, nu spune, cine a nedreptatit'? Cad
de aici eu t~ eon~amn deja, adc:ea dela faptul ca te-ai jlldecat>l. Decl, daca este pacat de a nu putea suferi thnd
nedreptaLit, dara inca a $i nedr.eptati de cam vinovatie
, nu este cineva vrednie? "Pentru ce mai bine nu

suferiti strambatatea? Pentru ce mai hine nu

rabdati paguba? Ci voi in9i-va faceti strambatate, 9i aduceti paguba, 9i mai vartos fratilor"
(Vers. 8). Iara!ili paeat indoit, sau poate $i fntreit $i impatrit. Intaiul piicat este de a nu $ti cum sa rabde cineva
fiind nedreptatit; al doilea de a nedreptati pe altul' al
treilea de a lngMui celor nedrepti ea sa judeee, :;;1 al
patrulea de a se judeea cu fratele. Paeatele nu se judeea
deopotriva, Cand de pilda se petree la un membru sau
la un familiar al tau, $i cand se petree la orieine s'ar
intampla, paeatele nu se judeea la feliu, ciicipacatul se
cuteaza totdeauna aeolo unde este mai multa indrazneala. Acolo prin pabat este caleata in picioare numai

212

OMILIA XVI

natura lucrului, pe caod aid . este dilcata ~ivaloarea

sau calitatea persoanei.
__ '
Deci, ru~inandu-i cu rationamente ob:;;te;;ti, iara
m~j presus qe acestea cu premiile ce Ii stau .de, fa~a, la
urma inchec certarea cu amenintare, intrebumtand cu.v~rrtul.mai Cu- pulere, ~i zicand~~<'t: "AU. nu ~titi ea.

nedreptii imp;ra,tiea iui l)uniDf;zf;U nU 0 VOrmostent? Nu va inselati: niei curvaeii; niei slujjtorii idolilor nici preaeurvarii niei malaehiii,
nici sodomnenii, nici furii, nici lacomii, nici betivii, nici oear&torii, nie! rapitorii, Impara~iea lui
Uumnezeu nu 0 vor mo~teni " (Vers. 9. 10). Dara
1

ce sput'? Vorbind de lacomi ni-ai pus inainte 0 ceata

nesfar$ii;;'i de oameni ne!egiuiti 1 Da! zice el; insa nu 0 ,
fac aceasta ca sa ineure v~rba, ci inca inaintez in regulb). Precum atund cand vorbe~te de curvari, aminte:;;te de toti la unloc, tot ~a ~i aici amintind de lacom:
aduccla mijloc pe toti, obi::;muind cu certarea pe tor~
carii au poate pe cugetul lor unele ca aceasta. A aUZ1
necontenit de pedeapsa ce a~teapta pe altii pentru faptele lor, aceasta face ca cuvantul sa fie primit bine, :;;i
certarea sa se para w;;;oara. Dara apostotul nu-i ameninta aici ca cum ar~tl. ca :;;i dan~ii fac de aceste fapte,
:;;i nici ca Ii cearta, ci vorbindu-li in, mod nehotarit, prin
aceasta stapane:;;te pe auditoriu $i nu-l lasa de a fugi,
canel el ~tie mai ales ca cuvantul nu este adresat lui.
'Cu Wate acestea pe nesimtite Ii mi:;;ca cugetul lui. "Nu va in$elati". Aici face aluziune la cei ce
ziceau ceia ce :;;i astazi zie multi, ca Dumnezeu este
fi'lantrop f;ii bun, ~i canu cerne pilcatele oamenilor. Deci,
sa nu ne ternem, caci pe nimeni nu va trage la judeeata. Pentru acestea apostol ul zice: "nu ' va in~elati",
caci cu adevarat ca este 0 mare In:;;alaciune ~i -amagire
de a nactajduiv dneya la lucruri bune, contrare .cel?r p~
eare Ie merita, - ~l acestea se presupun de eel slmph
fiind vorba de Dumnezeu, ceia ce pentru un om nici
ca s'ar putea cugeta de cineva. De a ceia :;;i zice Prorocul
ca din par-tea lui Dumnezeu: "Ai soeotit fara de lege,

ca voiufi tie asemenea; mustra-te-voiu $i voiu

pune lnaintea fetii tale paeatele tale" (Ps: 49, 2~)?
precum $i Pavel zice aid: ~Nu va in~elatl: mel

curvarii" - ~i~capul locului..a ~i. pus pe eel deJacon~

preacl!rvarn, .mei . malachii 1) niei
betlvll Impara~J.ea 1m Dumnezeu nu 0 vor mos-

da~n<;t.t --: ,,~IC!

ten} ".. Mtltit 'S8 aCt'tt.3, de ,pasajul acesl;3. C<.), toarte aspr~
de- oat~e::~ . pUi~~ _P9 ,:,; ce! ~b$~i\r"" ;;;t _ p.e, ;~el .(;caratoriu lao -uti
: l?c ~i1 c'urvariul, eupreacurvariul $i eu pederastul, de
I?I pacatele nu sunt deopotriva; $iatunci cum de peeleapsa e~t~ de(~'potri:va pentru to~i '? r.ic it Deci, ce vom ras~und~ alC! '?~ Ca cmal cu sama nu este un pa cat mic bet1ea :;;1 ocararea sau barfirea altora fiindca:;;i Christos
a predat gheenii pre eel ce num~:;;te pre Jratele sau
"!1~b~n " ; - fiindca de multe ori s'a nascut moartea de
aleI: :;;1 .'poporul Iudaic ' scotea din .betie paca.tele cele
,'mal gr.ozavE:. Dupa aceta capoi nid nu este vorba de
p~deaps~ ~anav as~m,ci de, didere din imparatiea cerurllor. Dm ,nnparatlCa ~rurJlor deopotriva VOl' cadea, :;;i
~eela ca $1 acesta, dara daca VOl' avea vre-o deosebite
10 gheena, aceasta nu ni este a 0 cauta acum, caci nu
de aceasta oi este 'Vorba,
,

.',f?i a?~stea unii ati fost, ei v'ati spalat,

v-atl sfintIt . (V~rs, 11. 2) Cu multa sfiala pronunta el

ace~te .vor~e, c::: :;;1 c?m. p:::re, ca ar ziee: ({Atipriceput

decl! dIp cate rale va ]zbavlt Dumnezeu, :;;i cata do~~?ya I?I-a dat ?espre !il~ntropiea )ui '? ,$i nu a ma rginjt
1 a::;plata nyrpaI la l~bavJ~~a de. rale,~ CI
a m ers ~i mai
departe, cac~ nt;.-a ~l c~ratlt prm spalare. $i nu cumva
P?3:te pumal atata a facut'? EI nu s'a mar.9'init numai
alcI, CI ne-a ~i sfirItit. $i nicinumai atata ~i Inca ne-a
$i indreptatit. De:;;i numai izba virea de pa'eate este deja
un dar destul de mare, insa acum iata ca ne-a . umplut
de mii de bunatati., $~ toate aces tea s'au facut "intru
numele DomnulUl lIsus"- nu Intru cutare sau cutare - d ,,~i intru Duhul Dumnezeuluinostru".
. ,3) AC,est~aJtii~du-le iubitilor, $i fntelegand marimea
bmetacerel capatata dela Dumnez8u, sa staruim in a
1) Notii. Codicul F. are &p'nYOy.otTr~, = pedera$tii.
~) l'fota . .~asagiul a<:,esta numai la Sf, Chrisostom se gase:;;te,

P!'l san.d I~ edl,tlea .noastra Textus receptu~lll cum:;;i in editiea s().

Cletatel Brltamce hpse:;;te.
8) ~art_eG: moralt(. Nil trebuie a ne judeca cu a1tii, ci a su~erl eu ?3:.rbatle pe eel ee.qe nedreptatesc, caei .aeeasta ne face
aeopotrI va cu Dumnezeu. (Veron).
.
.,

214

OMILIA XVI

vietul CU Intelepciune, curaiindu-ne de toate cele in~irate

mai sus; sa fugim de tribunalele lume::;:ti ~i de judecatile dintre noi, :;;i sa pastram nobletape care. Dumnezeu
ni-a harazit-o. Gand~te-te singur, cata ru:;;me e:;~e de
a-tida dreptatea Eiinui. Dara ce 'f ziei tu; dacaJud~
eatoriul Cf8$tin jlldedi contra legei)} ~ De ce? sp!m~'m.l ;
dupa care legi judcca E!inul ~ . ~i d:lpt c:),r6. (T~:;=, tlnul?
Oare nu esie iuvederat ca EHoul judedi dupa icg11e.ornene~ti,iara, cre$tinul dupalegile luiDumnezeu? Prm urmare aici mai cu sarna, este dreptatea, fiindca ~i legile
sunt trimise din ceriuri. Dara ' fiind yorba de judeciitorii
deafara, pc langa cele spuse, mai suntliii altele multe
de avut in vedere, ca de pilda viclenia ritorilor, conruptiunea judeca~oril~r, .:;;i ~.u~te alte~~ . care . v~ta~D_
dreptatea, - pc cand mJudf)Catlle cre!,;mmloI' mmIC am
toafe aces tea. Dara, zici tu, daca antagonistul well este
puternic ~i ell trecere '? Apoi . tocmai pentru aceasta.
trebuie a. te iudec8, aid, eaci in tribunalele celor cleafara
ncaresit ca
va rapune. Darad:=l.cii el nu primc$te, $i
daca pe judecatot'ii uinallntru li dispretui~$te, ja~a p~
ceideafarali atrage sp1'e siluireata, a pol a tunel m::u
hine este sa nu te judeci, ci de buna voie sa te retragi ---:
~i sa suferi fiind silit de imprejurari, ca astfeliu sa ai :;;i
plata. "Celui ee voie~te sa se judecc. eli tine
si sa-ti ia hainata,lasa-iluisieamasa", $i "Fii .
'fmpac&ndu-te ell piri~ul tAu Clegrab, 'pana e~ti
pe -eal~ eli . dansul" (Math. 5',40. ~5). ~i (;e~Lr~bui~
de a mal vorbi de ale noastre, cand lDSU~l aparatol'n
tribunaielor deafara de mii de od spun accasta, ca mai
bine este dea se desfiinta tribunalele deafara? Dara vai!
dita este puterea banilor, sau mai drept vorbinq, cat
de mare este dragostea cea absurda de bani! ca toate
1e-a ' rasturnat pedos ~i le"a prabu$it, $i la cei multi
se par toate acesteanimicuri ~i mithuri din cau~a bq,nUor. Cum ca ceicari supara tribunalele lum~ti simt
oameni ocupati cu alevietei pamante~ti, aceasta nu este
de mirat; - insa ca sa faca tot a~a 9i multi din cei ee
s;au despiirtit de cele lurne~ti, apoi aceasta este lipsita
de orice iertare. ~i daca voie:;;ti sa vezi (~ta trebuinta
.ai de a sta departe de acest rau - vorbesc de raul tribunalelor $i a judecatilor lume$ti - $i sa 9tii anume carora este pusa lege, asculfa ce zice Pavel: "Drep:..
'tului lege nu este pusa, eieelor fara de lege

te

OMILIA XVI

215

E;>i nesupu~i" (1. Timot.h. 1, 9). Deci, daea zice acestea

pentru. ce~ d.in leg~a Mosaica; c~u at~t mai mult pentru
neeredmclo!,}l. Daea tu nedreptate$tl, este invederat cii
nu . e$ti drept, iara daca e$ti nedreptatit . liiisuferi -caei
aceasta -mai eu sarna este a celui drept ~: apci illCl rltl
ai nevoie de legile celor deafara. Dara" zici tu. I;um
vom putca sa, suVaI', fiind nedreptal,ii.))? - do 71 dealtfeliu
Christos ::I., poronclt ii'-i mai mu!t deetH a eeas ta, - In .
adevar ca el a poroncit nu numai de a suferi fiind nedreptatit cinevA, ci inca de .a ~i coval'si dorinta celui
co- ti face rau cu buna voint.a ce ai de a'sufer-! totul dela
?ansu}. El n'~ .zis:. celui c~ vOiet?te sa 5e judeee $i sa-ti
la hama, lasa-l hama ca sa scapI de el), ci irnpreuna
cu haina"lasa-i si camasa". ({Birueste-l pe dansul
zice, pr-in a patimi 'rale, jar nupl'in a-i' face rale, cad
a ceasta este biruinta cea mai curata 9i mai stralucita.
De aceia $i Pavel ziee: " Deei dara eu ad eva rat....
pacat este voua, caci judecati aveti Intre voi. "-

Pe11truce l11ai bine nu sufel';iti. sttall1batatea"?

. Cum ca cel nedreptatit biruieste m'ai mult decat eel ce

nu poate suferi a -fi nedreptatlt, aceasta va voiu iace.,o
invederat. C~l ce. nu poat~ sufer-! ~. ti nedreptatit, chiar
de a~ pune .In .~l.;;care tr~bllnalul2 e~iar ~e ar ea~;;tiga, .
totU?l atunel mal ell sarna este blrmt. Cel.a ee Dtl vola.
aceia a patimit, caci I-a silit rivalul sau de a S6 ne1i~
nj~tL ~i ce este daca tu ai biruit De rivalui tau? Ce
- esLe daca ai luat dela dansul toti banii? Ceia ce nu voiai
. acu~ ai sufeI'it, fiind silit de a te j udeca. Da.ca tu fns"ii
suferl nedreptatea, atunci biruie:;;ti,fiinq tIl adev~~r lipsit
de bani, nu insa t;d de biruint.a catigata prin accasta
filosofie, caci rivalul tau n'a putut sate sileasca de a
face eeia ce fill voiai. $i cum ea aeeasta este' adevarat,
apoi spune'mi cine a biruit ;;ezand pe biiligariu '? ~i cine
a fost biruit'? Oare lob care a fost lipsit de toate a ver~le sale, sau diavolul care I-a lipsit'? Este invederat ca
dIavolul care il lipsise :;;i-l saracise. Deci, pe cine admiram .noi de biruinta? Pe elia vol care a lovit, sau pe
lob cel lovit? De sigur ca pc lob, de:;;i n'a putut ca
s~_ m3i:i s~apaniasca averile p~e~dute, .~i n!ci sa scape pe
fin Sc't!. $1 ce spun eu de averl :;;1 dR fil'? Cand el n'a putut
nici macar sa jngrijasca de mantuirea trupului sau. Cu
toate acestea e1 este care a biruit, e1 care pierdu-se
totul. A verile nu ie-a mai putul stapani, insa evseviea

216

OMILlA XVI

OMILIA XVI

$i frica de Dumnezeu Ie-a stllpanit cu toata exactitatea.

Dara zici tu, n'a putut ajuta $i ocrotl pe fiii sai eari
au pietit. ~i ce Insamna aceasta ~ caei aeea in tamplarei--a facut m,aistI'aludti, iabt e1 s'a aparatpe sipe
flindjspj~jt. Dara Qaca el n'ar fi patimit rale ~in'arfi
f6~tne?i:'~pt~tit d~ di~!bl, de sig~lr e!i nuar fi ca~tjgat
a~eablrumta s.t raIuclta. DacE. este rau lucru elea fi ned~eptatit 9i ' a sufer! strambatate;nu ne-ar fi poroncit
Dumnezeu aceasta, caci Dumnezeu nu poronee$te riile.
Sau poate nu 9titi, cit el este Dumnezeul sla vei ~ Apoi
de sigur ea nu ar voi e1 ca sa ne imbraee cu rU$ine,
rizilie 9i paguba, ci din contra eu eele bune 9i folositoare noua. De aceia poroneeiiite de a sufer! nedrep'tatea, 9i face totul ea sa ne departeze de cele pamantB9ti, $i sa ne cQuyingacare aI:\ume este slava $i care
necinstea, care este paguba $i care ca$tigul. Dara, ziei,
-C8" estegreu lucru de a sufer! strambatatea $i a fi obijduit. Nu este greu, omule, nu este greu. ~i cat oare
tc ::vei mai infrieo$a de eele de fata ~ -Dad ar fi greu,
nki nu ar fi poroneit Dumnezeu. Gandc$te-te bine: cel
cea nedreptatit, a plecat avand cu el- banii rapiti, -insa
$i 0 com;;tiint;a ra, - pe eand eel nedreptiitit de$i a fost
lipsit de bani, totu$i a ca9tigat curaj fata de Dumnezeu,
aV8re care estemai de pretdecat toate vistieriile lumef.
Acestea, deci, ~tiindu-le, sa filosofam in noi fn~i-ne,
~i sa nu patimim ca eei prDE;ti $i u$urateci, cari ered
ca. sunt nedreptatiti dlnd patimesc ceva prin judeeati.
,Cu totul din contra insa, este 0 mare pagubii. pentru not,
cand flU filosofamasupra aeestorade buna voje, ci fiind
biruiti prin judedti. Nici ut) ca$tig nu ai de asuferi
fiind Invins de judecata, caei 1a urma faptul este sHit.
Deei, care este biruinta cea stralucita ~ Cand tu dispretuie9ti pe rivalul tau, cand nu te vei judeea eu e1. Dara
ce spui ~ M-i s'au-rapit toate averile, zici, $i tu poronce$ti ca sa ta.c ~ Am fost obijduit, $i tu rna indemni sa
sufar in lini$te ~ ~i cum voia putea face a$a dupre cum
spui ~ Ei bine, toate sunt u$oare de indeplinit, daca tu
ai privirea Indreptataspre eeriu, daea prive$ti aeeasta
frumuseta, unde tu vei fi primitpreeum ti-a fagaduit
Dumnezeu, dad vei rabda nedreptatea cu barbatie. Deci,
fa aceasta, $i privind la ceriu, gande$te-te ca tu prin 0
astfeliu de purtare te-ai faeut de-opotriva eu cel ce ~ade
pre Cheruvimi. Caci $i el a fost batjocorit $i a rahdat,
a fost defaimat $i nu s'a aparat, a fast 10vit, a fost stu~
v

217

pit, ~i nu a cautat sa se razbune, ba inca binefacea contrarilor sai, $i Incarca eu mii de binefaeeri pe eei ee-i
faceau .de-acestea, iara naua ni-a poroncit de a fi urmatori$i imittltori ai luj,. Ga,nde~te~te, di ai ie:;;it gal din
pa.nteceJp.rnaicei tale, $i totga! 1e vei duee de aici, $i
til." tli ('.e1 G0 tfHi1 ne9rept<ltit, sal,l rnaibine zis, aeela
purt.o,nd pe sinemii de ra;n$,~ncjireatecu viermi.Gii:n- .
de$te-te ea cele prezente sunt trecatoare, gande$te-tela
mormintele stt'iLbun'ilor, 8Jla in mod lamtirit toate eele
intamplate, ~i vei vedea ea eel ce te'- a nedreptatit pc
tine, te-a facut prin aceasta mai puternie. Patima luivorbesc de iu.birea lui de argint - 0 a facut-o rriai grozava, pe cand pe a ta 0 a facut mai slaba, luand hrana
fiarei ce1ei sa1batece. Pe langa acestea apoi te-a sea pat
de multe grtji, suparari, intrigi, sieofandii, tulburiiri -$1
fricanecontenjta, iarasareina cea grea a raJelor 0 a
gramadit asupra capului 1ui. Dara ee ~ zici tu; dad eu
rna lupt eu foamea ~ Ei bine, patimB9ti aceasta impreuna
Cll Pavel care zieea: "Pana in ceasul de acum si
"
~;- "
.
, amanZlID,
$1 lr,lSeLam,
' 9] sun t em -goI'"
1 . {(Dara,
fl
zici tu, ace]a patimia pentru Dumnezeu. ~i tu tot pentru Dumnezeu patime$ti, caci cand nu-tj rasbunl, aeeasta
o faci I?entru Dumnezeu. Dara poate C8 eel ee te-a nedreptatlt sedezmearda cu eei bogati, sau mai bine zis,
eu diavolul, -tu insa vej fi lncununat 5mpreunl'i Cll Pavel.
Peej, nu te speriea de foame, caci ziee seriptura:
A'

"Nu vapierde eu foame Domnul sufIetele drep(Proverbe 10,3), precum zice $) aiurea: "Arunca,
spre ,Domnul grija. ta, 9i el te va hranl" (Ps.

.tilor' ,

54, ,23). Ca dad 'el hrane$te paserile campului, cum nu

te va hran! pe tine?
Deci, iubitilor, sa nu fim putin credincio$i, nici mici
de sufiet, caci eel ce a f8~gMuit imparatiea ceriurilor $i
atatea bunuri, apoi cum de nu ni va da eele prezente? ,
Sa nu poftim lucruri de prisos, ci sa iubim simplitatea,
$i atunci ve$nic ne vom Imbogati. Sa eerem acoperamant trupului !;li hrana, $i atunci de toate ne vom bucura, $i de aeestea ca $i de alte1e mai mari. Dara daca
tu poateinca e~ti scarbit ~i cauti spre pamant, apoi ~i
vol. ca sa~ti arat sufletul celui ce te-a nedreptatit, cum
devine pulbere dupa biruinta lui asupra tao Dealtfeliu
a$a este pacatul; intru cat este in lucrare, el iti procuru oare-eare placere, - dara dupa ee s'a sfar~it, atunci

218

OMILIA XVI

OMILIA XVII

mica placere zboara, 3i in locul ei intra nemultamirea

ii'i tr:ist.eta,; Aee~tea pa:timim ii'i cand batjocorirn pe cine~a~ lara dupa. ae.e la ne aeuzarn pe noi im;;i-ne. :;;i cand
hraplrn avutul altma, ne bucuram dara dupa aceia suntern mlJstrati de con!?tiintiL Vezi~oatein st8.p8,nirea. bog:;t':llui. ~'!ta!,e<?as~G}lu( sa rae '? 'Plangi, lnsanu pc eel
r~pl~ ~l.. l~PSl~ Ci~i" bunul. sa,.ll, ei pe celc~a'~'rapit,'caGi
81 n'a oat, (;1 a luat un rau. Pe 'aeesta l'a lipsit de (;eit'l
prezente, pe c~r:d pe da,?sul s'a scos singur din bunurIle. cele negrmte. Daeacel ee nu da celor saraci S6
duce in gheena, dara eel ee ia cele ale saracilor ce va
patiml'? :;;i care este ca:;;tigul, zici, cand eu pitimesc
ram) '? Mare este ca:;;tigul, iubitule; caci Dumnezeu nu a
pus r~splata celui ce ti-a faeut rau in pedeapsa lui, fiindca
atunel n'arfi vre-un lueru mare. In adevar ce folos
A ~1
Yt
Y, A 1 .
'
canl!
eu pa,Hnesc
riCue,
~l eanc '71 acela pl'Hime$te 1'8,1e~de:;;! :;;tiu pe multi cari cred ca 0 mare manO'aiere nentru d~n:;;ii ~al!,d vad pc prigonitoriul lor pedepsit, fii~dca
a~unc~ c~edcaau luat .lnapoi del a aeela tot ce Ii 58 ra.' IJl!5e. luSa DUlnnezeUllua pus ca!:SJ)lala Itl acestea. \TO~
ie:;;ti poate a $ti dHebunurI vei mostenl? Iti deschide
c~riulintreg, te face impreuna eetatan eu sfintii, te pregate'7te de a sta impreuna eu ii in aceia$i eeata te izhavA:;;te de pacate, te incununeaza eu dreDtatea: Daea
eei ge, ja~ta f!A eei ce. Ii gr.e$eusc. ia~. ie~tare.a pacatelor,
dara mea eel ce nu nUInm ca mrtacl chla!' rnal dau
$i alLele cu imbel::;;agare, de ce binec~va:ntace flU se VOl'
invrednid,? Deei sa uu suferi lipsit de curaj, ci inca te
:;;i rO<;tf!;a pent:'u c,~l ce t~-a, nedreptatit, cac~ $i aceasta
o. fael tot pen.tru~ tlne, TI~a, mat ~verea '? Dara in aeela$i
.t~mp- a luat $lpacate, cela ce sa _petrecut .~i eli G'heezl
$1 Neeman 1), Cata ~vere nu ai da, ca sa, ti se ierte pitcatele ~ Dara tocmal aceasta se petrece acum eu tinA.
cac,i da~a s':lfe~i eu barbiitie :;;i nu blestemi pe prigoni~
torml tau, t.l-a1 pus pe .cap 0 eununa stralucita. Si cuvantul aeesta nu este al meu, ci al lui Christos' care
ziee: ."Ru.gati-va p~ntru ~ei ce va supara ((' dupa
care lmedleat pune $1 premml $i-l arata cat de mare
este, caci ziee: "Ca sa fiti fii deopotriva Tataiui vostrucelui . din CeriUl"i" (Math. 5 44 45)
Astteliu ca tu cu nimic nu ai fost liDSit.. ba l~ca ai si
.
~

1) Nota. A se vedea cartea a IV-a a imparatilor, Cap. 5.

219

ca:;;tfgat, nuai fost nedreptatit, ci inca te-ai :;;1 Incununat, faeandu-ti sufletul mai filosot, <;;i.devenind deopotriva cu Dumnezeu, izbavindu-te de gri,ja baoilor, $i
ca$tigand impiiratiea ceriurilor. Toate acestea cugetan.du-le in noi In sine, lnhitilor . safilosoffim eand suferim nedrepiati, ea astfeliu sa 'ne izbavim <;;i de tulburBTHe v;f't.ei prezente, 9i sa ne l!1vrednicim de bU0uriea
viitoa,re,pr;in charui lui Christos, carUta Be cadB slava
in veeL Amin.

OMILIA XVII

"Toate imi suntslobode; dars, nu toate irnj

sunt de folos; to ate imi sunt slobode, ci eu nu
voin sa fiu biruit de ceva" (Cap 6, 12)~
Aici' face 'aluziune la cei mancacio!7i. Fiindca are a
se 'arunca"dinllou asupra acelui curvariu, E;l fiinor,a ,CUiviea vine din dezmerdare$i necurnpatare, de aceia biciuie~te cu putere al~easta patima. El nu vorbe:;;te aiGi
de:,:pre mancarile cele oprite, fiindca ace lea nu sunt slobode, ci pentru cele parute a fi indifecente. De pilda eu
zic,spune apostolul, ca este slobod a mandt :']1 a bea, J'nsa
eu necumpatare nu'mi folosesm). :;;i ce este curios $i pa
. radox, ea ceia ce de multe ori obi$nuie:;;te &, face, in.torcand yorba in alta parte, aceasta Locmai se pregate:']te
de a 0 faee :;;i aid, :;;i arata ca a se lasa cineva biruit de
ceva nu numai ea nu-i este de folos, cj inca ca niei nu mai
este stapan, ei rob. :;;1 mai ioiaiu el indeparteaza prin aceia
ca nu sunt de folos, zicand: "nu sunt de folos", ~i
al doilea jJ indeparteaza prin eontrariul taptului, zicand: "nu voiu sa fiu biruit deceva". Ceia ce e1
zice aid aceasta insamna: Stapan e:;;ti, zice, de a manca;
deci, ramai stapan, :;;i gande$te-te de a nu deveni rob
acestei patimi. Caci eel ee intrebuintaza mancarea precum trebuie, acela este stapan pe dansa, pe cand eel ce
mananea fara (;umpatare, acela nu rna.! este stapan, ci
rob al mandrei eare-1 tiraniseste). Ai vazut cum pe
cel ce credea ca este stapan 1"-a aratat ca fiind sub sta'pan~ Acesta este obieeiul lui Pavel- dupre cum am

OM1LlA XVII

220

spus mai 'n~inte - ea antithesele sa Ie intoarea la cele

c<,:mtrare, ceIa,?e a f~cut .$i aici. In adevar, gande$te-te
bme:. fiecare dm aeeJa Zlcea slobod imi este de a rna
c1e2:f11lerda In mancari ,::;i bauturb) lara el 'lice: (ca. nu
f~Cl aceasta.0a . cum aifi sta.pa,n pe. J;!1a,ncarj $i. ba,utllt'i, .
.();, ca. cup 2;l~" .tU In 'Pu~erea z;i sub st~panirea aep-stofa"
N~ tu -al.~t<:!pamre pc pantece, zice, iotto cat e-$ti . desfranat, .Cl p~nteeele are ~tapanire asupra tal>. Aceasta se
poate z~cE;, $'l., peI1tru bam, .$i pentrutoate cclelalte patimi
care st.apahesc pe om.
.'
A"Bucat.e~e pante?elui" (Vel's. 13). Sub numele
de pa;nteee a;lCl, el ~u H~telege pantecele adevarat, ci
gastrnl!argh1ea sa~ lacomlea la mancare, precum $iacolo
u~d.e Zlee: "AI caror~a Dumnezeu este pantecele"
(~ll~p~. 3, i.9),--unde vorl)e~te n11 pentru pantece ei pentru
llicormea E;H ne6atul in mancare. Cum ca asa este asculta
cele .,c e urmea~: ,,$i pantecele bucateior, ziee, iara
PU~'i'l~leZeu ~l

l~rA; Lrupul

221

OMILIA XVII

pre ac~l~~i, pre acelea va strica~

nu . cu~vlel, Cl Domnului". Dara ~i

pan~ec.ele.

este parte dIp trup .. Apostolul a pus deei aid

doya _1d.el: bucatele $1 gastnmarghiea sau nesatul in
~anc~rl, pe ca~'e Ie nume~te pantece, amand6ua in legatura eu Chrlstos ~i eu trupul. Dara ce va sa ziea
"bucat~le pa~tece!ui"? Bucatele, ' ziee, au prietenie
ell g::strlmarghlea, . E}l aceasta Cl) bueatele. Deci, nuva
pot au~e. aeestea dHra Chris~os~ ci _va atr:,ag spre dan;
sele. C~CJ.. aceste.a :mn_to patJma salbateea $i grozava,
care va tl~ r~bl. $1 va fae de a sluji pantece1uiJ). Deci,'
de C8 te-a~ spa~?eat vo~ul: ~entru mancare, $i ai ramas
e~ gura: e~seata '? qacl sf~r$1tul mancarei este pantecele,
$1 a.lt nyy!lC nu n:al a:r:,ata ea destoinicie, ci slujind ca
unm stapane,ref!1ane 12ast!,a?du-$i aceasta slujba, $i mai
dep~rte nu ma~ntea~, $1, lp fine, nu are alta ocupatie
decat acest 1'01 zada;rmc. Amand<?ua aeestea, _ . adeca panteeele bucateIor' :;>1 bueatele pantecelui - se amesteca
ll~tre dansele$i se nimieesc impreuna calatorind ~a
Zl?and un drum neispravit $i zadarnie.' Dupre cum dintr un trup vconrupL se nase viermi, $i iara$i de viermi
s~ ~0!lsun:av t~upul,. sau. precum un val a1 marei se
r~dlca ,la lI~altlme $1 apOl de . indata se impra$tie fara
sa mal faca I:l,ltceva, intoemal a$a se petrece$i eu bueatele panteeelui $i panteeele bucatelor.
A

-Aeestea Ie ziee apostolul nu pentru hrana ~i trup;

ci el defaima aici patima gastrimarghiei $i necumpatarea in mancari. lara aceasta se invedereaza din rele
ce urmea,zt\, ~ ,. lara Dumnezeu ' si pre acela si pre
aceleava stt'ica " vo(,))ind aid' n,~' de panteceie tI'Upulal, due pofta, tea aeelHnpatata, nude hrana, ci de
l"nHmibare in roaneati.Dlki iI} ali; 10(; v()l'bii!d ue acelea
el nu numai ca nu se arata greoiu, d inca chiar $i legiuie~te pentru ele zicand: ;,Ci aV~(;:Jd hrana ~i im-

bracaininte cu acestea ' indestulati vom fi"

J

(I.

. Timoth. 6, 8). Deci, aici elvorbe~te de patima 1mbuibarei in mancari pe care 0 $i defaima, punand $1 sfatul
lui pentru Indreptarea acestui rau. Uniia zic eEl acest
pasaj este 0 prprocie invederand starea din vieata viitoare,$i di ,acoIn nu se mananca niet se .bea, Data da,ca
chiar cumpi:i.tarea va avea !';faf';>it, apoi (:u atat m(!,i
mult trebuie de a se departi-t.eineva de necumpaJare.
Mai departe (!'poi ea nu' eumva sa Creada cineva
ca aici este defa imarea trupului, $i nici sa-$i inehipuie
ea dela G parte a trupului 61 a defaimat intregul trup,
$i niei sa ziea ea natura este eauza gastrimarghiei sau
a c.urviei, aseulta eele ee urmeaza: Nu invinovatesc,
zice, natura trupului, ci desfranarea eea neeumpatata a
sufietului). Deaceia $i adaoge: "lara trupul nu curvieL ci- Domnului". Nu de aeeia a fost faeut trupul
~;:;a tu sa fline 'nfranat,;>i sa curve$ti, dupre cum $i panteceJe casafie necumpiUat in maneari, ci ca sa mearga
dupa Christosea cap, iara Domnul stapane$te trupu!.
Sa ne I'u$inam, deci, $i sa ne infrieo;;am, ead in vrednieindu-ne de 0 atat de mare cinste, de vreme ce ne-am
facut mactulafi a celui ee $adp. sus pre Cheruvimi, noi
totu$i ne necinstim cu atatea fapte rale.
Deci, aeuzand indeajuns pe robii panteeelui,la urma
Ii indeparteaza de aeeasta rautate prin speranta celo'
viitoare, zicand: "lara Dumnezeu ~i pre Domnul '
l'a sculat, ~i pre noi ne va scula cu puterea sa"
(Vers. 14). Ai vazat iar8.$i intelepciune apostoliea ~ Adevarul in vie rei el pururea 11 invedereaza dda invierea
lui Christos, ;;i .mai ales acum. Daea trupul nostru este
rnadulariu lui Christos, $i daea Christos a lnvieat, apoi
negre$itca ~i trupul va urma capului. "eu puterea sa" .
Fiindca a spus de un lueru neprobat $i care' nu .se poate

222

OMILIA XVlI

--------------~~~~----------~----

d?ve~i c~ rat~onamente omene~ti,

de aceia cele ale inYl:rel lUI Chrlstos Ie-a concedat puterei celei negraite a
1m Dumnezeu, procurand cu aceasta nu 0 mica dovada
pentru dan~iL Gind vorbo~tc do iovierea lui Christos el
n'a spus a~a,eaci n'a zis: lara Durnnezeu:;;i pre Dornnul
H va lnviea ciici fap~lil s'a p(~ tr'eGut deja; inSa cutn?
,, !ar~ DU~11nez<=:U91 pre Domnul l'a ihvi8ftt"a,%
(;<1 . mi a vea nevme de dovedit.; 'r-~ da ra ftindca in vie rea .
noastdi nu s'a indeplinit pana acum, apoi e1 n'a mai
v

~is 8:f;i~, ci

,,$i pre noi ne va scula eu puterea

sa~'

mchlzand gura. celor ce ar contrazice; eu putcrea lui

care face astfellu de lucruri. Dara daca lI1vierea lui
Christos s~ a~ribuie Tatalui, nimic s~ nu te tulbure pentru
aceasta, caC] nu a spus aceste cuvmte ca cum Christos
ar fi fost neputincios de a 0 face, fiindea el este care

"Stricati biserica aceasta, si in trei zile 0

v?iu ridica pr? ea" (roan 11 ~ 19) fi iara9i: "StApamre am a-ml pune sufletul meu, si stananire
. am iara!?i sa-1 iau pre e1" (lb. 10, 18): iara I;ucAIn
Faptele
Apostolilor
inaintea'
., . , . . zice:
. }}Carora siasi
, PUS
WI' pre sme $1 VlU ~ (Fapt. 1, :3). A~a dara de ce Pavel
a :lis:

a spusa~a '? Pentruea ~i cele ale Fiului se alribuie

T!lUilui, ~i cele ale Tatalui se atribuie Fiului. )) Luc.purIle pe care 'fatAl Ie face, zice, acelea $i Fiul
asemenea Ie face" (Toan 5,19). Aid apostolul a amintit
la timp de invicr o, doborand tiranica lacomiei in rna-nead, ~i numai ca n'a zis: Ai mancat ~i ai taut fara
nie! ?-~ frau; ei, ~i care este sfar~itul ~ Nimic, ci numai
strlc~clune , Te-ai j'mpreunat cu Christos, ~i care este
sfar~ltul '? Mare si rninunat: invierea viitoare intru tot
slavita $i care covar~a$te orice cuvant.
'
1) Ded, nimeni sa nu se lndoiasca de inviere, iara
da~ cineva se indoie~te, apoi sa se gandeasca la cale
a. facut Dumnezeu din ceia ce nu erau, f;ii aturici va primi
$1 dovada d~ inviere. Caci in adevar cele facute deja sunt
cu. mult mal paradoxe decat invierea, $i purtand cu ele
rr:munea cea negraita. In adevar gande~te-te bine: luand
pamant l'a frarnantat $i a facut pe om, pamant care nu
') Partea moralii. Despre inviere, :;;i ea nu trupul noslru oi
este pricina -de a paeatui, ei numai reaua no astra intentiune.
(Veron).

OMILIA XVII

223

exista mai inainte de aceasta. Deci, cum de pamantul

a devenit om'? $i cum pamantul care nu exista s'a facut '?
Cum de au ie$it din pamant toate speciile cele nesfarsite de ani male, toate speciile- de plante, fara vre-o durere, fara canorii sa verseapa din ei pe pamant, fara
ca uQ'ricllltJirasa se fLar'atat, fara ea boil sau plugul
SeW i~~ :5.ne ?ri ~i. ce~ltc~va $8, fl, COt;~ribuit 1a facerea
lv!: ~ l;'.;: 0.(B1a. en'l a? dm meeput 81 a mcut ca toate ne.'l.rnul'Jle de animate $i de plante sa apartina pamantului
celui neinsufietit $i fara simtire, pentru ca din capul ]0Culli! sa to invet-e pre tine des pre inviere. In adevar ca
toate acestea sunt mai minunate ~i mai nepricepute de
cat Invierea, fiindca nu esle acelaf;ii lucru: de a aprinde
luminarea stinsa, $i de a scoate la iveaJafoc care nu
s'a-araiat pa na atunci; nu este acela~i lucru: de a ridica casa daramata, $i de a 0 scoate la lumina neexistAnd
pana atunci. Aici, daca nu aHceva, cel putin materiea
era la dispozitie, pe clod fiiod Yorba de inviere, oici
w3,car 8soota sa u fiinta .ei nu se vede. Deaceia ceia ce
se pare a fi meii greu',afac,ut la.. IDceput, ea ast.feliu t.u
sa pI'iiue:;;ti deaici ceia ce este mai u$or. f;)i cand eu zic
rnai grew), nu Inteleg aceasttiogreutate eu prIvire la
Dunlnezeu, ci cu privire 1a rationamentele noastre ome~
ne$ti. Lui Dumnezeu nimic nu-i. este cu greu, ci precum pietoru\ care a facut 0 icoana, ClJ u~urinta va face--1llii
de acest feliu, tot a~il ~i lui Dumnezeu ii este eu u~u
rinta dea face mii $i nenuma,ratelumi. $i mai bine zis
precum iti este w~or de .a pricepe lumi nesfar9ite, tot
a$a li este lui Dumnezeu de a Ie face, sau mai drept vorbind en mult mai u~or. Pentruca tu jti petreci un timp
oare care - fie chiar cat de scurt - in price perea unui
lucru, pc cand Dumnezeu nici aceast.:1. greutate nu 0 simte9te. ci dupre cum petrele sunt mai grele decat penele
cele mai w~oare ale paserilor, pe atata miniea noastra
este fn urma in ceia ce prive~te graba cu care Dumnezeu creeaza fapturile. Ai admiratputerea-ffii la facerea pamantului,? Acum gand89te-te iara~i cum Ii facut
$i ceriul din ceia ce nu era, cum a facut stelele cele nenumarate, cum a iiicut soareJe $i luna, 9i toate acestea
au fost facute din ceia ce nu erau. $i iara9i, spune-mi
te rog; cum de stau dupa ce au fl"'st facute $i pe ce anume
stau? Ce temelie are ceriui,? :;;i pa.mantul pe ce sta '? :;>i
dedesubtul pamantului ce este '? ~i -dupa aceia iarii$i ce
este'? Ai vaz.u t in oata nedumerire ajunge oehiul cuge-

224

OMILIA XVII
OMILIA XVII .'

tului tau, daca nu vei alerga degraba la credinta $i 180

puterea cea neprieeputa a eelui ce Ie-a facut '?
Dara daea voie$ti a te gand! $i 180 eele omene$ti,
ai putea" ca sa in(if'ipezi cate putin eugetuHau. Nu vezi
pe QIat'l'? Cl1mdinlutl1Jcetfaranici-o forma ii tac un vas
frumos'? N).:l vezi pc eei :C8 topose pamantul metalic, cum
l~i . s'c ut pB _ -r.:~J.taJ . 3,:lfUl:. :X'f:r'jjl :$i ar0..iila? Nu :ve.z i ia.ra~i -p'e .
attit cari fabrica stidajct.:m'j ti~ansfoiTna nisipul )ntr-'UJl
corp tare $i transparent '? Sa mai spun de cei ce argFisese pieHe (U:lbacari), de " eei e.e vapsese hainele iu forma
porfirei irnparfite1;lti, Cllm in loclII lInei ba.ine, prin vapsire" iti pune in . fala alta haina'? Sa mai spun de nCL$terea noastra '? Oare mai InLai nu 5e varsa'in mitra femeei" putina sperma fara forma'? Deci, de unde $1 cum
se. Ja.ce acolo iniiuntru 0 ast.feliu de inehegare $i form are
iOUlJil a omului'? Dara 'Cugraui ce S6 petrece'? Oare nu
sl:! a runca in pamant gra.uritele gol? Oare nu putreze$te
dupa ce a fast "aruncat in pamant'? Deci, de unde spic ul,
pa,iul $) celelalte toate'? ' Oare nu se vede de multe ori
etHYl b mica sarnanta de 5mochina cazuta pe pamant,
in: scurt timp a facut radaeina $i ram uri $i 0 produs .$i
fru et? Apoi daea toate aeestea Ie prime$ti eu cugetul tau
$i nu Ie mai cerni, cum de numai lui Dumnezeu ii eei
ctlvant $i pare ca te indoe$ti ea e1 va preface trupul
nbstrll ~ Dara~ cum pot fi aee:;;tea vrednice de iertare?
. " . ' Aeestea $i .ea acestea graim Elinilor, fiindca catra
,oet ee au crezutsfintelor....serrpturi nici nil trebllie a vorbi.
, Daca 'vei vol a cer'1e 8i a examina eu amanuntime toate
ale lui Dumnezeu, apDi atunciee va avea el'mai mult
decat oarnenii ~ - "de:;;l ehiar pe oameni inca nu-i descoasem de mu)te ori. Deci, daca nu facem a$a eu 080menii, apoi c u atat rnai mull nu trebuie de a descoase
In~ele peiunea lui Dumnezeu, $i nici de a cere rezoane (de
ce a$a $i nu altmintreleall, fiindca maifntai el este vrednic de credinta, $i 801 doileafiindca chiar luerurile nu
primesc ispitire din partea noastra.
Nu este Dumnezeu atat de sarac, j'ncat sa faea numai de acelea pe care Ie poti tu euprinde cu judecata
ta eea: slaba. Daca tu de multe ori nu prieepi . treaba
m~istruluj, apoi cu atat mai multnu vei pl'icepe pe a
lurDumnezeu, care este maiestrul cel mai eminent. Deci,
sa nu va indoiti de inviere, fiindca atunci Yeti fi departe
de speran(a viitoare. ~i care este cuvantul acel intelept
801 celor ce contrazic, sau mai drept vorbind, care este

225

prostiea lor'? ~i cum;zic ii, va mai inviea trupul dupa

ces:a amestecat . ~u pam~n~ul .$i- a ~evenit pam&nt, $i
d~pa ce su~etl!l s,adespartlt deel 1 . s'a stril.mutat In
~l~ p~ute.? T~etl~epare acest lucru eu neputinta,nu
msa $1, oc~hnlltHcehn ~~~dqFmit,c~ci .tJ~(;e1uia toaie sunt

," eu -putIJ::ta . A,Tu..nu ~~ezi 1-f!gi!.tur~~: (i.,al~e B~te ' intI'B t.l~nn -$ i

" ~u~e~. "pe .cand Dm:l:m~zel1toate 1e $tie. l'u nu $tii ceeste

111

lDIma aI?roapelmtau, pe cand Dumnezeu.toato Ie cu-

noa$t~: DecI, d~~ l~ucrezi ca Dumnezeulnvieaza, apoi

nu Vel crede I}ll?l ca el cunoa$te ce)e' rUn cogetul Hiu

cacl. ace:5te~ mCI nu se vad - de$! fUnd yorba de trup'
apOl ~ materlea ~ste vazuta, cu t?ate ca se descompune:
pe cand cele dm cugetul omulUI nu se vad. Dara daca
e~ cuno~te celene~azute, .cu toata exactitatea, apo} nu
va vedea .pe cele vazute $1 fPsva despar~i cuu$urinta
trupul '? ~egre$it c~, a~aeste.
.
,
D~c~ nu te invdol de Jnviere, fiindca credinta aceasta
md?elmca e~te draceasca. $i diavolul se incearca nu nurna!. ca ~u sa nu crezi in inviere, dara inca ca sa tein--stramezl ~e ~ap~ele cele bune $i sa te plerzi. Omul care
n,? crede m mVIe!e, Care nu 0 CL$teapta $i nici nu credo
ca are a da sarna de faptele sale, nu se va Indeletnici
cu fapta buna, $i neindeletnicindu-se cu faptabuna nn
v~ crede in inviere. Amandoua acestea S8 deduc una
clm alta, rautatf:'4din necPBctil'1ta $i necredinta din raute . ~ <;:ugetlllpe~redjt;lGioSLllui . fUnd fnearcat eli multe
ra~tatl $1 ~e~a~dlf-se ~de v~asplata viitoare,apoi e1nu
VOI~$te a-$l ca~tJ~ . manga~erea spre ceva mai bine prin
sC~lmbarea. Iuh C1 . prefera de ase odihni in liniste
. prm ne~credlI~ta .. Daca tu spui ca nu este inviere nici
Ju~ecata, apo! $1 acela va zice: Prin urmare nici eu nu
vom da sarna de cele ce am jndraznita face. Darace
zice Christo~ '? "Va amagiti, ne~tiind scripturile nici
~uterea lUI Dumnezeu" {Math. 22, 29). Nici n'ar fi
f8: cut Dumnezeu atatea, daca ar fi fost ca sa nu mai lrlvle~ noi, ci sa I?-e !Iescomp'unerrt $i :sa disparem cu totul, nu ar fi mm facut cermi acesta ' ce se intinde deasupra noastra,. n~ ~r fi a$ternut pamantul sub picioarele ~oastre, $1 ?lCI celelalte toate nu Ie-ar fi mai facut
numm pentru Vleata aceasta atat de scu"rta. Dara daca
toate acestea sun~. pentru vieata prezenta, apoi ce nu va
face.pentrl! ce~ vntoare '? ~i daca nu va fi vieata viitoare,
apOI atuncl nOI sun tern cu mult mai pre jos $i mai ne-

u:

{603S

OM ILIA XVII

OMILIA XVII

cipstitidecat fapturile cele facute- pentru hoi.Caci.;;i ceriul,

.;;ipaman.tuJ,.;;imarea,;;i riurile sunt mai stabile decatnoi,
bit chiar;;i unile din necuvantatoare,ca de pilda vultur.ull;li
elefantul .;;i altele multe, care sebucura de-c\:ID timp mai
mdeiungat in v,ielOtta aceasta. Vieatanoast.,ra insa estc ~i
-scurta f:?i dureroasa, . nu ea a aeelol'll lunga ' ;;i Iipsita de.
- "" :ii ~~- .rL-.. ';:< 1 ~ ,5,.-.::: ," "Dr. - ~ -n
- - . ~- -: ....
-,-:....=: ~
-1;;\'
'oJ .,.: '"''-- ,_ J.p.~.~r . _'. _ee~ .. ,,8
' . Si'I.IOR-ffil: oar",pe 1 U1Jll-a
facut mai tuni deciUpe stapani'? Nu, va ro& , sa, nn gan~
ditide acestea. Nu-ti saraci, omule, cugetUl eu astreliu
- de idei, nici sa fii nebagatoriu de sarna de bogatiea lui
J)umnezeu, avand un astfeliu de stapan. Caei el a voit
a te face nemuritoriu dela inceput, insa tu nu ai voit.
:;:;i in adevat' ca eonvorbirea cu Dumnezeu, nefngrijirea
vietei, izbavirea de scarbe, de griji .;;i de necazuri, .;;i a
tuturor eelorlaite, toate acestea zic erau enigmele nelTIuI'irei. Adam nu avea nevoie nid de haine, nici de
casa sau de alteeva de acest feliu, ci ellocuia mai mult
eli lngerii; muIte de ale viitoriului Ie prevedea .;;i era
plio de multa iotelepeiune. Ceia ce Dumnezeu facuse pe
ascuns dedansul~i tara $tiinta lui; _ yoiusa zic de Eva,
fumcia lui, -- aceia e1 aellnoscut oindata,caci zicea:
''''It.

"Aceasta este os din oasele mele ~i trup din trupui men" (Fac.2, 23). Durerea insa ~i necazul mai pe

urm8. au vRnit, mai pe urma sudoarea, mai pe urma

ru~inea, .;;i frica, $i lipsa de euraj: La inc0put nu era nici
Intrist.are, aid duret-e $i nid s uspin. Insa e1 n'a raffias
in acea demnitate,
Dara, zici tu, ce sa fae? Oare din cauza lui Adam
sa rna pierdeUl) '? Nu din cauza lui, caci nici tu n'ai
dimas nepacatos, ~i daea ou ai facut a,cp.la~i pacat ca
$i dansul, de sigur ea ai facut alte pacate. Dealtmintrelea nici nu ai fost vatamat prin pedeapsa, ci ai ca.;;tigat mult. Dadi ar fi trebuit ca-- sa ramai pentru lotdeauna muritoriu, poate ca cele spuse ar fi a vut oarecare cuvant, - dara acum tu e.;;ti nemuritoriu, daca
vei YOl, $i vei putea straluci mai mult decat soarele.
Dara, zici tu, daca nu a$i fi luat trup muritoriu, poate
ca nu a~i pacatu1>)' Dara ce'? spune'mi; ,o are Adam avand
trup muritoriu a pacatuit '? Nici de cum, caci daca avea
trup muritoriu, nu ar fi suferit dupa aceia moartea ca
o pedeapsa. Cum fA trupul muritoriu nu impiedeca pe
cineva dela fapta buna, ci inca chiar cuminte.;;te pe om
$i'l duce spre fapte marete, aeeasta s,c invederea.zil din

227

urmat<?riul fapt. Daca cu adevarat

~e~unrei a infurnurat atat de m~ numal speran~
mea de ar fi ramas nemurito"
pe Adam, dara
al cu.vantului, unde nu ar fi aj~~sm a~eva~atul fnte!es
Acum tu flind mnritorill nnti ,,~ "';S cfu l?dr:azneala lui ~
avand
h'u')UT
I'rnl'l "
~ -- -::- ~.' '". ""- "c a.Jati d.eJa "':"a.e
. . . .'
t
1 . " <l~ ~l cazut
"'1
~ ~d'
_" ",o.v t ,
](l:~:'(~
:>",."t('~ ~ .. ~. r l : .
'y
prapa
It, caCl numai~. . '-'-;.- :-~_._ .....a. ':>~J.":':' t...eajans d'~
.J.
e
U~c<:. <1:.1 piiGCiiullntr'un Ll'uf) IH~~;rit~ ."ur.nm~l, ~e r..~,nd
paet;ttele ar ramanea stabile si n' . orl~, 'poa~ 9a atunci
;Peel, nu moartea noastra
.
~I. p~ ea sc~pa de ele.
l~ 7;adar, Ci inTentiunea c~st;e~a~~ pa~~t!:lll}l, nu acuza
ralelor. De ce oare pe Abel n 1 s e la a~lI?-a tuturor
trupul ~ De ee pe demoni nu .u -a ne. reptatlt cu nimic
l~r netrupeasca ~ Voie~ti poat~-a fO~~Jt !,a nimic starea
mnd muritoriu nu numai ('8. ,a a_ ~ ca trllpul deveI-a $i folosit? Asculta eate ~le ~: tY1l:t~ma_t pe ?m, ei,inca
\.')'pr8~te :;;i te impiedeea ' d ~ :,,~;! 191 uaca .~;:;b ~i'eaz. Te
~~ eeIelaIte de acest feli~ Sea.l I!te1ect durer!le, DacazuI'ile
zld tu, $i in curvii t d ,vem e. ela ::autate. Darii,
f~:1ul. Toate cele .des,er- ~.ce)J . Nu :r~~ul, I?bitu~~, ~i desale trupului fiindea- Pnue ~eartC am \,0, bIt, n~gTe!;'H ca sunt
. ~r'-'
, < c -a~t
'
.
s e om, t"..
~"'re ~~
~v' j e ~~~
.
"'--.
.-. 'l'","'r'a
t;t e ' :s a :;>1 sa nu fi
fi '
- ~ .... ~ nrl'n
s~u sa nu fi fost scarbi~erIt~ s~ nu fi fos~ bolnav,
sa fie. Deci, daca relete ~ r
e- can a n~ CurVI se poate
ar trebui sa fie a'enerale . r._fi .ale !latureltrupului, apoi
~
-, ~
_., _:aCl a~a "'un. n .... J,... ~~' _~ 1
Da
. r~ a curVI nueste de f! l;.i" ~ - _
. :' .~~..... lla,~Un:tle.
p-llda este de a simti dure~~du_ . i:l.c.e::swd((i, J?recum de
omultiL

_, CI vme ~n mtentiunea
J?eci, nu fnvinovati trup 1 . d'
~
.
peasca einstea De carp.' tl'-a d~a t'-0-$1 DIavOIul
sa D
nU-'}l raumnezeu
am vOJ,apOl trupul nos.ru ~ i
Po
.
'
~

aca DOl
~tap~nind salturiJe Sllflet~lui i~~~ed~ci~ 1~au dminu,nat,
!mpledecand ~i trufiea Cp.a pro'~st ~. I ~J?sa e .mmte,
m eele mai mareie fapte D .a, ~l s.uJmdu-m noua
smJntiti, fiindca vedem . '. eCl, . nU.-r:ll sp~n~ de cei
p~apa.stie, dupa ee au a~l pe tmultl ~I~~re yal eazaI]-d In
haturIle, - j'nsa noi nu j'~~ea. :pe. VIZ~tIU .lmpreuna cil
au faeut aceasta, ci vizitiu?oVatlm haturrle, ~aci nu ele
acela este de vina i el
~ C~Tt; _nu le-a . tmut bine,
sa judeci 8i in ca;uf de fut~r]>ad!t tot~I. Tot a.;;a deci,
tuind in siiracie ~i facann - ... aca veZI un tanar viev~te~ti trupuI, ei pe Vizitiul~~e 'f~~e, tu ~lU-i invin?sa ZlC cugetul lui. Du re
~r~te In rale, vom
zitiului nici un rau p~in ~y:: "halurIle . nu. p~ocUI'a vi.
msa';;l, CI vIZltIul numai
v

{"l-

..

,.

OJ

n.

OMILIA

228

.xvm

OMILIA XVIII

este cauza tuturor ralelor, daca nu Ie tine ~inein n:anii

~i e1 numaieste pedepsit, ead ,de m~lte orl aeeIe, haturl
il ineurdiil tarase !>.i-lsilese ~l pe dansul, de a~ua parte
la'iUC1lrc~futa,lOl!;tZt?~~9!aic:i.z:f.u, zlceJ:la tu}, }lr:l
tiTlllt .Strp,ns~.. ~}l~?,,!~Jnh~li lqtru_.c at . tu; m"~l ~SU:lP~lt

:: .hjp.e,.:,-..dt;tra: t}1l1(l(~~ m-:;'1 )!:!'!lnc,a.t,}"I)(\~ _~er~~gea~Jsa

G.
: ..: _.~. "' J.,t ,:;:.,..'P'.i-;;. t". ':;',1 .....l .p. a. C.PlatlU
B: Jnva.lat.ucese
UIOPlvLU.l.u .
. impreJllrui tau, ~i te tarasc,casa nupatImese ~1 eu
ea tine,
.
.
'.
~., ' h~+
'I ci e
Deci, nimeni ~ nu inyinovatasca !lvur~ 8,,'. .p
sine singur :;;i intentiunea 1m e~a, ,eom'~pta: Cael s;.l JUdecata noastra ni este ca un Vlzltm, haturlle ,::.unt trllpurile noastre, care ~n~se ~aii eu vizi~iul:.,1?a~a ,ae~stea
;\Unt. tinute blOe, mmIC rau . nu Vel pat~ml, Ia:r:.~ de
eumv~ Ie vei Jasa ..slobode, a.P9 i !otul"a:1plepdut. s!l e
cumintim" deci i sa nu mal mVinovatlm trupul, Cl cugeteie no~stre ~ele . rale. C:Jici a ~n~inovati .trl!,.pul, ,pe
'Durnnezeu pe aproapele $1 pe totI, mfine afara de ~n
'Lentiunea ~oastrli cea conrup\ii, . ace~sta vest~ luer~l d!a'lolie, ce" l1;stfeliu negasind caL!za adev~rat~, sa nu ?-ut~ m
a ne izbavl de radacina ralelor.,Insa VOl cU!l0sca12d 111$elaciunea necoratului, fntoarc~t~ ,asupra JUI vtoat&: m3:~
niea voastta $i punand pe vlZltm ca s~ pazasca vCal!
cei na.d;'va~i: .fSa atintiti ochiul . eugetulUl v~stru ,catra
'Dumfl('liell. In, luptele gele~alt~ e<;ll ee ~e lu,pta nu ;ntdro=
duce nirnie Cl a:;;teapta sfar:;;ltul,pe cand m luptele .~
hovnic89ti ~el ee rasplate)lte ~otul, este D~mn~zeu, Dec~,
pe dansui sa-1 avem mllost1v :;;1 ,indur~atorlU eu nc:n ,
!;>i atunei ne vOIn Invredn~cl nu~a: deea~, de_-:.eunumle
. viitoare. -Carorafie a. ne .myre9J1J<?lJ;iu tqIDd)Dn Char~l
$i filantropiea lui Christos, carUla Se eade slava m
veci. Amin,
II,.N~U

.t:t.AI

' vOl,

~,.-

............. . . 7 ,"'!

....

m."
__

'

,,

"

r:

OMILIA XVIII

"Dara nu ~titi ea trup~rile:yoastre~unt

maduUlrile lui Christos? DeCl dara pr:e madularile lui Christos Ie voin face madularl ale eurviei? Sa nu fie!" (Cap. 6, 15),
.

229 .

Dela acel eurvariu trecand la la .~om,:;;i dela acesta

iaras;.i intoreandu-se catra acela, la urma nu mai vorbes;.te catre el, ci catra oei ce nu r,urvesc, de c~.ri 8.si:
gurandu,:se ea nuvol' cadea in-asemeneapacate, iarasi
~e atin~e de ,acel~; ~aci Gel .o~ 11 payat~fi~" Cl1j~j,,,(I~ aA
mdrcpta, . vl,n'i3acalra un aitui, totu91~1 JIJii1~l)l ~'B s~mie
atins, fiindea con;;tiiota lui este revoltata $i-Ibiciue:;;te.
Eradf'.ajuo$ ea de frica pedepseisa-i cumintasca, iDsa
fiindea nu voie:;;te ea sa .ajunga la aeeasta numai prin
frica, de aceia adao~e ~i. amer}intari :;;i rationamente
omene;;ti. Acolo spunand paeatele :;;i hotarand pecteapsa,
aratAnd in acela;;i timp $i vatama.rea ce s'ar ft adus tu,:
turor prin contaetul eu acel curvariu, a contenit dupa
aeeia, ;;i s'a intors eu yorba contra It;icomiei, amenintand eu caderea din imparatiea ceriurHgr "91 din oeleralte
bunuri,9i-.a sfa,r;;it cuvantul aici,fnsa deastiidata el fntl'ebuintaza. 0 dojana inai lufricos;.ata, Celee numa i (.:;at
pedeps~te paeatul, ~i nu:-l a.rata cat este el de nelegiuit.
de sigur ca nuva ca:;;tiga un lucrumare dela pedeapsa
flUmai, $i iara;;i Gei ee numai lndeamna $1 _ nu- infrico~aza eu pedeapsa, de sigur ca nu se atinge eu putere
de eei ce se gasese in nesimtire. De aceia Pavel pe
amandoua aces tea Ie face, caci $i indeamn:'i., 7;i0and:

sa juClecam?(( in
.ca CUfvarii ~i lacarnii nit vol'- ino$teni impal'atiea lui
Dumnezeu ?(( Deci, $i fata de acel curvariu lntrebuin"nu

~titi

ea preingeri

YOm

acela;;i timp . $i lnfricb~ia, iiclnd: "nu ~titi

tam

tot aeeias;.i masura in vo.rba, fiindca dtip$ -ce 1 a

lofrieo;;at prio. celedinaitlt\, taindu I dela biscf'ica ~i
predandu-l Satanei, $i amintind de judeeata viitoare,
aici il indeamna iara~;i, zicand: "Dara nu ~titi ea tru-

purile voastre sunt madularile lui Christos?"

vorbind deastadata ca' catrani:;;te copii nobilL Fiindea

a zis mai sus: iara trupul Domnului" apoi aieiacela;;i Iueru H fae~, insa mai lamurit. $i in alL loe tot aeeasta
o spune, zieand: "Voi sunteti trupul lui Christos,
~i rnadulari din parte" (I Cor, 12,27), :;;i in fine aeest
exemplu de multe ' ori n intrebuintaza, . nu tot pentru
acelea;;i fapte, ci aici ea sa arate dragostea cea mare !3i
a lui Christos~ acolo ea sa sporiascii frica in auditol'i,
Aid insa aeeasta e1 0 spune s;.i indemnand, fn aeel~i
timp ~i infrieo;;and pe auditoria, caci ziee: "Deci

dara.

231

OMILIA xViii
OMILIA XVllI

230

pre madularile lui Christos Ie voin facemadu:..

lari ale curviei? Sa nu fie!" Nimie nu este mai in-

, ',"

fricm;;atoriu ea acesteeuvinte. $i n'a zis Oare,pr~ madularile lui Christos Ie vDiu unl. cu eurva ~}) msa , ~e f
face m~tdulari
curviei?" eeia eeestecu
n l~voi1J
-_.
, .
. - - .
,,"uit !Gal jn~epa.toriu ~i mai dureros,
'.
' . ",',' , ' ,
Mai departe apoi ~i arata cum devme a$a eel ~e
('.llrve~te, caci zice: "Au n u ~ti ti ea cel ce se 1Ipe~te de eurva. un trup est~?" (Vers .. 16). $i de
unde se invedereaza aceasta'? "ca vor fi, ZIce, amandoi un trup", ftindd impreunarea lor nu-i Il!ai tnga:
duie de a fi doi, ci pe ace~ti doi ii face unul smgur. ,$~
prive:;;te iara$~ cum l~ai~tea~eu ~orba p:i~ dennmm
Q'o8.le. iara prm em'va, ;'1 prm Chrlstos marmd aeuza.tlune~. "Fugiti de curvie" (Vers. 18). N'a zis: ({De, "r '~';-vx
rlo "urv;e') r>;
fugiti" adeca ({scapa.ti-va ,de
n
rL!..
0. \..tv
ran c.3,tmai curandn. "ea tot p8.eatlil careie va
l!.l.'~, .

LJ

"'

"

'-'~

"

' .

face OInul, afara de trup este, iara eel ee Cllrveste intr'al sau trup gre~w;>te'(. Pacatul acesta

este mai mic decat lacomiea, insa fiind yorba de cur- vari de aceia de pretutindeni il mare~t.A, a$a ca fie dela
'celc'mari, fie del a cele mici e1 mii,reii'te. piieatlll totdeaun~.
$i aceasta vine din intelepciunea lUI Payel,. ea ~deca
nu numal dela cele mari sa infrunteze, CI dual' $1 dela
cele mai mid, chiar :;;i dela pacatul, ~u$inos :;;i (l(:del~1il.
Dal';'i ziei tu omoratoriul de oamem oare nU-ii'lmanj a 9te ~anele i~ ~ng~~ Da~a !~caJ~eo~uI:;;i rapit?riul '?
, Este foarte adevaraL, dara mndca era trebumta. ~ e1
sa spuna ea nimic nu e mai rau decat curvar:,lUl, d~
aeeiaela ma,rit aeest pacat , in alt mod, spuna;nd ea
prin cur vie intregul trup devine spu.~C8;t, - ea ~l cum
,cazand eineva intr'un lac de murdarll s ar afu~da ~es.t.e
tot in aeea mocirla, - adeea ca intregul trup sa manJlt
cu aeea necuratie. De altfeliu a~a este ;;i obiceiul nostruJ
cad del a hleomie ~i rapire nu s'ar gandl eineva ea sa
5e duca la baie sa S8 spele, ci cu nepasare el se. duq
la casa sa, pe cand dupa impreunarea cu cur va,. fimdc~
intregul trup. i-a d~venit~ecurl~.t? se duce l.a, baJ: ~a sa
se curate. CeIace aovede:;;w urlelOasa c,?Dslderat!e ee ?
' are ' cineva in cuO'etul sau de acest paCat. , Amandoua
acestepacate - lfeomiea $i curviea, sunt pacate greie,

:;;i amandoua baga pe cine va in gheena, dara fiindca

Pa vel totu1 face Cli iconomie ~i intelepciune, de aceia a
marit aici pacatul Cl1rviei mai mult decat eelelalte.

"Au nu ~ti~i ca trupui vostru este loca$

Duhului Sfint ce locuje.~t.e Intru voi" (Vers. ::.9)?
, N~8 ?'~Si>hnpluc{n!!hll]ui (',j ~j "care lOCllie~te Intru

-' ~/(:l ~," cBi~ C$:" 'vir~t7 de.l.~, eel ~(5~ riA fnc nr'aja.za ;';1 nc mungaie.:;;i iara~i explicand mai binea adaos :"preeare
ave~i dela Dumn~~~u" , punand aid 9ipe datatoriul
Duhului :;;i faG8.nd pe auditoriu $i inalt, dara In acela$i
timp:;;i infrico$andu-l atat ell maretiea darului, cat :;;i cu
ambitillnea eelui (~e a primit acel dar. ,,~i nil sunteti
ai vo~tri". Expresiunea aceasta este nu numai a celui
ce mustra, ci :;;i a celui ce sile:;;te pe cineva spre vir:t.t;t,e~ " ~\De ,ce faci, zice, eeis ee voie;;U? ca flU e$ti stapah
pe -siiie-ti)). Acestea Ie spune nu ca cum ar desfiinta liberularbitru al omului,diei dupre cumatunci eand a

zis : "Toate 'mi ,snnt. s)()bode; insa nu toate 'mi

sunt de foios:: nu a desfiintat libertatea noastra, tot
a~a $1 aici scriindca "l1U sunte{i ai VO$tri {{ el nu
desfiintaza iiberul arbitru, ci numaj ca depaI~eazadela
rautate, ~i arata fngrijirea stapanului. De aeeia a !7i
adaos: "Casunteti cumparati en pret" (Vers.- 20).
Dara daca nu sunt al meu, adeca dad'i IlU sunt stapfm
pe mineinsu-mi, apoi cum de 'mi cere fapte bune~ Cum
de spui mai departe: "ProsUiviti dar pre Dum-

nezeu in trupul .vostru, ~i intru _duhul vostru,

care sunt ale lui lJumnezeu'!( Deci, ce losam08,;
"nu sunteti ai v()~tri?{( ~i ce anume voie:;;te el sa

raea prin aceasta expresiune~ Voieii'te a pune pe om in

siguranta de a nu mai paeatui, :;;i nici de a urma dupa
poftele cele absurde ale , spiritului. Caci multe absurditati voim noi, insa trebuie a nestapani, fiindca putem,
dara daca nu putem, apoi atunci este deprisos indemnul
ce ni faee.$i prive$te cum i-a asigurat, caei zicand:
"nu suntcti ai vo~tri" nu a adaos: \(ci va gasiti sub
siIa,) ci "Ca ::sunteti cumpara~i cu pret" .$i de ce
zici aceasta~ N u trebuia mai bine de a lIldemna pe
auditoriu, araland ca avem stapan ~ Dara , aceasta este
, comuna nu numai noua. ci:;;i Elinilor, pe cand expresiu-

232

nea: "sunteti cumparati eu pret" este adresata

noua prin exceptiune. Aminte~te adeca de maretiea bine.... facerei, de modul mantuirei, aratand ca fiind instrai' oati,;:lm h~lt C',l,rnparati.i nrr cum s'ap Inta mplft, ci

cunret('.

.J) .

'

<,

'"

_,',

' , : " :. :

. PtV'!"'~iav1ti
d51f.a:
. ~:; ;nw'1.;.\ j' j ll ni~p.
,_k,_~ ,_r..:_:;-':i
-" - >J ? , _ ,, ,,:,:~~ , r-' , ' .'::",J..:h~~ I . ~"', -'~

.JO . " ; ,

",'.':',-

__

:.

",

.. .

233

OMILIA XVlll

OhIlLlA XVIII

Dj~irltlMcU
T~:;"' :,:""" r-' ;

,_t.; ,

1n"trupul ~i-"' lri duhuI ' v6str~ :'.t\ce'stf;a l'e"spune, eu

rioi sa fugim nu numai eu trugul de euryie, ci ~i ca

duhul, eu sufietul, aded sa fill gandirtJ l1i'mic ran, Ca
sa nu a!ungam charul lui Dumrtezeu care este Intru noL
"Care sunt ale lui Dumnezeu". Fiindd mai 'nainte
a spus "in trupul si intru duhul vostru" de aeeia
imediat a adaos: "e'a re stint ale lui Dumnezell"
amintindu-ni necoru:e,riitca toate sunt ale stapanuluL ~!
trup, ~i sUfiet., ~j dub.. Sunt lluiia cari zie, ea "intru
duhulvostru" insamna charul lui IJumnezell. DecL
da,ca, aeel eha..r este eu noi, Dumnezeu S8 proslave:;;t.e;
$i va fi eli Boi, daea yom avea inima cunta. A spus ca .
uccstea Sllilt il10 lui Dumnezeu, nu numai mndca el Ie-a
facut, ci i?ipentru ca fiind instrainate de dansul,elle-a
facut din nou, punand ca pret sangele fiului sau.
. Privei?te cum el a atribuit totul lui Chrislos, i?i cum
Chri~tos .ne-a ridicat iaGeriuri. (Sunteti mMplari ale
. ~ !lLJJt)rist~tC ~j~,e~.,mserica a qll,h llluLl)eci.sa nu va fa.tel,i, mMlJ13,tj 'a,le(:uryif3i, eacj nu trupul vostru .este bat. jocorit,ci trup\HluiChristos. Aeestea lezieea, a.rMand
fili filantropiea lui Dumnezeu, caci trupul nostru este a1
sau" In acela;;i timp 9i scapandu-ne de. stapanirea cea
rea'.{{Daca trupul vost~ice; este straiH; -apoi atunci
nu aveti putere de a batjocori trup strain,:;;i mai ales
trupu] sUi,panuIui, ~i nid de a spurca biseriea duhului.
Daca dneva intrand intr'o casa partieulara fili-ar .permite de a se imbata acoio ' i;>i a 0 neCinsti, de sigur ca
'i?i va lua pedeapsa rrieritata dela stapanul casei,dara inca eel ce face biserica imparateasca sala~ de
talhari, ee rale oare nu va piitimi ~
2) Aeestea, deciintelegandu-Ie, iubitilor, sa va ru') Nota. Citand din nou acest pasaj, sfantul Chrisostom introduce deasladata 0 nona expresiune, care lipse$te din textu\
nostru. Ap'<u 'l:OV B.bv h 'tq> aw!,-'<'l:' o!'-(iJY tnsamna: purta!i pre
Y

Dumnezeu in t1'upul 'lJost'l'u. .

2) Partea moralti. Cum ca vieata cea curala' face de a se
aduce multa 81a va lui .DumneZ6\1. (Veron).

~inati de cel ce locuie;;te in. voi, dici acela este ma~ga:

itoriul. Infrico;;aza-te, cre;;tme, de cel ce est.e umt $1

iipit de tine caci acesta este Chtistos. Nu cumva oare
tu te-ai fac~t pe sin,e singur m~du!ar!~ ~ l,ui Chri?tos ~
Deci, gande~te-te. 1a vaceasfa.~l}'anW'.l!!'ll~te!el?clUn?;
, . t I" ''' I . ~
"dllla"-I"
~." .. ~ ...
~-Te~-t
ganae~,e" Ly ,[tCUj .m,,.,
l' '-! a1Io<:t
. _~ ~l
:",1~1>.p,1;::--"'. pi"
M~i Inainte ai .fost madularm al curV:Uill, . lara '...;nnstDs
te':a facut, miiduiariu al trupuiui sau. Deci, . iunu mai
ai acum stap~nire p~ tirie,~cislljja~ti geki cete-. a Ii,::be rat din roble. Daca tu avand 0 fata al da-o cu plata
unui proxenet (samsariu, staJ2l1n al uneiv ~sevde c~rva:
sarii) i?iai face-o tu singur ~a curveasca, lara m~l apOl
venind fiul imDaratului, a liberat-o din acea roble ~1 a
Iuat-o sie'~i ea'sotie, apoi tu a~unci nu mai ~ti ~tapih~"""
de a o. da iara;;i . la curvasarii, fiindea ai dat-004at.a ~~
ai vindut-o. lntocmai ai?a esLe ~i cu tru.pul nostru. :;;1
noi am fost dat eu plata t.rupulnostru diavolului, acestui
proxenet udeio::>, jnsa Christos va4l1nd ticalo~iea. noas!n'i
ne-a izbavit de vicleanul, scapandu-ne de tIramea rautatii lui; i?i de~;i dupa Aaeei~ trup,!i nl!- m?-i este a1 nos.tr~,
ci al celm ce ne-a mantmt. Daca vOle:;;tt a-I fntrebumta
_ca pe ll1ireasa lui Christos, nimeni J;l1~ t.e.impiede~a, iar~
de voie~ti a-I duce iara~i la cele de dmamte, apOl atunCl
vei patimi acele~i rale c8.i?i eei ce'$i bat joe de trupul
stapanului. De aeeia noi trebuie a impodobl. . truplll ell
fapte bune, iara nu a-=-l ne~i~stl! Nu ai' s tl\pa'n !rea trupului in poftele ,cele rale,Cl \D. aGelea ' l?e ca~e 18 porvor~
ceste Dumnezeu. Gande;;te~te dm ce batJocora I-a lzbavlt
Dumnezeu. In adevarca naturalloastra mai inainte de
aceasta era mai neru~in.ata, deeM orice curv~ fiindcii.,
hoWle, ~i omorurile, f$i infiI!e <?ricer3:ti<!na~ent nel:giuit intra in. suf!e~ul ?~u~m i?l vse ~~lbarea vacol ?, II}
schimbul unel platl mICl i?l nebagata m sarna, Vo.lU. sa
zie de placerea vietei ace~tiea. C#.ci sufie~ul omulyl ~m~
tulburat de euget3 i?i fapte rale, numal aceasta plata
9i-a ~tigat. Dara daca mai }nainte de ~ot~z acestea
erau un rau mare ' apoi dupa ce am prImlt botezul,
dupa ce ni s;a fagiduit ceriul cU-imr:araj:iea lui Du~n
nezeu, dupaee ne-aril buc.urat de mfrlco;;a,tele t~ll1e,
dupa toat.e acestea, zic, ce lertare yom avea d~ea ne
murdarim? Sau DU i?titi ca aposto~ul a. pus pe .dl;3-VO}ul
la un loc eli eei lacomi 9i eu tOtl acel pe carl I-a m~irat In pasagiul dinainte ~ Apoi pe femeile. aeelea c~
!?e lmpodobesc pentru a curvi oare nu Ie 'vet crede ca
r.'

,.,

234

OMILIA XVIII

se impreu!la eu diavolul ?$i eine ar eontraziee aeeasta

vorb8~? Iarii dac!l. cineva ar cootraziee, apoiatunci sa
desvaleasca'sufietul unei astfeliu de femei, ~i ' va 'v edea
numaidecat pe acel demon viclean cum 0 stapaneste.
,Greu este, ,iubiiilor,greu, de tot, daca nu eumva
dli~i' Gn, oeputiI1~a, (~a tiind trupul impodobit in a~1l
rnod~.safie" in a.ce!a~t Um.p ~i :f:;trflct'uf lmpodobit, cide"
, E.~ee~s}tatB_ ~st.e Of. , e. n, unul 'airl dO'i .fJ.eglijat, j~ timp. ce
lie ingrijim , de celalalt, {iindca ane ilJgriJi de arwlndoua
deodata ~i ale irrpodobi in aeel<l9i timp, ace~sta nu este
c!'lva natural. De ' aeeia ~i ziee apostolul: "Gel ee se
hpe~te

lipe~te

'de eurva un trup este, iara eel ee se

de Domnul, un duh este eu dansul ((.

Prin urmare unul ca acesta devine duh, de.:;;l este Imbraeat eu trup, caci cand e1 nu are nimie trLlpesc, nirnic
greoiu, nimic pamilntesc pe H10ga dansu], este duhovnicese, dC9i este "iwbraeat eu trup, sau mai bine zis, este
, duhovnicesc cand orice inceput, adeca odce initiativa
este al spiritului, este aL duhlllui, ~i ,nici deeat al tru:puit:il.-"AstfBiiu ' se siave~te DunlTl~:zeu, perlt!'~ care ~i ru, gaciu!1eadomneasca oi seporoncB:;;tede a zke: "Sfin~asea-se numele tau", iara Christos zice: - Asa 'sa

lumineze lumina v-oastra inaintea oame~ilor ea

vazand faptele voastre eele hune sa nr~<;;:la
ve~~ca. f)I'~. T?-ta1v:,?stru eel d,~n ceriuri ". r (WI~th.

Astfellu II proslavese pre dansul $i cerlUrile, nu

glas din ~le, cr-aamirate fHnd prin
prlvlrea lor, lara slava aceta se rapoarta la creatoriu.
Astfeliu il prosUi vim $i noi, sau' mai bine zis noi
il proslavirn mai InuIt decat toaLe celelalte fa:;-iuri,
fiindca r:~tem daca , v.oim. Fiindca eeriul, ziua $i 110aptea , nu slavesc tot a~a pe Dumnezeu, preeum il sliivef?te sufietul eel stint. Dupre cum eineva uitandu-se la
frumuset-a ceriului, .zice slav.a tie Dumnezeule, care ai
creat un lueru atat de frumosl), tot a~ zice $i cand se
uita. la virtutea unui barbat, ba inca $i mai multo Fiindca nu toti uitandu-se la acele fapturi slavese pe Dumnezeu, caci multizic ca fapturile sunt fiicute automat
i~~a alJi,i atri.buie ,~r~at~u~ea ,lumei Qemonilor, precum'
~I. mgrIJlrea el, carn ~l pacatUl8se foarte mult,- pe cand
fi~nd y?{'b~ de vi~tuteaunui:~arpa!~imeni ~u va pu~ea
sa graIasca astfellu de prostll, el fara yorba el va slavi 5,

1\)).

do~r:a sl?bo~ndv

235

OM ILIA XVlll

pe Dum~ezeu" ~~ ,:a, ~~m~ra pe acel~ ~ar~at p~ ~ar~'l

vede sluJmdu-1 :;;1 vletumd In virtute.CuCl? ljl.?~ nu ;:.8 va
rhinuna eand va vedea ee ur:. o~ imp'arta~mdu-se. de
aceia~i natura omeneasca, ~ramd. m ?11JlocUJ oamemlor,
~lcu !oate [west.ea, intocmal ca I?l dJamantul ~1. nu se
IDeovoaie catra mu!timea patirnilor 1 Cand 01 gD,smdu-se
Int.n~lI. J(;$i fieI'. , E?11nire n;c'i~e~i7: (-',e~8 ~~1b.atce, es~e ~otu:;;i
TI1aT ') ilt~!'n1C deca.tdiar.tl1:wtui, $l-l

mr-u18:;;te

pe to~l prIn

~~~ervie ~ Cine nu se va , minu!la v,aza!}du:l p~ ~~ela

bineeuvantand pe eand:'este: b".iJocont, ~audan?- m _Imp ,
ce el este grait der.au, ruganduse p~ntru ce~ ce-~ nedreptatesc, binefacand celor ee-l Z,?;v1stuese $1-1 razboiese ~ AeAstAa $i altele ca aeestea slav~sc pr~ Dumne~e~
mai mult decat ceriurile. Caci~ pr~ eerlll vaza!}du-l Ehnll
nu sc rUE,lineaza, pe eand dac!). vad pe un bar?at car.e
praetica. ,v.irtutea.~! .adeval'll:ta filosofie~e~~lQa~a ,exact1,::tatea,apOl atl?ne~. l~~_,~scp~C1 fat~ de rL~1"'::j:;;1 s~, aSll~~
singuri pe dam~ll. l' nnaea aaca cel~e, :,;~ bUlj~:a u~
ace1a~i naturil,se aratl~i atilt deinal.t, ~l y~ca.rrHllt~al
!'nalt dec~..t:'''eerlill dela l)anlant.~ apol far-u VOlea lor .v~E
cuget[t. eB tot ceia cc vild, 'numai puterea dum~~eeas?
o poate faee; Pentru care $i zice <;:hristo~: ",;::sa slaveasea pre Tatal vostru eel dmcerlUrl.~
,
Voie$ti poate aafla :;;i de aiurea cum~e slavc~~e
Durrmezeu prin vieata' fobBor sai, cum se slave~te 'priX!
mimmi? A. bagat odinioara Nabuchudo~osor pe ~81 tre!
coconijn "cuptorul eel cu foe, da ra , ~_upa ee a vazut _~
focul-nu 'i-a impresurat, a zis: "Bmeeuvant:;tt e:ste
A

Dumnezeu: care a trimis pe in!Se!'~l .sau ~l a "

seos pre slugile sale, pe:1tru ~a nadaJdUl~,u mtr,l!el, ~i n'au asel11t~t cuva~tull~para~uh_~J (Uan,ll!
v

3, 28). Ce spui imparate ~ Al fost dlspretmt, ~! t~ adm1~1

pe eei' ce te-au dispretuit"? Da 1 r~spund~ el, Jl ~adm1r
tocmai pentru aeeia ca am ~ost d~spr.etu~t, ?Uea ear~
apoi $i Insamna eauza aeele1 admlrat~um. A~ ca .atune1
s'a dat slava lui Dumnezeu nu numalpentru mlnu~ea
facuta, ei $i pentru buna intentiune a celoF .aru?cat~ l~
cuptorul cel cu foc. Dadi insa ar examma cmeva $~
aeeasta ca ~i aceia, ar vedea. ea aceasta~u est~ mal
pe jos de aceia. A eonvinge ~uflet9le de a dlsr:ret,Yl,cU-P{oriul eel eu foc, un este mal pe JO~ de a l~ lzbavi ,,?-m
cuptoriu. Caci cum. sa nu fie vredmc de, mmunat, cand

236

OMILIA XVllI

, OMILIA XVIII

impa:a~ul }umei avand. p~ langa. el atatea armate, i

g~nerah.. ~l gu.vernat<::lrl, ~l consul!, ~i pamant ~i mar~
sa tiel d,ISPFet mt de ~l~te ('''()pii. robi, ~i c~i Iega'ti birues~
pe ~e G~ 1-3: I?gat. ~~ m ~fi?e blruesc toata acea armata '?
g~~~l,. ~~tl e~~l U,8 y,e lang~a l.rpp~~a~ n''!I-Y putut jaec 'fil1o'ic,
;.~IJ.
"f, 'ila.I
,fl' ea,:l
"Ie }~"qerd .aai1:n
81 il,llljnl'iu
i cuptor"'!lli'
'U f(){*"
~~
- - -.i~

"
:.t
,.,(", /
' 'p-''-:'. , ' ,,';' '; ':;;:' ,Vi <:ou .."itUJ,r . eel gOil , rot))} ,-strainii si r-ei
U~l~U, - cae!. ce .poate f! il!aj neta,gat in seama ca
t.rel . ,- ace$tl!a. Z!~, au b!rUlt G armata riefiljmat'(it~ D"'ja
I~l?aJtea ~ f03't. dlsp re t ui ta;, fiinde:L Cbristos trebuiK a
s.a ,e: ~ata: $1 precum. rna! fnainte de a rasari soarele,
~l r:1al Ina~nte. ~e a-?l. ara!a razele sale, lumina zilei
devm~ straluclta, astfellU ~l . soarele dreptatei urmand
a ~em" moar-tea s'a dat. fnl1Huri, Ce 'ar', putea fi mai
stralue!tcaacea
prlveh$te, . ce 'at . trJute'a' fi m al..lmportant ca" acea. b"IrUll1"~ '2 C.e
". T' . pute:"
~
1"":' ., ,,,..
.a, ft. nlal" lnsemnat
. .
ca ac~!e~rOiee stra lUclte ~ Aceasta se petrece si acum
CI~;p~O!' $J aeu~n ~este .lmparatul BabHonului, ~i acum se
afimde 0 fi~cara mli: ,g rozava decataceia,~i aeum se
' un astfeliu de chip~i acum
por0n.ce~te 51e ::1 aclmlra
st::tu ae. fata s.atmpi.. ji osta,;;i, ~i muzica ce~ fermeci~
~oCl:re, ~I m~Jt.l ~.dmlra c:cest chip varieat ~i lnare. De
ehuI.~acestu.l ChIP .e~te laco~iea, chip ca ~i aeela, care
nUj't:ldl:s~retUle~te nlel ferul, CI iiindcQrnpus din - Iueruri
ne.~~lUlt~,. totu~ poronce::;;te de a admira ~i al'ama . .
.fer,~.a
'~'!I aceiea c-e
'su.i)~ c'u m'ult
' . In
. fienoare
" ,~I
D chlar
' L
. .
mal
. , . ' a~ik;dllprR. C~!!nS~ll<J .:a~.;3st~a, tot a$a sunt ~i astlizi
1'1\1mtorl..al acel?r co~om,~arlzic: " Dumnezeilor tai
1111 sluJm~, ~l ch!pulm ~au nu ne inchinam"
}D~n. 3, 18j,~ CI ~ufe.r~mcup~oriul saraciei, ~i oriee tica<?~le 'pentrulegIle .Im Dumnezeu: ~i cei ' ce au multe, ca
~! ce de pe atunCl, de. multe~ O.rl se fnchina acestui chip
~l ar. de dragost~a 1m, pe cand eei ce nu au nimic dispretu~esc ac~st .ChlP,~ dm;i se gasese In saracie, ~i mai
m~lt In ]acrany decat I? bel$ug, precum :;;i atunei eand
eel ce bag:;se Il1 .cul?torll!-. pe acei tineri tocmai ii ar?eau,
~pe e<p~d ~~~ dm mlJlocul c uptoriului 5e gasiau ca
n apa.
Dar~ ~l dranyi. acela atunei mai mult se friO'ea
e ~cea "fiac~ra - ll!am~e3: aprinzandu-! peste mclsurao _
d~~t Ge~ trel cocOO!. Cael focuI nu a putut sa se atioO'1l
mCl ruacar de varful parului lor p' e ca' nd
~ . . b'
. arst 1 .1 . .
.'
. mamea a
~ cuge u . a<;e Ul tIran mal grozav decat foeuL beci,
gande~te-te dm acest punet de vedere, cat de muIt a '
A

cei

'

237

fost 'dispretuit acel lrnparat de eatra ni~te copii robi.

Prin aeeasta s'a aratat,ea daca el a eucerit tara Iudeilor,
apoi .aceasta s'a petr.eeut d~n cauza pa~t~lor l~r, ia~a
nu dm cauza puterel acelul imparat.-Gacl daca.el n a
pututbirUl .pe eei tr~icuconi Ge fusesea,rn.n.eati iD9up-:- . _
torn} celw1be; cqYl1.: Cllf.(! ,ai'. ' fipu.tut~~; l)U'ffE-~.~efl. ' pe , .
Ebrei (;IJipa,legeo, -"l'il.zDoiuhli, .dl'l.CE; to}l ' arfi f. . '5',t . -I;~"
ace~ti trei cuconi'? De , undese vede lamurit ea pacatele
celor multi i-au predat In manele barbarW)I',
Prive~te acum ~i umilinta acestm' tineri ,~c~u+lm~~~i~----
neiubirea lor deslava de::;;artli. Nu au fugit din cuptoriul ' cel cu foe, ci pastrauGu sfihtenie porunca,' lui Cristos care zice:"Rugati-va ca sa nu intrati in ispita" (Math. 26, 41); nici nu au J':lgit ~ind~a au, fost bagati eu sila, ci au stat cu barba}le in miJloeUl cupto~
rului; nk,i ca s'au luptat fara ca . sti-ifl chemat ~i !!ici
ea dUDa ce i-a ehernat, ii 8'au mole~it, cigata spre toate,
curagio!iii !iii plini de ' toam indrazneala. 8a-i ascult8"m ~i
ce spun ii, pentru. ca ~i de aid sa eunoa$tem cugeLul
lor eel cinstitoriu de Dumnezeu. "Este Dunmezeu In
ceriuri, cate poate sa ne izbaveasca pre noi"
(Daniil 3, 17). Nu se Ingrijesc de dam;;ii, ci urmand chiar
a fi ar:;;i ii totu~i se Ingrjjesc de slava lui Dumnezeu.
Ca nu bumva, zice, fUnd noi ar~i, de aid sa gande9ti
~i sa-ti inchipui slabliciunea lui ~Punmezeu,apoi ialaca'
noi lti vestim Intr'eaga noastra creditl\R, t:-u t oataBxactitea: "Este Dumneze.u in ceriuri", n u afija precuin
este chipul acesta de pre pamant, care este neinsufietit
~j fara glas, ci In stare de a ne seoate ehiardin mijloeulcuptorului. Deci, sa nu-ti Ih'ehipui vre"'o slabaciunc
din parte-i, daca ne-a lasat sa eadem In cuptoriul eel
cu foe. ' EI este atat de puternic, Incat ne , poate seapa
din flaeara chiar :;;i dupa ce am cazut. "lara de ..nu,
cunoscut sa-ti fie tie imparate, ca Dumnezeilor
,tai nu slujim, ~i chipului celui de aur pe c~re
l-ai ridicat, nu ne vom inchim't? (Daniil 3, 17. 18).
Priveste-i cum ii In mod ieonomicos nu ~tiu viitoriul,
caei daca ii ar fi putut prevedea, nici n'ar fi fost"atat
de minunati, faeandceia ce au facut. Fiindcace putea fi
minunat, daca avand saranti~ de mantuire au dispretuJt
ralele ee Ie sta de fata '? Dara aeufn Durnnezeu ,se slayea putand a-i seoate din euptoriul cel eu foc, pe ~and
v

238

OMILIA XIX

OMILIA XVIII

da.ca

~i

nu s'ar: fi aruncat In primejdie, nu ar fi fost adID:~rat~- De aCel~Dumnezeu i-a liisat In necuno9tinta de

vI~torlU, ca mal mult inca sa-i slaveasea. Si precum ii
a~lgur3,~e pe .lmparatul, ca daca ar fi fost . ar~i, de aid
~a ,;;,~!; ine,h.I~Ul~. sUibaciunea, lui Dymnezeur tot ~ . ~i .
.)I:....:l,:._:...:u ~e-n J.(:I,e~Jt pe amandoua deodata, aqeca a

~i~~:?f~1:1 ~'.1~~~;i~~~!~ ;,~~li~~~d~~~i~ l2~gtti~lt~~J~~r~~ .

p'ec;i, de liHue vat~nci ln~ojala ior, 9i cum se exphe11 cli

11

nu a.veauv

~~dE'ildea

ca numai decat se vor mantui 'f

DJ :ceul, ca II se ered~~u cei mai injositi deeat toti, 9i

ea

239

~i in -adevar ca

0 ave~, fi.indca ne-~m !nvfve~nicit ~-!

cunoaste precurn trebme $1 a devem madularl ale ,Ill
ChristOs _ sa nu facem trupul nostru madulariu al
curviei.Cadaca tr-ebuie a. sf8:.r~l cuvantul cu~cea~ta
yorba fnfrieo.!)a.ta, ea astfehu sa avern cugetele stapamte
de frice', nrnopinrei, sa ra~i1D.ifm r.t~~~i p,~e gil,sl.priX:
<l(..eu~t.a ' frica -ITlaI (:ti!.~V~~l cJe(~$:,:' ~', Ui~t:_l: ..!-{;lnu e~. _ n!Jrnal _.a~
'vorll r;utea. a !ie oizt;3.v,i i~(~ ~tit-;~"iC ~i 3.vedea pe Chrie.to5,
pe care fie ca eu toW sa ne ~nvrednic~m a-I yedea ~n
acea, zi, prin charul Dom~ul_Ul ':lostr.\.! hsus Chrlstos, ca{'uia "88 eade slava in vec}, . AmlO. . .

~e cre~e~u

nevredmcI de 0 astfeliu de binefacere din

$i cum 0 pu spun aceasta in bo...ove, apOl lata ca fimd aruncatl m cuptorul cel eu foc.
ii p~a~geau ;;;i. se vaicarau zicand: "pae~.tuit-am, ne-

~a!"e~!u~ ~,u~n~ze~.

leglUlt-=~m::;;l

nu suntem vrednici a deschide gura

11. oastra
... De acei;:q i ziceau
.. "
~ac~ H n'a~ ~pu.~ pe fata, _c~

ii: " lara dpv l1U" -U ala

.
puternic este Du mnezeu
.u~icl. ~e scapa. Ul~ cuptonul eel eu foe, iara de nu ue
"3
.... ..1 ~ , L:a.
"~u-a
v t 1
.
.
, 0sc<>Y'
. tAIl' a ,..:."__ <> ~ ~. . tAU
z .pacalJe.lor
nu
ne .scapa'
_de
~ceasta sa. ~nutp, Tn1 mmezi, eaci atuneibarbarii a,ceiaax
n. srezut ~ca~ s';lb prete~tul pacatelor lor, ii acopereau a$a
J;ICan~ slabacl.unea 1m Dumnezeu. Deaceia ii vorbind
nurn.8J de putmta lui Dumnezeu de a-i mantulnu rrmi
pune calJ~a._ D~ ?-ltfeliu erau $i bine invata~i ~a sa riu
descoase judecatlle lui .Dumnezeu.
'
.
. A.ceste~ .~eci spunandu-le s'au baga\. in foe. si nici
HAau dls'pr~~~lt pe j~parat,- nici chipuf lui nu f'au sfal'~ mat: AstI8~m tr~bUl.e ~ fi eel vbarbatos, intelept $i bland,
~l. ofal. ales m prlmeJdll, ca sa nu se arate ca este stapamt' Hl
asemenea
lupLe
de man. ie ~i
sJava
de"'''r''>:
roi
h ~ t'
,. + l
'
'-.'
.
..,.u. 1000, v<
de b ?-r _a ~e ~: m~e<cpclUne. Cel ce baLJocore:;;te, poarta
c!1 sme b~oUleala acelor gr~ale, pe cand cel ce sufere
91 ~e lup~ c~ blandeta $i barbatie, este admirat nu :lUma.~ ca .barbiUos, ~i ind. este .$i PFoclamat pentru blandeta, ema. ce all facut $1 ace9tl trm cueoni caci au ariUat
nu numal l?arb~t.ie, ci :;;i bJandeta, 9i ni~ic n'au facut
pentrl! pl~ta, nvlcl pe~ltr~vre-ov rec:ompcnsa. $i daea nu
va v~:)l, ~lCe" sa ne lz:~aveasca dm aceasta primejdie,
t~tu91 nOl nu vyom SlUJl dumnezei)or tai, did deja avem
rasplata ~u.ata !1elael; invrednicindu-ne a ne izbavl de
necucermcl~,';;l pentru dansa (cucernicie, evsevie) a ne
arde trupurIle noastre. Deci 9i noi avand deja rasplata _.

O:M.ILIA XIX

f"tl!J\Jj

lndreptand cele ma~ g{'ei~ pa~te: ~n~ai paca~uld~

a dcsbina biserica, al dOllea pacatul acelUl curvarlU, al
treilea aeel a1 iacornului, 1a urma face ~z de vOl'b~ mai
blande, iaraprint~e aeestea pl!n~ sfa!u! $~ povat?: lUl. p,cntru insuratoare 91 pentru feclorle, hm$tmd .audl~orml de
cele greoaie de pana ~~i.l:n . In a doua epIst?la ~l fac~
eu totul din contra cacl mecpo dcla cele mal blande ~l
s far ge$te cu celc ~ai posomorate. Dara aici aduc~nd
yorba de feciorie, iara9i se intoarce la cele care atmg,
nepunandu-le toate dela olalta, ci variiJ;d~-9i cuv?-nt.ul
lafiecare imprejurare, dupre cum cereav tImpul $1 trebuinta imprejurarilor. De aceia zice: "lara pentru care
mi-a\i scris II. A9a dara ii scrisese daca trebuie a se
departa de femeie sau nu. Deci raspunzand 1a acestea
9i legiuind cele pentI'u casatorie, ~ntroduce ~i vo~ba dcspre feciorie. "Bme este omulm de femme sa nn se
_atinga ". Daca, zice. cauti eeia ce este mai bun, apoi

240

O:vJlLIA XIX

OMILlA . XIX

mult mai bine, este de a nu te insoti de loe eu femeie

iara daeaeauti sigurant;a 9i ajutoriu in sIaoociunile tale'
insote9te-te ell femeie prin casatorie. Fiindca era na~
hl{J1J ~. c~ia ee .i?i a,?liizI se. petr~ece, -,.- ~a Mrbatul . s~. '
.voreasC(1 91 'femma . sa,. nu YOleasea, sau vI<;;e-versa, . pn~

ca

Y~9tef'iJ~ e1 VOr:he9.~ {:U ' fte<;;~r:~.St~Jnt"lil!iji.'l. (~iI'i zic

nu ya.ritui lui aid -estelndi'~i)tk-~ '~'!.t,r'~, p}'e(~tJ )iflsifetl ava-rid '

in l2.rivire ' cele c~ .urmeaza,nu credCji ' este~. Diira

da~ el ~r tJ.. SCI:lS acest~a numai pentru preoti .. nu fir
11 pus sfatmrea mmoii general, ciaI' fi zis :'{{bine este
dascalului sa nu se atinga de femeie. Dara acum el n'a
zis a~, 9ispunand:" bme este omului" 9i nu numai
preo~u!~i, vorb~te in general., ~i iar~9i: "Deslegatut~-al a8 femeIe? Nucauta feD;.l 0}e" (Vers. 27). N'a
ZIS:_ tu, preoiule sau daseale ei id mGd nehotarit. $i
In tine mergand mgi departecu verba. 01 tot in mod
,g~n~rctl sp~ne: "iara, p e ntrl) 'Curvll fie care sa~
.'al ba femem sa", eu care ocazie odata eu cauza in-:voireiel introduce abstinen!a sau iofranarea.
'0
,)JF~I?eei bar-batul ,.datQ~nica dr.agoste sa-i
dea, a~lJderea ~l femem barbatttltti-''-~-Vers:--3J:~
Dara ee va sa zica datorniea dragoste'? "Femeia trupul sau nu-~i st;:ipa,I1e~te" .(Vers. 4); ci eaeste ~i
roaba 9i .stapana :.~r,batri1m. ~ru~i; daca tu te lepezi de
,ace a ::.Gb~o~uvenrt<'j,) ~ .Jn:potrivB~Ji lui D~mnezeu. lara
d~ VOl~9tI sa , te }epezl chmf pentru un. tImp s<?urt, fie
ca ar mgad~l barbatul, aee1a91 lucru este.De acem apostE.lu1 .a numlt ficest fapt .(ia..torie, C{,!, sa arate Ca niciunul nu este stlpan pesine, ei unul altuia robi. De aeeia
oanu vezi ea 0 femeie eurva to ispite$te, spune-i: ' tru~
pyl nu .este al mel!, ei al fe~eeiv ~e1e. Tot a!il:l sa spuna
$1 fem81a catra eel ee ar VOl sa-I calce intelepeiunea ei:
trupul nu este al meu, ei al barbatului meu. Deei.
daea !emei~ SgU barbatul ~u ~este stapa!l pe trupul sau:
eu . a~t. mal l!lUlt n~ e~te stapan~ pe averI. Auziti aceasta
tOtl catl ~vet1 femm, $1 toatecate aveti barbati: dad
nu trebUle a avea trup deosebit, eu atat mai mult averi
deosebite. Aiurea insa, .atM in legea noua cat $i in eea
veche, .barbatului se da rnu1ta autoritate, zieand: ,;Catra
barbatul tall va fi intoarcerea ta, si el ' te va
stapani" . (Facer. 3, 16), iara Pavel expliclnd serie astv

241

feliu: ' '"Barbati, iubiti-va femeile voastre, iara femeia sa se teama de. barbat(( (Efes. 5, 25) - pe
cand aioi el nu spune de mare saumiC, ci stabilete 0
singura stapanire. De ce'? FiiI1dcavor'ba lui aicieste
despre intelepc-iun~ . .do eel:e1.<:l,lte ., toate, . ziCe,('Alv~.l~;;['~C~'
" ' S}I,I,l~ta;pii,nia~a. ' b~,rbatu1; IflJ33, unde .83te YG:tt:~db' ~n; te1epchme;nicide CUlrt. "Barbatul trupttlSi:iu Ill1-si
sUfp8Jn~tej ei femeiai ~i femefa trupul sau nu-'si
stapane~te, ci barbatul". Mare este egalitatea $i ~Ii
este niei oprisosinta,
,~Sa nu opriti datoriea unul altuia, faraJ numai din buna intelegere" (Vers. 5). Dara ee va sa
spuria elaici '? sa nu s~ abtina femeia, ziee, daca hi,ir.::
batul IlU voie~te, $i nici barbatul, daea nu voie;;te femeia)).$i de ee'? Fiindca din astfeliude abtinere e,e nasc
mari rele, eaei 9ipreacurviile, $i .curviiIe, $i chiar stricarea easel or de aici provin de multe-od. Daca avancrpe JemeiIe lor ;;i Inca curvesc, apoi eu atat mai mult
vor face CI.$A, data sunt lipsiti de aeeasta mangaere. $:i
bine a zis: "Sa nu opriti datoriea" adeca sa riu V@,
--tipsiti'U'w datDrie-a 'Yorrstra,- wnjuga:1-a-:---Clnrtrn-" cuvinte-BT
nume$t!;Uipsa acum eeia ce mai sus anumit-o datornica dragoste, caastf~liu sa arate importania stap3Jnirei.
A se abtinea unul din doi fara voinla celuiIalt,''ttceasta
este Jipsa" aeeasta insamnfj, a opri datoriea, pe ~,nd
daca e eu voiea lui, nll 'se poate numi Jipsa sauoprire
de datorie. Deei trebuie a prefera coneordiea inaintea tuturor, fiindca este ;;i mai prineipala decat toate. Si de
voie$ti, sfLexaminam acest fapt mai de aproape. Fie de
exemplu 0 femeie $i un barbat,9i abt.ina-se temeia, fara
ca barbatulsa voiasca. Deci, de ee te miri daea el din
aeeasta cauza eurv89te,sau dacanu eurve9te, apoi este
' posomorit, ve$nie tu1burat, ve9nic in lupta 9i cauzand
femeei mii deneajunsuri '? Care este folosul postului $i
a infranarei, daea dragostea este sfa~ieata '? Nici unul.
Oite batjoeuri, nu ies de aici, cate vorbe proaste, 91 cata
lupt.a nu se desfi$ura in asemenea imprejurari! Cand
intr'o easa barbatul 9i ferneia sunt dezbinati, apoi aeea
casa nu se gase$te mai bine de~at corabiea cea purtata
de valurile marei, fiindca $i aici capitanul vasului se
afia in neintelegere eu pilotu!.
16038

242

OMILIA:XIX

OMILIA XIX

De aceja zice: "Sa nu opriti datoriea unul

altuia, fara numai din buna intelegere pana la
o vreme, ca sa va indeletniciti in post $i in rugaeiune".- vorbind aici de ruga~iunea cea ' cn multa, .
sl.rgui ntiL .-- Ca d~ca. Impiedeqi;. pre cei uniti p,e ,a ~e

ruga, impreuoR. pentru un timp, apoi

a:;,erugallf~c.on

!:3nit enrn s~.Y j)!Ji:.ett '? l)ee.i, 8e iJoate. Cl. 'cinev,a s~" fie ~i
immrat. en fcme1ei ~;i In acelu$i timp sa fie cu bagare

de sama $i la rugaciune; insa asemenea rugaciune devine maj, exa0ta prin infrilnare. Caci n'a zis simplu ca .
sa va 1'11gati ci "sa va indeletnieiti eu rugaciUlle.a" ,
punand aceasta ca 0 ocupaiiune, iara nu ca flind vre-o necuratenie. "$j iara~i sa va impeeunati, ca sa nu va
ispiteasca pre voi Satana". Ca sa nu se ereada ca
acca3ta oste 0 legiuire din parte-i. apoi ada'-g~1 $i cauza.
$1 care este acea cauza? "Ca sa nu va ispiteasca
pre voi Satana" zice. ~i ca sa afti r.a ceJe ale curviei
nu Ie mreja~tediavolulsingur, a . adaos: "pentr'u ne- .

infranarea voastra 4.
.
"C[l voiesc catotjoamenii ,s aJle precurrf
::;;i eu" (Vers. 7). Aceasta 0 face in qlulte locuri, G;\od
sfatuie~teaudit.orilll

.pentru luc.ruri grel~ de indeplinit,

caci se pune pe da nsul la mi,iluc zicaod:" urmatori

(irnitatori) mie sa. fiti". "CI. fiecareare darnl sau

de!a Dumnezeu". Fiindca rnai slJsi-a a.cuzat foarte
tare zic3.nd: "pentru neinfranarea voastra" apoi
aiei iaT'a~i i-a. mangaiat, zicand: "ci fiecare are darul
sau dcla Dumnezeu", prin care vorbe nu aratii c.a
taptale sau succesele noastre nu au nevoie de s'rguinta noastra, ci ~ dupre cum am zis - e1 ii mangaie.
Dara daca este dar, i?i prin urmare omll] nu Introduce spre aceasta nimiC dela sine, cum de zicf: "Iara~i

zie, celor necasatoriti ~i vaduvelor, bine este

lor de vor ramanea precum $i eu. lara de nu se
vor putea. tinea, sa se casatoreasca; ca mai _bine
este sa se easatoreasca decat sa se aprinza"

(Vers. 8. 9). Ai . vazut Intelepciunea lui Pavel, cum a

aratat ca infranarea este mai buna, $i ca. nu sile~te pe
celce nu poate ajunge Ja acea perfectiune, temandu-se

nu cumva sa se petreaca vre-o gre~ala ~ "Ca- maibine

e:stes~ se eas3:torease~ de,cat sa se aprinza~'
Zlce,prm care cuvmt.e a aratat cat de mare este tiraniea
poftel.ace$tiea.
Ceiadce . elspune,
aceasta
jnsamna: Daca
.
tV'
1
SUlerl,
Z!C/~ , .mu. ~'l_orJn;a ~l mUlta apri::dere a.poi izl?~ve!$t~-te ded,ureri. J i osteneli,(;a un Guinvl;, ~a Ie abati
~

It~

dIn calea ceB. c.::r-eaJjV:l"L

-l~!-'l'!i':

7! . __ .t

,'

"

('"pinl~"- ,nq' ~Ql ,\pifi ,.-~"

i.n('1 l"""i
,~-- ~;'"\
~-'._ ';: :-""~'/!"'{J'!' J f:i .!. _ 'p"-,,rVU 'L/e~C :11U i...JU,

ct "'''. ''' ' '

" '

Cl

Do!?~?l" . (Vers. 10). Fiindca ur~e~~ a <cita. 0 lege

hotarlta pusa de Chrlstos, de a nll lasa pc femele (fecat,

numai pentru caz de curvie, de aceia zice ,. nu eu ",.
cCele spuse mai 'nainte, de ~i poilte nu s'au spus cu toata
exactitatea, totu$i ~i lui i s'au paruL a$a,-"-ceia ce spune
aici insa, e1 0 preda cu toata exactitatea. A$<i ca expresiunele;, eu" Sli "n u eu J. au aceast.a deosebire. $i
pentru canu curnva sa-11 Inchiplii pe a le lui ca ome~
ne$ti, de aceia a adaos: "ca n)i se . pal~e ea si eu
am DuhullulDumnezeu" (Vers. 40), DaI"a(;AfI.!)Oroncit Domnul celor cas'itodti ~ "Ferneia de ba~'bat

sanu, sedc..sparta;' lara de sGva si desparti sa

nu se inadte, sausase impacecu blirbatul s&u".

(Vel's. 11). (Fiindca s'a inta mplat dezhina ri; :lice, fie din
cauza InfranareL fie din alte prel.exte ~i micimi de sulet, de aceia e eli mult mai bine ea nici inceputul sa
nu se fa.c\c1, lara de cumva s'a facut, apoi remana femeia
cu barbatul, $i e hiar d-3,ca nu mai aee r elatiicu ctansul,
eel putin nu ma.i are pe alt bar-hal ..

~--'-.-,,'flara

eelodalti eu zic, n u Domnul; de are

vre.:.;un feate rerneie necredi neioasa, ~i ' ea va
voi sa vie~uiasca eu el, sa nu 0 lase pre ea.
$i femeia de are barbat credincios, ~i acela va
voi sa vietuiasca eu dansa, sa nu-l lase pre el"

(Vers. 12, 10). Dupre cum atunci rand vorbe.;;te de a se

desparti cineva de curvari, a faGut lucrul u~or de Indreptat, zicand: ,,$i cu adevarat 1) mi cu eurvai'ii
.

1)

Nota. A se vedea explicatia

presiunei
m Notd.

01> 'ltaY,,,,,

~i traducerea exacta a exdin. acest pasaj, la omilia a XVI, pagina 204.

244

OMILIA XIX
OMiLiA XIX

lumei acestiea" tot a~a~i .aid a prevazut muita

u~urinta zi~and: "iara de are femeia barbat ne~
credincios, ~i barbatul are femeie necredincioasi=l,
sa flU 0 lase pre d&ns~" .Cespui? .Daca este ne-

credincios. .saramana .el.1 iemej;:;',iar-t\ de

;~StUi:;Ui'Y4riu

. sa. m~i'arharia f~de~i cur\riea,esiern3:Lp:;8j~$_de necce~

. dinta.Desigur' ~curviea este mai pre JOs, lilsa jJurnn~zeu

crut~J foarte mult cele IClJe tale. Aceas~, 0 face e1 ~l C!l
jartfa, zicirid: "Lasa jartfa ta inamtea aita.rutuJ,

si mergimai intAi de te impaca cu fratele tau"

(Math. 5, 24). Aceasta a facut ~i cu eel ce dator~ 0 mi~

de talanti, caci de ~i-i datora 0 mie de talantl, totu~
n'afost pedepsit decat atunci, cand el tortura pe fratele
sau ce~i datora; 0 suta de dinari.
Apoi ca flU cumva femeia sa 3l toama ca va devenl necurala prin impreunarea ei cu barbatu1 necredincios, zice: "Pentru ca se sfinte$te barba:tul ne,..
credincios prinfemeie (credincioasa), $i se sfln~
te$te femeia necredincioasa prin , barbat (c!'edJncios)". (Vers. t4) .. Daca cel ce se lipe.'$te de. curva . este
un trup, apoi est.e invederat ca ~i femeia care s~ 1ipe~te
de un idololatru este un trup. Un trup este, JUsa nu
devine necu.rat., ci curiiteniea feroeei biruj ~te necuratenia ba,rbatului,dupre ;eum iaf~i fi..i ' Buraten~ea barDatului crediflcio~ biri:!jc,7te . .p.ecurilteme8, feme81 necredindoasa. Deci cum aici este biruitaneeurateniea -pentrD
care se ~i permite traiul impre~a,: 1.0 lim~ ce Cll feme!,?,
Burva barbatul nu este lllVInOV8,tlt daCl;I, I) a)unga.?
Fiindca aid este speranta ca: acel, r11tacitse va mantul
prin casatorie pe cand acolo casatoriea se desface;
acolo amandoi'sunt conrupti, pe ca~d aid. numai un~l
este cu paeatul.De pilda, eu spun ca femela ce a curvlt
odata este spurcam. Ded, daca eel ce s.e lipe~te de curv~
este un trup, apoi 9i el devine spur~t um!ld~-se cu<? ~~rv~
~i; prin urmare, curateniea intreaga a dlspa~ut. AIC~ msa
nu este ~a. Este necurat idoloiatrul, msa femem nu
este necuram.Daca ea ar fi fost tovara~a cu el in necuratenie, voiu sa zie In necucel'llicie, de sigut c~ ar ~
trebuit ca ~i ea sa devioa necurata, dara acum lata ca
idololatrul . este necurat in altceva, pe cand femeia se
j'mparta~e~te de un lucru In care el nu este necurat.
Casatorie este la mijloc ~i unirea trupurilor" fntru cat

245

esle, tovaraf;;ie. Pe laoga aceasta este apoi :;;i speranta

ca un asemenea barbat se va indrepta prin femeie, caei
vietuie~te iinpreuna cu ea, pe cand pe celalalt nu este
asa de u~()r. Cael in adevar,curnceea eein treeut a
r05t ner;instiia, cacia devenit 3, .aHuia, r,ej<1"I:.e a disDre' t.:~itslr~Bt~lFH' ~ ca.sa.:tori?i 1 CUI~l.. va, ~~tea accasta, zic: .ca
$iHndrepte pe eel 11edreptatii ~i pe cel ce segase~te
acum ca strain fat;ade ea<?,~j, i;nil$i ; acolodupa curvie.
barbatul ou mai este barbat, pe cand aid chiar daca
femeia este idololatra, totu~i drepturile barbalului nu sunt
pierdute. Nu cum s'ar intampla vietuie~te ea cu necredinciosul, d voind el, pentru care ~i zice: "$i acela va VOl
sa vietuiasca cudAnsa((. Ce vatamare poate ft, spune'mi, citnd .$i .cele -ale evseviei raman ne$tirbite, In acela$
timp sunt ~i sperante buneflentru eel necredindos? Ce
vatama:re poate fi, de a ramanea uniia ca ace~tiia casatoriti, ~i a nu introducepricini de lupte prisoselnice?
Caci apostolul nici nu vorbe9te aid pentru eei ce DU
s'au unit ioca ln acest chip, ci pcntru cei ce deja S8
unise. Ei n'a zis: (daca cineva voie~~te a lua pe un necredincios ci "daca are barbat necredincios, sau
femeie necredincioasa" .De exemplu, daca dupa ce
s'aucasatorir a primit credinta, $i. daca celalait ramanand in necredinta voie~e totu~i a vietui lffipreuml,
apoi acel traiu sa nu se strice.

"Pentru ea se sfinte$te barbatul necredincios prin femeie (credincioasa)" zice. AtM de mare
este prisosinta curateniei! Dura ce ?Oare Elinul este
sfint? Nici decum, caci n'a zis ca este sfint, ci ca se
sfinte~te prin femeie. Aceasta 0 a spus nu ca sa-I
arate pe acela snnt, ci ca sa scoata pe femeie din
frica, pe deoparte, iara pe alta parte ~i pe dansul
sa-I atraga spre euno~tjnta adevarului. Nu In unirea
trupuri}or sta necurateoiea, ci In Gugete ~i In intentiunea omului. Mai departe apoi da ~i dovada. Daca,
zice, remanand necurata dai n~tere vr'unuicopil, apoi
acel copil nu este numai din tine sin~ura, .$i deci estp,. necurat, sau pe jumatate curat, pe cana acum el nu mai
este necuratl). De aceia a adaos: "Ca Intr'alt chip

feciorii vO$tri necurati ar fi, iara acum sfinti

sunt", adeca nu mai sunt necurati. El a numit sfinti

246

pe acei copii, scotandu -Ji prinaceasta vorba frica unei,

astfeliu de ,' banueli.

"lara de se desparte eel necredineios, des-

<::A"
par tV
"a-~
_"

{'
,,ler'3

f
l
os.'
t)
t5), AIC}
.a.plll.,
numa!

.
curv!e~

DarfVee fnsamn,a,: .jat8" de se des parte eel llf~Cre

din.cic:s ,; ? ,.<~I!e . {;~~~;nplu!, zic.c~- dae~. Iti lJor.once~~te de,j'ci"tfl 9i a lua pi-!xtG prin disatoric Itt nccucernicica lui,

a:

sau a pleca din casa, apoi atunci mai bine esle -de a
strica caSatori0a, $i nit::CdedU cUG,erniciea). De aceia a
9i adaos: "ea nu este robit fratele sau sora in..,
tr'unele ea aeestea". Dadi in fiecare zj se cearta ~i
se lupta pentru aceasta, apoi mai bine este de a te izbavide acest rau. La aceasta 9i face aluziune" zicand:

"ea spre pace ne-a chematpre noi Dumnezeu",.

Acel&' este care a dat pricina de desfaeere, dupre cum

face 9i cel ce curve$te.
"Cace $tii, femeie, oare rn<lntui-'ti-vei bar~
batl1i'~ , {vers. 16)~ -A'ceasta este zis3; fat~ de -exPY?Slunea
,,'.-. '''..,~; S"- .' ' "ovU
~01"1'~-1" 'I <:;::;CP 1""'
nr"Vp e. 1"
el ' ,;,-'"
lie;
.........'u, Da"'':;
..
nu se impotrive:;;te, ramai pc langa dansul, caci ai $i un
ca9tig. Ram~!, indeamna" sf~tue9~e 9i. convinge:l, caci
niel un daseat nu va putea sa faca cem ce Vel tace- tu,
ca temeiP,l). f5i nie! nu'-i impune vre-o siluire, sau cere de
la dansa ca numai de cat safaca a~a, ca nu cumv8. s8"
. clevina greoiu in vorbi'i., nici nu poronce$te de l, se Je- .
pad A, deaceasta sarcina, ci prin ne$tiinta viit0rului l11sa
Iuerul in suspensiune, zicand: "Ca ce ;;tii, femeie,
l.l~U.L .

u~

.a.U

.... ~"-' ..-'

,~-..... ...... ,

\.....-'-AI

n1'a11tui-ti~vei barbatul? saD.' ce ~tii, barbate,

"'''tint''l'
Ji V ,e.]' 1'--'
~.>IIl
- .J. e'"
'>" y<;:1' Ja.l
; .~~;:
<::;. " Fa ra ~'1U1.1.1 ........,
lIU -~.J...10..;
a~.l.
mai fieearuia precum aimpartit Dumnezeu, ~i
fieeare precum I-a chemat Domnul, a~a sa um bie.
$i a~a mtru to ate biserieele poroncesc. De este

oare

"""'C

val

247

OMILIA XIX

OMILIA XIX

'--'

eineva ehemat fiind taiat imprejur, sa nu pofteasca netaiere imprejur. Intru netaiere imprejur
cineva s'a ehemat? Sa nu se taie imprejur. Taierea jmprejur nimic nu este, $i netiiierea Imprejur nimic este,ci paza poroncilor lui. Dumnezeu. Fiecare intru ehemarea care s'a chemat,
intru aceia sa ram:ina. Rob e$ti ehemat? Nu-'te

griji'" (Vers. 17-21). Acestea, ZiC8, nu contribuie cu

nimic la credinta Deci, nu te certa, 9i nici te teme, caci
credinta Ie-a scos pe toate acestea.

"Fjeeare intru ehemarea -oares'a chemat,

inUu aceia sa rama,n,". AJ fost chcmat Q,va.nd: 1'e-

meie. . nec.}"cdincicjf1gP.,"? .R;1..-tr:;),i }n. [:_~:.~:a (:.b..::; rn~. r e . -s i nr:

~urn1!a iJcn tr'u -crediql[~ ~il;~ti;~d:ungi fDiY1 eia~ ~;\'i fv~t c.he;;:at .
fl~wl r0~y ~u te griji, e~ f~~11ai~!uji!1l1. Ai. fast ~hemat
fimd netaIat ImpreJur1 Ramal netaIat ImpreJllt.AI ~reZllt
fEnd taiat imprejur1 Ramai taiat imprejur. Cad aceasta
insamna expresiunea "Fjeearuja precum aimpar1,it
Dumnezeu". Aceslea nu sunt piedici intru exercitarea
evseviei. Tu fiind rob ai fost chemat, a1tu1 ava nd fem eie
necredindoas8", altul tlind Udat lmprejur. Va!! Dnde a
pus el robiea i Dupre cum iaierea' irnprejur cu nimic nu
folose9te, precum nid netaierea imprejur eu nimie nu
viitama, tot a:;;a nici I'obiea sau libertatea. :;:;i peniru ca
aceasta sa 0 faca mai lamurita, zice: "ei de $i poti
'-'Q

ft.;~

.,Jf..A, 1.

d O-hnd
~~
~.v .'

" Y]'J 'i

,'",-,a

. ~.'" ~.1 ":J...t~.l.lJ

j'u

vv

,-," 'H" UD "'''

0 U tJ

1.'-'

~"'r.r."

a..utva.

_ ..-.'

lJ~a~

rrlult inca sa SluJ a~t1.: L,lara de ee 08fB - poronc.e~t.e c.elui

ce putea sa se libereze ca sa ramana rob? Voind a ariHa

ca robiea cu nimic nu vatama, ci inca chiar tolose$te.
Si nu sunt in DeCUnO$tinta ea sunt uniia eari sustin ca
~xpresiunea "maj mult'te sU[June"este zisa pentru
eliberare din robie, zicarld ceo (Idaca poti a te elibera, Jiberea,zJ.'iAe), insa a.cf'.st. cllVllnteste.ell totuL contrar mo- .
dului de vorbirea lui Pavel. dac8~ cu adevEirat fac8a
aJuziune Ia aceasta. Cad mangaind pe rob s i aratand
. ca, el cu nimic nil este nedrcnlatit. nu 'j ar II poroncit
ca sa devina slobod, fiindca po"ate' i-ar fi raspuns- cineva :
dara dad nu POP)) Ded, nu spune e1 aceasta, ci dupre
Cllm a m zis mai 'nainle, e1 voie~te a arata ca nimk nu
esle mai mult cu eel devenit slobod, ~i ({chiar de ai fi
stapan in a te elibera, zicc, ramai a slujl. Inca mai
mult.
Mai departe, apoi pune ~i cauza, zicand: "Ca eel

. ee este ehemat Intru Domnul rob, slobod Dom- .

nului este; a$ijderea $i eel ce este chemat slobod,
rob este lui Christos": (Vel's. 22). In cele dupre
Christos, zice, amandoi sunt deopotriva. Dcopotriva e;;ti
til rob allui Christos, deopotriva $i stapanul tau. Ded,

~i

248

OMILlA XIX

cum este robul slobod ~ Ca te-a eliberat, zice, nu numai

de pacat, ci inca $i de a mai ramanea rob al robiei ce]ei
deafara. El nu mai Jasa .c a robul sa ramana rob l;li
nici ,?n1 stand in robie, E;li ;xcef,tta esie minupea cea m~re.
Dara cum oare robul ramanandroOe.s te sIobod?:cand
cste scapat de ' patimi,;;;ide <boal~le ~fltljlQt(!$t:j, d;ind::{lspI'etuie~te averi)e. m~rireasi cefela'ltkpft.l.irnl.
"c.1} pret sunteti cumparati, mi va fac~tir'obi
oamemlor" (Vers. 23). Expresiunea aceasta este zisa nu numai catra robi, ci ~i ci1tra cei slobozi. Cad se poate
ca fiind cineva rob, sa nu fie rob, precum $i fiind slobod
sa fie in acel8.$i timp E;li rob. Si cum fiind rob, nu esto
rob'? Cand el face totul- pentru . Dumnezeu, cand nu este
ipocrit, $i cand ceia ce face nu 0 face de ochii oamenilol',
a~eca slujind oameniior ei este slobod. ~i ja-Y~si,cur,n
:Bmd cineva slobod este rQb'? C,and sluja~le Qameni!or
. vre-os!ujba oare-care uricioasa" 'SgU pentru pofta de
,'" b~n!, s~u pentru fmbtiibarea pantecelui,sau pentru sta, p?-f'le. _Unul ca aCesta este mai rob de cat toti robli,
...chlB:.r ,dcar. fi ~sl?bod _ In 8,devar, :~ft~:.dete-te l~ acesf,.e
d?uarmpreJurarI: Rob a fost 10SH, msa, nu rob oame- .
mIor, pentru care chiar in robie el era mai slobod de
cat toticei slobozi. Dara n'a ascultat de stiipana sa Ja
ceia ce voia dan sa. ~i 'iarai?i, sloboda era acea fern~ie.
i.r:s~ mai, roaM de cat toate roabele. 9f vreme .ce se rugft
91 Im~u9a pe sluga sa Iosif, - .. 1n$a n'a putut convinge
pe cel slobod ca sa faca ceiace nu"Vola a tace. Deci
faptulac esta, nu mai era robie, ci ehlar liberlatea cea.
mai '~alta. Caci cu ce a fost fmpiedecat e1 di9robie spre
fapta buna'? Auda aceasta robii $1 eei slobozi. Cine a fost .
r~~ '? .Ce! rugat, sau c.eia ce se ruga '? Ceea ce cerea cu
starumta, sau cel ce dlspreWia pe ceea ce se ruO'a'? Caci
$i pentl'U robi sunt hotare puse de Dumnezeu, Prin care
se Iegiue9te pana unde trebuie a ti pazite, iara a trece
peste acest~ t:-0ta~e nu se cuvine. Cand sUipanulnu poronce$te mmiC dm acele care nu pIac lui Dun:nezeu
~tuSlci, trebuie a'i urma 9i a se supune lui; - mai depart~
msa, ae I<?c nu trebuie a se supune, $i cu chipul acesta
rob~l d~vme slobod, Dara daca ai mers mai departe,
apO! dual' slobod de ai fost, totu~i ai de venit rob.
- Aeeasta tocmai da a intelege, zicand: "Nu va faceti robi oamcnJIor" . Dara .daea nu este8.$a, $1 apostolul ar fi porollClt de a panlsi pe stapani, $1 a ambi~

OMILlA XIX

249

tiona-ca sa de villa slobozi, apoi atunci cum de Ii sfatue9te

zica nd : "Fie-care intru chemarea in care s'a che~
mat, intru' aceia sa ramtma ?".!;)i aiurea: "Cati

sub jug robi,pre stapaniisai de toatacinstea

y rednici sarj ,~ocoteaca .;~.. iara.cari au $tapEtnl .
cf'ediflt~josL. sa nu-l defaime, cacj Ji"aiisutliJ,;ei
ce primesc faoerea de bine" (I. Timoth,6, L 2).
SllJ,)t

Deasemenea 9i Efeseniior, precum $i Coiosenilor scriinacela:;;i Iucru il hotara$te (Efes. 6, 5 9i urm. Colos.
3, 22 ~i urm.); de unde se vede lamuritc.a e1 nu desfiintaza aceasta robie, ci pe aeea venita din rautate, care
estecea mai grozava, fiindca chiar slobod fiind cineva,
ii sluj~te. Ce f910s aveau fraW lui losif ca erau slobozi '?
Ga1"C flU erau n-iairbbide dtt (oti robii, o1intind tataluiior-, mintind ditra negutitorii aceia :;;i spunandu-li ceia ce
nu era, mintind ~i pe frat.ele lor'? Insa nu a$a este cel
eu -adevarat slobod, ci pretutindeni $i in toaLe estc adevarat; pe dansul nimic nu fa putut robi, nici !egaturi,
nici robiea. nici amorulstapanei lui. niei casegasea in
tara straina, ci a ramas~bod in ' toate. Aceasta este
mai eu sarna libertate, cand cineva straluce$te chiar 9i
in robie.
Astfeliu este cre~tinismul, cad chiar $i in robie e1
iti haraz~te liberlatea. $i precum corpul care deja natura cste neranit, atunci se arata ca 81 esteeu adevarat
neranit, rievulnerabil, cand chiarprimind in el sageti nu.
patime~te nici un rau, tot a:;a ::;;i cel cu adevaI'at slobod
numai atunci Se apata a~, cand ava nd 9istapan el nu se
robe:;;te, De aceia poronce:;;te de a ramil.p.ea rob. Dara
daca nueste cu putinta de a--fi cre$tinul sluga sau rob
dupre cum trebuie, apoi atunci Elinii ne VOl' aCllza de 0
. ma re slabaciune a evseviei, iara de vorafia ca slujba cu
nimic nu vatama evseviea, apoi alunci VOl' admira propoveduirea cuvantului. evangheliei. Ca dad!. pe noi nu
ne vatama nici moartea, nici Mtaile sau legaturile, apoieu atat mai muIt robiea sauslujba ce 0 facem altora. Focul
$i ferul, $i roii de cazne, $i boalele, :;i saraciea, $i fiarele
salbatece, $i. muIte altele mai groza ve decat aces tea nu
au vatamat pe cei credinci09i, ba inca i-au facut9i mai
puternici, apoi cum Ii va putea vatama robiea '? Nu robiea
aceasta vatama, iubitule, ci robiea cea del a natura, robiea
piicatului. De riu e9ti rob al acestei robii, Incurajeaza te $i
du ~ li

250

OMILIA XIX

251

OMILIA XIX

te vesele:;;te, dici nimeni nu te va putea nedrepUiti cuccva,

de vreme cc ai moralul tau nerobit, - iara de vci fi
robit acestei robii, apoi ehiar de ai fi sloDoc1 de mii de
ad, nid un folos nu vei a vea din acea libertate.Caci-ce foios
vei aveEL - spune'mi - daca nu sluja:;;ti oamenilor, insa in
w;el timp te supui pc sine'ti tutu!':)!' p:1t.imilor ~ Oamenii de.

mili)~t{~~i~i:~.'!;~icl~~~~l~l~ ~~!~~~:~'s~r~-:~jg~s~~~:'~~~:;;:t~~~

Siuja:;;ti until om ?Dara:;;i stapanuiteu iti siuja$te ~ie, dici e1

se mgrijai;>te de hrana t~, de :?anatatea ta, de haine ~i de incaitamirlte, ~j {le toate :(:.ele' necesare tif,\. :;;i 11U te temi tu
aUU de mult ca nu cU01va sa fiidispretliit de stiipan, pe
cat se teme 81 ca nu cumva siHi lipseasca din cele trebuitoare. Dara poate ca stapanu1 se culea, iara tu stai treaz '?
:;;i ce are a tace i Caci aceasta se intampla ~i cu tine,
iara nu numal eu dansul. De multe-ori 9i tu fiind culcat
~i dormind 0upoftfL e1 flU S8 culca, ci sllfefa, 0 multime de neajun~uri prin piata :;;1. priveghiaza mai grozav
decal tine. Ce a patimit Iosif atat de mult'g ~ la stapana
lut. prB cat a patimit .ca de ]a pofta co .o ardca? (~aci J.
n'a facut ceia ce voia dansa, pe dod ea tacea totul eeia
c8-i poroilc8a s dipii.llGl ei, voiesc s~\' sp un de desfranarea
C(~ 0 stapanea, - ~j niei ca, a conte_nit pana"ce a facut-o
de 1'.5. Dara ce stapan poronce:;;te de aces tea '? Ce tiran
crud a1' pretinde astfeliu de lucruri ,?Roaga-te de rohul
ten, zieo) lingu ~a.~tc pc eel el1mparat eu bani .roaga pe
priz(mier-ul tau, :;;,i chiar de te-ar stupl, tu totu.;;i rabd;}, ~i
(~hiar de i--ai spune de mii de ori $i n'ar primi, tu totw;;i
tine-l In singur!Hate, silc$le-l necontenit, $i fa-te de ris)).
Dara ce poate fi mai necinstit$i mai murdar ca aceste
cllvinte '?((Daeii, zice, nid a$A nu vei izbutl c u nimic, apoi
atunci hule;,;;ie ~i 111f:?ala pe toval'aE;lul taU. Prive;;te cat de
uricioase, cat de barbare sunt aceste poronci, caL de asprc,
cat de crude si cat de nebune stint!
Dara, oare poronce$te un stapan IUC:1'uri. de acelea pe
care Je-a poroncit atunci desfraul acelei femei '? !;)i cu tote
acestea ea n'a fndraznit ca sa nu asculte. Iosif insa n'a
suferit nimie din acestea, ci cele contrare, care i-au adus
slava:;;i cinste. Voiesti ponte a vedea$i un alt barbat sub
ascultarea unei astfE~liu- de stapane, poroncind multe, ;;;i
ne'ndraznind de ase impotrivi? Gande9te-te la Cain, clUe
a fa.cut e1 pOfQncindu-i-se de acea stapana nemiloasa. I-a
poroncit de a ucide pe frate, de a minti pe Dumnezeu,
de a Intrista pe tatEi, de a faCe lucruri neru~inate, ~i e1
1

totul a facut c::i cu nimic nu s'a impotrivit. :;;i de ce te

minunezi dabl aceasta stapana are ataia putere asupra
cuiv;), ?-cand de multe-ori ea a. T?imiciL chiar popoare iJ?t.FeO'i. Dc pilda femeile MadJamtll.or !Xu.luat aproape l~.
,o.-..~c
!"'~...... 'C1 ..~llnl~llir
. dll-ip,e toll prm trumuseta lor $1
:..vJ,J .. ...., "-.Po
1......................
prin Dofta de a Ie stapani.
, . , . _
. ..
" '''Deci; 0 , astfe!iu ge- rut~i)~~ ; ' $t:,)tili"i(i.- ~) Pn V(~l, . l.lf~n: .
'~oh ; nQYY1"'pj
l nr" ' . .';.~!
or"'5 (in"
"",,..,,U,,t i
nU. . vaJ. 'f'arop
t:r . .tl
...
'_~~~).:.!. .l.. V_. _ . .. ' .
.:~ . ~ . , .
-. ~
pe oamenii carl va poroncesc absurd~til:tj~ 9j sa il';l va plecatioici absur.aitatilorvoastre)). ApOl rl~lcandu-h cllgctul
~iinaltand u- i zice: ,,lara pen tru feelOare p~H'(?nea
-1 ' ''''''

'~ '

.1

'

. .'

.,,-'.1.

<1.....'

. ....

...... '",. ........ .; I: . ,!''I!, .

Domnului nu am, iara sfat dau, ca un n111Ult de

la Domnul a fi credincios" (vel's. 2;,). Inaintand in

reO'ula pe drnmul apucat, e1 arni~te9te Y;i: urma t;;i de ~fe

roig<:>N' . Fiindca mai sus i-a exercltat m l-U pus In orandui';,ji c~' cuvinte rentru infranare, nl~tdepaI'te ir~c~ .l~
ceva mai mare f,ii de ~i nu amporonea, ZI.C8,. eu t~tlif,ii
ered ea, e eeva buniJ; Pentru ce ~ Pentl'u aCCla:;;l eauz~ pe
."
1:>'_ . _......-.'f'V'O".
o., :itu-t..-:--ai c.u
care . a. pus-ovorJJll1d
-dc lOl1anarc. "Len~v
v~ ~'.
T

<

.....

femeie? Nu cauta, deziegare, Dezleg<;lJ.u-te-3.1 de

ferneie? Nu cauta femeie" (Vel's. 27). Acestca nu sunt

contrare celor mai dinainte, ci l'l1ca in cea mai mare concordunt a . Caci $i ae010 zice: "fara nU~Tlai dl!l bu.n~

~\/'O-lrltaV"
1""
,'; ''1,01 "iN'
(>11 temele (
\J
,
""1 (.\1 "'"
Llv\.,.
n LeO'atu-te-al
<:::>
$i aceasta nil esle contl'ar- celei\....I

--

.Nu cauta clezlegfl.['e!~

ralte Ccia ce esto conti'a voin:ei,Dumai aceia -se poate

con;ider:a ca deziegare, pe cand ~daca arn,an?oi :se lEfra~
neaza din buna vointa, apoi atune! nu este ctez!ega~e: UIJI?H,
aceia <.:a sa nu S8 Gf'eada c~ aceasta estc () leglU~re dm
parte-i, a aduos: "lara de tc-ai ~i insurat, n-aJ gre~it" (Vel's. 28). Apoi e1 ail. ca p~icin~ ce.1e prezente,. n~- _
voiea de fa ta vre mea cea scurta a vlet81 noastre, Jl ~a
cazurile de ' t~t feliul. Caci ca~atoriea t!ra9t~ dypa swe
multe, pe care le-a dat ~ SE\ mtelege $1 alc1, $} m ;'01'-.
bele de mai sus pentru lUfranaI'c: acolo spunand Cd, femeia nu are stapanire pe sine, iara aici zicaud:' ,~1 ,e-

gatu-te-ai" .
. .
. ..
lara de te-ai si insurat, n'al greslt". Aceasta

nu 0 '~pune de ceia c:e':;;i-a ~les viat~ fecio:eln,ica, ~in.dca

- una ca aceasla de sIgur ca a , gre~lt. ?a~a s a marlta~.
Daca vaduvele l$i iau pedeapsa marltanctu-se de a dona

OMILlA XX

2,52

-O\ira, dupa ce i'?i-au ales odata vaduviea, apoi cu amt

. ma~. mult feeioa.~ele, "Dara nacaz in trup VOl' avea
unllv c~ aee~tlla ((. (<Jnsa, ziei, $i plaeere vor a Vea.
Dara, ~! pe aceast.a prive~ecunl ..ct; fmputintl.t-ti prII)
S(~UI'tiJmea timpului .<ie fata zii..'A nd
eavrenl P ;4P.
~p;1]n') , .t;j~~1' 'P.t.~ ~C'ta" , ~" , , : ~A

.--y:...' . . . '''' :~''''':-" .... v

,'-<

. _;

~ ; '~-" " ."

"', ' . , /"'1"'~'~~ ".~A-:" .. ,) .~.. ,.,

-Q

<:td~i:t 111 :;aiJ()con t;lb:ieaca1a.~

tor; nvU(il~l pf'inageastalume, $i iaurmaa 1e$i de aid,

tt} .m~ te lOv~rte.,;tI lotr'una inauntrul eill. Chiar ..dac.a ca ~
saLorlea n';=.I.r avea nici 0 suparare sau nemultamire $i tot
ar ~rebu~ ca <:;inev.a sa s~ grabeasea spre (~ele viltoare, dara ~nc;a daca ma,~ are~l n.a~azuri, de.ce sa i se mai puna
gr~utat.l ~ D~ ee sa se mal la 0 astfehu de povoara, cand
ch~ar ~l d~pa ce a luat-o cineva, trebuie a se purta a~a
fehu ~a -7~ cum n'(;l,faVea~O~ ~findca zice; ."Cei ce a11
fen;tel1 sa fie ~a eU~1~~a.r avea". Apoi ' IntroducaDd
eev~ dV~ cole vntoa:e, lara:;l a !ntors vor.ba_spre cele pre~e~ve. ,-,nele ::.unt auhoVmCe$.t1 ea de plIda cand spune:
; " C~. cel inSUt8:t se Cingrjja~tede alelumei, iara eel
nem~:r~t~e ale Donmului, ~i cum va pHicea 1)omnA
ulUl , lara ~ltele. sunt de ale vietei prezente, ca atunci
eand zi,ee: JJ $1~~OIese ea voi .fara de grija
fiti ((

sa, .

{\(erA
s. ~~2), --. da~.a cy .toate~acesteachiar $i a~ali lasa
stapaOIpe dan~ll. Cam daGu eel ce a aratat ee arrume
est~;: de prefe!,a:, ~ v~ne !a urrna $'isile.:5tepe attii sa rata '
du}:',:,. voea ,Sd., <:tpOl pr m ageasta lasa: a .sein~elege cit
?hla~ el n are .lQ.credere . ~n vor-l;>ele ~Ie: At ea prin
l?VOlrea de. rn~l~us el ~ctl mult l~a :sfatmt, ';;1 In acela~i
. timp ~ neslmtlte.l-a oprlt, zlc3,nd: "$1 aceasta spre al

v?strulolos

ZIC,

nu ca

Sa

253

---------------------------------------.- -------

OMILIA XIX

rau, ci rauleste de a fi impiedecat unul dintran~ii spre

filosofie. "lara de ise pare euiva ea, i se face

vreo neeinste pentru feeioara sa" daea -Ii tree

tin!l'etile" (Vers.36). Aiei ITlise pal'e ca vorbe9te

. pentru 'casatorie, iara ingeperal spunetot. pentI'u. fe..: !>ioriB.fiin-ddt ne!ltrJ.l felnilfl. e~.re A. fast. miirit.<:)J,il, Dch.l~ti.'t
elpermite$i .' 'duna , casatoi'ie"inSEt. namai ' intru
Domnul" zice.Si cBlnsamna "uumal intru Dom. nul ?'" Adedi cu'toata demnitatea, ell toata intclepciunea, fiindca deaeestea este nevoie pretutindeni, $i de
aeeia trebuie a Ie eauta, caci de altfelill nu este eu Plitinta de a vedea pe Dumnezeu. Dara daea poate treeem
rapede asupra fecioriei, apoi nimen~ sa n~l pe invi~o:,ii
tasca de lene, fii.hd~a asupra acestUl pasaJ,sau rna'lbme
zis asupraaeesteiehestiuni va st~ l~ indaman~ 0 ?ar.te
intreaga >l), unde am treeutin revIs\;atoate obleptlUmle
aduse tecioriei, $i de aceia --amerczut ca. a rom vorb't
si aid iara.$i de aeest lueru ar fi eeva de prisos. De
aceia. noi trimitand aeolo pe ;1uditoriu in privinta fecio~
riei, 'aid spunem numai -atata, ea trebuie de .a diuta
necontenit infranarea. "Paeea sa urmat i, zice, $i

sfinteniea, fara de care nimeni nu va vedea PIe __

Domnul" (brei 1~,14):Deci, pentru ca ' sa ne lnvrednicim de a-I vedea $i a ne afia 10 feQiorie, ::;;i fie ca
ne~arn gasl_ In IntEda...casatoTie, fi~ ca int~'8: doua, .<lce?-;syt
sa 0 alungam, pentru ca sa ne lOvredmcI01 de Impa,ratiea eerurilor, prin Charul Domnului nostru lisus Christos,
caruia se eade slava $i slapanireain veeii vecilor. Amin .

va puiu voua cursa

C! ~pI'e ,tmna ~suviinta, ~i apropiere de Domnui

far~

srmnteala

(Vel's.

35).

Auda deci fecioarele ca

nti IO aeeasta sta .feci<?r!ea, caci .eea care se ingrij'a$te

de cele ale lumel, mel nu mal este fecioara, 9i nid
n~ mai os Ie c~ bu?a euviinta. Caci zicand: "se deo-

Slbe~t~ femem ~l fecioara" (Vcrs. 34) a pus a~easta

deoseblre Intre. el~ , cum $i prin ee anume se departeaza
u.na de .~lta~ ~l dand 0 definitiune exacla fecioarci cum
$1 femell rnantate, el n'a spus de nunta niei de Infranare,. ci de li~i$te $i de prea muM, 'oeupatiune. De
aJtfehu nu umrea barbatului eu femeie este un luert1

OMILIA xX

"lara pentru eeie ee se jartfesc idolilor ~tim

ea toti avem ~tiinta; insa ~tiinta face semeti , iara
dragostea zide~te" '(Cap. 8, 1).
I} Nota. Face aluziunela Tractatul sau Despre feciorie .

254

OMILlA

Mai intaieste necesar . a $ti ce. voie$te sa spuna

prin. acest pasnj, caci numa,i a::;>a cuvantul ni va fi lesne
de priceput, Cel ce vede pe cineva acuzat, daca mai
IntiH nu va i';ltl natura pacatuJui, nu va <;;tl ce sunt cele
'ce se vorbesc pe socoteala lui. Ded,., care era cauza
pentru ,care acuza atuud po COI'inthcni? Un pacat mare
1

iLn~i:1iif;Ir;":i~;ii~iY;aA~!~t

c1 i:~aiCe1~:~~:~ i~r~~t lrY~~~~\l

sput-ca, 'ci cele, ce lOS diill,ransul, $i ca idolii, lem,nele, petrele $i demonii, ,nepIJt,a,nd Did vatama ~i nid
folosi cu cova, intrebuintau aceasta CuhO$tintain mod
nepotrivit fata cu ,perfectiunea lor, t;li deci, vatamatoare atat pentru dao$ii, cat $i pentru a!tii.Caci Intrau
:';li la iuuii, $1 luau parte 1a meseIe de acolo, $i de aici
se nao;;tea eel mai mare rau, Cei ce a veau inca frica de.
idoli $i nu cutezau, 8,-:i dispretul, luau parte la ospetele
de acolo, . fiindc;l . ~!edeau ~i pc c~i mai desa "~~lr~-itj f},t:'cand aee<;tst~, ,~i vdin aceasta G.o.uza S8 vatarnau ,foa~t~
mult.. C::.tCl. nlClma.car nn .seatlngeau de acele nlanearl
eu aceiao;;! credintaca o;;iido!clatrii, ci maDcau din ele
ca din j<lrtfeIe idolilor, fapt care era asa zicand dir'area
ce rner-gea spreidohJl.a.trie. I)ara~i ct1iar acci 2:;;a zh~j
desavar~;;jti nu 5e vatamau cum s'ar lntampla, prin faptul
ca luau parte la mesele acele sataniee$ti,
Deci, acesta era pacatul lor, iapa fericitul acesta
voind a i j'ndrep!:'!., nu deodata Ii vorbe:;;tA ell dispret,
. dki Geia :::B dan:;;ii faceau era mai mult din prostie,
deci'iJ din rautale, "De aceiachiar dela Ineeput era nevoie
mai multde sfatuire, deciH de infruntare puternica ~i
de manie. ~i gande$te-te la in~elepciunea lui, cum deadrept.ul fnc.epe eu sf:9.tuirea. Jj~ti111; zice, c,a toti a"Vel11
~tiinti:i pentru eele ce se jartfese idoiilor". Lasand
la 0 parte pe eei s\abi, ceia ce face peste tot locul, el
vorbeste mai intai celor tari, Aceasta a facut-o si in
epistoia catra Romani, zicand: "Tu cine e~ti care
judeci pe fratele tau" (Rom, 14, 10)? Fiind ca eel
tare t;li puternic este care poate priml mai eu uo;;urinta
ccr'tarea, ceia ce face $i aieL ~irnai intili Ii moae trufiea,
$i ceia ee credeau ca este allor prin exceptillne, adeea
ca dan:;;ii aveau cuno9tinta desavaf't:;;ita, aCBasta, zic,el
o deelara de eomuna tuturor, "Stirn ea toti avem
;;;tiinta" . zice, Dad i-ar fi la,sat' ca ii sa cugete iueruri
mari de dan$ii, apoi prin aceasta cu nlmic IlU ..aI' fi fo-

255

xx

10sit- ba inca ar fi viitiimat foarte mult, Sufietul ambitios cand~ 58 rnandre:;;te de ceva, ehiar daca aceiaar
vatama pe a1tii,. t?tu:;;i el se tine. strans.de ~?el. !ucru,
dio cauza slave! Cle9arte. De aCeIa Pavei mal ml.:u examincaz('i.' aC8st, tapt prin sine lnsu~i. ceia ce mai in urma
a facut si in chestiu01'~a inteiepciunei celor de afara, doborand Gll prisosinta L~eea iny;lei~::~;I)l,'::; , ~., . . ~. ..
Acoio insacudreptcu vitntiac~~a D~?U, .lilnU(-,;. iH.pi'~i
aeelora era vrednic cu totut de acuzare, $1 ut;lllrintaera
mare, pentru care 11 arata n~ n~m~i ,c': ,prisosilnic, c,i
111Ca chiar ;;i ('ontra ,pro poved Ulreh AICI 11!S3,v nu, ~e I?,utea
face aceasta, fiindca faplut lor' era, cunot;ltmta, $1 mca eunO$tinta desavar::;ita, Deci nici nu er'a fara prirnejdie de a
dobor( acea cuno~tinta, dara nici tl'utiea ce 0 aveau pentru
aeeasta nu se pulea seoate cu u9urin~a, Deei, ce fa~e ~l '?
Mai inta.i 0 a,rata ca comuna tutuI'or, CU care ocaZ16 m"
fnloeaza semetiea lor, Cei ce au ceva mare $1 bundadi
sino'uri au acei lucru, apoi atunci se ingarnf<l mal mult.
rla""a
d'a~a'-'
. . . i;::; 'c'''' U\
C),or\l
l'i.(.~lu;l all ~l.al+~~:tfl.Ol
nu
u
i'
G . "'0
;::,\.:; . . . ~ u..L.u..
....
Uip
o

(A,i

v . "

.,.

pautnesc.

_1_

."t- ......

0.,

1 .....

ue:JJuB-!i:t

'!.).l

.1.UVl

Ii

U":;.

'"""~"'"'"~lV>.:,.....:
"i\iI ..... ..; .' ....... A.:
:fi!aUUl!t;lH'!O-,l
!H.O~I

r:J .... r1o~

1.1\,1..1.,

~_~C\jJ~

....

~J

.J!

n~n..n

(l.J.o.U:..L

/"Ox.

'I..Lt.

cuno"tintaaeeia estecomunEi tuturor, fiinde:'j, aceia credeau

ca e;te nlimai a ItJI',Apoi 1i1dind-o cOi1l.una tutUI'OI', el
nu se pune num:;ti pe, dansul,in act;a c~munitate; fijnddi
in asernBnea caz mal mult I-ar fi mallat. Dupre cum
:cand are eineva singur un lucl'u, accasta H lngamfa,
-tot Lt';>u $i a avea comun eeva, din, cele cecovar~esc, n~
mai putin i! ingamfa, p~ a?ela, Gl r~u :,c pune numa}
pe dansul, ci pe toti, caCl n a .ZIS (ca, ~>l en am cuno~tirfta)) ci ,,~tjm ca .toti ayem ,,~tii!lt~":. q~liar'pum<:~
pdn aceas\a expreslUne smgura, $1 mca ll-a ooborn;
trufiea-; daraprin a doua Ii-a dobiir.t-olfica ~i niai tare.
Si care esle ae-easta ~ Cand arata ca chiar lucrul acesta
($lii n ta) inca nu est~ desavar;;it" ba ,chia~' fo~r~e i~p~r
ted", ~i nu numa:i Imperfect" CI chIar ~l va~arnat~nu,
daca nu e;.;te uOlt eu altceva, In adevar, ca dupa ce
zi~e ('a toti a vem $tiinta, adaoga irnedieat: "insa ~tiinta
face sel1lcti, iar dragostea zjde~te", at;la ea daca
esle fara dl'aO'oste, apoi atund '$tiinta duce pe cineva la
u<..:urinta,
ra~'a zici tu, nici dragostea tara $tHnta
uu
y '
, \' , d
. al'e vre-un f( ,\OS)), losa el n'a ~pus aceasta, C1 .asan r
aeeasta ea eeva marturisit de tO'i, aratiL ea ~tiinta are
mal'C nevoie de dragoste. Cel ce iuhe$te, ca unul c~re
llllpline$te cm mai prineipala_ dintre toate poroncIle,

256

OMILlA

xx

ONliLlA

ehiar de ar avea vre"'-o lipsa oarecare, tolu~i iute se va

bueurade ~tiinta, pentru: dragostea ce 0 are dupre cum
a fost Corniliesnta;ml ~i multi alpi, - pe cand cel ce
are~tiinta, insa nu are $i dragoste, nu numai ea nimica
r:lu va'Ca$tiga, darachi.:H' dill eeiace are va eadea, .$i
de 'multe ()r}vacadea in prostii . . Ast.feliu da,r-a, ~t.iit'l.ta

.' ' :;P est~ . Gonst[!lg~iya a.Qra,go~tei7

.ba.

inc~.chfar. cp';'f.A~~

uli1 'Contra;, ro tmB pe eel eenu estecubagape ae safI'Ja;

trllfindu~se :;;i lngamfandu-se. Mahdriea ' obh;muie$tea
imparti, pe cand dragostea ul1e$te pe cele despartite $i
duce la cuno:;;tinta. Ceia ee invederand mai departe ziee:

"lara de iube~te cineva pre Dumnezeu, acela

cunoscut este de dansul". In cat nu impiedec, ziee,
de a avea. $tiinta dcsavar;;ita, ei poroocese numai dea
o avea uoita cu dragosle, fiindea de altfelill nu este nici
un folos, ba chiar viWtmare . Ai vazut undeduee vorba
des pre dragoste ~ Fiindea toate ralele de aiGi vin, adeea
flU dela: $tiintades:lvar$iUi, e i de acolo ca nu iubvlm cu
'. putere, ~i niei nu cfutam pe aproapele din care cauza'
$~CU C~rintheoiiac89tiia s'au in tam plat dezbinari, trufie
-, ~l celelalte Loate de care i-a fnvinovatit ~i inainte $i
dupa aceasta, de aceia $i apostolul necontenit aduee yorba
de dragoste, fndreptand eu aeeasta izvorul tufuror bunurilor. De ce va trufiti, zice, pentru ~tiibta ~ Ca daea
nu aveti dragoste, apoi ehiarsunteti vatamati. Caei ce
estemai rau dedU maodriea ~Dara daca tu, i~i apropli
,dragoste.-a.poi atunei $i $tiinta' itiva fi iri. siglll?anta.
Fjindea chiar de a-i vedea ce~a mai mult la aproapeie,
tu insa iubiodu-l nu te vei ingamfa, ci 11 vei aduce;;i
.p~~gs_uLpre-:-d,r~gQ~t,e,1! ,~r:U~,~ 1L~eia ~icsl.Q~ eEt . n$,tijpta
fa_ce semet" a adaos imedieat: "iaradragostea zide~te". N'a spus modereaza ci ceia ce este cu mult
mai folositoriu. $tiinta singura nu numai ea trufe~te pe
cineva, dara n $i desparte de lumea eealalta. De aeeia
$i com para pe aceste doua.
. Apoi el pune $i a treia eauza, care putea sa-i birmasca. $i care esteaeeasta~' Cli chiar de ar fi intovara$ita d ragos tea, totu$i nici a:;;a nu este desa var$ila ~tii nta.
De aceia a $i adaqs: "lara: ,de i-separe cuiva, ca stie

ceva, inca niniic n'a cunoscut precum se cad'e a

cunoa~te" (Vel's. 2). Aceasta este mna eea mai adanca.

N u spun, zice, ca

~tiinta

este com una tuturor; nu spun

xx

257

ca urand cineva pe aproapele $i pierzaodu-;;i oriee ru:;;ioe,

el prio' aceasta se vatama singur foarte tare; - dara.
ehia"f' daca e$ti cumpatat, ehiar daca iube~tipe fralele
tau, chiar !?i atuoci, zic, e$ti oedesava,r$it in clJ.lJo'7tint~L
Nimie r)il vei ~ti vre-odata, precum trebuie a tL Dara
daca' nQi nieio;1atii nu putem sa a vem~tj.inta exaetade
:.; cc'\t5, 'ap6i ,-eu(.nde .au, ajuns llQ.iia la:atfrW, )lebunie, in
. d:l.t .sa 'iica .ca' ciin()sc . pre Dumoezeu cu toat3, exactita.:tp.)'1,'? Ch~ar de am ave8,:;;tiintaexaetade toate celelalto,
file} a$ainea n'am pu tea a yea ~tiinta de Du moezeu exacta,
caci cata departare 8ste intre dansul $i toate celelalte,
nici BU S8 poate spune)). $i pri ve:;;te eumli-a rloborat
trufiea. EI n'a SpllS ca (mu a veti ~tiinta cuvenita pentru
cele ce va stau de fatal) ci (mu aveti ~tiiota pentru ori
ce Iueru. Si n'a zis ca voil) ci ori ~i cine,. fie Petru,
fiEi Pa. vel: fie ,ofi.,'?j cine. Prin aceasta el i-a ~i mangaiat,
in aeela$i timp i-a $i moder-at eu putere.

"lara deiube~te cineva preDumnezeu,acela"

- nu zice c<!'acunoscut pre dansub)- ei "eunoseut este

de dansul" , adeca nu noi l'am eunoscut pre dansul
ci el ne-a cunoscut pre ooi. De ar"eia 9i zicea Christos:
j

"Nu voi'm'ati ales pre mine; ci eu v'am ales

pre voi" (loan 15, 16), 9i iara9i : "atunci voiu cunoa~teJ precum ~i cunoscut sunt" (1. Cor. 13,12).
Deci tu tegaod~te cat de mul~ ii-adoborat trufiea. Iotaiu

:i aratat ca ceia ce dan~ii' 9tiU; este$tiut de toti. "Toti

avem ~tiinta" ziee.Mai de parte a aratat ca singura

9tiinta fara dragoste, este vatamatoare. "Ca ~tiinta, ziee,
" .face SlleW' .-Mai departe apoispunecachiar :;;icudra~
gostea de ar fi impreuna, totu:;;i aeea ~tiinta TIU 8ste desavar$ita. "lara de i se pare cui va, zice, ca ~tie

ceva, inca nimic n'a cunoscut, precum se cade

a cunoa~te ". Pe laoga aces tea mai arata ca chiar niei

aeeasta n'o avem dela ooi, ci dela Dumnezeu care ne-a

daruit-o, caci n'a zis a cunoscut pre Dumnezeu ci "cu.noscut este de dansul". Dara daca ou au $tiinta de:..
savarl;;ita, apoi ace~sta viI1edela dragoste, pe care 0'0
.au dupre cum trebuie. "lara de iube~te cineva, ziee,

pre Dumnezeu, acela cunoscut este de dansul" .

Deci, prin toate aces tea doborandu-li trufiea, mai departe
In cepe a dogmatiza, zicand astfeliu:
16038

17

258

OMILIA

xx

OMILIA

"lara pentru mancarea jertfe lor i~olice~ti,

stim ca idolul nimic nu este in lume , ~l cum ca
flU este alt Dumnezeu, fara numaiunul" (Vel'S. 4).
Dara tu prive$te in cata stenohorie a~ 3:jut;ls, ~indca ~l
voieste a ronstru1. deod8.ta. aeeste do ua Ide]: ca trebm8
a flj~l dnevadela astfeliu de minca ri, $i ca uU au nici-o
' ,' .' ~ ' --- ': ;. ._.... ... .-:.. ... . ..;,:
.,.;,.
pute:t~ _ aveH~ U!a.l.1C~"rl u6 d~

ta~esc

.,..-~":.~"':

... ~. : . .. ...'.:;.. ; . .: ... ~~. .:< ,-.

yo,VJ. JI..IO-" lJ\.> . ~Jt7;1 ' :'." "'"

0 (. '

-' {" ~-.~ ... ..:":';,;,

J

UJ!JOs:':-

din eie; idei care TIuse pl'ea. l'mpaea , lnt.re d Etnsele. Cad, in adevar, aftand ii ca acele mandiri nu aduc '
nici-o vatamare, at fi dat Davala 1a asemenea. os pete ca

indeferente,-iara fiindopriti de ase atin..g~ de dansele;

ii ar fi banuit, ca avand putere spre a vatama" au fost
opriti. De acei~ tocmai dobor~nd?in. in<2eput c~ed~nt3:
O'resita de idoh, ' pune ea eauza prmclpala a departar81
lor "de asemenea mancari scandalul fratilo1', zicand astfeliu: "Iarapentru mcitrlcarea jertfelor jdole~ti,
stim. ca idolu l nimic nu este in 111111e" . Iara:;;i
faee /fantul coroun ~i nu Ii permite ca numai ii SEi
!':t.ip. r.(!=;tiint.a ,weasLao intinde in toata lumea. Nu
{lu~;iai piintl'evoi, zice,stapane;;;te aceasta credinta, ci
pretutifidel1h; .. -- Care

c.rcajnta-r "eli idollJ.l

l11Illic 11U___

este in lumesi ca nu este alt Dumnezell ffu~a.

numai unul". A$8o d;:l,ra nu sunt. idoli ~ .Nu mai...sunL
c~l{iiilti de ale iqolilor ~ ~a S~l~t;ln~B, P:\ ma~ a u ni<?i-,? ~uter.e,
mel nu sunt Ciumnezel, CI de mom ,,/1 pe~re-fim(1ca. prm
aceastii expreslune el se adreseaz3. f?i cat.ra paganii cei
mai ordinari, in acela;:$i timp. :;;icatra cei ee se pi'ireau
ca sunt filosofi. In ndevar, eaeei dintai cu nimic mai
mult nu se deosebeau de petre, iarii ceilalti srnmeau ea
illtransii locuesc. ni$te puteri oarecare, pe care Ie $1 numeau dumnezei. Ded, apostolul catra eei dintai spLIne ca
idolul nimic nu este in lume" , inra catra cei de
~! doilea ca "nu este alt Dumnezeu , fara numai
unul". Ai vazut ca e1 llU scrie acestea dogmatizand
cum s'ar inwmpla, ci spre combaterea eelor de afara ~
Caci aceasta trebuie a observa peste tot locul, fie ea e1
vorbe::;;te eeva in mod absolut, fie ea se ad reseaza a1tora. De altfeliu aceasta contribuie foarte mult in lamurirea dogmelor', ba cbiar $i ill prieeperea eel or vOI'bite.
"Pentru ca de ~i sunt care se zic Dumnezei,
ori in ceriu, ori pre pamant (precurn sunt Dum-

259

xx

nezei multi, ~i Domni multi), i3;ra noua un Dumnezeu este, Tatal, dintru care sunt toate ~i noi
intrudansul, ~i unul Domnul Iis us Christos, prin
care sunt ' toate ~i noi printransul" (Vers. 5.6).
Fiindca a spus mai sus ca ,idoiul nu este nimk;:;,i ca

~dL~!i~S~r:~t i~I~~i~~{~i~;' :; ~~1;:;~;iti~[:)bJi~n:~~t~1~i

ca sa

nu se creada ca e1 se l"az,boie~Le co ntea, ceioI' puternici, adaoge imediat zicand: ,;Pentruca de~i sunt
care se zic Dumnezei ... , precum ~i sunt Dumnezei multi", 9i nu ca suntin fiinta" ci "cari sezic",
adecii' nn ca sunt In realitate, ci cilA a u nnmai In vorbe.
"Ori in ceriu, od pepamant " zice, adeca vorb89te
aici de soare, de luna ~i de stelele (;e sunt pe ceriu, fiind('3~
pe toate acestea Ie adorau Elinii, iara cand spune de cei
de pe pama nt, face aluziune la demoni $i 1a toti cei Inzeificati dintremuritorL
. "lara. noua, un .Du,mnezeu este TaUE". Mai
sus a pus nllmai. Dumnezeu fara. expresiunea "Tata.1" ;
caci zice_:_ ~Ca nu este ait Durnnezeu,
numai
... unul "-; iaraaiJumdupacea seos (;u desiivarliiire pezeif .
~ ~
l
<> "' ~ ~~.
'.
T ~+X l({
.I.,'
~ .~
.. pagam
(}P, -a ' tlttfu:= ~t-eKfH"e5lti-Rea ,;' ~'i " '; " '.n.pGl, Bela
ce este dovada cea . mai rfIare a dumnezeirei, adaoge :;;i
aeeasta: lldintru care sunt toate". Aceast.s. Bxpresiune arata liimurit ea aceia. nu sunt.Dumnezei, aupre
cum zice $i Prorocul: "Dumnezei cari cerul ~i p~t
mantul n'au facnt, sa piara. de pre p8JY1B.nt ~i
de suptce rul acesta" (Ieremia 10, 11). Mai departe
apoi adaoga iili ceialalta expresiune, care inca nu este mai
mica ca cea dintai, caci ziee: ,,~i noi lntru dansul".
Cand e1.zice: "dintru care sunt toate" ,vorbei?te de
creatiunea $i de face rea tuturor din nimic, iara cand zice:
~i noi . intru d a nsul (( vorbe$te de credintii 9i de apro:"
pierea noastra de dansul, eeia ce zicea $i mai sus: ,,~i
dintru dansul voi sunteti intru Chr'istos Iisus"
(Cap. I, 30). Dintru dansul noi suntem de doua ori: $i
ca ne:-a adus 1a viatii din eeia ce nu eram, 9i ca ne-a
adus 1a credinta din necredinta, fiindca $i aceasta este tot
creatiune, dupre cum zice:;;i aiurea: "ca pre amandoi

rara

260

OMILIA

xx

saA zideasca intru sine intr'un om nOli" (Efeseni 2, 15).

,,~i unul Domnul IisusChristos, prin care
. sunt toate ~i rioi printrammP'. $i p0il~I'u Christos
iar~i acela9i lucru sase foteleaga, ' eacj prjntra;flsul fl. fost adus 1(). yieat.a neamui ' nostru Qinenes(; dineela ~c
ril~ er;:I,,~it6tprintr'.9,nsu1 a fost fntors din In~elaciuriB
la adevar. A$a cit expresiunea. ;,dintru care" nn este
pusa fara Christos, fiindca dintru dansul am fost creati .
prin Christos. A~a dara nici denumirile acestea nu Ie-a,
separat una de alta, acordand Fiului numele de Domn,
iara Tatalui numele de Dumnezeu. Ba inca scriptura ()bi~
nue$te de multe ori de a confunda aceste denumiri, precum
acolo unde zice: "Zis-a Domnul Domnului 'meu"
(Ps. 99, 1), $i iara$i: "Pentruaceia te-a nns pre tine
Dumnezeule Dumnezeul tau" (Ibid. 44. 8) $i iara$i :
"DintrU care est/:{ Christos dupre trup, care este
pteste toate Dumnezeu" (Rom. 9, 5), $i in multe
locuri ar pulea vedea. cineva confundate aceste denumiri $i puse una in locul alteia. Dara daca aceste nume
ar fi fost separate in in~i natura lor, $i fiul nu ar fi
Dumnezeu,$i DumneZ8U ca $i TaUi,l, ramanand insa Fiu,
apoi atunci zicand: "lara nouE!, un Dumnezeu este",
era de prisos de a mai adaoga' ex[!resiunea "Tat-af",
voind a arata pre eel nenascut, cMi 81a. de ajuns nurnai
tienumirea de Dumnezeu, spre a arataaceasta. $i nu
numaiaceasta, ci inca se maipoate zice~i altceva. Daea
de pilda tu zici ea de vreme ce se spune ca unul oste
Dumnezeu, apoi atunCin\l se potriv8$te Fiului numele
,de Dumnezeu, iata ca in asemenea caz acel~i lueru se
poate spune $i de FiuI, fiindca~i de Fiul se zice ca
l' unvl este
Domnul" ~i totu~i nu spunem ca aceasta
denumire se cuvine numai Fiului. A~a ca puterea ce 0
are expresiunea "unul" aplicata Fiului, aceia;;i putere
o are ~i aplicata Tatalui, ~i precum cand zicem ca
"unul este Domnul" vorbind de Fiul, prin aceasta
noi nu indepartam pre Tatal dela denumirea de Domn,
dupre cum este Domn ::;;iFiul, tot a$a. nu indepartam
nici pre Fiul del a denumirea de Dumnezeu, dupre cu m
Dumnezeu este Tatal,diri cauza case zice ca "unul
este Dumnezeu Tatal". Dara daca uniia ar zice, ca

OMILIA

261

xx

de ce oare apostolul n'a amintit aid ~i de Duhul sfin~ ~ ~

la aceasta am ' putea. raspunde ca :,orba apostolul~l . er~
adresata idololatorilor, ca lupta lUI era contra zellor, ~1
con~ra domnilor celorlllultL Pentrl~ l1ceia numlJld;, Dum:
nezeu DrB Tatal, pre Fiul l..:a humIt pomn. Dara da~~
' I " .. d ~ .. d'"
'po Tr'tal
't.i{~ asta aata.:avJstolu II a m razw~. ~ c: ~.~ml
<i)(ii;pl),-,fmpredna, co Fiulf .ctl - ~strel1u .sa !ill .5~ crea~a
de daui?ii .ea e1 vorbe;;te de do~ Domm, v';;l mCIpe Fl~l
nu J-a ntifmt Dumnezeu imprcuna cu Talal, ?a nu cumv~
sa se creadade dan!?ii ca vorbe~te de dOl DumnezeJ,
dece sa te minunezi ea n'a amintit ~i de PU}l~l Sfin~'?
Fiindca Iupta lui era indreptata ~ontra .p~gamlor, carora voia. a Ii arala ca printre nm CrB$tmll nu este poHtheism, ci monotheism. De aceianecontenit !ace intrebuinta,re de expresiunea ,)upul" .,. zicand: ;,.ca.?ll est~
alt Dumnezeu, faranumaj unul" $i "lara noua
un Durrmezeu si un... Domn". De unde se vede
cit e1 crut.and oarecum slabi'i.ciunea aud.itori~o:; a jntr(~~
buintat aceasta expresiune, $i de . a~eIa, mel ~'a m~l
amintit de Duhul Sfint. Pentruca da~a .? ar .ft. lost va.$a,
apoi atund nici aiurea n'ar fi trebmt sa aEllmte~s~ de
Sfintul Duh, $inici sa-I alatureze pelansa Tatal $1 ~e
langa Fiul. Da~a Duh!ll SfiI?-t ar .ft. Indepar~at ,de, T~tavl
$i de Fiul, apOl cn atat mal m~llt la botez D. ar treJ)u~ sa
se aminteasca de el, la botez ZIC; unde mal ~~Ilv sarna se
vede demnitatea Durnnezeirei, ~unde se harazesc daruri de aceleacare se cuvine numai luiD\l~nezcu de
a Ie acorda. Eu am spus cauza pe~tru ~are apostoll!l .
n'a amintit aid de Duhul Sfint, dara daca nu este a$a,
apoi tu atunci s~'mi . spu} d~, ce t..a~bote~ s~ , yorbe9te
de dansul. ' Dara nu Vel gfl.S1 al.ta. ca~za a ml sp~me?
decat ca Duhul Sfint este deaeel~I cmste eu Tatal $1
cu FiuI. Cand apostolul nu are niei 0 prieina de asemenea natura, prive9te cum alatureaza pe .Sf~ntul D.uh
pe langa Tatal $i pe langa Fiul,.zicand d~ pllda a~tfellU:
Charul Domnului nostru lIsus Chrlstos, ~l dra~ostea lui Dumnezeu ~i 'fatal, ~i imparta$irea
Sfintului Duh sa fie cu voi cu toti (II. Cor. 13,
13); 9i iara~i: "E?i sunt ose~iri. darurilor,. iara DU- ,
hul acelasi si 0sebiri sluJ belor sunt, Jar Domnul acela5i' 5i osebiei lucrarilor sunt, iaraDumnezeu acei~~i' este, care lucreaza toate intru toti"
,

""

.. ... '

"

"' T'}-1

J v ( ; l,

..

262
-------------------

OMILIA XX

O MILIA

(I. Cor. 12, 4-6). Acum insa fiindca cuvantul lui este
indreptat contra Elinilor ~i contra celor mai slabi dintre
Elini, apoi treee sub tacere aceasta chestiune, ceia ce faceau ~i Prorocii in privinta FiuJui, fiindca niciiiri nu
amintesc de dft.nsu) DA fata. din cauza slabaciunei auditorilor.
.
"'

. -' ,, (;'i " ;~ u este in ti~li t,(Y~i . :~tli~'1)~?- (~~

.c.:;ers . .i7). C~are

stHnta '1 Acea despre DumI10Zell, sau ' ~I.I'~ea rienLl'U Gele .
jerttite idolilor '? -Aici sau ca vorbe~te de -Elini cari
cinstesc multi dumnezei ~i doml}i, $i cari nu cunO$C pre
adevaratul Dumhezeu; sau ca face aluziune 1a cei mai
slabi dintre Elini (cre$tini dintre ginti), cari Inca. nu
~tieau lamurit ca ii nu trebuie a se teme de idoli, ~i ca
idolul nu este nimic in lume, Deci zicand aceasta, el a
mangaeat pe uniia ea ace$tieaeu b18,ndete $i Ii-a ridicat
pe nesjmti te mora.luL DealtfelillI1ici ca trebuia de a se
atinge de dam;;ii lntr'una, ~i malalesca trebuia iara;;l
in curand de a se atinge de ii mai GU puter'e. .
p
')r i '7iCA..... CII........sJiin1aidoll1Lnl
" ia
. . . . 3, oarl-'C
......., ' Gv
......................... ynaqi:'l
. .... u
acun1 ' ea o .-J"el.-.tfa jduleasca --rrJarlarlCa, -S1 stiirlta
lor Dinel slaba:" sc spurc-a-"-. -.HTr~e-lIlura 'In-ca, zice, de
frica idolilor. Sa nu'mi spui de starealucnwilor de astiizi
l;li ca au primit evseviea de la pa rinti , ci -tu indrepteazii-ti '
cugetu l ciHra aceJe timpuri,:;;i gande~te-te ca ehiar-la inceputul propoveduirei evangheiiei, pe cand inc.a stapanea
neevseviea, pe ca.nd ardeau inca jartfeleprin capi~tcle
iciolilor, ~i S8 sa.var$au libatiuoi $i jcrtfe, ~icei mai multi
dintre Elini erau de acest feUu. gande$te-te, zic, cum eei
ce primise neevseviea de Ja stramo~ii lor, cad ~iparintii ~i
mO$ii 9i stramo;;ii Jor fusese de acest. feliu, cum fara de
veste trecand in cre$tinism, trebuia de a S6 schimba~;i
a sta drepti In vieata cre~tineasca; cum dintre ace~tiia se
gasau ;;i deaceia care sa se teama .';;i chiar sa tremure de
vicleniile demonilor. La dealdeace;;tiia faca nd aluziune
apostolul ziee : "lara oareeari eu ~tijnta idolului
~.

~' .

/~

v_~~,

-.

pana aeum ea

xx

263

-----------------------

't..

jartfa idoleasea mananea".

Nu-i dil pe fata pe ace;;tiia, ca nu cumva sa-i atinga,

dara nid nu-i trece io totul cu vederea, ci intr'un
mod nehotara.t aminte~te de dam;;ii, zicand: . "Oareeari

eu $tinta idolului pan a acum ea 0 jartfa idoleasea

mananca", adeca Cll acela;;i euget ca;;i mai'nainte.
)) $i ~tiinta lor fiind slaba; se _spurea", _ neputand

de loc a dispretui, nid .macar a lua in deridere acele jart-fe, ci inca se sfie~te:;;l se se teme de asemenea nimicuri.
Dupre cum cineva atingandu-se de mort, crede ca s'a
spureat - dupre credinta ~i obiceiul iudaie - dara vazlucl pe a ltii ca se ating cu cugetcurat ~i fara frica., se
atinge ~i el tot cu acela.;;i euget de mort, ~i nu se mai
sp_ueca,- - In tocn~ai .a~h l?atiiT~~~U atul1.ci ~i (lD.,n~;,iL :.~,{);.lpe
Car}, zice, eu ~tijnta i<;ioilllui p:ln;'fl=lJ~um".' Nu cum
s'a r intampla pune el expresiunea)) ptmi'i aeum ", ci
ca sa a rate, ea cu nimic nu s'au tolosit, chiar daca nu
s'au invoit de a face a;;a. -Dealtfeliu nici ea trebula de a-i
invinovat't atat de mult, ci in alt mod sa'i convinga cu euvantuI ~i c u invatatuI'a, ,,$i ~tiinta (eon~ti inta) lor
lor fEnd staba, se spurea ". Pana aici el niciiiri n 'a
aclus yorba de inse:;;i faptlil in sine, ci se invartci;;tein sus
r;;i in jos, :;;i spune numai de cuget care se impEl,rta:;;e:;;le
din acele mancari, :;;i aceasta o face fiindca se temea ca
nu cumvEt. v~ind sa~lnt!repteze .pre eel-slab, sa u.tingiJ" pr<=:
eel tare, ~)J sa'l ..faGa;, $1 .- pre acesta slab. De a.cej~t nu m_3.,1
putin cruta pe aeesta, de rAt pe aceta." ~ i nu-llas8. ea sa
. secreada 'e ine"-'!itie ce;~ cicu mutta' ingrijtre:i9i:iltvitrte:~te-
yorba ca nucuillYlt,..._.sa.c.Se..biinuiasc.a maca r dP -.-1ai1;JiL
asa eeva.

, "Manearea nu neva pune pre noi inaintea

lui Dumnezeu, ca nici de vommanca ni prisose~te, niei de nu vom manea, ni lipsef;ite'" (Vers.8).
Ai vazut cum iara::;;i li-a doborat ingamfarea'? Caci ziei'tnd ea nu numai aceia, ci tot.i a vem 9tiinta, insa ca
nimeni n'a cunoscut. cevii precllm trebuie a cunoa~ie,
i;,i ca ~tiinta lngamfa. Apoi mangaindu-i ~j zicftnd ca,
nu este intru tot.i ~tiinta, ~i ca uniia ca aee~tiia a vand
9tiinta slaba, se spurca, ca nu c umva sa zica aceia: w;;i
ce ate a face cu noi, daea ~tiinta nu este int.ru toti '? De
ce de pilda, nu are ~tiinta cutare'? De ce este slab '?
Deci ea nu eumvasa respunda dan$ii astfeliu, ' apoi
apostolul nu .deodata a venit casa Ii arata lamQrit ea
trebuie a tugi de mancarile jartfeJor idole~ti pentru vatamarea ce 0 au prin aceasta, ci atingand numai chestiuneape delaturi, mai intai arata ceia ce e maj mult
decat aeeasta. Si ce anume arata'? Aceia adeca, ca de
~i nimeoi nu se vatama prin aceasta, ;;i nici chiar contactlll eu aproapele,totm;;i nu trebuiea fa(~e nici"aceasla,

264

OMILIA

xx

OMILIA

fiindca acest fapt este al celor ce se -ostenesc in mdar.

Cel ge aud~ di altul se vatama, iara el este in ca~tig,
de slgu~ ea nu se va departa degraba de acel ]ucru ci
1
r'I
fl'
a tI)nc). m~U:. fLes_se
va - .~-epaNa, caud Vil,8;,_.a c;:., eu munc
nu 58 va folosi din a~eIlucru. De aceia toemai ~i spune
-e1 .dela .In.I-ep~t, zieaH~_ : , ." lV[ancarea l1U ne va-pune
pre nOl mamtea lUl' Dumnezeu". Ai vazut cum ]'$1
bate joe de eeia ce ii eredeau ca vine dela ~tiinta cea
maidesEI_var$ita ~ "Niei de vom manea, ni 'priso- se~te", adeea vom fi mai mult einstiti ~i jubiti de Dum- nezeu, ea cum am fi faeut ceva bun ~i maret-, "niei de
n~ yom. manea, ni lipse::;;te" ,adeca nu vom avea
mmle mal putin.
.~?i acurn, d~ci; a aratat . ca mancarea jartfelol'
Id?le~tI e?t~ de prlSOS 'iii nimic . prin sine in!:5a~i,eaci
cela ce mCI facandu~se nu folosei?te, ~i niei nef,ka,ndu-se
~lU .. vata~a, ve~te de prisos, - Jnsa mai departe el da pe
ta,la toata vatamarea acestui fapt. Aeurn el vorbe:;;te de
vatamarea cea adusa fratilor, zkand: "Gi vecleti ea
v

'A

'

nu . eumva slobozaniea voastra; aeeasta, sa fie

smm~ea~a eelor vneputineio::;;i din frati" (Vers. 9).

N'a ZIS ca siobozanieavoastra sa fie pediea si nici
n'a hotarit in mod abso!ut, ea nu eumva sa-I faca mai
II?drazI? eti1 fn~~ cum'? "Vedeti ,,: infricOi;iandu-i. 9i spemodu-I, i;il pr'm negatiune atitandti-i de a, nu face asa:'
$i n'a zis: i?tiinta voastra aceasta, ceia ce ar fi fost
pentru dan:;;ii mai mult 0 landa, niei perfectiunea sau desavar$irea ?-c.;easta a -voastral) ci "slobozaniea voastra"
ceia ee se crepea a fi mai mult rezultatul rnandriei, Ingamfal~ei 9i 3: o~razniei~i. $i n'a zisfratilor, ei "eelor
nep}ltmelO~n dm -fratl", marind inca mai mult fnvih~)Vatirea, .ca adeea nu cruta nici maear pe eei slabi
dmtre frat~: Caci fie; ~u mi indreptezi i?i niei nu dei;itepti
pre eel ~batut; - apOi atunei de ee-I amage$ti $i-I faei
de a. potl~ni din s:a1ea cea dreapta, in loe sa-i dai mana
de aJutorlU? Daca tu nu voi8i?ti a face aeeasta, apoi niei
nu~l fmpedeca. l?a0 ~I poate a fost rau, ap6i . avea neVOle de pede&psa, Iaradaca a fost slab avea nevoie de
vindecare $i indreptare. Aeum el nu 'mlmai ea a fost
. slab; dara In aeela$i limp $i frate a1 tau.
.

"Ga de -te va vedea cineva pre tine eel

ce

xx

265

ai euno::;;tinta, ::;;ezand in eape::;;tea idoWor, au nu

stiinta lui, slab fiind, se va irttarl ea sa manance jerfele idole::;;ti" (Vers. 10) ~ Zka,n.dmai sus;
"Vedcti canueumva slobozaniea voastraaeeasta
-SR, DA ~ smjntf;i:lJa, ceWr mmutine'lmi din frati".
ai6tspunt- 'iii m ce chippoate-&/. tie c!3mfntealfL $i :pre~

tutindeni apostolul pune inainte s]abaciunE.a, . ea sa nu

se paraca va.llimaf'ea este iIi lnsei?i natura luerului, i?i
astfeliu,demonii sa se arate gl'ozavi $i de temut. Acurn,
zice, aproape este de a fugi de idoli eu desavar$ire, insa
vazandu-te pe tine stand i?i mancand din jartfele idolilor, til prime~~te acest fapt in loc de povata , $i se rno~
lipse$te $i e1. Astfeliu ca faptul aeesta nu este numal
din eauza slabiiciunei lui, _ei A~i din cauza neehibzilintei
tale,$i deci tu-l fad irlea $i mai slab decat era mai
inainte.
.
_
,,$i va perl fratele tau eel neputjncios, pentru
~tiinta tat), pentru eareChdstos a mucit" (Vers, ii).
Doualucruri sunt care te lipsese de oriee iertare pentru
aeeasta va tam are, i?i anurne: ea este i?i slab, in aeelai?i
timp este $i frate al tau,sau rnai bine zis, este ~i al
treilea, care inca este ~i mai grozav. $i care este acesta ~
Aceia, c!'i Christos nn s'a dat.in laturi de a murt pentru .
tine, pe cand tu niei rnacar nu vrai a te pleea Infa~
. vowl fratelui tau. De aceia toemai $i amint8i?te de eel
desavar$it, cine erai?i acestamaiinainte, $i ca Christos
:;;i pentru acesta a rnurit. $i n'a .zis: pentru care tu
trebl)ja a i;ii mUr], ci eeia ee este_eu mult mai important; ea :;;i Christos a murit pentrudansul. Apoi sta':'
panul tau nu s'a dat in Ia:turi de a mud pentru dansul,
iara tu nlt fad nici vorba de dansul, ~i nici maear nu
te departezi pentru dansul de rriesele cele pangarite, ei-I
lai;ii de a se perde dupa rnantuirea lui eai;itigata cu acest
pret, :;;i ceia ee este mai grozav, pentru maneare ~ Caei
nici n'a zis: pentru desavari;iirea ta, pentru :;;tiinta tal),
1) Nota. In editiunea pe care a avut-o in vedere Sf. Chrisostom ace$t pasaj este precurn urmeaza :\(Kal amtOI.Ow.l I> aa&Evw~
aaoA'f'6~ r<' "'"Ii 01'1 6pWCol, IlL' OV Xpla~Q~&1te&avE<, adeca;: $i va pert
fratele tau eel neputincios pentru mancarea ta, pentru care ChristQ!!'.
a murit. Editiunea noastraare: t1tl ~1'1 ai'! '{VW08l = pentru ~tiin!a
ta,-ceia ce ntie tocmai corect :;;i in legattira cu pasajelediI)ainte
:;;i din urma.

266

OMI LIA

xx

OMILIA XX

"pentru manearea ta". A$a ea patm sunt paeatele faeute eu aceasta oeazie, $i inca foarte mari, adeca
e8, este ~i frate, ~islab si neputincios, ea pentru dansul
Christos a raeut atatea Iueruri, In cat a $i murit pentru
e1, ~i ea dupa aee.asta totul SB peTde . pentr~ ,rnan.c are.
,,$i a~a greE,'JindlmpotrivH fratilor, 5;'i h!1.t3>nd
ei

stiintet; .( cons tiil~tfr) lor cca rlepttt.L~leic~:j,;3;j:'j iD-~ f~(h- .

triva lui Christos gre~itj" (Ve~s. 12). Ai vazut eat

de ineet $i Gate pu~in aridicat paeatul acesta !a 10altimea nelegiuirei? $i apoi iar~i amiote$te de slabaciu-
nea lor, ~i eeia ce aceia eredeau ea este pev t.ru dan$ii, .
aceia toernai apostolul 0 intoarce peste tot loeul asupra
eapului lor. $i nu zice: ((scandalizand eon$tiinta lor, ci
"batand constiinta lor" , ca astfeliu prin emfaza vorbei
sa arate ,mai hne salbataciea lor. Findea in adevar, ce
ar puten. fi rriai salbatec ea eel eare bate pI'e eel bolnav ~
Pcntru oii a scandaiiza Ve aitul est' cu mult mai g rozav
decat orice rana i-ai face, $1 de InuUe ol'i ::Jcest. p:Icat .
a nricinuit si moartea. Si r;um nacatuesc oare in Christos?
tntaiu. ca ei l$i insw;;e$te eele'alo Stlf1u$iJor sai, a l doilea. -ca cei ce bat constiin ta fratilor, adeca cei ee ii scandalisaza, fac aceasta impotriva trupului$i a madulariului
luiChristos, care estefratele . seandalizat, al treilca, ca
ace$tiia pentru propriea lor a mbitiuoe daxB,ma, lucfuJ
lui, care i'a fost cladit prin moartea sa.

. ,;Pentru aceia daca faee mancarea sminteaUi fratelui meu, nu voi manea carne in veac,
ea sa nu fae sminteala fratelui meu" (Vers. i3):

Aceasta. este treaba dasCo::'tllllui. c~el ui hun , de a tacesingur

cola co zico ~i fHvata pe altii: $i n'a zis: (1118 eli dreptate, fie fara ' dreptate)), ci (eln orice chip de va face
mancarea sminteala fratelui meu, eu nu voiu mandt
carne in veac). $i nu spun, ziee, numai de jartfele idole$ti, care sunt oprite :;;i din alta cauza, oi daca ehiar
celece imi sunt slobode $i ingaduite vor scandaliza pe
cine va, apoi 9i de ace lea rna voiu deparla, ~i nu pentru
o zi sal] do II a" ci in tot timpul vietei. "Nu voiu nulnca
carne, zice, in veae ". Si nu zice: ca sa n u perd
pre fratele mew), ei, niei macar sa nu-l scandalizez.
Caci in adeva,[" ca este cea mai de pe urma dobitocie,
ca acele ce sunt foarte dorite $i plaeute lui Ch:l'istos, 9i
inca in a~ chip ca a preferat chiar $i moartea pentru

-,.

267

ele, toate aces tea sa fie atatde dispretuite de noi, incat

pentru dansele nid macar de mancari sa nu ne departam.
'.
.
1) Acestea sunt spuse nu numai eatra aceia, ci $i
catrii noi carli di.spretuhn , rn8,htuire?, aproB.pe!ui, fii vor
bim aceJe vorbe sataniC8$ti. Caci a g ral.: ((ce 'mi pasa
mie daca ;..:utaI'e S8 s~andal.i;waza $i dctGa ' ce!alalt se
De rdej)? nimic alt nu este decat rezllitatul cruzimei si
neomenici aceluia. De ;;i dealtfeliu faptul acesta se
tarn pIa ::;;i din cauza slabaciunei ceJor scandalizati,fiindca.
noi pacatuim a~a feliu incat scandalizam ehiar$i pe cei '
putcrnici. Cand de piJda noi batem, sau rapim, sau ne
lacomim asupra avutului strain, ;;i ne purtam catra cei
liberi ca dUra nistc slugi, cum sa nu fie acestea deajuns
de a scandaliza ~ Sa nu 'mi spui ca: cutare este carpitoriude ciubote, sau ca cela!alt este boiangiu, sau ca
acela estc alamar, ci gande$te-te ca e1 este credincios
;;i frate. Fiindca noi suntem uceriici ai peseariior, ai vame$ilol', ai facatorilol' de cortu r i, ai aceluia care a crescut

in;;

111 casa,uDni tes"iarin, ~i carR

- ---0<4 mll ffi<~-I)~..a-.acelili

f;'a inv ret1niGit de a av~a,

tpsl"rjil c"re din pruocie

chiar a prim it sta . in eslea dobitoacelor, iara dupa

aceianu,avBa .undesa-$iple{:e @pul,ai-acgruia. zic, .care
alat de mult caEitorea, locat nid nu se gandea ce va
manea, a;;a ca attii llhraneau. La acestea te g~.nde9te,
::;;i atunci vei considera intru nimie trufiea orneneasca;
atunci ~i pe facatori ul de corttlri, ca :;;i pc eel purtat in
carita prin ta rg, $i cu 0 multime de slugi dupa el, -- .
11 vei considera de frate, ba inca mai mult pe aceia de
cat pc acesta. Cad acela se numc$tedupre dreptate.
frate, care seamana mai multo Deci, cine seaman a rnai
mult e li pescarii ~ e el care se hrane$te in fiecare zi din
rodul ostenclelo1' sale, care n'are nici-o sluga, $i nici un
adapost, ci ve$nic in necazuri, sau cei ce este impresurat de atata trufie, incat totul ce face este contra 1egilor Dumnezec$ti? .
Deci, iubitule, nu dispretul pc fratele tau, caci icoana
(chipul) acestuia este foarte mult aproape de cea apostoliea. Darii, zici tu, nu de buna voie estc sarac, ci '
fiind silit de imprej urari, nu 0 face aceasta din princip)).
') Partea morala. Noi trebuie de a ne ingriji ca sa nu scan
da liza m pre cineva, liii ea eei saraei rnai eli sarna pastreaza chi.
pul Domnll]ui liii al apostolilor. (.Y~ron).

268

OMILlA

xx

------------------~~~-----

Dara cum aceasta? N'ai auzit ce zice Mantuitorul: "Nu

judeca~i, ca sa nu flti judecati" (Math. 7, 1),? Pentru ca saafli ca nu sHit fad aceasta, apropie-tB, ~i da-i
miidet~)f;tnti, ~i vei vedea curu el lerespinge. A~i;l. ca
, de::;l. n'a ",mo~tenit bogatie dela stramo:;;i,~i el totusi clnd
pt;~.t.e h:ta, .nk.i mJ se , e:propi~maca!', apoi aceD,sta e-ste
d.ovada cea maimare de dispr6tuirea boga.{;iilor. Fiib.dca ,.
.:aI loan a fost fiullui Zevedeiu celfoarte sarae, -~i pehtru '
ac:easta nu zicem ea saT'aciea lui a fost silitiL Deci, cand
vezi lemnariu, sau ferariu, sau hornariu (maturiHoriu
de hogege), sa nu-i dispretuie$ti din aceasta cauza, ci pen~
tru aceasta inca mai mult s3.:-i admiri, fiindca ~i Petru
se fncingea, avea mreja, ~i peBcuia inmarea dupa invi~rea stapanului. $i ce spun eu; de Petru '? lnsu~i Pavc;ll
chmr, ell toate luptele .sale nenumarate f;>i cu atatea minuni, sta ~i cose8~ piei pentru facerea corturilor, ~icu
toate aces tea ingerii se sfieau de dansul, ~i demonii tremurau,. ~i ~jci e~-i ~ era l'm;;ine de azice: l,singuti

VOl ~tItl ca trebumtelor mele ~i celor ce sunt eli

mine, au slujit m~nile acestea" (Fapt. ap. 20.34). Si
ee spun eu di nu se ru~ina ~ Ba chiar inca se mandrea

pentru aceasta. Dara, ziei tu, cine este aeum atat de virtuos ca Pa veil) '? ,$tiu <;;i eu ca himeni, insiLnu pentru aceasta sunt de dlspretuit cei de acum. Cand tu cinstesti
pe altulpentru Christos, chial"de arfi eel de pe urma,
fnsa credineios, cu drcptate va fi cinstit. Cand de pilda
tu desehiii easa' ta generalului ~i osta~ului, amandoi fUnd
prietenii imparatului, prin cine crezi ea ein~te~ti mai mult
pe imparatul'? De sigur ca. prin osta~, fiindca generalul
are ~i far.a ptietenia imparatuluimulte-alte 1nsm;;iri, care
sunt deaJuns de a face pe altii ea sii-i dea cinstea cuyeniYi, pe ~and os~ul ~imic'alta n'ar~ deeM prieteniea
ImparatulUl, De aCeIa ~I Dumnezeu Ol-a poroncit ca la
o~p~tel~ noastr~ sa chemam pe sehiopi, pre cei neputine:o~l, ~l pr~ Cel ee n'au de unde sa ni lnapoeasca, caei
D!$te astfehu de ospete suot mai ell seama facute pentru
Du~ne~eu. Daca tu ospatezi pe cinevamare ~i Jnsemnat,
apO! eem ce faci nu este 0 eleimosina ru;;a de curata ci
de multe-ori se mai amesteca ~i slava desarta In tine' ca
iti va fibine, sau ca vei devenl. insemnat'io fata multOl'a
pri,} eel ?spatat de tine. A~i putea sa-ti arat ca chiar cei
mal multI dintre eei ee au slujit sfiintilor, au fiieut aceasta
cu scop de a se bucura printran~ii de mid mult curaj

OMILIA XXI

269

lnaintea stapanitorilor, $i de a fifolositor cu averile ~i cu

case Ie lor. ~i muIte eharuri de acestea eer dela stintii aeeia
ceia ee dealtfeliu vatarrtii respiata ospatarii facuta, fiinddi au fost Dovatuiti de niste astfeliu de idei. Si Cfl trebuie
dea ';;r.nme-,cl,eeasta -de sftnti ~ Fiindcacbiar' eel ce a~JQapta de l,?-Pumneiej,lp,ici pcpD_!ntHit re,spJata osteneJBlor-.saie;~i&.i.yar~e,$tefapta huu<'i pen Li'U cde' pl'ezente,
$i-a fmputihat ' res plata; pecandcel eo ru;;teapta penfru
acalo liltreaga .elIn,Una, aeelgl; se ar-ata ell mult, mai minunat, dupre cum $i: Lazar cBl aiil evanghelie, care s'a
bucurataeolo de toate bunurile, dupre cum ziceau ~i eel.
trei eoconi, eari urma u a fi aruncati in cuptorul cel eu foe:

" EsteDumnezeu inceriuri, puternic deane m~ntui

pre ,noi, iara de nu, sa ~tji imparate, ca dumnezeilor ~tqi 'ilU slujim, $ichipului celui de aur nu
ne inchinam" (Da.n,3, 17. 18),-dupre cum a facut.;;i
Abrcaam, care a ridiCat' peftul saupre aUar spre a'J jartfl.
, Dara toato aces tea ii Ie-au facut nu pentru ca sa aiba v1'e-o
plata aid pre pamant, ci pentrucii --considerau ca cea-nlairnal'e l'asplata a lor, de a asculia de glasul stapanului.
Pe ace~tjia, deci, sa'i imitam, caei atunei numai yom
avea c u prisosinta rasplata faptelor bune, $i ne vomjuvrednici cununilor eelor mai stralucite, fiindca noi a-m
faeut totul numai cu un a.sttetht- de euget. Carora fie a
ne invrednici cu totii, princharul :;;ifilantropiea Domnului-nostru Us us Christos, caruia Impreuna Cli Tatal~i
CiJ sr. Duh se cade slava in vecii veeilor. Amin .
'

OMILIA XXI

"Au nu sunt apostol? Aunu sunt slobod?

Au nu pre Iisus Christos Domnul nostru l-am
vazut? Au nu lucrul meu voi sunteti intru
Domnul" (Cap. 9, 1) ~
,
Fiindca afost zis ca: "Daca m~ncarea face
sminteala fratelui meu, nu voiu m~nca carne
in veac", ceia ce nu facuse. insa a fagaduit de a face.

270

{)~I! LI A

daca trebuinta va cere, -apoi ca, sa nil ziea eineva ca

te a,ra!i famfaron , filosofezi numai eu vo rba, i;ii fagaduie1;>ti cu cuvinteIe, ceia ce dealtfeliu imi esle. prea U$or
~i mie, ca ~i oricui; dara daca spui aces tea din suftet,
apoi arata-mi prin fapte, ce anume ai dispretuit casa
. nu scandalizezi pe fratRle tam) -- a poi de aceia S8 vedp.
sHit .c1e a da dovada de toate GtCe~tef;t~ .:;;i ct ~tr2.Ui, cun1 5i
s'a departat cll'iar ~i de 'c ele :-:;lvDoue ~! pCi"lnise; numai
cet sa nu scandalizezepe frate, <1e91 n id-o lege l1u'1 sHea
la, a,.ceasta. ~i nu numai. aceast.;t era miollU8.t,-- de~i era
in adevar min(mat, ca el se departase pana ~i de cele
slobode, numai ca sa nu scandalizezepe nimeni,- dara
incacao facea a ceasta eu multa osteneala 1;> i cu multa
primejdie. Ce trebuie a vorbl de jartfele idoie~ti '? zice :
cad Christos poroncind ca eel ee predica evanghelia sa
traiasca din evanghelie, adeca din mijloace~e eelor cc
ascllita predica evangheliei, eu totu9i nici aC2asta n'am
fa?ut, ci a.m pr~fer~t, d~ca . tr~buinta a: cere, ca sa'mi
sfar$esc Yleata m saracJe, 91 S3 am chmr moartca cea
mai grozav,lt decat sa . p rimesc ceva dela eatihumerii }) .
~i <:cea~ta o.facea nu, fii?dc~ a~eia ~ s'ar)1 s~anct'aiizat,
cueD. Iua -cevu' dela dan ~111 Cl fiIndcu VOia l)rln a.ceast.a
de a -i editica,' ceia co era Cli mult--mal--pI'-i.flBi[:lal. La,aceasta Ii ia chiar pe dan~ii de rnartori, printre eari
traia muncind ca sa-~i ca$tige hrana zilnica, de multe
ori lipsitf}i stramtorat, $i totu~i nu i -a scandalizat;
de$i in zadar s'ar fi scandalizat, c.aci e1 ar fi im plinit poronca Ma ntuitoruh.li, - - cu toa te acestca Insa
el ii cruta Cll prisosinta. Deci, daea el- a facut mai mult
decat cerea legca, numai ca sa nu-i scanda lizcze, $i se
deparUi chiar :;;i de c.ele s!obode, In scop de a edifica
pe altii, a ped de ce osanda oare n'ar .ft vred nici unii a
ca ace$tiia, cari nu se departa u nici macar de jartfele idole:;;ti, din care cauza mulli seperdeau, ceia co
chiar ~i fara de scandal trebuieaindepartat, de vr eme
ce masa aceia era masa demonilor? Principalul esle de
a lucra totdea una pentru cei mai multi. Dara trebuie
dea Iua din inceput. s pre examinare acest pasaj, fiindca
nici nu I-a seris a$a de lamurit, $i nid ca imedia t fu ge
1a alta idee, ci incepe din alta parte, zicand astfeliu:
"Au doara nu sunt apostol"? Dupa cele spuse
mailnainte, apoi nici aceasta nu esteputin lucru, ca eel
ce face a$a, sa tie chiar Pavel. Deci, ca sa nu zica ii, ca
v

271

OMILIA XXI

XXI

este s1obod de a gusta din jarlfa, deocamdata nu se

1'idica contra acestui fapt, ci zice ca de$1 este slobod,
totu$i nu trebuie a ma ncil., ca sa nu se vatame fratele;
mai 1a urma fnsa arata ca nici nu este -slobod de a manca din jartfele idolilor. Mai intai el face yorba de
cei8 cu privire 1a da nsul, $i urmand a spune, ca nimie
:n'a, luat deJa d_an~jj ,. flU deon8,til, (1 ~punG aGe8.$ta~ ci
rn~i : ' !~taju ff;i trcce domnitatca sa .apost61ica ,. zica nu:

"Au nu

~unt

apo~tol ?

Au

flU ~unt

~lobod "?

Pentruca sa nu zica ii ca de aceia n'ai lua t fiindea nu'ti

era slobod a lua, de aceia mai intai pune calJZa pentru
care cu drept cuvant a r fi putut Iua, daca ar fi voit. Apoi
ca sa nu se para ca vorbind acestea el defaima pe Petru,
fiindcii ceilalti apostoli luau ceia ce Ii se da de credincio$i, iIl tai arata cii aeeia luau. $i ca sa nu .ztca ci{}eva ca
<dui Petru 11 era slobod a lua, insa tie nu-t1 este slobod)),
apnca mai inainte auditoriul cu Iaudele cele cu privire la
da nsul. Vazand trebuint;a de a se la uda pre sine, cad
numai a~a se puteau indrepta C6 rinthenii~;;;i nevoind a
,spune de dansul nimic. ma re] prive~te CUD} 131 Ie -intrebuinf,eaza pe amandoua dupre c um se cuvine, 18,udtndu-se numai atata pe cat eerea, trebuinja cazul ui de
fata; iara nll--P~ -~~de- sine Pllti)nd a zice
de pilda: ca mie dintre toti mai ales se cade a Iua $i
mai mult decat ceilalti apos toli, fiindca mai mult decat
dao$ii am muncit);, aceastan'a spus-o, d ~i li Int recea
pre toti. Ded, pune numai acelea ce se raportau la Insemnatatea lor de apostoli, ~i cuvantul pentru care ii
luau dupre drepfate, zicand astfeliu : "Nu sunt apostol?
Nu sunt slobod?" - adedi: (mu s unt staparipe mine ~
Nu cumva este cineva care rna impedica i rna sile:;;le
de a nu lua ~ De sigur ca ceilalti-apostoli au ceva mai
mutt cu dam~ii, tiindca au petrecut Impreuna cu Christos,
insa nici eu nu a m fost in totu!. lipsit de aceasta)). De
aceia $i zice : "Au nu pre Iisus Christos Domnul

nostrul-amvazut"? ,,lara mai pe urma decat

toti, zice, ca unui nascut fara--de vreme s'a
ar~itat si mie" (I Cor. 15, 8). Nu mica era i'}i aceasta
demnitat~. "Multi proroci ~i drepti au dorit sa
vada ceia ce vedeti ~i, zice, ~ n'au vazut"
(Math. 13, 17) $i "vor 'veni zile, .cand veti voi a
vedca una din aceste zile" (Luca 11,22). Dara ce~
J

272

OMILIA XXI

Dad} ~i ai fost apostol, ::;;i slobod, ::;;i de$i ai vazut pre

Christos, cum de poti Iua, daca n'ai aratatnici un Iucru
de apostol ~ - de aceia imedieat dupa cuvintele de mai
;SUS adaoga: "Au nu luerul meu voi sunteti intru
Doini'm!"? Ac.e staeste faptul eel maret, $i fara de
"lljea:,;ta . t08.te celelaite riu jpse.amna nimfc. fiindca $i
iud~i a rost abostol. a lost slobod,$l a vaw.!, pre Cbristos,
:;;i totu!ilifiindca nu' avea eu dansul lucruf apostolului;
.' ...~!J nhnic nl! l":au ajutat celelalte -insu::;;iri. De a.ceia.:;;i
adaoga cuvifltele aeestea, ::;;i-i chiama ca martorl ctnar
pe dam;;ii. ~i fiindca a grait eeva mare, apoi prive$te
,cum indrepteaza yorba, zieand :' "intru Domnul",
adeca.: (duerulaeesta este ai lui Dumnezeu, iara nu
al meUi). . .
. ".De nu shnt apostol altora,dara voua sunt"
(Vers. 2). Priveste, cum el nu este prefaeut in yorba.
De~! putea grai'de lumea intreaga, de natiuni bar-bare,
de pamant $i df;unare, totu!?i nimie nu spune de acelea,
d vorhe::;;te pe seurt, $i eu toate aeestea ideile lui predomineaza ell prisosin. De ce ar mai fi nevoe de
eele prisoselnice, ziee, cand ehiar::;;i aeestea imi sunt
deajuns in eazul de fata ~ Nu spun de succesele savar- $ite cualtii, ei numai de aeelea Ia care voi sunteti martori. A~a '.Ca daca de nicairi,cel putin dela voi trebuia
a Iua. ~i totu!ili dela eei deja eari trebuia a Iua - fiindea
am fost dascalul ' vostru - del a aeeia n'am Juat nimic.
"De
sunt apostol altora, dara voua sunt".
Iara~i vorbe~te pe seurt, de~i el a fost dasealul lumei
intr-egL Dara l1'O !=>pun aceasta, ziee, ::;;1 nid ca voiu a
ma certa, civorbese numai despre slujba adusa voua.
"Oa peeetea apostoliei mele voi sunteti intru
Domnul" adeea, dovada apostoliei mele voi sunteti.
Daea ar vOl eineva sa afii, de unde ::;;i cum sunt apostol,
eu va pun pe voi inainte, $i a~i arata toate eele cerute
apostolului savar$ite eu voi, !ili eu mmie n'a~i filipsit.
Tot aceasta zice !ili in a II-a epistola eatra Corintheni
"n1aear ca nimie nu sunt" (II. Cor. 12, 11-13) zimnd mai departe: "Ca semnele apostolului s'au lu-"
crat intru voi, intru toata rabdarea, prin semne,
minuni 9i puteri((,-adeca eu eeati ramas mai pre jos
Cleeat eelelalte biserici? De aeeia ziee: "Ca pecetea

nu

OMILIA XXI

273

apostoliei me}c voi. sunteti )ntru pOl~n~l", fi~nd~

semne amfaeut, $1 eu euvantul vam lllvatat, ~l pnmejdii am intimpinat, ~i .v'am dat ea pilda 0 vieata nB-

:=;;i

tA
'Si
tr.-a
prihnnltav"
. .. ~ ~
~ ",.~,\
;.
,r" ...

....;, :/ . ,

epistoleie eatre

a"8"t",,,,
v~~
" ' ,'
.......
, :"":)''''~N "8
'). " pot
__ ~ .:
v-":'~oa'
C
ConIlth~m, cum fiecare

-d~ta- ':it, d~iVflKi,;jj :~'''Gi.(jt~: '

pq"'r1'
.yy}t:>llli}
m
-'L.~~
~I~p ..1 ..n~11j
. . ._,~._.~
~ .J.,._'..~':'.
.0 .' c,eif';{':
.' ~
.;~:--'
___ i'i
~ ~'

~~......
~rr.aA-llU
rlO'u'!:i
"J.!
: ~.........
. vu

dm ele este

eerceteaza,
acesta este" (Vers, 3), adeca: celor ee ma intreaba
spre aafia cum r;;i de uude sunt -eu .. tt,postol, sau eelor
ee ma invinovatesc ea a::;;i fi luat eeva dela voi, sau eelor
ee intreaba ca de eenu iau, sau eelor ee voiese a ma
arata ca nu sunt apostol, tllturor acestora, zic, catihi~
zarea voastra, cum ~i cele ee am a spune, servesc de
lndreptare pentru mine. ~i care sunt eele-, ce voie~te a
. :cavern
,
. . pu
' t ere a n10X
A 1A:\
() 1i
"u
spune?)) AU
vo, "'1
9 a' _'b~'-'.
._, CI.!
n'avem putere pre 0 sora femeie a purta," (Vers:
4. 5)~ .DD.!rfieu~ sunt $:t~esAtea spre i:ndrel?taI'~, sau m?,i
bine ZlS, eum $108 fel de mdreptare sau JusllfiGare eSLe
aici? Adeca, c8,hd eu va arat ea ma departez ehiar de
eele slobode, apoi riu este dr'ept de a rna banu! ea pe
un In:;;elatoriu, sauea peunul ee a~i fi primit Geva dela
voL Cele spuse mai inainte, cum :;;i invatatura voastra,
~i toate, in fine, pe care Ie-am spus, sunt deajuns sprp.
indreptare fata de voi :;;ifata de toti cari rna cerce~eaz~,
. dUra cari tic acestea: "Au n'avem putere a manca
S1 abea? Au ' n'avem vre-o ' putere vre-o sora
femeie a purta"? - ~i eu toate acestea chiar avand '
aeeastaputere, eu madepartez.Dar~ e~? Oare l!u r:t;lan~~
$i nu bea? De sigur ea de rnulte orl mel n~ fomanea, n~e1
nu bea, dupre eum ,~i ziee: "In foame ;:;1 m sete, In
posturi adese ori, in frig ;:;i in go~atate" (!I. C9r.
11, 27). Aid insa, el nu spune aeeasta, el: nu mane-am
:;;i nici nu bern, luand eeva dela ueenici, de:;;i avem putere de a lua.
Aun'avem Dutere vre-osora femeie a purta,
ca;:;i ceilalti apostoli, ;:;i Afratii Domn~lui, ~i Chif~" ?
Priv8?te int-elepeiune l~ dansu!; p~ eor1fe,ul apostohlor,
11 pune toemai la urma, ade~:;t ee~a e~ era~n:al puterl1l<?
o treee in urma eelorlalte. Fllndca mmunatlea faptulUl
nu sta in a arata pe ceila1ti facand a~a, ei .a arata ca a~
faeea ehiar $i Petru, eel intai swtator,:;;i earuia j s'au

t6038

..

'!.

.... .

18

274

OMILIA XXI

275

OMILIA XXI

-- -- -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . ; : . .

incredintat cheile imparaiiei eerurilor. DeciH n\1-1 pune

numai
dansul, ci $i pe toti ceilalti, $i num~i ea.nu zice:
-(daca; voie~ti pe cei mai de jos, sau ~e .ce~ mal.?e sus,
iatiLca aid sunt toateexemplele, Cael ~l fratn Domimlui fund izba vi~i de necredinta,
d.inainte, ?-u d~ve
nitdupa aceja dintre eei jncer-eap,de~l poai.e n'au aJuns
f:a ~po~tolji ..D~ acej~... ~~ ~i l)~n:e f"~~~leI 1t1- .r~ljj}O;~~t~ c_~I u~~
la1t1, -frnpresurandu-l an} toate ' par~l!e cu :,. ::..;,.:. ,il.i(l.i. :S uPC riori lor.
_

pe

de.

"Au numai en singur ~i Barnaba n'aven~

putere a face aceasta" (Vel's. 6) ~ Prive$te umilinta

9i sufletullui cel curat de orice invidie, cum nu ascundea

pre eel ee era tovara911J lui de apostolie, caci daca toate
celelalte Ii erau eomul1e, cum sa rru 1i fie comun$i aceasta ~
Apostoli sunt $i aceia ea $i noi, ziee, $i slobozi, fA pre
Christos arn vazut, $i cele cuvenite- apostolilor aln aratat ell prisosin1~D,. Ded, :;;i noi avem putere de a triU lara
sa muneim, $i de a fi hraniii de ueenici.

., Cine sluje9te in

o~tire

vr-e-,odata eli leah

sa" (Vers. 7)? Fiindcaceia ce era mai priricipalla apostoli a aratat, adeca eEl erEt slobod de Ii t:3CB aCB&2ta, 1a
urma da 9i exemplu,dupreobi~nuint,a comuna i',il dupre
obiceiul lui. "Cine -sluje~te, ziee, in o~tire vre-odata
cu leafa sa"? Dara tu te gande9te cum el dii. exemplele foarte potri"vite eli chestiunea, ~i cum mai 'nainte
de toale aminte~te de treaba cea primejdioctffi a-- osta$ului, de arme ii'i de razboiu. AstfAliu Bste !,?i apostolatul,
sau mai drept vorbind, eli mult mai ma.re ueca,t indeletnicirea ostasului. fiindca razboiul apostolilor nu era
numai contra oam8nilor, ci ;>i contra cfemonilor, :;;i mai
ell sarna eont.ra caDiteniei aeestora era indreptata lupta
lor. Ceia ce el spune. aeeasta inseamna: ca daca niei
stapanitorii lume~ti eei cruz! $1 nedrepti nu eer ca c.ineva
sa se duca in armata, sa fie in primejdii, ~i la urma sa se
hraneasca din ale sale; apoi atunei cum ar putea cere
aceasta Christos ~ Si inca nu se margine$te numai la
aeest exemplu,-eaci pe omul eel mai simplu aceasta mai
en sama illinisteste, de a vedea chiar obieeiul eomun
eonformandu-se legilor Dumnezee$ti. De aeeia pa9ind la
alt exemplu, ziee:"Sau cine sade$te vie, $1 din
roada ei nu mananca"? Prin exemplul cu OSta9ui e1
a invederat primejdiile apostolului, iara prin eel al sa-

direi de vie, invedereaw. ostene.ala :;;i fngrijirea lui cea

obositoare. Dara mai aduee $i al tr.eilea exemplu, zicand:

"Sau cine

pa~te turma~i

din laptele ei nu ma-

"
V,,?
- jV
' ..
nanca
. Alel
a,ra 3, l?J grJJa r.R:'l. ma.P8 ee 0 arp. nascaltll pentru -cei de sub ascultarea sa, fiindea apostolii
erau ;;Ji osta9i, ~i pastor!, $i lucratori nu de parnant, nici
pastori de tunne necuvanti toare, sau osta:;,i rasboinliu-se
in razboaiele pamante$ti, ci peste fiinti euvantatoil.re, ~i
riizboiul lor era Indrcptat contrademonilor.
- - -E-ste demn de observat aici :;;i aceia, ea ' Jericitul
Pavel peste tot loeul pastreaza simetriea, ea.utand numai
strictul necesar, ~inici de eum de prisos., Caci n'a zis: '
(7C1ne sluje$te in oaste $r nu se imbogate$te ~ ci" Cine
sluje$te in o$tire cu leafa sa" ?- niei nu ziee : sau
cine sade9te vie 'iii nu strange au .., sau nu eulege intreg ul rod ~'-ci ,,~i din rodul ei nu mananca" ?---,--$1 nici
n'a ' zis: (sau cine pa$te tUr'ma $i nu vindcIhieii)?-d,
<;:i a'i-n l a ntpjp ei nlll]')i:inAnci.'l"
,,~,.....
ct.-!- .... ~ , '.-""0> ~;nD ,(..-'I ;,... m;n;;
turmei)), ci din iapteie ei, aratiind prin aeeastlf ca dascalul trebuie a S8 mult;affil eu _Q mica. mangaie;re, :;;i nu~ _
mai ell hrana trebuitoare. Aceste cuvinte simt indreptate contra eelor ee VOl' a manca totul" ~i a- eulege intregul rod al viei. A:;;a' a legiuit 9i Domnul, zicand:
"Vrednic este lueratoriul de hrana sa" (Math. iO,
10). Deci, elnuaduce aid exemplele CUlII s'a:c InLarnpla,
ci arata rncaprin ele $i ce fel tI'ebuie a Ii preotul. Fiindea
e1 trebuie de a ave a 9ivoiniciea osta~ului, :'iii j'ngriiirea
past6I'uJuj_::;;isirguinta lueratorului de pa.ma,nt, !';'ipe 1&n&8.
toato acestea inca, de a nu cauta nimic maimult, decat
strictu] necesar.
Aratand, deci, ca ~i dupre apostoli, $i dupre exem
plele din vieata, dasealul nu este IInpiedecat de a lua
dela uceniei cele trebuitoare pentru hrana .s a, treee la
al ireilea $ir de idei, zicand astfeliu: "Au'doara du... ............ N,t" ,.v ............ .......,

_..........................................

.i.1IJ.

.1,,1\ ; '(.,

'- ,\-I.'1.1.L1

1r..I.1

pre om acestea graiesc? Au nu ~i legea aceasta

zice" (Vers. 8) ~ Fiindca pana _acum n'a spus n,imic din

scripturi, ci a pus inainte numai obi$nuinta eomuna,

(sa nu credeti, zice, ca eu rna sprijin numai pe aeestea
~i Iliei numai pe eeie ee se par oamenilor, eitnd legiuese
astfeliu de lueruri, caei eu pot sa va arat ea $iDumnezeu
a legiuit a$a, fiindcii citese ehiar Intr'o lege veche poron';'
cindu-se aeeasta)). De aceia $i aduce yorba prin intrebare,

2i6

ceia ce se petrece cu lucrurile cele in totul marturisite,

zicand astfeliu: "Au doara dupre om aeestea graiesc"?, adeca (mu cumva poate ca eu ma sprijin nu~81 p~ Bxemple omene;;;tb) ~ "Au nu ~i legea acesTJeaL7.1i~e '~ ?'

"Ca in legea lui 1\1.0iS1 scris este : s2i ilU legi

gnrabouluieetreera" (Vers. 9). $idece oarea arhin-

litel ae.aceasta,avand inainte exemplul preotUor~ Pentru ca voi8$te a construi fraza eu multa bagare de sarna.
Apoi, ca sa nu zica cineva: :;;i ce are a face cu noi ceia
ce ai SPUs ~ - dezvolta mai pe larg aceasta ideie, zicand:
"Au doara de boi se grija9te Dumnezeu"? (Dara,
zici tu, pum,nezeu nu se ingrija~te de bob) ~ Se ingrija$te
de Siguf. illsa uuatat de ' mult, incat sa puna ;;;i lege
pentru aceasta. Astfeliu ca, daca n'ar fi facut aluziune la
ceva mare, exercitand pe Iudei spre a fi filantropi cu
animalele,~i dela aceste:;t aducand yorba :;;i la dascali,
apoi n'ar fi facut atata Yorba, in cat sa scrie $i lege de
a nu se lega gura bailor. De aiel apoi m ai arata :;;i altceva, adeca a rata !?i ostene.ala e.e
depune dascalul, !?i
pe care este datoriu a 0 depune, ~i maiarata $i altceva.
$i ce anume'? Aceia, adeca, ca de cate ori se vorbe!?te
In lege a veche pentm ingrijirea animalelor, aceasta prin
anticipatie contribue la invatatura oamenilor, precum !?i
toate ~lelalte, ca de pilda chestiunea diferitelor haine,
aceacu privirela vii,la seminturi, satlu,se samene prin
vii ' diverse seminturi; cele eu privire la lepra, ~i in fine
celelalte wate. De vreme ce dan9ii (Judeii) erau greoi
de cap ;;i fndaratnici, apoi $i Dumnezeu prin lvIoisi Ii
vorbea de aces tea, voind a-I ridica cate putin. $i prive!?te cum e1 nid nu mai starue:;;te in aceasta ideie, ca
una ce este invederata ~i de toii cunoscuta. Caci zicand:

"Au doara de boi ' se

277

OMILIA XXI

OMILIA XXI

ingrij~te

Dumrrezeu"?

a adaos imediat: "Au pentru noi eu adevarat ziee"

(Vers. to)~ Acest cuvant "eu adevarat" l'a adaos, ca
sa nu se ingMuie riicidecum auditorului de a contrazice.
t;li mai departe starue$te inca in aceasta metafora, zicand ca: "pentru noi s'a scris, ea intru nadejde
eel ce ara, datoriu .este sa are'\ adeta ca dascalul
trebuie a fi rasplaW, de ostenelele sale; ,,~i eel Ge

treera, de nadejdea sa trebuie sa aiba parte"

zi~e. Sly prive~te jntelepc~une la dansul, cum de1a semanta el a trecutdeiilata cu Yorba la treer urzind si
};ici iara$i .os~enelele_ da~calilor, adeca ea ii !?i ara $i tot
U, SU?t carJ ,'W .tr~~r?,. Cand vel ,:orbei~te de. ~,:rat, .fiinclca
n a IJroclus nl.camc.~ ,0 . r.03,~a, .~l !lumai osteneaUi, apoi

a. .SD"'"
d-" r-ar.P1Cle ''''''a '~and ' "D'''}
.... /le
,..F ...... -:;: ....n"r-la'
:'oA.., ~ , , ~ ,~ ,Vw , : ' :~ '''''ll' , .~.~.Il:;:L",.~' ', ',
~:":.'-'''\...~
'U

t~epr~~
U. :..."tctL,

lata ca a.ej8. ilaraza~te muitarmrea\~{~~\"'[ / :M seosteneste.

zicand : ,,~i ' eel ee treera, de nadejdea sa trebuie
sa aiba parte. Apol,ca -~a ml " zka cineva : dara
aceasta este raspiata atator ostenele?)} 'iata ca a pus la
mijloc expresiunea: "de nadejdea sa", adeca de nadejdea vietei viiware. Deci, cand 131 8tri~ sa nu se
lege gura boului . ce treera, nimic alta n~ lasa a se fntelege, .de cat ea ~ decalii ce. se .ostenese, trebuie a se
bucura de rasplat& .ostenelelor.

"Daca am samanat noi voua cele dtlhovni-au mare lucru este de vom seeera noi ale'
't"r'llppstl'
' Ena
,- aIel
. . pune la
,
vO'ac+re
~""". oalD
\.-'\~
v, '( . (V'
\ ers, 11) '~ 1
ce~ti,

'0-

mlJloc 91 al patrulea ratlOnarnent, cum c,1 trebuie .a

procura dascalilor cele' necesare. Fiindca a fost zis mai
sus: "Cine sluj3,$te In o~tire vreodata Cli leafa

sa" ~i "cine sade~te vie~IHain rodul ei nu mananca" ~i "cine pa~te turma, si din laptele ei

un }11an~n~a ~< v9i a.~d~s la .mjjlo~ pe boui ce treerii,

arata. apOl~i alta rm.cHi~mal puternica, pentru care
. apost~~iierau lr::dr~ptdea ll!a. dela- uceniCi ajutoare,
ea unna ce au IOlo~l1t pe uceOlCl mult, ia,ra nu numai
ca s'an obosiL $i' ee-a1:l:Ume'?--ifjaea am semanat noi
voua cele.:....:.dllhovnic.B~tj~_aiLmar.e~lli;1'.u.-.este_de_
vom secera noi ale voastre cele tru pesti ? Ai
- vazut pricina in totul indreptatita ~i vrednici ' de cuvant~. Acolo, zice,. sem~I~ta este trupeasca. trupeasca
este !?l !,oada~ p~ ~nd alcl nu este ~, ci semanta este
~uh.?vmceasca, Iar!1 res plata trupeasca. Ca nu cumva
11 sa ~ugete Iucrurl marl, ca uniia ce ar procura " cele
trebmtoare dascalilor, arata ca dam~ii iau mai mult decat
~au. Cultivator~i ~e pam apt ceia ce seamana, aceia !?i
lau, pe cand nO!, ZlCe, semanand in sufietele voastre cele
duhovnice~ti, seceram cele trupe!?tl caci ac:a era hrana
data.de dan~ii apostolilor.
.
'(
Mai departe, apoi, spune ceva mai adllcator de

278

OMILIA XXI

----.:----~-------=----.---.------------

sfieala, zicarid: "Daca au parte altii de puterea

voastra, au nu mai vartos noi" (Vers. 12) '? lata
aici $i alt rationament, $i acesta tot din exemple, insa
-nu la feliu cu ceie dinainte. Caci nu aminte:;;te aici nici
de Petru, i?i nici de ceilalti apostoli, ci de nii?te vicleni,
contra carora se azvarIe cu putere, $i de cari zice In
r."r-te
v
p\....
a Ha'
,I.

,J..

r:a~'

J) '-./

Q ..

,-,'t->

i'~pitl
d~C
~T~
.."l'PQ;p ";'IP~:'"
~
l'-...l
",~, 1......, k ...........";,-'II..i'\J
......,11.... .1" \..AI _tJi. '--'

Uli.l."_'L1,

voi, de VR, manA,Dca, cinev:'!,) de va. ia eiDfWR., de

se semete~te cineva, de va bate cineva preste
obraz" (II Cor. ii, 20),$i deci prin cuvintele de rmti
sus el da de veste dejadespre lupta ce 0 va auce contra
acelol' In~latori. De aceia nici n'a zis daca altii jau
del a voi)), ci aratand obrazniciea aceillra, tin'1niea $i negutitoriea lor, zice: "Daca au parte altii de puterea
voa.str~t {{ aded va stapanese, :;;i se poarta cu voi ca
eu ni$te slugi, nu numai luand dela voi, ci inea eu
multa obraznicic. De aceia a adaos: "au nu n1ai
v:1rtos noi?"-ceia ee n'a1' fi spus el.daca Ii era aiei
vorba de apostolL De aiei este fn,rederat'" ca 81 faCe aluziune prin acoste cuvinto la niiiltciilariatani eariJ ilspe- ,~ .
culau. (A$a ca impreuna cu legea lui Moisi, ehiar si
voi ati pus prin aceasta lege, ca trebuie a da dascali10r
vOiiltri hrana trebuitoare). Zicand insa: J)au nu 111ai
.... .
vartos
n01!c " el nu mai intinde Yorba, de e.e eli atat
ma! vartos ii ca apC?stoli tre~:mia aJua,d lasa ~c?asta
la Judecata eugetulmlor, vOll1d prm aceasta 8.-1 Slm~
frico$a, ::;;i mai mult a~i at-ita.
'
"ei n'am fa,cut dupre puterea aceasta" adeca
n'~m luat nimic dela vob). l\.i "'rlazut prin cat0 a-4}regiUit el yorba, ca nu ar fi nelegiuit daca ar lua - ~i eu
toate acestea n'a. Juat nimic - ca sa nu se cread3, ca dac<'i
n'a luat, apoi a fost impedecat'? Nu fiindca nu mi-e
slobod, zice, nu iau; cad mi-este slobod de a face aceasta,
dupre cum am dovedit eu apostolii, eu fmprejun'irile din
vieata, cu osta$ul, cu cultivatorul ;li cu pastoruI, Cll
lege~ lui Moisl, prin inse$i firea Illcrului, eaam semanat
voua eele duhovnice$ti, eu faptul ca voi va ingrijiti si
dati altora, cad nu merita)), ~ totw;;i casa nu' se
para cit e1 necinste$te pe ceilalti apostoli cari luau,
au pus toate acestea aici, spre a se sfii aee~ti Corintheni, dovedindu-li ca nu pentruea ar fi fost impe~

O},'IILIA XXI

279

decat "n'a luat. Apoi iara$l, ca sa nu se para, ca de

aceia a pus 1a ffiijloc atatea exemple 9i rationamente,
spre ~a arat~ cel: tI.;ebuie. a lu~,. ca sa, ir::teI~agva ii .?a, e1
eauta a Ina, $1 oe acela grale$te aiila, lata ca deJa mdreapta vorba. Aiurea e1 face aceasta mai liimurit, zidtnd': "Nu v'am scris acestea,ca a::;;a sa se faca
inttu mine" (vel's. 15), pe dtnd aid spune numai ca:
n'am facut dupre pUj,erea aceasta". (~i ceia ce
~ste mai mult, ca nici aceia n u mi s'ar putea spune, ca,
n'am facut gupre puterea aceasta, fiindca rna giisam
poate in imbel~ugare, ci chiar fiind in stramtorarea cea
rn.ai mare, noi totm;i am preferat a sta in strb~rnto:aTe,
ceia ce $i zice in a 2-a epistola: "Alte
lsencl am
jefuit luand de cheltueala, spre a sluji voua, ~i
venind de fata la voi, $i fUnd lipsit, nimanui
n'am fItCut suparare" (II. Cor. ii, 8), iadi in epistola
de fata" iara$i: ,,::;;i fJAm:1nzim, ::;;i insato~am, $i sur:~
tAm [tolL si natimim. sL nu suntem aseza~l'
(C~p, 4;11). $i cl1iar Inpas1jul ce nL-sta de fatit, ~~pa
ce. spune. ca n'aufiJ.cuLciup.re.puterea "aceasta,. .lmaCll6.~L
adaoO'I'i,:
.." ci toate
Ie rabdam",
prin carecuvinte
ace"
b
.
v',
v_"
lea$i lasa a se intelep:e, adeca stramtorarea, saraClea ~l
toate celelalte. (Dara nici~, zice, nu ne-am vazut siUti ca sa stricam legea, ce singuri. no~ ni-am dat-o).p~
ee~ "Ca sa nu dam vre-o zatlCmre evanghellel
lui Christos"~ z1ce.
Fiindea Corinthenii aeestiia se gasau pe at unci nu
tocmai bine intariti in credi.nta evangheliei, apoi ca sa
nn va jicnim, zice', luand cev~ dela voi, noi prctcram
de a face chiar ~i mai mult decat ceJe slobode, decat S8.
aducem vre-o intrerupere evangheliei-Iui Christos, adeca
catihizarei voastre. Deci daca noi n'am facnt eeia ce ni
era slobod de a face, avand exemplu pe ceilalti apostoli, ~i fiind constran$i de trebuinti, apoi a fost din cauza
ca n'am voit sa provocam vre-o intrerupere in evangh~
Iiea lui Christos). Si n'a zis (vre-o 1'esturnare, vre-o mmicire a evanghel{ei lui ehristOS ci "lntreruper.e" ~
inca nici intrerupere simpla, ci "vre-o intrerupere,
oare-care intrerupere" adeea, cum. ar zlce cine va :
Sa nu provo cam nici eea mai mica amanare, saulntarziere, sau introrupere in drumul euvi:\ntu!ui evanghe-

280

de voiBsti a fi desavirsit, vinde-ti ceia ce ai"

Eei. Deci, daca noi, ziee, am pus atiUa ravna $i bagare

de sarna in aceasta chestiune, apoi eu atat rnai .mult
voi,~cari nici maear nu .aveti vreo lege care sa va ingaduie aqeasta,-ar fi trebuit a va departa de mancarile
jartfeiOr ldole$ti, fiindea nu namai ea nu va . da, voie
nici-o. lege,cUnr.c'idirl contra, Ca a,tingandu-viL de cele

. lInpedecat$) ,:- : ..o :~'faect.i stn'e. :-cea

p~laf

rnare vaLarilare a

ewingheliei, iara nu mimaispre fmpedecarea. evangheliei,

~j aceasta fa.ra de ase simtl. macar vre-o nevoe, sau
vre9. sila)).'!'bata vorba '-ce 0 face e1 aici, este indreptata
contra celor ce prin mancarea jartfelor idoh~9ti scandalizau . pe fraiii cei sJabi.
'
I) Aeeasta, deei, sa 0 auzim $i noi, iubitilor, ca
adeca sa nu dispretuim pre cei ce se scandalizaza, $i
nici sa adueem vre-o zatienire, adeea vI'e-o Intrerupere
evangheliei lui Christos. va nu eumva sa tdidarn mantuireanoastra. Sa nu-mi spui cand se scandalizaza fratele; ca l1u .este impedecat de eeia ce se scandalizaza, ~i
d-', este slobod de a nu face ceia cenu-i place, cad eu '
iii voiu spune $i alteeva mai mare; ca chiar daca insu$i
' Christos ti-arfi dat voie, $i daca ai vedea pre cine va
vatarnat, totu$i tu departeaza-te $i nu cauta sa te folose$ti de aceasta epitropie. Aeeasta a facllt-o $i Pavel,
fiindca fngaduindu-i-se de Christos spre a Iua ajutoare
deja uceniei, el n'a luat. Cf),ci stapanul nostru fiind filantrop, ell multedin poroneile lui el a amestecat ~a
mai mare blandeta, .ca astfeliu nu numai din pGronea,
ci$i din propriul nostru lndemn sa facem binele sub
oriee forma. Fiindea daea nu ar fi voit aceasta, apoi
pnteasa intinda poroncile mai departe $i sa zidi de
pHda: eel ee nu' pos-tei?te ,-,-dec-l.-ee,-,-sa:sc::ped.ep~
ee nu paZe$te fecioriea, sa sepedepsasca; eel ee nu va
Ie pad a delasine tot eeia ce are, sa fie pedepsit ell eea
mai grea osanda. Dara el n'a facut a$a, dandu-ti ocazie,
daea vei voi, 'ca sa te ambitionezi $i sa faci din propriul tau indemn binele. De aeeia, eand vorbea despre
feciorie, zicea: "Cela ee poate cuprinde, sa cuprinda" (Math. 19, 12). !;5i despre bogat vorbind, eJ
unele Ie-a poroncit, iara altele Ie-a lasat la eugetul
omului. Nu deodata a spus: vinde-ti tot ceia ce ai, ci
1) Partea morali1. Nu trebuie a dispretui pre cei ce se scan. lizaza, ci a cauta in tot chipul-de .a-i at rage din nou. :;>i despre
eleimosina. (Veron),

.11' "

281

OMIUA XXI

OMILIA XXI

(Ibid. 21). 'Noi ins!i, r;u .numatea I?-~ c~var~i~ c~le poroncite nu numal ca nu ne ambltIOnam, Cl chlar pe
celo DQ'rondle sun tern departede a Ie face. Pavel era
in stramtorare si sal~acie, ca nu cUfma sa adueavre-o
ziHicrteala e-vangheliei.iara. Hoi nuludra.znim de a ne
atinge 'nici clijarde eel'!. co n1 apartin DOria; de '31 privim mIl de suflete perzandu-se. Mananc.e-le,}i~e, ~mai
bine pJoiill\;l dec8,isi.bacull lnanance-Ie '\Ile'!.'1nn, lara nu .
sa S8 imbra:ce eu ele cei goli; roacia-se toate de timp, ~f
sa nuse hraneasea Ohristos, sa nu se hraneasca ' c~l flamand. Dara,zicitu, cine:'3pune a?tfel.i.ude lucru~.i ? Apoi
aceasta este culmea rautatei, cael unIla ca aCe$tlla nu se
marginesc numai cu vorpele, ci ajung chiar $i Ja_fa.J>te ..
Caci raul ar fi cu mult mai mie spus numai cu VOI'bele ,. decat atunci candsepetrece.. $i in -fapte, .
!;5i poate nu de aeestea strigape tl,ece Zl ne.o~n~noasa, eruda $i tirana iubire deargint, celor robitl ae
dansa?- puna -se, zice, eele ale noa?tre inaintea tl~turor
mineino$j]or, tiUha.rI!or $i S[;l,rlatamlor, spre Imbmbare,
iara nid de cum inair1tea celor flamanzi $i carl au nevoie
de hrana !..-:A-poi atunei nu voi oare sunteii e8;ri faceji pe
oameni talhari? Nu voi sunteiieari procuraii hrana focu1ui pizmataritilor ~ Oare nu voi invatatipe altii de a
fi vicleni $i dositori, punandu-li inainte bogatiile v?astre
l1J."t(Jcm--aT""~~'e . OI!lOUl~la aLl ag~toare.'? .: e~ nebU1?ie e~te '
aceasta;1'C-aCl ' 1n: ' a~al'''':ea este- ' unfel de mame, $1 0
zmintire----vazurtt--de a tffistra euferHe 'p1ine de.na-ine, iara
pe fratele tau, del dupre ehipu! s;i. asema~area lui l?utrr: .
nezeu a-l treee eu vederea . gOI, .. tremurand de fng, ~
poate"lleabea tin3:nds?'S6'ii&t?k48i tHeisM ,!?,*%~. zid laq .
S8 preface ca este bolnav, $1 ea tremura de frlgn. ApOl
nu te temi ca vorbind de aces tea, va eadea trasnetul de
sus asupra ta? Sunt cuprins de manie ... va ro~ iertaii-ma!.. Tu imbuibandu-te $i in~Tii$indu-te, intinzand betiile pana. sara tarziu, $i dupa aeeia afundandl!-te In
a$ternuturi moi, nu te InjosB9ti de a d~ rasp.uns, ca abuzezi in a$a mod nelegiuit de darunle lUI Dumnezeu.
Vi nul nu ni s'a dat spre a ne imbata, nici mancarea spre
a ne imbuiba $i a ne strica pantecele, pe cand pe sarac,
pe cel nenoroeit $i care ~u se~ gas.e$tf! mai bin~ de9at
eel mort, pe aeesta 11 inv:no,,:ate$t]~ $~ nu te te.m} de JU:;
decata lui Durnnezeu, eea mfrlCO$ata $1 groazmca ?Daca
saraculse preface, apoi din pricina saraciei $i a nevoei se
~

cC

282

OMILIA XXI

preface, din cauza sa,lbataciei :;;i a neomeniei tale, care

are trebuinta de ni~te _astfeliu de-ill~ti, $i fara de care
nu se mi$c{t spf'e mila. Cine, in adevar, este atat de ' ticalos ~i mi,:;;el , fncat Ileavand nici-o trebuinta, sa seslutasca $i sa se munceasca atat de mult pentru 0 pane,
$i qupa aceia sa i se aduca atatea invinova~iri '? Astfeiiu
c(j~ prefacatoriea sau ipOc, ,-L-:.ieH, aeelJl satac~ eSIB :.1ij pr:.=dicator neirnblanzit a1 neomeniei tale. Fiindca S8 iJt~rirH.iii
toata ziua in dreapta $i.in stan~a, rugandu-se. 01 sc()tand
din g ur8"cuvinte de mila, bocinau-se $i yarsandlac rami,
$i poate nid macar nu \ ;i-a ca,;;tigat hrana ziinica, apoi
poate ca a inventat $i el acest me9te~;ug, care aduce nu
atat lui, cat tie necinste $i invinovatif'e. Acela este v1'ednic de mila, fiindca a ajuns in astfeliu de stare; Insa
noi suntem vrednici de mii de pedepse, fiindca silirn pe
saraci de a face astfeliu de lucruri. Daca noi ne-am 1ndOio$a cu u$urin la nevoile lor, desigur ca nu ar ajunge
nid ii S9. fad ceia ce fac. Si ce zic de gOliciUfle $i t1'emuT', ca.ndeu . am _8., va .spune, . cauniia dintre .dan$ii
s'au vazut silitide a dunn panii $ipe copiE lor din cea
mai frageda varsta, nurna-i ca sa mi~te nesimlireanna" . _
strt\, ? Fiindca vazandu-i;;;i goli perindn.ndu-sc prin ora.-;;,
noi nu ne-arn indupiecat. nici din cauza nenorocirei lor,
$inici ma{'.ar varsla lor cea frageda nu ne-a mi$cat,
apoi atu nci au adaogat $i ii pe langa ra1e1e dinainte ~A
aceasta tragedie grozaa.-~ ca. 58. scape. _de saraClo_alL
. ' gasit cu cale, ca e mult mailesne de a se lipsl deacea;3ta
- - --l-umina oh;;teasca, $i de raza cea data tuturor oamenilor,
decat sil se lupteintr'una cu faamea, $i sa sufere 0
moarte vrednica de mila.
8i ca sa aflati ~lIm ea de aceia se intamDla asemenea groza venii: cum ~i .altele de acestfeli-u;"I'm va
voiu da 0 dovada, cariea nimeni nu se va putea, fmpotrivl. Sunt unH saraci u$ori de sufiet, cari nu pot suferi
foamea, ci mai de graba sufar de toate decat sa sufere .
de foame; ei bine,ace;;;tiia intimpinandu-ne de multe ori
cu cuvinte $i cu shime vrednice de mila, n'au cfu;;tigat
nimic, $i atunci vazand $i ii, s'au lasat de acele rugarninti $i s'au apucat de altele, intrecand chiar pescamatorii cei mai vestiti. Uniia de pilda rod cu dintii peile
-ciubotelor celor rupte, altii l$i bortelesc pelea--de pe cap"cu cuie ascutite, alii se- azvarl cu peilegoale in apa
ingbe.t;ata de_ger, altii de asernenea suferind altfeliu de
. grozavenii de asemenea natura,ca astfeliu sa dea lumci
c

OMILIA XXI

283

o priveli$te urataL. $i tu la toate acestea ai statut rizind,

admirand ~;i talindu-te de r.<i,lele altora, in timp co natura acelor nenorociii se slute$te! Daracare .demon salbatec a'r fi putut inventa ceva mai grozav ca deacestea '?
Celui ce se roaga de -tine $i pe D'u mnezeu il iflvoaca,
~i so apropic de tine cu bh1ndeta, nu gase;;;ti ca este
vrednic. 11~ci d.c: a~ r riL'Spundc, b[~ nici m ~c-a r de a te
HiLu Iii. 01, 81 dac,v~ to: supara rnult, ii vorbesti- acele
GU vinte as}Jle. Apoi oa1'e esle Hednic unul Ga acesta de
a mai tral, de a respira, sau de a mai vedea, sbarele
de lie ceriu.'?' Catra .ceilalt-i te arati vesel ~i filotirn , ca
'$icum ai fi pare-ca un feliu dejudecatoriu al ace lei
slutenii ridicule $i satanice:;;ti. -De al:,?ia, cu drept cuvant, se pot zice acele cu vinte catra ni$Le astfeliu de
oarneni cari fac haz de asemenea. lupte, fie chiar de ar
vedea pedepsiti pe altii: ' oare mai sunt vrednici de a
tral aCe$tiia, de .a respira, sau de a mai vedea soarele
4e pe ceriu. ca cei ce necinstesc natura noastra ob~teas0a., :;;i batjoc-oresGpeDumnezell '~ P-e DUmnBz.eu care
ziee: (da-mi eleimosina,$i eu iti voiu dalmparatiea ceriurilor nu l-ai ascultat, pe ' cand diavolui de Indata ce
~i-a aratat---capul; iute ai devenitbland ~i ll-l otim cue!.
Vicle~ugul demonului dire poarta atata vatamare,mai
muH te-a fnduplecat, decat fc1gactuinta lui Dumnezeu,
care are cu sine mii de bunuri. Ar fi trebuit ca sa pla.te$t.i i bani ca sa nu se petreaea asemenea lucruri, 91
petrecandu-se sa nu fie vazute, sa. fi facut 9i suferit
totul, ca sa. dobori aceasw, manic draceasca, pecand
tu faci totul ca: aceste necuviinti sa se petreaca 9i sa fie
yazute. ~i inca mai intrebi, spune~mi, de ce este gbeena'?
. Nu intreba de aceasta, ci maibine intreabi\.....cUIU __de
este Dumai 0 gheena~ Cum sa uu fie v:red.Il1ci de riedeapsa ni:;;te astfeliu de oameni, cari fac a se petrece
astfeliu de priveli~ti crude $i neomenoase, ~i cari rid
de ni$te lucruri, de care $i noi $1 ii ar trebul. mai- de
graba a plange, sau mai bine zis, ar trebul. sa plangeti
voi cari-i siliti dea se slutl. in acest chip ~ Dara, zici
tu, nu-i silesc)). ~i cum nu-i sile$ti, spune'mi, daca pe
cei blanzi $i cari plang $i roaga pe Dumnezeu, tu nici
nu suferia-i privi, pc cand acestora Ii dai $i bani din
-b~'t:tg; ~-adttci--pe mu}ti-cari-i admira '? Sa ne deI3l1rtaffl,
deci, $i sa nu-i miluim ~~i tu poronce;;;ti aceastct) t"zici
tu. Dara nu aceasta va sa zica a milu!, omule; de a

284

OMILIA XXI

cere abita osanda pentru cali va oboli 1) de a pretinde

atata zbucium pentru hrana trebuitoare, 9i de multe
ori a borteli pelea de pe capul nenorodtului intr'un mod
alat de crud 9j nemilos. ((Tad, zici tu, nu ne seoate
vorba rea,oaci nu nGisuutem cari bortelim capetele
lor>:" ,Dea' Donmul sane precurrt zici tu ! Insa eel ce sfasie
pe- ~1jitul,. t-ace'un - fapt6'H '\n~uXt rilai grav-decatdacas'ar
sta9iea pe dansul singur, ceia ce se petrece 9i in cazul
de fata eu acc~ti rtel1orociti. Ciiei 9i durerilo co ii Ie sufar
sunt mai mari, cand Ii seporoace9te de a fichiar ii
singuri sinucigaf;lii 10r'!
~i aceste lucruri se petrec unde ~ In Antiohiea, unde
s'au declarat cei intai cre9tini, unde oamenii erau cei
mai l:\lanzi dintre toti oamenii, unde rodul milosteniei
eta vestit in vechime. Caci diideau eleimosina nu numa,j
c')ior defata, d chiar c810r din departare mare Ii tril11eteau in timp de foamete. (Deci, zici tu, ce trebuie sa
,(acem? Sa va lasat,i de aceasta salbaticie, 9i sa con;''Vingeti pe toti acei saraci, ca daca vor mai face asa
nu vor primi deJa VOl niei-o eleimosina, pe eand daci
se vor apropiea de voi eu blandeta, se VOl' bueura de
multa ingrijire din partea voast.ra. Daea vor auzl acestea,
apoi chiar de ar fi cei mai tical09i dintre toti oamenii,
nu vor suferl de loc de a patiml a9a ceva, va garantez
8?; ba inca va vor 9i multaml., ca i-atiseapat de rlsul
~i . de muncele acelea. Aeumpentru ni~te vizitii buni voi
atl d.a pana 91 e copiii v09tri, iara pBntru ni$te dabUL01'I sau . asca I e ant, de slgur ca v-ati da sufletele voastr'e, pe cand pentr'l1 Christos care este flam and,
mi dati nid eoa mai midi parte din a verea voastra, si
de cumva dali cAys argrm;-aval ya. crMMi chap ffi.C)jt
totu!, ne9tiind, se vede, ca nu a da cum s'ar' intampla,
ci a da din bel$ug, aeeasta va sa zica milostenie. De
aceia 9i PrQrocul nu ferice9te 9i nu lauda pre cei ce dau
cum s'ar intampla, ci pre cei ce'$i varsa pungile eu
ir:nbeI9ugare, fiindea nu zice simplu (dat-a ci "ImpartIt-a, dat-a saracilor" (Ps. 111, 9). Ce folos iti este,
eand tu fiind bogat dai atilt de putin, ca $i cum ar da
cineva bunaoara 0 scoica din !11are,$i nu rivne9tinici
maear rriaretiea 5ufietnlni cteelei ferm~i ~add vG din GQan1) NoW.Obolul era 0 mica moneda la Ebrei, In valoare de
a o-a parte dindrahma (15 bani).

OlVlILIA XXI

285

ghe1ie ~ Dara atunei cum vei indraznl. a ziee:

"Dumnezeule, milue~te-ma dupre mare mila ta, ~i dupre

multimea indurarilor tale ~terge fara de legea
mea" (Ps. 50, 3) ~ Oare nu riB milue9te 01 dupre mlla hli cea

ca

P()~J,tfni(~:j ,ch.lpre ,CBS, iTl'lCtf'~'CEtci-iubitHot\

eU-I~la 1~-Lt31ne?~'fot1.ttc->t(1-yte~: fjal~d vad i11ulti _diu t:e~ b_o-

!hare., san

gali, avand dupa dan9ii slugi itnbracate IIi haine amIte,

cari au prin cascle lor paturi aurite, 9i alte, multe fan'tazii, iara;cand e vorba de a da. s3,racilor, deodata devin mai saraci decat toti saracii.
~i care este raspunsul cel groza v a1 acestora ~ Saracii, zie ii, au din casa comuna a bisericei. ~i ce are
afaee aceasta eu tine ~ fiindca chiar de voiu da eu ceva
saracilor, accasta nu te va mantul. pre tine. Tot a~a :::;i
biseriea daea da eeva,'8.Ga~sta nu-ti va f;'tergepacatele
tale. Daca nu dai fiindca biserica trebuie a da saracilor,
apoi atunci dad preotii se roaga lui Dumneieu, tu nu
trebule sa te mai rogj? Fiindc.;1 pustesc 31tH, ttl. nu
trebuie sa poste9ti, oi sa te inbeti intr'una? Nu ~tii ca n u
atat pentru saraci a 'legiuit Dumnezeu cele eu privlre la
eleimosina; cab mai cusama pehtru Gei ce dau asemenea
eleimosina ~ Poate ca banuie9ti pe preot? De sigurca ~i
aeeasta este un pacat mare, eu insa nu, am sa cercetez,
cu amanuntime aceasta invinovatire, ci voiu zice : fa totul
pentru tine, ~VE;i ~veaplata-.~fldFita. Ceia ce ~oi v?rbi~"
~rrr, 'm=r-~~v9I'b~m{m"S'J5pul ca sa Oal nona'
a vereRt<r,-ciCct tu singupl"in ttrre, --m=ile~jc.)l~ ea,
-Daca'mi vei da mie averile tale, poateea m fi ~taj.lftf1it
" ~i de slava de$arta,ba de m~Ite or~ai.bilnnl celt..r.au
'4$1 at pIeea Sfuh!!itl1'.Zitt pe,ea:mt"l~f~-t [btli 1'[ ~l
voi in9i-va, va yeti izbavl $i de seirtae;$l e;nme 1 a surde, 9i mai mare va va fi plata. Nu va vorbesc aces tea
ca sa va silesc de a va da a verile voastre bisericei, i7i
nici ca sunt poate suparat pentru preotii cari aud vorbe
proaste pe socotoala lor, caci dadi ar trebul sa fiu suparat 9i searbit de ceva, apoi a~i fi sliparat 9i amarat
pentru voi cari vOl'biti rau de dan9ii. Cad daca celor ce
aud vorbe proaste pe socoteala lor. 9i pe nedreptulspuse,
plata Ii ya Ij maj mare Dl! mal ineape indoiala CEt 8i celor
ce, vorbesc, pedeapsa,li va fi mar mar~ 9i. ~ai a,:;pr~
. FarfHm-sptnl Mesma TIU~dftn~u;u--mnd~
ingrijesc de voi 9i de mantuil'ea voastra.
Ce poate fi de mirat dealmintrelea daca se gasesc

286

::;;i printre voi care sa banueasca, cand de ace$tiia s'au gasit

ca sa banuiasca pana ::;;i pe sfintii aceia, cari imitau in
purtarea lor pe ingeri,::;;i cari nimic n'aveau al lor proI?riu'? -=- v9rbesc de cartirea Elinilor impotriva apostoIllor, cavaduvele 101' erau tre(~llte en vederee,;!7i ac-cst
fa:pt s~ petrecea pe'"" atunci,
cand
siiracii erau ajutati,
cand
..
..
,
. '.
' do
mmem ~u ZIcea ;cn, es.e
ceva
a1 Sau iJI"Qprm m eele ce
aveau, Cl luate il erau comune.
Deci, ' iubitilor, sa nu punem inainte ni$te astfelili de
pretexte, $i nki sa credem ca am putea avea vre-o Indreptare, cit dad biserica are multe averi de unde sa
deit saracilor, apoi noi suntem scutiti de a tace milostonie. Cand tu vezi marimea averilor ei, gande~te-te tot=-odata $ila muWmea aceia de saraci inscri$i pentru ajutoare, la multimea bolnavil~~+a ~iile de a,iutoare
acordate. Cerc.eteaza . en amEtnunt,lm.e, Intereseaza~te de
aproape, nimeni nu te va impiedeca, ei inca sunt gata
cu totji de a va. dit infol'rnari. Dara eu voiesc a spune
inca $i ceva iperbolic. Ca,nd noi va damsocoteala in 1'e~

.....

~,

"

"

. b~"""'V
(l'Iil~ Y
Ql'~ v~
'..l l ..'-"'~
:=it.:sm.1
i(UJ
.lAJ

ca
V

/"fhnHll1
... I~I.r."
V.l.l\.,J.l/U \J.l~J.\J

287

OMiLIA XXI

OWLIA XXI

n"U s. U'11t
J.

VV'\<:::l:; ~.;
. . . .;
1 .I III_iI

.11Jo,1

...:1",
q.H?-

catvemturl1e, Cl ohlar pe unele lOCUfl sunt cu mult mal

mari, apoi eu cu pIa cere v'8,$i spune voua: cand ne yom
duce acolo $i vom auzi pe Christos zicand: "FUimand

am fost si nu m'ati hranit, gol si nu m'ati im-

br3r,a!," ('Math. 25, 42) ce yom faspunde t CU eB n~ vom

l'ndrepta, ~ Vorn aduce poate la mijloc pe cutare sau pe
cULar-e, care nil a ascultat de aceste poronci. sau TJe vreunii dintre preotii banuiti'? Dara ce au a face ~cestea
CD tine'? Eu, va zice Christos, te traa la raspuodere
pentru ceie ce ai grei?it; deci j ustifidi-~ de celo ale tale,
cn, sa poti fi spaJat de pacate, iara nu sa~mi arati si pe
alti] cari au p<katuit la feliu eu tine.
. ,
De altfeliu ::;;1 biserica, tocmai pentru indaratniciea
voastra este silita de a a vea ceia ce are" acurn, fapt ce
n~ se. vedea pe acele timpuri, cand toti urmau dupa legIle $1 poroncile apostolice, $i cand veniturile ei trebuiau
a fi cugetul cel curat al credincio~ilor, ceia ce era un
tezaur neper-itor i;liun depozit sigur. Acum, insacaod
voi .strangeti teza~rev pe pan:an~, $i totulincuieati in rnagazmele voastre, lara ea (blsenca) se vede silita de a
cheltui cu adunarile vaduvelor, Cll chorurile de fecioare,
eu primirea strainilor, cu cei ce ' calatoresc, cu nenoro~
drile celor din temnip1, cu n~voile celoF nolnavi $i be.,.

tegi, 1;ii cu alte de acest feliu de nevoi, apoi ce trebuie

a face'? De a trece eu vedereape tQti ace$tiia, $i de
a gramMi atatea naufragii 1) '? Dara cine oare ar putea
fi mu1tamit de naufragiile inUhnplate'? Cine ar fi multamit de phlnsetele, de bocetele :=;;i de wl,e tele purtate peste
tot locul~
"
Ded, ~G" nu .-" vurbi!n co s'ar IntampJa.. Cad acum ,
~
uupre ell.til cHfj li):;;t ZlS, uoi suntem gata de a va dil
"socoteala oricand; ~i cl1iar daca poate ati avea dascali
stricati, $i 9ari , ra,p~sc totul, $i sunt l;3,comi, apoi nici
a~a nu va poate fi 'deindreptare rautatea acelora. Caci
filantropul $i ft1tru tot inteleptul, unul nascut Fiu al lui
Dumnezeu, care toate Ie vede, $i care $tie ca in treee- '
rea timpului $i in lumea intreaga se vor gas] poate $i
multi preoti stricati, nu cumva prin lenevirea unoI' asernenea preoti sa se prelungeas('a ,indlm8.i mult lenevirea
$i nepa::,-area ucenicilof, rasturnand orice justificare
pentru 0 astfelili de lenevire, iata ce zice: . "Pe scau.

'

nele lui Moisi au statut carturarii si Fariseii;

rlao~ lJVUlJ\...I
)"~r"..), (,ole '--'v "u:-r\r
'7~n ()
u a..x .. y<J.,
,....,x" +-n n . ....:+~ a'U,-,VJ.
V
flo..

+I'''\ ...

\,..I\..., j.

(~P.t.1

, ...." ,.... '.( ___ ,

' ~ r"'; c..:6

..L&.lo....J\..N

Ld\...A:,:i

"T'T ........

~. v .

..lGL\_A:::;~l,

1--111n;'}p
f:::frltA~I~ - lr~J~ ~::. 11"u- ru !'.D~; U
....... --1""" . . . '-'
. . . VJyvvJ..v . .U.J.t.. _ ......,u.. .l
.Lu..VV~.l

il\ti.-..tl-

\lV1a 11.

23, ~), aratandu-ti prin aceasta, ca chiar- daea ai ave8,

dascal netrebnic, totu~;;i cu nimie nu vei fi vatamat; dad
vei asculta cuvintele lui. Nu din faptele ce a facut
dascalul, ci din vorbele ce le-ai auzit dela dansul 9i nu
le-ai jndeplinit" din acestea, zic, .- Dumne~eu Iti va, seoate
vinovatiea, Ineat daca tu vei face cele poroncite, vei stit
atunci cu toata increderea inaintea dreptului jttdecatoriu, iara daca nu vei asculta decele ce ti-a spus das-.
calnl, apoi chiar de ai avea de . aratat 'tnii de preoti
stricati, t()tu$i aceasta CD nimic nu-ti va foios1. Fiindca
$i Iuda a fost apostol, ~i totw;;i aceasta nu ar putea 1ndrepUiti pe filarghirii sau $i pe furatorii de cele sfintc,
$i nici ca ar putea cinevit dintr'ace$tiia sa zica, fiind
Invinovatit, c.:'t $i apostolul Domnului a fost talhariu,
furatoriu de cele sfinte. ~i vinzatoriu al Mantuitoriului,
ci mai cu sarna aceasta ne va; osandi $i pede pSI , ca nici
1) lVota. Expresiunea din original: ''''., ~ouou~oo<; "'poax",o"" At-

dupa cat se vede mai departe, e$te un elinism, care suna :

a gnlmadi atatea naufragii (nenorociri) , Tradusa adlitteram,
zicerea "'pouX"'o"" )"f"SVCf.<;, inseamnii : a gramlidl plimant peste pamant, a ridica parapete in timp de razboill, iara figurat: a face.
.
a cladi azil, loc de sCiipare, etc.

f""vo.<;,
$i de

.288

OMILIA XXII

dupa ra,lele patimite de altii noi nu ne-am cumintit. Dara

tocmai pentru aceia sunt scrise asemenea fapte, ea astfeliu sa fugim de dansele. De aceia lasand la 0 parte
pe cutare ~i pe eutare, noi sa luam sama la noi in~ine
r;;i 1a faptele noastre,eaci f}ecare din Doi Dumai pentru
-dn,iisurVa -da S[tlIiit. irlaintea. . Hji 'Dhnlnezeu.
1
'[.J'''.'-'': ')~.lh ...
u ..,,,,,:\ ..;""'1 Mr,"tl",,,.rc_ 1, ~Toml' :'la' .alunl ,r.j
sa fie bur~ ':;;i placut, sane regulam vieata noastra,:;li sa
intindem marra saradlor eu imbel$ugare,tiind bine C8,
numai aceasta ni va fi justifiearea, ~i tot-odata sa ne
aratarn caam lrlcteplin'it cele poroncite numai, $i nimie
alta. Daea aeestea vom putea a Ie avea, vom scapa de
durerile eele negraite ale gheenii, $i ne VOIr). bueura de
ve:;micele bunatati. Carora fie ea eu totii sa ne invrednicirn,
prin eharul $1 fllantropiea Domnului nostru Iisus Christos,
prin tat'e .$1 irnpl'el1na eu cat'e se cacle slava, cinstea $i
stapanirea, TatiUui, :;;isfintlllui $i de vieata dataloriului
:DULl, acum 9i pururea- ~i in vecii vecilor ....t\min.
, : . , 'l...ilJ.',

~,C".4_f:,.t

~~n; ,J.. C;~J) {.!._,~t..c-, ,J,.I."\J0,

289

OMILIA XXII

_'..t. ' - ' ' - ' ,

~,

1.,

''>''''''~

V,_,

~'J'_

OMILIA XXII
"Au nu ~titi ea eei ce luereaza eele sfinte,
din biserica mananca? si cari slujesc altariului,
din altariu se imparta~esc? A$c1 ~i D6mrluTa
rinduit celor ce propoveduesc evangheliea, din
evangheliesa traeasea (Cap. 9,1B. 14).
Multa osteneaia ~i-adat apostolulca~ fHl
este impedecat de a Iua ajutoare de pre 1a UCel1lCI. De aema
de 9i a vorbit atatea mai'nainte, totu~i nu s'a multfi,mit
numai cu atata, ci merge pana 9i la eele ce glasu~te
legea lui Moist, punand de fata un exernplu cu mult
mai potrivit ca eele dinainte. Caci nu este tot una: de
a pune la mijloe pe boi, 9i de a cHi un text de lege lamurit
in eazul de fata, in privinta pI'eotilor. De ciH tu gande::;te--.ta__
la intelepciunea lui Pavel ~i in eazul de fata, cum .aminte9te el eli maretje de aeest fapt, fiindea nu ziee: eei
ee Juereaza .cele sfinte, sa ia din cele proacluse)), insa
ee anume~ "din biseriea mananca({, ea astfeliu niei
cei ce iau sa nu se batjocoreasdi, nici cei ce dausa nu
se mandreasea. De aceia a pus 9i eele ee urmeaza, eaei

niei aid fi'a zis: (eei ee slujese altariului sa ia din eele

"ei eu altadul sa se imparta~asea",
fimdeaeele proaduse odata la altariu nu mai erau dupa
aceia a celor~e Ie aduses.e,ci ale nisericei f.i;itiJe aJtarului. ~i nu zice, c8,ld8,tlcele n,le . biscdcei::, ci "Gin

j~rtfite, -

.
~
";.f
"~', .'
h1\>lserJca
.manarl{~a,/- i B~l-tatil~ld iEt.r~~i Ctfttlpa~~ra~ 8i eft
v

"''''

nil trebuie de a:~i aduna bani ~ia se 'irnbogatL '[jara

daea el spune ea ell altariul se imp~rt.a~flS0, apQi nu vorbe~te aici de impartirea in' doua . a eelor' din altar-iu,
ci de ajutoriul eel dat lor ea din datorie. De ~i ceie ale
apostolilor erau eu mult mai mari, fiirldea la dan~ii preotiea et'a jntovara~it:'i de cinste, pe eand astazi este intovara~ita de primejdii, de sfa~ieri $i de omoruri. De
aceia dintre toate eelelalte exemple, ell Jnult mai mM'Bcera_de pilda expresiunea; "Daca aij1s~nlanat-ftoi
voua cele duhovniee:;;ti", - cad prin zicerea "arrl
samanat" nirnic altanu Intelege, de cat neeazurile,
prirnejdiile; cursele, ~i in fine arata prin aceste cuvinte
ralele negraite, pe care Ie suferet;tu in PI'()pov~d!Jjrea
evangheliei.
Si cu toate aces tea fiind ehiar 0 asa de mare superiOl~itate In preotiea legei eelei noua,
totu$i n'a voit
nid pe cele ale legei vechi sa Ie injosasca, !7i nici pe
eele ale.-sale-sa Ie jna~pe ale sale Ie modereaza,
nu din primejdii, ciuandu-!iSl:I};lerioritatea din marBtiea darulHi, cad n'a zi&~ de ne'rain: prlrnejdult, de ni
s'a intins curse;) ci "daca am' samanat noi-vetIA
cele duhovniee~ti". Dara $i . cele ale vreoWor. el Ie
iiia1ti4., tkJiitl Il'J.i ,til liB"; aI}lr\"h_tb,tJiiJ!jl-~J,IJj-:-j.Je
slujasc altariului", aratand prinaeeasta slujba lor
ceaneeontenita, ~i staruinta ee 0 arata in aeeastaslujba.
~ispunand de preotii Iudeilor in genere, de Leviti 9i
de arhierei, el a invederat aiei pe fieeare din ace~te
tagme, atat eele inferioare, cat 9i pe eele superioare, pe
~~eleJrin _~xP~eS~ll?ea~--"s-eiee l~creazagele sfinte"
iara pe eelelalte prin expresiunea: "eel ee sIuJase aItariului", fiindca nu acela$i lueru era oranduit tuturor,
ci uniia faceau pe cele mai. de jos, iara altora Ii erau
incredintate slujbe mai .inalte..,Pe toti ace9tiia, deci, euprinzandu-i in' aeeste expresiuni, - ~i . ea sa nu ziea
eineva (';\i de ce ni aminte~ti de legea veehe ~ nu $tii ea

el

16038

19

291

OMILlA XXII

. OMILIA XXII

290

. ..tcum este timpul de poronci maidesavarl';iite'? apoi dupa

toate acelea a pus ~i ceia ce este mai puternic decat
toate, . zicand: "A$8, ~i Domnul aranduit eelor ee

propoveduese evangheliea, din evangheliesa

traeasca". Nici aid n'a zis ca sa- se hl'aneasca de
oarneni, yl duprc cum a 'zis de l)reotii legeiveehi"din
biserici:i:' ;;t . "ell allariul sa se Impar t a ;;;tLsca ((~. lOt
a:;;a $i aici "din evanghelie" zice, $i dupre cum aeolo
ZiCB~ "sa mananee" tot a$a $i aici "sa traiasea\

iara nu sa speculeze sau sa-~i adune tezaure. Ca vrednie este lueratoriul de plata sa (Math. 10, 10), zice.

"lara eu niei una de aeestea - n'am faeut"

(Vel's. 15). ({Dara ce~ zici tu; daea pana ~_cum n'ai facut
nimic, apoi voe!?ti poate de a face in viitoriu, $i de aeeia
l1i vorbe$t.i a$a '? Sa nu fie! .De aeeia tocmai s'a $i lB. dreptat pe sine iute, zicaod astfeliu: ,,~i n'am scris

aeeasta, ca ac;;a sa se faea intru m1he". $1 prive:;;te eu cata inver~unare t.agadue~te $i resping'? ae.ea.s ta
b;'inueal a : "ea mai bine Imi estca muri, zice, dee at
lauda mea sa 0 faea cine-va zadarniea" ,- st nu
od,tta, nici numai de doua ori, ci de mai multe ori in:
trebuintaza aceast;.Yex[)resiune. fiindca ~i mai--5tl&-a;~rost51
7:"'
>1 n'anl
a'upl~.e.
!:ll'e ~~
c:.t 0. , :;;1
~!
~I~ . n '-'1
_
H _ f6cut'
L'-"
~ . npte--I"-"'::l
t' '"
v>'_
mai ojos ial'a~i: "ca Sa nu fae eu (gre~ali) dupre
puterea meaT' (Vcrs. is), iara aid :,~iara eu nici
una de acestea n'am faeut". "De acestea" ; care'?
Acieea, din rnultele exemple ~i dovezi aduse. (M..u.lte,~zic.e.
dandu-mi puterea de a iua, exemplul osta$ului, a cultivatorului de pam ant, a pastorului, a apostolilor,a legei;
a celor' petreeute la vOl prin noi, sau a eelor petreeute
la altii prin voi, a pI'cc)ti1or, a poroncilor lui Christos,
de nici unul din aeeste exemple. $i dovezi elI nu m'am
'iodupleeat de a lua, ~i a imi dilca legea ee mi-am dat.
$i5a nu-mi spui de eele treeute, de $] poate ~m a spune
ca multe am suferit $i In trccut, din aceasta eauza - ~i
n

,-trt..-

"

eu toate acestea eunu-mi sri"' . h ~ .

ace!ea, ci $i pentru viitoriu
otar!rea. numai pe
mal dearabi'i a munl d
~ oa uese,
ca VOlU prefera
o
u
. e _ loa me
decal
l' ,
e
aceste
cununi,
m"i
b"
,_
.:; , ~na IpSI.
d

rKa):p

'lea

H~U!'i.; deetH lauda mea ~ii oH;.e; ,~!Ce., m~l e~te a

m~a" , ~T',";.

,;,., '

:t..,,, , (\Cc.,;t. .1':>0'8'"

~o ':'.

~i~J ~r;~~~te~ ~revaf'

" , , ' 1 . . , '"0,

laca
cmeva zadarIi '
.

...

f'(~
lni Am.
.. ...,---ci

~ P.,'. '''U in",,! n-o'

"lauda . m-e~", C~c~'il.

') Nota. Acest pasaj In original este:

p,e 't'ji s;ooat'f 1"00" , adeca:

ca sa nu rae

"El~ 'to I",q

rea intrebuintare de
putcrea mea, de unde se vede ca t.raducerea din edJtiunea noaslra
de Buziiu- ca sa nu rae eu dupre putereamea- este gre~ita. Verbul
K".F<l.!,aop.(1.l-wP.lJ.l, insamna a intrebuinta ce"Va '1'(iU" a a/lli'za. de_cevti

{)-e<'

~~

oftand ~i plangaod O
apOa ce
?tcdeasta
a a nu'
"'ta bucunlndu-"'''
v.
~~, Cl
1 VOln
curiei :;;ia bunei 1" . .'. ". fit
marl mea bucului" ALa' d d
Ul vom~l, nume$te aceasta
lauda

"
L
e eparte este el de a fi
b' . "
~I mandresLe ell aeeasta $'
f; ~ scaT It, m cat se
decat sa cada din aeeasra ;, pr~ era m~l bine a muri
ar
fi tos. nentru d'
l~ l . . auda. A.stfehu- eli ac"st
~aDt"
.lOsa~!
. !'"
f _ .
.
ansu
';. chiar
1vieata.
. eu mu It . .mal. p]acut
decat
A

. . ,

Mai departe ap""

-" . . . - .

~al'a:;~' ~i-l 8T;Ja, ~~fl h~~~~, i~~l~o:r~S;}~~~ol~i .ddein

~ __~,,::"_,P: .slOe. stra!ucit~ d;:L.ar tp
d.lJU~lUllllUl _ Cl ca sa" arat r:~ . y

Cl.vcas,,-,, ~ dc,

.,, '

t ... ' r A

\-',xmU,oa
", ,,
l~
~
.e r.a. t el
a, {j . rastoarftii-ia-pam:;
' T 5e_ b"cura s
J U .

,_

alta
,a ,S8
otnccml
-

.,

('.-8. Of1c,e

cum am fost
" .
an. ocmald,e aC81a, dupre
ce .
,spus, ~l nume~te aeeasta . lauda sa '~
spune .mal departe ~
"
. ;;>1 .
, ,,Cade bine vestesc . nu-m t~ ~: , ~ _ lV '
zice. ca nevoe 1mi zace~s" ~ 1 ~S ~ . nBe iii.tlna,
f)

este
pr(~, dlaTaf
a mar
de de .nll1 .voiu b;ne V~stUl'
,~. _,a
e ae
anenmie
c-f,~ voe, p ata am' iara da d~~lX ' " g.~ C' ,,~(;l
lmi .este mie jner~djntat<' c~ e"d11.tt,are atone
Ca biill''' . vcs+ind f'X ~ . , <:t. ~ Jare r ar este plata?
lui 6hl;Stos v ~0 's~a.-ra flata sa pun evangheliea
(ea sa n~ rae a 0 ~ nu ~ ae eu ~upre puterea mea
mea 1.) (V
16
ea l~trebumtare de puterea
J

ers.

-18) Dara ee

., 'i?

bine-vest~$ti nu-t.i este' tie lauda Z~CI;. ~puge-:mJ; ca .?aca

-eva~gh~h~a, at.unci iti este ]aud~ ~l Ae~ daca~ fara plata pui
ghel1e fara plata este mai m It d. ~~a _ar~ a punt evan-

gheJiea ~ Nici de cum it ~ u . ec~t a bme-vestl evanpoate gaSl, aeolo ad~c~sa s~UperIOrltatea in ~Ha parte se
lara ceialalta din intenti~rf: t,ceast~ este. dm poronca,
S8 fac peste c0le norondfe' 10 :o1O\::t ~lber?,-, Cele ce
au mare plata pr10 aceasta,
v

o
KtWIXp.fjoa -

. '

L-

'"

') Nota. A se vedea Nota de mal; sus.

292

OMILIA XXII

OMILIA XXII

pe
In
ea
ee
tlo

eand cele ee se fae dupa po ronca, nu atat de mare.

aceasta insemnatate, deci, zice el ca una e mai mare
eeialalta" iad nu dupa insa~i natura lucruluL C-aci
este ega,l .. (:lla pmpoveduH Acest faptfacepecineva,
ase <lntrece eli ~ngerii, --"- d~t'a cnto{1.j,e al:estea fiindca
-ace~s,t.a, ,0sterlin Q:.ltcrie;9idiu {}~rnrh~fi, po caud cei,alalta' din iibera V:6iu~al apviprin' iic8-:,),s/";), cea din urma
este superioara eelei dinainte. De aceia tocrnai explicand
acest1ucru, ziee: "Ga de t"a{?, aceasta d,e voe, plata
am, iara daea de sila, dregatorie imi este mie
ineredintata", luand expresiunile "de voe" ~i "de
sila" numai en privire la verbul mi s'a ineredint at ,
san nu mi s'a IJ;lQredintat. Tot astfeliu sa se inteleaga
v"'
~icu expresiunea-:: .,,1:,&. nevoe lIm. zaeeasupro., t
adeca nu ca ;;i cum e1 fa,cea aeeasta, farf,i de voe, sa 011
fie! ci C(3, fUnd sHit de cele poroOcite,~i spre:::aeosebire
de libertatea ce aveade a lua ajutoare de pre la uceniei. De aceia $i Christos zicea ucenicilor sai: " Cand yeti
face toate eele ce vi s'aporoneit voua, ziceti,
ea slugi netrebniee suntem, ea ee am fost datori
a face, am faeut" (Luea 17, 10).
.
"Care dara este plata? Ca bine vestind, fara
. piata . "3a- 'punevangheliea lui Cbristos, easa
flU fae ifupre ,put-erea mea (ea sa nu. fae 0 rea
intrebuintare' de puterea mea, ea. sa nu abuzez
de puterea mea) intru buna vestire". Dara ce ~
spuo.e'mi; oare Petru.. Du a,re:plata? Ceilalti 3oPO!'5toli nu
au plata? Cum deci a zis: "ea de tae de voe,piata
am, iara daea de sila, dregatorie Imi este mie
ineredintata?" Daratu prive~te ;;i aici intelepciunea
lui Pavel; eaci n'a zis: ({iara de tac de sila, nu am plata
ci "dregatorie imi este mie ineredintata", ara
tand prin aeeasta ca,;;i atunci are 0 plata oareeare, lnsE
a$a feliu dupre cum poate avea eel ce a facut dlJpr(
poronca, iara nu ca acela care prin sine insu~i s'a am
bitionat a face a~, ba inca a ~i intrecut cele poroncite
Deci, careeste plata~ "c,a bine vestind, faril,plaU
sa pun evangheliea lui Christos, zice, ea sa TIl.
fae' eu dupre puterea mea (ea sa nu abuzez d(
v,

'"

'.

puterea mea) intru buna vestire" Ai el pretuti~der:i n.u face uz de puterea s~, ar;t~Zut cu~
aceasta, ca ~l eel ce luau nuerau vrednici de nd prl?
dupre cum .am :spus necoolenlt '? Aa.daogat in,~ed~ap13a,
buna-.vestJre" invederand j:'Bde0Pf:J'Vi t'l'O~a. ;>~ntrlJ
~"Dh.llt
'a"el'i'l
t'
/ . ' :pe0t;U'~"Hn
. r ' >')0,1">'114.
tGl~lrt,a\.I, <n
H:'_
:'~', a y "lH~,'p
9l1mPA'd'eca,'uu
..-~.~.,~t~,t~fi,
se Jac.e a~a, ~aJ'(i rnotiv binecuvantat. Adeca ~~i'Q",r~l de a
trehlue ~;l(Ja"nlJ ins!}, .;;i celee s,e tragdav~ste ~~ mvata
"Ca slobod fiin~ de. toate, tuturor za?ar.
faeut rob, ea pre eel mal multi sa doba, m am
(Vers. 19). Aici iara::;;i pune Geva 'maret :;;i '" ndesc"
Mare lu.c~u este de a nu lua, insa ceia ce eJ "';.agerat.
spune ~lCI, este cu mult mai mare decM acei \Toe:;;t~ a
e~te C~Ia ce 81 spune aid? Nu numai cit ]~; De:3rcezIce, ;>1 nu numai
1
rf>Rl1}luat,
rle .,
. ca n'am faeut intrebu~nta
tere.a asea~!1,
t Cl mca m'am facut rob, ~i inea
p~v~:l.rleata 91 IE! toate ehipurile. Nu numai inpr;'.? . ! obie
mlor am. aratat acest luc,ru, ci fnca _ ceia 'c~ vlOP:=t hamult ,mal mare:- ~i in altele muite ace!asi ".e~t~ cu
dovedlL M'am facut rob ~i eu toate aceste:,,C'li am
f~st. sUP.'ls nimanui lntru ~imie, ;;inici ca am fo~ ~~ am
e~c: ageasta va sa z~ca ,,_~lobod fiind de toat~~~lb)--:
mCI ca am fost rob numal unuia, ci chiar lurnei' . (~$!
p~t~~c:are a ~i a1aogat: ,,~utu r0--r~'a l1fJa.~tregt;,
ca~I, ZIC~, ml .s aporDoeltde a propovedul .. ~~ ,
ve.~tl. ee~-: mcredmt.ate mie, ia~a de a nascocl.~i a~';le.if
IDJL.'?Ulliide planur! pentru atlllgerea aeestBi-sOO' ~~~~9LiL..
a !~t treal?a mea.PentrH&-llial'0~' <:> '. IT,'aci>
w

<

,,,,,,

~m: fa~lir,tb~un;p~e .a

eereraspunaere delii. ce' _..,

mea II erll: .mcredmtat, facand mai mult chiar c~rora
~e porOnClSe. Fiindca el totul facea numai d~cat mi
lI:tenti~me~! din dragostea catra Christos, apoi :1 bu~a
~I ave~ dOr!nta nesrar~ita pentru mantuirea 0 e a~ela
~e ac-:m. <?u multa u~urinta el trecea peste to~~~eDllo~.
e~le, . ~1 prm. toate ac:e~tea se ridicase mai' presus Pe~l
rlUrI. yorbmd. de roble, la urma, spnne si de d' de. vemodurl cum ~l varieatiunea acestor robE' Si 1ferItele
acele feIiuri de robie?~
., care suut
1) Nota,. Expre~iunea din original

Ka,,,",,,,),.'"

~h & "

se.n~ figurat lllsa!llna a inapoiea imprumutul, a plati i prop'ov In

AICI

se face aluzlUne la parabola din Matheiu, cap, 25mfTumutul,

, -4-30.

294

OMlLlA XXII

,,~i m'am facut, .zice, Iudeilor ca un Iudeu L .

ca pre Iudei sa dobandesc" (Vers. 20). Dara cand

anume a fost aceasta? <:and a taieat fmprejuTpe Timo.;.theiu, ca aslfeliu taierea imprejur sa 0 desfiinteze 1) De
, a.('.eia n'a zis (f?i m'am facut ludeilor ludeu ci. "ca un .'
lli[lC'~~l~{ ~ .ceia ce era dirt icoriomie> IJara _ce spui Pav",j"; ~ Tu (:al'e ai pro)Juveduit lumeilntregi, care ai ajuns
pan a la ceriuri, ~i . care ai stralticit atat de mult in
.charuJ incredintat tie, te-ai scoborat deodata atat de jus '?
Da! zice, aeeasta inseamna a ma ridiC::t. Tu nu te uila
oumai la aceia, cit s'a pogorat, ci ~i ca dupa ce s'a pogorat, a ridicat pre cei de jos, li'i i-a tras la sine,

"Celor de sub lege, ca un supus legei, ca

precei de sub lege sa-i dobandesc". Fraza aceasta
sau est.e explicarea cele! JinCilnte, sau di poate pe langa
eele de mai sus llisaa se lotelege$i altceva; ludei nume$te pre. eei ee deJa lnceput erauw;;a, iaraprin expresjuIlf~a. "cei ctesuhlege" intelegesau pre prozeliti, saupl'ecei intrati io cre$tinism,insa cinstind Jnca ..
Iegea , caci ace$tiia nu mai erauca Iudei,':;;i eli toate
aeestea se gaseiw inca sub lege.~i cum erau sub lege '?
Se radeau pe cap, jartfeau, pazeau sambetele $i ~ceJe
lalte obiceiuri iudake. Acestea insa se petreceau, nu ca
doara, !$i schimbau credinta cre.<;;tina, fiindcao lucrul
in sine ar fi fostun rl'tu, c.i fiindca drugostea cre$tina Ii fngaduea _deocamdata. Deci, ca sa cldice pre cei
ee eu adevarat se gaseau in asemeneastare, eL se faeea,
ca da.n~ii, Insa nu chiar la feliu eu daniiiii, ci numai ca
se arata u fi u$a, fara sa fie in reaiitate, ~i nici nu
faeea ca dan~ij, avand acelu$ cuget. O'id cum ar fi fost
cu putinta ca eel ce aJerga in toate partile spre a ridica
pe aitii, ~i pentru aceasta facand totul, cum ar fi putut,
zic, ca pe altii sa caute ai izbavi de acea umilinta, ~_
pe dansul sa nu se izba veasea ?

"Celor fara de lege, .ca un fara de lege".

Aee~tiia nu erau nici ludei, nici ere$tini, nici Elini, adeca

~e gaseau afara de lege, ca de pilda Cornelie sutu!,?ul, iiii altii

la feliu eu dansul- fiindea intrand $i pre la ace$tiia, se

prefacea a Ii imita multe obiceiuride aJe lor. Uniia zic,
. eii prin aceste eu vinte el ar fi facand aluziune la disc.u1) lVolii. A se vedea Fapt. Apost. cap. 10. .

OMILlA XXIl

tiea avuta cu Athenienii in orivintu inseriotiei de ne '

jartfelnicul de acolo 1). Mai d"eparte, apoi, cLa' sa nu ~e
creada cafaptul acesta este .0 schimbare de idei,$i deci
.0 apostasie, a adaos imediat: "nefItnd. fara -de-lege .
tut Dumnezeu, ci intru lege 'lui Christos", acleca. "
'n!! H.1:f:1ai. (;:3, ft.:J. erA fara,;,.d(~-legei ~ii rdc! in . lege. au era
CUrt} s![1r'illtan-lphl~' .c i .:lvi1nd .0 l ep:e 9u 111tJlt nUll veche
ea jegea lui Moisi, adeca, Jegea diihuiui $i a ch~ruluL
De aceia a i7i. adaos: "l1).i Chrjstos". Apoi incuraj~n{}u-e i'?i staruind in aceasta idee a sa,el ,pUlle de fa.
$i ca~tigul unui astfeliu de pogoramant, sau mai bine
zi;:;, llnei astfeliu de conceshmi fata de dan$ii: "Ca. S8,
dobandese" 1 zice, "pre eei faxa-de-lege";- f;ii,
in fine, pretutindeni el puncinainte cauza acestui pogo.:.
ramant. . Dar~ l1'a, stat Dumai cdci ,. ei a mai adaogat ;

"lVI-am fiimit celOl~ neputincio~i ca un, nepll-:ctineios, ca pre ee.i -neputincioti -sa~Ld.oMndese ;~ .

(\Tcrs.22)~1\.ccasta estc cum s'ar. zlc8, explicatip.8, tuturor

celor spuse de dansul pana acum, ~i d~i- aeele:;!, sunf
eu multmai ma:ri;- totu~i-i:tee--astct-expre~une este n1i:tttm(lTfamiliara, pentru Care~ o pune tocmaLla urma .. ~i
in epistola calre Romani a faeut tot a~ ; atunci cand
vorbeli'te despre mancari, ~i pe .aiurea tot asemenea.
Apoi ca sa nu rnai starueaSGa asupra fieC8~reia m
parte, vorbind de toatela un Ioc, zice: "Tuturor toate

m'anl f-acut,ca 'orieum (eel putin) sa- mantuesc

pre-vreunjja"". Aivazut exager ape la danstli ?'futtlfOr
s'a facut toate, nu a:;;teptand doara ca pre toti sa rnan~

tueasca; ci (mikar pu~ini din ii sA mttntuesc - zice_

Slujba $i ravna mea ce am pus-o a fost atM de mal'e,
in cat puteau ~i toti sa se mantueasca, $icutoate ,~cestea
en nu am nadajduit. ca se vor mantul toti>).Vorba aceasta
') Nota. F'oate ca se raport.a aici Sf. Chrisostom la, locul din
Origen (ap. Gatenam, pag 178, editio Gmmer) unde se spune: Gu
cei {ara-de-lege, ca un' (ara-de-lege. A venit in Athena, a gasit acolo
filosofi, a facUL Intrebuintare nu de cuvinte profetice, nici de cuvinte din lege, ci ca ~i acum pare ca Ii invata 0 lectiune Elenica
elementara, spunea Athenienilor aducandu-li aminte, i zicea:
vrecum si oarecarii din poetii VO$t!'i au zis)) etc. (Fapt. Apost. 17,
18-34. $1 iara~i zice, trecand prin acele parti $i ' cercetand cele
ale bisericei, ... etc. ~i prin toate acestea e1 Incepea a invata pe
oameni adevarata cinstire de DumneZeUl).
.

296

OMILIA XXII

, este foarte importanta, caei e pJina de buna luivoint;a,

~ii'1ca vointa terbinte. Fiindca $i eel ce samana, samana
{lreste tot locul, :~i de~i n'a Ineol~it toata samanta, totu~i
el a ratHt C'tia,ce trel}uia,~a faca,Zicand dod depl)Jn.e,nd
,:;eI rniG<litd;)19.rmant.'iJiti,iar~~pun~r~rtic\~Ja 1l0rlCurn"
_sail "0e1'p~~~Ir~" . ' .~):~n, . :{)a~p: Itli!. ngaepre eei'.':{}e " ~e .: l'htris
team pentru ceineinantuiti. ea (1<lea' nU estecuputintii de
a incolti "toata samantal yU to~te acestea ~i a se perde
toata este cu neputiht;a. De aceia zice "ca orieum" ~
ca adeca cel ce se osten~te eu alata raVna $i caldura,
este mai presus 'de oriee Indoeala ca va reu~i.
,,~i

preuml

aeeasta 1) fae pentru evanghelie, ea imel sa ma fae" (Vcrs. 23), adeca, sa

parta~

se vada ca am f<'i,eut c,eJ.!hl;>i ciela mine $i astfeliu sa rna

impart8,;;esc cununUoI' celoracordate credinci09ilor));
Dupre',cum mai sus z,icea: "din evangbelie sa trajeasca", adeca din ajutoarele date de cei ce c;rec1,tOl:
' 3$a $i aiciprin expresiunea "ca irnpreuna parta~
evangheliei sa rna fae", adeca sa pot a rna irilparta$i ~i eu cu cei ce ered in evanghelic). Ai vazut umilint;a '? cum el care a intrecut pe toti cu ostenelele, cand
e vorba de resplata se pune pe dansul ca pre unul din
cei multi f D~ aici)nsa e sigur, ciL_dupre cum cu ostenelere a fntrecul ' pre tQfi, ' tot asernenea ~i CU _T<!%
plata e0va;r~e ;"pe' ,mlJit'i. ~i eli toateacesleael HU
pretinde de a se ' bucura de protie, d Ii place daca
s'ar PU~rca sa , seimp~rt~:;;easc,a ;;i 511 .Q!J? cununile
celorlaltl. Acestea Ie spunea, nupentruca {aGel\: 3$a pentru plata, ci pemru ca sa "tiIi'$te pe-'aC'eia, !$i eo ae~feHI:l
de sperante sa-i indemhe de a face totul pentrii '-fratl
Ai vazut intelepeiune la el ~ Ai vazut intaietate nacon
trazisa '?~i cum el a faGut mai mult decat cele po roncite, neluand dela ucp.nici nimic, de~,i li era slobod de 8
lua ~ Ai vazut exageratie de pogoramant din partea lui 1
Ai vazut cum cel ce era intru lege lui Christos
$i, prin urmare,pazaIld legea cea mai inaltii, eu cei farE
de lege era ca un fara de lege, cu Iudeii era ca, ludeu
I) Nota, In editiunea Sf, Chrisostom aeest pasaj se ineepe CI
toate le (ae penti'u evanghelie .... )) in Ioe de $i aeeasta fae .... )) cun
este in editiunea obi:;lfiUlta, textus reeeptus. -

OMILIA XXII

297

n amAndoua extremitatile punandu-se ~i totu$i pe toti

)iruindu-i ~
Aceasta fa $i "tu, ~i sa nu cPezi ca daca e$ti tocmai
a 0 pat'to,veicadea, de vei suferl cevapentru ft<).tI t&l
~ei umiliti -cad aceasta nu ' va sa .zica a ('.adeiJ" ci ,3. se
rtdica.Celce carle; va~ta" a<;:olode rtbi<? "uyqifH:tu:-se, :Pc.
:m.od.cel ce sescobbara" s]og!lr., C!) , U).tl.lt, fo{os , sf, va '''2J
ridica. J)upte cum $i Pavel de ' pilda,s'a scoborlt
;ingur ~i ' s'a ridicat in sus eu intreaga lume, nepI'efa~andu-se, fiindea nuse putea prefacecel ,ce cauta numai folosul celor mantuitL Gel ce se preface (ipoeritul)
cauta perderea altora $i se tat;arnice$teuumai in a lua,
nu lnsa $i in ada. Nu insa tot 3$a ~i Pavel, ci ca $i un
doctor, ea $i un dascal sau ca $i un parinte, cari se pogoara 'spre a aduce indreptal'e, unul b9inavu!ui, altui
ucenicului $i celalalt copilului; nira' rife!. de cum vat{iJ'
mare,- intocmai a.~a facea $1 Pavel. Cum ca ceIe spuse
de dansul nu erau.diri - ipocrizie, caud mai ales nimic
nu-l obliga de a face Sau de ::cgrai a~a cevA, ci voje~t0
numai a arata dispozitia 1;1i sinceritatea lui, asculta ce
spune el in alta parte : "Niei vieata, niei moartea,

niei Ingerii, niei eapeteniile, niei puterile, niei

eele de aeum, niei eele , viitoare, niei inaltimea,
niei adancul, niei alta faptura O.B.l:eeare, J111 uoate
pre rroisa nerlesparta de dragostea lui Durn~
nezeu, caleesteintru-hr~sDornrmifle
stru" (Rom. 8, 38. 39). Ai vazutdragoste maifierhinte
u

decal focal ''fot 'a$a

-~f'l:f:)i e~ itlblffii'lo ' CkpisWS; "d;ct

ni QlStQ w~9r, Q:;II~a YOW VOl ;' piooca j Pave) deja natura a fast ca l1i nui. Deaceia s'au~iseris t'Oate~ele alB
lui Pavel demaiinaintedeintoarcerealui.lac.re~tinism.
cu totul contrare celor petrecute dupa aceasta, ca astfeliu noi sa afiam, ea faptul acesta esle din vointa, f';li ea
celor ce voiesc toate Ii sunt u$oare.
~) Deci, iubitilor, sa nu ne desniidajduim, ci chiar
barfitoriu deai fi, "sau lacom, sau orice, tu cugeta la
Pavel, care mai inainte a fost blasfematoriu, -gonaciu,
batjocoritoriu ;;i, In fine, celintai intre pacato$i, ~i cum

1) Partea moraM, Cum eii virtulea este uf?or de indeplinit,

cii este dupre natura noastra, f?i eii vorbadespresoarta este miD'
cinoasiL Cii numai aeeia se bueurii de adeviirata pliieere, eari ra<
fapte bune. (Veron).'

299

OMILIA XXII

OMlLiA XXII

cuo to~te acestea-deodatas'a rjdicat pan a la C,e a mai

lnalta virtute, :;;i cele dinainte nu i-au fost lui nici-o piedica ~deide ,altfeliu nimeni n'a fost !:itapanit de atata
furie,rautacioasa ca dansul, care a dus un razboiu inver,?unat asupra bisericei. Caci $i-:arfi dat atunei pana
91 sUtietul pentru nimicirea biserieei,.$i f:lraamarat pana
'Tj s"f'l.:>t~i';'1'1
va;" IPP.; mul}e marii spre ':\' nrillde r'U
t~lit;'p~' $'t6fu~1 ;-;.i~~'\0~te t Gicestea 'u gisiL'-ei--l;lijl~cui de a-I pdnde cu mai multe mani, adedi cu aeeie ale
' rnarturiilor mincinoase, ale carora haine Ie tinea e1. Dara
apOi~i cand tntra 'prin casele ere$tinilor, alcrga ea 0
tiara salbateca, tarind dupa dansul pe barbati ~i pe femei
$i bagand In toti groaza$i tulburarea $i mii de alte
raie. At&t de infrico$at era, in cat apostoJii chiar $i dupa
prefacerea lui :;;i intrarea In ere$tinism,nu lndrazneau
o se apropia de eJ. ~i eu toate acestea, dupa atatearale
a devenit a$a, precum a fast dupa aceia! Nimic cred
cu, nu rnai trebuie a spune. .
Da~a und~ suut a~um ~ei ce leag~ voiea.cea liber~
a omu!m : sau hberul .lmarbltru, ,de ,a9a numlta soarta,
care .ar ,conduce per-inev8, fara. vointa lui? Auda, acestea:;;i astupe'~i gura. eel ce voie$te ' a 11 bUD, nirnie nu
.H poatfl lmpiedec.a., chiar dear fi fost pana atun.ci eel
mai rau om de pe pamant. De altrnintrelea jns~i natura noastra este apta mai mult spre bine, $i virtutea
este dupa, natura" iara nn contra nature!" ci contra naturei este rautatqa, dupre cum sunt boala $i sanatatea.
-Dumnezeu de pilda oi-a dat oehi nu ca sa ne uHam eli.
lacomie, ci ca. vazand ,cele create de dansul, sa adrniram :;;i Ea ne iochinam creatoriului. Cum ea aeeasta este
neeesitatea, 'pchtlor, se invedereaza .din cele vazute. In
adevar, cafr'utntisetasoarelui$i'a cetului noi 0 vedem
din c~a ~ai n~mar~inita. ?e'part~re.' pe ~ndr:umuset~
femeel n ar 'putea-o rvedeacmeva dm acea departare ..Al
vazut dara, ca de aceia mai ' cu sarna a vern ochii? Si
iara:;;i, ureehile ~i auzul ni s'au dat, nu ca sa primim
euvinte de blasfemie, ci de mantuir-e. De aeeia toemai
cand. un sunet discordant ni izbe:;;te auzul, atat sufletul
eM :;;i trupul ni amoriesc deodata. "Vorba celui ce

ne cuttemuram, pe ,c and de auzim ceva gratios:;;i fil~ntrop, sun!em ~,:"eseli ~i De bucu:r~m ,~ Nici gura nu ol
sa da;t ca. sa gra1ffi vo.rbepr~aste, lara de facea:;;a,apoi
atune] ru:;;meaza pe celce grae~te; pe cand daca scoa,-,
tern din ea Guvinte demne$i gr8.tioase,o facem a,ceasta
cu toata libertatea, De cele carP. Stint chmre natura ni~

298

'J

mult se jura, ridica parul (in vidul capului)"

(Sirah 27. 14), ziee. De auzimceva crud $i aspru, iara$i

') Notli. Ase veiiea cap. 6 !?i 7 din Faptele ' Apostolilor.

(tleni l"-:-U ~e }~U'~;';f.if~~tL~l, (;1 deceXe care

su"n t

eOIltrana~

tUTeii. $i mclnik~ (''v,nd rilpesc avutui altl.lia" SP, ascundsl

cautii a se juslifica, iara daca dau eleimosina,se marrdresG chiaro Astfe}iu, deci, dad noi . am vol . din toate
. partite a~ avea apleeare spre . fapta buna.'Iara daca
poate ~m1 spui de.placerea .ge 9 capala cine va din fap~
!el~. ee.le re,Ie, apOl tu ~ugeta ca. 0 asemenea placere, ba
lilea :;;1 mal mare, 0 slmtuil mal cu sarna In urma unei
fapte bune ce am savar9it. Chiar ~i con$tiinta, la OD1ul
care cste ell bagare ue sarna la natura placerilor, se
gase;;te bine, are plaeere de toate; este admirata de toti
::;;i are sperante bune, ;;i din contra 1a cel ce nu este c~
oogarede sarnala natura placeriIQr,' sufere toat.e (~ele
co:ntrar?,. adeca este dispretu-ita de toti, este acuzata de
t?li, t~emyra $i are frica at~H de cele prezente eat:;;i
de Ceie vlitOI;l.I'e.
.
D;;ra .p,en.tru ,ca s~fac mai l~mY~it Ggiiil GG @U sp~m,
sa ne mchlpUlm m mmte pe cmeva avand ferneie:;;i
stricand casa vecinului 13i fiind Incantat de aceastii ta1h:3,rie f!1urd~ra,. ~l ~e b~cura de iubita sa; in aceiu$i
~lmp. sane 1.1iCmpmm:;>1 p~ ~n alt~l . care i:;;i ' iuhe$te pe
temeIa Sa; $1 pentru cal)lfumta :;>1 mai fnvederata sa
fie, sa ne inchipuim ea eel ce se bucura numai de
femeia sa, iube$te in acela:;;i timp :;;i pe eea c.urva, este
euprins de qragostea ei. insa nici un rau altul nu face de$i faptul acesta nu se poate numi loreiepciune In adevaratul inteles, cu toate acestea pentru ea sa, eunosti
cat. de marc este placerea virtutei, intr'adins am pla'zmUlt, dram~ de care vorbesc. Deci, punandu-i pe toti
la un 100, sa eercetiim pe amandoi barbatii :;;i sa vedem
a caruia yieata este mai placuta? Pe unul II vei auzl
mandrindu-se :;;isaltand debucurie pentru biruintasa
e~ntr!1 P?ftei: iar~ pe celalalt ~l vei. vedea rm;inat $
ban UltOrlU, $1 rna! dreptul vorbmd mci nu trebuie dE
a mai a$tepta ca sa afti ceva dela dansul, fiindca ehiaI
de ar tagadul el, totu$i 11 voi vedea ea se gase:;;te rna
de jaJit deGat cei din legaturi. Fiindea de toti se teme
pc toti Ii banuie:;;te, banuie;;te chiar $i pc femeia sa, :;;
v

300

OMILIA XXII

301

OMiLIA XXII

pe bar~tul curvei cu care traie~te, banuie~te $i pe acea

c!lrva, $1 pe .slugi, _~i casllici, banuie$te $i pe priet.eni
. $IApc rude, $1 paretii casei, $i umbra IuiLba chiar $i pe
OB,o;:"lul) dfl,r~, q~i!), eEl cste io'(,.t'l, mai grozav decat toate,
e ca $1 com;1tiinta Ii striga intr'una, $i-l ml~ca
fiecart,; zi, f?i daca te yei mai garldt $1 ]a jqdenata Jui
Dumnezeu, ,ap.ui 'atur!ci ac,e l neimrocJt '- oid
'v (l, P.u~i?,a
sta. Plaeerea lui a fpst scurta de' tot, . pe cand durerea
$i scar!Ja llrn)ate dU[Ja eil sunt fara sfar$it, -tiindca ~i
sara, ~l , no~ptea, $i in ora~, ~i in pustietal;e, $i, ,in fine,
pretutmdem il insote$te ace I nemilos acuzator'iu, ara~
tandu-se ca ~i 0 sabie ascutita pe amandoua par~ile,
consumandu-'l de fri~a $i de groaza, $i fiind torturat de
cele mai lnfrico~ate munei.
~u tot_ a,;;;afnsa se l?etI'Bce$i cu cel intelept $i
cumpa.:tat , ea91.~1 e~te scutlt de tpate acele forturi" priv~~te m toata llbertatea .pe femela sa, .pe copiii $1 sluglie sale, :;,1.. pe prieteni $i pe 'toti Ii vede cu ocbi ' buni
$i nenanuitori. Deci, daca c-.el ce iube,:;;te in a$a mod,
Insa~ sAe s,tap~n~te,.$.i ine~ se bue~ra de atata~ plaeere,
dara mea cel ce mel nu IUbe$te, Cl este cumpatat, oare
nu va a yea suftetu~sau mai lini';itit decat orice f Di aeeia
tocI?ai sunt mai putini In lumede ceice curvesc, $i
mal multi de eei eumpatati. Deci, daca aceastaar fi
a~e~arata plaeere,~poi a~lmci eeim1timujti ar fi a~a.
~\ s31 nu~mi pr~ui d,e fr!2 a ~~J~, fiind.ca_.JlkljiQ~:;tSta~
Irlca nU-l s~apanH~tEl,.o1 malrnult '-nebutnea lor eea mare
. di~ caTe" c~Qza ~rs!1pararife lor 's Uiit-mmmarrdeeat
pla~erl1e: ~lmustraI'ea _ cugetului iiintovarcl$e$te pretutmdem.
'
.. :~strel~(f - este- curvarlui, !iaritde'Voe$Ci, if adaMii(
la m~Jloc $1 pe lacom, dezbracandu-l ~i pe acesta de un
altfehu de amorce-l stapane~te, si-l yom vedea ~i pe
d~~:sul temahdu-se, la feliu .cu eel dinainte, ~i neputand
mCI ~l a se bucura precum se cade de placere. Fiindca
g~ndmdu-se la eei nedreptatiti de dansul, cum ~ila
C~l ce comp~tir:nesc pe cei nedleptatiti, ~j, in fine, gandmdu:-se. la Idela ee au cu toW despre dansul, mii de
valurl~l de primejdii il intovara$esc_ ~j inca nu numai
acest rau mare H ameninta intr'una, ci nici maCar nu
'poate a. ~e . bu<?yra <i.e )tib~~a lui, fiindca a$a oste scris
pentru lUbltorn de argint; ca sa nu se bucuredebanii
adunati ill mod necinstit. Dara daca poate ti se pare
aceasta ca 0 enigma, apoi asculta inca $i ceia ce , esto

ne

nq

mai I'aU si mai ell anevoe de dezlegat: adecaca nu

numai de' placerea averilor sale este lipsit iubitoriul de
argint, ne indraznind de a le intrebuinta dupre cum
trelH,de, ci nici macar ea se satura vreodatl'i,ci v~nic
se . gase$te insetat. $i ce ar putea fi inai grO:laV der,fl.t
aceasta'?
.
. ; . Nu tot ~a1l1Sa este umul' drBpt; ci eLe~te15(~Uttt.
$i de, lricii, $i de ura, $i de setea Cea nesrnr$ita de argint,
9i dupre cum pe celalalt toti H blesterna, a.c:;;a >;-j p~a:cp.sta
toti H binecuvinteaza; dupre cum acela nu ~i-a efu?tigat
nici un prieten, tot asemenea ~i aeesta nu are in lume
niei un dU$man.
Deci, acestea fiind marturisitede toti, ce ar putea
fi mai placut decaL virtutea, ~i mai dezgustatoriu deeM
rautatea ~ Dara mai dreptul vorbind, chiar de am spl)ne
mii de vorne 1 totu$i nid un cuvant nu ar putea repre~
zenm a$a de bine pJaeereace 0 simtim dupa fapta buna,
cum l\>i neplacerea $i intristarea dlipii fapta'. ra, _paniL
ce nu facern l)na din doua. -Numai atunei vom simtl
veninul 9i aroaraciunea raului, cand mai intai yom gusta
dulceata virtutii. Aceaamaraeiuneeste dezgustiHoare.
gretoasa$i de _nesuferit,ceia . ce . nu pot - tagadul nici
ehiar cei cese tavalesc in rale, $inumai cand .rie departam de rautate, simtim eu exactitate .' veninul e1.
Dara {')~ea-eei--ma-i----mtI-4i----a.lea~.-~---rliutate,-'. pi mic
-uu este ' de mirat, fiiIlOOa c~i copiiid@m~~~;QJ!~;r~fci!ac-riB cele- mar---PU?n~pIa01te '":m--1oCu1- WOP eu .ad!;lf8,fRt
lJ1ac~~cwreie--dispretuesc. Inca ~i eei- belna-vi,
. pentru'oc'P1acel'e ttecatDa!'c,--il;H,.. o--pef'dut veselia,.. ~,oo A{;lintrerupta ~i sigur~.. Daraaceasta. previne -,uumaidin
. ,."..eMiear ~...~}8;:l3~~~ - ~i'-pg kb&wc .. ?S9f99Beq II];
cruri, $i nid decat din natura lucrurilor. Cel ce este '
viI'tuos, acela In adevar ca vietue$te cu placere, acela
in adevar ca este bOgat, aeela in adevar ea este libel'.
Dara daea cineva ar ingadul toate eelelalte virtuti, CR
de pilda: Iibertatea,lipsa de griji, a nu se teme de nimeni, a nu banut pe nimeni, iara place rea nu i-ar IngMui-o, apoi atunci marturisesc ea chiar mi-ar venl a
ride cu hohot. Fiindea, in adevar,ce alta este placerea,
decat de a se izbavl cineva de griji, de frica, de nemultamire, $i a fi nebiruit de nimeni'? Cine spune-mi; esLe
10-' adevarata p-h'icere $imultami-re '? Colee se zbuciuma,
sezvarcole$te ~i este imboldit de 0 multime de pofte,
$i nid nu mai este stapan pe dansul, sau cel c~ esto
c

OMILIA 'XXIII

i~ba,vit d~~oate aceste valuri, :;;i sta fn filosofie ca Intr'un

l\.TU
s'e'
~
- t Ga
-~ acest
. d'm urma '.?
r,
L
mVeaera
I~sa,~ lUbltJlor,. aceasta este particularitateavirtutei a:;;a
c.a raulnumm. numeie, il are de placere, fiindca in 'reah~~t~ ~~~ep~~:tlU I~e dansa. Mai JoaiDt~ de <1var~~rea
!?tl,c~tU.~, '" e".Lv rr:a" mult 0 nebume, decat 0 placere, lara .
hrn!ln
.....
::u. fn>'IClt'l
"""".. .

e'

s tins;;i aceasta. ,.
.' .
;;;i nici dUl?a aceasia n~
e:;te cuputmta ae a vedea pJacerea, apoI atunci unde
~l cUf,I~, se ~po~te vedea~ Dara pentru ca aceia ce vorb?SC .~a ? t~c m~i laI!lurit,sa pur:em de fata un exemplu.
C.. ne~\'a.~ s ~ lI?-dr~os~It de 0 femele frumoasa ~i culipiciu,
:;;1 pana S~-~I aJ unga scopul indragostirei lui e1 samana
~~, n~~~r~ll ~ip zm,i.nti1ii, dara ~upa s:e ~i-a a.{uns scopuI,
J ~ a ::;tl~j~ pOIta amamte, DecI, daca el nu simte multamlr~ mel .1a . fr:cepul - fiinddi. atuncA e mai mult 0 neeunJ~ - ,,?l mel la Ul'rfH1 -:-= .fiindea sfar$e;:;te printr'o lm;,.."?l~!re a,. intr8gulul organism - apoi atunci unde va
ga$!, 81 ad9 v~rf!tta , l:lUitamire ~ Nu tota~a lnsa sunt ale
noa!5 tr:e,~ac~ :,i?lla meeput. Sl1nt slobode de orice tulbu:rflore, ~ar~plaper"eaadeV8,rata . sta cunoi paDa 130 urma.
:;;1 a1 bme Z13, la noi !ii.ci nu cste sfar9it piacerei, bo:
nUllIe noastre nu au mCIO margine, si nici ca se sfat.:.
9El9.~e undevjt 'pla~erea. Aces~ea toate 'cugetandu-le, iupItJl<?r; 9~ca mbIm cu adevarat placerea, apoi S8. ne
mdele ,'~l('~f!J Cll fapta buna, ca 'astfeJiu sa ne bucuram
de bunat~;]!e cele prezente :;;i cele viitoare. Carora fie (':1 ~u totl}
,
dn.lclm,
'"
.
"'; ~ -'
,. sa~ !le lDvre
prl.G char~l ~i filantropLa I?omIlY~?1 n?stru -~iStlS,- Chr;stos, car ma se cade
slava III veCll vecIIor. Amin.
qUiXt,~1i v.arym~.' l~t~s'n

~ , ' ~:JeCl, ,~aC~~~11Clla)n\epu~

r::

O~lILIA

,'mai malt de cat toti r~dicandu-se .lacea rnai desa'var~ita

perfectit..-ne, sau mai bine zis, in trecand-o chiar 'iii pe
aceasta, prin faptulca n'a Juat ajutoare de pre laucenici, ca ceilalti apostoli, 1a . urma '-ial'a$i,s'apdgoPit rnai
, lOS de cat toti, i;li facandu-ni cunoscute dispozitiile fie
caruia, (;um~i desavar.;;ire,a~i pogorarna,ntul,qupacC),re
apoi Sf: atiuge de da!1~ii mai ell putere~ dandu-li a li'ltelege
cit. (;eia ce -se 'p etrece ' printr-e", darl~ii, de ~j s'ar p~reti cii
vine deja perfectiuneaior, totw?i este 0 munca za<iarnica
:;;i fara scop. ~i nu spune aceasta W,murit, Gac:sa nu ra'mana ru~inati, insa prin cele ceurza~te mal departe,
accasta se invedereaza. Ciici zicand ca pacatuesc in
'Christos, ca perd pc fratii lor, ~ic<'l. nu a u nici un folos
de cuno~tinta perfectiunei, daca la aceasta cuno:;;tinta nu
ii se va adaoga dragostea, iara;:;i da un -exemplu comun,
9i zice :" Au nu ~titi ca cei ce alearga jn locul de

priveala (stadiu), toti adeca' alearga, dara(numai) unul i~ darul (premiul)" '? Aceasta,_D_ ..spune,~ __ _

' nu ea doara numai unul din toti se va rnantui, - sa nu

fi~ i'-' ~i d, mult I?i 'fol os~$tenoHa -4e'a, ~-v~ !i,vnafie~:~.bm tc,1)U pre ,cu m , !~ , sta.dm :',sedilJJJ;?-" rn'tut.i,..:.msa',Jll.tn;lWll"' ~ _... '
sunt incUImnati, ci numai unuldin toti ia darul,~i dupre
cum nu e-de ajU-ri.S de a stit de-fatalln upte,cnici 'numaide
a'~i unge trupul eu unt-de-lemn - ~l a se--af'llnea --i-l1, htpt-a,tot. a~a f;iaici nu-e -de ajuGsnumai de a -crede !?i a se
1upta cum s;ar ll'lti3rppla" cad daca!lU vom alerga astfellu,
~a pana la sfar:;;itul 'i.tJptei sa nu p~ltem fi biruiti, ;;i a ne
apropiea de prerniu, nu yom avea nimic mai mult. Ca
daca poate te crezi pe si ne-ti ca e$ti desa var:;;it In euno:;;tintii, totu:;;i nici .. odata nu vei fi stapan pe toate, ceia ce "
z;c
A' <;;:!) Si"l 5lle"'(J"5lt
j, , f'~
<;;:~
1""a' od a "'8 ~n t v"Icrec
6
... -vn .
b""" ', "
"-"'-.,AI
'Vv...
apucati ". A$a dal'a inca nu apucase.~i zicand "a~a "
mai departe arata.;;i modul cum sa apuce.
"lara tot cel ce Se nevoe~te (se lupta), de toate
seinfraneaza" (Vers.25). Darace vasa zica aici "toate(?
Nu de unele sa va departati, zice, iara deaItele nu, sau
inaltele sa pa,cat.uiti, ci sa va stapaniti ~i de imbuibarca.
panteeelui, ~i de desfra nare'- ' ;ii de betie, ~i In fine de toato
patimile. Aceasta zice, se petrece ~i in luptele cele,dina- .
far nice, caci nu este slobod, de pilda, celor ce se /lupta, .
ca sa se imbete-in timpul iuptei,nici sacuI'veasca, ca nu
cumva sa-~i slabeasca puterea, ;;i nici a se indeletnici eu
UJ...:"

OMILIA ' XXII ,I

~)Au iH~ ~titi c~ eei c~ alearga in locul de priveala . (stadm), totl adeca alearga, dara (numai), '
unnl ]a darul (premiul)" ? (Cap. 9, 24).
.
i:\.ra~and mai sus ca e de mare trebuinta de' a fi

c~ pogoramant ,rata de !11tii, afleca dea fi ingaduitor,

cacI aceasta este perfectlUnea cea mai in,a lta, ~i ca el

XXIII

.1

.l,

J)

.,.'-"-'

\.AI

-~

.i.

304

OMILIA XXIII

de altele In ace I timp, d departandu-se de toate, S8. S8

gandeasca numai la lupte. Deci, daca acolo este ~, eu
toate ea numai unul ia eununa, apoi cu atat mai mult
aid, unde ~i cununi sunt maimu1te,~i unde ~i intrecerea
e maimare. Nu numaiunul este care 5e JllCUl1Uneaza,
~i pr9miulestea~a do ma.re,tneM loving: !.oate oste~
nelele liltrebuintatf~;De acei:~. (', ~ip4ne acefl,st.aapostolul
cu oare-care curaj, zicand: ,,~i aceia adi9a ca sa 1a
cununa stricacioasa, iara noi nestricaciaasa".
"Eu drept aceia a~a alerg, nu ca cum n'a~i
~ti" (Vers. 26). Indemnandu-i cu exemplulluptelor dina':'
fi=.mI, la urma sepune ~i pe dansul la mijloc, care este
mijlocul cel, mai bun de invati'itura, ceia cese vede
faeand pretutindeni. Dara ce va sa ~icili ll nu ca cum
n' a~i ~ti"? E-u, -zice, am priVirea at:ir1Hili:spre un scop
anumit, iara rlu friziidar $i fara seop,ca vO.i. Caci eu
ce sunteti voi foiositi, daca intrati in capi$tele pagane$ti,
'$i prin 8.ceast;:t v~. a.ratati a$fl,zisa voastraperfectiune?
Cu nimic. Nu a~a, inQi, sunt eu; ci toate eele ce fae, Ie
fae pentru mantuirea aproapeluL De a1'at ' deSaVai"$irea
mea, pentru dansul (aproapele) b fac; de sunt eu pogo. ramant, pentru dan$ii 0 fae; de covar$esc pe Petru in
aceia ca nu ia u nimie dela voi, 0 fae tot pentru eei
deaproape, ca sa nu se scanda!iseze; de ma pogor mai
mult deeat toti, taind t'nprejur1 razandu-mi caplll, tot
pentru dah~ii 0 facca 'sV.nu-l8,ma,gesc. Aceasta_v-a,_
sa ziea: "nu ca cum n'asi sti".Dara tu, zice, de
ee mananei in eaph?tele idoiilor? spune'mi. rX;sa nu ai
a'mi spime niei 0 eauza bineclrv~ntata-."--' -;Mancarea;
ziee, -nu te va pune inarntea- '-:lui Dum nezeu , ci
nici de vei manca iti va prisosl. nici de nu vei
manca, ,iti va lipsi" (Cap. 8,8). Ded, ziee, tu alergi
cum s'ar intampla, 9i - fara vr'un folos. Aeeasta Insamna "ca cum n'asi ~ti".
.'
"A~a rna ' lupt,' nu ca cum a$i fi bitand
vazduhul", zice, $i eu aeestea iara$i faeand aluziune la
dan9ii, earii se 1uptau fara seop, ca 9i cum bateau vazduhul. Eu, ziee, am pe cine sa lovesc, . adeea pe. diavolul; tuinsa nu-l--~-ci stai nepas.atoriu~a.intea..
lui. Pan:}. aid el ii cruta spunand acestea. Fiindea pr~n
cele de mai ina,inte el i-a atins cu mai multa putere,

OMlLIA XXlll

305

la urma lara;ll rrloaie eertarea, pastrand lovituraeea

mai adanea pe ' la finea cuvantului. Aici spune ea ii se
lupta in zadar, iar-a mai ineolo arataea ceia ce fae este.
spreraul capului lor, 9i ca ehiar ~i fara .v atamarea
a-proapelui. nici ii nu vor fi f'ara \rinovatie fndraznind
a face de -aces tea.
"Ci imi- -chinUeSc truput meU$iHstlpun
robiei,ca nu cumvaaltora propoveduind insu'mi
sa rna fac netrebnic" (Vers. ::In. Aici Ii aratape
dam~ii ca supu$i poftei panteeelui, caruia Iasandu-i franele
slobode, H imbuibeaza sub masca perfectiunei, eeia ce
~i mai sus jalind zieea: "bucatele pantecelui ~i paritecele bucatelor". Fiindea 1mbuibarea aduee ~i curvie,:;;i chia,r $i idololatriea tot ea 0 a naseut,a,poi apostolul eu drept cuvant ea in multe locuri seatinge eu putere de aceasta boa la, ::;i aratand eate a patimit pentru
evanghelie. dupa cele' mai dinajrite""Sptlne 9i-ae-estea~",--"
Dupre cum, ziee, am covaf9it cele poroncite, ceia eEl
nu mi se pare a-- fi u:;;or lucru - toate Ie rabdam zice
mai sus - ~a $i acum eu rabd multe nacazuri, ca sa
vietuese cu intelepciune. Dacii pofta $i tiraniea panteeelui este greu de supus, totu$i eu Ie infranez, ' ~i nu ma
predau pe mine patimei, ci sufar orice durere numai
ca sa nu fiu tarit de ele. Deei, sa fiU credeti ea eu Ie
fae acestea far~de-nacaz-~i-munca.Oiici.aler.gar.ea este.--~o~deJuptii, 9i tiraniea naturei, carese ridic;:l intr;una _
$i voe$te a fi sloboda, insa eu nu- Ingoo-uilHweast~ () potoiese 9i 0 supuneu multe ostenele ~i sudori.).AGeSIiea-le splme ~postoh.il, pentru ca nimeni sanuse ..rleselll'-a~--.-
jeze in luptelepentru virtute, fiind oarecum eu anevoint;a,
aeeasta. De aeeia ~i zice e1: "Ci imi chimiesc,tru- .
' pul meu~i-l supun robiei". N'a ii'S: 11 nimieesc
sau (dl pedepsesc, - fiindca trupul nu este du~manul /
omului- d "ilchinuesc ~i 11 supun robiei", ceia
ce 0 face numai stapanul ~i nu razboinicul, dasealul, '
iara nu dU$manul, pedagogul, iara nu conrupatorul.
"Ca nu cumva altora propoveduind insumisa
rna fac netrebnic". Deci, daca de aeeasta se teme
PaveI,'eare a Invatat atata, 9i se teme dupa ce deja a
-propovedtrtr'Bvanglieliea, a devenit Inger In trup ~ a~ -
dat dovada de oa$a de mare ingrijir.ede himeaintreaga,
apoi noi ce sa mai zieem ~ Sa nn va inehipuiti, zice,
H~

O~ILlA

306

OMiLIA XX11\

XXIll

ca daca ati erezu~, alt0i ac~st~ va este deajuns pent~u

mantuirea voastra. Ca daca file, cale am. l?fopoved?lt;
si am invatat ;;i multe altele am facut, ;;1 mea nu .Iml
sunt deajuns tiumai acestea, de nu voi~ face neillvmse
8i toate cele ale mele, apoi eu atat rna! m\llt. Voua,
.
Dupa aceia trcce la aite.exemp.le, ~l fiupr: CUI~1
. . n.1F.i.i sus e1 - a, -:vtnbit de' {)Jpostoll., d~ .obl~n~lnta . co~~nf~
. ....,,, -'~'''C\ti '-'i :'e di1nsu.l tv::"jcf'l a.ll:1VGrbmd de lupte,e
olirkpj;~e ~i ci~ dansui, 'i~di:;;i~learga la Vechiu.l T~st~
ment. ~i fiindc.a . ur~e~~ a-~l face vor1?a mal a~pra,
apoi ;;i indemnul ce II aa este Gornun,.;;~, vorbe$te nu .
numai de cele puse deja inaintea lo~, Cl;;~ m ,?;eneral d~
toate boalele ce b8.ntueau printre Corm them, Cand v~r~~~
mai sus de luptele dinafarnice, zicea: "A~. nu ~tltl .
iara .aici zice: "Nu voesc ca sa nu f$tl~l VOl, fea'tilor" (Cap. 10,1=5)' Aceasta. (} sp,!nea, aratand ca
(j}l;ii~:H fnci{ nu erau bin~ invat~vtl. ~a~a ?~ este, p~ ~art::
nu voe;;ti ca ii sa n'o ~tle~ "C~ parlntn nOf$trl to~
sub nor au f()st; ~i toti prmmare a~ -rrecut, f$l
toti prin Moist s'au botezal, In.nor :;;~ in m~re,

si'to1i . aceia$i mancare duhovmceas~a au ~an

cat, f$i toti aceia;;;i bautura duho~mcea?ca a,!baut, cil beau din pcatra cea. duho:~lCeasca .
nl11~ l::-;L~'
N.j.~S Cl n" c~.j.ru
care urma, l~ra peal.;ra e!a ~:)

.1 U JUL
. cei mai multl dmtru danf$ll a bmevOlt Dum,

.L

'

v''''z'''u'''
Dara~
0' are de ce spune
el- acestea
~ - Ca
sa arate,
'-'

,
.
ffi-ca precum pe aceia nu i-a folosit eli filil!lC .ca s~ .
vrednicit de un dar atat de mare, tot a;;a ~l ~cel carl
s'au inv.edrlicit de botez, ;;i Sau l?u~ura~ d~ tamele duhovnice;;ti, nu vor fi folositi eu mmIC, aa<:a pu vor ~a
dovada de ovieata. vrednica de. ch.arul I?r1mlt. De a~ela
;;i pune inaiute tipurile botezulUl ~l a tamelor. Dara ce
va sa zica: "~i toti prin Moisi s:au .. b.oteza~'~ ?
Adeca, dupre cum noi eari a~ c:rez~t l~ Chrlstos ;;~ m
invierea lui ne-am botezat, a~a ~l aceta s au botezat, Imparta;;indu-~e acelo~~;;i taine. "Ca ne bot~zam, zice,
pentru eel mortl" ,(1 .. Cor .. 1!?, 29), .adeea peI}tru t~u
purile noastl'e .. Tot a;;a ;;1 aceIa l~~uraJ~ndu-se m MOl~l.,
adec.a vllz.andu-J pe dansul cel ~ntal trecan? n:are~ R081e,
au indraznit ;;i ii de a trece prm l!larea. ~l fimdca vo~te
dea pune tipul aproape de adevar, c111u vorbe;;te chIar

.llv

307

a;;a, ci ~i de tip vorbind face uz de numiri adevarate.

Aceasta, deci, este simbol al botezului, iara .cele ce
au urmat dupa trecerea Israelitilor prin marea- Ro~ie,
sU!lt ,sin:boleale cinei ce~ de t~,in~.. Pr~cum ,til, de pile a,
mananCl trupul DomnulUl, a.$8.;;1 ace,a mancau mana
iff l1!!~.tje ; ~i. (lHpJ-e ~j.t~~!l ttl bei 's angele lui,: -ii~:i~ ' 9i .dansii
beau apa din pc:atra,. ;;;i daca cele date lor el'~>',u lucru'ri
vazule ~i pipaite, totu~i li se intato$a ca dlihovnice$ti,
nu in urmarea naturei lor, cidupre cbarMl darultii, $i
odam cu trupuL hranea ;;i sutletul, ridicandu-l 1a credinta. De aceia, nici flU vorbe~te nimic apostoltil pentru
hrana, fiindea era ciudata, nu numai in modul cum Ii
se da, ci $i in natura ei - fiindca era mana - insa cand
vorbe~te de bautura - fiindca era la mijioc numai felul
cum Ii se du, care era paradox,.~ apo! a fost nevoie de
construireaunei anumite fraze, Pentru care zicand c<ca
aceia:;;i bautura duhovniceascabeaw) adaoge imedieat:

"Ca-: ~~a!l din peatr?, ?ea. duhovniceasca, care

.1a urn1a. ': jjlara peatra era Cllristos".

l1rma,_~~i

El nu vorbe$te,aici .denat.lwa -~Hpei ,ooi.diJl"'?~.tr~f,~M,~~~

poate ca izvora$i mai 'nainte de aceasta, ci 0 alta peatra

duhovniceasca a facut atunci toiul ce s'afacut, adeca
Christos, celce pret.utindeni era prezent printre dan~ii, .
~i toate Ie "sa"varf?u Intr'un modrrlinunat~ De aceia t?i
zice e1: "Careu rmA" .. .
Ai vazut Intelepciunea lui . Pavel ~ Cum el arata, pe
Christos ca pe datatorul amandufor acestora ~ $i cum
prm aceasta e1 pune tipuI aproape de realitate sali de
-- adevar ~Cel ce a dat acelea Israelitilor,zice, a pregatit
$1 masa aceasta; el a fius ~i pe accia prin mare, "?i tot
e1 te-a dus ~i pre tine prin botez; acelora li-a dat mana
~iapa in pustie, iara tie ti-a dat trupul ~i sangele sau.
Acestea sunt cele ale daruluisau,dara noi sa ve:':
dem ~i cele ceurmeaza dupa aceasta, ~i sa judecarn
daca a crutat pre cei ce s'au aratat nevrednici de acel
dar. Insa nu vei avea ce spune. De aceia a $i zis: "Ci

nu intru cei mai multi dintru rla,nsij a binevoit

Dumnezeu" , de:;;i i-a f~st cinstit cu 0 ~9a cinstp-. Dara.

o asemenea cinste eu nimic nu i-a folosit, devreme .ce

ceimai multi s'au perdut. $i eu toate acestea toti s'au
perdut, insa ea sa nuse paraca el proroC8$te ;;i aces-

308

OMILIA XXIII

tora 0 perdere totala, zice numai ca "cei mai. multi".

De ~i Israelitii erau nespus de multi, totu~i multimea
lor Cli nimicnu i-a folosit. toate cele ce a facut cu dan~ii
er3A\ dov:arja,cea. )nat pipail:'i, dedr~gostea Jut Dmnne~
zeu pentru dan~ii, rnsa aceasca. eli nirnie nu i-au folosit;
pentfucil nici iinUdovf'd~u' celecUVi3uitG In sehimr.ml
acelei dragoste. 'Fiindca cei mai multi flU creriea,u Cl)~
vintelor celor pentru Gheena; canefiind de fata $i nevatandu-S8, apoi li dovede$te din faptele petrecute deja,
ca Dumnezeupedepse~te pre ceice pacatuesc,chiar de
se aratade mii de ori bine-facatoral lor. ~(Daca, zice,
nu credeti cele viitoare, cel putin pe cele trecute
nu pute!i sa nu Ie credeti. Caci judecati voi singuri
in cate feluri a bine-facut ell dansii: 'i-a izbavit de
robiea .' ceadin Egipet, marea RO:;;ie a facut--o .a~ternut
picioarelor lor, Ii-a scoborit mana din coriu, din funduI
pamantului a izvorit izvoare de apa cu totu} straine ~i
paradoxe, pretutindeni sla de fata $i faeea mlnuni printore dan$ii, $i din toate partile ii apara. Insa,fiindca ii
nimic vrednic deacest dar n'au aratat, nui_a crutat
de loc, ci pre toti i-a nimicit. "Pentruca au cazut
in pustie" zice, voind a invedera prin aceste, vorbe
perderea lor cea fara de veste,' cum ~i pedepsele $f
osandele trimise asupra lor dela Dumnezeu, ~i ca n'au
izhlltit in ca~tigarea premiilor ce liste,!) Innainte. Fiiridca, toate acestea Ie-a fa("Zjt u dansii 11U in 1)ttrnan
tul fagaduintei,ci departe Inult de acea tara, de aceI'a
$i pedeapsa ce li~a dat a fost indoita, pe deoparte
ca nn Ii-a ingaduit de a vedea pamantul acelei tari,
care Ii fusese fagiiduit, iara pe dealtaca i-a ~i pe~
depsit greu. Dara, zicitu,' ce au a faceacesl:ea ou n(11'Au a face mult, pentru care a $i adaos: ,,~i acestea
pilde s'au fa cut noua It (Vers. 6). Deci, precum'da:..
rurile sunt pilde, adeca tipori, forme, modele, tot a~~
$i pedepsele sunt tipuri; ~i dupre cum botezul $irrHis<;l.
cea sfinta (cina cea de taina) au fost pretnchipuite prin'
rnarea HO:;;ie $i prin mana cea dinpustje, tot~a, ;'$i'
prin celede dupa aceasta, fiindca se vor pedepsl.: toti
cei nevrednici de darul capatat. Cu aJte cuvinte: :to,a,te
acelea preziceau eu mare glas ca sa ne facemmai .i,nn
telepti prin exemplele acelora. Pentru care a $iapaq~::,
w

)lea sa nu fim noi poftitori de raJe,

309

OMILIA XXIII

precllro!ljl~

aceia au poftit". Deci. dupre cun) in binefaceri au

p.r~mers

tipurile.$i ~a urmat adevaruI, tot a~a va urma

$1. Ill. pedepse. Al vazut cum el dovede:;;te ca nu numai
'VO!'i1 pe~epsiti cei ne,vredn~ci... de~da,ru~ cfu;itigat, ei fllca,
c!'uar mal grozav deeat aC?1a" Cauaca unul este tip,
1 cl~htlt f;Rte'- adev~~r? 'apO;t,Il~" ;n1at lncape indooah1cil
mare .v~ fi sup~rioritatea ~11n pedepse, dupre cum metre
este $I,mdarurI.
Dara tu gande$te-te de cine se atinge apostolul mai
intai; de cei ce mancau in cape$tele idolilor, caci spunand "ca sa nu fim noi poftitori de rale" ceiace
dealtfeliu este 0 zicere generala, la urma adaoO'e ~i
faptele cele rale in particular, aratand ea fiecar~ din
pacate se face dintr'o pofta rea, ~i mai fnta,j 8.,ceast;;1 0
pune inainte: "Nici slujitori idolilor sa va faceti,
pre cum unii dintru dan~ii,precum-este scriS
~ezilt-a poporul de a mancatsi a baut. si s'it
sculat de
jucat" (Vers. 7). Ai'auzit cum la ~r~-a'i

nume$te$i idololatori? Aid insa el numai cat vorbeste

ictra mai departe ~i dovede~te. Mar in tiT arata si cauz~
pentru care ii alergau la aeele ospete, adeca gastrimarghiea, sau imbuibarea pantecelui. De aceia zicand: "ca
sa nu fim noi poftitori de rale ~i adaogand iuea:
"oici slnjitori idolilor sa va facetf", la arma pune
$i eauza acestei nelegiuiri, carenu este alta decat lacorniea nebuna dupa man care. ,,~ezut-a, zice, popoful
de a-mancat ~i a bautrt, oupa CCl.I_ej:mln:J fji sfl},!,itut acelei nelegiuiri, ca ,,-s'a. . sculat .. de .. a j!lcat" ,
Precum acela, zice,din imbuibarea pantecelui
cazut
in idololatrie, a~a $i voi sa va temeti ca nu cumva din
-ceia ceo sunteti sa cadeti in pacab).
.. Al vazut cum a dovedit ca aeei a~a zi$i desa var- '
~*, erau mai nedesavar$iti decat ceilalti pe eari li batJocoreau? Aeeia piicatueau nu numai prin faptul ca nu
erau ingaduitori cu cej~alti, ci $i pentru ca pe uniia Ii
ad~m~nea~. sa pa~atueasc~ in, ne~ti!nta, iara pealtii
prIll lp1bUloarea pantecelUl. A$a dara perderea ace lora
88 t8; soc<;.>tita ca pedeapsLa faptelor lor, iara, pe ace~Liia.
nU-llq.sa de a raporta aiurea pretexlul pacatului lor
c.i Ii al:ata raspul}z~tori ~i pentr:.u paeatul lor, in acela$i
timp $1 pentru vatamarea adusa altora.
..

iw

310

OMILIA XXIIl

OMILIA XXIII

311

----~------~~~--------------------------

"Niei sa eurvim, preeum unii dintre dansii

au eurvit" (Vers. 8). Dara de ce oare mai aminte~te

iar~i

de curvie, pe cat-it vreme a vorbit atatea mai 1nnainte de ea ~ ObiE;lnuinta lui Pavel este pururea, Ca
' atuncicand vorbe~te de pacate mulie, sa iepuna in
orqin<>.E, lor, 9ifiecare din ",Je &!i stea de fata.>, ~i iara~i

~~I'~~~l- l.~~i:bf'~},~ ~:-e'

al~$'cf;e
,a.::;
pa~~l: teD; US~'>I;;~r,1>::enute~cI'~Cfjl~g~;e!VC8en~~i
v
a
0J..t0..

1.\I\J,

t.,iC;La.

Ll

U\,)L;.

~.t

J.\.J0U

1l.c"

clnd la fiecare din pacatele facute de Israiliti Ii amintea

~i de vitelul de aur ce-1 aveau inpustie,;;;i..astfeliu punea
la mijloc pacatul aeela. Aeeasta 0 face $i Pavel aici
amintindu-li $i de eurvie la un loc eu eelelalte, $i fnvat;andu-i cil. $i acest rau tot de acolo sa na~te, adeea din
gastrimarghie. De aceia a $i adaos: "Niei sa eurvim

preeum au curvit unH dintre dan~ii, ~i au eazut

intr'o (singura) zi dowlzeci ~i trci de mii". $i

de ee oare n'a pus aici' $L pedeapsa cea pentru idololatlje~

Sau fiindca , era lovederat $1 Ja,muril,sGtLlca 0

pedeapsii atat de grozav:'i nua fost at unci, ea eea de'
pe timpul lui Balaam, 'eand s'au sfar~it 1n Beelfegor 1)
nu numai barbaW Madiamiti, ci ~i femeiile lor purtate
in triumf, ca eele ce tirise pe Israiliti in desfranari
Infrieo98Je, dupa statuI lui Balaam. Cum di acel sfat
vie!ean a fost al lui Balaam, aeeasta 0 invedereaza~ 1nsu~i Moisi dupa aceasta, spunand astfel cam pe ta sfar$itul cartii Numerilor: ,,~i pre Balaam feeiorul lui

Beor I-au omorit in razboiul eu Madiam. impreuna eu ranitii lor... ~i au luat toata prada
lor. ~i s'a manieat Moisi pre eei niai mari ai
o~tirei . .. ~i a zis: pentru ee ati peins vii
pre femei? eli aeestea au fost flilor lui IsraiI,
dupa euvantul lui Balaam, ca sa parasasea $i
calce euvantul Domnului pentru Fegor" (Nurneri,

,31, 8. 12. 14. 15. 16).

"Nici sa ispitim pre Christos, preeum ~i

unii dintre dan~ii au ispitit, :;;i de ~erpi au murit((
(Vers. 9). Prin aeest pasaj iara$i face aluziune la un
aU pacat, pe care-l$i pune cam pe Ja sfar$it, invinovatindu-i di se luptau pentru scmne :;;i minuni, fiindca
1) Nota. A se vedea cartea Numerilor, cap

22~i

31, Hi.

din cauza ispitelut' se mole~ise, zieand printre dan;;ii:

-cand vor venl oare cele bune ~ cand' rasplata) ,~ De aceia
$i adaoge pentru aceasta indreptandu-i $1 infricosandu-i:
"Nieisa -eartiti, zice, preeum unii' dintre . dansii

au cartit, :;;1 s'au perdut dcperzatorul" (Vel's. :lln.

Fiindca ceiace se C!::lre. nu este !l'lmai de' 3, nj.tir!.l

;pentr~u qh.rist?~,c~': ' !!l(;~l 91. !~Cv tt '.ral:d~~~u~te !.~ele. ":Jenite

cu barbatlc ~1 en wata 111 latarrn rea. liaGi acc;ast,a este
. adevarata cununa, care daca n'ar fi, apol atunci cea
mai mare pedeapsa ar i'ntovara:;;l pe eei ce eu nevoie
fntimpina ispitele $i nacazurile. Deaceia $i apDstnjii
fiind batuti se bucurau, de aceia $i Pavel se bucura
lntru ispite.

"$i aeeste pilde toate s'au intamplat 8ooe101'8o,

$i s'au seris spre a noastra Invat[itura, la carj
sfar~iturile veaeurilor au ajuns" (Vers. 11). lara:;;i

infrico$a7..a vorbind de sfar$it, ~i pregate$te auditorul de

a~ a$tepta ~hiar~i~ rn~i maride~.at ~ele pe.~recu~e. Cum

ca" : vom " " aa' : sama~" Zlce,

eSlelnV~dJ;rat" . .f11n eel(=; SpUS6 ,

PEWa chiar :;;i eelor ce n u ered In gheena, In5a ca aeea

-pedeapsa vaft mai grea, apoi aceasta se invedereaza

prin binefacerile celemultef.leeare ne-amhucurat,a
ca.ror tipuri au fost cele dinlegeaveche.. Oa claca .este ,
superioritate in daruri de sigur 123. va fi ~i in pedepse.
De aeeia Ie a $i numit tipuri, care zice -ca, pentru noi
s'au seris, ~i Ie-a amintit la sfar$it, e~t sa ni aminteasca
de sfar~itul veaeurilor.Caci pedepseJe de acolo BU vorfi
ca cele de aiei, care se $1 sfaI'$ese tot aici, ci vor fi V8$nice. Preeum pedepsele de aid se sfar~esc in vieata
prezenta, tot a~a$i cele de acoio vor ramanea pentru
vecie. Cand el spune "sfar~iturile veaeurilor" nimic
aU nu ziee, deeat ca sta defata judecata eea infrico;;aUi.
j

"Pentru aeeia eelui ce i se pare ea sta, sa

ia aminte ea sa nu eata" (Vers. 12). Aid iara$i
doboara trufiea eelor ee '$i inchipuiau lueruri mari de
~tiinta lor. Ca daca cei ce s'au bueurat de atatea binefaceri, ~i inca au patimit in a:;;a fel, uniia pentru ca au
ispitit, iara altii numai pentru ca au eartit au fast pedepsiti, :;;i nici rnultimea lor n'a putut imblanzi po Durrinezeu, ~i nici altceva, apoi CIJ s;t[l,t. mai mult vom patim! nOi, daca nu vom fi eu bagare de sama $i nu yom
prjveghea._$i bine a zis: "celui ce i se pare ea sta",

312

OMILIA XXIII

fiindca a se incliraja cine va, $i a se inerede in sine, nu

va sa Zlea a sta, dupre cum trebuie a sta, dici un
astfeliu de om iute va eadea. Chiar :;;i aceia, daeanu
s'ar fi incfc9:?Ut lstr'ap:;;ii, ~i daca :n'ar fi cugetat jueFljri
mad de dan~U, . ci.ar fi fost umniti, n'.a rfi .piHhnit aUitea.
De imde se vede apr,iea,t, (i3, il.1.ai eu sarnamfmdrie'a , f?i
tr(:l,nCl:'i.viea dtn care izYora.ste ~i gastrimarghiea, Bunt
iDeeputurile tuturor raIelOl'. , Astfeliu ea ehiar deai stat,
tolu~ paze:;;te:..tesa nu cazi, A sm aid, (lU esle ' eu putinta de a sta eu adevarat, paDa ee nu ne izbavim de
valurile yietei prezente $i pana, ee nu vom plut! spre
limanuleel fericit.
1) Deci, nu cugeta la lueruri mad fiindca stai, ei
paze$te-te de cadere, Ca daea Pavel, eel mai vanjos deeat
toti, :;;i inca se temea, . eu atat rnai mult trebuie a lie
teme noi. Apostolul zieea: ),eelui ee i se pare eli
sta, sa ia aminte ea sa nu eaza\ dara noi nid
acpasta nu putem ziee, fiind cum s'ar zice, eu totii dizuti i;>i intin::; i pc pamant. De cine oare sa spun ~ , De rapitot'iul care rap~te avutulaltuia pe fiece zi'( Dara
acela se gase$te ca un cadra vru mare cazut pe pamant.
De curvariu ~ Dara $i aeela s'a aruncat la pamant. De
betiv ~ Dara $i acela sta trantit jos. :;;i inca nici nu $tie
dad este jos pe pamant. Aslfeliu ca nu este timp de
aceasta vorbii,ci de aeea profetidi, ca"re ., gr~,ip" JuqeFor;
"Au doara c.Lee .cade, nu seseoala" Oeremh:\
8, 4) ~ - cae"'; totist(1n jos pe pamant, $i nu voese sa
se scoale. Astfeliu ea--indemnarea 'Be ni se face de
apostol, nu este , pentru ca sa UtI cadem,ci pentru ea
cei caZ1f'~i s::t"'Se"'poata sC'ultf.
Deci, iubitilor, sa ne sculam, fie chiar $i mai tarziu,
sa ne scula m, :;;i sa stamdrepti cu barbaiie. Pam'i cand
yom sta la pamant ~ Pana eand ne vom imbata, ametindu-ne eu pofta cea multa de cele pamante$ti ~ Este potrivit
~i astazi de a zice ell Proroeul: "Catra cine voiu grai,
~i rna voiu marturisi, ~i rna va auzi" (Ibid. 6, to) ~ ~
a$a suntem de surzi eu totii pentru fapta buna!\'ii lnvata~
tura morala, $i din aceasta cauza suntem incarcati de
1) Partea morala.Despre aceia, ea cei ee stau si( nu se Increaza muH tntr'anl?ii, I?i nici eei ce cad sa nu se ' descurajeze, de
vreme ee tntoareerea lor catra virtute este cu tnlesnire foli de multe
feluri. (Veron).
'

OMILIA XXIII

313

multe rale. ~i daca am putca vedea sufietele dez1mtcate ~i'

goale, dupre cum se petreee in tabara dupa ineetarea
jncaerarei, cand se pot vedea atat ceimorti cat ~i cei
ri:\..nitL to t 8.$a am pute.<'), veqf'a ~i no). pre cei din biscrica.
De aeeia ma rog l?i va lndemnde a ne intinde manile
unlit aituia, 9i' sa ne sculam, cMi 9i eu suntunuldintre
cei taniti si care se roaga de ceIce~i Dune dOctoriile De
rane. Insa; iubiiilor, nu vadescqrajatl 'pentrJlaeeasta,
cad de $i ranele sunt adanei, totu$i nu sunt nevindecabile. Doctorul nostru este a$a feliu, c.;i, numai de am
simti durerile ranelor, sau ehiar de am ajunge la raul
eel mai de pe urma, multe cai ni desehide pentru mantuirea noastra . De vei ierta bunaoara aproapelui gre~a~
lele lui, se vor ierta $i tie gre~alel e -tale. "De veti ierta
oam~nilor, i.ice, gre~alele lor, ietta-va ~i voua
Tatal vostrli eel eerese" (Math. 6, 14). De daj eleimosina,t,i se vor ierta pacatele, dupre cum ziee: ,;Pa~
eatele tale eu milostenie le r~scumpara (' (Daniii
4, 24), :;;1 de te vei ruga eu caldura, te vei . bueura de
iertare, iara aceasta ni-o arata aeea _\!aduva din evanghelie, care prin necontenita sa staruinta, a induplecat
- pe-acel judeeator nemilostiv. De vei-spune in gura mare
pacatele tale, vei avea mangaere. ' "Spune , zice, tu
eel int'i paeateie tale,easa te indreptezi." (1saia,
43, 26). Daea e$ti mahnit pentru ea Ie-at facut, $i aeeasta-ti
va fi ca 0 puternica doetorie. dupre cum zice: ,,$i am
intors fata mea-dela el, zice, ~i s'a " 'lntristat~i a
umblat suparat 2e caile. sale. Caile ' lui. Ie-am
vazut ' ~l l'am t2'unadUlt pre ef"(Ibid, 51, i 7. 18). De
ai patimit vr'un rau $i l'ai rabdat cu b<'irb<'itie, vei
seapa de toate cele suparacioase. Aceasta 0 zicea:;;i
Abraam catra acel bogat, ea Lazar a primit dela dansul
cele rale, iara acolo se mangae. De vei milui pe vaduva,
se vor spala paeatele tale, dupre cum zice: "Judeeati
saraeului, ~i faeeti dreptate vaduvei, . . . ~i de
vor fi paeatele voastre ca mohoraeiunea, ca
zapada Ie voiu albi" (Ibid. t, 17. 18), adeea nu va
lasa sa se ~ mai vada nici macar semnele Tanelol'. Chiar
de am ajunge la fundul rautatilor, in care cazus_Bacel
tanar perdut, care cheltuind averea parintasca ajunsese
de a manca ro:;;cove la un 10c cu porcii ce-i pa:;;tea,

314

OMlLIA XXIll

-- - -- - --

-----

totu~i dacii ne yom pociH, ne yom mantu! numai decat.

Ghiar de am datora mii de taianti, insa yom cadea
inaintea lui, ~i nu yom fi cu invidie ~i rautate, toate ni
se VOl' iert~. Chiar de am rataci pe acol0 pe unde se
perdu~e oalea cea ra,ta,cita, ~i de .acol0 ne vomre!'ntoarce,
numalde yom vol, iubitilor, fiinuca Dumuzeu este fi-

.! ftntl"'op. i :f; i4.\.:e.;~~.; e1 ::-;!a -rU iJ:q,;;,i"nit Sf .l;,j,-nd.-,;cJ (;6 - datora

Hlii d~ t<'l).rm~i n:pD3,i. cAt ae:J.zlJt _iI{aio:tea lui, dupre cums'a multamit ~i cu singura inioarcerea inapoi 'a fiului

ratacitcare cheltuise averile parinte$ti. Cl..lgetand, deci,

Ja manmea fllantl'opiei lui, sa-l facem de a ni fi miiostiv .
nou8~ ~i

OMILlA XXlll

---

"Sa. intimpinam fata lui intru marturi--

s!r~e." (~s. 94, ?), ca nu cumva plec.and de aid neindrep-

tatltl, sa suferIm pedeapsa cea mai de pe urma. Daca

in vieata aceasta yom (;trata OCtrecar e sirguinta fie chiar

c80tde mic8~, vom':,~$Uglt foarte mult., iara de nu yom
ave~ ni~i 0 grija, $i vom p 1ec8. de aid fara, sa fim buni,
apOl chl8r de ne-am poca.! acolo-'cat de mult, totu~i eu
- nimic r~u I!e ~'om folos1., ca(;itr~bu~aa-te lupta in iiInp
CG t? gas3:llnauntrnl valuri1or, laranutoGQ1ai dupif ce
s'a lspra..v;t ' priveJi~tea sa,pla.Dgi . ~j S8, teboee$ti fara
nici un folos, dupre cum facea, acel bogat din evangl1elie, plangand ~i bocindu-se In zadar $i tara folos
fiindca timplli in care trebuia' safaca acestea;-ei -ll: tre~
euse cuvedel'ea. Nu nurnai aceia, ci inea E,li asta~i :::;UUf.
multi hogati ea da.nsul, cari nu voesc a disoretui banii.
iara fn. locul banului dispretuesc sl1fietul, de cari mi-a
venit a rna minllna,cand mai eu sarna fac multa yorba
despre mila lui Dumnezeu, iara ii se explln pe da,n~ij
la ct:1e ,mai mari . primejdii,~i into,c mai ca ~i ni~te du~
mam al lor, !1U-~1 eruta de loc slltietuJ.
. . 12eci, sa ~u. ne j,ncam., iubiti~or, s~ nu ne jucam $i
Il!Cl sa ue arnaglm smgurl pe nOt; cerand ca Dumnezeu
sa ne miluiasca pre noi, iara noi sa preferam inaintea
acestei mili banii, fmbuibarea ~i toate eelelalte raulati.
Daca cineva ar dain judecata ta pe un altul, ~i acuzandu-l
a~ zice,v ~ urmand a ~uf~ri pedel?sele cele mai grozave $i
fimd stapan de a departa cu putme parale acea hotarire
Ii dai timp de gandire, iara el ar prefera mai de grab s:'i
moara decat sa dea ceva din avutul sau, de sigur ca n'ai
spune ca el este vrednic de vre-o mila sau iertare. Aceasta
judec-o ~i pentru tine. Caci ~i noi acela;;i lucru f1 facem,
de vreme ce dispretuim man.tuirea noastra ~i ' crutam'

315

.---- - .- -- .- -~' -

baniL Apoi atunci cum de pretinz;i ca Dumnezeu sa te

crute pre tine, tu ne~rutandu-te ~i preferand banii inaintea sufietullli ~ De aceia eu mult rna minunez, cat de
mare este farmecul ce se ascunde in bani, sau mai bine
zis, nU3JiJ.ta in ba ni pe ~at .maialesip_ sufletele CelOf _
amagiti. Caci iubitilor" sunt ;;i de aceia cari lsi rid mult
deaceasta in,?e18.ciutHo. Dal'fi C{; oate :,~~,l.r. ); ). ila,ni c).tatde mare In cat sti y:I ooata t~lrma,c.a '? Oarp. rm cste ne,insufietita materia lor ~ nueste sLricacioasa '? Oare nu
esto pertida $i de multe od necinstiUi ca$tigarea lor '?
Nu este incarcata.de fdca ~i de primejdii'? Nu este plina
de omoruri $i de vielenii ~ Nu este intovara;;ita dedw;;manie $i ura'? Nu esle int()vara~ita de trandavie f;li de
cea mai mare rautate'? N u este pamant $i cenu;;e'? Deci,
ce nebunie este aceasta'? ce boala '?
Dara, zid tu, nu trebuie numai a acuzapl'e cei
ce s ufiir de aceast2. boala, ci de a ~i doborl dragostea
lor de bani. Dara cum yom putea sa 0 doborim altmir!t~dea~dec~t sa arata.m ca _~a;niJ.~mtv UD. l.ueru pr.i-

, mejdlOS ' ~l "1"nffirc..at

GU

-toate raleIe t lJara nlCl nu es(.e

toemai w;or de a cODvinge pc cclce cste indd1gostit

~dupa lucrul'i eopilar-e$ti. Oeci, trebuie a-i pune in fat a
alta frumuseta. $i fiindcao frumuseta netrupeasca nu
poate vedea, fUnd lnc80 bolnav, apoi 1i vom ar8.ta 0 frumuseta trupeasca ~i,i vom zice :cugetB. !a livezilecele
fI'umoase si ia fiorile din ele mai lneantatoareca oriceaur ~i arglnt, mai drag<'Ua.)e," ~.i mai straiucite ca Loate
pietrele prelioase; gande$te-te la apele cdo disJane Etransp.arente) ale izvoai'elo~, 1a acele parae. care In~ocrpai~
~l untdetemnul CUl'g fam sgom:}t; apOl-dela--pamant Pldica-ti ochii la ceriu ;;;;i prive9te frumuseta soarelui, podoaba lunei ~i stralucirea steleJor. :;;i ce are a face.
zici tu, ca doara noi nu Ie intrebuintam precurn intrebuintam banii. Si cu toate acestea Ie intrebuintarn mai
mult e!liar decat' banH, intru cat nevoea de dansele e
mai simtita ~i folosinta lor e cu mult mai siguriL Ca
nici nu te temi, ca nu eumva sa ti Ie iee cineva;;i sa
pIece cu ele, dupre cllm se petrece cu banii, ci iti este
slobod de a te folos! de dansele intr'una, 9i aces tea fiita
ca tll sa te fngrije~te catu~i de putin. Acurn fnsa cand
tu te bacuri de dansele impreuna eu altii, iti pare rau,
fiindca nu le'stapane$ti numai tu, ca cum stapane9t.i b~nii,
~i atunci mi se pare ca tu Jiu iube:;;ti alat de mult banii,
pre cat iube~ti lacomiea de bani, ~i--ehial' nic.i banii nu

316

i-ai iubI, daea ar fi Yorba ' ca sa fie ai tuturor. A~a dara

fiindea am gasit pe iubita - voiese sa zie lacomiea apoi hai sa-ti arat cum te ura~te aeeasta iubita a ta ~i
cum te dispretuie$te, cate sabii ascute contra ta,cate
prapastii iti sapa, .eate curse ftitntinde$icil,teprimejali iti preg}ite~te,c8, macar astfeliu sa $t.:rigi dJ'agostca

dB 'ea-, '. -

'

317

OMILIA XXili

OMILlA XXlll

, . "

Deci; de unde se poate euno~te acest rau ~ De acolo,

d se vede petreeandu-se pe drull1uri, pe mare, in eetati, in tribunale; fiindca lacomiea a umplut ~i marea
de slnge, de mlJIte ori a j'nro~it 101r'uo mod nelegiuit
pana $1 sabjjle judecatorilor; tot ea inarmeaza pre eei
ce paodese noaptea $i ziua pe treeatori la drumul mare,
ea a facut ca sa nu semai cunoasca natura, caci a iotradus uciderea de tam, uciderea de mama, $i infine,
toate raleledin vieata ea Ie-a introdus; De aceia Pavel
o nume$te radacina tutulor raielor. Laeomiea aduee pe
adoratorii e1 Intr'o stare cu mult maiproasta deeM cei
ce lucreaz,l in mioele metalice. Dupre cum, aceia Intr'una
muncesc din greu in intuneric, inchh;ii :;;;i legati, tor a98,
$i lacomii sapand In pe$terile iubirei de argint, $i nea vand nici-o ~ila de undeva, i$i atrag osanda automat,
cetluindu-se singuri pe sine cu lanturi nede?-Iegate. Cei
condamnati de a mund in minele metalice, cel putin
cand v~ne sara se odihnese dedl,lreri $i munci, pJLciiJl!L
lacomii $i ziua $i noaptea sapa intr'una $i -sCormolesc
aeele metal uri rale. Cei dintai au 0 masura hoUirata in
acea lucrare din' greu, pe cand ce;;ti din urma nu cunose nici-o -masu'ra, ci . inca cu cat sapa mai mult, cu
ataJrn ai muIUi se - ae~Rtiide pOtla dIfw i\6TI jf-WD'iVC
Dara daca acera sunt Sl Iti la munca grozava, apoi iata
ca ce:;;ti din urma de buna voea lor $1 nesiliti de nimeni, nid macar nu pot a se izbavi de aeeasta boala
rea, ba chiar nici nu pot a 0 uri, ci dupre cum porcul se
tavale:;;te in mocirla; a$a $i aC8$tiia tavalindu-se inputoarea iubirei de argint, sunt multamiti:;;i incantati, patimind mai grozave munci decat condamnatii aceia.Cum
ca ii sunt 10 raIe, asculta cele ale acelora $i vei $tl .;;i
c~le ale acestora: Deci, se spune ca acel pamaont aurit
are crapaturi :;;i gaure in aeele pe$teri intunecoase, ca
criminalistul condamQat acolo la munci iacu dansul
cazmaua, in acela:;;i timp $i lampa, impreuna cu ulciora$uldin c~re picureaza in lampa unt-de-Iemn, din cauza

intunericului ee es1eacolo, $i numai a:;;a intra inal!Dtru,

dupre cumarp spus. Dupa. ace~a fiindc~ timpulil. cheam~
la mancare, lara cl nn $tIe tlmpuL dIll cauza mtuneI'l- ,
cuIui, aoot iat~. c~ temnicerul b8,te de sus ell putere in
pereiiipo$terei, $iastfeliuprintroncanituraaceea$i prin
glas,-:.Llu,i,.d.a de$L~re ~el~r, ce lucreaz~il'} . pc[;;ter~,c
s'.i:l. ""ial'~;l1tziUa.POate ca va cutremuratl aU~Ind accstea '?
.,' . Eibine, sa yeO-em dad J)U , cum'la filarghirii (iubitorii de argint) patimcse Inca '$i mai groZave. Gaci $i
ace$tlia all urI' tcmnicer greoiu, voili sa zie f ilarghiriea$i eu atat mai greoiu, ell cat impreuna eu trupul este
leO'at $i sufletul. ~i intunericul de aici este inca mai Infrico$at, fiindca nu este intunerie simtit, ei se iamisl8$te
inauntrul lor $i ori Incotro s'ar duce, ii n poarta pretutindeni cu d~,o$ii. A$a dara oehiul lor eel suietesc s'a
stins cu des[tvar~ire. De aceia ~i Ghri~~9~ Ii jaJe:;;te mai
mult decM p.e.JD..ti, ,zicand: "Deci, da,ca ,hW.1iUa_c_are.

este intru tine este intuneric, dara intunericul

, eu cat mai rnuIt" (Math. 6, 23) ~ Aeeiacel putin poarta

Cli dan~ii 0 lampa care Illmineaza, pe cand a6e$tiia .sun_~

lipsiti pana .$i. de ~~e~sta..1umina~ djn .~are ~u~ f$~ ~au
pe fiecare Zl m mn $1 mll de pr~pastll. Cel osanchtl la"
muncile ace lea, de lndatar ce sose$te noaptea se odihnesc,
iotrand:;;;i dao:;;ii in lini$tea obi~nuita a celorneoorocitivojesca. $pune noaptea,- in timp ce,l.komiea aduce$i
aceasta nenorocil'e I) filarghirilor, fiindca ii ~i noaptea
se ingdjesc f$i se framanta de Inuocile cele mai grozave~
m,ra ca cibeva sa-j nelinj~teasca, MupdIe de aid SllOt.
de acest feliul. dara cele de acolo carecuvant. Je poate
d

ROFROZQP;?? 6 CR'o SUffgRP? postjpse

Rcole

rillEi'

ai fOG;

dintii cariscra$nese, legaturile celk nedezlegate, vier, mele cel neadormit, intunericul eel mai dinafara, ralele,
infine, care nici odatanu VOl' mai a yea sfar$lt ~
Sa ne temem, iubitilor, sa ne tem~i:n, de sorgint~a,
atator rale l?i pedepse, sa ne temem de, aeea nebume
nesfar$ita, de acea primejdie a mantuirei noastre. Fiindea.
nl.! se poate in aceJa$i timp de a iilbi :;;i argintul ~i su':'
fletul. Sa aflam deci ca banii sllnt painant :;;i cenu$ll,
ca ne. parasesc dind n()i plec!iin ~e , ai~i, .sa~ ,m~i bine
zis, ne parasese de multe orl chIar .'. ~I mal mamte d~,
1) Notti; Si aici segase!7te elinismul de care s'a vorbH in No,ta
del a Omilia XX, pag. 265 :,w,l ~oOtOY i] 1tAeOye~['Z "'po:;oxwos 'tOY
At}J-OWJ, = ~i aceastti nenorocire aduce lacomiea.
'

318

OMILIA XXIII

plecarea noastra de aici, ~i ne vatama :;;i in privinta

ce10r viitoare, ca $i in vieata prezenta. Fiindca $i rnai
inainte de gheena, $i mai inainte de aceIe pedepse, chiar
aid pe pamant nelnconjoara de 0 multime de lupte $i
de certe pe care Ie atita h'icomiea. Nimic nu este a:;;a
ue dizboinic (~a tllarghit'iea, Dirnie nu fad:! pc dnevi;l, '

~;:t,qsa~:;&~~~e;~~:~~j~~\,;~a.sb!~i~.~~ -7rr~ .~~~~~'~10C~;'~

OMILIA ,\,\IV

-. -,--.-"--~' --'-~----------

319

Pentru toate aces tea , iubitilor. sa fugim de filarghirie, care face pe om &irae, care conrupe sufietul,
care este prietena gheeoii, dU$mana imparatiei cerurilor,
mama tuturor ralelor la un lac, $i sa dispretuim banii
?~astfeI!u sa ' ne ~u<?~ra.~ de.bunata~il~ viete,i ve.~miee;
L.arora ne ca eli topl sa ne mVi'eumcHn,prm cnarul '
,,;,i ftlantropiea Dom.nului nostru Esus Chr1Rte;<,o (;~ruiQ_
se CBde sla va in vccii veciior. Am in.

racilor, $i atunci inca mai muit lizadara$te saraciea lor.

De se gas~te vr'un sarac iubitoriu de argint. apoi atuoci

-acela este filarghir nu atata II..!. baoi, pe cat in saracie
~i in foamete, fiindca el nucauta a se buCurain lini:;;te
de cele eu eumpatare, ci $i pantecele il are indreptat
spre foamete, $i trupul :;;i-l pedepse:;;te eu golatatea :;;i
ell frigul,:;;i pretutindeni se infato9Uza mai nenorocit
deciH cei legati de prin temniti; pururea pJange $i se
vaeta, ca $i cum ar fi mai tidi.los deeat toti oamenii,
chiar de ar a vea. Inainte..'l. ochilor Iui m ii de saraci.
Acesta daca se duce io piata caplita mii de gbiontllri,
de, se duee la. .,bae-::-sau 1a ieatruae.asemenea, :;;i nu numai
' delapf'iviLori, -ci:;;iueia cei de pe !::icena. (:auo mai ales
vede ' tnulte din ' acele fcrnci pcdutc' str-a lucind deaurul
de pe ele. Acesta cand caJator6$te pe mare, gandindu-se
la acele corabii incapatoarc de mii de oa meni, la marfurile din eIe cum :;;i la c~tigul negustorilor, se crede
ca nid nu traie~te de suparare; de ci:iJatore$te pe pamant, apoi gm.dIndu-:3 la tarinele dinaintea sa, la mahalalele targurilor, ia. hanuri1e . de a coIo, la baHe ee se
vad, cum ~i la veniturile acestora, se crede pe dansul
a fi mort; de-1 vei observa "Cand se giise$te acasii 1a
dansul, vei vedea cum singur. e1 i~i redeschide ranelf~
ce a fast capatat in ora~, care inca mai mult iivatama
sufietul, $io singura mangaere vede 1a toate ralele ce-l
muncesc, adeci:i moartea $i scaparea lui de aiei. Aeeasta
nu 0 patime$te numai eel sarac, ci $i cel bogat, care
este atras de aceasta boala, $i inca cu atat mai mult
decat eel sarae, eu cat aceasta tiranie la el se vede inca
mai aprinsa, ~i betiea inca mai mare. De aceia sa $i
crede pe dansul mai saracdecat toti saracii, $i chiar
ea este mai sarae, fiindca saraciea $i bogatie-a. nu se
judeca dupa masura lor, ci d-upa--dispezijieamcare gase$te eel stapa.nit de cJe. Fiindca in (l,devar, aeela este
mat sarae decat toti, care ve$nic dore$te mai .mult, $i
care nici odata nu poate stinge aceasta pofta r~.

OM ILIA XXIV

"lspita pre voi nu v'a ajuns, fara numai

orneneasca. lara credincios este Dunmezeu, care
nu va lasa prevoi sa va ispWti mai ;rnult decat
puteti, ci impreuna eli ispita va face ~i sfar~
~itul, casa
'puteti voi sufed" (Cap. 10, 13).

Fiindca i-a.>lnfciGo.~t:in;de&j ulls, po:ves!:in\l @KarHI'l8din vechime,$i i-1:C plis in mare _ grija~,~zica nd . " eel)) j
"

ce i se pare ca sUi, sa ia aminte ca sa nu cada ((-'

de vreme ce aveau muire iSDite. de carp. Bra.n deseori

nartuiti, dupre cum $i zice": ,;ca intru neputinta,

intru frica si cutremur mare am venit 13. voi":-":'

apo! ea sa nu~i zica: de ce ne infrico$ezi $1 ne sperii t

-(3acIlfu-"-samem- lloara---cutDtot nepregatiti de aceste
rale; fiindca am fost alungati $i persecutati, $i de multe
ori am suferit primejdU mari - .iata ca doborandu-li
iara$i trufiea. ziee: "ispita pre voi nu v'a ajuns,
. lara numai omeneasca," adeca mica, scu rtii , eumpatata. Cand vorbe$te de cev3: omenesc,e1inteIege ceva
mic, ca acolo uode zice: "omeneste graiescvoua,
pentru neputinta trupului vostru" (Rom. 6, 19),
Deci, nu cugetati lucruri mari, zice, ca ati ocolit primejdiile; fiindca niei odata n'ati cunoscut 0 primejdie d~ moarte amenint;ind, $i niei vre-o primejdip.
de omoi' stand asupra capului vostru, ccia ce zieea $i
Ebreilor: "Oa incan'ati statut p<ina la s:lnge Im~
potriva pac~t~lu! luptandu~va_ " (Ebr. 12, 4). Apoi

320

OMILIA XXIV

dupa ee a Infrieo~at, prive~te eum iara~i Ii ridica,~i Ii

ridiea impreuna cu convingerea ca ii trebuie sa fie eu
eumpatare, zieand: "credincios este Dumnezeu,

va lasa pre vol sa va ispititi mai 111Ult

decat puteti". A;;a dara sunt ~j ispite, pe care eineVB,

Care n11

nule poate suferL $i care suntJ Toate, Qun'ls'ar zke; _

fiindca putintade s.lel'nvinge stain ~jl)torI)J lui lJUJJl nezeu, pe care II putern ea~tigal1l1mai prin vointa noastra. De aceiaea sa afti ~i sa vezi, canu numai pe aeeie
ispite care eovar.;;ese puterile noastre, dara nici ehiar
pe eele omene~ti nu este ell putinta de a Ie ra,bds, eli
u~urint,a, fara de ajutorul de sus, a adaos: "ci impreuna

eu ispita va face:;;i sfar:;;itul, ea sa 0 puteti voi

suJerl" ..Niei cbiar ispitele eele eumpatate, ziee, nu Ie

putem impra~tiea ell propriele noastre puteri, ci .~i aici

avem nevoie de ajutorul lui, ca sa putem seapa, ~i mai
inainte de a seapasa putem rabdit. Gici numai el dii
omului ~i rabdare, in aeela;i timp adaoge -$i 0 gra..bQica
sciipare, a;;a eli prin aeeasta is pita devine u~oara de
purtab). Aceasta 0 da a se inteiege eand ziee:" va face
:;;i sfar:;;itul, ca sa 0 putcti voi SUfB~i " $i in fiue
totul acorda Jui Dumnezeu.
.

"Pentru aceia, iubitii mei, fugiti de slujirea

-idolilor" (Vel's. -14). Iara:;;i Ii dezmiearda eu un~nt
obi~nuit lntre rude mai eu sama - "iubitii mei"~ dupa

-care imediat Ii indeamna de a se izbli vi de acest plicat,eu

eea mare graba. Caci n'a zis departati-va ci -"fugi~i" ,
iara fapta .o TIum,$te idololatrie~i porunce~-tlea-se--de-:
parta de acestpacat. -IlU-I:Willai fiindcavatamtitpeaproa.,.
pele, ci ;;i ca prin sine 1nsu;;i este 0 mare vatamare
pentru eel ce-l face.
"Ca eelor intelepti graiesc, judec~ti -voi eeia
ce eu graiesc {{(Vel's. 15). Fiindc..,3, a spus un lueru
mare, numind faptul idololatrie;;i astfeliu mlirind fnvino- va~irea lor, apoi ca sa nu se para ea este prea aspru
$igreoiu in euvant, Ii da voie chiar lor de a judeea faptul, ~i-i randuie:;;te judecatori eu mari laude. "Caeelor
intelepti, zice, graiesc vaua", yorba care este a unuia
ce are multa 'ineredere in parerile sale. ca sa puna judecator al eelor slluse chiar pe insu~i aeu-zatul. Aceasta

OMILIA XXIV

321

ridica ,mult $i pe auditoriu, cand vorbe$te eu el, nu ca

cum i-ar poronci; nici ca cum ar Jegi.u!, ei ca cum 1'ar
sfatn!, dandu-se ~-chiar e1 in judecata aeelota. Cu ludeii,
fiindca segasau eu mult mai pe .i0s ~i maieopjJaro~;;i,
nnt6t a$a ii vcirbea Dumnezeu,;;i niei nu spuneain totdQapha Ca1,i~'1, poroncilor, ci nllmai di Ii poroncea;-aid,
insa,.ftindca" tttli neam!:H.lctlmtdemult<l libertate, De
bucuran1 inca ~idesfatul ce nise cere, ~i se sflituie~te
en noi ca euniE;;te prieteni, zicand: nu am nevoie de
al~i judeeaWI'i; chjar voi--dati-va parerea, chiar voi hotariti,. pe voi va iau de judecatorh).

"Paharul bineeuvantarei care binecuvantam

au nu este jmparta~irea sangelui lui Christos"
(Vers. 16H Dara ce spui, o! ferieite Pavele ~ Voind a
pe audit9I'iu _f?i amintindu-j de tainele cele 10fri.eo~ate, nume$tl paharulacela lnfrico$at -$i _spaimantatoriu pahar-ul binecuvantarei ~ Da! zice el, cad ceia ce
eu vorbescnu este putin lueru. Bineeuvantarecand eu
zic, inteleg evharistie, iara cand zie evharisLie, inteleg
intregul tezaur al binefaeerii dumnezee9ti, ~i amintese de
darurile aeeJe mari ~i minunate. Caci ~i _ noi vgrbind de
paharul bineeuvantarei intelegembinefaceriI81ui Dumnezeu cele -negraite. ~i de _cate ne-am bucurat, ne apro- _priem astfeliu de daDsu] I;'i De imparta~im, mu1tamindu-i
ca a izbavit neamulomenesc din ratacire, ca fHnd depal'ta1ide darr.ml, ne"'-a apropiea~-11eavand oici-o nadejde :;;i fHnd faraDumnezei in lume, etne'~a facutfratii
sai$i ilnpreUlla mo:;\tenitori. Pentru acestea 9i pentru
altele de aeest feliu, rnuitamindu-i ne aprOpiem de dan-suI, -Bern, --e-\:.lm.- de-:v-e-i-.fa-e-ti~eele---eoo-t-I'aPe,-e+=Ger-inthe
nilor: binecuvantandpe Durhnezeu_ cav~ascapat de idoU
~i in aeeJa~i timp alergand la mesele lor ~

avWi

lJPaharul binecuvantarei care binecuvantam

au nu este Imparta~irea sangelui lui Christos"?

A vorbit foarte drept 9i infrico.;;at. Ceia ce el spuoe qici,

aceasta insamna: ell. eeia ce este in pahar, este ehiar
~angele cel curs din coasta lui, ;,j din acel sange ne imparta~im. L'a numit paharul bineeuvantarei, fiindca avandu-l in mana, noi laudam pe Dumnezeu, iladmiram, ~i
-suntem uimiti de darul sau eel nespus,binecuvantandu-l ca ~i-a varsat 9i sangele sau, ea sa nuramanem
in ratacire, , ~i nu nu-mai ca l'a varsat, ci inca ca ne-a
$i imparUi~it. pre nOl toti dintransuL (A~a ca daca do16038

21

322

OMILTA XXIV

re$ti sange, zice, apoi nu sangele animalelor ucise la eapi$tea idolilor, ei ehiar eu sangele meu te imparta$e~teJ).
~i ee poate fi mai infrieo$at ea aeeasta'? Ce poate fi $i
mai afect.uos in aeela$i timp'? Aeeasta 0 fac ~i eei ce iubesc, adeea ea atunci eand vad ca eei iubiti de dan$ii
sunt alipit.i de altii straini, iara ii SUI:1t dispretu!ti, apoi
li . dB.:u eele ale lor si-i Co11ving (te a, ~.e0ep~,rta_, fjA ~:~eia~
t~ei ce iubesc e,u dI8. gosteorflCn{-53..sGa~- Ji n:rata a~f~ast3~
pdn bani, sau haine;suu proprietati, niciodata In~a nu
l;li-a aratat cineva dragostea prin sange. Christos, insa, ,
;;i-a aratat dragostea lui eea fierbinte catra noi 9i in
aeeasta. In legea veche, fiindea S8. ga,sau mai' nedesavar.;;iti, suferea $i Ii primea sangele ,ce~l jertfeaula altar,
ca astfeliu sa 5e departezesinguri de jertfele idolel;lti,
eeia ee iara$i venea din dragostea lui cea negraita catra, neamul omenese; aici illsa a transformat ierurghiea
intr'tin mod eu mult mai infrico$C\'t, $i maj maret, ~i chiar
insasi jertfa transformand-o, a poroncit ca 10 loc,ul jartfirei' ardmalelor 811 SI::' proaducB. -pe sine singur.'
nPajnea care fra_ngem; au nn este irnpaxta,~irea trupului lui Chrlstos"? Dara de ee oaren'a
"Intrebuintat apostoluleuvfmtulp.$tOXlJ, d itOtvrovta. ~ Pentru
ea a voit prin euvantulMt'l{O\!trt.,='impiirtii~ire, sa,araie.
ceva mai mult, decat se intelege prin ellvantul tLs'toX-tj,
de s,i de altfeliu. aman~ou~a 'aceste 9uvinteau.mul:a a~e
manare; au VOlt adeca sa arate ca nu numal ne Imparta9im, ci s,i ca Imparta~indu-ne ne unim ell dansul.Caci
dupro cum truj3ul a.cela s'a fost unit ell Christos, tot
as,a >;;inoi prin panea aceastane lInjm en dansuL Dara
de ee oare a adaogat "pe care frangem~uceastase
Intamplanumaiin evharistie, 9i numaiaici ~ poate
vedea, nu insa 8,i atunci cand er8. pe cruce, ~i c8,nd s'a
petreeut eu totul din contra, dupre cum,zice: "Os nu
se va zdrobi dintransul" (loan 19, 36). Dara ceia ee
n'a patimit pe cruce, aeeasta 0 patime$te In proad.ueere
pentru tine, $i prime~te ase frange, pentru ea pe toti
'
sa-'i sature.
Apoi mndca a fost zis: "imparta~irea trupului ",
iara, eeia ee se da spre fmparta8,ire este altceva decat
aceia eli eare-ne Impartas,im,iatacit-aposffihtl-a-:mrnieits,i "aeeasta mica deosebire, eaei spunand "imparta~irea
trupului" a cautat iar~$i de a spune ceva mai aprov

323

OMILIA XXIV

pie.at,- p~n~ru care a?i adaos:" Caci 0 p~ne, un trup

~el m";lltl s~~tel~' (Vers. 17). Ce spun eu imparla-

l;ll}'e? zle~; cael nOl suntem una ell trupul acela. Ce este
panea dm proaducere? Trupul lui Christos. Deci ee
devi-~l, cei ce~-se lmparta~escdin. ea'? . Trupul .lui Ci~ri~.,;..
to,s, =;;i ~~ mai multe:., tr~puri, d un trup>i. Dupre cum
p(i,~l~a )uo,d t;OL:lpusa ,dm mul!,~ bo:;,be ,qe gri3.u, ;:,ste
nmta mtr un smgur mtreg, fara sa S8 vada undeva
bo~.b~le d~ gr~u, - de .;;i dea~~mintrele.<: s,:!nt in fiinta ~
astfehu 8,1 nm ne umm unu cu altn 91 eu Christos.
N u doara tu te hrane$ti din alt tr'Up, iara aeela din
altu), ci din acela$i ne hranim eu totii. De aceia a si
adaos: "ca toti dintr'o pane ne impartasim". Dar&
daca toti ne imparta$im din acelasi, 8,i eu totii devenirn
aceia$i, apoi de ee nu aratam 8,iaceia9i dragoste, si nu
ne facem una 8,i in aceasta ~ - tiindea astfeliu era in
veehime printre stramo8,ii nO$tri, dupre cum si zice:
"lara .inirna ~i sufletul, celor ce au crezut era
un}ll4.4 (Fapt.4, 32);,Nu lllsa tota~a -si aSiazi'l ci cu totui
din contra, fiindca multe 8,i varieate -sunt luptele dintre
noi toti, '9i ne' gasirn fata de altii~cari sunt maduiari
.aJe_trtiplllui Jllj hrisffis~JllaL.gr.ozay_~~fiaI'aIB.-.sak-
batece. Christos te-a unit eu e1 -:-c de" $itu erai atat de
invrajbit cu dansul- pe cand tu nu tP. injose:;;ti a te unl
nici macar cu fratele tau, duprc Gum S8 cuvine, ci te
desparti de dansul, de $i te-ai bueurat de atata drazYoste
9i vieata dinpartea stapanului. ~i nici macar nu'''' 81-a
dat truput "au in marl >:.implu, cifiimkii nat,ora re8~
dinainte a trupului -celui format din pamant, ajunsese
din. cauza paeatului de. a' fi .moarta9i .lipsita de vieata,
apm a introdus"Cum s'ar Zlce 0 alta framantatura, un
aIt aluat, adeca insu$i trupul sau, del a natura, fiind
aeela$i, insa lipsit de paeat :;>i plin de vieata. Tuturor
deei a dat -acest trup spre imparta$ire, ca astfeliu hranindu-ne eu dansul, $i lepadand dela noi moartea' eea
dinainte, E.a ne amesteeam cu dansul prin aeeasta masa
~finta, $i sa intram in vieata ve:;mica $inemuritoare.
,;Vedeti pre lsrail dupre trup; au nu ceice
111ananC};i, jartfelepi3.eta;;;i sunt altarullli"~vBr.s.l&)~
lara$i Ii sfatue$te eu exemple din Vechiul Testament.
Fiindea dan$ii se gasau ell mult mai pre jos de mareiiea eelor vorbite, apoi, e1 Ii indeamna eu eele mai
v

324

dinainle ~i cu cele obi~nuite. $i bine a zis el "dupre

trup" de oarece daD:;;ii erau dupre duh. Ceia .ce el
spune aici aceasta insamml: {(macar dela cele.ordmar:e
invatati-va, ca eei ee manane&, jartfele parta~l 81Jl1t al. taruluip. Ai vazut cum e1 a a:rMat ca nu au cuno~tinta
':desa:;r~r9ita,ceice"se. cried ,tt- ,fldes~.va~';;;jti,_, da-ea, ,nici
macar aiata lueI'U llUStiU. ca imparta$irea din jartfele idole9ti de multe ori devinepentrucei multi prie~
teniecatra demoni, atragandu-i cateputin din obh;muinta lor de mai inainte'? Caci dacachiar $i printre
oaineni lmparta$irea din ospete $i din mese devine
motiv si pricina de ppietenie, apoi aceasta se poate petreee,;d cu ospetele acelea drace~ti.
. _
.,
Dara tu tegande$te cum el vorblOd de JudeI, n a
sous de\. sunt parta$i sau ca se Impartu$esc cu Dumn~zeu, insa ce'? "Parta~i sunt, zice, altarului" unde jartfele depuse se ardeau de tot, -_nu insa tot a$a
$1 eil trupu1 lui Christos, insa cum'? "impartfu;;irea
trupului lui Christos este", zice, adeca ne faeem
parta:$nuattaruluf, ci chiar ai lui Christos. Zicand deci,
ca sunt parta$i altarului, ~i temandu-se ca nu cumva sa
creacta ca el spune ca idolii ar avea vr'o putere, ~i ea
ar putea viitama cu ceva, prive$te cum aceasta iara$i
o Indreapta, zicand: "Deci, .~e zic eu? Ca doara

idolul esteceva?Sau ce-se-jartfe~e idolului

este ceva" (Vers. 19) '? Acestea Ie spun, zice,. ~i v~i

trag tndarat ctefifdan~i, nu ca doara idolii ar avea vr'o

putere, sau ca v'ar putea vatama cu ceva, ~ cad nLl
&l:lt1t nirHis,- Gi VQli!iG Gel yoj ji~ i QijOpr\i)t'lit~."I)iild ~cli.,.
v08fiiti a-I dispretui, apoi de ce cu graba ne atragi dela
danfiiii,? Pentru ea nu se jartfe$te stapanu1ui taw).

"q pentru ea cele ee jartfesc neamurile,

dracilor jartfesc, iara nu lui Dumnezeu" (Vers. 20).

Deci, nu alergati la cele contrare. Chiar de ai fi tu

fiul imparatului, zice, $i tot nLl ti-ar ingactui tatal tau ca
dupa ee te-ai bucurat de masa parinteasca, sa 0 para~
se$ti mai .apoi, fiii sa voe$tLa te imparta~i din masa
celor condamnap$i legati in tern nita, ci inca te-ar zmund
Cli eea mai mare graba, nu ca doara masa aceea ar
putea sa te vatame. ci fiindca se necinste$te masa $i
I:lObleta imparateasca. Caci ~i ace$tiia sunt slugi dispretuite, necinstiti, condamnati, legati, tin uti in eea mai

3.25

OIlIILlA XXIV

OMILIA XXIV

grozava osanda. vinovati de mii de rale. Deci, cum sa

nu te rU$inezi deacei fiamangio$i ~i lipsiti de libertale,
ci inca sa alergi 1a mesele ce Ie intind acesti condamnati,$i sa te Imparta$e$ti din cele puse inainte q De
aeeiatocfnai va trag indarat, zice, fiindca scopul aeelor
,j~rtfA .L'XCB neeurataatM . persoB,na care. ia din ele,cat

Va

$1 .0e1(:; puse luaihte;))Nuvo'e sc darB; c4sa

faeeti
voipa,rta.~i dra,cilor", zice. Ai vazut prietenie $1 dra-

goste de pal"inte ce se .ingl'ije$te '? Ai vazut cum chiar

S;i cuvantul ce-l intrebuintaza are molta emfaza ~ Nu
voesc, zice, a avea cu aceia nimic de comuri)) ..
Dupa aeeia fiindca a introdus yorba in ordine de
sfatuire, apoi ca nu cumva vr'unul din cei mai de jos
sa~l. dispretuiasca ca. avand putere, d~ .()Q.l'~.:Qe __a. __ 1':!f3_
"Itl). vqese";;;i "voi in~i-vajudecatj celecegraesc"
-la urma sep!'~:l!lllnttl ~iJp.-giu89te, zicand.:--~U pll

teti bea paharul Domuului, ~i paharul dracilOl~ ;

nu puteti fi parta~imesei Domnului, ~i mesei
draeilor" (Vers. 21). $i deocamdatiI se muJtiime~te nu-

mai cu aceste~ri, spre a-I departa de asemenea

rnese, iara dupaaeeia se pronunta $i mai lntepatoriu,
zicand: "Auintarata-vom pre Domnul spremanie?
Au mai tari decat e1 suntem (Vers. 22) ~ - adeea:
j l jspitimpoat.e,Jia,ca ~.re putere de a. nepedepsl pre
. noi,
intaritam prin aceia di fugim 1a celecontrare
voei lui,.:;i ne punern in Tandul razbillnicilor.d~La~
manilor lui'? Aceasta a spus-o apostolul, amintindu-li de
istoria veche, $i de nelegiuirea stramm;;asca. De aceia a
c"
r
.
~l
OlSl 0 u110ara ata e u el; acuzan U"l
e I
trie, ~izicandu-li ca din partea lui Dumnezeu? "Ii m'au

i'

1\

, , , .

intaratatpre mine intru eel ee nu este Dumnezeu, maniatu-m'au intru idolii sai" (Deui. 32,
21). "Au mai tari deeat el suntem"? Ai vazu\ cat

de pulernk $ide infricoiiiat i-a lovit, zguduindu-li pana

~i chiar nervii lor, atingandu-i grozav pentru absurd itatile la care ajunsese, ~i doborandu-li trufiea'? Dara. de
ce oa're n'a spus aeestea del a inceput, ceia ce ar fi putut
mai mult sa-i atraga'? Fiindca obiceiullui Pavel este ca
prin mai mlilte idei sa pregateasca ceia ce voe$te a
spune, ~i pe cele mai puternice:;;i mai principalea Ie

326

OMILIA XXIV

OMILIA XXIV

lasa la urma, ea astfeliu ~i biruinta sa-i fie eu prisosinta. De aceia toemai incepand eu cele mai de jos, el
sf~r~~~te cu cele mai de sus, adeca, ajunge cu yorba la
prlllcipalui tuturor ralelor. Dealtfeliu ideia dezvoltata In
a,ce~t, ~od devine ~i mai!esne UP. p rimit; fiindca cngetul
audltorllor , se curati pe neshhtite de c<o;le demai fnainte.

"Toate_' 11111 sur);: Sl()'[;{:OBR "',ci

iltl

toctte, liI-lt

folosese; toa,te imisunt slobodc, eiim toate

zidese. Nimeni Sa nu eaute al sau, ei fieeare
al altuia:'~Vers. 23, 24). Ai vazut lntelepciline minu,..
nata ~ Fiindca era natural ca ii s&' l'aspunda ~i sa zica:
(Apoi eu sunt desavar$it ~i stapan pe mine insu:-mi, ~i ,.
eu nimic nu rna vatam gustanCi clin acele maneari iata ca apostoiul II apuca inaiDt<~ cllvorba. Da, zice el,
8.;>ti desavar!?it si stapan De tine. Insiiou Ja 'aceasta sa
tegande$ti, ei dacanu cumva 'rapt-ul priclnue~te vr'o
vatamare, vr'ocatastrofa). Dealtfeliu pc amandoua
aeestea elle-aspusprin expr eshmile: "nu toate 1mi
fr,L-'~e""-' r"l. f-n
.... r'o
"1
rl
1.\.~/O
-,'::,i ";a'A~c"
'=-~" ; . punan.~t-O
pe- c.e,l..
_."t!11 t'"
.. B.1
pentrusine, lara. pe ce8, dea doua pent.ru fra.tele sau.
Cand elzice ea "nu-mi sunt de folos" ,aceasta lasa
a se in~elege perderea individului ee abuzaza de libertate, iara cand zice ea "nu zidesc" lasa a se inteiege
sca.ndaiul ee se aduee frateluisau.
De aceia a ~i adaos imedieat: "Nimeni sa nu
eaute al sau, ci 'fiecare 3.1 altuia", celli cedealtfeUu pretutindeni In lntreaga epistolii 0 vede amintita de
apostol, dupre cum $i .in epistola catra Roma.ni, unde
ZlC8: "Ca si Christos nu lui 'si singur a facut
sprc plaeere" (Rom. 15, 3), !';>i ia;';l!';>i: "Precum ~i
~U intru toate tuturor plae, neeautand folosul
meu". (1. Cor. 10, 33), deasemenea ~i , aici iara~i, eu
deoseblre ca explica mai aprieat ideia ee-l stapane:;;te.
Fiindea in eele de mai 'nainte a aratat acela:;;i lueru prin
mai multe idei, $i adovedit ca nici odata nu eauta ale
sale, ci ~i ell Judeii s'a faeut Judeu, :;;i eu cei fara de
l~ge ea,un fara de. lege, $i ca n'a intrebuintat eum s'ar
intampla puterea ~l libertatea sa ci in interesul tuturor
$i slujind tuturor, --.:. aid din c~ntra s'a multamitc~
.' putine vorbe, insa prin aceste vorbe putine el trimite
,

VJ.V....:J

0V,

.lJ._l.

Ld

327

~a

iicand pe auditoriu la aminti~ea tuturor eelor

spuse aeolo.
,
1). Acestea, deci, $tiindu-le, iubitilor,sa nc \'ngrijirn
de frati :;;i sa pastram unirea cea catra dan:;;iL Fiindro
spre acei-a ne fndeamna. aCea jertfa Infrico~~a, por:on. .
cindu-ni de a ne apropiea de dansa mai eu sarna eu
dr:1.go~:e Jlerhinte ~r Cll concordie, ea a::;tfelill (.l.;~ venind.
vulfi.wi, !S:'\. putem zbllra, cl8admpt.u] ia,cerlu,ba fnc.:.1 $i
mai presusde ceriuri, "ea un de va fi trupul eel
mort, aeolo se vor aduna vulturii" (Mtith.24, 28)
zice, numind aici eadavru sau trup mort, trupul Domnului, pentru moartea ce a suferit. Daca et n'ar fi eazut,
noi nu ne am fi- ridicat. Num~t~ vulturi pre cei l:e se
apropie de dan suI, aratand prin aceasta, ca eel ce sc
apropie de aeest trup, trebuie a sta sus ;;i a nu avea njruie de eomun eli pamantul, ~i niei a se tar1 jos pe pamant, ei a zbura intr'una in sus, a ave8. privirea atint.ita numai:sp1'e soarele dreptatii, $i aavea totdeodata, 9i
oehiul cugetu!ui agel' ca al vulturulul; c.aci masa aceasta
este UJasa vulttiriior, iara nici de l:um, acotofenilor.
Ace~tija ~ ~i <it(tnci"' 11 'V OI- ' lIltarrlpiBa~1)9gorandu-se el dirl
eeriu, adeca eei ee se jmparta~ese acum Cll vredriicie
din trupul lui, preeum ~i eei ee se imparta:;;ese ctinevrednicie vor suferl muncile eele mai de pe urma. Daea
eineva n'ar primi cum s'ar in tam pIa pe imparatui pa,..
mantesc; - $i ce spun eu de frnparatul ~ nici de haina .
imparateasca nu s'ar putea a.tinge cum s'al' intampla,
sau cu mainile ne~palate , chiar de ar fi in pustie, sau
singur, ~i n'ar Jrlai fi nimeni de fata, - de~'i acea ha:ina
nu este nirnie alta deeat tort $i panza pentru hrana ver-
milor ~i a moliilor, dad daca -poate -Ii admirl boeaua
sau coloareaaeelei haine,apoi ~i aeeasta este din san,..
gele pe~telui omorat;- ~i ell toat~ acestea n'ar indrazni,
zic, de a se atinge de ea ell manile murdare. Deci daea
I1'ar cuteza eineva a se atinge cum s'ar intampla de 0
ha.ina omeneasca, apoi cum atunci yom euteza a ne
atinge de trupulDumnezeului a toate, eareeste fara de
prihana ~i cUl'at, care s'a fmpreunat cu aeea natura
dumqzeeasea, prin care suntem :;;i viem, prin care po1'1). Partea miYfaUi. Despr8- dragosiea cea caira aproapele, f?i
lauda catra trupul Domnului; !Ii ca trebuie a ne ingriji de curii"tenie, !?i a ne apropiea cur:lti de sfinta.jmpart~s.e. (Veron).

328

OMILTA XXIV

OMILIA XXIV

-~-- -----~~-~-----'-----,----

tile mortii s'au rupt ~i boJtile cel'iului ni s'au desch~s,

cum yom cuteza, zic, a ne atinge de acest trup ~l a-I
primicu atatanepasare ~i b::tj.ocora'?
. .
Nu, va. FOg,;Sa pu ne sfa9~em pre .DOl IJrIl? tse.me. n0aneru~inare ' C1 sa ne aproPIem de el cu frlca~l cu
:toatnetl.r&teJ1ie~. ,$icand H vezistandde fata, zi ll) sip-c,.t:1: (nentrLitl'lfpul acesta ell l1umai, 5Uil.t ta,1'llna ~i
cell'usa 'nu mai sunt rob, Cislobod; pentru acest trup
eu n<1iajduiesc la ceriuri ~i Ia capatarea Dunatatilor de
acolo vieata vesnica, soarta ingerilor, petrecerea impreu~a cu' Christos; trupul acesta fiind pironit ~i batjocurit, moartea nu l'a putut l~a .in .a sa stapanire; pe
acest trup vazandu-l soar-ele rastlgmt pe cruce ~l-a Intors razele sale; de aceia si catapeteasma bisericei s'a
tupt in douaatunci,;;i petrele s'au despicat. ~i intregul
pamirnfs'.a clitretnuTat. Acest trup este,ace.l pIm. de sange,
acel impuns cu suhta, acel ce a lzvorat dm ellzvoare de
-- mantuire, izvorul sangelui ~i al apei in lumea intreaga.
Voico;;ti poate ca ~i din alta parte sa afii de pulerea
trupului sau'? Intreabape temeia ce era in' scurgerea
san-O'elui, care nu de dansul, ci de abia de haina lui s'a
atin~, si inca nici de Imina lui intreaga, ci de marginea
hainei.intreaba marea care l'a purtat impotriva vanturilor
:=;,j mai Dre svs de ele. Intreaba pe jnsu~i diavolul ~i zi-i:
(,De unde ai primit I'ana cea nevindecata ~ Cum de nu mai
ai nici-o putere ~Cum de ai fost infrant '? De cine ai fostprins
fuaindn'? ---c- si toate acestea nimeui aitul nuti Ie va spune
de~at trupui acel rastignit. Printransul boldul tiranului
a fost frant. Printransul capul lui a fost sfaramai.. Printransul stapaniile ;;i puterile intunericului au fost pilduite, au fost vadite, au fostdate de fata: "Dezbracand,
zice, incepatoriile ~i domniile, i-a vadit de fatrt,
aratandu-i biruiti pre dan~ii intru dansa" (Colos.
,2, 15). Illtreaba;;i pre moarte ~i spunei: (Cum de ti s'a
sfaramat boldul tau'? Cum de ti s'a doborit biruinta ~
Cum de ti s'a taiat puterea'? Cum de ai ajuns ,acum de
r1sul capiilor, tu care mai inainte de aceasta erai infrico~ata tuturor tiranilor ~i dreptilor-~i]a toate acestea
va arata ca pricina pe acest trup. Caci caud acesttrup
a fost rastignit, mortii au invieat; atunci acea temnita
s'a spart ~i portile cele de arama s~au rupt, mortii au
fost aruncati afara, ~i portarii iaduluitoti au ramas lIlmarmuriti de 1'rica. Daca acest trup ar fi fost unul din

329

cele multe, trebuia a se petrece cu totul din contra,

moarteafiind mai puternica. lusa nu s'a petrecut af;la,
fiindca nici el n'a fost unul din cei multi. De aceia moartea
a fost ffiQle;;ita;;i slabanogita cu desil,v~,r~ire. ~i dupre
curp. cei ce . primes(j 0 hrana;, p0 care nu sunt in stare
VJ(),IYilfitul, -vatsa'(~~li~r -~~~_,c~~;iIt CO:_.(l,vcau,rnaiinainte in
st(jlni;d~, tN" ~9a s'a1l1lihnpll;l;f)t;;). >-;\l moaI'tea, caei primind intransa trupul acesta peeate nu a fost lnstare
sa-l mistuieasca, a varsat din'ea chi-al' $i ceia ce avea
mai dinainte. Cad durerile facerii ocopl'insese ~i s'a
zbuciumat mult pana ce l'a varsat afara. De aceia 9i zice
apostolul: "Pre care Dumnezeu l'a invieat, stricand dueerile mortii" (Fapt. 2, 24):Nici-o femeie fiU
a avut a:;;a dureri cand a nascut copilul, precum a avut
lllO(1l'tea, care ava,J~d iptransa trupulstapanuiui, s'a, spintec(J,j,:i;buciumandu-se. $i ceia. ce s'a intamplat cu draconul din Babilon ca prim.iud mancare a crapat in doua,
aceasta s'a intamplat ~i cu moarlea. Caci Christos n'a ma.i
ie.;;it prin gum mortii, ci spintecand pantecele draconului~j sparga.ndll 1, s ie~it dio ea cn r.ea maj mare
stralucire,~i sloboza.nd raze nu numai palla la cerul cel
vedem, Ci chiar pana la--tronul eel de sus, caci acol0 s'a
si suit.
.
Acest trup ni-a dat nooaputere de a'l staEanl ~i
a'~imanca, ceia ce izvcirai?te din dragostea lui cea nemal'ginita,.-fiindca ~;i noi de multe-ori miJ~carn pre eei
ce iubim. De aceia ~i lob aratand dragostea pe Care i-a
purtau slugile sale, zicea: "Cine ni-ar da nOlla din
earnurHe lui sa nesaturam" (lob. 31, 31)~ Tot a$a
$i Christas ':;;i a dat carnurilesaie spre sat noua, atragandu-ne prin aceasta la 0 dragoste mai mare. Deci,
sa ne apropiem de dansul cu caldura 9i cu dragoste
aprinsa, ca astfeliu sa nu suferim 0 pedeapsa mai grozava, fiindca cu cat am primit mai mari binefaceri, cu
atata yom fi pedepsiti mai muIt, canel nevom arata
nevrednici de acele binefaceri. Acest trup a fost respectat i?i de magi, pe cand inca se gasea in es!e, $1 barbati barbari $i neevsevio;;i parasindu-~i patria $i casa
lor, au facuto cale indelungata, ~i dupa ce au sosit s'au
inehinat lui eu frica ~i cutremur.
, .
Sa imitiim, ded, ~i noi macar pe ace;;ti barbari,
noi, zic,' cad suntein cetateni ai ceru!lii. Aceia vazA.ndu-l
in esle ~i in pe~tera dobitoacelor, $i nevazand nimic din
j

330

O~HLlAXXIV

ceIe ce ai vazut tu acum, s'au apropieat totu;;i Cll multa

frica, pe dlnd tu nu-l vezi inesIe, d in jartfeInic, nu
femeie care 'I tine in brate, ci preot ;;azand de fata, ;;i
Duhul Sfint zburand deasupra eelor puse inainte. Nu
cum s'ar intampla vezi pe acest trnp, q.upre cum aceia,
ci ~tii pulerea lui $i fntreagaiconomie, . $1 nirnic ilU 'ti
este' n~'c~DO~,C.!Jt (1.i!l cele ce. sa savar~e.st~7'd.c,vl_crn~ ,Ce
. ai fost catihlzat tll toate acestea. Deci i:5a He de,:;,ton!am
;;i sa ne infrk,o;;am, lubitilor, $i sa aratam mal multa
evlavie, decat aceibarbari, ca nu cumva apropiindu-ne
de e1 cum s'ar intartrpla, ~a gramadim foc asupra capului nostru. Acestea Ie spun, nu ca sa nu ne apropiem,
ci ca sa nu ne apropiem cum s'ar brodi. Cacl dupre
cum a se apropiea dneva cum s'ar intampIa, este primejdios, tot a$a $i a nu se imparta$i din dna cea de
taina estc primcjdios, estR foame, este moarte ve$oica.
Aceasta rriasa sfinta este puterea noastra, este legatura
cugetului, motiv de incueajare, nadejdea, mantuirea, lu.,rrrina 9ivieatanoastriL-:I~I1IJreuna cuaeeasta jertfa d.u,candu:-118 acolo, vOffi',-caJc8,;::'pra:gurile acele snnte -in cea
mai .mare cura1enie $i indrazneaIa, flind ingr8~diti din
toate partile ca cuniste arrne am'ite. Si ce ~pun eu de
eeJe viitoare ~ Chiar aid aceste taine :au putere:rw-a--preface pamantul in eeriu. Ded, deschide portile ceriuIui,
$i pleaca-te spre a observa bine, sau mai bine zis, nu
ale cefului, ciale ceriului cerurilor, ~i atuoci vei vedea
eOI.B spu~s~, c~ci cei~ ce esie avcol? mai de pre!, aC,eia iti
vom arata ca S8 gase$te pe pamant. Dupre cum m pa-
laturile impa,rate$ti ceia ce este mai de pret nu sunt
paretii, f;li nid plafonul eel am'it, ci trupul irnpan'itesc
ce. ~ado pe troD, tot asernem~a :;;1 trupul impiiratului in
ceruri. Dara aceasta iti este slobod de a vedeA alei pc
pamant, cad nu-ti voiu arata ingeri, nici arhangheIi,
Dici ceruri :;;i cerurile cerurilor, ci chiarpe insu$i st8.parlUI acestora.
. Ai priceput cum tu vezi aici pe pamant ceia ee
este mai de pret decat orice'? $i nu numai ea vezi, ci
$i pipai, $i nu numai di pipai, ci $i mananci, :;;1 Iuandu-l
eu tine pled acasa. Deci, curata-1i bine 8ufletuI, prega,te:;;t('-ti ,cugetul pentru primirea acestor taine, fiindca
daea 1i s'ar ineredinta de a purta cu sine-ti uncopil
impariUesc lmpreuna cu podoabele sale, eu porfira :;;i
. piadema imparateasca, negre;;it ea ai arunea deIa sine-ti
ori ceaiavea pamantesc. Acurn tu primind ell tine nu un

OMILIA XXV

331

copil 'de imparat pamantesc, d pe unul nascut FiuI lui

Dumnezeu, nu te lnfrico:;;ezi'? spune'mi;- nu arund dela
tine orice dragoste decele lume:;;ti, :;;i nu te impodobe$ti
numai eu podoaba acea cuvenita, ci jnca te uiti la pamant, inca iube$ti bariii, -$i te sperii de allr'? $i ce iertare ai p.utea ~vea '? C~ indrepta!c '?, Nu ~~~i ea stapanul
rio,:;!.l'u i'~l f"espmgo once lux p::uw:l,ntese {Gare nu de
aceia a primit ela so na::;;to in pC$tera, :;;1 a avea muma
saraea? Nu de aceia oare zicea eatra eel eose gandea
la precupetie: - "iarafiulomului nu are un de sa-~i
. pIece capul (Math. 8, 20) '? Dara ucenicii lui '?, Oare
ilu l7i ii au pazit aeeia$i lege, ducandu-se in casele-celor
saraci, $i unul cerea ada post la un dubaIar, altullaun
faeator de corturi. iara un aItuI Ia 0 vanzatoare de porfira '?- fiindca si chtn:;;iiTIu diutau insamnatatea caselor
in eareintrau,' ci virtutile suflete:;;ti ale celor cad 10cuean In ole. Deci, pe ace:;;tiia 8a-i irnitam 9i noi iubitilor! Frumuseta coloanelor 9i a marmurilor sa Ie trecem
eu vederea, ~;i" sa cauta-m numai la salaE;urHe eele de
sus, sa ealcam In' picioare orice trufle, lrnpreuna eu porta
de bani. S1 sa avem cuO'etul catracele de sus.Dad~, noi
suntem 'ell bagare. dR s~ma, apoi--nici..cclHar lumea- in. ireaO'a nu este vredmea ae-1:Rn,-~da--ae~eum coloanete
sau 'griiuinile. caseior.De..aceia.vi'i r.~8~"im.podcbim
sufietul nostr,u; aceasta -casa sao pregatim preCIJm trc:
buie, pe care luand-o cu noi, sa ne ducem acoIn, ea S3
ne invrednicim v8:;;nicilor loca:;;uri, prin char'll! $i filantropiea Domnului nostru Iisus Christos, earuia 'se eade
slava in vecii vecilor. Amin.
OMILlA XXV

"Tot ce se vinde in macelarie sa mancati,

nimic cercand pentru ~tiinta" (Cap. 10, 25).
Spunand mai sus ea este eu neputinta de a bea
paharul Domnului ~i paharul ilemoBilm, ~i tragax:du-i
indarat deIa mesele acelora Cll exemple deIa Iudm, Cll
rationamente omene;;ti, eu rationame?t~ asup~a tai~e]~Jr
celor lnfrico:;;ate, asupra celor ce,se sav~escm capI;;tIle

332

OMILIA

xxv

OMILIA

Idolilor, $i bagand in ii multa frica, apoi ca nu cumva

din aceastafrica sa fieimpinsi invre-o alta curiozitate
~i sa fie siliti a seinfrico$a mai mult decat trebuie, $i
ca nu cum va. in ne$tHnta sa manance eeva de acest
feliu,5>au .din targ, sau de aiurea, apoi apostoluI dezvipovat(1n~l~-i . . de. a~emeneajmprejurare siHta, ~lce: "Tot

ce

Sf!

'vindeln wfweli:i.rie

Sa m~neati,

nimic

cereand((. Dadi in ne$tiinta, zice, mananci, $i nu ai

mel 0 Gllo(;$tinta,.apoi atunci nu vei avea. nid 0 pe,d~apsa, fiindca faptul se intampla din ne$tiinta, iara flU
dm cauza hkoiniei de mancare. $i nu-l izbave$te numai
~e . aceasta frica, ci inca $i de alta, pregatindu-i multa
hm~te $i libertate. Nu-l lasa nici macar acerca, adeca
a examina $i a cauta sa afle de. este jertfa idoleasca
saL} nU,ci ~ara de vClrb<1a manca tot ce . se vinde in
!ll,rg, $i nid de a afia ce anume estecera--ce~lsta-de
fata, ca sa i se spuna cauzele. A$a ea se poate dezvinovali eel (',8 mananca in ne$tiinta. Ni$te astfeliu de
lueruri nu slint rale dela natura, ci devin ra1e $i necurate numai prin cugelare. De aceia $i zice:" nimie
cereand".
.
"Ca al Domnului este pamantul si plinirea
lui(( (Vel's. 26), iara nu al demouiIor. Deci d~ca al Dom
nui~i ~este pamantuJ, apoi alp, lui sunt $i rodurile, $i
dobltoacele; dara dacE!. ale lui sunt toate, apoi atunci
nlmic nu esto necurat, ci din alta parte deviri ne':'curate, a~eca din cuget $i din neascu1tare. De aceia
nu numal ca ingaduiA, ci inca merge $i mai departe,
zicand: ,,~i de va eheama pre voi eineva din
cei neeredineio~i, ~i voiti sa mergeti, tot ee
se pune inaintea voastra sa maneati, nimie
cereand pentru stiinta" (Vel's. 27). Priv~ste iarasi
cl!~patare la apostol,caci n'a poroncit $i nici n'a leglUlt ca sa nu se duca, ci nu i-a impedecat, iara dupa
ce s'au dus, iara~;;i Ii apara de oriee banuiala. Si de ce?
Ca sa n u se creada ca 0 asemenea cercetare cste venita din vre-o frica sau sfieala. Cel ce cerceteaza cu
amanuntime, () face aceasta din friea ce-Lstapane1;>te,
pe cand eel ce se departeaza dupa ce a auzit, se departeaza?a dispretuind, urand $i respingarld.Deaceia
Pa vel vomd pe amandoua aces tea ale mreji, zice:
"totce se pune inaintea voastra, mancati".

333

xxv

;,Iara de va zice voua eineva: aeeasta este

jartfa idolilor, sa nu maneati - pentru . eel ce
v'a spus:;;i pentru ;;;tiinta" (Vel's. 28). Nuporonceste'
a se departa de acele illDoncari,' ca i7i cum ar av'ea
~v~~-e . ~n,>"putere .~rl. (~e,. ,. ,~i ,12:[1, J1}11O" Spo.eeHte~ "~(Ftlgiti de
(?j,C, ,~lc~e'~ -11~L:e(~ c_urn n,~~._,t.)utelt "; B[;< ','va~i>"atme" ci1ci
n'au niei 0 putere; $iniei fiindcii n'au nici 0 putere,
apoisa va impart~9iti din ele. ell. indlferenta, fiindca
aeea masa estc a dU$manilor $i a celor necinstiii. De
a?eia zice: "sa nu maneati, pentru eel ee v'a spus,.
~~ p~n~ru ~tii~ta. Ca 801 Domnului este pamantul
~l pl1mrea hu" . Ai vazut, ca $i atunci cand poroncer;;te de a manca, cum 9i atunci cand poronce$tc de a
fug~ de asemenEa mesB,eloouce!a mij!oc aceja~imarM
tune'? Nu va Impedec, zice" cll. si cum 0,1' fi lucruri
straine, ca 0,1. Domnului este:pamt1ntul, - ci pentru ceia
ce v'am fost zis, pentru eonstiinta, adeea sa nu se vatame. Deci trebu'ie de a cerceta
curiozitate'? Niei de
cum,.~1ce, di n~ci n 'am vorbit, deCOD$tiinta ta, ci de
con$tnnta aceJma, pentru care am $i zis mai lnainte:.
"pentru. eel ee v'a spus".
,,lara ~tiinta zie nu a ta, ei a eeluilalt"
(Vers. 29). Dara ar puteazice cineva ca pe frati GU
drepta:te lieruti,.$i nu ne la$i de a manca din Beele
jar'tfcpentr!;l tH},n$ii, ca nucumva cugetul ]01' fiind
slab,sa seinmreasca lllcredinta ca este slobodde a
mancii din ele,~ dara da(:a umil ca acela arfi Elin,.
ce-ti pasa de aceasta'?Nu tlitrare o,r-ziS:;Ce 'mi este
mie a judeea pre eei dinafara" (Cap. n;12)? De
ce dara te fngrija$ti de dansii iara$i '? Nu de acela rna
ingrijasc, zice, ci $i de astiidata rna Ingrijasc tot de
tine)). De o,ceia a $i adaogat imedieat: "Ca pentru ee
slobozanieamea se judeea de alta stiinta"?
Slobozanie nllmesc, zice, ceia ce nu se poate' observa, ceia ce nu se poate impedeca; aceasta este slobozenie, sau libertate adevarata, izbavita de robiea
ludaiceasea)). Ceia ce el zice aici, aceasta insamna:
Dumnezeu, zice, m'a facut slobod; S;i mai presus de
orice vatamare; 1nSa Elinul nu 9tie a judeca dupa
filosofiea mea, $i nid nu vede ca $i mine bunatatea
stapanului, ci se va gandi $i va zicecatre sine: cele

ell

334

OMILIA XXV

OMILIA XXV

ale crestinilor sunt un mit fiinddi de$i fug de idoli $i

de demoni, totu$i se folose~c de cele I?roaduse ell: ja~tt~
aeelora; deci mare este gastrimargh~ea .lor)), $1, ee m,l
pasa, zici tu, $i ee vatamare am,.daca. EI~nul ~a lu~ec~
~.~_':t" c1v.'(' _,r?in '2 Inr:::a
.... , ;'u'bl"h u lp e.U-cat rnal tnn.e at~ ,;.iUe- a,
nu-i da nici. 0 prieina de ajudee~t Et;;a, cael. dacD. tu te
Dazesti d8 i.t-) da motiv. nid ei HUnt spune aces!ea,
"'v
.

"C'd lv~.V . . . ,.l~~

uara,
ZJCI, cum de nu va spune:. .avD, Ct ~;l~ va vu:;c,
ca nu cercetez acestea nici in macelarIe, mCl la os pat,
cum de nll va zice ni~ic, $i va judeca vc~ eu Ta l,!llparta$ese din ele eu indiferenta f D~! ~acl t~ Ie l~P~p:
ta$e$ti din ele nu ca din jarfele idu!e~l!, Cl ~a dm rn~nc~r~
curate, De aeein. nu cerceta cu amanuntlme, ca sa aratl
ca nu te snerii de eele ce'ti stau inainte. Ded daea intrl
in casa EiiniJor, sau de te vei duce in targ, eu nu to
las de a inLreba ca sa nu devii frieos ea pe$tele ce se
bate cand e pritis in mreja, $i niei' sa-ti atragi asupra-ti lueruri de prisos.
---T~-

,"":'

- ............. "

............ " : ' .

II

"" ...... ,

.'-'

...

'_'

- , ,; Daca ma lmoartasesc eu prin dar, pentru

cema hulesc(sunf
hulit"l. de care
eu multi'uIlesc"
.
h
(\T~rs~ 30) ~ De C8, sau prin cc c ~_ar t? 11l1i~aX:i~e~~~ ~
V

,"

"",

spune-mi. ({De darurile lui Dumnezeu, Zlee. CacI c,harlll

lui este atat de mare, fnc~t poate sa-rr:i faea sufletul nepatat ~i mai presus de orice spurcaclUne. Dupre eu~
soarele l~i sloboade razele sale asupra multor spuf-eaciuni ~i apoi iara$i$ile retrage to~ curate, tot 9:~a i;ii
noi, ba inca chiar mai DlUlt, iovartmdu-ne in mlJlocul
lumei, vom ramanea curati, daca v~m~hiar~de am
a vea eea mai mare deprindere in r~le). A$a dara de ce
. sunt eu lmpjectecat, zici tu, de .fl. rna dL~ce la asemene~
ospete ~ De sigur nu fiindea vom .devem neeur~l, ::- s~
nu fie - ci pentru fratelemeu 91 cn. nu cumva sa rna
fae parta:;; demonilor, sau sa fiu judecat d~ eel :r:.eeredineios. Prin urmare aieinu natura lucrurllor ma face
neeurat ci neaseultarea S1 draO'ostea eatra demoni; eu
alte eu~inte numai intent:iunea face pe un lueru spurcat.
Dara oare ee va sa ziea; "Pentru ce 1113. hulesc
(sunt hulit) de care eu multumesc((? Eu, zice,
multamesc lui Dumnezeu ca m'a fa9ut ~tat d~ ~I?a!t $i
mai presusde umilinta Judaiceasea, ea de me:;l,lrl nu
sunt viitamat - dara Elinii ne~tiind filosofiea mea, banuese cu totu] dincolltra, 9i zic ca ?~e9~i!1ii i~besc ~ele
ale noastre, $i deci suntni$te ipoerlp, timdca de $1 cu

335

buzele defaima pe demoni ~i pe idoli, totm;li de fapt

alearga Ia mesele lor - deeat care ce ar putea fi oare
mai lipsit de euno$tint!1 f v- A$a.--:dara ii (ere9vtinii). au
ajuns la aser.ne~ea credmta n.u. dm.ca.uza. a~v~,rulm,~
estp. :In ~a'i. e~ dIn cauZ3.-ambltlunel '_91 a lU~lrel de SiCtp~ . nie)).

(rDeci, zice ap0stolul, dW1 !iPE,ij, d.e minie n'ar fI,

dac<1 asi deveni eauza hule'i pentru a.ceste lucruri doDanditedela Dumnezeu, ineat Ii 9i multarnesc f Dara
Qaremai SPUl'18,ziee, Elinui 9i acum, cand te vede
d nu te interesezi si nid nu cereetezi eu amanuntime f
Nfei de cum, fiindeii nu toate sunt pIine de earnuri jarfite idolilor. ea sa banuiasea, asa eeva; si nici el nu mananca din' ele ca din jartfe'iClole$ti.' Deci, nu mai
eerceta de lucruri prisoselnice, J;li nid daea ti S6 spune
ea, sunt jartfeidol~ti, sa te imparta;;;69ti din ele. Caci
Christos ti,a, dat tie char, ::;;i te-a facut lnalt $i mai
pres us de' oriee vatamare, nu ca sa auzi graind de diu,
nu CEt dup;;), ce-ai primitatatea del a eJ, ineat e demn
de a-imultaml, '-tu 58_, vatan"ll. pe altii pana a ~i huli}).
Dc cc nu".spui Elinulul; ca~ ~i---1118.Jla.;r!(~j, ;;i !lici nn te
vatama 91 ea faci aeeasta nll ea cuma-i iubi pe demoni1
-Pentru 'ea nu-J vei putea convinge, ehiar de i-ai spune
de mii de ori, fiindca este neputincios~i razhoinie. Daca
tu n'ai putu~ convinge, pe .frat.ela tiiu, apoiv cl! at~t lllcai
mult pc Elm care itt. esm du~rnan. Daca .t!atele .tau
crestin :;;i inca eSLe stapaniUn cugetul sau de Jartfele Idole:;;ti, apoi cu atat mai mult e~l neeredine~?s, <,:D<:ra,
zici tu de ee avem nevoe de atatea vorbe, fimdea 91 pe
Christ~s l-am cunoseut :;;i-i multamim;ccJlaradaca Elinii
II hulese, apoi noi trebuie a fog'l de ehr~ Sa. nu fte un~t .
ca aceasta, - iubitule, cad nll este tot una, A fi !1Uht
Christos de Elini, este un mare ca~tig pentru HOI, pe
cand de a manca sau de a nu manca nu este absolut
nimie. Deaceia prefntimpinand e1 zice: ))nici de yom

manca ni prisose~te, ~i nid dellu yom manca

ni Iipse~te" (Cap, 8, 8). ~i afar~ de }l-eeas~a el a ho~

tarit ea, asemenea ospete trebmese lllcunJllrate,

ca tr~buie a fugi de eie nu numai pentru aeeasta,
pentru aite cauze pe care Ie-a spus.
.

~.~8:
Cl 91

"Peei, ori de mancati, ori de beti, orLalt

ceva de. faceti, toate intru slava lui~Dumnezeu
sa Ie faceti" (Vers. 31). Aivazut cum delamancari

336

OMILIA

xxv
OMILIA

el a adus sfatuirea in mod general, ca astfeliu sa ni dea

cea mai buna , regula de vieata" aceia adeca de a se
slav\. Dumnezeu prin toate actiunile nOastre ~
,~Fara sminteala fiti,. ~i Judeilor .~i Elinilor,
si ~isericei lutDumnezeu" . (Vers" ,32), adeca ni-

'm~nIrisa nu dati' niciQPricina, fiindca ~i fratele tau 5e

<;!candaiiza za.si; \IlJdeulmai muitinca teo'Va uri 9i te

~a graJderati; :;;iElinul deasemenea ' te ya.ridktiliz~ea
' iubitoi'in de --1:)~,'I'iiet;:e $i ipOCliit.~u , numa! pe. fratl l)~ll
treblJie a-~ atjnge, oi~ ehiar:. ~i~e Ehm sau pe. C~l d~afara"
in cele prme lpale. Ca daca nOI suntem .lumma, $1 alua:t,
$i lumina tori, $i sa rea pa~antului, . apOl atU?CI ~re~)ul~
de a lumina pe altii, iara nu a-lmtuneea, a-ltmea
stran$i, iara nu a-idezlega, a atrag~e cat~a noi pe ee~
necre?incio$i, i~r~ J?ua-i lUE!' p~. fug'C~pecI" ~~ ce al~ngl
pe eel co t.rebUle a..,l atra~e,~ Fnqdca $1 Ellm~ ~e ~mu
neaza eaQd. ne vad pe nOl mtorcandu-l!e l!1d~r~t m ~e
acestea, caci nu $tiu eugetarea noastra, $1 ,mCl nu $tIu
ct.., sl)fietului a devenit mai pre sus de orice spurcaciune
simtita. Deasemenea $i Judeii,preeum $i . eei mai slabi
dintre frati , aeeia$i VOl' crede). Ai vazut rate eauze a
pus Inainte, pen!ru earetrebuie a f~gi~ dej~rtfele .ido~
le$ti'? Pentruca aeest fapt este faramcl un folos,
fiindca este de prisos, fiind ea este spre vatamarea fra" Lelui, spre hula Judeului, Elinului spre l~yi~ov~tire,;
pentru CEt nu tr~buie a . ~ in con!act cu d~monll, $1 ~mdca
., iaptul acesta este un fellu de IdololatI'1e, d~ ~eem t.rebUle a fug\. de eL Apcii fiindea a spus: . "Fara smmtealafiti" :;;i i-a faeut raspunzaJori$i de vatam~rea
- Elinilor~i a JudeiIor, $i prin urmareeffi as ru cem ce
e1 spunea, -=" yrive$te cum. face VOI.'~i;t lu~ u~o~ra, $1 ine
primita, punandu-se pe sme Ja mlJloc ;>1 zleand:

, "Precum ~i eu intru toate tuturor plac,

necautand folosul meu, ci al celor multi,ca sa
se mantueasca" (Vel's. 33). "Fiti mie urmatori,
precum ~i eu lui Christos" (Cap, 11, 1). Aceasta este

regula cre$tlnuilli celui de::o:avar$it, aceasta e~te no[ma

siO'ura $i exaeta, aceasta este eulmea eea mal l~alta dE.:
pgrfectiune: de a cauta de interesul c(;mun, cma ce $1
e1 aratand a zis: "precum~i eu lui 9hristos'~. ~imie
nu. poate face pe eineva de a fi urmator sau ImItator
al lui Christos, ca a S8 ingriji de fratele $i aproapele

337

xxv

sau. Dara ebiar de ai posti, sau te ai culcajos pe pamant,

sau te-'ai sugruma pe sine-ti, insa de aproapele tau nu
te ingrija:;;ti, n'ai facut atunci niei un lucru mare, cad
purta,ndu-te .a stfeiin, tu ai stat j'ndL~i:o:i(1ideparte de
t a es\c.. ~Al0"'ilo!' (ieia
(:jr'Mi;
.... ta im.ilQ':na " ;Dp gi luc pu! a('8-:
.,;...-OG ,:::;':; ~ ,.., ...~ .. t?;l ; " ~ , ' . ,,; ,~~,,,,,,,,, ,,!v.' >"-. ' ,"'_', .,
...., ... ''''~.I , ....., .:'; :';; /'~} ."'~~ ':. ~>~:' ,_,

i'iatur"a . :cr~la~:, :a!CI , ~de~~' " Qe a ,-,s e 'Q~.P&1:~tu c~n;~:va-':l,{e"Ja,rl>

tHe idoie$ti, eu aih facut multe, zice,$i dih cele nefolo-:sito;:l,re, C~, de pikla;, ca, am taiei:)~t fmprejur~ am jartfit.
'Toate acesiea, daea Ie-ar examipa cioeva prin ele. insa$i,
. ar vedea ea perd pre cei ee Ie ingadue, -$i-i fae de a
eadea din ma ntuire, - $i cu toate aeestea eu Ie-am suferit :;;i aeestea pentru foiosul r ezuitat din ele. para ai:i
nu este nitnicdin aceslea. Acolo d'a.ea nU-~l aprople
cineva fo!osintaapro~.eJui, :;;i nu lucr eaza pentru al~ii,
atuncj faptul de vine' vatamator ;"--'pe cand aICichiar de
n'ar fi 'uimeni care sa 86 seandaliseze, totw;;i ~i atunei
trebuie ase depaltadecele oprite.N'lnfi suferit n!lm~
cele vatamatoare,-ci .$i pe cele anevoioase. "Alte blserici, zicc, am jafuit, luand de cheltujcala spre
a sluji voua" (II. 'Cor, 11, 8), $i de $i fmi era slobod
de a manea fara a luera, eu totu:;;i n'am d iu tat aceasta,
ei mai de g raba am preferat de a muri de fbame, decat
de a scandaliza pe aitul. De aceia :;;i zice ,: "lntru tO~ite
tuturor' plac", a'q3Ca : iJchiar de ar trebul sa fae ceva
nelegit~jt; nbos,i toI' :;;Lj)r1rnejdios; eu toate Ie a-$i rabda:in
interesu1altora .. - Fiind ,mai preslls. de toti in luarea
aminte la eele legiuite, iataea apostolula devenit maL
pre jos de toti in pr,ivintapogo!,ama ntului sau a con.,.
-____(jBsitlrriim~_ ee ff:!,cg-~___ ..' .--'-___ .______________~~-- _- --_1) Oind tu nu impartj folosul eu al~if, nici un sucees
.mare nu vei. putea avea. Aceasta 0 dovedB9te cel ce a
adus fnapoi talantul i'ntreg, $i a fost taiat in doua fiindca
nul-a inmultit. Deci, :;;i tu " frate, chiar de ai sta -nemaneat, ehiar de ai dormi pe pa mant, chiar 'de ai
manea cenu~a $1 ai plange intr'una, fnsa CU nimic nuve~
folOsi pe altul, nimic mare n'ai faeut. Fiindca ehiar $1
pe tarbatii aceia mari :;;i puternici din veehime, aceas~a
mai GU sarna i-a fiicut insemnati. Cerceteaza eu ama.,.
nuntime vieata lor, $i vei vedea lamurit, ea' nimeni pe
') Partea morala;. Noi. trebuie a : face, totul, nu In intere~~l
nostru, ci alaproapelui,:;;i ea tip al acestei virtuti este MOI8]"
:;i David, :;;i apostolul Pavel. (Veron).
,
16038

22

338

OMILIA

atunci nu se gandea la ale sale, ci fieeare la ale aproapelui, pentru care au $i stralucit atat de mult. Olci ~i,
pe timpul lui Moisl multe ~i mari minuni $i semne s'au
facu t, insa nimic din acestea n u I-a fiicu t atat de, mare
9i Sh1vit, ca aCea fericita -voce, pe C~~6 ,'a 'adresat-o lui
Dl1mnezeu, zicand " ;De Ii, vei iertii, I IOf , pa,08.tul
iopt'S_i
i'q';:' ri,-,. n11 ut-'\.....
<:>"'A1' ""f'-"PO'a~rnQ
Q;
I.!~"-: '!', ..l. O,.. J.. v ." --e.G .t.u,,:. ,
y~v ~ b~-' ';'.;.. l()." ";'..1.

':-:""''!IL

din cartea vietei::

np
C''L/

Yni~"
" ....LO.!!C

(Exod.~2, 32). Tot astfeliu afost !i1i ,

David, pentrucare ~i zicea:

"Eu pastorul am gr~it,

$i eu am facut rau, dara ace:;;tiia ce au facut? Fie'mana ta asupra mea $i asupra casei tatalui rneu"
(II Jmparati 24, 17). Tot a~ 9i Abraam nu cauta jnteresul sau, ci al celor multi. De aceia se ~i expunea
primejdiiIor, ~i ruga pe Dumnezeu nu pentru ceia ce
i se cu venea lui. Ace$tiia au stralucit in acest mod, dara
tu gande~te-te $i cum s'au vatamat cei ceau cautat
numai de ale lor. In adevar, ca nepotul acestuia fiindca

;,Deveimergetu spredreapta, elima

auce spre stanga( (Facere 13, 9), apoi a1e-

a auzit:

voiu

gandu~:;;i

339

OMILlAXXV

xxv

"partea,:;;i'"-a c.iutat numaide interesul sau,

dara nu I-a gasik fiindea tara lui. a fost ar.sa~ c~
din ceriu, iara cea a lui Abraam a ramas neatinsa.
Jona deasemenea fiindca nu cauta de interesul 'celor
m'ulti, ei numai de al sau, s'a primejduit de a se perde
chiar; cetatea Ninevitenilor a dimas pe loc, iara el S8
zbatea, sezbuciuma $i S8 afunda In valurile marii, ~i
numai caml a cautat de interesul celor multi, a gasit :;;i
pe a1 sau, Tot a:;;a $i lacob nediutand in turmele de
oi propriul sl'i,u intere~, s'a bucuratpentruaceasta-de
un mare bel$ug. Deaseme;lea $i Iosif cautand de interesul fratilor sai, a aflat peal sau. Caci flind trim is , de
tata] sau, el n'a zis: De ce sa rna due ~ N'ai auzit ca
din cauza vedeniei ~i a visurilor ii (fratii) au uneltit de
a rna invinovati $i a ma pierde, $i rna gasesc vinovat
fiindca tu ma iube$ti ~ Ce nu VOl' face Cll mineavan'du-ma in mijlocul lor '? Nirriic din acestea nu a spus~i
nici nua gandit, ci a preferat inaintea tuturor sllljirea
fratilor sai. De aeeia s'a ~i bucurat dupa aceasta de
toate bunurile, care I-au 9i facut foarte slavit :;;i' stralucit. T,ot a$a ~~ Moisi ~- caci ~:lifl!icnu ~e lrD:pedeea. de
a vorbl de el ~l de a doua oara, ~I a vedea cum el trecea
eu vederea pe cele ale sale, ~i cUuta numai pe ale al-

tora. Acesta fiind crescut in palatele Imparate$ti, fiind~a

a considerat ca 0 bogatie mai mal'e decat toate bogatiile Egiptenilor l;>atjoco;a ~ui Chr~tstos, ~'poi aruI!capd
din maniie sale totul, sa facut "parta:;; rale10r cele m.,.
rlurau Ebreii, S1 BU numair.a Al nil s'arobit, ci $i pre
aceia
i-a
' sca,')at
din- robie.
lVIari " in adevarsunt
aceste
,
,
, , !, . ,"
,"
"
f' , ,
if~,.p;-'e, $i vf"(~{lnJGe d.e .0 pufta.re- ]!~gereasca, !nsa aptele
lU1 Pl:LvelaIJ , jntreeut pe Loate ceiel1:i.He, .
'
.
In adevar, iubitilor, cil. toti ceilalti de pe ~tuBq~
pan'isindu,:-:~ _hun_urHe lor, pr-eferau d~_ a ~e ~rnp!irta~~
eu ralele a proapelui, dara p~ vel af~cut mca 11 Il2al
mari decat acestea. EI n'a VOlt numal de a se lmparta$l din nenorocirile altora, ci prefera chiar de a fi in cel~
mai de jos rale, numai altii sa se ga~easca Ip cele mai
mari bunul'i. Nu este .aeela$ lucm: -<1e -8, fi ~P. dezI?er:
dari, ~i dupa ce aruncLla.Q pa!'te (~ezmerd?-rl~e, sa ~~
in suferinta, eli gasirld\l~te In~u}l tu l,n ~llf<;lrmtl,.~e altl~
sa-i faci a S8 bucura de Iml$te '$i cmste. AIel, d~$l
p,;.;ie rmlrA lu!~ru de a schimba cole bune ~ cu cele rale
~e;1tru binele fr'atelui, totu::;;i faptul are In sine :;;1 oarecare mangaere, fiindca ai parta9tin nenorociri, -dara
de a vol numai tu sategase$ti in _ sujerint~, pen~ruc;a
'-&l4.i dt SSDl:lcgr de c"lg h'lPe ~eeastaAHl-U!, ca !?:
pt;tut ie~l oecaJ, dintr'un sufle.t in.tinerit, $i di!l ' c.uget~
ferieitului Pasel. Si nu numal prm ac_easta, Cl $1 prm
alta superioritate 'eu mult mai mare ~a':.el lntrec? p~e
toti cei vorbiti mai s:,s. A?ra?-~, ?e p~lda, eum~ ~lCCl:
laiti toti se aruncau m prlmeJdll lllvwata aceasta, ~l
apai ,toti in .general cereau moar.tea~ p~. cand Pavel
C(~rea sa cada chiar ::;;i din slava vIete~ vllto~re pent!'u
mantuirea altora. Am a mai spune $1 a,. .tEela ~uJ;:r:o~
ritate a lui Pavel. ~i care este ac:.easia? Ca unn ounr'e
Ebrei de9l poate stateau in fruntea. celor cc me~te$u
geau 'multe neajunsuri, dara carora Ii er:,a. Incredinta~
povatuirea lor, rabdau cu toate ac:.es~ea, <?lCI se pe~r~cea
Cll dam;;iii ceia ce s'ar petrece !:)U.na9ar~ cu un pa:.m~
al unui fiu rau insil. fiu, - dara lata ca Pavel VOla sa
fie anathema p~ntru dan~ii, de$l nu-i era incredintata
lui privigherea 9i ingrijirea .de dan!i1ii, fiindca e1 a fosl
trimi~ ca apostol al neamllrllor. . , ,._ .
.
Ai vazut maretie de suflet [;;1 maltlme ae cugetare
intrecand chiar , inaltimea ceriurilor? Pe aces~adee:
ravnB$te-l; iaradenuJ)oti. "apoi ~aca~ p~, C~l ce a~
stralucit in Jegea veche. Ca astfelmvel gasl mteresu
0

'0

i1

OlvllLlA XXV

tau, dadi vei cauta pe al aproapelui. Aslfeiiu ca daca

te letleve:;;ti de a ' te ingriji de fratele tau, cel put,in 1ntelegand ca altfeliu nu - te vei putea m~,ntui, l!pe;;te.-te de
da.nsul ~ide interl;.sele luLSup,.t de aJuns chIat , ~l cele
~5Pusede a l1eCOnVinlI6,caaltmintrelea nu este cu putfrW~ : de,,;~ ,g:lsl"interesul nbstru. Do.ril, daGay()e~tia: a:fia,
, e.(;ea.~tastdib.~' '3xeri:!'r,)!eie DPisriuite,', ~";lJbj gilntle~le-i;edl.,
dacade 'pilda ti s'ar~ apr-jnde'casa, ia:racei ce locuescin
'apropiere, gat1diQd'IJ;~e .humai ia inleresele lor, nu. ar
sad m ajutbr; ciincuindu-se in case ar -staaSei.ln~l, de
teama e'a nu cumva inti'and cineva sa dosasca ceva din
casa; - gande~tete, zic, cam pedeapsa nu var sufed~'
Fiinddi chiar foeul aruncandu-se asupra caselor lor,h
va ' a,rde totu1, $i aceasta fiindcanu au inte!es .interesul
~Q.!;.a'l prapadit, p~ 1 ~I'!ga ' eelealea~!'OapeIUl,; ~ll. celE? ale
lor: Cacl])umnezeu, YDlnd de a lega pe oamem unn de
altH, a pus oastiBliu de nevoie in imprejurariie ce l1e
> 18l..g:'i" Inc-.8:t de in1ere$ul aproapelui se leag-a ;;Unte re~~l
; nosiru,. ~i lntreaga: lumeastfcliu estecompusa. De acela
, si In ecrabie. daea capitanul lasand in timpde furtuna
loteresefe eelor multi ;;i-ar cauta numai de ale sale, apoi
iute se vascufuoda $i 'el impreuna cu cei dinauntru.
Deasemenea :;;i me9te~ugui'jJe,daca :;;i-a1' cauta fiecare d(}
jntere::m! sat!; apoi vieata nu ar pute:'). sta, $inicj me:;;tqugul care cauta aceasta. De aceia ~i agricultorul nu
Batnana numai 'atata grau, pe caL i-a.r'ajungeJui,""1imaca~
~ ut8~'ar pBrde ;;i pe dansul $i pe a1tii, ci cauta de
interesele eclor multi. T()t ri~a ;;i 08ta$ul nu infrunta
-" primejdiile ca sa seapc' numai el, ci 'casapuna in sigm\anta f;icctatile;~i cetatenii din -ele. Inca ~i neguti-
to'rl11'11 U, Mace ataJif rll'iitfa" pe~ CaliI; jf~trebtfte~i'ui ;"7ci pe
caia ttebuiesi altora . Dara daca at zice cineva ca fiecare face de acestea,nu gandindu-se'la inte1'esul meu"
ci 18. itl sau, caci $i banii sunt ai lui, 9i ca~tigand siguraIlta ;;i slava, el toate acestea Ie face- incat ca cautand
: <ie jnteresul meu, diuta de al sam), ~ apoi aceasta toc: maio ' zic $i eu, :;;i a$i fi dorit s'o and mai, de demult;.
pentru aceasla am facut$i atata Yorba, ea sa arat ca
atu'nci i;;i cauta aproapele de interesul sau, caild segande$te 1a interesul tau. Fiindca altmintrelea oamenii n'ar
fi suferit ca sa caute:;;] sa ingrijasca de ale aproapelui,
darn IlU' s'ar atili in .aceasta nevoie, apoi de aceia, Dum-
n_ezeu a e~mlegat ..,,:;;i }mpereehe~t as~s~e nevoi, i~cat , n'::
lasat ea Cll1flVa sa-$l' caute mal 'nt<'il Il1teresulsau,daca,

341.

OMTLTA XXV

nu se conducedc interesestra.ioe. Af::easta. de sigur ca nu

este lueru omenesc, adeca de a alerga in interesuI aproa-:
pelui, iara de aceasta. t:rebuie a ne convinge daca nu de
aid; celputin din cElIe riinduitedf? Dumnezeq.Nueste cu
. a- ,d e .'a te .mantUl m.;;t1t mQ
. .,:-;:l_tl-::htht(;
CI ' . h' ~'l,
". . ' .
putmt
~l {f}l!8;r ue~.l
ajungl? 1a ce<;i, mai$!.1a1t~f}lj~ofte, !ar~: ae ~lPe.rr! ;Ht} ";;:31'::jezi, ~n! , v,eicastig~ inaintea lui P urim};z~uticr :tifj , CU,~-~j;
$i de unde se invedereaza aceasta ~ Dmce1e ce a spus fe-"
ricitui Pavel, zicand: nDe a$l imparti averile 'mete;
A

).1

"

~i

de a$i da trupul meu ca sa, se arda, lara dragoste nu am, nimic nu folosesc" (Cap. 13, 3). Ai

vazut ce cere Pavel dela noi ~-de$i cel ee imparte averile nu cauta ale sale, ci pc eele ale aproapelui. Dara
nu estt;l deaiuns nUIllai aceasta, zice:ci ~u voiesc ca sa
se faca acest lucru Cli sinceritate- ~i" rnulta simpatie, De
aceia a $i legiuit a$a Dumnczeu, ca astfeliu
ne duca
1a 1egatura dragostei.
'
,
Deci,cand Pavel cere 0 a$a masura in dragoste,
iara noi nu acordam nid cea, , mai mka, apoi de
ce iertare vom fl vredniei f Dara; zici tu, cum de a
vorbit Dumnezeu lui Lot prin ingeri, zicand:, "Grabeste ca sa te mantuesti acolo" (Facere 19, 22)~ Dara
spune-mi, cand a spt,l~ acest,?U, 9i~e ce ~ Ca?d _ped~aps~
. ~i!Z..ltS!LaJij2r..ll.lQt, _snpu ~ .tI'el;>u}fi a~t _ lJ}~rept~Jd Cl
fiii1dca crau des<::urajati ~i sllfereau de a.' b~ala neVIn ecabila, $i atat cej?iifrani; ~~t ' $i eel tIn~ri aIe~gau I;;,
acelea~;;i desfranart;;>l trebllla- de a . fi ar'l de VB, - $1,
. infine, ..chiar in a,.eea zi cand trasnetele urma ., a-i do=bori,. pe alfinintrele~ nkiJ1.usuryt._.~J;H,lge.c .~~~,t.e.~, PElIlttu_
- raliU.itiF $i"vYttute, Cl pentruplaga durunezeeasca ee eazuse asupra lor. caci, inadevar, ce trebuia sa faca '?
l3pune'mi; sa stca pe loc ~i sa primeasca pedeapsa, :;;i
sa fie aI'S de viu, fara ca sa poata faIos! eu ceva
pc aceia'? Dara accasta at' !l fast, ~ea mai de p,e ~lrm~
prostie. Nici eu nu spun ca trebm8 de a sufen cmeva
pedeapsafara scop, :;;i farahotararea lui Dumnezeu, data
caM un am traie,?le in rautate, atunci poroncese dea
se ind~epta, ;;i de v~i~~ti sa 0 f~ci aceasta pentru apr~~-.
pele, i~ra de nu, apOI..cel pu~m pentr!1 10teresul tau.
Cel mai bun lueru este sa 0 raCl pentru 10teresul aproa-:-,
pe1l1i, dara ,daca poa~e inca, n'ai~ajuns.la a?e~ i?alpme
a virtutei, cel ',putin pentru tIne fa-:o. Nlmem, decI, sa ,n u
caute interesul sau, ea sa gaseasca acel interes, ~i cugetand

sa

342

OMILIA XXVI

O':IlLIA XXVI

ca nici lipsa averilor, nid muceniea, $i niei alt-ceva de

acest feliu hu he va putea apara, daca nu vom avea eu
noi cea mai inalta dragoste. Aceasta dragoste, ded, sa
o ayem Inaintea tuturor celodalte, ca astfeliu print.r'ansa

sa

',~e , --bucuraril ~i Ue ' DurH'it~tHe" prezente ca ~i -de- ecle

viito[l,re fag;:1,duit.e nona. Carorafie' ;cacu totiisa .ne

~r:np0r'I~,;,im prin ehal-i1l1 !;.i fiiantropil{;:i DCfrnnlllui ndst.ru
11SUS Christcs, ca,ruia se carle slava in veeii. vecilor.
<

Amin.

OMILIA XXVI

"lara

V8~ lal~d pl~e

voi frati1or, ca de to ate ale

precurn ani dat voua

m~le va aduce~i amilite, ~i

CCIc date (preda~iile), a~a

letineti 't

(Cap. iii 2).

... Complectandvorba' despre jaxt.fple idole~ti, precum

se cuvenea, ~i facand-o mai desa var$ita deeM toate
celelalte, trece mai departe la 0 alta chestiune, care de$i
era un pacat, insa nu a;;a - de mare. Ceia ce amfost
zis mai sus, aceasta I) spun ~i a(~urn; ca nu in~ira dela
01alt8~ invinov3_tirile cele mari, ci punandu-le in ordinea
cuvenita, la mijlocul lor introdtl(Xl pe cele mai u;;oare,
indemn;lndu-i numai eu asprimea cuvantul\li rezultat
din necontenita certare facuta~ auditorilor.De aeeia, ceia
e~este mai grozav decat orice, adeca yorba despre InVIere, 0 pune tocmai Ia Ilrma. Acum lllsa el pa.:;;e$te la
alta chestiune mult mai u$oara, zieand: "Va laud pre

voi fraWor, ca de toate ale mele va aduceti

aminte"'. cand pacatul era $tiut $i marturisit de toti,

el $i acuza eu putere, In acela$i timp $i ameninta, dara

cand este indoeinie, el mai Intai H pune de fat a ~i dupa
aceia cearta. Pacatul eel. marturisit el il ridica mai
sus, iara pe eel indoelnic H arata ca marturIsit. De
exemplu: curviea era un pacat marturisit, ~ide aceia
nu er~ nevoie de a arata ea acesta este un-' pacat, ci
numal cat arata- marimea acestui pacat,- iai'ii,vorba 0
aducea prin comparatiune, $i iar~i--:- a judeea . pe altii
este de sigur un pacat, rnsa nu ca cel d-inainte, $i de

343

ceia i\ introducea in yorba ~i-l dezvolta. Chestiunea

i,rtfelor idole~ti era un pacat de care multi se indoeau,
i Cll toate acestea era cel mai mare rau, pentru care
i do vede~te ca este pacal, ~i chiar il ridicii, in cursul
'orbire"i. Cand -insa face aceasta, el nU-numai Ga fnde)ar-te8:za ' pe ctri,e-y a dt;Iu : faCBrea," ~celui . paent, c~ inca
! ducc 91 la eele contJ'{:I.l"Apacatului aceluia. A$a,depilda,
;1 H.'U. ..Spus 11urn~~ ' c ji }1U treJ}uie [~ ,curvi) ci !IICa, ea .est~ -
ievoic de a al'at~t;;i 0 maresflntenie, pentr!.! care a ~i
Idaogat.: "Slaviti dara pe D.umpezeu in trupul
vostI'U :;;j 'ins'ufletul vostru". ,Deasemenea zicand
:{t nu trebuje a fi cineva intelept cu intelepciunea lumei
:l,Ce~tiea, el nu se multame~te numai ell aceasta, ci inca
poronce:;;te de a se face :;;i neb un. In alt loc sfatuind pe
~ redincio~i de a nu judeca $i nici de a nedreptati, mai
rleparte e1 rastoarna :;;i expresiunea a judeca, $i sfatuB$te nu numai ' de a nunedrepUit1, ci Inca de a fi nedreptatit, -adeca tie a suferi nedreptatea. Tot 8~a ~i de
jartfele --idole~tiv()rbind, n'a; spus numai Q1, trebuie a
fuglde cele impedecate, ci inca chiar ~i de cele slobode,
daca devin spre scandai;-$i a nu atinge nu numai pe
frati, ci riici chiar pe Elirii sau Ebrei-: .;.Farade smjnteala frti; zke, IudeHof'-~i El1ni-lDl\ -~i -biser-icei
lui Dumnezeu".
,. _- :':' .
_
Complecta~1d, ded. Intregul -ell vant 9cspre . toate
acestea, deodata trece eu vorb l1 1a alt pacaL. $1 care
eraacel pacat ~ Femeile pe deoparte S8 rugau in biserica :;;i profetizau cu capul descoperit - diet p~ atunci
femelle profetizau - iara pc dealt{t parte barbatii llUrtau
parul1ung, ca :uniia ce petreceau In filosofie, 9i cand
se rugauprin biserici san profetiza.u j~i acopereaucapul,
iara amandoua aceste abateri erau dinlegite Efinilor. _
Deci, fiindea pentru toate acestea el Ii statuise deja
fiind de fata, $l poate ca uniia au ascuItat, iara alt.ii
fIll auerezut, de aceia apostolul, ca un adevarat.<ioCtot',
vine $i prin prezenta epistola, $i indreapta aeest pacat.
.Cum ca el Ii sfiituise deja fiind fata . acolo, se poate
vedea din cele ce spune in exordul acestui capitol. In
ad~var, de ce oare nespunandnimic de aceasta in cursul
epistolei pana aiei, deodatii dela alte paca.te sare $i zice:
;,V~i. laud pre voi; ea de toate ale mele va
.aduceti aminte, ~i precum am dat voua cele

344

da.~e (predaniile). a$a letineti"? Ai V8.Z'1t da ra, ea

unlla au asculla:t,".~1 .p,!3 ace9tii~ Ii ~auda, iara altii n'a!1
ascultat. pe carl n91 mdreapta prm cele ce urmeaza,
ii?and :." I.ara. de. se ,vede ca este , cineva prigo.. TIlLar (mb;itopm de cea:rtii).,noi ' obiceiu ca aCesta

1:1~~y~r.!-!~,nji) ~ ,bise[Jcj!~ 11l,i. .vumnBzeu" (Cap. , 11,

l?jrv[~. nl~,f' J!e ur~ila . ,~iil (',~ieutaptebtine,GiW,~ .d.in

C~I .C~l

tapte rale, pe totl 'i-ar fisupos aceleia>;liIllVino~

vatm, apoi peuniia'i-ar fi facutmaiillrlrazneti jar De
c~HaltL mai.~ra~davi, -pe cand acum Ia'.odarrd '$i apr'oband pe unna, lara pe a1tH infruntandu-i peaceia mai
mult ia mangaiat, iara pe cei din urmai- a facut sa se
ru;;ineze. Inyinovatirea de sigur ca chiar prin sine insa~i
este in deaJun;; pentru a imboldi pe cineva, dara cand
inca se pune .!?i;ih paralel cu cei ce sunt lauda1i si .eu
fap~e b.une, .ap~l/"ftt~nci $i boldul este mult rna] i'niepatGtm!$l mal'Ruterme.
;, Deasta data, insa, el Incepe nu eu fnvinovatid, ci
eil: .1ai:J~e, $i . inca cu laude mar!, zicand: "V~i laud pre

VOl~

345

OMILIA XXVI

cade toate ale mele va aduceti aminte".

Acesta _este obiceiul lui Pavel. caei chiar in lucruri

miciel implefe.:;;te laude mari ~i aeeasta 0 face nu ca
sa~i lingu~asca.,.-. sa nu fie u~a> ca .aceasta caci eum ar
ft , fo~t C: U. puti~ta .sa. ~aca a.:;;a, el care ~u dorea nid
aVel'l, HIel slava, ':;;lmCl altceva de aeest feliu? - ci Ie
face tOa,te acestea pentru mantuirea lor. De aceia chiar
~i !naita aceast~ laud a, zieand: "Va laud pre voi,
ca de toate ale mele va aduceti aminte", Care
sunt acele toate? -fijP(kiivorba lui'deastactata este ca -b~rbatii ~s~ I:U se <,roag~ cli capul acoperit .:;;i purtand-par~u!lg, ]ar~ femelle sa nu stea in biserica cu capul
dezvaht. Dara dupre cum am fost zis d S8 jnlrece in
laude, f~candu-iprin aceasta mai cu n;ulta bun:hojnta.
De. aceia!?i ziCe: "ca de toate ale mele va adu-

ce~i amil!te,. ~i precum am dat voua predanme,

a:;;a }e tlI~etl . ~t dara el Ii preda atunci multe ~i

nescrl:,8, ce~a ec,,?! )!1 alte parti 0 aratii de muUe ori..

Atunm. de .~){Sur ca II-a predat eeva .verbal, iara aici el
pun~ 9~prl<?Illapep~r~1 care ~i-a predat. Cu chipCll aC8sta
elJac~a ~alputermcl pe Celee ascultau, In acelasi timp
doborn ;;1 trufiea eelor indaratnici.
"
.

Dara apoi nici nu zice: ca vbi ati ascultat, iara

eeilalii s'au impotrivit)$, ci fara nici-obanuec\.la, ~a zi-'
cand, prin cele ee urmeaza lasa a se 111telege accasta
din cele cespune: ):;i voesc sa $titi voi,c;"i,atot
barbatul caput este Cllristos, 'i-f:lxa capul fem~ii
h
1,lara
"
,
este naruatu
caput
-JIU. . -'!)rlSt..os~
~

(~'

>

.,....

' .'

LI1l!rWe",

ze-u (' (Vers. 3;.-:~i .acou.~t4--~es.te. t;xp}.tGallecl :prloiriei, -5atl

a 'etioloaiei, pe care o;;i pune aici, faca-od eumai multa
Nigarc de sarna precei;:;labi. Cre~inci~sul ehi~1"..-d_e este
puternic, ~i nu are neVOle ?e cuvan~ ~1 de. p!,lema, sa}!
de cauzu, [Wecum S3 cere, In lucr~rlle ce 1 sa 'poronclt
a Ie face, el se muJt.ame:?te numal eu predamea, - pe
cand ee! slab, cand afla ;;i cauza, apoi eu ma i multa
ra.vnapastreaza cele vorbite, $i s,e supune lor cu mai
multa buna voini-a. De aceia ' nici n'a spus 'C:luza; p&na.
ce mai intai n'a vazut poronea lui nesocotita$-i calcata
in picioare. $i -care este aee~, CaU4:1 ~"AtQt barbatul,
zice capul este Christos" > A$a dara$i aT Elinuiui l'
Nici decum, fiindca daca suntem trupul lui Christos~i
maduliiri din parte, fiji cu aces tea -esle capui aceia at
nostru apoi este invederat, ca al cclor ce nu sunt in
aeest trup, $i nici nu tin loc de maduW,ri, nu poatefi
el cap. A;;a dara cand el zice: ,;atot bllxba.tu!", trebuie a se subin1elege "cI'edi.n~j9s " Ai Y,a zut cum _e~
pretutirideni atala pe auditoriu cu e,xemple de .sus! Cael
sicand vorbeade _iubire, .;;i d O' umilinta; $ide -milosten ie, tot deacQlo i~i tNi,gea, exernpleJe."
. .
j

_ "Tara. capnIfemeij este ba~batul., lara caput

lUiChristos, DumneZfU". Aici se repact I1supra
noastra ereticii, inchipuindu-'-$idin cele vorbite oarecare
micime sau imputinare a Fiu_lui l~i Dumnezeu,.. clara
singuri se prind in vorbe. Ca daC<;,.capuI.fen;en ~ste
barbatul, apoi acest cap este de ? nIn.ta (op.~fj[)cr!fj<;) cu
trupul, ;;i prin urmare si capnl Hn Chnstosfimd Dumnezeu ' este invederat ea' Fiul este de 0 fiinta (6p.()'J6cr~G<;)
eu T~tal. Dara, zic ereticii, noi nu "oim a arata ca ilU
este de aceia$i Binta, ci ca este stapanit .. Deci ce am
putea r;espunde aici? CD. mai eu sarna cand s~ spune
ceva iojositoriu fiindel inlbracat intrup, atunel cela ee
se vorbe.:;;te nu este spre injosireatfumnezeirei, ci spre
aratarea iconomieL Dara spune-mi, cum voie;;ti ,. acurJ1'
a seoate acest fapt de aici? Ca precum barbatul sta-

346

OM ILIA XXVI

OMILIA XXVI

pane~te

pe femeie, zice, ~a ~i Tatal stapane"?tepe Christos.

Ded, dupre cum Christos stapane~te pe om, a~a ~i Tah'H
stapano'$te pe Fiu-"Caci, zice, atot barbatul capul
este Christos". Data cine ar putea priml vre-o data
l'u::eastaJ . Ca. da~a pe ~8,ta. oepi:i,rtare este lotre' noi ~i
fitjI~ tot. pc atata este lntre Tatal . :;;iFiul, apoi poti
pricepe .1n qata injosire n ' pui pe. FiuL A:tc d.l,nu
in aceiasi felhl' trebuie . a ti examinate lie riui ' toaLe
cuprivire la persoana lui Dumnezeu, de:;;i poate se
'vorbe:;tc in aceltu;;i feliti, ci trebuie a se acorda lui
Durnnezeu oarecare superioritate, ~i pe atata pe cat S8 .'
euvine lui Dumnezeil. Ca daca nu i se acorda aceasta,
apoi multe absurditaii -vei vedea izvorand de aici. Gande:;;te-te bine. Capul lui Christos este Dumnezeu, capul
barbatului esle Christos, iara al femeii este barbatul.
Deci, daea. in tonte !w'im ~a,plli Ja fAlin, aoeca in aceea:;;i
insemniHate, apoi atunci Fiuleste ata,t de clAparte de
Ta.tal, pe cat de departo suntem noi de dansul. Dara ::;;i
femehi pe atat de departeva fi , de noi, pe eilt suntcm
~d'''noj- -barbatii de ~ DurI1nezeu cuvantul"; ~i

ceia

:ce , este,. .

Fiul ciitra Tatal, aceia suotem ~i noi catra FiuI, ~i femeia iara!$i catrabMbat. Data cine ar J'ngauui una ca
aceasta'? Deei, in alt feliu iritelegi capul eu privire fa
femeie :;;i barbat, :;;i nu ca cum 11 intelegi ' ell privire la
Christos~ Prin urmare :;;icu privire ' la TaM.! f?LFiul in
alL mod trebuie a Iutelege. ~i cum 5e euvine, zici; de .a
intelege in alt modn'? Dupa cauziL In adevar, iubitilor, ea
daca Pa vel ar fi cautat saspunade slapanire, ~i de supunere,
dupre cum zici tu, de sigur ea ouar fi adus la mi,jloc
ca exernplu pe femeie, ei mai eu sama pe rob :;;i stapan.
ca dac.'l $i cstc su pus...'1. noua femeia, il1sa este supu~ea
femeie, iara. nu ca roaba , ea una e.e este sloboda ~i de
aceia$i cinste eu barbatul. Deei,:;;i Fiul daca s'a $i facut
ascultator Tatalui, s'a facut ca Fiu al luiDumnez~u; ca
Dumnezeu.Ca dupre cum maLmare este supunerel;t Fiului
catra Tatal decat a oamenilor'catra nascatorii lor, tot
a$a :;;i libertatea este mai mare. Ca cele ale Fiului
catra Tatal nu suntmai ma,i :;;i mai insamnatededl,t
ale oameni!or, ~i nici rele ale Tatalui catra, Fiului mai
micL Ca daca noi admiram. pe Fiul ca a fost ascultatoriu Tatalui pa,na la moarte, iara moartea de cruce,
apoi tr:ebuie de a admira-I';'i pe Tatal, eaa nascut un
astfeliu ' de Fju,nusupus r"a . un ' rob; 'ci. .Ga Hber su-

347:

punandu:-se $i fiind fmpreuna' chibzuitor ell Tatal, a~ec:'i

sfetnic, -fiindea sfetnicul nu este rob. $i ca,nd aU?l Zl-
caodu-se sfetnic, iara:;;i sa nu-ti inchtpui cii Tat~l este 'lipsit de cev~, ci s~ te gan?e~tinu~ai .1a _OIT}otiI21iefL'
adeca la eg:aht8ipa 10 demmtate a FlUIUl catra nasca-,
torul ~iiu: - .
l~:=~a da.ra
n,u trc:btde
:_
':-;" T:n
aint.e .,.....
in Loate .ceiea.'
.
.
. .....ne --Sn_..
e".f~rnolt}ll. .a.rbaiuiui ,~1 E\: t(;[ilO1.L printrencn teme]a Gtf '
drept 'cuvant este su pusa. bai'ba!uiu~,fiindca i?oiimiea(egalitatea in ciI}ste) adus,~ olu rta, l . nu I2umal, pentru
aeeasta, ci :;;i pentru amaglrea int:=tmplata la i.DC~put.
De aeeia fiind creata din coasta 1m Adam, ea nu 1mcdieat a fast supusa .b5.rhatulu~,ciici .nici ~and 8: dUs-.()
DumIiezeu la Adam 1m a auzlt spunandu-l-se a:;;a eeva;
$i nici, llarbatul n'a zis ei alteeva, (~ecat cil. "aceasta
este0S'diI) oaselemeie, $i carne dm earnea rnea "$i nietl.ert nn se spune de . supuner~, s~u ea i s'ar ..,fi poroncit de Dumnezeu aeeasta. Dara cand ea a facul 0
rea intrebuintare de puterea sa, :;;i eanC! ~ea 'fac.~t~ d~
Dumnezcu c:isa fie de ajulodubarbatulUl s'aga~nt ca:
..erit viclea.na t B:pol atJl!lci a pel~(:lut"' totul; atunel ' a :91
auzit cu' dreptate zicandu-i-se-: llCatra barbatultau
intoarcerea ta". 1) Fiindca era natural ca piicatJ-ll
acesta sa razboeasca neamui nostru omenesc -:. apoi
Dumnezeu nrevazand rautatea diavolului, a ingradit ell ..
acesh~ vorb~ pe femeie, ~i totodata a dobora,t prinaceasta
hotarlre $i vriijma:;;iea viitoare ce ar 1i fost lntre dan~ii
din cauza acestei vicienii, ;;i prin pofta cea inascuta
intr'an:;;iia sfara,mat peretele eel din mijloc al vrajbei,
adeca ura cea rezultata dio pacat. , Dara vOl' bind de Dutnnezeu si de fiinta lui cea ne~
prihanita, nimic de acestea nu se,' pO~,te .Mry.uL Deci nil Iua exemplele la felJu fn. to~te"fiind~~ .:;;1 all!rea m~lt~
gre:;;eli neertate vel intlmpma de alGI. A:;;a de pIlda
chiar in exordulepistulei zieea:" Toate ale voastre
sunt, iara voi ai lui Chdstos, iara Christosa! ,
lui. pumnezeu" (Cap. 3, 22. 23). Dar~ c~? _Oa!,etoat~ Stll)t deopotriva ale noastre, 9i noi aI 1m Ci1rlstos, ~1
~

, I) NoW. Editiunea brilanicii are: dupre Mrbattll tauvor fi

dorintele tale)) cehi ce exprima mai cJar jdeia din acest pasaj. S'ar,
fipuiut zice~ialtminlre)ea: ((calra b01'batul UluscOparea tal). '; _

348

OMli..JA XXVI

OMILlA XXVI

Christos al lui Durpnezeu ~Nici de cum, d ehiar t;;i eelor

foarte. tampi deosebirea Ii este fnw)derata, det;;l a(:eia..<;;i
vo'!'ba se spune, $i de Durrinezeu, t;;i de Christos, :;;i de
'nol. :oe~sert1enea; ~i aiurt!I.l, numind pebarnat car.) al
ferneii, a Maos jPlediett : "Preeuni.,siGhristos este
,3,;i?::ppi$Qr-ipOl; .rl}tlntuitorlusi . ~prjiirJt(Jri:lt; asa
. '5StcdatoY'iusl'tarbatui sa fiE: 'tat~Che femeia'
(Efes: 6; 2:t ' 24). A~ rlar~ yom inte19ge noi la feliu cole
vorblte, at at aceste vorbe. ' cat si cele vorbite mai 'ueparte
chestiune ~ Sa nu fie , cad
. . Efesenilor "In aceas~
.
mCI nu, esto cu putmta. Aeelea:;;i vorbe sunt zise:;;i
pentru Dlir~nezeu; i;li pentruoameni,insa mi au aeeia:;;i
, putere vorblte pentru Dtimnezeu, ei fntr'un feliu trebuie
,.a se lntelege unele '~ .intr'ait feliu c~lelalte, ~i nid iara.~j ,
toate lntelese pe dbs;~indca atunci iaf'a~i s'at' par-eit -ca
flq Jqst 111tre.t)uir: tatG f<'ira ?COP; :;;i fara casa ne putem'
foloSl eli eeva, dIn ole. Dec), dupre clitn nu tciate trebuie
}J se intelege .la fcliu , deascmenea nici tOlite trebuie a
11 sc()ase .d~!? dis<?l~iiune.. $.i pentru vca ceia ce spun sa
v- fu. c mal lar~HHHa, . '\.'o: u }oeereasa 0 desvalesc pl'in
exer:nple; _Clln::lto~ de pllda se nume,,;;le capul bisericei.
DeCl daca nuvolU lua, sau mai bine zisdaea nu voiu
lntelege aici nimic omenesc, apoi atund de ee mi se
spune aceasta? $1 iadLc;;i daca toate Ie voiu lucl, sau
inte).~gs f.I1;' ~0pZ?m~esc, apoi multe absllrditalivor
~rm<t de. /i.JCJ, ~- flp1d,Cp~ C!ilpuJcstc omiopat; adica tovara9
' In syferHlte (; u trupu!, ~l supus acelora~i fmprej!m'iri.
Dem, .ce anup~le trob~iea )~sa ~in aeeasta ide~, $i ce
trebUl,e.a ~uQ'? Tre~HJe ,a las~. eela ce am spus, ~l . a lua
n?~~l Id,CIa .d.e umIe~exaC~:.::J;l.lgs1' pt.sJ;a;pa.rtftga Ce.a
dmtaI., ~l mel .aces.tea, CUI? s'ar intamp1f1, ci $i ' aici
trebUle a ne mchlpUl cela ee este mal mare mai
principal, ~i demn de Dumnezeu, caci atunci ~i ~nirea
e~te' ~ai sigura, :;;i sta~anire:;t mai ~mportanta $1 mai
clllstttt.
at auzlt nurmndu-se fiu', dara
. - .. Deasemenea
'""
. .
mCI ~lel. ~a nu 181 toate senzurile legate ., eu ideia de
fi~, $1 tuCl pe toate sa Ie s~ot.i, ci sa prime:;;ti numai
cate ,su_nt d~m!1e ~? Dumneze~ ,ea ade~a este de a. fiinta
cu Tatal, ca dmtl' ansul s'a nascut mal lnainte de toti
vecii, iara absurditatile care sunt rezultatul slabaciunei
omene$ti, .lasa-Ie pe pamant. $i iara$i, Dumnezeu se nume$te lumJn~; -- dara vom prim! toate oare cafe simt
legate cu ldma luminei ~ Nici de cum, fiiridca lumina

sa" "

,'.,

"

349

aeeasta vazuta de hoi da loc jnt~nerecuIui, este ingradita in loesi in smitiu, este mi$cata de 0 " alta puterc,
si se fntuneca, ~ ceia CEl nu ni este Ingaduit nici -macar
de u. ne .gandl inprivinta lui, D~lmneze~ . , DH.I'~r:ic~ l1i,i
scoatem pentru aceasla t?8:~e, .~lTVOrpiiJa nO! ~lyevf;l_
din a(;est -e-xe'm 11111 , 'Voxtl )J.sa ill.' HlfO.H;l:U'PV: nOa,stra cel).
V~i1it~, de!;:l,' l)'JolIlt1ie!), tritga,ncr dip: eilizba:;:':~"0<in0astrfi
deintunerec.
.
'. ' '
.
.
,
' ,
Acest(~a sunt zise eu prI-vire Ia eretieL Dara treb~ie
de a examina eu amanunt.ime atest pasaj, ' caci poaie,
a1'. fi etneva a.ici fn nedome1'.ire :;is'ay intI'~ba in sine :
ce anume pacat poate fi de a se ruga f~meile eu caput
descoperit, jara barbatii cu capul aeoperlt ~ Care anume
paeat estc afia de aiei. M ulte semne au fost date atat
barbat-ului' cat si femeii deosebite unele de a1tcle, ul1uia
serrllle de stapa:nire, celeilalte semne de supuntJre;. p~
langa aees~ea. f~meia. s_a-9i acope~e , ~ata. ~i c<lj?ul, lal'a
barbatul sa alba capul descoperlt DecI, daca aces tea
sunt semne sau simbole <;Ie stapanire $ide supunece,
apoi amandoi pacaVuesc dac~ coni"unda ~9Iu~ile:;;i tuna.
oranduiala; trecand pe deasul?ra_ poro~Cl~)U1 Dum,neze~l,.
~ ca.lc.alldic~j re~LileIe lor, barbatul lasandu-se 1~ 011cimea femeii, iara femeia resculandu-se asupra barbatului prin felul de a sei.n~a~o$a .. Ca dac,a!1u _c~t~ ~lo~o~'"
de a sehimba hainele, mCI femem cte a lmDraca ,I1Iamda,
(un fel de pardesiu), $i nici barhalul de a ,pune pe,!ata.
farosul sau voalul, duprecurn. iice: ~Sa ml se 'im-

brace femeia eu haine barbate~ti, niei barbatul

sa nu seimbraee -eli haine femeesti" (.geuter.

e;~~~;t!~ll sl,~~j fgsfje~~~n ~~; ~~~~edei;emr;r:~

urma Ie-au intarit ~i Dumnezeu, eelelalte insa, --:- vor-:besc adeca de a se aeoperl $i a nu se acoperl - sunt
dela natura, $i eand zic natura, inteleg pe Dumnez~u,
iiindca eel ce a creat natura el este. Deci, eand rastorni 110tarele aces tea, prive:;;te cata vatam?tre ~e. face .
Sisa nu-mi spui ca pacatul ac~sta este 0110, cael.este
mare t;;i prin sine insu$i; fiindca este nesupunere $1 ne.".
ascullare. Daca poate a fost mic, dara iata di ,aeum"a
devenit mare, fiindca este simbol a mari fapte. Cum
ca este, mare, se, vede din cele ce adue atata rariduealii ill- neamul nostru omenesc,pof'oncind in lum~
$i stapanului' $i' celui stapanit. Astfcliu ca celce calea.

'.
350

OMILlA XXV!

aceste regule, toale Ie eonfunda, ~i darul lui Dumnezeu

il tradeazii, in acela~ limp ~i cinstea data lui de sus
o arunea jos 1a pamant, nu numai barbattil, ei~i fe~ei~.qaei ~i pen.truf~meieA este mal'o -c!nste de a-~i
tmea randueflJa , ~l ordmea m care se ga'3e~te, dupre
eUl11;Jstc 9i nednste eandea se rascoala contra aeelei

,o:cdine.

. ~.
" n,=: ii(;e.ia uPOslolulaspus acestiucrude amancioi,
T '

, zicand: "Tot barbatul rugandu-se sau prorocind

cu- :-ea-pul , acQpe rit, i~i rl1$ineaza capul , lui,~i
toatii temeia rugandu-se sau prorocind cu capul
desvalit, i~i ru~ineaza capul ei, ca una este ~i
aceia~i ca cum ar fi rasa" {Verso 4. 5). Erau pe
atunci, dupre cum am maispus, ~i ba.rbati cad proroceau, ~i femei careaveau acest char, ca de pildii 1'e-tele lui Filip, ca 9ialtele mai inainte de aeestea iiii dupa
, a~estea, de:,;pre cafe 9i Prorocul zieea dela ineeput:
~:;;i ', voe pro['oe.i, zice;fiii ovo~triJ- ~i 'fetele voastr~
v edenH vorvedea ", (Ipil 2,28). Deci, pre barbat
nu-lsile$te de a fiin totdeaunaeu eapul descoperit, d
nllmai cand se roaga. "Tot barbatul, zice, rugall:.o..
du-se sauprorocindcu capul acoperit, l~i - ru~ineaza c~pul sal!-",
pe cand pe fernei~ 0 obli~;'i a
n ell caput acoperlt mtotdeauna. - De aC8ra spunand:
, ,,~i toata femeia rugandu-se sau prorocind Cll
capul clesvaJit, i$i ru~ineazacapul sau" - nu a
stat nurnai aici.. ci inca a , ~i explicat cauza,ziCand:
"ca una este si aceiasi ca cum ar fi rasa".
Dara daea a se rade este in totdeauna rur;;inos Jucru,
apoi este invederat ea $i a sta cu capul deseoperit este
ru~jnos In totdeauna.
~i nu s'a, multamit numai ell aceasta, ci inei;i a
mai adaos, zicand: "Pentru aceia datoare este
femeia sa- aiba invalitoare pe cap, pentru 1ngeri", aratand prin aeeasta ca ea nu numai in timpuI
.rugaciunei trebuiea ti :..teoperita, ci intr'una. Pentru
barbat el Quface yorba de ,in valitoare sau 'acoperaruau.t,
cillumaf deparul eel lun'g. A. .fi aeoperit, numai atunei
ilimpedeca, cand se rouga, iara a'i;;! lasa parul lung ii
impedecii pcntru totdeauna. De aceia dupre cum , a zi~

-=-

351

OMILIA XXVI

pentru femeie : "Ca de nu se Invale$te femeia, sa

se se tunza" , tot a~a $1 pentru barbat cit: "de'~i lasa
piirul, neeins te lui este". N'a zis daca se aeopere, ei
v }((
D
.
v- I
" d_aeav "1
!?l ' aSHv P;),fU
'" . ' e tteela weade_a meeput z!cea :
"Tot biirbatul rugandu-se sau prorocind e ll
e?'opul ae()pr.!'it,l~i 'iu$i!'lettzaeaput lui (. N\!, 7.iS
simi)lu acopcrib) ,
",eu caplil acoperit", anltand
ciLchia,r daea sel'Oaga eueapul gql, insa daea are parul
lung. a,poi este acela$ luern,' ca $icum J'tf fi ;descoperit.
"Caei parul este' nat in 16C de inviilitoare.
,.,Ca de nu se invaleste femeia, sa se si tunz8.;
iaraode este ' 1ucru de ru~ine femeii a se tunde,
san a se rade,jnvaleasca-se" (Vers. 6) In exord
cere ca femeir>, sa, .flU ajba capul gol, j(l;ra 111ai depal.'ta
81 da a -intelege eli aceasta s'o faca lntr'uha,ztcand:
"'stB si LA.
Qcei~~r
lll" fi
l"ll<;;:a;"
n n Q ' 1"1'"
..-.
.1l.AY' cQcum
:;;i inca 0 cere Gceastaeu toata Ingrijlrea t;;i e LFtoat8~ sargtlinta. :;,i nid n'a intrebuintat ~m~cat' expIesiunea
A

'

,.

ci

"-~V.

I _ ' ; .1,

'-' ''_

J""

Lli

'

..

.... .L

-~i: .

.L..L

s; ""'....,

~.

"obi~nuita 't.a;},';j1C'eI!:'5%tl:!O:= ' a ~ 15e ', aoopetf,.ci 'lI.9I'trlt"" t ;'itt-g.'j,t:1"

a se invali-peste tot, a ~@ a~cYnde de-J;ol , in cat si'i. D1!

se mai vaza pe Iiieairi. Apoiatingandu..:se-cu _putere de
acea femeie eare nu aseu1ta,ziee~ "ca- de nu se in..:. valeste fcmcia, sa se si tunza", adeca: {(Da(:.~a i:1I'llUci
-acoperemaritul ceipIev.lzut. !)lin leO'ea lui Dumnezeu, '
apoiatuilcl, ' Ztee, arunca:;;i pe acel dela natura. Dara
daea ar ziee cineva: ~i cum a1' fi rU$inos pentru femeie,
ceea ' ce pentru barbat devine slavfi ~ - apoi am putea
raspli nde, "ea faptul acesta de a se tunde femei<:i., nil
numai ca ,nu se urea sau mai bine zis, nu numai
ca nu poate fi spre slav a barbatului, ci atllnei femeia
cade ehiar ~i din propriea sa cinste. A nu $ti eineva ca
sa steain hotarele legelor puse de Dumnezeu, ci a trece
peste ele, nu numai ea nu este 0 inaintare, ei chi:;lr
o imputinare. Dupre cum eel ce se bucllra de bunurile
straine ~irap~~te Gel~ ,ce nu sunt ale sale, nu ~i-a adaos
nimie mai mult, ci inca lec-amai imputinat, inca a rnaiHerdu't i din ceia ce avea, eeia ee ,s'a intamplat chia\
~l in ramcu stramO$ll nO$tr~l,tot ~a$l femeia: ntrnumar'-ca nu-~iadaoge ceva din nobleta barbatuluide-:;;i,Va
tunde parul, Ci ya_p~rde pana $i podoaba femeii. ~i .nll
nurnai de aici 'line rm;inea e.i, ci ~i dela iacomie Ded

352

353

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _---=O~M____=_ILIA XXVI
OMILIA XXVI

apostolullwlnd de baw necinstea marturisita,

~i

zicand :

"lara de este lucru de rllsine femeii a se tunde

sau a s~r'aq~'\-.-. mai dep~rte pUJl.e $ipotii.rirea sa

zicand :"ll1":v\alasca-se". Si n'azis.: 1e8e-91 piD:'uJ
h}nr"')
"";,, '(rna" hTI.h~~,,"t> "',., f;:/jl'l()'-'~~:;-"'(\'
"U. pI)
~"'''''VH .-q"i'A>'-.J. -.... _ "": ",:,-,;, .,~-,.r:Dj...... ~,IV!'''''_~~_-:
,_~l,,,..A~-t. ...~.:,,,-<~.:"o,-,, 1.,'.J.-",!

<>j

\;1 ...

lh..:.

;.,_ .........

valC'aBCa':'8G",legiuinuu-le peamanaoua deooata, :;;i

din toote pariiie, atat prin cele l~giui~e, cat ~i
pi'in cele ccmtqtre. (Aeoperemantul caFlului ~voalul) zice,
~i parul lung, este una .;;i aceia~j; preeutn *;>i cea rasa
pe cap este ~una en ceacare ate capul gal ~i desvalit).
"Ca una este:;;i aceia:;;i,. z1ce, cacumar fi rasa".
Dara daca ar zice cinev~ ~ii cum este una,-uaca aceasta
are acoperemantul dela riatu'fa, pe ~and eoa msa ..p'are
nici pe acesta) ~-:-aici vonil'a.~p\11.fde,ca aceia a -al'uiJ:ca'i:,
viUul depe .cap eli ' ifltentiune, :;;i astfeliu ~i~alasat capul
gol, iara dadi nu Bste gol saIl desbracat ,de par, aceasta
este a naturei, iara nu a sa. Astfeliu ca ,;;i cea tunsa
are capul gol, ~i cealaJta deasemenea. De aceia a. poroncit' ae a fiacopel'itadela llatUY'a adeca a.;.si lasa
parul lung, ca de aici sa se invete a.;~i acoper) 'caput
Mai departe apoi pune ~i cau-za, ceia ce am spus
de multe ori, vorbind cu dam,;ii ea cu cei liberi. Deci,
care este acea cauza ~ "ea barbatul nn este datoriu
tesan~u-le

sa-:;;i acopere e~pul,ehipul:;;i slava lui Dumnezeu

fiind" (V~rs.~ceasta este 0 alta cauza. (Nu trebuie
a-~i

acoperi caput nu numai tlindca are de cap pe

Christos, rice, ci ~i pentru ca stapane~te pe. femeie:-sta-:panitoriul trebue a . aVEla ell .sine simbotut stapttnirei,
cand se prezinta inaintea imparati.iTUrlJecf, dupf'e cum
nirtJeni dintre stapanitori (arhonzi) n'ar euteza a se prezenta inaintea celui ce poarta diadema fara cingatoare
~i fara l)lanida, tot a~a ~i tu fara simbolurile stapanirei,
cf-\Te sunt de a nu-ti acoperl. capul ~i dea nu avea par
lung, sa nu te rogi lui Dumnezeu, ca sa nu te batjocore:;>ti nid pe tine, ~i nici pe cel ce te-a cinstit). Acela~i
- luGla S'8;1 putea zice~--femei:e-;--funddt-w-ti:msa-se
batjocore~te cand nu poarta eu sine simbolele supunerei.
"lara femeia, zice, este slava barbatului". Deci,
stapanirea barhatului este naturala. Apoi fiindca a hotarit deja, . e1 pune iara~i ratjonamente ~i alte eauze;
ducandu-se pana la intaia creatiune; $i zicand astfeliu:

"ea nu este barbatul din femeie,' ci femeia din

barbat" (Vel's, 8). Dara daca a fi din cineva, aceasta

este slava aceluia din care este, apoi eu atat- mai mult
eand este icoana sau figura.
n
" d ' Lt b(l,f',atlt:
h . 1 pentru
.
'

,,'-a
m.LsaZl.
!Cmclc,Cl
femeia pentru barbat" (Vers. 9).J8.itl nici a doua
" ~)"V.J_-nbatnlu]'sa1'
D'al'
hho,a
'7'" .
,;,Lv,;,.
S operlorlt~tP. u-',,!'
'"' ~ __ - .~,'," u
. . . ',-'V
" '1~' ,:"'_' . ';":,:~_~"::~ "\..~v!.!:."~,
~j Q' patra, Int<.<.la" ca Gt],rlstos esle CaPUl 110st,rti ctln<'irbatilor, iara \noi cap femeii;. a doua,'canoi suntem slava
lui Dumnezeu, iara femeia este slava noastra; a treia
ca nu noi suntem din femeie, ci femeia din noi; a patra;
ca nu noi suntem facuti pentru femeie, ci femeia pentru
noL 1,De aceia datoare este femeia de a avea
invalitoare pe cap" (Vers. 10). De aceia, zice. Pentru
ce anume ~ spune-mi. Pentru toate,cele CB am vorbit
pana acum, zice, ~i mai bine zicand, nn numai pentru
. " pentI'U mg erl. ,. ca d
r
ace Ila, C1. ~l
~aca.poate (ISPl'etUie$ti pe barbat, eel putin do lugeri te'Vl sftl)}. A~A
dari:i, a se acoperi este semn al supunerei ~i a1 stananireL A9a dara apostolul pregate9te-pe femeie de a cauta
in jos, de a st) sfli, si de a'~i tinea insusirea sa femeiasciL
Insu9irea ~i-cinstea' celui sta:panit este'de a ramanea in
supunere. Barbatul nu este sHit de a face aceasta, fiindca.
BT este icoana stapanului, pe cand femeia eu drept cuvant trebuie a face a:;;a. Acurn tu gande~te-te la marimea
nelegiuirei, cand fiind cinstit de Dumnezeu cuatata putere, tu te necinste9ti pe sine-ti, 1'apihd imhraoltnhltea
femeii. Faci acela$i lucru, ca~;i cum avand diaderna, pe
cap, tu-ai asvarli-o, 9i in locul 8iti-ai pune un acoperemant de rob pe cap,
v

Q"

,'::,','

I..AJ

oJ

(L

v..

"Insa, niei oorbatul fara femeie, nicife~

meia fara barbat, intru Domnul" (Vers.H). Fiindca
a dat pana acum barbatului multa, superioritate, spunand ca femeia este dintr'ansul, ca este pentru dansul,
$i sub dansul, apoi ea nu eumva ~i barbatii sase ingamfe mai mult decat trebuie, ~i niei pe ele sa nu Ie
injosasca peste masura, prive~te cum adaoge imedieat
-tndrept~ztcand:-;;Ni:ci

barbatul fara femeie,

nici femeia fara barbat, intru Domnul" Nu cer

eetitnumaipre cele dinainte, ziee, 9i nid numai lntaia

creatiune, ci daca vei cauta la cele de dupa aceasta,
fiecare dintr'-an$li (barbat ~i femeie)este cauza celuila}t,
sau mai drept vorbind nu unul este cauza celuilalt, ci
16038

23

354 _ __ ._ __ _ __ O~M~IL_IA

XX~V~I_

Dumnezeu este cauza tut.uror. De aceia zice: JJ Nici baebatul fara femeie, nici femeia fara barbat, tntru
Domnul".
.. Ca nrecum este femeia din barbat; asa si
barb~t.uiprin femeie" (Vers. i2).N'aziscaeste di'n
femc.ie~ diini~.si .. din barbat", flindcaaceasta ramane .
inc!}" IJqt!rbit~, ' la" barba.t. Tnsa aceste ispdivi nu sun~
ale barbatului, ci ale lui Dumnezeu, pentru carea91
ada('IO'at:"~i-- toate . d~la DurnnezEm". Deci, . dac:a
toatt'sunt dela Dumnezeu, apei atunci el poronce$te
acestea, lili prin urmare, tu supune-te ~i nu contr~~ice.
J'udecati:
oaee eu cuvllnta
"I11tru voi insi-va
,
'
,
este fernela dezvalita sa se roage lui Dumnezeu"
(Vers. 13)~ Iaralili Ii pune pe dtm;;ii ea judecatori a celor
vorbit(\ duprecmll a fa.eut :;;i ell jartfeie idole~tj, did
;;i acoio 0 spus: "judecati voi ccia ce spun", iara
aid: "Intru voi In~;i-va j udeea.ti ~$i ell!1sa a

. 58 ifltelege aiei e.eva foarte- l'nff'ieo$at ~ fijndca batJocora

aceasta S8 rapoart~" la Dumnt~zeu, totw;;i n'a zis chiara!?a,

ci mai bland oarecum ~i mai enigmatic, ' ~icand: "eu

cuviinta este femeia dezyalita sa se ' roage lui
Dumnezeu " ?
..

"Au nu ~i firea va 111\Jata pte voi.}. c-a, barbatui de l$i iasa paJ'ul, necinste lui este, iar
femeia de 1$1 lasa pacul, slava ei e~.te, de vreme
ce este dat ei in loe de invalitoare" (Vel's. 14. 15)~
DUDre cum face in totdeauna, punand I'a~ionaI:nente ob::>te~ti, a:;.a face $1 aici. Ciki -refugiindu-se 1a o~ieeiul
eomun, el atlta foa.rte mult pre cei ce ai$teptau - sa afle
dela dansul, ceeaee erE!" cu putinta de a afla $i delaobi;;nuint.a comunii, fiindea ni$te astfeliu de lucruri nici barba-
rilor nu sunt necunoscute. $i pri velilte cum peste tot locul
el face intrebuintare de cuvinte atingatoare. "Tot barbatul rugandu-se sau prorocind eu eapul aeoperit, i$i ru~ineaza capul lui " ;;i iara~i: "de este
lucru de rusinefemeii a se tunde, sau a se rade,
invaJeasea-se" . - si aici iara;;i: "ea bartatul de i~i
lasa parul, necinste lui este, jara femeia de i~i
iasa par-ul, slav a ei este, de vreme ee parul este

355..

OMlLIA XXVI

_ _. _ _ _ _ _ __

d~t ei-. in loede invalitoare". Dara, zici tu dad

pa!,ul il :este . dat In loc de invaJitoare, de ee atun~i tre-

bUle a'lill. mal .adaoge ~i alta invalit.oare))? De aceia ca

ea. trebme a'!;n ~ma!'t,!ris~ sUI?unerea nu numai prin simbo! dp-lanatura, e!~l prms!mbol deJa intentinne. t:l.dedi
d~~a voea litera.. ((Cum ca trebuic de a te aCoper1.zice
4.n.n1ar -n~~~
..... tur~ ~r:' '';r~~,..r :~G.'= ~-.-}-.
-':- - ' l
"
.-.;. ; - - ' 'd'
,
~
;-:"!...Ju"""":"' ..... u. .h.h,.....ll~\;v, ~1~~f:!;.iul,) a$a~ ,,: )tK~ll a" aogc
~l cele. ael~tlne, .;8. sa flU se }lq,f-it ('A ll.! rij.:3torni iea:l1e
nature!. cem ce este dovada de 0 mare obraznieie fiindea
ne lupt.am. nu numai CU noi in9i-ne, ci lilLou .h(l.tura.
De . a~la $1 pe Iudei InvinovatanduiDqmnezeu zicea ~
,,~l al omorat pre fiii tai ~i pre fetele tale ...
aceasta este mai mult decat toate curviile S1
uraciunile tale" (Iezechiel, 16, 20. 22). Deascmenea ~i
I?re cei .din.tre Romani C3Ti cf),zuse In desframlri Pavel'
11 cearta, lill ca sa mare&,sca inca, acuzatiuneu,zicea di
aceJe fa pte erau nunumai contra legE::)i lui Dumnezeu. ci
chiar
;;i eontra
natuyei.
.
,
_
_ "Au schimbat','zFe
_.
v:',, pa
&. ' r} r. l,. l.ip::l.' 1.'"
po .g~er.s"'a~ ~~+~tl ~~;"
~~ . ~""p ~n~~~ "'~! ~ :c..
' l,
C'-,0.1
-.111.
a, C' . 111{;1 _ c t:::.!d.. cee;::,!."."" .lI.&.ll-)t..)L,' {:lVa llrel(Rom., Cap. 1, 26) 1). Deaceia ei aici mi'inuestc vorba
t<?t. in. a~st. s~I?z. a!,~~nd .aceja~ jucru, ca nu ' legiue~te
mCl.:mmlc-str.3Jnp~)J ca Chlar-Fmtre Elini .flU toate ina
vatllJe lor sunt contra naturei. AstfflJiU ~i - Christos a.rB"tand aceasta, zicea: "Cate vOlti sa va faC2v voua
o~Il:enii ; faee\i ~i voi lor" (Math. 7, 12), aratand ca
mmle 110U nu introduce.
.
.
~,IaI..a ~e se vedeca este cinevaprigonitofm (mbltorm de cearta). noi obiceiu ca -acesta
n'a. ve.m, nici bisericele lui DUP1neze11 " fV.""'o;.H!)
Prm ur.mare, a S8 impotrivi cineva acestora adecaa
contrazlCe, este a fi iubitoriu de eearta ~i niti de cum
om cu cugetare sanatoasa. Dar'a $i uad a facut aici
cer!area ~tat de masurata, totu$i a pus fn ea multi),
s~eala, cma ce de sig~rii face!t v?rb~ ~a~ grea. Noi,
z~ce, n~ ave~ 0 ,:stfel!u de obl;;numta, meat sa ne certam, sa ne dlsputam $1 sa ne punem impotriva). ~i nici
n'~ stat numai aici, ci inca a adaos: JJnici bisericele
1m Dllmnezeu" , aratand prin aceasta, ca cci co nu se
-, -;;...:

...... : .......

-'1

..

" " '.

:J..

.&.

..

.\...1.. .

\..A..'-A~'LIt..AJ.l.'\.A'

V '-..... 1.

"-.J.-~V

1)

Nota A se vedea Omilia V din Comentariile epistolei caira

Rom~nhr;

nnde este' biciuita admirabil pederastiea,

356

OMlLlA XXVI

357

OMILIA XXVI

supun, se impotrivesc $i se razboiesccu intrea~a lume.

Dara de$i atunci Corinthenii se certau, a;CUIl} mtreaga
lume a prit'nit ~;i tine aceasta lege,- caCl atat de mare
v

8,ste PlltBrB~0BIJlj
~}Dara

rastignit .

.. . . '. . .

rna temca nu cumva ,unt:1e ,dm f0~eI'prlmll~d

aconeremantu} s~;uv~lul pOI'!)P(~.It; ' {lt:ap?~.tol, sa " ~~,,~a:
sas~.a in, ta,pte 'ca "slintnec!psUti:: ~itiez;v~i1tetn .am:dn'l,
De ateiaBi' luiTimotheillScriinQu-i, nu s'a multamit
nuinaicu' <:ti:;estea Pavel, ci a mai'adaus $i~lle~e,-zicaryd ~
"IntI''!; ' podoab~de e!hst~, eu sfieala v~l Cli.

treaga Intelepcmne sa se lmpodobeasea

pr~

In:

sme

(I Timoth. 2, 9), ca daca nu este slobod.de.a ~ve~ capul

descoperil, ci sa poarte cu sine pretlltm~em slmbo}u,l
supun~rei, apoi <;u .atat mai~IJI~ trebu.le",de a aTa~
aceasta supul1Gre 'prm fapte. Ast;tE}hu, ,de:pllda, ce,le Intin
femei l1umeau domni pc pa-rbatJjrior, ~i Ii acor:dau iutietatef,l,. Daray z~ci tU,$i ba.rbatii l$i iube~i:i vpre femeHe ']or . $t.iu lilt eu, $1 I1U sunt 111 neCUn?9tI~ta, ~ara
ciind noi te statuim pentru celece se cuv~n ~~e ~ .ace,
tu nu te g8"ndi la alel~r: C.aci~.fu1d!.1O! ,sfatUlm .P~
copii de a se supune parmtllor, zlCand ca a$aesLe scrlS .
"Cinste:;;te pre tatal tau!,?i pre mur.na ~a" (Efes.
6, 2) dam;di ni respund.: dara , spune $1 m~1 dep~r~e~
unde se zice: "Si voi, parintllor" nu va Vrglsltl
pre fiii vO!'?trl ' 1ntr'U rnarile"\ (lb. 4). :;;1 slugilor d~
asemenea cand 'z[cBrnci1 Bste !5crls de' a -se supune sta~
panilor lor, 9i a Ii sluji nu numa.i ina~nte<::. ~chil~r, $1
acele iarasi vor pretinde de1a . nO! ca ~ sfatUlm $1 pre
stapatli dele ce se cuvill, ciid ~i act)lor;l1 li~a poronclt
Pavel "de asTabl mgrozlrea ec ;lifsrnu=fac~'rh ~ ~1
nici nu cerem cele poroncite alto~a, ~and . nO! su~ten:
invinov<ltHi pentru ale noastre, filJ?dca chlar de al lua.
vr'un tovara~ la crimele tale,prm acea~ta nu te Vel
scapa de vinovaiie, oi te gand~$t~ , ~umal la un luc~u:
cuin sa scapi de pacatele tale, Cacl $1 Adam a dat vma
pe femeie, $i aceasta jara,:;;i ~.e $a~I?e, fnsa 31ce~sta n'a.
seapatnici pe unul di?trap$ll. NlCl tu dara ~ nU-:fil
spui acurn aceasta, CI, sargue$te-te. cu toat~ r~C?uno:
$tinta de a procura barbatului ceiace 1 datore$tI. Fllndca
v

I)Partea mar-ald. Despre. ac::eia ca tr~bUie a suferi neajunsurile sau defeclele femeilor, :;Hca nu trebUle a Ie maltrata: (Veron).

$i cu ba.rbatul tau cand vorbesc, eu n sfatuesc de a te

iubi $i a te ingriji, $inu-Ilas de a aduce la mijloc legea
privitQare la femeie, ci Ii cer casafaca ceia ce este scrjR
pentr1,1 ,dansui. Ded, $1 tll uita-te ,numai la datoriile C8
'
. ,- ~1.,fWFla
,', d G~,JH
l' ' . . .
.
t8 .prl v-e,se, .$i . 1a-t eSIJpUSa
(;u:":f',reVle"lp.ti.tL ~i d'~~ t~ _.,_~-ti ~,upu~. : ..baTbatultd . v.ent~\i, Dut(lnezeu, apoi I:l,tund s;'i nu-mi spui . de c.ejel~e trebuiesc a
se fa08 qe da,nsul, d de cele peI)tru care te-a facut ra8~
punzatoare legjuitoriul, $i numai acelea s;'i Ie indepline$ti cu toata 8xactitatea. Aceasta mai cu sarn~ este a
5e supune cineva lui Dumnezeu, adeea. de a sufer! chia.!:..
$1 cele contrare, $i a nu pune in mi$care legea 1a fiece
pas. De aceia iubind pre eel ce te iube$te, nu se pare di
faci vreo fapla mare, pe cand iubindpre cel ce te ura,$te,
unul caacesta mai cu sarna este cel ce se incullunBaziL
Cam inacest feliu :;;;i tu gandeE;>te-.tc; ca. dacasuferi pe
barbatul tau care este greoiu, a poi atunci .vej 'prim! 0
cununa. stralucita, ~. pe cand daca el va fi ljni::;tit 9i bla.nd
Cll tine, apoi pentru ce sa-ti dea Dumnezeu CUnU!18. 91
rasplp,ta ~
.
"
Acestea Ie vorbesc nu ca poroncind barbatului de
a se incur.aja peste masura tata, de femeie, ci ca sa conving pe femei de a-$i suferi pe barbati, chiar cand sunt
preacurajo$i fata de ele. Cand fiecare se grabe$te de
a:-iindeplinl ale sale, apoi iute VOl' urma 9i ce~
aproape!ui. De pilda: cand femeia este pregatita dB n,
suferi pe barbat, fie el cat deaspru; cand barbatul nll
batjocore$te pe femeie, . fie_.a cal de mi:;;arca, atunci
toa,tesunt lini:;;tite, $i siUa$ aparat de orice valuri. Tot
-~~@-..tim.pul celor-BGffi,~, fieeare isi 1m .
-plinea datoriile sale, $i nu cerea, sau mai bine zis, nu
cauta la cele ale aproapelui. In adevar, gande:;;te-te bine:
"Abraam a luatcu sine pe nepotul sau Lot, - $i femeia
lui nu l'a invinova.tit. A poroncit femeii sale de a calatori 0 cale lunga foarte, $i ea nu s'a impotrivit, ci I-a
urmat. $i iara$i tot Abraam, dupa muIte mizerii, :;;i dupa
muIte nacazuri $i nadu:;;eli devenind stapan al tuturor,
el totu$i a dat protiea lui Lot. $i la toaU~" acestea Sara,
lerneia tia, nu numai ca nu se nernuita,mea, bachiar
!lici gura n'a deschis'o- vre~odata, ~i nici n'a vor bit ceva
de acest feliu, precum fiuIte dintre femeile de astazi
vorbese, cand mai eu sarna vad pre barbatii lor lnjositi
in ni$te astfeliu de imprejurari, $i rnai ales Injositi de
cei mai rnici decat dan~ii. Ei, apoi atunci Ii batjbcores~,
..

nv

358

fa~a~d p'e ~a~bat~i lor ~ebun!, ~i 'pro;iti, lipsiii de v!aga,

tradatOI'l ~l tampl. Dara nimlc dmaeestea n'a zis Sara
ba nid n'a cugetat, ' ci primea_eu plaeere totul ceia c~
e1 facea. Ba inca c,e va rilai mult: dupa ce Lot a devenit
staplln pp- partea. de D8rnant a.le,'1sade e1 iarace ' era
' ~T!H,~. rnrerl0r a ,' a runcat-o n10~u.lui ::;ii:u, ' ,cleod:a.t8.. J'a ,1m.px:es~r~t ,0 pr.im~jdi~_ ~g.rozava. l~uzin.d '~e llceastft -'--Pa-"
trIarnul, a inarmat pe tOii ai sai, ~i sii!.:rUf" ::,j'a pus in
f~untea lor, pr~gatindu--segea ataca lntreaga armataa Per~Ilor, CIl slugl1e sale. -Dara nici -atunci nu 1'a oprit Sara
fern~ia lui, nid nu~-a zis eeia ee era natural: (da bine;
omul~, un~e te. dUCl '? Cum de te arunci in prapastie ~i te
~xpu~ p~ sme~p 1!1 ata!e~ primejdii, pentru un barbat care
te-a DatJocorn ~l a raplt ~ele ale tale? Pentru asemenea
Gin tu sa-ti ver9tsangele"? Daea poate dispretu~ti eeie
vJe tale, 'cel putm tie-ti mila de mjne care am lasat casl.
:;;i patri~ ~iprjeteni, 9i rude, ~i ti-am urmat pe un
drum atat dedepartat; fie-ii 'mila, zie;~i nu malasa
-vaduva~ impreuna ell raJelevaduvieh) ,! l'Hmjc 'd in acestea
n'a spus~i ni~i r:;a gandit, ci a suferit totul i9- tacere. Dupa
. acestea, i'eIlH=tnand3tearpa,ea n'a suferit cele ce sufar in asemenea caz femAile, $i nid nu s'a hocit,-el insaa plans
m~lt, - nu ~atra femeia sa - ci eatra Dumnezeu. $i
PEl-ye$~e. cum ' fiec.are J~i pastreaza ceia ce i se cuvine,
cae! mel e1 n'a dlspretuit pc Sara ea s tearna, 81 niei ca
i-a zis cevu de acest feliu, iara ea cauta sa~i" procure
vr'o ma!1ga8!e pentru . starpiciunea sa, prin sluga sa
Agar, fimdca pe acele timpuri nu erau irnpedecate
astfeliu de relatiuni, pre~um esteacum. Acum insa nu
e ~~obod, ni~i. femflilor: de a face astfeliu deplaceri barbaplor, $1 mCl lor nu 11 este slobod de a avea ni~te astfeliu
de. impreunari, fie eu $tiinta, fie cu ne~tiinta femeilor
ehmr daca de 0 mie de ori i-ar supara amaru! lipsei d~
copii, fiinddi Val' auzl $i dan!:ilii: "unde vermile lor
nu moare,~i foeul nu se stinge", Acum nu este
s!obod ?-~a vceva, pe atunei insa mi era oprit. De aceia
~~ femma facea aeeasta, ~i barbatul asculta, ~i aceasta 0
facea nu pentru placere. Dara ia vezi, zici tu, cum el
~.alungatpe acea sluga, poroncindu-i femeia sa Sara.
;31. eu a~ea3"ta, voesc a arata, adeca ca ~i e1 aseulta totul
ema ee-l ZIcea ea, $i ea deasemenea asculta ceia ee-i
zieea e1. Insa tu care grae$ti a<;.a, nu te uita numai la
acestea,. ei cereeteaza ~i celede mai dinainte, ca ad~ca
...

.."

.1:

359

OMlLIAXXVI

OMILIA XXVI

-,

a~ea ,sluga ~ b~tjoeorit-o, ca se ?b!azn~cise In fata sta-

panel sale, decat care ce ar putea n mal dureros pentr'u

o. femeie libera ~i frumoasa ~
Deci, iemeia sa nu a$lepte mai intai destoinieiea
barb~:tt'11ui,!$i numai ollpa.?.ceia sa!l:tca ceia ce osteal
sau, caciaeeasta nue nimic mare,:;;iniciiarasl bai>..
batul. ~,a nu asieI)ternai 'l.o.iai (tela ferf18iebuna randn~
ieaia, ~d nurnii ell)D8c aCe!!:!.. So1. fiiosofeze. fiindca in :1.S8menea caz .nu are nici un Sllcces, c(fiecare - dupre
cum am fost. zis -safaea mai intai ceia cc se cade a
face, ea daca cei dinafara iti lovesc obrazul drept, -iara
tu inasemenea caz trebuie de a li da ~i pe eel stang,
apoi cu atat. mai mult trebuie de a suferi pe harbatlll
tau ehiar de ar fi ca t de indraznet ~i nu spun aeeasta
ca barbatul sa-~i bat a femeia, sa nu fie una ca aceasta 1cacioste cea mai de pe urmti batjCicora, nil pentru cea
biUuta, ci pentru eel ee a batutO--=:' cichiardaca ti s'a
sortit .de imprejurari, 0 ~ femeie, de a convietul Cll un
astfeliu
deh'l,rbat,
tu nu te nelinl~ti ; . . aandindu-te
la ras_ i.
.~ '
.:
~
IJ!q.: !.Ji:'.: ee ~vel a.vea.-O pRnt.ru aces tea , ~l Hi !aUUa c e vel
ea:;:;tiga-o c,hiar In vieata prczenta. - :-: .
$i eatra vOi,barbatilor, aceasta zic: nieiun paeat
de feliul aeesta sa nu- fie 'envoi, -ca sa va ,gasiti in ne:voea de a .-va lovl femeia. $i ee spun '-eu de femeie"?
Cand Queste slobodbarbatului rle a lovl. nidpE5 sluga
din <.:a88.. Data daca .abate pe sluga 9i este 0 rnarenc-'
cinste pentrTl bar-bat, apoi c;Liatat mai rllare necinste
este de 1! intindema na asupra ,:;elei libere. Aceasta ar
-putea-o vedea cineva .;li 1a legiuitofi; cari pe 0 astfeliu
de femeie cea patimit batae; .n 'o mai obijga. de a 'convietui Cll eel eea }J;'Uut-o, Cil fHnd ilevrednic de convietuire eu dansa. Cad in adevar, iu15Wlor, ea est.e cea
mai de pe . urrna nelegiuire, ca pe tovara~ul vietei, pe
cea care este legata cu tine In cele trebllitoare, de insm;;i
Dumnezeu,pe aeeasta, zic, s'o necinste~ti ea pe 0 roaba.
De aceia, un asemenea barbat - daca ar mai trebu! a'l
numl barhat .,'- se pare a fi egal eu fearele saibateee, eu
omorltorii de tata., ell omorltorli de mama. Daca ni s'a poron<iit de Dumnezeu de a lasa pe tata ~i pe mama pentru
femeie, nu nedreptatindu-i prin aceasta, ci irilplinind 0
lege sfinta, fapt care este dorit ~i. de nascatorii no~tri
intr'atat, ineat cand Ii parasim"Ii facem multamire, iara ii
o fac aceasta cu cea mai mare graba,-apoi cum sa nu
fiB atunci -eea mai de pe 1:lrma n@bunie de a batjocori pe
.1-..... .

<0

'

',

. .

'.

,,

"

"

,.

"

,,

'

:'I'

,.

360

361

OMILIA XXVI

OMILIA XXVI

aceea, pentrucare Dumnezeu ni-a poroncit de a h1sa

pana ~i pe p~rintii DO-7tri ~ Deci, aceasta este numai nebunie'? Dara ru~inea, spune-mi,. cine 0 va sufer! '? Care

faca-se ceia ce eu zic: cand se intampla cova suparacios in casa greS}ind ea, mangae-te $i nu mai intinde
supararea. Chiar deai1epada del a sine"-ti- totu1, totu$i
nu -este ~a de~upaditios" ca: a. nn avea pefemeie co11vietuJnd fmpr0upaQu tine . cu dragoste.. De ai Spun.6 de
ot~e~grB~J~:;,tot.~lY1 .i:lu yei' J?PJJ)1e . nfci.dq.tlPaatat. de

Gu~rantar, puteft--sa~,r~l}rozin~et cf)11dbQcetele :;;i"t~pe

tele ,5e aud pe la resplntiile drmnUl'iloI', ~icand dnnriul

ee.!lt8t'ge 1a ea,s,acelpi ~e. fp:ce&eB~t peyuvinti .8steintesat de megie~i.;>i trecatm:'i,Cllrlb$i de.a v\:\Gea. pe aCel
barbat turbat intocmai ca $i 0 fearil saJbateca'? Mai
bine ar fi de s'ar deschide pamantul pentru un astfeliu
de seandalagiu, decat sa se mai vada prin largo Dara, ,
zici tu, femeia se obraznic89te. Insa tu gande:;;te-te ca
femeja este vasul cel slab, iara tu 89ti barbat. De aceia
tocmaiai fost hirotonisit capitenie, $i ai fost dat ca cap
a1 ei, caastfeliu sa rabzi slabaciuneacelei stapanite de
tiBe. Fa, deci, 0 stapanire stralucita, E;li va fi .strallJeita
cEmd DU vei necinst1 pe cel stapa,nit. Dupre cl.Jm' eel ce
ImparateE;lte cu atat se arata mai respectabil,cu dlt va
,,,face pe ministrul sau mai respectat, iara daca elnecinste:,;Jte ~i batjocore$te 11111rirea acelei demnitati, atunci
nu 'putin i~i slabc$te chiar :;.i marire.,:\,.!3Ja,yei lui" ~ tot
af;'a $i tu, daca iti neeinste9ti pe aceea ce stapane9te impreuna cu tine, apoi atunci nu cum s'ar intampJa vei
vatama cinstea stapanirei tale.
Deci, iubitule, gandindu-te la toate acestea, cuminte9te-te, 9i fmpreuna cu~ cele . s,pu~semaisY!3 ada-ti
aminte 9i de acea sara, can:j tatal ei chemandu-te ti-a
incredintat pe.-flica sa ca undepozit,$'i tu lasamf pe .
toti,pe taW., pe mama. casa 9i totu1, ai primH' in manile tale intre:;tga epitropisire a ei. Gande$te-te ca dupa
- Dumneze.t.L printr'ansq. al copli . 9i a:i d,e~ven,ft' tata,,'- E;li .
deci fa-te $i din aceasta cauza bland catre dansa. N u
vezi pe cultivatorii de pamant cum lucreaza in tot
chipul pamantul ce a primit odata seminteJe aruncate,
chiar de ar avea mii de defecte, precum: data este poate
pamant sec, daca cresc, pe e1 burueni rale, sau daca
din multa p10ae este primejduit prin pozitiea sa naturaja ~ Aceasta tocmai fa si tu, cad numai aSEI te vei
bucura, tu cel intai, de' roade 9i de lini 9te. Caei femeia
este Iiman, ~i cel mai puternic medicament de vese1ie.
Daca ded, scapi acest liman de vinturi $i de yaluri
1nsu-ti tu te veibucura de multa lini9te ieE;lind pe uscat,
iara daca vei umplea acelliman de tulburari ~i de vuet,
atunci iti vei pregan singur eel mai grozav naufragiu.
Ded, ca nn cumvasa se intamp1e ac:easta, apoi

su'par~itoare, ca' aceiade 8:" te"r?,scula asup,r~ 'oi.A'stfellu

capentru aeeasta sa-ti fie mai pretuita E;li mai cinstita

dragostea ei, decat ori$i ce in lume. Daca no.i trebuie
a purta sarcina unul altuia, apoi eu atat mai mult pe
a femeii.Chiar de ar fi saraea, tu nu 0 batjocorl; chiar
de ar fi proasta, tu nu 0 necinstl., ci mai ales formeaz-o,
ca,ci este madularultau, E;li prin urmare sunteti un trup.
PoMe ca este barfitoal'e,1Jetiva, $i furioasa. Danl pentru
t08,te acestea trebuie a te Intrista, iara nu a te maniea,
::;;i a ruga pe Dntnnezell, a 0 sfatu! intr'una ;;i8; face
totul, ca sa aJllnge dela dansa patima. Dadi tu in lOG
de ac-estea 0 bati, aDoi mai tare Ii iritezi boala. Obraz".
niciea se moae '~i se domoleE;;te cu blandeta, iara nu ~
eu 0 alta obrainicie. - Pe-Ianga toate acestea apoi. gande$t.e4e 9i la rasplata ce 0 vei aveil dela Dumnezeu. Caci CaM iti este
slobod de a te scapa- de ea,insa nn 0 faci aceasta pentru
frica de Durnrwzeu, ci ii suferi toate, defectele, i:eman
du-te..de legea care impedeca de a lepada pe femeie,
chlar de ar avea orice boala, - apoi atunci vei lua
plata nespusa, -=.J:lara $i maL inainte de plata tu vei
ca.<;;tiga foarte muit, facand-'o pe ea mai supusa, iara
pe tine facandu-te maibland. Se spune ca unul dintre
fllosofiLcei dBafara,:U~.vand femeierea, par.fito~re$i indaratnica, -zicea catr'a eei ce-I 'intrenau ca -dece sufera
o astfeliu de femeie: ca face gimnastica E;;i are loe de
lupta filosofica chiar in casa sa. Voiu fl, zice,cel mai
lqland dintre toti, invatandu-ma printr'ansa pe fiecare
zi. M-ati aplaudat mult auzind acestea'? Dara eu sunt
mahnit mult, cand vad ca Elinii sunt mai filosofi decat
noi, carora ni s'a poroncit de a imita pe ingeri, sau
mai bine zis, carora ni s'a poroncit de a imita pe in~
su~i D;llunezeu in privinta b1andetei. Acel filosof; deci,
se supune ca avand femeie rea, n'a slepartat-o pentru
aceasta, altii spun ca tocmai din aceasta cauza a $i
~

') Nota Socrat, a carui femeie, Xantipa, a fost

!?i tncapatinare proverbieala.

de

rautate

362

OMILIA XXVII

luat-o de femeie. Eu, Insa, fiind-ca multi dintre oameni

sunt extravaganti, ii sfatuesc de a cerceta deja lllceput
si a face totul ca sa iee femei potrivite de sotH, pline
de toate calitatile cele bune; iara daca s'ar intampla
ua-re$l,sl a nu introduce in easv mireas..i Ingaduitoare
:;;i fernR1R' buna, a.lund de slgUi' ca " trBbui~ a rlvnl. pe
aep,sL ft l08of.a.deeii. t1. 0 nune- in buna. raodueala necoot.~nit, :;oi njmt;~ din celevorhite rriai sus ~ . nu face:
Fiindca iili negutitoriul, mai Inainte face JnSCrlS~ cu~ova
rEi..sul lui de<J).eQ-Ustorie, inscriscare poat(~ sa a~:ngur'e
pacea, .iara nu da drumul corabiei l1Cluciul mariimaj
inainte de aceast::I./:;;i nici case apuca de vre-o alta
negustorie,
.
,,
.
Deci, .;;i noi, iubitilor, toate .sa Ie fa~em, ca. astfeyu
pe tovaru:;;uI , v!etei noastre :;;i~ al corabiel a~~$bea, sa-I
putem avea mauntru cu toata pacea cuvemta. Aceasta
sa 0 c,'Hitarrl mai inainte de casa, sau r'obi, sau bani $i
ogoare, $i mai inaintede interesele cetatene$ti sau politice, - $imaimult ~a oriee ~ pre!~r~m~. ca~ :c~ea YL

" :;;ade impreuna. CD nOLla' carma eOral.J181,Sa BU S8 ras"coale sau s\ sedezbine ,de noi . .,Caei astfeli\l ~ialtele

363

OMlLIA XXVII

era, ~i ahmei pe cll.nd scriea acestea apostolul, de sigur ca

nu poate eu aeeia$i exaetitate,-obi$nuinta ce ramasese ca
o conseeinta a acelei eOrriunitiiti, $i care a mai contiriua~
inca :;;i dupa aeeasta. $i tli!ldca pr~ntre credi~cio$.i ~rau ,J1
saraci ~iboo'ati,apoicel bogatl puneau Ja plclo3,rele

~fc~~;~1~~~s~g6;~!1~~e:,i~u~~~:;~:~~ ' ~~ . '~I~;l;;~~~i~,l~D.~~~!g~ig

irnparta9irca-"eusfltitelc laine, toti

8D

stf'atlgcau ,la "U'Ii'

10e$i mancauin comun eu totii, cei bogati aducand

bueatele, iara cei flarnanzi $i cari nu aV8au nimjc-fiind
chemati .de cei dirita(:;;i astfeliu eu totH mancaula un
loco Dara dupa aceia s'a stricat ~i acest obiceiu .. lara
.eauza la aceasta a fost ca s'au dezbinll,t unii de altii, $i
s'au facut fatrii, aded lmperecheri, uniia d8.ndu-8e de
partea unui apostol, Jara altii de partea ~1tuia, s;i zicand:
eu sunt ill cutarui, $i eu al ~~utfixubhceja ce ehiar pe
la lnceputu1 episfolei indreptand-oaposf6fu1, zicea,,:.,~Ca

"vo

" " ' '='I'aVt::;t

nt:>nt:I' U'
-l"'I
IT}l
... '- 0;;:
j..J...............
'LLti Il)le
.J,i ..a:fr,,=,tii
'JJ _\,J....l
..l..l Pl
'-' ~ ,
i
"'-'e
'-'e'
sUl'}t- LA-.J.
~-i Cl-11r~Ai
l-aa
~ r,Pl,'i.i'li
Cli"Yll t'V 1
t ....
'ntp,"3
v
..I.
V
l. \J
' .... ..l.VV.J."
V
W.J. .J.v ....
~..

. f-'.....,-~.I.\i

.&

'"

VOl' urrna dupa dorinta, iara in cele duhovniee:;;tivom '

avea rnultau$urinta, tragand -jugul aeesta--ai-casnieieieu intreaga eonglasuire, $i reu;iind in toate .dupre do:- '
rinta., eu care ocazie ne vom .putea bucura $1 de bunurile fagMuite nbua. Carora fie a ne invrednic1 eu totH,
prill cl1arul$ifilantopiea Domnului nostru Iisus Christos,
(;aruia Se cade' sliwa in veci. Amin.
'

.J.

~'lA..L

..I..V~

'--'

dela
'1.,4.

'1

" i {'-"..L
..... -,

si zic aceasta;ea flee.are dinvoi zice: en sunt.

lui Pavel, iara eu allui ApO!16,,:,iara eu al
lUI Chlfa, lara euaf lUI ChrlstOs" (Cap. 1, 11. 121.: '

al

Daea se pune aici ~i pe dansul, cauza nu , este ~~ara

ca. narte dint.r:1m;;ii se dedese de part.ea sa, cela ee mCl ~u
suferea a auzl., cifiindca voiade a zmulge,obiceiul dm
radacina, aFatitnd ~a .dac.ad!)..eva ,dezbin~ndtH::e- de trupu]
com un al bisericei se dedea ca al sau,apoi aceasta era
absurditatc :;;i cea mai mare . nelegiuire, ~i inca eu
aUtt mai mnlt era. neleginire, dlnd !';P. nadeau. de partea.
celor mai inferiori deetH dansul.
.
Deci, fiindca se conrupsese acest obiceiu foar~e bun
$i foarte folositoriu - devreme ce avea ca baza dra, gos~ea, mangae.rea saraciei, i~1elept~rea ~ bogat~l?r, ~ea
mal mare ' ocaZle de fi10sofie ~l mvatatura a umIlmtel :;;i dupa ee a vazut atatea bunu~i e~mrupte, !3-1!0i aposto.lul
a intrebuintat vorba foarteatmgatoare, zlcand astfehu :
,,~i aceasta poroncindu-va, nu~ 'Va l~u0-". ~n capitotul dinainte, fiind vorba de alt pacat,~l fil~dca erA
au
multi dintre cei ce se pazeau de al face, apOl el a lllceput in altfeIiu, zicand: ;,~i va laud pr~ voi. fra-

OMiLiA XXVII

,,$i aceasta poroncindu... va, nu va laud, ca

nu spre mai bine, ci spre mai rau vaadunati"

(Cap. 11, 17).

Este nevoe de a spune mai i'ntai :;;i eauza acestui

pacat, eaci astfeiiu ni va fi $i yorba mai bine 5ot.eieasa.
Deci, care este acea cauza ~
Dupre cum la inceput eei trei mii de credincio$i .
mancau cu totH in cornun, $i totul aveau in cOIDun, tot a$a

tilor ca de toate ale mele va aducetl ammte,

pe e~ild aici eu totu1 din contra: ~~l ,aceasta poron-

364

OMILIA XXVII

eindu-ya; ~u . ~a la~d "" ziee. De aceia nici n'a pus

se para ca-1 dOjane$te in zadar, -ci "despre 0 parte

erez", adeca : .<io mica parte crez) facandu-i .prin aceasta
a fi ell bagare de sama $i....cu frica,$i chemandu-i a se
relntoarcc 1a indrept.are, .
"eft trebuie sa fie$i eresuriintre voi, ca eei
l.fin--",,,,CH s' a
" ';e" 'fae'" <>l,ntatr ~n t,..p "'01',,'/,.:,.....
. . A")
':' (,':' ~.1.!U::ll;;:i ;' ,: ~ . .':; ", :_,-" ,.~~~~ ..~.;~ 'q.;u -.;f ~:"~~,,'l."";' ',l:
,/ers
..L.Y~'
Sub numelede eresuri, apostolulinte1ege aiciJ:nu ere..:
siJri in dogme. . ci .~le ~hizmelor, acteca ale . fatriilor ~i
imper,echerilor dintre uan$ii. Dara daca ar fi vorbit ~i de
eresui'ile in dogme, totU$ n'ar fi avut hici 0 vinovatie.
-fiindca $i Christo5 a zis :"Trebuie sa vina smintelele
(seandalele) (( insa prin aeeste vorbe. n'a vatamat
IJ1tru nimic Hberta.tea cugetarei, $i niein'a impus vr'o
siluire oa:recare in vieata., cjnumai ea a prevazut ceia,
e.e va ' urma numai ' decat, din cauza ralei. voinli
a 6a:menilor, ceia ce trebuiasase intample nu din
cauza cil el Ie-a r>.!'ezis, cidincauza ceior ce aveau cugetarea $1 vointa nevindecabila.-Wufiindca aj'!rezis eL,
s'au intamplat acestea, ci fiindca numai deeat trebuiau
ase intampla, Ie-a prezis. Fiindca daca sc<.\,ndalele ar fi
rezultatul vre-..unei necesitati, sau vre-uneisiluiri, iara
nu a vointei ~i a eugetarei eelor ce leirttr..oduc, apoi
,atunci degeaba a zis: "Vai omului aeeluia) prin
Care vinde seandalul" (Math. 18, 7). Dara acestea ieam discutat mai pe larg cand am explicat acest pasaj,
iara acurn trebuie a pa9i ~n examinarea pasajului ce. ni
sm fnainte. Cum ca . el vorbe$te aic~ des pre acele ere--surr;-sau-'a:ezbulari-de- pre Ja mese, 9i despre cearta iscaUl intre dan;;ii din .aceasta cauza, aceastaa facut-o
lnvederata si dih cele ce urmeaza mai -la vale. In ade
val' ca dupi ce zice: "Auz ea se fae intre voi imperecheri " , mai jos ceva adaoge : "Ca fieeare l$i pune
eina sa mai nainte spre inancare", $i iara;;i: "Au
doara n'aveti easa ea sa mancati si sa beti? Sau
pre biseriea'lui Dumnezeu defairriati"? D~ci, cum
ca el vorbe9te despe astfeliu de eresuri, este Invederat,
darl} d~ca el1e nume~te shizme, tu sa nu te miri, fiindca
el voie;;te a-i atinge eu cuvantul. Daca shizmele acestea
ar fi fost pentru dogme, de sigur ea n'ar fi vorbit a$a
de lini$tit cu dan$ii. Pentru ca asculta-l cand .vorbe$te
de acestea, cum este-de groza V aparandu-se $i dojanind;

~.?est pa;cat lIl~ata. dupa ,doJanirea celor ee maneau din

Jartfele Id<:>le;;.tl;-clfimdea eraeu mult mai greu deeat

,.acela, a~Ol a :mtrc:dtli::d~mij 100 vorbadest=irB par'ullung,

e~ astfthu dela lllE,lte. paeate grele trec8.ild Ia ' altele mai

{irlelesa .nuse ',. t~nairA

' orer> f''''PT'!j' d'"~'''
rt~ ,,, "'~cio:.. _L": "
. . - ~.,., ', ~~,~- "-~:' ~/~ ~ - ,.,. ~ "
a~ {,:. , .'-'"-:~.~.q:~., ".' ~1{>''''''V:''a,
J,,:ra.$I m~epe cuas~r-ime, zicand: ,,$i acestea pOrOll~mdll-vanU
' va]alld"
.;;:; care '' ''nil'' . ~.neQtea "?'
n
.
'"'
.
10..,-'....
cele ce voe$te a spune <rcum.
.
Dara oare ce vasa ziea :poroncindu- va nu
va laud"? A~eca:. ~U va aprob," zice, ca m'ati pus in
nevoea. de. a va s~atUl; nu va laud, ea ati avut nevoe
:Ie a Vi sa- paroncl de mine. Ai vazut CUm chiar dela .
mpeplJt e1 ar~t~ ea faptul petrecuta fost foarte absurd'? .
Cand c~l ce pa9at~~$!e nu mai are nevoe, saumai bine zis,
?U !llal as~ult~ mel ?e. porunca easa numl;Li pacatu~asca,
. ~.apOl atun?\pae~tull~l. dupre dreptateueste de neertat. $i
d~ 08 n~-l lauzl, fe~lclte Pavele? "Ca nu spre mai
.,bme: C:-1 sp,re mal , rau va adun'.lti" zice; adeca ca
!Iu umam~at1 d~ loc.m fapta buna. Trebuia sa inaintati
$1 s~ de:fa$~ratl. ma~ ~ulta ambitiune in fapta buna
da.ra vo~ c~H~,r l o~lcelUJ ce stapanea in biserica l'ati
.ml('.$orat, $1 mca amt ,de mult. l'ati mic$orat, _in cat aii
ay\.!.t ne.v0~ de poronca mea, spre a va <re1nturl1& laor...,
dll1ea.dmamte)~. ~p~i ea. sa nu se para eel ;dee aceste.'t
rwmal pentru eel.sara~l, e1 nu deodata. aduce yorba
de m~ue, ca astfeIIu ~rm aceasta sa nu faca a fi disp~etu~ta ee:tar~ace II se face, ci c;;luta un cuvant ma,j
atmgator $1 avand inBI mulLa friCa. Asadara ce zice el~
. .,z Puentru e~ intai eand va" adunati voi
blserICa, a,uz ea ~e fae intre vOi imperecheri"
(Vers. 18) , Zlce. El un a spu~: ~uz ca voi nu. mai cinati
!a un lo~ Impre!-m~, a~z ca mancati in parte, -iara nu
Im'preu~a eu ce~ saraCl, ci a pus aici tocmai ceia ce
~ra deaJun~ a h. zgudui cugetul, Ii-a vorbit adeca de
1mp~r~chJr:l, cEl:rl $1 era eauza acestui pacat, amintandu-l~ Ia~a~n C81a ce a fost spus la inceputul epistolei
dupa aratar~a c?lor ceerau ai Chloei. ,,$1 des pre 0
arte erB2 , Zlce. Pentru ca nu cumva sa zicaii' ei'
$lu ce este, dac~ spul2 ~i~ciuni cei ce nedefaima)) '? .....:. iat&
ca ?-P9s~olul ~lce, 'cEl: n~c~ e~ede-ca nu cumva sa devina
mal fara ru;;me -::;;1. nICl ca nu crede, ca nu cumva sa
:,'..

....,"

1'."

,'

;' ' .

0ul.

li

,,'-A>V

IJ-

in

365

OMILIA XXVII

--------------~----

366

OMILlA XXVll

OMILIA XXVII

"Chiar Inger din ceriu de

va va binevesti voua, afara de (~eia ce am binevestit eu voua, anathema sa fie " (Gal. 1, 8), iara
doja;nind, ca atunci cand zice: "Cei ce voiti sa va
inclrepta~i prin lege, din dar atica.zut.': '(Ib.~5, 4).

. pe care a infruntat-o. $i n'a zis: ca voi sa va aratati

lamuriti, ci "ca ceilamuriti, sa se faca aratati u ,
adeca, cei ce sunt intre voi de acest feliu. Nici nu-i face
aratati acuzandu-i, ea sa - nu devina mai fara rU$lne,
;;i nici liiudandu-i ca sa nu . se faca mai mole$-iti, ci

aparandu-se,cand zice:

Acum, .de, pilda, el nume$t,e cani pre . cei ce conI'upeau

~re_{:;,?d~Wi?:ti, zie~nt ;.?;3,ziti-,::~ d~. ea!lt ( .{Pi~ir'p, .
'-', 2" .ar,,_ [tltadata - ll nume$te mgern satanel, $1 cu.
c?n~ti.in~ l.nterata. Dara ~lici nimic n'a spus de acestea,
CI Iml$tIt $1 em voee s l a h a .
.
Dara oare ce -va sa zica: "ca cei lamuiiti sa se
faca aratati Intre voi"? Ceia cevoie$te a spu~e este
ca pre cei neclintiti $i statorniei nimic din acele eresuri
nu-i vatama, ci fnca Ii arata $i mcti straJucHi. Particula
delainceputulaces'tci propozitii "ca" sau "pentnl ca"
nupeste tot Ioeul arata eLioiogia sau cauza ci de multe
ori ar-ata r e:wltatul f-apteior- --sau-w-rmprejm;acilor. Asa
""1' f'l-l,o;stos ., ~nt reJ')UI'nt~t 0 'I I'~ a"es'
~~n
,
'y ."
Y - yv
J Z,- _canu
08 pl10a
VI.

1-.1

'u,.

h.H

.t.l!<A.llr

-'-....''\.,../ ........

C8~. __
CeJ

ceonu -v a.cl:

Sa

...J'

\...

.' S it'P~"'::. -IUl--1r-"-{~-;:l t ""'. lrn ~'\Te-i'-I'lt

ZICe' ; ".
!.-'L~'a
'''a.. Ui.1~~ " l..l.L /.

O il {'n

,-... 1....1,.

h"1.v-Y""\ r\.("\

, Cl.

., ; v

r.."": ;""' ;'

~1.,1, .l\.l.I.LH ..:>(l"o_.CGOvi:) 1JB"7

vca.,za, si eej ce

~vad,

-s a fie

orbi" (loan 9, 39), tot a~a a intr~buintat-o ~i i;su$ Payel, a<;010 unde zice:

'inmu1tasca

"lara legea a intrat, ca sa se

gre~ala"

(Rom. 5, 20). lnsanici legea.

nu s'a dat pentru aceasta, ca adeca sa S8 lnmultasca
g'Ce$~lelG )u?cilor,. $i .nici Christos n'a venit pentru ca cei
ce vad sa 58 opt}, Cl pcntl' u ca sa fie eli totul din contra
de aceia 8. venit Tot a;;:3. sacB6 In~eleag<l ~i aiciaceast~ ..
propozitie ;;ea'C, ;;ea eei Eimuriti sa se faca arit'"
tati InLre voi" . N u peIltr u aCP::l:sta au fost eresuri,
pentru ca cei lamuriti sa se faca aratati, ci facandu-se
aceste eresuri sau shizmc, s'a intamplat a.:;;a. Acestea Je-a
spus apostolul, mangaind pre saracii cari rabdau eu barbatie un astfeliu de dispret. De aceia nici n'a z:is: ({ca sa
se ~fa~ca la~uriti, ci ca ~am~riti f!ind sa se faca aratati,
aratand prm aceasta, ca $1 mal inainte de a se face
aratati, ii erau astfeliu, 1nsa se amestecase cu cei multi
$1 bucurandu-:-se de manp;aere din partea celor bOD'ati:
n~l SA. pr~a ve~dC?-lJ , J\cum insa de~binarea aceas& ~i
d!h?:!lIea 1~,CB:ta, l-:au f<:<;l~t . foarte aratati, dupa cum de
pllaa pe capltanul corablel fl arata furtuna de pe mare
v

367

l~sii

vor'ba fleil(?~aritiV), v~i pen~rulii!ii ca ~i piSntruaIJi1,

c~ con~.t!lnta . ficarUHl &:l,PGt.rlve:)}3c~. ec~c vorblle.
D~~ra "eai(;~ !?t-s~' 'p,arc" .ell c1. 1n~1.n.gtt.e :0:.1, _'D:JD~a-r ' 1}1:0 i::.e~
saraCl; CI ~l pt'e cel ce nu'9~ COllrup::.;cst:. (;b.i3.:::erui, :filnd:..::u

lasa,n d

era, natural ca sa fie printre dam}ii $i de a~ei care pas- trau obiceiul eel vechiu. De aceia ~i zicea: ,,~i despre 0 parte crez". Decl, dupre dreptate nume$te
pre ace$tiia "lamuriti" , ca uniia cari riu numai ca au
pasLrat obiceiul impreuna cu ceilalti, dara ca $i far'a
aceia ii au past rat aceastii lege buna ~i sfinta. Aceasta
o face apostoll1l, pentruca $i pe unii f;'1 pe altIi sa:..i faca
mai eu bunavointa, prin asemenea laude. . .
IvIai departe apoi vorbe$te chiar de feliui pacatuiui
pecare-l ~ savar$au. $i care era ~ "Dr@pt aceia cand

-na" "duna+ i
DOll1i1 .ului
.
((
val

~1

-iTo-';
V

IArr~Y'\ ,"';'n.u'n ' X

1

1p1 \....;

Yl"l"l

11U, 11U

o.'--.... fo

\....J~.:)tJV

fl '
u..-

.-y,~ .t''' l/-.'\

~l~Ul.J.'-/ u.

.-.;n.::.
VJ,J..U...

-\I

(\lc rs~ 20). Ai

vazut cu cii.a. '- snea1a 9i in

forma-de-- "povestire-~~a pr-elZatiL sfatul ~Shima sau feIul
adunarei;- zice, altul este; c~ci acolo este dragoste $i iubire de frati, ~i un singur loc va prime$te pe toti,$i (:u
totH va gasiti in acela:;Jistaul; -lnsa masa nu este 1a
feliu ell adunarea. ~i n'a, zis : ((ca B.duD-?cndu-va voi
Imprel1na. nu 8ste a manea In comun, nueste a. ciOB_
impreuna, cu totii)' ci iara$i in alt feliu~i eu mult
mai grozav se atinge de dan$ii, zicand: "Nu este a
manca cina Domnului", trimitandu-i prin aceste
vorbe la acea sara, in care Christos a predat ueenicilor
infrico$atele taine. De aceia a $i numit acelospal cina,
fiindca ~j - acea cina avea pe toti ucenicii adunati. De Qi
nu este atata departare intre bogati ~i saraci, pe cata
era intre dascal $i ucenici - fiindca acea deosebire sau
departareera nemarginita; - $i ce spun eu de dascal $!
de ucenici ~ - gande$te-te la departarea dintre dascal$l
.- - --.,- - - - 1) Nota. Expresiunea din original I-''''''''mpu,; o:,pl"'1';: ~c~ ).01""
in traducere adlitteram este: las a vorba in aer, 'in .suspensiune,
umbUi.nd ca un meteor 'in dreapta $i in stanga. 'A'f'["'1fJ.' fl-newpo ', 'Cov
i.6'rOY este un elinism, care in_samna: ((las vorba nehoUirtta.

368

OMlLIA XXVII
OMILIA XXVII

vanzatoriu!.. $icu toate acestea $i e1 a stat 1a cIDa cu

ceila1ti, nici pe acela nu ta indepartat, ci $i 1uand din
pane $i din vin i-a dat $i lui, ;;iastfeliu I'a facut parta.:;;
tainelor. Apoi ex plica cum nu este (;1" manca, cina DOmflUlui. "eii fieeare l!?i pane cinacBa 'mal Inainte
spre man<:,are, $i unul este fiamand, iara altul
este beat((. (Ver~.2H,zice.'Ai vazut cum i-a~ ara~at'
pe dan~ii Inca, mai mult rU$inati ~ Cad dna Domnului
o fae dna particulara, astfJiu cii iicoiintaisunt cari
batjocoresc cina DomnuJui, $i cari rapesc cea mai mare
demnitate a mese10r lor. Cum si in ee mod'? Pentru ell
eina Domnului, adeca a stapanuiui, trebuie a fi in eomun,
eaei ce1e ale stapanului sunt nu numai ale unuia, iara
ale aeestuia nu. ci ale ttituror in eomun. Deei. cina Domnului este comuna, ~i dadi estea stapanultH iau -dupre
cum $i este - apoi tu nu trebuie a te furisa ca sa manauci in particular, ei eu totii la un loco Aeeasta este dna
Domnului. Aeurn fnsa mancand in deosebl, <;;iI;l.u in comun,
tu Ul! lasi oa aceasta. dna sa fie a Domnului, pentru
ca nu !a~i de a fi com una); De aceia $i adaoge: ,., di fie-

care

~i

l~l

pune cina sa mai inainte spre mancare".

n'a zis: se dezbina), _ei "i~i 1}une cina sa mai

inainte", adeea mananca mar inain te de ceilalti,
se ruri~aza de ceilaW, dojanindu-i eu blandeta pentru
laeomie lamaneare si pentru fndrazneala WI' tea, mare.
Aeeasta 0 invedereaza si cele C6 urmeaza. Jnadevar, ca
dupa ce ziee aceste euvinte, a adaos: J' si unul este
fiamand, iara altul este beat", ceia,' !~e era reZllItat~l neeumpl1tarei $i pentrllJl.oiia . . C11 ,,;;;Lpentru c.eilalt1. lata dara .;;1 a1 doiIea pacat care Ii .vatama
chiar pe dansii: fntai, ea cina lor 0 necinstese, al doiIea,
ca sunt lacomi la. maneare, $i se Imbata, $i ceia ce
este mai grozav ea fae a$a, in timp co cei saraci sunt
fiamanzi. Caci ceia ce trebuia a pune in eomun pentru
toti? aeeia maneand ii singuri ajungeau la' nesat ~i
betIe. De aeeia nici n'a zis: ceca unul este fiarnand,
iara celalalt satul ci "este beat". Fiecare din aeeste
doua paeate este prin sine insusi vrednic de aeuzat,
fiindea $i a se imbata, chiar fara' ca sa treaca eu vederea pre cei saraci, este un p:kat, precum$i a trece
eu vederea pre cei saraci rara sa se j'mbet~, ~ste 0 acu-

369

zatiune; - dara Jnea cand $i amandoua aces tea sunt

unite, apoi atunci poti eugeta cat de mare estenelegiuirea 1
Apo! ar;1tandab~lJrdHatet:h la urmacucea mai
rn~T'e manie adaoge eertarea ce li-o face, zIce,nd: "Au
(ir,'. ;'\ n">l 'I""ti ;'~s-e n<:> C'l'i~"')i' C' r , '
~. h,~r?
',~~<~.~'!'!.~' ~- "". A,' ,~ "-::1:>:'-".,"'"-,. 1
>J.--":lJ _ l.L:'~fln.la).r~ ~l ,Sq-r....'~~l ;
J

',JuJ,

Sau pre biserica lui Dumnezeu def~Umati, si ru~ina~i pre eei lipsiti". (Ve!':';. 22)~ Ai vazutcu~l del a

natjocora ce 0 aduceau saraeilor e1 a transportat paCatul chiar ]a biserica, ca a~tfeliu sa-.;;i faca cuvantul
mai greoiu Si mai dureros'?Iata, deei, Si a patra invinovatire, ea adeca nu numai- saracii sunt ba~jocoriti
prin purtarea lor, ci chiar $i bisedca. Ca dupre cum
dna Domnului 0 faci cin,'j,particulap1, zice, tot a$a fad
$i lot;Ui tmde JJinezi, int.rebuintand biserica in loc de casa.
S'a facl.lt biserica nu ca sa am impartiti 8aU Impere
eheati noicari ne adunam jn ea, ci pentru ca~eei Impar~
titi sa devenim uniti, iara aceasta oarata adunarea
noastra, in aceJa;;i. JOC.
,,;:>i rl1~inati pre eei ]ipsitj " N'a :lis (cla,sati-sa
moara de foame pe cei lipsiti, GI eeia ce este mai sfiicios: ,,~i-i ru~inati" zice,-ca ~ arate ea-pe-dansulnu
atat il ingrija;;;te hrana lor, cat mai ell-SaIna batjocora
ad usa. lata deci .;;i a cincea invinovatire :adeea ea nu
n umai ca treeeau eu vederea pe cei fhlmanzl, dara Ii:::;i
rusinau_ Aeeasta 0 zicea, pe deoparte mandrindu-se pentru
eele ale sar'aeilor, Si aratand ea ii sunt tri$ti Si amarati
nu atata pentru panteee, cat pentru rU$inea ee Ii se facea,
iarape deaIta atragand pe auditor sPfe, ,l!lna gatra
dam;;ii. Deci, aratand atatea absurdi@~i: batjoeora 1a cina,
batjoeora asupra bisericei, betie Si treeerea eu vederea
a saracilor, 1a urma moaie iar~i tonul in dojanire, zi~
cand fara de veste : "Uiuda-voi u pi'e voi? intru aceasta_
nu va laud". Este in adevar vrednica de admirat intelepeiunea ferieitului Pavel, di.cidupa ce a adus dovada de atatea pacate savarsite de dansii, $i pc eand
trebuia sa-i atinga mai eu putere, ia,ta oa el face eu
totul din contra, caci moaie glasul mai mult, $i li da
timp de a se raspfia. Deci, care poate fi cauza'? Dupa
ce pana aici s'a fost atins de daD9ii foarte aspru, ~i Ii-a
marit acuzatiunea, apoi ca Si un doctor eminent .-eUaie
ranele intr'un mod potrivit, nici pe cele adanci taindu-le
16038

370

371

OMILIA XXVII

oMiLIA XXVII

numai la suprafata, - ai auzit poate cuf!1 a taiet pe acel

curvariu - 9i nici iara9i dand . .rerulu~ pe ~cele care
aveau nevoe de doctorii mai blaJme, vomd prmaceasta
a-i face ;ii pe dam;ii mai 'blajini ditra s8xaci, In care
scop li 9i, vorbe9te a:;;a de moale.
Mai departe apoi voindrte ,:.t~I'int[n~atrj:~nal ~mUlL
/-Iflc8,: ":?i p21n p",]t,(,:", che.~ th~ni~ .. -f~i ~n1'!!,let"e9te, lara.~l . _c!.!v~ntt!_l
~uce]e rna'! pl'inciFi,ifJ;~,Clj en an'11uat dela D.omni.!1.,
zice, care am ~i dat voua. Ca Domnui llsus l~
noaptea intru , cqre s'a vind~t, a lUl!t p~ne,,~r '

frateltri tau pentru tine~ Dara cum de zice e~ ca a luat

dela Domnul, cand nid nu era de fata, ba iuca era Ilintre
prigonitori ~ Pentru ca sa afli ca acea masa nu avea
nirnic mai mult, decat cea dupa aceasta,caci $i astazi
tot el este care lucreaza si care se preda, ca $i atunei,
Dara apostolul. nu numai pept!y acetsta n1 amintc$te de
acea . noapte; !).( perltru C';;1~ GI mnoJta partes&: ne 1m
boldeusci1. Dupre cum noipomenlUl mai aies aceie cuvinte rostite in ceasul de pe , urma de catra cei ce se
ducdela noi, $i Ie spuneni mO$tenitorilor acelora, la
caz cand ar cutev\ sa calee acele poronci, ca astfeliu
sa-i rU9inam, zicandu-li: ganditi-va
tatai vostru
aceste cuvinte Ie-a rostit la urma catra voi, ~i pana in
sara In care a adormit, tot aceasta a poroncit, - tot
a~a ~i Pavel voind de a-9i face de aici vorba mai Infrico~atit numai cat nu Ii zice: aduceti-va aminte ca
pe aceasta taina v'a predat-o Ia urma,' $ichiar in acea
noapte fn care urma a fi omorit pentru voi, v'a po. roncit ~'acestea Ia acea dna sfirita, dupa care nirnie n'a
.mai adaOSi).
.
Apoi poveste~te pa,na $i imprejurarilepetrecute
atl1hci, zicand ca: "a luat pane, ~i rnuWi.mind a

0"

..

'

"

'L

multamind a frant. si a Z13; luatl, mancatl,

acesta este trupul n1eu, care se frange pentru
voi' aceasta ' sa facet] intru pomenirea mea"

ce

(Ve~s. 23. 24). Dal'a de

~are a pomer~it .~ici ,de sfintete taine~ ' Fiindca '10 chestlUnea de fata 11 ~ra r.oarte
trebuitoare yorba de de; "Caci, $i stapanul tau, Zlee, a
invrednicit pe toti de ace!~i masa, ,de$~ ~ fost eu muIt
ITlai iIlfrico$ata, "'t;;-i ,: ~covar~lrld n-lult 31red111cle--3. tuturnr }~~ ..
,-pee,&~nd t u'"ii ~~re~i !?C. .fra ~ii -tei. ~e,,: r~ ~ 1c~ .ch.ia.r: del?as~
ta eea mic.{J, $1 in.Joslta, $1 pe cand III cele . dUhovm<?e~tl
ii nute covan~esc eu Birnie; lata ca in cele trupc$tl, m .
eele vazute, tu Ii furi, fiindcaniciacestea nu sun~ ~l~
tale. Dara el nu vorbe;;te chiar a$a, ea nu cumva sa-~
fie cuvantul prea aspru, ci 11 Implete;;te cu muIt mal
bland, zicand: "ea DomnuI Iisus in noaptea Intru
eaYe s'a vinclttt" a iuat pane"". $i de ee n! pol1':eneste noua de ' timpul acela, de noaptea aceea $1 de Vlllzal~e ~ De siaur ca nu fara scop $i fara cuvant, ci pentru
ca ::;;i dela ti~pul acela S2. umileasca pe auditoriu, Pentru
ca de a1' fi cineva chiar peatra, totu!:;>i gandindu-se. I?;
acea Doapte, cum era de abatut impre.una cu ueemCll
lui cum a fost vindut, cum a fost prms, eurg~ a fost
du~, cum a fost judecat, 9i cum .a patimit !oate cele:
lalte, --;- de sigur ca va deveni mal moale de<?3-t ceara; ;;1
se va izbavl $i de pamant, sau mai drept zlcand, se va
ridica mai presus de cele pamante$ti, cum$i mai pres us
de orice fantazie omeneasca.
De aceia ne-a adus pe noi in amintirea acelui fapt,
atitAndu-ne $ipr:i~. tif!1pul. pet~ecut, $i pr:in ma~a ~a care
au fost toti uceOlclI, $1 prm vmzarea h~l : de. catr8; Juda,
$i numai ea. nu z.ice.: Stap~~ul t~11 chla~ $1 pe sme s'~
datpentru tine, lara tu mCI macar. mancare nu dm

ca

frant, ~i a zis: ' luati,manca~i, acest}Feste trupul

meu, care ' se' frangepentru ' voi ccDeci,zice, daca - '
<L ,.

tu te aduni impreuna cu altii pentru m1l1ta.rnire, apoi

nimic nevrednic de -multamire sa nu fa,c~,'1id sii necinste~ti pe fcatele tau,nici sa treci euvederea pe sa:rw~,
nici sa tc Imbeti, nici sa batjocore~ti biserica. Apropie-te
dara mult[lmindu-i pentru cate ai primit dela dansuL
Deci, rasplate$te-i ~i tu, $i nu te furi?a de aproapele tau,
nu te dezbina de e1. Caei ~i Christos la tOti deopotrivi:i
ii-a dat, zicarid: "luati, mancati". Acela ;;i-a dat trupul
la toti deopotdva, ~i tu, zice, nu dai deopotriva nici
macar 0 pane comuna ~ Fiindca pentru toti a fostfrarit,
~i a devenit trup pentrll toti deopotriva.
.'
"A~ijderea ~i paharul dupa cina, zieand:
acest pahar legea cea noua este intru sangele
meu, .aceasta sa faeeti de cate-ori veti bea intru
pomenirea mea(( (Vers~ 25). Ce spuHFaci pomenire

de Chl'istos, iara pe saraci Ii treci cu vederea, ~i nu te

Infric0gezi1 Daca tu faci pomenirea fiului satl afratelui tau,
~i ti,-a! ranl.-cugetlll dacan'ai indepJjni ?bic~h!.l, da,di n'ai

372

OMILIA XXVII

OMILIA XXVII

chema pre saraci;-apoi cand faci pomenire'de stapanul

tau, tu nu-i imparta:;;e:;;ti nici macar de 0 masa simpla~.
Dara ce insamna.ceia ceel spune ca "aeest pahar legea cea,noua este intru sangeie meu"!?'$i .In iee,"Ba
".'''\;/'-'1
"'..'. . 11".r.ra' p;"hnr
~'l. c'a'
'ar. '. A. teo,~ si'.'in
"a." "-"" ,t:?
~ ."~.eln.
lJi:, -,_v a
...nimalelor
.. ' '" .,'.' . .J,
~','
p.epti~ll",I~t~~ttiU!li~.':!1aci.dQf:a"ce sej~~r.tf~a,'8).nlI'P..aJ.iJ~I, I:rirrJ-BaA;
!;angele lui III pah;:ti' $iins1.icle,fim care apOi LUiTla~ pe
jartfelnic, -daraj'o Jegea~ noua ~n lo~ul s~ngelu! de
animal a introdus chiar sangele sau, ~l decl .ca sa nu
se tulbure cineva auzind de aceasta, a pomemt deaeea
jartfa din legea veclw. Apoi vorbind de acea .cina, leaga
pe cele prezcnte cu cele de atunci ... ca astfelm precurl!
a fost siln acea sara cand Cli tOtll au stat pe -acela:;;l
a~ternut,t):;;i dela insu~i Christos au primit jartJa ac~asta,
tot asa si astazi se gasesc, pentru care !?i zice: "Ca de
'LI

\;J

."

,ua. ...

,,'"

Gate~opi veti manea ,. panea aeeast~, ~i y~tige~

paharul acesta, moartea Domnulm vest1tl, pana
cand va veni". Dupre cum ~i Christos zicand: "aeeasta
sa faceti intru pomenirea mea" a acoperit de noi

cauza predarei acestei taine, ~~ impre~na ~,u celelalt~

spunand ca ~i aceasta este deaJuns a m sluJl~ de cauza
a evlaviei noastre - fiindea atunci cand vei cugeta ce
a piHimit pentru tine stapanul, . vei. fi mai. Cu~~8~.are
de sama ;;imai filosof- tot al$a $1 Pavel lara:;;! ~oo..:

"ea decate-ori veti manca panea aceasta, lTWartea

-----nornnului vestiti" (Vers. 26), dici $i aceasta- esle tot

aceia;d cina. ApoL.ar.atand ea acea~ta.,v cin~ ramafl8 pa~~

la sfarsitul lumei aceiasi zice: "pana cand va vem

"Drept aeeia oricare va maI}ea pafiea ace~s~a,

sau va bea paharul DomnulUl eli nevredmele,
vinovat va fi trupului si sangelui Domnului"

(Vers. 27). De ce? Pentruca a varsat acel slnge, :;;i a trans~

format faptul in omor, iara nu jartfa. Ca dupre cum $1
at unci cei ce I-au impuns in coasta,nu ca sa-i bea sanlege I-au impuns, ci ca sa-l verse, tot a$a $1 eel ce cu ne""
I) Notii. 'E1t'aur-ij~ ,dfLZyot. '("4~- qnQa.oo, =.stand p~ .acela$i ate'l'nut. Obiceiul Ebreilor era de a sta Ia masa culcatl JOS pe pa-

mant, sau chiar~i pe pat, .cand n.e~rer;;i~ ca aveau sub danr;;i! un

af}ternut, fie pen~ru an~'f}l murdar,l .hamele, fi~ pentru II; sta pe
ceva moale. Decl expreslUnea de alcl pe acela~t a$ternut m acest
Inteles este pusa.

373

vrednicie se imparta:;;e:;;te, fiindca cu nimic nu se folosef';ite

de aici. Ai vazut cat de infrico:;;atoare a facut aici -vo'rba,
:;;i cu cata putere s'a atins de dan~ii, ara:tandca daca
VOX' bea astti=lliu sa.ngeh:'l lnj,a.t)oi en nevrcdniciese fmpartat?esc din aceste taine sfinte? Caci 'cum sa n u 6.e
cu. novre~ni.cie). mn~i c!nova. trece 'CU vederea pc CE'J
~l'(t(:'f Gelce dupa ce nuda slracului: apoi d ma.i ~i
rusineaza. cum sa nu fie nevrednk? Cadaca a nu da
saracilor . sooate pe cine-va din lfIl{J<'iI"atieaeeriuriior,
chiar de ar fi ~i fecioara, apqi cu atat, mai mult cand
nu da cu imbel~ugare, - fiindca f';iiacele fecioare aveau
untdelemn, insa n'aveau din belf';iug, - dara jncacelce
face atatea absurditati, poti cugeta singur cat de vinovat este..({Dara, zici tu, care absurditati~Ce spui ~ Care
absurditati ~ Te ,)mpar,t,a:;;e~tidintr'Q astfeIiude masa,
~i e9tidaiorludea fi ctnai bland deeM tott oamenii, ~i
doopotriva. cu Ingerii, :;;i cu toate acestea, ai ,devenit cel
m;11crud dl[]tre iOli; te~ai imparta~it din sange1e stap2mului, $1 pe fratele tau nici macar a:;;a nu-1 cuno:;;ti; ~i atund de ce iertare vei fi vrednic"? Def';il poate ca.nn
l-ai . ~tiut mai inainte de aceasta, totllf;ii trebuia sa-l f;itii
dela acea masa, dara acum tu necinste:;;ti chiar ~i
aceamasa, :;;i pe cel ee te-a invredniciL d~ a fi parta~
.n giise'i;lti cit nu esto vrednie de mancarile tale. Nu ai
auzit ce a patimit eel cea pretins eei 0 suta de dinari ~
Nu te gande$ti ce ai fast, ~i ce ai de venit '? . NutiaduCI
8minte ca erai cu mult mai sarac in faptebune,dedU
eSLe aeesi sarac in bogatii, - fiind Plin de pacale'? $i
cu toate acestea Dumnezeu te-a izbavlt detoate.cele_
rale, ~i te-aTl1VtednfcfCunerastfuHu--ae- mese,-data ~u
nici a:;;a n'ai de venit mai fiIantrop;--.~ dara .nimle
nu-ti mai Iipse:;;te, deeM sa fii predat muncitorilor.
1) Aceste cuvinte, iubitilor, sa Ie auzim :;;i noi cu
totii, cati ne intrunirnaici impreuna cu- cei saraci la
aceasta sfinta masa, fiindca ie:;;ind .de aici, nici nu n~
gandim de a-i mai vedea, ci ne :;;i fmbatam, in acela'i;ll
timp :;;i trecem cu vederea pre ceLfliimanzi, fapt pent.r11
care ~i Corinthenii acef';itiia au fost atunci .invinovatItt.
Dara. zici tu, cand se intampla de aC8stea? Totdeauna,
dara rhai ales in sarbatori, cand nici. n'ar trebul sa se
auda de acestea. Fiindca atunci dupasfinta impartaf;iirg
1) Parte a moralil.Nu trebuie de ane dezrrieI'da in sarb~tori;
ci sa eheltuim eli saraciL (Veron).

374

mrrLIA XXVII

OMlLIA XXVII

imedieat se petrec betii ~i trecerea eu vederea saracilor,

~i dupa ce te-ai facut partaiil sangelui stapanului, in loc
ca sa Intrebuintezi timpul in post $i pI!i-veghere, tu
b.e.ne~etueiilti iiliv te i~beti.. Card tu manan<?i c~va bun
~l - placut, te pa.ze~1tl pe -Sifle--ti, ' oa. n.u CUr!}va prIll ,r-re-o
alta mancare. st'i v[tw,mipe eea dinaiIli,,~, i:'l.l;l c~, nd te ,
,j-qlparta~'?~.t~ GU: Dut~ul -stint.._
__tt.1. iot,ror)"!:(:l :1!~zn:'!p.' rdii;~~i ~2 . ~
tanice~ti. Gander;;te-ie: ce m.re-au apost0lii, rAnd S(: "lrn,-'
pal'ta~u din acele cine sfinte ~ Oare nu staruieau in rugaciuni iili irrinuri? Oare nu in privigherI sfinte2 .0are
Iiu inacea invatatura lunga:;;i plina de mulia, filosofie~'
Fiindca in adevar faptele acele mad ~i paradoxe atunc]
Ie-a povestit lor Iisus ~i Ii-a poroncit, c8,nd Iuda ie$ise
spre a choma pre cei ce urmau a-:I rastigni. N'ai auzit
ca iili acei treimii din inceput, .dupa co S8 bucuraude
sfinta impartaf?irc, staruieau iDtr'una in rugaciuni ~i in
Invatatura, iara nu in betii :;;i petreceri~
,
Mai imiinte de a te imparta~i, past8!?ti, -caoricum
sa to arativrcdoic de imparta~ire, -~ dara dupa ce te
'lmp'arta~e~,ti, In' loc sa 'l !ltinzi ",roai- '"departe iritelepeiunea,
'$i cUmpatarea.,. tutoatele dezlegi de.'~i dealtfeliu nu este
tot una: de a fi treaz inainte de impart~ire, cu de a
fi treaz dupa, Impar~ire. Iu adevar, iubitilor,ca tre.;.
buie de a fi cine-va cu -trezire In am3,ndoua cazurile, dar-a mai ales. dupa cc a prtrpit pre mire'; - ma'i in..:.
nainie de imp(Ir~ire, pentruca sa fie vrednic de a'l
prim}, iara dupa impartaiilire, pentru ca sa nu se arate
nevrednic de siintele ce aprimit. Dara ce'? Oare trebuie a postl. dupa imparta~ire? Eu nu spun aceasta, ~i
nici nu silesc pe nimeni. Este bine de a face $i aceasta, '
in sa, eu nu siiesc pc nimeni,ci sfatuiesc de . a. nu 5e
dezmierda cineva cu imbuibariI.e. Cum ca nid odam nu
trebuie cineva a se desfata, aaratat-o $i Pavel zicand ca:
j .

"Ceea ce petrece lntru desfatare de vie este

rnoarta" (1. Timoth. t> 6). Apoi cuatat mai mult
J

atunci va mud. ca daca desfatarea este moarte pentru

femeie, cu atat mai mult pentru barbat, ~i daca aceasta
facandu.:.se in orice timp il perde pe cine va, apoi cu
atat mai mult dupa impart~irea eu sfintele taine. Tu
primind paneavietei, fad luerul martii, ~i nu te jnfrico~ezi? Nu ~tii cate r8Je se introduc in om prin desfatare? Ris fara timp, vorbe fara ~ir, glume ' pline de
perzare, fieorcacala (rpAt)(Xpta) zadarnica, ~l celelalte multe,

375

pe care nici a Ie spune nu ebine. ~i acestea Ie faei,

bucurandu-te de cina lui Christos, :;;iinacea zi cand
te-ai-iflvednicit de. a te atinge eu limba de trupul lui!
Dara, zici tu,- ee sa fac, pentrucasa nu se intample
n.cestea,,? Cerc.etf~aza-ti C.!l h)areafl;minte mana dreapta,
limba, buzele, care au devenit portilede intrare ale lui .
Christos.Gande::.;te-tc 1[1 timpui in (',;are te apl~0f:H de ,
stint.ele ta.'ine, $i'intiriziind 0 masa viizutii indi'f'-f.I,pia-~i
cugetul spre acea masa, v(')iu sa zic,spre cina DOrrlnului, SPl'8 pr-ivigherea..ucenicilor din aceanoapte sfintii.
~i mai dreptui vorbind, daca ar cerceta cineva cu exactitate, ar vedea ca toate cele prezente sunt noapte, $i
inca noapte adanca.
_ ..
.
. - Deci, sa privighem Jmpreuna eu stapanul, $i sa ne
umilim impreuna cu ucenicii. Timpul de ti,tta, este pentru
rugikiul1i, iara nu pentru heW, pontru rugacilJni, ziG,
io orice vreme, iara mai ales sarbatorile. Caci sarba-
toarea de aceia este, nu ca noi sa ne slutirn, nu ca sa
ni adaogem pacate, ci ca _$i pe cele deja facute sa Ie
.n.im-icim; ~i- t7tiu ca ?-ccsiea .Ie \!oz-"Descin ziidar", 1n:-:;a l~U
vain inceta a va -vorbL ca ' daca poate nu veti asculta
eu toW apoi de sjgur ear nid c.u totii nll va veii impotrivl, sau mai bine zis, chiar daca_, 1?i eu totii va Yeti
lmpotrivl $i nu veti asculta, apoi atunci ~i plata mea
va .n mai mare, in acela~i timp ~i osanda voastf'a, va
fi mai marE:. Deci, ca- aceasta sa _nu se intample, eu
nu voiu inceta a va vorb!, ca poatepdn ~;ol1tinuitai,ea
acelora~i '\Torbe, va voiu irnbo]ol cum va. ,
De aceia, ca nu cumva spre judecata ~i osanda sa
facem aceasta, va rog de a hranl pc . Christos, sa-J
ada pam $i sa-i imbracam. f1.cestea sunt 'vrednice de
aceasta n1aSa sfinta. Ai auzit imnuri -Dumnezeeiilti ~ Ai
vazut nunta duhovniceasca ~ Te-ai bucurat de masa
imparateasca '? Te-ai umplut de Duhul sfint? Ai jucat .
irnpreuna cu Serafimii'~ Te-ai facut parta~ puterilor _
celor de sus ~ Apoi atunci nu arunca un char atatde
mare,nu varsa tezaurul, nu introducepe deasupra betiea, care este mama tristetei, charul diavolului, iili care
zamisle~te mii de rale. Betiea samana c~ somnul mortH,
ea aduce boale, dureri de cap, uitare, ~i este icoana
mortii. Dupa aceia, tu nu ai prefera ea fHnd beat sa te
afli impreuna (;U UII amic al w:u, iara pe Christos avandu-l
inauntrul tau, Indrazne~ti, spune-mi, . de a-I inadu~l cu
atata betie'? Dara poate ca iube$ti desfataJ.'ea '? Apoi pntru

376

OMILIA XXV[[[

a~e~asta

eontenei?te eu betiea, fiindea eu voiesc a tedescu adeyarata desfatare-,-care nic~ odatanu se ve:;;LeJe:;:;te. Dec],. care este adevarata desfatare, care intr'una
infiore:;:;te "?Cheama laospa1,ul tau .pe Christos, da-i lui
celeale taie, sau mai dreptvorbind, eele. ale lui'
?,9~;1sta are cusine' placerea CGa Dcmarginita,$i car~
_lnft:~rr~~t~ ,:intr?:u!la.,~~lu, tot .'a~i _in'sa '~~llt,!$i, ,cele '.paman,~,
t8$ti, .Cl ap(;lf' deod;;t;ta $i d:ispal"in aceia$i ihnp, iara
cel ce se desfat.eazJi, nu se. 9'aSeste mai bine deciU eel
c~ Illi se desfateaza, sau mat drept vorbind' chiar mai
rau. Unul se gaSe$te ca intr'un liman, iara celalalt ca
intr'un puhoiu,:;:;i fiind impresurat de boale. Deci, ea
nu cumva sa se intample una Ca aceasta, sa fim curriRatatr, .dici numai a:;:;a yom fi bine :;:;i Cll trupul, in acela9i
~~mp ,:;:;I--,sufi<?~tul il yom avea !n siguranj,a, $i ne vom
,Ebavl ue ra1ele prezenteca i?l de cele. vutoare. De care
fie ea eu totH sa ne izbavim,:;:;i de imparatiea cefiurilor
sa ne bucuram,prin -eharul :;:;i filantropiea Domnului
no<:;tru lisus Christos, carui;:t se cade slava in vecii vecilor. Amin.
!a~a

OMILIA XXVIII

"ei sa se ispiteasea omul pre sine, si asa

~~n pane sa rnamlnee, ~i din pahar sa' bel't".

,Gap. ii, 28).

Ce voe$te oare princuvintele aces tea, fiiud ,yorba

- $i ae "o-atta=cnestiune, decat aceacare ni sta illainte "?
Acesta este obiceiul lui Pavel, dupre cum am spus ~i
mai 'nainte, adeca nu numai acelea sa Ie examineze
care ii stau de fata, ci chiar $i candin cursul vorbirei
este introdusa vre-o yorba streina de subiect e1 0 cenzureaza cu multa ravna, $i mai ales cand a~ea yorba
ar fi cu privire 1a cele necesare $i urgente. Cad si
atunci eand el eonverza cu parin~ii, viindu-i yorba ~i
de slugi, apoi el a mrejit acea yorba prin multe altele
$~ cu multa barbatie. De asemenea $i atunci cand graia
c,?- nu. trebuie a judeca pe altii, venindu'-i vorba despre
lacomle. multe a spus :;:;i despre aceasta chestiune
ceia ce a facut $iaici. Fiindca trebuia a pomeni ~
data aici de sfintele taine, apoi a crezut necesar de

377

OMILIA XXVIII

a cerceta eu amanuntul aceasta ehestiune, mai ales ca

nu era cum s'ar intampla. De aceia vorbei;ite de dansa
eu r;nulta frica, pregatind capitalu}' $i principalul bunurIlor,sprea se apropiea., cineva de aceste taine eu
con:;:;tiinta curafa,. Ast~eliuea. oiei l1US'a mai mllitamit
eele spu::;en,a1 'namte Cl fl rtla' ada('crat sr ;:it~eodl~a
'... : .-?~,~,(_."','!<i;~~: -:; :'-;~hi--t~~~ ~x-,:-~~" ;';;:'l~.. n "'
:~,{~"' --l:';'?'J~'<i
b.(;?-lIU >",(r.::j(.', ,,,,e J>JFJUV<X>JCo.UITlL<l p< e.!:)jl1e ) cem ce
spune $i in adoua epistola:" Pre voiinsi,.. va va isritlti'i'.lv~e\lbjin$i-va ya cerca~i (( (II. Corinth. 13,5),
$1 I~U dllpr~e cum fa.cem. noi aplJm, e~nd ne apropiem
mal' ales m anurmte tlmpurl, adeea avem in vedere
mai mult timpul, decat cugetul curat. Fiindca nu ne
gan,?i.IY.l ca sa ne 3)propiem de aceste taioe pregaJiti::;;i
c;urN*. de ralele noastre, in acelaf;'>i timp i?i plini de uhlihn~a, Cl ca sa ne apropiem in saI'biHori, si inca caud
ar fi ioti de fatiL
.
,
. ' NU'insa a;;a a por{mcit Pavel, ci un singur timp
$t18& el peotru apropiere 9i Imparta~re, adeca curateniea
conf;'>tiintei.Ca daca noi nu ne-am imparta$i nici":odata
dintr'o masa lumeasca fUnd boInavi de friguri $1 plini
de venin $1 de sucuri dUe :;:;i vatarnatoare, ca sa ou ne
prapadim, apei eu atat mai mult nu ni este iertat de
a ne atinge de aceste taine, avanCl cu noi pofte absurde,
care sunt ell mult mai rale dedU frigurile. Cand eu zie
pofte absurde, fnteleg :;:;i poftele trllplllui, $1 ale averllor,
.$i._~l~ maniei, :;:;~ ale invi?iei, ~i in general toate absurdltatIle omene$tI. De acma trebuie cace1 co se apropie
de sfintele taine, sa lescoata din sine toate aces tea 8i
a~tfeliu a se atinge de acea jartfa cur-ata eu cuo-etul irripacat, !;ii nici~a stea de fa,ta culene, nepasare%i obraznicie-fiirid silitde a se apropia din cauza sarbatoreii?i nici iara$1 daca el este pregatit mai dinainte 9i patruns de umilinta, sa fie impedicat de a se apropiea
pentru ca nu cste sarbatoare, Fiindca sarbaloarea este
aratarea faptelor bune, evlaviea sllfietului, ~i exactitatea
vietei. Daca le-ai aeestea, apoi vei putea sa sarhatore:;;ti
in totdeallna, $i sa te apropii in totdeauna. .
.
De aceia zice: "Sa se ispiteasea omul pre sine'\
$1 nl1,I11ai dupa aceia sa se apropie. Si nu poronce$te
aItuia de a ispitl pe altllJ, ci fiecare p'e sine singllr;facand judecata in taina, iara nu in public, $i certarea
fara martur. "Ga eel ce mananea si bea eu ne00.,.,...

vrednieie, judeeata lui 'si

manAnea .'si bea"
,

378

' OMILlA XXVIII

, (Vers. 29). Ce spui, fericite Pavele'? Ca dacacina aceasta

este pricina bunatalilor, ~i izvorul vietei, apoiatunci
, cum devine judecata'? Nu prin nat.ura sa, zice, ci prin
vointa celui ce , s'a . apropieat. Dupre cum prezenta lui
printrenoi-care ni-,a adus acele bllnuri mari $i negraite
~pe cei co n'au primit-o, inca mai mult i-a judBcat; loi}

'8.!j.:D. '~;;i ' i)~;-inele devln hr~ttutl. d:) Pi!dCLtP~t. rilai ) r!-~a.r:,> Pl~!'ltru '
eei te se i rHij~i,('ta'$ese '. un -HeviettnlcJP . :,;,i de "ue Gar'e

judecata lui ':~i mananca :;;i bea'? "Nesocotind, zice,

trupul Domnului ", . adeca, necercetand, neintelegand.
precum trebuie, maretiea " acestor taine, necalcuh\nd
marimea darului. acorclat. Cadaca tu ai----l'tfia BU exac
titate cine este eel ce iti stade fata, $i cine fiind, pentru
cine s'a predat pe sine, apoi n'ai mai avea nevoe de
nici un c uvant, ci iti va ajunge numai aceasta spre
trezvirea ta, de l)ucumva vei ti cazut eu dosavar$ire.

"Pentruaceasta intre voi mUlti sunt neputincio$i ~j bolnavi, $i dormmulti( (Vers. :30):
Aici elnu mai aduceexempleie dela altii, dupre cum a
facut cu, jartfele idole~ti. povestind istorii vecbi I;>i de
-.pl~gele dirl 'pustiu, ci ie ia Giliar- dela Inse~i ' Corinthenii
ace$tiia, ceia ce face cuvantul Inca$i mai atingatoriu.
Fiindca a spus ca: "judecata lui '$i mananca $i bea",
E;,j e;j, "vinovat este ", apoi ea S8. ilU se pa;r8~ eEl, 131
spune numai vorbe, arata ~i fapfe, ~i-i i8. de martori
chiar pe dan~ii, ceiace mal cu sarna ajungede a-i
spel'iea, fiji a li artHa--ca amenintarea adevenit fapta.
$i nus'a mu1tamit nurnai cu acestea, ci de aid a introd us ~j a adever'it yorba despre gheena, intrico~ndu-i
din amandoua part,ile, $1 dezlegand 0 chestiune dezbatuta de toti. Fiiridca multi se intrebau in sine: de unde
~i cum Yin mortile cele tara timp'? De unde boa1ele cele
lungi ~i grele ?-iata ca e1 raspunde, cli multe din aceste
nenorocirinea$teptate l~iau , sail mai bine zic '$i trag
cauza din pacatele facute. Dal'a co'? zici tu; oare cei ce
sunt sanato$i intr'una $i ajung la batranete unse, nu
pacatuesc ~ $i cine ar putea spune aceasta ~ Apoi
atunci de ce nu sunt pedepsiti 11 Fiindca vorfi pedepsiti acola rnai grozav. Noi, insa, daca am vOl,n'am fi
pedepsiti nici aid, ~i nici acoIo. '
zice,

"Oa de ne-am fi judecatpre noi singuri,

nu ne~am fi osandit" (Vers. 31). N'a zis: ca

OMILlA XXVIII

de

379

ne~am

fi pedepsH pc noi 1n$i-ne, ci numai de am

gre$alele, daca ne-am fi condarnnat pe noi, dad am fi cunoscut gre$a1ele , facute,
nu ne-am fi_osandit, ci am ' fi scapat -de pedepsele de
aici $i de acolo)). Caei cel ce '$1 cunoa..'$te p8catele sa.le,
indoH imblanze$te pe DUIp-nezeu: $i prin aceia ca '~i
6u!10a~i.e~f'e-,;;alele, ?ic8, pe viitoriu S8 face mail2ne~
ru .fapte rci.le.Dal'a fiindca-iloinu vuirn a face nici aces\,
lucru w;;or-dupre cum trebuie a-I face--apoi e1 niei a$a
nu voie$te de a fi pedepsiti CU: intreaga lume; ci ne cruta
intr'atata, In cat aici ne pede pse$te chic;tr, cu pedeapsa
trecatoare, ~a ea man~aerea . nj este mare, fiindca pe-:
deapsa primIta este lzbavlrea de pacate,$i nadejde buna
a celor viitoare, u~uraod pe cele prezente. Acestea Je
spune Il.postolul mangaind $i pre cei sl(!bi, in acela$i
timl:) si nre ceilalti facand u-i rnai cinstiti. De aceia si zice :
fi voit

sa necunoa$tem

,,lara: ]udec~ndu-ne, del8. Domnul necei~tam"

(Vers. 32). Nu zice: ne osandirn., ne pedepsim ci "ne

certa m" .' fiihdca ceia ce facem ' este ma~ mult vrednic
de certare,decat devsandit, mai mult de ' vindecare,
decAt de peclepsire,de.:j'ndreptare decat de. munca. :;>i
-nu numai prin aceasla, ci ~i.pdn arnebirrtar~Jnai mare
face prezentul mai u~or~zicand: "ca -nu eu lumea
sane os~ndim". Ai vazut cum ni-a pus de fata f?i
gheena; :;;i acel tribunal Infrico$at; $icum a aratat cer...
cetarea $i pedeapsa aceea care va fi negr~it ~ Deci,
dae-a chiar eredincio:;;ii cei bagati in sama deDumneZB\.l,
$i inca nu pot scapa nepedepsiti de eeJe ce gregesc~9i aceasta se Invedereaza din cele prezente,-apoi c u
B,tat mai mult necredincio9ii cad fae pa,catele ce!e mai
grele $i maL nevindecabiie.

"Deci dara, fratii mei, cand va. adunati sa

mancati, unul prealtul sa a~teptati(( (Vers. 33).

Inca tlind vie frica intr'ao$ii, $i flind stapaniti de groc;tza

gheenii, voie$te iara~i de a introduce yorba $i indemnaroa peotru cei saraci, pentru care a $i spus toate cele
de mai inainte, aratand ca daca ii nu fac aceasta,apoi
cu nevrednicie se vor imparta$l. Daca a nu imparta$i
pe sarad di.n a.verile sale, n departeaza pe cineva, de
masa aceea, apoi eu atat mai mult cand el rape;;;te avutul
altora. $i n'a zis: cand va adunati, dati ceior ce au
nevoie, ci ceia ce este rnai ~~portant.: "unul pre a~-

380

OMILIA XXV III

381

OM ILIA XXVIII

tul sa a9 teptati", caci prin aceste cuvinte el mreja$te $i lasa a se inte1ege :;;i aceia, $i totodata introduce
sfatul sub 0 forma potrivita. Dupa aceia la urma el vorb~tecu.!ln ton int-:lpiHoriu,zicand: ))Iatade fiaman'~e~~e c1ueva,' acasa
,mamlnce" (Vers.34}. ' Asa
U"
" a, c
I)P' C'f
'J lU" ~a' a
"1
f , ~,,!rL
A'
h'
.
:'!'.:,:,.
- .lv , . . Ct}5"t'-3, 8!L .scoa,e
ulSerJDU
91 n
tr:lm);~e ;;tca~,at~~gan.?us;e p'rm aceasta eli puter'e de
dan$ll! $1 luandu-lll1 batae de .)oe, ca pe ni$te robi ai p8ntecelm, (juri nu se pot se stapanL Nici n'a zis: daca cineva
t~ece ~u vederea pre cei saraci, ci "daoaflarnanze$te
c!n~va." vorbind pare-ca catra ni$te copii bosumflati, '
catl'a m:;;te ne<.;u van tatoare, cari slujase pantecelui. Caci
in adevar,rnare era rizilieul, daca fiamanzand trebuia sa
manance aca<;3" D~ra nici nu ' s'a multamit , numai cu
~tata,ci 'a)):lai adaos $i aHceva rnai iniricm~atoriu, zicaud: "ca sa nu va .adunati spre osanda ({ adeca
~a n~ cu!nva .sa ~a cadunatl 'spre pedeapsa, batjocor:n9 blSei'lCa~ $1 rw;nnand ope frate, fiindea voi va adupa.t~ yentru aceasta. zice, ca sa va ingactuiti, ca sa va
~Ub~tl un.?l pr~ ~ltul, _ca sa va fo!ositi :;;i ca sa folositi;
,lar.t.t d!1 Ga se ,ll1tampla 9u to~ul du~ contra, apoi atunci
mal blOe este ca sa mancat1 acasa. Acestea Ie zicea ,
~. maio ~lUlt . sa,-i. atr.aga. De aceia !1 ara~at ~i vatamare~
v? ~ezultad.e a1~1~ -;$I--Judee~ta Ce'$1 ati'ageau, nu mica,
$1 In fine, I-a mlr1CO$at dlO toate partile, dela tainele
cele sfinte, dela cei slab!, {jeia cei adormiti, $i delatoate
cele spuse rilai inainte. '
Mai depp,rte iara:;;i Ii infrico:;;eaza $iln alt mod, zi~nd :', ~Iara celelalte 9.aca voiu V~.Il,lL ~,y~ ~
randUl !. ade9a, ~e asupra acestei.chestiuni, fic $i asupra
altora. FllIldca era natural de a h se spune 101'$i oareca~e ca!-1ze, ~care ~u era eu putinta de a Ie in:;;ira toate
prm epIstola, apOl penlru cele scrise i-a povatuit ca sa
Ie pazasca. Acestea, zice, sa se pazasca; iara daca poate
ayet i $i .altcev8. a'rr~.i spun~, aceia sa 0 pastrati pentru
cand VOlU fi de fata, fie ca este cu privire tot la aceasta
c~estiune, fie $i I~ alte ehestiuni, nu toemai a~a de grabllIce). _Aceasta ? Zlce ap~st<?lul spre a-i face'mai cu gri~,, _u
de vreme ce fimd-fngr1Jirt1 oare..:cumde prezenta lUI e
sigur ca urmau a'.;;i corija pacatele. Fiindca callitorie~ lui
Pavel nu era cum s'ar IntampIa, ceia ce invederand zicea:

Sa

.'

"Ca nevenind eu la vol, uniia s'au inga~fat",

"Nu l~un~ai prec~m cand eram de

rata ,' ci eli mutt mal vartoscand sunt departe,
cu [rica si eu cutremur man~llirea voastra 0
Iucr-ati" (Filipp. 2;,12)-de a,ceia,hiC?! nU't;;i a anUlltateum

:;;i aiurea iara$i:

s'a1' lntampla venircasa la Oan$11, penti'U ca sa

BU ,

' dev!n~tnaltrjHldavi,d elptne ' ~i'cauz~ aeeit:i. duc~I'l,

zicand : "iara eelelaJte daca vom vem, Ie vom randui ", aratand prin at,easta, ca indr.:eptarealipsurilor

lor - de$i nu-l gdibeau atat de mult - totu~i il atrageau

spre dai}:;;ii.
. ..
I) Ded auzind acest~a toate, lUbltllor, sa ave~
multa iogrijirede ce! sal'ac,i,. sa stapanim p<ln~ec:I~, sa
ne pazim de betie, sa ne sliIm de a ne Imparta~l cu
vre.dni.cie din sfinteie taine, ~i de celecB patimirn ,6a nu
ne intriStan-i niei oentru nOi, nidpentru alti, ca de piida,
cand se jnta~pla mOi'tifara timp, sau boale indelungate,
caci acestea sunt izbavire de osanda, aces tea sunt. In, d ....eniarea
si sfatulreacea mai eminent,l. Si
cine
zice
1 .
.'
.
" acest,81;l, Y , Celce.,a,re if,} el peChrist?s care, vorbe~te. $,1
eu toate acestea, muUe dintre feme1 se , ga~es9 . III ~$a
nesimtire, lncat In asemenea cazuri intrec eu Ja~amea
chiar pe necredincio$i. $1 unele fae a$8.,fiind orblte de
durere, iara unele de ochii iumei, :;;i pentru casa scape
de invinovatirea celor deafara{etnicilor)~pe c~r~ e~ 1e
declar lipsite de or-ice lertare. c(Pentru ca sa nu rna mvmo- ,
vatasca cutare zice, invinovatasca-se Dumnezeu; pentru
ca'riu cum va ~amenii sa fie cunoseuti de mai pr09ti decat dobitoacele cele necuvantatoare,_ ~poi calc~-:se In
pidoar~ legea )rnparatlll,l,l ia toate. ~ $i de dUe ~r1'i:'Sn~te
ill] ~,-tilit vredmce aceste vorbe'? Daca te-~hen:lIl cmeva
la mas.a eea dupa jalanie, .adeca,Ia p~aznic Sau pomana2t
nimem nu te-ar contrazlce, fimdca 0 lege 9meneasca
este care poroncei;ite aceasta" - peear:d D~mnezeu poroncind de a nu jali, iata ca aid tOtl graesc contra.
v

.l

1) Partea morata. Des~re rabd area lpi ~ob" ~j, Ca!lU trebu!~
de a jalimult pe cei adorllllti, sau a se .mtrlsta ~meva ~! tngrIJI
din cauza boalelor i?i a pagubelor, - ~l engomlU (lauda) adus

dr:eptlJ21t~i~.' ~Y:J~~~iunea

din orIginaL a~,1t.p[~myb;i ai. :y.c,IE:g--"

ni arata Jiim'~rit, ea obice!,~lde a fae.e praz~lC dup.a
inmormantarea celui adorml~,este tot ai?a de veehtu ea i?l crei?tlnismul. Acest obiceiu ere:?tinesci?i frUfl'lOS, insii,pe la ora:?e ap~oape
ea a clisparut eu to~ul, i?i se mai pastreaza numai pe la , tara.
p.w~

'to

"~Y&b~,

382

Dara nu te gande~ti la Job, femeie ~ Nu-ti aduci aminte

devorbele lui eand eu nenorocirea, copiilor, care mai
ales au incununat acel sfint cap cu mii de eununi, ~i I-a
proclamat mai straiucit deeat toate trambitele~~ Nu te
gande~ti Ia marimea nenorocirei, la naufragml acela
neauzit paria atunci, ~i 1a acea. Lragedie stdUna eli lQiul
:;>i paradoxa? Tu poate caai pierdut unCQpiLsau 00);
sal1 trei pe ' eitnd acel~ a , pierdut aiatia. ~ ~.l #3,t3,t.~a, ~.i
eel eu multi copii, dE:odata a deveniL rara do . wpit $i,
nici macar nu-i zdrumicau inima dUe put m aceste
nenorociri,-'ci se tineau lant una dupa alta, ~ideodata i
s'a rapit lntregul. rod al ostenelelor ~i al trecutului sau.
$i nici macar dupa legea comuna a naturei, nid cand
de pildaajunsese ia .batranete, ci fara timp ~i de moartc
naprasniea $i eu totii impreuna. $i nici fiind ~e fata
tatai iar, Cft macar auzind cele de pe urma cuvlIlte ale
lor, sa Ie aiba ca 0 mangaere a aceiui sfar$it arnar, ci
eontra oriearej a~teptari, ~i ne$tiind nimic din eeJe int3mpl&te, deodatii eu totii s'au Drabu~it sub da.rImaturi;
$L citsa li-adevenit mormftTlt, ~i cllr:saamor\ii! ;;>i nu
. nurnai moarte rani Limp, ci :;;i altele mu lte lu'legatura eli
acea moarte,: precum: ea . 8raucu ,totli inf!oarea .Vi.At,ei,
ca erau cu toti virtuo~i, ea erau cu loi,ii iubi~i, ca erau
eu totH impreuna, Ga erau ' de amandoua sexurile, ca
nid unul nua sea pat, ca nus'au pCl"duLdupa legea
obsteasca a-naturej, ca in fine dupa atateu pagube indurate; de ~i e1 n'8,Ve8, nimie diu pe cuget ,' ~i nJCi pe
cugetui eopiilor, ea sa patimeasea de acestea. Flec.are
din aeeste nenoroeiri este indeajuns prin sine Insa~i ea
sa ingrozasea pe cine va, -:- dara apoi cand eu toatele la
un loe dau , navai<:l asupra omuiui, atunci potisir~g!lr
cugeta la .lnaltimea valurHor, cum ::;i 1a marimea ~i tu:
riea furtunei. Dara ceia ce este inea mai groza v ::;i mai
rau decat orice~jalanie, e ca niei maear nu .~tjea dreptul
lob, din ce pricina sunt acestea.
De aceia tocmai,fiindca riu avea mCl 0 eauza, sau
mai bine zis, nu cun01?tea nici 0 cauza pentru care indura atatea nenorociri, apoi el se rapoartala vointa lui
Dumnezeu, ~i zice: "Domnnl a dat, Domnul a luat;
j

cum a voit Domnul, ru;;a a facut; fie numele

Domnului bi,necuvantat in veci. (lob. 1,21). $i toate
aeestea Ie zicea, vazandu-se . pre ,sine, . care exercitasE
toatafapta buna; in cele mai mari nenorociri: pe cand

383

OMJUA XXVIII

OMILIA XXVIII

oamenii cei rai progresau, se dezmerdau si se' mandreau pretlltindeni, El insa n'a ~!3_nill}ic d"in acestea,
dU'pre c.um eu .dreptate al" putea -sa . zica unHa dintre
eel sl~bl : apm p~ntru ac.easta am crescut copiii,~i i-am
exercltat Cll toata exactItatea in fapte -bune ~Pentru
aceasta , .am deschis casa. t['~catoi'iior ~ ~ pentru ca
dupii acelemulte drumufl facute . pcntru cei saraci.
. pe!ltru eei gnU, ~i pent.ru ocfanLsa nrimp.sc aceasta:
rasl?lata)) ~ Iosa in locul acestora, 61 a l)ronuntat acele
cU~lI:te, car~ s~nt f!1ai bune decat oric.e j~rWi, zicand:
,,~~Ol ap1
m?- vom

l~~It dm pantecele mmqeI mele, gOl

~1 lI?t~arce". D~ra daca <;;i-a sfa9ieat hai-

nelede pe el, f:ill !;ll-a tuns parul, tu nu te minuna caci

doara era tata, ~i Inca tata iubitoriu de fii si de 'aceia
treb~ia sa s~ arate cu aceasla ocaZie- ;;i, si~patiea . natut'eI, cum ;:;;1 filosofiea iI1tentiunei 9i -a-vointej lui. Da,ca
el n'~;r ' fi fa<?ut niei aceasta. apoi atunci poate ca ar fi
constderat clOeva- aeea filosofie de ci adevarata nesimtire_ ~e ,aceia .e1 $i-a. aratat ;;i durerea sa parintasdi; in
aee!a~;ll tlmp f,H cxactltateaevseviei lU:i~ fnsa fEnd Indu~
-, ret'~H e! n~ ,s'a. abatut, c~~imai - departe Intinzandu-se
, lupta; mrw;n:;;la tmplet1ttnca :;;i aHe ~ununi din cu- '.
vif!tele cele eait'a femeia lui, zicand: "Daca am_pri-

mIt cere .bl~ne del a Domnul, Vapoi ~ge1e ralesa

p 'r'I'YIln'O" (Ib"d
2 10) '" C . - .
V.J.'

_.
I1U . 1",
~~v . ./ H 1 U
,
I ': . ,_ '_ ~ . _ac! s~ngura. lemma U

mal .raf!1as~se -: toti. ceJlaltl al .1UI dlsparuse, $i COpii,9i

a verI, f$l chlar lOSU~1 trupullUl - dara l;ii aeeasta llurnai
p~ntru Incercare, pentru zavistie, pentru i$pita. De aceia
dIavolul n'a perdut-o impreuna cu. eopiii, l;iinici ca a
~erut dela .Dumnezeu moartea ei, fiindea al;ltepta a-i fi
de mare aJutoriu In cursa intinsa aeestui'sfl-nt. $1 de
aeeia ~ ~asase vpe dansa, <;a sa a aiba
pe cea mai
putermca arma contra lUI lob. Daca, prin femeie, ziee,
am seos pe Adam din raiu, apoi cu atltt mai mult voiu
putea -tr~nti deasta~ata pe lob de pe biUigar. $i prive$tevvlcle~uJ1;ul d_lavolului, ca -aceasta ma~inatiune,
aceasta cursa nu I-a pos-o inainte femeia nici eand Ii
perise cirezile de boi, nici turmele de asini ~i de eamile
nici ~n~ c~sa ~'a p.rabu~it,. ~i n~ci cand fiii lor s'au perdut
.' sub daEa~a.turl, . e~ t!1ce f;l Iva~ pe acest- luptiitoriu in
p~ce vazanau-l lml$tlt. Dara cand viermiiincepusea
fOlpe trupul . sau, canct 'pelea Ii -elldea in bucatifiind
putrezita, cand trupul lui -tiind sfariiit dadea dintransul

cia

..
384

OYlILlA XXVIII

OMILIA XXVIII

puroiu plin de putoare, cand wana diavolului ii arsese

zieand trupul lui mai groza v deeat oriee para de
foc, ha.cuindu-\ din tQate partite ~i sfa~iindu~l mat grozav C8, orice~fe.ara saJbatec~1 :;;i cand in aceste nenoroCiT} ~reeuse deja mult tirllP, atunei tocmai 0 punein
. fata, lUi, ,tieia eonsumat~i star$itde~ufel'illtL Daea s'ar
fi 8.j).'ty)pleat {Ie 1a lt1ceputul nenorOcirHoI', poate canici
pe dansul nu-Iar fi gasit atat de abatut, !;it nid ea n'ar
'fi marit poatenenoroeirHe, 9i fiU le-ar fi umflat eu
vorba; -l1araaeum cand il vede pc dansul, din eauza
Jungimei suferintilor, insetat oare cum de dorul de a
seapa, $i dorind sfar.;;itul atator nenoroeiri, atunei, zic,
~i ea se apropie de el eu furie mare, Cum ea el era
foarte abatut $i nid nu se mai putea rasufia de nacaz,
~i ca e.hi~lr d(m~a sa moara,asculta-l ce spune: :ryPentru
a~a

ce ,Yam rnurit in pantecelernaicei mele? ~i dupa

.ce am ie~it din pantece, caci n'am murit indata"

'z; (lob.S, 11)L

, .' $i prive$le la rautatea $i vicleniea femeii, de unde

1$1111Cepe vorba,adeea ea deodata pune Inainte timpul
eel indelungat al suferintelor sale: "Pana cand vei
rabda,"? zice ea. Daea de multe ort numai vorbele au
PlltlJt, sa moaie pe eineva, ne mai fiind' ~i fapte, apoi tu
poti cugetaGe patimea e1, daca impreuna eu faptele 11
( mai inveninau :;;ivorbele aeestea. :;ii ceia ee este mai
rao, ca ceeace vorbea acestea era femeie, $i femeie
cazuta, $i oprita, $i de aeeia ineereandu-se de a-I duce
~i pe e1 in desnactajduire. Dara pentru ea sa vedem mai
. 15murit~inatiunile indreptatp contra ac:e:."tui zidiu mai
jare ca diamantul, sa auzim ehiar euvintele. Deei, eare
sunt aeele cuviDte'? ,.pana caud vei rabda? zicand:

iata voiu astepta inca putina vreme uadejdea

mantuirei rtlBle" (Ibid. 11, 9) '? adeca: cuvintele tale

Ie-a desmintit timpul, care de$i a fostfoarte lung, totu$i

n'a adus niei 0 dezlegare. Aeestea Ie zieea. nu numai
ca sa-I aduca in desnactajduire, ci H $i ridicuIiza$i-$i
batea joe de e1, fiindca oridecateori ea 11 stipura intr'una;
ei mangaind-o Ii graia : a$teapta putin, $i indata va fi
sfar$itui. Ded. ea Mtandu-~i joe de dansui, zieea: Nu
cumva vei zice S1 acum totasa '?.,-,fiindca airecut mult
tiIl!P 11.1 mijloe, $i tbtu~isfar$itul nu s'a mai aratat). ~i
prlVe$te aeum $i rautatea ei,caci nu-i aduee amintenici

385

de bol, nici. d~ oj, ,$i niei de dimiie, eaei $tiea bine ca

~u-i v?r ~l$ea ,atat de tare, ci deodata trece ]a famil~a 1Ul, $1-1 ammte:;;te de capii, caei pefltru dansii l'a
vaz~t pe ~an~ul $i ,lfainelesra$iindu-~i $i parul eapului
tum:andIH. :;;1 n'a ZIS: [tu petit eopiii tai ci eu InuIt
mal: .mioeatodu: . Derik Idee. mostenirea h1 de
pe pa.nl8,nt'c, prin u7;mare 9i.C~DiHtai '~ei dor~hi. d~
ti.n~. I?~ea ehiar:, $! ac.um, ca~d irlvierea. ni s'a a~atat,
$1 COpl:l siUnt draga}a$l toemal Pentru acma, ea pastreaza
po~emrea san ~mmr~rea eelor dU$i aeaici, apoi eu atat
mal mult atunel. De aeeia $i blastamul de aici este mai
amar, fiindea eel ce blastama nu zieea: ({sa peara pomenirea lui aeolo ei "sa peara pomenirea lui de
pre pammt" (Ibid. 18, 18),
"Fee50rjj tai ~j. fetele tale". Dupa ce a zis
Jlmo~tenirea" apoi mai departe aminteste iarasi eu
ex_aetltate ~e at~1ando~a .~aturile;. ca~i ziee: Dadi tie
poatg nu-t1 pasa de dan$ll, eel putm gande~te-te la mine.
eaei ii au fost J) dll rerile ~i chinurile . pEtntecelui

meu, CU. carii inzadar m'am ostenif Cli anevointa". Ceia ee ea spune aici, aceasta insamna: Eu

ca~e ~m suferit !~a! mult in na';lterea $i ere::;terea lor,

rna. vad nedrcptatlta pentru tine,caci durerile si nikazU1:'11e Ie-am suferit, iara de~ roade sunt lipsita.' ~i pdve$te, eum ea nu Pllne I?e fata paguba averilor, dara nici
nu t~cecu tutul, sauea treee cu vederea, ci 0 spune eu
multa turburare sufleteasea, sau mai bine zis, da a se
intelege, zieand :"Iara eu ratacesc cao slujnica
urn b!and din. casa in casa ", 'prin care cuvinte lasa
a. se mtelege $1 paguba suferita, in acela$i timp arata
$1 0 mare tulburare sufieteasea.Chiar 8i cuvintele de
mai jos sunt indeajuns de a mad neno~ocirea: umbland, zice, din loc in loc, si din casa in c~sa".
~u nU!llai ea eer$itorese, ziee,' darainca si rataeesc
dm ca.sa in. ea~s8:., ~i. sl~.rase ? slujba straina. $1 noua,
pretutmdem rataemd $1 purtand cu mine semnele n8n.oror:irei, $i spunand la toti ra1ele $i nenorocirile mele'
$1 eem ce este mai de jalit, ca sehimb loeul din easa f~
eas~. ~i inea niei n'a stat aici cn plangerea, ci a mai
adaos zieand: "a~teptarid pana vaapune soarele

ca sa rna odihnesc de osteRelele, de trudele ~i

i6038

25

386

.OMILlA XXVIII
Oi\llLIA XXIX .

de durerile mele, care acum ma cup rind ". Cei?ce ' altar'a este placut, zice, de a ~edea r.;tz~!e. soarelU1?
aceia mie imi este cu greutate, ~l ~e acel~ Iml este
de dorit noaptea $i intunerecul, ~acl numn,l noaI?tea Sl~:
gura . imi mai odihn8$te durerIle mele, numal ea lml
estemangaerede ralele ce, lnd~r... ~ ' .
. _
, ",_,
n ~
~:
,"
_
~n. . .. ~,....... 1
" 1"'.
s.
'~', ,, {-,l Z1 \rr',un eU'larlL ~cl _LI {;l. LI~(J .t""''!~.t.~''.~~7-''..:_'~~:t . , '~-!,
mori ", Ai va'zut vic.)e.~llguI femeii ~ cum nde~a ~lit:i ~h i3r
in acest sfat, nu deodata ' a introdus p~vatUlrea ace~
aducatoare de I?e~te. c:i mai. in.tai povestmd Cll 0'ml:llta
duio:;;ie nenorocITlle, $1 prehmgmd oare cum tr:abedlea,
c.and ajunge la ac~s.ta indem~ar.:e, ea, 0 l?llne l~ scu~t,
c::j nici macar n'o IOvedereaza lamuI'It, C:l_O lasa ,ca m
~mbra, propunandu-i sC3paI'ea .cea, dorIta de. d<l:n~ul;
~el'a ce el mai ales 0 do rea ~ Decl, gande~te-te ~I ?-ICl !a
v .
fi'm d caye
~ I Vt;G"
'pa,n'a
vicle:;;ugul diavoluluL In adevar~
.,,1 ,: '
gostea lui lob de.. Dumnezeu; apOl nu lasa pe, t~n;e~e .C,,:,
sa invinovata~ca ye .Dumne~e,u, ~a. n.~ c,umva D,ar?a~.~l
sausao respmga dm capm 10CU1U1 t;i:l;ye.u (hl?):)<l.n(.,<l,:
De a ceiadeDumnezeunupomene:;te Cle lOC,y elnu,!D~l
in1prejurarile Ie fntoarce =;;i pe dos i?i pe. fa.tii,; Dam .u ,
pe - langa cele yorbite! rna! adaog.e ~1 acCl~~ ca,. cee;a .ee
sfatuia~a era femme, ' $1 ~n rItor ' foar~'S prtmCJdl?S
""'1' Co . nu sunt cu . oogare de sarna. , DealtfellU
v.l
P"'nt""

n:.m

A.

Vl-j

J r

_.;I:, .J..,-; ;-

'-'......

....

~"H;",;.
"" .... " _ '!i
npnol"(v'.iri
J..lJ.U.l~,1 'Y~.iL.\r.l.lA.I
. :Jl.N '~ ndurp
~
~
.l. ....

'"

.............

J.JL .-...; ..... . . . . . . ,

s'au prabU8!t
Dumal
~

prin sfaturile femello!.

" .. < ' .
,
',
A~a dara-,ee spune- acest tem:at :;;! ~t;tl tare. d:yatdiamantul ~ Uitandu-se la dansa cu am~ra<:H1Ile, ~l GOl.a1'
mai lnainte de a-i ie:;;i glasul, numal d~n. ved~rc ~~~
respins uneltirilc. ~a :'1$tep~ ca pr~'1. ~O~~l.~n~sa~~,_.:~-l
mi~te pana 1a Jacraml, dara el a uevemt "Hi, g l v.o,v
ca un leu, plin de Jn~nie $i de indignar~, . nt; p.entrvu
cele ce patimea, ci pentru sfaturile ee .ea I h da, ~l ~ra:::
tandu-~i maniea prin cautatura~a;, I-a; dat. <? GOJanafoarte cumpiitata, fiindca acest ferlClt c;hlar ~J In ne?orociri era intelept, ~i CEl spune el ~ "P~ntru. ce, ~1~~

ca

femeie din cele fara de mmte

aI

gralt

(lbid.2, 10) ~Nu a~ le~a~ .inviita~ eu,. nu ~ te-am

dasciilit;$i iata ~a.acum m~l nU-l1}l mal cunosc pe tovar~ul m~u lCacl l~ a?ev~r ?uvl,ntele acelea crau al~
unei femel proaste, lara s.fatu!rea dela ~r~a a . ynm
femei nebune. Ai vazut lovltura cumpatata, $1 I'an:;t Indeajuns penfru avindeca boala ~ Apoi dup<'j, 10"ltura

387

data introduce iara$l 0 sfatuire, care era deajuns de a

o mangaia, :;;i era bine venita, zicand: "Daca am luat

cele Dune din mana Domnului, sa nu rabdam

~i cele rale"? Ada-ti aminte, zice, de 'cele de mai

innaiute, $igit.nde$te-te 1a cauza lor, sau rhai bine zis,

a fost. caUZ3. 1'1,eclor. bUI1uri,f?i atuTIf:i' ve'i t,abdb.:

!a ee! C6

~i aCBstf;g. GU h8. rba.tie;) ~

Ai vazut CUHlpatare de Larbat'? Caci el nu soco-

te~te ca rabdarea e~te 0 urmare 8, barbatiei lui, ci 0

urmare a faptelor. Dela care anume fapteni-a dat

noua Dumnezeu eele ce am avut ~ Ce anume fapta ni-a
riisplatit-o ~ Nici pe una, ci numai din bunatatea lui.
Deci, ceia ce am avut a fost dar, iara nurasplata, char,
iara nu recompensa. Prin urmare sa Ie rabdam $i
acestea cu barbatie. -Aceste vorbe ale fericitului lob,
atat noi b3:'rbatiicat $i femeile, sa Ie avem intiparite
in 'mintea noastrfi., $i acestea ca $ice!e dinaintea acestora, $i istoria patimiloracestui fericit sa 0 avem ea 0
. ieoana tiparita pe cuget, adeca perderea- aVcriIor,perdercatiilof', ranele trupului lui, batjocoriie; rizicurile, _
uneltirile femeei, $i, . ill fine, toat~ -patimjie a.:;elui drcpt
sa Ie Cladim ca un liman mare ~LI>uterriic pentru ocro- .
tIrea noastra, ca astfehu rabda ndu=Ie toate cUba r bc1tw
$i mUlt8,mire, sa putemadepartadela' noi "orice tris:..
i.et.a din vieata aceasta, $1 a ne bucuriJ, de plata unei
astfeliu de veselii duhovnice$ti, prin charul $i filantropica
Domnului nostru Iisus Christ0S, diruia se cade sla va in
veCii veciior. Amin.

OMILIA XXIX

"lara pentrucele duhovnice~ti, fratilor, nu

voiu sa nu ~titi voL Ca~titi canq. erati neamuri
(pagani), cum eatra idolii cei fal'a de glas, ca
cum ati fi fost tra~i va ducea-ti" (Cap. 12, 1. 2).

Intregul . acest pasal este foate intunecat, iara 1ntunecimea aceasta provirie din necuno~tinta faptelor ~ia
-l'rnprejurarilor ce se petreceau pe atunci, dara care nu

388

OMILIA XXIX

OMILIA XXIX

------------------------------------------~

se mai petree astazi. Si de ee oare nu se mai petree

astazi? lata iara~i ea 'cauza intunecimei ni-apus fnainte$i 0 alta chestiune. Dara de ce atuuci se petrec>:.~.u\ iari\.acum rm '? Deci,ce s~ pet.recea pe atunci?
'CaM cine~Bse boteza, de indata vorbca in Iimbi straine, 91 flU , numai ,c avorb68.1imbistraine, cirrn:lti;;i
proroceau, Ja.r!'), ,!,1l1iia ' arataui alte muite ~ernile s i
. minuni.Fiindca aceia se apropieau dela idoH, ~i nu
$tieau nirnk. l~murit, ba nici nuerau erescuti in ve":
chile scriptuI'i, cand se ' botezau de indala lua u Duhu!
sfint; dara fiindca pe acest Duh nu-l vedeau-fiindca este
nev.azut - apoi charul Ii dadea un semn vazut de
energiea sa, ~i unul de pilda vorbea imedieat limba
Per$i1or, altul a Romanilor, iara altul pe ceaa lndienilor, iara un altul , vr-o alW,.Urqba; !:;il prin aceasta
S8 invedera in ochii paeanilor,( ca Duhul 'este cel, ce
graeaprin acela. De aCeIa $i zice mai Ia va le (Vel's: 7).

'" "ca 'fiecaruia se da aratarea Duhului spre folos\\,

' Hurnind charurile "aratarea Duhului". Fiindca $i
:: i1postblii acest semn n luau Jaincepu,t, ~i eei ce cr edeau
. luau semnul grairei in limbi straine,9i nu uumai acest
"semn, ci $i multele a llele, fiindca $i mor"tii invieau multi
dintra n$ii , $i df'aciialungau; ~i multe de aeeste minuni
s'ivar$au, $i e u un cuvfmt aveau darurile eu dan ~ii, unii
rnai putin, iara a ltH mai mult. bar& mai mult de cat
toa,te printre dan~ii, era charulvorbireUn .limbi straine,
if).ra aceasta a. $i fost eauza shizmei dintre dam;ii, nu
doarl'i prin natura sa, ei din ca.uza oereeuno"tintei c-elor
ce primise acest char. Cei ee aveau mai marl 'charuri,
se rnandreau eatre eei ee aveau mai mid, iara aee:$tiia
la randul lor se suparau $i pizmueau pe cei ce aveall
maj mario Charul cel mat prineipal- dupre cum am
zis,-era printre dan$ii aeela a l limbilor. , Aeeasta chiar
InsW';;i Pa-vel 0 arata in ti<eeerea timpului. Dara slabind
dragostea printre dan$ii, din aceasta cauza se $i bagase
vrajba printre ii, ceia ee sile$te pe apostol de a indrepta
eu rn,uHa grab!i. 'Astfeliu de vrajba s'a intamplat ehiar
:;;i in Roma, insa uu tocmai a$a, - pentru care :;;i
in epistola catra Romani face vorba, dc aceasta, cam
Sntuueeat :;;i pe scurt, zic.lnd astfeliu: "Ca dupre cum
intr'u~

trup multe madulari avem, iara n1adularile n'au. toate 0 lucrare, intr'acesta'~i chip
~I cei, multI un trup sun tern intru Christos, iara

389

fiecare unul altuia madulare ; si avand daruri

de. multe f~liuri, dupre darul care este dat noua,
?rIprOr?Cle, , d~pre ma~ura credintei-, ori slujba,
mtru sluJba, oncela ce Invata, intru lrlv.Matura"

(J:1.or~.. }~l '~-~.7). CUJn ca -91 ,~ce9tiia ,~jin cau za'acestor

cilflfur'l Dadea.<;, 'inW;'iutinta$! iipsa de mtt;te, ' !;ot apo:=;tol~l da a se intelege maj~ms, zic.and astfeHu: "Ca zic,

prm daruL ce U n s'a dat nne, tutufor celor , ce

lntre voi, a nu cugeta inalt, afara de cat
11 se cadea cugeta, ci a cugeta spre a fi cu
mintea intreaga, precurnfiecaruia a impartit
DU!TI.~ezeu 1~1asura credintei" (lb. vers. 3). Acelora,
~unt

deel, 11-a vorblt a~ ~'fiinddi boala nici nu era la dansii

a!a~ ?-eaproape d<: discordie t:;:i de !ipsa de rninte~ dB.l'
a~CIlIV?rbe$te Cormthenilor cu maimuita putere, fiindca
91 dezbmal'ea dintr~ dan:;;ii era rnai mare.
. Dara nu rl'umai aeeasta. j j tul hura ,p re da,D$ii, ci
mal erau aeolo si multi zodieri sau Q'hidtori de viitoriude oareee cetatea Corinth era una"-'din eele mai Elenice
cetaJi-ea~i ~~preuna eu altele multe tulburau pe ace:;;tiCormthen~. ~l-l amageau. De aceia, din eapul locului, e1
pu~e lao m]Jloe.~hestiunea ghicitoriei $i a prorociei. Pentru
acela $1 luau 11 cuno:;;tinta duhurilor, adeca charul de-a
eunoa:;;te$l 0 ~eosebl . liuhurile; care au ume g raia eu
a~h ~J.Hat;ycare:'-eu dull necurat. Ded, fiihaca acei ghi":'
clton nu dad.eaU$l dovada celor spuse - fiindca prorociea
nu are cu sme q.ovada adevarului in timpul cana 58
spune, ci acea dovada se IUVedereaza toCnlai in limpul
cand 5e desfa;mra Im prejurarile prorocite --' $i deci fiU
era a;;a de U$or de a eunoa$te cine este eel ce proroce$te eu adevarat, $i cine este eel ee spune mineiunicael diavol\Jlnind spureat s'a bagaL printre eei ee proroceau, ihtroducand astfeliu pe aeei proroei ' mincinosi,
cari a$a zieand preziceau viitoriul, ma i a les ca tot ceia ce
spuneaera fara vre-o raspundere, $i ea, prin urmare, nu
Il?ai sfar$i~ul.imprejurarilor arata pe adevaratul prooroe
$1 pe eel mmelunos,-apoi ea nu eumva auditorii sa fie iu$elati m.ai in.ainte de sfar$it, Ii dadea lor Duhul un semn,
~are ~ C!'1l3:r ::;1 mai l!1ainte de desfa$u.rarea fmprejurarilor
11 ar~t?- ~l p~ unul $1 pe eelalalt. Deel,apostolul, luandu-:-$i
de aIel motIv, ' pa$e$te eu vorba la ehestiunea eharurilor,

390

OMILIA XXIX

OMILIA XXIX

indrepteaza eearta naseuta printre dan$ii din aeeasta

C(l,uz:'L
Deocamdata incepe eu yorba despre ghieitori sau
zodieri,. zicand astfeliu: "Pentru cele duhovnice~ti,
fratilor, nu vaiu sanu stiti voi" - numind duhov. nice~ti sempele, fiindca mai 'eu . s~m~~cestea era u ;lllm-i .

a lor, pB care ar fl fost bine de a 0 treee eu vederea,

spre a nu va vorbl. de aceste lueruri nedemne--insa pentf.u
ca mai tamurit sa cuno~teti acea neeinste, este trebm.,"
toriua spur;l.e aeeasta, penfru Ga E;;i de a.ici sa afiati.nebuniea $i rizilicul eel mare la eare se expuneau eel ce
lntr(~b!!intau ghicitori sau theomanzi de ae~tiia. Se
S!JUE6 deci. ,:a: accasta Pit hie fUnd femeie :;;edea pe b'i,. pOd.ul lui i~pnl}{jIl, GU picioarele -ra!7chirate; -~'j cil ,stand
a~a deodaia Ii intra pe o.eo.eslIbt, prin organelegenitale,
dilhul eel necurat, umpland pe femeie de furie, eare
dupl1ce l:;;idespletea parul . ea~ea in extaz, .ie~indu-i
spume din gura,:;;i astfeliu devemnd intr'un fehu de nebunie, vorbea cuvinte fara rost.
.
.
.
Stiu ea vi s'a inro~it obrazul de~me auzmd aeestea,
insa aceia Inca eugeta lucr-urL mar-i ~i pentru sluteniea
ca $i pentru nebuniea aeeasta. Acestea; deci, $i altele ~
aeestea punandu-le in mi:;;care ~;:'J.Vel zice~-2 _"
~tl~~

~i

aJe Duilului', nelntroduca.ndu-se

nlrrn.e: olrl.f-J!10~e . :l1

~~:t~

va,l'sirea. UflOrastfeliu de minuni. Si urrlJ3,nd <:. \lorbi

de aeestea, apoi mai 'ntai - ?~pre. eu~ am zis.-el.l)~:me
deosebirea ce este j'ntre ghlcltorJe ~l prorocIe, zlcand
astfeliu: "ea ~titi eand erati neamuri (pagani)

cum catra .jdolii eei fara de glas, ea cum atl

fi fost trasi va dueeati". Ceia ce el spune aici, aceasta

I
I

insamna: {('In templurile .idolilor, zice, daca dneva era

stapanit de duh necurat ~i ghicea, eratirlt a~a zicand
d.e duhul eel necurat, $i tras ca legat in toate partile,
. fara sa f?tie ce grae~te. Cad aceasta este particulari. tatecl. ghicitoruluI, de a'~i ie~i din minti, de a suferi
sUa. de a fiimnins. de a fi tras, de a setirf ca un nebun.
Nu :insa tot a;:;;1~l-Proroeul, deu cugetul treaz, eu
lntelepciune, 9icucuno$tintade impreJuri, el ~tie ce
grae~te $i toate fe spune in euno~tint.a. Astfeliu . .ca
ehiar $i mai inainte de desfa~iUrarea imprejurarilor, tu
cuno:;;ti de aici 9i pe ghicitoriu,$i pe Proroc).
$i gande$te-te eum el ~l-afacut yorba neba.nuita,
caci Ii ia de marturi chiar De dansii. carii a.Vllsese experienta imprejurarilor' (iCU'~ ca eu' nu' ~1i?t'.,zice, ?ici
nu defaim eum s'ar intampla cele ale paganuor, pJazmuind lucruri neadevarate ca un dU9man al lor, in9i-va
voi lmi yeti fi ea marturi. Caci in~i-va $titi, ca pe cal!d
erali Elini' (pagani), va duceati fiind tra~i pare~C<.'l.?e
eeva. Dara daea eineva ar banui poate ~i pe ace~tlla,
haide atuncisa va punem la mijloc ehiar pe unul din
filosofii cei dinafara. Aseulta deei pe Platon cand spune
astfeliu: Dupre cum hrismo<'!ii (ghici~orii sau pro~ocii~
cari dau hrismoasele sau raspunsurIle oracolulUl) :;;1
theomanzii vorbese multe $i bune, :;;i nu ~tiu nimie din
eele ce vorbesc ....
Aeestea deei :;;i de aeestea, flindca sunt multe de
spus. Teate aces tea oi dovedesc sila eu care $Jujesc de:
monii flind stapaniti, cum :;;i sila pe. care 0 rabda eel
ce .s'au predat-odata lor, :;;i cari i~i iesadin minti. Dara
~i Pithia-'-sunt sUit de a biciuiaeum $i. 0 alta slut.enie
A

391

930.

cand erati neamuri (pagam), cum eatra Idolli

eei f~ra de glas,ea cum atifi fosttra~i va duccatl". ~t fiinddi; vorbea catra cunosl?a.tori dclasel~nenea

lucruri; apoi 6L nu pune toatecu preClzmDe,nevoHld;;:l~

a-i supara; cinumai amintind~-li ~i fa~andu-i casa eu,:gete singuri la toate aces tea, elmte contme:;;te cu aCE:)asta
idee U'f"abindu-se de a ajunge 1a ehestiuu_e a ce'l interesa.
~Dara ce va sa zkl'i: "catra idolii-cei fara de
glas"? Ac~ti theomandi, adeca, catra aeeia 5e duceau,
ea flind tra~i. Dara daca idolii erau tara de glas,apoi
cum de raspundeau, sau da.d~au. aeele hrism?ase ~ Cym
Ii impingead-morml la acel Idoh~. C?-r>re m$~e prlzonieri ~i legati eu lanturi, in aCela$l tlmp f~urea ~l ~ce~
eursa vieleana, adec.a cil pentru ea sa nu se para ea
peatra era fara de glas, apoi s'a gandit de a Introd~ce .cati va
oameni in idoli, ca astfeliu vorbele lor .sa 5e atrl~Uleldo
lilor. lnsa cele ale noastre nu sunt de aeest fehu.
Dara apostolul nu a spus de cele ale noastre, voiu
sa zic, eele ale prorocilor, de oare ee era~ eu~?sc.ute
tuturor, ~i intru ele proroeea';1 dupre cum era c.uv~~nclOs,
eu inte1epciune ';ii in toata hbertatea., De~ 3;cela ll, er:;tl~
stapani :;;i de a vorbi, :;;i de a nu vorbl., ea:c~ nu era mCl
o sila care sa-i stapaneasea, ci erau emstItl eu puterea
de a prorocl.. De aeeia :;;i lana a fugH d.eocamdata,..de
aeeia :;;i lezechiil '~i-a amanat pentru un tImp proroellle,
v

392

393

OMILIA XXIX

OMILIA XXIX

de aceia ~i Ieremiea s'a retras pentru un timp. Dumnezeu insa, nu-i Impingea cu sila la prorocit, ci Ii sfatuia,
Ii indemna, ii ameninta, insa nu Ii intuneca cugetu!. PartlcularHaJe8, demonului Bs.te de 0, face vuet ~j tulburare,
~i fJ1UWi lntunecinie, pe eand a lui Dumnezeu, este de a
lnrnina, si a lDy?Ha cnintelepciune .celecuvcmte.
,F . J\9idara. aC8!).sta este 'lntaJa. deosebire intreghi..;
citoriu '~i Proroe, iarif a doua deosebire el opune mai
jos, zitapd.,,Pentru aceia va arat voua, ea

duce cele ale lor. Deci, ea nu cumva sa se intample

una ca acea~ta, $i nici in$elaciunea ~a'$i ia inceput, de
aeeia ehiar $i eeJe adevarate cand Ie graieau, Ii inchidea
gum, ca l1Bt.felius3. nu Ii ~e.dea atentiune nici in rnincillnele lor,: ei sa se astupe ureebiIe tuturor la. eeJe yorbite. de d8nf;;iL A:;4. dara,dallctpefClta.pe ghicitori ~;i

nimenf eli duhul lui / D-zeu graind, nu ziee

anathema pre Iisus" (Vers 3). Apoi ::;;i 0 alta: ,,~i
nimeni nu poatenumi pre Domnul Iisus, fara
numai intru Duhul sfint". Cand vei vedea, zice,

pe cineva ea nu-i grae31te Humele, sau ca H .'?! al!athe~

matizaz8, apoi vei inte1ege ca acela este ghlCltOrIU. $1
ia:fii::;;,cam:Lvei vedea' pe un altu1 toate graind impreuna
ell numeie iui, atune! sa te gande~ti caaeesta este du-'
hovuioesc. Dara atuncice am putea spune de eatichurneni? Ca daca "nimeni nu poate numl pre Domnul Ii SUS, fara numai intru Duhul sfint", apoi
ee am putea spune de aee~tii eari de~i Ii nume~e nurpele
lui, totu~i de Duhul sfint sunt lipsiti ~ Insa nu pentru aee~
tiia ni este vorbaacum,-':" fiinddi, pe atunei nid nu-erau catihumeni. - ci de eredinciosi si necredinciosi Dara ce ~
Nici ur demon nu nume:;;te pe Dumnezeu f Oare nu ziceau aeei demonizati: "Ce este noua ~i tie Iisuse

Nazarineanule? Te ~tlm pre tine ea e~ti Fiullui

Dumnezcu" (Mar'c. 1,24). Oare nu ziceau lui Pavel:
"Oamenii aee~tiia sunt robii lui Dumnezeu celui
Pre;:l, Inalt" (Fapt. Ap. 16, 17). A~a dara ::;;i demonii

numesc pe Dumnezeu, Insa numaieand sunt- pedepsiti,

eand sunt siliti, de buna voe Insa ~i nepedepsiti, niciodata. Dara aici este vrednic de a cereeta, de oare ce o
~i demonul vorbea aeestea, ~i de ee ~i Pavel il ceria ~
Fiindca imita pe Dasealul lui, eaei ~i Christos a eertat
pe acei demoni, 9i nu voia a a yea marturie dela dan'~ii.
$i de ce oare $i demonul faeea a!7a ~ Voind ca sa tulbure ordinea luerurilor, $i sa rapeasdi demnitatea apostolilor, iara pecei multi sa~i faca de a se uita la dan~ii,
care daca s'ar fi Intamplat, de sigur C8. parandu-se
vrednici de credinta, cu w;iUrinta ar fi putut apoi intro-

peProrocj~",prilf'iDt,aii.!J~ra!, doHe:l~.ernn71itu:ma VQr...

.be~te pentruminuni, pa$ind eu yorba la aeeasta ches-

tiune nucum s'ar intamphl, ci ell scopul. de a rasturna

cearta iscata de aici, ~i a cnnvingepe eej ee aveau mar
plltine eharllri, ea sa nu se intristeze, iara pe eei cari
aveau mai multe, ea sa nu se mandreasca.
De aeeia a inceput astfeliu: ,,~1 sunt osebiri darurHor, iara Duhul a,eela~" (Vel's. 4), prin care
mangae pre eel ee avea<mi;iL putioo charuri, din care
callza er,au tri:=;;ti. Pentru ee, ZiyB, 8::;;tI, trist? Co, nu ai
luat pe cat a luat eelalalt ~Dara gande$te-te ca Jsunt
chal'uri, ~i nu ceva, din d.atorie, ~i-ti vei mangai.ft iotrist area, De aceja del a fneeput 81 a zis astfeliu: "Sunt
osebiri darurHor. Si n'a zis osebiri semnelor, minuniIor, ci "eharurilor", corlVingand pe auditoriu eu
numele darului nu numai de a nu se intrista, ci inca sa
fie multamit. Pe langa aC8stea, mai gande9te-te $i Ja
aeeia, ziee, ca desinI'in masura datatorului ti s'au imputinat cl1arurile in' raport eu ceialalt, totu~, flindea te-ai
invrednic.it dea 1e lua tot oe aeol0, pe unde a luat~i
eel eu tnai multe, apoi ai aceia~i cinste. Nici nu poti
spune, ca aeeluia i-a dat Duhul, iaratie ti-a dat ingerul,
flindca $i tie, ca~iaee1uia,i~a'dat-Duhul: De acefa a
~i adaos: "iara Duh u 1 aeela~", astfeliu ea de~i este
deosebire in dare, totu~ in eel ce Ie-a dat, adeca in datatoriu nu este nid 0 deosebire, flindca 9! tu, ca ~i aeela,
ati luat din acel~ izvor.
,,~i osebiri slujbelor sunt, lara DomnuLa.ce::la~i " (Vel's.;). Pregatind, deci, ineurajarea :;;i man-

gaierea lor, adaoge~i pre Fiul ~i pre Tata!. Nume9te

charurile acestea eu on aIt nume, voind prin aeeasta a
Ii da 0 mai maremangaiere, pentru care a zis astfeliu:
,,9io~ebiri

slujbelor sunt, iaraDomnul

aeela~i".

Cel ee a auzit de char uri, 9i a primit maiputine, poate

ea s'ar supara, pe eand nu tot a~a ~i cel prime~te 0
slujba, caci lucru1 acesta dovede$te osteneala ~i durere.

395

OMiuA XXIX

OMlUA XXIX

De ce te intristezi, zice, daea aceluia i s'a poroncit de

a se ostenl mai mult, tu fiiod crutab?
,,~i osebiri lucrarilor sunt, iara Dumnezeu
acelasi este,care
lucreaza to ate intru toti. Si
d
fi
,!:_eCartlla:,
se ." a aratarea Duhulul spre fQlas,"
(Vel's. 6. 7). ~i ce este Iuerarea? ziee;ceeste charu!?
Ce este sleJiba'? N umai in nume estedeosebire, niridd
111(',rllrile S11nt aeelea9L teia ce este ch&.rul, aceia este
slujb?L,aceia este ~i lucrarea.",Slujba ta, zice, fa-o
deplm" (II. Timoth. 4,5)::;;i "slujba mea 0 maresc"
(Rom. 11, 13). ~i lui Timotheiu scriindu-i, zieea: "Pentru
care pricina iti adue aminte tie, ea sa aprinzi
darul lui Dumnezeu, care este intru tine" (II.
Timoth. 1, 6) ::;;i Galatenilor iara7i scriindu-li, zicea:
"Ca. eel ce a lucrat in Petr'u spr'e apostoiie I),
a lucrat ;;i in mine inteu neamuri" (Galat.~, 8).
Ai vazut.c.a nu arata nici-o deosebire lntre charurile
Tata!ui $i a Fiului, ~i- a Sfintului Dull f, Prinaceasta
insa e1 nu contope~te ipostasurile sftntei Treimi - sa
flU fie ~ ei numai o&t. -invcdcr~~aza egaiitatea acelOl ~
ipostasuri. .. Ceia ce Duhul, zice, harazc,;;te, aeeasta,;;i
Tatal luel'eaza, aceasta $1 Flul p6ronce~te.])e$i daea
age?ta,.ar -ft, mai mic deeat Tatal, n'ar fi scris a::;;a,ii'i
mOl ca ar ti putut mangaea pecel trist. Dupa, aceia
apoi, e1 mai mangaie pe cel trist in alt mod, adeca, ca
ceia. ce i s'a dat de sus este in interesul sau, de$i poa,te
ea este mai inferior decat charul dat altora. Cad spu!Ia~d ca acela~ Duh, acela::;;i Domn, acela::;; Dumnezeu,
lara prin aceasta reimputernice~te pe eel trist, adaoge
iara:;;i 0 alta mangaiere, zicand astfeliu; )~i fiecaruia
se cIa aratarea Duhului spre fo10s (Vel's. 7). Ca
sa nu zica cineva: (Si ce este, daea acelas Domn acelas
Duh $i acela$ Dumnezeu, cand eu am lwitmai putin t
Pentru ea a::;;a este spre folos, zice. Sub nume de "aratarea Duhului (( apostoltil intelege semnele, ::;;i eu drept
euvant. (Pentru mine credinciosul, ziee, este inVf:deraL
ea cel ce are Duhul, il are de cand s'a botezat, iara

pentru eel necredincios aceasta nu . va fi invederat de

nicaieri, decat dela semne, - Incat si de aid nu este 0
~ica mangaiere. Incat ca, ~i daca charurile sunt deosebite, totu~i dovada este una ::;;i aceia~i: daca ai mutt sau
p U 1il!, ~~ti. ~e~po.triva invederat. A~a ca daca voesti sa
aratl ca al Dul1ul, ai 0 dovada siO'ura. ]Jeci cand si cel
1'
Ad'?'
"
,
C,~:,U.(:i.: cStt: unu! ~l,ace .. ai, can _. :;;1. enarUl este noul.. si

394

v'.

. '

...

1) NoW. Ineditiunea pe care a avul-oin vedel'e Sf. Chrisostom,

lipsef]te expresiunea taerii imprejur) (spre apostoliea taereiimprejur) dupl'e cum este in editiunea de astazi, l'exlus receptu8.

, "' v.

,.

ar{ttQf"~U {;h~truJui tot, d&1,colo

,sa

f[Lee, 91 cand

111al

eu

sama acea':5ia este spre folosul tau, apoi atunci nu te

lntrist.a, c{!' d,ispreluitoriu, Cacin'a facut aceasta cn. sa
te arate mai inferior.altuja, sau sa te necinsteasca ci
'casa te crute, avand in vedere numai foiosul tau: A
lua mai mutt decat pot duce puterile tale, aceasta nid
n.u ar fi .spre !oio?ul tau, ba. inca ti-ar 'fi vatamatoriu
ii'l vredmc de mtrlstare.
"ea unuia prin bUhul se da cuv8.ntul Intelepciunei, iadi aItuia cuvantul stiintei, intr'aCe-:l~~I 'PULL ~i altuia credinta, jntr'acela~j Duh, iara
altUla darurile tamfi.duirilor intr'acelasi Dull"
(Vers.K B}.Ai vazut cum e1 pretutindeni laCe acelas
adaos, zicand: "intr'acela$i Duh"? Pentruca $tiea e1
foart~ bine,cat de mare mangaere estade'aici. "lara
a~tur~ ~ucra,l~ile 'pute~~ilor, iara altUia 'prorocle, lara altuIa alegerllc- Duhurilor, iara altuia
feluri de limbi, iara altuia talmacirea limbilor.
(Vers... 10),~i fiinoca m!1i ales in acest de pe urma
char .. II . se . mcumetau o~n cugetau lOOPtH'i mari de
dan::;;ll, de aceia apostolul l'a trecut la iirma tuturor
$i a adaos: ,,~i toate acestea Ie Iucreaza unlil
$i acela$ Duh, impartind deosebi fiecaruia
pr~cum voie~te" (Vel's. 11). Aceasta este doctoriea
umversala a mangaierei, adeca de a primi toli din
!1cela::;;i radacina, din acelea::;;i' vistierii,-:- din acelea~i
lzvoare. De aceia apostolul intr'una intrebuinteaza exp!,esiuI]ea "intr'acela$ Duh (( mangaindu-i$i facand sa
d~spara P?Lruta. anomalie. Mai sus arata ea imparlitoriu
a~ ?h~rUrllorv ::;;1. pc Duhul,v $i pe Fiui $i )3e Tatal, iara
a~cl s.a ~ultaI?V sl!!' spuna. numai de Duhul, pentru ca
s~~ afll $1 de aICl; ca in Trelme esLe una $i aceia~i demnnate.
- Dara ce va. sa zica: "euvantul intelepciunei"?
v

396

OMILIA XXIX

Adeca acela pe care I-a avut Pavel, pe care l-aavut

loan, fiul tunetului. :;oi ce va sa zica "cuvantul sti-"
intei"? Acela adeca, pe care II a veau multi dintre ~re
rlineiol?i, {)arii aveau cuno:;;tinta, Insa ' nu puteau a 1nviitA pe al~,ii,c;;i ' 9jeit\ii puteau eu w;;urinta sa expuna
iOlttVf.Ft ?e}i:"1~e$t,j,e:;H:1. , ,;' A Jj,ui,a ?ic~} et~edinta ((,spuilano 'ai{~l i1.i:l " t1C. ci"l8dintti acet1 (1 - dogm,elor., ci de credinta minunilor ;;i a semnelor, des pre care zice IVIantuitoriul: "De veti 'avea credinUicat un fir de mustar, veti zice : 'rnuntelui acestuia: muta-te de aici
acolo, ~i se va muta" (Math. 17, 20). :;oi apostolii cereau dela dansul 0 astfeliu de credinta zicand: "adaoge-ni nOll a credinta " (Luca 17,5). Aceasta credinta
,estB.m't(rnt1 s6mnelof. j, bucrarile puter110r $idarurHe tarnaduirHor, flu sunt acela~;;i lucru, cad eel ce
( avea darul tamaduirilor, numai cat vihdecapre cei
;: bolnavi, pe 9<3.,))d cel ce avea lucr;lrile putcrilor,:;;i pe..;
, depsa in , acela$i limp, fiindeaputerea era nu numai
" de a vindeca, ci $i de a pedepsi, dupre cum a facut
Pavel $i Petru. " Altuia prorocie, iara altuia alegerea duhurilor". :;oi ce va sa zica "alegerea duh",~;10"'((C) A'
i d u, HUlll I
!
aeca a cunoa~ t
e '
cme es t
e anumece
hovnicesc, $i cine nu, cine este pro roc, :;;i cine amagitoriu,
1"8ia ce splloea :;;i ThesaJonicenilor, zicand: "Prorociile
sa nu Je d.efa~mati, toate sa Ie ispititi, ce este
bun sa tmetl" (L Thes. 5, 20. 2i) - fiindea mare era
pc atmlcidroaea d e Pro.ro(;i-:minciuno$i, de vreme ce
diavolul luera pe eapete de a da fiinta minciunei) :;;i de
a 0 face deopotriva cu adevarul. "Altuia feluri de
limbi, iara altuia taJmacirea limbilor" adeca unul
de pild~ $tiea ce . spune el, dara n'o putea expika $i
aHora, lara eelalalt Ie putea pe amandoua deodata. Se .
credea ca acest char este mare, fiindca $i apostolii inca
dela Inceput l'au primit. $i printre Corintheni cei mai
multi il aveau, pe cand nu tot a$3 $i cu cuvantul inva~turei. De aceia eharul aeesta il pune iptai, iara charul
lImbelor i~pune tocmai la urma, fiindca 9i acesta vine
dela <?el dlI~tai, $i toatecelelalte, :;;i prorocii, $i Jucrarile
putenl?r, $1 feluri de limbi, 9i explicarea limbelor. Nici
unuldm toale acestea nu este egal Cll eel dintai, pentru
v

.'

397

OMILIA ;XXiX

care $i 'zice apostolulin aHa parte: "Preotli ceice i~i

tin bine dregatoriea, de indoita cinste sa se
invredniceasca, mai ales cei ce se ostenesc in
cuvi:1,nt ~iit1ii1vatatura" (1. Timoth.5, 17). Darl'!.
.'1 til. T'
, to ' '0." , ,,,,' '" ,..',;;; CA 'r ' X tip. r ' "-T~ ~
!$l
., . .... . 't~ unouel\.! 11 s.~<lea, L}ll.;.v,n:.J.. "J .(.1;"'::" ",.., , ..0, In "t:;nl~
pa2:~~ e elw'ea, $1 mangalerea, $1 iflvat 3.tnra..Ntl
fii nebagatori u de samade darul ce este tntru tine"
(Ibid. 4, is, i4). Ai vazut ca $i invatatura , e1 0 p.ume~te
char'? Apoi, rnangaiel'ea ce a pus-o mai S "IS, zicand:
" acela~i Duh" 0 pune ~i aid zicand: ,,$i to ate aces tea
Ie lucreaza unul ~i acela~i Duh, impartjnd deosebi
fieearuia precum voe~te". Prin aceste cuvinLe nu
numai ca mangaie, ci $i astupagul'a:'Celui ce raspundea
contrar, zicand: "impar~ind dey.'sebi fiecaruia precum voeste". Dealtmintrelea trebuie nunumai de a
lingu~l pe 'cinevacu 'vorbele, ci $i de a-I Imboldl., dupre
cum face $i In epistola catdi Homani, . zicand astfeliu:
,,90 Ol~ule! tu cine e,'~;ti., eareraspunzi InlPOtrlva lUI Dumnezeu ". (Rom. 9 , 20) '? Tot a;;a fac~i
aici, zicand: "impartind deoSebi fiecaruia precum
voe~te " Ceia ceeste al TataJui. ac.easta., arata ca este
$i aJ Duhului, fiindca dupre c.um zice de Tatal "iara
acelasi Dumnezeu care lucreaza toate intru toti"
aCeia$i' zice ~i de Duhu!: "Taateacestea Ie lucreaz3,.
unul ~i acela~~Duh"~cdn~aJ. zici~u, lucrat~ deja dt;
DumReZeU ... Dara "apostolul mcmri n'a , S-pliS aceasta" Cl
tu plitztntre9ti..asemBtteaerezii, fiinrlea tl}nd elzicc.;.
"cel ce lucreaza to ate intru toti ",'orbe$te aid
numai de oameni. $i nu s'a gandit ca sa puna pe Dubul
sfint inrandul oamenilor, chiar de te-ai zbuciuma de
mii de ori, chiar de ti-ai ie$1 din minti de mii de ori.
Fiindca a zis "prin Duhul " , apoi ea nu cumva
sa-ti fnchipui ca particula "prin" arata vre-o imputi. nare,aadaosca "Duhul lucreaza", iara nu ca este
supus, sau ca 5e lucreaza prin e1 fara voiea sa, ci ca
lucreaza precum voie$te, iara nu precum i se poronce$te.Dupre cum pentru Tatal marturisindFiul $i zicand:
"ea precum Tatal scoala pre morti ~i-j lrlVieaza" ,
marturiseo;;te aceia$i $i pentru dansul, ea adeca ~i el
J

,~' I , .

'

',

'"

'

..:. ~"

, . "',

"\ '

398

fnvieaza precarii voe$te, tot a::;;a $i pentru Duhul spune

ajurea ca toate Ie lucreaza eu putere, $1 ca nimie nu-l
impedeca, fiindca expresiunea: "Uuhul un de voeste
sufia" (loan 3, 8) de$ieste spusa pentru vint, totu$i e~te
dovegitoare ell pri,vi.re 1a cnergica' Duh ul ui ., .-~ 'pe. c8. nd aici
spune rnai apoprieat,ca Duhul toatele lucreazaprecum
voieste. Danl cum ca Duhuleste care lucreaza;lara .ott '
di printr'ansul ' S8 iucreaz8" apoi 0 poti eun6a.c;.t.p. ~ic1jn
alta parte. "Cine~tie~ zice, cele ale omului, fara

numai Duhul omului? Asa si ale lui Dumnezeu

nimeni nu Ie stie. fara numai DuhulluiDumnezeu". Cum ci duhul omului, adeca suftetul lui, nu

are nevciie deo lucrare dinafarnica spre a se eunoa$te

$i a eunoa$te ale . sale, aceasta este foarte invederat.
Prin ,urma,re nici Duhul lui Dumnezeu nu ate nevoie,
spro a cunoa$te cele ale lui Dumnezeu. ({Ca aslfeliu, ziee
'eunoa::;;te Duhul sfim eele negraite ale IUlpumnezeu,
dupre cum cunoa$te sufietul omului pe eele negraite
. ale ;sale.Deci, -d aca sufleLui of11ului nu aloe nevoie de 0
lucrare dinafarniea spre a se cuooa$te .pc sine, apoicu
amt mai muit cela ce~tie ceie ascunse ale lui Dum~
nezeu nti ar fi avut nevoie de 0 lucrare dinafarnica
spre a da charuriapostolilor. Pe langa acestea, cele_ce_
am spus mai ina inte, Ie spun ~i . ileum. $i care sunt.
acelea'? eli daca Duhul estc inferior Tatiilui $i de 0 alta
fiinta, apoi atunci mangaierea eu nirnie n'a folosit,
~i niei expresiunea "acela$i Dub." nu-~i a vea rost aid.
Cel ce prime~te dar dela imparatu], de aici e1 are 0
mare mangiUere, ca adeca darul i s'a dat chiar de Im~
parat, iara eel ee prime:;;te dar din partea sluo'ei atunci
mai ales se intristeaza, cand i se da acest d:r. 'A$i1 ca
~i de aid eRie invederat ca Duhul sfint este deopotriva
cu Tatal, $i ca in impartirea charurilor el are rol imparatese, iara nu de sluf('a. Deci, preeum i-a mangaieat,
zicand: ,,'osebiri slujbelor sunt, iara Domnul acela~i,

Cisebiri lucrarilor, iara Dunmezeu acela$i este"

a:;;a $i mai sus, zicand: "sunt osebiri darurilor,
insa Duhul acela$i este" $i dupa aceasta iara$i zicand: ;, Toate acestea Ie lucreaza unul si acela$i Duh iII1partind deosebi fiecaruia precum

~i

tot

voie~te".

mflLlA XXIX

OMILIA XXIX

399

. . 1) Bed, iubitilor, sa nu ne fmputinam eu suftetul

mel sa ne Intristamt;;i sa zieem: dece unul a luat,

~~

$1 altul n'a luat'? $i nid sa invinovil,tim pentru aceasta

pc. Duhul. sfint. ~a da.ca iiltii ea 9Jn draaosteti-a harazit
cem ce aJ,atuncl pO~1 intelegeca tot din aceiasi dragoste a hotarit $i masura eu earc tis'a dat, $1' tevei

;~i1~I;ti r~i~"t~~j(;C;~; 0~~'e '~~~~e ]~~~i J~~~~it c?etil~an~a~1

ml~Wimeti cii. nu ai p!'irnit mai' mult de~t puteriie tale.

~$a dara daec:L. nu ? bme. de ac~rc.eta, cu ama,nuntime
10 cele duho.vmee$tJ, . apoLcu a,-tat mal mult $1 io cele
!rupe~ti" ci trebuie de a fi cineva lini$tit $i a nu se
ImI?utma e~ Duhul, de ee unul este bogat, $i altul sarac,
mal ~le~ ca nufiecare este imbogatit de Dumnezeu, ci
multI dm ytedreptate, din rapiri ~r lacomii. Caci eel
ee, a poronelt ca sa nu ne imb?gatim, cum ar putea da
Gela ce ne-almpedecat de a lua ~
Dar8; pentru C'a mai mult sa pot astupa gura celor
co ne vorbesecontra acestora, haide sa Intoarcem cuva.ntul chiar dela lncepuE, pc cand avereli. se da, omului
cIliaI' de Dumnezeu, ~i respunde-mi: de ce Abra8,m erit
boga.t, iat<l Iac~b a veanev<?e '$i 11e p~n.eazHftic~,?Bare
nu ~l acesta era drept ca ~l celalalt'? Qare nuzlCe deopotriva pentru cate-~i trei: "EusuntDumnezeul lui
Abraam. ~j IS:1,3,(\ si laeob"? Ded, de ce unul era
bogat, iara celalalt muncea pe plata 1a altui <{ Dara inca
c~va.mai. rnl!it: de ce Isav era bogat, de $i era nedrept
. 91 pngomtorm de frate, pe cand Iacob a fost in slujba
la streini atiia timp'? De ce iara$i lsac\.c a trait in lini$te in tot timpul, pc dmd lacob a trait numai in scarbe
iili naeazud,pentr'U eare $i Ziceb,: "Mici si riHe sunt
zilelernele" (Facer. 47, 9)'? De ce oar~' David fiind
~roroc $i Imparat, a irait toam vieata in nacazuri, in
lImp ce Solomon, fiul sau, in timp de patruzeci de ani
a petrecut vieata, eea mai lini$tita, bucurandu-se de cea
maiadanca pace, de sla va, cinste, $i de toate dezmerdarile omine$ti '? beci ce'? Oare nu $i lntre Proroci unul
era mai mult nacajit, iara altul mai putin'? Si 'de ce
a$a'? Pentru ca fieearuia astfeliu Ii era spre foios.
v

') Pa1'tea mor-ala. Nu trebuie 3. cerceta de ce uniia sunt bogati, iara altu saraci, ci toate acestea fl~ Ie a,tribui ;udecatiicelei
nepatrunse a lui Dumnezeu, ~ia zice: judectltile lui Du'mnezeu
sunt adanc nemarginit. (Veron).
. ..

400

O)'IlLJA XXIX

OMILIA XXIX .

. De aceia, iubitilor, fiecare din noi estc d~tor!u. s~

zica: "Judecatile tale sunt ?-d~nc . nel11~r~lI:llt .
(Ps. 35, 7}. Ca . daea pe ~cei mar~ $1. mlDunatl b:;troa:JI
DUIDncz;eu nu i-ae:xereltat la fe!!!-/" Clpe y~lJlprlD ~a
racie,pe altul prinbog atie, Pf 'u nul pf'm~lDl$t~, p.~ ~J~,!l,
'u' \':',l
. . .. 'lI.Il lt.' s5.
:....'.(.+.3'y
h.e .,,.0.".," ~!)o" j" ."','
.(. "L.
.l . a
. I.a
.' t tTl
. :"a.!" ,,,ffi
..... ult
l .. ~~.;
"l-l :.' "_'--i
:-'-':" ..""""
,
'''-''''.
...... . ,' tr~oulB.
.
.' : .
)5.e 8;' f8C.~ .:a..~a i~Ll nor: Imp-retWa.elj 'a.eestea , g~nae9Le-l~
~i Iii aceia, 'cit rnultediri' cele petreeute, nu sl1n~ dupa,
-\/ointa lui; ci dupa diutatea D0Astra. ~)ed, nu ZIce : de
CG acela este Dogat, de $i e om rau, lara; ce!a lalt este
sarac, de si e drept ~ Cad ~ila aces tea se po~t~ respunde ~i zice, ca nici dreptul nu .are v!'e-o ~atatna.r~
din saracie, ci inci i~i adaoge n::al mu~t~ 1auda L ~l lll;l
eel rau nu . are vr'un Ca$tlg dm bogatIe,. daea nu ~e
schimba,hi:d:nca ehiar ~i mai 'nainted~ ., ped~apsa de
acoIo bogati-Ba;demu1te orj i-a fos~ prlCma . -ae n;ul~e
raJe, $i l'abagat in mii de nacazurI. Dumn~zeu, msaJ
Jasa f;'1 pe unul $i pe altul, ca. pe d~opar~e ? arate e~
()mui cste inzastratcu liberul arbltru, lara. p~ dealta.
'ca sainvete pe altH de a nu '~iie$! di!1 mIr.* ~ent~ll
i1veri. Dara, zici tu, cum se face ca fimd cl~eva ra~
se imbogate$te, $i flU p~time$te nici-o nG.,?oroClre ~ Da~
fiind bun se Imbogate$te, aeeast~ este duya dr~el?tate, .dara
cand este rau, ce yom zice) ~ Ca ell t.oata bogatlea l~l este
,de.. j~l~t,__ f:indca bog~atieaadaog~ta la raut:;tte.' mal ED,ult
atatJi pa'tlma. Dara cutare, Ziel tu, a prlffilt. bogat~~:;t
dela stra ruosii sa1,'-5i 0 cheltue$teeur.urvele ~l para~ltll,
$i totu$i nu 'patime91e nimic. Ce spui! qurve:;>te~ $1 tu
zici di nu patime~te nimic ~ Se Imbata, $1 cr~p. (:a ~l ~e
dezlnea:f'da Ln desfalar-i'-'? Nu ehe]tue~te ~lm --lB -n-lml?
folositoriu,--:;;l incaz;i~-l Imridjezi ~ DaT~' ce g,r=-yt:ttea
fi mai rau decat un asemenea om , care l~l vatam:;t as.tfeliu sufletul ~ Dadi trupul lui ar fi schilodit. sau ~lUr:tlt,
ai zice ca el e.ste vrednic (le mii de1aeraml;.-:$1 ~a~~
ii vezi intregul lui suflet schilodit, inca lIe-rezl ~l ferlClt .
Dara nu simte~te zici tu. Dara tocma;i p~ntru aceasta
este de jiilit, ca$i eei nebuni. Cel ca:e ~tle e~ este boln~v
negre$it ca va chema pe doctor, $1 va pr~rr~l doctoT}e~
cuvenita,- pecand cel ce nu se eunoa~te! lllC~ a se seap?
de boala nu va putea. ~i pe ace~ta t~ 11 f~rlce~!l ~ ,S p u 0e -ml
Nu e insa nimic de mirat fimdca eel mal multI SU!11
ce:rtati .eu adevarata filoso'fie. De aceia yom fi pedepslt
cu cea mai grea pedeapsa, fiindca de $i suntem ceT
"'
."

~l.p ", L~)

Vlo.

' . ' " .

...." .

' ~"

401

tati, noi totu~i mel nu ne gandim de a ne izbavi de rau.

De a ceia manie, . . de aeeia tristeta, de aceia tulburare
intr'una, fiindca Bunul Dumnezeu aratandu-ni adevafata -viea ia tericita, adecaaceaa . faptelor . bune. poi
am lasat deoparteaceast.a cale ::j),j-e duce Ia, f~-ddre

~ n~-am .desch'~

. tH~

~l

alta cai~ c:i:ee dm;e s~r:e.- b(;g~~

a verI, dara . Cllt'e este mcarcati?i de mll ae {'3.1e.

Faeern intocmai ca $i unui care ne$tiind a deosebl
frumuseta trupurilor ...:..- ci totul e1 atribuie hainelbr S1
podoapelor dinafara - pe femeia eea eu adevarat f:ru.;.
moasa .~i cu gratii naturale e1 0 trece cu vederea, iara
pe cea murdara $i sluta, $i cu tfupul beteag, dara
care este imbracata in haine frumoase, el 0 gase~te vredllica de da nsul, $i 0 ia de femeie. CamasHeliu patimese
multi $i asW,zi flind vorba de virtute sau fio;r.i}.utate;fiindca de ;;;i rautatea este uricioasa prin natura sa, totu:;;i prin
~odoaba dedinafara este plaeuta lot' ~i $i-o apropie, in
tImp ce pe virtute, eu toate ca dupa naturev sa este fru.:
moasa $i placuta, ii 0 ocolese, pentru ca nu are acea
podoaba dinafarnica, pentru cat'e maL ales ar trebul sa
fie prefera ta.
-De aeeia, mie mi-i rw~ine, ca ehiar printre Elmll
eei lipsiti de minte SUIlt ~i deaceia carl' judeea ~, ~i
daca poate nurn ' fapte, dara eel putin eu ClJgetu!, $i
recunosc vremelnieiea celorprp.7ente,'- -pe M nd printre
noi sunt uniia cari niei aceasta nil S?!.iu, ci aue-hiar ~i
judecata stricat~, de ~i scriptura spune lntr'una: ,;De-

faimeaza-se lnaintea lui cel ce viclene~tej iara

pre -cei ---ce --so tern , de-Domnul . Ii siave~te-"
(Ps14,4) ~i "FticaDomliului toate Ie eovdr:;:;a:;:;te,"(Sirah 2o, 14) ~i: "Teme-te de Dumnezeu, 9i poroncile lui Ie paze9te, ca aceasta este tot offiul"
(Eclesiast. 12, 10), ~i: ,;Nu ravni celor ce viclenesc" (Ps. 36, 1) ~i: ),Nu te teme cand se irnbogate~te om1J.l" (Ps. 48, 17) .;;i:" Tot trupul iarba, si
toata slava omului ca floarea ierbei" (Isaia 40, 7).

Aeestea $i ca aeestea auzindu-1e p@-fiecare zi, noi inca

suntem pironiti eu privirea 1a pamant. ~i intoemai ca
$i eopiii cei tampi, eari intr'una invata buehile, dara
cand sunt intrebati pe sarite, netinand sarna_de ordinea
lor, ii spun alte1e in locul ee10r adevarate, eu care ocazie
provoaca 1a ris,- tot a~a $i voi, cad cand noi va in16038

26

402

01'IIIJA XXX

OMILIA XXIX

Slram aICI toate dupa ordine; pare ea atida _atentiune

fa eele ce va spunem, iara cand ie:;;iti afara :;;iv'am intreba pe sarite: cam sunt vrednice de a fipuse in
randul intal
8i care in randul al doilea,
:;;i,t 'in fine,
care
,
,
"
h"
t
,.
din. (1ccstclucruri
de care va vor.ulm
IntJf una ~reDUle
a ft, pllse la urma" VOl ne:;;tiindce . respu~d~ .v~ faceti
de ris. [;aei . .in adeV8or, oal'e au esle vrec!mc a8 ns, spu...
ne-mi, ca noi, cad a,;:tepti~"m nemllrirea 9i toate eele
bune, pe care ochiul nu Ie-a vazut. .. ~rech~a nu Ie:1t
au zit! :;;1 la inima omului I?;u ~'au .r1~IC?-t, lata ca n~
certam pentru cele care raman aICI, 91 Ie credem ca
acestea sunt de 1'a vnit? Ca daea i.nea ai trebuinta de a
afta ea bogatiea nu este _vr'un lueru mare, ca c~le prezAntA sunt umbdi si vis, ea se impra:;;tie toate ca :;;1 fumul,
al)o( atunci stai afim'i de sfinta sfintoIor, st<'ii 1a poa1'ta,
zfc, ea.ci inca nu.te-ai facut vrednic de intrarea in Imnaratiea eerurilor. Daca tu nu :;;tii inca a deosebl natura
lor cBa schimbiicioasa :;;i ve9nic in prefacere, apoi cum
vei putea sa Ie dispretue:;;ti ~ Dara daca. spui c~ 9tH , aP<2i
atun-ci lnceteaza de avorbi in zadar~l de a, descoasa,
de ce cuta.re estebogat, 9ide eeaHul este sarac. Caci
prin aceasta tu fad ca :;;i eel ce primblamlu-se prin
iumea intreagit ar Intl'e1!* intr'una. de ce_oare a-e!aeste alb, eelalat, negru, de ce unul este eu nasul t~rtl.t,
celalalt eu nasul in sus. Dupre cum acestea eli, DEnlC
nu ne importa, de ar fi a:;;a sau ~ltrnin.tre!ea, _t<;,t a;;a
nu ne importa nici daca unul este sar~c_ :;;1 ce,lalalt po&at,
$1 cu atat mai mult altele de acest fehu, e1 totu! vme
dela modul Intrebuintarei. Chlar de ai fi sarac, totu:;;i
vei putea sa traie:;;ti cu mulpimir_e filos~tand, ;;;;i di~
{'.ontrfl.. rlp. ai fi bOQ'at. vei fi eli toate acestea eel mal
de- jlliii dintre- tott oamenii, daca vei fugl de viTtu.te.
Cele ce ne intereseaza pre noi aces tea sunt: adeca VII'tutea sub toate formele ei, iara daca aeeasta n'o ai, apoi
de celelaHe nu ai nici un folos. De aeeia:;;i intrebarile
aces tea dese, ca de ce eei multi considera ca iildefer~nte
pentru dan:;;ii acele ce sunt in interesul lor, pe cand
de cele ce sunt spre folosul lor nu fac nici 0 yorba.
In adev3.r, iubitiIor. ea ceia ce ne intereseaza pre
Doi, este virtutea. ~i 'filosofiea. Data fiindca virtutea este
departe de noi, $i atat ea cat 9i filosofiea se gasese ell
totul straine noua. apoi deaceia estetulburare mare in
eugetele noastre, 'de aceia eele mai multe valuri nava..;
lese asupra-ni, de aceia ametala cene cuprinde. Cand
v

403

uniia eaaee:;;tia cad din slava cea de sus, si din dra,g?stea.ceruriIor, apoi .at~.mei9-an9ii doresc cele prezente
:;;1 devm acestora.. sIug,,1 91 rob]. $} Gum de dorim oarepe
cele prezente'? Fnndca nu Ie dor1m pe eele cere:;;ti dupre
,.curD. trebuie. Dare.. aceastaoare de -uude ",riue l Dola tran-.
da vie. Darel tr~indi'i.via de unde vine'? Dela disDretnl r,p.aVp.m
d~ ade,:ar. $1 ,dispretulp..;;B;~si:-J de Imde vine?' D~f,~'u~;:~=
Fln{8. 91 prcstlp.3. nOa)'-.t.lYl. de a ne lip! de cele prezerite
!ili a nu cerceta mai intai cu scumpatatenatura lueru~
dlor. Dars, aceasta, iare~ de unde vine? Dela aeeia ca
nu se da: nici oatentiune nici la Citirea sfinteIor scripturi, nici Ia convietuirea ell barbaHi sfinti, iara aduharileeu cei 1'3.1 a Ie dep,lrta si j1 fliglde ele.
Deci, ea nu eumva sa se fnta,mple a~a, O;li' valuri
fara . sfar9it sa ne cuprindasi sa ne auca in noieanul
rau.tatilor, sa ne inece f?i prapadeasca ell totul, apal. pana '.
ma18ste timp sa neridicam, iubitilof', :;;i stand pe acea
;p~at~a. p~uternica'- v\l.lu sa zic _dedogmeIe 9f cuvinl~le!ul IJurrmezeu-:::: sa putemdoparla dela noi neli,nl~tec.t~Ltulbu.rarile 'vietei prezente. Ca,ei- n-umaiasa ne
-yom izbavi ~i noi . de acea 'nelini$te., --~i pre altii ' carii
poate se ineaea Ii yom Qutea scapa, ~r.astfeliu i1e yom
.c'i,tW!f~.~-tmfiiii-#e-:--'iitoa-f,---IJii-fi---etlarul" --;;;i--fi4diiti-6-

pita DOIlInului !lustru Iisus Christos, earuia secade

sla va 1n veci. A m i n . OMILIA XXX
,,~i precum trupul unul este, ::;;i madulari
are multe, 9i toate maduUirile ale unui trup
multe fUnd. un trup sunt, a::;a ~i Christos".

(Cap. 12, 12).

Mangaindu-i prin charul eate este dat, prin aceia ea
cu' totU iau din unul ~i acela:;;i Duh, prin aceia ea ceia
ce Ii S8 daeste spre folosul lor, prin aceia ca aratarea
darului se invedereaza ~i In ceimai mici 9i mai nebagati In sama, :;;i impreuna eu aC8stea asiupandu-Ie $i
gura prinaceia ea- trcimie de a ne pleca innaintea puterei :;;ivoin1ei Duhului, pentru care $i zice: "Toate

404

OllIILlA

xxx

acestea Ie lucreaza unul ~l acela~i Duh, impartind deosebi fiecaruia precum voie~te" ~i deci nn
este slobod de a isoiti, h urma apostolul ii mai man~ai~ ~iprin~r'uE- a}f~~eITlplu. ; eOrl)lm;~i ,)l~ ftn~, alear~a._
, la.ra:,;;l 1a :n81,I )ra;Ciu])at,Ul1} neste OmC6!l.l! a !aCB. GaG}
~i at\J 'nei -~~tilidli -_-Y\;r.eE;a.' .'4~spre p~.ru-i )~aJ~b_a.v~i O!, -,. -t;:! . r~1
temeIlor, im preunfieuaJteie, el i~a invatat $i de a lci,
zicandu-li: "Au nu si singura firea va Invatapre
voi, cabarbatul de l~i lasa p~rul) necil~s;telui
este, iara femeia de lsi lasa parul, slava e1 este" ?'
$i deasemenea cand Ii' vorbea des pre jertfele idole$ti.,.
oprindu-i de a se atinae de dansele, el a adlls v~rba,
prin cxemple din afar:t\~pomenind de luptele Olimpieaee
~i zicand: "A u nuJ?titi'i~a eei ceale[i.rg5" in locuL,-

de privea,a (in stadiu), toti adeca a learga, dar2l;

,u nnl ia darul (premiul)"? $i, in fine, eli exemple dela

.n astori. dela ostasi $1del a cllitiva:torii de paml'tnt,elle pune

J nainte' acela$i lucru. De aceia 9i aici el pune la mijloC
un exemplu co mun, prin care se sile~te 91 se lotrecepardi de a Ii -arata, ea niei unul dintr"091i nu este inferior celorla l1.i in privinla charurilor, ceeaee, in adevar,
cf\ era minunat 81 paradox de a putea dovedl; ~i, in
fioe, un exemplu' care era in stare de a ridica pre cei
mai sirnpti, eXer'fllJiul trupului zie. Cad pe cel- mic de
su'fiet -~'i j nferiOr'riirp~G aHa nu-l poate mangaiea 9i eon~
vlnac de a nu fiintristat, ca aeeia cand ii vei s pune
dt 81 eu nimic nu este inferior altora. De aeeia ~i apos- .
-tolulpregatind aeest IUCrI,l,zice astfel: "Ca precurn!
trupui unul este, ~i Il1adulari are multe((. Ai vazut intelepciune la el ~ Acel~i lueru, adeca trupul omului, el il arata $i unul singur, In aeela$i timp 9i multela un loco De aceia $i adaoge mai dep3.rte silindu-se $i
mai mult inca de a dovedl acest lucru: "Toate ma-

dularile unui trup multe fiind, un trup sunt".

Nu zice multe fiind sunt ale aceluia$i trup), ci ca unul

$i acela~ trup este compus din mulle, dara ca toate
acele multe madulari Ja un loc sunt un trup. Ded daca
unuleste cele multe, 9i cele multe unul, apoi unde estedeosebirea ~ Unde este superioritatea 1 Unde este inferioritatea ~ "Ca to ate madularile, zice, ale unui trup~
multe fiind, un trup SUli.t" .$i nu zice in mod simplu~

OMILIA XX X

405

-ca cs!e unul, ci daca .vor fi cu amanuntime examinate,

ca fill1d ale trupulUl, apoi toate la un loc se vor
gas! ca suntunui $i 9-ce1af;;i trup. Numai cand _vor fi
luate in parte, este , oarecare deosebire. ~i acea deosehire deasemenea se , va vedea In toate.' FHnddi niciunul
dinlre acele !TIulte madL~laripdtJsjnejnsu$in\;.mai)nu
_poote face trupt)l, "~i decifiet:aI'61B pa;rte ilfmn!,an(j,"ilC'.P,
- trupui, urmeaza ca ale nevoiede concursuftuiuro~ ce':'
lorlaJte, Numai dnd cele multe se fae una si aeciasi
numai atunci este un trup. De a eeia toemai di3.nd a in~
telege aeeasta, el zicea : "Toate madularlle unui
trup multe fiind, un trup sunt", $in'a zis: (Icele
-care covar~esc ~i cele maidejos), d "multe fiind", ceia
ce este comon pentru taate. $i cum 'este ell ptltintli de
a fi untIl , ~i - acela$ tru p ~ Cand dand ia 0 parte deoseiJirea '
miidularilor, vei examina trupul in general. Ceia ee esIe
ochiul, a~eiaeste.:;;i pieioru1 ea madular care este pe langa
-celealte~l face trupuJ, a$a cain aceasta privirrla nu est.e nid
0 deosebire. Nu poti zice cii unele din madulari numai fae
trupul a$it preeum se gase:;;te, iaraaltelcnu fac; saumai
bine zis, nu contribue en nimie in formatiunea lui, ci,
in aceasta privinta toate sunt deopotriva, fiindea toate
la un loc sun! un trup. Zicand aceasta :;;i dovediI,ld-o
-din pare rea comuna a tuturor, la urmaa adaos: "asi
~i Christos". $i trebuia inca de , & spune: (d.$a ii bi-serica, fiindca aceasta e ra r ezuHatutfires:c a!yb'rhei, '
insa n'a SPUg-O; ci In locul ace~ti ea a pus pe Christos,
radicand vorba Ia inaltimeacuvenita, :;;i astfeliu mai mult _
inca adueand in urpiJinta pe auditoriu. Ceia ce e15pune
.aid, aceasta insamna: A$it ~i trupu! lui Christns, care
-e sle biserica, ca precum ~i trupul ~i eapu! sunt unul
9i acela~i om, tot ~~_ 9i pre biseridi ~i pre Christos unul
a spus ca este. De aceia a ~i pus el pre Christos in
10euI bisericei, numind astfeliu trupul lui. Dupre cum,
ziee, unul este trupul nostru, de:;;i deaItfeIiu se compune
din muIte mactulari, tot a:;;a ~i in biserica una, adeca
un trup suntemcu lotii. Ca daca 9i ea(biserica) este
compusa din multe mMulari, totu;;i toate acele multe
mMulari la un loc fac un trup.
.
Ridicand, deci, 9i 5naltind pe eel ee -era crezut ca
mferior prin acest exempIu comun, eI iara$i lasand
obi~nuinta comuna, trece la un altcapitol duhovnicesc,
care are cu sine 0 mai mare mangaiere, in acela:;;i timp

406

OMILIA

xxx

OM!LIA

este :;;i folositoriu sprc a dovedi marca egalitate dintre

madulari!e aceJeia.;;i biserici. ~i care este accl capitol '?

"Pentruca printr'un Duh noi toti lntr'un tr'up,

ne-am botezat, od Iudeii, oriElinii, . ori l'obii, ori
.f~V-1.
'l,6'1

~1'ol--1~7~"
u~..:..

o..J

'

......

...... ...., .....

\;{"'tT
;: v":'
oJ

1")\
("'&-1'\ ;.0
.... t.)}. '-" ...... !<AI

",n

....,....... _

sa'

.("\1
v'! . C!D"fl.n
:J l U_..!...",

a"b.ac::-t<:l
. \......\.....

ln, -

~ ...... :'-.J . "

sahma: Gel ce a Orandllit Ca

devel1iti : unti'lip,~i: '
care V'<l, l@i1.Sc.ut, un Dll'll este, did nu dQarii unul s'a
botezat Intr'un Duh; ia.l'a. Alt.ul . 10 . alt, DUh). NU 'Ilumai
'ca cel ce ne-a botezat pre noi unul este, dara ~i In care
fie-a bo-bezat, sau mai bine zis, intru care ne-a boleLat.
unul este. Noi ne-am botezat nu ca sa devenim trupuri
deosebite, ci ca cutoW sa pastram cea mai mare desavar$ire a unui singur trup, adecaca cu toti sa fim
un trup pent.ru aeeasta ne-am butezat. Astfeliu, ca ~i
,eel ce De-a pregatit, adcca eel ce ne-a intocmit pre noi
pentru botez, cu:tn!?iceJ l R 'c;1re no-a intocmit, unu!
singllr este. :;;i n'a zis: ca sa devenim ai aceluia$i trup, ci
'lea tot i sa tim un trlj.p" , caci apostolul pururea se
silp.ste de a intrebuintacele mai expresive cuvinte. Si
bin~ a zis ei: "noi toti"punandu~se la mijloc i
dansul,cfl~i.curn pare ca ar ziee: (mici eu apostolul,
nu am mai mult decat tine in acesta privint;'L Caci '91
tu e$ti trup ca ~i mine, 9ieu ca 9i tine,!ili eu tot.ii avem
aceJa~i eap, 9i acelea~i dureri Ie-am avut ca ~i voj, -~r
voi r.a 91 mine, pentru care ;;i suntemac.ela.$i trup.;;;i
.ce .vorbesc eu de Iudei ~ caci chiar $i pe Elinii cari erl;lu
.a tat dedeparte de noi, i-a ridicat la aceia~i deSaV3.r~ire
a unui singur tru P.
.
De aceia zicand: "noi toti" el n'a stat aid, ci a .
adaos imedicat : "ori ludeii, od Elinii, of'i robii, ori
cei slobozi". Daca noi ne-am unit si am ' devenit unul
in timp ce mai Innainte de aceasta' ne gasam a$a
departe unul de altul, apoi cu atat mai mult dupa ce
'am devenit unnl,n'a1' fi drept df' a ne scarbi 9i a ne
intrista, did nu este nici 0 deosebire intre no1. Ca daca
el a invrednicit deacelea~;;i . bunuri $i pre Iudei !ili pre
Elini, ~i pre robi, l$i pre cei slobozi, apoi cum atunci
dupa ce s'au Invrednicit cu totii de acelea~i buriuri, se
rescoaIa. unii cont.ra altora, ca a1' fi lilat mai multe daruri, sau cit Ii s'ar fi daruito mai mare, _d~sayar$ire
in unirea lor eu ceilal~i~
,,$i toti, zice, intr'un Dub: ; ne-am . adapat.

pe

de

Ca

~i

xxx

407

trupul nu este un madular ci multe"

(ye~s_ 14)~. ~dec.8, ~(spre acelea~i taine am'venit'cu totH,

:;;1 dm aCela~l masa ne imparta9im eli totii). ~i de ce

n'a spus: ((ace!a~i trup il mancam, $i acela~i ' sange n

bern)'? F1inddi. spunand de Duh "iritr'un Dull" Drin
acea.sta e1 pe amfl.ndouii le-'a. 'lnVf~derat adeca si san;ele

-~ui:~'u~~~, .~etr~,~c~Gt~~:i~i~~~!!t;f~li ~~~~~r~ ~Y;iP3~~p(~~

gOrlr-ea :,;fi!ltuiu~ ~Ui.l, care se. f~ceasupra noastra

la hot.e?" ~l mal mamte de ppmlrea sfintelor taine.
,.Ne-am' adapM" j zice, fiindca 'm etafora acestui cuvantii. era !oarte potrivlta in -eazul de fata. Dupre
cum, Zlce, 9a~d se vo~~e;;te de paradis 9i de plantele
de _,.acol?, c:a ~l,? acel_a~l lZvor sun~ udate ~oate, din aceia~i
ap<;t, a$a ~l alCI; totl am fost adapati ain acela:;;;i Dul1,
totl ne-an') bucurat de acela.?i chan). Decjdaea. \Ioul ,,;,i
acela9~ DHh ric-a pregiUit . pe tot-I, ;;;i tot el ne-aadunat
pe totl la un lOG intI"ufl singur' trup - caci aceasta va
sii zica intr'un trup n-e-am botezat,)) - si ni-a harazit
.' una ~i -a.ceia-$i mas8. , -$i tu.turor .ni-~ dai aceia~i ada- .
pare-- ciiciaceasta va sa zica eXDresiunea .. si 'lntr'un
Dl:l.h.r:e- am .~daI?at", $i s~and ~tatddep~;te unii de
a1tn:- el ne-'a. umt,. -:;;l.cele~Ulte a;tunci dovin trup, cancr-devm ~na, $1 aeCHl~l; ~pOJ atunel de ce intord vorba de
d?oscb~ro In .' ~rc.apta ~.l in stanga ~ Dara, daca poate 'vei
7!C~, ~ . multe. ~l felurlte sunt .madularile trupului, apoi
afia ca tocmaI ?-cel3.sta este ml11unat,:;;i admirabil, cand
cele muUe $i felurite fac la un loc unul$i acela:;;i. Daal.
nu ar fi rnuIte, nici n'a1' fi atat de minunat ~i paradox
de ~ fi un trup, $i mai drept vorbind nici n'ar fi trup.
Dar-a aceasta e1 0 pune mai de parte, iara.aici starue$te a vorbl. de rolul madularilor, zicand astfeliu:

"Ca de ar zice piciorul: ea nu sunt mana

nu sunt djn trup; au doara pentru aceia nu est~
din trup? $i de ar zice urechea: ea nu sunt ochiu
nu sunt din trup; au doarapentru aceia n~
este~ din tr~p': (Vers . ..15. 16)~ C~ da0 a fi. superior,

adeca a COVar$i pe altn, sau a fi mferlOr, prm aeeasta

nu ar putea face parte din trup, apoi atunci totul se strica
:;;1 so nimice$te.- A~a dara sa nu zicica eu nu sunt
trup, fiindca sunt inferior), caci 9i picioru] are, sau se
gase:;;te in ordinea eea mai de jos a madularilor, E;ii Cll

408

O:'ULIA

xxx

OMILlA

toat~. acestea este d~n trUp. A fi sau a nn fi din trup,

nu vme de acoIo, ca unul se gast3$te in cutare loc, iara
ceiaialt in Gutare loc, -caci aCea~ta face nl,lmai deose~
bire-d~ loc - ci delaa se at-inge, sau
a fi Iipite $i in
contaCt unul ell eeleia!te, .sau a SEl tiUa ..ade.ca.' a . SEl de" t' rl . 1 l ' t . . .
.,
<par
;;t ue c~;~.~i"e" ,A {i ,scw .[1. iltI fi trur, ~1Ceast~ . vine

de

hlt~ctl~.~~.:r.~'."""" ~...........
;~~.} :;L
;~c..,r:J~..;~lv~ ~' l :~;~; ~ .< ~l::~~~ ~~p..~.('''lJ
~'~:"u,::u ~!q.~~3J'ufo.!~~G~.:~=~a~.'l~
~

vo~bele

v...., "

l U.lUJ,

VU 1.1

'U.l .

OJ

.lUI

11.11

\..:'

"J'.1

11..1':'

maduIa'Cllor noastre. Dupre cum zieea $imai sus:

, ,1'$lacestea, fratilor, am inchipuit intrU mine ~i

ll~tru Apollo" (c~p. 4, 6),a$3. $i aici, Ca sa-~i faca, cuvar:tu.1 pJacut$i bine primit el introduce Ia mijloc madularIle .' omului vorbind, ca astfeliu cand vor auzipe
insa$i natura r aspunzandu-li iot', atunci ftind mustrati
de aceasta dovad~ ' ~i de ~0tul ob:;;tesc, sa nu mai aiM,
ee raspunde.
deatf~,pune
ori si
-zice
. , . Chiar
.
.'
.ce,
' chiar
,d e atl cartl, 10tu~i nuve'(,l; putea fi afar'ade tflir). Dupre
9um legea naturei,tot a~a, ba inca ~;i mai mult, ~i p,ul~re?~ F,harului pastreaza totul intact). $i prive$te cuin
1 alel apostolul a pazit ,simplitatea in euvinte, caci e1
n'a adus yorba de toate rnaciularile irupului, ci 11uma:i
de d0l:la~. ~i ac~~tea inca dCla extremitatile trupului, in _.
acel~l tlmp $1 valoarea lor in trupul omului fHnd deosebita; adeca a pus pe deoparte madulariul eel mai
cinstit :;;ima.i de , -ya~are - ochiuJ, - iara pc de alta pe
eel mal 0rdm:~I: ; $i fl1l1i . neMgat in sarna - picioruJ. $i
fiU . pune~pe -i?101B:r v()rp~fi~<de Dchiu, ci pe mana, iara de
och, - vorbe~te urechea, Fiindca ~i noi obi$ntfim a in~
vi die a nu. pre eei ee ne covar~asc foarte tare, ci pre eei
ce euputm sunt .mai sus ea noi,apoi de aceia ~i apos
tolul face comparatiunea madularelor In asa mod.

"Ga de ar fi tot trupul ochiu, unde ar fi

a~zul? $i de ar fi tot (trupul) auz, unde at' fi
mlros~l" (V~ers.~ 17)~ F!odca el a ajuns eu vorbain
deosebIrea rnadulaflIor, ~l a spus de picioare de 'manL
d~ ~chi ~i. de ~rech}, ~ucand ~uditorul la ideia de supe:
rlOrltate $1 de mferlOfltate, pnve~te cum iara$i 11 mangae, aratand ca a;;a este interesul lui, ca adedi sa fie
multi i deosebiti in eharuri, caci accasta mai ales face
de -afi un trup. lara de ' a1' fi toate un singur- madular,
at unci n'ar fi trup. De aceia ~i rice: "lara de ar fi

fost toate un madular, unde ar fi trupul

xxx

409

ace~sta InM 0 spune putin mai jos, pe cand aiel e1 arata

inca ceva mai mult, ca adeca nu numai c.a nu ingadue
de a fi trup, ci nici eelelalte nu pot ft. ,,$i de ar fi

tot trupul auz, ;?lee, unde arfi mirosul"?

. Apoi .~indca~~ a$a se tulbUI:au~i n~lini~teau, apoi

cela ce a racut mal sus, aCljasta '-oface ;;};'1eUrF. Dnm:e
cum acoio marlgainqu-i prin foiosctl ior ..1 paihn?,.i, j~,rr:'i;
dupa aceia Ii-a $i inchis gura,zicand cu manie: "Toate

acestea Ie lucreaza unul si acelasi Dull, imDar~

tind deosebi fiecaruia precul11 voeste a , tot a~ si

aici aducand mai intai rationamente. prin care a aratat

interesul pentru care s'a facut a$a, la urma iara$i ridica
totul la vointa lui Dumnezeu, zicand: "lara aCUlTl a

pus Dumnezeu madularile, pre urlulfiecaredintr'e

dansele in trup, precum a voit" (Vers. 18). Dupi'e
cum a spus de Duh . "precum voe~te'~ tot aa i ~ici
"dupre cum a VOlt". Deci, nu cerceta cauza, de ce

a,c;;a, i de~ ce hu este aa, caci chiar de am avea rnii de

cuvinte spre a respunde, totu$i nu vom put;:;a, respund,e
a8. de bine, ea atunci cand vom spune ca aa a voit
me:;;terul cel minunat, i a$il s'a facub). Ca dupre cum
este interesul i folosinta fiecaruia, asa voete i a.,~ face.
Deci,daca noua nu v.i este slobod de a cerceta In ama- '
nuntime madu'JariIe trupului, apoi Cll a~:1tmi"i m}ll~ madqlarile bisericei. ~i priv8te intelepchmea l'!]2ostolvlUi<
caci el a pus deosebirea nu in natura lor; nid 1n ener- .
giea sau in rolul ce-l au, el in poziiiunea Iocurilor ce
ocupa in trup. "lara acum, zice, a pus Dumnezeu

madularile, pre unul fiecare dintte dansele in

trup, precum avoit". ~i bine a zis "fiecare", caci

prin acea5ta arata interesul tuturor. Nu potl sa spui

ea pe acesta la randuit a,:;;a, iara pe celalalt nu, cifiecare se gasete acolo 'dupa voihta lui Dumnezeu)). Ac::.a
ca $i interesul piciorului este ca sa remana acolo unde
s'a randuit, $i nu numai a capului, iara daca $i-ar
schimba locol, lasaildu-$i loculcelavea, $i ar trece in
alt loc, chiar do i s'ar parea ca e mai bun si mai superior, a poi atunci totul a perdut $i s'a nimicit, fiindca
ii p~rde $i locul ce-1 avea, i niei pe altul 'nu-i poate
ocupa.

"lara de ar fi fost toate un madulariu, unde

410

OM ILIA

xxx

ar fi trupul? lara aeum multe madulari eu

'a devarat sunt, dara un trup este" (Vers. 19. 20).
Deci, inchizandu-li gura indeajuns prin oranduirea lui
Durnnezeu, ianli:;i pune ]a mijloc rationamenleomene:;ti,
i;\i Did -aceasta n'o face intr'una, niciceialalta. ci lO;liva- '
rjeaz.a v{)!'ba. schimbandu-le. ,Cei ce numai cat In'chicle
gura...'aitora, ~qlb1jr;l. pe auditor-itl",. l)re.eutri-"$\ .(hic~, n. de-'"
prir'ide de. a; c\:)I'e CallZ<;, tutuI'(;"rlucl'Il (-ilor, pdn [;'ceasta
H vatama in credinta. Deaceiit Pavei face Intr'una ~i
pc accia :;;~ , pe aceasta, ca astfeliu sa E?i creadR., in acela!?i limp ~i sa nu se, tulbure; $i dupa ce Ii astupa.gura,
lara$i Ii da voe a vorbL $i gande$te-te la silinta ce 0
pune el E?i la biruinta capatata, caci del a -aceia tocmai
de unde ii credeau ea nu sunt egali, $ica mare este
'deosebirea dintre dan$ii, dela aceia, zie, ei arata ca sunt
.egaJi. Cumaceasta? Eu 0 voiu spune. " Iara~de ar
fi fost toate uritnadulariu, zice, unde ae fi trupul" ?Ceia eeel spune, aceasta insamna: Daca, zice,
n'af fj 1111,'e voi aceasta deosebire mare. nu ati fi lruD.
~i ir,up neliind, nn ali fi unul ;;;i acela;;;i,iara dad nu ati Aft
. unul :;;Lace!D$L cumati fiegaii '? Acurn lnss., fiindca,nucu
totii ave\i unul ~i acela$i char, apoi sunteti pentru aeeasta
un trup; iara trup fiind, toti' sunteti una, ~i intr.u nimic
nu sunteti deosebiii unii de allii, in raport~u trupul.
In cat ca ac:easta deosebire mai ales este car'e face egalit,BJeadilltre madulari. De aceia a ~i adaos imedieal:

"lara aeum multe madulaTi eu adevarat sunt,

(lara un trup este".
1) Aeestea cugetandu-Ic, iubitilor, toata zavistiea sa
{) lepadam dela noi, 9i nici sa nu invidiem pre cei ce
au mat maf"icharuri decat noi, nici sadispretuim pre
cei ce au daruri mai mid deciU noi. caci a~a avoit
Dumnezeu. Deci sit nu ne impotrivim 'vointei lui Dumnezeu. lara de te tulburi inca, apoi gande;;;te-te, ca de
multe-ori eel erezut superior tie, nil poate face, sau nu
poate indelilini rolul tau. In cat ea, chiar daca ai fi inferiol' lui, 111 aceasta tu H intreci; $i chiar superior de
ti-ar fl, in aceasta iii este jnferior, $i prin ar,easta este
egaJitate. Caci ~i in trupul omului cele mici nu se pare ca ,
1) Pai'tert "/nomiC!.. Laudii adusa vaduvelor sarace, care sta~
rueau pe langa bisel'lci, ~i ea noi nu trebuie. a .ne teme de saracie,
::.;;i a dispretui virtutea. (Veron).
.

OMILIA

xxx

411

c,?ntribuie putin de tot In functionarea organismului,

fimdca de muIte orivat.ama , chiar ~Lpc cele crez.u te
~ari, cand acelea nu '$i vor indeplinl rolullor. In adevar,
lubit~!or: ce ,poate fi mai dispretuit ~i mai nebagat in
sarna dm trupul omenesc, ca firele de pax '? Dara iata
cadaca vdsl11ulge aceste firif$08,rede Dar disPl'ctuite

~t81:~;J-~~fi~~~]l~;1~~!~~1~51~j~~\~1~~~:1:~~t~~.~p.~tb~~~ufai:~:#
.... J..1u.

UJl V

'U:

J...l:

1. ...

Ul

~v~

'yJ..

'-J\.AIJ,

U'Lv0 ..

.LJ!;.,

":;1.

IJu:.5U

(,.(..

\. .A;U.::Hu.-

a fost fntamI?latoare, cu toate aces tea chiar ~i a:=;;as'a

desfigurat Orl-ce frumuseie,$i , nu 'nu01aifru.museta ci
E?i ochii sunt vatamati fwfunctionarea lor. Fiecare din
mad~larile trupului nostru are 0 actiune proprie a
sa, :;>1 comtma, In ace1ai;;i tirnp 9i frumuseta lui este $i
proprie a sa, $i comuna fn trupul omului, $i separe ca
aeesie rrHldulari ,sunt dispartite 1ntre dansele,$i ca cu
toate acestea sunt Jegate ell toatele Im prcun 8~ exact,asa
ca, cand unLlI estevatamat, $i celala1t se pierde impreunil.
Gande:=;;te-te bjne: Fie de exeu1Plu ni$teochi stralucitori,
obrajifrumo$.i,~i surizitori, buze r0$ii, nas drept, ~i slJrin' cene groase ~llntiose ;.....c..qata dadi Intamplatoriu unuldin
.. toateacf'steac s'ar)\!8,titrna~ apoi v;at~,~,at~, v,a fi frumuseta
tuturor in general, $i loate sevor Jnfato$a .privitoT'ului
. pIine de tristeta, E?i frumuseta dinainteprefacuta tntr'o sl utenie searboasa.De vei i'ncresta de pildtl numai varfn! nasului, iala'(;a'deodata ai valarnaL mull frumuseta luiUf'or,
, de $i vatl1marea de altfeliu este numa! a unui madulariu. De asemenea~i cu mana, ca daca vei desbarna
ungl1iea unui deget numai, acela~i lucru n vei vedea.
$1 da<:a VOP$ti a vedea preteeandu-se acela~i lucru ~i ell
energlea sau actiunea maliularelor, apoi Jaie un deget
dela maoa.,$i vei vedea pe celelalte degete ' devenfnd
mai lene$e, ~i nemai facand deopotriva ceia ce se cade
a face. Deci, fiindca perderea sau valamarea unui rnadulariu este 0 slutire ob$teasc8. a tuturor celorlalte, E;li
daea pastrarea lui estespre podoaba $i frumuseta celorlalte, apoi sa nu ne mandrim, ~i nici sa despretuim
pe aproapeJe, fiindea prin ,acel mie :=;;i nebagat in sama
madulariu, chiar ;;;i cel mare este frumos $i . sanatos, ~i
prin geoele dedeasupra ochiului acrsta cstc impodobit
:;i sanatos. Astfeliu ea eel ee 5e razboe:;te contra fratelui,
contra sa 5e razboe$te, $i vatamarea ce-i pricinue~te nu
seirrtinde numai pana la aceJa, ci ~i el va suferl nu
p~tina paguba.

412

OMILIA

xxx
OMlLIA

Deci, ca sa nu se intample aceasta, apoi sa ne ingrijim, i!lbitil~r, deale aproapelui ca de ale noastre,:;;i
aceasta lCo~na a trupului ce am descris-o pana a.ici, sa
o t.ran~porta.n~ acum in biserica, ~i sane lngrijiro de
t ,nfl nAl An A.nl nod~
~d 1~'1
' -0 ~L'
'D'i';," - . ,
~'-'~- '''C '-'''' ~l'-' '-.,(;tut:lT;ta UIarh8 1.1 a:;s reo ):'.1 I),aea :;;i m
biserica sunt multe .sLditerite mactularLlme1e rrlu~ cin..
stite; altele in8j ",IHfi~dol1re.r!,c\lm :21,mt 'de ' Diii:U'i,chor~!'i'
. 'de: fecioa~v.e~ : ~~\~nt ..'~i"" asociatii,dB: vaquvf,.,., Built':, " ~~, i~i ~ii:
satorii familii care stralucesc prinvieata curata ~i in
fi!le, mu.lte sunt gradele virtutei. Deasemenea 9i in
V1.nta ITnlosteniei iara:;;i acela$i lucru, cad de pEcta yniia
'~l~~~ Impra~tieat toate averile in milostenii, altii se ingrlJasc a .da _nu~ai ata~ cat . est: de trebuint;a, :;;i mai
mult .!1u, 18:ra altn dau dm prlsosmta ce~or ce au;-dara
a~e~tna totl unul pe altul se impodobescprin faptele lor,
:;;1 ~aca .eel ee ?a m~i mult ar di$:}reNt pe. cel ee da
mal putm, apol des1gur . ea pe danSlii s'a, vatamat mai
m~I~. D~ca 0 Jecioara .~e 'pilda. ar . b8:tjocori pefemeia
maptatA, apOl nu putm ~l-ar ClUntl dm plata ce are ' a
Iua; eet je Impra$tie toate averilesale, daca ar batjOCQr'l pe eel ce 111..\ face .1I,$a,apoi atunei rnulte din
ostenelele lui Ie-a cheltuit In zadar. $i ce spun eu de
feci?are, de va?uve $i de barbati lipsiti'? Cael ce este mai
ordm.~r ,ea ?el ee cer:;;etoresc'?$i eu toate aces tea :;;i
aC~$tna. l~pll.ne~c 0 mare nevoie In biserica, pironiti de
w;nl~ '-'D1serlcel :;;1 prqq~l~aq,d; };i~~ric:~i .fl~in aceasta 0 podoaba foarte mare., caCl fara dan$ll mCl n'ar fi Intreaaa
a:;;a zicand, . plinititea biseHcei. Ceia ce :;;i ap()stolii si~~
tind,)nca ~ela inceput au legiuit - ca :;;i altele multeca sa fie l1 vafiuvein biserica, ~i atata iI1wijire au avut
de ?-ceas~, in ,cat .~u $! ora.nduit asupra lor :;;eapte dia-.
com ca sa se mgrlJasca de e1e. Dupre cum in numarul
m.adula.relor bi~ericei pun p~ Epi::.copi, pe Presviteri, pe
D1aco~:n, pe feclOare :;;1 pe eel ce se infraneaza, tot a:;;a
PU!1:;;l pe vaduve, cad acestea nu indeplinesc 0 trebumta cum s'ar intampla in biserica. Tu daca vrai vii
la biserica, pe cand acestea zi $i noapte sunt aici de
f8:ta :;;! can0-, nu numai pentru eleimosina ceo capata,fimdca daca ar fi vorba de aceasta, apoi ar putea sa
se d~c~. in targ' daca ar VOl ca sa cer~easca, sau -pe la
rcspmtllle drumurilor,-ciau in purtarea lor :;;i evlavie
nu putina.
Caci, in adevar, prive$te in ce cuptoI' dl;l saracie se
gasesc ele, :;;i totu:;;i nu le-ar auzi cineva blestemandu-:;;i

pr'i-

xxx

413

soarta, sau fHnd .scarbite. dupre cum fac multi din cei
bogati. $iunele dintre dansele de multe-ori se culca flamande, iara altele stau intr'una inmarmurite(ie frig, :;;i
en toate aces tea eie i~i petrecvieata inmultamiri:;;i
doxologji lui Dumnezeu. De Ii dai vr'uo (~ bol,d~!nul:
tAmest ~i se I'Q!1gcl It,li . Dumne~Au pentru eelee H-adaI;
iaradaci nu lidai nimic, ele niei' atuncinu sunt ne'- multamite, ci ~i a$abinecuvinteaza; i nimic nu p,OTP.SC
mai mult, decat sa se bucure de hrana zilnlca: Chiar
daca h'am voi, zici tu, totu$i, nevoea ne face de a Ie
ajuta, De:ce, spune'mi,? $i pentru ce ai grait aceasta
yorba amara'? Oare nu sunt $i me:;;teuguri de aceiea,
uricioase negre:;;il, care aduc folos batranilor;;;i batranelor?
Nu puteau pare-ca, daoa ar fi ,voit, sa t.raiasdj, hiDe fara.
sa munceasca, i din acea indeletnicire urita sa se hra.neasca cu imbelugare'?Nu vez! Gapoo.rbati "9i {;D.te
femei ajunse In aceasta varsta devin mijiocitQare $i pezevenche de fete, sau femei tinere, sao ~i alte slujbe de
acest feliu~ :;;i traiesc bine, se hranesc :;;i se dezmearda '?
Nu ~a insa fac acestea, ci prefera ehiar de a seprapadl,decat sa-~i necinsteasca vieata' lor, i sa-:;;i vanda
mantuiI'easufletului. De aceia stau toata ziua eu mana
lntif!.Sa2 prega.tindu-ti tie doctori~ ,de _ m~ntuir~a sufle~
tulUl taLI. N1Cl un doctorn'ar putea sa taIe en terul ce-l
tine in mana putreziciunearanelor, cu at8,ta, {scusinta
8,i reu$itii, ca saracul, care intinzandu-=-:;;i "-IDan8, ~ipri
mind eleimosina taie $i curataranele sufletes,ti. $i ceia
ce este minunat, ca el face aceasta vindecare- fara sa
pridnueasca durere sau suferinta. Acel sarac care 8,1),de
' imGntea u:;;ilor ' bisericei, prin tacerea i?i pri virea luivi;i
vorbe9te nu mai putin decM noi, care stamin fruntea
poporului $i care -va sfatuim cele de folos voua. Noi in
fiecare zi va spunem, zieand: Nu cugeta lucruri mari,
omule, fiindca natura omeneasca este foarte schimbacioasa :;;i nestatornica; tinereta merge eu pa:;;i repezi
spre batranetii, frumuseta spl'e slutenie, puterea spre
slabaciune, sanalatea spre boula, sIava spre necinste,
bogatiea spre saracie, cinstea spre dispret, A:;;a dara
toate ale noastre se asamana cu un puhoiu furios, care
de Ioc nu vrea sa st.ea, ci se grabe;;te spre star$it, -.
Dara :;;isaracii acelai lucru va sfatuiesc prin vederea,:;;i prin exemplul lor - daca nu chiar .s,i . mai
mult - care este mai lamurit deca.t oriee sfat. Olci,
eati oare din eei ce stau afara acum n'au inflorit in ti-

414

OMILIA

xxx

nereta ~i n'au savar~it lucruri mari'l Cati oare dinacesti

nenorociti desfigurati n'au intrecut odinioaracu puterea
trupului $i cu frumuseia pe multi altii ~ Dara nu va 10doiti de cele ce spun, :;;i nu rideti, dici vieata omeneasca
.este incare~.ta. , eli mH.,'d e"~:,{emple de _a cest feliu. 'Ca .daca
dintre ceipro~ti ;?i umiJitide multe-ori auajuI)s multi
,Vil.na, ~i lmparati, ap(,j (,;f: f:(I;i, I(~ n de [fd:("cwe daell din
mari:;;i slaxiti'au ajum :n1ci ~i diBpretuiii ~ Caci faptul
a,cela e mai minunat, pe cana cel din urma este dintre
, acele ce se petrec, zilnk. Astfeliu cit nu trebuie a ne '
indo), 'daca uriiia, diritr'ace:;;tiia au stralucit odinioara ~i
in me$te.~lUguri, ~i in oaste, ~i in bogatie, ci inca trel:mie
a-I milul ell muWi simpatie, $i a ne' teme de- noi, nu
cumva $i I1or-sapatimim. aeelea$i nenorociri, fiindca $i
noi ~untem oameni, $i starn pc aceia$i panla a luneeoasa
$i nestatorniea .
'
Dar-a poate S8 Va' gaSl cineva dintre eei nerecunbscatori $i obi$nuiti de a lua fn derid0re $i a prot.esta
cele Yorbite, luaodu-ne jn , batae de joc :;;i zicand: pana
. ,.cand oare ni vei, tot y-orbi de sarac.i ~i de cer~etori in
prcdicele tale, $i nu vei contenL .odala cu aceasta, prorocindu-ni nem)f'ociri ~i ~aracie, ~i silindu-te oare-cum
de a ne tace saraciiJ ~ Dara e u nu ma silesc sa va fac
si'l,raci; omule, griiind acestea, ci rna silesc ca sa va deschid bogatiile cerului, fiindca $i eel ce pomcne9te celui
sanatos de bolnavI, :;;i Ji poveste:;;te sufei'intile ~i durerile
acelora, nu ii spune doara eu scop de a-I imbolnavl, ci '
pentl'u ca sa-~i pastreze sanatatea, taind oare-eum lenea
:;;i trandaviea lui prin frica celor fnt.arnplate bolnavilor;
In adevar,ca saradea vi se pare grozava 91 lnfrico:;;ata,
fi;i chiaro numai a uzind de ea. Anoi locmai de aceia suntern, saraci, ftindcii ne temem de saracie, ehiar daca am
avea mE de' talanti. Nu este saraccel ce n'arc nimic,
ci cel ce se t.eme desaracie, pentruell in nenoroeiri noi
nu pl~ngem , pe cei ce sufiir rale marj, ci eredem vred- '
nici de plans pe eei ce nu $tiu a sufed aeele rale, chiar
de ar fi cat de mici, iara pe cei ce ~tiu a Ie sufed noi
Ii credem vrednici, de laude ~i de cununi. E?i cum ca a~a
este lucrul,apoi spune'mi: pe cine laudam noi in luptele Olimpieace~ Pe cei ce sunt.lovit.i grozav ~i nu simt
dureri, ci tin capul sus, sau pe cei cari fug dela cele
dintai rane eapataie ~ Oare nu pe eei dintai Ii $i incununam ca voiniei$i lJJ.rbato$i,' iara pe ce$t.i din "urma
Ii ridem ca pe rii$te frko$i$i fara vlaga in ii"? Apoi tot

OMILIA

xxx

415

a:;;a facem ~i in privinta fapt.elor ' vietei, cam pc' eel ce

sufere l.oate cu lI~urintii noi H incunumlrn, dupre cum
incununam pre atJetul din luptele Olimpieace, pe cand "
pc celalalt noi
plangem fiindca ii esle fdell $i tremura
de coIf.; l.'[\Je, ba iGca ,este cuprins .de idea Ctria,!' Si mai

:~1~~~~;~r:11\:gI~t0~!:;?, f~;ft~~;jt~ilt }iii;~a\~;~h8~;' ~li~y

dic.a mana, antagooistul lui :;;i rnili. 'naillLe de a capala

vr'o ra na, atunei el se face deris, ca [ricos, molatie ~i

necapabil de Iii:;;te astteliu deostenele. Intbcmai asit. se

lntampla~i eu eei ce setem de saracie, ~i nu pot sa .
sufere niei macar a se gandl la ea.
Decl, nu noi va laccm pe voi saracj, civoi im;li-va.
Dara atunci, c um sa nll-$t bala j ocdiavolui de tine, vazandu-te infrico$at $i tremur-and ehiar mai inainte de a
to ataca ~ ~i cand til 0 iai aceasta ca un fel de spaima
de da nsul, apoi la urma niet nL! mai este rtevoe de a
t.e atacA, ci Jasandu-te sa. ai avere, el f)riIf fri ca de nu'"
guba a ' acelei averi te va face mai (U()alf-l dec.~,t ce8~ra.
Fiindca dupre cum am mai spus, dupa ce am paLimit

.. Ull. rau ' oareca.r,e11~ :~noL" .?-~~1"",~Qi ,crt;!Mu' ,t".dA+ d:~ gl'9&wJl',
la caz de s'ar r epeta - dupre cum il cr edeam mai In-

nainte.-Deci, ca nu eumva sa ca$tige Cineva 0 astfeliu

de virtute, apoi e} (diavolul) il t iTle Intr'o u'frica neincetata, $i mai inainte de or'iCe ' ispiia iI tine intr'o friea
mare, muindu-l asti'eJjumaL tare de dU,ceara. C.aci,
un astfeliu de om esLe mai moale decAt ceara, ~i eu 0
vieata mai ticiiloasadecat a lui Cain, temandu-se pentru '
Gele co are deja eu prisosinta" ~i searbindu-se peotru
cele ce nu art;l, ~i iara$i pentru cele ce are tremurand,
$i st8.p~Dind averea ca un rob ' nerecunoscatoriu, fiiud
lilcunjurat de 0 multime de pa timi, care de care mai
absurde, fiindca $i pofta dobitoceasea, ~i fdca cea' de
multe feluri, :;;i groaza ii stapane~te pe aee$ti nenorociti,
cari seamana CU 0 corabie purtata de vlnturi In toate
par tile, ~i trece prin multe furtuni.
'
Dara oare pentru un astfeliu de om nu e mult mai
bine de a muri, decat de a fi vesnicintr'o astfcliu de
tortura"? - fiindca $i pent.ru Cain'mai depreferat era
sa moara decat sa tremure intr'una.
Deci, ca nu cumva ::;;i noisa patimim de acestea,
apol ~a dispretuim cursele ce ' ni intinde dia volul, sa, :
rupem laturile lui, S:l: tocim ascuiitul eel grozav al sa<
getelor lui, $i, in fin e, sa-i inchidem orice lntrare in ee-'

416

OMTLIA XXXI
O:-'IlLIA XXXI

latea sufletului nostru. Daea tu, de pi1d( iti bati joe de

averi e1 nu are undesa te loveasea. nu are de unde
sa te'll.l$face, eaciai scos radacina r:alel<?r1 ~i cand ai
seos radi:icina. nid ., rod tau, nu va mal le$lde acolo<
-Ace,s tea Ie graim purur:oa,~i rUlc0ut0'nimde a Ie gral.;

.~~~~s;~a~av!t\~~~t~:~:u:
~i~ ~i,ec~~~';~~sg~g~~ t~r~;:
carevac81'ca faptelefiecaruia, care va arataluminile

acelestralucite $i pe cele intunccate. Atunci $i ce~ c33

are cu sine untdelemn, $1 cel ce nu are: v~ sta de rata.;
Dara sa nu fie a ne afla vre,unul hpSlt de aceasta
manc:.aere ci cu totii infato.;;and Inaintea mirelui filantrop~ din' bel$ug, $i avandfacliile aprinse, sa ruten:
Intralmpreunaeu el In cartlaI'a cea de -nunta, fimdca
riimic nu e"te mai grozav :;;i rnai durerQ~.,caac~~ voc,e
pe. care vor auzi-:o atunci eei ce nn au, Ctl . da,nS;;~l el~l-_
rnosina din bp;19ug, ca,nd . miI:jle va zice: "Nu va f$tm
pre voi". Dara fie, ca :::a nu auzim asemenea voce, ci
riA acea dulce si do rita de noi "Veniti binecuvantatii
v

pirintelui meu de mo::;;teniti Imp&ratiea care_este

ga,tita voua dela intemeere~. lun?ei'~ (M~t.!l:. 2?,

12, 34). Astfeliu yom petrece 9i aICI 0 vleatii ferlelt~, m

8:ceia$1 timp 91 II) vieata viitoarene yom bUGura ~!3
toatebunatatile care - cQvar:;;a,scf?i miqtea omeneasca:
Carora fie ca cu totii f;a ne invrednictfn, prin charul $1
filantropiea Domnuluinostru Iisus Christos, caruia se
cade slava in veci. ,Amjn.

OMILIA XXXI
,,~i nu poate ochiul sa zica manii: n'am
trebuinta de tine; sau iara::;;i caput picioarelor:
n'am trebuinta de VOl" (Cap. 12, 21).

Moderand deci invidiea celor eu charuri mai mid,

$i scotii,ndu-li din inirna supararea ceo ~veau PC!ate,
fiindca ceilalti se invrednicise de mai marl charurl, la
urma el modereaza ~i trufiea acelora cad primise eha:
ruri mai mari - iara aeeasta 0 face $i acolo unde vorbea

417

ditra dan.;;ii, caci a spune cit lucrul 8ste din char, iara
nu din faptele noastre, aceasta invedereaza - iara aici
el tot aceIa$i lucru il arata, slujindu-se de aceiru;;i icoana.
Deci, dela trup.;;i unitatea, mB,~lulij,riJor lui, el pii,?e$te
mai departe in comparathmea mi:idularilor-, ceiace mai
alescautanda,Il$ii co, sa ani,fiindcanu at?,ta puteasa-i
.fDangiUe pedan$ii~a sunt uil irup,pe , ()at ca sa (i,fle
caehiar. $i intr.e ' dan$iicamMulari ' @. trupului bisericei
nu era vre-o deosebire mare, ead zice: "Nu poate

ochiul sa zica manii: n'am trebuinta de tine;

sau iara::;;i capul picioarelor: n'am trebuinta de
voi . Ca daca datul poate este mai mie, este eu toate

acestea foarte trebuitoriu, $i dupre cum in trup nefUnd

acel madulariu inferior, muUe sunt lmpedecate in mersul
jor nresc, tot a.;;a $i fara cel cu charul mic sehiopateaza(
toatlI plinitatea bisericei. :;;i n'a spus: (IOU va zice ochiul
manii, ci "nu poate ochiul sa zica manii", a$a
ca chiar de ar voi;- chiar de ar zice, totu$i nuprimc:;;te
~;i nici ca' poate sa, aiba, vre-o urmare. De aceia 'elluand
amandoua extremWitile, l.;;i _manue9te cuvantulintre
aceste doua, mai intai vorbind de -mana $i ochiu, al
doilea apoi de cap $i picioare, marind pe nesimtite
exemplul. Caci, ce este mai ordinal' ca picioarele;-sau
ce este mai de pret $i mai cinstit, cum $i mai trebuitoriu ca capul? - fiindca capul rnai eu sarna e'ste aceiace numim noi "om". ~i cu toate aces tea nu se po;:;,te
spune ca eapuleste destoinic numai prin sine, ea nu
mai are nevoie de ajutorul altor madulari, sau ca e1
ar putea pe toatH-sa Ie faca, pentruca -de ar fi a$a, apoi
atunci picioarele in zadar Ie-am mai avea. $i inca n'a
stat numai aid, ci cauta a mai pune 9i 0 alta iperbola,
ceia ce dealtfeliu obi$nue$te a face pretutindeni, aded
se sile$te nu numai de a Ie aduce toate la acela.;;i punet,
sau de a Ie egala, ei pa$e$te 9i mai departe.
De aceia a $i adaos, zieand: ,,$i care,ni se pare

ca sunt mai necinstite la trup, acestora cinste

mai multa Ii dam; ::;;i cele nesocotite (hulite,
nebagate in sama) ale noastre, mai multa slava
au, pretutindeni punand comparatiunea dintre mauularile trupului, mansaind pe unul $i moderand pe altu1.
Nu zic aceasta, ca celA mari au numai nevoie de
16038

27

418

OMIUA XXXI

OMIUA XXXI

---~-------------c--

cele mici, zice, ci ca inca au mare nevoie, cad ceia ce

este slab ill noi, ceia ce este necinstit, aceasta este trebuitoriu t;;i so bucura de 0 mare cinste. $i bine a zis:
"care ni se par a fi mai necinstite" t;;i "care se
socotesc a fi mai slabe" , 8y.3,ta.nd di aceasta nu
vine de181nSf-~:)i natnm luerudlor, ci dela pare rea t;;i
jud3cata, eelo.f" !.r~u-l~5" c~a,einimic. TIU' este If1 trup,~ll~~stru

'necinstit, deoa.;'cce toa-te sunt lticrurile lui Dumuezeu. In

adevar, co se pare a fi mai necinstit, ca membrelo ge-:
nitale din trupul nostr~l ~ _"$i (~u toate, aceste~ ~OCn::!al
acestea se bucura de cea mai mare cll1ste, caCl dnar
si cei mai s~iraei ~i cari ar -avea trupul gOI, totu~i n'ar
pute:'!, sufer!. eft sa arate aeAle me~bre goale .. DE?t;;l ~e
a!tfeliu nu in a$a chin este ordlOea celor neCll1stlte,
caci ar trebul rriai ales sa fie dispretuite de celelalte:-Asa de pilda, sluga cea necinstita, dintr'ocasa, Dn Dumal
cli nu S0 bucuraae 0 mai multalngrijire ea celelalte,
dara nu se invrednice$te nici de ingrijirea acelora,
Astfcliu ceo daca ~i membrele ge!1itaie at' tl nec,instite,
rru n.urnaiciin'a.r trebui sa SA -nucure de 0 mal mare
lngl'iji!'e, daranicide Ingrijirea celorlalt?; acum in~a
ele se bucura de 0 mai mare ingrijire, ~T aceasta prm
intelepciunea iui Dumnezeu care lucrcaza in a,~a feli~.
Unora li-a dat in inse:;;i natura lor de a nn avea neVOle
de ajutoful aHora, iara altora fiindci'i nu Ii-a dat aceasta,
ano( ne-a indaLorat pc noi ca sa Ii venim in ajutor,
irlsa nu pentru aceasta sunt necinstito. De pilda, animaleIc traiesc in natura fitra sa aiba nevoie de haine,
sau incaltaminte, ~i multo nici de acopedimant; - ~:~s~
daca trupul nostru are n~v.oie~ de ase~eDe~ l~grlJl1~l,
an01 nu se Doate zice de aIel ca osto mal neclDstlt decat
tl~upul animalelor. Ba inca daca ar examina cineva ell
toata bagarea de sarna, ~r v.edea de pilda.ca ~em,brele
geJ?-itale - crezute ca ne~ll1S~lte - sunt ~l Sll1stlt~, ~l trebmtoarB -COla ce dealtfelm ~l apostoluUasa a se mtelege,
~i hotari~te de a se bucura de mai multa cinste, nu
numai prin ingrijirea noastra, ci ~i prin ins~t;;i ea l.uerurilor, De aceia cand zice ca sunt slabe ~l necmstlte
el intrebuinteaza expresiunea "care se socotesc {( sau
cele parute", iara cand zico ca sun~ t~ebui~oa~e, n~
mai spune, ca so socotesc sau sunt parute, Cl ca sum
trebuitoare, - ~i eli drept cuvant, fiindca aceste membre
sunt trebuitoare la facerea copiilor ~i 1a continuarea

fir:

419

n~amuhi! nostru omenesc. De aceia :;;i legiuitorii Romamlor pedepseau aspru pe cei ce ciunteau aceste membre
s~u faceau pe a~a zi,?ii eunuci, fiindca prin aceasta va~
t~mau gen~:Il-<?men~sc, .in ace!a~i. timp i~i bateau joe
~~ fle n3tura 1 91 dBeL t~J~,81 .. nert!7~!}.atl eraH- a.sprupedep. SItj, ca uniiace defaimau cfQP.LurHA lui DUilln6zeu. Dunre
. cur!) rnulti au blastamat E?i"~p0ate' :bh-l.~.tu.mfi vi nul din
- .
- . ., . ,.
.
cauza. 1Je)VI
,natura temel;OI:
cun cauza cur-velar,
t '1or,sau
tot at;;a au crezut ~l membrele genitale de necinst.ite,
din cauza. aceloT~ ear'i Du, Ie-au intl'ebuintat dupre
cum trebUle. Insa nu estea~a; DU in natura lucrului
sta pacatul, ci el se na::;;te in libera vointa a celui ce-l
face. Uniia ered ca sub cele slabe ~i neeinstite, eele
trebuitoare ~i care se bucura de 0 rnai mare cinste,
Pavel a lnteies ochii ~i picioarele,adcea sub denumirea
de slabe r;;i trebuitoare 1ntelege ochii eEt adeea fiind
slabi ell puterea, covar:;;GSe eu trebui~ta ce omul are
de dan~ii, iara sub numele de cele nednstite inteJeQ'e
picioa!el~j fiindca.$i e1t:: s~. bucura _de 0 marc fugrijtrc.
Ap~l-ca. ,nu. cl1rr:~:va.sanu !!JEti ajungala.--'ii~e:u----alta

exageralle, zlce lmedloat; . .. " Ta.ea.cele_.-df-~ !'.m~tp 2 1("

~oas~re n'a~ trebuinta" (V~rs. 24). Ca sa nu zica
c~ne~a: par:a, -~c fel?e r~tiune este aiGi, ea po cele
Cll1stlte sa 11 dlspretmm, lara celor necinstite sali
d~m illl~ietate, f;li einste ~ apo~ iata cil e1 raspunde
~~ pare ca a~ Zlce: (Nu du:;pretumdu-le facem aceasta,
Cl pentru ea, nn, at! nevoe. (:le aceasta)),. $i prive~te
cumel punand 111 scurt. lal1c1a. acestora; aded!. atata
p~ dUa era de fruos ~i de trebuinta, a trecut imedlOat mai departe. Dara nemuitamit numai Cll aceasta,
el a adaos ~i cauza, zieand: "ei Dumnezeua tocmit

(~ombinat) trupul celui mai de jos, mai multa.

cmste dand, ca sa nu fie dezbinare in trup".

De,d, daca Dumnezeu, a fntqcmit sau a combinat trupul

precum este,apOl n'a lasat ca cele mai necinstite
sa se vada, fiindca ceia ce este intocmit, adeca combinat
sau, ame~tecat, precum ~unt madula~ile trupului, uria
devm prm amestecare,91 nu se arata ceia ce era mai
nainte. $i prive'?te cu cata intelepciune trececu vederea
defectele sau lipsurile acelor mMulaI'i, zicand: "celui
mai de jos" sau -({ceJui ell lipsuri, celui defeetuos)
('r~) O;tEPOOY'rt _ celui din urm8" celui lipsit,eelui defectuos).

a~a

420

OM!LlA XXX!

OMILIA XXXI

N'a zis celui necinstit, celui scarbos, ci "celni.lTlai d~ '

jOS-" . $i cum e mai de jos ~ Prin natur~lui. "Mal mult.a
f'inc:tp- eland". Si de ce oare'? "Ca sa nu fie dezbJ~~~e'-in' trup< Fiinddide~is~ .bucUraJ!.?8 mul~~ ~3:n=
' P'Etied dansiitotu!?i (3f'au scat'bIttca l!!mCl,.'~,0 i~rlml~v

ctWTiI~j marrriiei,apoiapo.stoi~l ~J:ata _,a~cl" Ci1 prm,

aceasta lueamai mult au fostelIlstltl. "CelUl mal de

jos\ zice. mai multa ci!lste _~arHI~': l~~~ dep,~Ite
pune i?i ratiune~ de ce a:;;a:;> ar8:t3;nd ca ~aca a facut Pt::
unele mai infel'JOare, adeca mal JOS decat celel.alte, ~pOl
aeeasta a fo st din cauza ea a~ era inte~esulS?l foloslO,ta tru!)uiui. $i care este ratiunea? "Ca sa n_n. fi_e. dez~
1)1nare in trup", ziee. N'a zis: (<lntre ma~Ular1 Cl
"In trup". Dealtfeliu mare ~r .. ? fo~t asuprIre~ _9i.-n~'- '
dreptatea, ca unele sa fie ingl'lj~te S?l?e n~tura ,91 ,ae
noi, iara altele nid dintr'o part-e, ~l at?pCl de '31&Ur ~ sal'
d~zbio8, uneie de aUele, ne mal pUland sufer1 l~gatur~
dlntrp. p.lc. iara dezbinandu-se de eelelalte, de sIgur ca
~i: acelea .vorfi vatamat~.
Ai va zut cum a arutat ca este trebmto~lU a~e d8:
o mai multa ::;;imai mare cinste ~aduJar~lUl celyl ~~l
de jos'? Dac8_ nu ::::.'ar face a$a, Zlee, apo~ atun91 vatamarea ar fi deopotriva pentru toate. . Ca da~ ac.~?tc
mi'iduiari inferioar:,e nu S'i~.r bu~ura ~e 0 r!1~i'e mfSr;'Jl~e
din . partea noastra, s'al'. vatalUa noa :rand nl01.U n ~JU.Dl~1U
dela natura' vatamandu-se s'ar piorde; . plerztwdu-se
s'ar dezbina' detrup;' dezbinfmdu-so acest.ea de ~['up,
atunci $i celeJ~lto mad.ula~'i cu mult mal s.':l'p~rlOare
acestora s'ar plerde)). Al vazut. cum deja ll}gr1J~rea ace- ,
lora vine 9i scaparea .acestora '? ~~ at~ta m natura lor
lS?i au existenta sau ~mt:a lor,. pe~at ca ~llnt cu to~tel~
Intr'un trup, sau mal bme ZIS, ca cu toate,le formeaz8:
un trup. De aceia, daca. trupul_ se pler~e, apo~
atunci nu au nici un foJosdm sana tatea 101'_ m part~ t cad de pilda dadi ramane ochiu~ sau d.aca na~ul Ji?l
pastreaza sanatatea sa dupa ce legatura dmtre dansel~
{mMulari) s'a dezlegat~ apoi nid un tolo~ n~ ~orn:al
avea, pe cand daea legatura aC!3asta e~t~ .m fimta, ,ch~a;
de s'ar vatama acele madularl, totm;ll 1$1 VOl' r eca::;;tlga .
.
,
samltatea.
Dara poate ar zice cineva: Aceasta ~l-ar .a yea .
cuvantul in trupul omenesc,adeca ca .cel mal de JOs R,

:1

421

luat o' mai mare cinste, dara ctrprivire Ia oameni cum

s'ar pulea petrcce aceasta '? Apoi tocmai printre oameni
's'~r. pu.tea~edea petreca!ldu-:.se mai cu saama acest fapt . .
'Cael $1 . Cel co au vemtli;l, h,lcru in ceasul a1 unspre ,zeeelea, ' ii, eeiintai au Juat pla ta; deasemenea oaea cea
. pierdLltaa f~.cut pc pastor ca Jasandpe eelo __DouB.zeci
:;;i noua sa aler'ge dupa dansa, 1?i ridicand-o pre urriere
:sa 0 duca inapoi la turma; ~i fiul .cel pierdut s'a hueurat de mai -multa cinste decal cel ciustit~ilaudat de
'tatal sau; ~italharul a fost incuounat :;;i proclamat mai
inaiote de apostoli. Dara ~i In parabola ell talan1ii ar
putea vedea cine va petrecandu-se aceasta, fiindca S?i cel
'ce a primit cinci talanti, ~i eel-- ce anrimit doi s'au invrednjcit de aceia$i plata , ba inca acesta din urma s'a
.bucurat de 0 mai m;1re iogrijire, fiindca daca i s'ar fi
focredintat cei cioci, neputand a-iintrebuinta,' ar fi pierdut totul, pe cand acum primind numai pe eei dOi, e1
,~ica indeplinit ~i datoIjea sa, in acela:;;i timp s'a fnvrednicit 9i de plata celui eu cine1; $i prin urmare, co atat
mai mult l'a intrecllt pe acesta, cu cat $i ostenele a pus
mai putioe, S?i s'a invl'edoicit $1 acelora$icnBuni, De$i
om era~i el ca $i cel ce primise cind, cu toate acestea
stapanul nu:l cetara:;;te, oiei flu-l sile:;;te de a se trucU la
reI ell celalalj:., 9i nici nu-i zice de ee illi poti ca sa ieai
:;;i s~ in~rehu~ntezi cinei ~alanli '?- dcicu dreptate iar
,fi Zl::>; Cl l'a Hleununat ~l pe acesta.
.
.
Acestea ~tiindll-le, voi eei mari nu dispretuiti pre
cei mt\i miCi S?i rnai inferiori voua, canu ciuriva mai
j'nainte de dan$iisa va vatamati pre voi ioS?iva, caeL
dezbinandu-seli intregul trup- se pierde. FHndca' ce
aU estetrupul, decat ea mai multe madulari sunt unite
la un lod dupre cu~ ~i 8:postolul zice: "ca:;;i trupul
nu este un madularlU, clmulte". Deci, daca aceasta
'cste trup, apoi atunci sa ne fngrijim ca cele multe sa
ramana multe, caci daca nu se face a$a, apoivatamarea
devine mortala. De aeeia S?i apostolul nu numai aceasta
pretinde, adeca de a nu ne dezbina uoii de a ltii, ci rnca a
ne $i uni puternic. Zieand deci "ca sa nu fie dezbi:..
nare in trup", e1 nu s'a multamit numai cu atata, ci
a adaos imedieat: )) ci sa se ingrijasca maelularile
intre sine, asemenea unnl de.altul", punand aici
-$i 0 alta caum, pentru ca eel inferior- sa se- bucurede

423

O\ULlA XXXI

OMILIA XXXI

o mai mare ingrijire ;;i dnste. Dumnezeu a iconomisit

asa ou numai ca sa nu se dezbine unul de allul, ci ca
intl:e clansele sa fie ;;i dragoste multa ~i coneordie. Deci,
daca niota sau existenta fiecaruia sta in mantuirea
aproapelui" apoi sa nu'rni spui de mare sau mie, de supf:'.rlor'sau inferior, ci:ieiaie.i nu t~ste mare ~i m.ic. 'Ha-

De aeeia cere aceia9i ingrijire pentru toate, cad

zieand: "ea sa se Ingrijasca madularile intre sine",
ex plica mai departe "asemenea unul de altul", precum :;;i aceasta 0 ex plica -zicftnd: "Si -ori de pati-

422

--~--------

-- - - - - - - - - -

l!!c~te un mad~lariu, patimesc {oate madulatile

~llIlpreUl:aj or'l dese sHi ve~tc nn n):'?dul<:triu,
v

d~~!~~'e~l JI~~t~~~~f~';~: ~;i~l~~~~~s~eln:a,Vri~e~i~! l~~~6~

ImJ:,)rpl'lY1n
li.~", .,,-a
w'L_

putinta , ~ ~i se piecue la sigur, cand cele mid ou stau

in IOGui lor.
Deci, daca ;;i cele marise perd - di!} prieina c3;
ceJe mid s'au dezbinat-, apoi atunei sunt datoare :;;1
aces tea de a ingrijl. de cele mici,de vreme ce in mantuirea acestora sta ';ii lmlntuirea lor. A:;;a ea de vei spune
de mii de ori ca acel madulariu este neciostit :;;i inferior,
f;li daca. nu \'"31 Ingrijl deopotri va de dansul ea :;;i de
tine, ci-l vei Visainparasire ea n1ai mie, vatan1area
S8 va re~frange asupra tao De aeeia o'a zis simplu: ca
rna.dularile sa ingrijascaunele de altele, ci a adaos:
..,;
;,'t.".!!

",x
'" ,'nc'I'Y'i'aC:I'6
i t~e
,~O.' ,,"'C
L ..lt5.L-'-J~ '-''-''--''_..In
I

altul".. adcea la feliu,

a~a

sine ac;:en1 pn
'-'~ ea unul~ de
.&- ........

>--I

...

<OJ'

ea eel mie 58.se bueure de

aeeja~i ingrijire ea ~i eel mare. Prill UI'IIlare, !3a nuzici,
ca cutare este cum ~arf-ntampla,--ei gande~~te.dl estp
",i pI rni'inlll:will a,1 ar:eluiasi trup, care Ie combina si Ie
;'n~~t~--p~--toa.V;;, :;;i dupre cum ochiul, a;;a ::;i aeesta {'ace
ca trupu! sa fie trup. Cand trupul este zidit, nid unul
din madulare n'are mai multdecat cela.lalt, fiindca pe trup
11 fac celenmlte ::;;i diterite la. un loc, ia.ra nu cutare
care este mare, sau cutare care este mi.c..-Dupre cum
tu ca, mare 9i superior compui trupul, tota;;a ~i acesta
care:.este lTIic., a9t1 eEt micimea lui devine egalitate 10
zidireatrupului, E;i el devine deopot.riva tie in aeest
complex de m8odulare, numit trup, ba Inca el te Imputerniee9te pe tine, iara aceasta se vede din urma.torul
fapt. Fie, de pilda, toate madularile oehiu sau cap, :;;i
nici unul din ele sa ilu fie niei mai mare, nid mai mie;
apoi atunci oare nu se va perde trupuJ? De sigur ea
S8 va perde. ~i iara;;i daea toate ar fi mid sau inferioare, acela:;;i Iueru se va Intampla, a9a ca 9i prin
aceasta cele mid sunt deopotriva cu cele mari. ~i daea
se poate spune inca eeva mai mult, apoi pentru ca trupu]
sa rarnana in stare buna, este de trebuinta cacel mie
sa fie mie, in cat ca pentru tine este mic, ca astfelh:
tu sa ramfti mare.
'

....... L

bU""'~'f'?l
"'tr'
vu. . v u .tu
i .... (.AII;).........

ac~ia,

1'y,:"'1',:=";;",,
-L"'ouu 11..,1. J..l.C

,",\......c1,

-,ue:

zice, a ;;i facut ingdjirea comuna,eombinand

umrea, tuturor in 0 astfeliude deosebire dintre dansele
In cat in ori $i ce imprejurari eomunitatea dintre dan~
sele sa fie foarte mare. Ca daca ingrijirca de apr-oapele
este mantUlI'ea comuna, apoi de necesitate ca si sJava
9i scarba trcbuie a fi comune. Deei apostoJul cer-e aid
teei lueruri: de a IlU ~e dezbina, ci a se uni eu exaetitate, de a ingrijl. pentru toate deopotriva si a considera ca comune -toate cele ce se intimplh ~:u unul din
e~e. Mai ~us a zJs ca celui mai de jos a dat mal mar.t;;
clOst-e, 'peo.tI'u ca a~e nevoie, ~ratand ea clliar faptul cli
este -tInc 91 nesoeotlt a dcvcnlt. ca,uzade 0 ffi_a.i mare
cipste, iar~ aieiJe ,egalea~a iin privinta fngrijirei dintre
dansele. De aC61a a ~i tacut, zic(;,--,ca&cesta Sa se
bucure de 0 mai mare cinste, eel nu cumva si'i se
b~eure de 0v ma! mica ingrijire. ~i nu numai de aid,
CI aceste madulari se leaga unele de allele 8i prin imprejuI.:.arile prin care tree, fie acele lmprej~rari bune
san rale, t,rlsle sau p!3.cute. Cil dad'. do piJda se 1nfi.ge un. spln~ ]'n ~~alpa, a~oi clc ~1ult~ Dri Yntrgul trilp
slmte $1 SB mgrlla$te, fimdca Sl 5Dloarea so iDcovoae
;;ipanteeele impreuna eu coapsele' so concentreaza, :;;i
lY!an~]e - fnt?,cmai COo $1 ni$te slugi, S;:lU ca ni~te g:9,1'dlom:-apropnndu-se de pieiorul ranii Ii scot spinole cei
infip~ 9iv capul se apleaca, precumE;i oehii privese cu
multa ~agare ~e sama.~i iata cum cel mai de jos, aded
tal~3: plCIOrulUl, fiindca. n'2o putlJt sa, so rid ice ill sus, ei
a sIbt oare-cum pe cap ca sa se pogoare la dansa, prin
acest fapt a devcnit egala cu capul si s'a bueurat de
aceia91 cinste, 9i mai ales ca pidoa.rele nu poarta pe
cap prin char, sau prin gratie,ci din datorie, Astfeliu
ca ~aca a fi cinstH este covar;;i sau a fi superior, ;;i
dacll: 0 astfeliu de dnste 9i de InO'rijire se da tore:;;te 9i
co1Ul mai de jos, sau mai inferior~ precum si daea toate
celelalte madulari simt durere irnpreuna eu eel bolnav,

424

425

OlVlILIA XXXI

OMILIA XXXI

apoi aceasta dovede:;;te 0 mare egalitate. Ce poate fi mai

inferior ca ciilcaiul sau talpa piciorului '?
:;;i ce poate fi mai dnstit ~i mai superior ca capul?
.Dare. iata ca.ftcesta ,se aple8.e~, spre celalalt mMular,
~i toate celelalte simUmpreuna cu. e1., $i iara~i, oehii
de pHda su far ceva; ei bine, to",te celeiaHe Sirfll dOrerBI'l,
impteuna c;u da:m;;ii, toale stau in nelUcJ'"!'il'e. :}iCi nici
pic10arelenu pa$esc, hici ma,rlile Jill lucreaza, nlci panteciIe nu se mai bucura de cole obi~nuite, - de $i suferinta este a ochilor. De ce dadi pantecele.se tope~te de
suferinta, '? De ce picioareJe nu S8 mi$ca'? De ce legi manele ~i nu Ie la;;i sa lucreze? Fiindca toate acestea sunt
lega te impreuna cu celelalte, ~i, prin urmare, ;;i c u ochii,
;;i deci intregul trup patime;;te inlr'un mod tainic. Daca
n'ar patimi impreuna, nici .n'ar. prim! a se imparta$i
de Ingrijire.
De aeeia zica nd: ))sa se ingrijasca maduIarile
-i ntre sine", a adaos ime<}ieat : .,,:;;i ori de patirne~te

petreee eu fratii e semn de 0 mare nebunie, -;;i nu

putina vatamare pricinue;;te. . Intru cat straluc8$te, deci,
aproapele tau, ~i frumuseta ta se vede, $i fntregul trup
este impodobit, caci frumuseta :;;i stralucirea lui nu-l fnGqnjoara numai pe eJ, ci te face $i pe tine a te mandri
de ea. Ded, d aca tu H vei umili predansul, intreO'ul
.,~~u
.... 'p"
.t>l P" " 'P ~n"'n'e'cn " ~i C _ " .
: ..
~ _ _ : _~o.0_:
, BV"",
.' " ' ,:.Q.~ ~, " l- . ~~u;l , _ , t;N,~ - 9,~ :- Ii1JOSh" 9i nefivrO~lre(A (11
intihs-o atuncipreste {OaTe . maduiarile .lui, precum $i
daca /! pa.str-8zj-in stra.lucire, pasttezi frumuseta intregllll1i tPup. Nimeni de piJda, nu zice: ca este frumos
.ochiul)) ci ci cutare este frumoasa)) sau ce frllmoasa.
este cutare, ~i daea poate este laud at $i admiral $1
ochiul, apoi este lauaaf-CIupa lauda adresata In comlln
tuturor celorlalte.
A$a se intampla ~i in biserica, ca adeca dara uniia
sunt la,udati ~i aplaudati, apoi de lauda aceasta se bucura
ob~tea intreaga. Ca dw;manii nu impart niei-odata Jaudele, ci inca Ie impreuna $i Ie un esc. Ded, daca cinev a
-straluCE'~te In darul cuva ntului, apoi nu numai pe acela
il iauda, ci pe j'ntreaga biserica, caei nu zic ce minunat barbat este cutare), ci (data ee minunat dascal au
cr e$tinii, a$a ca lauda aeeasta-i-iG-tac com una pentru
cei din biserica. Apoi daca Elinii, lmpreuna totdeauna
laudele, adeca Ie unesc $i nu Ie adresaza numai unuia,
ei 1a toti In genere, tu Ie Imparti $i razboe$titrupuJ tau,
~i stai fmpotriva propriilor tale madulari,? Nu $tii ca
acest fapt pe toa te Ie rastoarha pe dos'? Cad ,~T{)ata

un madulariu, piUimesc toate maduiarile dimpreuna, ori de se slave~te un madulariu, ilTIpreuna se bucura toate madularile", i?i cumse

bucura)) '? zici tu. Capul de pilda se incununeaza ,;;i Intregul om se sla veE;lte; g ura grae~te, $i ochii surid ~i se
bucura,-de $i lauda nu este a frumusetei ochilor, ci a
limbei care grae$te, :;;i iara$i, ni;;te ochi f('umo!;\i in'lpOdobesc pe intreaga fem eie, precum $i ace~tiia 1@. randtll
lor devin veseli ~i placuti cand de pilda nasul estedrept
;;i toate celelaltemaaqlaf'i sunt placute $i Jaudate de
lume; i?i tot dan;;ii lacrameaza ell ' lrhbel~ugarein scarbele $i neOorocirilecelotla.Jte mMlllari1.de $i de 'aitfeliu
sunt Cll totul teferi ~i nevatamati.
.
1) Toate aces tea cugeland u-Ie, i ubitilor, sa imi1am
dragostea acestor madulari, ~i sa nu facem cu totuldin
contra, adeca sa nu dispretuim ralele ~i nenorocirile
aproapelui, nid sa invidiem bunurile lui, fiindc:a unele
ca acestea sunt fapte de ale nebunilor ~i ale smintitilor,
Fiindca $i cel ce I:,;,i scoate un ochiu, da dovada de eea
mai mare nebunie, precum ~i cel ce'~i taie mana da 0
dovada stralucita de smintire. Deci, daca aceasta se petrece cu madularile trupului,apoi asemenea fapt $i cand
I) Partea moralii. Contra invidiofililor. (Veron).

S8

imparatieace se Imperechiaza tntre sine. " ~i

toata cetatea 6au casa ce se-in}perechiaza intre
sine,' nu va sta::' (Math, 12, 25) zice. Nirnicnu im-

pal te :;;i JIll inVraJbe$te-mat-ci~ea-$iza

vistiea, a ceasta boala grozava, care e lipsita de orice
iert-are, $i mai pustiitoare decat toa te ralele, fEnd ea
. insfi$i radacina tuturor ralelor, Iubitol'iul de argint atunci
este multamit, cand dansul ia sau rape$te dela altul, pe
cand zavistnicul atunci este multamit cand a1tulnu ia ,
iara nu cand el ia. Nenorocirea altora el 0 erede ca 0
binefa cere a sa, ;;i nlei de cum propriea sa fericire,
devenind un dU$man eomun a1 naturei oamenilor, ~i
vatamand madularile lui Christos: -- decat care ce ar
putea fi mai nebunesc lueru'? Demonu1 de sigur di zavistue$te, insa pe oameni, $i nici de ' cum pe demoni;
iara tu om flind, zavistue$ti pe .o ameni, $i te rascoli

OYIlLIA XXXI

426

asupra celui de acela$i neam cu tine, ceia ce nid demonul nu face f Si de ce iertare te v3i invrednicl, de ce
justificare, cand vazand pe fratele tall progresand, tu,
in loc sa te bucuri, :;;i sa te vesele$ti, :;;i sa te lDcununezi de aceasta, trelIluri de invidie $i te Ingalbine$ti '?
Daca to voe~ti p08.te a fi gelos, eu nu t8 impedic, insa .

{~~~l~~i~r l~crUI;le S~}1':j~~g~0~~t'~te~;$~i!i~~rr~1:; ~~.ol~:;

nu eu scop de a-I injosl, ci spre a te duicEt $1 tu la

aceia:;;i superiorltate, :;;i sa araF acelea:;;i _vir.tuti 9a .e,1.
Aceastaeste invidie sau gelozle frumoasa, ae a lmlta.
iara nu de a razbol., de a nu fi scarbit pentru binele
aitora, ci a te nelini:;;ti pentru ralele tale proprii, ceia
ce invidiea face cu totuidil1 contra, caci cel sUipanit
de aceasta patirna, de propriile sale pacate nu se Ingrija::;;te de lac,
iadi pentru binele strainilor el se to'- _ .
1,v.
.
V]
]. f
t
t" I
peste de cmoa.
Cac]
$1 S(l,racu. nu se ne,l111o;;"e$ c a aLa
pentrl ~ propria sa saracie pc cat p.entrupropa~irea
aproapelujj~ deca,tca~e~ ce ~r putea. fi mid . groza~?:
Accsta deci..prin ,acest- rapt~ dupre Clln1 a,mzls - este
mal rau o;;idec{u eel lacorYl, fiin&a aeela se DUeUI'a eel
x
PUllfi caDn 8j 1~t' sauI"apCf$tcaCi[1 aj~n, pe car.H.l piZ.Hlataretul se bUGura numai atunci cand altul nu ia.
'De aeeia va rog, ca parasind acest~ c?-l~ rea . J,~
primejdioasa, sa ne intoarcem spre acea mVlCl1~ . .n0bIJa
numitD, geloz.ie S9.U rasmi, eaci 0 asemenea inVldIe este
mai lnfliicaratiidecat orice foe puternic ~i din ea izvorase . bunurile cele IDai marL Astfeliu :;;iPavelpovatuiA
. ("v
d
v
.
sl)re credinta pe c~i clintre Iudei zic3.1nd: )) '...Ja oara a~l
~

~.,....

...

..,"

427

OMILlA XXXI

.. "1-4-'.

face trupul meu sa I'a.vneasc8"

~i s~t

..J'\

_"1.

- ~.

rnantuesc

pre vre-ullul dintrtin:;;ii" (Horn. 11, 14). Cel ce l'avne$te sau invidieaza a~a feliu, dupre cum voh:', Pavel,
nu se scarbqte eand vede pe un altul progresand, C1
cand sevede pe sine ramas in urma aceluia. Nu a~a
insa face si zavistnicul, ci cand vede pe altui facand
bine, atunci e1 se nelini~te.;;te ::;;i scarbe::;;te, :;;i. intoemai
ea $i un trantor, se dezmearda Ia durerile :;;1 nenorocirile straine, iara e1 nu se incearca de a ridica nici
odata pe aproape1e, d din contra, caci plange de ciucia
cand vede pe altul ridioat, ba inea face totul spre a-I
dobor! eli desavarsire.
Dec}, cu ce oare am putea com para aceasta patima '?
Deopotriva mi se pare a fi eu un magariu lene:;; ~i in-

greuiat de grasunea trupului, care ar fi inhamat cu un

cal agel' $i zburatoriu, 9i care nidel n'ar vOl sa se
mi:;;te, in acelac;i timp ::;;i pe tovara:;;uI lui I-ar trage in
jos prin greutatea trupului sau. Intocmai a:;;a .;;i zavistnicul, ea sa se izbaveasca de acest vierme primejdios
$i pr~fun~, nimi~. nici nu~e gande:;;.te 9i nici nu se incearca a lace" C! toate Ie race ca fjl pA eel. ~--=-e ~1.H)a..rGl
catra ceriu sa-l:irrlpedice-:;;isa-l sloboare, fac<indu-:.;e prillaceasta un ravniloriu neiotrecut at diavolulUl. ea ::;;i
acela valoind pe om in raiu, nu numaica nici el nu
s'a incercat de a se sehimba din apuc"'.turile sale, ci
inca a facut toate chipurile ca ~i pe acela sa-1 seoaia
din raiu. ~i jara~i vazand pe om :;;ezfmd in ceriu,:;;i pe
altii grabindu-se a ajunge a~oJo, el mtrebuinteaza-acelew;;i uneltiri, i'mpiedecand pre eei ce se grabesc a ajunge
la ceriu,~ingramadindu-9i prin aceasta omai mare \',lpae
asupra caplllui sau. DeaIffeliu pretutindeni se intAiTj~pla
acest fapt: eel ce este invidieat, daca privigheaza ';li este
<ll -A~r-;
~p "lr"la
':---11'-':.) ml~i ':::'-'-ll~~'ll1r~a
i"e-1.... \ '-''-' '7D"1-iSfU ~
o...A<"-,
......,:<.1.., ."'l~'~
'--"'.I....,.., v
este lS1 adunaSlngUr ill_al- marl rclc.. Asa d8 nlld~, f:;l
Iosif devenit str51ucit; a9a :;;i Aaron preot.ul, cac; -Z;1=
vistiea c81or~ce-l pizrr:pJeUua tacut"}Je ,lJulllnezeu de a-I
aproba :;;i odata 9i de doui\ ori, !)i 8. f,~icut a-i inverzi
toeagul. Astfeliu :;;i Iacob s'a bucurat de 0 mare imbel9ugare -o;;i de toate celelalte .. Astfeliu :;;i zavistnicii i::;i
adaoga mii de r:11e .pe ]iinga dan~ii.
Acestea ~tiindu-le, iubitilor, sa fugirn. de invidie sau
pizma. De ce pizmue::;;ti '? spuoe'mi. Ca frateIc tau a
primit vre-un ehar? Darn. del a cine l a primit ~ spunc'mi; .
oare nu dela Dumnezeu7 Ao;;a dara tu prin aeeasta iti
inclrepti supararea 9i nacazul contra ace!Jlia. ca.rea.
dat acel char. Ai vazut ce feliu de 1'au trage dupa sine
invidiea, Ia ce inaltime de pacate duce pe cineva, $i ce
prapastie sapa invidiosului'? Sa fugim, deci, de dansa,
iubitilor, ::;;i niei sa nu mai invidiem pe nimeni, clara::;;i
pentru'cei ce invidieaza sa ne rugam lui Dumnezeu,
~i sa facem totul spre a Ii stinge aceasta patima, iara
nu ea acei pro~ti, cari voind a-I invinovatl, fac totul ea
inca mai molt sa aprinda flacara. Noi, insa, sa nLl facem
ao;;a, ci sa-i plangem .;;i sa-i jalim, caci ii singuri sunt
cei nedreptatiti. avand eu dan~ii aeel verme care intr'una
Ii roade inima, 9i adaogandu-.;;i j'ntr-an~ii a otrava care
este mult mai amara dedit oriee venin.
Sa rugam, ded, pc iuhitorul de oameni Dumnezeu,
v

VOA''-:-''!

...... ~' '(.

T~

".

_"--..R."-'

.,.-"'- .'--"'_

.. ~

__ .......,

.......

{'lP.

L~ 'I' 1,-,1.1'

428

OMILIA XXXTl

OMILIA XXXii

ca ~i patima acelora sa 0 prefaca, dara >i pe nm sa ne

fereasca de a eadea in acea boala, fiindca ceriu1 este
neaj uns de cel ce are D asUe1iu de patima, dara mai innaintede ceriu chiar$i vieata prezenta este de nesuferit unui a::=;tfeliu de om. Nici un verme sau moHe n'ar
putea. sa. road ii, Jemnul. sau . Hlua a~8" degrozav) dupre
cunl'fdgurHe zavistieic rod chiar' oasele za\>"istnicHor, .I)C
langa ca vatama ~i inielepciunea sufletului lor. Ded,
.ca ~i pe noi, .;;ipe aliii sa putem a izbavl de mii de
reIe, sa alungam din sufletul nostru acest plicat, care
este mai valiimatoriu decat oriee oftic<'i, ca a~;tfe1iu irnputernidndu-ne sa putem a sfar$l cu bine ::;;i lupta de
fata, in ace1a$i timp ~i de cununile viitoare sa ne 1nvrednicim. Carorafie a ne invrednid cu totii,prin
charul si fi1antroniea Domnului nostru Usus Christos,
caruia 'impreunaLcu Tata! ~i cu sfintul, Bunul ~i de
vieata d<'Hatoriul Duh, se cade s!u.va In veci. Amin.
OMILIA XXXII

429

ea

flind in mai multe, apoi ::;>i eele muIte sunt cuprinse

in acel unul, $i pot a fi multe. Dara ce va sa zica "din
parte"? Am venit la voi, zice, ;;i pre cat a fost prin
pntinta, 0 parte dintre VOl am cdificat. Fiindca mai
S~S,'l; to~t zis ntr1J.P" , f~s~ intregul tmp nu era numai
blSerlC$. Corlnthcm!or; 01. (iepretutindeoi iljn lurneB, In
treaga, de ae8ia a sims el ~,din parte", adeca, ca (biserica eea dela voi este 0 partE) din biserica ce este
. pretutindeni, 0 parte din trupul lntreg, Care este com pus
din toate bisericele de pe pamant; a;;a ca nu numai
iotre voi este drept ca sa va gasiti in pace, ci fata ;;i
de intreaga bisel'ica, de vreme ce sunteti madulari ale
intregului t r u p . .

. ,,$1 pre uniia a pus Dumnezeu inbiseriel,

inttti pre apostoli, aldQilea pre Proroci, al treilea

pre invati'Hori, dupa aceia pre Puteri, apoi darurile tamaduirilor, ajutorintile, iSDravniciiie, feludle limbilor~( (Vel's. 28). Dupre cu;n am mai spus,
acela:;;i lucru 11 face $i aici apostolul, adeca

ea, de vreme

-ce dan;;ii cugetau lucruri mad in privinta ('harului lim-

,,lara yoi sunteti trupullui

duHiri din parte" (Cap. 1~, 27).

Christos~ ~i

ma-

Ca sa nu zica cineva: $i ce are a Iace cu noi aeest

exemplu '?-caci madularile trupului slujasc dela natura,
pe cand faptele noastre sunt rezultate din libera noastra
vointa)),-apoi apostolul alaturand aceasta pe langa imprejurarile ce se desfa~oaI'a cu noi,~i aratand ca suntemdatori de a avea cu vointa noastra cel putin atataconcordie, pe cata au madularile trupului dela natura, zice:
"lara voi sunteti trupul lui Chl~istos" .. Deci, daca
trupu) nostru nll trebuie a se razvratl, apoi Cll atat mai
mult trupul lui Christos, $i inca eu atat mai mult, cu
cat este $i mai puternic dela natura. ,,~i rnadulari
din parte". Ca nu sun tern, zice, numai tru p, ci ~i maduUiri. Mai sus el a vorbit de amandoua 'acestea, adeca
$i de trup ~i de madularile lui, impreunand pe cele multe
in unul singur, ;;i aratand ea dan$ii sunt eu totii un
trup, precum ~i madularile toate la un loc formeaza
trupul omului, ~i ca acel unul se compune din mai multe;

belor, apoi apostolul acest char Jl pune pretutindeni la

urma tuturor celorlalte. Charurile-cele intai si al doilea
nu le-a spus cum s'ar intampla, ci subordonfl,nd pe eel
de al doilea celui fntai, aratand prin aceasta pe eel mai
preferat. cum:;;i pe eel mai inferior. De accia a pus
inain.tea tuturor pe Apostoli, ea unilace aveau intI' unite
lntr'an$ii toate charurile. $i n'a zis sim plu; ca pe uniia
a pus Dumnezeu in biserjca Apostoli, sau Proroci, ci
pe uniia intai, pe aliii al doilea, pe aItii a1 trellea,
in vederand prii1 aceasta 'ceia ce am spus.
..
"AI doilea pe Proroei", adeca acei cad proroceau, ca de pilda fetele lui Filip, ca Agav, ca insa$i
aeei proroci dintre Corintheni, de care rice: "lara proroeii doi sau trei sa graeasea" (Cap. 14, 29). $i
lui Timotheiu scriindu-i zieea: "Nu fii nebagatoriu

de sarna de darul ee este intru tine, care ti s'a

dat prin proroeie" (1. Timoth. 4, 14), $i, in fine, Cll
mult mai multi Proroci se gaseau pe atunci, decat in
legea veche, cad charul prorociei nu era ravarsatnumai asupra a zece, sau a douazeci, sau cinci-zed, sau
o suta, ci se revarsa cu imbel$ugare, $i fiecare biserica

430
. _ --_ ... - ------ - -

OM ILIA XXXII

OMILIA XXXII

..

------ --.--.---.. ---.--"'-----~~-~ ..-

431

...

uvea multi cari proroceau. Dara daca zice Christos, ca

"legea ~i Prorocii pana la Io?-n a proro<?it"
(Math. 11, 13), apoi el spune de acel Prorocl, carl au
prorocit desp~e venirca lui. . ,
~ ~ .
..
.
:\ 1 t'''",!,,,", ')I" Dr;:::;C'1 1 "rnn,:d-at''-r'\'' . CD! ,y.,

E;f6~~t~~n~i~'~0J~:71~s~~~ ;';:~~;::;'~~1~il:~~~'1~~~c,~!ia~~,

aceia ~i :liee a,iJO~lolul aiur-ea: "Pf'eo~n eel eo 1;;1 ~m

. ,bine dregatorieal de Indoita cinste sa. se invr:Qnieeasca, mai ales cei ce se ostenesc in cuvant
si intru invataturi=i" (1 Tirnoth. 5, 17), pe eand eel

ce vorbe~te toate dela Duhul sfi'nt,. nu se ost.ene~~e. De

aceia, l'a ~i pus dupa Proroci, i?a adeca dc:ru.1 unum est~
infreg din~ cha,r, pe can~ al celUll~lt e~te $ 1 dlt,1 ost.en~ala
omeneasca,- timdea, grac7te mu:le ~l dela sme, mlamplate dupa sfintele scripturi..
.
.
v

"Dupa. aceia pre P.uterJ, apOl darUI'lle tamaduirilor", Aivazut jara~icum ' despartedarurile

tafl'.l8,duiriiorde Puteri, -dupl'ecucn a,facLil $ir1'1ai 'nainte~

fJ.';nd,-..::l .__ DU~_uI~il:~ slln! ' -ceva' :Y"lu5 :-.rrlult-- dccut durut w.rnad~irilor: C~l ~~ a;e "p utere: adeeadarul Puterilor, acela
~i pedepse$te $i vindeea, pe eand eel ce are clarul tamaduirilor ~umai cat tiimadue pe bolnav. $i priv89te
in ceordin~ minunata Ie a$azioi, punand proroeiea inaintea
puterilor si a d3.furilor t~i,ma,duirilor. Dadi 'mai SllS
zicea di: ;'Unuia prin Duhul se d8, euvantul 1ntelepciunei iara altuia cuvantul stiiL1tei" (Cap. 12,
g), apoi. 'TIll ~orbea c~, cum .1r::-::r .!i pl.is [n ordi?e, ci indeferent de brice ordme ;--alCl msa 91 propune ';ll supune,
adeca darL!rile cele deja urma, sunt subordonate eelor
dinainte. 8i de ce oare pune inaintea tuturor, ::;;i imediat
dupa Apostoli, pe Proroci~~ Fii,:dca ~i [n leg~a vec~e
prorociea are tot aceasta ordme. ~~d de pllda ~salB:
vorbea catra Iudei, producea dovada $1 de puterea r~l .
Duinnezeu aducea la mijloc totodata $i infruntarea fllmienieiei ctemonilor, iara ca dovada de sfin~~niea lu~
zicea ca serve"'te daru] de a spune eele vutoare. ~l
Christos de::;;i ra"'cea a,tatea minuni, totu$i zieea ea. aceast~
(prorociea) nu este un semn mic de DumnezeIrea lUI,
pentru care incontinuu graea: "Acestea am spus
u

voua, ca cand se vor face (indeplini), sa crede~i

ca eu' sunt" (loan 13, 19). Dara daea este natural ca

darurile t<irnMuil'ilo[' sa fie ai doilea dupa prorocie, de
ce atunci sa fie $i dupa darul invataturei ~ Fiindea nu
este tot una :de a vest! cuvantul invataturei evangheliei
samanand in. sufletele celor ce asculta buna (:instire de
Durnneze u,~i de a face puteri, sau elea tamadul pee
eei boinavi, fiindca ~i' aceste darUl"j v.l ,n rlui}a Dredica
evangheiiei. Cana cineva invatii pe H.i[,li$i ell CLlvantul
$i cu tapta, acela este mai metre deea,t toti. '.
.
_.. Deci, apostolul hume$te Dascali sau invat~Uori, P(~
eei ceinvata pe altii $i cu faptele, ~i eu cuvantul. Aceasta
!?C pe Apostoli i-a facut a fi Apostoli. In timp ee darurile tamaduirilorchial' la inceput Ie, primise $i oarecari
dintre ucenici nu tocmai vrednici, dupre cum de pilda
acei ce ziceau catraMantuitorul: "Doamne, au nu eu
l'~"l
10 t,y
:t,... ;;1; tAl
n -~ - -- ~:....1
.L~_
L"lIuC v
au am Pi OrOCI
llufuele
Lan
'Y)

" 1."

multe puLed am facut"? iar8, clupa aceasta au auzit

zicandu-li-se: "Niciodata nn v'am ~tiut pre voi,

ducet.i-va dc 1a mine. eel ce lucrati fara de

leQB~((

(Math: 7, 22. 23). Dara cuvantul invatkturci cvangheliei,

acest dar' Indoit invederat 9i prin fapta $i prin -Yorba,
nicibdata n'ar putea fi savar~it .de -un om rau. Dara
- claca pune inainte pe Proroci, tu sa nu te minunezi,
fiindca apostolul nu voffie:;;te siinpJu de' Proroci, ci de
-aeei ce prin prorocie vorbeau ~i invatau toate In interesul ob~tesc, ceia ce mai departe inCa mai lamurit 0
in vedereaza.
"AjutQrintile, isprB.vniciile". ' Ce va sa zica
"ajutori ntile " ? Adeca a ingciji de eei bolnavi ~i a Ii
suferi neputintiie. Dara acesta este .char) '1 zici tu.
Mai ales este char ~i darul lui Dumnezeu, de a fi cineva
protector_~i sprijinitor, .:;;i a iconomisi lucrurile duhovnic~ti. Dealtmintrelea multe chiar din succesele noastre
el Ie nume$te charuri, voind prin aceasta on de a sta
nepasatori, ci aratandu-ni ca pretutindeni noi avem
nevoie de ajutorlll lui Dumnezeu, pregatindu-ne de a-i
fi mult&mitori, de a ficu mai multa bunavointa in savar~irea binelui, ::;;i mi~candu-ni cugetele.
"Felurile limbilor". Ai vazut unde a pus acest
char, $i cum pretutindeni el II Dune in aceasta ordine,
adecala urma celorlalte~

..
Apoifiindca prIn acest catalog de chiiruri e1 a aratat

432

- -

OMILIA XXXiI

433

O:VIlLlA XXXI!

ial'a:;;i 0 mare deosebire, :;;i. boala aceia 8:1' . fi .de:;;~eptat

din nouinvidiea eelor can aveau eharurl mal mlel, la
urmase asva rle eu mai multa pu~er~ asupra acelora1
si se ineearea a Ii da multe dovezl, ca nu sunt tocmal
a:;;a de mid. Fiindca era natural ea auzind)i aee~~e~
sa Zi(;8,: ((~i de ce atund n'am fi fost a po~toh 'eu tot}}!, I
3:-D01 ' fn(il- __susDl - -face, :if'ltrebuin.ta;re ~B c~,rll1te .d.~ man.~
a&ere ariitand di aceasta s'a petrecut oe necesltate; i}l
~dov'edit-o prin muUe r;;i mai eu sama. prin icoana tr_~pului omenesc, zicand: "Catrupyl nu este .un madulariu, ci multe", r;;i iari'i:;;i: "ea de ar fi fos.t toat~
un madulariu, unde ar fi trupul"? A d<?vedlt:o aI?Ol
ca charurile se dau fieearllia spre folos : ,,~l fiecarUla,
zicese d aaratqiea Duhului spre foLos",:;;i ca toti
. prj ~ese dintr'UIl Duh, ~i ea eeia ee se da. este ~ha~,
iara nu datorie; ,,!?i sunt osebiri darurllor, lara
Huhul acela 'si" zice. A doyedit-o 9i dela aratarea Dllhblui petrecuta' cu toti deopotriv.a, zican~: ,,$i t~ate
a cestea Ie lucreaza unul ~1 aCela$l Duh, 1m:
partind d eosebi fiecaruiavpre~u?1 voe!?te", 9i "lara
acum a pus Dumnezeu m a dularlle, pre unul fiecare
di ntr;anseie in trup preCUtB a v_oit", ~i de aeC!l~, ca
9i ceie mici $i inferioare sunt trebuito~re in tTUP, z~cand :
,,!?i care ni se par ca sunt mm slabe) sunt mal
de treaba" , ~i ca fiind trebuitoare tr~pul~i,. Dumn.eze~
a zidit trupul .o~ului .9i eu ~ceste maclularl P~" l~~g~
cell? mai ma n Sl mal superlOare, dupre cum ~l zlce.
"ea trupul nu este un vm~dular, ci ~ulte". A dovedit-o apoi :;;i de aeoio, ca $1 cele marl a,: nE?v~e ~e
eele mici zicand: "Ca nu poate capul sa Zlca Plcioarelo~' :. nu am trebuin,t a . de voi", ;;i ea cel~
mici se bucura de 0 mai mare cinste, zicand: "celm
mai de jos, mai muita cinste dand", cum. 9~ 0
ele trebuie sa se inarijasea intre danse1e deopotrlva. Zl~
. eand: "ei sa se i~grijasca madularile intresme
aSe111enea unul de altul", ~i ca suferinta sau s~av8:
unuia se resfrange asupra tuturC)f ceIor1alte, zicand: ~l orJ
de patimC!?te un ma~ular, pa~imesc toate madularile dlmpreuna, orl de se slave!?te ur~ madular:
v

impreuna se bucura . to ate madularile". Mai sus

deci, e1 i-a mangaiat prin toate acestea, iara aici se
arunca mai eu furie, ~i intrebuintaza mai multa- certare
in varna,. Dupre CUBl . unl niai . spus, nu trehuie nicia
.mA.ngaee, intr'uno., clara nici a fnchide gura a!tora in"tr:r~h~~, De. Rc~~ia si ,!'tnosto!ulfiind('1i. mai sus i-a man"

murre,-apO!, la ur~a'" S8 ,ttrunca

g[lr.?_:~: 'i)l?in <

ctl.

putere

.
"Au doar! -toti suntApostoli? Au doara toti
Pro rod? Au doara toti Dascali? Au doara toti
au darurile tamaduirH'or" (Vel's. 29. 30) ~ Nu se ma~
gine~te numai la intaiul :;;i al doilea char, ci merge palla
la eel de pe urma, voind prin a<":easta sau a spune, ca
.r iuSte cu putinla ca cu totH sa aiba intr'an:;;iitotUl,
dl1pre cum zi c~ aco!O: "lata de ar fi fost toate un
madular,unde ar fi trupul"? sau ca impreuna eu
ce!ede mai sus eL pregate!:?te $i aici vr'un alt cuvant de
mangaer'e pen tcu dam;;ii. ~i care anume'? Adecaea voe;;te
a arl:Ha ca ;;i da rurile cele mici sunt vrednice de rivnit
ca 9ieele mari, prin faptul ca -ir'au fost date ' tuturor
cum s'ar Intampla. De ee e~ti scarbit~ zice ;-ca I1U ai .
poate charul tamMuiriIor ~ Apoi gandEi$te~te..ca ceia ce
ai tu, chiar de ar fi mi(':, totu9i de multe ori eel ce are
pe cele mai mari nu-1 are pe acesta. De aeeia zice:
"Au doara toti in limbi graesc? Au doara t oti
t aJnlacesc"? Dupr.e cum pe cBle mari nu le-a char8"zit
Dumnezeu pe toate de-odaw' latoti, ci unJra pe unele,
altora pe altele, tota;;a a fac\Jt 9i eu ce1e mici, citci nu
le-a dat pe toate la toti. lara aceasta a facut-o icono-misindo mare conglasuire $i dragoste lntre dansele, ca
astfeliu fieeare simtind nevoe de aproapele sa se alipeasca pe langa fratele sau. Aceasta a iconomisit-o Dumnezeu $i lntre me::;.te:;;uguri. :;;i lntre elefI}..Emtele naturei, .
9i intre plante, ~i intre miidularile noastre, $i, in fine,
Intru toate $i in toate, fara vorba mlllta>l.
Mai departe el pune 9i mangaerea principala, care
era in s tare de a Ii lini$tl sufietul ;;i a-I inalta. "Oi sa
rlvniti,zice, darurile cele mai bune , ~i inca mai
inalta cale va arat voua" (Vel's. 31). Ace-asta spunandu-Ii, pe nesimtite da a intelege ca ii s11nt callza ea
au primit charuri mici, 9i stapani sunt, de VOl' voi , ea....
ticand ~

16038

28

434

OMILIA XXXII

-----.----.------- --.~------

- - -- -

sa ice si pe cele mai mari. Cad cand z~ce: "sa rivniti,

prin aceasta cere dela dam;;ii sirguinta 91 pofta cea pentru
cele duhovnice:;;ti. $i n'a zis ce1e mai marin, ci "cele
rn::l.i hune", adeca cele mai folositoare. Ceia ce e}sp'un~
;;. -. aceasta' insctmna: (::.;t3,:'niti in ct dori c~at'url, ~l , -ya '
v16;~, "arata- iz_v,:~rul charur~lor!f~ ;;.i .nici Il~a, ZlS, ::{~l.ia.J~-t!l~y~; ,
"'''''ad.,
ind, mai muit si:'H infli\.f;
, .,' ;' '';1''''''
r. _ ~n "';"']'n
1.:1 . ..: ......
, ....
~p!e ~~i~ ~-;;rmeaza a Ii spune..E~, zice, ny V<~ ara!
numai un char, sau douit, sau trm, C1 0 cale slgu~a carv '
duee la toate charurile, i;li in9a nu 0 ~le . cum s"ar ,in~
tampla, ci mult mai inalt~, ~l. care sta mamtea ~utm or ,
9i este comuna pentru totl. $1 nu este ca char~rIle, care
un ele sunt a,lp, acelO1'a, altele. ale aeestora, ~1.eare . ~1~
sunt date toate t~turor,ci cma ce eu spun, LIce, e;:,te
dar, este char unlversabL
.
" ' '.'
-~l
,~(!
De aceia i;li chiama pe tot~ Ia aceasta .. ,,~l ~a llV-:

' -,A.I

ce
I

.r"'J.

....... ~c-".t

.... .

...

'.'

nitL Zicf\ daruriie eel y ' 01'3..1 bune; $1 mea mal

.1naita

435

OMILIA XXXII

-- -

eale, vaarat voua ", vor-bind a k,i de dragostea

~ea ditra.- aproapele. Apoi ur~l1~nd ,~ pa~l.. C? ::~rbla sp~~

dragosi,e $i spre lauda at8stm ~ni'bJP .:mal :.I?-~a,l e, toa"".

a cele cha l'uri Ie doboara, in comparatmne i;ll ~n !aJlo~t eu
dragostea, arata nd eu multa IIlte1epciune, .~,a fara dansa
nimic nu este. Daca el deodata ii-ar}i vorb!{, de dl'ag?s~eJ
91 spunandu-li: ((cale VB. arat voua), ar n ad(l,o s UUI)8;
aceasta imedieat (<i3,ra calea ;1ccasta, este ?-ragostea $1
n'al' fi adus vorba pr in co~paratit.mf\ ,ap~l ehlar ~e a1'
fi ridiculizat unlia cele vorblte, totu~l eel ?1a~ mult.1 n ~ar fi
putut pricepe la murit pute.r~a dragostel, Cl ar ti 1',an~as
, in nedumerire. De a('.em m el nu-o desc<,?per:e e1 d~la lIleeput, d mai intai l'idic~nd cuge~t~l aU?ltor:llor prm vestea. ca mai inalta cale h va ara!a, 91 prm aceste. cu" iute insuflandu-li a~a zicand dOflI~ta _de a C\lI!0~!~ cte~a
cale, ba inca sporind~-li acea .?or~nt~, ~l mal 1?ta1 prm
comparatiunile ee Ie tac~ ~rata,. ~a far~ draguste ~?ate
aeele eha1'uri nu sunt mmlC, atltaI1~\l-1 oa1'ecum i;ll :r:n~
pingandu-i spre neeesitatea ~ce?l mal mare ~e a se }UbI
unul pre altul, preeum :;;i ca lIpsa dragQste1 este ea'-!za
tuturor raleior. In cat i;li pentru aceasta .drag.ostea sal'
putea arata mare, de vr.erne vee _ c~ar.urIle ~l~gurc ?U
numai cli nu , i-au unit, C1 inca ~a ~l fill1~. U!1~tl .I-au mvrajbit, pe cand dragostea P~. tOtl ce~ lI!,:raJbJt1 dm cauza
charurilor, prin sine Ins891 11 va um ~~-l va face un trllp

1nsa nil spune aceasta de-adreptul, ci pune toemai aceia

ce dore~~ ii, ~deca ca ~i dr~gostea este char, i;li inca
eea. mal malta. calc spre aaJunge Ja toate celelaltecharun. ~<In cat ca~adi n~ voe~ti, ziCe, de a iubi pe fratele tau pentru ca t~ebUIC a~ l iubl, eel putin aralli-:- i {11~(1gostea .spre a-ti jnsu~i un, char maj imbel$ugatn.
.
$1 ,prl ve~te de ,nude mcepe. N!Hi fntii c1 D;.}r"s 1:1;;,"
mtA tocmai aceiace se credea de dam;;ii mu.n:) ':.si ue admirat, adeca deia charul lirnbeIor, ~i aducand 'ia mijIoc
acest char, e1 n'a spus atata pe cat avcau ii, ci inca mai
mult. Caci n'a zis daca vorbesc limbi ci De asi

graJ in limbi omene$ti $i inger;e$ti ,Z (Ca~. 13,

i).

.$i ce insamna Oare "omene~ti"? Adeca in limbUe tut~ro! na~iun~Io1' de pe fata pamantuluj,$i nu ,':/a multamlt nUmal cu aceasta. iper-bo!ii; ci inca a mtti adaos
una ~i mai mare, zicand: "E?i Ingere~tj', iara dra;..

goste nu am, faeutu-rn'am a:ram}i suna_toare, si

chirnval rasunatoriu." .AiwIzut urrde a ridicat ch~

Tul, 9i cum apQiJ-a doborit $L I-a -$~ieat? Nici n'a zis

macar' sirnplu: ca nu sunt l~hnicii~ ci ;,facutu-m'arn
arama sll.nat<?are" ~adeca ceva-""mr~:SimtwB-~-fftffl
sufiet Cum -deel aramasUnatoare'? Ad8C:8, ca slobozasc
gJas din .mine, insain zadar ~Uara faios,!)i rlenimic buu.
Cu,m s'ar .zice, el~n~ fae nlmlc, ci mai mult SUpaI', ba
ehIar devIn gl'eOlU ::;>1 de nesuferit 1a cei mai D1nl~L A.i
vazut c um cel lipsit de dragoste :::;e aseamana cu luerurile neinsl1fietite ~i fara simtire"? Sub nume de "lim bi
mger~$tl .ellnt,elege aicinu imbracati cu trup ingeresc, Cl ((duar daca a~i vorbi a;;3., dupre cum este obiceiul ingerilor de a votbl intre sine, tot ui;;i fara draO'oste
nu sunt nimic, ba lnca .devin. greoiu ~i de nesuferit)).
De asemcnea ~i aiurea- unde zice ca.: ".Lui se p.leaea
1\

" .

..

'

....

tot .ge~unchml, al celor eere$ti, at celor pam ante$tl $1 al ~elor de d~supt" (Filipp. 2, 10) nu spurie

acestea c:a .~l cum jn~ernar fi imbracati cu trup, cu

genunchl ~l oase, - sa nu fie - ci voeste a da sa se inteI,e?-ga inqhin~r:~a l<?r cea mai adanca, intrebuintand
s.crnqu; Obl$nu.lta prmtre noi. Tot a$8, 9i aici ei a numit
11mb! mge:e$~l n~ eu scopul de-a invedera acest organ
.aI trupulUl, C1 vomd-a .affita -eenvorbirea dintre inO'eri
in felul cunoseot de noL
0

436

OMILlA XXXII
OMILIA XXXII

Apoi pentru ca yorba sa sa fiebine primita, ~1

n'a stat numa.i pana aiei, ci a pa:;it :;;i la ?-lte . char.ufI,
pe , care doborandu-l~ pe toate din c,auz!1 l,Ipse~ ~e, dragoste, iam'ma taeelCaaila dra~Of5tel. $~fiH~dc;3, J;'\ll propune d~a face c~e~t~\e in~u~~mt, apql el ~p.cep~nd ~~ '
, cbartWIlB qele men mlcl, seurca. treptatlac~lem~!m~d,
C&nd ('1 li-:& desemnat ordinea 10I'., atuo~i ~w:rurjj~ hal:
bilor Ie-a pus tocmai 1a urrna tuturor, lara de~sta data
acesJchar 1'a pus chiar 1a inCe[)(lt, caasLfel,lU, dl!pre
eUlu am spus, dHe putin sa se rid,ice ~a 9B1e 1;nal m~rL In,
adevar ca ' du pa ee vorbe~te de 1,lmbl, Im~dleat ,pa~e,;;te
1a charul prorociei, zicand: ,,$1 de a:;a avea prorocie" (Vel's, 2), vorbind ~i de acestchar iara~i in mod
exacerat. Fiindca dupre cum atunci cand V'orbe~te de
limb; n'a spus ,simplu, ci"in ~imbi omel1~:;;;ti" adec~
in limbile tuturol'oamenilor, ;;l trecand mal departe ~l
'~ in lirnbi ing6lrc$ti", ;;i numai dupaa~east~ a ara:
tat ea filxa de dragoste' aceste charur:l nu ms?amI!a
himic; tot a;;a $i aici, elnu pune numal proro~lea}~
mod simplu, ci chiar :;;i cea mai f,nalta prorocl8, .caCl
zicand: ))Si de a$i avea proroc1e" a adaos: ,,$1 de,
asi sti toate tainile si toata $tiinta", adeca ca :;;i
acest char el il pune prin Intindere. prin cre~t:er~, "
'
Mai de parte el pa$e:;;te $i la ,celelalte chayurI, ms~
ca ou cumva vorbind de fiecare in parte sa. se par~
snparat.oriu, elpune pe muma $i izvorul tuturor, d8:.r~
~i pe acest char iara:;;i iJ trece 1r1 mod exagerat, cacl
z'('a nd' Side asi avea toata credinta((, - $i nu
s~~ ma~gi~le$te numai aici, ci aceia ce a zis $1 ,ChT1Stto~,
aceasta a adaos'o $i apostolul aici, zicand: ".mc:a sa
rnut :;;i rnuntii, iara dragoste nu am, nlImc nu
sunt", Dara tu gande:;;te-te cum iara~i $i ~tici .el a sl~r~
pat. sau mai bine zis, a scoborat charul hmbIlor, ca~l
pe cand pentru prorocie arat~ ca este mar~ fb\osul e.l,
adeca eel ee are acest char aJunge de a $tl toate talnele $1 toata $tiinta, cum $i pentru credint8;, e~ cf)l ,<?~
o are, nu este peste putintii de, a stramu~a ~l muntII
, eeia ee nu e putin lueru, - pe cand atunCI cand vor
be~te de limbi, e1 de )~data_ ee a _an~.ntat. eh!l'rul a $
plecat mai departe, fara alta vorba .. i;Jl mal gande~te.-t(
$1 la aceia, cum in seurt ~l 3:. euprms. t03lte .eha~urlle
spunand numai de proroeIe ~1 de eredmta, fimdca mi

De

437

nunile- sunt sau In vorbe, sau fapte. Dara oare cum

~hrJst?s a zis ea "cea mai mica parte de credinta este

In putm{:a de a stramuta muntii V- $i cum ca a'vorbit

,de ~ea m~j. rnies, parte; ascltHa ce splwe: "De veti
av~a' '~ rp:r:lln1'Q'
r.f.'t ,u ngraUl1
~
t e' denlustarJU
' . ' ..
" ,' ,< " 'J~n'','<-Nl Ztce,I.."Ct
'VGt~ ::l}-ce ,Hl'Ulltelu,l.aeest'uiB. : muta-'te, ';)1 'se
mULa" (Math, 17,20) -'- peclnd Pavel ' aici 'arata ca
3:,<?~ast~ este "t0ata cl~edinta". Ce am putea spuneuici?
F ufl:dca ace<:s~a , e~te mare lucr-G, de a stl'amuta muntii,
.apOI~ de ac:ela a ' ~l P?mepit de acest fapt, nu ca doara
toata cred~ot~ numal atata poate face, ci fiindca _acest
fapt se pu:ea a fi J?1are in ochii celorsimpli. penLru
v()lumul lUl; de acela deci ,;;i apostolul a pus de tata
,ac~st exemplu. Ceia ce el spune,aceasta lnse,amm>,, : {(De
:<1:;'1 . a_~e~ t,?a!a credinta, ~i dt:~$iputea stramuta i;li
muntn, mSadragoste nu am,mmlC nu suot.
,,~i de a$i Imparti toata avutiea mea, si de"
.ayi. da trupul meu. sa-l arza, ~- dragoste flU' am,
m~l lIn folas nu-ml este" (Vers, B} Vai! Cata ma..;
ret lC Ca~i ~i. aeeasta 0 pune eu un -altidaos, de VI"eme
-ce nazIs slmpJu: de ~i da saracilor jumatate diBa~eri.le mel~, sau d.oua, sau trei-parti ci '"de a$i impartl t<?a,ta ~v~~,lea mea 1" $i nu zice, de a9 i da, ci
?:cl_~. a:;;;l" mlp~rt1 _ , .~a cum aT fi ~ drept aceasta, ca
lI~lJ:eun.a ,eu .Imparpre~ lor sa;maafierosesc slujbei
'Ceje~ ~al SJrgUltoare, ,,$] .dea~l da trupul meu sa-1
arza"': N'a zis: .ca s~ .fiu omoral, ci $i aCf'astl;! opune
tot prm exage~atie, cael a pus la, mijloc cea mai groz<:t va l}1oarte dmtr-e toate mortile, adeca de aft ars de
VIU, i;ll eu toate acestea chiar 8i 0 asemenea moarte
daca este lipsita de dragoste, nu' este vr'unlucru mare;
ceia ee a $i adaos, zicand : "nici un folos nU-ll1i este",
Dara nici-odata nu a9 i putea arata mai bine toata mareliea t~ptull!i, p~ cata vreJ?~ nu a$i aduce , Ja mijloc
marturuJe lUI Chrlstos cu prlvlre Ja clcimosina ~i moarte.
$i cal"e sunt aeele marturii? Cand zice boO'atului: De
voe:$ti sa tii desavar$it, vinde-ti ave~i1e tal~' si
Ie cIa sar.acilor,...~ .$i vin'o ,de urmeaza mie". (J\tlath.
19, ~i), $1 atunCl cand vorbea de draO'ostea eea eatra
aproapele, zicea: "Mai mare dragoste clecat aceasta

va

438

____________. __~_O~M~ILIA

OMILIA XXXII

nhneni l1U are, ca cineva sufletul sau sa-~i puna

pentruprietenii sai (( (loan 15, i3), De unde sevede
ca $i flind yorba de Dumnezeu, dragostea este eea mai
mare virtute, Dara eu spun, ziee Pavel,ea chiar de
ne-am dD,sufiet!)l pp.ntl'll DmIlnezeu, ~i daca I'1:l.m cta,sB. fiea.rs chiar, caei aeeasta inseamna. ,.~xpresiunBa: ~~9i
_1
o ~
1
i
1
Oe'c,-Sl
ufl .~
!:! l cUlL nletc

--,.Q. ; a . . . . . ;;"~
;. . .". . lly1
Q~
,,<..
. .-,:, . ' .:.r., , ."<
,
!

.....

(\!~

-""~Y.'l
'," :;1'.

avea nici unfolos, daca, nu iU;liril peaproapele}). Deci,

a spune ca eharurile nu folosesc nimie daca lipse$te
dragostea, nu este nimic de mirat, fiindca. charurile sunt
pe al doilea plan in raport eu vieata. In adevar, iubi~i!or, ca multi d~n ~~i ce au avut ~~ dan$ii ~h~rurj:
fimdca au devemt ral, au fost pedepsI~l ) ea do pllda _a cet
cari proroceau Intrunumele lui Christos, scoteau multi
demoni $i mceau muIte semne ~i minuni, ca de pilda $i
Iuda vinziUoriul ; ~pe cand alti credincio$i .aya.nJ 0
vieaUi. c urata. n'au mai avut nevoe de nici una,iutoriu
alt~I' spre a' se mantu!. .A$a. darB., daca charurile au
nevoe de-dragoste -'- dupre cunram spus ~nu oste nirnie
de mirat dara, CLt$i 0 vieata exacta. sa nupoata nirnic .
fadl. ;deea,,'s,poiaeeasta, .est.ecarene. pUDP.IO mirarE\
$i invedereaza maretiea faptului, 9i mai ales c.and $i
Christos se pare c.a aproba t~)ai'te mutt aceste doua ealitati, adeca saraciea sau lipsa de avel'i, $i mucepiea in
primejdii, ciici $i bogatului a zis: "De voe~t1 a , fi

desavarsit, vinde-ti averile tale si Ie dii saraclioe, ~i' Vln'O de urmeaza ITlie", $ipentl<u rnucenie
discutand cu ueenidi sai zic.ea : ))cine i~i va perde
sufletul sau pentru mine, it va afia pre e1" (Math.
16, 25) :;;i: "Cine va n1aeturisi de mine Inalntea
oamenilor, ~i eu voiu marturisi de el inaintea
Tatalui meu care este in ceriuri (' (Ibid. 10,32). $i
cu drept cuvarit, fiindc.a mare este osteneala $i nacazul
unui asemenea om, care covar$esc aproape insa$i natura lui -- $i aceasta 0 $tiu foarte bine eei ce s'au invrednicit de asemenea cununi -- ccia ce dealtmintrelea
n'ar putea sa ni reprezinte nici un cuvant. Astfeliu, deci,
faptul aees(a este al unui suflet barbatos $i vanjos, $1
foarte minunat.
$i cu toate acestea, pe aeest sullet minunat nimic
nu-l folose$te, daea nu are dragoste, zice Pavel, chiar

XX
_'X
_'I_
I~~.

439

daca ar mai avea cu sine $i pe ceialalta calitate - sa...

raciea sau lipsa de a veri~ Deci" de ce oare a zis , 39a ~
Aceasta rna voiu lncerca a 0 arata acum, rnai intai
cercetand aceia: cum cel ce imparte averile toate, poate
sa nu ~ib~ dragoste. Cil eel ce est~ gata a .se arde, ca
eel ee,

tinta a.

li) ' rIfle,

arc.' oaree~re cl1urlH'1 .$1 tOtU~l esi 6

GU- pu . .

iubi, aceastase poate expUC8o; da.ra ee! ep:

nunumaica-~j da averile sale, die !)ilmparte, Cilm de
nu iube~te'? Deci,ce putem spune~ Sa.u di ceia ce nu
era, apostolul ~i-o inchipuea ca fiind, ceia ce face de a
iubl.intr'una, cahc1 mai cu sama se voe$te de a pre~
zenta vr'o exageratiune, ca de pilda acoIn unde scriind
Galatenilor Ii zieea: "ei macar noi, sau Inger din
DU

ceriu de va va binevesti voua, afara de ceja ce

am binevestit voua, anathema sa, fie " (Gaiat.1,8)
-- de $1 ~tiea bine ('.<1, niei el, $iniei vr'un Inger urma. ,
a face aceasta ; dara e1 voind a ar~H(\ maretiea faptului,
a pus chiar $i aceia ce nid-odata nu s'ar fi petreeut,- ~i
iara~i ' Romanilor CEll1d li serie ~i zice: "Njci ingerii,

nlei puterile; "' ilici 111CelJuto.riife ._.r~1! 'lor putea 8ft

dr. drac'()c.fe"
" """"7""C:
IR '.JUi.
~-~
~ b _ .~t, ct: 1-1.:';
t1 T\1""
L' _~!l
l~'.:..rGU_ \~

;~n..;Jr.0Da"'ta"
- \:" '-t''':''~JI ( J .

'.I

\..

1.

8, 39), de $i nu era sa iaca aceasta - jrigerii, ci ~i aiei el

i~j inchipue e.e iace nu este, dupre cum buna-oara~i
ceia ce spune mai departe: ,,~i niei vr'o alta faptura
oare-care", de $i ~tiea bine ca alta faptura nu mai
este, mai alesdupa ce spunand de cele de sus :;;i de cele
de jos, e1' Ie cllprinsese pe toate laun loc, -- e ll toate
aeestea ~i aici e1 eeia ee nu era. 0 pune prin supozitie,
ca ast.feliH sa~$i ara.te dorinta lui cea dus3. panalaexageratiune. Acela~i lucru, deci, n face 9f aid prin pasajul
ce ni sta de fata" zicand ca c.hlar totu} de ar da. dneva,
darEt dragoste nu are, totll$i nimic nu folose$te. A~a
dara sau aceasta vo~te a 0 spune, sau ea vo~te ca cei
ce impart averile saracilor, nu numai sa- Ie imparta
eum s'ar intampla, ci inca sa se $i alipeasca de eei ce
Ie au prj mit, sa fie eu mila $i cu fnd urare catra dan:;;ii,
sa simta la durerile lor.
. I) De ac.eia, iubitilor', $i eleimosina a fost legiferata.
i) Partea morala. Laurie aduse dragustei prin multe exemple.
lauda adll8a lui losil: !?i ea spre a-rie iubl unil pre altH. ni-a poroneit Dumnezeu de a da elei.Dl.2sina. {Veron). ,.

440

441

OMILIA XXXlI

OM ILIA XXXII

de Dumnezeu. AI' fi putut el hran! pe cei saraci ~i prin

aIte mijloace, f~ra de eleimosina noastra, d~ra~ pen~ru
~ dra~ostf'~ S!1-, ne lege pe !lnul de altul yl .8~ ne m.calzasea a$a zlcand, a poronclt de aft hramtl .de nOlo
De w..:.eia $iaiurea zlce: "Maibun estecuvantul

"nu -este al meu ada, ci eelor ce s'a gatit

dela 'l'atal . meu" (Math. 20, 2:3). Maideparte apoi

dBCa:t dare a ", ~i: "Aunuestemaibu,nCllvantul

def:atdarea cea ouna" (Sir'ah. i8, ;16. i7-)'f Dara.
chiarChristos zice: "Mila voiese, iara nll jartfa"
(Math. 9, 1S). Fiindca cei eeau fost miluiti trebuiea

iubi pe binefficatorii lor, iara ace$tiia a se gas! cu si~

patie cand miluesc pe altii, de aeeia D~mneze u. pnn
milostenie stabilind 0 legatura a dragostel,a leglferat
aeeasta. Daraceia ce se intreaba aeeasta cste: cum,
dadi Chrbtos spune ca ambele aceste virtutisunt culmea
perfectiunei, cum" zic, vine Pavel $!, ~pun~ ai~i, ,ea da~a
Cineva este lipsit ae dragoste, fie ca $l-ar Impartl avenle
la saracL fie eas'ar martiriza, el totw;d este nedesavar$it? De sigur ea nu spu.ne ac~estea casa. cont!az!ca
iJei: Christos-S{l nu fie! ci inca foarte mult conglasUlnd
cu'dE'msuL Cad $i Christos n'a zis simplu bop;atului din
evanghelie: Vinde-ti averile tale, ~i da-le saracilorci a mai adaos: "si vin-o de urmeaza mie". Dara
urmarea lui nimic 'alt nu este decat a iubi pe altii, $i
nimic fiU caracterisaza mai bine pe ucenieullui Chr-istos
ca faotul de a iub! pe altii. "Intru aceasta, zice, vor

cunoa:;;te toti ca suntet) uceniei ai mej ~ de Yeti

avea clragoste 'lntrevoi" (loan 13, 35).1JaI'a i;ii ~Ild
zice: ,jeel ee'si pierde sutletul sau pentru mIlle,
Uva afia preel{f ~i : ,lLQel ee . va rnarturisi de
mine inaintea oamenilor, voiu marturisi ~i eu de
dan suI inaintea Tatalui meu eel din eeriuri",
nu spune doara ca nu trebuie a iubl, ci invedereaza
numai plata ce Ie va sia de fata pentru ostenelel~ lor.
Si cum ca chiar- $i in mucenie el cere aceasta, alUrea
lasat a se jnlelege foarte h'imurjt, zicand astfeliu:

"Paharul meu eu adevarat Yeti bea, ~i eu bo.:.

tezul eu care eu ma botez, va veti botezit'': ,

adeca va Yeti martiriza, Yeti fi omorit,i pentru mine -

"iara a sedea deadreapta si deastanga mea"nu ca' eurnar $edea cineva dead rea pta $i deastanga, c.i
vorbind aici de cinstea $i de demnitatea cea mai Inalta,---.:

aratand cui anume s'a gatit del a . Tatal. cbemandu-i

prBi.lCenici li.;.a, zis : "Care clintre voi voie~te a
filfI:tai, sa ~;tie voua. sluga "(lbkL V8rs2&), j'n-:
,-v-ed~r~.'nd.- ~IYt"Hl ;_.v,.;JestE; "Gt:rv-i,nte' uicilirrta !$1 dragostea~
,f

In$adragoste C1 eel'enu cum s'ar brodl, Cl 0 dr-agoste

intinsa, pentru care nkinl1 .s'a marginit numai laccle
-de mai sus, ei a mai adaos: . "Preeu-m ~i fiulomu-

lui nu a venit ca sa-i slujasca lui, ci sa slujasca, .~i sa.'~i dea sufletul sau rascumparare
pentru multi" (Ibid. vcrs. 28), aratand ca astfeliu

trebui~ a iub), incat a:;;i muri pentru cei iubiti, caci

acaasta . Inai .a~.s esJe a -I iub~ pre dans ul. De aceia $i
lui Petru 'i zic.ea: J' De ma iube~ti pre mine, pa~te
oilemele{( (loan, 21, 16).~i ca sa afiati cam putere
are dragostea, sa 0 descriern . eu cuvantul, fiindca in
fapte nu 0 vedemaevea, ~i vom intelege cam cate bunatatiarfi pc pamant, daea ea a r. tieu imbel$ugare ras- ~
pandita. Atunci n'ar maifi nevoie niei de legi"nici de _
tribunale . nici de pedepse, nici de osande, ~i nici de
alteeva de acest feliu, cacT daca toti ar iubi $i ar fi iubit i , nimeni n'ar nedreptat.i pe altul eu ceva, ci $i uci,deri!e, $1 Iu ptele, '9i razboaiele, ~i revolutiile, ~i rapirile,
~i fur ti~ag:tlrile, ~i1acorniile, $i, in tine, toate dilele ar ti
scoase qio.tre oarneni, $i raul ar fi cunoscut numai din
nume. Dar-asem nele $i minunile nil ar putea face aceasta,
Gi iI!e8- de ~ml!lte ?ri ?cuc $i ]a s!a va de~art~ pe cei e.e nu
bago sa ma, ~l ch16lr 10 lI~iUrmta compleeta.
Dara ceia ce este minunat pentru dragoste, e ea
pe eandceJeJaUe bunatati au unite cu dansele $i rale,ea de pilda. eel lipsit de averi, 'de multe ori se trufC$te
pentruaceasta, cel ce $tie a vorb!, de multe ori sufere
de doxomanie, $i chiar cel smerit de mulle od cugeta
lucruri mari de dansuJ in cugetul sau, iala cil singura
dragostea este lipsita de orice ' boaLl de acest feliu, caci
111 fata celui iubit nu s'ar infumura cineva niciodata. $isa
n:.l'mi spui numai de unulcare iub~te, ci de toti cari
iubesc a$a feliu, ~i numai atunci veivedea va loa rea dragostei; $i mai ales, daca voe:;;ti, spune intai de unul ce
este iubit 9i de unul co iubeste, $i iube~;,te a$a precum
este demn de a iubi, Un astfeliu de om, zic, de ar locui

OMILlA XXX II

OMILlA XXXII

442

-----------------------

pe pamant san in ceriu, el pret':ltindeni.,s~ b~ cura de li.ni~te sufieteasdi, ~i'~i lmple~e~t.e smgur.lUl ~l ~lI.de eU~Ul:ll:
Un 'astteliu de om este hpSlt de orlce l?Vldle, mal~le,
zavistie, u:;;urinta, slava de:;;arta, de pofta rea: de.,o~lCe
amor absurd, de orice boala, in fine, deacest felIu, ~I:;;1 :8:
pastracurat suii.elul sau. Dupre:c~m Ilu'$i ~i'. f~~:.S" lm:;;;l
aiei Lin ,- r~u, tot .-a9a rlu va face . fll(;'1 . 3"p ~.O~reJ}1l sa~l.:. _. L\.S~:
.
..
feHu .-flind, negre~it.. .r:a e n dftnsulv;J., c.nJa,toP1 p~ pauu:tnt:
arhanghelul Gavriil. Deci, eel ce ~re ~I'ag.ost~ est.'" astfeHII, pc eand eel ce face semne.$I. mmum, ~1 are ell~

nO$tinta uesavat$ilii, dacaesle. hpSlt . dt: d::ragoste, apol

ehiar de ar inviea mii de mortI, totU~ l filmle mare .nu va
foiosl. fiindca este de toti departat, de oaree~ nu prl;:ne$te
a se, amesteea eu nimeni dintie eei de un fehu ~u d:;tnsul.
De aceia deci Christos ea semn de adevarata draO'oste catra &~~nsul: a spus ca este 11 lim ai dragoste~
b
~'
D '] }.ube<'il'
pptr~e
Zl'(,,,,, n i '::' 1
cal ra aproapele. " .. ella
-: 9
~"
N, . -<'- ,.
mutt decat ace;;;;tlla, pa~te Olle mele . Al vazyt cum
""'i aici ada" a iutolcge
ca ' dragos
tea este mEn ma re
' .~_)~ D
v~~.
~;...
_n~r~'
",oni1
. cnla.r S1 -neca.-c rnuceOleet
~ . aea ,_,[neVa
o ., ... (,a ~.n.L \.
F.l~.
iubi l. IJentru care ~i-ar da ~i. sufletul, ?i. daca ~;:t. al,t.l~l
ariubl pe tata, fnsa ue fiu rfar avea mCi O,C(~[I~lUerd~l~'
de s.iO'ur ca faptulacesta toarte tare ar.. mamea:P-1~8i n'~r mai vol sa ~tie nimie de drag?stea y :H. ara~
iui personal, din cauza dispretului a~atat >fiulu~. DecI!
daca acest 1ucru sc petrece ell tatalf;l eli D.ul sau, apC!l
eu atai mai UluH fUnd vorba de Dumn?zeu ,,?1 d? 09-r~lcr:~,
fiindea Dumnezell estc mai iubitoriu dccat. tQ1J parmtn .
De aceia deci, }~cand : ." In taia . $i ceamai mare vP~,
ronca este, sa mbe$tl pe Domnul Dumnezeul tau ,
a adaos imedieat: "iara a doua" - ~i n'a tacut, ci 8. .
adaos: "deopotl'iva ace:;;tiea, sa iubejti pe aproa:pele tau ca pre tin.e immV' (Math' 22., 3~). ~i P!l~
ve~te eu cata exageratIeeere ~l aceasta lUvb1re, e~Cl
daca pentru Dumnezeu cere ea dragostea sa fie "dm
toata inima si din tot sufietull(, pentru aproapele
ziee ca sa-1 iub~asca "ca pe sine", ceia ce este egal
cu "din toata inima ;;i din tot sufi.etul". D~ca
aceasta s'ar paZ! eu toata exactita~e~1., apOl n'aI.' ~nal. fi
nieiboO'at, nid sarae, nici rob. mCl slobod, l1:eI mI~,
nici m:re nici dia volul n'ar mai fi ell noscu t, $1 nu ZlC
numai de'diavol, ci ~i de altu! ea dansul, sau mai dr-cpt
v

... ,

'

-'

., '-'h<

-- .

\-

'.

..... v-.
Q;'

lln

.A

443

vorbind, ehiar de ar fi sute $i mii de acest feliu, totu$i

n'ar putca lace nimie, dam este drae;ostea. MQ,i degraba
ar putea rabda paele para focului, aecat diavolul para
eea arzatoare adragostei. Dragostea este mal puternica
decaf zidurile cetaWor, ea este mai V9,rtoas9, deciH dia..,.
mantui, $i cbiar de ai vorbi de vre-o alta materie mai
. puternica decat diamacd,ul, C1){U7i vjrto~iea drago5tci po
tOt'tteiGcovar:;;eq;te. Pc dt'agusle ou 0 invin0'8 nid 0'0o'atiea, nici saraeiea, sau mai dreptul "vorbirrct,daca ar
fi drago:ste, apoi n'ar mai fi nid saraeie, ~i nici bogatie
J,lemasurata, ci numai bunurile ce ar izvori din fiecare
din ele. Din una am seoate bu(}aoara nepizmllirea, iara
din eeialalta neingrijirea, $i , atunci n'am mai suferi niei
grijile bogatiei 9i nici nevoile s:lraciei. ~i ce spun eu
de foloaseie , <.:e am trage din ele ~ .Qhiar -numai taptul
de !f!ubl, gande:;;te-te dU de mare estp, prjTt sine insu$i,
eMa multamire sufieteasea poarta in sine, in cata placere tine sufietul omului, eeia ce mai Cll sama este al
dragosteipl'in "excepti une.
'.' Cele!alte " virtuti au pe lrt.ngEi dansele de rflu lte uri
-IBgate necazuri $i ,supari'iri , ca de pilda: postu} este
legat , ell za v}stiea, infr~ narea :;;1. cl'lIIJ1Jatarea leg~ie.eu
.1l9n.<'!-.L_trt3:lY:HlalL_.QrlY~~Wrea_ .Jegaten C..u __dLQpmtuL-:.:-:.
pe cane! dragostea ' pelanga . folosu1cel mare are eu
sine $i mulla placere,$i nid un nacaz. :;'1 intoema
ea $1 dra,gala7a albina aduna de pretutindeni cele bune
- precum aceca aduna de pretutindeni mierea -- $i
Ie depoziteazaln sufietul cellli ce iubeste. Chiar de '
sluje:;te eel ce are dragostea eu dansul, totu$i i se pare
slujba mai placuta $i decat libeffat~a, fiindca {:pi ce
iubA$te nll atat se bucura. poronciria, :pe cat poroncindu-i-se.De~l a poronci altora. este un lucru placut, totU$i dragostea sehimba chiar insa-~-i natura lucrurilor i
$i tot ce are in mani devin bune. ' Ea este mni blanda
decat orice mama, mai imbel$ugati'i ca o-I'ice vistierie,
ea face$i pe eele grele $i anevoioa;::e u~oare $i spriri~
tene, virtutca ni-o arata totdeauna u$oaI'a, iara rautatea
amara $i hacta. Gandeste-te bine; a ' eheltui sau a impra$tiea a vutul se pare' un lucru suparaeios, dara iatii
ca dragostea, acest luerll il face placut; a 1ua sau a rapi
bunurDe aHora, se pare pJacut lucru, $i totll$i dragostea nu lasa de. a _se parea placm-.....ci inca. face peom
de a fugi de aeest pacat ca de un Iueru uricios. ~i iara$i,
a gral de rau pe alt,ii, se pare multora un lttCI'1f pI}icut,

444

Ol\fILlA XXXII

dara dragostea In vedereaza acest fapt ca amar $i disgustatoriu, iara a gnU de bine il arata placut, fiindca
nimic nuni 8ste mai placut, ca a grai. de bine pe cel
iuoit de DoL ~i ial'a.!?i, maniea are oareC8.re pHi.cere,
aki lilsa de lO'Q1 ci toate vinele ei a:;;a zicand, sunt rupte,
caci,chiardB arsupara eel iubit pe eel. ce'l iube~te, 10tU$iman10a rInse 'vede pe fata <acesiuia, ei numai Jac.rami, $i rugamir1ti - atat de departeeste ea de dorinta
de a ~uparh,. De l-ar vedea pacatuind, jalc9tc9iplange,
dara :;;i plansul aeesta poarta cu sine placete, fiindca
chiar iacramile dragostei sau intristarea ei, sunt mai
placute decat oriee veselie sau bucurie. Nu atata se
simt u$urati cei veseli, ca cei cari pl~mg pentru prietenii lor., SH,ll mal .bine zis pentru cei iubiti aj lor; $i
daea poate nu crezi, apoi opJ'es;te-1i lacramile, $i se VOl'
lntrist~$i nemultaml, cu,{$i cum ar fi piHimit cele mai
g1'ozave raie.
'
Dara, zici tu, a iubi are cu sine $i 0 placere absu1'1a)). Sanu fie una ca Eteeasta, $i astupii-li gura,
omule! - fiindca nimic nu poatc fi mai curat de 0 astfeiiu. de pii1ccre,ca dragostea adevarata. Deci sa nu-tIli
spui de acpa dragoste vulgar'a $i prosteasca, care este
mai mult 0 boala decal dr'agoste, d 11e acca draaoste ne care 0 cere Pavel, care cauta la folosul celor
jllbiti/$i ai;unci vei vedea pe uniia ca ace~tija mai iubilori decat orieeparint.i. $1 dupre cum cei ce iubesc
avel'i1e o'ar voisa cheltueasea din hani, ci mai cu placere al" suferi sa se gasa~ea In orice stramtorare.decat
s~i-$i vada banii imp u+inali , tot a$a $i eel ce simte dragoste ciitriicincva, mai de grabii ar prefera sa piitimeasca mii de' nenorociri,decat sii vada vatarnat eu
ceva pe ccl iuhit. Dara, zici tu, cum Egipteanca a voit
sa vatame pe Iosif, de91 it iubea ~ Pentru ea ca iubea
pe Iosif cu dragostea acea diabolica, in timp ce losif
nu cu accasta 0 iubea, ci cu acea dragoste pe care 0
cere 9i Pavel. Gandc9te-te catn. dragoste izvora$te din
cuvinteic 9i din faptele lui losif.
Inadevar, ea !leea femeie zicea catra Iosif: {(bate-ti
joc de mine, $i fa-ma tiitoarea ta, nedrcptate~te pe biirbatul meu, $i intreaga casa rastoarn-o, ~i tu elibereaza-te
de acel euraj ce-l. ai catra Dumnczeu, fapt care nu
numai pe dansul l-ar fi vatamat, ci;;i pe dansa care
iubea; - in timp ce el care iubea cu adevarat, -a fugit
de [oate acestea. ~i ca sa cuno9ti ca toate acestea Ie

445

OMILIA XXXI!

facea ingrijindu-::,se ~e. dansa, iata ca 0 poti afia din

gfatul ceo 1-1, du, Ca?l nu ~lUmai ca a impins-o la
oparte, Cl a 1Otrodus In vorba 9i un sfat care ar fi putut.
~~. ~tin?a ories f?c: ,,~ac.a~ I?om~ul meu pentru
lLHJe.>-r;'on
in ~,Vw
.-'aC'a
- ~_ -"cunoast.e
, , . - '.-~\~,;. . .- mmJG
_.,;._._ . . . :~ dm ~ f'atesul1t
'...I,:,
-'.v..J".\~~.:.;el ... .,:,D, 0).yeoaata ,-3.91 por:oenit de bar haL
ca astieilu sa 0 l'U~Hleze, $i n'a zis barbatul tau)), d
?,nOl~1nul }TI~U" c.ei~ ce n:ai ales: er'a, deajunsca sa 0
!mp~deC?, $~ s!'!; 0 . faea I;l;W19cP.8 Cl}1e cra ea, 91 pe cine
lubed, ca. aaeca t:ilOd stapana, lUbea pe robul ei.Daca
ace~a Im~ este S~apaD, zice, $i tu imi e;;;;ti stapana. Deci
~u~lI~eaz~-t~ d~. !mp'reuna~ea eu rob.ul tau, i?i gande~te-te
a CU,l te~11ele e:;;tl, $1 eu cme voe$tI a te impreuna, si .
p~langa cve rx8recunoscator vrai ~a te Iipesti. sj ca 8Q
dm aeea~ta ~&Hza am: catra clansul inca 0 (()ar'e dragoste)~. $1 Yf',lve:;;te cum inaita .binefaceriie lui. Fiindca
a~ea. le~ele Barbara ~i desfranala nu putea sa priceapa
DImIe dm cele inalte, apoi 9i el 0 rw;;iheaza Drin cele
bj;:,t.j',

oJ:,

"_

. \.._l}

0I?e~ei7tj, zic~nq: "pentru rnine nn cunoa~te nimic" i

aaeca o.!-a lt19arcat de l~inef~cvcri rilari, 9i, prin urmare,

nu pot sa vatam pre bmefacatorul meu intr'un mod
atat .de g:rOZ!lV .. Pe minc m'a facut al doilea stapan al
:?-sc:, ,,~l mmlC nu s'a luat dela mine afara de
LlIle ,. zic~. Iutii ca aid e1 Ii inaltii cuo'etul . ca sa 0 faca
macar::. aya s~ se ru~!neze, $i sa-'j' ar~te ~at de mare
este cUl.Ste~ la om. $1 n'a stat numai aici, ci inca a mai
a?~os i?l aHele, Gar~ erau de .ajuns ~e a ? impedeca,
zlc?-nd: "Pentruca. tu e~tl femma 1m, .si cum
V:0I~1 f,?-ce aceasta vvor~a (fapt~) rea"? Ce spui~
Zlce, vC~ nu este de fata barbatul, $1 nu :;;tie ca estened:er~tatlt ~ Dar Dumnezeu ved6). $i cu toate acestca cu
DlmlC pu s'a fo]os~t. nici din sfatul acesta, ci il tragea.
spr:e SI!1e. Eo; fa~ea t~ate aces tea nu ea doara iubea pe
10S1f, Cl pentruc~ ,:oe~ cu orice pret sa-,;;i Implineasca
pofta ~ea neb~na, lara aceasta se invedereaza din cele
ge ~ fa.~u.t, mal pe urJTliL Caci. $i )udecata s'a facut, :;;i
1,~VlOO\iatlIe a ~du~, 91 e:l~ m1O<?lOoase Ie marturise7 te ,.
~~ pre cel c~ n a facut mCl un rau I-a predat fiarei cei
s~lbat~ce (ba~batul), care II 9i baga in temnita, san mai
bIl~e ZI~J daca ar fi fost dupa place rea ei, ar fi trebuit
chlavr sa-l omoare. Astfeliu a inarmat ea pe judecatoriu.
Dara ce ~ Oa1'e $i Iosif tot ai?a s'a purtat~ Cu totul din.

OMILlA XXXII

O:'ULlA XXXII

446 .

contra dici nici n'a contrarieat $i nici n'a invinovatit

pe fe~eie.N'ar fi fost CreZUL ~ici. ~i .cu _toate acestea
Iosif era iubit foarte de acel barbat, l~ra !1ccas~a ~e
Invedereaza nu numai dela inceput, Cl chlar $1 dm
!'mnreiurarile petrecute !a sfar~it. ,
, " _ ;
in adeva'l', iubitilor,cabarbarul ac~la. ~aq... I~, 11':'
ti ,iubit foaf'te ITlult J)~ lO$if, l-;;.r . tfoD).or!t :C2:'1i~~tac~n~
<it st nesp'umlnu nimieconlra, tliiHiCa _er~, . l<;gW tean , :;;1
stapanitor, $1 nedrcplatit inc~ in casmcla. ~a, . du~~~
cum eredea, de un fob' al sau, care a [Jt'lmlt d~,(A,
e1 atatea binefaceri. Insa pe toate aces tea Ie-a l.nvu~s
pofta sau d~agostea,. $i c~larul pe carve Dumnez~u I~. ravarsase in Imma lUI 10S1f. Impreu~a ~u cl?ar ~l $1 CU
dragostea aceasta,el, ct.a~a a: fi VOl~ s~v se J~~tlfice , a~
f,1 a\rut $1 dovezi nu mlCl, ~lamele ~UL ca. d~C8, ea at' fi
fast eep_ siluitil" ar fi trebmt ~a .!1a.y;ele ~l ~a ~e .rll pt:
sau sfa~ieate, iar.a nu ca ea sa twa!O mftan! hamele lUI;
Si daca a auzit, zice, ca am mal~at glasUl
L

si

and

meu.~
am strigat, las
haineie saie ia mine
a f'ugit :,i 'ae:,itafara" (Ibid, VeI'~: 18). DaJ~a de c~

1 a;r.ezbri\""'t 'l')a;di ' ell~i

' 'li n "'e1e ce urmeaza dupa
v
- ;c~a~ta a;'''put~i sa va ariit~d;aio~tea lui"ce~ ~devara~a
catra nansa, caei ehiar atunel ca~d ~e ga,:;;ea In ~e-yOl~
de a spune cauza pentru care e~:: baga~ In tep1m{!'L, e!
n'a snus drama petrecuta intre aan~ul~l ~eea ~emeJe, Cl
zice :}e scurt: "Pentrucit furat sunt dm pamantul
I.
.
. ."
fV " n;rrJ;C" ~~nb'd
-, , li)
Ebrellof"
Sl aICl n am acut. Ul J
I . cap. 4~
"';
ni~aeri
nu
Domene;;:;te
de
acea
femme
desfranata
15),..,.' v I " "

fi' .
nid nu 5e ma odre$te de acest fapt -_eem ce at _ put~ll
patiml. necare - ca. sa. n~ S8 paf~ ca a .!ost . bagaut ~I'
acea casa cu intentlUm rale. Daca oameOll chlar pa~a
tuind, $i totu$i nid a~unei nu se sta~anes(; de. a nu m~
vinovati pe altul, de;;! fap~ul po~te ca e~te rU9In~:>, ~p?
cum sa nu fie vredmc de admlrat Joslf, care llmCl Cl
totul curat, n'a spus nici un cuvant d.e ~I!l0rul vacele
femei niei n'a dat In vileag pacatul. $1 mCl dupa ee G
ajuns' pe tron $i reO'e a1 Intregului Egipet, n'a grait ~E
rau pe acea femeie~ ~i nki n'a cautat pedepsl~'ea ~l ~
Ai vazut cum elcu adevarat ca 0 ~uhc~ ~l se 1.0:
grija de d~nsa, rle ~and ea nu-} iubea, c!e::~ ~~unCl!~
de 0 pofta nebuna ~ Ea nu lupea ~pe Jo::.lf, vi VOle
sa-$i implineasca pofta ~en. desfra~ta. C.hIar vorbe1e _e
daea cineva le-ar examma in ~manuntlme, le-ar gas

4,47

pline -de manie $i de omor precugetat. "A intrat 180

mine sluga cea de Ebreu, pe care l-~i bagat
la noi, sa ma batjocoreasca" . (Cap. 39, 17) zice,

luand in deridere bin~facerea barbatuln) , ,,i ara,Utndu-!

, h::;l,inele ea devenise mai salbateca decat or'ice fiara. Nu
tot a~a insa s'a, purtat' ~i Iosif. . ~i. te spun, eU 'de 'i ubirca
c~,t..r.5-, '- daIlsu.:i cund el chiar catra fratH ' ~ai cari it. vl'rfduse s'a aratat tot a;;a" $i cand nici de dan~ii n'agrait
nimic neplacut, niej in sine,:;;i oici catra altii '?
De aCkJia oasfeliu de dragoste Pavel 0 nume$te
mama tuturor bunurilor, ~i 0 pune Inainte ca semn ~i_
al celorlalte charmI. Dupre cum ayand inainte numai
haine 9i cioLote amite nu l1i este de ajuns spre a cunoa$te pe imj:larat, ci avem nevoie inca ~i dealte
semne, - iara daea vedem $i porfira Imparateasea cum
~i diadema, nti mai cautam nici un alt semo, tot a$a
10 c;,tzul de fata. Cand l1i sta inainte diadema dragostei,
aceasta e deajuns sp:re.a ni a-raLa peadcvaratui uccnic
(l,11ui Chrislos, 9inu> numai. nowl, ci ~i necredinciu$i1or.
,;Intru aceasta, zice, va cunoa!?te lumea ca sun-

teti ucenici ai mei, de veti , avea dragoste intre

voi" (loan 13,35}. AstfeIiu ca ac_c=:;ta este semnul cel

mai mare dec..'lt toate semnele, dad prin el se cuno~te

ucenicul lui Christos. De ar face cineva mii de semne
$i miuuni, insa s'ar reseuia contra aHora, va fi luat in
ris de neeredincio$i, precum $i de_ n'ar fa.ce nici 1m
semn, fnsa se arata cu dragoste 7i iUbe7te pe altii, unul
ca acela este $i cinstit, in acela7i timp $i neinvins.
Fiindca ~i pePavel de aeeia iladrniram, nu pentruca
inviea pre cei morti,$i nici pentrucavindeca precei lepro;;i, ci pentruca zicea,:. }} Gine este neputincios, !?i eu

sa nu fiu neputincios? Cine se sminte!?te, ~i eu sa

nu ma aprinz" (II. Cor. 11, 2\:1). Mii de semne de ai pune

fata eu acestea, totu~i nimic nu vei mai adaoge, fiindca

$i pentru dansul zicea ca-l ~teapta 0 cununa ma-re, nu
pentruca facea semne $i minuni, ci pentruca cu cei neputincio$i se facuse neputincios, "Care dara 1mi este

plata? Ca binevestind; , fara plata sa ,purr eu _

evangheliea lui Christos". (LCorinth. 9, 18) zjce.Si

chiar cand se compara pe sine ClJ eeilalti apostoli, nu

spune ca mai multe semne am Jacut decat dari:;;ib),_d

448

OMILlA XXXII

"mai mult decat toti aeeia m'am ostenit"

10). Dara ~i atunci cand voia mai bine a muri,

- -_ _ __ __

__ __ _O_M_IL
_ !_A_X._X_X _
H _I_

449

(lb. 15,
0

cerea

"Ca mai bine, imi este

a mui'l. ike decat la;nda 11)'e a sa 0 faca cinevft
pentru mantuirea ucenicilor.
,

. '

.' .

."

z~uJPlr'nlCa ' !

-M

',

(lliid.S,. 15), no fiin.dq'i s,c la.uoa el, ciea

HU .. S6 pare.{:~.:~i bate jov d~)d8;n;;ii. ~he?.iri nu~~

vedem iaudandu-se de sueeesele saiej daca trmpul :;;1
imprejurarjJe nu Cer~<:l.ll , ,dq.ra $i ~:lnd era siIit de a
face aecasla, atunei singurse nume:;;te pe sine" farade
minte". Si daea vre-odatase :;;i lauda, apoi se lauda
fntru nepLltjri~j , ,fntru ba.:tjoeori,. iqtru . ~ufer~ntile ~e. ~~
dansul Ie avea impreuna eu eel bantuItI, Cela ce $1 alcl
zi.ce: "Cineeste neputineios, ~i eu Sa nn fiu 11.e.. 13uti neios"? Ae~sle t;uvin~e s,o-;;.t mai _mad .~m?-i importante chm.l' 91 decat pflmeJdn1e, pentru care $1 pune
acestea mai 1a urmii.. inaltand Yorba.
T Da ra poi daca iw-am ,com para ell dansul; de ' ce
o af(~arn putea fi vredniei ~ Noi cari niei banii sau ave~
die nule dispretuimpentru binele nostru chiar, ~i niei
maear eele dcprL::os nu Ie aruncam saraeilor-'? Nu- tot
a$a insa facea Pavel, ei el i~i dadea~i sufietul~i tr-upul,
numai ea eei ee-1 jmpro::;;cau eu pietre 9i-1 bateau, sa
poatii ea~tigajmp5.ratiea eerurilor. , A~EI m'a invatat
Christos de a. jub}' ziee, ' el eareni-a 1asat poronca noua
pontru dragostc, pc care e1 a Implinit~o prin f~pte)?
Cad fii.nd irnparat,ul tuturor J~.pturllor: 91 ~I ac;~lel fCr:Icite naturi, totusipe oamem, pe can el I-a faeut dm
(',ei;ice nu era\]: 9i pc eari i-a harazit eu mii de binefa ceri , p8 oamel)i, zic, cari II batjocoreau ~i neci'nste~~
nu i-a dispretuit, ei inca s'a faeut ~i el om pentru d an~ll
$i a cinat impreuna eu eurvele ~i eu vame$ii, ~i pE
mortii lor i-a invieat, pre cei indraeiti i-a vindeeat, ;;i
eerui ii-a fagaduit. ~i dllpatoate acestea punand man8
pe dan suI I-au lovit, I-au legat, I-au batut. '$i-au r15 dt:
dansul, si la urma I-au $i rastignit. Dara nici a;;a e
nu-i dispretuia, ci chiar pe cruce fiind zieea: "Parint{
iarta-li lor paeatulacesta" (Luea, 23, 34), ba inc~
!';i pre talharul,eare mai inainte pu~in H ba~joeorise
I-a bagat in raiu, ;;i pre gonaGiul de alta data - Pavel I-a faeut apostol, de;;i pe ueenicii 9ipe prietenii lui ii pre
dase spre moarte Iudeilorcare-l rastignise $i pre dansul
Aeestea Loate, iubitilor, improspatandu-le in mintel

o M IL i A

X X X II I

,;Dra"gostea inde iung rabda, se milostiveste

nu
plzmue~tel UU se semeteste, n1.1 so trufe~'te"
(Cap. 13, 4).
.
j

d' Fiinde.a . mai su~ a fo~t. sP':1.s, . dl. fara dragoste niei
g~e mta, mc~ pr~roelt:,a, !llCl.~tllnta,nici darn-rile limIlor,~ sau da.rurI1~ tamaduIrllor, ' niei vieata eea ' mai
eur~!a, ba chIa~' ;;1 mueenica, nu au nici un folos, la
urma de ~ecesltate .se vede silit a descrie frumuseta
eea J?espusa a. a.ces~tel vvi~tlltj, impodobind ieoana ei ca
eu ~l;;te . eu.l?rI, lara . partI1e deserise Ie leaga impreuna
eu ceq. p:al ~~re e?,~etltate. Insa, iubitule, nu treee rap~de; c:}~ ~or'Dlte ~lt.lde cq50stol, ci fieeare d'in aceste
,part'i .a1t? ar~gost.el ex~mi.nea.za:-o. eu multa sirguinta,
ca. astfel~u sapotl ~edea $] vlst181'18a euprinsa aici' in
~sel~$l ttImpb~a . potl admipl ~~i me$te~ugul zugrav~lui.
an 8.$ e-~eA m.e, de unde a meeput e1 eu yorba, ~i' ee
~. PIIS mal mtal, care $i este pricina tuturor bunatatilor.
. ..,.,1 ee tn~f!1e este ac~a~ta ~ Indelunga rabdare. Aeeasta
~ste radacmaa toata filosofiea, pentru cat'e ;;i zieea un
mtelept: ;,Omu~ eel muH rabdatoriu este eu mare

inte~epc!une, lara eel foarte trieos este ne'ntelept (pIlde 14, 29). ~iu~ea cOrhparand aceasta virtute

e~

<:et~te ~are, ~rata ea este. eu mult mai puternica

.;;~~al slgura decat aeeell. CaCl, fn adevar eafndelunga

ra. ~re .este 0 ar!lla ne~nvjnsa, $i tu.rn ea;e nu se poate

stp~a,. ;;1 eu ~ultaU$urmta ea respmO'e toate cele su-

p,:rtcIOase. ~1 dupre eumscanteia ee ~adc in mare n'a

vatamat pe mare ell nimic, iara Jansa s'a stins u;;or,
16038

29

450

OMILIA XXXIII
OM1LJAXXXlII

tot a~a ~i in sufietul eel indetung rabdatoriu de s'ar In, tampla sa cadaceva din cele nea~tq)tate, aeeasta dispare eu u~urinta, iara e1 (sufletul) nu se tulbura de loe.
Fiindca lndelunga rabdare este mai_puternica .ea. oriee;
~i de ai spune de armate, sau' de averi; sau de cai, sau
de zidtiri, sau ue ol'ice, nlmic nu vel spuric l;~ fe!i.ucu
Indeltmga' riibdare.Cel ee stapane$te pecele,qra.tate rm:.i
sus, 'd e multeori este stapanitde mariie, $i int')(:ma:
ea ~i un baetandru prost 56 ametet;;te, ~i toate le mnplo
de VI.l P.t ;;izapaeeaJa, pe eand eel stapanit de inde]unga
rabdare, ca ~i IlUr'un liman se bueura de 0 profunda
lini~te. De '1 vei atinge cu vre-o paguba oareeare, n'ai
mi~cat de loe peatra, de l'ai batjoeori, n'ai clatiL de loc
turnuJ, de i-aipridnul. niscareva rane, n'ai sfarama.t.
diamantul. Old 'lndelung- l'ilbdatoriu ({J,~%[.i6&1)!,.D~) de aceia
se numet;;te, fiindea are sufietul m:a\'e si indelung, caci
tot ce este indelung (p.'l.'JI.pov) este $i mare. Dara, acest
bine mare numai din dragoste izvora9te, ~i atat eelor
ce au indelunga rabdare, . cat ~i celorce se bucura de.
dansalj procura mare folos. Sa nu-mi spuide cei deznaaajduiti; cari facand rau 'iii nepatimind riiu, devin fuca
'9i ntai :"raL caei' aiei "f8.:pttli I1U so petrecedin eauza fn~
delungei nlbdari, ci din cauza acelora eari jntrebuintaz.~_
rau indelunga-rabdare. Ded, sa nu-mi spui de ace;;tiia,
ei de eei- blanzi, carii rhultca~tiga de aiei. cand do pilda
eei ce fae rau altora, nu patimese ;;i ii raudin partea
acelora, 'atu'rici noi admirand blandeta eeiui ee a suferit
raul, de a id tragem cea mai mareinvatatura defilosofie.
Dara Pavel o'a stat numai aiei, ci a mai adaos ~i
alte succese ale dragostei, zicand: "Se milostive:;;te".
Fiinddi sunt uniia ead nu intrebuinteaza iodelunga rabdare pentru propriea lor filosofie, ci pentru r a zbuDa re
contra eelor ~e i-au intaritat, staf$iindu-se pe dan~ii singuri, apoi apostolul ziee ca dragostea nu- are niei acest
eusur. De aeeia a ~i adaos: "Se milostive:;;te'(, caei
nu este moral de a aprinde fiaca.ra eelor ce deja ard
de manie,ci de a 0 stinge, $i nu numai de a rabda cu
barbatie, ci inca $i de a se ingriji, ~i de a vindeca rana
acelora. "Nu pizmue:;;te" zice. A~a dara este eu putintS., cacine-va sa fie !;1i indelung rabdatoriu $i pizmataret, a$a ea suecesul sau ealitatea indelungei sale rabdad este conrupta prin pizma ce 0 are In inima. Dara
dragostea 'iii aceasta 0 ineunjura.

451

. . 'i Nu se semeteste" d v
v
ifimdca face fntelept 'pe eel' c~ ei~t~~i se, tbra~nice$te,
respectat. CeJor ce iubesc in
. ~, s.ta orme $i de
'este propriu al 'lor pe cand m?d necmstIt, ~.cest Cusur
,g oste, sunt Cll -totui sea . ' eel ee au adevarata- Qra' i'la"nil"ui omului n
- pap de toate anei",te
,- .,'
~.~ '~ ':::-..
' . ., u es.e manie apo'
,. . ,-r-iibro,;
~ .. :;. ~u,dci
'"aU ,1 r~I,: j K:> 6Steuli'-0'--I:'
fi; d '., _ I 01Iee mgamfare.
1';: ~nP!.:-.!..~ - L~~ ..~~~ :~-;u~.:J.,"~/ Bn ca dragostea' aflao'J'L. ~-~
.. :-'~~-~'-'~t...:! .:.u.: va, vl lin - -.Dun
-.~ - ~ti- : ~ t. .
. ~ _ ..,. ' '- '
r~sara nici uns ine de
. ~Ul va or, nu lasa ea sa
-ZlCe, De ,altfeliu
vede;e~t;;La. ,-,Nu se .trufe$te",
l~cruri"maripentt'U succesel~S~~~1 .P~l~uIltl cugetand
pllda (')1 nu sunt zavistni'
.. vI.r U). e ?r; eum de
:suBet, $i nid fnfumurati . ~l,. mel~ vlCl~m, mCI rnici de
rite numai din boO'a i~-' ~ae! ~c~~ ,ra}e n~ su~t izvoc~ ~unl bune deja ~atura':l ~:;iCJ;a~l ,~l ~hIar (h~ cele
~~~a pre?um se cuvine. Gl.nrlp<;;tp_ O~"~':" ~o~t~ ~e, cul'abdalorlU nu Dumai dec ~ '- ' V--r"~ ~e 0:;1'-';. eel. JIJUelUng
1
fly osLo milostiv, indeluna~tl 8?te"6
_ ml1~s~]v, Ial"~ daca
a
,S1 este' 11"'1" -'-'
. '-':"U1' d'~
~ car
O~, p.a
~1 - .....
. dare aevme
t u
1 . . . 0 v1dpnl'e
. - . . .......... ,
,a~eia miJostj'virea dana' d~~-t:~pac~tu _r~~bun~rei. De
vlrtutea curata. $i iara i
~ ,.~a. ;uYerma, . pastreaza
vine t,l-'o:'"
~7 ' .
. $., v~. mi,osti v de multe ori dpD y I , 1O~ or agostea Sl acest defeet il fndr
~
r:1U se
rnandreste_ insa r11"<lO'oc:t o a, ml o;:,tI~ =9.e -multe 01'1 se ~i
$i p~ive'$te cum ' ~j ~g f~lv Od~obboara ~l aCeaS!8, r~utate.
e
ceo dansa are, ci $i prin ~e!e c: te nu nUI?~1 pqn; cele
o mtroduce, $i rautalea 0 ta- , nu a~e, ~acI ~l VlrLutea
a rasari chiar deja inee ut l~, sau .mal bme ZIS n'o lasa
~irl.~e:;;te . po invidee nigi taC~i~u ~~d es~e .g~lo~sa; ~n~
,du:;a pauma,. ci ca. nu pizri1ries tae IDllltea, lllsa mate:;;te, nu se trufeste" ".
j ' ~'-',
~u se sememirat, e...ca dl'agostea re'u'Y~ ce.~ C~l mal ale~ ~ste de
nele, yi ia premiul tara lu~Jte ~n c,."]. b~ne fa!a osseneascamult eel Ce 0 are
. a nvu .. asa ca. sa se cazci fara de osteneala ii d~pentr~ ca sa Ia .astfelIu cununa,
nici 0 p~tima care sa ralb~em!~~ cuve~llt. Uvndve nu veste
-ostenea:la ar putea, fi"?
a~ ca 0 mmte sanatoasa, ce
l -..... -..-

oJ

..

_ .l.

U.H..... JU

f'

UI

1~e} l~~~~~~~a'r~:kt~~us~iset~ie}~$t~~,

truf~~at~t:f:

"Nu ~se poarta eu fleCuviinM(( (V

.
eu ea nl! se trufe-te '
, '
ers;'. Ce
,d epa rte de pa timav, i
::;, ~!ce, . cand ea este atat de
,.n cat ca ehla~ de
v ,
,
.mai necinstite ~i mai grozav8 j 't' . ar pa tInn Ceie
OVI lIrI pentru eel iubit,
Spl. 1

--------------------------------

totu:;;i :;;i acest fapt nu-l crede de necuviincios). N'a zisie

apoi ca se poarta necuviincios, lnSa rabda eu barbat
necinstea, ci eanici nu simte:;;te vre~o _ necinste. Daea
iubitol'ii,de b~ni. suferiDD -toate ocarile nentru cama-turieH. Jor,nL! , J1ulrJ~i 1.::2. DU -A6 ,pla:ng 'din 'i1{:easta cauia"
. :"'"
",1 . r: -,1"?;
. """ .s';' +
. .'!;. 5"'''.''.' a 'l,J'""i
. n-'
.-a'
; mlj'!i
"~'
. -'(:>1
::; ,1';0,
. ~,V'
,V-'V"-",, ,
,1. -(.U
. '" ' .n.I
~ . (lA.t
"

-- .
"
:'- cn e -~
tru
acei:tE.t0; ti;>fl,goste l8,i,ifla.la;, nu tie VfttJi.'l. 'iii la't\n"i pe-n
,asigure pe eei iubiti, ~i nunumal
oriee, numal co.
_ ca nu 5C va cia in . latllfi, . dara ehiar patimipd nn SA'
rw;;ineo.za. Dara ca fltl cumva sa aducernvr'un exemplu
nepotrivit, sa cercetam aceasta chiar eu Christos, :;;i,
atunci yom vedea puterea celei vorbite de apostol. -
Domnul nostru Usus Christos a fost $i scuipat :;;i
lovit de. J'.l\tra robi vredoici de mila, :;;i nu numai ca nu
eredeai'ice~sta de necuviincios, ci inca se :;;i falea, :;;i,
. .faptu 1 ac.esta ilnumeaslava a sa. Deasemenea pe t8J, hand de pc cruce, pe omoritof111 de oamcni, baa:anducL
in ,r aiu lnaintea tuturor celbrlalti,:;;1 eu curya vOl'bind,de~i toti eei de fata It lnvinbva tau, - totw;.i elnu ercdea
_faptul p..eesta nec.instit ~i neeuviincios, ci inca a lasat-o
sa-i sarute :;;i picioarele, sa Ie spele apoi . eu lacramile
sale, :;;i sa 1e '$teal'ga ell paru1 capului sau; - ~i toate
acesteas'au petrecut in mijlocul :;;i In fata du:;;manilor
:;;i a contrarilor sal. Caci dragostea nu se poartB.u neellyj.inta. De aceia :;;i pariotii ehiar de a1' fi mai filosofr
., ~i mai' guralivi decM toti oarnenii, totu~i nu se ru 07 ineazii
oeD- v6rbl eu copiii ganganind ca ~i dan s-11; - darB. cu
toale ;J,cestea nimeni dintre cei ce va.d DU invinova\esc
pe parinti , ci inca cred ea faptul este atat de bun, incat
e v(,edolc :;;i ' de Jauda. Daca apoi acei copiL ar deven't
rai, parintii ,l or staruiesc in a-i indrepta,lngrijindu-se
s-i Imputinand a~a zieand fUs-inea lor, ~i totus-i nll S8
-ru~ineaza de aeeasta. Caci dragostea nu se , ru~ineaza,
ci lntoemai ca eu 111:;;te aripi au rite ea acopere toatepacatele eelor iubiti. Astfeliu $i 10nathan iubea pe David"
di auzind pre taUil sau Saul zicandu-i: "Fecior de
fetele cele ce se dau de buna voie, aU nu stju:
eli ca prietene~tj tu fiului lui Jesse, spre ru~i
narea ta, ~i spre ru~inal'ea descoperirei maicei
tale" (1. Imp. 20, 3n), el nu se fU$ina, de :;;i vorbele
tatalui san erau plille de necinste _~i defaimare; did
eeia ee Saul spune prin aceste vorbe, .' aceasta 1ni
samna: (Fecior din fetele cafe turbeaza dupa barhat ,..
. ;::>b

., ' ,

Sa

453

OMILIA XXXIIl

OMIUA Xxxlll

452

care alearga fn bratele eelor

..
.
.
.cosule, care nu ai nimic barbUtPrez,entl., mo~e$ltule ~l frispre ru~inea ta c::i a maie . at elsc m tme, ~! care t rae~li
C'" '2 (),
..,.
Cl a e ce te-a nascut
D
, ::: ,.HJ'~ pentru aceasta s'a fntrj V' 1 , ~. :
:)' . . ~I'~
~au~
sau
s'a
ascuns
!lP. p)? GIl .t~t~t~ ~" a rugp t de l~b!tUl
ln~a ''''
",; m'
-~ U, ,.JD .f'on~T'a
r.n ~'. " I
_ " ~ .... ~ ..
",to; ",1
,anunea
''~~''
- i"''c.

.....
,.
\ I t.. ... l'lJ'''
.1I~o u.:
... . rl c~ . . . , ~ .t::I.~
~J -, ,.c:.", C
'Oe~l
Saul
er.';
ne
n tll;',;j ;o'i'<' ~,v' ~ ""J,>:;'~'._ ,_~~ ;,r& 1)11v1t1.
""
"'_ '
... , p .,
n ::;l'n", r .1 t ,,1 1, de.- "
-,ionab',an
t
'
.el'a {"eClOrul
j'mparat
_; lara
. --.:;; ,DavId
-- ~- era
'\'. ~,llJf\
.
u1u.,
f
.
.
.
81 eu to""te acestea ~t
nl" CI a9a
~ . e1 nu ugal'l\l
~I .p1'1b,eag.
1'
S8 r' A' na
.
'uragoslea ce avea cal v d'
.
U
u9
de
nu se oarta
.ra. .;'lDsuul, fimdca "dragostea
'Ceia ce ~ste min~~a~~~u~:~~J;t'e~lU ca.utau ale sa~e":
nu lasav pre eel bat'oeorit d
' e. ea.n numal ca
ci illca Ii face de a s~ i b e , a se mt!,lsta :;;i arnari
toato cele
I0..nathan:
lrIsteze, el se mandyoea " r l C<La sau, In Joe sa se i1'1-cum aT'
fi "ost ~
c'--'D~'
uragostea catra
." . .. :

l'
. David' "'0.:;>1
nareav.sau
lev,,n{:ununat

:
ago~lea nu :;;tle ce estc ru~i...
alma-rea,, ;;l d8 a cela ea An ~
A "
b~tlUne pe om pentru lucrur.i de
. 1 ca pun? .l,n a msa k: acopere. Ru:;;jnare e~te aDOl~cele~ pe .~,:re a}tll
ue cauta
.dragostea, iara nu acolo
d e . v, un e llu ;:,e9 ce este
mejdui pentru eel iubit synde este ;o~ba de a sc pri. a ~ su er1 toate pentru eL
_-Cand zie toate" u ,~,
matoare ~a de ild~ ~u cr~zl ca ~pu~ ~i 'de cde vata-sav~r'71 ~ine 9tilee fa..l~e~t~,deil~l~.e~a l~r1Ui tana r dea
.nu J\~be$t\. dupre .Qunima.i~~l ()~~U, ~n~.l .ca aces!a
femeleeo'lpteanca~
Q'
.
' '" s
. a m ararat eli aceta
~
, _ b
' vlngur acela ~ste ~ '3.
\Tar. at 'v cayoe
1
t
. . ' . t:I' '.c""re
ade~
.. c"uta
'"
,a In
eres: 'e
b' ..'llIDe<>te.
~y
.alunga aeest bun npOl C.:llar
. I\~l
~e
Ul 10 It, lara daca nu
"'pun
. e de mll" de
-on ca 10 be9te totu . < .' ." -U '--' -"'> ~.
loti ceila1ti du'~ma~1~ Jll reahtate este maJ dU$man dedH
O

.-J

F'>i

?I~pa

.....

A:

"T""'>

sufe;jt~'7 ctBl~C~!.~I B~' ~~Ia,:;;i

.L 1

!,

'

G. -

0> '

Toarte~~;u~ : J~Sll $i Rebe.ca odinioara? fiindca iubea

r~ci(Ig~o~~,t al~r~at 911~ in$elaciune,

fiindca ;;iprim~jdiea nu ~ra e~ea , e a ,fi descoperita.,
jacob opuna' nd .
. um s ar mtampla. . Ba inca
,
U-I-se pentru moment
..' , A
mea sa fie blfl,stamul t"
fi (~ll Zlcea:" supra
~i vazut duh apostolicesc;~~ f~ e. ~ (F~cere 27, la):
Pavel a preferat _ daca'
~ele . . upre .ellm $1
intre. eel mi~, 9i cel ~~re s a1' Jeu~alaee Q comparatie
Iude~, tot a$a $i aceasta femeie pref ~ndathema pe?t:,u
mata, numai ca co ilul sa
u
~ra e a fi blastabunurile ea Ie acor~a e~piYu~fie
fi~mde-~UVanla~.
Toate
.
m ca nu era dO\lra

. :;;i nu se rU91na

454

OMILIA XXXIlI

. OMILlA XXXIII

a fi $i dansa binecuvantata de Isaac, iara ralele singura .

se pregatel't de a Ie suferi; $i totu$i se Ducllra $i se'
grabea in indeplinirea dorintei, ba Inca era nemulta- ..
mila de intarzierea desfa$urarei imprejurarilor, de$i ii
eta clefa.l;."!' ati),tp.3. primejc!ji.. Fiindcii S8 temeA: ca nn

cLlmva Isaac sa 0 apuce mai 'nainte, $1 astfeJ~u sa-izadaruiceascii -planuL ei eel iscusiL. De aGeia, grauil1du-se,..
eafi?i seurieaza pana $i vorbeie, $i impinge pe ti:\'nar, ba inca lasandu-l de a raspunde cateva cuvinte,
ea l"a intimpinat cu un mt1ol1Etment desttll de puternie
-spre a-I convinge. Nu i-a zis: degeaba grae:;;ti acestea,.
si in zadar tetemi, fiindca tatal tau ftind batran este'
j'n 't ell'>
w"
t"1
.' - Ct::~"
. ~ A~lUpl"fl
.11JSl
~,~ Ii.mp~zlelunea
Slm,lrlOr,
lnsa
'-'
_ ..
mea S2v fie blastamul tau, fiule" , numai 'ea tu sa.
nu eompromi~i aceasta uneitire (opip.'l.), sa nu pierzi vinatul, ;;i nici sa nutradezi vistieriea.
. Dara apoi insu~i Iacob oare n'a slujit la rnda sa
de doua o1'i c~.te 7 ani ~ Qare nu impreuna ell s!ujba
s'afaeul ' si de ris Denlru jnsalaciuneaaceia ~ 1) Deer ce~'
Oar-esimta, c1 ' ace'l riziiic f Gare credea e1' purtarea
: socru\uisa.u Laban ca necl!viinta, c.a eY. (lac-ob) libel'
fiind $i nintre cei liberi, $i crescut ca un nobil, sa,sufere
din partea rudeniilor cele ce sufereau slugile ~ Dealttnintr-eiea este (;unoscuL ea mai eu ' santa aceasLa intristeaza. pe dneva, c~ adedi sa. , sufere . neeinste din
partea eunoscutilor $i a rudeniil()l'. - A$a dara credea
el purtareasQcrullJi-sauca ne(;uviinta ~ Catu,?i de putin.
$i cauza nu era decat dragostea, care chiar $i timpul
eel lodelungat l~e a slujit. ella Laban, I-a transfol'mat
in putin, dupre cum ~i zice scriptura: ,);;i erau (anii)
inaintea lui. ca ni~te zile putine" (Ibid. 29, 20),
ataL de departe era e1 de a fi scarbit pentru acea slujba.
A$a dara are multa dreptate fericitul Pavel cand zice:

"Dragostea nu se poart~ CU necuviinta".

"Nu cauta ale sale. nu seintarata". Spunancl

mai Inainte.~ ,Il.-U---Se.-..poar~n.ecuyiinta, aicj arata

fili modul cum nu se poarta cu necuviinta. $i care anume
este modui acela ~ "Ga flU cauta ale sale", ziee.
Cud pe cel iubit dragostea it vede In toatc, 9i numai
atunci
se poarta cu necllviinta - daca .s'arputea ziee
.
.

'

"

') Nota. A se vedea Cap. 2'7 ;;'1 urmil.!,orli din Cartea Facerei

455

a$~ -:-~cand n.'! P?ate schi~b~ sau ..preface pe cel ce se

p()~rla neeuvnnelOs; ad~.ca .ea ~ac~ ar fi cu putinta ea
prll: pur~rea SCI: neeuyl~ncJOasa sa, poata folosipecel
lUbIt, ?-po~ at!;ln.Cl ea QICl ~u gonsidera faptulacesta ca

ne.CIJV1~.nta.~Ca(;1 pBptrU . dansa ace1a. estc totuL Ace'a sta ~s.t~ , a~evaraUi dr?-goste, de a nu vedea fn CAl r.e este
l':JDlt$I In eel (ee: lUbe:;;ti:' aoua ilin!id0:sp<'irtite.cinn .om
SlOg-IHo,"":" eeJ& ce de nicajI"i nu vine. 'tlA~fl; n'u'l~"I' ~ .;,.;

.dragoste.
.
' -----" .. ~ . ... "" ~.. u
. v' . A$a ,dara
'; !:H1cauta . ale tale, ea sa afti ale tale,
c~cl,cel cecaut~ ale ~ale.3 nuafia ale sale. De aceia $i
ZIeea Pavel: "N1l11em sa nu eautB at sau ci fieca,re al a~tui?-" (Cap. 10, 24), flindca interes~l' sau proprm. zaeB m mteresul apr'oapeIui, $ial .aeestuia In a1
c~IUllal~. Dupre cum cineva avand ascunssub ca~a me, gIe~;u!UJ ;au!'u! sal..! Pfopriu, s'~r lepada de a se duce $i
a:l.cauta $1 desg ropa, $1, prin urmare, nu ar maj vedea
lllCJ::-Orl~'t~" ace I ~ur, tot a$a $i aid, did eel ee nti voe$le
~ ca~tav m folosmta apl'Oapel(li propriul sau intcres 9i
rolos!n1a, ~~u?e va Invrednici de c.ununiieac.)rdate pentru
.''l.ceast8_. t.ar.l ; Du mnezeu.:dB-aeeia -a-u#{}ozitat .inte-I'Bsele ,_
noastr~ in ,a$.a feliLl~ ca sa tim Ieg~ti uniide altii. Dupre cum c1Oe~a de$teptand pe un copll sonmQros; l'ar face
de a urma pe fralele sau, cand n'ar vol delasine. prin
aCeast~i!1Credi!1taza frat.eiyi ceia ce ii este plaem $i iubit,
ca~sttellu dormta acestUla de a-I aVeEt sub stapanirea
sa .sa.nu sei:uputineze, ceia ce~e $i intampla, t.ot a$it~i In
cazu.I d~ fata Dumnezeu adat int&esele fiecaruia aproapelm sau, caastfeliu sa alergam uniia in ajutorlll altora
" $~ sa nu firn,:?ezbi:nafj. $i daca voe$ti sa ~t.ii, apoi ~lCeast~
8.1 putea~o yedea cmesa. petl'ecandu-se chiar 'iii eu ilOi-eari
v.a vorbltp ae~m, dici interesul meu in tine sta, $i 1'010~mt~ ,ta 10 mme.Pent!,ur.a ti~ iti este trebuitoriu d~ a'
myata relece sunt placute lUi [)umnezeu, insa ac:easta
ml .s'a. ineredintat mie, ca astfeliu prin mine SEt ocap.etl , .$1 ,de. aceia te gase$ti silit a alerga la mine. Dara
$1 mle lmI este folositoriu ca tu sa devii mai bun, tiindca
pentru accasta eu voiu lua 0 plata marc. Dara aceasta
iara$i S!a, in tine, $i din aceasta cauza rna vad silit de a
te urmarJ pas cu pas, ca astfeliu tu sa devii rnai b-un
In -aceJa,;,i . timp $i folosinta' mea sa 0 ia-u. dela tine'
sau mai bine zis prin tine. De aceia $i Pavel zicei:\.;
"Caci care este nadejdea noastra? _... Au nu ~i

457

OMILlA XXXIII
OMILlA XXXlll

voi" ?, :;;iiara.~i:." Nadejdea mea, ~i bueurlea mea,

sau eununa laudei me1e voi sunteti " (1. Thesal.
, 2. 19. 20). Astfeliu ooci, bucuriea lui Pavel erau uceoicii
iUi,;;ibu':;L1)'iea lui 0 aveau uoonicii. Deaceia;;i hlcrama

c@,n(1 n' vedee: vatalX1aticll ceya. $i iara~i int~res,ul ~i

fol')sirH.aaceioraerau
in PaveL -nenint (.:.<\J'e $ll,l(;ea: -.,

~,PfJntl'U nad8JdB~i lui Isr aiLcu aeest lantsnnt

legat " ,(Fapt. 28, ,~O), I$i iB,ra~i,; "Toate Ie rabd pentru
re
.

'

'

'

'

'

'

.'

-,-,.,

:" -

.,

, ','

"

eei alesi, ca si aceiasiidobandeaseanlantw

"
(IL Timoth, 2, io), Aceasta ar putea-o vedea cineva 9i
in afacerile lume:;.;J.i , dupre cum zice: "Femeia trupul-

san nu-sisUipaneste, ei barbatu1; asemenea ~i

barhatui tlupuL sa\;1.nu-'~i stapane~te, ci femeia",

Tot a$,a-;;i oo~. cand yOim ,de a l)e lega ifnpreuna

GU ~Jt1i, aceaita faeem, <,!,decii ea nuUisam nici pe unul
de 3, fi st~'J3.n pesine, ci lntinzand capiUul lant ului
fad~m asa r,a a ceJ(i:;.a, fie, legat, de acesta ~i acesta
de ' ,acela: Vde$li poate a vedea aceasta petrecandu-se '
91tudipiteniilo cetatilor'? Ei bine, eel ee juded nu sta
ea. 'sa se judeee pe sine, ci cauta interesul aproapelui.
Darii $i cei stapaniti 19i cauta interesele In sw.panitoriu,
prin ingrijirea, prin slujba ee i-o dau, E,iiprin loate celelalLe. Osta9ii deasemenea iau . armele pentr'u noi,caci
,If8;?tTU (~~{i)~;I:.e J!~imejduesc, dara9i nOi, p?:?tru ~dan.9n, ne
.t,nidnn, PlD.dC,l;), hral11l lor este dela nol. ~1 daea Vel Zlce,
ca necare face " a,~, cautandu-::;i interesul, aceasta ozic
$i eu,. ~nsa ea interesul propriu segase$te prirLaprila",pele, , ~i osta$ul dae;),. nu se lupta pent~ucei ce;;l hranesc, ,utunci nu are pe eel care-l sluJa:;;te la aceasta;
~i aeesta iara:;;i daca ' nli hrane$le pe o$ta$, atunei nu
are pe cel eare-l apara de vrajma:;;i.
Ai vuzut cum dragostea pretutindeni se intinde, 9i
cum ' pe tnate Ie jconomisa~te'? ]nsa sa nu te obose$ti
pana cernai intai nu vei afia intregul lant de aur pe
care-l formeaza. ea, Zicand ded apostolu1: "ea dragostea nu eauta ale sale", mai departe splJ ne $i de
bunurile ee se nasc din aeeasta, Si care sunt acde bunuri'? ;, Nu se intarata, zice, 11U gande$te raul".
Prive$teiara$i, cum ea nu numai ca stapane$te raul,
dara inca nid nu-1 lasa de a-$i lua inceput, dici n'a zis:
\(se intariUa, dara nu birue$le, d nid nu se intarata, 9i
.

nctici !,1'a zis: n,;! f~ce raul,ci nici nu aande<:::tc

a eea nu numal ca nu ~a
.,
.. _0
'(
raul,
. b't d ,- ,. '
, ,' I,~e mCl un rau eontr'a celui
l~(>~, :ra_~~cIL' nu 19; !nChlpUe macar a$a eev8" C
d, .. ,,, il: .putel:l. _l$A~~'aUi, sau Gum s::arlntara'l' , . ,~m,
Btl .se.,1l1Joseste
' m~,: ,...,,], a-S!
'. ,, lnCPF'll
',. . , 'V"'tn
} t , ~a
Care
' ". ' ni Cl.j.;;:'.AI..",e
", " , '?
'e
d un~c ~i esi.e~zvbrul rbai'!iei . ' , .' - e' .~ 'lau,, : "Nu sebticuri1 denedre'ptate" ade ~
.' .
~Jm~ d,e ' c~ieepatimesc. rille, 9i nu numai c:~~;~.~a~1
~19a ,,$1 eera_ c~v e~te mal ,mult, ca "se bucuri1 de a.de- '
ar , adeca ~a-l, pare bme de eei ce propa$esc, ceia ce
sf/une ~ave~ $1 alUre;:j,: "A se bucura eu eoi ee se
bUCUl~~l, ~l a pl~.nge eu . eei ce pIeing" ROm. 12
1~): PI 1!1, urmare, dragostea nu nizrnue..~te ~~U(S8' ~eme'
tc:;;te, ?aCl, bU!1Urile stTain~ Ieconsidera '{!~ \Je ' al: sai~
~ .
f..propr,}.
. . Al' vazut acum
' ~. : C"',",",: ,drAa"
' -ovs I,eo:. IDeetul
ell mcewi
ae~ ,~?~er. p~ ~el hramt ~l erescut de dansa ~ Cand tu
e~tl rara mtarItare, sau fara mapie 10 "'ufie'ul ~x..
~ ,
e$ti e~l rat d.e za visye, ,$i libel' de ori~e p~tid)~,L!b~:~~~
~easca, :;tpOl cugcta vsm,gur,Cii te~aj Izbavit, in fine
e. natura omeneasea.-91 ca te-ai facut eaal cuinm>rii
pr10 aceasta., Dara apostolul nu se muItameste n~b~ ,
eu acestea
UlIlal
fi'd
v
, Cl
- arc~nca $1 I!lal mult eevade spune
10 ca pe cele mal putc'rmce e! !e , JUDe la 1
'
,
e aC~la. a aoge: "",,<,)ate Ie ,SufBre(4 (Veri; }\
and .este
~ d ste
\ mllostl
"" '" Vil'e,
. '-,a poi
r
Cl'
d ~ mdell10aa
,'" .1::{ .' ,,.!:ib
~.""'" (1.arezcan
, :',11a t~c[). <l;r vem asupra el lueruf'i grele, de nesuferit
~au ' a Jocorl, sau rane, sau moarte, san ori$ice, dra~
S0.stea pc tO~l~ l~ sufer-e, Aceasta se, poate prkepe d)n
cem ce, a p,atl~lt fericitul David. Caci, in adevar ce
poat~ fi m~aI .gl e~ ~a. a ve~ea, pe fnsu$i fiul res;ulat
c~n!1 a tatalUl, ~taramt de tlrame . 9i insetat de sanae
par~n~esc ~ pa~a. $1 ~cest farJt fericitul David n sufe~~
Jl1 hm9lo, $1, mel macar n~ scotea vr'un cuvant ama;it
contra, ~,~e!Ul fiu ?mOrHOl'lU ~e tata. ba inca lasand eelelal,te f!::JJl 10 .sar.cma generahlor o$lirei, el se fn riia, dp.
man
lUll ea acehn fiu nerecunoseatoriu 1) P t
.g~ este,
eu
ade
a t t
)'
;' .
" u ,ermca
~ ~a" e,me lea dragosteJ,$l de aeeia toate Ie <:ufere
Pana, alci ar~sto!ullasa a se intelege puter~a ee~
marc a dr agostel, lara despre bunatatea ei vorbe$te prin
n

v"

"

'

.' . -

'

OMILlA XX XIII

OMILlA XXX ill

458

cele ce urmeaza: "Toate Ie nada,jdue~te,ziee, toate

ie crede, toate Ie rabda".$i ce va sazica , ~tJoq..te
t e '''~. __
A.d eca toate ceo
1e . h. n~e. 1NJ U 5e I
aJ ue~
ea1e l1d.vdv'd
pada de eel iubit. zice, ci de ar fi cat de netrebnic, ea
silirue::;;te j lii.lri:'pi;?;,lHlu-i, ingrijindu-5e de el ~i ipteI'esan- '
d.ll-sn dG:)nroancn. "Toatc Ie c r ede.'\ adeca m.lnUrn ai
dl nadiJjdu8E;te cum :,)'ar , ID.t.?.mph, Cl';;lcrB(!c~, timdca
il WDe$te foarte l1)ult. Chiar dadi poate n.n s'ar des fa. $ura. Iucrurile dllpanactejdea ce 0 . are,$l acela ar de'Ven! inca>$i mai gt'eoiu, lotu$iea ~i pe ace:otea Ie slltere,
caci dragostea, zice, "toate Ie rabda {(.
,.Dragostea nici odinioara nu ca~le" .(Vers. 8):
Ai vazul unde a pus el sfarsitul draO'ostel, eeIa ce mal
ales esle calitatea eea mai admirabil5.a aeestui dar'?
Dara ce va sa: zicn. i7 ntl C,9~cle ((? ,,(\;deca ,cit fiU se dizoiva,uu S8 nimice~te, nu S8 intrcrupe nici-odata in a
rabda , fiindea ea toate Ie ~ufere, toate Ie rabda. C~l .ce
iube$te, nici-odata nupoate ul'i, ehiar de ar fi O{'J:;>ice
irnprejufBXe, 9i ..itCesta toc.ma.ieste cei mai mare bun ai
. dragostei.,Asifeliu era. Pavel, .pen~ru ~are ~i zi~ea_: . " C~
do ara aSl face trupul meu sa rlvneasca;- ~1 -sa
mantuesc pre vreunul djntran~ij" (Rom. 1 t, 14),
~i a ramas nadajduind. Deasem~nea ~i pe Timotheiu H
~fa.tue~i" zic~nd: "Slugii Domnului nu i ._S8 c a de
sa se sfadea sca, ci bla nd
catra toti ...
cu blandeta e erta nd pre cei ce stau impotriva,
poate candva li va doa Dumnezeu pocainta spre
cunostinta. a devarulUl" (U. Timoth . 2, 24.25).
1) Dara ce '? zici tu; oadi vrajrna~ii no:;> tr.i sunt 'i>i
Elini (pagani), ~poi n~ trebuie a-i uri ~ A U~!; da, in:;,fi:
nu pe dao~ii, Cl credmta lor; nu pe om, CI fapta lu~
cea rea parerea lui eea conrupta. Ornul este lucrul 1Ul
Dumne;eu, pe clod ralacirea este lucruldiavolului. A~a
dara sa nu amesteci cele aJe lui Dumnezeu, eu cele ale
diavolului. Dealfeliu ~i ludeii erau blasfernatori, prigonitori ~i batjocoritori, E;>i g raeau mii de ra-Ie de Chrislos;
v

" ,

!..

...

'.

_.

.. .

" .

".

.,I

sane

1) Pm' tea mOl'aW. Lauda (engomiu) adusa: dragostei, prin

mai mulle exemple, !?i eli noi nu trebuie de a ud nid pe cei .. ne:1
cucernici, nici pe cei pacatol?i ci sa ne rugam pentru dan911, 9
sa-i sratuim cn . blandeti))l . ( V e?'on).

.. _-_._-----

459
- -

dar~ -o~re pent~u aceasta Ii iml Pavel,el care iubea

pe ~~:I'ls~o.s m?-l ~ult de~t vtoti '? CiHu~i de putin, ba
l~cav 11 :~I ~ubea, ~l toate)l fac:ea. pe~trudan~ii. Acum de
p~lda Zicea: Buna-vomta mUTJel mele si ruga-

~nmea ~ea .1?2"tI'aJ Dumne~eu,

pentru d<1nsii este

.,cd. asi fl
PGltlte~ Snsu-n1i an anathema .dela' Christo~
p~r~tru ~ratiimei" (Rom, 10, 1. 9, 3). Tot a~a ~i lezeehiii
v~zan,du-l vpre ?am~itffi. ~iB?ti, "Zic0a : "Vai Doamne!
Au aoara vel perde to ate ramfu;;itile lui Israil"
p_ezecl~. 9,8) Y $! Mois! .de asemenea: "De Ii vei ierta
Lur' pacatm, larta-Il "(Exod. 32. 31). Dara, zid tu,
cUn1?e spI~n e David: "Au nu pre cei ce te urasc
p~e~!n~ Doamne am udt? eu urrteiunedesav3:r~l1~ 1-[1111, U!:l~, vpr~ ~di3Jn7ii" (lis. 138, 20.21) '? Trcb~~J~. sa ,~~t:n1 _ !.~sa, ca mel, nu sunt zi ~e din partea lui
Da.VldtvdLe cele .ee sunt m psa!mH lUl. lata, ItA -pil..-1a
_c_~ = SR~I!e, )n~u~i e1 :"Saia~Iuitu-m-am eli s~lasele
l~l ~Al1~aI'" $1 . ,,--La rlui Babiionuiui, acolo 'am
~~zu t ~1. am . plans<~ (I.b~d . .J i 9, 5. 136, 1), de:;! el n'a
vazut nH~l B.al)lionul ~1 mel sala~ele lui Chidar.
....
DeaJtm!~!tre!ea astazi ni 5e cere i?i 0 mai rnaI-e ilio-
~Ot~e, . 1)6 a~eIa caud uGenieii -cereau ca. sa se pogoare
~~e?m cerm, ~a pe t~mpul lui llie, "Nu ~titi " ~li zice
c;n.rIstos -:- ."al carUl puh sunteti VOi".(Lucit9,55).
P.e atu!lc~ It se p~:>roncea dea uri nu numai necucernicIea, .cl ~l I~re ce! necucernid, ea, ou cumVEt prieteniea
? ~~ .ga~:;;llsa .de~m.a c~au~a denelegiuire pentru credinCIU~I~ ~ue acela n depar:ta.pre. d~n:;ili ~i de fudenii , ~i de
conta\j,t~l ~u JleeredmclO~ll, ~l, In fine, lilngractea din
toa,te part~le. Dar~ acum cand ne-a adus la mai inalta
filosofie,. ~l ne-a facut mai presus de 0 a$emenea vataIl?ar:e; .m por~)O ce~te. de a ne apropiea de cei necredinClO$l ~J de, a-I cher.!l~ Ia noi, fiindea dela dan~ii nu ni
poate v~m. vree--vatamal'e, ci dela noi mai ales aceia
VO!' avC'a. folos. De~i ce'? zici tll ;oare nu trebuie a
;Irl ~e C~l necucer,mci~. Nu a uI'i, d a milu1. Dadi tu
11 ~ ~vel. ~rl, cum Vel .pute~ intoarce cu w:;mrinta pe eel
r~taelt. ~um te vel ruga pentru cel necredineios'? Cum
ca trebme a ne ruga ~i pentrunecredincio;;;i, (1sculta

s p;c. :n~:j.nt1)jr'e."

iar .ii ~HA Qf.'.taspuDf~h:

460

OMILIA XXXlIl

OMILIA XXXIn .

"peptru !rati, ~i jnca nu_ c,um s'ar fntampJa, ci ~i aici cu

bla~deta. para tu nu t~~a cele ce urmea:z.a dupa aceste
cuvlOte, Cl lea?aoge aiCI. In ctdevar, ca dupa ce apostohJl ,~ zis : 1,$1
IJtj va . 1r.lso~itil;;U el" a a,chws
i~ed,!e~t:
sa.J1u,.} s~CQtiti . ca .prB U.D. vr~jfnaf;3,
. eLSa-oJ lnvataotl<2a peur~rf'atB "{Ih10. "Vcrs. 1.5). ..
. Ai VR~ut cit vapo~tolul n~a pororicit d88, urf'pe om,.
Cl Jucrul lUI cet Fall 1;;1 netrebnid Caci lucpui diavolului '
e~te de a ne dezbin,a .l~tre noi, ~j, d~ aceia mult '~-a .
batut. caI?ul ~e a. mmIC} dragostea dlOtre oameni, ca
astfehu ~a tale Orlee cale de indreptare, :;;i DC acelarle
pilda sa-l tina in ratacire, iara pe tine sa tetilla In
desgust fata de el, 9i astfeliu sa se inaracteasea diil toate
I?ar[.iJe .ori~e drum sprc mantuire ' ~ . acel uh~ Gand 9i
~?ctorul ura9te pe cel bolnav, 91 fuge de el,iaraMJ. bolnav
d~spretue9te pe d0ctor, apoialund cand se va ridica
dm pat eeJ bolnav, dt:v.:-a 'niei .Jlcena nu cheacoc'i Ja siDe
pe aecJa, ~i niciacela J111 se duce la ae.8 slal' De (;6 srm,
ne-mi. lldispretue~ti !;li fugide el ~ Caeste nccucern'ic?
Apoi toemaide aceasta treblliea te apropiea $ia-l vindeca,! ca ~stfeliu ~a ridici pre eel ee se ga~eh bolnav.
DaTa daea poate are 0 boala .care nu se poate vindeca,
t~ cu .to<;l:~e acvest~a fa din,parte-ti ceia ce ti ~~a por~:mcit
sa facI, mndca:;;r luda era bolnav de 0 boaia nevmdee~~ila, ~i vtotu~i. Dumn.ezeu n'a ineetaL de a-Hngrlji. Deci,
mq tu :sa ou IllceteZl de a te iugrijl$ 81. .Gltii;l.l' daca .
poate al fncercat multe, ~i totu$i n'ai putut sa-I izbavesti
de necucernicie, ~isa prime:;;ti plata celui izbavit, totu:;;i
il vei pregati pe acela de a~ti admira b1andeta La ~i
atunci intreaga ta sla va va trece dead reptulla Dumne;eu.
Chiar ~aca ai face minuni, chiar de ai inviea mortii,
sau once de acest fel1u, totu9i nici odata nu te vor admira atat de mult Elinii, ca atunci cand te VOl' vedea
bland, lini1;>tit $i purtanau-te eu dulceata catra dan$ii.
Nu mica este aceasta virtute, fiindca, multi sc yor izbavl:
cu desavar1;>ire de rale. Nimic nu poate sa atraga ata.t
de mult ca dragostea. Pentru aeelea-vorbesc de semne
~i minuni-de multeori te vor $iinvidiea, pe cand pentru
drag-oste Ie VOl' admira ~i iubi; .fnsa iubindute de siaUI'" '
ca In treeerea timpului vor jubi 1;>iadevarul. Darad~ca
nu de fndata. devine credincios, tu nu te min una nid
te grabl, nici nu cere toate deodata, ei lasa-Ipada ce
te va lauda, pana ce te va iubi, ~i in trecerea timpului .

,,$,!

') Nota. A' se vedea NO,la d.in omilia . a V -a in Cor:1ent~riile

epistoliei a II c.:alra TI~~salomcem ~ p~g.334, u.nde se arala eroarea
din acest pasaJ, in edltlUneanoastra de Buzau.

461

Sa

462

OMILIA XXXIII

OMILIA XXXIII

va ajunO'e fili iaaceasta. $i ca sa atH cat de insemnat

- ste ace;t fapt, asculta pe Pavel cum s~ justifiQ..a ip~lf1r'L
unui judeciHoriu necredincios: "Masocotesc pte mine,
zice, fericit a ft., vrand sa respunz inaintea ta

astazi."

(F~pt? ~6, 2) . Dara:- aceste.8. Ie ~p(lnea,' ~1 ' HI.! '

DO!1tI'l.la-J iingm~l.,-sa

nu He una caaceasta-:- ci voind

. ;:':R ~;Tiu bJi'indevi sa sa ea$tigepe aceJ judecatoriu 116credinclU3~!$i dintr'o parte hi-(:iL5tigat, elc'arepana acum
era considerat ca ar.uzat, ~i biruinta 0 martllrise:;;te cu
g!as ma-re, eel pri:,!s in cu~sa , zicand ~n a~zul tu~ur~r
color de fata: '" Ihtruputm ma pleCl (ma COnVll1g1)
a ma face crestin". Dara P-aveLce i-a respuns'? Inca
maimult a intin~ mreja (cursa) zicandu-i: ))A~i potti

dela Dumnezeu t;;iinLr'u putin 9i intru mutt, nu

numai tu. ci si toti cei ce rna, aucl ' pre tnine
astRzi, '38,' se raca 'intr'acest feliu, precum 9i eu
sfmt, afarade legaturil~ acestea". (Ibid. vers.28.
.

29)~ Da ri'i..

ce spui

Pa~H]e~

ivout:

813

H''' " 1
"t
."? , '
."A.ara
~egavurl _ ._ . ~lCe-lC UlaJ .---:

vedea Cap_ 9, 16, din Matheiu~

fiU

numaj a crede intru el, ci si a patimi

p~ntru d.ansul "(Filipp. ~,29). Atunci iucrul piacut

era, ca Cel ce auzeau vorhmdu-se de cruce sa nu se rui$iI?eze, $i d.e. aceia el pru;;e9tecu timpul f~l dezvalirea
t~InA]or" NI~:l. in pa18J~1 impara!ese c:l ndilitroduccm pe
cme'!3" nu slhm pre ceLmrodusClea vedea ceie ditlauntrn

rr~'H'~, .D aint~' 'd,B~ a" . pr~;;i ~ves.tibu.i~]1 . ~;)':J .intiaf'.e?, io, paJf:tt,
G(iClilUmal a~a cane! -so va vp.Cie"t i"f1a.untru. siva nrivl.

vei mai avea la urma, daca tu te ru;;iAezi - ~i fugi de

iegatul'i, ~i inca -in fata unui pubiic aUH .de numcros?
Oare nupretutindeni in epislolele tale te mandre;;li pentru
aceste legaturi, ~i te nurne$ti "legatul lui Ghristos",
iarEi. laotu! a('.elani-1 porti in toate partiJe ca pe 0 dia:dema imparateasca? Deci, ce s'a lntanlplat acurn 'Cit-te
aperi de aceie legaturi f Nu eu rna apar de dansele,
zice, <.;aci nid nu sunt ele atM de lncapatoal'e, spre a
prim\. iauda mea; insa alIi aflat dela stapanul_meu ca
nu e bine de a pune petec nou pe haina veehe 1) ; i;>i de
aceia aro spus a~a. Cad pana acum ii defaima cre~in~-
noastra cre~tina, ~i stau cu ciu;;miinie contra crue81, a$<'t
ca daca a$i mai spuue $i de legaturi, apoi de sigur ca
ura lor ar .devenl. $i mai mare. A fi legat lor Ii se pare
a fi un tapt fUfilinos, fiindca n'au gustat -tnca din slava
noastra. Deci se cuvinede a fi catra dan$ii cu ingaduintA" $i Gil-rid ii se vor invata a filosofa,atunci de .sigur
ca vor $ti fili frumuseta acestul. fer, cumfili mandriea (',e
o avem noi din cauza legaturilor), Cand el vorbe$te
catra altii de legaturi, apoi atunci nume~te acest fapt
char , zicand: "Ga voaua vi s'a dar~it pentru ChrisI)

tos,

463

ceJe deacoloi se_. vor parea minunate.

"

,
Deci, a~a_d?janim I!oi pe flU Elinilor: eu ingaduinja,
Cll dragoste, caCI dragos.tea este un mare d i:iscal, 11'1 stare
d~ f1 intoarce pe cine v-a din raUicire, de a-i preface
~leata, de. a-I conduce spre filosofie, $i din peatra, a.-r
tace om. $1 de voe::;;ti sa afli puterea dragostei anoi
ada-mi aici l,Jn biirbat fricos:;;i spa.rios, $i tema ;du:se'
pana ;;i -deltmbra, lui, sau unul rie'nfranat ~1 lute la
Il:anie,mai mult "feara decatom, desfranat $inerusinat
91" ~r~,fiue, av~l~d _cn s~nt: ,tQata I'auiatea,fili predii-l j~
mE~mle - ctl'agost81, introdu:-l, zic j'n girnnastica ei ,- si iute
..:llBl--ed.ca-f)t3---ilceL u~~ . ne'ndrj,znei.- .fle .... c:Rffi...i'---}.t~
ba los, mare de suflet, $i" cu u $Ul'inttL 'indra~ni~(i ~nrp. .
LOi:1ie. ~iceia ce este mlnunat, ca acestea se petree ~'il~
doara schi:n.bandu,,-se -sau prc~acandu-se , natura lui, _Ci
dragostea 1$1 arat.a putereachl~.r in ace~su~eLtimid'fili
se petrece acela;il IU(~rlJ, ca ~r cum cmeva a!' face 0
sa~le de plumb ca sa tae ca 9i una de fer, fara i nsa a;
U lace d e fer, ci ramanand in naturaei de plumb. Win.de$t.c-to bine: Iacobde- pilda era. fara vic1enie, sifl.Od in
c~sa f~r8: nici-o grija fili fara primejdie, vietuin'd lnIilli$te $1 lJbertate, intoemai coo $i 0 fecioara In salonul
casei parinte9ti ;-93. ~i el, zic, $ezand lnauntru casei
erasiiit de a sta.. ta ra treaba timpui 'eel mai indelun O'at'
~ind scutit de targ $i de cele ale targului, caci In b tot
tImpulel se gasa in pace $i lini$te adanca. Dara ce ~
Iata_ca deodata .ace?t om neprefacut, fiindca l'a :aprin~
:!iacar~ dra~ostl at~t de mult, e1 care ~edea intr'una
10 casa, prlve$te-l ZIC, cum dragostea 1'a facut staruitoriu fili iubitoriu de munca.
Acest;ea nu sunt . zise de m!ne, ci ascultachiar pe
acest patrIarh ce spune. Acuzand pe socrul saue! Ii
zicea: "De douazeci de ani de cand sunt cu tine"
(F~~er. 31, 38). $i cum ai petrecut acei doua zeci de ann

"Zma 111a ardea ca!d~ra; iara noaptea stlferea'm

464

OMILlA XXXIII

gerul, zice, ~i somnul se depaeta dela ocliii mei"

(Ibid. verso 40). Aeestea Ie spunea aeel barbat fara viele.;;ug, eare :;;eclea 10 easa~i traia 0 vieata Uni~tita.
Gu fD. . ea eL era ;;;i fricos, aceasta se vede de .acoIo, ca
numaieat segande~de a da oehi Cll fratele sauTsav,
~j el tntLt:;~~l"def:f'lciit-:Dftr13,apoi prive~tecum acest Jricos
,mud. $tapa,njLDedragQste; aii6venit rr)q,i Incb'azne~uecat
leui. Cad punandu-se -pe sine inaintea tuturor caun parapet,era gata de a E;e asvarli el eel iotai contra acelui
salbatee, care mugea de razbunare, dupre eum credea
el, :;;i - in propriul sau trupi~i pusese siguranta eelor
dou1'\- femei ale sale; ~i de care mai inainte se temea
chiar de a-I vedea, aeum dorea de a da piept eu el,eaei mai puternica era dragostea. femeilor lui, deciH
aeeasta frica. Ai ,vazut Clint c'.liml f.,lcOS, a devenit fara
de veste indraznet, nu ciLdoa""a ~s'a senimr)at natura,
ti Hind stapanit de dragoste~ Cum oa ;;;i dupa aeeasta
a Jost fricos, ese."poate v~(tea dinschimbarea locuintei
luI din loc. lll-loc".
lnsa nimeni EEl. nu creada cit celevorbite sunt 0
invinovatire adusa aeestui drept, did nu a fi fricoseste
vinovatie, de vreme ce aceasta este a rlaturei, ci de a
face din cauza fricei lucruri de acelea ce nu trebuiesc
facute. Este cu Dutinta de D, fi cineva fricos dela natura.
~i a fi barbatos' prin--Bvlayipace o are. Dara ce oare a
facut M.;;isl {l'<0a-rele'fftaYidu-se de un Egiptean a fugit;
~i a pdbegit dincQl(Yc.d,t,hotarelB tarei ~ $i totu~i acest
fugariu, care nici macaI', flU putuse suferiamen.intarea
unui barbat, fHndca guslase din, mierea dragostei, se
griibea de a, se, pierde impreuna, eu cel, iubiti de qansul,
de~i nimeni nu-l sUea la, aeeasta, dupre cum singur
zice: "De Ii vei ieeta lor pacatul, zice, iara de

nn

nu, ~terge-ma ;;i pee mine din cartea ta, care

o ai scris" (Exod. 32, 31), Cum ca dragostea face

bl8_nd pe eel indraznet ~i intelept pe eel desfranat, nu

mai este nevoe de nici un exemplu, fiinddi tuturor
este cunoscut. De aT' fi cineva mai salbatec deeiU oriee
feara, totu~i prin dragoste devine mai bland ca 0 oae.
Cine era mai salbatec 9i mai smintit deeat Saul'? $i eu
toate aces tea cand fiiea lui a slobozit pe du~man, el
niei un cuvant aspru nu i-a spus. $i eel ce ucisese pre
toti preotii pentru David, vazand pe fiica sa scapiindu-l,
nici un cuviint nu i-a spus, mai ales ca se petrecuse

------

----~-

OMILIA XXXIV

465

o in.;;cla~iun~ ?-t~t de mare 1); ~i aceasta fiind ca el

(Sa:u1 ) era stapamt de cel mai puternic frau at dragost81.. Drag9st~a ~~ie-a fac~ pc ?~. lI?-te1ept, dupre
cum n face ~l bl!ind, Da:ca, Clnev~l~l 1l,10e!;1tB femeia,
dup~e .cum tre.bu~e a 0 mbI,. apoi cbjar d~. aI' fi.(',At
deconrtJpt, totw;n, pentrud'r:ugostBaefnnvaood ,1",
,-.
- .. "
,T-.'
-,
.... . . , 1. . . ' : .... , - . ;
(,\zOOeQ, pe u a.lta. ,,::1- al e ~Ste Cq, moarv3a \.;.f'B,gostua"
,(l,an!. J~a~t. 8, 6). Zlee mte1eptul):1stfeliu ca a fi desfranat
~~ m~m(m nu vH1e,fa,r~ numai .din a nu iubI, Deci,
~ndc~ dra~ostea este c~eaLOa1'e.a orIee, fapta buna, de aceia
~a 0_ mf!ltram _cu toata exactltatea m sufletele noastre,
c?- ,sa m aduca multe bunuri ~i ve:;mic sa avem rodul
81..lmbel~ugat, ve~nfc inverzit ~i nici-odata vestejit. Astfelm. ne ,-,-om putea invrednici ~i de bUnatatile ceifl
v.e~mce. Ca~ora fie a 00 fhvrednicl eu totti, prin chard
~l JUantr,:0plea D~mnului nostru IisusChristos, -car!lia
~mp!euna eu Tatal ~i cu Sf. Duhse cade ~ sla-va 'in vec!.
~'-'-'.'

~.

. '-l.mll1.
.

OMI-LIA

"~i ori prorociile de

1e vol'inceta,
{cap. 13, 8).

XXXi~

VOl'

ori cuno~tinta
-

ilpsi, ori hmbile

se va stri(~.9:"

de

. Aratand insamnatatea dragostei, din aceia '0a. si cha~ur:Ile ca ~i succese~e vietei au nevoie de dansa, din

m;'ararea tuturor vlrtutilor isvorate din ea si ca tot

dansa devine un motiv de cea mai exacta fiiosofie aici
arata val?area ei ~i din aU punct de vedere. lara. ac~asta
? fac.e. vo~nd a ~onvinge ~i pe cei ce se pareau ca sunt
l~JOS!JI, daI?-du-!l .sa inJeleaga, ca ~ac~ au dragostea cu
dan~l~, ~pOl au ~l capltalul sau prmclpalul semnelor si
eu .mmIe nu vor fi mai pre jos de eei ce au charurl, ba inca cu .mult .ma:i pre sus de aeeia; iara pe eei
:e :1veay c~arur!, mar~ ~l se .ingamfau de aceasta, se
mcearca a-I umlh, aratandu-h ca nu au nimic daca.
nu au dragostea. $i cu chipul acesta urmau a se iubi
I) Nota. A se vedea Capit. 18-23 din Carte a I a imparatilor.
16038

30

~- .'

467

OMILlA XXXIV

OMILIA XXXIV

unii pre altii, nimicindu-?e ,za:v~st~a. $i w~uratatea lor,

ia,ra, iuhindu-se intr'una, II desradaClI~au. cu totul aceste
patimL "ea dragostea,' zice, r:U,pl.z~:~e:;;te;' n~ se
semete~te". , A$i'1 ca ' d~ pretutmaem 1.1 l:np!es!Jra. ca
ell un zidunesurpat, ,?1 eu 0 eone?r.dJe~tran~a~lUe.'
' . care Dirnic~;j to~tepa~imi!e,. $i d~alel. _ap91 de~.lO~a_?
rrlai : pute-rr~~eit.. i)t~ g ,CUlo-, a::. _~~ pu~ lD" . r(~~~~~r~e. . ~'~ :.~.~:'~:- .

adevar", adresandu-se iara~i eatra eei pizmatareti.

"Toate le sufere", vorbe adresa:te deadreptul d Hra eei:
pizmuiti. "Toate Ie na.dajd1,le:;;te", catra cei descura:
jali. "Toate Ie rabda, dragostea niei-odinioai'a,
nu cade", catra eei ee en u:;'tJr intas'au dezb-nat de

466

tiOI1CiIDen:te,'

';

C,tt,lo:,:.:-jJULeau !:Jil _ ~l,

fI)angae uri~l!e}a ~O!:,~,l'L.~vl,

dil , spre folos; c~ j~mpar~e

zice, aeela$i dUfl, $i ca

preeum vOieJe,$iea imparte din dragoste\ ytra nu;dlf~
datorie. Deer, chiar de ai priml p,'!tin:. , !otu 9l contrlbUl
in trup deopotriva eu eelelalte madula!,l, $1. astf~hu t~
bueuri de mare einste. $i eel ce are cnarllr1 mal marl?
are nevoie de tine eel mie, $1 ca, jn fine, eharul ?l~a1
mare si calea GeGt m ai inalta este drago~.tea. A?eStea
Ie ziceik, legandu-i CU~ lovdoita pute.re U~ll de ~ltll; pe
deopadc sa nu ereada ca,. SU~!t mal pre JOs da~a 3;,u dra-:
~o~teGi, jara pe de alta ca cel ce alearga dupa d~nQ,: ~1
~ p""frw9
~~oainra", r.altora
Ilhnk
omenese
nu mal SUral',
~

v
.;

n
f, ... -'
l~n. Y.Io1"1 ';--1-- ~
C"o;
....
filndc.a a,u ell . d3;n~11 rad-Helno. ' tdt.uru.
_u.r.l.lo_J., . .;JJ. C~ .
nid nu pol: a se certa. intre dan~Ji <?,~Ja:r _de n'ar avea
niei un ehar.Caei celstapanit odata de dragoste, est~ .
scutil de orice iubir8 de cearta.
.
,
De aceia aratandu-li cate bunur! vor avea dela
dragoste, a deseris roadele dragostei, ~ara "prin laude~ e
aduse ei, a infra nat patimile ae:e1c:ra, ' fi~ndcafiecare ~]~
vOibele spuse, era ca 0 doflone mdcaJuns de pute~m~
spre a Ie v~"ldecarane]e !or. Pen~rtl,. aCeIa..zl~ea.;
J . _

,-,Li!I. t.AI

.1

J.

i.J...l"'"Vo..,N

r..Y't

.l

"Dragostea mdelung rabda",

.....

, l J ULU

adresanau-seaJe~cat~a

eei ee se certau intre dan~ii. -" Dragostea Sep100Stlve~te", zlcand aeestea contra celor fatarniei $i de~?i
nati. "Nu pizmue~te", catra cei ee zulipsau sau il~
vidieau pre cei mai superiori lor. "Nu se semete~te',
adresandu-se celor ce se separau de ceilaiti. "N u- se
trufeste" zise contra eelor ee se ingamfau de dam~ii.
"Nu se poarta eu neeuviint.a", yorbe adresvate. ee:~
lor ce eredeau ea nu sunt dator1 de a fi eu lngadumta
fatii de alt.ii. Nu eauta ale sale", catre cei ~ ee pri\"-""
~ t ~ ~tV
A
veau de sus pe eeilalti "Nu se m an a; nu gandeste raul" catra cei batjocoriti ~i neeinstitLdealtii.

"N'u se bu~ura de nedreptate, ci se .bucura de

t: P-1.la.1 t:.
"
.L:cci, fiindeii:', d.,in ,t uate Dartile--0 '& f:,r-iitat. [nare st
inca prin exageratie; la urma iara~i face acel~i ]ucru,
din alL punet d'il vedere cu -mult mairr';'-'3,fI;:, zicand a~a:
J)~i ori prorocijle de vor lip~i, ori limbile de ~vof'
inceta". Daca aceste charm"i 's 'au fost aeordat pentru

inta,rir-ea eredintei, apoi cand credinta va fi impri1:;;ticata.

pretutindeni, negre~it c1i lntrebuintarea acestor eharuri
va fi de priso's. Insa p.. se iubl. unii po altii nu va inccta
nici-odatii, ci 'inca ~im, {Li mult va ere$te, ~:;;iajci ~i l~~
viitor) $i mai eu sarna io viitor .d.edU aeum. Aiei de
sigur ca sunt multe care slabesCc1l'agostea, eade pUda
banii; lucrurile, pat.imile trupului, boalelo sufletului, etc.
ac610 insB_ ni n1ic fijIl a!~estea . Dara daea yor lipsl prorocii.le, orj JiIIll)iIe de ,\lo r- ineet,?.~ J1U e nimic de mirare;

pe cand a se strica euno~tinta, aeeasta este eu adlwarat

ceia ce pr-oyoaca nedomerirea , fiindca ~i aeeasta a
adaogat, zica.ncl: "ori cuno~tinta de se va stdea".
Deci,ce ~ Vomvietui aluuci 10 necLmo~tint8.? Sa nu fie
una ca a.CE)8),>tl1,eaCi a tunci mai eu samA se va intinde .
cuno~tirita preeum _trebuie->-_dupre cum ~i ZiCA mai departe: ..lara atunei voin cunoste preeum si cui10scut 'sunt". De aceia ea sa nu~ti ir;(~hinlli ca, ~iC8,!Id
"ori euno;;tinta de se va stricft", el ~ uisatsa 5e
lnt:eleag8.' eEl, ~i cuno~tinta :se va desfiinta odatii e ll pl'Orociile ~;i ell lirnbile, apoi n'a taeut, ci a adaos ~i modul
desfiintarei sau stricarei ei, zica nd im edieat: "Pentru

ea din parte cunoa:;;tem !$i din .parte proroeim.

lara eand va veni cea desavarsit, atunei cea
din parte se va striea" (Vers. 9. 10). Prin urmare

nu cuno;;tinta se va strica,ci cea din parte va i!!ceta

de a mai fi cuno~tinta, fiindca atunci nu-~ numai aces tea
Ie yom cunoa~te, ci inca ~i mai multe. $i pentru ca
ceia ce zie sa 0 pot arata t;li mai lamurit,ma vuiu slujl
de eateva exernple: Noi de pilda ~tim ca Dumnezeu este
~ pretutindeni, insa cum ~i ioee feliu, nu ~tiYn; ~tim dea-

468

OMILIA XXXIV

OMILlA XXXIV

semenea ca toate fiintile le-a facut din ceia eEl n.u crau,
adeca din nimic, insii modul nu-l cunoa:;;tem; ~tlm d.easemenea' ca s'a nascut din fecioara, iosa eurri, nu ~tIm .
Atunci insa yom ~ti ceva mai mult :;;i mai lamurit despre
aces tea. . . .
. ... . .., . ', ~' _.. ~ >A~X A~t ~_

'ivlari. -: deJ.~arJe -i:~prJx ~~.r~t.~. ~J' ~!?~~~ta. CGt;~ ~:,~:e, ~1

uu putiil

l~L .n;pf.f"~tp,, 'f:irii~)di': ' " LttfKi 0ra:ll-:l~prlin(\

un -prune

: :

Tu.

gf~eainJ e~ ~n :pru~c e~etam,) ~a ~!1

prune gAndeam; lara aaea m am facut ?a~ba.v ,
am lepadat eele 'pr~nce~tl" .(V~rs. 11). D~r'a 51 pr~~
celaJalt exern-plu acela:;;} lucru II mvedereaza, z,lcand.
Ca vedem aeum ea prin oglinda - , $i fiindca
~ pus de fata oglinda cea vazuta , oarecum, a adaos:
"in g~citurEt (enig'ma,), ftr~Hantl in mod exageI',,:t
ca cunm;;tinta de fata este foartB miirginita. "Iara
atunci fata, ca,tra. fata", Pl1CaCl,lm Dun:ne~el.l ar
a'Vea fata, ' 'd intrebuinta~ aCeasta expreSlUne spre
a~ spune . mai invederat 1i" :ua.i .lamurit. ~i v~zut c~m
npl cunoft$tem acestea pnn l.namtCl:re, p,oeC8, prm cre9terea trupeasca l;li duhovniceasca ~ "Acum, zice, cunos~
din ' parte, iar-a atunci voiu cunoa~te, precum- ~l
cnnoscut sunt". Ai vazut cum indoH li-a smuls din
sufietul lor trufiea? Li-a dat aln1elegeea cuno~tint3: lo~
estedinparte, ~i 'cit \ ~t~MY Tii.d pe a:ea~~a ".~uno~!mta
CiuIltitanu 0 audela. &1n8. (Nueu lam CUllOSCU~ pe
dansulzice ci e1 ' rn'acunoscut pemiHe. Dupre cum
deci e1 mai 'intai m'a cunoscut , acum, ~i el mi-a .trecut
inainte, ~a ~iveli atuncivoiu .al~rga dupa ,el ma'l.. mult
decat acum. caCl eel ce ~de m mtuneflc, mtru cat nu
vede soareIe nu el alearga dupa frumuseta razelor soarelui ci ea ' (raza) se arata pe sine in timp ce stralu~
ce~te'; dara cand va primi lumina e~,a~u~ci, in fi~e, 91
el va alunga lumina . .A.ceasta va sa Zlca expresmnea
"precum ~i cunoscu.t sunt\nu. ca doara noi il v~m
~tl, dupre cum el ne ~t~e !.lre ~Ol, Cl dupr~ c~m. e.l.ill-a
trecut inainte acurn, a9a ~l nOl ne vom t~nea lJpltl de
dansul atuncea, ~i muIte din ?eIe ce nu ~b~ .a9um, v~m
~ti atuncea, ~i ne vom bucura de ace!- !er191ta co~vle
tuire eu dansui ~i de::cea ,filosofie. Ca ~aca ~<: vel cel
ce ~tiea atatea ~i inca era ~prunc, apOl c~.geta cat de
mari sunt acele lucruri. Daca acestea se vad acum ca

469

prin oglinda In gacitura (enigma), apoi de aici poti iI?telege lara$i ce feliu este fata lui. Iusa ca sa-ti deschld
putin - valul spre a vedea aceasta deosebire, ~i sa las
o!'l.recuJ:n a pa,truQde .Inuflet\-11 tau O r3,}l~" crtt ,dB Jntu-'
necata a acestei idei, :;tpoi ada-ti amiq.te ae~81e diu if',.,ea
,veGhe, spre a v'e dea cat de 111.int.~o~ri~quGit~u.m':-:'!>l:::".nt. ,,'
CaCl siaceiea dina.itlt.ea chatului ~re,;u !1'lt\,r!'$' seaJ'ih~3.u .
minunate, tns~ asculta ce spunedes'pl~e ele P~,veJ, dupa
char: "ea nicis'a slavit ceia ce el~a slavit intr'aceastaparte, pentru slava cea covar~itoare"
(II. Cor. 3, 10). :;li pentru ca ceia ce spun sa fie ~i mai
lamurit, apoi vom aduce vorbadespre una dill ierurg hiile ce S8 savarE;lau~i pe atunci, $i astfeliu 'vel vede~
cata deosebire este- intl'e-atunci ~i acum.$i de voe~tl,
... apoi ~a aducem Ja mijloc pascha,~i acea veche, i
aceasta de acum, $i atunci vei cunoa$te cc;vaqirea
paschei de acum.
"
.
SavarsauJudeii, iubitilor, savaIgeau zic, pasch a in
a:;;1l feliu,ca cum priveau in oglinda, ~i in gacitura
(enigma), in timp ee tainelc cele negraite eEl se l.nirevedeau in aeea_pascha, nici prin minte nti Ii trec:eall, ~i
nici cine era acela de care glasueau mai dinainte acele
taine,ci ii vedeau inaintea ochilor numai rnielul sacritkat, E;li sangele lui, ,:?i w;;ile unse eu saoge. Dar~, Gum
ca Fiul lui Dumnezeu va' fi jartfit, ca va eUbera ,1urn8iiZ " "
intr68.ga de pacat, $i ca va da din sangeleacesta Cf\. sa
guste ~i Elinii ~i barba rii, ea cerul H va deschide ' tu "
turor, ;:;i eele de acolo Ie va pune inaintea neamului
omellesc, ~i ca luand trup insangEn'J1.t Xl va ridica ill.a i
presus de ceriu $i de ceriuI eeriului, ~i mai presus de
Ingeri, dearhangIie\i, $i de toate puterile cere~ti, ~i ca
va ~edea pe lnsu9i tronuI imparatesc deadreapta Tatalui, stralucind fntru slava -negraita, - acestea nimeni
dintre dam;;]i, E;linici dintre ceilaI(,i oameni, nid nu Ie-au
~tiut mai dinainte, ~i nici prin millte li-a trecut vre-odata.
Dara ce zic acei cari toate Ie cuteaza ~ Ca ex presiunea "acum cunosc din parte'" este zisa pentru
iconomiile lui Dumnezeu, ~i nu pentru Dumnezeu; ~i ea
cuno~tinta de Dumnezeu omul 0 are in perfectiune. Dara.
atunci cum de senume~te pre sine prunc ~ Cum de vede
ca prin ogIinda, cum in gacitura (enigma) daca are totalul cuno$tintei ~ De ce el ca ceva extraordinar atribuie cuno~tinta Duhului, ~i nicidecum vre-unei alte pu-

OMILIA XXXIV
470
-------------_., ._- ----- --,--_.__ _...

(!:lorn. 8, 24) ~~i ,iara$i: ;,Iara cr8dinta este adeve-:

rIre a celor nadajduite, dovedire a 'lucrurilor
celor neva,zute" (Ebr. 11, 1). A~a c~ arlita:ndu.-se toate

"Cine ~tieeele ale omului,

afarade cluhul omului, care este intru , cl<lnsul?
Asa si ale lui Dumnezeu nimeni nu Ie !?tie, afara
de Duhullui Dumnezeu". Asemeneai;;i Chr~s!OsspUl:e

teri a crea.tiunei, zicand:

(ji

cele .crezute $i' nactajduite, amandouaaceslea inc.et.ea7.A.,

in t!mp' ce.:~r~:g~s!ea. , ~tun~i .rnai. m sama se ina1ta ~i
d,CVlne ,m al. interbantt1.t.a~ ,/\}e; Cl:";Cl -se B'cluce (~, ~dta laud.

(;ullostintaest<.:; numai a lui DumneZel! . . zicand , a~a:

"

t'"

"

,"

fV

doa,p). (',2" pre Ta.,t8J .-a vazli ,cmeV3"

' al:a,
. "
.
,"
.
--' - ,
r ' i ' " r'l"l':..ze'u
"'-'e1 ~ a' vl;!,nU1TH11'
ceVlcoeSLeueia
Lit.H 1 '-" . , C\.y la.
zut pre' Tatal" (loan 6, 46), numind vederea lui Dum~
nezeti cuno~tinta ' lamurita ~i9:~sav~r~ita. ~eci, cum eel
"NIL

471

OMILIA XXXIV
..

"{'O f"

'

ce ~tie esenta, nu va ~t1 ii3i iconomllle! - .fimdca oocun09.tinta esentei lui este mai mare deca.t lconomyleJUl.
A9a dara, zici ttl, nu 9tim pre Dumnezem) ~ Sa. l1 u. fie
una ea aceasta; dara eumea. Dllmnezeu este, nOl . ~tIm;
care iosa este esenta lui, aceasta n'o ~tim de lOG.
.
.Bi ca sa>cun~ti caexpresiunea : "acum cunosc
din parte"
cstc zisa pentru iconomiiIe lui, asculta
sicelece'ur~ea71i - -- caci'aadaos: "iara atunci voiu
ell T ~~-\~~~Je , nrtj.ur-l"s-i" i~i'inosr.ilt 'Ufit" Dara nu de
.i~~~;~1ile 'lui ~;te ~cun~s~;t,' ci ~l~ D~m':'1e~eu .. Beci-nimeni sa nU-f;;i inchipue ca 0 asemenea. credin0- este ~
simpla abatere, sau 0 simpla calcare de lege, C:1 este $!
indoita, $1 intreita.,$i):mp'iitrita. Xii~1dca, !111 ~U~al~Ce;ast.a
absurditate au eu dam~n, adeca ca . se mgamfa. a. $tl totui ceia ce este riumai a Duhuiuilui Dumnezeu, :;;i a
un~ia nascutului sau Fiu, dara ca ~i Pavel rteputandca
sa afie aceasta parte a cuno~tiDJ.ei, decat~~uma~ pr~n
descoperire de sm;, iata ca ace~tl~a ~pun ca dan~ll P:'lI?
rationamentele lor au inteles totlll. :;;1 nu pot a ill arata
nicairi ill scriptura vorbindu-se de acestea.
Dara noilasand la 0 parte nebuniea lor, sa nelntoarcem nrivirea iarasi la dragostea despre care am
vorbit mai sus. Apostoiul nu s'a multamit ~umai eu e~le
~puse mai 'nainte ei a adaos,zicimd: );~l acum ra-

rlU

mfJ.ne credinta,' nadejdea, dragostea, aceste trei ;

ia.ra mai maredecat aces tea este dragostea"
(Vel's. 13). Credinta $i nMejdea, de 'ndata ce s'au inde:
pEnit bUDur-ile erezute ~i nadajduite, Inceteaza de a mal
fi credinta ~i nadejde, ceia ce ~i Pavellnvedepln~, zicea~:

"Nadejdea care se vede, nu e~te ~a~~Jde, c~

ceia, ce vede cineva pentru ce ~l-O nadaJdue!?te'

d.!"::tgb~tei; 81 n.u 'S0 .nlult.1-iYle~.tG . ell .cle de fuai ~Iiainte~

ci arnbitioneaza de a mai gaS} inca eeva., In adevar '

gande~le-te bine :.azis ca Q,ragostea este 1m mare char:
:;;i calea tuturor charUl'ilor In gradul eel mai inaIt a 'zis ca fara dragoste eu n~mic nu folosese celelalte char~.n~i; i-a de~cr~s. icoan?t,.e~rri:r:t m~lte exemple; dara
alel voe:;;te.laraS;;i- a 0 rlGlca ~1 dm alta parte, $i a 0 arata
mare 9i prin faptul ca ea remane~ Pentru dare ~i zieea:

,,:;;i acum remanecredint.a, nadejdea, dragostea,

acestetrei; iara mai.mare decat acestea este
dragostea". Si cum este mai maredrtfgostea ~ Fiindca

treGe ' cUncoloi. fiindca remane in veci. Deci, daea ataL de

- marc _.este pnterea dr~:i..gostej-, aI)oj_ gu mare dreptate
IT
.
d
" -. .
aQaoge.. ,apu~,r,o!u~ . ,7;JGftnU: ';7 ~..J.r-rll, #),\l. . :rftgostea .
J ,A$a .dara .avem ne~oedea- aIunga dragostea,
adeca ae a-I urma CiT""graba; avem l)evoe de a alerga
pe un drum anevoios dupa dansa; eaci dealtmintrelea
zboara dela noi, ~i a.tatea pedici iutarnpinam pe drumul
care merge la da,nsa, IJe aeeia ni S8. cere mllita iutalii
spre a {) putea prinde.Ceia ce Intrevazand ~i Pa.vel n'a
zis: (mergEltiin urrria dragostei ci,;alungati dragostea" 2), atitindu-ne 9i aprinzandu-ne SDI'e eucerirea ei.
Dealtmintrelea. Dumnezeu chiar delft in'ceput a facut mii
de incerciiri spre a 0 implania in noi. A:;:a de pilda tuturor a dal un singur cap, pe Adam. De ee nu suntern
toti facuti din pamant ~ Dece nu suntem toti desavar~iti ca dansul ~ Pentru ca:;;i copiii, :;;i erescatoa rele de eopii,
$i faptul de a se na~te intre dan$ii, sa ne uneasea pre noi
unii eu altii. De aceia nki pe femeie n'a faeut'o din pamant. Fiindcii nu era deajuns de a rie indupleca spre
concordie numai singur faptul ca suntem cu. totii de
:1

'

1...

.,..,

1) Pqr.tea m?'~alti. ~au~av (~ngomiu2 adusa dragostei, ~i ca riu

toata bogatla ,lllCI toata saraClea Ie da Dumnezeu. (Veron);
.) Nota. Ll:un,su 't-q't a'f,bt"fjv insamna (alungati dragostea adeca
merge!i iute spre a 0 prinde.
._ -=-._ .
v

472

'';'

473

OMILIA XXXIV

OMILIA XXXIV

aceia.!?i esenta, data nu vorn avea cu toW aceiasi stra.:

mo~, apoi ~i aceasta a facut Dumnezeu. Daca' astazi
despartindu-ne poate numai locurile" ~i - jnca ne considl,3rihn intre nQi ea strEijni unii de altU, a,poi eu _atat
rnai rnult,ar fi fost aceasta daca nearnul ,nostru orne,
ne$() arfiavut ,doua - in08nuturi.-De aceia to C11,) ai,
,ca dE:ja un;s,jilgurc~naJ~~;at ' iili.1'Pd?:ul trup' alnf>Aimului omen8sc: ~i fiindca fa lnceput se credea'iA a ,f1.
dei, apex prive9te cum iara:;;i. ii une9teun ~I ,cu altul,
prin casatorie. "Pentru ace'ia, zice, va lasa omul

stapaneasca, iar celalalt sa fie stapanit.$: pentruca nu

cllmva unul sa dispretuiasca pecela\alt ca mai mic, ~i
sa se dezbineunul de altul, prive9te cum Dumnezeu a
cinstitpe femB~ chia..r9im?.i ionaintB rle fa.cerea.ei.
"Sa-i facem lui ajutoriu" (Fac. 2, H~),i.l,;T}lt~.T\d (;;1
ferlleifi a f()~A fitcutii spreLrehuinta, barbatl~hli" i;.i .p;o~n
ar,eflst~, , qri!pdIJ~l ' pe d~_risur cD. eea facaw;pentru tians'ut
Fiindca noi ne gasim totdeaunartllii familiari catre cele
faeule pentru noi. -$i iar3.$i ea nu cumvaea sase maDr
dreasea ea una ee i s'a dat lui de ajutoriu, ~i aceasta
lega.tl,]r& sa 0 rupa, apoi Dumnezeu 0 aJacut din coasta
.1Ul, araland prin aceasta, ea ea este o parte a intreg ului trup: Si ca niei barbatul sa nu se fngamfe pentru
aceasta,- apm Dumnezeu -nu I-a lasat sa , fie singur, pe
dansul c'8.re'Singur a fost faeut mai fllhainte, ci a faeut
eu totuldln contra eu dansul, introducandfaeerea de
c?p~i, ca priJ? a,geasta preferand ,de si~ur ~ai mult pe
barbat. totuS1 sa nu-l lase de afi -tolUl a1 sau.
Ai vazut, deci, cate legaturi de dragoste afaeut
Dumnezeuiotrebarbat ~iferneie~ Dara ace~te garantii
deconcordie intre dan9ii, el le-a a$ezat in inse~i natura
, lor, fiindca - amandoisunt .de aeeia~i esenfa;- ;;i amandoi
lllerg spre acela,~ tel - dealtfeli u toam- vietatea iube$te
pe eel la feliu cli "dansa - ca :;,i femeia este din barbat
$i din amandoi jmpreuna sunt copiii lor; - astfel~ ca ,
multe $i varieate sunt modurile care eonlucreaza Ja
consolidarea dragostei in famili e. Pe unul de pilda
n iubim ca tata, pe altul ca bunic; pe una 0 iubim ca
mama, pfl alta ca doica; pe unullI iubim ea fiu ~;i nepot
din nepoti, pe alta ca pe fiica $i nepoata de fiiciL $i de
ce mai este ' nevoe de a In$ira aici toate gradele ru-

pre taUl1 Sall ;;;i pre mama sa, ;;;i se va lipi de

femeia sa, ;;;i vorfi amandoi un trup" (Fac. 2,
24). Si n'a zis femeia ci "on1ul", fiinddi mai mare

, este'pofta in acela. lara pufta lui de aceia, - a~ facut-o

maimare dedU a femeii; pentruca pe ceJ B'laimare
sa~l pIece prill tiraniea dragosiei, $i sa,,1 supuna celui mai
mie .;;i mai slab. Fiindca tt'ebUla a intrbo.uce $i casato" '.
rica, apoi pe eel nascut din' femeie I-a facut barbat fe,meli. Caci ia Dumnezeu toate sunt secundare dragost81. -Da(;a deci, astfeliu l:letrecandu-se lUCI'utile, ~i eel lrHa.i
(Ca.in) di!ldata i';i-a ie$it~ d!n s~mtirj,,)aTa diav~oIu!. a b8_~
gat 0 a~a de mare zav1stle 91 lupta mtre dan~;m,apOl
ce n'ar fi facut fnca, daca n'ar fi ie~it din aceia~i radacina. ~ Apoi a hot-arit ca Linul sa fie ,supus, iara cehllalt
sa fie st3.pan, fiindca egalitateaob'i$F1)iieGtQ ' de multe-ori
de a Introduce' lupta. Deei n ~a lasa.t ca 'sa -fie Gemo~
eratie, ei imparaiie, ~li intocmaiea in armata ar putea ,
vedea cineva ordinea 9i randueala ill fiecare casiL lp
ordinea de imparat dt) pildaeste harhatul, iar,a in ordinea de eparh ' 91 general este femeia; dara $i eop~ii
ocupa a treia intaetate in aeeastaimparatie. Dupa aC81a
vine a patra inUiet-'1te, acea a slugilor,fiindea 9i ace9tiia
sUipanesc pe eej mai mici, 9i de mul\e ori unul diDtran9ii a stat in fruntea tuturor, tinand'locul stapanului,
insaca sluga. Dupa aceasta apoi 0 altastapanie este
i';i asupra lor, aceia a femeilor 9i aceia a copiilor, dara
9i printre copii iara9i alta, dupa virsta 9i dupa natura
lor, fiindca nu la feliustapane~te pe eopii partea femeiasca. Cu un cuvint pretuUndeni Dumnezeu a facut stapanii zdravene, ca astfeliu toate sa stea in randueala
~i in , eea ma:i mare ordine. De aceia chiar $i mai innainte de a se inmultl. neamul nostru omenesc, de$l.
doi au fost ]a inceput, totm;;i el a poroncitca unul sa

deniilor~

Dara Dumnezeu a proiectat - ~i ' un alt mod de legatura intre Qame'ni, caci impedecand casatoriile intre
rudenii, prin aeeasta ne-a impins ' a~a zicand catra cei
straini de noi, ~j pe aceia iar~i i-a mi$eat spre no1.
Fiindca numai prin inrudirea noastra cea naturala nu
era cu putinta de a-i unl. ' pre aceia eu noi, iata ca pr-in
easatorie i<lra;;i i-a unit, intrunind{)rin 0 sing ura mireasa 0 mu1time de ease ]a un loo;~i amestecand multe
neamuri cu aite neamuri. "Omul 1a nici-o rudenie

de ale trupului sau sa nu se apropie, ca sa-i descopere ru;;;inea, eu- J:)QmnU-l-" (Levit-ie 18,6-19) zice

474

.475

OMILIA XXXIV

OMILIA XXXIV

r,L'

Dumnezeu lui MoisL Sa nu descoperirusinea surorei tale

zice, nid surorei tataiui tau, nici a altei fete care est~
in inrudire cu tine, 9i care impedeca casatoriea -insil'afid acoIo pe nume toate felurile unoI' astfeliu de rtloenjj -'- 'Ti este deajuns, zice, pentru ,d r.3go"t.ea acelo1'2t
de a i111parta~i ell danE}ii acsleaf$i dureri.~i nacazuri. iara
pentru casatorie- e~inn d~ a. te_alYr"unl:ift _dB -aitele. 'D.~
ce _str.rntezi j;':i,rgimea dragustei ,( Decc' cheitue~ti' in'
zadar dragostea catra dam:la, daca poti a a yea ocazie de
dragostea 9i a alteiC\., luandu-ti fmneie de afm'a de rudeniile tale" .iara printransa un 9ir dE rudenii, 9i. tata,
9i mama, 91 frati, q>i rudeniile ca 9i prietenii acestora '?
Ai vazut prin ciUe moduri ne-a legat pe noi Dumnezeu'? Cu toate aces tea el .nici aici nu s'a marginit
numai, ci a facu! astfeliu indU sa avem nevoie unn de
altii, c[J,$i cu chipui acesta sa ne adune 1a un lac, mai
ales cii.;d prieteniile Ie facnevoile dintre oameni. De
aceia nid n'a Jasai. ca toate sa se faca pretutindeni, ca
;;;;iprin aceastasane sil~asei'i de a, ne ~unesteca uniieu
altiL -.A.sa dar-a intcoducand.lntren"of neVC;88. (~A avem unii.
de altii,' prin aceasta iara:oi a f3,cUt cu usurinta relatiunilA
dintre oameni, pentruca daca n'ar fi fO::>,t a~a, a:'poi,lucruriIe
ar fi ajuns intr'o alta incurcatura ~i nemultamire. })acade pilda avand nevoe de doctor, sau de lemnar, sau de
alt me9tf~9ugar, ar trebul ca 58, fae;\ eineva 0 ai1atorie
Indelungata, apoi desigur ea totul s'ar pierde. Deci,
tocrnai pentru .aceasla a regulat de a se zidl ~i cetati,
f;'iustfdiu pc toti i-a adunat la UIl loco Pentru ea 9iclL
cd de depal'Le sa He putem intalnl cu usurinta, apoi el
a intin5 maroa 1a mijloc, 9i a dat iut-ala' vlnt'urilor, facand prin aCeasta u~oarc cahitoriile pe rnar-e. La lilceput a regulat ea toti :::-a fie stran:;;i Intr'un singur]oc,
9i nu i-a impr;'.i,:;;tjeat mai intai, pana ce cei dintai oameI1i
cari primisedarul n'a intrebuintat rau concordiea dintre
dan:;;i1. A$a dara el ne-a adunat la un locdin toate partile, $i prin natura noastra, 9i prin inrudirea dintre nOI,
$i prin limba ce 0 vorbim, $i prin locul sau tara unde
ne gasim, :;;i dupre cum el n'a voit ca noi sa cadem
din raiu -- ea daca voia aceasta, n'ar fi pus in raiu la
inceput pe omul pe carel-a facut, ci eauza este numai
omul care n'a ascultat - a$a n'a voit nici mai multe
limbi sa fie pe pamant, cad daca voia aceasta, apoi
dela inceput arfi facut a$a. ,,~iera tot pamantu!

o iinlba, 9i un glas tuturor l '(Fac.t1, 1) zice.scrip:

tura adeverind ceia ce am spus, De aceia, chmr 91
atun'ci calld trebuia a perl. pamantul din 'cauza rautalilor omului, nici atUI1Cl zic nu ne-a- facut din alta rna.::
te-rie, nici n.'a, -stramutat aiurca pe '.dreptul ~~oe-, ci Jasandu-lin rnljlo(',!ll.f.ntullcl ea pp. 0 s(:an.L(~f~ a IUI':lei,

a,.~~pl'ir:"' i~r'~:~;~';:,~,~[~:1l~6;()Stl';~,':-~lt~n;.~-~,;:~[!.~t~c:~l i:'~-

,.,ut. D" .. , ..." " ,J"s'''-' ..... ~paD .. ",

adeca ' pe bal'bat, pe ca:re I-a pus stapan peste. femeie;
dara mai tarziu fiindca neamnl Llostru s'a aba,tuLcIa
marl nerandueli, apoi a agezat i$i altele,ca qe [AIda
stapE"nirea citpiteniilor, a dregatoril?T, a ~stapanilor, etc.
iar'a aceastatot nentru dragoste. Fundca rautatea Ast.e
un Alement de dizolvare E?i de nimicire a neamului nostru
omenesc, apoi ca pre ni~te dofLori i1 a:;;ezat, in mijlc:cu!
cetatilor pre cei ce j~deca,. c~ astJeli~ ace$tim al~l~ga?d.
rautatea ca pe 0 boala mohpsltoare, sa ne uneasca Jara:;il
be toti 1a un loc prin dragoste,
~
$i pentru ca' nunumai in ~etatl_ ~~i _~i II?- fi~c-?-r~
~a.sa 'concordiea-'sEi. tie roare ,apoi pel)8.rb0t CHlsunrlu-~

r~01L 81 (l1.n .!'),....'l" .'

<l ......

"eu sUDerioritatea~ iar(l:. ,pe' fen)eie 1'narm;1,nd-o (:11 pofta,),

si depozitand inauntrul amanduroradarul facerei de

copii, 113, urma a'rnai intcodus :;;i alte Ipgaturi ale c\raO'ostei. Asa de pilda, Did barbatului nu i-a lncredint.a t

1"11 c-i
n~.ni fD.YYln~ roi <::l lrnnQr-tlt -Rc\(~~l"ni~~l rlin lnr1~tnr-iri,
~L .l..1.lV.l ,lvJ...l.lv.ll, \....II, tAo .lL .l .J.l.J'..N'" ~ ... .., ....... '-'~"-"' ......... ~ .....
~'-'

lJotU..1

................... "- ...............

............. ,

unje~ i-a dat in siapanire casa, celuilalt i-a Incredintat

ralul de dinatar~.
casa, acela de a hrani pc cei din

de

casa, caci doara barbatui culti vi:\, pa.mantul, pe cand

femeii i-a dat rolu1 de a imbn1ca pe cei din casa, tiindca
furea si razboiul de tBsut sunt ale femeii, 'caci el a fJ.at:,
femeii'intelepciune de a face 'oa,nza 1), DaI'il iubirea de
argint a pierdut totu]' nelasancl. ca sa se mai.arate ace~sta
deosebire fiindca lenevirea celor multe a mtrodus ;;1 pe
barb,a,ti i~ .razb?aele de ~esut ale femveil?r, ~i, le-?- pu~ In
mam suvelCa 91 urzala 91 tortuL Dara \l.a~a.lDca straltlce;;te proniea iconomiei lui Dumnezeu, ca~l nOl avem mare
nevoe de femeie in alte afaceri mult mal necesare, dupre
cum avem nev01e 81 de eei mai mid decat noi, in eele
ce com pun vieata noastra. Atat de mareeste trebuinta
de ajutorul aJt~ra, in c~t ~a chiar de ar. fi cineva m~i
boa-at'
decaf. totl
o
., oamenn dm - lume,
_. . totU$l nu va fi scutlt.
.
1) Nota. A se vedca cartealui lob, ~a.B' 38, 35

476

477

OMlLiA XXXIV

OMILIA XXXIV

de acest contact, .;;i de a avea nevoe de eel mai inferior. Nu numai cci saraci au nevoe de cei bogati, ci.;;i cei
bogati au nevoe de cei saraci, ba inca mai multa nevoe
au bogatii de saraci,decat saraeii de bogati.
. - _..
$i ca sa vezi aceasta mai lamurit, sa facem, daca
voitl, clOUIl, cetitl, una numaj din bogqti,;;iceialalta

din cetatea celor saraci, daca voim sa facem 0 cetate

cural de saraci, .;;i auruI sa flU se arate hici macar prin
vis, nici haine de acestea, .;;i de voe.;;ti, apoi nici argint,
~i nic! vasele cele facute din argint. Deci pe langa aceasia
saracie. de"'ce va mai a vea nevoie aceasta cetate ~ De nimic.
cad daca va t~ebu'i . sase ela9-e~c~case, a .poi nu este

.~~;~~,igi~i~r~a~~~)i ~lj~&r~~i1~;.t~i,~~g~~~:J~~a ~~g;~:lj~

dupa ce ie-am observat eu amanuntime, sa vedem care

din am8"ndou8" va putea sa fie Indestulata. numai Cll sine.
Daea vom afia ea cea a saracilor este cea care poate fi indestulata, apoi e sigur ca mai ales bogatii au nevoie de saraci. Deci, In cetatea bogatilor nu este nici unul me.;;te.;;ugariu, nici zidariu, nici jemnar, nici eiubotariu, nici pital'iu, nici agricultoI', nici ferariu, nici me.;;ter de franghii,
;;1 nici altul dintr'ace~tiia. Ciid,ln adevar, cine dintre I;lcei
bogati ar prefera ca sa seindeletniceasca co vre-una
din aceste indeletniciri, ca.nd mai ales este ~tiut ca chiar
:;,;i. cei ceodinioara se fndeletRicise ell asenienearne~te
$uguri, de'ndata ce s'au intolit nu .maipot suf8ri tjdil()~ia.
aces tor me:;;t8$uguri grele '? A~a dara cum ni va sta aceasta
. cetate%' D<'indbaI11 bog<:;.tii,zkhu, i~i VOl' cumpara toate
acestea dela. eei saraei). Prin urmare, aceianu sunt Indestulati numai eu dan~ii, dadi. au nevoie $i de altii. Cum i.;;i
vor zid! casele ~ sau ca poate .;;i pe acestea Ie vor cumpara
dcla cd saraci '? DarD, aecasta TIU este' nrese. A$A aara
'va fi trebuin1a de .~ cllema 8:coJo me9te~ugari, ~i a strica
legea. po care 8.m. .stn,bHit-o dcla ineeput eand am populat aceasta eetate'-caei aduceti-va aminte diziceam:
niei un sarac sa nu fie inauntrul acestei cetati. Insa,
iata cum nevoea, $1 fara" v01nta noa.stra., i-a chemat pe
ace$Wo., $i 1"0. va,gat IIlauu,tru. De aici este invedero.t.
ca este eli neputint3, de a infiinta 0 cetate fara de sa racL
lara daca acea cetate starue.;;te in a nu prim! pe nimeni
dintre sa,raci, nu . va mili fi cetate, ci se va pierde< A$a
dara nu va tt indestulata numai cu sine, daca nu va
prim! la sine pecei saraci, ca pe ni.;;ta mantuitori.
Acum sa vedem .;;i eelatea saracilor, daca .;;iaceasta
flind 1ipsitii de bogati IJoate fi nelipsita de nimica. Si
mai intai sa limpezimcu cuvantul ce anume este bogatie .;;i s'o aratam lamurit. A.;;a dara ce anume este
bo&.atie ~ .Aur, ar~i~t $i pietre pre1ioase, $i ha}ne devmatasa, sau de pornra, sau cusute eu aur. DeCl, dupa ce
s'a aratat co anume este bogatie, apoi sa 0 _alungam.

ncv6c de tl.:ur ~l 8:rgln ~,; ~~alJ. _ 1f!arg{r:'~lt:-!.:rC\ : 0l :j:.:. trle~..:te{;:~g i

de 'lnani, :;;i nu de- hi&Ill -.. f~':1r.n ~~al~' liiia(fq)li1:, (;i t"it:

~i

'

acele Cli batat.uri, ~i cu degete uscaie, ~i de putel'e multa

de lemne.;;i de pietre. De asemenea daca trebuie de a
1ese panza pentru haine, apoi un e nevoe. de aur :;;i a.rgint, ci tot de mani,d~ me9te9!lg :;;i . de femei care s!i
lucreze. :;;i ce ar trebUl oare cand ar fi yorba de cultIvarea pamantului .;;i de a sapa pa mantul'? Oare ar fi
nevoe de cei bogati sau de cei saraci? Nu mai incape
nici 0 yorba, ca-de cei saraci. Tot a 9a :;;i feruJ daca ar
trebu'i lucrat, sau $i altele din aces tea, noi avem nevoe
tot de saraci. Asa dara unde anume vom avea novoe
de bogati, afara 'numai de n'ar trend poate Cit sa d.a:~. rlmam aceastaJ -:.cet.a. te ?-:-flindc.a. .i.ntrand. H,eeia In cet.atRa
aceasta, :negre:;;it cit ace:;;t1ia..(sa.ra.cii), sau mal hine zis,
filosofii aC8:;;tiia VOl' c&dea in pofta aUI'uiui :;;i a margaritarilor,-::--numesc filosofi petoti cei ce nu cauta .ceia ce
este de prisos, iara daca se preaau pe sine lenei :;;i dezmerdarei, totul vor perde la urma.
.
(Dara, zicitu, daca t-ogatiea riu este trebuitoare,
de ce atunci este dat.a de Dumnezemi? 8i de unde se
invedcreaza en. dela Dumnezetl 0stedat. de a, se imbogatl. cineva'? (Apoi scriptura zice doar'a, ca: "AI meu

este argintul ~i al meu este aurul, ~i caruia.'

voiesc, ii dan" (Agheu,' 2, 8). Aiei Insa, daca n;1:t~i

face un lucru uricios-a~i ride actim eu hohot, ridiculimnd pe cei ce spun acestea, ca lntocmai ca .;;i copiii care
mananca 1a masa imparateasca, .;;i care impreuna cu
mancarile de pe masa ingramadese in gura tot ce Ii
cade 1a indemana. A.;;it ;;i ace$tiia fac, rJici impreuna cu
sfintele scripturi mai introduc ~i cele ale lor. Pentru cit
In adevar expresiunea dela inceput "AI meu este a.fgintul ~i al meu este aurul" 0 .;;tiu ca este zisa de
Proroe, iara ceialalta expresiune ,,~i caruia voiesc 1
Ii dau" nici de cum nu este a Prorocuiui, ci este introd usa de asemenea pro;;ti.

478

OMILlA XXXIV

OMILIA XXXIV

Dara eu va voiu spune ~;;i cauza pentru care Prorocul Agheu a spusaceste. vorbe. Acest Proroc fiindca
necontenit fagiaduea Ebreilor di dupa intoarcerea lor
din Babilon vor vedea templul clactit tot in forma celui
dinainte, dara ca multi dintre dan~ii nu credeau,~icon
:sideraufaptul ca at))'o3,pe peste pu.tinta, ca.dupti i~cfu
sese~cl.diJTtai _pr-efac~tl11CB~i{j$e, _acuIr-tsa_. -gc~]/ra-L,e-t~e-c~ t
temjJlu ca $i acela, Pi'ol'ocuf Agheu, zic, J({Jpr'<'1:;;tiintiu-ii
necredinta, Ii spline ca djn partea lui Dumnezeu vcest~
vorbe, ca f;>i cum pare ca ar ZiCB : De ce va temeti ~

1
.
~i de ce nu credeti~" At meu es t e aI'gll1LUl, ~l a1
meu este auI'ul" f;>i n'am nevoe ca sa ma imprumut
dela altii, spre a impodobi a$a templul f;>i cum ca aceasta
este, a adaosimedieat: ,,~i va fi slava casei acestei
de pe UrIna, mai mare deeat a celei dinta.i"
(Ibid. verso ~). Deci, sa nu introdueem niei-odata panza
de,paiajen pe mantiea imparateasca. ea daca,pe porfira
imnarateasca acatind cineva decoratiile lear leQ3cu ata
pr6asta,~i arfi aspru pedepsit pentru aceasta~apoi eu
ablt rnai mult cfi,rjd e yorba de cele duhoYoic8;;;ti, mndce.
aici pacatul nu este cum s'ar intampla. ;;;i ee spun eu
de scaderi sau aelaosuri in sfinta seriptura? Canel chiar
o virgula, sau 0 . eitire prefaeuta, saumai bine zis 0
pr'ormntie prefaeuta a uoul singur cuvant, de multe ori
a zamislit cele mai absurde urmari.
(cDpei, ziei tu, cum de S8 Imbogatasc Ul1iia, fiindca
zice f;li scriptum :j,Bogatiea ~i saraciea dela Domnul
sunt" (Sirah ti, 14) '? Dara noi vom spune celor ce
pun aceasiaomectiunc: af;>a clara toata b9gatiea!9i
toata saraciea yin dela Domnul? ;;;i cine ar putea
zice aceasta'? Caei noi vedem strangandu-se bogatii
f;>i din rapiri, ~i din furti:;;aguri de prin morminte, ~i
din fermeeatorii, $i dinmulte altele de aeest felili, ~i pe
eei ee l~.J!,u, nevrednici nici chiar de a vietui in lume.
Deci ee '?spune-mi; oare zicem noi ea 0 astfeliu de bogatie este dela Dumnezeu'? Sa nu fie una ea aceasta! Dara
alunei de unde este? Din pacat. Fiindca ~i curva se imbogitte$te b~Handu-$i joe de trupul sau, f;>i tanarul cel
frurrios de multe-ori vlnzandu-~i tinereta cal';ltiga aur
eu necinste, $1 cel ce prada mormintele i:;li aduna bogaW nedrepte, $i talhariul .se .iQ1bogate~te spargand zidurHe caselor. Af;>a dara nu toata bogatiea este dela
Dumnezeu. Deci ee vom zice fata de aceste vorbe ale
~1

479

scriptumi ~ Mai intai afia ca niei saraciea nu vinetoata

dela J?umnezeu, :;;i atunci vom pa$l ~i la explicarea
aeest81 ziceri.Cand de pilda cineva fiind un tanar desfranat, $i i~i cheltue;;te bbgatiea cu curvele, sa,j cu fef'rneei:.Horii, sau in altfeliu de pofle, f;>i ajunge sarae, oare
nU8sie viiditlucruca el adeveuit Sart'l.c -utI di~ia DumIIp:z~n, __qi,,:{~eI.a:_,: rH:,~pI'i1!p-,sa _,' de~-rr~:Q5re?" --~i --iat~:a,~~ _ d~ca
cinevaaajuf1S s,aracdineauza tranda viei, sau c,a din
cauza. prostiei asaracit, :::;(;1.\1 e~. a intreprins Iucruri prj
1l1ejdioase i?i. contra iegilor, apoi oare nu. este invederat
iaraf;>i ca oici imul dintrace9tiia sau ~i de felol acestora,
n'a fost aruncat in acea saracie de DumIiezeu? Dara seriptura mintel';lte oar'e jn cazul de fata? Sa nu fie! ci
numai ea S8 prost esc acei ce nu examineaza cu scumpatate toate eele scrise in scripturi.
.
Deci, duca 8i aceasta este marturisit de toti. ca nemincinoas',t este 'scriptum; ::;i aceia s'a dovedit',' ca nu
toa-ta bogatiea este dela Dumnezeu,apoi atunei nedome"'
rirea. este numai a slhlx'iciunei aeetor cari citese fara
sa se gandeasea. ;;;i ar fi trebuit ea sa va las aici,mai alesca am scapal scriptura de ponoase - ca asLfeliu
sa dati respuns pentru lenevirea In cetirea scrfpturilor,
- insa fiiodca va crut foarte mult, .~ nu pot mai mult
sa va vael tulburati, haide sa spunem ~i dezlegarea nedomirirei, mai intai spunand de eel ce a zis acele cuvinte, cand Ie-a zis, ~i catra cine le~a zis. Fiindca Dumnezeu nu vorbe~tecu. toti la- feliu, dupre cum $inol nu
vorbim 1a feliu eu copiii~i 'eu Ntrbatji.
A~a dara, ...cand s'au zis acele eu vinte, de cine
anume, ~i catra cine? De Solomonln Jegea veche, 9i
catra Judei, cari nimicalta nu $tieau decat Iueruri simtite $i trupe9ti, ~i deja acestea ispitind puterea lui Dum.,nezeu. Cil. doara acef;>tiia sunt cari iiceau: "Au doara
va fJutea Dumnezeu sa ni dea, pane in pustie"
CPs. 77,20) ?$i "Ce semn ni arati nOlla" (Math. 12,
38) ~i "Parintii no~tri au mancat mana in pustie"
(loan 6, 31); f;>i "A Cal'Ora Dumnezeu, ziee,este
pantecele" (Filipp ..3, 19) .. Deci, fiindca dela acestea il
ispiteau pre el,apoi Solomon li-a-grait, ca este cuputinta f;>i aeeastala Dumnezeu, dl:) a face adeca $i bbgati
~isaraci. Nu ca numai decat elii Jace, ci ca peate face,
c.and voe$te, dupre Gum- ~iatunci.eand zice: "Cel. ee

480

OM ILIA XXXIV
OMILIA XXXIV

infrico~aza' marea ~i 0 usuca pre ea, ~i toate

riurile Ie de~arta" (Naum 1, 4) de ;;;i aceasta nici-

~idn~~~!~~I!Uiv;~~~a~}f~ci cand se gra!>ea de a scoate

acestea el Ie facei. nu:;; 0 pe nep?tu! sau Lot. ~i toate
~ent~y b~m, .Cl nl101ai pentru filantropiea lui C
stapan aJ t.llt~ro~ngr~~~10~ca~~tl rr~~~tan~iJ] .~-a~,,!~~ut
tOcHe del a fir d
t- ~ ..
2~vl,~, . '-'
.t~pms
Tot .:,,, " 1 ,,< ~ ~~~.ga~a.l~ cu.~eaIl8 'o c8. if,arnintp.!or' 1).
'.__
u..:;>a a, r-0~t yl l,e~-J( .;tUI 100. cad:
,. n~a ri,"::':);:J "; ., ,.
la tot. cel ce vme ~e das"'n' l' -'1 .:\ ' . . . :_ ~:~v, "-',v.... ,
b'l
'"
...,
v v
uect. VClliU erarn

odata n'a fost. Deci, cum de a zis Prorocul vorbele de

mai sus ~ Nu ca cum ve~nic s'ar petrece a.~, ci ca
fiindu -i h!i cu putintita f:'l,ce una ca aceasta. ,
..
A~il ,d ara care bogatie $iCCire sariicie 0 ' dll numnezeu ~ ". A(iuc(;,t,:- va . anlinte de l -~ut.!"i~{!'lltil .~ nraarn., si
atuHci Yeti $tj ' .boga-tiea (:ea datEl. tie DmnnezeiJ: F'iindd
~i pe Abra..1.rn ef l'a facut bogat, ~i dupa acesta pe
. dreptul lob, dupre.-Dum insu$i el zice: "De ,a m pri-

mit cele bune dela Domnul, apoi ' pe cele rale nu Ie vern rabda" (lob. 2. 10) ~ - care dupa .aceasta

i-a indoH $i Intreit averile. Dara $i bogatica lui lacob,

deaoolo Inca l$i avea inceputul. Dara $i saraciea este
lauoata. de da.nsul, ca de pilda acolo unde se vede ati~~
tind pe acel bogat, $i zialndu-i : "De voe$ti sit fij- d6- "

sav<1c~it, vinde-ti aV8eile, lmparte-1e la saraci,

si vina deurmeazamie "(Math. 1.9. 21i. si atunei
' ~and d~n~ ' purc:nci uc~m.icHor}i zic~a:" ;,Nll' c'a.~tigati
aut, .mel ,argmt, mel donahame" (Jbid. 10, 9. 10).

f1ara sa nu zici ca toata bogatiea el 0 da, fiindca.

s'a dovedit ca bogatiea este adunata de multe-ori din ucideri, ~i din rapiri, cum ~i dirt mii de alte ocazii necinftite.
Dara iarasi e bine ca cuvant)ul nostru sa 5e fntoarca dill nou h chestiunea dinainte. Daca-deci eei bbgati nu ni sunt ~u nirnk folositori, apoi atunci de ee
mai sunt bogati? Ded, ce am putea respunde ~ Ca uniia
ca ace$tiia nu sunt folositori dac8~ se fae bogati In modul
aratat, pe c.and eei ce se imbogatesc dela Dumnezeu
sunt foarte f010sitor1, iara aeeasta 0 poti afladin 1DS8);;1
faptele acelora. Abraam, de pEda, h~i cheltuiea a verea eu
strainii 8i cu cei cari aveaunevoe dedansul. Asa atunci
cand au' venit eei trei tineri - oameni dupa cum credea
e1- taind vitelul ~i trei masuri de faina framantand,~i
~ezand in u~a pe la ameaza-zi, apoi de aici poti pricepe cu cata buna vointa $i galantonie cheltuiea el averile cu totii, ~i impreuna cu averile dandu$i $i slujba
trupuiui, ~i too,t8 aeestea in ni~te batranete atat de inaintate, $i fiind liman tuturor strainilor 9i eelor ce aveau
nevoe de dansul, necrut.ind nimic, ~i nici chiar pe fiul
sau, caci poroncindu-i Dumnezeu, ~i pe acesta I-a adus
ca jarWi. Daraimpreuna cu fiul s'a preflat ~i pe sine
A~

481

or 1 O!', ~l pICl?r sehiopilor. Eu eram tata celor

ne'putmCl?~1.. 91. afara, nn manea strain si ' ,

cel nepu~mclo~l carii aveau Ups a nu i~ain ~l\:

- gel~t, rar~ pe eel neputineios nu l'etII' lasat ~.x
lasa _afara de_ usa mea I',U Qanul dec< "'~~"
" ~ ~Cl
31, 32. 29 15 Hi ~1 '"'2 16..... > J .
yelL ~
(10)).
n sa~ llU
- .. '.1I~_ Inal
. . ',IIl$ll"a
.'::' ". ci4), :;;1 multe de -~(>"dQ"
ea,
~~~ " vU. . ..

cheltujndu-~i intf'eaO'a ::-a aa!vCe1rpe,.. toa~e -.~acea fntr'una.

'. 0
'
" ,~U saraCll.
Acum VOlestl
poate sa ve7i ",i
.

Dumnezcu au devenit boo-ati '-' ::~ pre. eel ceo nu d~ia

taztl averile?- Privc~te D~~I-.:" ,~CL8ls~ .. aft! cum.l~!r0bLHn-'"'a' .' I . ~
"'. I. JJugClLUl]. ump_ evanahelle
care
1nu lld ea Ul Lazar 111e1 n ~
, - ~ 0

lj

deau din masa sa' '.' 1 1o,car am s1a.n:matudla ee ca$i _viea lui Nabot ~t~11biie Jie. A9 av ca~re a .rapit p~.na
Iudeilo( 2). Priv t'~,
ai, ra~ d eeat totl imparatii
seiu 3 \ privP""ee$one 2;1 pe ~heezl, .sl~ga PI'orocului EIi'.'
'-"it , J
une. Sl De ton ne a('ed f" r TT"
ca cel ce au ca$tigat averile d I r- n- ~~" :8, lU . ~ vDna,
tate, $i-au cheltuif totul ind~ .. ,.e?, -:; llm~eZe~_L{;llip~ drepnezeu, iara aJtjj cari lD !' ~t~~mna f~01 Or:C1 !8 !m !)UT.,de Dunll1ezeu,' tot a a a
Jbar~a, averllor. s'au lovit
averi." cheltuindu-le ~u c~r;~jut i?! :n chelt~l-:?a ace!or
e ~l cu pap:lsllll, sau Ingro[Jandu-Ie in pa,'na t
raci necheltuind lljmi~~ ~$iasJup~ndu-}e.' la ra CU~ cei sanezeu pe unr
"
e ce, ZICI tu, lasa Dumeste fndelun l~acbd:~e~tlla ~a s~ fmpogatasca ~ Fiindca
Ja pocaintii" gfiindca ~rpl~~c?!r~cahvo107te ~a ne~ refn~oa~'ce
--m....eare
. d 'I
oa 1 g eena, ca a randmt zlUa
e . va J~ eca ~lmea. Dara daca pedepsa de'ndata
P eel ce se Imbogatesc pe nedrept I
. Z
ar fi putut avea un" ter
d
u~,. apOl, acheiu nil
men e pocamta, mcat sa fil.

c;$

l) Nota.
2) No ' v'
paratilor . . ~
3) Nota.
i mparatiIor,

A se vedea Ca 1'4 d' C'

A
,
P.m artea Facerei.
. !';e vedea cap. 113 /?! urm. din cartea a III-a a :mA se vedea cap 520"i Urm. din
.
...
.. ' . , .
cal'tea.. IV-a a - . -

113038
R!

OM ILIA'

483

xxxv

.- -- -~-- - -- --- ---

OMILlA xxxv
482- - .-- - - .., ---,- ."-,.---~-----

p~n.esc.:

toarea chlar impatrit ceia ce ar fi rapit, ba inca 'sa

mai dea, :-;;i jumaJate din ceia ~ ce a vea. T5>t ~~a~ ~i ~a::- ,
theiu vame::;ul n'ar fi putut sa S6 prefaca ~1 sa devlha
~_l)Ostol, daca at' fiibst rapit mai 'najnte de t~mp. J2reeum
Qi alHi multi I1Us'ar , fi putnt indrepta. ])ar,~ dacap'?at~
.."
. ,, ' , '
'..
'
' ..
"
v . ,- ~,,<:> (;1 ~ I' ST,<> 1"1'
n;~ a!' VOlUnl,la ca aC~f?tll;J. sase poeae~~"vu.! . a.
~l.!!
hi ralcle dinainte, apoisa 8.s<'.uitepe Fa.vel, ~are ZlCf:\:

"Dupa impetrirea ta $i 'nepoeaita inim~, ~ti adun~

tie manie inz.iuq,. maniei ;;i a descoperlre1 drepU~l
judecati a lui Dumnezeu" (Rom. 2, 5t'Pecare m~nie

spre a scapa, sa ne imbogil,tim cu ~gatwa .cerunlor,

si sa urmam saraciea cea laudata, caCl astfellU ne v~m
invrednid ~i de ,buDurile viitoa-:e. Carora .fie a ne m~
. vtednid ell totH, prin charul $1 filantrop1ea D?rnnu~Ul .
fl0stru lisus Christos, caruia se eade slava in veci. Amm;
OMILIA XXXV

. Urmati dragostea si ravniti celeduhovnice:;;t( iara nlai vartosca'sa prorociti" (Cap. 14,1).
Fiinclea cu toata exactitateiv Ii-a in~irat.palJa aid
t.oateele bune izvorite din dragoste, apoi la'u~m~ li
indeamna de a sta lipHi de ea, pentrl1 care ~l ZJce:
.Urmati dragostea" I). Dara eel co alunga, eel t?e
fuge ca sa princla eeva, nu vede fnintea sa ~eca~ ~eH1
ce el alunO'a.catra acea parte este indreptata prlv1rea
lui si nu ~e 'lasa pan a ce nu va pune mana. Cel ce fuga~e~te sau alung.a I?e cineya, <:and ' 'prin sine si~g~r nu
ar putea sa-l prmda, apOl prm cel ce sunt. lna~ntea
lui pune stiipanire pe e~, ~ci el !oaga ~e ee1,~ee sunt
mai aproape de .cel fugant, ~ca sa se g~al?easca de a-I
prinde $i a-I tinea bine pan a ce ,:a SOSl i?l el. Aceast~
o facem ~i noi. Cand nu putem aJunge dr~goste~, ap~n
at,lJoci rugam pe cei ce sunt aproape de dansa, $1 0 stav

. 1) Nota. Originalul este a'WKS:'8 't-l]v &lri"""fj~. yerbul a,w~,,,, in,;;amna: a alunga ceva, a goni pe ctn~va ca sa-~ oJunqa, a .vtn.a pe
cineva. Astfeliu ea tradueerea exaeta a aeestm pasa] ar fi. ({Alungati dragostea, s#itiva sa ajunge{i $i sa stapani{i dragostea.

ca sa 0 tina vbi~e. pana ce, ovom ajunge ~i noi,

dupa ce punem stapamre pe dansa, n'o mai lasam
de Joc,. ca nu cumva sa 0 scaparn. Dealtmintrelea ne~oI?te~llt ea sare din manile noastre, fiindea nll 0 intre
~)tni1ta(!l precurr.l se (;uvhe, ci toate ielweferam iualht(\<>
' . t rA I)UH?R.aG8
, f
._:
_ _~ 'e' ,1.~'U' fl 82e1a.; I}OJ
totul ca 'sa oputem
1~;~~ :3~~ans, uaca ~a<;eln a.i?8,~ ~lpyI It, urmaniei m.~ rna.~
":.~te n~ vo? , , ~e. ffiQlta.osteneala, 'sau '- nO
lar bine zi~ nici
d~ ~r'.0~ ost~neala cat de mica,ci inca dezmerdandu-ne
~l s3;rbato.rlOd::o, pii9im pe drumul eel stramt~i fngust
i,l,J vIrtute!.
.
De ~c~!a !,ice: ,,~lungatideag6stea". Apoi, ca
nn cumva II sacreada ea de aceia a adus aici yorba
des pre drag )ste, ca sa se 7tearga de tot importanta
cl1arurilor, adaoge. zicanct: "Si ravniti cele duhov~nice;;ti, . iara ,m,ai . virtos ca sa protOciti". ea
~l

"

c~i ,cf? grae$te in iimba, nu grae;;te oarnenilor.

Cl lUI Dumnezeu, ca niineni nu aude. Iii cu
Duhul. grae;;t~e tain?. Iar~ Ace1 ge proroce;;te,
oamemlor graeste zldlee Sl mdemnare si man-

~aere" (Ve~s. ~.' 3). Ai~i de~i,el

.facE?o

,~o~paratie

lI~t~e charufl, ~l doboara charul l-Jmbtlor, aratandu-l

m~l cl! totul petrebuitoriu, nici iara~i foarte folositoriu
prIll sme ;-~l aceasta fiindca dan9ii foarte mult se trufeau ,Cll .~cest char, ::;;~ fiindca charul limbilor se credea.

'de da?,,?u afi unul dm charupile ceie mai mario !;ii se

:..:r~~ea ~!1~ar~, ye~trucaacest char I-au primit aposLoin mal I?-tal, ~i mea eu atMa pompa, insa nu pentru
aceasta era mal pr~feratca eelelalte. Dara de ce oaI'e
au luat .~pos~oliiac,est char ' mai 'nainte .de toate celelalte '?Follndca urmau a se duce prin toate tarile din
l~me, "?l.dupre cum in timpul zidirei turnului din Bab.llon 0 ~mgur'ill!mb~ a fost impartita in multe, asemenea
~l ~~~n~l mul~e lImbl se. dedeau unui singur 'om, ~i acela~i
gral~ 151 r:~lal multe .lnnbi straine, in limba Per:-;;ilor,
?e pl~da, ~l ~ Romamlor, $i a Indienilor, caci Duhul il
mvata rre ~ansul ~oat~ acele limbi. Acest char se numea
c!1a!ul hmbllor, fimdca unul sinO'ur pulea sa vorbeasca
fara: de vest~ mai mu.~te !imbi..nara tu_prive$te cum
el t1 doboara ch~rul lupbll?r, ~l II inalta, caei eand zice:

,,9a cel,ce grae;;te 111 hmba, nu grae;;te oamemlor, Cl lUI -Dumnezeu, ca nimeni nn aude"

484

01!lLIA

xxxv
OMILIA

el a doborft acest char, ar<'itiindu-l ca nefiind mult trebuitoriu, iara cand adaoge ca: "eu Duhul grae~te
taine". iarasi I-a inaltat ca sa nu se para ca este de
prisos ~i riefolositoriu, ~i ~a este dat in z~dar. . .
,~Iara .eel c,e prc;rocest.;!" oamen!lor grae~te
v

~~i~:- ~?h~~~r~~~:~;r_l~;te;.1~~~t;\e~~~(1:,A;,~i~U:~S: .

485

~Ce~a~i timp ~i superioritatea suflelului lui, aparat de orice

lI~v)dle:-.N.'a.zis.doa~a doi sau trei ci "voi toti voesc
s~
m lImbl",- 4- ~i nu numai aceasta ' ci 'I. mai
. . . r-4-graltl
Vi .LV'::; ~a proroC~~l , adeca, mai muli acpasta, decat

..

f010su1 Ob9le:::lC ~ :;;1 cum pretutindeni 61 ' i!refedi.~ acest

char ea t\ind dat spre folosinta celor multI ~ Dara oar~
eei ce graesc limbi nu oarnenilol' -gr~e~c ~ Sp~ne'mL
]nsa nu au ca rezultato astfeliu de zldlre, $1 ll)demnare, ~i mangaiere. Astfeliu ca a fi stapaniti ?e I?uhul
amandurora era com.un, losa eel ce prorocea era Sttper'lm' eeluilalt, :;;i prin ~rmarev.!lla~ tr~buitoriu celor
ce'! aseultau, pe ca[1d eel cegraH:l.hmrn nU-l. asc~ltau,
eei ce nu aveau char. Deci ce ~ Oare pemmem ill!
zideau aceia ~ ((Da! ziee ; se zideau pe sine singnrb>.
De aceia a ~i adaos: "Cel. c.e grae~te in limba,
-ore" sirle 's jngur 'zideste". (\Ters. 4)~ 'Si cum, daea.nn
~tie celc cc grae~te? Dad, pana :acuma _apo$tolul-":~Drbe.:;;te
de eei ce ~tieau eele ce graiau, adeea ;;tIeau nurn~alpel1trU
da.n~ii, 1nSa nu puteau sa explice altol'a. "lara eel ce
proroeeste, zice, bi serica zicle:;;te. {{ CiUii deosebire
este int,['e 'aeela $1 bisel'ica, pc atata dGosebire cs tc iutre
eel ce grae$te limbi 9\ eel ce proroce$te.
.
Ai vazut Intelepciunea lui, cum n'a redus charul
limbilor la nimic,ci i1 arata ca avand .oareeare folos,
mie de sigur. i"nsl;t p3 cat tr-ebuc$te celui ce-l.a1'e'? Apoj
canu cumva sa ('rcada ca 81 pizmuindu-l doboara
charul limbilor - ciid cei mai multi din Corinlh~nii
ace~tiia aveau charul limbilor, ~ parecum lndre.ptan~
banueala aceasta a lor, ziee: ,,9i voese ca VOl tOt1
sa graiti in limbi, iara mai virtos sa proroeiti. Ca mai mare este eel ee proroee~te, deeat
eel ce grae~te in limbi, fara l!umai de va talmaci, ca biserica zidire sa 130" eVers. 5). Insa
}} mare" ~i " mic" de aici,. n.u sta in. cO'?-trarietate~
aeestor chat'UI'i, ci In superJOfltatea unUla nd~n~ele. A$a
dara $i de ai~i 58 in vedereaza ca el nu de~almCl: charu.l,
ci Ii duce pre dan$ii spre cele ~~i bun~ ~I ma! ~~per!
oare, arataod prin aceasta ingrlJlrea 1m de dan~ll, 10

xxxv

C "

-..,....

. --

---'"

a~e:a~- -, ,~lnd~. ."~[jc.tl rnare - e~:te rcl ceopr\Jr:J~,estC:.';.:

~Ie2.:, Fl!ndca mal ,sus a pregatit acesL j 'Jeru,~i .l? 10VeU~1 ca Gl p!,or.?cI. este mai mare decat a gra! In limbi,
apOl la \lrwa sa ~I pronunt.a, . ~i nu Cum s'ar lntampla
CI cu un adaos, dici a zis: "fara numai de va tal~
l1;aci."; dara d!lc~ va putea sa fa<:a a~ea5ta ~jce, apoi
q.unCI e de?potnva. C~l Prorocul, fimdca multl S6 vor
f~los1" -,- CE:la ce rna) ales este vrednic deobservat,
fhndca ap~stolul aceasta 0 cere inaintea tutur'OI' celorialte.
"lara acum. fratilor) de voiu veni la VOl
gralnd in limbi , ce voiu folosi voua de nu voiu
gral . .v~ua, san mtru descoperire, sau intru cu. 11ostlntn,.
~:1U
lnt.1"u y'"
I'l~r'l"ll~u-'
iu ~~.)'l] l"ni-n..,..,
~n . . ",Xt (::.
~
~~'--'.
_ li t ,! Ll !1_ Va ... (:t- tura (Vcrs.6) '? :;:;i cespun eu de alCii. 7.j,~f'. Ap. rhi:-;"
etl Pa,veLc~r~ ;a vorbese in limbi, caci 'nic(ai~-n~-;-~
~ ceva~ mal. mu!t celor. ce a.sculta)). Acestea Ie zice, ara- _
- t'}Jld ca. elcauta numa] de mtcreseJe':;;i folosinta lor .;;i
ca. nu .este cudw;;manie fata de cei ce aveau CI.{;est
char, d~ yrei!.1e ~e nici fiind yorba de persoana sa, 8i
nu. se da 10 la.turl de a ar'atanefolosinta ac.estui char. Si
p~lVe$te cUI? e1 pururea, fiind vorba de'persoGlna sa nu se
da in Jatur) de a se umili pe sine. A.:;;a de pilda' lncep~ndu-9i aceasta epJstolcl, el zieea.:,;Cine este Pavel?
Cum Apollo? Cine ChUa" '? - $i tot aceasia {Ewe si
aic~,. zican~ ca ni,?i eu nu va voiu folosl "de nu VOlU
gral voua, sau mtru descoperire sau intru cuno~tinta, intl.~~ proroci~, sau Intru i~vatatura". Ceia
ce e1 spune aIel aeeasta lI1samna: Daca eu nu va voiu
spune. cev~ care ~a fie lesne de priceput, care sa poata fi
_ ~')sl~$)t, C) numa! d~ famfaronada, ca adeca am charul
hmb~lor,
~are ,:'01 nu le~ auz~ti, at~nc:i voi nu va Yeti
folo~l cu mmlC. $1 c~m va vetl pute.fl, folosi deja auzul
nnm ~1as; _pe care nu-l inte1egetiJ)? .
"Ca d~ca cele--ne'nsufietite ce dau gJas, ori
fiu~rul, or} Ci.lauta, nu Vor da deo~ebi.re in versurl} cum se va - cunoa~te glasul fiuerului sau
v..

--

v.A

_ ....... v

P:

\....1V..I\....,

....-U.l,t_

486

OM1LlA

xxxv

al aUiutei" (Vers. 7)'? {(:;:;i .ce spun eu, zice, ca, aceasta
este pentru noi tara nici un folos, :;;i di profitul ni este
d,e a fi l~muriti ~i Intele$i de cei ce ne asculta'? Dara
acest fapt l'arputeavedeacineva petrecanduSB $i eu
{)i~anel? de muzioj. De ar fi filler sau volauia; ~'ia,u orlce '
alfjosLrUl:nent, ~i dal~a, n '~r a veanicl titrnul $:i (1160 armOliie cuvenita, ci arzba,rnii $i ar trolleani In zadar,
apoi atunei nu va IDvesell nici pc unul din auditori,
diei cnial'ln acele organe nearticulate, este nevoe de
oareeare claritate, ~i daca nu le-ai atins ell nle$te~ug,
sau n'ai sufiat cu me~te~uO' in fiuer, atunci n'ai facut
nimie. Deci, daca chiar de~a cele ne'nsufieiite noi cerem
oarecare claritate, oarecare armonie.$i deosebire, $i daea
In ace!e ver~llri ne'nsemnate De grabim ;;i ne amhitiooam chiar' de a imprima oarecare semn, apoi cu atav
mai multnoi tt"ebuie de a fi lamuriti fata de oameniin
.'. char-uriIe duhovoice.;;ti>J.
.
"Ca tr;1m bita. de' va da glas tara de semn,
.,.cine se va gati la razboiu?" (Vers.8)'? Deja cele
prisoselniee e1 1ntoarce yorba la cele mai trebuitoare f?i
mai foiositoare, ~i ' zice ca nu numai cu alauta. ci tot
acel~i fapt I-ar vedea cineva petrecandu-se $i eu Lrambita. Caei :;;i acolo sunt ritmi (cantiee) prin care cateodata se arata sunetul sau alarrna de razboiu, iara alta
data nu ;cate odam e ehemareade a S8 pune ost~ii in
ordine de batae, iara alta data de a se Intoarce la loc, iara
daea nu se face a~a, atunei primejdiea este foarte mate.
Ceia ce invederand s'a f?i grabH a zice: "Cine se va
pregati la razboiu"? - 3.9ft ca daca nu va fi astfeliu,
totul va fi pierdut.
(Dara, zieeau poale aeeia, ce au a face aeestea cu
noil) '? Mai cu sarna au de a face eu voi, li-ar fi putut
raspunde Pavel, pentru care ~i adaoge: "A:;;a :;;i voi
prin limba de nu veti da euvant, eu buna intelegere, cum se va eunoa:;;te, eeia ee se va
graJ? Ca veti figraind In vazduh" (Ver:;:;.9), adeca
catra nimeni nepronunt;andu-va, catra nimeni n'ati
grait. :;:;i, in fine, pretutind-:lni el aratanefolosinta acestui
cl).ar. Dara daca este nefolositoriu, .zici, de ee a fost
dab) '? Pentru ca este folositoriu celui ce I-a primit, iara
daca voie$te a fi folositoriu ~i altora, atunei trebuie a
adaoga ;;;i explicarea. Acestea Ie spuhe, cu scopnl de a-i

- - -_ _ _OMU,TA

xxxv

487
uni fmpreuna. ,. penLru a
fi . ..'
.
ayea charu'l de a ex licA ast elm, c~jar dar.a unul nu
smA p~ aeesta, j] vf fac~ un .altu! lOsa Iu~ndu-I pe lanO'a
pr"'tJ~ltHJdoni lei al'ata ca PhrIn sl.n~ fol::>SItoriu.De aeeia
1'al"
" .
. . l~,co,..
arul
hmbllor ese
t nedesa' . '1"" ..ca
U' ""
r>/)IP
.c1.'a"esta
'
. . . ..
:~ ~.,
' rr
.. ..., . -u;, ".
~
. lil
'J . 1 .
.
' .,._
. ,. e!
e/--! .. ..~ "r:r'"J" . ..; r;
v, . . ... sa-1 e.!oi!8... u
. nula'e' . o. . ).'"
.
...
'1."
c....
~lce~~}i't .Btl atilti se ' iaud& ' l '~ . prm 'sjpe l;Q,SU~l, pri];
nelasand ca sa straJuceas pe sme, pe eat se osandeste
bun;1 :C;;i POkivita.. . De- s!g.~~ a.~est cl:lar prin explic~r~
. treb~ltoriuJ fnsa numai -da~a C:r acest char ~ste bun $i
~XI?IIca ~ele graite. Fiindca iJ pe eel ce lamure~te ~i
msa ~a~a fl vei departa d8 ~ 1 1egetul este trebuitoriu
!rebmtoriu;
si
~ aI.te, n.u. va-fl
I
Vd
. tramblj
' .,a es t'e ctereDmtoar
, .. ~ -t6t-asa
. de'
. ~" msa daca sana
n . za ar, este chiar dezO'ustatoare
arta
nnrlD. ""?
.' ...f de .f NIC!
meste<:;ugu!
sau
. t nu
. 'sevede
.
- ...,->Xv
lJ U eo; e
t<i
y
rpa ver!ea nu se formeaza d~~a
.al'Ol .,mater!ea, ~i nici
dara In cazul de fata pune glas ~u, l-se adaoga feIu!. A~
ritat.ea c~ fel, care daca n
u. <.,a ~avterl~,. iara danu esle ae materie.
u este de Jatq" mCl un folos
})Atatea de multe oJ- . .
.
felurile glasurilor in
e se. v8;- --:r.ntampl~, sunt
s~le este fara gIas" v~~~e, .:;;1 mel ynu.1 dmtr'inatate.a glasuri; a SCitilo~ a T10).. adeC(l, atatea limbi.
. Per~I1ol',
a Maurilor, o.... In'dlerll..).or
racllor,.
'.
aEO'lpta Romanilor
..
, a
'. 1:0 enIlor ~i a altor
mIl de natiuni DP.~l de'
- 1
,
. " - V~.
nu vom st1 .
.
sU Ul, vomn celUl ee .
puterea glaSi'l, nu crez; Zlce
gra. p.:;;te barbar"
(Vers
.-11)
..
"
,ca- acea"'ta
' t~
\
.....
nOI,. Cl. ar putea-o vedea Gin;\,' se In}tmpla numai eu
?ailUr:nle. ~i;la ea eu nu s un a pet;ec~nd'!.-se c~ toate
suI, CI ca sa arat ca'1ml. p- acest<:a ea sa defanTI O'Iacata vreme va fl' l'nt
estenefolositoriu acest O'lasope
,.
unecat Ap' oi
. ,
. ac:uzatlUnea greoaie E;;i de . fi . . ca nu eumvasa-facazicand: "Voiu fi eelui e~esu e_rlt, egaleaza Vinovatiea,
ee gr~e:;;te mie barbar" grae:;;te_ b~rbar. :;;i eel
g!asulm, ci din cauza iO'nor' nU.doara dm cauza naturei
ca~e putin i-a adus Ia b antel noas~re. Ai vazut cum
OblcelU al sau ca sa S~d Iec~ul vorbel, eeia ee este un
p? Ia sfar.;;it ~ ad~(;a d~c~exemple de departe, ..;;i
pl~te de subiect. Fiindca a
celea ce sunt mai aproera multa inferioritate .;;i ~Ef~lc d.e t~uelr .;;i alauta, unde
Yorba 1a trambita ea '
.
SlOr' a. urma vine eu
trece cu yorba Ia j'nsu~i mg1al tlr.ebUlto~re, apoi de aici
Y . asu omulm, Tot a~a a facut
"'~t~ ~

C> .' .;1 .

. " . .

U"~[Ol[}'

~'.

.. .

488

OM ILIA

xxxv

OMILIA

~I III

urma cand Ie vorbea ~i Ii arata ca nu e~te oprit

apostolilor de a primi delaucenici ajutoare, dici incepand mai intai cu cultvatorii de pamant, ~i cu pastorii
~i osta,;;ii, mai la urma a adus yorba mai aproape de
subiect, spunand de preotii din legea veche. Dara tu te
gand8fitc eum ,el 'peste, tot lo~ul '~'a fncerca.t 03, sa' 3J)e1':3
charul acesta de odce invinoviitire, ~i ~~, 3,ruriee . vino:.
"vatiea nUfilai asupra (;elOr (~:~ J~;:tll (H'ir!'dt . ()J.ei n~8.. zis:
. {(v~iu TI barbar) , ci "celU} ce grae~tevoiu fl bartar";
~i iar~i n'a zis: eel ce gri'ie~te este barhar, ci "eel
ce grae~te mie barbar". (Dec], ziei tu, ce trebllie a
S8 face '? Nu numai a defaim<'.l" cI ~j a sfatui, ~i a invata. Aceasta tocmai ca 0 face ~i apostolul. caei dupa
ce a acuzat, ~i dupa ce a araJat nefolosinta acelui char,
la urma, ~j sta.tue~te , zicand: "A~a ~i voi, de vreme

ce sunteti ravIilLori duhurilor, spre ' zidirea bisericei sii cautati, ea sa prisositi" eVers. 12)_ Ai

v:'l,zut caTe estescopul lui. pretutindeni,ca spre uuul $1

acelai;li tel i~iare atintita privirea neconteniL, aceia adRca,
de f1 fi "Iblositoriu prin~ . to~ate celor multi, de a ..tblosl ~i
serlca -1n generaJ )'. puruinCl. aCBasta. .. .ca .-fJ -... .regula - n.es!.r.a~.
mutata '? $i prive$te ean'a zis: ca saca$tigati charurile, ci "sa prisosiW'" adeca, ((ea sa aveti charurile
cu mult~ imbel~uga~e, cac~~u ~tat"de Aeparte . sunt d~
anu VOl CEt VOl sa Ie ave(.!, meat ca chlar VOlesc a ~1
prisosi in voi acele char'Jri; Dumai sale intrebuintati
spr8 folosul ' ob$tesc. .
..
(($i cnm poate fi aceasta '? zici tu. Dara iaili ca
. apostolul s'a;:;;i grabH a adaoge zicand: "Pentru aceia
f>.p1
v ...... _~

(,P

0'-...-'

0"P?1p<~
tp ~n
0"
o..A-'-''';.>l:'-'......

lj'Hlbi

.....l...I.

-',

Q~
lJ'-".'

,"D
"-'v

yo"",

..l.

rye

"'-.Juo

t'>f-l
V........-

.;:3'\.

t-...J'OJOJ .

C::
Y 1'

talmaeeasea. Pentruea de rna voiu ruga eu lim ba,

duhul meu se roaga, iara mintea mea fara de
roada este. Ce dara este? Ruga-ma-voiu eu duhul, ruga-fIla-voiu ~i eu mintea, eanta-voiu eu
duhul, eanta-voiu ~i eu mintea". (Vers.13-15).
Aici arata, ca lntr'an$ii .s ta de a lua charul. Roage-se,
ziee, adeca sa Introduca ~i ale sale, caci de va cere cu staruinta, va lua. Cere, deci, nu numai charul limbei sa-l
ai, ci '9i al talmacirei, ca astfeIiu sa fii folositoriu tuturor,
iara nu sa inchizi $i sa incui charul in tine insuti.
"Pentruea de ma voiu ruga eu limba, zice,

xxxv

489

duhul ITleU se roaga, iara mintea mea fara de

["oada este". Ai vazut, cumcate putin iniUtind Yorba;

arata ca un astfeliu de om nu numai altora este nefolositoriu, ci ~i lur chiar, daea mintea li este fara de
road i) ~ Ca dac8, dnev:'l gr::'ie,;,te numai lim hn. PPI\,iloI',
sau vre-o alta limba straina, insa nu ~tie cele ce grae$te,
apoi atunei va fi barbar !7i lui :::,jng ur, }.:.ra flU numai
altora, pentru canu :;;tie puler'ea giasului Ca in vechime erau, multi cari impreuna cu charllilimbei aveau
~i: charul rugaciunci, $i 5C rugau aee~;tjia, ~i limba graeau,
rugaridu-se In ]imba Per~ilor saua Romanilor, dara
mintea nu ~tiea ceia ce vorbea. De aceia 7i zieea: "Pen-

dB ma voiu ruga eu limba, cluhul meu

roaga ", - adeca charul ce 'mi est.c dat Inie, :;;i
care mi~c;a limba - "iara mintea mea fara deroadfl,
este". Dara atunei ee este mal bun 91 mai folositoriu '?
true<~t

se

$i cum trebuie a ne ruga, sail a cere Geva deja Dum-

nezeu ~ De a ne ruga ~i ell duhul, adecar-o ehaf"ul iimbei, in acela~i .tinlp ~i eli rrlinte-a. 'De aceja : ~i zice apostolul: "Ruga...:ma~voiu eu duhnl, fng a-ma-voiu

~cu:-mj-n:t~a;0anta-vDiu~u-ctu1ru1:;-canta- voiu
~i eumintea"_. Acel~L lueru deci il--invedereaza ~i

aici, adeca eli ) $i limba sa graeasca, dara $i mintea- sa

nu fie 'ill Ile~tjjn.ta de ceie vorbile.
.
De nu va fi a~a, apoi atunci va urma $i 0 alta "confuziune. 'J Pentraea de vei bine-euv~lnta eu duhul,
zice, eel ee impline~te loeul celui prost, cum va

ziee amin dupa multamirea ta, fte vreme ee nu

sOe ee z16i? Ca tu bine mult8.rnesti, dara eelaialt nu se zide~te (Vers. 16. i7). Prive$te ~i aid ia-

r~i, cum duce p,'atra, spre sfoara 1), adeca cum ~iaici
ca pretutindeni, aposlolul cauta numai interesul general
a1 bisericei, adeca edifiearea i intarirea hisericei. Sub
nume de "prost" el intelege aid pemireanu),pe omul
de rand din lume, $i arata ca $i el nu putina paguba
sufere cand nu poate sa, spuna. amino Ceja ce el spune

1) Notd. Expresiunea din originall5.F" orr,y i.iSoy M'rt 'r'~v Gnap'roY,

este un proverb Doric, care insamnii a pune peatra ' pe sfoard sau
pe cumpdrul, in loc de a pune cumpiina pe peatrii_ (A se vedea
Lexiconul de Gazi, la cuvantul I'ro.~I'-"';)'

490

OMIUA

xxxv
OMlUA

aici, aceasta insamna: Daea tu vei bine-eu vanta intr'o

limba barbara, ~e~tiind ce spui, nici putand a talmael,
apoi mireanul nil va putea sa-ti respunda amino caci
nea'u zind ,,~i in vBcii vBcilor:" ceia cc este sfar$itul
x~!ga,Giulle1, e1 ml tp,-spl.mde "amin" . Apol ma,ng;3.indu~.i ;
:;;! !-:e. ~<l,ri!.i ~'. par.<.l, G~'i,e! disDX'et(1e..'?t0fo3.rte ta,r ea6est
ct~ar,., eeja ce zi~ea,rnai sus,

ca gr.ae~te .tai :'le ,ca , 'grae~te

1m Dumnezeu, ~l ca pe dansill se zidelte, ~i ca se roaga

cu dtihlH , aducandu-li prin aceste vorbe nu mica ma,rigaere, aceia 0 face fiii aici, zicand: "Ca tu bine multam~ti" daca fiind mi~cat de dtihul graesti - dara
acela neauzind nimic, ~i nicifnfeleO'and cele vor'bite n'a
primit, sau maibjl1e zis, n'a av ut d~la tine niciun fo'los .
.
Apoi fiindea,~ zg uiluit c u putere pre cei ce aveau
acesLctlar., ,ca unna ce nu stapaneau vr'un Iucru mare
ca,sa riu se creada' ca, fiind el lipsit de acest char, Ii
SnJose:;;te pe dani$ii mai mult din in vidie, pri vefiite ce
spune mai departe. "Muitamesc Dumnezeului men,

ca mai mult decEit voi toti g raesc in limbi"

(Vers, 18). Aceasta 0 face el ~i aiur'ca,cand voind a do bOr-! av~ntaje!e p~ c,are Ie vcredeau Judeii ca Ie au asupra
nearnurIlor, fiil aratand ca nu sunt nimic toate acele
avantagii, mai inta iu se da de pildape sine ca avand accle
avantagfi, ba inea in eel rnai 'nalt grad, iara la urrna
. toata aces tea Ie nume~te paguba, zicand astfeliu: ,.De

se pare cuiv:l altui?- asenadajdui in trup, eli

mal mult. Taeat fimd imprejur a opta zi, din
neamul lui Israil, din- semintiea lui Veniamin
E"bre?din. Ebr~i, ~upre, lege Fariseu. Dupr~
ravna gonmd blserlCa, dupre dreptatea cea din
lege facandu-ma fara de prihana", - .~ dupa ce,
in fine, s'a aratat ca-i co var~te pe toti,zice : "Ci eele
ee 'mi erau mie dobanzi, acestea Ie-am soeotit
pentru Christos paguba" (Filipp. 3, 4-7), Tot astfeliu face ~i aici, zicand: "Ca mai mult deeat voi
toti. graesc in limbi". Ded, zice, nil cugetati Iucruri

~arl .?~pre voi, ca cum singuri voi ati avea ace 1 char,
fimdca ~l eu am acel char, ba inca mai mult dedit voi.
;, ~i in biseriea voesc cinci cllvinte a grai
ell mmtea mea, ea ~i pre altii s3.-i iovat" (Vers.

xxxv

491

19). Dara ce va sa zica: "a grai Cl,l min tea mea,

ca ~i pre altu sa-ilnvat"? Adeea sa pricep cele

ce graesc.
apoLsa Ie

~i daca voiu plltea ~i altora sa Ie

.SPIJTlCIJ.. iritel~s; ~i sainvatpre cei

tal macesc ,
ce asculta.

."Becat. L.'Bccmiide, . :-;uvint;e in jjrnba," . Si de :ee?

"ea,ru'e : a~~i{s!j,-1 irrviit" .zice. A spunez;eciJ.e InH
de cu'yinte in limba strain a $i ne 'nteleasa, este mai mult
de famfaronada; iar-aa ~'3.p110~ fie;;;inumai cinei cuvinte
eu mintea, adeca, .sa Ie pricep~i eu; ~i cei ce rna asculta,
esle de mare folos. Aceasta este ceia ce el cere pretutindeni, adeca folosul ob$tes.c. De ~i char'ul limbilor
era la dan ~ii .neobi~nuit, pe cand cel al prorociei era
obi$puit printre dan$ii, 'vechiu, $i hara zit multora djntre
daf!~7li, ye cand eel al lif!lbiloratuncipe~1tr!!A .!nta!a.~j
data; ' eu toate acestea.-pentI'll apostoLnu era atat de Important. De freeia ei nici flU faeea uz <'le-acest char, nu ca
'nu-l avea, ei.fiindya dailsul cautatot cele mai t-vebuitoare.
Fiindca era de a.ltfeliu scutHd: ori-ce-slavii de:;>al'ta, ~i
un singurtel a\'ea inaintea ochilor, acela aded ca sa
faca clt mai buni pe auditori. De aceia e1 ~i putea sa
vada fo\osinta $i a lui ~i a aHora, de vreme ce era scutit
de slava de~arta, In timp ce daca ar fi fost robH de
a'Ceev patima, apoi nuriumai folosul a,jtora n'ar fi putut
vedea, ci nid chiar pe al sau propriu. De accst feUu
era Simon 1) Magul, care, fiindca avea privirea atintita
'spl'e slava de$arta, n'a v;'izut nici ehial'.ceia. ce 'i e\'a
lui trebuitoriuj dfl acest feliu erau $i Judeii, eari dm
cauza slavei 4e~arte,. au oferit diavolullli propriea lor:
mfwtuire. De aid s'au nascut ~i idolii, de aici $i filosofiI
cei dinatara flind zadar1ti <leoaceasta manie,s'atiazvarlit,
in credintele acele fal$e ;:;i rale. ~i prive$te denaturarea
acestei patirni pana unde aju nge; fiindea uniia dintre
acei filosofi pentru sJava de;:;arta s'au facllt saraci, iara
altii se bateau dupa bogatii. AtM de grozava este tiraniea acestei patimi, ineat stapanc,::;;te pe cineva chiar In
lucrurile cont.rare. De pilda llnu\ este stapanit de slava
de$arta. pentru intelepciunea $i.cumpatarea lui, iara altul
pentru curvasiiriea ~i desfriul c8-1 sta pane$te; unul pentru dreptate, iara altul pentru nedreptate; altul pentru
dezmerdare, sau pentru post, sall pentru blandeta, sau

i) Nola. A se vedea Fapt. Apost. Cap, 8,9-24, node sa descrie pe larg fapta uricioasa a acestui vrajitoriu, inferata de biserica inca de atunci, ~i cunoscuta sub numele de Simonie.

493

OMILIA . xxxv

492

OMILIA

xxxv

pen~ru

cutezanta lui eea mare, sau pentru bogatie, sau

pemru saracie; fiindca uniia dintrE: aeei filosofi de 9i
puteau sa dobandeasca cele bune, tot.u:;;i pentru ca se
admirau singuri pe. sine, nu Ie dobandeau.
N,u losa. tot 'a.$<Y Gi Apostolii , Dornnului. ,CuIn' ea
dani;>ii 8.r au curati de OX'ire slav;'!. de~arta , 8.cea;;tao an
dovedit .(;"-prirl celt ce " fac~;::,n~ . f:R.f.\J . u~ ufic.i !2B.nd de piId8. .
uniia iinumean Dumne7.p-i, f1i 5e Df8ga.te.Cl.u (;a sali jarV
feasca tauri inclJnunati, dan9ii I;U numai ca au oprit
aceasta, d inca ~i-au rupt:;;i hainele de pe ,dan$ii 1). ~i
cand au indreptat [)e eel $chiop, din care callza toti S8
uitau ell gura discata spre dan~ii, ii Ii graeau: }) Bar..:.

bati Israilteni! ce va minunati de aceasta? sau

ce 'cautati la noi, ca :;;i cum eu . a noastra P11tere sau cucernicic am fl fi"'tCut pre aeesl.a sa
u_mble" '(Fapt. 3, 12)~ ' Ace9tih admirau saraeiea oame-

niJor, $i cele ale saraciei Ie birueau, pe cand aceia dispretueau sar.'aGiea oameniIoI' 9i hludau bog5.tiiJe. Ace$tiia.
daea EJi luau ccva~ a.Jutan -p re eei ,ce a veau nevoe, - -caQi
ii nu pentru sJava . de$arta, cf pentru iubin~a . rle .(lamen!
_ioate Ie mceau-pe cand aceia eu totu1 din contra, pentru
ca fiind ca ni$te du~mani $ivatamiitori .ai naturei comune. fac.e"tu $i acestea tot cu acela:;;i scnp. Dnul de
nilda l~i arunca in mare tot ceavca 2), fara nici un
folQS $i fara scop, imitand pre cei ha.btiuci $i smjntiti,
iar un aitui :;;i-alasD,t paragiml intreaga tearina ce 'i
apartinea. ~i astfeliu tot ceia ce ii faceau-, era numai de
famfaronada ~i de ambitiune,
Dar'a"nu a~a faceau apostolii, ci dam~ii :;;i primeau
ceia . ce Ii se da, dara ~i irnpartau de 'ndatA celor s8"raci
cu atata galantonie, in cat ii vietueau intr"o saracie nesfari7WL Dara dacadaw;;ii ar fi fost stapaniti de slava
de~arta, n'ar fi facut aceasta, de alua $i a imparti cu
- cei saraci, de teama ca sa nu se nasca vr-o banuieala
contra lor. Cel-ee arunca dela sine averile pentru slava
cea cereasca, cuatat mai mult pe cele ale altora nu Ie
va lua, ca sa nu separa ca are nevoe dealt-ii, $i nici
de a fi banuit. Pe ace$tiia ii vezi :;;i slujind $i cerand
pentru cei saraci, af?a ea eraucll maimulta- dragoste
.

') Nota. A se vedea Cap. 14 din Fapi. Apostolilor.

') Nota .. A .se veo.ea Dioghene Laertiufri vieata lui IV. 77

:;;i (,DogmeJe, vietije, credintele, sistemcle :;;isentintele celor mai

renumiti filQsofii din anticitateJl, pag. '181-202,

decat toti parintii din lume. Prive:;;te legile de vieata~e singuri dan$ii $i Ie impusese, eat de ~umpatate erau $1 apa:
rate de orice slava desartii: "eI avand; zice, hrana

si inlbracaminte. Cll acestea indestulati yom fi ((

(1. Timotb.6, 8)i, iara uuca Sinopeanul acela (Dioghene

Laectiu) I:are e~~ imbrac~t ,ip z?ren~e ~i J?CUe8". intr~un

Doloboc, tara mel 0 trcbum~a, fhndca 08::;;1 poaLe e,a a
i.Iimit pe mul~i, totu!';\iT~e ~im0.n~ ~'~ folosit. D.ar:il. PEvyel.
nimiC din aeestea nu faeea, mCl 1$1 avea pnv1rea llldrcptataspre ambitiuoe de$al' ta, ei e1'8. $i imbr~cat _c~
haine cuviindoase, $i incasa locuea . pururea; ~1 arata,
toataexactitatea in of'iee virtute, eeia ee acel cinicdispretuea, vietuind;jntr'u~ c?i,pnecumpatat,. ~islutin~u-se
In public, fiind tar it a:;;a z1c~nd sp~e mamea :slaym. de-:
sarte. Daca, ar voi cineva sa spunacauza vIetmr81 1m
in llo1oboc; apoi .nici 0 alts.l sauza n'ar g!i~i, ~ec~t. singura slava cea de$~rta. D~ra, Pavel a.platlt $1 chlrle .pe
casa in care a IOCUlt, pecana a fost III Roma. De $1 el
care a putut face lucruri eu mult maiputernice, ar fi
putut de "~jgur - sa

el

faca

aceasta eu

vCl,tki:

ma~, . ~l-ult::.. !n~a,.

nu eauta spre slq,va eea de$arta, acpa;;;ta. feam sa1uat:eca-- aCest drac impelit,at,aceasta molirrm a lumei,
aceast:i vipera otravicioasa.~.aci dupre cum _bes tiea
aceasta sparge ~lllJnghiile pantecele cr!ei ce11 oascut-o, tot asa S1 natima . aceasta sfa~ie pe eel ee 0 na$te.
.
Deci, 'cum at putea cineva g~sl doctor!~a acest!~~
boale atat de varieata ~ Daca va aauce la mlJloc. pe totl
acei ce au ca\cat in picioare aceaSla patima, $i privind
spre icoana a,celoni,i$i va indrepta. ast~eli~ vieat~~a.
('..aei $i Patriarhul Abraam,-insa Dlmenl sa nu.m~ H?vinovatasca de .tavtologie, adeca de repetare, oaca oe
mllite oripomenim. de dansul, 9~ in t?ate ehes~iunile,
fiindca aeeasta mal ales este eeIa ee,l face mmunat,
iara pe eei CB nu-l r8:vnes~ pe el, i! ~ipse$teI?um ne~eu
de orice iertare. Daca n01 am arata pe unna avand
suceese lntr'o parte, pe altii In alta parte ~. ~r p~t~a <;i-:
neva sa zica ca virtutea e greu de Indephmt, Ci:t:Cl n~cl
nu este u$or unuia singur<;le a re:J 9~ ' in ~o~te '. vIrtu tIle
la un loc in care fiecare dmtre sfiott a savaqh 0 parte
numai di~ ele. Dara cand se gaSA$te ca .unul .$i acela:;;i
Ie are De to ate, apoi atunci ce justificare vor putea avea,
eei ce ~i in urma legei $i a chaT'ului inca n'au putu~
ajunge la aceia$i ,masura de desa var$ire morala cu eel

494

OMILIA

xxxv

OMILIA

de dinaintea legei :;;i a eharului ~-A:;;a dara cand :;;i eum

acest Patriarh a ajuns de a stapanl aceasta feara salbateca'? Atunci cand avea dispuLa cu nepotul sau Lot,
dici de :;;i injosit :;;i perzandu~:;;i-intaetatea, totu:;;i nu s'a
inlristat. Vol ~titi ca in astfeiiu de impl'E.'jurad rw;dnea
este rnai rea decat paguba penl.ru cei mici de $utiet, $i
ma~",l"''''ni\rd

.. ~nf;\',)

""",i':> ",f!:iIJi'ln

"

f(',,,te

~~AIXb;~~;;:"'9r~&nd .~i~",:~~tir;tai~it~~~$t'e

clu,)r<>

,cum

pe' -altul, $i

nu este cinstit. Dara nimic din acestea nul'a tulburat,

ci avand$i pe cele secundare el era multamit, $i de $i

batran $i mO$ in acela:;;i limp, se vedea nedreptatit de

unul tanar $i nepot al sau, el totw;;i nu sc scandaliza,
nicinu se nemultamea, ci il iubea ca $i mai 'nainte,:;;i
S8 Ingrija Ale dansul. ~i iara$i biruiod in riizboiul ac-ela
mare $i grozav, :;;i alungand pe barbari din IoatQ __piirWe, nuse f);Ue:;;lede biruI!Y(.a, $i niei ca a 1uat trofee
sau prazi de razboiu, fiindca el voia..-lumai a mantul
de primejdie pe nepotul sau Lot, iara nu a face famfarooada. Deasernenea prirnea in eort,ul s:'i,u stn'iini,:;;i niei
atunci nu 0 fiicea pentru slava de:;;arta, ci 01 alerga mai
'ntii inaintea. acelora, 9i Ii se inchina", nu ca cum li-ar fi
facut vr'un bine, ci ca cum lui i se aducea un bine
prin venirea acelor straini, :;;ii numea Donmi, niei
macar $tiind cine erau acei veniti, $i '$i punea :;;i pe
femeia saJn rand eu slugilo spre a Ii slujL Dara 9i
in Egipet mai mainte de a.Geasta s'a aratat minunat,
did despartindu-se chiar de femeia sa, sau mai binc
zis, prefacandu-se ea s'a despartit, el s'a bucuratdc
atata cinste, insa cu toate acestea catra nimeni nu
s'a aratat famfaron, ci inca 10cuitoriitareLH numeau
~i imparat, iara el a- feskilih:le:a---fflspundc:;;i . ppctu1
mormantului femeii sale Sara, dupa ce s'a intors in
Chanaan. ~i cand a trimes pe sluga sa ca sa logodeasca
femeie fiului sau Isaac, el nu a poroncit nimic pentru
dansul.sau ca sa spuna ceva stralucit despre fiul sau,
ci simplu cet sa" aduea mireasa.
Voe:;;ti poate a examina ~i pre cei din char, cand
din toate p<\rtile ii incunjura marea slava a fnvataturei,
$ia vedea :;;i pc atunci alungata aceasta patima'? Gande:;;te-te chiar la cel ce grae~te acestea, cum el pururea
toate Ie atribue lui DUI)1neZ8U, cum de pacate' necontenit
l$i aduce aminte, pe c 'nd de ispravile sale nici odata,
afara numaida,ca poate era nevoe vre-odata de a in-drepta pe ucenicii sai; $i chiar daca se vedea silit

xxxv

495

a face aceasta, el nume$te faptul lipsa de minte; :;;i

intaetatea el oacorda lui Petru, :;;i nu se ru:;;ineaza

de a lucra pe langa Prisehila :;;i Achila; apoi P.r~
tutindeni e1 se sile~te de a se .arata pe sine umlht,
nu legam1ndu-se a lenepr'in targ,nici inconjur:lt de
iYlultitYlCl, ci plii1andq~pr\'i gine printrc c-et I10h('igat1t
iii :,;ami'L Deaceia, .':}iziGe~; "lara IntAto$area 1) trupulUJ este slaba" (It' Cor,to, -to), adeca, vrednica de
dispret, ~i neu vand nimie; gr'atio5, nimicpJacut; $i iara.~i :

"Ma rog lui DunmBzeu sa ~nu faceti nici un rau,

nu ca sa ne aratam noi aprobati" (Ibid. 13,7). ~i

ce este de mirare daca ei dispretue:;;te aceasta slava '?

Caei cei ce dispretue:;;tesiava cea de sus, :;;i imparatiea
cerurilor.', 9i gl1eeoa, pentru ca sa placa lui Christos;
eel Ce"i790ste a fi $1 am:ttheyna deja -o1ristos, pentru
slava lui Christos; cel ce voc1;ite a pi'itiml pentru-ludci
ace;1sta, de ac:eia o. :lice, ea--sa nu se ereada de.vre-unul
din cei pro~;tj ca :;;i-ar insw;i din fagM uintiledate 101' ; ded, daca e1 cste gata de a trece cu vederea Loate
acelea,apoi de ce te minunezi, ca dispretu89te cele omeJ)e$ti'? l)ara pe cei de astazi ii acufunda nu numai f~ta
de slava, d $i batjocora $i frica de necinste. Daca 1-ar
lauda cine-va, fi vezi trufinclu-se, iara de cumva arfi
atin:;;i, apoi de 'ndata se prapastuesc. ~i ca :;;i trupurile
cele slabe, care sunt suparate fie cnIar prin omiea
atingere, if!t~c~ai a:;;~ patjmes~ $r-sunete.~e cere carE;
cauta sprepamant. Cad. pe unlla co, aC~$tna. nu numa~
saraciea, ei$i bogMiea fi perde, nu numai intristarea, Cl
~i bucl)riea, ~jmai -mult Inca ce]ebYne, dBca.Lcele rale,
mnd~tt .' si'lrtitreu s1le$te pe<3irrt'Vit . dell ft h1"(.-eiB{2It,- l'ie
cand bogatiea de multe ori il impinge spre rale ~ari.
Si dupre cum cei bolnavi de friguri spre toate:;;l de
ioate sunt nemultamiti, tot asemenea ~i cei stricati cu
sufietu\, din Loate partile sunt loviti :;;i biruiti.
2} Acestea, deci, $tiindu-le, iubitilor,::,a nu fugim de

') NotiJ. Expresiunea din original "'J.p~YG['J. ~ou G"'p.".~o<; uo&s.y-l]<;,

nu este tradusa bine ~i eu inteles in editiea de Buz3;u: unde se Zlce :
(dad!. venirea trupului este slaba. ceia ce n'are 111e! un sens. Cu~
vantul M'poOGl'!. in primulloc insamna : prezenta, infa!o~a'l'e, A~~ dara
traducerea corecta este: iara prezen!a (infa!o~area) trupulut (meu)
este slaM)).
2) Partea morala. Trebuie ea noi sa ne deprindem de a r:'ibdii.
sara-ciea cu" barbaiie, ca astfeliu intamplandu-se a saraci, sa nu ne
spariem. ~i contra eelor ee se imbogatesc. (Veron).

496

OMILIA

OM ILIA xxxv

saraeie, niei sa admiram bogatiea, ci S~t ni ~eprin.?er!l

sufietul de a fi destoinic s pre toate. Pentru ca daca Cl-:
neva isi e111de$tc casa, nu are in vedere ooara ca nici
pioaea 'sa nu ca9i'i D5l .dansa, nici vr-o raza ~ ~o<tr~lui
sa nu 0 loveasca-cacI aceasta este peste putlOta-el se
aande:;;te elnD ea sa fie destoinica de- asuler'~totuL De~:seruf:o~a. ~i (~p,1 ee fFl. C~

(~Ofah1f.' rtU Sf; _gax!.fiB~tA , (,~. nu

curnvu .valurilc sa'o' ~[jj,t'ga; :;;i nid ea face cevEt ca '

furt.una sa nu se ridice pe marC' - dici :;;i aeeasta este
peste putint~ ~i toata b~g~r.ea lUi?e sam~, es~e, ca; paretii eorabieI sa fie destoJOIGI de a mfrunta .orlce. ~l eel
ce se ingrija:;;;tc de trup .i.ara:;;;i. nu s: g~nde$\e ca sa~u
se intample vr-o an~:)fhalle a aerulUl, c~ ea !.rup~l sau
sa Ie sufere eu u:;;;urmta toate acestea. lot a,?a sa tacem,
deci, si eu sufletul nostru; sa nu-\ deprindem cum sa
fuga: de sara.cie. sau cum sa devenim bogati , ci cum S:1
. intrebuintam D'e fiecare din acestca sprc siguran(a :;;i
multamirea nrjastra.
.
~
~ .
.
Dc aeeia, lasand let 0 , pacln orlce, sa pregatln1 SU''';fletul - de a. - ft dest.oinie, ~i dp. hogatic; 9i .t~e saracic. ~11iaT:
de nu S'aT' iotA.mpla nimie omenesc, cela ce de mU,Lte,on
esle peste putinta"chiar ;:;;i a tund eel ce ilU (;a~ta b~
gatie este mai virtuos decat ceLce.jnt.r'u~nase Imboga.:
te!?te, :;;i ,!?tie de a sufef'l. toat: .cu w~u~mta De ce? ~tlal
" ntai<3a 'unui ca acesta de alCI are slguranta , pe cand
acela de dinafar.a. Si dupre cum osta,~ul, care ~reuna
. eu puterea trupulul :;;tio ~i me~te~ugu~ de a raznv1, este
mai bun decat eel eo se bizue numm peputerea a1'melor, tot a~a $i eel e.G este- ingradit-eu virtut:ea est~
mai bun :;;i mai destoinic decatcel ce se inerede in bam.
Darfl. ' bogatul chiar de nu ar citdea in siirae.ie, tot.u~i
este eu neoutinta de a fi in totul netulburat, fiindca bogatiea are'multe valuri ~i tulburari.
.
.
, Nu tot a:;;a insa si virtutea, ci ea are cu sme numal
placere :;;;i siguranta, '9i cei ceo 0 are este ~e'nvins de ~:e~
zavistnici, in limp ce bogatiea cu totul, dm co~tra, ca<?l
este lesoe de cueerit. Si dupre cum se mtampla eu ammalele eele salbatece, ca cerbii :;;i epurii mai ales se pot
prinde mai cu inlesnire; din eauza fricei ~e 0 au del a
naturaJ in timp ce porcul sal~ate~, taurul :;;;1 leul n,u cad
cu w;mririta iocurse, intoemal ,a9a se~ poate . vedea yetrecandu-se 9i eu t:eice se 1mbogatesc, $1 eu ~ C~l cetraiese in saracie debunavoea lor. Unul samana cu
leul ~i eu taurul, celalalt eu cerbul 9i cu epurile.

497

xxxv

In adevar, de cine oare nu se temecel ce este boaat '?

Nu oare. de taU~ari! Nu de stapanitori '? Nu-de pizmata~iti '?
~ u ?e slcofanzl '? ,$1 ee spun eu de talhaf'i:;;i sieofanzi, eand
e1 banu~:;;;te~~hiar ~~ pre c~i.ma~ de apr<?ape ai luH $i ce
spun C8, tramd,? ('.9.nd mel chlaf murmd flU este sculit
::Ie r:autatea~ta,i~a:ilor, :;;i n,ici moartea riu poate 88,-1 tina
1n slguran-!~" Cl 91 IT10r t fiInd .f! pr'ad8~ eei c-! nizl.11 llCSC !
)Atat de nesigur' 1ucru ' estebogl),tiea, Din ca-uz3. ei nu
nun:ai casele se sparg, ci inca $i _morminte ~i secrie.
Deel, ee ' ar putea ft mai ricalos, cand nici ehiar moartea
n~~.il?oa.te pro~ura~ lini:;;;tea cuvenita, ci aeel trup fricos,
mCI hpSlt de Vleata nu este. scutit de raleIe din vieata
fiind urit de toti acei cari I-au pizmuit atat de mult, incat
s'au grabit de a-I razboi pana 8i atunc.i cand el er<'l terina $i eenm;;e, $i inca Cll mai nw,re furie decat pe caild
~
"l ,..~
"
11 .. "mtrand In odaea eu banii
Lraea,.
,....a. pe a. t
,!lnCI
ta,1arn
~i$cau di? loc Iazi1e eli bani, iara de trupul luise de~
partau, ~l . n'ar fi luat atatea in cat sa-i dezbr~tce $i
trup~l, dara aeuIIl' nici de trupul lui nu se departeaza
mamle eele spurcate alA profanatoriloI' de rnorininte ci
il mi,:;ca ~i-:l into!c i!l toate partile, ~i-l batjocorcS(; 'eu
I~ulta e~!lzlme. ~ul!ace fusese rre~t p~.mantlllui, iata
' .eaace~tlla dezbracandu;..l d.ehame $llasatitIU'"l O>or.l=au
arunca~ ~i au fugit. Dara cine. poate fF alat de du~man
ea bogatIea, ca.re pe cand sunt in vieata_li perde sufletul, iara dupa ce mor, :;;;i tI'upui il batiocoreste, si
nici ~aeaI' nu-i d,a voe de a se ascunde sub pamant'?
:;-' cela ~e ~ealt~ellU e~te <?b:;;;_t~~e pana ~i pentru eei eonuan?nat1, ~l pemr'u cel osandItI pentru fapte necinstite.
C~Cl. pent~'u aCel?tiia legiuitorii cerand osandlLcu moad,e,
mm~c. ma~ dep~rte nu pretind, - perAnd pentru aceia,
h?gape~ ~l ,d':l~a moartea I~r ee:r:e <?~n~a gtbzava, expunaI?du-I I?rlJlr~lor om~n~e:;;;!l gO~1 ~ $1 tara m,?rminte, priv~lJ,:;;;te trlsta ~l vredm~ de mIla. In adevar, ,ca a.ce,~tiia
patlmesc cu mult .mal grozav decat cei osaoditi de
hotarareajudecatorilof', caci aceia poate 0 singura zi sau
:;;;i doua ramanand neingropati, 1a urma sunt predati
pamantului,' iara aee:;;;tiia fiind predati pamantului sunt
b.atj?e?ritL $i. dacaace~ti talhari cand pleaca nu iau
~l slCrlUl, apol aeeasta multamita nu bogiitiei ci saraciei, fiindca saraciea n apara. Daca insa :;;;i-sic~iulnvor
incredint;a bogatiei, . ~i 1asand sicriu1 de peatra, VOl' face
unul de auI', de sigut' ca ~i pe acest~ II vor perde.
.
Atat de neeredincioasa este bogatiea l.citci nu atata
L

16038

'

32

498

OMILIA

xxxv

O~lJLlA

este a eelor ee 0 au, pe cat a ce!or ce - 0 rapese. ~st

feliu
estedeprisos vorba aeCla care se mge.are:; a
arata, 'ca bogatiea este eu .anevoe a ,~ .<?u~~rl~,<:3;nd
cei ce p au nu pot avea slgura.nta; nlel C..lar !n ZlU~
i$f&rqH.liluilor. De ,~ige ~lt~ellU .cme oa~e" n~ :e lrnR,~~
(;ucelce so d:uC~{i!1 41yl, ehlar fea~a,de al~,~eUl,~r
dEJl110iiGhiarDri'si ceFC3.ci'numai pl'lVlreaaeemla e~tr;:
deajun~ sprea pleea :f;1i 'pe eel ;rnai t~r~ de~at. fe_r~\,.~
pc :cel 'mai nepasatoflU, De acem cana emeva ~ede ,yr ';Hl
, mort, chiar de i-ar fi tost ~u:;;~?-n" sau y~lgor:ltorlU,
'. totu:;;i plange imprveuna ~u prJet~r:ll 1m; Il!ame?-, m fine,
se stinge impreuna cu ,vlea,ta, :;;1 lD lOC':H se, mt~oduce
mila; Niei n'ar putea cmeva la petreca.-mea vr ~nUI mort
la gI'Qapa sa d~osebeasc~ care este pr:!eten~l:;;~ eareve~te
.ctm;;man(liacelula;astf~hu. ~a; ~u tptn ~~ r4ymeaza tnnaintcci natiJr,ei ob:;;le:;;tl, ~I ma,mtea le~llor Cl:,
.
~ '.'
' . ,,- .Dara boO'atiea nici ml:'icar atata ta.cand, lasa in urrr~a 1
-'
0, '
'i"Vh
;';manica in s()colea~a~elor ce ~ stap<1;ne~c, )a ;m.c~t_?fW.r
:;;i pre eei ce eu mmle poate n au fOSI. ned~8ptat* }, '?-C~
d u~mani ai celui raposat, ~e vreme ee :;;1 trupul lUI 11
dezbraca lasandu-l gol, CCla ee este fap}ul ~nor du;;:
mani :;;i prigonitori infriC?:;;atL Nat~ra msa~;n .pare ea
impaca atuoci pe du:;;maru cu c~l rap~sat, ~n ,tlmp ,ce
boO'atiea razboe~te chiar :;;i pe eel ce n.au filmlC de l~
vi~oyatit, ciuntindu-i pana :;;i tt:upul lUI eel aruncat m
. sing\lratatea ~dm~tirul~i. De :;;j mult~ . sunt aeol?,~ea~
putea de:;;tepLa r;ula, .ca -este mor~, ca l~U se ,,~rll:;;ca, . ~a
se duce in pamant $1 se preface m terma" ca nu .es~e
nimeni de fata care sa-l ajute; __ cu ,t~a~e aces tea. filmlC
nu mi$ca pc aeei spurcatf,pefllru tlra~~a~elei~~
rale, cei.:a CUPI jllS. . Dr agostea de avutn, mvto9~I, ca 9[
un tiran fara. mila, Ii poronce:;;te acele ~otararl ,~1 poronci neomenoase, :;;ifacandu-i f~a~e salba,tece, II duce
pana $ila Inormintele aeelora, $1 ~ntoc~al ca, fe~rele
saltiateee se arunca asupra celor raposatl, ba m~a. nu
s'ar deparm nici de carnurile trupului, daca eumva h-ar
fi folo~itoare,
,
v"
,
Astfeliu de mult&miri avem noi dm bo~a~l~, c~ :;;!
dupa moarte safim batjocorit.i, $I sa fim hes1tl. pan~
:;;i de lini$tea mormantului, de ,ca~e se bucura chmr $1
. eei , ce au faptuit cele mai marl ral~!, .
..
.
. Deci, spune-mi; oare vom m~1 l,upi no!.un ,?W';lm?-n
atat de grozav! N~, va . rog; ~l! lU~:ntl~or.! el. sa ,fuglm .
de ' dansul, fara sa ne mal UItam mdarat, $1 ' chIar de

ca.

XXXVI

499

nj-a~ -Cade~ j' O m(lni, sa nu~l tinem instapanirea noastra,

CI sa-} ,jeg~~CU m~nile :saraej]o~~ qaci aees~e Iegat uri
P?t. sa-l ~tapaneasca mal mult, $1 dm maO'aZIea aGel ora
mCl octatf), FlU va ',disparea ; ~i, In fine, aces~ necredincios
.x~~\~~r:a~~~ Q.r:e,<!lI1~ios; ~o r(r~stieit~ lrt~la~)7,:it, l]umaiprin
if~u;~J~p:.
;;t::"
g p<l.~aS0i::lre~ .a~ lJ.~JloSf,en!l: !Jee,;; daC-<3. vr'':1 .. od~tta
" l;f;'Jl. caOl3 .m '~L4pamr:e ms('~~ev::t~verl,sa Ie proG.am
sar'acllo~ prm ~ dreapta eea datatoare de milostenii iara
den,u 11l-ar eadea, sa nu Ie r.autam, nici sa ne ;tran,.
f3rp, de gat, $i .nici pe eei Ge .le au sa-i fei'icirn~ Caci ee
t~rIc.lre,. este ' aceasta? -afara nllmai de nu.._vei invedera
ca. $! eel, ce se !upta cu fearaJe sunt de ravnit, eaei in:':'
ehlza~d ,m.. cu~tl de fer acele feare pretioase.., _ vorbesc
de~ stJ,panll acelor feare',- dan:;;ii nu indraznesc nici
I'fl,ac:,ar',ase apro~i~a, d stau deoparte tremurand de
f~!e.a,1
pu.n p~ al{ll ca ~~ s~ lupte eu dansele Cam a$il
pavtll::n ese $] cel,ce se imbogatesc, caci inchizand in ea,!DanJe ior' ayerl~<: ca pe ni$te fearc salbatece, -o rimesc
III fi.ecare 21 mude rane dela ele. $: se intampla cu
aye~lle contrar de <;e se intamp14 _cu fearele, did acestea
?1~d sunt scoase dm C~$ca, vatama pe top pe cari":i
mt?-lne~c ~n .drum, pe v~ndv averele In timp ce sunt inch}s~ $1 paz!te sunt . vatamatoare, $1 perd pe eei ce Ie
fitapaneSC,$I pre eel ce Ie pazesc.
" J??-ra noi, i~bitilor, pe fear~aG..e.a,~tSL..~iLo~jmbJafl:-_
_z~rn. yl 0 vom im~Ianz:i~~tunc1, ca~d nu 0 vorn ihQhicre;et 1) ~~a iU,'lparnle futuror eelor cad au nevoe,
AS1.fehu yon~ APut~ _a C~tiga '~~e~'aiCC$rEun\lr.il~-iel~'-
n;al n:?~rl,:;;!ln Vleata pre~enta vleluind eU.'sjggr1'O!:t!Fi
-:~t-speI'Gt~lte mme; Il~~:Jrn IIlvI'~dnici de a sta; lnamtea
II teFl' nbI :jmtet:~toliitl cucuraJ, $Fa-?iIdOb'liiid1- uumH1!ue
cele ve;;r.nce.Caro~a fie eu totii. a ne in ~redniei, prin
c!:ar!ll JI filantrvoplCa D~mD:uIUl nostru I1SUS Christos,
c~rUJ~JI?12rellna eu Tatal ~] cu . sfintul ;;i bunul, !;Ii de
vleata datatorul Duh, se c lde slava in veci. Amin,

OM ILIA XXXVI

"Fratil~r, nu fiti prunei eu mintea, ei eli

rautatea fitl prunei, iara ell min tea fiti desavar~iti " (Cap~ 1.4, 20).
'
oj

500

OMlLI~

XXXVI

Cu drept cuvant, dupa multa vorb~,. ~i dov?-da, intre::

buinteaza mai muita tarie in cele ce gralei?te, ~l eu fl1ulta
infruntare pomene~te de un exemplu potrivit eu s,ubie~,tul:
Caci $i copiii fat.a -de ge1e mici sta~ cu gura cascata$~
setem, in timp ce chH'!,I' dfl lucrurlle cele foarte . . marl
nu atatse snerie. Deci fiindca si ace$tiiEl- ayeau charul
lirnbilor 5i c'cedeau 6'i 'au totul.'cu.rsera -dealtmintrclctt
rnai infe;ior decaf celelalte char-uri, apoili zic.e: -- ~ N u
fiti prunci", adeca. nu fiti p~o$ti, pe. ca?d aI', fi tre.buit Rii. fit.i intelepti, ci acolo fit.I pruncl ~l nev!novaV,
unde este nedreptatea, unde este slava, de7arta, ~n~e
este trufiea caci cel ce este prunc cu rautatea, treDUle
a fi IntelepLi. Dupre cum intelepciunea; ur:itii: cu. rautate a nu ar mai fi lntelepciune, tot a~a ~l slmplItatea
unita cu prostiea n'ar. mai ? .simplitat~: fiindca. ~nde
este simplitatea, pros twa tremue sa fuga, cum $1 unde
este intelepciune trebuie s~ fU15~ rautatea .. Dupr~cum
nid doftoriile cele amare ~! ..DICl cele _dulcl, mal m~lt
'. decat trebuie, nu ' folosese, tot a~anici ~implitatea pn,n
sine -singura,":;si nid lntelepciunea nu fOlOsesc-" De aye1i:t
Chr-ido"'"l'Or{)i1f'ini! de -ale lmprcuna , De amandi1ul:LJ.a~
f6~.,~zfcei: ~;,Fiti intclep~i ca ~erpii, ~ipro~ti
ea porumbii u (Math. 10,16). Dara ~e insamna a fi
nrunC'. r,u rautatea'? Aded de a nu ;;tl de loe ee este
r~utite~. A~u. voia apos(olul ca dan$ii sa fie .. De ac.ei~
~i zicea: " eU adevarat se aude intre VOl CUrVle(Cap. 5, 1). N'a zis, se cuteaza, se indrazne~te)), ~i "se
aude", adeca voi tot] ~titi in totul acest fapt, zlce, de
sigur ca I-at!. ~uzit -yr~-oda\a)) . . pc, si~~r. ea ap?st?l~l.
VOla ca dam~ll sa fie ~l barbat.! desavar~ltl, S,l prll!!.cl,_~aI, a.
.' prunci cu rautatea, ~i barbati cu int~lepelUnea.. Astiehu
~i barbatui devine barbat, ehiar daca a! fi ~l prune?
dupre cum~i daea nu_e~t~ pr~n~ eu rautat~a, atun~l
nicibarbat nu va fi, - ca crlmmalul nu va fi desavar~it nici odata, ci prost. ~
.' .
"In lege scrie: ca n~tr'alte 11.mbl .~;;I ~~ alt~
buze voiu gra1 poporulm a~estUla! ~l mCl a~~
nu ma vor asculta pe mme, z~ce Domnul,_
(Vel's. 21). -- de~i ~ieairi in legd n~ scrle aceast~, insa
dupre cum am mal spus, apostolu~ -mtregul V~n~ Testament il nume~te pnrurea lege; ~l petfar.gCl, ~~ cele:
laUe istorii de aC91o. Aduce deCl de fata marturlea lUI

uri

_____ ______________~OM==IL~IA~X=X='X~V~I____________~~~5~0~i

lsaia Prorocul, iar~i zadarnicind slava eharului limbilor

spre folosinta lor. lnsa chiar ~i a~ oi vorbe~te -tot c~
laude, dici expresiunea "~i nici asa" a.rata ea era
indeajuns
pentru
dan~ii ca -sa-i
uimeasca minunea
'dara
-'l
~

,
,
.
..,
qa.c-a me! a~anau crezut.,paco.tul lor este. $i de ce
()::t1"8 8 .mai . facut aceastaDumnezeu, dClC3, ii urman a
TIU crede C~ su. sc vazaca el pl'etutilldeni iace ale
~,81e. Deci, .al'atand i?i din aceasta proroCie; c8, semnul
acesta al hmbHor nu este toemai atat de trebuitoriu a
adau~: "pr~pt ac~ia- limbile spre seItm sunt,
cre9mclO~110r, Cl celor necredinciosi, iara prorOCIea nu necredinciosilor, ci celor ce credo
De?i J.ara .de s'ar . _aq.una -toata biserica impreUl~a, ~l LOtI ar g raj in lim bi, ~iar intra S1 de
cel ne'nvatati- sclU necredinciosi au n'ar' zice
Cft sunteti nebuni? Uira de ar' proroci toti, si
at'........ intra - vr'un
nccredincios san ne'nvatat
.
. ..
'
vade~te de tot), se judeca de toti. Si ,asa cele
aseunse ate inimei lui ~ aratate~e fae,' si' eaz~nd pre fata se ' va irichina lUi UUITlneze'ti.
zlcand: -ci!-cu--adeval"at Dumnezeu iritruvoi este" (Vers. 22-25).
. .
. ...
Dara din cde sptlse aici ar putea avea cinev;),
o mare nedomerire, caci daeJi limbiie sunt semn eetor
necredincio$i, cum de spune ca daca "ve, vor auzi eei
necredincio.'?i vorbind in limbi,voI" zice '. cii sunteti neb.unh) ~- ~i ca. pr.e-~ciea fiind Semn}lU necredjncio~ilor,
CI celor credmClO$l, cum atunci se vor- fulosi de dansa,
n~er~dincio$ii? "$i de ar intra, .-:,zice;:-vr'nn necredmclOs, prorocind- voi, se v-adeste de toti. se
judeca de toti ". $i nu numai ace'asta nedo~~rire
dara ~i 0 alta intrebare izvora$fede-aici: ca adeca:
li~bile se I?a~ iar~~i. m~i insemnate, mai superioare
pIoroClel, cael daca hmblle sunt semn celor necredinc~J;;i, ,iara prorociea celor credincic~i, de aici urmeaza
c.a ,?eIa vee a,trage pe st:aini spre Cr;e~t.inism, ~i-i familJansaza eu el, este mal mare deG8.t eeia ce numai eat
indreaI?ta pe cei deja famiJiarizati, pe cre~tini, Deci, -ce
e~~-C81a ce spune a:ici? Nimic greu, nimic intunec-at,
mCI contrar celor dmamte, ci indt-tmrrtepotrivit, daca

UU

se

502

OMILIA

OMILIA XXXVI

xxx VI

suntem eu bagare de sama. In adevar, ca fJrorociea

este folositoare amandurora, adeca $i eelui eredincios,
$i eelui neeredineios, pe eand nu tot.a~a $i limbile. De
(;tcBlaspunand de limbi cit: "Limbile spresemn sunt
a i~a,os: "flur)}"eqincio$ilor, ci celorriec(edincio$i"
.'~i,' ace.sv0r:a ,s0'-n. L;." ~en1rl, ,B.cleca, ,,5PPBU j mt.~e.~ ,~i 11i1,, atata
spre Invatai'e.Dul'8:, :lid tu, acela;;;;i lucru 'l'a ' ,faGutf;ji
vorbind deproroeie, caci a zis: "iara, proro~je:;.t. nu
neeredineiosilor, ei eelor ce ered" ,caei credineiosul
nici nuare _'nevoe sa vada semne, ci are trebuinta,
numai de inv~it.atura $i de catihizare. Deei zici, cum de
spui ca _prorociea este folo~itoare amandu~or~, ~nd
3)J/ostolul spune ca "proroelea n~ neeredmelo~llor,
.c) -eel or ee(?.:r~d ? :Daca 'Vei exarr'Iina cu scumpatate,
v.e! Btl ceia
e1' vor.be~te aiel. Apostolul n'a zis ca pro.roeiBa mleste trebuitoare necredincio;;ilor, ei nu este
,iIDre semn, ca limbile, adeca tara vre-un folospractie;
)$1 111ci n:a zis ca limbile sunt folositoare numai neere'cdincio~ilor)l caci un singur Iueru, adica un singur 1'0111
'au limbile,acela adeea de a uimi pe auditoriu, de a'l infri~
cosa numai. Ciici <>emnul este numai _,unul din mijloace,
pr~cum ziee: "Fa eu -mine semn", dupa care a
ad<t';}s: "spre hine", :;;i iara;;i: "ea 0 minune m'am
faeut multora" (Ps.85, 17, 70, 7}, adec.a sp.re semn.
Si ca sa am ca seml1ul aid nu este pus ca cum ar face
immai deeatcevafolositoriu, apoi a adaos$i ceia ce va
rezuita dintransul. ;;i ce era ceia ce rezulta ~ "Au n'ar
spune, zice, ea sunteti nebuni"? Dara aceasta nu
vine dela insa~i natura semnului, ci dela prostiea acelora. Cand tu auzi vorbindu-se de neeredincio~i, sa nu'ti
inehipui ea de acei~i se vorbe:;;te pretutindeni, ci cateodata de eei ce bolesc boale nevindecabile ~i cari raman
nelndreptati, cate-odalii. de eei ce pot sa se prefaea:
aded ' sa se indrepte, precum de pjlda erau cei ce pe
timpul apostolilor admirau maririle cele povestite alE
lui Dumnezeu, ca de pilda eei de pe langa Cornilie 5Uta:;;uP). Deci ceia ce el spune, aceasta Inseamna: eii pro,
rociea are putere :;;i printre eei credincio~i, :;;i printre ce;
necredincio$i, iara limbile daca Ie aud cei necrcdincio:;;i

ce

') NoW. A se vedea Cap. 10 din Fapt Apostolilor.

503

;;i pro:;;ti, nu numai ca nuse folosesc eu nimic, dara inca

:;;i rid de eei .ce Ie vorbese, ca de ni:;;te nebuni. Caci

acestea sunt numai spre semn,adeca ' spre a uimi, spre
a infrico$a. Cei ee au min.te se_ f?i folosesc - ca..cj spre
aceasta a~i fost:qat a.eest semn -'-fiindcii atunci eand
s'au pogor-it !imbUe a.supra. aposi;QIU()l' rl'au fost numa!
decei ce...i. IIlvinQvatau dei1etie, ci r:flultisJ ;;1 mirmrlau
$i:1 admirau, ca pc uniia ce povesteau rriinunlie lui Dumnezen, A:;;8. ca eei ce r'ideau,erau eei pro;;tL-De aceia n'a zis
1
simplu: "au n
zieeea sunteti nebuni" ci a adads
inca "eei neinvatati (pro~ti) :;;i neeredineio~i "Dara
prorQciea este potrivilii.:;;i folositoare n9 numai ca sernn,
ci :;;i spre credinta $i folosinta amandurora. Ideia aceasta
d8$l nu deadreptul, totw~ipr.in eele (;e urmeaza 0 a<?:x;:plicat, zicand: "se vade~te de toti,sejudeca de toti" .
((Daca arpl'oroci toti, zlee,9i in timpul acela ar intra
in biseriea vr'un necredincios ~i oe'nvatat sau prost,

ar

"se vade~te de t.oti, se judeea.de toti;$i a$c't

ceieaSCUtlSe-- aletnimei tui- ar'atate se fac. si
a$a cazand pre fa~a-seva inehina lui DUfl~. nezeu, -zie_and.; ca eu adevarat Dumnezeu intru
voi este". A~a ca prorociea nu numai in aceasta este

maI mare, ea are putere asupra amandurora, ei ca

chiar ~ 'pre cei. mf'i neru$inati dint~e . .n~<;redinci~9i. Ii
atrage spre c.reihnta' NIT-ertl tot aema$l -minune, eaTlIf
de pilda -Petrh 'C81' ta pe Sapfira ~ ceia ee eraprDfocie:':""~i eand yorbea in limbi, - caei at unci cu totii s'au 1nfrico~at 1), . iariL.cam,graea in iimbi, "chiar daca nu lovea
deadreptul, totu$i c~ pata oarecare consideratie.
Deci, spuoanq ca limb.ilen'a,u Jplo..sit....$j jt}Ger~~.I).- .
du-se iarii$i de a arunea vinovatiea asupra Judeilor,
mergand mai de parte t;)l arata ca chinr ;;i vatarna. $i de
ce atunci a fost dat acest char ~ Ca sa fie insotit de
ex plieare; dara daca este lipsit de aeeasta, apoi atunei
se intampla cu totul din contra in ochii celor pro;;ti.
"De ar grai, zice, toti in limbi, ~i ar intra ~i de

cei nelnvata~i sau neeredineio~i, au n'ar ziee ca

sunteti nebuni"? - dupre cum $i de apostoli graeau
atunci ea sunt beti. "Aee~tija, zice, sunt plini de
') Nota. A se vedea cap. 5 din Fapt. Apost_

504

OMlLIA XXXVI

OM ILIA XXXVI

must" (Fapt 2, 13), I?~inovatirea as:easta i!l~a nu e:~e

a semnului, ci a pmstlel eelor ee .gra~au ru;a, De ae,vla

~i apostolul a adaos aid: "neinvatatl sau ne?r~dll~.

ciosi" a$a ca credinta ce dan$ii i~i formau, vmea dm
'"
J
d'!.1n. pros
. t'..:1Cp. . 1l.or,
ne$t!lnt
a. -,or,

,-I'n

~!.!

nD{''''DrI;nt~
In>' n"nY'<>
_t.'_' ~'.!. '-._:'. ~. 'i._: ~'~ ' .' ~ ~ ... -t1- .. .~,

cum am mai spus, apostolul se .i.ncp.arc~ ca sa a$e!:e

charul limbiior,nu printre ceie dlspretulLe s?-u defaI:
mat.P.. cinrintre cele ce nu erau atat d~ ~o!os!tb~cre. ;;1
aceasta cu scopul vadit de a-i umili, 9~ al sIll ca s~ caute
un explicatoriu; Dara fiindca dan~ll nu se 'Ullau l~
aceasta ci cei mai multi faceau uz de ~cest char n~I!lIl:~
de famfaronada ~i ambit~un~, apoi m~!- ale~ d~ ,alc~ n
in vinova-te$te, aratandu-l~ c,a ace~sta l~ vatAma m ~re:
dinta, atragandu-~i asupra-ll conslder~tlea d~ nebum, ~l
tocmai aceasta este cela ce Pavel se mcearca necontem~
a. dovcdi eand voe~t:e a indeparta -dela J cevil, ca adeca
ilarata pe cineva vatamat e~iar ,In. ce~c . ,ce el .dor~$te,
Ded, ~i tu faa~a: eand voe~tl a mdepa!'ta peeme~a d~
placere, ariita-i .cit faptul este, amar; can~ . vr<?e$~l a-~
zmulge d.inghiarele. sla.veide~a,rt.e, ara.ta,-. ca tapt.ul
.acesta estepJin de neeinst.A.
. '
,.
A$a fa~ea $i. Pavel, c~ci ,cand e1. voea a,zIT?-ull?e p~
cei bogati dm ghlarele lUblreI d~ ar:.gmt, ~u zlCe,~ numa~
ea bogatie~ este v~tamatoare, Cl ca baga pe e!n~va, ~l
Ca eel vne, " Toesnv a se ' ~mboNQt'
m('~
~~
o U~"
1"n l ~ -'te
, ,.1 x;,
ca.d In ispita," JI. Tin:oth"6'o9),,Fi~nd<'~~dA_f?i ~'~~,pil,r~a
ci:\, bogotiea scapa p e Gmeva Cl~ lsplte, LutU~l CIt;:, topt .~e
petrece eu totul coritra,r de ceJace ered ho~a.t!1:.JJ.I).!!0
se faleau iara,;;i pentru Intelepciun~a. dea!3:~a, ca stan~
neclintiti in aceasta eredinta; apostolul.insa lI-a aratat c~
nu numai nu foJose~tc crucei jIlteJeI?clUn~a Q~av de.~far~,
ci inca 0 ,;;i gole.;;te, Se falean (:a se Judeca,d~ catra a~~lI,
crezftnd de nede~n, de a se Judeca de a~ IO!" ca fi!n~
mult mai inteleptl eel deafara; apostoJul. msa a, arata.
cit a se judeca de cei deafara, este untapt url~lOs, ~e
faleau ca mananca din jartfele ido~e.;;~i, ~a ~ove?md ~rlD
aceasta eea mai desa var,;;im cuno$tJnta, lara e1 h-a aratat
ea a nu ,;;ti ca sa iconomisasca ~in~va cele ale , ~proa
pelui este dovada de 0 cuno,;;tmta nedeSaVar';;lta, To~
a$a face ~i aici, ~iindca COPinthel}ii ~ce.;;tiia era~ ca,~]
smintiti pentru charul aces~a al h~bl!or, - ca,ceI ee lUbeau slava, apoi apostolul 11 arata ,c::. t.ocm3:1 aceast,?
mai cu :::ama li ru~ineaza; nu numa! hpsmdu-l de slava
V

~pl.

505

ci inca atragandu-$i $i consideratiea de nebuni. Aceasta

insa n'a spus-o deodata, ci mai lnalnte ii-a vorbit muHe

altele, ,;;i numai cand vorba a ajuns a fi bine priOlita,

a adaogat ceia ce era foarte parado~,
Dealtfeliu acesta este rnodu1 lui ohh;muit de a combate ~ eel ceo ~oe~tede ,a z gud ul, :;;i a ~i~ea din, loc slava
cea ,li11f':p,;:'m!a,. a u i~1toar('e H.I In;)(! eu totul e~9trar:,
71:3 t.TB.bU18 (gJul HICep.ur a. spunc \';eie contrare, iiluuca
5e va face l'idicul ceior stapaniti de alte pareri, Ceia ce
multora se . pare parado~, nu chiar dela inceput este
biM primit de auditoriu, ci trebuie mai intai de a surpa
biI1ecredintele cele grefilite prin altele, ,;;i numai dupa
aceia a intoarce vorba la cele contrare, A~ de'pilda a
racut $i aluHci cand vorbeci de casatorie; Fiindca mul ~ i
se gandeau 1a casatorie ca la un faptee avea. in sine
iinifille, iara el voia a arata ea lini;;tea p~tf:'. in a BU se
casatorl cine va, artofdaca dela ineeput ar fi spus
aceasta, n'ar :fi facut yorba ~a de bine primita, - iara
ac'um e1 dupa, ce a spus multe, ~i a lntrat la timpul pe--trivit inmezu1vorbei, foart.e mult a atins pe auuitori,
Aceasia a facut $i atunci cand vorbea despre feciorie,
Gacidup~ ce a spus mai 'lnainte muUe, la urmazice:

9:

"Va Cl~ut pe voi" ~i "voesc ea voi sa fW fara

grija {{. Aeeasta tocmai 0 face :;;,i eu charullirnbilor, ara-

tand cii a.eeastanu numai cit-i lipse~te de slava,ci lfidi

ru,;;ineaza pe cei ee-1 au, in fata neeredincio~;i lor, Pe
cand cu pl'Orociea Cll totul dealtmintrelea sc petrece,
eaci eei ce au acest char, $i de 1'u:;;ine sunt scutitidin
partea necl'edinciO!;lilor, in a-cela~ timp au 9 i--sh'iva multa
~i folosinta, Nu va zice' nimeni de proroc.ie, ca cei ce 0
au sunt nebuni, ,;;i nid nu va ride de eei ee prorocesc,
ci Inca se va minuna ,;;i va admira pe uniiaca ace:;;tiia,
"Se vade~te de toti", zice; adecit (ceia ce are in inima,
aceasta 0 pune la mijloc, ~i se aram tuturor)},
Nu este acela$i lucru;de a intra cineva $i a auzi
pe unul g raind limba Persieneasca, iara pe altul cea Siriacit, eu a intra fili a ariz! cele negraite -ale cugetului
sau, fie de ar' fi intrat ca sa ispiteasca, ~i eu gand rau,
fie ca a fritrat cu cuget curat, a~a ca acest char este
eu mult ma.i. spaim8"ntatoriu de cat aceJ... eu mult mai
folositoriu, De aceiacand vorbeli'te de limbi zice ca suI}ieti nebuni)} - de fili nu spurie aceasta- ca dela sine, ci
dupa Juder..ata acelora: ,~a.u nu vor. zice ca sunteti

~i

506

OMILlA XXXVI
OMILlA XXXVI

------- --------=~-

nebuni"? - aiciinsa pune la mijloc ~i hotarireafaptelor,

cum ~i folosul izvorit de aici. "Se vade~te de toti,

. ~ice,

se judeca de toti. 9i a~a cele ascunse ale

lnimei iuiaditatB se fae; si asacaz8,nd pre fata
-" '~. ' \' .-,;i'l'" "2" .::.. '1
J-... :" , ,',.
~
.:.~'
"d' ' .; " .. ,' -n.rl'e ', ;0;'':' ./0, H;C!~,nu. " UlpL~n:mBL,ett, l,lcan . cacH
\!8"r'atDurnfiB:teulhtru voi esteL' ,. Ai vazutca aceaSla
',1' "

'r"oo

'0',

Cl.\.

8ste afara de 'oriee disputii, sau indoeala ~ CU chawl

limbilor seiudo8$te A}li'1:vA de fapt, ~i inca dnevadintre
Iiecredincio~i i-ar putBa acuzade nebuni, pe ('.and aici
nimica din acestea nu se petrece, ci inca se va ~i minuna, $i se va (nchina, mai intiU marturisind prin faptc,
$i dupa aceia prin vorbe. Tot a~a s'a jnchinat lui Dum..:
nezen ~i Nabuhodonosor, zicand: "en adevarat Dum-

nezeul vostru; -aceta eis te Dumrieze.ul Dumne~

. zeilor, :;;iDomnvt imparatilor, cel ce descopere
ta~nite, caci aiputut -descoperi taina aceast~:V'.

(D&n iil 2, 47). Ai viizut puterea prorociei, cum a schim-

ba t, pe acel, salbatec, cum l'a catihizat,

la credinta ~ .

~i

cum l'a adus

"Ce' este data fratilor? Cand va adunati, fie

care dintru voj psalm are, invatatura are, limpa
are, cleseop8rireare, talmacire are; toate spre
zrdipB sa se faca" (vers. 26). Ai , vazut temeliea ~i

ra,n{:~..leal(1 cre';ltinismului1 Cil tlqpre cum Ireab~.rne~te~u-:

garu lui esLe de a cladl.,tot a~ $i a cre:;;tinttltti este de
a folosl. prin toate pe cei de aproape; _Apoi fiindca a
vOTbit .foarie aspru de ace,st char, ca sa J;lU se para ca
este prisoselnic - caci el a facut aceasta numai fiindeti
voia de a J'mpra:;;tiea trufiea lor - la urma; jara~;;:r it nu.;. - ,
rhara [mpreuml cu celelalte, zicand: "psalmi are, invatfHudi are, limba are", caei in vechime psalmii Ii
faceau din char, adeca din dar, din gratie, din favoare,~iinvatau din char. lnsa toale acestea. ziee,
un singur tel sa aiba: indreptarea aproapelui. Nimic
sa nu S8 faea cum s'ar intampla)}. Dadi tu nu te
apropii de fratele tau spre a-I zidl., a-I edifica, de ce te
mai apropii atunci '? Vorba mea, zice, I1u-mi este atat
de mult pentru deosebirea eharurilor; ci un singur
lueru rna interesaza, un singur lucru Imi este dorit;
acela adeea de a face . totul pentru edificarea ' aproa. pelui. Astfeliu ~i eel ee are un char mai mie, va fntreee

507

chiar pe cel ceo ar.e unul mai mare, daea 1:;;i adaoga
aceasta. De. acelas,;l sunt date charurile ca sa S8 edifice fiecare, lara, daca nu este a~a, apoi 'atunei charul
va fi spreJ~ld,:catacel.lli ce i..a lua~.Ga(',i, cc ' folos este
d~ _a.. oroel ,. spune-m,!; ce [010.8 de a fnviea, mortU, C<1,nd
J?ml~ill nu i?pr.e car:: s!i' SB. totQS["SCD" dii1 ~lt3estca t 'Ded
,- ." ~f~~~<,h J
-,
" . ""

.
,.
dac
/0,, 'acestn
. .. '" '~_;.:!>tc;
;:'.G<! ';>.lLU. (Jl1ftrUfliOt, . exPO]
esteslOboc1
CUlva de,a8;)ung,e Ia a.:c~asta.~~ fara charuri, ~i atund
D,!-I.c;ugeta .lucrurl mar:l 1n Jmvmta semne!or', nici nu te
cama pe tIDe care e$tI hpslt de charuti.

"De grae$te cineva in limba cate doi sau

n:a! ?1111ti l)v cate v trei, ~j pe ra~d, ~i un~l sa
talI~1aACea~ca . .r~ra .de nu va fi t~lmacitorju, sa
ta-?8- m blset'lca,- ~1 nurrrn:l1tli sa)j ,gdieasc8. si
I_m J?ul1-:nezeu" .cVe!'s. ~7. ~8). Ce zid.'?-:'3p~~e'~l;ii

vO!,blt at~tea. de lImbl, ca sunt nefolosltoare, Cd}, SHot

- P~~Sos~I?]~e ~aca nu sunt i~~otite ,de talrna.cjre; $i acum
p~.- on~e:;;~l d:~ nou, de a .gral in hmbi,? Nu pOI'oncesc,
zlce, aara mCI nu nnpeplc)) -,-dupre cum dealtfeliu face
$i. aeolo unde zi?e: .,,I~e v~cheama pre voicineva
dmtre necredmClo~l, ~l voiti a va duce". nu
s'p~ne "a va d uce " <;a Cllm ar Jegiul aceasta, ci' nici
tmand':l~lp~ loS' s~u frnpegecandu-i, tot a.,sa ~;;l Hci, "si
nUm!!l 1m sa~~i grae_asca-,~i lui Dl,lrrmezeu".
D::ca. nu: S8 po~te stapani de a taGea,-zic~;,cieste asa
ue. lU~llQrlU, de cms~e$i ~e sla~a de.~ar~.apoi-graeasca:$i-.
lUI '. slngur. ~st~e}lU ., ca rn~I, ales prm aceste cuvinte
e~ 11 mdreapt9.41-~ fx:n.pedeca de a maifi ' iubitori de--- cmste,-- cela ce $Ialurea a facut vorbind de relatiiIe~u f~meje, ~i zicand: Zl Aceasta 0 spun pentru nenfraI?area . voa?tr3: . Nu tot a~a spunea insa s,;i clnd
vorb~ de pro~~Cle,. Cl 'in mOd. hotarit $i legiuit, ziclnd:
,,!?-I.'a prOrOCI~ d91. sa!l t~e). s.a graeasca", Aici nicalr! nu cere talmacltorlU, ~l mCl nu inchide gura celui
ce proroce~te , dupre cum face eu limbiJe .:lIcand c{i:
v

"de nu va fi ta_1macitoriu, sa taca in' biserica",

1), Nota;. YH, ;0 rc~ " o<O_Y "P"q, ,este originalul. Insa superlativul
n ol_u~ 'to ltAs,cr'tOY, .'tGt .rc~"'cr'tGt, se tradue , exact :;Ii ell
les
mt.e . eel mult, cele multe, Decl alCl ar trebui sa-' se ziea: c(Ue
clot, sau eel mult trei.

~elltru . <tl 1m

50S

OMILIA XXXVI

_ _ _ _ _ _ _ _ _--.:O=-:~:.::U:::L::.
IA=__:X:.:X:.:X:._:V:..:.I_ _ _ _ ____'____

fiindca eel ee grae~te in limbi, nu este destoinie prin

sine singur. Pentru aeeia daca cine va are amandoua
charurile, sa vorbeasca; iara de nu Ie are, insa voe:;;te
a grai, apoi sa facaaceasta impreunacu talmaeitoriul._
Cacisi proroeul este talmacitoriu) insa al lui Dmnezeu,
iaratu -ct1omuluL "lara de nu vail taln'laeitoriu,
sa taca" - ciici 61 nu voe';ite a tl nimic- de pl'iSOS iil
biserka, nicia se face ceva fara seop, sau pentru ambi- _
tiune. ,,$i numai lui sa-~i graeasea, ~i lui Dumnezeu", adeea in cugetul sau, sau lini~tit~i fara -bodoganeala, daea voe~te numai deeat sa graeasca. Aeea"ita
nu este doara a unuia ee legiu~te, ei poate mai degrab
a unuia ce prin ingaduinta, prin invoire inca mai mult
ru;;ineaza peauditoriu, dupre cum face atunci cand zice:

"Iarade-i este cuivafoame sa manance in casa" ,

cii.ciparandu-se a lnvol, a ingadui sa mananee in casa,
in realitate e1 mai eu putere s'a alins de acela. Nu
pentru acejav;9. adunati. _zice, easiiariHa t.i di aveti
c ha1' lIri,cica sa edifieati pe - auditoriu)), rlupre cum ~i
zice chiar la ineeput. "Toa.te sprezidire sa se faca---".

,,.lara proroeii- -doi sau trei sa gdieasca, si

ceiialti sa judece" (Vers: 29), ~i mai mult nimie n'a
~

- rnai adaos, -ca aeolo unde vorbe$te de limbL $i ce are

a face ~ zici tu; ca e1 niei prorociea n'o arata cu destoinica prin sin(}---inse~i, de vreme ce ingadue altorajudecata, sau pare rea de ea)). $i eu toate acestea este
foarte destoinica, fiindca nici nu i-a inch is gura ca eeluilalt -- nefiind lalmaeitoriu -$i nici preeum a-zis-aro1o:
"iara de nu este taJmacitoriu sa taca" n'a zis $i
aid, adeca ca daca n'a'f fi eel ce judeca, se. nu mai
proroceasea, ci numai cat a asiguratpe auditoriu. Caci
e1 a zis aeeasta pent.ru deplina ineredintare a auditorilor, ca nu cumva sa se furi$eze print-re dan~ii manzii
sau gacitorii de pe atunei. Inca ehiar dela ineeput. aposto1ul a poroncit de a se pazl de ace$tiia, cand a $i faeut
deosebirea intre gacitorie $i proroeie, dara ~iaeum
aceia$i poronee9ie, de a judeca $i de a lua sarna bine,
ea nu eumva sa se furi$eze printre dam;ii dascal dracese.

,,lara de se va descoperi altuia ce 9ade,

eel dintai sa taea. Ca puteti e~t~ unul toti a
proroci, ca toti sa se invete,;;i toti sa se mangaie"

509

(Vers. 30. 31) Dara ee insamna oare ceia eeel spune

aici ~ Daea prorocind tu, zice, $i graind, duhul altuia
l-ar de:;;tepta, adeea l-ar atita ~i pre el, tu sa taci dupa
aceia. Ceia ce el a zis pentru limbi, adeea sa graeasca
eu randul, aeeasta 0 cere ~i aiei, insa mai minunat aici.
cad n'A_ zis :ClJ Ta,r.tdul)), ei "de se va descoperi
:1:!t,lJif't(': : .((De ' ce H,r trebui~ ~ice, ca. acesta fiiIld - i11i$(;at
spre proroeie, aceia savorbeasca inca'? Ar trebul Doate
ca amandoi sa vorbeasea'? Dara aeeasta este cev!J., absurd $i adlfee c.onfuzie.Dara sa graeas-ea eel dinainte'?
rnsa ~iacea!'3ta este absurd. De aeeia, graind ace la, I-a.
atitat pe acesta duhul, ea sa graeasca $i acesta cev[l,.
Apoi mangaind pe eel ce a tacuj;. iiCe: "ea puteti

cate unut toti a prorocl, "ca toti sa :se invete ~i

toti sa se mangae . Ai vazut cum iara~i pune cauza

pentru care 01 a facut aceas(a,? Ca daea pre celee

lnlimbi H impedeca GU desavar$ire de a grai,
daca nu are' talmaciu, pentrucaeste nefolositoriu, Lot
3.$i ~i prorociea daca nu are aceasta; -apoi aducc cnofuzie, vuet $i tuihurare zadarnica.
gra~te

,- .-. ,,$1 duhtlrile proI'ocil6r; proi'ocilQ_Dse--srr-PUn--"- "(Vers."32). Ai vazut cum I-a rU$inat, pe.cei-e e s'ar lmpo~ ,
tri vi, cu cata tarie:;;i putere? Ca nu cum va-sase eerte arnul
~i sa se revolteze, apai apostoIuI arata ca insu$i charul
se supune, caci aid sub nume de "duhuri" intelege
energiea sau ebarul. Dara daca duhui se supune, apoi
ell a:tat mai mult tu eare'l stapane$ti, nu ai avea dreptate a te certa. Dupa aeeia arata ea aceasta 0 voe$te $i
Dumnezeu, adaogand $i zicana: "Cil Dumnezeu nu

este al tulburarei, ei al paeei, _preeumlntru

toate bisericilesfinWor 1) lnvat" (Vers. 33).- Ai

vazut prin cate I-a adus pe aeeia l,a taeere, ~i la mangaeat ea a ingactuit celuilalt de a prorocl? Mai intaica
sa nu opreasca pe aceia daca i seva deseoperi, "Ca
puteti cate unul toti ' a prorocl"; dupa aceia ca $i
duhulo voe$te aceasta, zicand: "duhurile prorocilor,

1) Nolu_ In editiunea ce a &.vut-o- de Jata, Sf_ Chriso8Lom, ia

urma acestui pasaj este verbul a,ai-ay_", = invat, ceia ce Jipsel?te
10 textul nostru ooi!$nuit. Este de mirare cum de s'a oinis aceasta
in textul nostru (Textus receptus), lasandu-se pasagjul -fara inteles. De aceia am trecut pasajul dupa editiunea Sf_- Ch:risostom.

510

OMILIA XXXVI

OM ILIA XXXVI

prorocilor 5e supun ", 9i pe langaaceasta ca asemenea . fapt este $i dupa voinla lui Dumnezeu; "ea
I?umnezeu nu este al tulburarei,zice, ci al pacei",
Q1. alpa.trule;:-", ca aceasta lege stapane$te pretutindenij'n
lum$,$i deci niqric strainnu Ii so noroncmte."Precnm
111t.,rU tu.~ntp.b1,.J)-~ffiI~~:. le' -Q:Pl'I-1t.-"}fo.:~.;~.
---'q'~~~o.,:;cl.l'"i]it
"-"~y,
,.\.~
. ) Ded ce arputea Ii mai infrieosat ('a aeeste iu- .
crud? Caeipeatunci biserif;a . pra ceriu, duhul povatt!~nd. $i. ca~m~ind toa,te,~:;;~ pe fiecare ~.intre proe~to.'$ii
btserlCeI ml~candu-l $.1 facandu-l entuslazmat. Dara astazi noi stapanim numai simbole ale ar:elor charuri.
Cad $i asUizi vorbim doi sau trei, cu ranaul, si tacand
nnu1, altul incepe; dara acestea sunt numai semne ale
acelora~j amintiri. De aeeia, cand ineepem a aTtn.'
P?p,orul ~~pul)degraind; ,,::;;1 'ci'Uhului tau", aratanct
C?, In. vee~lm: graeau_ a$E~, nn prin intelepeiunea lor,
91 mi~catl fimd cu duhul. Nu insEt .'$1 astazi; -'--0 zic
acum ca dela mine - d Se aseamanabiserica ca 0 fe~
tneie care a cazut din fericirea cea de dinainte ~i care
in molte parti stapane$te numai simbolele (Semnele)
ace}.ei fericiri trecute, aratand unora i?i aHora numai
eutnie sculc.lor. ~e aur ~i lazile, pe cand de bogatiea de
acolo este hpslta eu totul; cu 0 astfeliude femeie sea,n:ana. ~stazi biser'icil. $i nu spun doara din cauza lipsei
Cha~'UGlo~,-'-dealtfeliu nici n'arfi 6 primejdie mare,
'da~ ~.., -.h:psi numai aeestea - ci $i din cauza vietei si
a,dr~utei. Numarul vaduvelor, $i ehorul. fecioarelor pe
atYBCI, formau 0 podoab:\ mare in biserica ;iara acum
bise!,i~il6' sunt vgoal&$i lipsite. de aeele podoabe, 9i in
10eu1 lor au ram as numal simbolele. Sunt si astazi vaduve, stint i?i fecioare,insa nil au acestea podoabaaceia,
pe care ar trebui sa 0 aiba celece s'au azvarlit in
astfeIiu de lupte. Ca de pilda semnul de distinctie a unei
fecioare este, de a se ingriji numai de cele ale'lui DumI18ZeU, 9i a fi statornica in credinta. Si vaduva, nu ataia
ar fi ca pilda daca n'ar trece' in ' a doua casatorie,
ea ~Ull! daca ar fi. impodobita cu aIte multe, ca de pilda
eu mblrea de strlIoi, cu iubirea de saraci, eu iubirea
de staruinta in rugaciuni, 9i toate celelalte pe, care Ie
_

.. ,

.........

......,...

,"",....,L-: ....

...

*':,J..J.,

.... A.L'L,li.'VV7J..>-"-'V_OJ,."

..

. . 1) Pqrtea 'f!I-orala, Ca. astaz! n~i avem nl.lmai tipuri ale biserl.cel.dm tImpurile apostohlor, lill ea noi trebuie a ne aduna in
blSerlCa eu lmililte lili fara denici un. vuet (Veron).

511

cere Pavel in epistola scrisa catra Timotheiu. DeaItfeliu

ar putea vedea cineva $i printre noipe multe femei
chiar in casatorie, dand dovada de cumpatare. Insa
nu numai aceasta cste. ceia ce se cauta, .ci$i ingrijirea cea ferbinte de eei ceau' nevoie, prin careim;t!
al~s fern_cile. di~l ,v(!e,liir~le ,_t'~tt~ii..iuce(lrti" "rlulrlsB~' ~a ,'. ITl.ulte
de a.':3tazi: 'Atund.<.;eie ma.ilflult,t; .Tn. Joe de s,.c1Jl.e~6 ,u.n'
purtau cu ele podoaba cea izvorita: din mHostenie, pe
cand astazi lasandaceasta poarlii.eu ele lanturide aur
lmpletite din toate partile cu Iantulpacatelor.
.
$i sa mai spun ;;i de alta cutie sau lada ce se gase~te
de$arta de podoaba strabuna? In veehime de pilda se
adunau cu totH la unloc $i cantau incet in comlln.
Aceasta 0 facem ~i acum, insa atunci in loti era numai
un sufiet~i Q inima, pe cand astazinici chiar lntr'l:tf}-
sufiet n'ar putea vedea cineva aceacQl)glasnire, ci pretutindeni un razboiu mare. Proestosul bisericei S6 rooga-i?i astazi pentr'u pacea tutuI'or jodeoD,;,te..,.- camtran<l In
casa p8"rintasca -- iDSa numainurnele, .Dumai yorba multa
de aceasta paee,caci faptul nu se vede nicairi. Pe atunci
$i casele erau biserici, pe cana astazi $i 5iserica este
casa, sau mai drept Yorbind, chiar mar-rau decat ori-ce
casa. Caci intr'o casa aT' putea vedea cineva ~i multa
randueaIa, fiindca de pilda stapana casei E;>ade pe tron
cu toata buna cuviinta, ;;i slugile tes eli toata fini~tea,
,?i fiecar' ,lintre argapseindmetnicm;te cn ceia ee i s'a
poroncit Data aiciin biserica,. mare Bste vuetul, mare
este ronfuziunea, :;;i eu nimic nuse deosebesc eeJe ale
noastre de cele ce se petree in carciuma. Ablt de mar'e
este rl~ul, atat de mare vuetuL ineiH este intocmai ea Ia
bai, ca cei ce striga prin peatii, 9i care fae un vuet grozav. $i aeestea toate se petree numai aiCi, ciici pe i:tiurea
nu este slobod nici dea se adresa cine va eatra vecinul
sau In biserica, fie ca l'ar avea de prieten de multa
vreme, ci acestea se fac afara debiserica. $i cu drept
-cuvant, eaci doara biserica nu este barbierie, nici dugheana de mirodenii, sau vr'o alta pravalie din targ, ci
loe al IngeriIor, 10c al arhanghelilor, paJatul lui Dumnezeu, insm;;i ceriul. D8ci, dupre cum daca cineva ti-ar
deschide ceriul 9i te-ar introduce acolo, tu n'ai cuteza
--aea graI, fie chlar deaIveaea-pe iatat tau, sau pe
fratele tau, tot a~a9i aici nimic nu trebuie a grai decat
de cele duhovhice~ti. Caci 9icele de aici sunt ceriu, iara
fie nu erezi, prive~te la aceasta masa sfinta, $i ada-ti

OMILIA XXXVI

512

aminte pentru ce s'a pus a!e~ ~i din. ~e eauza. G~n

de9te-te cine este eel ce. stapa~e~te va!Cl, c:utre:nura-t~
ehiar ~i mai inainte de tImp. caCI vazand emev~a nu.rn~l
tronul'Imparatului se mi~di eu sufletul; a~teptand le~l
rea imparatului. Deci" ~i tu, ehiar ~i mai lnainte de .ac~l
tjmp lrifrieo~t, ridica..:te, ~i mai jnai~te " de a .~edea .,rldidiridu.. 5e v8Jul, sao catapeteasma, l choml mgenlor
llBI'gand .lnainte, ridica.-te,_Z1C, la cer-i u;-_ ."~
, Dara poate di a(;estea nu .ie ~tievcel nebotezat; d~c~
este trebuitoriu de a spune ~l catra acela, aliele, caCl
nici t9;tade acesta n~ n~ vom. gasl. in s~rimtorare d~
a-I ridica eu eeleputmclOase ,~l a-I face sa zboare: I,?eel,
tu, care nu $tii aeestea, ci3.nd auzl pe Proroeul zlcarld: ..
Acestea ziceDomnul", departeaza-te de pamant 1
;idk)i-te si t.u la eeriu, gande~te-te cine este cel .ce-t1
gr~e~tp: prin a~eli'1,; .Ca.nd te ga.'3e~ti II?- teatr.u inamtea
vr'unmcaraghlOs mImIC; sau a vr unel feED-el c~rve c~
5e slute~te ~i cand atata lume este de fata, se ~a !ll~lta
baaare
de'sama celor co 8e vorbesc,
este'multa
o
t,
..
t - . . .hmi?te,
i--lP.

~l

..ni tYler-Ii-

nnl-u.rnil(~e~Le : a ~cea;

111C1 vue - lill

~e

.L

(iuue,

~icrst;:lg~;~, -$i ~iei~ ;';.aca~ un m?rmu~~t ,de ?:ic,,iara cana. Dumnezeu m grae9te dm eerIUI'! a~ m~Le lUeruri atat de infrico~te, noi ~ ne gasim mai in .n~si~tire
decat canii, ~i nu av~m cat~a~ Dumneze~ l~lel maca;r
atata respect f?i sfieala,pe cata!1vem catra 0 femeIe
v

.-.u,.'va ?

"

cutren?:ura~ poateauzit~~ ,,~c,!'lstea ~ Dp~i, c~ ,

atat mai mult sa va cutremuratl iacandu-Ie. Cem c~ _.
Pavel a zis pentru cei ce trec@aucu -ved:erea 'pree~l
saraci, $i mancau singuri: "Au doara n'~ve~l casa;
,~
..!...
~ b t'" r<
. ~ - r! ....-, 1,11-[
ca sa mane-at;]
S 1 sa
e ,1 { :,au pre 1Ol:se
. vo, _...

513

OMILlA XXXVI

' ,'

V'ati
v

Durnnezeu defai'mati, ::;;i' ru;;inati pre c.ei lipsiti"?

_ dati-mi voe $i mie de .a 0 spune ,des:pre eel <?,e !a;e vuet
aici .;;i vorbesc: nu avetl case, unde sa.tl.eoncamt~ ~ ~au
defiiimati pre bis:rica l~i .D'!n:n~~eu, ~l ;"eonrupe11 ~l pe
cei ce voesc a fi mteleptl ~l hm~t* ~ Dara este. pJacu~ ca
prietenul sa va vorbeasca, ca unor eunoscutl ~ Nu ~m
pedec aeeasta, insa in casa, In peata, sau la ,~ae .fae?t-se
aceasta caci biserica este loe nu de eonversaimm, Cl de
invatiit~ra. Dara acum eu nimie nu se deosebe.;;te de.
piata targuiui - $i daca o'ar ~ ~am lndraznet a sp~.ne,
poate cii nu ' s~ deosebe~te I}lcI.~e sce~a teatrulm,astfeliu ea femelle ce se aduna aICI, se lmpodob~sc cu -

mai multa nerm;inare decatceJedesfranate dela teatru.'

aeeasta eauzamulti di.n eei desfranati sunt atra~i
$l.aici, .;;idaea voe~te cineva de a ispiti vr'o femeie.;;i
a-I intoarce capul, nid un loc nu i se pare mai potrivit
pentru aceasta ca biserica. Daca voe.;;te cineva bunaGar-a de 3, ' vinde iGeV8,. sau a cillIlpara, apoi biserica i
.SA pare-mult rna;i -fo!o~,~toare pentru aceasta, decat neata;
.
I
'

t }t.J."g!)
. 'tu, "'91 '$~l\'l se RC..h"
~ . ~rn .~)~./ mal mn . te .\lorbe_ ' pent:r~u ~
astti:fiude,lucruri, decat Ghiar 1n pravaliile celatei. Dacii,
cine va voe~te a, grai ,de rau,.;;i a1tii vQr a-I J),sculta,
apoi ~iaeest fapt Ii" veivedea ajci ,petreG&ndu-se mai de
graba decat in ' peat;a,:De voe~ti a auzi locruri politiCe,
sau din cele ce sepetree prin case, sa!1 i!J, . oaste, apof
nu-i nevoe sa te dud la tribunal, sau sa stai in peata,
eaei doaraslint ;;i aid de acei ceti vor povesti eli Il1ulLa
exactitate .de toate acestea!
'
Poate ca v'am atins prea tare, euinsa nu ered;
dici dacii voi staruiti in ; aceleaf;;l Jucruri, de unde pot
$ti ea .cele vorbite ' v:auati:ns~ A~,. dara..e8te"~oocesar ' de
'a va -atingc iara~i.Deci; suntaceste lucruride suferit '?
Suut ,d el!}g?,dpit? I~.0i DC munchn In fiecare zi, ~i ' ne naciijim, ; ef). ,afJand ,ceva folo~it.oritl - Ia .TfJt,"sa- ""fa-cieeepe-o
Ja casele voastre; .;;i nimeni, dintre - vorpJeaca de aici
ca~tigand ceva, ba inca ~i "vatamat foade mult. Fiindca
va ' adunatiaici--sprc judeeata;-ia~~cmrrlJenTI'w-:"
. jertarca pacatelor, impedeeand $i ' precei bunL ~i CIl
fieoncaelele ('1.[~ i)[J.Et8pW~ 7AUG((icw;:) voastresuparandu-i
,din toate partile. Dara care este scuza celor ma.i multi ~
Nu aud, zice, eeia cese eite9te, ~i niei nu $tiu ce anume
sunt celespuse. Nu auzi, fiindca faciyuet, -fiindca pro:..
voci tulbura,re, fiindca n'ai venit aid eu suflet ce are io
sine evlavie. Ce spui ~ Nli -7tH ce amime sunt cele ee S8
spun~ Apoi tocrnai de aeeia ar trebui sa fii eu bagare
de sarna. Daea niei ceiaee este intunecat .;;i nelamurit
nu-ti mi~ca sufietul tau, apoi eu atat mai mult daca ar
fi lamurit. De aceia tocmainici toate nu sunt lamurite,
ca nueumva sa tc leileve~ti;~i niei nelamurite, sau intunecate, ca sa nute desnadajdue~ti. Dara iata caaeel eunuh
ba r bar') oiQ1ic din aeestea n'a spus, d inca. fHnd im-\
presurat de atatea trebi, ;;;i aflandu-se in' cale, el totu.;;i
avea cartea in mani ~i citea" ne$tiind ceia cecitea,~in

'j"

.,

1) Nota. Ase vedea cap. 8, 27....:.40. din Fapt.Apost.

16038

33

514

OMILlA XXXVI
OMILIA XXXVII

pe Gand tu ga,sindu-te in i mbel~;ugare de dascali, ~i av3:nd

pe multi cari sa":ti Citeasca, Ymi pui inainte pretexte ~i
scuze. Nu ~tii cele ce se vorbesc ~ Pdn urmare, roaga-te
C~t ,.5ii afli. Dara : ~ste peste putint3, de a nu Ie 9ti pe
toate,fiinddi multe deia sine sunt Qp.stl.ll de lamurite," ichiar .,pe<.}oiltf; de nu .Ie~,~i '9ti,'$i-atu!1ci . 1lJC~ tr~b\lie
~, ii, ' _~ ' Gu.' liili:~te ~ ~~' - b.isei~~ca" : ~i~' :T!.u{?,umy,a-sa fmriedj0~

,pre

eei ce sunt ' cli' Mgare de' sama, ca astfeliti DumnEi2Bu

prirrJndu-ti respectul 9i Jjni~tea ce 0 ai, sa-ti faca lamurite ~i pe eeJe intunecate. ,
.
Daranu poti fi lini$tit,h'u poti tacea ~ Apoi atund
ie~i afara, ca nucumva sa devii vatamatoriu ~i ' altora.
Caci un singur glas trebuie a fi in biserica; ca a unui
~ngur trup. pe . a~eia 9i ~itctul sing~r gra.e$te, $~ ~h~~r
eel ce are eplSC0rn8:-cEpISCopul-sta neml$Cat $1 ib La- ,
cere. $i psaltlll eia,ntasjngU\,; __ chiar-..d ac~, toti i-car. ~iD ea
isonl:il-':;..~i gla~ut Ii iesa cadintr'un singur trup:~i cel ce
a-ra-e$te, singur grae$te, Cane! deCI, aici rriulti graesc,
IriUlte 9i felurite, atunci de ceos8J va mai suparam noi
In zadar~ Ca daca n'ati crede ca va suparam in zadar
graindu-va ,de acestea, a tunci nici voi n'ati gral. aici de
celo ce nu folosesc la nimic. De aceia nu numai [n vieata
voastra, ci chiar ~i in inse9i hota rirea faptelor este multa
stricaciune. Cand e yorba de lucruri prisoselnice, apoi
Ternaneti ca / pironiti de acestea, $i las~nd adevarul, voi
kiergati dupaumbre $i dupa visurL $1 poate nu suht
umbre::;;i~~isl.:ieI toa,te cele de f<l,ta, ba ~i mai rate decat
umbra'? Cacl mai j'nainte de a se ara.ta. ele. zboara, ~i
mai 'nainte de a zbura, fac mult vuet, ba inca mai !Dult
vuet{}-eeat -placere. Chiar dflca ap aduna aici<:iIleva mii
de averi, 10tu$i treca nd noaptea de acum, se va ,duce
gol y e aici, .$i G~drept: cuvant, ~ir:idca $rcei c~ s: Imbogatesc prm VIS, sculandu-se dm a $ternut, mmlC nu
mai au din cele ce credeau ca au pe cand dormeau.
Astteliu patimesc ~i cei Jacomi, sau mai drept vorbind,
~i mai rau decat aceia, fiindca cel ce se imbogate~te prin
vis, nici banii ce 'E;li fnchipuea ca-i va avea, nu-i are:
9i nici eu vr'unalt rau nu se alege din fantaziea sa.
dupa ce s'a trezit, pe cand lacomulchiar ~i dup;\ ce 8
perdut banii, a remas pUn de pacate, caei in imaginat-ieo
sa. gandindu-se , numai Ja bogatie, nu vede E;li ralele CE
izvorasc din bogatie, ci Ie cunoaE;lte mai pe urma if
adevarul lucrurilor. Place rea de bogatie s'a transforma
la e1 In visuri, pe cand osanda din aeea placere nu Sf
d

515.

mai preface 1n ' vis ci 0

'.,
.
chiar $i mai -;nainte de ~~e!]~t~ ch!~r in !~pta, 'bil; fn~~
-eea mal mare osanda prin ~n~a el ~prlmeE;lte E;ll alcl
~iI?,a adunand aceIe b;o-a ii ml! e e..~carbe. ce, Ie fntiIl]-g
tirlle c.e i ; se.aduc ,..prln
fn'ttr~]'g' I"lPDI?
t 'lf Jde:;:rrl!1. .mvmova.. ~
e $1 ,U b, urarlIe de to' fl 1"1
D
" ~CL.'I p.entrl1
l. ""'. .'ne'
h" ". '> ...p~e~nn-1
~.. e 1U .
'.1"1. dnp<>l
. ,,~ ,
d"ea "'I
"'. de
'. ..Vis
. .". Ul'.
. :"' I''-\;::
-"""0
;~.
~.uaVlirl
: ~' - . _u ,,.. ,..;;,e."B. 0t) flU ", .Jh 'VJsur-r 1 " .~., v
. l.~-:"~'~ ~'l'" ':...~: " , -, .",' :' J,:: . _. l_:.... ,l~,';-"'v. ~ ., .l
"~a
u.o\] u uti' rlS."~1 vnlnt
,".v.
s~ra, ' apOi 1.0 loc de iiicomie siL~le ... . , " " ':";- . "'_,,;-a
f;l In Joc de rapiri filantroDipa c v. gem. mllos. temea,
" prrzente, .aCl
a"'a ne vo m
buc 'ura' E;ll. d
e b
unurlle
. d nUnJal
1':-<
rora fie ca cu totii sa ne' In ~l . ~ ce eYlltoare. Ca filantropiea Domnului nostru vW~~~c~, .P{lO c!lar:ulE;li
1r]s os, carma se
-cade sla'va fnveci. Amin,
J.

.'-'.

OM ILIA XXXVII

))Femeile voastre in biserica sKtan.~,

'n~ . '
Ii c;:;'a dat 10
~
vd" \jd, nu
,~
~. r voe :,a graeasca, Cl sa fie plecat'<
pI ecum ~l legea Zlce" (Cap. 14, 34). ...
c;,
v '

OJ

'.

'

Um.ili~d E;limoderand vuelu! ce'-! faceau di ,.. . ...

c~l;aru}m ~lmbilor $i al prorociej $Ue';'iuind , n ~fuza.
vlltorm ,sa I!u S6 vmai fnlample ~onfuzjune ~dHlv ca .pe
-chaFull~mbllorsa vOf'beasca ell ralldul ' ia~,a~~a.
Cel eu
'rOClea cand valDcepe unul a vOrbl sA t caC I ~u ro.urm~ trececu vorba $i Ja~etul ce~l faceaau j'nCbe~a l,.l~,
femelle taild ' d,Y
I 1
. .
..
lserlca
. .
' ' .' I
III IaZIleaaor cea'nectlviincio
- . " _ .'
J~~ a~easta- la limp p6trivit, Ca daca e1 nu ~-sa,v $1.0 _
n~( ~ c~lar celor ce au charuri de a vorbi in ~~
mCI, cand v,?esc, $! aeestpa inca fHnd mi$cati d~a D~huE;Il
,apOl " cu atat , mal mult n )
f'
,
Be~ritCae~sca in bis8!icii. De ~ce~:~j~uI~r~I~~~~i~~e~
] ,sdura gu~a c.;t sa.n u mal vorbeasca in biserica E;li
~an egea In aJutorlU Ii coase bine 0- '1 '( '
"
CI.'HWy 'to: m:op,CI.'tCl.). Caci 'aid el nu nu oU!'1 e/ev o: 1t OppCX1t'te(
numai ca indeamna c"
v.
mal slatue$te, nu
't;
.
_
'
I Inca E;ll poronce$te cu asprime.
.c,ita!ld pentru aceasta (J- Iege veche. Zicand ca' Fe":

melle voastre in biserica sa ' taca" 1. ~." I'

s'a dat vo 1
9 ca ;,nu I
. ..,
e or sa g~ae~sca, ci sa fieplecate"
.a adaogat: "precum Sl
zic'e"
. legea
'
. . 'Sl' u nd e anume
v

5'16

OMlLIA XXXVII
o~nLlA

iice legea? ,?~i catra , ba.:b~t~~ tau va fi fntoarcerea ta 51 el te va stapam (Facer.. 3, 16).
.' , Ai v&zut intelepciunea lui Pavel; de. yn~e ~du~e e,l
inarturie, :;;i nu nurnai ca Ii 'p~ronc~:;;~e de a {~cea, CIa 11;a~et
ell frbi.. bainca, cllat.ata frlca c~ .cata .tr~bu.le. de a se, ml$ 1
sluga r be aceia :;;i e1 zic:~n~ ea, nu~ II s a <:~t_v~e~ s~,c :~:~

'd..",-.o ,~;::

n'<>
~ ..i<:
IlNL
...., :(<::&
''''-'

J-H>IA . . ....... "' .1_

tac~
...
""'"

Clln!Oc:ac tac.BfeBI.':L IJUS l.,;evGt

.
..___ <1.1

Sa fle ulecate". iJaradadi.aceas~a treDU!e.

~.'fi'p~' ~t~re~ ferneilo~ fata de bih'bati~ lor, apOl eu atat
.... H

"':c:and '

IT,lai muIt fGlow. de dascali ~ $i p~rinti,

~teasca

nimk.

$1 ~de

adunar:a obv

a hisGricei. Dara, ZlCl tu, daca . elG

~i

n~ 'C{a.!:~~

s~au

nici nu intreaba, a pOi. devee mal

~oesc
sa. se invete ceva, aca~a S~-$l ~ntr~b~. pI,e
v

(, '<VT V~ -l'" 3"'~,

,)' Nu nurnai ca nu II b'
se mgaduIe
, - S'
" ~'lol)l dara nici de a intreba ceva 10 IserJ~a. ,I
h'a, eu a t't
d8 a fntre.
am]" a' n._1 ult
a'<>"" I,'V1jn~ 'I;' "'8 lnm'lduie
-0~'a ousd0 'a. [trill. nu Ii este slobod, Dara oare.;.,. (Ie ee ~ X e~ _: ,
.. t l1 ' ntr;o astfeliu de supunere'? renlru Ci:t lel~JeJa
apos 0 u I
~.
t
~oar~ elF:
ITlai slaba, ca -u~or se aluneGa,' ~1- es ...e U;y' :_~" ___ _t::
,--l . , "
uv c...

<AVL'

>J,

-,

517

(Vers, 36) '? Caci e1 pune Ia mij loe $i pe celeJaJte bisericj

c<;lre ,tiEl ac.easta legl!, ~i de~itaindu-li P?fta dt:. vuet !11
blserlca prm ,aeuzatIea ce h-o aduce de mova~ll, .cl prm
hotararea cclor mltltLf~i face cuvt\.I1t~l bineprimit. De
a(;,:~ia $1 aiurea zieec\: J)Cai~e Vi1 aducevoua aminte
('x iJO' n ( ' i r. ('e
' r-<"i\ t ~ ,.., +."- ~ [~h ' . _, . . ' ~
,
._/~t_:~.:., ...
,.1_ . _'~ '~:"U, ,1'~'~H..U)l, ~ ,--.' u_r ' j~t.q~, preCllrll ['~re~
h-'.1....

tntlndcru. in 'LuaU), D1SCl"lCii. IflvL't.t"'. si I (~rii.~i~ . ~.~\

Dumnezeu nuesteal tulburarei; ci ' al pacei,
precuIll intru toatebi$erJcile sfintilol' invat".
$i aid: "Audela vOicuvantul lU{ Dumnezeu'
ie~jt'? 'sau numai la vol a ajuns"? ~deci: (<nicicei
.

"

., '

-- . t.. ... 't - .

17 - ~

e ,ala) .;

Ca sri'D.Scllltfl cele CG trebuie, lara de cele mdoeln~cc sa

!tfle r]pla barbatii lor, De aceia a ~i a~ao,s:~ "lara ~e

, ba 1,..1--UCL~J1
,~ +;; IV"r"

XXXV!!

cO

este
minte.

dinUUnu sunten numai voi, :=;;i nici numai voi sunteti

crcdincio::;>i, ci lumea inlreaga, Ceia ce $i COioseni!o'r
sc riindu-E~ , zicea: )} Care este facand roada si ' cres':'
c~nd ,pt-ecum $i in toata lumea " (Colos. 1,' 6), vorbmd aeevanghelie, TGtllceasta face si Min aIle locuri,
,spre Indemnul auditor-ilor, precum de'pllda eandspune
1 cele ale lor' .s unt cflie dintaL ~i tuttIror sunt cunoscute, ,Cad $criind . .Thp'8<l.ioni{;e.n~klr, H.zkea-; .,-,(.;a" t!e-la,

De aceia. apostolulli-a pu~ ca _d~sc~h pe b~.r~atl~

lor, foI0sind prin aceast?- 'pc a.n~aIldou~ partlie, -~acL 7~:
pe aceIea Ie-a facut mal cumpata~e, ~l Jleace~t~~a m~~
lntereslit.i de cele ce scpetrecinb~serlca, ,ca unll~ .call
VOl' 1l1credinta femeilor lor, ell toata exaetItatea, Lela ce ,
't
.
au aUZl..
~'I
id rail 'cao
'
Mai departe apoi, fiindca lemeL~ ~ons, e ~ v : ~ . '
ri1andrie $1 podoaba a lor de a vorbl, In blSer!~, /a~c:
ca apostollll aduce vorpa c~ tot~l, dm vc~ntr~, zlt?al:~(.

~-w.~! creomte1,erau--deaJuns de a-i atita $i indcmna.

De aceia ~i aici zice: "Au dela voi cuv8.ntullui

iara dupa aceia curationa:ne~1tul ,O?~t~SC $1 , eu ~b!~:

nuinta, dupre cum Ii vorbea ~lm,al ma~nl~ desp~~ pa:,
ticandu-li :"Dara nu inSe$l firea va mvata pIe
voi "? - ,i;;i, In: fine,. pre,tutindeni. ve~ gasl a~est m;tod la
dail~mI, caci nu indeam~a pe audltorl num~l cu ~xem.ple
din sfintele scripturi, CI :;;1 c~ de~ce1~~ d,m Obl~r;umt~
Gorrhina, Pc langEi acestea 81n mal atlta ~~ dela~mdu~
le1e deja intiparfte in mintea tuturor, ea ~l I?rBtutu;dem,
cciace fa~e fi\i aid, zicand:" Au , d~la :VOl, cuv?-I1t~~

aeeasl!1 r:'at i putea, s~ 0 spuQcti, zice, cavoi ,v'ati

facut dascah al aHora, ~l ca n'ar fi drept de a lnvata
deja altii, ~i nici ea cele aJeeredintii au stat aid numai
r;;i~an~ m~i treb,uie a prim! exemple deja a1tii, Ai vazut
PTm rate I-a ~tl.tat '? Legea a ' pus-o fnaintea lor, necmstea faptuIuI h-a aratat-o lamurit, celelalte ' biserici
le-a adus 1a mijloc,
" ,Mai departe apoi pune tocmai ceia ce este maj pu..,
te,rnic decat , tcate.zicand ca Dumnezeu ~i acum porpnce:;;te , aces tea prin mine.)}"De i se pare ' cuiva

: r-.Ll rusine este femellor sa graeascal!1 blsenca.

~1;'i inlAi e1 adovedit aceasta cu legea lUI .,~umnez~u,

lui Dumnezeu a ie:;;it?sau Iiumal1a VOl:a aJuns

~,

, voi s'a vestit CuvantulDomriUlui. "si in tot locul

credinta vO(1straceaintru Domnut iesit"(i. Thes:
1, 8), ~i Homani/or iara;:;i: "Multamese Duirinezeului
' meu pentru voi toti, di credinta voastI~a se veste~te in toata lumea" (Rom. 1,8), Amandoua acestea
?-d~ca $i"afi, iiiudat de ,altii, cum ~i avea ~i pe alt.ii piir~

DL~r:mezeu a ie~it? Sau numai la. voi aajuns"?

!'TICI

~a est~ proroc, sau duhovnicesc,inteleaga cele

ce

SCf'm

voua, ca ale Domnului poronci sunt"

519

518~______________~
O~M~IL~IA~'~X~X~'X~'V~I~I___________________

OMILIA XXXVII

(Vers. 37). dupa care imedieat: "lara de nu intelege

cineva, nu inteleaga (Vers. 38). $i de ceoare a spus
aces tea'? Aratandcael nu sile$te pe nimeni, nuse cearta
cu ,nimeni,1apt ca...,: nu este alcelorcc, voiesc sa
,step. 'inviCioarBn4m~J dacat cele ale lor, (;~I:l,) eQjor cc

a pastrat de?sebirea Intre a:ceste charuri, $i cum a .aratat

pe acela ca fimd foarte trebuitoriu, iara pe acesta nu tocmai
a~a.'? De,.aceiafiind vorba de prorocie, el spune: "Sao ravintI", iara candspuoede limbi, zice:;;sa,huopriti". Apo!
ca in rez.~m::rt~a~~indrert.andl1-1e,adaog~ zicand: "Toatf1

,' fse ' ga~1des0 ,ia ,fbbsinta: ~Lt(jr;q.; Uo~cei!"f:;'i :\1i L!re8.ziee 7

"lara de i se pare cuiva a fi iubltOI'lu de cearta,

noi unastfeliu de obiceiu flU avei11". 10M: TIU pretutindeni face aceasta; ci numai acolo unde pacatele lornu erau urea mari, si ,alunei mai mult indemnandu-i,
iara 8,tun'ci cand vorb~te de altii, nu mai spune a$a, ei:

,,,Nu VB, amagiti: nicj cupvarii, nici pre a curvarii

nu vor mO$teni ,imp:'ir8.tiea lui Dumnezeu" ~

ou Pav~l . va zic v0ua, ea. cla-c.a va
veti taea ir.npcejul", 'Christos eli nimio/ nu va va

iara$i: ,Jat~

~-\" \'..;raJa"."
r , l ' 1- 5 2') . 'A
' ICI
" <Insa- fi'U1'd ca- VOl' ba ,;'1 e5te e.e
1
...f ~')l'~lS"
t~cere, nu 58 arune.a ell putere asupra lor,~i prin aceasta

moJt ti atrage spre sine.

Apoi, .ceia ce obi<:~niie$te a face peste tot locul,
face~i aici, adedi ea se intoarce eu vorba la chestiunea
dinainte, 1?i zice: "Deci fratii mei, ravniti a pro. r:oci, ~i a, griH ' in lim hi sa nu opri ti" (Vel's. ~9).
Caci a~.. ii \est2 :qbicehlL, de a: starU! nu n'umai asupra
chestiunei ce:-i ; stade , fata-,ei inca de a indrepla ori: ~i
ce alta, care i s'ar pare a de a fi oare cum in vr'o legatura cu chesUunea principaI8., $1 apoi iara$i a se re'intoarce 1a eea dintai, ' incat sa nu SEl para ca s'a abatut
dela subiect;-ca !?i.atuncicand graind deconglasuirea
del a mese, s'a intutnat cu vorba 1a imparta!?irea cu
sfinlele taine, $i de ajci iara~i s'areinturnat la cele
dinainfe, zieaQQ: "Deci dara fratii mei, cand va
iDCE!" m8,i

adunati ' sa mancati, unulpre altul Saa$teptati " .

A~:'l, $i aiei,deci, dupa ce vorhe9te debuna orandueala

dintre cei ce au charuri, ea nu trebuie nici de a se intrista eineva pentru ca 'are charuri mici $i inferioare,
$i niei iara~i ase trufi daea are charuri mari, apoi
deodata treeand la buna-cuviinta ce se cere femei10r
cand se gasesc in biserica,:;,i desvoltand-o pre cat se
cuvenea, la urma iara$i se re'ntoarce 1a subiect, zicand:

"DecL fratilOl~, ravniti a proroci, $i a grai in

limbi sa nu opriti". Ai vazut cum el pana lasIari7it

sa so. 'faca,~~ {',\Tet"s.

cei ce voiau sa se , .slotasca

,,C U.,e n Vl1nta .$1 ,(lupi~~rar):(llli.eal~.

40), . iara:;iatinglind , pre

. in. bis.e~ic~, ca_de Jamfarona~a; ~tigandu~9[epite[ul

nebumel, $1. nepast.randu-~l ordmea ce.a cuvemta lOf.Ca
nimic nu edifica atat de molt, ca buna randuieala ca
pacea, ca dragostea, dupre cum $i eele contrare totul
darima. $i aceasta ar putea-o vedea cineva nu numai
in cele duhovnice:;;ti, ci $i in toate ce}ela,lte. Daca vei tulbura ordinea, tie inchor,fie in corabie, fie in arrmitit,
fie in ipodrom, . ~iscot.and pe cele mad din loculltiw.
vei introduce pe cele mici in lttetrl acelora toate le-'ai
conrupt, $i toate sunt rasturnate pe dos. '
1) Deei iubitilor, oid 1)oi sa nu strlcam ordinea si
b.un~ .ra.n~ueala, nie! capul sa nu-l prefacem in picioare,
$1 mClplCloarele sa Ie ridicam in locui capuiui. Aceasta
se intamp~a,. ean~ dr~apta judecatao arlIllcam jos, i.a ra
poftele, man~ea. $I.placerea Ie punem in locul judecatii,
d~ unde apOI $1 VIlle 0 mare tulburare, 0 mare confuznme, 0 ameteala nesuferitii, cad toate sunt stapanite
de intunerec. $i devoie$ti. apoi sa c ercetam shilenitia $i
necuviinta izvorlta de aid mai j'ntai, -~i atl,.,nci vom vedci;.
$i paguba. Deci, cum ne va fi aceasta lamurit $i foarte
cuno~cut'? Sa aducem lamijloc un om ce se gase$te in '
astfelru de stare,adeea ca iube$te 0. cur-va, $i di estc
stiipanit deacea pofta nebuna, $i dupa ,a ceia vomvedea
risul acesta. In adevar, ce ar putea fi mai uricios si
mai neeinstit ca a sta dinaintea u$ilor uneicurve, $i
fl. p~l!lluit. de ? f~n1eiecu rva, ca a plange $i a se scanci,
$1 a $1 necmstl :5mgur sla va sa'? Dara de voie~;ti a $0 $i
de paguba de aici, apoi gande$te-te la chetuielile de
bani, la primejdiile cele mari,la razboiul contra celorla1ti amorezati, cum $i la ranele ca~tigate In aeeste hartueli. De acest feliu sunt $i ceice sunt cuprin$i depofta
banilor, sau mai bine zis, chiar $i mai mult se slutesc,

~a1tea 7I!-oralq. ~el infra nat in PQile, necontenit este in

placere ~l bucur~e, pe cana desl'l'anatul, ~i inainte, ~i dupa impreunare, este cuprll1s de dezgusL (Veron).
v

')

520

521

OMILlA XXXVil

DMILlA' XXXVII

caCl aeeia simtoeupati eu unsingur trup, in timp 'e e

iubitorii de argint se uita eu jind la _averile tuturor
deopotriva, fie boga!i, fie saraci; ~i sunt indragostiti de
lucruri ce nu sunt in realitate~ ceia ee rriai --cusama
este semn al patimei lor eele absurde. ban~ii nu 'zie
ci'i (voieam a ave8, averea iui eutare, ci ,ar dOr! ea $i
L!:llmtii:si.t Se ntefii.ca liiaur\ si casele. ~i totul Ce se vede;
''';' .......
:-<"ifJ."l,,,
li,:U'
""jt'i--\::>
u'na,;;11t5 lU'm
" l<'- fi"l'rlU~d,
,;::)"" .... ,.- . . . ,.......
, ...) . 1.J\.
.. "c......... !u,r:a"
,-..10 ",t".'~
.... 1,0) ........ .......,
patimesG la infinit, ~inicaid Buse sfar.;;a~te pOfta lor.
Cin~ ar pulea -'Sa infato",ezeprin Cllvant furtuna
cea mare din -cugetele acelora, valurile $i intunereeul
ce-i cuprind,? Dara unde sunt valuri ~i furtuna, ce placere at' mai putea fi '? Nu este~lici una, ci vuet:;;i searba,
:;;1 nouri intunecati in loc de ape, care aduc 0 mare tris-teta, eeia ce obi:;:nuit se petreee :o;i eu e~i indI'agostiti dupa
frumuseta strainiL De 'aceia toemai, eei ce nu sunt inaragostiti de lac, .SB gasesc In mai mare placere decat
cei-indragostiti. Dara la aeeastit nimeni n'~r putea S8,
spuna ceva contra; en 1DS8: voiu arata ca ' celee este
-indra,gostit ~i stapanit de - pofta, ~e dezmearda mai mu!t
de cat eel ce se bucura intr'unade curva. Si daca doveida- este mai . grea, totu~i ~i- ~a ' cu gasesc L~'eJ)uitoriu
de a fndrazni eu Yorba. Caci dealtmintrelea esl8 ma.i
greaaeea.sta dovada, nu prin ma;sura lucrului, ci fiindea
auditorii nu sunt vrednici de aeeasta filosofie. ('o,",,,h,
nel'j; 'nrlr;;rrr.stlt'l
spllnr>'mJ" " fi
,,<,,-,,_, 'n1;; r"Jt
6.\J .
dispretuit de iubita ' lui, sau de a fi einstit :;;i considefat'? De sigurca .a eeasta. Pe cine oare va pretti! mai
m ult curva? spune'mi; pe eel ee'i sluje;;te :;;i-i este ca
rob, sau pc cetcare zboara pe deasupra mrejelor ei,
pe deasupra unditilor ei~ Nici nu mai incape yorba ca
pe acest din urma. A~a dara pentru cine se va lufladil'a ea mai tare ~ Pentru eel cazut, sau pentru eel ce
nu cade de loc? De sigul' ea pcntru acesta. Deci, cine-i
va fi mai dorit ~ Cel ce deja ,ii este supus, -sau eel ee
inca ntl s'a lasat a fi cucerit ~ De sigur ca acest din
urmiL iaradaca nu crcdeti eu va voiu da dovada din
eele ale voastre. De carefemeie s'ar indragost.i cineva
mai mult ~ De eea care eu u~urinta S8 lasa la dispozitiea lui, sau de eea care il respinge ~i-i pune diferite
pedici f De sigur ca de aeeasta din urma, fiindea de aici
se aprindepofta ~i mai mult. Prin urmare E-?i eu femeia
tot acela~i fapt se va petrece, caci ~i ele vor pretui:;;i
-voradrnira mai mult pe eel care Ie dispretue:;;te.

.... -Deci,' .daca aceasta este adeva~at, apoi atunci ~i

aceia este adevarat, caadeea ceia ce procura eea-mai
mare placere, aeeia este mai multpretuit ~iiubit. Chiar
~i generalul dupa ceo a eucerit odata ' cetatea, 0 parase:;;te, pc ea,nd cu cpadi.sculata . :;;i care y089te cea.rta,
01 starue~te .cu tot dinadin~ul. ~i vaniUorul tine inchis
'fn !.~~tune.r~~6 vietatea yi-nata - - (iupr-n (~,. ~~rl .'$ivur:y~ tin~
. p~ IbOV111<..; - po candpe cea can: fuge () aiunga. Dara,
ZIci tu, aceJa eelputin se bueura de plaeere, pocand
acesta nu S8 bueura denimic)V D.ara a nu se necinsU
cineva, niCia, sluji poroncilor celor tiraniee a1e ace lei
femei, ~i nici a se purta .dupa vointa ei lntocmai ca un
rob, palmuit,stupit, impins la lupta eu rivalii lu-i, toate
acestea, zic, leerezi ea 0 mica plaeere'? spune'mi. Ca,
daca cineva ar examina; aeest!3a ell toa.tA hagarpa, de
sarna, 9i ar putea sa, adune la un loc toate ba~ioeorile
lor. toateneJegiQ}riie; toate orgiile lor, izvorite -fie din
,suflet, fie din dezmerdarile Jor, -toatedisgusturile,J;li
tonte celeialte pe care. Ie f;itiu . nllmai !;',eice Ie patitnesc,
va-gi-lsl de sigurd vdca r:'i~boi-u aremai multo ropa
osuri (armistitm, decat vieata Jorcea ticaloasa. Si de
care piacere imi vorbe;;ti '?spune'mi; d.e aceia izvorlta
-di n fm preunar'e, care e atat--dtl- scY-I'~I>ar..a .jmdiea-t--
aceasta placere este cuprinsa de altTa,-zboiu, $i valuri
9i turburare, in fine, iara~i de a(~Aia$i manie. . ,
$i aces tea ni sunt spusc DOlla, -nuca ~i cum Ie-ar
\forbi cineva unor tineri desfranati,eari nuprea ' sufiir
sa audavorhindu-U-se de imparatiea .eerurilor $i de
ghcena; ci cU' scopul vadit, ca atunci cand punern la
mijloc aeestechestiuni, .;;i placerea celorcumpatap. va
fi i'nc8,mai mare, cfind mai ales l,?Unchipuiecineva
in sine cununiJe CA va avea, premiut,- -petrecereacea
impreuna Cll Ingerii, lauda lumei intregi, curajul :ce-l
va avea, ~um ~i aeele sperantebune ::-;;i neperitoare.
Dara impreunarea are in sine oareeare placereeel putin aceasta ve;;nic 0 trambitaza; pe Gand eel cumpalat sufere intr'una luptanducse cu tiraniea naturei:'
$i eu toate aeestea se intampla tocmai contrarul,ciici
nti vala $i tulburarea aeeasta mai mult la celcurvariu
S8 gase~te.Caci .;;i zguduitura in trup Ii este foarte mare,
din care cauza .se gase$te mai rau decat oriGe mare
furtunoasa, nici.,odata _ l~eputand stit . contra poftei, ci
ve~nic esteinsagelat de dansa, cn ~i ceidemonizati,
cad intr'una sunt tulburati de duhuri-: reic .. Dara. eel

y~

(J

'_~\ J

L- f(.~,\..1 I_

....

i_ ,

~\. _~I.

1. 1 ._ '..A,

......

'-' ~.

..

,L

"

...... ,

\.,

Vvu

...

_ .,

-::...,

.J.

522

OMILlA XXXVII

OMiLIA XXXVII

eumpatat, ea $i un lupvtatoriu ,erI?-i~ent, intr~una arun:

eand dela sine acea placere, Ca$tlg.a 1a u~!lla cea m8;l
buna si cea mai placuta placere, dmtre mulede placer],
lIl'1podobindu.;se intr'unacu 'biruiot,a, aceasta, Cll cugetl~
Impa,~at $i cucele m?:~ str~lucit~ tr~fe~.~ A~;la ~a~a,
dopa impr0un;:~fef;e O\1;npete pu~:r-, .r)J19V;.f1:~!ns~.n/.~r:
d1ci iarasi ~.vegjt fl1rtuna B~SteaanSJJ}.,Ji-),(a:;;l Y<:tHll'~!":
de dinainte, pe cand cel ce filosofizaza nu lasa c~ .111Cl
'(DaCar 'inceput sa'$i 1a 0 astfelill ,de tulb~rare, mel d'9
a seinfuriea marea, nici de a urla fiarasalbateca. Da~a
daca ar $~ suferl. ~re-o sila, ~au vvre-o ,tulb.ura:e'.,stapanindu-$l 0 astfehu de apncatura, tOtU$l. fimd mtl ~n~
hartuit ,~i atacat el nu va ceda de !oc, $1 s~~sam.ana
co acel care tine In frau un cal salbatec~l mfurIeat,
$i-istapane$te Cll toatabagarea dc sama, pe ci.\n~ acel
care ceda, ca sa scape de osteneaIa, va fi tras dD cal
$i purtat in to.ate. partil~., . ,
.'
.~
. 1
, Acestea, lUbltIlor" desl VI s au spus l)Oate mal ,arrlUrit dedit trebuie, totU$l nimeni sa nu rna imrinevala,i;;ca. fiindca eu Bll caut a ma impodobl cu fr':lmuset~
cllvintelor, ci sa fac frumo$i $i respect~li I?e. Cel ce rr: a
asculta. De aceia ~i Prorocii nu cruta mCl unul dm
aceste euvinte voind a taia din riidacina neinfranarea
Iudeilor, ci indi Ii ataea mai pe fata decM noi, in toate
eele ee v'am vorbit.De altfeliu ;;i doftorul care~ v.o~:;;t~
a taia rana ceaputreda, nu se g~nde~te eurns~'$l tm!1
manile curate, ci cumbolnavul sa scape de acea r.ana.
Deasemenea $i cel ce voe$te a inalta pe _cel. SI12er}t,. e,l
cel intai se smerete. :;;i eel ce se ine~arca ,00 ~ sra$!ea
feara ce-i gande$te)'~ul, se~a"j~~p:~.!lT~.;;l .Re SIr:,B
odata eu acela dara aceast1.tl lT'ace mca :;;1 mal stralucit. :;;i pe osta$ cand l'ar vedea cineva intorcandu-se
dela razboiu fe$telit de sange, nu-l va uri pentru acea~t~,
nici nu-l va dispretui, ci l~ca f!lai ~l~lt Jl va admlra.
,
Tot a~a deci,. facem $1 nOI; caCl sand vede!D. pe
cineva intorcandu-se plin de sange dupa ee a Sf~$lea~
porta, inca mai mult il admiram, ~j n~ faeeIIL parta'7~
luptei $i biruinte! l~i, iara ca~ra ~el. ee }ubesc poftele $~
placerele trupe$tl Zlcem: aratatl-m placerea ce 0 avet~
din poftele v?as..tre; eel ~~r:npiUat ,:.0 _a~e deJa lupta ,:)1
.biruinta sa, lara tu de mcam. Daca 1~1 v.etl SpUDp: d~
placerea aceadin impreunare. eu va. vom. d?vedl. cva
place rea ee 0 sJmte ee~ Cunll2.atat es!e .ma~l_amunta,
mai indelungata. Tu alo plac~re ca~t1gata m urma
v

'>

523

unei rnultamiri scurte,~i care aproapenici nu s'a aratat,

pe cand acela 0 are dela con$tiinta sa, ~i mai mare,
mai indelungata, mai dulce)). Nici impreunarea cu femeie nu poate sa tina sufictul netulburat$i. sa ,lir::aripeze, ca filosofiea celui cumpatat,fiindca acesta,dupre
cum. am zis, .ni arat8, lamurll plM(jrea~:5a, pc-.cand la
tine 'yael numaidezgustul c81 a1 in urma IHvilgereics
aj sufe.rit, $i de.a$i voi sa iti "ad placer'ea"Q';1$i gasicco
nicairi. 'Cad care timp voe$ti, ati fi de multamire :;;i pli'icere ~ Cel dinainte de impreunare ~ Dara acel timp e mai
mult de nebunie, de smintire, caci a scra$ni din dinti $i
~-li perde dreapta judecata nu vine dela placere, fiindca
daca ar fi fost din placere, nu ti-ar fi cauzat de acelea
pe care lesufar eei ce au durerL Caci ",i cei ce se lupta
co pummii in stadiu, $i cei loviti scra';>.Dese din dinti, ;:;i
femeiIe ce sunt io facere sfar$indu-:',8 de dureri acela$i
lucru il fac. Astfeliu ca aceasta nu este placere, . ci mai
mult un feliu de extaz, 0 smintire, mai muIt tulburare.
. Dara poate timpul de dupa impl'eunare'? Nici atesia
nu este de placere, fiiodd niei de femeia ce a nas;(',ut
nu zicem ca este in placere, ci ca s'a izbiivit de dureri.
Aeeasta deci, nu este placere, ci mai de graba boala $i
mole:;;ire, sau eel muIt este mijlociea acestor doua. Decl,
care este timpul placerei,? Nu este n1c1 unul, san de~l.
este, apoi e atat de scurt, in cat mai ca nici. nu este<
De$l ne-am silit muIt ca sa gasim acel timp ~i.~apuI).em
stapanire pe el, totw;;i n'am putut. Nua$a este $1 eli
timpul celui eumpatat, dici acesta. este in tins ~i tutur'or
invederat, sau mai bine zis, intreaga lui vieata este in
piacere, con$tjjnta lui fiindlini~tita" valurile fiindu-i
ali nate, $i de nicairi neavand nici 0 tulburare. Ded,
fiindca mai ales acesta este in placere, pe cand iubitoriul de placere este ve$nic in tulhurare $i tristeta, apoi
sa fugim de desfranare; $i sa iubim cumpataTea, ca
astfeliu sa ne invrednicim S1. bunurilor viitoare. carora
fie ca eu totH sa ne invrednicim, prin eharul $i filantropiea Domnului nostru Iisus Christos, caruia se cade
sla va in ved. Amin.

...

5:!5 ~

OMILIA XXXVIIl

- - -- -

OMILIA XXXVIII

~iaeeia, ea ClwistOs>,
rlliva' mai vEmi ; a, dOUR oara; ~i nid' ' canda venitn'a ,
facut ecia ce a>facut. "
'
": ,:,', . ',' ,;.;
De altfeliu, ' a~a este riiutatea dilivolUlui. Dc'aceia. ~L.
Pavel ontim~te methodie, adf'cauneltir~, s~u schitj,vIIl-ie,
voit1d l)dl), ace~:sta a invedera, .ci'i" :~ia:vO!lii.n:Il,~;ju~reaz~'

em 'tretetea:: timpului ' arfi,):ntrodus

OMILIA , XXXVIII '

~~:~~~:~~~~;~~~~t~j1~~~S~r;~~:;'::~i~j~i;~~fJ~~;~~ ~li~~~~~~ :

la

Complectand vorba 'de, cele duhovi1icc~ti, '

urma
trece la eeia ;ce: Bstemaiimportant . ~i . maitrehuitoriu
decattoatB ce1elalte, adedi lachestiuhea invierei, fiindca
91
ace.asta 'chcstiune dan~ii, pii.timc~u foart.e - ~are. ~i
dup!,e. eun\.~ep~tr;:ce ~u,.~rup~:!le, ~g. at.uncI ca?d fr1gurliese l:tt~n.g ;>1 u ~ purple cele fIlal. ~arl ate lu~, V<;Jl:besc de m~rVl, de vme, $1 de eIernemele cele mal prm610a1e, RnOi boala devine nevindecabWi, daea nu se va
bticur!:tcte':o ,rnareiogrijire, - iotocniai a~a se prinie'idueau atunci ace:;;ti Corinthcni. Raulpa$$,' $i , ari1en~nUtajnsa~i . elE?mentele 'evse"vlei-, _- ~i de aceia $i Pa vei
,lntrebuinta.za, multA ,sargllintiL ,Caci doara .nu-i mai era
Yorba, de 'Vieata, riici ca unul a curvit, sau _ea aJtui a
fostlaedm.sau ea a a vutcapul aeoperit, ci de insa9i
;('apiLSt:lul:;;i~r.1ncipalul tytu!'or .bunu~ilor: ca<?i.'~lam;ii se
'i"evoiti=1se ciuar contra mVlereI. DecI, fimdca 1l1treaga
noastra nMeide aceasta estc, apoidiav61ul eu putere se
reseu1ase, atitindu-i 'cate-odat<'i de a 0 tagMul in totul,
iar-a alta data de a spune ca deja in'herca s'a facut,
(~eia ce scriiridPayel lui Tim,otheiu, numea cangrena 0
astfiilu d.e:doama,iarape ceiintroducatori aiH,cestei idei
' Ii infereaza, zitand: '"Dintru care este Imeneu $i Filit,

in

cad dela aclevar au ratacit, zieand ea invierea

acum s'afaeut, ~i rastoania eredinta oare earora" (It , Timoth. 2, 17. 18). Deci,cate-odata zieeail

acestea, iar alta dataziceau cD. trupul nu mai invieaza, ci invierea este curatir-ea sufietului. Dara toate
aces tea Ii Insufia acel demon viclean ea sa Ie vorbeasca,
voind prin aGeasta nu numai invierea . sa 0 r.astoarne.
ci inca, di $1 toate eelelalte dogme ale noastre sunt
ni~te mituri. Ca daea s'ar fi increzut ii ca nu este lnvierca trupurilor, ineetul eu incetul i-ar fi ademenit sa
creada ca nici Christos n'a invieat, iara dela aceasta

cGivic1ean atadi.nd cetatea~i zidudle ei, ie sapap!;lde.dc:supt, ca sa nu se prinda de veste, pentru ~a a,'itfeJill stifie;
greu de pazit, ~i sa reu$3,scii in plany~<;iie,a$a facc~i,; ,
necuratul. De aceia pururea .minunatul ~imarele;:pq vel,
deseoperind uneltirile, ~i rupand"curselelui celeviGlene,
zicea: ,;Ga nu' este sa nu ~tirn amagiturile 'lui"
(ILCor. 2, 11). Chiar ;;;i aid ' ei descopere 'intreaga lui
viclenie, ~i dape fata toate unellirile.,?i, ,i n fine, tot ceia
ce n:ecuratul voe~te 'a pl'WSati; eL 10. {June iamijlo0,::;;i Ie
eombate pc toate cu eea mai maree1):actitate.De fiC(~ia
a $i 'pus 'el a.ce~~ ta jnlpor~antit. (~he~tiurle .' jn urma" cclo~~
la,l. te, ti~tltlca ;"era/ ~ . tbartc . _tr~b~jtqarp,~ '~i ' tOo,te <oele aJe
ndastresuntcu'prinselnaceasta dOgli1iL Dara g~h1 d8$tEHe !
la ibtelepciu~1ea ' lniP-av&~,thG~ ciupa,.cemaUnhii i~i.<i$j '
gura .' $i intare~t.ebihe <pe a1 sai"jrececu vorbama.i ,
{Ieparte, iara pe eei dcafara ji amute.$te , ~u prisosintiL .,
l$i aSigura, .zit,' pe ai sai; ' ~i-i . intarC$tc ' nu prin ratio-,
namente omene9ti, ci prio faptele, deja ,pettecute,: .i}i . pe ,
care: dan~ii:le ' auprimit; ~i,au , cre~\,lt
:s 'ai:) ~ petrecut,
cciacemai e u ~ama era pentrudaof}ii atitiitoriu, :;;i in .
statedea-i tinea ,io stal)ariire.Cadaca (li\,D9,ii irfi voH
a, nU,mai cred~ dupa aceasta, atuilci .de" sigur:nu Cu- ,
vintelor lui Pavel n'ar fi mai creiut, cr chiar Jor!j~~i,ceia '
ce ,de sigur ca el~ao mare , a(;uzatiun ~ad usa asupra c,ior,
cad dejaprimise invatatura cre~ti,na"9i ' ,ear~ ' acum, 0
lep~dau. De aceia tocmaideaicii$i ' incepe ace~t ' ca~'
pi t'til " aratand prin aeeasla =ca oici nu , are n:e yoede
alti, marturi, ca ' sa Ii "dovedeasca 'ea ' ~l ' spune cele 'ade- '
varate;d numal pe dan$ii cei amagiti. ' , ' , ;' ',' " ,
"
Dara, ,pentru ca eeiacespun' sa: fie ~i 'mai Iamurit,
esle' n:evoede 'a asculta Insu~i cLfvintele, iui Pavel. Bed; '
care suntacele ,cuvinfe ?,;Si .va arat voua; fratilol" ~

ca

evahgheliea, care ; ambine-vestftvou~ "',);ic~,Ai

vazut eu cam blandetaincepe? Ai vazut curri' deia: In:-

ceptitaaratat; ea nitriie noil nu introduee, :niinicstrain?'

526

527

OMILIA XXXVIII

OMILIA XXXVIII

Cad eel ce face cunoscut, sau a,rata ceia ce deja era

conoscut, insa cazuse poatein uitare, acela arata, sau .
face cunoscut din nou acel lucru, din nou il infato~aza
amintirei 1M. Numindu~i frati, prin aceasta nu putin a
pus mai dinaipte d.ovada (\Bior' spuse, dici "frati" .de
niCairi J}U." \OUT) devcnit, decat m.ilml1 .din iconomiea Dea

nesigur - ca prin acesle vorbe Inca mai mult sa-i

at raga. Aici iosa - vorbind de pasajuJ ce ni sta de fataapostolul se preface cai1u 9tie, zicand: ,.,lntru care ~i
stat i ", iara mai departe arata,?i ca~tlgul :"Prin care

dupr.e "t'i'upa !uiCl:lf'l;o;\Os . .QGacda i$i 01 i-0 fl.urnit rt'a.ti~

dezmerlat:idli-l$i liilgu$indu-i a~ zkana,JrJa(:ela~i tilnp

.~i

a.mjn\indu-li de miile de bunuri c,apalateprin cre~ti~

nisin. Dari'i~i expresiunca co -tifmeaza esle tot ata,t dB
convingatoal"e. :;;i care este acea expresiuoe ~ Evangb.eliea, caci principalul evangheliilor de aiei li;li are jnceputul, adeca de aeolo ca Dumnezeu s'a facut om, s'a
rii::.tignit, ~i a invieat. Aceastaa cvanghelizat-o $i Gavriil fecioarei Mariea,aceasla si Prorocii]umei . aceasta
"$i toti apostolii. "Care ambinevestH :')!{ma, careati

:;;i .primit, intru care

~i stati, prin care va;;;i

mantujti, eu ce cuvant am ninevestjt voua, de
ti,n cti, afara numai de nu in za,dae ati crezut".

,OTers. 2), Ai vih:ut cum i-a lug.t chiar pe d:\m;;ii de marturi ai color spuse'? :;;i n'a zis care a~i auzib), d "care
ati~i primit", cerandu-li dela dan$ii ea pe un depozit
locl'edintat, $i aratand ca dan:;;ii au primit acest depozit
nu numai prin vorba, ei ~i prinfapte, prinsemne; prin
rriinuni, ea sa-1 pastrezccu toaia ~igi:lranta.
Dupa aceia,fiinddLa$pUSde'.tjmpl,lj"ile trecute, iara
de timpul de fata a spus ca"intru care ~i stati";"
prin aceasta i-a apucat mai inaiilte, ca astfeliu 'sa'- fiu
poata tagadui, chiar de ar vol. ca,t d~"e mult.. De aceia,
fncepand -acest capitol eln'a zis va "jnva.t"prtrVOT "CT
"atat voua" ceia ee deja erA cunoscut. Dara cum de
ziee oare, ca acei ce se cIatinau in crcdinia, stau in ea'? "Intru care ~i stati" - ce insamna aceasta ~ Apostolul aici se prefaceca nu ~tie, negre$H cu interes, ceia
ee face I'?i cu Galatenii, de $i nu la felill: Caci acolo nefUnd un motiv de a se preface ca nu ~lie, apoi suce$te
yorba .dealtmintrelea, zicand: "Am nadejde de voi
intru Domnui ca altnimic nu vetigandi" (Galat.
5, 10). N'a zis cii alt nimic n'ati gandit)) fiindca pacatul
lor era deja cunoscut. fTitmarturisit, era dat pe fata,
ciel garanteaza pentru viitoriu -de ~i chiar aceasta e

va:;;i mantuiti, cu ce cuvant am biIievestit voua".

A.Efa ca invatat~ra de ~~um .este mal l::luit SWe!atYJI.>

nre, "Spl>e expl!caFe. (\l"yavep 'o evoe;blcli, de ' ('l 8,iiade""
aceasta dogma,ci numaide a ' vaaduceaminte ~ia va
indrepta.n. AcestBa Ie spune, nevoind $i nelclsandu-l eil
orice pret de a se face de rw;;ine.
Dara cc va sa zica: "CU
cuvant am binevestit voua"? In ce feliu v'am spus, ziee, cii va fi
invierea. Cum r.a esle inviere, nu _,s'a!,_parea cava 111doiti; poate ca cautal,i sa aftati "mai lamurit cele spuse.
Aceasta deci, 0 voiu face, cad eu ~tiu bine (;8, voj~.\.Vet,i
in stapanirea voastra aceasta dogma. Apoi fiindca e1 zieea in mod holarltoriu "intru ,c are ~i stati", (,:a 11l,l
cumva prin aceasta sa. se faca mai-!eue~i. la urma"
iara$i ii infrico$aza, zicand: "de tineti, a..fa.ctL..numai
de nu In zadar ati crezut", ara.tand ea lupta lor
este pentru principalul cre$ti!lismului - iaranu pentru
ee s'ar brodl - pentru intregul capital a1 credintei. De asta-data c1 0 spune aceasta ell sfieaV:i., in
trecereatimpului insa mai cu"caIdura,l'?i, in fine, .f ara
sfieala ("(u[l.v-Yj "i'i y":]Cry),ij) e1 striga $1 zice: "Daea, Ghri-

ce

stos nu s'a sculat, zadarnica este propoveouir-ea

noastra" . zadarnica este si ereclinta'voastra
~i inCa sunteti in pacateie voastre", La inceput
insa nti W7a, ci mai de,mol, ciici a$a era trebuitoriu, ea

sa inainteze

cate

putin I'?i cu incetu!.

"Ga am dat voua intai, care am siluat"

(Vers. 3). Nid aici nu zice ca am SpllS voua, sau v'am

invatat pre voi), ci intrebuinfaza aceia$i expresiune
iara$i: "am dat voua". Zicand: "care am ~i luat"
nici aid nu spune ca eu v'am invatat, ci "care aJn
luat", doua chestiuni punand inainte prin aceste ziceri:
I'?i ca del a sine flU trebuiea introduce nimic, $i ca cu
dovada cea din fapte danl'?ii s'au convins, ia.ra nunumai diQ vorbe goalc. Cate putin dupa aeeia facandu-i;li
cuyantul inca maiconvingatoriu, el ridica totulla Chri-

528

OMfLIA XXXVIII
_

stos, $i dovede$te ca : nimie din dogmeJe aeestea nu este

omenesc. ' Dara ce va saspuna e1prin expresiunea:
"ca am clat voua intai"? Adeea din inceput,iara
nti acum.Acestea JespUl1e aducand f,'i timpul ca martur,
$i ca flrin urmare ar fi cca mai de pe urma necinste,
C[:' 9-upa ceau crezut atar.a timp. aeUni;,;<:1, fugiL $;' llu,.
nurt'lai atiUu; ci 5;ic8" do;?:ma aceasta este foarte ttebui-,
bar'".;, pCf1tru.;.;a re 3'[; E;;CdB..t IDr ln tii.i, !?i cbi8l' deia inceput. $1 ce ' H-ai uat '? ~.punc'mi; dara n'o spune aceasta
deodata" ei mai in ti'U n umai ca: "pe care am ~i I uat \ .
$i ceanume ai lQat~ "r::;umea Christos a murit pentrll
pacatele noasti'e" zice. $i n'a spus deodata ca este Invierea trupuriloI', ci tot acela$i lucru il face In alt mod,
lmlnd chesliunea pe departe $i in alt feliu, zicand ca ,
Cl1ristos a murH, ~stabilind prin aceasta mai dinainte "o
temeliemare $i nesur-pata inviel'ei mo.rt,ilor. $inici n'a
zis siniplu, ca Christos a 'murit,do:;;l cradeajuns numai
aceasta ca sa invederezc .invierea, .ci cu un adam;, di
"Christos a muritpeIltI'u pil.eatele noastre.
,.
, ,_
'IJ8.rj:i -maio f~tai est B dctnn de -a ' ~tl, ce "spun aici
eei molipsiti de'boala ' l\'lnnicileilor. dU$mani ai' ade<1.~!
ru11li, $i cari dU$manesc pana chlar- ~i propriea .lor
rnantuire,Deci, ce ~pun ace~tija '? Prin cuvantul m6arte
deaici,' zic ii, Pavel nimic nIt nu Ihtelege, decat moarfea
in p8Aiat, :iara prin . cel d~lnviere izbavirea de pacate)~
Ai y.<;!zutcum ,nimie nu este mai slab ca aceasta amagini? $i cum ~unt pl'in$i chiar eu cuvinlele lor 1), $i nu
mai este nevoiA de vre-o luptade dinafara, ci prin sine
singura se prabl..ls;e$te ~ Aellm tu ga,nd~::;t.e-te bine cum
$i ac:etiia ,', S8 prabu:;;esc singuri, ' pent.ru cele ce spun.
Dadi aceasta este moartea, apoi atunci, dupa pare rea .
voastra, 'Christos n'a , luat trup omenesc, a murit 1nsa,
adeca, dupa, voi a . fost in pacat. Eu insa spunand ca
Christos ,a luattrup,zie 1n acela$itimp$i moartea, tn.ipului, , dara tu ~gactuind aceasta, vei fi silita spune
aeeia. Dar-a daca.el a fost )n pacat, cum de zice: "Cine'
dintru voi .ma vf;ide$te pre" mine de pacat"
(loan,8, : 46)~ $i '"Vine stapanitorullumei ace:;;tiea)
<

din or;ginal ~w, ~ol~ ohdo, '~ &~'01<~;",i ;

",sf'ol~,=cum cade prinpl'opriile ,.~ale pene, es.t e un proverb vechiu;
c~re 13' sin6niril CUi proverbuJ Roman' toata pasereape limba ei ,
plere.
, ,. 1). Nota.

Expr~~iunek

_ __

_ _ __ _

_ __ OMlLIA XXXVI2_' _ _ ___, .__,___ _ .

529

~~ in!l:u n:ine n'ar~. ~~!-nic" v(Ibid. 14,30), t;;i iara~i:

Cct a~a eS,~e eu CUvlln~a noua, ca sa plinim toata
d!eP.tatea (Mat?3, -15). Cum de a murit pentru paca~o~~ ~ac~ eler~j'n pacat'? Caci cel C8 moare pentru
ce'
n ::>.~::>to~ frcbu'... e 1 a P.'lepa~' \J
~aVt'o~ aaca 8 1 e!
. . .1:"'...................'""'''. ,,,,JJ.
.
fUrl,GG(=!.
a~ gaccttu!, apo! ~um ar m!!.r-1pentru cei1alti pa;;fj,tOGI '?
Da.~~ daca . .8~ ~rnurlt .pep..t~,u. .p.~.c:.~.t.e_~e aJtGr-a~ ~e ..v-a.zut. -e~i
Al til!ldnep~catos, ~ H!,unt. Ded, Gaca fiiIiU nepacatos a
mur1t, apO!, at,uncI n a ~ myrit moartea pacatului, dici
cum se 'putea .fimd ~l nepacMos'? Deci a murit'curnoarLea
trupulUl. P~CI, .daea ~ m.urit cuaceasta moarte, apoi $i
cu aceasta l.nvl~re a mVleat, adeca cu cea a trupului.
De aC8la ~l Pavel n'a zis simplu "a 111urit(! ci a
ada.o~imed~e~t: "pentru pacatele noastre". punandu-! m puzltlUne pe aceia, ca ~ifiira voea lor 'sa mart~r]s.a~ca. moartea trupeasca, ~iarEHand prin aceasta,
ca ~! mamte de moarte el era nepacato:s. Ca,c i-cel ce
I12oare , peptru p~"cate ~trainej este aropt $1 logic- ca e1
sa, fie fara, de pacat ~l nn s'a 'ffiultamit nid c~u acesLea
I?um~i.' ci a ,mai_ adaos: _"dupre scripturi ", facand Ri
de aWl cuvantul de!pn. de credinta, f,'iar.atand de care
anume m~orbltf ' ciici$i 'scI'ipturHe pretutindeni
, vo~b~sc-de moar~ea !r,;!pului. A9a de pilda : "Sapat-au 1)
mamle
V d mele ~lplClOarcle mele" (Ps.
' "2L, 1'7)
'.,- Z1'CA !"\!.
" e' e, a-vor
pe
C-are
t'aUJrDiDUnS"
(7!:1h
1')
~O) ' ' ;"';' '
1 I "
.u~ < .
-, ~
IT?-u I Le a,te e, ca, sanu Ie mai in~jram in parte pe fiecare,
dW, care unel~ arata prjn .vorbe, iara altele prin tipuri
__nl..lDvedereaza moartea trupului lui, ~i ca e1 a murit
pentl:u pacateJe noastre. "Pentru faTfi,de!egilepoporulUl m~u, zice, s'a adus la moarte" $i "s'a ranit
~entru pacatele noastre" (Isaia 53, 8. 5), $i "Domnul
1 a gat pre el pentru. pac:atel~ noastre" (Ibid. 6).
Dar!i daca 'poate nu suferl auzmd dm vechiul Testament
apOl atune] as~ulta p~ ~oan strigand $i amandolla ara~
tandu-Ie deodata, adeca $1 moartea trupului, ;;i cauza acelei
v

\I

.-

" J

0"

1..1

.!- _

~_,

Co '

~,..,.

'

"

<
1) Nota. Fraz:; din original: wpo~av '(up !-,-OV X.,pry;<; -al 'ltoSw;
l~ traducere exacta. este: gaurit-au (strapuns-au) rnanile -mele 'i
ptcwarele -mele", l~ra nu ca in editiea de Buzau, unde verbuI woo~~y este ~ra~us ,prm sap at-au, iiira sa se gandeasca traducator'ul

c~ nu~a1

mle cUlva,
16038

pamantul se poate sapa, nu rnsa t;li ,pieioarele sau ma~

34

530

OMILIA XXXVllI

"lata, zice, mielul lui Dumnezeu, eel ee

ridiea paeatul lumei". (loan 1, 29), $i pe Pavel zicand:
Ca pre eel ce n'acunoscut pacat, pentru noi
i;acat 1'a facut, Cll nolsa ne facer,I)' dreptatea
lui DumnezBu Intru dansltl ", $i im'a'$!: "Clu'lstc;s
_i1e..ara;Scunip~['at prenoid}n h)e~t.er:nu~legei,
, facandu-se pen tru noL bUistem" (II. Cor. 5, 21. G8Jat.
3, i3), f;li ial'af;li: "Dezbracand lllCepatoriiie ~i domniile i-a vadit de fata" (Colos. 2, 15) $i, in fine, multe
morti :

altele cari ni arata moartea trupului, f;li pentru paeatele

noast~e. Ciici chiar f;li el zice: "Ca pentru dan~ii eu
ma sfintesc pre sine-mi", f;li "stapanitoriul lurnei
acestiias'a judecat" (loan 17, 19. 16, 11), ara.tand
prin' aceasta, ca neavand pscat el a fost omorit.
'
,,8i cum ca s'aingropat" (Vers.4). Si aceasta
este c'eva doveditoriu celo)' dinainte, cad tot ce este il1,gropat, numai decaL cil. este trup. Dara aid el n'a mai
adaos: "dupre scriptu~i". Putea 8.'0 z~ia, dar~ n'a
, zis-o. De ce oare ~ Sau ca pentru acma, ca mormantul
lui era cunoseut tuturor $i atunci, ca $i acum, sau ca
expresiunea "dupre sctipturi(( se gase']te pusa aici in
eomun pentru amandoua pr-Opozitiunile. $i de ce-dupa
a doua propozitiune a adaos "dupre scriptuFi 'f" zicand:

si cum ca ainvieat a treiazidupre seripturi"?

ce nu se multam~te eu expresil.ll1ea din versu! de

dinainte "dupre scripturi", zisa l.n-tlOmUH peHtru2I'Opozitiunile aeestea~Pentru caiiii aceasta._.erltJles~g\,lra
pentru eei rnai multi. De aceia 1?i aid aduee s~ntele
scripturi ea marturie, insufiand auditorului, ca el slOgur
sa se gandeasca f;li sa priceapa acest plan dumnezeesc.
Dara cum de face tot a$a ~i acolo unde vorbe$te de
moarte ~ Pentru ca f;li acolo, de pilda, crucea era tutqror
cunoscuta, ']i rastignirea lui s'a facutin ochii tuturor,
insa cauza rnortii lui nu era cunQseuta tuturor. Cum ('.11
a murit, toti $tieau; dara ca aceasta a patimit-o pentru
pacatele lumei, cei mai multi nu erau crezuti. De aceia
el aduee--aici marturie din scripturi.
Dara aceasta este in deajuns poate de a ni se dovedl noua cele spuse; insa unde anurrie spun scripturile
cil. el s'a ingropat, f;li ea a invieat atreiazi dupre scrip-

De

'OM1LiA XXXVII!

531

turi ~ Prin tipul Prorocului lona, pe care chiar f;liel il

pune inain~e zic~nd: . ,,~rec~m I~:ma a ,fost in pan-

tecele ch1tulUl tre1 zlle Sl tre1 nopt1 asa si fiu]

ornuluitn jnimapamantuluj trei zife'di trei riopti"

~~~1.a.tIL 12, '",,0,: prin ,r'ugul cel din pustiu; 'caci orecum
<1UelC.uUc!ea ':;;iDU$(l' .eoliStin1&, a']3. $i ti'opullui; liiurjt
" d~ slgur, ' insa n'a fo.st, sta.panit de moarte' intr'una .. Dara

yld,racopu! 0e pc tImpu! lui Daniil, tot aBcasta daa se

mte1ege . CaCI, precumacela primind hrana pe care i-a
-dat-o P:oro<?~!, a criipat prin mijl~e, tot a~a . f;li iadul
c~re a .1Oghl.tU trupul acela, deodata a crapat, spintecandu-.l-se pantecele de acel trup, car.e a invieat.
$1 dacapoate_voef;lti a auzi $i prin cuvinte-ceia ce
pana acum ai vazut Jwin tipuri, . apoi aseulta, pp. Isaia
caregrae;;te: "Ca s'a 1uat de pre pamant vieata lui"
!$i iara$i: "lar~ Domnul n vacurati pre' el de
rane ... ca. sa-1 arate lui lumina" (Isaia 5, 3.8. 10.1n.
-$1 pre ~avid care it graitmai 'nainte de Isaia: ,;Ca, nu
v

vel .lasa sufietui meu in lad, niei .vei _cia pre cel

CUvlO~ al. tau ca sa Y<3:za striC'8:cmne" (ps. 15, 10).

De. aC~la $l,Pavel te trlmlte la sfintele scripturi, ca sa
a~I,. ca nu III zadar-sau fars" scop s'au petrccut acestea.

C~Cl. cum era ,~nll se p~tt ~ae:'i, ftiu~ - ~eja- ~scr1semai

-dIll~Illte de atatIa Prorocl, ~l propovectmte? Dara nidiiri

SCflpt,ura nu spun~ d.e moartea pacatului; pomemnd de

moarl~a. Dom~ulUl, CI de moartea trupului lui, de fngro- pare f;ll de In-vlere. -',,~i cum ca s'a ar~itat lui Chjfa," ; Dela [n- ceput-ctTiar, el ' pune , pe eel' mai vrednic de credinta
-dintre totL "Apoi celor doi-spre-zece 11 Dupa aceia
s'a ar~Hat 1a mai multi de cincisutede frati

de-odata 2), dintre carii cei mai multi sunt panii

I) Nota. OriginaluI zice:

"'.,m",,

--

"or~ owa",w.((apoi celOl' doi-

$p1:e-zece. Este de roirare cum in editiea de Buzeu s'a putul fal:;;ifica .textuJ, spu,nandu-se _un-spre-zece. In_lo,c de doi-spre-zece. De
altroln~relea cI-uar Sf; _Chnsostom in cursul erminiei, explica aceasta.
confuzlUne, Care dupa cat se vede a stapanit si De editoru! Rrlitie i
de Buzeu.
."
,
-- ,2) Notil. Expresiunea din original ~rt6:Yffi (i:1t,zVffi "'.v~a1<oaiot~
b.az"'P0r~ ~'.p6:",,-~)ln traducere exacta fnsamna: la mai multi dela
peste, mai pre sus, lJe deasup1'a,
", ,
' _" .

532

OMILlA XXXVIII
OMILIA XXXVIII

acum, jar unii au. adormi~. Dupa aceia. s'~ ara:

tat lui Iacob, apOI apostolIlor tuturori lara mal
pre 'u rrna decat toti, ca unui nascut fara de
vremc, s'a arHat si mie" (Ver!'=,.5. 6. 7)~ Fiindca a.
fast. PUS -mai 'Jia.intp. a(;vada. din sf. scriptura, _la ~rm~

' adc.E!Q0 ':si ' ctovg.d~. fHn.t:~-pte!

aduc3.1 HU, rn.ult:~.1;.~i :1.1 i~Vlere_l,

dupiCpr'0;:':Jf~i; :;ipe:1.post.oli, cum 9ipeait~ uaUlefll vr~a

nici de credinta. Daradaea el ar fi vorblt de acea mviere, p~ care" !1ecredi!1ciQ~~ o,n,UtI2I"sl; izb~yirea d~ p~. cat, ' apol atune! de prlSOS Zleea, ca S a~ aratat c~tarU1a
sau cutaruia. Cad adeverind faptul, ca eAste .chIar )~
vierea trupului, e1 nu lasfi, a se intelege catuf?I de putm
d ar fi izMvire de pacate.
De aceianici u'a zis numa! odata~ "s a ara t a t"_ ~
de si poate dt a1' fi fost. deajuns aeest cuvant pUSl~
comun pentru toate p~opozitiile.- C! a~um e1 pun~ aceasta
cxpresiune ~i de doua ~i de t.rcl-orl, ~l aproape ca 0 pun~
la fiecare dintre cei ce au vazut. "S'a aratat,zice, 1Ul
Chif~" s'3o ariHat 130 mai rnulti de cllici sute de
frati s'a aratat s1 mie". Si cu [oate aces tea evatl. , spune din contra,
'
" ". M arIel.
. '1)
O'lieJiea
ca. . . ',....
sa aratat 'mtal
Dara dintre barbat-i lui Petru (ChWi) s'a aratatfntai, c~ ~
unuia ce mai mult de.ca.t. ceila1ti dorea sa-I vada. Dar.a
cum oare de 5piine aid Pavel ca s'a aratat celor dOlspre-zec.e apostoli, pe calld Iuda yinzalorul u';l mai _c~a,;-
cad Mathiea 8'a prenumerat prmtre apostoh dupa maltare ;;;i nu 1ndat<1 dupa fnviere'? Dara era natural ca
e1 si se arate lor;;i dup~ iDaltar~, ca~i c.hia ~ a~e~t apostol
-

a fast Cllt;tTiat dupa inaltarc, 5;1 dec! dupa In~l!aTe l-c:

va~u! pr~ ,:!: De acei~ nici bu. pune .anumev ~lml?.uI'l C!

In;;lra aratarde acelea m mod sImplu ;;1 nehota~lt, f,imaca

era natural ca muUe s'au petrecuL De aceIa ;;1 loan
zicea: "Cu aceast30 30cum a trei30 o3ora s'3o 30ratat
pre sine Iisus ucenicilor sai" (I~an 21,.1. 11): .
"Dupa 3ocei3o s'3o 30ratat 1a mal multI de cmCIsnte de frati". (ExDresiunea aceasta srra.v<o Urra.vo) 1m~Ct~oa[Ot,; a~eA<P;l<;) u~iia 0 iau in insemnare: de sus, din
ceruri, adeea ea el s'a aratat ucenicilor nu mergand
pe pamant, ci fHnd sus, deasupra capetelor lor, caci e1
') Notii. A se vedea Cap. 20, 11 ~i 'urm. din evangheliea lui loan.

533

~?'~ vail ca n~!l1,ai!nv!ere~ lui sa se ' adevereasc8.,

CI

~l

ma1tarea. Altu lllsaZlC ca ~1ta.Y(tl j'E\lt~Y..O~[Oc aOEA(Do',; insamna ,)aI?-ai. multi de cinci-sute
frati" sau
"la peste cmCl-sute ,de frati".
,;Di!1- tre cari cei mai nnitti sunt pfi.na, acurn" :
(Dq .: ~l, ' ZICe~ '~upove~t.e~c 'iuc!"ur'i ,Vec.il.i~ ~:-:!3 .to:"~..tD,accste~..
am ~i ~arturi, ca.ri friGj, tr5-csc:}. "Ial'aunii ' au si
adormlt". N'a zis au murit, ci "au adormit",ad~_
verind ;;iprin aceasta expresiune invierea . . Dupa, aeeia
, ar-:.d.Xta,t IUl. Iaco b" . NIi-se pare ca. lui
" .lacob, ,frasa.
telm sau, despre care se zice ca insu;;i Christos lachirotonisit. $i I-a facut cel intai episcop In Ierusalim. "Apoi
apost.ohlor tutur'or", cad mai erau $-i ,alp- apostoli.
v
ca de IJildiicei seal)te-.zec.i_0 " I"',-.a
1" I~P
ne'
u ... _ '" Ll) ....i .t.
...... 11)'11"))
L .. .:,
cat tot], ca unUJ nascut fara de vreme s'a flL-" Qt t
. '"
~
,
~ U ,
-:a ~l , mle, ' A?eas,taexpresiune (ca unui niiseut fiira

de

A.

"

d.e vrelne . . o.;:C1tGoe>t

':;{i)

..&-

c'X:'Cu-wu.a -t t. =

cPt:.

~ .LU

u,,&,

t In,:.] t.:;:lurnjroiUTVi)

'-.Ji..

esf.e

pU~ aici. 'n:-ai Jnulf din' m~destie~ fii;dc'ivn~ VdoL~'ra 's:~

-ari:!~at lu~pa ~oti c~ilalti din cauza ca era mai mic
decat tOJl,fi md ca ~aca s'a ~i numit pe sine eel mai -de
pe u~ma dmtre tOt1 cei dinaintea lui. - totusi 8'0, ari'it:lt
l,!m~I ca celm.a i. stralucit dintre toti;' darli 'apoi nicTCBi
~m91 sut~d3 ..fratl ~u a~ fost mai buni decat Iacob, daca ,
II sa aratat lor mal 'namte de acda.
s;
~'a, ~ ... ':;f"t'~
't'1 GtO
',' daL8..
~x ~ "pen tru
y. at>
. r'e oa-.>e nu -0.'
Ja toca a?tfe~lU . ~ . puna mai dinainte semanta san iueeputul
credll1tel: Ca(;l cel ce a vazut mai i'nUii ~i s'a convins'
cn exactIta te de aef~st arleva r n V"S H~ <>,"""'asfi:t ~i a,!tOi:"8;--;apoi a.iungai1~ yorba la~- u're~hi;e ~a~~~i;~;;:, fi pudea l~
oare-car,:e nehm~te. de. acea mare minune, ~i astfeliu Ii
s~ pregatea. mal dmamte calea prIll credinta acelei aratar~. De 1l:c~la, nu s'a ar~tat ni~i la t<;>ti deodata, nid la
ma~ mul~1 la mc~put, ~l nUI?al unma singur, ;;i inca
c~fl.feuIUl apovstohlo~, ~l. celUl mai vrednic de credinta.
C~Cl cu ade.va~at ca era nevoe de sufietul cel mai vredm~ de credll~ta ~re s~ p~imeasca 113, fnceput aceasta
a~atare a M3:~tUltorulUl. Cel ce au auzit del a cei ce au
vazut 9u OcIlI.l lor, .ayeau de s~gur nu pu~ina marturie,
care sa c~:mtrlbu~a~ca la credmta lor, insesi credinta
acelo,ra, ;;1 care sa II pregateasca mai dinainte "cuO'etele ~
pe cand cel ce s'a invrednicit de-a vedea int&i, a~ea
v

..........

. J.

';),":l CA. lI U,

'!;

534

OMILlA XXXVIII

nevoe -dupre cum am zis - de multa credinta, ca astfeliu sa nu se tulbure la vederea aeestci minuni nepo.vestite .$i paradoxe.
De aCBia s'aaratat mai intai lui Petru, fiinddi ce!
e.e 8, rna..rturisit mai intaipe. Christos, era drept CH.s8"
se~iinvredniceasca de a .vedea. tot 81. peChristo$lnt.a.j,
Si 'nunurnai l)entrLl . aceasta. i 8'a ardtat liIiint8j,-eis;i
fiindea sa lepadase de Christos de trei ori, de aceia i
s'a aratat lui, maog::tlndu-l $i aratandu-i ca sa nu. se
deznada,jdueasciL De aeeia, zic, i s'a aratat lui inaintea
tuturor celorlalti, ~i lui celui intaiu i-a inc1'edintat pasto1'1rca bilor. De aeeia s'a ariHat :;;i femeilor intai, fiindca
sexul acesta era cel mai de jos, 9i mai neb<'iga,L in sarna;
de aceia, ~;i la na$terea ca 9i la invierea lui, femeia ceo,
dintai a simtit bucurie pentru aceasta. Dupa ce deci ::;'a
aratat lui Petru, s'a aratat apoi $i aHora in parte, dte
odat8" la mai mu1f.1,-an.a data la maL putini, pregatindu-i
"'prin aceasta de a fi marturi 9i dascali unii altora, $1 ta.citnd pre apostoli-demni decredintii ifl cele ce spuneau.
"lars" mai pre urma decat toti", ea UI1Ui
nascut fara de vreme, s'a aratat si mie". Dara
oare cevoe$te el sa arate cu aeeste vorbe de umilinta,
sau ce noima au'? - caci daea voe:;;te a se arata pre
sine vrednic. de credin1a, .;;i a se prenuma,ra, printre
marturii invierei, trebuea sa faca Dutotul d.tn contra
de coia ce face. adeca trebuea sase laude DrB sine, si
sa se arate ca'mare, coia ee .;;i face pe alurea, ciind
timpul 0 cere. Apoi tocmai de acoia .;;i aici 01 mai iotai
se umilt~$te, fiindca urmeaza mai departe a se mandri;
insa-nlldeodata face aceasta,ci iatim'p $1 . c.u - 1ntolen~
ciunea lui cea netagaduita. Mai intai, deci, el se umile$te, $i numai dupa ce gramade$te asupra-:;;i mai multe
invinovaliri sau hule, vine :;;i se lauda. De ce oare face
a$a'? Pentru ca atunei cand va gr<'il de dansu1 ace I cuvantmare $i inalt: "mai mult decat toti aceia
m'am. ostenit", bine prIrnita sa-1 fio Yorba, 'ca 0 consecinta oatecum acelor dinainte; insa nu mai 'inainle
trebueasa vorbeasca a:;;a. De aceia$i lui Timotheiu
scriindu-i, $i voind a-I spune despre dansul eeva mare,
,inai intai e1 pune invinovatiri 9i huie asupra-$i. Cel ee
vorbe:;;te desprealtii lueruri mari, de sigur ea spune
totul fara sfieala $icu mult curaj, -~ dara cel ce se vede
siHt de a se lauda pre sine, $i mai ales cand se ia pre

OMILlA XXXViII

535

sine $i de rr:artur, se rU9ineaza $i se ro.;;e.;;te de rw;;ine.

. .I?~ acma tocmai $i acest fericit mai intai se plange
:;;1 se )ale:;;te pre sine, $i numai dupa aceia grae9te acea
Yorba mare. Acoasta 0 face, pe deoparte sprea, indeparta, tot. cela i?e s'aF .~parut .poate . ca dezgustatoriu $i
IzvOr'tt dULeg01sm, lara pe deaHa de a f;:we prin aceasta
yorbele iui vrednice deeredintfi, Cel e.e pune. alfiturea
cu adevarul si cole vrednice de hula, $ineascunzand
n~r:ni~ ctint~a(iSele, JweeulY! de ,exe~plu .caa prigonit
bl~erl~a, ca a pustnt cI'edmta, ae aICI chlar $i pe eele
prmclpale Ie face a nn fi de loc banuite.
Dara tu gande:;;te-te la umilinta lui cea mare, ~ci
zicand: "hlX'3, mai pre urma decat toti s'a ariitat
~i mie"-de91 Ch1'istos zice ca: "multi dinUti vor fi
pre urma, 9i eei de pre urma in'tai" (Math. 19.
30) --- nu s'a multamit num&i eu aceasta, ci a mai adaos:
"Da unui nascut fara de vreme". Si lndi n'a stat
nid aid, ci mai adaoge ~lTjarefea sa pro-prie zieand:
"ea e:.r sunt mai miculapostoITlor; care nu sunt
vredmc a ma chema apostol, pentruca am gonit
biserica lui Dumnezeu" (Vel's. 9). Si il'a zis alcelor
doi-spre-zeee apostoli, ci altuluror apostoiilor. Acestea
Ie graea umilindu-se, in aeela:;;i timp - dupa cum am
mai spus - E;ii combinand lucrurile asa feliu~ ca ceia ee
voia a spnne sa fie bine primit. Daca e1 ar fi spus in
trea,cat: (sunteti datod, de a rna crede ea Christos a
invieat, caei l-am vazut, $i G& sunt cel mai vrednic de
credinta dintre toti, ca unuI ce mai mult de cat toti
_frr'am-Bstenit)). .le .'sigupoo n'a,rfi,faeut- 0 impresie ata:t
de inare,~::::'acurri -fnsa stafulnd inaIlntalu incele sme- .
rite ~i in acuzatiunile aduse asupra-9i, prin- aceasta ei
a indepartat ariee greutatate a aeestei istorisiri, si a
pregatit mai dinainte ealea credintei.
'
De aceia - dupre cum am spus - nu cum s'ar
intampla e1 S8 declara de cel mai de pe urma dintre
apostoli, ba inca :;;i nevrednic a se numi apostol, ci pune
$i cauza, zicand: "pentruca am gonit biserica lui
Dumnezeu". I s'a,u iertat lui toate acelea de indata
ce a intrat in cre$tinism, cu toate aces tea e1 niciodata
nu a uitat, voind prin aceasta a arata maretieacharului. Pentru aceia :;;i adaoge zicand: )) lara cu darul
lui Dumnezeu sunt ce sunt" (Vel's. 10). Ai vazut

536
OMILlA XXXVlll
------'-----=~-=~~-- , --, --,---iara~i mar:etiea unei alte umilinti ~ Caci neajunsurile sau
defectele e1 Ie atribue lui':;;i, pe ci'md din suecese nici
unul, ci toate Ie atribuie lui Dumnezeu.
Apoi, ea nu cumva prin aceasta sa faca lene:;; pe auditor itl, :=::ice : ,,$i" darul - Itli CEtre este Intrtl .p'1ine,

n'a fost zadarnic" . 8i ,,:~p[l"ta 0 ~Pl';,c; tAt rot' ",flA::!lil

caci rl'a i13 dG~t!"ii :_~.~trr? a;;itD;i--:::' rfo;7r;J,-!~;;~~~d:~:'~ ;!~1 !a~~~1~~;-~i
dar ci ca ace! dar n'a fost 'zadar-nit. "Ci Inai mult
decat to~i aceia m'.am ostenit". N'a zis am -fost
einstit mai mult deeat toti aceia, ci "m'am ostenit
mai mult decat toti") scurtand yorba prin aceasta.
expresiune, de:;;l avea poate de spus multe nacazuri :;;i
primejdiL Mai Cleparte iara.:;;i, lntrebuinland umilinta eea
obi~nuita lui, a trecut$i aceasta iute cu vederea; :;;i la
u~'ma totul atr~bui_e lui D.umnezeu, zica.nd: , "insi:i n11 eu,

Cl, darul 1m Dunmezeu care este en .rnine".

. Si cear putea 5mai minunat ca acest suflet ~ Ca,ci lnio-

sindy-se p~e si,n.e pr:in ata~~a Yorbe:. $i. n.tlm~i un singurcuvant ina1t gramd., fa urrna spune CD. mCl aceasta nu 8Ste
. -a -lui; pretutindeni -'l110derandu-~se~ fie -dirl cele trecute, fie
din ceJe de du pa aceasta, - vei~~ .aG~ ,~,x-p.re-~
siune fualta a sa "mai mult decat toti aceia m'am
9ste~it~' - . la ca~e a ajuns, fiiud sHit de imprejurari.
in adevar, tu gande:;;te-te la multi mea acelor cuvinte de
umilinta ie:;;ite din gura . lui, caci lntr'un Joe zice "iara

mai pe ui'ma decat

to~i

s'a

ar~Hat simie " ~

pentru ea,re niei nu mal spune dealtul d~pa dansul;

mai.~epar.te spun;: "ea unui nascut fara de vreme"; a.P?l ~e zi~e pe SIne a fi eel maimic dintre apostoli,
91 I.nca chlar nevrednic de numele de apostol. ~i fnca
, mCl cu acestea nu s'a multamit, ci ca sa nu s'e creada
ca se _umile:;;te numai in vorbe goale, laurma pune ;;i
eauzele cum :;;i dovezile acestora; adeca ca flind nascut
f~ra vreme, a yazut el eel dip urma pe Christos: :;;i
ea este nevredmc de a se numl apostoldin cauza ca
a prigonit biserica. Cel ce se smere:;;te CU~1 s'ar intampia,
nu face aceasta, pe cand eel ee pune ;;i cauzele, tot ceia
ce spune este izvorit dintl"'un cuget umilit. De aceia :;;i
aiurea pom~nind do acestc Imprejurari, zice: "Multa1~1eSC

celm c~ m'a intarit pre mine, lui Christos

I]sus , Domnului nostru, caci _credincios m'a so-

OMILlA XXXVIII

537

cobt, punandu-ma intru slujba, pre mine cel

ce eram mai inainte hulitoriu si gonaciu" (1.

Timoth. 1, 12.13).
'
Dara de ce oare a grait el aeeasta vorba mare, ca:

,;111a.i ITIUlt decat toti !:tceia -,:_ ITl'arl1 Qstenit"?

Fiindca .vedea timpul sosit ~j r,?TP. '1 silea a graXCiiei

(tac8. n'ar fi ~pusa~estea," ci -nu"m ai ca s'ar fi i'njosit
$1 batjocorit singur pe"sine, cut1. ar fiputut 0.. Sf; c.h"errla .
pe sine martur, a se prenumara in randul celorlalti $i a
grai: "Deci, ~ri eu, ori aceia, a~a propoveduim"
(Vers. 11) ~ - fimdca marturul trebuie a fi vrednie de
credinta, :;;i insemnat. ~i cum e1 s'a ostenit mai mult
decat toti ceilalti, aceasta a aratat-o mai inainte zicand:

"Au "n'avem put ere a maneD, ~i abea ... ca ~i

ceilalti apostoli" ?$i iara.$ i: "cu cei far-a de lege
m'am facut ca un fara de lege". Undetrebueaa

arataexactitate, acolo pe tot.i i~a eovar$it, $i unde trebueaafiiQgaduitoriu$i eu iconornie, aceia~i superi.oritate a ariHat,:,Uniia zic, eli prin aGAiisr,;'i, expresiunc
se lasaa. se inte1ege . duc.erea lui printre neamuri, $i
perindarea a celei mai mari parti ' din lume. De aid
se mvedereazaca e1 s'a - :fruGal'at ' ::;i de eel --mat'lftare
char, -fiindca daca s'a ostenit -mai rnult,~i charul a fost
mai mare, iara charul i-a fost rnai mare fiindca a dat
dovada de 0 mairnulW. f'ivna. Ai _vazut curnehiar $i
din acelea pe care e1 se l11unee$te $i se trude$te de a Ie
astupa, fiind yorba de da nsuJ, 5 8 arata a il. cel iniai
dintre toti ceilalti apostoii'?
.
" 1) ,Aces tea auzi~du -Ie $i noi, i~bitilor, Hpsurile. sa,!
detectele noastre sa Ie spunem m gura mare, mra
meritele sall succesele sa Ie tacem,~i numai daca. vre-o
Imprejurare ne sile:;;te, sa Ie spunem eu modestie, iara~
la urma totul sa atribuim charului dumnezeesc, ceia ce
face ;;i Pavel, caci pe- deoparte vieata lui de dinainte
;;i-o rascole:;;le ~i infiereaza .din toate partile, iara pe
dealta cele dupa aceasta toate Ie atribuie charului, ca
astfeliu sa a.::r:.ate necontenit filantropiea lui Dumnezeu,
!) Partea 1nomUi. Nici bogatiea nu eete motiv de plil.eere,
nici saraciea motiv de neplacere sau tristetii.. :;;i cil. daca noi
avem priv.irea f,tintita spre vie~ta viitoare, CIl u~urinta vom rabda
saraciea. Cil. noi tre'buie a fi veseli intr' una, :;;i a nu ne scarbi sau
intrista, decat numai de r~ate. (1'el'on).
~i

538

_ _ _._

OMf LlA XXX VIIl

c~ci

astfeliu fii!1d I-a mantuit, ~i cil mantuit fHnd , a facut

,d m el u~ a~fehu. d~ vas pretios in cre~tinism.
DecI, mmem dmtre cei ce sunt in rautati sa nu se
~escur?-jeze; !lif!1eni dintre ceicu faptA J:lllne sa, nu ,S8
mcuraJeze; CI~1 a~ela sa fie cu frica, si ace stu Cll bune"voirita. Cad nki cel ce 5e trandase$te ' nu este destDini~
de a f;ta lnlliptabuna,$i ui6i. eel ce se inde~ctnice$tB
cu vlrtutea nu este nedest6inic de a fuo-l d e rlUe.In
~~a~d~ua a?este fmprej.urari ni servt;l'iitc bde. 6xernplu
tencltul pa~ld care m tlmp e.e adormltat putm , a -eiizut
~r.?z?-v, lara d~p~ ce s'a de9teptat, iara$i a alerO'at Ja
maltunea de dmamte. Amandoua acestea - a se a'eznadajdui $i a se trandavi - sunt deop6triva de r ale caci
p~inv eea intai dobo~ra p.e cineva cbiar de ar fi 'ajuns
pana la b.oI~a. cerurIlor, lara cea de a dona ou-1 lasa
de a se rldlca Ia cerurL 'De aceia $i .zicea Pa vel ca~
eel dintai: "Celui cei se pare ca sta, sa ia aminte
9a sa, nu eaza~' (Cap. 10, 12) iara catra eel de al
rl .o
~
1 I' 1U1.. sav nu vav
a... '-Xv
ve~l auz~ g asu
; ';j
t
"
"
".
!mm!.e voas re '(Ps. 94, 8),
~l .larW;l1:
"Pentru aceia manile cele slabite, si genunchile
cel~ s!abanogite vi Ie indreptati" (Ebr. 12, 12). D"e
rtA l1"\n--: -

.... VlHO(N.

,\ ' Qt~ -r/i

,,~'-l. v

j'~
na'''~oQ. ''-I-'
.H V _, J. l' yct,~l

'

a:;em 9) pe <?urvarul ace!a care se pocaise, I-a adlls la

starea amaulte, poroncmd ycenilor: de a-I mangaea,
"ea nu cumva, ziee, pentru mal multa 111ahnire
sa se c~fund~ unul ca acela" (H. 'Cor.2, 7 ) . '
". Decl, de ee te intristezi, omule, pentru toate nimic~rll:? Ca daca chiar intristarea de pacate - silwura
rOlo~ltoare ;::- ca~a este necu:?patl!l,ta'A vatamape cid'eva,
apOI eu atat mal mult va vatama cand este pentru alte
caU7~e . De ce, deci, e:;;ti searbit? Ca ai perdut a verea '?
~ara g~nde:;;te-te la cei ce nu au nici pane a de toate
zllele, l;ll .atun?i iute ~ei eap~ta .mangaere. ~i, in fin e,
pt:ntru orlce rale, tu sa nu plangl cele petrecute, d sa
fil mylt~mit <?a nu s'au intamplat mai ran. Ai avut
aver,:l, ~.l I~-a~ perd,~t? Nu varsa. lacrami pentru paguba, CI sa fil muItamlt pentru timpui in care te-a i
folosit de ele. Zi :;;i tu ca ~i lob : "Oaca am luat
cel~ bune-dela: Dbirfrilil, cele rale sa nu Ie suferlm" (lob 2, 10)? Dupa aceia garide~te-te ca de 8i a i

perdutaveriIe, totu~i ai trupul tan sa011tos, ~i deci,odata

O"_!H~A_X_X_xv_'_m_ ._ ...__._. _ _ _ __

,__ ,..__ ,,_ _

5_3_9

eli saxaciea nu jaIe:;;ti :;;i va!.amarea acestu i3l" Dara poate

si trupul tau a suferit vr'un bete:;;ug? Insa nu aceasta
este temeliea ralelor omene~ti, ci trebuie a rabda cineva
tot ce s'ar intamnla. Multi sunt, cari impreunacu saJ'iicieasi cu ciuntirea siw bete~ugul trupului, se mai
h.!pJ3~$I (;udemonii; saucJ.;\, ft\tleese prin pU5tietati , iara
aim ,iai'~,::;i su"fara!te r~Ue ' ~l mai grozavedecat aeBst~a .
s iinufie, tubitilor,dea patimi toate peciHe Ie pntem
rabda!
.
Acestea,' Cicci, gandi ndu-Ic pur'urea, cugeta la cei
ee a u palimit altele mai rale de cat tine, ~i nu te
intrista de nimic, ci nurnai cand pacatue:;;ti sa oftezi
din inima, numai atunci sa plangl. Atunci, zic, supar'a-te caci eu nu te lmpediC, cr chiar te Indemn, Insa
si at~nci intristarea La sa fiecumpatata, gandindu-te ca
e"Ste s-i lutoal tel e deJa piicat., e::ote ;;i Impaeape eu Dumnezeu ""1 Cll cuaetul tau. Dara poate ca vezi pe altii dezmerda~du-se j8 bogatii,iara ilLgiisind.u::te in saracie,....
pe altii jmbr~caF 10 hai!le stralucite, i'?~ c~ vaza in !U~~ O?
Insa nu teogandl _numal la ace~te:;t, Cl : ; l.la ~up~n~ple
izvorate dm cleo Deasemenea ~1 fimdvorna ae saraclC,
gande$te-t~ nu num~i la lipsuriIe <:e~n~d~racineva,
ci ~i la plaeerea ee lzvora:;;te de alcl. Boga}lea are fata
vesela, pe cand cele dina~mtru sunt..cuprmse ,de ~ntu:
neree, in timpce saraciea ?u totul dm c~mt~a. I?~ca ve~
vol. a deschide $i a examina cugetul fiecarmadm aCe$tl
doi vei aasl in sufietul saraeului mulia 1ini9te ~i libertat~, pe &lnd in al bogatului mult vuet, multa tulburare
~i nelini:;;te. Daca tu te intristczi viiza ndu-1 pe acela
bogat, apoi $i aceia mai mult l!lcaQecat tipe ~e intris-:
teaza vazand pe un altul mal bogataecat dansul; ~l
dupre cum tu te temi de aeela, a$a 9i el se teme de celalalt. a:;;a ca prin acest fapt eu nimic nn te lntrece. Dara
pOette cii te intristez.i vazandu-l pe aeela stapan, pe cand
tu e$(i dintre ceistapanit-i de dansul; :;;i om simplu. Dara
O'ande~te-te Ia ziua mostenirei lui, adeca cand altul 1i
~a Ina locul; gande~te-te in~a 9i la tul~ur~I'!!e ce.leare
cbiar :;;i mai inainte .de a<?e?- Zl, la p:lmeJdl.lle 91_ oste,:
nelele ce Ie are, la lmgu~lr!lc ce Ie .Intreo~~ntaz~ ~ata
de cei mai mari decat dansul, Ja Insomnllie 1m ~l la
toate celelalte ticalo~ii pe care Ie indura.
Acestea toate Ie graim catra cei ce nu voese a filosofa pe cand daca ar ~t1, am putea sa~i manga(3m
prin ~lte cuvinte; - acum insa este nevoe de a legral

540

OMILlA

xxx VIII

541

OMILIA XXXVIII

--------------------

cu ~u.vint~ mai aspre. Deci., cand tu yezi pe unul imbogatlt, gande;;te la eel mal bogat de cat acela, ;;i atunei
il vei vedea ;;i pe acesta in acelea;;i nemultamiri ca si
tine. Dupa acesta apoi gande;;te-te ;;i la eel mai sarac dec~t
tine, .$i c~ti. poat~ ~'a~ culcat fiamanzi,.cati au . perdut
3~verde_ pa~l!l~e:;;tl, lara :;,(-.urfi locuSG [lrIll - tetfi-n iti, si:-si
doresc moartB!:l. In .necarp zi .
"
.
A~l~. dFtrf-i. "nie.! .-sar8_ciea Il"u Doatc: tt 'illoti-;,." df.: trls teta, ~i niei bogQtiea nu zamisle;:te plae-erea ~i multamirea sufieteasca, ci numai cugetul nostru este care
provoaca ;;i pe una, $i pe alta. Gande$te-te bine, incepand chiar de ios. Cei ce cura,ta reterazile altora este
trist $i a01<'irat,Vca nu poate scapa de aceasta b~easla
considerala ca. cea mai rm;inoasa; - dara: daca I-ai
scapi3, de dansa,$i J-ai face ca e1 sa progresez8 In cele
trebuitoaro, ia ra$i va fi scar bit , ca nu poate sa-si agonis~sca mai m ~lt }~eat ii t~f;b\1je. De i-ai pr-OGUra apoi
mal mult, 01 larai;il va vOi 8.. fi a eestea lndoite, >'i de
aeeia .se va intristainca mai .mult ca 1a lnceput . . i-ai
. da indoit;;i fntreit, e1 iara$i se va scar-hi, c!'i~ nu ' este
j'ntr 'o slujba a, statuluLDaca i-ai ' procura, $i aeeasta, e1
Se ,va crede ;Cf!.1 Tnai,;- t.i~8..loS: . caci 'nu este cel 111Lcl i slujba;;. Dara chiar 9i aceasta dorinta de .j.-ai impJini-o, e1
se va vaicara ca nu sta pane;;te, iara cand va stapani,
vafi trist ca nu stapanc:;;te intreaga natiune. De va
stapinl intreaga natiune, va . fi nemultamjt. ca nu stapane$te mai muite natiuni; jara cand il vei pune stap8.n ~i al mai multor nat,iuni, e1 va fi searbit, ca nu
. este sUipa nul t uturOl~ natiunilor" Cand ajunp;e eparh, e1
eS.te an!ariU ca n~ este rege'v;;i . c.and ~e' vede rege, este
t1'1st,. ca nu este smguf. Dara dua l' smgur de ar fl.. el
t?! win este plin (ie scilrba $i amaraciune, canu osle rege
$1 asupra barbarilor, e1 tot nemultamit va fi, ca,ci nu
este. roge a1 intregei lumi. :;;i de ar fi regele intregei
luml, de ce n'ar ft adec8. $i al altei lumi? Si tot a$a
mergand cu cugetul inainte, nu':1 1asa nici odata de a
fi multamit.
Ai vazut ca chiar daea vei face rege pe cel mai
nemernie sarac, tot n'ai nimicit nemu1tamirea $i intrista. rea din sufietul lui, uaca mai . intai n'ai indreptat cugetul lui eel iubitoritoriu de lacomie? Aide, acum, sa-ti
dovedesc, ca daea chiar de sus vei seobori in ios pe eel
i~telept, totm;i nu-I vei aduce in tristeta sau suparare.
~l de voe$ti, pe aceia~;;i seara sa ne cobora.m. Aa dara

ne

scoborand de pe tron pe eparh (guvernatol'iu), l.ipse;;te-l

de acea demnitate. Ei bine, aeesta intru mmle nu S8
va tulbura de aici, daca va VOl !"a cugete cele ceo a~
spus. Nid nu se ganae;;te maear ia ceiace i se ia, Cl
numai la ceia ce i-a ramas, adeca la sla.va ce 0 are ~ela
inceput. Daca insa i-a vei lua ~i pe aceasta,fe vagandi
1
~a

de

.
t "
.
' P'

- rll". . .; a..t..
" ~;~ ?~ . ."'~'
"'"
t.e!' 'o fo:::';d,ea.!"l.
IlJ~.;.~ ~ oua..,
u.. I1Ll ~.s '.~\J,
rl._~_
. . . ~ .....f"t:a.:.u
siap<1nie, :;;1_ boga~ieac. ~e 0 a~;ej! v~ il :ueaJuns spre

a-I mangaea: Dar~ qaca 1-0 ve! lua ~l ~cea.~ta~ el s~ va:

gandi la cei ce stapa?~sc ~vep. potflv~te,lara de-l vel
lua$i acestea ~i-l vel Imparta$l numa! eu hrana trebuitoare, el va putea sa s~ gande~sca la cei ee. nu se
bucura niei de aceasta, ci se Iupta Intr'una cu foamea,
~i locuese prin temniti. ~i d~ca i! vei .baga:,;;i in ac~a
loeuinta el 1:,;;i v.a aduce ammte de eel ce zac in boale
fara le~c, de eei ce sunt 1n scarbe f?i suparari nepo'- c
vestite si atunci se va vedea pe sine fntr'o stare en .
mult ~ai buna decal a acelora: ~i dupre cum cudi~i-toriul acela de reterazi nu yaaveamuWimire $i veselie
- In-'sufietul sau 'chiar de l-ai . :pune $i -rege~ tot a~tt _~i
acesta. nUese -va- tulbura ::;inelini$ti; chiar de l-ui bEi"ga
E;li in temnit a. "
.
~
A~a dara nu bogatlea este motlvde .pla ccec , ::;au ,
multamire sufieteasca, $i nid saraciea motlY de nemu1ia~ire 91 tristeta, ~~ numa! p~rere,:"~a~ ere~i?ta no~~tra?
CaCl nu avem ochll cugetulUl CUI'iotVl . !ndeaJuns, . nh;l nu
staupe loc, ci se abat $i ,joaca in toatB pa.r~ilev ~i dUT:'l'e
., . ce Ie savnacoast.::,
-!
~ . daca I ~. ~' ~1 h"'an' ~ h ' ,,~
eunl trupurlle
. . ' 1<::: ,,~~ . C l. Vl~' ","
numai eu pane goala. ele tot sunt zdr!l vene ~i pliDe de
vieata, iara cele bolnavicioase d~ le-a1 Indop~ eli ~oate
mancarile,cuatat mai mult inca vor devem mal ~u
brede $i fara nici-o vlap;a in eie, intoemai a:;;a se pe:
trece ~i cu sufietul. Cei mici cu sufietu,l nu VOl' f? veseh
$imultamiti sufiete:;;te ehia;r de ar avea pe cap dIad~ma
imparateasca ;;i ol1orurile cele nespuse, p~ cand eel fi:
. Iosofi ehiar in temnita de s'ar gaSl, chlar in lanturI
;;i in' cea mai neagra sadicie, ii totu~i se VOl' bucur!t
de eea mai nevinQvata placere;;i multamire sufieteasca.
Acestea, deci,-eugetandu-1e, iu.bi~il9r, ~a~racei mai ~e
jos de~at nOi sa aye~ pur~re~ atmtlta prlvlrea n~astr!L'
Este ;;1 0 alta 'mangaere, m~~ ~~easta este 0 fi!osotie
cam rri~re, care cQyar$e$te prostiea mult?r~. ~1 care
este oar.e.l Credinta ca bogatiea nu este m~lc, precum
nimie nUl~te nid saraciea, nid cinstea~ mel necmstea,
v

..- '

I v

<H

542

- --

_ ._- -

O~I1UA XXXIX
--- --- -.- - ------ ----- _.----_. ----_._ - -- --_._-_
...

cinumai prin vorbe, $i in seurt timp se deosebesc unele

de altele. Dupa aceasta apoi, mai este $i 0 alta ' mangaere (;u mult mai mare, aceia adeca de a ne gandl1a
ralel~ $i la bunurile viitoare, rale :;;i bun uri ell q.dev{'irat
simWe de fiecare din noi, :;;i dela acelea a ne mangaea.
Dapa fjilldd,i, fl1!.llti '-c-dupre cum am spus ~ aU$tat dejJ3.:t'tedu 'v0rbclu9iapr'eci61:iiea.ccstelj" de aceia ne~aml
vi:i.zut siliti de a starul mai mult In acele vorbe ca astfeliu sa-i' punem . $i pe dam;;ii pe calea coa dreapla.
,Acestea gandindu-le sa ne punem in regula, $i nici-oct'ata
sa nu. n.e intristam de lucruri trecatoare $i care nu ne
dau mCl 0 speranta de lini:;;te $i adevarata multamire
suf1eteasca, Caci nici atunci cand vedem boo'ati zuO'raviti pe vr'un tablou, nu ne-am arata gelm;;i,~i 'nidd'and
am_ vedea zugraviti saraci, nu ne-am crede vrednici de
. plans ;;i cie, mila, -, de ' :;;i ace$tiia sunt mai dainuitori
decat multi dintre bogatii ce se gasesc printre noi. Mai
hrult in scriere ~i prin carti remane cineva boO'at, decat
lri} lnse~i fire(l, lucrurilor. Saracul demulte orios'avazlJt
merg~nfi ina~nte9i dainuind in saraCiea lui $i pana la
o isuta de am, pe cand bogatul neputand a se dezmerda.
en bogii,tiile sale chiar nici in timp de un an. de multeori,
deo~ata s'a vazut sarac ~i golit-de toate bogatiile. Acestea,
decl, gandindu-le intr'una, iubitilor, din toate nartilesa
logradim$i -sa asiguram veseliea ~i multamirea noastra
sufletcasca contra tristetei:;;i a nemultamirei fara moti\!,
ca astfeliu;;i vieata prezentasa 0 trecem CU placere,
,oom ;;i de bunatatile cele viitoare sa ne invrednicim
prin charul:;;i filantropiea Domnului nostru Iisus Christos:
cart.lia se cade sla va: in v~ci. Amin.
.
.,

OMILIA XXXIX

"Deci, ori eu, ori aceia, a;;a propoveduim,

;;i a;;a ati crezut" (Cap. 15, 11).
}~aI~~d pr~ ~~ostol~ l?i injosindu-s~ pre sine, la
urma Iara$l se rIdlCa mal presus de aC81a, ca astfeliu
sa stabileasca egalitateu,-fiindca egalitatea a stabilit-o
aratandu-se. pe sine ca covar$ind pe ceilalti, l?i covariiiit

OMILIA XXXIX

543

fiind de dan:;;ii. A$a dara facandu-se prin aceasta vrednic

de credinta, nici w?a nu-i lasa, ci iara:;;i se trece pre
sine printre dan:;;ii araiAnd prin aceasta concordiea cea
dupaChristos. $i nu face aceasta doara ca sa se para
nur(1ai ea el s'a aIipit pe langa dan:;;ii 1a intamplare,
d ' {7"i. saf,8 arate .$. fi In ' a,CBi~t::;;i . Drdine cu dam~i1;
,~:ac,:, ~7a_ GBrf-~1,_ , jr1t.~ree,lJt ,pr,GPov~qulr~t; _

Bva ngheliei-.lui

Christos. De -aceia e1 amandouale-a avut in vedere

deopotriva: 9.icasa nu se'para cuin cel BJ t:rece en ve,..
derea pe av6stoii; lnaceJ~i timp nici din cauza cinstei
facuta acelora el sa fie dispretuit de credincio:;;i. Pentru
aceia, deci, :;;i de astadata e1 iara:;;i se egaleaza Cll dan~ii,
zicand: "Ori eu, ori aceia, a;;a propoveduim, ;;i
a;;a ati . crezut". Ori dela care dintran:;;ii, zice, ati
voi sa aflati adevarul, afJ.a.t.i-l, ca eu, Cll .nimic nu rna
'deosebesc de da.n$ib, N'a zis ' ca daca nu voiti a rna
crede pc mine, credeti pe aceia)), ci $i pe dansu] se face
vrednic de credinta, v6rbind in deajuns de dansuJ, cum
~i pr~ aeeia vorbindcele cllvenite de dan$ii. Ei n'a f;"icut
nici-o deosebirein persoane, fiindca i;ii demnitatea lor
Ii era egala. $i in epistola catra Galateni acela$i lucru
II face, nu ca cum ar fi avut vr-o nevoe, $i se multame$te a grai de dansul: "ea cei ce se socotea a fi
ceva, nimic nu mi-au adus mai mult" (Gaiat 2,
6), dara$i a:;;a, zice, eu alerg dupa concordiea $i prjeteniea lor; iara la urrqa, "mi-alldat mie dr-eapta
Imparta;;lr.ei"~). (Ibid. verso 9). Daca ar fi trebuit ca
vredniciea credintei lui Pavel sa atarne de altii, :;;i sa
fie adeverita demarturiea altora"atunci de sigur ca
mult ar fi fost vatamati prin aceasta ucenicii. Peci,ei
nu scriea aces tea Galatenilor lnaltlndu-se:;;i ingamfandu-se pe sine, ci fiind stapanit de teama pentru evanghelie. De aceia $i aid zice, egalandu-se: "Ori eu: ori .
aceia, a~a propoveduim, ;;i a;;a ati crezut". Bine
a spus el "propoveduim", cad prin aceasta arata
marele lor curaj. Nupe furi$, zice, nid pe ascllns de
ochii lumii, d pe fat:'i slobozim Gin noi glas, mai dulce
.
') Nota. Expresiunea din original 1J.;tu.~ ~ow>,'l.Y _. tradusa adlttteram insamna: mi-au dat. dl'eapta, rni-au dat rnana clrea1JUi" iara
Iuata in senz figurativ, insamna: m'au aprobat in totul, au gasit
bune vederile mete, etc.
. -- - .

544

9MILIA XXXIX

O?vIlLIA XXXIX

$i mai rasunatoriu ca al trambitei. $i n'a zis. a~ pro:

. ca
~.
~SA
propOuer'lUlVY">
Q,
poveduit CI,
$1 acum "Q"
Q,
v
U
I H . . "y~
ati crezut". Aici n'a mai zis a$Et credet}, Cl
asa
crezut". Fiindea aee$ti Corintheni se ~lati1}au
g~ ,\~-.~
.... :- :~. !-.,,: ~.Uv
'! ..... ......
!!J,..~.~:
''l ~Ju-..::.t.-}luJ
a tlffi111
. .11 C::Ull~,"Ia..,
......... 9 , ~l:
... , ."- ~ . ji- fnt.Garee
_ , .
_ ina-I-;o!
. , .1
'
.
PIl.rile . dinainte, $i cuchipul acestEI. adl]c~ 1;:1, mJJiOG (:h~?r
marturiea ior.
.
.. .

asa

ati

'.J.vJ

"J.a...1.c.t
T" ",x
,.1"
vrcme ce Christu:::; se pr-opoveduesteca s'a scu]at din morti, cum de 2lC unna
dintre voi ca invierea morti1or. nu este" (,V,ers. t.~r?
UV

' _

. . .

Ai vazut ca t de bine a judeeat, $1 cum. doveae:;;te m:

vierea din aceia ca Chr!stos s'a scula~ dm !!lort], dupa
ce mai intai aceasta a demonstrat-o m. !Da] !llult~ 10curi,? 01ci $i Prorodi au spus aeeasta, $~ Hlsu91 Chrlstos
a dovedit-o prin arii.tarea sa multo~a~ ::fl~(!1~l ~roP9vt;~
duim, zice, $ivoi ati crezut. i~pletHHl . as~teIlu lrppatr~t
marturiea 111vierei prin ma~tun~a PI:orocllor, p'~Hi d~?
fa"'ura rea imprejurarilor, prm martm'l ea~poS~O Il~eI',. pr 1H
- - "T
,
._
-'_~_" -'~-b'~ '~ . ~ ~, ~ ~, .lP,
n c l"\r:to
~ . 1'~l..H\l{11'Y(" ', ? ;.......;.. .;;::,~u ' If}[!l 't'-t;!I~; ,Y'_'! J!!.!U:, _Hl '_,.!!l'_'.llo , u .,
~a~~e;f~~~~r~~~za -;lOrtii-l~f a!,ata . !n,:ier.ea,_ c~~;~ .,:
murit pentru paca~e. strei1}e. l!e(;l, d~<.:a. mv~erea ~ lilla
fost dovcdita, de aICI este ll1veaerat ca ~;a. ?emlalta urmea.za, ade('Ji ca $i ceilalti mort! vor lnvlea.
.
De aceia Ii $i par~te ca de un fapt. marturlslt de
toti, $i se miara zict1nd: "lara ~aca Ch~lstos se, pr?~
Doveduc9te ca s'a scul~t dm mortl, cum 0e z,;c
uniia dintre vOl ca invrerea mor~l1or nu este ?
$i prin aeeasta. iar!i$iv d?boar~ lndrazneala celo~ ce yOI':
beau contra invJerei, cael nu Zlce Cu~ de spunetl VOl), ?1
.. cum de spun uniia dintre VOl.", .c~ c~re ocazl<:
nu arunca vina asupra t~turor~ $1 m~} ~hlar 12e ce~
pe eari-i da ca motiv, nU-l a~at~ .I~e !a}a, C;;t s~ nu-}
faca a fi fara nici 0 ru~ine, dara mel lar~l . OU:-l asvu~dc
cu totul, ca astfeliu sa se indrepte. Pentru aCeIa d~par:
tindu-i de mu1time, se ar:unca a~u~ra. lOT; ~ zgudUlI~du-~
~i facandu-i mai slabi $1 neputInCIO~$}, la!a ~ eellaltl
. intaridu-i in lupta contra lor, $i pl}nandu-~ ~n slguranla
asupra acestui adeva_r; ~u ~lte CU~Int~ ~elasan~ 12e aC~eI~
de a dezerta dela adevarata cr~dInta i:;l a fug! _10 ran
durile acelor cari 5e 111cercau a-I conrupe. ~~Cl en mare
iutaia s'a pregatit de a-I pune pe adevarata eale cu
cuvantl1l.
!

el

5~5

.Apoi, ca n!1 cum va sa zica dan$ii, ca aceasta

este mvederat ::;>1 de5tul de lamurit, adeca ca ChriSt05
s'a seulat din morti, $i nimenLnu se lndoe~te; insacum
este eu putinta de a inviea toti aamenii) ?'-prive$te ctim
el $i aceasta chestiune, 'adecii luvierea tnturol' 0 dove. de$te eu prisosinta Invierea lui Christos a fost arii.itii
rna} dinainte detol:i PrerocE, s'a petrecuL:;;i a. iostr-na.i.-turi::;ita. prin ar<ltarca lui aposto1ilor ~i multora dintr'",
ilcenici,'-dara invi~re~ noas~ra este n~mai fn speranta.
Aceasta. o puneau mamte eel ce combateau doama 1nvie rei noastre. Insa tu prive$te ce face el: dintr'amanci?ua pa~tile ia!a$i ~eela$i .lucru II pregate~te, ceia ce
cia davaaa unel man puterl de argumentatie. (Ce snun
u.n~ia, . zice, ~a. n~. e~te fnvierea_ moqilor'? .Apoiatul1ci
$1 In VIe rea llll Gnnstos este desfiintata, De aceia ~i
adaoge, zka.ncl; ;,Iara de nu este 1l1vierea mOl~tiIor.
nici Christos n'a il1vicat" (Vers, 13). Ai vazut vio~
lenta lui Pavel$i puterea lui de disputa ne'nvinsa '?
(-3um se incear'ca nu numai dea dovedl ceia c(~ eril fodueinie,din ceia ce era. iHvederat ci inciL;;l din acel fapL
indoelnic _el se fnC8.8XCa adovedl celor ce Gontraricau, .
. faptui eel invederat, adeca~ dogrrra invierei :tui Christos'?
Nu doara ea era nevoe de dovada pentru_ fnvierea lui
Christos,fapt deja petrecut, ci a.-yoit sa arate caacest
fa.!?t este -deopotrivi vrednic de credi!.lta (;a ~i celalalt.
~l care este continuitatea ideii,? zici tu; ca daca Christos
nu s'a s(>ulat din morti apoi 11iei a!tii 'nu Sevor sc-I.lI:'L
a ceasta econsecinta fireasca; dara cadaca aJtii nu S8
VOl" seula, apoi nici e1 nu s'a seula!, ce noima Doa te
ayea un astfeliu de rationamenbj '? Ded, fiindca se parea
c~ ?l! prea ~re rezon In aeeasli':i privinta, prive$te ell
ta mtele~clUnc pregate.;;>te e1 terenul, aruneand dela
~nce~ut chlar s~mintile aeestei.credinti rezultata din
mSe$l propovedUlrea evangheliei; ca de pilda ca mur.ind
pentru pacatele noa~tre els~asculat din morti ea este
parga (incepatura) a eelo!' adormiti, etc. Ca.ci parga
(in?epatura) ?ui ar 'putea fi parga, daca nu a celor sCul~tl dlI~ mortl'? Decl cu~ nu se VOl' seuia din morti?
$1 daea nu se VOl' scula, pentru ee atunei s'a seulat
Christos'? De ee a venit in lume'? De ce a mai luat trup
omenesc, daca nu urma a inviea acel trup.'? ~caci el nu
avea nevoe de trup, ei l'a luat numai pentru noL Toate
aeestea, insa, e1 Ie spune mai de parte, iara a.cum ziCe

:a

16038
35

546

OMILIA XXXIX
- - - ' - - - - -_ _ _ _
OMILIA
_ XXXIX

"de nu este inviere mortilor, nici Chris. tos n'a invieat", ea fHnd legat8~ invierea noastra de
numai ea:

j'nvierea Jui. lara daea nu urma a fi invierea mortilor,

nici invierea iui nu s'ar fi facut. Ai vazut eurn(,',3.le
, putin set'astO&rha fntreaga iconomie prin vorbele aeelora '!iii prin ,!1<}erocJnta. .ll1 invierB::l. mor~1iol'~ Dar'il.actlril
elvorbe~te nu pentru intruparea. lui; cj <flumai de fnv,ier~, did a ~ezlegat le~aturile I?or:t.ii I!uvPTi~ ~aptlll d ,
'S a mtrupat, Cl pentru ca a munt, timaea m tlmp cat
a purtat tt'upul, inca stapanea tiraniea mortii.

"Iara daca n'a invieat Christos, zadarnica

prin urmare este propoveduirea noastra" (Vers,

14). De ~i pare

ca

mai natural era sa spuna: {(Ca dad

VOl va luptati eu fapteJe cele invederate, eu atatia Proroei, eu adevarul luerurilortotu;;i el pune aici ceia ee era mai infrieo$at: "zadarnica

Ch,DStoj ntLS'g sculat,

(prin urmare e~te propoyeduirea noastra, zadarnica deci este $i credinta voastra , fiindca

' voia a Ii ZgUdUl cugetu!. Tolulam perdut atunei, ziee,

- totul a disparut, daea el n'a invieab). Ai vazut cat de
mare este taina iconomiei aee~tiea '? Ca daca murind el
n'a Plltut sa invieze, apoi nid pacatul n'a fost rascumpa rat, nie~ moartea n'a fost nimiciUi, nid blestemuln'a
fost desfiintat. ($i nu numai nOl am ' pl'opoveduit In
zactar, ci ~i voiati crezut in zadar zice. Dara nu numai
prin aceasta e1 arata absurditatea unor asemenea c'redinti, ci inca se ~i lupta voinice~te, zicand: "Ne afiam
inca $i marturii mincinoase ale lui Dumnezeu,

ca am fi marturisit impotriva lui Dumnezeu, ca

a invieat pe Christos, pe care nu l'a invieat,
daca mortii nu se vor scula" (Vers. 15). Deci,
daca aceasta este absurd, zice, adeca invinovatirea lui
Dumnezeu ~i sieofandiea aruncaUi asupra-i, f;li nu I'a
sculat din morti, dupre cum spuneti, apoi nu numai
aceasta, ci inca $i alte absurditati vor urma de aici.
Mai departe el ace1a~i lucru H face, caci repetand, zice:

"Ca de nu se vor scula mortii, nici Christos nu

s'a sculat" (Vers. 16). Ca daca n'ar fi fost sa faca

aceasta, nici n'ar mai fi venit. lnsa. n'o spune aceasta,

d numai de Invierea lui, caci printr'insa toate cele1alte
sunt legate.

- - - - - -________~~54~7

"

"Ial~a daca Christos nu '

~st~ credinta voastra" T s ,~~ sculat, zadarnica
~l!vle.:ea l~i Christos fm')r (\. ~rs. 11) ..Necontenit e1 pune
<

'

' "

,;;:lmarturlsit ri.e toii fai"~n~~na, eu celace este Jamurit

a puterniec.:j la~-mUl'it
. CA,Ii::l
,ce
Be ' ';,, )'~,~;\ " r,'~'~
,;b " ., ~
, l1?l'1Q
,a]cea!!;5
T ' . .
'
',, ' ,
h
" cr1n- " .
Y
j" l,nCB.
," , Sll,.....rlt'J,t-;~n
"p-;s h r., ,t
"
ve_, He $1 neputinc, io"
. ..... ~ '(..! }~ l :" . .... L1; \.. . .d\Jde\i..,. . . .'\ ~' C". +.~...-~, "
t1!1.3i:i.~sculat, atlmci nici n'a"
yu,:-,~' Vv ZlCe. Cit daca
mc~ pacatul , nu 1'a dezlegatnWIltJ tara"daca n'a. mm'it,
(N

0 "'

'

.rata ' . cae.

dezlegarea del:iacate.

.,'

o.J.

f!1v~rtea 1yl a rosi

nezeu, care I'jdica l)aJ 'c at '1 1z1ce , ~11le, luI lUI Dumcum J~l rWJca ~ Pein
'
~
u D umel"
(10
1 2
rnciarte
"
al!,
9). Dara
',1'

c~ ,eel ce urma a fi ornorit' - e ::cela Fa';;I numit miel

n'a fost omor~j I' ' 1' .. (para daca n'a lnvieat apOI'
1., .;; I leI paeatul n
' d I
'
!:(a. dczleaat at
. _ '
,~ a , ez egat, iara
fl1ya - eXlsta apoi '~tu;ici ~nCI , ~ste mfimla ilica, , $1 daca
d~ca in za(lal'ampropO~~da'tar am Qropov~duit; dara
atl crezut ca v'aU 1zb3 vit ' u~. , atune! $1 VOl 1'n zadar
e! n'a invieat, apoi moar~e p~ca~) . Dealtmintreleadac:l
$1 <:;!. a fost~tapanit de m~ '~ enl~!1e neJ!l:.llr~toare. Dacf1
re;'11e, atunel cum a Plltu't l,al} t~, , $1 nu ~~a ctezle.gat duera ,t~ ~ .
,
Z)avJ- pe aJtll '
~
sapamt de moarte'.l "
Y , m tfmp ee e1
De aceia $i zieea' P r'
DlCl
(V~,

.u

<~_~ DI~

j.'

,au adormit intru Ch~'~S.Lo,lI1 , url~1are ~i cei ce

\L /"

(~~i ceo Spun eu, zice, de

~u ple!~jt" JVers. 18).
s au pIerdut acei ce au tV 0_. cand chlar $1 aceia toti
d~ 'necuno~tinta si ~esi u~~~~ tot!-!l, $i n:au fost stapani~i ,
"mtru Chhstos" 111 g
,Ct v~ltorulUl '? Expresiunea
tos, sau ea au muritsamna sau~ mtru cre,dinta in Chrismulteprimojdii, multe ~~n!fu .?ansl.lC eel ce au suferit
calea
cea stramta~ . Dara ca
O$I1, eel Ge
. I
unde
s t , ' au umblat
' ' pc.
Jv
v!e. ene. al~ Manicheilor I)
. , . un ~ aeum , gu~ile eele
aICI , prm mviere izbavire~e%~l ~lC ca a~9s~olul mte1ege
nam~llte nefntrerupte d'
t paeate ~ Cael ~eeste ratioarata dincele ce spu~nla~ ea 8;P?sto,luIUl, nimic nu
spunem noi. Caci ~i ex r ~eI ere,tIeI~ GI numai eeia ce
de eel cazut, de
in"a~o~~~n~a ll1Vlere, se z~ce numai
___
' _
_
_
.
0
~l morl. De aCeIa :;;i ziee
v

ce1

. ,

,
') Nota_ Eretici de prin s
I
rnchei, ~ela nu~elecapiteniei focro ul al t~eilea,d. ChI'. numiti Ma~~t b~ml~eau mCl invierea mortiIOI,I\1:~!3nd' Can prmtre alte erezii
! ,lserICa cre:;;tina fnca dela r' . a ~re cum crede IIi acre"

l~:~~~~i!~~t~ ~c~~~ifr~;es~li~~r~a~~:ift~~~eti~[ic~t~r~U~~~i~~~:I

OMILIA XXXIX
--_ ._- . ._._-- -- - -

OMILlA XXXIX

548

necontenit nu numai ca s'a sculat, ci adaoga:;;i ceialalta

expresiune: "din morti" - Dar~ 9i corintl:enii Aac~9tiia
nu s8lndoeau doara de iertarea Dacatcior, Cl de lllVlerea
trupurilor. Ce nevoie este numal ?eciU, ,?a dac~ oamen~
nu oar fi jlepacitto~i, a.poi ~i Chr!stos. sa -f\e [t~3-,?-. Da.c,o,
, '"
.t
l .
F n fnor" i ar fi --a'\-~a'
n 0.1' g urma ("a e 58. De S(,J1(.l,IP. '",1 "
,~-';' ;.' v"
,
v

'

~. Intl~el)?-lr:

Of; ee a , vu.uit '~ de (o,e ,a luat tfUp ~, l)e e.e a.

in~ic~t: daea nol nu vom \)'1'','18:\? Ciici:;;i pacatulnd

oamenii :;;i nf~pacatuind, totu;;i ~LI Dumnezeuvpururea est~

unita nepacatuirea,~i nepacatuirea noastr'a nu Ilrmeaza
pe a sa, :;;i nid case indreapta spre ea, dupre c um ::,e
pctrece eu invierea mortHor!).
.
..

lara de nadajduim intI'u Chf'lStos numm

in vi~ata aceasta, mai ticaiosi decat toti oamenii
s1.mtenl" (Vers.

1S). Ce spui, fe',jcite ?avele,? .Cum na dajduim. numiti .In vieata a~f~asta,. da~~ ~l't~puf'l~e nl~ s.e
scoaia dm morti, sufl etul nmd ~l I'am~nand. {).emdl'~-: .
t6riu ~ (ea de -ar :ranlanea sufictul {ie- 11111 de orl.n~srly.r_l. torin. zice ....... dupre cum chia,r i71 0StC . tote:,?} far;:.de
truD 'nu se va putea invredniel rie acele bunun negrane,
dUl;re cum nici nu va -pute~ ~. ~ed~psit. "P.erl'~iue~.

noi toti trebuie a ne arata 'inamtea chvanulm

. lui Chi-istos ca sa ia fiecare dupre cum.g, facut
cele ee s)a~ luerat prin trup, ol"i~ b~i~e, .od !au" _
(II. CO r'. 5, 10). De aceia zice: "De nadaJduyn. 19tru;
Christos numai in vieata aceasta, mm tlcalo:;:il
decat loti oarllenii suntem" - Daca trupl!l nu v Invieaza at.unci sufletul ramane neinCUDunat, $~ afara. de
fel'icir~a ceil din ceruri; iara da.ca esle a~a, a poi atune! n~
ne .vom bucura de nimic, :;;i daca nu ne yom bueur~a
de uirnie, atuflci apoi r asplata este in vieata prezenta.
Deci, zice, ce poate fi mai .tical~:>. ~a noi~) '? Ac~stea Ie
zicea, pe deoparte v:oind. a'9! SpI'IJllll eli vantul sau ~es
pre in,:ier~a ~rupurllor1 la~a pe de~lta spre a con~mg~
pe audltorm ae acea vIeata .nemurItoare, ca 3:stfehu sa
nu creada ca cele ale noastre se sfar$esc in vleata prezenta . Deci preg3.tind Indeajuns pr~I! cele dinainte cei,a
ce voia, $i spunand ca,daca mo~tll nu s~ vor: scula,
atunci nici Christos nu s'a sculat, lara daca Chrlstosnu
v

') Noto. Este foarte confuz St, Chrisostom in aceste c~Ueva

pasaje.

549

s'~

scu.lat, noi . suntem pierduti, $i ca inca suntem in

pacp,t,-la urm~ ' ~'arf9i adaog~ aceasta, zguduind din nou
cugetul lor. CaCl cand e1 vOle:;;te a introduce cev~t din
dog.me~e trebuitoare., mai int.ai zguduie impietrirea ~i
nes:r:;t1r.e.?. l?r. c,u. f~lca, ceia ce a facuL:;;i aici, de 'o arece
~al }n~m~e ?t~ele~l vorbe aruncandu-le, 1'\1 i-a.. fac ut sa.
r:~rr!an~ Ulr~lltl, ca ~ei ,ce ~1I cazut .din tot-uI, iarfi. a::mr;,
ca mea mal mult sa slmt.a, acela~;n lucru il face, zicalid.

",!Ilai ,~ical~~i?ecat t.oti. ~amenii suntem". Ade('~

c~ ~aca dupa atat~a ~uncl 9~ necazuri, $1 mii de sufer~ntl, am aJunge sa cadem dm atatea bunuri fa,O'aduite.

~l cele a~e. n0..a.~tr~ ~u :;;tay numai In ~e~ l?rezente, apol

::un~em. ~el m,?-l tlCalo91 dmtre oamem, caCl toate cele ale
1I~ VlereI s'au .rasturnat. A9a ca si de aici este lnvederat,
ca vor.ba 1m nu est~ pentru pacate, ci pentru lnvierea

trupunlor, pentru vleata prezenta 9i cea viitoare.

"lara acumChristos s'a sculatdin mor ti, Incep8tuy~ (pa,rga) celoradormiti s'afacut" (Vel's.

20). Aratand decUoate ra.lele ce urmeaza din. a nu credo

in in viere, la urma repeta iat:'isi v~rba. sl Z1cP. :_.lara,

acurn Christos s'a sculat din moril''';- n-e~o~t~~it

adaogand exp!:esiun~a -" din mor:W\ ca astfeliu sa astUl?e_ g~rile~~t!Srlor. 1: ~ncep~tura(pargateelorador- 111111 sa. Iacut - I?ec~, Ada~a e1 ~te pa_~>ga. sau incepatura,. aP?l. va trebm sa lllvleze $1 ace:;;tua. Daca el al' fi
vvorvblt aIC~ d~ ir:vier~ ca de izbavi.!'t:a - d~ j}acate, - ~i
fa:r:~ de paca'I?lmeI?1 nu este - apO! atunci cum VOl' fi
unna du~re .VOl carl vor inviea'? Ai vazut di yorba lui
este dp, )nVlerea- trupurilor '? -S1 en. accasta sa 0 fuca
vrednica de credinta, lntr'una aduce pe Cbristos la mijloc, ea ~el ce a Invieat eu trupu1. '
_ ~._ _ Mal departe ~l arata $i pricina acestei in vieri.
Dupre ,cu!ll ~m mal spu~, canu cineva i:;;i - chi parerea
de ceva, msa nu pune 91 cauza, apoi a t unci vorba lui"
nu va fi a9a debinev primita de cei' ~ai multi. Deci,
~~re este cauza'? "ea .de vreme ce pl'111 O1'n, zice, s'a

facut moartea, prm om si invierea mortilor"

(Vers. ?1), .iara d.aca pri.n om, 'apoi dcsigur ca avand

trup. :;;1 prlve9te mtelepcmnea lui, CUffi9i din alta parte.
el face. vo~ba flecesara '?- Cel biruit, Zic8, acela. trebuie a
se lupta dm nou; natura acea biruita $i umilita trebuie
a se lupta~;j a invinge, caci nuinai a:;;a se va putea

551

OMILIA XXXIX

OMlLIA XXXIX

nimid batjocora. Dara sa vedem de ce moarte vorbe:;;te

e1 aici: "Ca preCUl11 intru Adam toti mor, asa
intt"u Christos toti vor inviea" (Ver8.22). De c~?
Oare toii intru Adam, sfJune'mi, au mUI'it,toti au suferit rpoartea pacatului ~. Dara Gum de a fost Nee dreot 10
oeatnulJul? turn Abl'aam ,~Cum Iacob~ Cut;n lob $1 toti.
' ceiial~i~ Darii ce >~ QpUUe'Inl; Oatoe lu~i VUl" 1l1vieaiutru
Ch fistos '?$i \mdevor fi cei tarlti ln gheena:? nfl/'a cei~
ee 5e spune aici este pent.ru trup, apoi cuvantul ~au sta
solid; iara daca se spune , de pacal ~i lndreptare, nid
de cum.
'
.
Apoi, ca nu cumva auzind de invierea ob;>teasca
sa'ti iilChipui ea S8 VOl' mantu} :;;i eei padito.:;;i, a adaos :
,,~ifiecare intru asa'randueala" (Vel's. 20), adeca
sa'l1u c!:'eZi ca daca ai auzit de invjere, apoi atunci.
to~i S vor bucura de acelea:;;i bumiri; cacidaca flind
vorba de pe~eapsa n~ toti .;:-or suferi acelea~;;i, ci IYlal'e
va ft deoseblrea, apOl ell atat mai mult unde synt pacato~i ~i drepti, mai mare inca va fi deosebireao "Ince-

este a1 sau inceteaza la urma de .a mai stapani' e1.

Dara nu n~mai aceasta va fi absurditatea unci judecati
usoare. cLse va gaS! inca, ca nici cel ce a primit n;Jmnezcu ~i Tata'! - ilU avea mai inainte impar:3,tiea.
Asa daradupa .uniia ca acctia nici Tatal nu a fost
lrrip8,I'~;1'm;:l.r'jj;i),lnte, ~ca ~ag:.:i"'"Brneze . cele ,;de noastre,
siniciFiui'nll :-;;Po IPai . al'~tB. G"a irnpal'at dupaaceasta.
Dara atunci cum de zice Bl 1nsu:;;i de Tat;ll ca: '))Tatal

550

patura Ohristos, dupa aceia cei ce sunLai lui

Christos'"" - ' adeca cei credineio~i 9i cei ce sunt ciristiti - Jntru venirea lui. "Dupa aceia sfarsitul"

(Vcrs. 24). (Cand vor inviea aceia, zice, toate lucrurile

vor 1ua sfar.;;it, iara nu ca acum, clnd lnviind Christos
lucruri1e au ramas nehotafite)). De aceia a :;;i adaos:
,,lntru venirea lui", ca sa cuno:;;ti ca e1 vorbeste de
aeel timp. ' ,
.

"Cand va da imparatiea lui Dumnezeu ~i

Tatal; cand va strica toata clomniea, si toata
stapaniea ~i puterea". Aici, fiti, va rog, cu' cea mai
mare bagare de sama, ca nimic sa nu va scape din
cele vorbile; caci lupta ni esle contra du~manilor nOE?tri.
De aceia mai intai trebuie a exercita vorba' noastra din
departare, ~i chiar a 0 duce--Ia absurd, ceia ce :;;i Pavel
face de multe ori; caci numaia~a, ceia ce ni se vorbe:;;te ni se pare mai u:;;or. Deci, sa ne intrebam penoi,
ce insarnna oare expresiunca aeeasta: "Cand va da
Imparatiea lui Dumnezeu ~i Tatal" ,? ca daca 0
Yom lua aceasta cum s'ar intampla, iara nu intr'un mod
demn de Durnnezeu, de sigur ca dupa a<;easta nll va
mai avea imparatiea, fiindca eel ce da altuia ceia ce

eu )ucrez" (Io~n v:'>,

17), iara despre dal'lsulgrae9te Daniil, ca: "Imparatiea lui este imparatie ve~nicaj care nu va avea
sfarsit" (Daniil 2, 44) '? Ai vawt cate- absurdita1-i se

meu pana acum luc!'eaza,

~i-

nasc,' - care se razboesc cu sfintele scripturi, - cand

cineva jLtcele vorbite de apostol in senz curat omenesc'? '
.
..:J
1
DeCl, eare Imparape spune alcI ea? v~ ua nU
Durnnez8u ;;i 'fatal, :;;iprinUl'h1are vafi desfimtata '? O~re
cea a iogeriloI"?: Sa flU fie una ca aceasta! Poate ca a
credincio:,;ilor'? Nici aceasta: Dara care'? Acea a demonilor ' pc~tru care zice: "Ca nu ni este noua lupta
',:'"

/"

', ,

.......

.....

impotriva trupului ~i a sangelui, ci'impotr}va

Incepatoriilor, , ~i a domniilor, ~i a stapamtof'llor
intunerecului veacuiui acestuia" (Efes. 6.12). Acum

'Hici devum nu este desfiintata acea impaditie, cad

de$onii ,luc.-reaza , in multe pa'rti, dara atunci VOl' inceUt.

"Pentruca se cade lui aimparMI, pana ce

va pune pretoti vrajma~ii sub ' picioarele s~le"

(Vel's. 25). Si aid iar'a~i S0 va na~te alta absurdltate,

daca si pc aeeasta expresiune nu 0 vom lua 'J:ntr'unL'
intelcs demn de Dumnezeu. Caci partieula "pana ce
expI'ima ceva. hotadt, exprima sfarlilitul unei ~ctiuni;
lilsacu privire la Dumnezeu aceasta nu este,:;;1 nu se
poate spune.
...,

'

eel mai de pe urma, moartea,

"Vraj masul
,
se -va sUl~pa (c!esfiin~~)" (:Ver~. 2?). ~~m ~ste eel

mai de pe urma'? Dupa totl cellaltl vraJmU91, dupa

diavol, ~i dupa toate celelalte, fiin~ca ~i la ince~u!, ~a:
fmoartea) a intrat cea de pe urma in Jume. Mal mtal
~u fost sfatuirea lili atitarea diavolului, apoi calcarea poroneii $i neascultarea, ~i numai dupa ace~a moart~~. Intru
putere ('t'ij oo')tifLEt) $i acum a fost desfimtat vraJma:;ml,

552

OMILlA XXXIX

insa atunci vafi desfiintat

adeca ill forma.

~i

OMILfAXXXIX

intru energie (t'fJ Sysp'l'slCf),

"Penti'uca toate le-a supus: subpicioarele

lui. lara, ca,nd zke ca toate le-a supus lui, aratat
este, eli (ifaTii elecela ce i-v, supus lui toate.
Ictra da~'i\, -s~ . ~lor - - SllfH}iie 1111 t.()a.I ~i . ,;:tt:lri:..:.i ~i_'
lDsw;;i Finl se va supurie' eelul CP. a,SIJpm:: lnj
toate, ca sa fie DU111nezeu toate intru toate it
(Vel'S, 27. 28).$i eu -toate aeestea in urma e1 n'a spus

ca Tatal i le-a supus, ei ea va strica toata imparatiea:

"Cand va strica", zice, toata dornniea, ~i toata

stapaniea ~i puterea" , ~i iar~i: "ea se cade lui

a imparati, pana ce va pune pre tOI~i vrajma;;>ii ,
sl1b picioarele sale". Deci cum de pune aid pre

Tata)"? $i nu numai aceasta este care se pare a fi de

oelote1e5, ci inca ca S8 $i terne pare-ea apostolul eu un
felde fri ca absurd~" :;,i, SA g;n'i,be~te (le ~, ' lI,ldrept?, c.ele
spuse~zic~.Tld.:

ij8ra,t3..t est.e

c,o.,

fttEtrEt . (!e celH. C;

]-u-i t[,:-.te(( ca "u-m' nar'" ~a'" -t:>>>"

,. ,on;i",
-..) 1
_;_ .... 1 ..........., r'~~;
,-,Q;!!
banueau ea nu cumva sa se supuna Fiului ~i Tatalde_clit care ce ar fi 'pulut fi mai absurd ~-cu toate acestea
e1 5e temeade aceasta.Deci, ce losamna ideia din aceSL
pasaj ?-caci multe chestiuni se nasc de aiei. Iosa, iubitHor, incordati-va bine eugetul la cele ce va voiu grin,
fiindca este nevoe mai fntai de a spune seopul:;;j intentiunea lui Pave], pe care pretutindeni ar putea-o vedea
cineva straiucind, ~i numai dupa aceia -sa adaogam,::;;L
dezlegarea ci1estiuoei, -- fiindca $i aeeasta ni ajutii la
deziegare.
Deci,care este intentiunea lui Pavel ~ ~i care este
obieeiul lui? Cand el diseuta numai de Durnnezeire, gdte9te intr'un feliu , 9i in altfeliu cand ajunge eu vorba
la ieonomiea Intruparei Fiului lui Dumnezeu. candde
pilda vorbe~te de trupul lui, fara nici-o sfieal:l e1 spune
toate eele injosite, fUnd ineredintat ea cele vorbite sunt
dintre cele primite de toti. Sa vedem, deei, pentru eare
din dona estevorba lui aici ~ - pentru dumnezeirea lui,
1'-;:0

.i .J\I.

<;;:11 n11
<;;:, . L
1..... '-" ....

"-, ~

V\.: (;.

.,

~_,

..J

, __, - '-"

') NotiL Expresiunea dela urma: (ca

sa

-'

c~_,~;.--

fie Dumnezeu toate

intru foote ce se gasel?te in textul nostru obi~nuit-(Textus re-

ceptus), nu se
Chrisostom.

gase~te . in edi~iunea

ce a avut-o in vedere , Sf.

553

sau ca eeia ce spune se rapoarta la iconomiea intruparei lui ~ Dara mai intai sa aratam unde anume a
graitel de amandoua aceste chestiuni. Deci, unde a
riieut aeeasta t In epist-ola eatra Filjpeni, earorascriind,u~li- zieBa: ,~ 'Carc

'111Cllipul lui DUll1nezeu fiilid,

nu rBpir8 ' 8. socotit a fi e1 lntocrnai ell DurnI18Zet1 ~_ ci s'a 'd esartat pre sirle. CillD de rob
luancl, intru asenlanarea oamenilor fiiLcandu-se,
-$i eu inchipuire-aflandu-SeCa-Gll1Ul, s'a smerit
pre sine, ascultatoriu facandu-se pana la m03.f'te,
iara moar'te de cruce. Pentru aceia si Dumnezeu pre dansul I-a prea ina1tat" (Filip. 2, 6-9).
Ai vazut cum atunei sand grae:;;te numai de dumne:wire, spune acele lueruri mari,ca este -]n chipul lui
DumnezGU, ea este deopotriva eu eel _ce . J-a naseut, ea
lui i-a lneredintat totul~-iara cand ti I-a ariitat intrupat
('unl iarEi~i ft s(!o-b orit vo_rba ~ Deci; daGfi ac-estea flU le
'lei despart.l precum trebuic, murt.a 1Ui'its "v~i inhlmpjnit
in eele spuse. Ca de . piida, daea eleste deopotriva eu
Dlimnezeu, (~umpe celdeopotriva lui I-a prea Inaltat'?
Daca este lIT chipulluLDumneZBIr,"~;P;J:!;ij:L..dai::a_taLllli
nume ear'e este presteiQt , numele'? ' C-acice1 ce da ceva,
eelce haraze$te, haraza9te -eelui ee nu are, ..$ice! ce lnalta,
i~a~ta pre ce~ <:e In ~recu~ fuse:,e ur~ilit ..-:~~ ' dara se va
gasl ca el era Im:p erfect ~l eu hpsurl mallnalnte de a lua
nume $i de a fi inaltat, $i, In fine, 0 multime de concluzii
de feIul eelar de sus, din care se vede absurditatea.
DarS dar'S vej adaop;e 13. acestea Si icoUQmiea lmprejurarilor, nu vei pa,eiilui vorbind a$:'l.;'Acestea dara judecti-le !';i aiGi, ~ Impreuna c u ~ acea$tit:" paI'er'e I){'ime9te
cele spuse de apostol.
:Odata eu aeestea vom mai spune ~i alte cauze
asupra aeestei perieopedin silnta seriptur'a, a$a dupre
cum S8 gase~te. Deocamdatii este- .si aeeia- neeesar a
spune, ca euvantul lui Pavel este aici ~i pentru inviere,
fapt crezut a fi eu neputinta $i foa!'te eombatut - ~i ea
a trimis epistoJa Corinthenilor, urtcle--erau multi filosofi,
eari ve~nie luau In batae de joeasemenea eredinti. Ca
daca in altechestiuni erau dezbinati intre dam;ii, totu~i
in privintainvierei toti ca' diptr'o singura gura parE
ca erauj'rltele~i, $i nu credeau in inviere. Deci, luptandu-se e1 p~ntru aceasta ehestiune ~at de combiUuta

554

555

OMILIA XXXIX

OMILJA XXXIX

necrezuta :;li luata In derfdere, $i din cauza prejudiciului

cum $i pentru greutatea acestei cliestiuni voincl a pregiitl. ceva posibil, mai Intai invedereaza aceasta dogm:I
diP!nvifrea lui Cbristos,pe care dovedind-o eu Proroeii~ eu eei ee au vazut pe Christos dupa lnviere, ell
eel qe aucrezut,- i,)i tlindddusese VOrf)a i)&na la absurd ~ Ia urm&. sj)unp $i de in v iere8, Q8.men i j()r. llC:)
claca p~ se .vor scula mortii, zice, nici Christos
flU s'a sculat". Apoi necontenit Intcircanu vOt'ba let
cele dinainte, il nume$te la urma parga (incepatunI),
incercand a invedera acest. fapt in alt mod, $i aratandu-l
ca desfiintand toata domniea, $i stapaniea ::;;i puterea, $i
ca 'Ilasurpa $i moartea, vrajmaf;lul eel mai de.pe urma.
({Ded, cum vaputea fi surpata mo.::trtea, zice, dac~t mai
~ntaf eo, rlUVa Jepa-da de. sub puterea sa trupurile celor

nu 'vor lipsi" (Ps. 101, 28). Acestea $i de aceastea

grae:;;te Prorocul, cand vorbe!?te de lucruri ce so vor
petrece in timpuri departate, $1 care negre$it ca se vor
intampla,seotfi;nd prio aeeasta frlea dill sufleteie ceie

lTIorti .~
Dupa ce, in fine, a grait lucruri rnari de unul nascut,

cava dalmparatiea lui Dumnezeu, ~ adeca ca dupa ce

e1 savar:;;a$te toate acestea, dupa ce birue$te pe vrajma~, ;lidupa ce pune pe vrajma$i sub picioarele sale
- la urma apostolul indreptand oarecum necredinta
celor multi in aceasta ehestiune, a adaos: "Ca se cacle'
h~i a impa,rEtti) zice, pana ce va, pune pre toti
vrajma~ii sub picioarele sale". Expresiunea "pana
ce" deaici, nu est8 pusa ca sa arate srar~itllLimp~
rB.tiei, ci eu scop de a face vrednic de credinta cele spuse,
;;i de a lncuraja pe credincio$i. Nu cumva deci, daca ai
au zit, zice, ca ei va striea toata domniea, Loa!a stapaniea ~i
puterea, ca va surpa pe dia vol $i toate falangele demonilor,
precum :;;1 multimea necredincio:;;ilor, tiraniea mortii, :;;i
toate celelalte rale, apoi sa te temi ca dupa aceia el va
de.venr neputincios .- "Ca se cacle lui a imparati,

pana ce va pune pe vrajma$ii sai sub picioa'rele sale" ; dara prin aceasta nu spun, zice, ca dupa ce

va sa.var:;;\. toate cele vorbite, nu va mai imparati, ci voiu

a arata numai ca chiar daca nu se petrece faptu1 acum,
totu$i se va petrece negre~it. Imparatiea lui nu se 10trerupe nici-odata, ci stapane:;;te ~i remane pana ce totul
va face, De altfeliuaeeasta obi:;;nuinta in expresiuni ar
putea-o gasi cineva ~i in Vechiul Testament, ca de pilda
cand zice: "lara cuvantul Domnului remane. in
veci" (Isaia 40, 8), ~i "Tn acela~i e~ti, ~j anii tai

Gtl1nc~texpresiunea "pans. ce"

(li.Xp;s: ~~'_ .f~;:,~<)-r ,VOfPita.:0U', :rJr'iv-il~t, 1&:', Dun:ltlBZU,,',DU "aroJta

tarnpite alcaudJt01"ik,!:<

de loc'sfa;r$itul,aseuHa c~ spune scriptura: ))'Din veac

ci
TJ
c- tu
l
t'" f" -"-1..-rt,O' .
' CI.tOJ'J0<;
'-.
?J:. pAn?>~
a,
.in --'v-ea
tJ'v~,.'I_""
-'~'0l)
'X,a.l,"
stu; 'tf)DlJ.tWVOs OIJ sl) $i iara:;;i f),Eu sunt, eu suot:: $i "Eu
sunt, ~i pana ce veti imbatrani eu sunt" (Eoo:;
lJ.y ')w1:CI.T0picnp:" S'(oo Otp,t) (Ps. 89, 2, Exod. 3, H. Isaia 46, 4).
De acei:1 ~i pune el moartea tocmai la urma, ca astfeliu
din bicuintacelorlalte, $i aceasta sa fie bine primita de
nec,redincio8.Caei. ea,nd elvB, clobori pediavol, ~;aI'e a
introdusJn 11)me moartea, apoi en alat mai mult va
dobor! ~i lllcrul aceliia, . .
Decj, aupa ce totuli-a Incredintat Dumnezeu Tatal,
de a strica toata domniea, $i stapafliea $i pllterea, de a_
impilrati - vQrbe,..."ic.de mantuirea credincio,;;iior, de pacea
lumei, de nimicirea riilelor, caci aceasta va sa zica a
lila imparatiea, adeca a imparati, a surpa moartea; ~i
n'a zis ell va strica acelea Tatal printransul, ei Insu:;;i e1
Ie va strica, :;:i e1 va pune pe vrajrria7i bub pidoar'ele
sale, f!,,~a ea nicairi n'a pomenit de Tatal-Ia uI'ma s'a
temut apostolul, ca nu cumva sa se creada de eei pro$ti
ca-Fiul-este inai mare decat Tatal, sau ca estc vr'o alta
putere $i srapanje fara inceput. De aceia deci, pa$ind in
Hni:;;te mai departe, e1 indreapta oarecum mu1timea
ideilor ingramadite mai sus, zicand: "Pentru ca toate
le-a supus sub picioarele lui" (Vel's. 27). Aiei iar8.9i atribuie Tatalui toate cele facute, insa nu ca :;;i cum.
Fiul ar fi neputincios, - caei cum ar putea fi neputin-,
cios FiuI, pentru care atatea imprejurari au marturisit
de dansul mai inainte? - ci apostolul. pentru cauza pe
care am spus-o, a voit sa arate ca toate cele facute
pentru noi, sunt comune Tatalui:;;i FiuIui. Cum ca el este
In stare de a-:;;i supune lui '$i toate, asculta iara;;i pe
Pavel, zicand: "Care va schimba chipul trupului
u,

smereniei noastre, ca sa se faca in chipul trupului sla vei lui, dupre lucrarea puterei ce are
el, de a supune lui '~i toate" (Filipp.3, 21).

OMIUA . XXXIX

OMILIA XXXIX

Dupa aeeia 7i indreapta mai bine eeia ee a spus

mai inainte, zicand: "lara cand ziee, ca to ate sunt

supuse lui, aratat este ca,afara de cela ce i-a

supus lui toate", nu putina slava marturisind f;liprin
a.ceasta, pentrn unul nascut .cae}: daca Fiul ]-ui DunT:

nezeu ar fi mai mie decat Tatal, ~i dedr:.uilluIt' mai

"infer'jor lui, desigul' ca apostolulrhl S';;!;i' fi !.I~ntt~t de loc~
in expunerea ideil sale. Dara, nid (,,11 ' aeeut5ta IncG ! !u
~s'a . multamit, ci a mai adaogat ~i altceva. Ca :nu c um va
:':\a hanueasca f;li sa, zica cineva: (lEi, f;li ce este daca TaW] OJ! . este supus Fiului'? dici aceasta intru nimic nu
impedeca pe Fiul de a fi mai puternic. decat TatEU)) apoi temandu-se de 0 astfeliu de banlleala neevsevioasa,
~i fiindca cele ce a spus mai sus nu crall deaj uns de a
arata aeeasta, a mai adaogat: "lara daca se vor su-

pune lui toate, atunei si insusi Fiui se va supune celui ce a supus'lui toate", al'atand prin

. aceast8. marea.lui congla.suire fata de Tala,!, cure este

inceputul tu.tur0r bunurilor 91 r-ZllZA, princi-paJ&. ., e} ' CEtre
-a nascut pe cel ce poate ~ia fi'iout aliHea. Dara '- (laca
a spus aiei mai mult decat cered. subiectul vorbirei, tu
sa nu te minunezi, cad o. face acellsta imitftnd:--pe--c.+as=calul sau. Caei f;li Christos voind a arata conglasuirea
sa catra TaUil,;;i ca nu fara scop a ajuns la ceJe vorbite, inainteazJ;>i eu Yorba, nu pecat cerea dovada con. gla,suirei, ci pe cat ' avea nevoo slabaciunea si nepli~
tinta eeIOrae fata. Else roaga Tatalui pentru nimic
a lta, de cat numai pentru aceusta, ~i punand cauza,zice:
"ca sa creada ca tu m'aj trifnis (( (loan 11, 42). Pe
acesta, deci, imitandu-l :;;i aid, intrebuintaz<1 muita
yorba, nu ca tll sa banue~ti vr'o inferioritate silihl, sa nu fie una oa aceasta - c.i pentru ca sa scoata din
inima lor acele credinti absurde. Caci cand el voe$te a
SGoate ceva din rad:kina, apoi intrebuintazamulta yorba.
Af;la de pilda vorbind de femeia credincioasa f;li de barbatul necredincios, cari sunt uniti prin casatorie Jegiui ta, ca sa nu creada femeia ca se spurca prin contactul ei eli un necredincios, n'a zis ca prin aceasta fcmeia este necurata, $i nid ca este vatamala eu ceva,
ei a spus ceia ce era mai mult: ea f;li necredinciosui
aeeJa se sfintef;lte printr'a nsa, voind prin aceasta a arata
nu ca doara Elinul a devenit sfmt printr'ansa, ci

557

prin- ex ageratia vorbei grabindu-se de a alunga fri ca

te meii.
.
Tot a:;;a f;li aici grabindu-se prin prisosinta vor~elor
de a rasturna aeea credint.o, necllcernica, a spus cem ce
a spus. Dupre cum a b~t!1ui pe Fiul de slab !7i inferior
e5te Govada de ee8. mai de pe urma nelegiuire-pentru
eare ;ndreptand ae88sta ziee. ea pe toti vr5jrna~ii Ii va
pune. .s~.:tt~ -._.i)i_cj(:a::eje s8Je. -- tot. ::-t$~ ~.i H !~redc pe 'fat8J
inferiot" Fiului cste iara~i- cea n1ai neevscvioasli. blasfe:L1).ic,
pentru care doboara f;li asemenea, absurditate eu multa, pu:
tere. :;;1 privef;lte CUln pune ~cest fapt, caci n'a zis "afara
de cel ce i-a supus lUl toate" cum s'ar intampla,
ci Duna nd mai inainteex presiunea "aratat este". (De :-; i,
zice. faptul este marturfsit de loti, totu~i eu ma asigur '
mai dinainle. :;;i ca sa afE ea aceasta este eauza ector
spuse, a poi te:oa~i\'n treba: oare Tata! devine atunci un
adios de supun~re Fiului,? :;;i cum !;~a~ fi a.;::easta ab:
surd ~i nevredmc de DUIIluezeu'? L.aCl daca ~ea mal
mareSIJpUne1'8 i7i -aseultar.e este de a lua ehip d.e. rob-f lind Dumnczcu ~ anoi .cum , atuD-ci -1-- .se 'va supune ?c i~:i
vazut ca al a pusacestea nlimai spre 2. dobori banueala
eea absurda ~ EI se supune Tata.ll)i ptr-_.,aw,ta pe--cat se
. ' cade Fiului:-;fr-Bttmnezeu de a'5e supune, . n1::l OmlUl:l;;;te,
cigasindll-se slobod in totul -f;li avand toatii. puterea.
Caci cum arputea fi lmpre~qna sez3.:torhr pe tron (auv{}r~ljw)<;)1 Cum ar putea inviea pre earii a r vol., dupre
cum lOvie S1 Tatal ~ Cum cele ale Tata.1ui sunt toate ale
saie, si ale'sale sunt ale Tal.alui,? Toate aces tea deci, ni
arata' ca Fiul are puterea deopotriva en Tatal.
.
"
'-'p?'>ti",
Dara ce va sa Zlca: " C"
ane1 va d<'a ImpaL
,-,,~,~a "?
.
Doua lmparatii c~n?a~te sfinta scr~pt~ra.: u ~la a, creatiunei, ~i alta &. inSU~lreI, sau a mo:;;temr81,adeca acea pe car~
o ~tcapta credinciof;lii. D~m~ezeu i mpar~te~te peste .tOt1;
~i peste El~ni, ~i peste IU?el~ f;l1 peste, derr:om, f;l1 pe~te C~l :8 I
seimpotnvesc, dupre Idem ereatmne!, ca creator, lffipara t,e,M insa f;li asupra ere~in<?io~ilor :"?i ~ eelor supm;;i
lui de buna iVoea lor, dupre Idem msu:;nrel sau a mo::;;tenirei. Despre aceasta imparatie se zice ea are inceput ,
f;li des pre aceasta 5e vorbe~k in Psalmul al u?ilea " cere
-

'

dela mine, ;;i-ti voiu da tie neamurlle mo;;tcnirea ta" (Ps. 2, 28), $i t?t ,despre ,~ceas~a ~i. ~}a spus
ucenicilor sai :"Datu-l111-S a toata .stapamrea . de

!=.8 .
5
~ ___ ~_ __ _ _ __

.__. __OMILIA XXXIX

catra Tatal n1~U~) in ceriu ;;i pre pamant"

(Math. 28,18), atrIbumd totuI Tatalui nu ca cum e1
(Fiu]) aT' fi lipsit de eeva, ei aratand ek este Fiu 5i nu
n.-enascuL Aceasta fmpanltie; deci,o da Tatalui. l1ara
oe
ce oare,zic:i
tu, n'ft
r. " t , . "
. . .,
D 1 spus nirnie de Duhu1 sfinb; ~
.... ~'\qX')Ga nU{jespre - ll ~1 uiEeste lui . vorba :icUIn~i
~:c.~ riii~;CQnfi!.::nlt1.t9~~ela:--.:ml.?c ;flioclcii. ~i<+Ltlnci c&n~l
zlce;" ~nl)umnezeu . -ratal, ;;i un Domn Jisus"
~l ~ a ll'l:sat ]a o.:--P;lrtc pc Dullul sfint ca fiind foarte in ..
te~lOr, 91 ca deei ue aceia ta-ce de dansul,ci -tiindca nu
era nevo~ numc:d decat de a vorbi atunci despre Duhul.
~av e.l ob19pue9te .de a.pomeni ca,teodata numai de Tatal,
$1 ~Ol nu _dlspretum~ dm aeeasta mum pe FiuI; -cateodata
obl~nUe$te de a pomeni numai de Fiul 9i de Duhu1 sf/nt
'insa nupentru aceasta noi yom lepMA pe Tata-I.
.
. _~i ceva .sa zi~a oare "8xpresiunea: ' "ea sa fie
1?u~?nez;eli}Oate intru toate"? Adeea toate sa atarne
se~ dan.~ul, .~ nu se presu puna doua pdncioii sau dOlla
~~ap~nn,\l?\,pumne~ei) ,li ~ici vr-o a~ta fmpi3.rktie rupta
(un ~ea d!!lta;.' C0 mmlC 8.<:- nu ~e . gasasea heatarnan(t
d: dansuL, Ca,nc! dY9manll se vor ~~a supu~i sub piclO:;trele FlU1Ul, .lara eel ce are sub plcloarele sale arunea,tJ pe du;;mam, nu se fmpotrive9te Intru nimic TataJui
caro l'a nascut, ~ ei eonglasue:;;tc In totul eu el, a:tuoci
Dumn~zey va. h toate intru toate. Uniia zic ca prin
ageasta ~expreslUne se invedereaza ~i desfiiotarea raului,
,?~3:deca totul v~ urn2a.lu~, niq1ic nu i se va impotrivl,
n~lm(; nu .va fi rau, ca.cI mmem ~uva face raul. $i cand
pacatul I?u va fi, .este m vederat ca Dumnezeu va fi toate
mtru toti (Intru toate).
. .
' - Dara d~di . trupurile nu VOl' inviea, cum vor fi
acestea adevarate ~ Caci eel mai infrieo:;;at dU9man al
tu~uro~-m~x~.rtea:~m~~e atunci savar9ind ('.eia ee ar
V~)l. Nu, ZICl tu, caCl mel nu vor mai padHul la urma.
$1 ce are a face~. C~ci aiei apostolul nici JJU grae~te de
m~~rtea, sufietulm, C! de cea a trupului. Deei, cum se
va;s~rpa '? A~a dara aceasta este 0 biruinta, caci bir~Ir~!a se nume$te de a lua din nou cele rapite $i stap8.~lte de dU9man. Dara daca trupurile . VOl' ramanea a
~ tlOyte in p~.mant, aP<?i at.unei. ramane fnca in fiinta
tIramea mortn,-trupurIle fimd tmute de pamant in sta,
_ . 1) Nota. In editiupea; :rioas~r:1 Jipsefilte expresiunea de ctitra
Tatal mew), care se gasea In edltlUnea de pe timpul st Chrisostom.

559

OMII:.IA XXXIX

-.-~--- ---- -- .- -.--- ----.----- ~-

panire, $i alt ttup ne mai fiind care sa bir':lieasca, D?-r~

dadi va fi ceia ce zice Pavel, care va $1 fi, atunel $1 hiruintll se va arat.a stralucita, cad Dumnezeu este in
stare de a 1l1viea trupurile cele sLapaoite de moarte.
Fiihcica atllhCi 'hirueste cine'\7a pe dlj$.m an, c2md i be ia
armele 's icdelaite Dra.zid~ raz:boiu~ ~iB.ra. .nu r.a:nd i Ie
Iasa f!1st$.nf1r:dl;e. Dp,.ca In>3.9.pn indJ'iL::ne$te ' dr>.8. i Ie
lua, aPOiCUrrl<i8Vai::oriita caa',biFuH pe dU$iTlan~ T;)n
astfeliu de razboiu9i 0 as~feliu de biruinta ni arata $i
Christos in evanghelii~ zieand: "Cum poate einev3.

sa Intre In cas a celui tare, 9ivasele lui sa Ie

jefuieasea, de nu mai intai va lega pre eel tare
si atunci va jafui cas a lui" . (Math. 12, 29) '? Daca

DU se va face 8,930, apoi uici biruinta adevarata nu va

fi. Dupre cum se petree{ cu moarte~ sutietuJui , ca cel
ee moare este iuslificat de pacat; insa de aici n'an'i puteEt
zice ca aceasta este biruinta-caci ace!a.este biruitoI'ul,
care nu so mai lipe;;te de' teie riiie, ci inca ~i robirea
cea mai mica a patimilor 0 alungi'i. deia sine, -tot a.~:';,
si aicj, nu (;}lnd moartea. ar tineEt'Xn ~ta.panirea ei trupurile s'ar parea ea este biruinta stralueita, ci cand tru-purile cele stapanite de ea- vor -fi rapite deIa dansa.
Dara daca inca mai starue$ti a spune ea ace~tea au
fost zise pentru maarlea sufleteasca, apoi atunei cum S8
va surpamQartea, vrajma9u1 . eel rnai de' pe urma~ '
Caci Hifiecare hotezat fbiru numele Domnului ea afost
surpatii -eu totu!: Dad!. 'lnsa Vel. spune de-trup, atunc~i
cele spusede apostolau loe, ca adeca moal'tea va ti
surpata la utmiL
Dara daca 'cineva ar fi ih nedomidre, ca daca
apostolulvorbe$te de inviere, apai de ceoare n'a adus
1a mijloc tr'upurile cele invieate pe timpul Domnului ~
aceasta am putea spune, ca nu era aeesta un argument
pentru lnviere. Cad pe eei invieati ai araUt iara~i murind, aeeasta n'ar fi putut fi argumentul celui ce vra
sa dovedeasca, ca 1a urma se va surpa ~i moartea. De
aceia a si spus ea va fi surpata 1a urma, ca de loc sa,
nu mai lJanuesti ea ea va mai Inviea. Caci raul fiind
doborit, apoiGu atat mai mult moartea va ineeta a mai
exista. De altmintrelea nid numai poate fi Yorba, cit
daea izvorul este secat, apoi riul ee curgea dintr'ansul
sa mai existe, $i ca dace. radacinaa fast zmulta cu totul,
rodul se remana in fiiotEL
U

560

561

OilHLlA XXXIX

OM ILIA . XXXIX

1) Deci, iubitilor, daca in ziua eea de pe urma du:;;manii lui Dumnezeu vor fi eu totul desfiintati, impreuna.
cu moartea, ell diavolul,:;;i cu demonii, apoisa nu ne
necajim in noi eand vedem pe dU1;>rnanii lui Dumnezeu
pro';resa,nd :;;i mergandu-li bine in lumea aceasta, caei
<:::>
T
l'
1 . ,. 1 tV
zicesQriptura:, )).ta-ra \rraJll1L~11 "vC:I1111U lil .1 r:.Ci.a"tJcl

Seceta mare se abatuse peste cetatea noastra, :;;i toti

tremurau pentru cele de pc urm3., $i rugau pe Dumnezeu
de a-i -slobozl de aceasta groaza. $i se putea vedea
acest tapt grait:;;i pe timpul lui Moisi, cerul de- deasupra
capului fUnd transformat in arama :;;i pamanlul in
fler'.'),ia:ra~~i1I:n81.?ii a9teptand r~e iJ.ecare zi moartea ce~
rn::-:J g,re:Z$.;"va C!ecat to:=!.t.e mortIle., Dara nu, n,uIL dupa

v'

..

ee s'au slavitiisi s'au Inaltat, stingi'indl1 - sec.'}c

fumul s'an 'stins" (Ps. 36, 20). Canel ,;ezi pu vr'uIlul

Jill vrajma:;;ii lui Dumnezeu imbogatit, ineunJ ura~ dt:

par(lsit.i. :;;i de lingu:;;itori multi, tu sa_ nu te imputmezl
denaeaz, cj ofteaza, plangi :;;i roaga. , pe Dumnezeu ca
sa-l puna in randul prietenilor sai, $i cu eat aT' progresa mai mult fiind du:;;man lui Dumnezeu, cu atat :;;i
tu mai mult jaJe:;;te-l. Oad pe p~c~to:;;it,rebuie. in~r:un~
a-I Jail, mal eu sarna c~nd se ~l Ducur~ de. bog~pe ~l
multa imbel:;;ugare, ca 81 peeel bo!naVl, can se ImbUlbcaza eu mancarile si se imbata. Dara sunt uniia, cari
chiar si auzind acestecuvinte, totu:;;i stau atat de prost,
lIlcat li -vine pare ca-de ct oftadin-adancul-~inirnei lor,
6ia ziceca:cu -sunivrednic .de Ja,era.:mi} en care nu
am nimic. Bine ai spus (;<'1 n'ai nimie, nupentru e&
n'ai ccja ce are aCela, ci fih1dca cI'ezi tapt'ul bog~it.iei lui
a fi un lucru ferieit... pentru care daca a-I fi a:;;a, apoi
ai fi vrednic de mii de jalanii: Caci :;;i cel sanatos daca
ferice$te pe cel bolnav ~i culcat inplapoma mo~le, este
eu mult maiticalos deCi'U acel bolnav, pentru ca nu are
niei 0 simtire de bunurile sale. Aceasta se petrece, $i en
cei ce 88 phlng ca sunt nenorociti, din cauza ca n'::xu
bOQatii. Dentru care si vieata lor intreag3. este...-zbUClU __
mata: 8i hlburata. Nbte astfeliu de cuvinte au perdut
De muiti. i-au ja,rtfit 2) clia,volului, :;;i i-au facut mai nerlOrociti decat (;ei topiti de foame. Cum ca cei ee dores~
mai mult decat Ii trcbuie sunt mai nenorociti decat cer:;;etorii, ea uniia ce sunt stapaniti de un mai mare dezgust de toate decaL ace:;;tiia, aceasta se dovede:;;te- del a
urmatorul fapt.
1) Partea morula. Dadi avem privirea atintita spre vieata
viitoare, noi nu trebue a iubl bogatiea, :;;i nici a ne teme de saracie. Si contra femeiJor ce se desfiHeaza in dezmierdari. (Ve?'on).
2) Nota. Originalul este precum urmeaza.: "Hl.U~(f. ~&. p+,p."~'j.
liu;rAi)O~ Q..11:0JASOS,

y'(J.t

"Ctf

c~a.~Q)'.. {P ltPOZ1ttS".

TIp07ttvw .'a1-'

OtrJ.~6~<p e~te

un

elenism, care Insamna a ifacrijiccl diavolului. DeC! In pasajul dIll tex~

intelesul este, ca ni~te ast{eliu de cugetr1ri u~oarei-au jiirt{it pe multi

diavolului.

a,(:Bi~,~~-. rr~ultarr!:ifEL ,~i ,-~L~.~la,' t~1[tntr?pului.'Dui~H1eze~~

con.tra oncarel a$t.eptarl, 0 ploae imbeli;;ugata a cazut.

de sus asupra cetatei, :;;i toti la urma se gasauin veselie.:;;F sarbatoare,c;;), coi ce s'au izba vit din fnsa$i portile TI.lOrtii. Insa pe cand se gasau in aceste bunuri :;;i
intr'o veselie com una tuturor, iata c.iL un oarc-care salbatec dintre acei bogati, so perinda 1n sus $i in jos ell
privirea posomorata ~i ca sfar,;;it de intristare, $i in
timp ce multi cautau sa afle cauza pentru care singur
aeela era trist, pe carultoti eeila1ti <.lameni erau veseli,
acela nid macar rt'a putut Sa-$1 stapaneasc301n sine
acea patima grozav3., ci intepat fUnd de.liraniea oi, a
expus In gura mare cauza. Ca:;;tigand,zice, mii de chile
de -;rau,. ~1U am unde sa Ie mai vany i:l.cmI1. Af?a ~a:a
vonl ..ferlCl -{}are'-:,pe --accst-om pentru',:iiserLre11ea UUvlnte;
spune-mi, pentru care ar trebul sii-l1)afum eu petre, ea
pc eel mai salbatee decat toate fearale, ca pe du:;;manul
nostru a1 tutu ror '? Ce spui, omule.fE$ti trist fiindca
n'au perit toti ceilalti, ca astfeHu-m sa strangi aur
mult '? N'ai au zit ce zice Solomon'? "eel ce vinde graul
scump7 zice, este bH1stamat de popor{( (Prov. 11,
26). $i t.u te invarto~tiln toate parti1e~. ca un vrajma:;;
comun al bunurilor lumei, $i prin ambititmea ta e$ti
razboinie al lumei stapanului, prieten ill lui mamona,
sau mai bine zis, rob ai sau? Oare n'a,r~trebui sa i se
taie limba aeestui salbatec'? N'ar trebui sa i se usuce
inima lui eare a zarnislit astfeliu de cuvinte '?
Ai vazut cum aurul nu lasape oameni ca sa fieoameni, ci Ii preface in feare salbatece 1;>i demoni,? Ce
ar putea fi mai de jalit ea bogatul, care in fie care zi
se roaga :;;i dore:;;tede a fi foamete, ca astfeliu sa ca:;;tige el aur mult'? Patima lui H duee la cele contrare
omenirei intregi, eaci nu se bucura pentruca a ca:;;tigat
dinbeh;mg roade, citocmai de aeeasta~ se intristeaza,
- - - - .. . .
1) NoW. A se vedea Cap. 28, 23. din Deuteronomiu.
~~-

16038

36

OMILIA XXXIX

OMlLIA XXXIX

562

,..
I D ~i eel recac:liO'a mult ar
fiindea a ca~tlgat mn t..1 ee~ta se l~trist;a{~. Ai vazut
trebui sa se buc~re, tot u9 .a~ogati nu atMa placere simt
c~, dupre cum. ZlCeam. ,~~l nemultamire indu:,a..din eel.e
(l.ln, ce!e !?r~zeq.te;~pE\~. lat?' eel e(~ :3, Ca$~lga~ ml~
ce 1l1!(8:: mC~)Ju_ S~~l
.rc;p.~"'tPziisi ofteazii mal mu]t .
1,. -~i:a~e'dc.,"
0hH~
.
de~t'.
<1,);
i'
.
_e'. ~:n.~ ~r;~~,\'t~ ""'~. .rid 1i ran. a'l .t"
.teeb\.n~
' - .'" -<
~.'; ...;"':=-ra: ~
l\..(i~r:;:.,f,;a - \~"{:'!,,'.J~ ~J '<..t, n .... -: ........ M'" .' ,
D,lO< fc.
ae.car" I_."'l ... - G.. .l .:;.~. '. " vdo >bucurie, ~1 mu .~mv",vv
loare, selrtcanlmeaza" salta1 't"<J" nd all~:ta O'rausenelui Dumnezeu, pe .g~tn51.. ace a ea~.,~oa
. b
",tc.;' ctede ca este F~ LQut.
.
'1 .
mul tam~. . e;,..'i! .." b .Vt . este aceia care aduce omy ul
A~ . d~lra ?
oga .18~u()'elarea cea Inte1eapta,; lara
plasere f?l mu1ta;mIre, Cl ~ hiar de ar avea cinevat?~t~
daca ace~sta n~ este,. apOl
mai lipsit i?i mai de Jaht
ale lum81, tO~U~l ;:;e v\adcreree care ni este vorba acum.
, ..' t ,totl' . Ca"l
ce . esp
'. '.' .. . ~ '..
ol'se'~
,~eea_
,_ v "'1
." - ' :a'ti). '~1ls~e ce oavea, pe cata.o v
,?e :;;1. 1 r~ ;:tad~,s~ a~_ .
s\a dat mai multa, ~l. daca ~
Iara~;i s a hl~rISti:!:tc:'l D;.;U
~ .' ft ~ V utat. ~Jta!';>i mal mare,
s'ar udat :;;1 !I1fl ~~ult"'t"ti~ct~ J)a:'liita de galbeni, 81 chiar
!'';>i.' de j s';u'
,~ (,ISdPO/:lntrl'st'are
e'" nu cumva sad fie
. , da
r ~tarsl
8 1
'. ,
1
:;'1 aturcl ~ a. ~
b nita Dar?~ daca' nu ci11ar . e ,a
numal oJur~atate de tf ~iu . de lacomie, . tu sa nu te mlinceput a .ara~t q ~ e. ....
sc Infierbant~ dela, c in:
nunezi, fimd~a Dl~l, beW1ll n~ntecele de baulura, inca
cepuL ci dupa. ce l~l uf!1plu p ofta de baut. Tot ~a i?i
mai grozav .Ii , ~e aprll1.d~a Pmai multe bogatii, cu atMa;
' ac0;\tila; cu cat l~l YO! ~trano~ mare ' saracie 8i cei ce 1:;;1
ii se gasec pare ca m J?a nt ma'i cu sa~iicei saraci.
agonisescma.l mult,aC\e~tlla su " .,( catrii acesta, ci :;;i
Acestea s~nt sp'use _nuaft~;C deasemenea boala?
. c~tr~ fic?are dm .cel :ce p ul lucru rilor de vin~?-re, ,:;;~
catra-cBl- ce sc~m~e~c yre tap' roapelui. La acei?tlla mOl
cari speculcaza , sarac18a.
. d . dragostea bovorba de ftlantropie. 'lPt.rletutlla-nCdOemDlje' l~e~impul vinzarei,
pc IT'U 1 a
,
ga,t lel no pI'nO'e
.0.
l '
'1 '1 vinde mai curano, altul mal
$i g.rau~, ~l ':l~U , uru u1 vinde fHnd stapanit de acea
- d: unul cu scop de a ca9~
tarzlU. 111s.a, mC.l .. uOll _
dra;gostf? i?l mgr~Jlr~ Pl~l~t~:~~;u c~tiga mai putin, ma~
tiga mal mult, lara a u
de vinzare e .p e eale de a 1
ales cand marfa :ce 0 are
.
.
se stri~a:, .
.
Hi nefaeand multa vorba- de .leCacI eel mal m~ ...' d cnchise Inauntrul magaaile lui D~mnezeu, ~1 pnan 1 a h a oi Dumnezeu
.. ~iilO~' t~l1te r?adelel<:dunfte dp~~fif:~f~pi~ .-:. ca macar
impmgandu-l pe a ta ca e s

;.:'l

"i .

:)(t

.r

<Ao

'.

"

r:

'

563

desHa -sa faca vr'un bine -'- Ii-a bagat frica de 0 mai
mare paguba, nelasand ca roadele. pamaptului sa linil,
muita vreme fara a se strica, ea cel putin de teama
stricaciunei \01' Sa deadin .01e~i fata 'laic celor saraci,
Dara chiar ~j dupa aCGstea Inca se .gasesc 1n~lti lacomL
caricu . ninJ1G . nuse pHd u~sGdini1semen&a in;.pretut'i"iri.
Ir:aJ~~al', riluiti ' dinftiievvr.Jta . \;u ' ftolit vas','! Inl{-eg~ d~
. Vlll ~i l ia aruncat pe pamant dupa ce s'au oletlt, 1(11'a
siracului un ha dat nid un pailar,ln aee"ia$i tirttp ~i
va;;;ele s'au stricat impreuna cu vinui. A1tii jara,~i au
aruncat In riu . hambare intregi de grau, fara ca sa dea
saracului nici macar 0 mana din e1. $i fiindce, Dumnezeu
poroncindu-li ca sa dea saraeilor, ii n'au ascultat, apoi
mucegaiul s'a ineuiba.t InauntruJ hambarelor chiar $i
fara voca: lo~, $i li-iistrica,t .gf'atil eu ~~sfiy.~T$ire,cu-
care ocaZlC :;;1-au alras asu [Jl'a--Ii . mult nZlhc am pfl.rtea
oamenilor, in acela$i1.imp $1 mult bla~tam asupra eapului lor, irnIWcuq.a cu p~lgul)a suterila,
.
$i acestea Ie VOl' sufcrl aici, dan.\ cele ce vorsuferi acoIo, cine Ie va putei spune ~ Dupre CUrD d3.n~ii fl.U
aruncat in riu graul acela mucegait $i-stricat -ca netrebnic, tot a$a :;;i Dumnezeu pre cei -ce au facut de
acestea Ii va aronca in rilll acela de foc ca net rebnici. Caci dupre c um mucegaiul ~i viermii acei strjcatori au ros graul, tot ai?a ~i .cl'uzimea 7i neomcniea
Ie-au ros sufleteie lot'. lara i:L\uza tutul'or acestor raJe,
este alipirea de , .{;.ele pre-lellte,;;1 gandirea numai 10,
vieata aGeasta, din care (~auza $i devin Di9te astJc]iu dB- oameni plini de hernultamiri ;;1 scar-be de tot feliu1. Chiar
de li-aispune .ceva -placllt, totu9i - fl'ica ceo au este
deajuns de a Ii ra,pi orice inceput de veselie, ~i inca
fiind In vieata ii deja au murit,. Dara daca necredincio~ii
patimesc deacestea, nu este nimic de mirare; ea.nd .<nsa
patimesc cei ce s'au fnvrednieit de atatea taine, $i au
filosofat atatea in cugetul lor pentru vieata eea viitoare. 9i inca totu:;;i se incanta Cll tele prezente, apoi
de ee iertare mai pot fi vrednici '?
Deci, deunde oare- vine ca se incanta uniiacu cele
prezente'? Dela a se dezmierda, a':;;i ingr893" trupul, dela
a'$i afemeia $i mole$l sufletul,:;;i a face greoae povara,
de unde apoi $i intunerecul devine mare inainlea oehilor
lor, :;;i perdeaoa groasa. In dezmierdare tot ee e mai
bun este robit, :;;i ce e mai rau stapane9te; Qaci sufletul
este orbit :;;i tras din toate partile eo, schilogit a$a zicand.

OlvllLlA XXXIX

OMILIA XXXIX

564

iara raul duce :;;i poarta trupul omului in toate partile,

ob1iO'andu-1 de a sta in ' randul animaleior. Dealtfeiiu
ma;'e este legatura su~etului cu trupu!, - <?reat,?rul ~a
sindeu cale a face ar;;a, ca nu cum va u nlla sa fie m,dup-leca.~i de &'~i ur~ trupul- c~?~ _~.t.ra.in" , DUlnnezeu de
nUda. a noroncit de a iubi pe vrajmq.!?i, iara ,d ia volul ,
n;iUfl. ';,utere a a vut. r;u a luauDieGatpe nnli!}; de h'r;;i uri
~: i,i:';' LtT'un'ul... 1{)T'
rii c'.irA.nd dnsii spun ca tl'ilI)ul est:
......
at diavolu1ui, nimic alta nu fac decat aceasta, cem ce
este cea mai mare barfirp.; fiindca daca trupul este al
dia volului apoi de unde vine acea eongl:lsuire eu sufieLul;
lncat face' trupul destoinic din toate partile spre actiunile sufietu!ui filosof? Dara,zici tu, daea tl'upul esle
destoinic spre a ul'ma pe sufiet in actiunile sale, de ce
atuuci II orbe:;;tCii? lnsa nu trupul este care orbe:;;te pe
cineva, orilule, ' sl fiU fie una ca aceasta, ci dezrnierdal'ea. Si dezmierdarea de ce 0 iubim? Nu fiiodca S8
g9.se~te ~n trupIH n~strl~, ~jci?eCUl1~;. ?i din, pri?!l?a ~I?-
Lentiun81 sau a unel vomtl rale. Cacl 1,1'UplH are, neVule
de hrana, !ara flU de . dezmierdare, arc nevoie a ft
hr[i,nit. iara nu de a: fi alintat ~i dezmierdat. A;;a
dara dezmierdarea este dUf?manca nu numai a sufietului,.
ci ~i a tl'upului celui hra~lit, ,eiic~ el ?-tunci devi~e c~ai sla~
in loc de puternic, mal molel;ilt, JI1 lac de vanJos, mal
bolnaviciosin loc de sanato~,mai greoilJ, In loc de
uf?urel. mai bicisoic, In loc de zdrav~n, ~ai. slut...j~11oc
de fl'umos, mai puturos, In loc de ImrosltOI"lU, mal n8curat- 1I1 'Tocae curat, mai sdlrbit, in loc de lini~ti t"
Df~trebnic in loc de lrebuitoriu, hatran in ioc de lana.,
- puhav in'}oq de teap,an" trapdav ,r;;i g,re~i~ la ~me~,~,~r!,
loc de grabnIC, orog, III IOC ae tan~o;;;;1 VIOlU. Dam Jaca.
trupul ar fi al diavolului, apoi n'ar trebul ca sa fie vatalliat tocrnai de ai diavolu!ui - vorbesc de riiul.ate in
'
O'eneral, care este dela dia V01.
o
Asa dar-a nici trupu1,nici manca'rile ce i-Ie dam,
nu sunt ale diavolului,ci numai dezmierdarea, fiindca
printr'lnsa ace1 demon viclean. savar~a9le ~iile de ra1e.
Astfeliu de pilda dezmierdarea a abatut dm calea cea
dreapta un popor inLreg, dupre cum zice: .~Ingro~atu\...Il.l .lVJX

..

L~

4.

--~

'- .

A
J V ""t
s'a, mgra:;;atu-s
a, la\,l
u-s ' a, sa'Vtura t u-s'a, !?!. o.'"
dat eu pielorul, eel iubit" (De~teron, ?2,-15), ~i Sov

domitenilor tot dela dczmier<1are h-a vemt' asupra ca;.

pului ior acele tr-asnete din ceriu, .ceia .ce aratand Pro-

565

rocul Iezechiil, zicea: "Insa fara de legea Sodorrlei

afost mandriea intru saturare de paine, si intru
prisosintaell desfatari se fasfaV)" (Iezechiil t6, 48).
I?eB:~eia f?i P~vel .zicea: "lara eeia: ee petrece intru
,:><;:t'"t'''f'' '
....
' T"O est~ rno ~ . . v" ,
'
h 5, 6).
U
,.,:-,,_;,OJcu,_,\:., u::, ,'.~> , ' . t?
!l,l "a . (I. T lmot"
0

;;.J

!":.c ," (Jct!'!J 'f : :~~:. CI 91 trupUi CSlUl

5':i-i ~( ' un ". !~.H)lrjj~rrt., ue oa te ge

!)!J

{;~-;i(.~

ce- se desfat.eaza .

poarta in sine ' 0

lllul}lme de ra Ie. Deci,daca trupul se pierde astfeliu,
RpOl cum va sta oare sufietul ~ De cata tulburarc nu va
fi in~otit, ile"cat vuet, decate valuri? De aeeia tocmai
~evin~ rietc?lo~ltor.iu la orice, ~i nu va ,pulea sa ' faca cu
mlesmre mmlC dm cele trcbmtoare, ba nici sa.auda sau
sa cugete ceva, ci ca f;i un capitan de-orabie care - '
d~vemnd furtuna stapaoa pe mef?te~ugul cM-- devine
:;a e1 scufundat in apa impreuna cuc,orabjfla , si (~JJ ca,~
iiHorii dintr'tnsa. ,-tot a:;;af?l :sufietul se scuf{mdI lm~
g~e';lr~ _ClJ_ tl'upul in abizulce1 groza val nesimtirei.
Gael - uun1nezeua pus in - noi panteceie ca.- un feliu de
ra'9nitiij da:udu-i 0 putere -potrivita. , ' ~i ~randuindu-i 0
anumitil. masura pe earecel sa-o r8"~neasc8o in fiecare zi.
Data dacacineva Ii impune maiiI1(Jlt, _apoi el aiuaci
d~,:ine. n.ellJ~ilto.w..l.-;;.t!,..a.gc!~y,~Jp!lll~=, y.alama.~.De_

a~cI. vm boal~l~ ~i sl~~aciunile, f?islutenITieT!'lIPulul;

v

caCl nu numal DolnavlclOs face pe trup-desfatarea. ci

chiar . pe. ce! mai frumos $i mai ,dragala$ II preface ' In
~lut $1 dlf~rm. C~n~ ci~~va sughita $i fig~e intr'unacu
uez~u-st; cand 18sa .?mtr.msul-putoare de vm6tetit, cand
_se mrosa:;;te la. fata-mal mult decat trebue, cand aceasta
conr~p~ car~cte~~ll cu,:enit f-emeii $i'~i pie.t'4e orice pod?aba $1 bunacu vnnta, cand tru pul devine mole~~iflB9cait
dln cauza. multei bauturi, genele ochiioI' ii sunt rOf?ie ca
sangele $1 umfiate, cand duce cu sine 0 grasime mai mult
dec~t t~ebuie, ~a:?dA trupul cste carnos peste masura, apoi
potl pI'lcepe cata JI1gl'eto~are vine de aici. Eu am auzit
chiar pe doctori spunand, ca desfatarile~i 1mbuibarile
trupului lmpiedeca pe eineva de a -se ridica la 0 inaltime
cat de micr\., sufiarea fiindlJi greoaie :;;i lntrerupta prin
multimea carnurilor de pe trup.
qe a~ .pu.tea spune. cinev.a de podale;iile care izvorasc ae alcl, ae reumatlzmurJle ce 5e nermda in tot tru_pul $i , de celelaltB boale ce se nasc din, jngra~area
trupului ~ Nimic - nu este atat de gretos ca~n barv

560

O~IILlA

XXXIX

bat si mai eli sarna ca o femeie g1'asa! De aceia la

ferr;ei"Ie cele sa race mai multa frumuseta a1' putea vedea
cineva cad ele mall11nca mancari simple 9i nu de cele
?,reoai~. Cacigimnastica z~nic.?i~.0r.0selile, n~caz~rile
for. mahcarea lor cea CUn1paJata ~iQ1eta eBasnnpla,ce
Gtin, . Ii adu;;lor . !:luna stOA'b 91" -ehiaI" fryttlU(:'8ta-il'u,pu1ui. JJata, thea, yej spune. dt'plat;;::,rea de:i~niei'dal'il(H':
. apoi at,easta 0 vei gasi la oamenll ClllTJpat;1tloUmal
pina 1a gatlej, caci odata eu limba car~ Ie vorbe9te va
disparea acea placere, lasand in urma-1 rnulte de::g.us:
turi. Nu te uita la eeice se dezmiearda in mancan ~1
bauturi numai cand sunt eulcati, ci mai cu sarna caftd
sunt treji i~He dupa ~an:;;ii~ 9i ~tu!lci v~i vedea tr~puri
rnai mult de feare saJbatece $1 deamrnaie, decal, de
oa.menLVfil vedea atunci pe uniia Cll dureri de cap, pc
a,itiica,sca'K;d j'ntr'tlila E;>1 intin,zaodu-:;>e, pealtii'tinandu-se
?'e. gat~i~ttvan~ ~1e~bied~, ya.ll1r~, de .~$t~~nuturi $ide
:1~nlt:;te mare. Gasanau-sc t'l,llburatl ca ~l 1D lImp de mare
ifuTtuna, iii ,Wl1nd nevoie df' ajutorul altora,. .do~esc
: de a 'deveni iarasi in starea 1n careerau. mm mamle
de a seirnbiftiL. Iniocmai ca si femeile cele ingreunate,
. totasa $1 dan;;ii deabea poarta pantece1e cel incarcal,'
si de~bea se mi;;ca, deabea zaresc cate ceva, deabea
boiborosasc cate ceva din gud, ;;i in fine la toate
deabea. De curnva s'ar intamp1a sa doanna, apoi prin
~js6mn v:ld 0 multirne de visuri absurde ;;i incar-cate de
n1;i ~-1Je :1a:nt~);zit- _ .
_
_
.
. . Dara cine ar putea inca spune de ceialalia mamea
acestora, adeca de maniea curviei '?Caci :;;Laceast~ I;;;!
ate izvoareie tot din desfatare. Qi dupre cum, l1(jchIaza
arrnasarii cei irilbUffiati, tot ~a;;i ace:;;tiia atitati de betie
ca de 0 strechie, sar peste toti;;i zburda mai grozav
decat aceia facand multe alte necu viinti, care nu e slobod nict a 'Ie grai, dici la urma nici nu maj ;;;tiu ce fa,:.
Nu insa tot asa se rntamp1a si cu eel co nu se desfateazii, ci e1 ;;ade ca intr'un l!man privin~d 1!'1. naufr~gi~l
aHora, ;;i se bucura de 0 placere curata ;;1 mcontmua,
petrecandu-:;;i vieata in Iibertate.
Acestea dara stiindu-le, iubitilor,. sa fugim de ospetele eele necurate ale desfatarei, ;;;i sa ne hranim cu
miinca:ri simple, -ca astfeliu gasindune bine, ;;i trupe~te,
i?i sufiete;;te, sa savar~;;im toata fapla buna, :;;i sa ne. putern invrednici de bunurile vHtoare. O:l.rora, fie ca Cll

567

OMILIA XL

totii sa he invrednicim, prin charul i?ifiJantropiea Domnului nostru Iisus Christos, caruia se cade slava in vecii
ve.cilor. Amin.

. "ea ~e vOt' !ace cei ce (se) b?,teaza 1). p~qtrll

cel mortl,-daca nu se VOl' scuLa mortll mCl de
cum? De ce se ~i boteaza pentru cei morti"?

(Cap. 13, 29).

In alt. mod iara;;i se incearc..<i, {!e adavedibvierea

trupurilor, pregatind cole spuse, dW:'!~odata din cele
Dumnezeu face, altadata <iliar din ceie celi rae. ~i
acesta este un argument nu mic in pledare, ca adeca-saaducade marturi la, cele vorbite chiar pecci CG 0ontrazic,
;;i inca prin inse;;;i faptele lor. Deci, ce este ceifl, ceel spune
aid ~ 8'alj ca poate vQiti mai 'ntai aspune cum fal;;ifica expresiunea aceasta cei ce patimesc de boala lui Marchion ~
Qtiu bine ea voiu pr'bvoca mult ris, insEt tocmai pentru
aceasta va voiu spune, cl),'I,1stfelip , incjl. q18.,i mult sa fugiti de acea boala; ca,(ld vr'un catihulJlP,11 ~'ar duce la
dan9ii, atunci ii ascunzand pre eel viu sub patul ce!ui
mort, $e apropie de cel mort, ;;;i jncep a vorbi ell dansu!,
;;;i a-I ihtreba daea ar voi sa primeasca botezul ;apoi,
~fiindca mortuI nu respunde nimic. in locul aeestuia respUflde cel ascuns sub pat, 9i zice ca, voe9te aft botezat,9i astfeliu n boteaza pe acesta in Jocui celui mort, ca
f?iccurn s'arjuca pe scena teatrului. Atat de mult a 1n-

ce

1), Nota.

~OO:J~'J O~

-rex\,ul ,o~igi~al al a,cest!li.pasaj est~: ~'E~el ~l 7tat-i)~

6"1.1'CnCop.e:vOt

01tSP "CUY

V;:'l~PWY, E:t OA(O~

\lZXpO~

GIJY.

s:"(z~'pt')y't0t

adeca: "ca ce vor face cei ce se boteaza pentru cei morti, daca
mortii nu se vor scuta nici de cum"? Este de mirare cum in editiunea de Buzau s'a putut strecura 0 astfelill de eroare, care face
ca pasajul sa nil aiba nid un inteles. Caci ce lnteles po ate fi dnd
se zice: ca ce vor face cei ce boteaza pentru cei mortL.) Wca
~icumparticipul Orm(;op.zyot n'ar fi In forma pasiva - botezatici in forma activa - 6a,,~(C()v'W; cei ce boteaziL Dealmintrelea
chiar sf. Chrisostom in :;;irlll explicarilor sale clarifica senzul acestui
pasaj, care dealtfeliu ar fi ne'nteles.
.

rlurit in sufietele eele trandave diavolul. Apoi fiind aeuzati pentru aceasta, dam;;ii aduc in sprijinul lor cbiar
aceste cuvinte ale apostolului, spunand ca ;;i apostolul
a zis "eei ee se boteaza pen tru eei morti ". Ai
vazut dzilicul eel mare'2 DecL fa,ta. de 3.Geste a.bsurdiliiti
maieste oare demn de a resDunde? Eu, nu cred, afarE't
,-)",-cJo,,'l" ,u'-'
"l"- ,...'".,"
trah'u'l' poa t d6 <:> sla :d o vnrb<':'v "U a'~e;
"." .<.""
Bebun! iJ(:~ni;t'u cdc ce' graesc, falsificand: textul sfintei
scripturi.
Deci, pentru ca nimeni din coi 8i D11lli sa n II fie
prins in acea cursa, este trebuitoriu de a aminti 9i de
obieetiunea ce ~e poate pune acestora. Daca Pavel ar fi
grait asa, de ce atuneiDumnezeuar mai fi ameniHtat
pe eel ce nu se boteaza '? Caei nu se poate. ca daea eineva
nLl S'8, botezat, 1a urma sa, se jnventeze a;;a ceva. Df'altmintrelea pikatul ac:esta nu vine din partea celui mort,
ci dio partea celui viu. Cui a grait Christos: "De nu
veti m~lnea trupul meu, ~j nu veti hea sangele
rIleU flU vAtiavAf.! vjARti'i,int.rn VOl" (loan fl. :'):i)?
Celo~' v-ji- a -dpu~ a~~stea~ -s~u <.;e!c;r rrrOlil ~ -si- far:!~i;
1, LIL.l ,

rtnn?\'

"VQ,v(];

.1.

Y\"11

11 U

"'~.i...J.

,"

.,:>
~)I..~.

"'( ,..n-n~'~s-.t.:\

C"n.

;:)\J

Ct

U" lJ\J

__

.'-'~'

r.l-Y1.o"'{T,j
V IJ\...I v <.N

"-'.

'al~n

111

'-'

'.J

'oJ

or)
' ;')

{.~.l

u..

....

,--,!"'-:il;n'

y~-

_.:u..u.1.

Dull, nu va putea sa intr:e intru imparatia lui_

Dumnezeu" (lb. 3, 5). Dadi aceas!a ar fi Ingaduit, ;;i

n'ar nlai fi nevoe de parerea sa.uvointace}ui~c~ prirpe~te

aceasia taina, niei ue consirritimantul celui din vieata,
apoi atune] ee impediCa pe Elini !?i lude! de 3: deven!
eredineio;;i astfeliu, adeca altii primind botezui in locul
lor, dupa ce dam;iii inBeteaza din viea(.a? Dara ea , nlt
cumva Intrcrupand inca mai mll1t aceasta panza de
paianjen sa ne osteoiUl In za~ar, hai~e ~a dezvoltam
inaintea voastra puterea acestel expresmnl.
Deei, co spune Pa vel ~ Dara mai intai vocsc a va
adllce aminte, voua cclor ini\iati in a10 ere~inisr:lului,
de 0 zicere,pe care cei ce va introduc in~aceste tatno
va poroncesc de a 0 SrUllp. j'n aeea sara, !?i numai dupa
aceasta VOill grai 9i de Pavel, fiindca numai a;;a va
putea fi mai Ifimurita chestiunea. iara dupa ee voiu
spune aceasla. vom pune de fata $i ceia ee Pavel spuDe
aieL 8i a$1 vol. ca s'o pol. :::;pune aecasta lamurit, insa
nl.l in'draznesc din cau7[\, celor ce nu sunt ini{,iatL cad
aee$tiia ni fae a:;,a zidind explicatiea mai anevoia8a,
sHindu-ne saude a riu vorbi lamurit ;;i far~ incunjur,
v

569

OMILIA XL

OMILIA XL

568

de a Ii expune ;;i lor despre aeele taine !1egrai!~.

ClI toate aces tea eu ma vail! ineerca sa spun luerurlle
ceva mai aeoperit. Ded dupa vestirea aeelor euvinte
rnistice ;;i infrieo;;ate ;;1 dupa ce aratam regulele doO'. I Ht'ma.
~.
b
me~ l'or pogorl'te d'III eerlU,.:=\.
auaogam
~J acpasta.
candvoim a boteza, poroncind eatihurneniior a zice etl
{~~~r8(1 . ,~:_g\JiJ:Iea rut;_~i1i()r")")"9i in putq::!~;) acestei credin1i noi botl"z;am.N urBal dupa. ce a lui':i.l'Lurisit aeeasta
impreuoa co celelalte, noistam in urma la izvbrul aeesta
al sfintelor taine. ned, ~iPavel, aducandtt-li amiriic de
aceasta zieea: ,,,Daea nUBsLe Inviere~ de ee se si
b?\eaza p~ntr~~ej TDorti"? adecapentru truPt1;i,
caCl pe credmta lllV!er81 trupulm mort se botpaza cineva,
crezand ca trupul lui nn va mai ramfmea mort. Si tu
prtn cllvinte spui de invierea mortiloI', iara preotui ca
intI"o icoana oareeare, tot eeia ce ai c.'czut:;;i ai il1arturisit
1?,,~ gura, ti 1,6, arata ti~ ~i prin fal)}e. Dupa ~e ai cl'ezut $i
tara semD, Itl at'ala $1 semnul; eand a1 faeut cele ale
t~l~, la'~!"rf1ate pune Tn cuno~tinta$i-Du-mnezeu. Cun)~
9l In ce t"el'?l?rina})tt.Caciasebotem, adc_c~_a se afunda
in a.pa,~~iapoi a r-idiea, eapul iri--=--sus, estc slmholaJ
pogorirei in iad, $i al ie;;irei de~olo. ReTttru care Pavel
nume$te botezul mormant, zicand: "Impreuna eu el
ne-am ingl'opat pdn botez intru moarte" (Rom.
6, 4), Deia acestaei face vrednie de credirita E;ii e.eia ce
va ti,vorbesc adeca de lnvierea trUfmrllor, caei a Inviea
tr'lJpul este un fapt cu mult mai mare, decat a ierta pacatele. Insw~i Cbristos jnvcderand-o riccasta, zicea ;,Ca

S3,U

_1 v

ce este mai lesne a zic.e;~iarta-se tie paeatele,

saua zice: ja-ti Datul tau si urnbli'i," 'Mat q f.\ ~

De sigur eli aceia (a ierta pacatele) e r~lai \g~e~; d~ i~~

deplinit, zice; dara fiindca voi nu credeti, pentru ca ar
fi ceva nesigur, ;;i 1n loe de ceia ee e greu, eredeti ca
dovad8. a puterei rnele ceia ce e rnai, u;;or,apoi niei a;;a
nu rna voiu lasa de a nu va da 0 dovada". "Atunei

z!Ce slabanogului: seulandu-te ia-ti patul tau,

~l du'-te la easa ta" .. (Ibid. vel's. 0). Dftni cum este

greu aceasta, zici tu, dnd este elJ putinta ;;i imparatilor,
,,?i stapanit.oriior de a ierta,;;i cand dan~ii iarIa pa.na si
po curvari, ;;i pc ornoritori de nameni))? Glume;;ti, omule,
vorbind a;;a. A ierta pacatelee:;tp. numai a lui Dumnezeu
pe cand impiirat.ii 91 stapanitorii numai de osanda pre~

570

OMILIA XL

571

O:\lILiA XL

------------------~~------------

zenta scapa pe curvarii ~i omoritorii de oameni, iara

pacatul lor nu-l pot curatl, chiar de i-ar ridica la stiipa~ii}e c~l~ mai !nalte, 9hiar de i-ar imbra~acuvpor
fira Imparateasca, SDrU JI-ar punepe C8;P dU:j,dema" 1"'1$
iaeuiJn;lpa,ra,tj, JDsfj, de pacat n1,1 i--a'slbDozit, cam numai

,:)H~~ntle,~~~6 ~J~(~~.':,~l~~aRtI~.',~, ,~eei:1sta ..,toor;(1ai ,sr:;. ,fa'Ce",:$! ,,11-1

bpI:;?' ';{'rip'a\tvh?7~Ar...ii;~ft<lntll
",finlui'JiTIUh '5e, 'atimi.,:;,
dp
_
:... ,_......
.,~~",".:

-:",-""~'i".J"'''';.~'V'''''.-''',''''''''"-''-'

"-_;<I,~IV',~"'"

-";""''''''~''''

~~,

_~;,

insu~i sufietul omului~ ~i pacatul dintr'ansul il scoate din

radacina. De aceia suftetul ceh~j j~,t(h Lie rtfiparitt l'amane murdaI', pe caud a~elui botezat, de 10c, ci mai
curat decat razele s00rellli; ~iceia ce era cand s'a nascut
10 incepllt, aceia7i a devenit a,cum prin botez, ba inca
eu mult mai bun. Caci se bucura de Duhul sfint, care
din toate partile il Incalze~te 9H spore~te sfinleniea. :;;i
dupre cum carli:{ tbrniferul sau aurul, il . fad curaL<;;i
frumos Gala inccput; lot a:;;a $1 Dulml sfintea intr'o topitoare curatindu:.1$i lamurindu~le prin botez, Ii curatapacatele, fikandu-I mai .curaL si mai straiucit decat orice auI'.
Dm<ii de aiel apostolul iti anita ca $i invierea trupurilor este demna de credinta, did daca pacatul a intradus moartea, apoi atunci cand radacina a fost uscata,.
nu mai trebuie a te indol de lac de perderea fructului.
De aceia spunand mai 'ntai de iertarea pacatelor, la
nrmii marturise:;;ti 9i de invierea martiIor; - dela aceia
tlind c.ondus la aceasta. Apoi fiindca numai numeie Invie rei nu ajlmge spre a arata totul--cacimulti inviind
din moItti, sau :dus iara$i. (au murit iara:;;i) ca -cei din
legea veche, ca Lazar, M cei din timpuJ cand Christos
se- gasa pe cruce--poronce~'e de a spune caCr~:li $i
in vieata ve:;;nica, ca astfeliu sa nu banue$ti de Iocca
dupa acea Inviere va mai fi moarte.
Aceste cuvinte amintindu-le Pavel zice: "ea ee

vor face eei ee se boteaza pentru eei morti"?

Ca daca nu este lnviere, zice, apoi toate cuvihtele

acest.ea sunt ca 0 scena de teatru. Daca nu este inviere
cum ii vom indupleca a crede in ceia ce nu Ii dam "?
Precum cineva ar poronel a se f;Jce un inscris, in care
sa se aratc ca a primit cutare :;;i cutare, iadi cele trecute acolo sa nu Ie primeasca, $i la urma dupa ee a
iscalit sa nu i 5e dea nimic - caci ce ar putea face eel
ce a iscalit, fiind respunzatoriu, de~;i n'a primit ceia ce
a marturisit ca a primit "? - a7a $i aid apostolul vorbe:;;te despre cei botezati. Ce vor face cei botezati, zice,

iscal~nd. pentr:ti invfer~a Y'upurilor celor morti, dara

neprlml~d ce~a ce au lscaht, ~i ramfmand jn~elati '? De

. ee atunCl

~al. era

nevoe de aceasta marturisire, daca

nu urmeaza 91 fapta)) 'Ii

"Pentru
ee darasinoi
In tn' f
';'1'"
.

~P0S:11T?

neDrime1duim~r~t.or,
jc)

'."" . ." . . . . . . .

-.)

.",)Jeie . mDt, pre iB,llda voast,I'a" .

care am Intf"u ChrjstOSlisus DomnuI. nostru"
v_C''-'_~.' . ~,Jl,,,e

~Vers< ~o. _31). Prive9te iara:;;i, de unde se incearca a

mvedera do~pna sau cre~in~ain Invie~ea mortiloI', adeca
dela~ votu~ s~u, sau mal arept vorbmd nu numai dela
a~ ~au, Cl ~l dela al celodalti apostoli. Dealtmintrelea
mCl acesta nu este un lucrumic de a introduce in
c!leslil! ne 9i p~ dascali, ca pre cei 'rnai bir;18informati,
~l .carl 0 :;tram aceasta nu numai cu.cu'lintele, oi si
ch.Jar ~u taptele. Tocmai de acei.anicjn'aepus e1 cit
9~ nOl ~m crezu~ w;;a, cacinu era deajuns aceasta de
a:-l convmge,,:-- CI PlJr:e de fa~af?i dovada faptelop, C8,
~l cum pareca. 3,r f! ZlS: 1\. v~ marturisi a,G"Basta cu cu-
vinte, po:.rte ca vi s'ar par-ea ca nu e nimic demir-atdara cand va prezentam ci1iar ~i dovaaadin tapte c~
ati mai avea de raspuns'? AUziti, deci, cum acc~sta
-dog~~ noi 0 marturisim >7i prin faptele,adeca prin primeJdllle noasire de pe fiecare ziJ). 8i n'a zis eu)}, rj
"no~ " luand pe Janga dansul pe toti apostolii, c~ c~r-~
ocaZTe el s~ 7i uITlHe7te, Inaceia~i lImp :;;1 cuvantul j'1
f,,:ce 'yred~lC. de crezar:e. Ceil'Ci avea de spus r :lice ~
ca va amaglrn pre VOl, propovedllindu-va acestea :;;1 ca
expunemastfeiiu de credinti din sla va de~art:~? 'Dara
nu va lasa a vorbi aE;;a pri'n1ejdiile cele suferirn. Caci
cine ar vOl sa se' priinejduiasca de geaba ~i tara ScOP '?
. D~ acei?- ;;i ~i?ea: nPentru ee da ra ne primeJdUlm 91 nOl ll1 tot eeasul"? Chiar de ar vOl
cineva .sa fad ~cea~ta pentru slava de:;;arta, totu9i odata
poate $1 de doua on ar face-o, insBJ nu in toata, vieata
ca noi; caci noi intreaga noastra vieata am petrecut-~
spre acea.sta.

"In. toate zilele mor; --- ma jur pre lauda

1) Nota. l"articula N~ in limba elina este un adverb de

afirm!1r~,

de juramant. A~a dara traducerea acestui pasaj ar

-trebu_i sa. fie: in toate ziZ.ele mar, mi't jur pre laucla voastri't .. ,})
adeca CeIa ce a spus mal sus, 0 intare~te cq juramant.
.

572

OMILIA XL

voastra, care am intru Christos lisus Domnul

nostru (I, intelegand prin expresiunea lauda,procopsal a lor, progresul ce-l facuse in credinta cre~tina_ Apoi r
fiindca. a aratat c~ s'!nt multe pr:.im~dii princare dan~ii
tree, Cfl fin cumvfl:-sa . sc - Greflda~[t e1. sp-unB aceasta
ofU'l,nd, parec:aar zice; nu numai Clii1n rna ,inf,ristez
o8nt,pu' aceils; a, d iDea rna, (7i bucur ca patir{les;edeac:esi ~a;
i_I<.~l1tTIl vol. Op.(;i, indoit. t.rAhuie a, m;'!, rf:iil.ndr'\: si dj.
pentruvoi rna primcjduesc, In acela~i timp :;;ipentruca

, va. vacIprogresand. Dupa aceia el face ceia ce obi:;;nue~te

peste tot locul, adecaca dupa cc a vorbit lucruri

urma. pe toa.te Je atribuie lui Christos.
Dara oare cum moare pe fiecar'e zi'? Cu buna lui
vointii; ~i ca era 'pregatit spre ' aceasta. $i de ce VOl'::
h~t8accs tca '?Urzind:;;i prin asemenea cuvintc_idcia
de invierca mortilor. Cine ar pretera, ziCe, co. sa 1n--dure atatea prirnejdii, nefiind inviere ~i nici vieata viit03.re'? Daca cei ce crect in inviere, i?i deabeft s'ar primeJdUl pentru dansa, daca n'arfi destul de cura.jo::;Jiap01 .e u atat pIai Ell!-lt ,~el.. ee p~ c~ede, nu' a!' prefer~
sa sufere aWotea, prlmeJdu, . ~1 Inca atat de grozave')).
Dara tu prive~te, cum cate putin el a facut intinderea
~i sporirea ideii, caci dupa ce a spus "ne primejduim" ~ ~daos imediat: ,,:in totceasul" apoi"in
toate zilele", apoi ca.. mi numai "ne primejduim"
_d _;;i "mar".
- Mafdeparfe apoi e1 araia ~i ce jeliu de, pr-imejdii
a indurat, zicand astfeliu: "De m'am luptat ca un
om eu hiarele in Efes, ee folos imi este" eVers.
T\
~ ~X va..!
~~ ~~
D'e D";"'I1"1
l"p
" t..,t
"'"
JJC.tl
t:i c~
v ,,~
vclJ SX
a. Zl'C X '
,u.
<.NVC\J
un om" '? Aded cat ffii s'a cuvenit ca om, m'am luptat
cu fiarele; caci ce este, daca Dumnezeu m'a rapit din
acele prirnejdii? IndH eel ce mai ales este dato['iu a -se
ingrijl. de dan::;Jii, sunt eu, care am indurat atatea pri- mE'jdii, ~i n'am primit nici-o resplata. Dara daca nu
va fi limp de plata, ci tl)ale cele ale noastre sunt marginite numai pent.ru tirnpul de fata, apoi at unci noi
suntem in mare paguba. Ciici voi ati crezut fara nici-o
primejdie, in timp ce noi In fiecare zi suntem sfa~iati.
Acestea Ie spunea, nu pentruca n'ar fi aVlll nici un
folos chiar in a patimL ci mai- cu sama din cauza slaba": ciunei lor, ~i pentru ca sa 'j intareasca -ih q~d!!I1.a iIi-

marL

. , " \ 0)
u~);'

)a.

Q,

a..",~

, ~.J_

.1. ......: .L~

-_. __._ ._._- ----_._-

--- ---

OMILIA XL

- - - --

- --

573

vi~rei; nu doara ca ii alergau dupa plata, fiinddi Ii

era deajuns plata aceia, ca fae ceia ce e piacut iui
Dumnezeu. A9a ca atunci cand el zice: "lara de nadajduim intru Chr'istos numai in vieata aceasta,
~

.- _ ;. -.!,.... v 1 _

.:

-1-

-. ~ L

.:... - ",",.

iiH.:t.l ':.::Jc.aiv=?i ' CL~:~li.ci)J

.-- .,.

. - .~

i.;{;~i ijij,lileiill

'

4 "

If

SUfll;'e rrl 0 spune

;f; {l~~~~JU~~'~~~~~~~~:~: ~tf~l\rl~~~cl~~~~!DI~~~~,~R{~~:~~e;te~~~l~al~i~~

oJ"_\'

1.

PV5VL <.'l.o1.l1U1 L

t;

_1.1.

..:I.&u,.

U.'-'.1~~1\"' .a..

.LVI

.\.....I~lJl

UJQ..l l;:Ch

plat~

a c~e~tinlllui. este de a plac~<'t necont.enit lui

Ch-r1stos, 91 cea malmare-- l'E:c-otnpensa ,este de a se primejdul peotru dansul-chiar l';li fara plata.
"Daca mortii nu se vor scula. ziCe, sa mancam ~i sa oem, ca maine vor mud". Aceasla expresiune esle a llnllia CaI'e ia pe altii in batae de ioc.
Dc aceia nid n'a s pus-o ea dcla sine, ci a ' ad us la mil lOG
zicerea. Pro!'ocl.11ui Isaia, e.are vorbind d~sprlC: -llldeiC cei
cazuti 111 .nesimtiTe :;;i d~nadajduiI;e,zicea aceste cuvinte:
"lara ii an fiicut veselie si bucurie, iungl1iind

~1 i~rt:An ,~l u):1.,

; C-Ct
0
~;-;
; .......... ;:( ......... A ~ . . . .~ . . .
,-=~'-?,.
. '"l n- .. Et~ ..-..,:,
y _ d """';' ......... U
~ .. Ct
~!.!ct!!Ct!.lLe
val L .. ULlj ~.1
7
h
'
~
. J!o....
....
A
....
.
-;
....
h
't~
1112]1,(1.8 m " ~ 5L .&1t ..t..Jrn1.,. ..ekl-

vit."".i
. -,C"'
v

sa

...

~ , !.,:pr_q, :.~ Jlln; ~. :- Zl{~2.n(1 ,_: , ~-- Sft ,

maine vommuri.~i clescoperite~sunt acestea

in urechile Domnului Sabaot, ca nu se va jert::\.

-VO\18. pi3.catlJl aces!:} pa.nE!. ee veti - rrmri"(IsEUa

i.~, . 13. 14). Dec], dadi cei ce -graiau acestea pe atunci,
$i inca. erau lipsiti deori ce iertare, a poi- ell atat mal
rnuh Gei de subdJaI'.
Apoi ea nu cumva sa faca vMba O'teoae, e1
starue$te mult timp asupra acestci absul'ditati, ci iara91
aducc yorba 1a sfi1tllin~. zidnd: _N u .. va inselati;
strica pre obiceiurile cele bune'voroele cele rale".
(Vel's. ::i3). -Acest.t'a Ie zicea, pe ' deoparte atingandu-se
de dan:;;ii, ca - deni~te pro9ti ::;Ji u$'uratici - obiceiurile
cele bune el a numit aici eu vorbe frumoase toatc cole
lesne de in~elat pe al~ii -- ial'll pc dealta parte fmpa rta~indu-i. de iel'tare pcntru cele de mai inairite, sprc
a-:;;i reveni in simtiri, ~i celc mai multe din pacateie
de pe atunci Ie arundi aSllpra altom, ca astfelill 9i pr-in
aceasta sa-i at raga ]a podi.inta. Ceia ce dealtfelill face
~i in epistola ciHr8_Galateni, zieand; "lara eel ee vi:i
tulbura pr.e VQl, va purta judecata, oriCine ar ii'"
(Galal. 5, 10).
--

Ilu'

574

575

OMILIA XL

OMILIA XL

~ Trezviti-v3:<?u dreptate, ~in\l gr~~iti" ('leI's.

34). LI vorbe:;;te a1('.1 ca unor oamem bet! si nebuni
fiindeao in adevar; a iotrunca cineva fii!'!i de' veste tot
cej~.Ge are 'i~~a?i,est~ f~pta unor.oameni beti $i nebUili, ne mal vazl,1,nd . B,rnIC . dln Ce];1Ce vedeaumai
'na intci ~ineHla,i r:re.~flJld ,a.Ci:;]P,(l., .pe e<:\ re CiJ .Ptltin rnai
'nf3;iti~j~,_ - !_e --IT;.~rtfl_r:i.~1::~:~,:' [~?,ta.- ~.e : -vp.~.:.,s.~ : tiG~\:-- ;~f~;ll._ (lrep.:'
tate" 'r Adeoa Ia ceia cees'teiniriteresul lor $i folo- '
siloriu.Cikj::oe poateca cineva sa fi~ 1n trezvie cu noMeptate, d~nd -oe pllda eLestcQc$tept Irl Clauna sufietulu},
sau. Binea zis--Ell adaogand "sa nu gre$iti", aratand
ca de aid este izvorul necredintei lor. Dealtfeliu in multe
locur! dii a se fntelegeaceasta,adec[l ca 0 vieata stricata
totdeauna na~te cr~dinti . r~le, prpcum de pilda acolo
,uncle zice: "Radacjna;:~!,ut'uror talelor este iubirca,
. de a!'girit, ..pw'cate'tlhH. poftirJd~o au ratae,it cliri

pe drumuri, ci ~i cei stapaniti depacate urlClOase. De

aceia: ~i catrauniia ca ace:;;tiia s'ar putea zice cu dreptate ), trezviti~v:1", ~i mai Cli sarna, catra cei ce au
capul buimacit de lacomie, ~i cari rapesc rclu avutuJ
altoea. Zic tapesGrau;fiindcae.ste :;iraJ)ire' ~bu(d;i, f',l-pire:;\. ~e!'uriJor, r.ic,. e~.re ell nirnic nu vfttiirnv,: In cein.
ceprive9te -a:verile age~t.~tredi.'~?~r0, at!pci~to ~l . dgr
vina dneva bogat in .altmod; daGii 'Xl1ut Ititaiu l}a'satacit pe ' a1tul" pe cand cu cele duhovnice!';lti nu estea~1'l,
ci cu totu1 din contra: nimeni nu . poate devel1i hogat,
daca rhai intain'a fmbogatit PI;) altul. Di:i.ca nu vei fo10s1 pe nimenL nu vei putea deveni bogat. In cele trupe:;;ti imparta-$irea sau transmitel'M lucrul'itor, aducc
irnpu~inarc, pe cand in celeduhovnke,;;ti 0 'asemenea
imparta$ir'eaduce tJl~ sporire (nJ.. wvlJ.'> [J. 6v) in Jucru!
'transrnis,$t a n'u trans'(iYite aHora aduce tocfl'iai--e rna.re
saracie,$i eea mai de pe urm~ pedea,psA. l\Cest fapt l!
dovede~te eel ee aascuns talantllL in pamant. ee! ce
are euvantul intelepciurlei ~i-I tl'ansmitesau il imparla,?e~te _~i altuia, acela i~i mare$te averea, facand multi 1nt.elep~i, iara eel ce ascun.de darnl sau, se Jipse'7te singur
pe -sine de avere, 'neca$tigand folosinta nelor multi. Si
iara$i, eel ee are alte charuri;faeand bine multora si:a
sporit darul, $i nici el nu s'a lipsit prin aeea imparta$ire, in aeela$i timp $i pea,ltii i-a umptut de darui duhovnicesc. $i, in fine, In toate cele ,duhovJ'lic8t)tl, aceasta
regula remane neschimbala. Tot asemenea' i- Dentru
imparatiea cerurilor; cel ce faee multi tovara$i cil aansul
pentru imparatiea lui Dumnezeu, de aeeasta imparatie
el se va bucura mai mult, .,,--pe cand eel ce nu se sirgue$te de a-$i lu80 nici un lovara$j chiar ~i e1 va. cadea
din multedin aeele bunuri. Ca daca inte1epciunea lumeasca nu se eonsuma, clliar de ar rapi-o cat de mUlti,
$i nici me$te$ugarul nu $i-a perdut me:;;te$ugul facand
multi me$teri ca _d a nsuI, apoi cu atat mai muit cel ce
rape$te imparatiea lui Dumnezeu nu va face mai putin,
ci toemai atunci vom fi mai bogati, eand vom ehema
pe multi Jaaeeasta.
Deei, iubitilor, sa rapim cele ce nu 5e eonsuma, :;;i
care inca se inmultasc fiind rapite. Sa rapim pe ace!ea,
care uu all nici unsieofand (calornniator), nici ' un pizmuitoT'. Ca dad arfi 0 mina deaur, eare ar avea un
izvordin care ar curge intr'una aur, $i inca cu atat
mai mult ar curfl'e, cu cat ar fi mai mult scos, :;;i

01'edll1\a" . (1: Timoth, b, to).

oarp"ar"
t i t'l ],,;
l') Ltu1ne''''
.
<
~ '-:
11 a U 'n'Dc
v
u ,.,
"u.no$v,n
:zeu; spre rm;)]nare voua graesc". Privste cum ia':/.'r--- . ." (:a"
'-'

;(L

'.

.$-

;ra~i

arunca pacatele asupra aitora, caci n'a zis (cit aveti

necuno$tinta lui Dumnezeu ci ),oarecarii au necuno~tinta". A ou erede in inviere,este a nll cunoa,;;te
puterea cea nebiruita a lui Dllmnezeu, ~i Care este dest?iniea spre ~ toI3J,e., . tiin.oca . dad din cele ce nu sunt a
facut ode ce sunt, apoi cu atilt ma:i mult pe cele desco.mpu~e va pulea 'sa le 'readuca la 'Yieata. ~$i fiind ca i-a
atms roarte tare panaacum, :oi i-a luat dealbineJe in
bata~ de j09, aC!lza!1du-i p~ntru ' g:;strimarghie, pentru
u~uralale -~lnes1mpre, apOl ma,ogaindu-i de cele vor~
bite!, ~ice: "spre ru~in~are;voua geaesc", adeca spre
a va mdrepta, spre a va remtoaree pc calea eea dreapta
spre a deveni mai buni, Bind rU$inatb). S'a temut ca n~
cUInva lovind mai muli decat trebuie, sa-i faca de a
fug! de credinta cref;.tina.
I) Acestea credem ca s'au fast zis nu mimai catra
acela,ci se pot zice ~i astazi catra toticei ce patimesc
de aces tea $i au vieata conrupta. Oici nu numai cei.
ce aucredinti ra.le se fmbatii ;;i se fmpleticesG mer-gand
1) Partea mOTaUi. Despre a nu aveil cineva multe slugi, ci
mia san dowl.$i contra celor Imindri. (Veron).
.

576

OMILlA XL
OMlLlA XL

ar fi ~i 0 alta mma ce ar avea aurul ingropat adanc,apoi de unde ai vOl oare sa te imbogale~ti ~ Oare nu
de acolo, de unde se scurge aur mult, ~i nueste niei 0
pizma ~ De sigur ea de aeolo. $i ea sa mi ne inehipuim
<l:ceasta!1~mai eu vor:ba, ganditi-~a ?'i c~le ~ vo~bite ar
fi cu prlvlre 1a aer 911a soare, El bme, w.ta ea aceste
. d ow'iel~me tlWsunt' rapile de toti ~i de toate, ~i pe
1.0a.te It=:ilrnple. Acestea, fie ca s'ar bilcura de e ie oal'n enb, Ft;:1 c}i nu :,;'ar bUGuta, reman aeelea~i neiinpu~
tinate, pe cand eeia ee eu spun esle eu mult mai mare
ijimai prin cipal, cad de pilda in~elepeillnea duhovoiceasca nu ramaoe -aceia$i thod tr'ansmisa sau neLransmisD. aHora, ci fiind transmisa sau jmparta~ita altor-a,
ea inca mai multo spO('e~t.8 . Dara dac,a eineva nu prim8:;;te cele spuse, ci incape langa saraeiea celor pam antCflti ~i-- a mai adaos rapind $i pe celernici,cel putin
a minteasea-:;;ide ,hrana manei din pustie, $i teama se de
pilda pedepsei. Ceia ce s'a intamplat atunci cu mana,
aceasta S8 poate vedea :;;i eu eei ee cauta a se folosl sau
a a yea ceva mai multdecat trebuie. A~a dara ce s'a
..1J.1tEt111plat , atunei ~ _.VierI11i. ] zvorau . :;;i Jo~nea:udiQ cau.za"
. lacomieLTocmai a;;;&. sejnt8. mpUi .~jastazi cu. Iacomiea.
$i dezmerdarea multora, eaci masura hranei aeeia~i
esie penlru toti, de oareee un singul' panlece-umplem
pe eand murdariea sau escrementele ies maimult dela.
tine care te imbuibezi. ~i dupre cum atunei eei ce stran.;.
O'eau prin caseie lornii:ii rnulta mana, decat eea le- \
gUita, nu strangeau mana, ci mai mult viermi, tot a~
~i cei ce vietu('se in mancari$i betH j~i agonisese nu
dczmerda ri mai fiuIte, ci conruptiune mai multa. :;;i en
toate aeestca, ace:;;t.i din urma sunt eu atat mai rai decat .cei dintai , eu cat aceia piitimind pedeapsa 0 siilg uradata, s'au cumintit. la urma, pe cano aee~tiia in fiecare
zi iotrodueand in casele lor acel vierme eu mult mai
primejdios ea viermele din mana, totu::;;i nu simtesc
nimic, ::;;i nici nu se maj satura.
Cum ca taptele acestora se asamana eu ale EbreiloJ>
din pustie, in eeia ee prive::;;tc munea zadarnica, pe
e8~nd in privinta pedepselor faptcle lor VOl' fi eu mult
mai groza v pedepsite, tu gande$te-te la urrnalorul fapt.
Intru ce se deosebe~te oare bogatul de sarae ~ Oare nu
un trup are $i e1,? Nu un singur pantece hr!'ine::;;te }~i el f
eu ee dara prisose9te pe eel sarae ~ Cu grijile, eu eheltuelele, eu neaseultarea de poroncile lui Dumnezell, ell

-=

577

~~~!upe~~a ,trupului, eu va,tamarea sufletului. DeeL CII

'::'~t:;::,tea Guvar9~$t.e boga;tuJ pc sa rac; zbuciumandu-se
::;;1 cum par~ ca ar avea _de umpiut mai niulte panteco
><" de ~Ul.nva ar spun: ea <;tre mai mare trebujnta, sau
La tre .U18 a face mg.! m arl d lGltueli. ,(Dudi zi " : ' u ' I'
a('lJ ~' a " r'e -a .'a"s
' C2." U.m.,
' v I I , l-;
_ :.,:. u: .. " . ~ I ' .. pun.dIi:
pilJ m ulte.' oiini eee ", ,,ald.

ca

~~~.~~ ~~e ~Jlfr~1~r~~j~? ~[~~l J~iU ~~:~~, ~i~g~;.t~~~ Yf;-~~ ~~~'.~~

;a,!':lAllOi .t~ebuie ~ ca.uta n'umai st~ictul ;~~~s~;., "totl;:S~=

.n~ .._~: ~~ ~n servlt?rI. ~Ce ne~oea"te 5ie a avea., rriulte
SIUgl .. ~~e1 un~, fhndc~ u.n sl~.gur stapan are nevoe d e
ura
sluga numal
"'l - maldff~r:Jt.
vorbind
do'1:;;1
" t rd
~.
o.V.smg
~
.
..' y
.
. ..,
s ap:;tlll;-S8 ~ot SIUJl eu un smg ur servitoriu. la ra daea
erez1. c~ aceasta ,e~te greu lueru, apoi tuga nde~te-tc
la" e~l . <.;:~ n~ al~ . .r:J.~_I-~ ~sl,u~a, :;;i totU$i so bUClleii de mai
le'-'!llC:l~"::,,e ,Ug llJQ .1:.~acI vu:nnezeu ne-a, li'isat destul de
de:,;tomlCl
'nea .,s'.. " .
olu' Si d'spre. stuJua noastra J~a
J
1 sprc a aproaP;::,; ~~ : ,; ~~~ . nu<. y~ezl, ~ap~)l as~ulta pe Pa vel, ca r e zice:
>;,,,

-'

,, ;:::"L1~ Ull V lJl . ~U~!, Catrebllor

__ .
> ':-~_~ ' lH t; Ll Wl!l:::, g,u stUjlt

n n..

_ __

~11 "V"\. 1-

~-

, \Fi;'-J.l-t._.. 20:--B'.!).

.~

~~

mele. si;

:l
--

(~p.l()pil
- ~-

...... :"'" '-""

m<inele acestea."

,Ap1l.~~:;a.. d~sea;~l!l;rfiei ~i

'-'t;1

~ied:llic .

~e.7ee~u~1 ~u :se rW;ilna SlUJlnd--mllitGffi~--tl:t-d~-nu-

(;ar~~tl .Gup.a tme .?d!oae de slugi, 0 consideri ca eeva .

0:'lomstJt, ~l nu i;itl1 ca Lo<.;mai aeeasta este care 1e ne
cmste~;te
Dllmne7(>u
",. .manl
~ .. ' .. .'? Fiindca de ac.eia
.
--- ~~ 111 -a..dot
"" .,,1
~l PJc~oare, .ca s~ nu. av:em .nevoe deslugi. N-u di~ c~uz~-ne~.o ~l ~~~ . ~~tr~?us~lug.ile, fiindca atu Dcj lmpreuna eu
Ado,Ir. !:i_a! Ll V1aSn?U1t:;;1 sluga; -:-ci este mai mult cert~rea paeatulUl, osanda neascuitarei. lara Christos vcmndt 1l1) lun18, a d~~ie~at ~i aceasta, Clupre Cll m zke
~pos.,OI~,': "lntru ,-,hrlstos Iisus nu este rob sau
::>lO'?dd (Gala,t. 3, 28). A$a .ca Sluga nu este trebuitoare,
~c:;xa,.,: e su~va esto trebUltoare, apoi una nurnai sail
~'::' ,:lUlt..uoua .. Dp: ce aeea droae de slugi'? Dupre ' cum
vlflzat~)rll de 01 ~l ~e r?bi ~e gasese Inainlea acestora,
tot ~$a se~ preumbla prm targ eei boO'ati ea droaea -de
SIUgl dupa dan~ii .
b
. D.a l'~- sa nu mEl;i ~u.ngesG yorba; fie ~i al dollea servlto.r' lar~. ~e eumva It! ?-dUlll mai multi pe lano'a tine.
a~Ol ~ o. faClaeeasta nu dill cauza filantropiei ~i fi;nd
~.tapall1t de I:r}an~rie; 9~ei daca ai faee-o aeea~ta in~ri
Jmd~-te d~ dan~llJ ~.~l In..treb~i?J~ ni~i ,pe unul in slujba
ta, e1 dupa eel-a. ,-,umparat I-a] Illvata oare-care me$J

~t:::O~R

578
te~ug,

OMILIA XL

ca sa

58

OMILIA xLI

poata folosi, $i l-,ai lasa slobod, Dara

ca~d

Ii bati, sau 11 pui in fiare, 11u mal ~ste yorba de fi}a ntropl~:

$tiu iubitilor, ca sUflt greolU celor ,ce rna, as?ulta"

. insaces~ft'td sp\'(~ aceasta ,SUfit. pUcS,:;ll fiU v01y mce,ta;

~~, :'lgt~e,f~,~lt;l~~lg~ ._d~.C~~l.~~{~j~-. ~~~~~ie~~,~~F~,.-{;~~'~~C~

mele. l3eci deCt te psr'w:'-,l pi'Hl "a.g Du ",':..u ~dv at.t",,:

tine'? Nq ~urriva te preumbll. printre feare s~fbatece, $1
- CEt aiungi pecei ce te ' a,taca'? N'-,!. tc ,t:m~; ;:::a aU te v~
mU$ca nirneni ~intr~_ce} ~e .uD?-bla pc jangatme.t?a.t~ ca_
consideri ea ~ m~ulL~ '$1 l.n,JC:Sl,!'C de a ~erge pe JOS I,n~~
preuna cu totI cellaltl'? $1 cala nebum~ n:1 ~ste ~lCl ,
Cata dobitocie! cacaltil ce merge, pc l~n~a tme sa n~
crezi Ga, 'ti aducei!1su.lta ,say k'1Jo~~re, lara: o_m ul ~ac::
n'ar merge departe de tme-::.cu ,rr}ll, de Dg :;il ~a creZl ~a
t6-aneoinstitl De Q8 ,ai e li tme %)\]8;1 purtatoaredE! t?eb~
(,l x(Xl7!;Cl.to(J,<;; pa~o96zol)<;; sX.:-t~h .pu~tand~-te '01 9~I hber~
ea e\.l ni$te robi, sau r~~,?-l Dlc~1e ZlS: tu msu-,i1 tral?~ m~~
necinstit ca ori-ce rob"? F undea celce arccu SlOe . ~ ast~ehu.
de trufie, este rna.i prejos de ,oriee rob. De a.eeJa ,eel, c,e
sunt robiti de aceasti patima uricioasa, nu vor Jedea n~-cl~
odata adevarata libertate, Dara, om~le, daca voe:;;tl ~
alunga ceva de langa tine, sau de, a impmg~ cu, coteIe, apO!
nu pre coi ce trvec pe l~nga ti,ne, el ,t,rufiea ,dm .tme alung::o,
9i au prin sluga; eLIn~,ln twe}flSu~tl, nu prm toe.?g~} ac~sta,
ci prin --eel dJlb0vIlicesc:. ACtl-msluga ta al!Jnga ~llmpl~ge
ell cotele PIe cei ce <?~lator'ese pe a~ela$~l d~um eu tme:
lnsa pe tine te alunga de sus prostIea, mtr un mod m1l:1
neclnstit decAt cum alunga sluga La p~ apro,apele, ..l?oe!,
ciaea seobCYrtnEl-u te de pe Ga l vej slllnga-opr1;IL-u~ll,ll.n~,
. vei sta mai 'nalt ceva, $i tevei a$eza pe Sl??-tl mtr 0
cinste mai mare, neavand pentrll a~east~ DlCl-O nevoe
de sluga, Cand tu !ii09- _pu!TIp~t,at. pa$e$tl re, dr~m Cll
capuiplecat, atunCl calaLOI'8$t1 m ca:ut~ ~m}lmt811- car~
te ridica pan a la ceruri, Cll cai j'nar~patl" l~ra daca .ca~l
din acea diruta $i treci In cea a ,m~ndrJel, ~u ;reI sta
mai bine decat e8l'$etorii ce se tal'~sc p~ v pamant, ~a
inca eu mult mai rau, :;i mai vredm? ~e Jaht.:
ace1a
betejirea trupului ii sile:;te de a s~ !arl, pe pamant, ~e
~A.nd pe tine boala mandriei. Cael., ZIce, tot eel l:-e

P:

J)

se inalta pres,ine... se va,

\.,0,

sm~r!' " . (~~th:. 23, 12):

Ded ca nu cumva sa no smerlm, C1 sa n~ maltam, apo,l

sa n~ suim pe acea lnaltime, Caci numa!. ~a yom afia

579

o?ihnasufietelor noastre, dupa cuvantlil eel dumnezeesc,

-$1 ne yom invrednici de cea mai fnalti .;;i adevarata
cinste, C~riea fie c.a .cu . totii sa ne in:vrednicim,prin
charui ~1 fllantrO[!lea 'Domnului nostro Ibu:; Christos .
.caruia se cade slava in veb. Amin,
.
. . ,

OMTLIA XLI

"Ci va ziee eineva: cum se vor scula mortii

~i ell ee trup vor veni? Nebune! tu ee sameni:
nu ,invieaza, de nu va murL (Cap. 15, 3G. 36), .
,

F:'i~nd , a'p?stoi~l 'pret'-,!.tiod~ni

to,p:te bJajin -;;i

lini:;;tit

1l~ vorna, alC] mtr~~ul?1a~a _malmult::. aspl>!m~ lHcuyant,

dm cauza absurdltatel cel01' ce combateau mVlerea rno!'til~r, $i .nu~e mu1tame.;;fe nu~ai cuaceasta, ci pune la.
mlJIoc ~l ratlOnarnenterc-Cum >$18Xempie, ~tupand prin
aceasta gura ehiar .;;i a celui mai iubitoriude C6arta, Mai _
sus. a fost zis:
"Fiindea prin om a intrat moartea ,
'".
prm . om ~l mVlerea", aici insa dezleaga aniitezaintrodusii de .Elini, $i prive:;;te cum este taiata lara.;;i}!m.n.:w: CRee
acopereab~~ueaIa, ~aci n'a zis:, {(veli zice)) j ~i~ .Rune in
mod nehotarltpe cm ce contrar1eaza, ca as1tellu fn Ii-.
ni.;;te facand uz de tarie in Cllvant, sa nu ioveasca. prea
tare', pe, au<;!itori, ~i pun~ Lloua ~edorner-iri deodal a ; mo.:.
dyl,lOvlerel tn0-ftJlor, _$1 felul sau caJitatea trupurilor,
--eae1--pe-n-trll----am-andoua-- a-cestea-eraa WI heaomerire, zi;:
cand: cu~ se va scula cel discompus f .;;i "cu ce trup
vor vem"? Dara ce va sa zica "eu ce trup"? Adeca
cu. acesta discompus. $i - conrupt, cu acestadeja lmpra$tieat ~i ratacit prin pamant, sau cu vr'un aHul ~
Apoi aratand ca ii nu cauta a afia ceJe indoelnice ci
cele marturisite dp Loti, deodata respunde mai int~pa,
toriu oare-cum, zicand: "Nebune! tu ee sameni,
n~ invieaza, de nu va muri" ,- ceia ce ~i noi obi~~
nUlm a face, cand e yorba de cei C;3 ne contrarieaza
pentru lucruri-marturisite de toti, Dara de co oare n'a
alergat deodati cu yorba la puterea lui Dumnezeu '?
Fiindca vorbe.;;te cu cei necredincio:;i, caci cand yorba
-

--

'

'

581

OMILIA XLI

580

OMILIA XLI

. -- --~- -.--- -------- --.

lui este indreptata catra cei eredincio~i, nu are nevoe

de rationamente puternice, De aceia zicand aiurea: "Ca.-

va schimba trupul smereniei noastre, ca sa se

fa~8, In chipul trllpului slaveilui" (Filipp. 3, 21)
;;;t :artctanll ,:eva ITmimu!t decal lDv.ierea, n'amai pus
inaiD le excn;ple, ei In ioe,ol ori-carei dovezL 01 a ildus.
18. il1ijioc pULe'i'ea. lui Dumnezeu, ad;'iQgand f;i zic~nd:

"dupre iucrarea puterei ce are el, de a. supune

toate(( ,. (Ibid,).
Aiei insa e1 pune --in 1l1i$care ~i rationamente ome o
ne$ti. $i fiindca mai Inainte a dovedit-o aceasta prin
sfinte!e script uri , In urma adaoge ' ~i acestea cu prisosintii catra eei ce nu credeau scripturilor, ~izice: "Ne:bunei tu ee sameni((, adeca: Dovada acestora oai prin tine insut.i, prin ceiece fad In flecare zi; ~i inca te
rnai Indocsti? De aceia te-am nl.lmit nebun, caei nu ~tii
tocmal ceia e.e facipe fiecare zi, ~ica ~i tu fiiod pro. vocatoriu al Invierei,.totll~i de 'plltere~ l.ui Dumnezeu te
indoe~ti)), Deaeeia luir'tin mod tbarte repl'ezc'ntrrtif
(zP!fG.tt'l.G)<;:) a zis: ,;Tu, ce , sarneni", adeca, tu mLi-_~
ritorule, tu eel perdut , $i prive;;tecum face u.z 'ue cii- .
vinte potrivite in chestiunea de fata. ".Nu invieaza, -
zice, de nu moare(, adeca'lasand deoparte cllvintele
euvenite semintiior, ca de pilda . ea rasar, IDverzesc, .se
usuca, putrezasc, se deseompun, etc., e1 a:'combinal cuvinte
pot.rivite trupului nostru, ca " invieaza ", ~i "uware",
care prioeipalmente vorbind, nu se intrcbuintaza VOl'bind de seminti, d de trupuri.
Si n'a zis ca dupa ce moare. tra-ieste, ci ceia ce
este lnCa mai mare ~i mai principal, ca deaeeia triij~te,
fiindca moare, Ai vazut,- c8ia ce pururea spun - ca e1
duce cllvantul totdeauna la, eele contrare, cad de pilda
aici, ceia ce dan;;ii seoteau ca dovada ca nu vainviea,
aceia tocmai el 0 da ca dovada ca va Inviea, Aceia ziceau: Nu va inviea, fiindca a murit, iara ellntorcand
yorba invers, zice: ~i eu toate acestea daca n'ar mud.
n;ar jnviea; ~i deci, de aceia invie<:lza, fiindca moare
Dupre cum Christos a aratat-o aceasta destul de lamurit r
zicand :"Gdillntul de grau daca-.cazand -in pa- '
lui ~~i '

mant nu va mud, e( singur rent<tn~iadi de

va murL IIlulta roada aduce" (loan 1'2, 24), tot a~

ii'i Pa~~l luan~u-~i exemplul. totvde acolo, n'a spus ea

n~ trale~te, Cl ,ca ,,~~ m:v.le~~a" iarii:;;i luand puterea
1m Dumnezeu In sprlJInul Iden sale ~i aratand ca nu
natura parr!antului face aceasUi in~iere ,ci ea singur
Dumnezeu face tofuL
'
.'
D"r:'l,N ,-V",
n'u'p
ip C' e )
'. 1
" 1
.
.' , lle.
I ' a pu:~
.a m;j.OG
:71.
8x(;mplu '

U.

eela c~ e).r~' . "!":1f!.1

HT;!":I0P1i:.'::' ~; n::~~i.: .d:: .n.oi, a.-deta spe-rfnf~

,. saU&imlilFl noastra o n1011 w :.;6i , l1inddi "'; Dastl"('e~

Ho:;t~tr~, j~j .,?-re ~neeputll:l tot in ,strk~ciune ca ....;i na~t~r~a

gra.!lim ?" Fllnd.c8~, !l~ era la fehu; CI na::;;terea graului e
ceva. m3:1 mult, q-el a;postolulc-<J.ut4 ceva care
fie eu
totul strl~at'vpep:tnd srerrna, sausarnal11a omului este in
-parte .~.tr}ca~a, ~1 ae aeem I?~ne)a ~ijl.oc grauntul de grau,
. lJe va~tIelI~ sp~r ~a ?mulm ~lesa ~hntr'un om viu . ~i cade
jara~;I 1ntro .rmtra VIe, pe eand samint,a de grau nu In truD
se arunca, Cl .In ramant. };;i aid putreze$te, ca ~i truplll
mort.
De acma ~l exem\:).uladus
'-'DO",Lll-)'I ' "'''te r"oJ"r>tc>
potrivit.
.
. de ""L
v,
'C~" .
,~'WV'J

sa

_, ' .

,,~,i ee sarneni, mi trupuica~e' 'va

. ' ca-~11D
--I- ~c-
, ~-.'-"1\- - , ,
~J ,i.L ,-,,1.1.1
(,vers ~ . .:)/ /.) ~_
. l...:,ele snii~p.
.:-1.- - ~ - i"TI~l
___ . .

v ....

S8,. sefaeEl

'rn :!:t lnt~- ..;.;nnt

a~ ....

-: :

-"

- - ... ~ .. ~ ..

V"-:""

............

'11
"-..I """

tlroi... 1'-'1.

~, vjre . la:' lntreba:re.~~- :,,:; ~llJll,se~. .l[(l~;2/~!J.l.a, illnrtii" 9 iara

c.ele de a~cj cu privire la n8$tiinta lor" ,CU ce trup

~or yeJ11 ',}),?-race va, ,~a zica: "nu - trupul care
"!1, sa ~~e. f~ca ~~m~n~ ?;~u paiul ~ntreg algrB.ului,
n!cI grall ,Il?~, ~\jvI, vurLa lUI nu mal este de Inviere
,c.lnd,e ITl:~QG)m ~~y~ere~, ~de?i' ce feiiu va fi trupul car~
Vex ,!Ovh~a' "-:-fla.0a. v~, l.1~<1.aGeSta;- sau poate mai bun ~i
m~l"stral_~clt, $1 amandoua I,e itt dela acela~i exemplu,
a~al~nd. ca va fi eli mult mm bun, Dar8,ereticii ne~tiind
?!ml,? dp1, ac~st~a, s'a.r in SUS ?l zic, ca alt ,trup cade
, ~n }?am:nt~ $,1 !'lIt, tru p jnviep,za,- Dar~ c~m ar. fi aJtlnc,'i
In, l~re , Cael mVlere~ cste a trupulm eazut ';'1 mort. Si
d1l;ca ~lt, ~rup cade, $1 altul invieaza, apoi atunci undo
e~te, blrmnta acea mill~na;ta ~i p'lradoxa contra mortii ~
C~el d~ l~c nu se Ava pnr:ea 0 moarte,a a inapoeat ceva,
dlO cem ce luase ,10 rO!?l~, $1 cum s ar potrivl exemplul ~u ~ele vvor~lt~? ~a~!_!lY ~ltavesentt se samana, ~i
alta, mVleaza, ,Cl aC81a';11 samanla ma i buna, Dara ~i
Chrlst?S ~cel.~~~ tryp luand, ~'a facut parga (Incepatura)
celor lllvlea,l, lllsa, dupre parerea voastra el a lepada t
aeo1
do, ,"'1'' ",.,u ~I'm;c
v vt UlI,
'. ~l' a' }'uat un altul."
v', trup ' v
u
n'~
a paca
- De<?l,deund~ este celalalt trup? Caei acesta este din
feclOara l\-farlca, darn aecla de ulIJe'? ,t\i- v-azut in cata

582

O~IlLI'\

XLI

583

OMILIA XLI

._---

absurditate se invarte;;te yorba aceasta a lor ~ De ee

oare e1 a ar:'itat ueenieului necredincios ~i semnul cuelor '?
Nu oare volnd ea sa-dovedeasca prin aceasta, ca este
ace1a~i .trup rastigni~,~i,c~ acela9i a ~i.invieat~De cf
se voe9w a se asemana lUI serrHml 1m lOna 'Pr'O!'ocul f
' l'Jueumv~, altql' ,3,' ..fest" lona{13.re ~a foet, ' j,r;!.!1'1i-Mt de , {~hjtnL
~iri :n18~re.,- ., ~~+., '?.lttil .i{.)t~t\':~:.~"fuhqa,t ,- ' f~ " 'pa.nl~,nt.~~ .' ~i . deq-~

oare zicea~ ,;8tl'1ca~jbjsericaaCea5ta; ' ~iin kei

zil~ 0 voiu zidi preea" (loan 2, 19)~ Cacipe cea .
strlCatar, adeea trupui sau, aceia ;;i lflvi.eaza. Deoaceiaa
~i adaos. evanghelistul: "iara ' el gra'e3. de biserica
trupului sau". (lb. 21.). Deci ce ya zica expresiunea:
"Nu trupul care va sa se faca sameni"? Adeca nu
paiulde grau, cacjacestl1este, $i nu est-e; acesta,fti~dca
este aceia9i esenta, $i nu este acesta, fiindcaeste mai
btlD,-r:e rm'iD8!nd aCf'l~.f1$} ese.nk~,insa mai mare devenind
in exterior,$idin nou invieat din acela;;i,-,-fiindca daca
', n'ar fi a~ , nici deinviere n'a1' maifi nevoe, de n'ar
'u.rrna sa fie mai bun dupa Jnvier-e. Caci, fn adevar, de ce
' $l-ar datima cineva . casa, dacan'arurma . ca sa cla' deascaalta: mai fromoasa:=;;i mai buna '?
Acestea deci, le-a spus apostolul catra cei ce credeau
ca trupurile vor avea aeeia$i stricaciune.
.
Apoi ea nu cllmva sit S0 banueasca ea s'a vorbit
;=n~.1 dt:;' v.r~l.ll1 alt }rutp~e.*:'B,Hc.~ fP::i.gll};l,. $! fnsu:;;i el er IInn.8Yl (Ul;Le:rpreta,~xphCi1) cete ,YOrblte, nepermit,and
audltorulm dea scoo,te alt senz.Dara de ce adeea. mai
este nevoe de vorbele noastre 1 Asculta::l l1il;1Lpe dfmsul
vorbind $i expli.cand ce va sa ziea: "Nu truptfl care
va sa se faca Sameni '''dupa care imedieat a adaos:

"ci numai grauntul gol, de se intampla de grau,

sau de altceva din celelalte". Adeca ,.Nu trupul
care vasa se faca" imbdicat a$a pr'ecum se gase$te in
paiu, $i nici avand eotor sau spic, "ci nurnai grauntul
gol, de se intAmpla de grau, sau lie altceva
din celelalte seminturi".
"lara Dumnezt:m ii da lui trup; pre cum

voe~te" (vers.38). Da !zici tu; tnsa aeole---este treaba

natureh). Care natura, ~ spune-mi, caci $i aeolo totul face

Dumne~eu,. iara nu natura, niei pamantul, ' nici . ploaea.
De acem $lapostolul invederand aceste elemente, lasa

la 0 parte .c;;i pamant, ::;;i ploae, $i aer, ;;i soare, $i mainile eulti vatorilor, $i adaoge imedieat: "lara Dumnezeu
ii da lui trup, precum voe:;;te". Deci, nu eerne lucI'urile ill. zadar, niei te trudi a afia cum ;;i in ce chip,
cand auzi deputerea $1 de vointa lui Dumnezeu. Deci, unde
e trupul eel strain '~ ' Cad e1 ~,eelasi .. trup lid-a, fl.J~a (~
atune! candzice :"l\Ju .trupul ertre v2, sa se Ofa,\ja
sameni" nu spune' doara Ca in locul esentii de ::leurn
va 111viea alta BStmta, ci numai ca va inviea mai buna, riIai
frumoasa.: "Caci fiecarei din seminte zice, trupul ei".
. De aiei ineolo el arata $i deosebiJ.'ea invierei ce
va fi atunci. Sa nu-ti inchipui, zice,- ca dadi sameni
grau $i toate grauntele se ridica in forma de paiu, tot
a~a va fi $i 1a invierea. mortilor. Dara mai ales canici
C.1l ,semintele nu 'se pastreaza aceia:;;i ordine, ci unele
sunt rnai de pret, :;tltele mai inferioare.De aeeia a si
adaos :,,$i fiecareia din seminte tfllpul ei" Ba
inca nu se multame$te numai cu aceasta, ci cauta ~i 0 alta
deosebire mai mare;;i mai lamuritii.Pentru ca nu cumva
auzind-ce~a ce a:rosplls--c& mortii vor iDyjea cu totli, sa-ti
inehipui ca cu -totii so vor--bucurade acel~a$i btlnuri, apoi.
el a pus $i in cele spuse mai Inainte semintele acestei idei,
zicand: 0lecai'lea-aTn-sen11nreL"rupllIel", dara mai
lamurit Inca arata aceasta $i In pasajul urmatoriu: l;Nn
tot trupul este acela~l trup" (Vers. 39). Ce spunsu de
seminti'? ziee; caei vom ad uce vorba in clie::;tj tinea aceasta
,;,i de trupuri. De aceia a $i adaos:"ci altuieste
>

trupul oamenilor, ~i altul tpupHl vitelor, ~i altul

al pe~tilor, ~i altul al pasecilor. $i sunt trupuri
cere~ti ~i trupuri pamante~ti, ci alta este slava
a celor cere~ti, .:;;i alta a celor pamante~ti. Alta
este slava soarelui ~i alta slava lunei, ~i alta
si"ava stelelor; ca stea de stea se osebe~te in
slava(( (Vers. 40. 41). ~i ce vOC$te el sa. arate prin
j

aceste vorbe ~ Din ce cauza dela yorba invierei trupurilor, a ajuns la slava soarelui ;;i a steleJor? De ce s'a
departat atat de mult ~ Nu s'a departat de lOC$i nid liU
s'a abatut del a chestiune, sa nu fie una ca aeeasta lei inca starue$te in ea. Fiirtdca el a adus vorb::t de 1nviere, apoiarata ell, mare va fi atunci deosebirea de

584
- ----

OMILIA XLI

slava de ;;i invierea este una $i aceia$i. ~i imparte totul

in do'ua: in cele cere$ti, ;;i in cele pama nte$ti. .
Cuin ca trupurile in vieaza, a a riitat..:o cli grcrur,-dara cum eEi nu in aceiasi slava S8 vor gaS! toate, 0
dovedeste de aiei. Dupre c'um a nu crede in inviere . Ii
race
p

.~
1
. ' .
trEtnC:.'f~.Vl';;1

t ' , ...
'
Ingam fa),
:.,o{,a~~
A

"

' . Qreue
,1
Cit~

~, 1 [1.

"1'-'
tv ~ se

, -

vor inv{'('!u niddp. HeeiGa~,i bunuri. li iaCeJene$i ;;i neIJasatc'ri. Df: ac:eia 8.m A.ni'ini l;'i. a(;i>.;t::.~ r-j.1e suntindrep~
tate : une]e ::=unf. dpsvol!,Dt8 ~i iodreptate inpasajele de
dinainte iara pc celelalte ioeepe acum ale indrepta.
Deci fa~and dooaceteci.in cei invieati - drepti ;;i pa"
cato~i - <::i la .urrnachiar acestc ' doua irnpartindu-Ie in
mult"e -aIt';; cet.e, arata, ca nici dreptii, ;;i oici _pad,to$ii
nu S8 VOl' inv rednid de aeelea$i, ca niei dreptii nu vor.
fi deoDotriva cu toti drept,ii, $i niei paca,to$ii .Ia feliu _cu
totii. A$3, dara el faee mai intai 0 sing ura impartire a
dr:eptHor $i . a pa,eato;;ilor; zicand: "TrupUl'i cere!;'ti,
si tl'llDuri pa,mant.esti" 1 prin trupuri pamante$ti ]as~"nd a.L se Intelege--acc~ti din UT'-O ?ft; iar~ r:~rin tru l?uri
ceresti cei cl.int~d , Dl.lpi.l. aceia apm intl'oduc? deoseblrea
dint;e Daditosi fata dealti paCalO$i,zicand: "Nu tot

trupUleste.' aceiasi trup, ci altul este trupul

pestilor, altul al paserilor, altul al vitelor": I?e$1

toatesunt truDuri, insa unele sunt In mai mare In,Joslre,

a ltele in 111ai Inica. Tot a$8. ~i In , vieat.a Jor , ~i chiar .In
sir- udur-a lor,
.
:;;1 dupa ce spune ac~stea, se rid ic~ i~ra$i la ceriu,
zicand: ,,~i alta este slav a soarelUl, ~l alta a lunei". Dupro cum lotre trupurile pamaote$ti este ?e6sebire, tot a$a $i intre cele cerc$tj , ;;i. lorit deose~lre !ll~
cum s'ar brodl, ci pana la cele rnai de pc urnla. Cac~
deosebirea nu este numai j'ntre soare $i luna, sau numal
Ilitre luna fa t.,l. de stele, ci inca $1 lntre stele rata de
alte stele ' caci de $i s ti nt toate in ceriu, totu$i unele se
imrj:lrta$~sc vd~ 0 ma.i ma~e,. alte)e de C!. ma.i mica :,:lava.
Deel,ee invatam nOl de alcI? Ca de $1 totI dreptll vor
fi intru lmparatiea lui Dumnezeu, n~ tot~ jn~ vs~ vo!'.
buclira de acele~i bunuri, precum $1 daca tOtI pacato~ll
se VOl' DO'asl In g\1eena,
nu lnsa cu totii VOl', suferi
ace"-'
.,.

lem;;i pedepse. De aceia a $i adaogat : "A!;'a !;'l m VleT'pa n'Ol"ti' r\1~" 1",,,,-.:/..'2') ('um adec'a I? In mare- 'deot:a
sebire.
.1. ' - '

L.1..l.'I.

J.

';14.\..11.

'

0.

,A,.

........

585

OM ILIA XLI

-_ .._-_.. --_._...._-- - -- -- -

Apoilasand aeeasta Yorba, ca dovedita indeajuns,

se lotoarce iara9i la ins1'i$i dovada :;;i:lamodul 1l1vierei,
zica"od :"Samana;..se intru stricaciune, 'scula-se-va
intru. nt:stricaciune,". ~i priye~te in~elepciunep. ~pos
tolulUl, Canfl pI vorbea de sarnmtl, g facut uz de aenu.
.
....
N
t
miri ce 8e a:tribuienu!uai t.rnp urilor, ziefird :,,1.11 ,il-

viEa.7.8.. . cla.c.a flU IllGUre " , i;::;';:-[t &ici v0:bhc1 de tr'u-,

pllri 01.' lotrebLiintaia e}~p r~E:Si~iij Cie :st; " cuvli7t nunlai ~eminturilor' zicand :

"samana-se intru stricacillne,

scuia-se':'~a intra nestric[tCiune". N'a zis ' odrasli~

va)) ca nu cumvasa ' crezi di este treaba pama ntului, ci

"scula-se-va". Sub denurnirea. de saman(a de aieL el
inteJege nu n<1$terea noastra cea din mitra femeii, ci
ingroparea noastra eea din piim8''?:t, descompunerea truDurilof' celor moal'te, terna eu alte cuvinte. De aeeia,
..' ~icand: "Samana-se inku stdcaClllne" sCllla-se-va
intru nestricaciune", a ada.ogat : "Samana:se intru
~ necjnste,

. scula-se-va,int.t!l siava':

(Vcrs. 4:1). Tn c..3,

n'au trecut bine teei-zite i de ' zile'--9i totul este pprclut ;

trl1pnl . -nu mai -p on-to fi stilpan. pc sinc~ nici iIjae~r pe 0
zi. "Samana-se intru sI2,ba,cinne, scula-se-va intru
putere" 1 caci atunci nimie Illl-J va mai putea stapanL
De aceia, tocmai a fost nevop de acele exemple, ca nu
cumv.?\. multi auzind aces tea - ea a ded se vor scula
Intru nestricaciune, :;;isia va, $i putere, sa ereada
nu
este niei"o deosehire Intre eel Invieali. T6ti de sigut' ca
_VOf' lnviea Intru putere, $i intru nestr'icaciune, $llntru
slava aeeasta a nestricaeiunei, fusa nu toti se vor bucura de aceia7i cinste, ;;i de 3.,ccia~i slgui~anta.

ca

"Samana-se trup sufietesc, scula-se-va trup

duhovnicesc" (Vcrs. 44). Ce spui? Acest trllp dar,1 nu
este duhovnicesc? Duhovnicesc, de sigur, insa aeela va
fi inca mai mult. Acum de multe-ori chiar eel mai inalt
char al sfintului Dub zboara dela cei ce paeatuesc mult,
iara cel lipsit de char este lipsit de totul, -- pe _cand
atunci nu va fia$a, ci varamanea- ve$oic in trupurile
drept-i1or, $i a sa va fi stapanirea, fiind de fata ~i sufietul. D~ei, prin expresiunea };auhovnicesc I' sau de
aceasta a dat a se intelege, sau ~a a,tuuci trupul va fi
mai sprinten $i mai U$or ca acum, fncat sa se poarte

O~ULIA

O\lILIA XLI

586

in vazduh. Dara dad nu crezi aceasta vorba, apoi prive:;;te trupurile cere:;;ti, cele atat de str~l,!cit~, ~are ~e::
man intr'una in spa\iu1 presc,rb lor fara Sa-$1 pearda
vre-odat.9. din fruml,lsetii, 9i crede,ca poate Dumnezeu
aiacenestricacioaSe ,$i aCBSte trupuri strieiieioasc, ba
incac.hi1i\.f em multma,i bun,c decilJ ceJeva.zut.e:
,
,

ea:.E~,S$;
..

'

...

,Sl;,:-Scr,l S

..(.'V

r'l t"'t

~, n

r'

YY'>1" 1

~S'(e. _:~," 18::' 1.J .:,JI,A1 ~0 , nJ . \.)~"J..-l.l

rip t ,
:~.<~!

dind1Adam' in suftetviR.ia:ra Adam eel de

pe ~!"1na !n ~~Uh de. yie(3.,ta.'fae~t~ri,?-" ~Ver:s. 45)

de 91 cea dHltal expreslUi!e este -scrls~, l~r~ cea?e .pe

urma nu este scrisa. Decl, cum de a ZlS e1 ca este scns?

A explicat a9a zicand faptul pr~n ?-esfa9urvarea imprejunlrilor, ceia ce este ca un .0blcelU. al. sau (~e. a f~c~
dese-ori. Dealtmintrelea este 91 un ob~celUPr0.tet,lc, . caCl
:;;1 PrQfetui '1saia a zis de Ierusaljmr ca ~e ~. (';r-ema.' cetatea dreptatii 1),. i to~~~i nu .s'<Lchemat, adec~ J?:a f?st
numita cetatea dreptatll. Decl, ce? Oare a mmtlL ~l 0/l'etu1 ~ De ioc, caciel a: vor-bT( bici ' de dE',sfa:;;urarea Im,'prejuraI:'iloI'. De~se~ei~e? ~j ~e -.Chri sto~ . spl1~e ~ .5e
. va numl Emanml, 91 mel el n a fost ?umlt a~a, Cl ,1m:
' prejurarile desfa$urate marturisesc de aceasta. Aya ,$1,
aici prin expresiunea "Adam eel depe urma m
duh de vieata fiieatoriu". Acestea Ie-a spus apos'-to1u1, ca tu sa. 'am, ca simbolele ::;;i garant!ile v~et~~ prezente $i acelei viitoare aqsositdeja.., ~deC<'., a,vI~tll. pre::zente Adam, 1;9,1'a. a celei "viitoare g~os .. Declz.. fil?dca
pe ccle mai bune Ie pu~~ 1n see~an1l1, _ ~Pc:.I arat~ .~ In~
ceputul s'a petrecut deJa, aratand~l-m 1;'1 radacma, $1
izvorul. -lar{i dadi $i rMacina $i izvor-ul s_unt inV8derate
tutmor de nimic nu trebuie a ne lndo\ de roade.
D~ aceia ziee: "lara Adam eel de pe urma in
duh de vieaU!. faeatoriu", iara aiurea ziee: "va
v

face vii ~i irup~rile voastre eele ;nuritoar~i

- pentru Duhul lUI eel ee loeue~te mtru V~l

(Rom. 8, .11). A~ dara a Duhului este de a face v~u.

Dupaaeeia ca. sa nu zica cineva: de ce oare cel~ l~aJe
sunt mai vechi, $i uoele s'au petrecut toate, nu pana l~
~rga~v?rb~sc de.ce!e svuflete$tiv- .ee0~nd celela)te nU~aI
pana la parga) '?-lata cae1 arata ca $1 lDceputurIle aman_ ').1VotlJ. A se vedea Cap. '1, 26, din lsaia.

XLI

587

"ea nu
este intai eel Duhovnieese, ei eel sufletese, apoi
eel duhovnieese" (Vers. 46) zice. ~i nu spune de ce

durora astfeliu au fost poroncite de Dumnezeu.

a;;a, cise mu11:amB~t6 numai eupol'bnCa iui Durnne~8u,

avand hotarlrea yrma.t1). din fapto, care9i martur1se:;.te
reonomiea eeaerrlinenUil.;l, lui Dumnezcu.siaril,t;:),od ca,
celeale noastre ve~nicinainteaza spre rn'ai'bine, in ace
l~i timp adeverind :;;1, prih aceasta vorba sa desore invlere.Ca. daca celemici s'au petrecut, apoi cu atat mai
mult trebuie a a~tepta, adeca a nMajdui ~i pe cele mai
mari :;;i mai bune:
I) Deci, fiindca ne vom buctlra de n~teastfeliu de
bunuri, sa nerinduim pre noi ID$i08 10 acea ardine,
care stra,lucEi:;;teca ~i soarele, :;;i sa nu pla ngem pe eei
' ~e- 8e d.ue de' aieL ei pl'e eei ce'9i petrec vieat~ In fapte
tale. FiindCii I$i cultivatorul nu plange cau9- 'yede gr~1,Jl
putrezit, ci se teme numai fntrucat il vede ca sta. in
pamant, tare :;;i -yartos, ~i-i este frica; iar:), rAnd- iJ VRflB
putrezitel se Qucura. Caci putrezirea este, inceputul se.' min~ei viitoare. Tot a;;a ~i noi, atul1ciITe bucuram, Ci1nd
cade ~i S8 fjrabu$e:;;te casacea stricata~-trupul,- candomul se d~compune .. $Csanu -teminunezi daca apos,..
tclul a oumit iomormantarea semanare, fiindca aceasta
semanare este mai buna., decatcea a grii.ului, G~ki pe
aceia 0 urmeaza nacazuri, 9i suparari, $i nst.cnAle, ~~i
primejdii, :;;i griji multe, pe candpe ae~a$ta,-,.,-daca vie'tuim cu dreptate -- 0 urmeaza. eunuoi ;;i recompense;
pe aceia 0 urmeaza stricaeiunea ~i moartea, iara pe
aceasta nestricaciunea, nemurirea, 9i miile de bnnatati.
1-,(1 acca sem8~nare sunt invaiina$cii, placeri :;;i somn,
pe cand la aceasta flumai vocea din ceriu pogorandu-se
totul se sfar~a9te fara de vest e . .$i eel---ee invieaza aici
nu mai este dus !a vieata trudita $1 tici:iloasa., ci aeolo
de unde a fugit toata durerea, intristarea 9i suspinare,-'t.
Dara daca tu poate cauti sprijin, 9i de aeeia plangi
pe barbat, apoi atunci alearga la -eel ce este sprijinul
camun at tuturor, la mantuitorul 91 binefaca10rul t.uturor,
la Dumnezeu, 1a ajutorul eel nebiruit, la sprijinul cel fara
sf8.r9it;care este .pretutindeni prezent :;;i din tolitepa.r-

1) Pa'rtea morala.. Nu trebuie

jali . eu amaraciur-e pe eei
morti, ei a face pentru dan~ii pomeniri, milostenii ' i?i rugaei1ini,
daea voim sa Ii folosim. (Vel'On).

588

OMILlA XLI

tile ne ingdide.;;te. Dara, zici, obiceiul este plaeut i?i

vrednic de iubit. ' $tiu .;;i eu, Insa daca tu Ie vei lasa.
invoiea dreptei tale judecati 9i te vei gandi, cine
estc cel cetl-a luat barbatul, _~i daca suferind eu curaj
jar;tfa, .v,ei atribu~ aceasta vointei It: i I?umn~~eu, apoi
Vf~! 'Putea trece ~l peste aeest .val:., $1 . ce]a ce n!p pu! n~
face~ ' -U -"V-ft . .lace fHG:50fl~~~;~~,

t8,~.

-jar:). dac::t te

'>j-el

rnol e~l

cu tu!:u~-, dure(lfjt. 1-$1 '4ft ~ U a ~1[,,_r~it -c.u tin1 pU~-j lnsa ".n u'ti '~y~a
a:d.uce mei un foh)~. IIYI\lreUil3, cunii?te astfeliu de cugeta,ri,maiaduna-ti ~i exemple, unele d,in vieata prezenta,
jara- aHeie dinsfintele scriptuI'i. Gande;;te,te ci'i Abraarn
a jertfit pefilll siiu,-$~ nici n~a ~acrarqa!, niy~ ,:r'un _cuvant amar n'a scosdll1 gura '1m. ((Dara, ZIC1. LU, a\,;el~
a fost Abraarfv). Si cu toaJe aseslea, tu e$tl chemata
sprc mal mari lupte.Dara~i lob. nUI'98:1 I?e . ~taLa s'?lntI'istat, in tru cat secuvenea unUl tata lUbllorlU deD.I,
~i care .se' ing rija ioorte mult de ncnorocire8: l0.r,~ 1ns:i
ceia ce iacom hoi acum este a unor dl1~mam :;;1 razbOlD.ici ai lui Durnnezeu , Ca,' nici tu, dadi cinBva, ar fi dus
-- in oalatul imparatesc~! a1' fi incununat, nu te-aybod, sub
wyant oa ai -fi prietin a celui 'inCuHuuat,fiindd
ai fL
Q
.... ..
. . .
.

. . .. .. v
UJ

du9nlfiit'""uru v~:u:a;~ '~(AJ1

ub~~I"lGt..Al.

..

'(cara; ' lM{;~lj', " II~

acum eu nu'l pU\n: pedansul, ci pe mine. ~i nici

aceasta nu este fapta ceIui ce iube:;;te; fiindca a. voi ca
acela sa fie in nesiguranta pent1'u tine, a fi stapanit
de nesigurant.a viitorului, ill timp oe a sosit mor~entul
de clflbcununat si de a intra in port eu eorablea cad e mal drept. de a se ga.sl Ia lima!l, decat a so 7,bllciuma, In largul marei - acest fapt, ZIC, nu e~te de loc
a cellli ce iube$te.
Pl~.nO' ; ziei til , fiindca nu ~till unde s'a dus. De
u fi1e ca a lJ rau't
ce T1U $tii ~ ' spune'oTi; cael
l 1' n ..lap t e b"une,
fie cu altmintrelea esteinvederat unde anume so va
duce. Apoi tocrh~i de aceia plang, zici tu,. fiindca a:
plecat de aid paCatOSli. Acestea sunt num~l yorba ~1
pretexte, caci daca de aceia I-ai piange, apOl aT' fitrebuit ca pe rand traiea sa-I formezi ~r sa-I pui pe calea
eea dreapt.a. Insa pretut.in?eni !u t~ gan(~e~ti numa~ la
ale tale, f;ii nu la ale acelU1a.~l chl~r pacatos d~ea a
plecat, totu.;;i tu f;il. de ac~asta treb:ue, a te ~llcura, ~e
VI-erne ce a eontemL cu pacatele, ~l n a mm adaos paeate pe lftnga pacate; a'l ajuUt trebllie" chiar d~ ~r ~
a~, iara nu a-I plange; a face pent~1l dansul ~ug~e~um,
::;;i cereri, ~i milostenii, ~i proaducerl (ofrand e). caC! nu
c)

589

01JlLIA XLI

degeaba s'au introdus aeestea, .;;i n,ici ea in zadar faeem

,l3Omenire Ja sfinteJe-taine pentru eei du:;;i del a noi,::;;i pentru
dan,?ii ne apropiem de sfintulja.rtfelnic, rugandu-ne mielului eellli ce sta de fata, celui ee a ridicat pacatul lurD.el;

ci ,pentrn

mangaiere. Si Ilici

c~~:"

prin.

nu~

a~~ast~

S8.1 Ii

3(; . ,a duc.8..

In zadal' stdga eelce :;;I,ij,

vr'o

inajnt:~a

JaTtfelnieull:'iir~ ,t:ffiP'?~~f~e ~;;~~r~;t~;n~~;r:?o~~,!~~;:, !::ir';~

"t'entru taft cet ado! .,,,;? .'_V. L ",y. "'~ ,, .. Y" ::, ' ''~'''''' ......, ....
lac pomenire de dlln;~ii". CaceIe ale noastrenu sunt .
doara seen.a de teaLru, sa Btl fieuna-(~;J, nceasta! citoeJc .
acestease savar~ascdupa poroncaDohului sfint.
Deci, iubitilOI', .sa Ii ajutam, !i'i pomenire sa facem
penlrll dan9ii. Caei daca pe fiii lui lob Ii GUrata ja,rtfa,
tatalui lor, de ee sa te indoesti, cit facand si noiiarfle
_pentru cei du.;;i de aid, nu li S8 va aducevr'o mangaiere,?
Dumnezeu obi:;;nuie:;;te de a acorda gratH ;:1 celor pentru
care ne rugam, iara aeeasta ni-a aratat-o Pavel, zicand:

"Ajutorand ! voi pentru noicu ruga,cinnea, ea

desore multe fete darul eel c8.tl:'j'inoi sa, se IDUltameasca pentc~ noi" (II. Corjrith. ~1, 11). Sa nil nA'
EM ] 5
j It! ] L_. ' . "If? L tT'OT
r- ('
r

ofrande, !i'icerand a se sa v3,r:;;1 rugaT.iuni pentrn dam;;ii.

caQi_ni .tade fata jartfa de curatirea ob:;;t.easea a lumei
intregi. De a(~eia tocmai incurajandu-ne atunci, ne rugam pentru Jumea lnt.rc(;Iga, :;;i-i chiemam j'mpreunacu:
mucenicii, eu martul'isitorii, en pl'eotii, fiindca un trup
~untemeu totH, chiar dadi unele m adub.r e ar fi mai
stralucite decat altele; ~i este eu putint;::'i de a Ii ca~t.jga.
din toate partile iertarea pacatelor lor, prin rugaeiuni.
prin d(.l,rurile ce le aducem ~i prin ajuto!'nl r.B!or ce-i
Invocam pentru dao$ii. Deci, de ce i.'$ti trista, de ce
phlngi, cand iti este eu put,i n(a de a ca:;;tiga pentru eel
riiposat atata ajutoriu pentru iertareapacatelor lui ~ Dara
poate ca ttl ai ramas singura, :;;i ai pierdut pe sprijinitorul -tau ~ Aceasta sa n'o spui nieiodata, fiindca n'ai
pierdut pe Dumnezeu. Intru cat deci H ai pc Dumnezeu,
el Iti va fi mlii bun decat oriee barbat, tata, tiu :;;i protector, caei ehiar lraind aeela, ei a fost care a facut totul.
Acestea, deci, eugeta-le, .;;i zi oupre- David: "Domnul

este luminarea mea ~i mantuitoriul meu, de cine

111a voiu teme" CPs. 26, 1) ~ Zi catra dansul: Tu e$ti

tatal orfanilor, $i judecatorlll vaduvelor), $i at1'age-ti

ajutoriul lui, ~i-l vei avea ingrijindu-se de- tine inai

590

OMILIA XLI

mult ca inainte, cu at11t mai m ult c,u cat 9i tu te

vei gaS! in mai mare stramtorare. Dara poate ca ai
pierdut fiuI? N u 1'ai pierq.ut; nu spune aceasta, caci
fuptul este ma,.i mult $omn,jarji, J1u rnoarte; st;ramutar~ la .a!ta vieaJii, jar~nu I?ier?er-e, .d~cerea 11e1a. cele
mar.ffilClla cele mal mar! $1 m.al oun8. Dec1, nu
manieape ntim nezeu, ci fa-lmilostiv. Daoi tu sufel'i
\~u barh'1tie, poateca vei aduceprinaceasta vr'o man- .
gai8re, sau vr'un ajutoriu celui raposat, iara daea fad
din contra, mai mult inca vei lntarita manica lui Dumnezeu. Ca daca sluga ar fi biUuta de stapanul sau, iara
tu fiind de fata te-ai intrista $i nemultami de aceasta,
prin aceasta inca mai mult ai intarita pe stapan contra
.:(;a. Deci, nL! face aceasta, ci inca muIt.<imeE;lte-i, ca astteliu prinacestea sit S8 Impri:iE;ltie dela tlnenorul tristetei. Zi ~i tu ca acelfericit: "Domnul a dat, Domnul
a luat" (lob, 1,2'1), Ga,ode:;-,te-te, cA,ti, poate mu1tarnind
l~i pum.ne~eu m~i mult d.ecat t~n~, n'au.ayut nisi ~o2ii, :,?i

$i voiniCi nu-i vezi '? zici tu. Da! ii vad $i pe aceE;ltiia,

insa cele aJe fiului tau sunt maisigure decat ale acestoril. Dacii poate :;;i progreseaza acum, totu:;;i cele ale
sfar,~,jt,llJl.li lor Bunt nesigure, pe cand pentru fiul tau eel
ra,posat nu te mai temi, nu tremuri de [rica. sa. nu pii(c;,Bci.t ceva"sau sa nu,.i seintample vre 0 prefa(~erA sa..\!
'vr'o schimbare.
.
, Acestea cugeta-Ie $1 pentru femeia buna. $i gospodina, $i pentrl1toatemuitame::;;te lui Dumnereu. Chiar
femeia, z1c, de ai pierdut-o, slaveE;lte-l. Poate ca Dum- .
nezeu a voit a te duce la infranare, poate ea te cheama.
1a lupte mai mari, poate ca a -voit sa te slobozasea din
legaturi, Daca astfeliu yom filosofa, yom ca~tiga $i ve~
seliea cea prezenta, $i ne yom invrednid ~i _cununilor
vutoare, Ci:irora fie CB. 'C'J totii 52. ne lnvredoicim, prin
charul :;;i filantropiea Dornnului nostru Iisus Christos,
diruia se cade slava in veci. Amin.

I:1ICl parlntl on s'au nurnIL N1CI eu, ZICI tu, na~ln,vOlt,

dir,i mai bine ar fi fost sa.nu fi incercat aCEjasta, deca,t

sa cad dupt'l ce odata am gustat din placere)). Nu! rna

rog, nu grid de acestea; nu fntarita pe stapanul asupra
ta; ci pentru cate ai primit, multamcE;lte-i, iara pentru
(;ele ce nu le-ai avut pana la sfar$it, slave$te-l. Nici lob
n'a zis ca mai binear fi fost da.ca nu ltiafl)), fiiodca
aceasta yorba este a unui nerecunosditoriu, ci inca multllmea$i pentru arelea, zic.ar'fd; "DomnUi a dat", lara,
pentru acestea binecuvantapreDumnezeu, zicand: "Dom.,.

nul a Iuat; fie numele Domnului bineellvautat

in veci". Ba inca-~i femeii lui i-a inchis gura, justifi=-

candu-se si zicand catra dansa acele minunate cuvinte:

"Daca ain primit cele bune dela _Domnul, cele

rale sa nu Ie rabdam" (lob 2, to)'? De $i dupa
aceasta ispita lui a de venit $i mai grozava, totu$i el nici
a$a nu s'a lmputinat, ci inca cu acela:;-,i curaj Ie-a suferit, multamind lui Dumnezeu.
Aceasta fa E;li tu. GandeE;lte-te in sine-ti ca nu un
om ti l'a luat, ci Dumnezeu. Dumnezeu care l'a fa~
cut, care se ingrija$te de tine mai mult decat oricine, care-ti cunoaE;lte inleresul, iara nu dUE;lmanul sau prigonitorul tau. Gande$te-te apoi cati copii t.raind n'au facut
poate de nesufel'it vieata parinlilor lor. Dara pecei buni

591

OMILIA XLII

OMILIA

XLII

"Omul eel dintai dIn pamant, .....parmintesc;

. "-,.,
offiul eel de a1 doilea, Domnul din cerJu.
. (Cap.
-

15, 47).

'

Fiindca a fost spus caom.y.i-.ceLdintaieste sufietesc (psihic), lara ceLde a] doilea duhoVI1ices'c, lata ca
aicipune ~i 0 alta deosebire. numindu-l pamantesc $i
ceresco Intaiea deosebire era asupra vietei prezente E;li
viitoare, iara cea de acum este asupra vietei celei de
inainte de char, $i celei de dupa char. De altfeliu a pus
deosebirea aceasta 1a un loc foarte bun, zicandcelede
mai sus. Ca nu cumva - dupre cum am mai:~"spus. danE;lii fncurajandu-se in invierea trupurilor, sa neglijeze de vieata lor, iata ca $i prin aceasta expresiune el
Ii face ageri $i sprinteni la lupta, ~i-i indeamna spre
fapta buna, zicand:. "Omul eel dintai din pamant,

pamantesc; omul eel de a1 dOllea, Domnul din

ceriu", totul numind "am", ~i pe unul numindll-1sau

. atribuindu-i denumirea del a ceia ce estemaibun, iara

pe altul dela ceia ce este mai rau.

O~lILlA

Ceia ce el spune, aceasta insamna :"Precum aln

purt-at icoana (chipul) celui pamantesc"
- adeca
I
faptele cele dIe-sa purtam :;;1 lcoana ,CnlpUl) celui ceresc", adeca sa avem viAata celardin eeri!)ri

"In ce chip cel parnantesc, a:;;a :;;i . cei

pamantesti (Vers. 48), a:dec:a a~a se pie!d .~i s~
' r"'e~~
.c:.fa
...,. ::::It , . . '" Si -f," "e 'c hip cel ceresc, ' asa Sl, cel
ceresti", actecaastfeliu reman nernuritol'i. ,s;i .straJu~i?-d.
.1

J.lJ.

.,

v.

__

~~~~Hf~~~ vt~~~i~;r~f~~:J~;:lf~H:;k<~r )n~~l~~ti;r~l56~1~::~ .' tAi ~,~~~~~'

cu m ~1 de aicia dov~dit?ogma des,Pre lnVl~!ea lru~u~

filar ~ Gaci avand, Zlce, 1Dc~putul ~l cfl:pu~, ?~ uu teem
doie$ti de loc despre .int~gl}l, trup. Ata~a d~ ace~sta ~1mai da, prin a,ce.stea $1 stalum ye~tru.? v~~ata:. n;al h~n~;
una nd exemple despre 0 actevarata Vle~ta l?alta ~l
Rlosofica iara nu ca a cel ui pamantesc, $1 ~ amanduror
acestor ~ie~i punandu-le inceput~l lor, adeca pe Ad~m,
'n~eD'.tu1 :"'elci tlintai ~i pc ChrIstos inceputul celeI de
11 t , ,JU
LV
. ,. ' ; .
"
\' f A
1.\
0'1'n
a doua, De accl;'i,nWl ,n a ZIS ~l c~n: s a!" ,n,am~~a, ~
pamtll1 t " ci a mai adaos " pan~~m~~c ~, ?-dec,: t~lI1P'
~A""n';,.. ""ipitdp ('e1e prezente; ~llara::;l cana vorne$tecre
.l v .... u .lI...),
lirn-,rl"nl{; u11 il r.,:,_
r"'L--.~ .: ..... -,- ,.... ..... . , zice cu totul ' dIn- contra:
" ....
v~jl.l::lVv, .
_~
Y, .l",."
"'1. 1111 I'~ r.'Tll~
' l'''l'~'''
, , ~ -'" d~"'" 'n" "' , , " , , " (;,..'
' " G ace!a lJ01 .. D-- 1.._ 11. ~u
.n.Ai T '. ' -l(:;(.i u.. ~ U,,'-''''''' .,.... \..1 UJ. .U"o..N
........ - .
'"
_
trup, filnddi apostolu,l a Sp~l~ ai~i "dm cerU,rI., s~dnt
deaiuns $i cele vorblte mal lD,alI?te spr e ?- lI, Il!C.!ll e
gurlle, dar~t eu loate acest~a' mmle nu ne Impledlea de
a Ii lrichide ~i de asta datcL .",
~ .
. . (( '>
A~a. dara ceva sa zidi "Domnul dm ,ce~n~r~
1\"'1"" vr,, <b.:.,,::,tf' ;<~Iei apostolul de natura lUi Ghrls~os,
"':::u "'cii '-r;e Virttti :;ieata cea rnai
inalta ~i mai buna ~
~
d
ata cp.a min
Nu mai iDcape nici-o vorna ca espre Vle I ' ".
~'
bUlla. De cu:eia ::;;i adaoge: "P recum am pur~at Chlpul celui pamfmtesc" ,- adedi p:'ecUI~l arn fa?u~ cele
mar$ave ~i rale. -- "sa purtarn :;;1 etnpul celUl ceresc" , adeca, sa facem eeie bune, Afara de !,-ceasta .eu
te-a~i intreN.I. cu placer~: oa~e d"espre n~tu~a sunt "ZlS~
expresiunile: "cel elm pam ant, pamantesc $1
Domnul din ceriuri"? Da! 7.id,~ Dara ce ~ Oare
Adaln a fost numai pamantesc, sau ,ca poate a;avut eu
el $i 0 alt:'i esenj}l, in afinit.a,te CU, eel de sus ~l eu p~
terilecele netrupe~ti, pe care~ S~~l~tura 0 oumu$te sufld
$i duh ~ Nu mai incape yorba ca ~l pe ace,:sta; a aV':lt-~.
Prin urmare, nid Domnul n'a fost numa! dm cermrl,
de$i se spune ca "din ceriuri", ci $i tJ'UP a avut,
U.I...LV

.J.J

n J .L .I..1 L . d.i. .L

.J

",,'O

"

__

.1,

'-./v

,r'\.

J..

_C

. ......

l'

1\

Da,ra dadi. ' ~or~a ar tit'O,:;t :18 n?tt ~r8..' ~pol mi cra nc:

Daril .ce',? zici tu; nu ;:;;i , a~es!a <I?omnul ~lll_~erl~) ,~

;:)('"

593

XLII

OMILlA XLII

592

, rOle

de

' rugamjnte~

de. sfat!!~f'e

~7~

ue

-ina.ef;.} fl;1.if~; ---:-

Q.;sa

ce els!luneesto ell
privive 1a v:ieai;''t. De aceia $1 yorba e1 , 0 introduce in
modslatuitori~ , $i nume$te faptul icoana sau chip, prin
aeeasta iara~i ' fnvederand ca e1 vorbe$te aid de fapte $i '
nici cat de natura,Ga de aceia am devenitpa ma nte$ti,
nu ftindea din ioeeput am fost pJasmuiti din pamant, ci
fiiodca ' am pacatuit. Mai intai a tas t pacatul, $i numai
dupa aceia moartea, iara poronca lui DumnezBu: "Pamant e$ti, :;;i in pa.mant te "lei lntoarce ~' (Facere
3, HI) atunci a fost pronuntata, ,caud deja . lntrase in
om pacatul. Nu a fi facut din pamant face pc cineva
a. .f!. pama.n.te5G, fiindea!?i Domnul, ca om, a fost din
aceja$i -ff"alhantafura~ ci a f~ce fGpt~ ri3Jc ; preCum ~i
ceresc "Bst~ ..a,cela, care .d<,!, 1a jveal;'t f.<!.pte vrcdnke de
ceriuri.
t?l de ce adeca mai ' estenevoie de a TIe trudi ca sa.
aratamaceasta '? In trecerea timpului chiar apostolul ni
dezvale~tesenzul acestui pasaj, :ljdlud astfeliu: "lara

ca 9i de aiclsc l!1Vedereaza

ct~ceia

aceasta zic, fra~iior: car,arne ~i sange imparatiea lui Dumnezeu. nu VOl' mo~teni" (Vc rs. 50), Ai

vazut. cum iar~i se explic1l, pc sine, scutindu-n8 pe noi

de vorba multa? - ceia ce dealtfeliu In multe loe-uri
fa.ce. Sub numire de jjCarrte" ~i ~-sangG" de aiei, e1
Inte1ege faptele cele rale, ceia ce ~i pe a,iurca a facut de
multe-ori, pre,e um aco1o unde zice: "V~i, insa, nu sunteti in trup" , $i iara:;;i: "cei ce sunt in trup, nu pot
placea lui Dumnezeu ", A~a ca, caod e1 zice: "iara
aceasta zic,fratllor", nimic alta nu spune decat ca
pentru aceasta v'am spus aceste vorbe, ca sa aflati ea
faptele cele rale nu haga pe nimeni fntru 1mpa ratiea lui
Dumnezeu. Dupa ce a vorhit de inviere, imediea t a fntrodus vorba de imparatiea ceruriior, Deaceiaa $i adaos:

"nici stricaciune pre

n~stricaciune

va

mo~teni!!,

adeca rautateanu- va mO$teoi slava.Q.ceia ;;i multamirea

de lucrurile ce1e nestricacioase, DealifeHu iara~i in mu1te
16038

594

OMILIA XLII

OMILIA XLII

iocuri el a numit rautatea cu aceasta denumire, zicand:

~
Ap,?i, f}indca. a Sr!U~ ceva mare $i plin de uimire,
(;a adee.; atate~ $1 astfelm de 1ucruri mari se VOl' Pi:)..
trece atat de rapede, adaoge ea dovada ceia ee este
vrednic de credin!a, ziCftnd: "Co. va trarnbita si
l110rtij se vorscula nestricati. si Doi
~OJi)
~'n'1~("\"~~"'ll:...\"
D,,,t.~ .... h. -.:e. ,,,,,'
~.
'b'-:"
~,~A ;1Lj, :"'~' ' L:."'F'"fi~un\-:;a ,,1101 C::'Lt) Zlsanucte Gl;tnsul
d pontrucei ce se vor ana atunci in vieata.
.,
,.
j,01 se cade stricj\ciosului acestuia sa se
iri1brace intru nestricaciune ~j muritor"ului aces:..
tuia sa se imbrace intru nemurire" (Vel's. 53). Ca
~u ~uf!1ya au.z~nd cineva c.a trupu1 (carnea) f;li sangeJe
ImparatIea 1m ])umnezeu nu VOl' mo~tenl, sa'f;li fncbipue
ca tf"upurile nu VOl' inviea, a adaos ca: "Se cade stri-

-~-------

--------------------'---

,.Cel ce samana in trupul sau, din trup va sacera stdcaciune" (Gal. 6, 8). Dara daca el ar fi vorbit de trup;$i Uti de faptele ce1e -1"3.le, n'ar fi ""pus-de
!:)tricaciune,Eindd nicairi nu num~9te tl"upul stricaCitlJ1e, ,cacInici,nlie~te

3t'i'icaeiuD(\cl',tstrig}lcios-,

ade2a putand a se strica. De aceia vorhinu putln mai

departl:~ de aeest lueI'u, nu-lnume$te stricaciune, ci
"stricacios" zicand: "Ca secade stricaciosului

acestuia sa se imbrace intru nestric3,ciune".

Apoi fiindca $i-a eomplectat sfatuirea sa, cu privire

la vi-eata, amestecand lotr'una jpoteze langa, ipoteze
- ceia 'ee face pururea -la urma trece iara~i cu vorba
ia invierea trupurilor,zicand astieliu: "lata" taina
voua zic" (Vers51). Voie<;;tc a Ii vorbl. de ceva infrieosat $1 negrait, pe care n'o :;;tiu Joti, cein ee dealtfeliiJ
arata 9i marea cinste DB a vea catra dan$ii, de a Ii spune
lucruri negrtite. Ded ce oste aceasta ~ "ea nn toti
vom adoi'mi, zice, insa totine Yom schimba".
Ceia ce el spune aici, aceasta insarnna: (<DU toti vom
mur1, insa toti ne vom preface, chiar $i cei c~ inca, n'au
murit, fiindca muritori sunt ~i aceia. Deci, fiindcii mori,
. ziee sa nu te temi ca nu vei invia. ,(Sunt uniia, zice,
sunt uoia cari nu vor mud. $i em toate acestea nu e
deaj uns _la acea in viere .ca ii sa fie vii;-CI trebu:ieca$i
acele trupuri ce n'au murit sa seschimbe, $i sa ajunga
in nestriCi'iciune.

,Jntr'o cirta, intru clipeala ochiului, intru

trambita cea deapoi" (Vel's. 52). Dupa ce Ii-a vorbit

multe des pre inviere, 1a urma Ii arata. in timp. potrivit

si c0ia ce este mult mai paradox. Nu numat aceasta
este minunat, ziee, ca trupurile VOl' putrezi mai 1ntai, $i numai dupa <:leeia VOl' inviea" nu numai ~a cele
invieate din cele putrede VOl' fi eu mult mat bune
decat inainte, 'm numai ca vor trece la 0 mai buna
stare, <;;i nu numaica fieeare se va bucura de a1 sau,
S1 nimcni de al altuia, ci inca ca atiUea $i atatea fapte,
Care covar$esc orice judeeata $i minte, se VOl' petrec~
intr'o cirta, adeca fntr'un timp de un minuti). lara mal
departe 0 invedereaza aceasta, zicand: "in clipeala
ochiuluj"~ adedi cat annchide gene1e ochiuluL

Y)'

:"{,-

595

'_ :".,

ne

u,

'-

cac.iosului acestuia sa se imbrace intru nestricaciune,t;;i muritorului acestuia sa se imbr:'a-ce

intrunemurire". Deci, trupul este strieacios s1 muritoriu, a~a ea rama,ne, did e1 este eare se imbraea" pc

c.~nd ge~m~nile rno~~ii l;li s~ricaciup~a. ((JYlno:r'I)<;vM}

'[!

rpf:Jr;pi) _

Olspar, lara nemurIrea-$l nestrlCaClUnea raman cu e1.

Deci, nu te indo! ea va vietu! in infinit, cand auzi ca
devine nestricacios. ,,lara cand se va 1111braeastI?1=-

caciosul acesta intru nestricaeiune, si nmrH,oriul acesta se va imbraca intru nerrnirire, atunci
va fi-cuvantul cel ce. este scris: lnghititll-s'a
moartea intru biruinta" (Vers. 54). Fiilldca a spus

iueruri mari f;linegraite, el iara:;;i Ie adevere~te eu

prorociea care spune: "lnghititu-s'a 1I1Oartea intru
biruin ta ", adeea pana in sftlr.$it, a~a ca l)'a mai ramas
niei urrna din ea, nici nadejde de intoarcere, de oare ce
nestricaciunea a eonsumat in iotu1 pe stridiciune.

;,Unde iti este moarte boldul tau? Unde Hi

este iadule biruinta ta'(1) (Vers. 55)~ Ai vazutsuf1~t

voinie ~ Caei sarbatorind biruinta mortii, $i devenind

entuziasmat de faptul petrecut, $i vazand ca deja intamplate cele viitoare, salta in sus de bucurie, 9i calcand moartea cea cazuta la pamant.,.ii strjga pare-ca cu glas mare
.
')- Nota. In editiunea Sf. Chrisostom acest pasaj este ca aici,
1ara nu ca In editiunea noastra, unde partea InUd - unde"ti este
moarte boldul tflu - se gaseste la finea pasajului 54.
- ,

OM ILIA XLII

596

OMILIA XLII
~- - ----~-----.-----------.-----~--

"Unde iti este moarte boldul?

Unde it{ este iadule biruinta"} Te-aid~s, z~eeJte

"Dr-ept aeeia, iubitii mei frati, fiti tad, neclatiti" (Vel's. 58). A$a dara cu drept cuvant, ~i la timp

la ureehe zieand:

ai prapMlt, ai dispaxut cUv t?tul, $1 deg~ab~ ~l mal facut

toate cele de dinaintel). Cacl ~u nU!lla~ ca l:a, lu~t ar:
mele .~e le a,:'eii nu rmmaj ca a blrmt-o, Cl me~t a ~1
nimi.cit-o" ';'1;. 1'!:rt!lS-O Ja aceia., ('8, nn mai jI?-sa~[ma nimie.
'.', ~~I(ir~t

bCil{lllt IYlc:rtii paca.tll1 ~~sL~1,larft !=HltereEt.

(V~lS. 5ti~. Ai vazut C~vor?a

luieste de moartea trupeasca? Prm urI?ar.e i?~ de Iilvierea trupeasca. Ca da:eatrupuI'i.lenu mVle~za,. cum
s'a Inahitit moartea? ~l nu numal aceasta, Cl ~l cum
Ieaea oest~ puterea paeatului'? Cum ~a p~catul ,,:ste bold~l mortii, $i ehiar mai gr6zav decat dans~, $1 ea arein sine DU Loeea, ace-asia osto invederat; dara culf!- legoa
f"ste Duterea nacatului ~ Cad t8~ra lege paeatul era slab,
no
tar'" ne
savar$it de om, insa nepu t',and a B atflt
-'-"<
-~ _ , ~ . 1
depsit. Raul- de siguT' ca era, inS8-J. n~l.__ seC1r~ta .at~t.
rie 1~rv."Y";'
_ .... >Ie:,', r-i'l leap}! Ull DutIn a contrIbult In
U
.iu,.~iin()}!st~ mai mult incapacatul, ~i in ~c int.Hloe ~l
ped~~ai;';8' 'mai multo Ia.-ra ~ d~e-i'tle9~~.~I
~o1t S!;l _~nlI)iedece, rflai gruz,a.vrnca 1 ar rl~aGu,,: cue1 ~!Ot!_a~ ~r3~ala nu este a doc!orului: ci a ~elUI ~e !ntrel?umtaza r!1u
doctoriea. Si vernrea lUI Chrlstos m~a ma:l mult~ a. mareueatpe Judei, dara pentru. aceasta nOl I}uv mv!no,:~atim venirea lui, ci inca mal mull ~ vadm!r3:m, la,ra
pe' aCeia ii urirrl ma~ m~llt, en fEnd vvat.amat\dm faptul
ain care a1' fl trebmt sa se fo)osas0a. Cum. ca nu legea
a lmnuternidt mkatul, ne-a dovedlt-o Christos, care a
i~;l~1iLnit toa:te O,'le legei, :;;i a tost ,fa.ra I?a~at.
,
Dart'i tu te gande;;te, cllm ~l de alel se ade.:,er~!7t~
lnvierea. Ca dadi a pacat.uI este cauza mo,rtn , laTa
Christos venind, a dezlegat p~e~tl~l, ~i prev nOl 12e-~ ~z
bavit de dansul .prin botez, $1 ca impreuna cu pacatul a
lncetat ~i legea, - de ce te mai i~doie~,ti la urma despre
inviere? Cum ~i de unde va mal avea putere m?arteva
de a stapani? Dela lege ~ Dara aceastaa .fost desfimtata.
. ~
Dela pacat'? Dara ~i paeatul a fost d.?sfi~njat.
"lara lui f)umnezeu, ~ultal'mta eelUla ~e

paeatului este legea"

,-

v '

..

vi>

JCi.Jl.iIU",

;0;.

"-'II"JVI>

"'-........

....

o~~~'

~-,

"

'l

!! .

ne-a dat noua biruinta, prm Domnul nostru

Iisus Christos" (Vel's, 57). Trofe~l })iruintei, el si~gur

.n

597

l'a luat iara pe noi ne-a Inveamcna e Ducu!a dE;

r.llnunil~ aeelei biruinti, ~i aceasta nudm datorIe, C1
n;;'mai din filantropiea . lui.

vine eu aeeastfi sfatuire, fiindca nimic nu clatinape

cineva incredinta, ea a erede ca In zMar se trude;;te,
$i fara scop. "Sporlnd intru lucrul Domnului purl1reft {{., adecif In '::lieata cea cura.ta.~3~ (;,7;'1 z_:_~:;- :ducr~.:fl(i
binele, ci ;.,spocind\ aderii sa":l faCenlCll pr.isosinta, :;;;.
sa treeem pe deasupra tuturor primejdiilor. ,,~tiind

casi osteneala noastra nu este desarta intf-u

Dorrmul". Ce spui'? Iara$i osteneala '? Da~a avand eu

sine cununi 9i pentru ceriuri. Osteneala cea de dinainte,

adica aeeia de dupa pierderea raiului, era osanda eelor
pacatuiti, pe caud eea de acurn este prieina cununilor
viitoare. Incat nici nu mai este osteneala, daca. nc bucudim de ajutoriul eel mare a lui Dumnezeu, - pentru care
a $( adaos: ,,1ntru DomDul". Osteneala de dinainte era
ea sa- fimpedepsi~i,- iara ace~sta de -atur!l; ca sa ne !i'nvrednicim" de bunuri!e viit6are.
1) Deci, iubitilor, sa nu dormitam, -cad fill va putea
eel lene9 sa ctl$tige imparatiea iui Dumnezeu, niei eei
ce sedezmiearda ~ise desfateaza in pl~ri. Placut 1ueru
este de a vedea pe aeei ce-$i chinuesc trupul, il stramptoreaza, ,?i sufar mii de naeazuri, fiindea aee:;;t.iia SA vor
invrednid de acele bUfiUd. Sau nu vedeti poate ee depart.are e-ste dela ceriu pana la pamant, ~i ce feliu de
razboiu avem a purta, cum offiul este aplecat spre pii-cat, cum pikatul lesne ne lngrade~te, $icate curse sunt
la mijloc'? Deci,de ce sa tragem dupa noi atiUea griji,
afara de eele naturale, ~i sa ni aducem prin aceastama1
muIte ostenele $i nacazuri, ~i mai mare sa ni f'fwem sarcina? Nu ajunge oare de a ne Ingriji numai de panteee, de haine ~l de ease? Nu ajunge grija celor trehuitoare ~ - de$i chiar $i de acestea ne.. a oprit Christos,
zicand: "Nu vaingrijiti eu sufletul vostru ee veti

ma,nea, ~i ee veti bea, niei eu trupuI vostru eu ee

va vetijmbraea" (Math. 6,25). Deci, dadi. nu trebuie

') Pmtea marala. Noi trebuie a 11e lngriji de vieata noastra

aici, caci acolo cu nimic nu ne vom putea folosl, nid dela pI'ie..
teni, nici del a rudenii, chiar de ar fi cat de marl pe langa DumneZ8lL

(Veron).

598

OMILIA XLIII
599
-----------,-.
--------_.-._---

OMILlA XLII

a ne ingriji niei e?iar de h~an~ tre~uitoare, ~i de hai~e,

niei de ziua de mall1e, apOl eel ce ll1tro<!u~ 111 trebumtele lor zilnice atatea mancari,prin carl Sll1KUrI se in,
,In pama11
A
t
tea'. b.,
~a "3v 1"C]j"ne
OrOaI}a
, cum
\i,Or pu.;_ .~ _"._,\,-," la
~w~1 ,",-.j'lri"'
~''-'.l ~'N'ai 8:'Jzit pe Pa.ve) zicand: "Nimeni osta~ fEnd se
lHf,edA1'8 f }Jl it 1crpri lumesti" (II. Timoth. 2.4) iarp-,.
i~~"dk;f~tim, ~ne imb~ibam' eu mancar?le,:;;.i' fle im- '
batam; pentru lucrurile lun:e;;ti ne m~nelm~n ?e. tru:
ahn, iar~ pentru cele cere9tl ne mol~9Im. ~u, :;;tltl, . ca
. eele fagaduite sunt deasupr~ o"mulm, adee~ ~n eerl~ ~
Apoi noua nu ni este e~ p~ltlnJa. ca sa, ne rl~l~am nI91
chiar panEl.. la bolta CCrIUllll, pW;3md a9a de JOs pe ramimt fiindea ntl tdiim dupre cum se ea<!B omulm a
trEi.1, ~i am de venit mai rai chiar~ec~t a.n!m~lele. ~u
9titi la ee judeeata vom s!a'? N!-1" va .ga~dJtl ca ,vorr:.?a
sama ;;i de vorb.e ~i de ga I1ciurI?- 91 nm nuvne l~grlJl~
ni,; IIl"('''l'' u"p fapte ' .7' ea tot cela ce eauta
...
,; la . emme
"Dr.

_ _ ::

rio! .

l:.J.:o.V-,-

.I.

.... 0~-

V"

",-.

nO"ltl nrp pa iata a nreacurvlt eu dansa

j'ntrn inirna sa" (Math. 5, 28), zice. ~! ~u toate.acest~

<::npp
f."'f-J.L '-" ;:;
......... ri
'-J"

r--'

'

u--........

......,

"-'

.J,.-

desi vor da sarna 9i de 0 privire zaciarmca, tOtU:;;l ~ultl

nu' se dau in laturi niei ehiar de a se afunda in ada[leu,l
nacatului. Cel ee va zice fra,telui sau, (mebune)), va c~de~
~n 5,...,hnnn" iara no; nu ne dum in laturi de a ne neemstl
cu rnii de' lucruri necinstite, 9i a n.i face rau in dlf(~rl~e
moduri. Cel ce iube9te pe eel ee-l lubc9te, nu arennmc
mai mult deeat paganul, pe eand noi chillr 1i pizmuitn
pre cei ee ne iubesc.
.
Doci, de ce iertare ne vom invrednici,cand P?ron-:
cindu-ni-sc dea COV2trE;1 ehiar luptel~ cele. vecrn, . nOl
dam la iveala pUTtarea noastra ca ill.a1pre Jo~de ace::
masura'? Ce cllvant ne va scapa'? Cme va sta de .fat~
~i ni va ajuta fiind noi pedepsiti'? Nu va ~ n.imen}, ~l
ell tot.ii yom sllspina, yom plange, yom ser19rp eu dll1tn,
:;;i muneiti 9i ehinuitj fiind, Yom. fi l~riti. in intunerecul
cel mai dinafara, la aeele durer! nestal'91te, la acele pev .
.
depse OTozave.
D~ aeeia va rog, 9i chiar cad cu .rug~elUpe la p~
cioarele voastre, ca pe cat timp avem vle~ta, ~a ne umllim dupre cele graite noua de apost,?l, s~ ne mtoarcen,:t
pe calea eea dreapta, sa ne facem mm bum, . ea nu cumva
sa sufedm acolo cand nevom duce, ca ~l bogatul eel
din evanO'helie. Chiar de ai avea aeolo tata, sau fiu, sau
prieten, ~au pe ori cine care ar avea indrazneala inaintca
,1.1..1

J...1'--'.......,.I..1 (..\1

.J.

.......

'A...

lui Dumnezeu, totu:;;i nimeni nu te va putea scapa din

acele chin uri, fiind predat lor prin Inse9i fapteJe tale.
Astfeliu este acel tribunal infrico:;;at; -acolo se osi'mdef;lle
dneva numai prin faptele saIe,:;;ialtfeliu a scapa de
aeolonuo CU putinta.. ~i acestea Ie spun, ilU ca, sa va
SUpaI', nicis4 vaaduc in deL':n<ldajduire,c:j ca ou eumva
nutrind-u-neenspemntede/?artc,. "iii incl1t'j=ljilndl,1-ne in
eutare, sau in cutare,. sa negJijam de faptele bune. Daca
noi ne vom lenevl., nu dreptul, ltiei prorocul, niei apos.tul ll l,dara nimeni nti ni va sta in ajuioriu, - iara daea
ne vom ostenl, avand in aparare inse9i faptele noastre,
atunei cu indrazneala ne yom prezenla. ihaintea dreptului judecatoriu .. 91 ne yom invrednicl de bunurile f:'igactuite celor ce iubese pe Dumnezeu. Carom, fie ca eu
tbtii sa ne in vrednieimpri.l) chal'u!~;i ftlantropiea Damnul ui
JloE3trulisus Christos, camia fmpreuna cuTatal, :;;i eu
Sfintl{l~i bunul., $i de vieata datatoriul Duh, se cade
slava acum 9i purupea$i in vecii veciler. Amin.

..

OMILIA- XLIII

"lara pentru milosteniea car-e este pentru

sfinti , precum am randuit bisericilQr Galatiei,
a~a ~i voi sa faceti" (Cap. 16; 1).
Complectand Yorba despre dogme:::;i urmand a
treee la pal'tea morala, lasand toateeelelalte la 0 parte,
el p<l$e:;;te deodata la principalul tut-uror bu-ilurilor, facand
yorba de eleimosina. ~i nu se intinde asupra intregei parti
morale, ei vorbind numai de acpasta, el eontene:;;te, de9i
nicairi n'a faeut a:;;a, ei in toate- eelelalte epistole, pe la
sfar9it, eJ vorbe~te $i despre eleimosina, 9i despre prudenta, 9i clespre blandeta, 9i des pre indelunga rabdare,
$i in fine despre toate celelalte. De ee oarc aiGi el pune in
migeare numai partea aeeasta in locul intregei parti
morale ~ Findca si cele vorbite mai jnainte, cele mai
multe erau chestit.lni morale, prin care de pilda a pedepsit. pe acel curvariu, prin care a eumintil pre eei ee
se judecau de cei de afara, prin care a infrico$at pre
cei ce se imbuibau eu mancarile ~i cu betiile, prin care
a condamnat pre eei ce se impotriveau, pre eei ce iubeau

600

OMILIA XLIII

OMILIAXLJII
_.. - ...

- - - -- -- --

cearta, pre cei ce iubeau stapaniile ii'i intaietatea, prin care

a predat acelei osande nespusa pre cei ce se apropieau co.
nevrednicie de sfintele mine, prin care a discutat despre
dragoste..
.
De aceia tocmai el arninte~te . aici . nurnai despre
eleirnosiria, ceia ce 11 ~i intersa rnai mult pc dansl.lI dB
a~t~. . daW.' l, ~j - i=~.rj: : e~te 'iu ~el(f}:;'; -DL~0.

Cttnd . i - u, cun ~./ ir:-3

. deSp1'6 lllviel'c :;;1 1,,1 fiicuL f(w.i hine vQitorJ, Hi,unci vine
~i

Ii vorbe~te de eleimosina, - de$i dealtrnintrelea el a

mai vorbit de . asemenea Jucr!]ri ~i In capitolele de
dinainte, cand de pilda Ii zicea: "Daca am~n)anat

noi vona, cele duhovnicesti, au mare lucru este

de yom sacera 'l1oi ale voastre cele tl~upe~ti"?
ii'i "Cine Sade9tc vic, ~i din roada oi nu mananca"? Dara fiindca ii'tiea marctreaacestei vir'tuti, el

nu se lasa de a vaminti din nou i$i la tinea epistolei.

Expresiunea lntrebuintata de dansul aid au ifUli este
(JsrnW 'JDV1), ci "olb" prin care 81 nDmC$te strangcrca,sau
aduna:rea. .ofra.nd-e 1or,. fa,c[tnnprin .a ceasta. lucrul mai
u~or de pi'imlt ehiar dineapul 10cu1ui, caei d'tnd se .
strang . sau SP. adunA ofran de din toate :;;i deia Loti, po-ronea devine mal u:;;oanI pentlu fiecarc.
. Vorbind, deci, despre aceasta strangere de ofran de,
nu deodata a spus: fiecare din voi sa pue la sine stran;..
gand c8 se va -indura) de;;i aceasta'era urmarea fireasca,
ci spunand maijfltai - "precum am randuit bisericelor Galatiei", la ur-ma adaoge $1 de strange rea ofrandel or prin bisericile lor, atitandu-li pl'in aceasta povestire zelul de a imita pre eei de prin alte locuri.<;li trecalld tautul ca o Dovestive, ceia ee a fac:ut S1 ell Homanii
sriindu-ii. Cad ~i acelora hotarandu-se' a Ii istorisl.
despre caliitoriea sa la Ierusalim, astfeliu I~i Introduce
vorba, zicand: ,,1at'a acum merg 1a Ierusalim slu-

jind sfinWoe; ea bine a voit Macedoniea ;;i

Achaia a face 0 Imparta~ire oarecare 1a saracii sfinti10r cari sunt in 1erusalim" (Rom. 15,
25. 26). Peaceia Ii Indeamna la lucru prin Macedoneni
~i CorinthenL pe cand pe aceii'tiia prin Galateni "Precum am randuit, zice, bisericelor Ga1atiei, a~a
~i voi sa faceti {(, fiindca Ii ar fi fost ru~ine ca sa fie
mai pre jos de Ga!atcni. $i n'a zis: am statuit" am In-

-- - ~ -- . ~ - .- - - --.-

-.

..

601
- - .- -- --~ -

demnat - ci "am randuit", ceja ce este ma(cu putere.

~i nu aduce de exemplu 0 cetate, sau doua$i trei, ci
Intreaga hatitine, ceia ce face $i acolo unde vorbe$te de
dogrrie, zicand: "Precum ;;i in toate bisericele
sfintilor((. Daca aceasta are f)utere 'hI cl'cdinl.a aug. melor, apoi cu atat. m ai mutt in imitare~ fa.r:telor. . _.Deci ce-ai oranduit? .spune-n1.i. ~,iritr ' urla dill
Sambete", zi~e, adeca numineca, "fiecare din voi

sa puie 1a sine, steangand ce se va indura".

Priv~te

cum el Ii indeamna $i printimpul pe care 11 arata,

fiindca ziua aratata de dansul era dcajuns prin sine 1nsa:;;i -PBntru strange rea ofrande1or. (u\duceti::..va amintA,
zice, de (,.,8 bunuri v'ati fnvrednicit in aceasta zi, cad
bUDurile ce@ nepovestite, radacina $i inceputul vietei
noastre, in aceasta zi s'au a;;ezatn. $i au Dumai prin aceasta
ziua de Duminica era potrivita spre a-i at-Ita :f n faptc
filantropice, ci $i pentruca S8 -gaseau liberi $i lini~tit.i
de orice nac~zuri. Caci.l!.n.:~!:lftet s\::ipat d~_qst~nel_~,de;
'- vine rP..ai fnaamnatee 91 rnal u~or de a :mJ:i..J\,_ }:Ie .l$.nga.
-accsteaapoi, i poroncabisericei de-acese imparta,?] in
aceasta zi cu sfintele, -iufrico$atele ii'i nemuritoarele taine,
multa buna vointa insuflc'i;.. cre$"tilltlluispre-el.eiftl0sina.
- --- In -aceasta--zi, deCi "fiecare din voi" - $i nu
cuta:re, sau cuTai'e, Ci fiecare,adeca, chiar sarac, sau
boga.t, chiar fcmeie, sau barbat, rob, sal! slobod , )lSD,

puie 1a sine, strangand ce se va in:dura" . N'a, Z!S

Sa se aduca in biserical) ca nu GUmVa sa se ru~ineze
pentru micimea sumeiadunate; ci sporind cate put,in
prin adaosuri ofran dele (sa mi le aratati dnd voiu
veni eu, zice, Acum, fie-Gare sa puna la sine, ~i casa
ta fa-ti-o bisel'ica, lada fa-ti-o gaz6filaehiu (cutia de
ofran de din biserica). Fa-te pazitoriu .al banilor sfinti,
$i iconom de sine singur chirolonisit (IJ.Ut01.6t(JOV.N(jtoc;)
al saracilor. Filantropiea lti da aceasta preotie. Dealtfeliu gazofilachiul de prin biserici este ~i astazi simbol al filantropici, simbolal eleimosinei, iG:::.a ramane
doara ca simbol, caci fapta nu este de I00.~i f?tiu c3,
multi din cei ce stau in -aceasta adunare ne vor invinovatl. iara~l, cand disculam de acestea, zicand: Nu deveni ?reoiu ~ eu noi,~ nu._dev~Q.) de ~es~ferit c~l<?r c~v t~
asculta; lasa lucrurlle la bbera vomta ~ CUlva, oa-t1
numai parerea -a udftodlor, cl\ci dupre cum faci acum, -

602

OMILlA XLIlI

OMILlA XLIII

ne fu:;;inezi, ~i ne faci .a ne inI'o~i de ru~ine)). rnsa eu

nu primcsc astfeliu de vorbe, caci nici Pavel nu se I'u:'
.';;ina, vorbind jntr'una de acestea, ~i gratnd euvinte de
cer.';;ilori. Daea ti-a~i zice da~mj mje, sau ada in C;1SI'l.
meal), poate ca cele vorbite ar fide ru~jne, $i mai
dteptul vpi'bind, nlci atunci n'ar fi de rU$ine, . rjl. ." eei

ee slujase altaduiui,dinaltariu se

'zice,

iu;;}parta$esc"

darapoate ca ar fi drept ama certa eineva, ca

unul ce am facut yorba de mine, acurn insa eu fae
rugarninte pentru cei nevoia;;i ~i saraci, $i fnea. nu atata
pentru cei &"iraci, c8.t pentru voi eei eari datL De aeeia
sunt eu curaj. Caei ce l'u:;;ine poate fi de :1.5pune :d<'1
hrana celui flamand, imbraca pe eel ~e umbla pe
drumuri gol, prime:;;te fn casa ta pe cel strain'? Staparmi tau 'nu ~e ru:;;ineaza a spune aeestea: "Flamand
am fost $i nu-mi ati dat sa mananc" (Math. 25,
42), el ~care n'arc lipsade nimie, $i eu sa rna rU$inaz
:;;i '5a rna lenevesc'? Nici de cat! 0 astfeliu de l'u.';;ine
este din viclenie draceasca.
~
";.
Ded, nu rna ,"oiu ru:;;ina, ci inca eu curaj voiu zice
ell voce $i mai puternica: dati celor saraci. Dara daca
poate are cineva de aratat $i de mustrat, ca zicandu-va
acestea va atragem spre noi, $i sub pretext de saraci,
n Ol ln$i~ne ca$tigam, apoi acestea sunt vrednice nu numai de r!!:;;ine, ci chiar $i de mii de trasnele, ~i cei ce
fae de acestea nu sunt vrednici nici de a tral. Dara
daea ell eharul lui Dumnezeu noi nu va suparam eu
nimie pentru noi, ci :v'am propoveduit evangheliea fara
nici~oehelt,uieala, neobosandu-ne de loe, dupre cum se
obosa Pavel, $i multamindu-ne eu cele ale noastre, apoi
atunci va yom z.ke_clLlot cllraju1: dati celol' sa1'aci! $i
nu VOlU jnceta zicand acestea; iara neeland) eu voiu ,fi
eel mai grozav aeuzatoriu al celor ce nu dau: Caei daca
a:;;i fi general, $1 a~i avea osta:;;i, nu m'a:;;i . ru:;;ina de a
cere hrana pentru dan$ii.
Eu iubesc foarte ' mantuirea voastra. $i pentru ca
yorba sa ne fie rnai rodoasa, ~i eu mai multa putere,
yom lua pc Pavel de ajutatoriu, ~i eu dansul yom sta
de yorba, zieand: "Fiecare din voi sa pue la sine,
strangand ce se va indura". Dara tu gande$te-te
~i de aici la yorba lui nesuparatoare, caci n'a zis':
atata,sau atata), ci l' ce se va ii1dura" l fie mult; fie

603

putin; $r n'a zis: t(ce va ca$tiga)), ci "ce se va indura",

aratand ea capatuirea sau aprovizionarea aeeasta este (lela
Dumnezeu. $i nu numai prin aceasta e1 1$i face indenmarea
;;i sfatui mai u$ordepriliiit, ci ~i prin aceia ea nu poronee$lede a !;Itr;J,nge ;f?i a depune toate ofrandGJeint(un
anum"ittki}p,ci'!.ei ';~, s.e . ~trirm2:e cate PClltill, at~\.t sluiba
: .. r.. ,"' 'tC.~l'~~~ '':6l-n " O: - c". ~" n,..} \';'~.J ' f' ",,- Dp
f1'A"'~ ~"~. ' . YlJ '. . , ;.. ~
Ca~ ::;;, __ .. . OS .. , .,.r. ~. \~.~-'hrE~!.e.
~ a~~l_ .. lv1 .. U pOfvn .
ce$te deodata de a aduce Ja mijloe cele adunate, ci Ie
iI1gaduie un termen lung, pun_and $ieauza: pentru ee:

"ca nU,daca vQiu ven], atunei sa se faca stransDarea" , zieei adeca ea nu cun'lva 10 timpui stlbscrierei

acelor ofran de, sa va vedeti siliti de a Ie strange)). Dar8,

$i prin aceasta nu putin iara$i Ii atita la lucru, .caci
8~tept8:rea lui Pavel Ii facea mai dispui la treaba.

. "Iaradupace voiu vent pre care veti so

coti, pre a~:ia cu carti (epistole) Ii vom trimite
sa duca darul vostru la Ierusaiim" (Vers. 3t.
N'a zis: cutare sau cutarcll, ci "pre carii Ii veti
socoti" , Iideca pre cadi ii veti aIege voi, ca astfeliu

sa faca fara nici 0 banueali;i slujba aceasta. De aceia

lasa alegerea celor ce vor duce ofran dele la notarirea
$i votullor. Nutrebuie sa se spuna, zice, ta contributiea
aceasta s'a tacut de voi, insa dreptul de-a aJege .pre eei
ce VOl' duce acolo bani!, nu ar fi al vostru.
.
Apoi ca' sa nu se . para ca e1 se trage 1!1 oparte in
aeeasta chestiunc, vor-be$te de serisori, zicand: "pre

carii Yeti socoti, pre aceia eu carti ii yom ~ trimite", ca $i cum pal'e Ga ar 7.iee: $i ell. voiufi un-

preuna eu dan';iii, voiu fi parta:;; acep,tei slujbe, prin scriso rile ee Ie voiu da. $i n'a zis voiu trimite pe aeeia '
ca sa duca eleimosina voastra)) ci "ca sa rluea darul
vostru", ca astfeliu sa-i arate ca facand lucruri mari
$i cape cei ce singuri au ca:;;tigat. Aiurea el nume$te
faptul :;;i binecuvantaTe $i 'impaTta;sire, pe deopartc ca
sa nu devina rnai 1ene<;>i, iara pe dealta ea sa nu se
ingamfe; nic:ai ri insa n'a numit aceasta milostenie sau
eleimosina.
"~cre-vafi cu cuviinta sa merg $i e~-cu
mine vor merge" (Vel's. 4). Prin aces tea iara:;;} ii

indeamna la darnicie, caci pareca li-ar zice: Daca eeia

ce veti strange va fi atat de m ult, in cat sa fie nevoe

OMILIA XLllI

604
OMILIA XLIll
-----_..._.._ - - ----_._._
-----

$i de prezenta mea, niei atunei nu rna voiu da In latul'i)).

Deodata insa el n'a vestit aeeasta, niei n'a zis: fiindca
am a yeni acolo, eu singur voiu duce of ran dele)) de
oarece daea spunea a$a dela inceput, n'ar fi avut v~rba
atata putere, pe cand auaogand aeeastaJa urmiL ep.te
la timp potrivit.De aceia tocmal n'a fag-adult, dela in-

ceput,..d8.ra nici -It'a i':}etrl -de 't(:t :~i qunJo.-r-: tj u pli, c.e srJur1e.
VOhl trimjte" vjne~\ SJ)1.Hl~!- ('.8, se - V;:l, dL1ce 3i
1

ca, )i

elde va fi nevoe. ~i aici tot pe -dai1$ii Ii face stapa~i

de a hotari, caei zicand: "Si de va fi eu cuviinta
s~ rnerg $i eu", aceasta ~t,arna de dao$ii, ca adEi~a
sa stranga atat de muUe ofran de, 1n cat sa fie nevoe
de a starul $i de dansul ca sa se duca la lerusalim ,
,,~i voiu veni 1a VOe cand voiu treee Maeed?nie!l (ca prinMacedoniea voiu treCe ' ~) (Vers, 5).
~l mal sus a spusaceasta, insa atimci cu manie-fiindca
a adaogat-:"vei~-1:ffioa$te nu euvantul eeior ee '
nn
sem
;" el' PU+A~An"
" d aIel
.. mal. eu
S ' a.u
. 1 ' et',1",
"vl va, , - pe can
hl A nrle+X .-.
,f 1~-'. ~
.. d
. "..
~
.~
'., " .
mO., ~

,0., va

aSLle1lU sa-l $1 oreascavemrea. '0upa

...

aCla

ca sa au ziea :((Daface t .Inaintea.noastra, tu preferi pe

Macedoneni '?- iata di n'a spos cand rna voiu duce la
Macedoniea ci "eand voiu treee Maeedoniea".
"Ga prin Maeedoniea voiu sa tree. $i la voi
~~
t"
l'a, mav vom
. ' za
., v
b sau
'
.
de :::,e
V a 'mIJamp
-'OVl,
VOlU
$i iernil" (Vers. 6). Nu voesc, zice, de a trece pe lanO'a
, voi, ci de a remanea $i a petrece un timp la voi. Ca~d
~l Ii-a trirnis aceasta epistola, era in Efes, ~i in tim p de
Iarna. Deci Ii spune, ca (voiu remanea pana la sarbatoarea Cinciz~cimer in Efe:::;, jar-a dupa aceasta voiu pleca
spre Maeedomea, pe care trecand-o voiu ajunge la voi
in vara, $i poate ca voiu face si lama la voil>: 5i de cc
oar:e a.,Z!:": "sIe se va intampla" $i n'a spus 'botarJ:!GrlU? . FI~n~ca nu pe to!lte l~ prevedea Pavel, ~i potrivit
Imprt;Jurarllor. Dc: aCeIa mCl nu spune hotarftoriu, ca
a~tfehu daca nu s'ar Intampla, sa aiM refugiu la aceia
ca a ~~us luerul in mod nehotarit, lasandu-se Ja puterea
DuhulUl, unde ar voi sa-I conduea, iara nici cat unde
el peate dorea, ceia ce ~pune;;i in a II-a epistola, justificandu-se de intarziere, ~i zieancl: "Sau cele ee sf~
tllesc, trupe:;;te Ie sfiHuese, ea sa fie la mine ee
este asa,asa,
si
,
, ce nu, nu".

605

"Ca voi sa rna petreeeti oriineotro voiu

merge".':;;i aceste vorbe suntzi~e din marea lui dragoste c8,tra dar j. "Ca. nu voese sa nu va vad
pre voi aeuL:. in treacat; ei arnnadejde eatava
vrerne sa ma zabovese La voj, de va lngiidu)
:DomrmF (Vers. 1). Aeestea ie - cea, pcdeopaI'te [p.;j.tand ikagostea eeavea caLea da ii,iara pc' aea,lta infrico~andu-i pre cei pacato'iJi, nu lOtr'un mod ascuns ci
pe fata~i sub forma prieteniei.
'
. ,,$i voiu remanea in Efes pana 1a sarbatoa~ea a~ Cin~izaei de. zile'~ Verso 8). Toate :ispune
lor m amanuntlme, vorbmdu-h ea unor prictcni' cad a
I1 spune cauza pentru care n'a venit fnca, san ' pentru
ce va v eo], 'iJi unde petrece e1 acurn, aceasia e dovada
prieteniei.
"Ca mi s'a desehis mie usa mare si snrp.
+'010S
Sl' pI~Otl'''ru'r>l'l'
sunt
II-'ult~'"
'Vers.
'. ~j.
;:' ,.'~.
1 1. _ ~, ~ _.
'-.I
_.
.~;1. _ \
yl -,r-:::
qaca
V

..J.

este_ mare, cum de sunt protlvnlcl? Tocma.i. de-_~::tceia sunt

protivnici, fiindca ~i ~redinta. e.ste mare, 9i daca credmt;a este mare, apol mare ~l larga _~ste~i intrarea.
Dara ce insamna"U$a maI'~'~ 2 -A~ multi 8unt-GGi-ce su~t ,pr~gatiti a priml credinla, multi sunt gata a S6
aproplea ~l a se intoarce -dela ratacirfl; intrarWI 1mi
e~t~ lar~a, !iindca eugetele ce10r ce se apropic sunt preg~tlte $1 im;l},tate spre supunerea crediniei. De aceia <il
dla v<?lul ~una eu p~tere mare, de vreme ee vedea pro
multl fugmd dela dansnl. Ded, penLru aceste doua eauze
e1 trebuiil, a remanea fnca in Efes,fiindcii, nretutincleni
l~ucrul ev~ng,~el~ei ~e savar~ c? putere,:;;i "'fnverii' pc
liecare Zl; ~l daca -.erau. multI Gari pizmueau, apoi $i
aeesta era un semn mvederat de propa$irea evanO'heliei_
CaGi nici odata nu se salMtaee9te atata demo~ul cel
viclean, ca atunci cand i sc rapesc multe din vasele
sale, adeea multi deai lui.
.
1) Deei, iubitilor, $i noi cand voim a fac.e ceva maret
1) Partea morold, Nu t1'ebnie a ne minuna cand vedem pre
cei ce traesc in f'apte bune ca nu izbutesc, av:\nd privirea atintitii.
'5pre :esplata. viit<?are. ~i. c~. -ceice au ,:,enituri, Cllm ~i loti ceila1ti
!re~Ule a da.1n mll?steml a ze.cea parte.dm ceia ce vlnd ~i cumpara,
lara ocele stranse ~l~ procente s~u cama~a}_ sau din dajdiea osta~asca, nu sunt primite de evseVlea ct'e1?ttna. (Veron).

OMILIA XLIII .

nobil, sa nu ne gindim numai la osteneala CG-O yom

ayea, ci ~i la s:fu;;tigul ce-l yom trage de acolo. Prive~te
:;>1 pe Pavel, ca nu de aceasta se teme, ~i se da in laturi
ca sunt multi protivnici, ci tocmai fiindca u:;a era mar~
.$i iarga, apoi el de aceia sta pe ioc $i a$tepta. Caci7-dupre
. cum am mai ~pus- aCe6ta era semn inveder-at de a fi
(liQ~~ oluI In iiint;.' ~J:u L~l ce fac fapte mar~v,e fie cal de
mid, ll1fut'ieaia acea feal<1salbateca, ci cei ~efac ceie
h~H1e. A~~ ca a~un<:i p;'lln~ v~!i .yrqn_barbat drept facandJapre man, ~1 sufermd mIl de rale, tu sa nu te
minllllezi, ci din contra atunci sa 1e minunezi cand
diavolnl primlnd multe rane, ar sta lini~tit, $i a~ primi
ranele ell nepasare. Fiindea nici atunci cand $arpelea-r
fi intr'una in~e pat, $i s'ar infuriea $i rapezi contra: celui
ce-Ifnteapa, inca n'ar trebuie a ne mira. Caei $i diavolul
~ rapede~onlra tutu:or m ~i groza-v decat oricc :;;earpe,
91 intocmaI ca 0 scorple scotlOdU-$i acul,se ridica in sus.
"
DaJ't'i .pu aceasta sa va infrico$eze pre voi, fUndca.cel
ce se fntoa-rec dela- razboiu in urma biruintei, de necesitate
ea-l vei vedea plin de sange, $i de multe ori .ranit. Deci
\;;i tu cand vezi pe cinova facand eleimosina$i celelalte
mii de bunuri, :;;i prin aceCl,sta taind puterea diavolului,sli-nu te minunezi la urma daca jJ vei vedca cazut in
ispite :.;i primejdii, $i nici sa te sperii, fiindca tocmai de
a.ceia a cazut. in ispite, pentru ca a lovit cu putere pe
dia volul. {(Dara, zici tu, cum de i.. a ingaduit Dumnezeu
una ca aceasta '? Ca mai mult Inca acesta sa se incu:.
nuneze, ~idiavol\lt sa primeasca inca mai m ulte rane.
Caci, mare este in adevar, ~i ehiardiotre fa,ptele cele
rnai pT"ielnice, dea milut, in aeela;;i timp ~i q staru1 in
faptabuna, - insa eu amt mai mare este cand chiar
patimiod cioeva, el totu$i nu se abate de loc del a aceasta.
Un astfeliu de om este in a$a feliu, ca ceia ce face,
face pentru Dumnezeu.
Iocat, iubililor, ehiar de ne primejduim , sau de
am piHiml. orico, noi sa ne inarmam cu 0 mai mare
buna vointa pentru durerile $i ostenelele virtutei, fiind ca
nu este timpul de rasplata aici pe, pamaot. Pril1 urmare
sa nu cerem cununile aici, ca nu cumva in timpul cununilor sa imput.inam rasplata euvenita noua. Dupre
cum se intampla ~i ell me$te~ugal'ii carii lucraod $i
hranindu-se cu hrana lor iau 0 mai mare plata, pe cand
cei hraniti cu mancarea celor ce-i platesc Ii se va taia
o parte nu mica din plata, tot a~a $i cu sfintii. Cel ce

a faGut multe fapte bune, ~i in acela$i timp a suferit si

multe rale, va avea plata lntreaga, $i inca mai mult de
cM plata -intreaga, nu numai pentru bunurile ce a savar.;;it , .c i ~i pentru rEtlele ce a suferit, - iara eel ce s'a
bucnmt
alci
-de . fini$le
;i;i dezmerdari,
de'. siam"
ca nu. va
, . ,."
1
.
~ '~
' .. ' " , "
.. ' : ....
.
b
~ ,7ea aeD.) f,uyu):Ua.3 de . strahlclte. Dumnezeu ni In. r!'1~a:~h?(:;:J'?i.1Jl,ep!o n u !1l1ffluiplata s ucceseior,d ~i a~ea
a~ lSPUtiOP. i;ii penh-u ca t:eia cesplin sa 0 fac $1 mal
. lamurita, fie de pilda doi bor.ratJ milostivi cari sa dea
eleimosin~ saraC~I?r; dupaacefa unul re~ane~bogat $i
se bucura de toata -unbel$ugarea, pc rand celalalt cade
fnsiiracie, in boale $i nellorocir'i. Deci, dupa ce se vor
duce acolo amandoi, care dintr'am~ii va lua cunuoa cea
n:ai. mC1:r~'? qare~ ny est~ i~v~derat ca eel ce a patimit
$1 S::1-_tlC~!O~I!, ~cle! $1 facand bine, $i patimind rale
n'a~);lfer:,t . mmlComenesd Nu :r;nai iucape niCi-o fndoeala" cael a costa ,este acou' statue de diamant iara
a.ce1aeste sluga cBa recunoscfttoare.Ca -daca n'oi nu
tr:ebuie . a fa.cebi~elepentru speranta imparatiei cerunlor, Cl pentru ea m~fi este placut lui Dumnezeu,- ceia
ce e~ mal mare ~eciH odce Imparatie - apoi de ce rasplata este vredmc cel ce devine zabavnk in faota buna
din cauza ca nu ia plata aici 1
...
'
. '
Deci, sa nu ne tulbmam cand vedem ca, cutare
bogat, care chema pe vMuve in casasa $i Ii dadea
ospete .lntr'una; E;li-a p.erdut casa fiind arsa sau ca, a
pat.irn,it vre-~o aJ~,a: n~Dorocir~, - fii~dca $i Apent~u aceasta
va l~a~ pl~ta, .Nlcl _1ob nu eraadmlrat atata pentru eleimO~ll1a: ca~. pe~~ru. cele ce a patimit dupa aceasta. De
acma 1 _pneterill lUJ sunt dispretuiti de toti ceice citesc
istoriea lui, $i s urit~onsiderati (;a nefiiod vrednici de
vr''un cuvant\ fiindcacautau rasplata prezenta ~i din
,
acestea apoi contrarieau lntr'una pe drept.
A$fl. dara sa nu cautam plata aici, ca nu cum va
s~ dever1}m sa~aci $i jipsiti, caci este eel mai de pe urma .
~hspret rand fimd yorba de eeriuri, noi sa ne uitam impreJur !a e~le de aici. Deci, sa nu faeem a$a, ci ori-cum s'ar
desfa~;;u!,a ce!e nea$teptate, noi sa ne tinem 5tran$i de
poroncJie lUi Dumnezeu. Sa dam ascultare fericitului
Pavel, $i sa punem . prin case Ie noastre cutii pentru
saraci, care sa stea in locul unde noi ne rugam -$i de
cate-ori vei intra sa te rogi, pune mai intai elei~osina
in cutie, $i dupa aceia inalta-ti rugaciunea. $i dupre cum
n'ai prefera nici-odam ca sa te rogi lui Dumnezeu cu

~i

.:":

".

,<

607

OMILIA XLin

606

608

OMILIA XLII I

609

OM ILIA XLlV

mini nespalate, tot a~a sanu te rogi fara eleimosina.

Eleimosina a fi atarnata la patul tau, nu este mai putin
ca evangheliea ce tu 0 atarni acolo, caci de vei atarna
evangheliea numai, fara sa faei :;;i fapte filantropice, nu
te vni folos1 alat de mult, - pecand avand aceasta cutie,
~u ai -0 arn1a, puternica cqntJ\3.! diav()~uiuj" rugaciunea t[-I..
. j'nar'l'
fl' 0 f~ ~l' ~~:"''':
",riot.:;
. ~ \ r8n rl '''''1,.--,
...... 1
O' .f'acl'
', ,-',, :-[)ataV
:...' c~<:;a
<7~ ~ ;-- ,.t!.!-,
,~u.j ~" ~~'"
' !. :j~ -~~.!.:;!.uv:..
I'll hrana lmparatUluL A$a. aara J?1'g;:;, p.v:::;,nghe.118 Set
ste8. 10. patu! hhl $i cutieasaracilor, 9i atunel lloaptcu (j
vei petrece fara visuri urIte, numai cat In acea cutie
nimic din nedreptate sa nu 5e f>unfL Caci faptul acesta
se nume~te eleimosina; insa eleimosina nu este cu putint<1, de a incol(l vr'o data din cruzime. Voe:;;ti poate
a'ti spune:;;i oeaziile prin care trebuie a pune elcimosina
in acea, eutie, lOCB,t :;;i prin aceasta a'li face mai Iol:;;oare,
$i mai nesimtitaacea contributie'? Me9tei;lUgariul de orice
feliu, ca dubotariul, curelariui, alamariuJ, sau (wice alt
.
~ d
J. ,
fV t.e deansu,
d
I sa~
mesena$,
can
- vmae
eeva'd'10 ee Ie .acu
faca inceputul eu Dumnezeu, sa puml In cutie 0 mica
parte din ceia ce a prins din vinzarea factI.ta, :;;1 dee i?i
:~ ,JU1.--DU!IlneZeu din acea parte mica. Nici nu cer un lucru.
. aW.tderna1'8, ci voese ce, noi,- c.arLa~tcptiim )mpiirs.~
tiea cerurilor, sa punem macar atata, pc cat puneau
Iudeii, cari erao incarcati ,de mji de dUe.
Acestea Ie zic, nu legiuind,~i nici impedecand de
a dil. 9i mai mult, ci Cerand ca ' lncutiea de rnili sa nu
puneti mai putin de a zecea parte, 9i nu numai vinz;3,nd,
ci 9i cumparand. Aceasta regula s'o pazasca $i eei ee
au tarini, in ceia ce priv~te veniturileee Ie trag de acoIo,
E;i in fine toti eei ce aduna venituri drepte. Caci catra
cei ce cer camata la bani eu nu fae [lici 0 vorbc1, 9i
nici calra OSta.7ii carii c.iat1n~1 po al!,ii, :;;i se ocupfi eu
nenorociri straine, fiindca Dumnezeu nu voe::;;te a priml.
nimic din asemenea bani, - ci eu spun acestea nurnai
catra eei ce aduna averile prin ostenele drepte. Caci
daca noi yom capata 0 astfeliu de deprindere, la urma
vom fi mustrati de cuget daca ne departam de aceasta
re~ula, - 9i in. fipe nid nl! yom mai c~msjder~ lucru!
atat de ~reu, 91 mcetul eu incetul yom aJunge 91 la mal
mad milostenii. Insa deprinzandu-ne a dispretul. averile,
Doi vom zmulge eu totul radacina tuturol' I'aleloI', 9i
vom petrece vieata de aici eu toata lini~tea, iara in cea
viitoare nevom invrednici de ve~nicelebunatati. Carora
fie ca eu totii sa ne Invrednicim, prin charul ::;;i filan~
, <:" ... ...... . .

tropieavDor.nniJlui !'!ostru. Iisus Christos, caruia impreuna

eu Tatal ;>1 cu sfmtul 91 bunul ~i devieata datatoriul
Duh, se cade sla va In veci. Amin.. "
.
OMILIA XLIV

...

,,$i de ya veni Timotheiu, socotjti sa fie fata

Idea la voi " (Cap. 16, 10).
. ' . . , ,
. . Poate caar crede eineva ca rugaciunea ce 0 ' face
alCI Pavel este nedemna de barbatiea lui Timotheiu _
fns~.ac~steasunt zis~ n~ pen~ru Tiro1heiu, ci pentfu
audnOrI, ca nu cumva prm VI' 0 ellrsa j'ntinsa lui sa se
vata.me pe dan:;;ii, fiinddi dansul era pururea in fat~ primejdiilor', despre cum ziee Pavel de dansu!: "Ca precum

pnU i tata" fiuI, . (a~a) im.pretlOa

ell

- - il1ille ~-l slujit

(Filipp, 2, 22).~-VeeL. ca Bu Gumvc1,
{lela v lii~lr<lz.?eala ce ar fi aratat'o cattA -Ocenie sa pa:;;asca ~l fata de dascal in trecerea timpului, 9i sa devina
mai rai, de .aeeia de. departe Ii mbdereazazicand: . "sa
fie
frica la voi", adica ca nu cumva vr'unul
din cei deznadajduiti sa se ridice contra lui. Ca Doate
urma a-I mustrapentru aceIe, pentru care :;;i Pavelli.a
fost scris, in care seop i-a ~i fn9tiintat ca trimite pe Tirnothei~ pentru~ceasta, zicand: "Caam trimis pe Ti~
mtru eva.nghehe{'

fata

mothem la VOl, carevi'i va aduce aminte caile

mele intru Christos, preCUll1 pretutindeni in vat
in~ru toate bisericele." Deci, c~ nu cumva dan9ii bi~

zU1ndu~s~ I?e noble.ta, s~u . pe bogatiea, sau pe puterea

sau $1 -pe ITitelepciunea de dinafara, sa se
~ri!nc~ asupra lui v Ti~otheiu,~
ne6:nsteasca ~i sa-i
comumta~81,

sa-!

mtmda vre-o cursa, fimd suparatl poate de mustrarile

ce li.,ar fi facut, sau pentru cele ce Ii facuse dasealu1. .si
sa-l atace, cerandu-i socoteala, de aceia Ii scrie "ca'sii
fie fara fric3, la voi" Sa nu-mi spui de cei deafara
adecade Elini :;;i de cei necredincio9i, ' zice caei err
de!a v?i aceasta"-'-pentru cari dealt.rnifitrel~a~i intreaga
epIstola a fost compusa, ;;i pe cariatitt. -Ia Inceput dH

ce;

16038

610

OMILiA XLIV

OMILIA XLIV

fie

9i Ia sfar$it i-a infric09at. De aceia dara $i zice "sa

fara frica la voi".
Dupaaceia dela slujba ce 0 avea n face demn de
credinta" zicand: "ca lucrul Domnului lucreaza" .
. SaIlfJte {liti Ja ar.,e:a, zice, cit nu-ibogat . poate, ntl~i .
bine crescut, nu:"ibattarl, fiindcalaee a fost eiranduit,
9i ce anume face? "ca lucrul Domnului lucreala"
iiCe. ,Iarll aceasta Ii este deahuls in ldcul m'ical'ei H{).blete, sau bogatii, sau vaI'st(~au iiltelepciune\). $i nu
s'a multamit numai ell aceasta, ci a mai adaos inca: "ca
~i mine"dup're cum $i mai sus: "care este fiu at
meu iubit, ~i credincios intru Domnul, care va
aduce voua arnint,e ci'!.ile mele ee sunt intru
Christos . .-{)eci;fiindcaera~i tanar, 9i singur 'si-a luat
sarcina pentru indreptarea uuui public atat de numeros,~ara amandoua acestea H duceau la dispret, de aceia
apostolul adaoge eu drept cuvant: "Deei, nimeni p re
81 sa nu~l defaime" (Vers 11). $i nu cere numai
aceasta, ci :;;i cinste mai mare, pentru care $i zice :_"Sa..1
petreeeti preel cu pace, adeca fara frica; neavand
intre voi luptA, sau c8rte, du~manii sau antipatii, d
dandu~i toata ascultarea::;;i supunerea ca unui dasca!.
"ea sa vina la mine, ca-l astept preel eu fratii ".
$1 aceasta 0 spune tot ca sa-i infrico$eze.Pentru cit
~tiind ii ca Timotlieiu toate cele ce ar patimi ia dan$iii
Ie va spune, $i <led ~afie catrael cu blandeta, apoi a
adaos: 7lca-1 a~tept pI'e el cu fratii". Dealtmintrelea
$i de aid fl face vrednic de credinta, daca dupaplecarea deladan$ii el il a$teapta, in acela$ timp arata$i
dragostea cea catra dan$ii, caci Ii-a trimis pe un barbat
atat de destoinic ~i folositor.
"lara pe fratele Apo1l6 mult l'am rugat ca
sa vina la voi" (Vers 12). Acesta se pare ca era~i
mai invatat, si maiin varsta decat Timotheiu. Ca nu
cumva sa zica dAn9ii: dara de ce n-ai trimes pe barbaL
Ja noi, ci in locul lui ni-ai trirnis pe un tanar))? ~ prive$te cum 0 indrepteaza 9i aceasta, numindu-l "frate':
$i spunand ca I-a rugat multo Deci, canu cumva sa se
para ca I-a protimislt pe Tirnotheiu In locul lui, $i camai mult fl cinste$te pe acesta, $i din cauza aceasta nici

611

nu l'a tl'imis, ceia ce ar fi atitat 0 mai mare zavistie

din parte-Ii, a adaos: "mult l'am rugat ca sa vina
la . voi". Dara ce? Oare n'a ascultat aceJa, nici n'a
prirfl.it, .ci 's'a impctriviti s'aambitionat~ Nu spune
-('fg~r,{h IDS.'l. pentrQca Tlici ;yc .ucela . ;;[l" nu-l huleasca,
.. . ..t .. ..:. ~,...
~
-':; '--'-':\ ... "' , -" .")
";. , ~HBn
. ~_t_-;
riA (,'1~1
.

Si
',' ~l). 'd. , ~r;f;7;a'7 ;'J..mi:~,~8"" ~"'---", 'J~, R~':J..a:y~ '9 !.pe. ~!f.in~, U,!., -z !c.e ~ ;')~f '
nieiciecuil1 nU ii'-a kist voea casa vina acum".
$i ca sa ou zidid<ln~ii ca aCPrstp.(l. sunt vorbe 9iprp.texte, a adaosimediat: l1dara va venl, gand vreme
buna se vaprileji". f>rin aceasta el justifica $i pe
Apollo, inacela$ timp cu speranta venirei lui i-a Jini~tit
$i pre dan$ii carii 11 doreau. .
Dupa ac~ia aratand ca ii datoresc de a avea nadejde
demantuire nu nuinai In dascalii lor, ci ~iintr'a.n$ii .dliar,
71ce: "Priveg11iati, sta~nn credinta" , iafanu In lnte
lepeiunea cea deafara, caci acolo nu se poate sta, ci purta
In toate partile -"imbar.batat!-va, intariti~va. Toate
ale y08stre fi il dragoste sa fie" (Vers. i3. 14). Acestea
zicand s'at"j pal'eaca-i sf:hue$te, Insa 5e atinge eu pute['f::
de dan;;ii, Ca cei ce se lenevise. Pen tru aceia zice: "Priveghiati U , ca uniia ce dormitau, "stati u , ea uniia ce
se cHitinau in toate partile, "imbarbatati-va, intadti'-'v;l", c,;3, .uniia ce se mole;;i;;e,$i "toaie ale voastre
cuAragQstB s.il. fie", ca u.niia ce 5e prigoneau 1ntfe
dao!,?ii .. Deci, fata de eei ce Ii amageau apostolui Ii zice:
"Priveghiati, stati", iara fata de cei ce Ii prigoneau
Ii spune: "imbarbatati-va" ,cum ~i fata de cei ce SE
resculase 9i voeau a-i a-trage In partea lor Ii splIne :
l' toate
ale . voastre eli dragoste sa fie" ceia ce
este Jegatura Perfectiunei morale, izvorul $i raaacina tu
turor bunurilor.
.
Dara oare ce va sa zica: 7l toate cu dragoste 'sa
fie"? - Adeca chiar de cearta cineva, zice, sau de st<'1:
pane$te, sau este s~apanit,~ sa.:jl In~va~,?au se. ,invata
toate cu dragoste sa se faca, fimdca $1 cele vorblte rna
sus, loate au venit din cauci ca s'a neglijat aceasta. ~.
dadi dragostea n'ar fi fost neglijata,nu s'a r fi trufit, nici n'm
fi zis lntre dan$ii : "Eu sunt al lui Pavel, eu allu
A poll6 " . Daeaar fi fost aceasta, nu s'ar fi judecatlajude,
catile etnicilor, sau mai bine zis nid nu s'ar mai fi ju
o

612

OMILlA' XUV
OMIUA <XUV

decaL Daca ar fi fost aceasta, acel curvariu n'ar fi luat

pe femeia tatalui sIn, n'ar fi dispretuit pe fr~t.ii eei ne..
putincio~i, n'ar fi fost eresuri priritre dan~ii, !lu arfi
fost stapaniti de slava dC';larta pentru charurllece Ie
aveau. De aceia, deci, zice Pavel: "Toatealevoastre
eu dragoste sa fie" .
'"
;~i. va rog pre voi, fl~2,1)tf};~,. , stit.i f~'<iS(i 11jj
~ . ~"'"
~n'~t.,}')~\ ~ ~ nl")~D. :" '~~iSte!ana~j ea este parga (mc.vy.-"" . :-t .. V'i ,:-,,'_'H_.d ~;-~
spre slujba sfin~Hors'au randuit pre sine"(Ve~s:, 15).
Incepand epistola el pornene:;;te de acest Stefana, zlcand =,
,; ambot.ezat~i easa lui 9tefana ", ia~a aici .elI~ n~
me:;;te parga (incepatura) nu numai a Cm'mthulUl: ~l ~l a
intregei Elade. Nici aceasta nu esteolauda mIca, ca
el eel intiii sa S8 fi apl'Opieat de Christos? pentru ('"are
$i in epistola: catra Romani laudand prin acest fapt peUriila, zieeEl: "cari ~i mai : 'nainte de mjne aufost
' intru Christos" (Rom. 16, 7). $i n'aspus ca eei intai
,-.'. ~,~ -, tp'a"r'
A C-h!.lc>i
" u,\'
"yo V tAn.-'l '
au crezut C1". C,U"saUlacuv,
~ g 'a ~~
U~~"'
u,uUc
ca lmpre una .~cucredin ta -ii audat dovadii ~.i.de 9 viealtt.
,

'..J.

'

'.'

".

"

'

i ,;,

ClminAnia-.I""a, "'::1

,~"

Tn~/~j.:ll~

CP

,~ _

!-a,-lIlr-

(0!.:t

n?.lO'8,_-

~rat0~d"u-se ~ vr~dni~i pfj~~'t~at~ ~i~~r.'Ca;i ~i'''p~;'ga

trebuie a fi mai buna de cat cele ialte, carora este
parga,ceia ce $i de ace$tiia a marturisit. aid Pavel, prin
aceasta expresiune. Nu numai cs, au crezut cuad8wlrat
-dupre cum am spus -oi inca. Ca an aratat 0 mare
evlavie, ca virtutea era. in floare la dan:;;ii, ~i cii aveau
o mare rivna i n milostenii. Si nu nUrfiai de aiel se invederazci evlaviea lor, ei:;;i din aceia ea i'ntl'eaga casa
era plina de evIavie. CUl1~ ca dan:;;ii infloreau . $i in lu-
Cfiiri bune, aceasta", o arata prin urmatoarele: "spresiujba sfintilor sau r<induit pre sine". Ati auzit
ce .fcliu de engomii Ii aduce apostolul pentru ospita,li",
ta\ea lor ~ N'a zis slujasc, ci "s'au randl,lit . pl"e
ciam;;ii", adeca aceasta vieaw, ~i-au ales-o pentru totdeanna, la aceasta ocupatie s'au dedat, .
.
'> ' "Ca ~i "oi sa va plecatila uniia ea ace~Wa((
(Vers. lG), acted (S~; Ii ajutati :;;i in eheltuiala de bani.
~L'ln>slujba tnlpeasca sa va imparta:;;iti de toate o:::>teneMe ~or, caci cand ii au tovara~i, atunei ~j osteneala
n :se,pare rnai ' u:;;oara, ~;;i cele ale binefacerei selmpart 1a
tri,afmulti .~i n'a zis simplu sa lucrati impreuna ell
\ . l ~,

.,

613

d.an 9ii:), ci inca "Sa va plecati", adeea Sa ascultati

la , OrI-<?8 v'ar poronci, ceia ee dovede$te supunerea:
cean'laI mare. ~i ca. sanu se para ca Ii face pe placul
,ar.'\Jo'ra
"dao"" ;; (;:1
tot
{>01
(
'0
~n-:>~"'e"
-n!< '1"
'
:-"_'..
- l' ll,
0.." .la
, .. ,
'. ~
'\...'UL
VV
.1
' ~..i. p.i . U..i..i.u..
l.U- ,~reaza $.i se' ostene,<;3te", ca. ;;i cum ar fi zis: (01::1:?teasca fie8.eeasta lege. ,Ell nu va yorbese in particular
pentru ar.eia nnmai, ci daca cineva cste ca' si dansii
bucure-se~i el de acelea$i ajutoare, De aceia'incepanct
acest pasaj, el Ii ia chiar pedan$ii de marturi in recoma.ndatieii: ce face acel.u~ barbat sff!Jt. ,,~i va rog pre
'V al, fratllor, zice: Stlti easa 1m Stefana"
adeca
$titi chiar $i voi cum' S8 osten-esc, $i nu m'ai aveti
nevoe de a amI, dela mine,
.
"lara ma bueur de venirea lui Stefan~tl si
a lu i Fortunat, si a lui Achaic caci lipsa voastr~
,a e8$tiia au impiinit.:..o. Ca. au 'odihnit duhul meu
si a1 vostI'U" (Vel's. 17. 18). Fiindca era natural ca
dan~ii sa S8 infurieze contr:a acestOI'a - ('aci acestia sunt
cari . au . pus in -.cuno~intiLPe~apostol~'Jrc " il+l-f~
ch~nle diptre dan~ii, :;;i printran:;;ii Ii-a scris cele despre
feclOare $1 despre cele maritate'-pri ve~te cum Ii imblanza~te. La inceputul .spistolei zicand: "Pentru ea mi s'a
aditat mie pentru voi de ta eei ce sunt ai Chloci (( ,
:;;i .~scunz~n?u-li numele, iara pe da!l~ii punandu-i la
!:nIJloc.era mvederat ca prin aceia ,a fost pus in c nno$t inta,- pc cand aiei spLinand ca ,,iipsa voa stra aeestiia au indeplinit-o, .si au odihnit duhul meu
L " '
~
a i VOSLrll ; prin .aceasta iT aratii , ca,- veniti inlocul
tl!turgr, $i .ale$i dea face 0 astfelill de calatorie pentru
dao:;;lJ. DeCI, cum ace:st fapt particular s'a facut comun ~ De va vet.i mangaea intre voi prin dragostea
.ce~ ~atradan~ii; daca ii Yeti cinsti; daca Ii veti
prImI pe dan~ii, daca Ii vetiimparta~i de binefaceri,
De aceia 3:. $i adaos: "Sa eunoa~teti dara pre uniia
'c a aee~tl1a" ~i laudand pe cei veniti la d8"nsul, irnplet~te impreuna laude $i acelora,aaeca eelor trimi$i impreuna ell cei ce i-au trimis, zicand ca: llHU odihnit
duhul meu ~i al vostru".
___ ~ ____ ,c ---=
"Sa eun'oa~teti dara' pre uniia -ca aeestiia"}
,c aci pel1tru voi, zice, au parasif tara.~casa. Ai vazut
, ::1''' .

" .." ..

'lJ

si

OM ILIA XLIV

614

------------------- -------------

-----

615

OMILIA XLIV

intelepciune ~ Ai vazut cum ii arata, ea aceia nu atata

pe Pavel I-au multamit, cat pe dan$ii mai eu sarna
.fiiI)(k~ in, r.ersoar::a lor era conceotraM. iotreaga cetat~
11Cormt.uim,~eeIa ce $i pe uniia ii facea mai vrednici
decl'edinta,}~ipe a1tii nU'i - lasa a se dezbina deace1a
de vremeCB .priritraTl$liau stat ~i U in lata JuiPavei:
_ -"lnC!lipa-se ~~:ma bjse~icele ~siei" (Vers.19).
Pururea el -Lmpreuna meI?brele eele l'azlete ~i Ie une~te
prin Inchinaciune."Inehma-se voua intru Domnul
mult, Achila ~i Prisehila 4, caci ~i apostolul a stat
10. d~I!$ii ~n gazda, fi,ind Aehila curalarju. "Impreuna
eli blserJC.a eea dm easa lor". $i aceasta nu este
o mIca virtute, de a face :;;icasa lor bisericiL "Inehina-se VOUEI, fratii toti. Inehinati-va unul altuia
cus~~irutare sfin.Hi" ' (Vers. 20).' Adaosul aces to. de
S3rutar~ sfinta pumai aici Hpune. $i de ce oare ~
Pentru eo. se dezbmase foarte mult intre daw;ii zicand'
"Eu sunt a lui Pavei, eu a lui ApoU6eu a lui
Chifa, eu a lui Christos", - unul era fia~and iara
~:t~n~~' imbat~, ~~ celalalt av~a l.upte ~e~i, 9i invi~lii, :;;i
JurlGva~l. Pe langa acesta ~1 dm prICma charurilor.
n:ar~ era. zavisti~a din~re d~n~ii, ..mare in acela$i tirriI]
~l r:nandrIea. DeCI, dupa ce I-a uOlt Ia un 10c prin sfatU~lle. dat.e, 1~ urma cu dreptate Ii poronce$te de a se
UIll $~ prIn sarutare sfinta. Caei aceasta une~te $i face
un, ;SmgUr' trup; aceasta cand ou este facuta ~cu ipo::
r-rJZ18 ~1 vlcleme. este eu adevarat sarutare sfint3..
"Inehinaciunea eu mana mea a lui Pavel"
(Vers. 21). Prin aeeasla expresiune el arata ca epistola
a fost eo~pusade d~nsul eu multa osardie. De aceia a ~i
adaos: "vel ee nUlube~tepreDomnul ITDstrulisu:::
qhrist_os, sa !ie anathem!1~' (Vers.22). Prin aceastii
smgur~ expr:eslUne el l]e totI I-a infrico$at; $i pe cei CE
pr~ madularllt: lor Ie facuse madulari ale eurviei, $i pE
eel e~ scan?al~zase pe. fr~ti p~in mancarile din jartfelE
cele Idole~tI, ~l pe eel laudat1 de oameni, 9i pe eei eE
nu credeau 'in inviere. $i nu numai ca a infrico"'at e
inca a ~i aratat ealea virtutei, $i izvorul raului. DuprE
cum drag~stea ca~ld intovar~~a~te. pe cineva eu putere
t~ate felurIle de paeate Ie stmge 91 Ie alunga, tot a$a $
eand este slaba, face de a rasarl aceste rale.

"Maranatha". Dara de ee oare a zis aeeasta~ $i

le ce in limba Ebraica ~ Fiindea cauza tuturor ralelor
:ste trufiea, - iara, pe trufie 0 zamisle9te lntelepeiunea
,ea dinafarD., fili prin. lJrm~re aeea,$t!1 era principalul raelor. core $1 pe Corintheni iijmparec~jaselntre dan$ii,~,poi' r~ledeFll!1d~re.::cu1? ac~a~t~, p~t~(lt&J e~. pu, j'n~r0-;
)uintaz.J3, \;mba!:.';!mfl" Cl pe eea bbr.(l;0Q., aramnu ca ~)
IU

rlumili nu se rU9ineaza de simplitatea lui, ci inca ca

) si imbrato9ata cumulta dildura.

, Deci, ce insamna "Mat'anatha"? Dornnurnastru a

Jenit. Si de ce a spus el aceasta ~ Adeverind euvan;u1 icorlOmiei lui Dumnezeu, prin care mai cu sarna
;'au pus semintile sau bazele invierei. $i nu numai
lceasta, ci $i _preaceia rU$inandu-i, ea :;;1 cum ar fi zis:
:<Stapanul ob$tesc al tuturor a primit de a se umill. atat
:1e mult, $i voi sunte!i in acelea9i rale, $i inca staruiti
in p8.eate, $i nu va infrico~ati'de maretiea dragostei,
:are este principalul $i capitalul bunurilor'"? Gande$te-te
la aceasta numai, zice, $Hi va ti deajuns spre prop8~.,.
"ire in ori-ce fapIa! bUDii, :;:.i vei pute0~ stinge ori-c.e
't
paeat)}.
"Charul Domnului nostru Iisus Christos sa
fie eu voi" (Vers. 23). Aceasta- Elste a dasealului, nu
numai eli sfaturi, ci $1 eu rugikiuni a ajuta pe ucenici.
Dcagostea -mea eli voi ell toti intru Christos
"
. (V-ers. 24,). Acea dragoste
'
Hsus.'Af!1in"
nu arein sine
nimic ornenesc, nimic trupesc, ci este ceva duhovnicesc,
pentru care $i este foarte adevaraHL Cuvantul acesta
este al unuia, care iubc~te foarte mult, $i fiindca 11 desparta mult loc de Corinth, apoi e1 ii impresoari;i pe toti
_ ca ell mana dreapta Intinsa -- eu manele dragostei;
zicand: "Dragostea mea eu voi eu toti" co. $1 cum
pareea ar fi zi:s: c<Cll voi eu Lotii sunt em). Prin toate acestea.
el ara"ta ca eele scrise nu erau pornite din manie, nici
din ura, ci dindragostea lui eea parintasca, de vreme
ee nici dupa atatea acuzat iuni ce !i-au aduspana acum,
el nu-i dispretue$te, ci inca ii $1 iube~te $i 'i imbrato$aza pedan$1i, carii erau atat de departe, - prirr
eoistole $i dirti trimise lor. Astfeliu trebuie a face eel
ee indreapta pe aitii; ea precum eel ceintrebuintaza.
numai manie l$i impline$te numai patima sa, tot a9a $i
eel ee impreuna cu indreptarea eelui paditos, aratand :;;2,

616,

OMILIA XLIV

OMIf~IA

cele aledragostei, prinaceasta dovede$te ca $i ccrtarile

lui erau pornite tot din dragoste, de$ia fost silit poate,
siH loveasca cu putere.
1) Astfeliu sa, ne lndrepta,m $i noi unii pre a!tii, $i
'nici eel ce mustra sa nuse iutasca, - caci aceasta nu
estespreindreptaPe,ci mai ruuHo patima, ~i rdeicel
mustrat sa nu se nemultameasca, fiindca ceia ce p,e f.qCB
este peritru vimieear'e, $i rm pent!'u dezgustarea sa.Dae:~
doctorii ard mna bolnavului, ;;1 de multo-or! fae gre~,8li,'
$i totw;.i cei bolnavi nu~i invinovatesc, ci inca chiar cand
simt dureri, d'ind sunt ar~;;i $i taiat1, Ii cOflsider--a de
bine-facatori pre cei ce Ii au provocat durerile, apoi eu
atat mai mult trebuie sa fie astfeliu eel ee prime$te
mustrarea, ::;;i a privi pc eel ce-l Indreapta ea pc un
doctor, iara, nu ea pe un dU$man. Dara $i no] cari mustram, sa ne apropiem de cei mustrati eu toata bJandet,a,
eli toata Intelepciunea. Chiar de ai vedea pe fratde ta,u
pacatuind, tu totu$i -dupre cum ::;d Christos a poroncitnu da In vileag mustrarea ce-i vei face-o, ci ,numai intre
tihe 8i dansul mustra-l, nu luandu-l in ris; nu dUca prey n t: s;
r-pl t~:P z~{e 'Jns -pa,nit. cifiind ln~u'tltTll~t 'i.J.
ol1'nQI;r0
u.
eaud poatetu pacatuc,?u arata-re gata de apnml mllStrarea. Dara pentru ca eeia ce spun sa 0 fae mai lamurita, sa luam un exemplu inchipuit - caci, sa nu fie!
. ca un astfeHu de exemplu sa se petreaca.
Fie, de pilda, un frate care eonventue~te eli 0 fecioara, intelept de altmihtrelea ~i cumpatat, 1ns80 nici
. a$a sa nu poata scapa de gandul eel rau. Deci, daca
. vci-auzi--vorbindu-se In $oapta de aeeia eonvietuire, tu
sa nu dispretuie~ii lucr-ul, nici sa zici: dara el n'are
minte? Nu'~i ~tie interesul? Ce rna prive~te pe mine,
ea sa'mi atrag.J1supra'mi 0 dU$manie de priSOS))?- diei
astfeliu de vorbe barfitoare sunt ale fearelor salbatece,
sau mai bine zis, ale clemonilor. A fi urit eineva pentru
ea cauta a indrepta pe eeJ p,katos, ilU este un lucru de
prisos, ciaducatoriu de mad bunatati ~i de cununi nevestejite. lara de zici: dara oare el n'are minte ~ apoi asculta de la noi,ca nu are, cad estebeat de pactima.Chiar de ar fi de 0 mie de ori lntelept, totu~i nu
are minte de$teapta. Cine era mai intelept ca David, cand
........

~ .......... ~'

........ ' - 1 . , '

'-.J '

.....~

....~ .... '-',.

..J~'.

... ........... ....:; ... ~

},.L

.... .L ..t .....H,I

.1.1.1

v~ Clo

,1

1) Pmotea momla. Noi trebuie a sfatul pe frati eu hlandeta

dragoste, eand ii vedem ca fae ceva 'absurd; Eii ea daca nu
facem aeeasta, este pacat Eii neomenie. (Veron).
~i

617

XLIV

"cele nearatate ~i cele ascunse ale Intelepciunei tale mi-ai aratat mie" (Ps. 50, 8) "?

graia:-

Dara cand a vazut Cll ochi nedrepii pe femeia osta$ului,

atunci zicea ceia ce patimesccei ee plutesc pe marea
furtunoasa: "Toata Intelepciunea lor s'a cufuudat"
(Ps, 106, 27), eaei avea nevoie de altii cari 85.-1 indrepte,
f'?i)jl1e8. nici 1111. fiim~a; in mijlocul (',2,1'0)' rDJe segasa.
])e aceia plangandu-:;d 'pacatele sale, zicea ~ "Ca 0 -s~.r-

cina grea s'a lngreuiat peste mine, Imputitu-s'au

siau putrezit ranele mele de catra fata nebu~
l1iei mele" (Ps. 37, 5. 6).
'
Deci, cel ce pacatuiet:?te, nuare minte, .:aci e1 este
beat $i orbit. A$a dara sa nu zici -acestea, $i nici ca
CU nimic nu rna prive:;;te "cafie-care sarcina
sa l~i va purta" (GalaL 6, 5), ciici $i in sarcina ta
ti se va pune un mare pacat; aceJa aJecD. ea vazand
pe fratele Ui,u raUicit, tu nu l'ai-indreptat. Cad daca
dupa legea Iudeilor. nu trebuie a trece eu vedere nici
vita eGa: de sub jug a dU$n:1aOllllli,.da,iaincii cel ce nu pe
vita; ,ci c11iar suflet.ul prietenului
c.~

~i

afealelui seu,}l trcce

vederea, ce iertare va avea'? NTl.~dea.juns spre jusllticarea noastra faptul ea acela arc..niinte, fiindca $i
noi de multe-ori sfatuind pe aitii, totu$i dese-ori n'arn
fost destoioici nici pentru noi, 9i nici ca am tost .mai
folositori. Anoi aceasta CIlQ'At;'i, 8i pentru eel ce padl.tue$te, ca poate e mai firesc
a primi un sfat bun
dela tine, decat dela dansul, ::;;i prin urmare nu zice:
(tce ma prive$te pe mine,) '? Teme-te de piitaniea. celui
dintai car'e a zis aceasta yorba, cad expresiunea.:
"Nu cumva sunt pazitorul fnitelui weu" (Facere
4, \J) ~ la aceasta tocmai duce, ca :;;i Yorba <ice rna prive$te pe mine.
De aici se nase toate ra lele, Ga adeca cele aie trupului nostru Ie credem straine de noi. Ce spui'? Nu-ti
pasa ,de loc, ceia ce face fratele tau'? Dara atunci de
cine 'ti pasa'? De necredincios, de cel ce se bucura, salta
$i-I ia 'In ris ~ De dia volul ca.re-l impinge la rale $i-l
trante$te jos"? $i de unde este invederat, zici tu, ca eu
II ajut pe dansui zicandu-i$i sfatuindu-l eu cele trebuitoare)} ~ . De unde este invederat ca-l veiajuta ~Dara
~i aceasta e cea mai de pe urma prostie, ca sfan;;itul
fiind nesigur, tu sa-ti iai asupra-t.i un pacat. lata ca:;;i

de

618

OMILIA XLIV
OMILIA XLIV

Dumnezeu careprevede viitoriul, de multe-ori a zis :;;i

acel~ n'!l,tac~t, ~i totu:;;i ni~i a:;;a. nu. s'a ~epartat de' e1,
d~ ~l ~t~ea ca nu-l . va ~or:vmg~. DecI, claca cel cea pre.vazut ca nu va face JllffilC mal mult, nu a conten.it de
a-!indrepta, apoi. luc;;tre nu ;;tii viitoriul de loe . ce Indl':~ljtu;re\'eta,V:~, ):nole~indu--te ~i.qormitand ~ D~ muUe
}).rl .;.~~$t 'co ~ ~u .. jl1:~~i:eat a C8a::iia au :.;.i?oHtj:t, b~lnca de
'mul~e-~r~ ' dypa c~s~ dezJ?adajduiseau izbutit. .$i ehiar
dac:a n 0,1 faCJ1F .D}~~C mal m.ult; tid totu.;;i ti-ai facut .datorICo"
~ ~ A~a 'dara, nu ~ fii ne0n:!-enos, ~i fara mila, :;;i nici nepasat?rlU f~ta de tratele tau care pacatue:;;te. Cum ea
yorb~le ac:e1ea, c~ nu:mi pasa, :;;i nu ma prive$te sunt
.IZYO):'lte dm crUZlme $1 Iene, accasta se invedereaza de
scpla. De c~, de pilda, .cand un mMulariu al trupului
taueste ,boll1av, turlu -zici: {(ce'rntpasa)) ~ __ ci totu} faci
ca a~treliu ehiaI' daca eu nimic nu te-ai folos1, totl1$i si
:p u at cuvantUea 1emvino,iati pe sine-ti, eii ai trecut
,f':'u vederea cevA din cele ce erai datoriu a face. ADOi'
:da~a. noi ne fngrijim atat de mult de maqula rii e t'ru~
,'i}U1Ul I!Ost.ru, oare de ale Iui Christos sa neglijarn? Dara
de ce ier:Lare su~t vredlllce asemenea fapte? Ca daea
nu~ te VO.lU e~mvlllge pe. tine, zic:a?du-ti ingrija~e-te de
rnadularlUl tau cel pupnde frlca poate te vei face mai
bUrl: amint!ndu-ti .caJ ~i tu e$ti madula,riul trupului lui
c..hrls~s. :;;1 atune.le~~ sa .nu fie '~rednie de frica faptul
,Go, veZI trupul lUI ramt, ~l-l trecI ell vederea ~ Cand
sl,uga BaU, mag~rul ta~ a~ a~ei ran~jmpuroeate pe trup,
,n 0,1 s~ferI<?a sa-I V~ZI $1 sa-l trecI cu vederea,-:$L tru=
pul :lm Chrlstos vaza.nQ.u-1 plin de rae ~i de rane, tu j]
treel cu vederea? $i nu Ie ctezi aeestea vrednice de mii
de tr~s?ete ~ De ac;eia toate sunt anapoda, din cauza neomemel noastre, dm cauza lenevirei noastre.
~ ~ pe aceia, .va rog, sa alungamdela noi aceasta salbatae18. Aprople-te de acel ce eonvietuie~te eu fecioara
~i .maL intai spune-i 0 mica laudii ca unui frate, ee i-~
vel impleLl din celelalte calita!i bune pe care Ie are, $i
co, cu 0 apa calda stropindu-l 3,$a zicand cu la!ldele.
slabe$le-i ~i-i moaie umfHitura ra:nei. caineaza-te SiPE
tine, acuza neamul omen esc, arata-i 'ea toti sunte-:n in
pacate,cere-i iertare, spunandu-ica te lricerci a face
ni~te lueruri mai pre sus de puterile tale, insa dragostea
Indrazne~te d,e a convinge totu!. Apolsfatuindu-l, tu fil
aeeasta nu, in mod poroncitoriu, ci frate~te. lara prir

619

;oate aces tea tu vei slabi $i hlui<lumfiatura ranei sale,

vei u~ura. durerea pl"Ovenita din taereafacuta pentru
viitoarea mustrare; ~i de muIte ori ' cerandu-ti iertare,
Ivei l'uga ta. TIn se supere,Cand pri!.) acestea 11 vei
lP.gA hinc ,din'toatepartile, Muoci ~,plk~A , ,'ana cuveniUi,
['ltd legand;:tj, nici iasand~odezleg~jJa, eaasfJeHu ,njci sa'
fuga,, ~:i'1ra nicisiI dh:;prciu,iasc.,?j, fa.,ptuL T)~(;;t tu nU-lvei
'l.plica. r{l;namortala, n'ai facut nimic mai mult, precum
~i daca i-ai lovit cu putere mare, l-aiil,3,cui sasaie in
sus,~i sa fuga. De aceia urh1an9, .<1.-L mustra. din nOll,
amestecaiara;;i laudele eu mustrarile, :;;i fiindciiacest
fapt prin sil1B insu$i nu poate fi laud a - de vrerne ce
nu este vrednie de lauda faptul de a con vietui cu 0 fata
fecioarii - apoi tll'SCOq,tt) accasta lauda din 1nSe$1 intentiuhea lui, ~i zi-i: ~,iufoarte bine ca tu faci aceasta
pentru Dumnezeu ; c.ii,(5:i:' 'Vazand. pc aeeasta copilardrJ .
sprjjin ~i singura, i-ai intins mana de ajutoriu, spre a
scapa. din acea vieata tic,alOasa. Chiar de n'ar fi facut-o
cu 'a ceasta intentiune, tu zi ~i a~a, iarEi 10, urma mEl,}
adaQga, :;;i aceasta- iara:;;i cerandu-ti iertare - ca, eu
iti spun acest~1t nu poroncindu-ti;ci aducandu-t.i amintc.
Pentru Dumnezeu 0 faci, :;;tiu ~i eu, clara sa vedem de
nu cumva. sa na~te de aici vr'un alt rau. Denu izvora<;lte nid un rau, tu tine~ o In casa ta, ~i Inde!et!1ice~te- te
.''', ocupat!e~ ca nir~1e!li -nu te !mpieeu ~c~asyl, .frumoasa
deca, lara de cumva vme de alCI vre-o vatamare mal mare
poale declnca~tigu1', paza$te-te. te rog, 9i sa nu te grahe~ti de a adllce lini9te unui sufiet, insa sa scandalisezi in
acelaf,ii timp pe multe altele)). $i nu-i adaoge pedepsele care a,;;teapta pc cei ce scandalisaza, CI iea-li in
ajutoriu chiar marturiea lui, ~i zi-i: tu nu ai trebuinta a afii! acestea del a mine, caci$tii singur, ca dac.a
cineva va scandaliza. pe unul din ace~timici, va lua 0
mare pedeapsan; ~;;i a;;Afeliuflind tu ai Indulcit yorba, dupi:i
care lini$tindu-i maniea, pune-i doctoriea indrcplarei.
lara dara, cumva va pretexta. iara$i singuratatea
ei, nici atunci sa nu-i muslrezi pretextul lui, - d zi catra
dansul: Nimic sa nu te inspaimante din. toate acestea,
ciici tu ai 0 justificare destul de puternica: scandalul
adus altora; caci tu nu din lene, ci numai ingrijindu-te
de dan~ii, te-ai departat dela 0 astfeliu de ocupatiune.
$i loate cele ce sunt ca sfaturi, sa fie facute pe scurt,
caci nici nu au nevoie de 0 mare inv1'l,talura, pe cand
cele cu privire 10, iertare, sa fie cat demulte, ~i una

620

621

OMIUA XLIV
OMILTA XLIV

dupa alta. Dupa aceia intr'una alearga la dragoste, intunecand oarecum greutatea celor vorhite, ~i dandu-i lui
dreptul de a face ce vra, sa-i zici: eu numai cat te
povatuiesc ~i sfatuiesc de a face a~a, insa de a asculta
sail nn, tu e:;;ti deplin stapin;. ca.cj . eu nn tc silesc, ci
las totui la judecata ta . . l?ac~ noi 3;,st~eliu facem mystrarea, yom putetl ell w;;urm~a de a marepta pre "(:e; el.',
gresesc - iara w,;,a ctim facem acum, este rna.) mull a
unor te~re salbatece, ~i a uoor animale oecuvantatoare,
dedH ' a ullar oameoi. Daca uniia pi'ate simtesc astfeliu
de [apto, gre$iod tinaltul, iata ca aceluia nu-i spun oimie, ial'a ii intocmai ea $i babele celebete, ~optesc
intre dao~;;ji.
.
Acestea deci cugetandu-Ie, iubitilor, sa ne ingrijim de
madularilenoastre, $i sa nu ni ascutim limba uoH contra
altora., $i nie! sa vorbim.cuvinte grele, sa pand sJa va aproapelui, '$i !utocmai ea la razb~iu arl!I?-candu-~e $i c:-z~arli~
du-ne uniiacontI'aaltora. Ce IOi0s al aepost $lde prl vighen,
ciindlimba iti este 'cabeata $i se hrane:;;te ia 0 masa
111ai l1ecur~ta' decat rnancarcacainilor, .,fiind n1tl.nefttoare
de sange,varsand dintr'insabalc, 9i gura oevenindu-ti
un cana l de scurgerea murdariilor, say ' p?~te cu ~1ult
mai spurcata? Acestea eu Ie spun nu lllgl'iJllldu-ma de
eei ee aud vorbindu-se .ralepe nedreptu! pe socoteala
. lor, dici acejl'l. sunt vrednici 1;i .d e cup.uni caud sufar
eu 'bar-biitie eele vorbite contra lor, - ci de voi cei ce
Ie vorbiti: cild pe eel ce aude v~rbin~u-se :8.1e de _dansu!
pe nedreptuJ, Ii fericesc sfintele scripturl, pe cand pe
eel ce gp'ie$te de rau p~ aItH il sco~ a.fara,. s8;u il 9-epart.eaza. dela sfintele tame, sau mal blOe ZIS, 11 dcparj ' ,. t
. ee-ve~,ea
I
teazit ehiar dela biserica. " P re eel, ee
In ,fU
ascuns pre veeinul sau, zice, pre aceia ram go-:nit". (Ps. 100, 5), ba inca pe unol ea acesta H fac~au
$i nevrednic de a cet! sfintele dirti, dupre cum ZIee:

"Pentru ce tu poveste~ti dreptatile mele, ~i iei a~a

de lege al meu prin gura ta" (Ps. 49, 15)?
Mai departe apoi PlJnand ~i cauza, zice: ,,geZand impotriva. fratelui tau, ai clevetlt" (lb. verso 20). Aici el
zam~.ntul

n'a hotarit daca eele vorbite sunt adevarate sau minciunoase, pecand aiurea a opdt de a vorbl. chi~l' ~i
cele adevarate, aratand ca chiar de ai spune adevarul,
nu tie 'S8 eade a Ie grai. "Nu judecati, zice, ca sa nu

fiti- judecati", (Math. 8, 1), fiindca $i cel ce a invinovatitpe Va~e$ q:~riseui) !l fost ?~andit, d~9i .dup~
dreptate l'a lnvmovatl~. Dal'?- ce? .ZICl tu; d~ca. cmeva
este spurcat $i obrazOIc,- apOI nu m este lllgadUl!, d~a-l
j'nor8pta,sau de a":l mustra.n? Sil, SA Ivq.reptc,$.l sa Se
mllstpeze, dupacum am s~pu~ mai sus;. iara d::ca faci
aceasta. luandu-l in batae {Ie ;loc,baga bIne sarna, ca nu
curnvairnitand pe acel Fat'iseu; sa patime~ti cele eea
patimit el. Nici un folos nu ie~a de aici?,nic.i p~n.tru tine care
vorbeti, niei pentru ~el ce te a~cul~a, ~I .mel .pentru. l:el
InvinoVlltit de tine;, Cl unul devme lDca~1 mal neru~mat
in faptelesale, fiindca intru cat facea pacalul.pe ~scuns,
el se mai sfiea, iara cand devine cunoscut Sll aratat de
toti el a aruncat delasine ~i acest frau; - deascmenea
"'i .~el ee asculta va fi vatamat muH, cad de cumva va
'(a vea oare-care fapte bune en d'ansu,
1 e.l se va Il1gam,a
'
,
f'
auzind invinovatirileaduse aceluia. jara de va 11 :;;i cl
paciUos, va dev(:mi rnai cubuna vointa spre ra~ta!e.
Deascmenca $i eel ce vorbei?te, i~i -va atrage asupa-~;n 0 _
. ide.e r8~ din partea ~elui ce-l asculta.~ . ~i pe Dumnezeu
Inca mai mult- il va thtarita asupra sa.
.
De aceia vii roO' ca aiungand deja noi orice cuvant murdar' sa vorbim numai ,ceia cee bun spre edificare. Dara poate ca voiC$ti a'ti rAzhiii'la asnpra aceluia '?
Apoi iata cum a poroncit Pavel de a ne r8"zbuna.. asupra
celorce ne-au suparat: "De flamillize~te vraJma~ut

tan, da-i lui paine, de ins~He~z~, adara:i p'~e .e1 ~

(Rom. 12,.20). $1. d?-ca n~. ~ac1 ~~: Cll~Umal ~at il 1Otm~l
curse, apOl atunel s1Ogu! Impm~!.suht~ 10 tme., Pe~t! u
oriee ar vorbi acela de rau, tu re:3pla1.e~te-leu l auae~l engumii, caci a$a vei putea sa-ti razbunn;;i asuyra. l~ti, II?
acela$i timp:;;1 pre tine te vei sdipa de multe banmeh. eel
ce se supal'a cand aude vOl'bindu"s~ rau de dans~l, SA
pare ca sufer~ aceasta dela, c~getul.sau care-ll1!ustra., p~
cand cel ce rIde de cele vorblte, prm aceasta da cea mal
mare dovada ea el nimic rau llU cunoa$te Inlr'ansu1. Deci
fiindca prinaceasta tu nu folose~ti nid pe eel ceo te _aude,
nici pe tine, $i nici pe cel defaimat de tine, $1 s10gur
Iti impingi sulita in tine, apoi ~acar prin aceasta f~-tc:
ml'l.i intelept. Ar fi .trebuit, de Slgur, ca sa. tc con vmgl
. del~ j'~pal'atiea. cerurilo~ ~i deja. poron~ile 1m DumI~ez~u,
insa fimdca stal cu nepasare, $1 mU$tl ca 0 fearn salbaleca, cel putin de aici te lnvata, ca I'l.stfeliu cumintit
v

622

---.~-,----,-,.---,-----

OMJ[~IA

XLIV

-~------~-

fiiod prio aceste cllvinte, sa poti a'ti regula vieata nu,.

mai dupa poroncil8 lui Dumnezeu, ~i astfeliu devenind
mai pre sus de orice patima omeneasea,sa te invrednice~ti de bunurile cele cere~ti. Carora fie ca eu totii
sa ne invredniclm, nl'lll charul.;;i filantropiea Domnului
-nostru Estis Christos, caruhirnpreunacll TjM~,l ,$ j (,i\)
Sfinrttl Dntl,se cade siava, '~stap~nirea -si cin.l~tea,' 'acnnt
~i purunea f;li In vecii veeBor. "Amin. .
,
-

TABLA MATERIEl
SUBIEC1'UL

FIN E

_ Paginfj,,_

OMILIA I (Despre umilinta) . . . . . . . . . 6- 14

OMILIA II (Numai intentiuneaeste cauzaf-aptelor rale, f;li Iiici de cum natura omului). -14- 24
OMILIA III (Simplitatea lili vieata cea curata
au fllst armele ell care apostoHi au biruit
lurnea). . .

9"

..

..

..

..

"0"""

24- 37

OMILIA IV (Ceia ce n'au putut. face toti filosom la un loc, at: faeut cei 12 apostoli ai
DomnulUl, de ~leratipescari sTIara~nCC:I=c:-I-=O----
cultura) . . . . .

. . . . . . . . . .

37--~

51

OMILIA V (Dovezi trase din fapte, cum ca apostolii pom,nului au fost imputerniciti 00--4arul sf. Dub. in propoveduh'ea eVCtngheliei,
~i ea dan~ii erau convinf;li des pre invierea
lui Christos) . . . , . . . . . . . . . . 51- 66
OM ILIA VI (Apostoliiau predominatlumea prin
puterea Dumnezeeasca). . . . . . . . , 66- 76
OM ILIA VII (Continuarea aceluiai subject, ,,l-'---i_ _ _ __
ca numai 0 vieata buna' poate air-age la
ci'edinta pe necredinci6~i). . . . . . . . 76-100
OMILIA VIII (Despre pocainta, ~i ea cel pacatos nu trebuie sa se dezmldajdueasca). . 100-112
OMILIA IX (Despre sluteniea pacatului, 9i contra Hicomiei). . . . . . . . . . '. . . . 112-122
OMILIA X (Noi nu suntem stapani deplini ai
bunurilor ce avem. ci numai iconomi, ~i
ca deci trebuie a lmparta~i f;li pe aitii din
acele bunuri). . . . . . . . . .'. . . . 122-133
OMILIA XI (Despre frica de Dumnezeu ~-contra lacomiei). . . . . . . . . . . . . . 133--,-147

624

TABLA MATERIEl

TABLA MATERIEI________________

__

Pa~ina

OlVIILIA XII (Trebuie a fugi de laudele oame- _ _,.nilor) . . . . . . . . . . . . . . . , . 14/-16.:>

OMILIA XIII (Laude ~au engomii.adu~e A~OSlO~
luhJiPaveL .Ca bogat,iea, i?fH1 SjneInS~$l
nu este un rl'ilJ. ~i cil dacict din bogatic 12-

~~~~ieirrr~~li~nti~'~icD~x~~y~~c~~eS~ ;~~iC)~~~~t~ 16;,-177

OMILIA XIV .(Nu .este de~j~ns. nUTal V.m.I,1\~
pentru mantUlreaomullll, CI pe langa VOI.1\a .,..,.. . x('
se cel' ~i fapte). . . . . '.' . . . :. . ~. 1 i I - L .)
'X.L V
({;(mtf'U lacomiei Sl contra camaOMILIA
- - ,-~.-. -
1 89
<)().~
tarilor). . . . . , . . . . . . . . . '.: ~ -~'J~
OMIT I A XVI (Nil trebuie a. ne iudeca eu rtit!!,
~
" v'l e, 1ft'lDuca
1
~
ci a suferl-, cubarbatie nedreptatl
~
~~::;""la
ne
face
deoDotriva
cu
Dumnezeu).
ctl>e~~

_
I 203-219
r\1\fTT T A
Y"'v7T.l' T.l I/De"'pre inviere ' v
si' ;ca nil. trUlJu
Vl\llL.lft. ~~
'<.
,nl' est0. nricina dea pacatm, Cl nllma]
~
9 ""'0
reaua noastra Intent-Iuno) ... ~ . . . . . 0'" .".d.--~~O
1 11rn ai vieata cur-ata face de 'a
()l\iflI TA y,f11i t!'\.
\..L~';.:: .....
~
99~
')~a
J

,v

......, .... .-- .... .L..oi ...............

.>1.- .

-'>. .........

v.

\:;;.I~ Hdl1,r.... TY)l1l[~

'

......

1'.

~B'\U~, un

')4

r-...

!JUrnneZBU)

~ b'_"'C'~~.__'

OMILI~>\ --Xix (D~~pre~';~'ro~turile dint1'e' par-

"~;1

bat si femeic). . . . . . , . .... . . . _. __':'??-~;)~

Ol'-AIIJIA XX (Nu trebuie<-t sc.and~l1za P3 il~-

)"Y\I""\P;

Saraciea mai ell SaITla

P~l 'i~i Dumnezcu ~i

pa.straza Chi-

a-!?O~tojj~or) ~.

.. .

. .: 25;,{-269
Ol\lILLLl~ XXI (Des pre eleimosma, !?l ~a. daca;
biserica :::.e ingri,ja!?te de vaduve 1 de .eel
saraci, aceasta nu poate n.? scuza pentru '"''' <>08
noi de a nu face milostenll). . . . . '.' ",6"-,,"0
OMILIA XXii (Virtuiea este u:;:of' de imp,iimt,
cad este dupre natura, :;;i ea numa! ee}
ce face fa pte bune Se buc.ura de adevarata
nHicere) . . . . . . . . -. . . . . . . . 288-302
OMtLIA XXlll (Ornui sa nu sc incrcaza mult
In sine, caci este u~or de a cade~, pre(;l:~
:;;i cel ce cade sa nu se descuraJez~:\ ca~l
intoarcerea lui spre virtute este lesmclOasa,
:;;i de muHe feluri) . . . . . . . '... ' .; 3u2-319
OMILIA XXIV (Despre trupul Domnu~Ul, :;;1 c:a
mai 'nainte de a ne imparta:;;l, nO! trebllle
a ne inBriji de curateniea trupeasca $i su;.. .'.3'.'
fleteasca). . . . . . . . . . . '.' . . . 319- 31
OMILIA XX\! (Ceia ce noi facem, in mteresul
al

625

aproapelui sa 0 facem, iara nici de cum

in interesul nostru particular). . . . . . 331-342
OM ILIA XX VI (Trebuie a suferi neajunsurile
.
sau dp.fectele femeHor 11oastre, ~i ca nu
trebuie a Ie maltrata l.
.
_ 342-3;-1;3
OMIL!A XXVlI (Despre CiD!~, cea de t;:;.in<1). . 3G2-.-37G
OMlLiA XX VIII (N IJ trebuie a .ian pre eei adm'miti, $i niei a ne intrista din cauza boaleior $i a pagubelor. $i engomiu adus
drept'dui lob). . . . . . . . . . . . . . 376-387
OMlhlA- XXIX (Nu trebuie a eerceti;, de ce
uniia sunt bogati, si altii saraci, ci toate
a Ie atribui numai judecatii celd llepatrunse a lui Dumnezeu). . . . _ . . . . 387~403
OMILIA XXX (Lauda adusa vMuvelor eelor
sarace care sUiruesc pe langa biserica, si
ca noi nu trebuie a ne teme de 5aracie)'. 403-416
OMILIA XXXI (Contra pizmataf'etilor $i invidio~ilor).
. . . . . . . . '. . . . . . 416--:-428
OMILIA XXXII (Laude aduse dr::tgostei, :;;i en~
gomii lui IosiO. . . . . . . . . ... . . 428--449
OMILIA XXXIII (Nui nu trebuiea uri pre
cei necredincio.;;i ;;;i pacato$i, ci sa ne 1'ugam pentru dan$ii, .;;i sa-i sfatuim eu
biandeta). . . . . . . . . . . . . . . . 449-465
OMILIA XXXIV (Laude aduse dragostei, ~i cEi
nu toata bogatiea nici toata saraeiea yin
dela Dumnezeu). . "
. . . . , . . . . 465- 482
OMILIA XXX V (Trebuie a ne deprinde de a
rabda saraciea cu Nrbiitie, $1 contra celor
ce se imbogatesc). . . . . . . . . . . . 482-499
OMILIA XXXVI (Cum ca astazinumai tipuri
mai avem de-ale bisericei din timpurile
apostolice, $i contra celor ce ,tulbUl'a lini$tea in biserica $i se poarta cu necuviinta). . . . . . . . . . . . . . . . . 499-515
OM ILIA XXXVII (Adevarata placel'e :;;i bucurie se gase;;te numai in infranarea poftelor, pe cand eel desfranat vC$nic e8te
cuprins de dezgust). . . . . . . . . . ~ 515-524
OMILIA XXXVIII (Nici bogatiea nu poate fi
motiv de placere,li/i nici saraciea motiv
de neplacere sau tristela, li/i ca de nimic
16038

626

TABLA MATERlE'I

nu trebuie a ne scarbi !ili intrista, decat

rlumai de pacate) . . . . . . . . . . . . 524-542
OM ILIA XXXIX (Contra celor ce SA dezmJ~arda.
.
fI1 desfiitari) '. . . , . . . . . . . . . . 542-567
QM!UA XL (Nu trebuie a avea cinva muite
.'
SiUiZL ci Dumai una sau eel muit doua. $i
,
contra celormandri) . . . . . . . . . . 567-579
OM ILIA XLI (Nu trcbuie a jiill pre cei morti,
cia face pentru dan~ii pomeniri, milostenii
!ilirugiiciuni, naea" voim sa Ii folosim). . 579-591
OM ILIA XLII (Noi trebuie a ne ingriji cat suntem in vieata pentru iertarea pacatelor,
cAciacolo cu nimic nu ne yom putea folo~j,l1jGl' delaprieteni, nici dela fudenii,
chiar d~ ar'ii 'cat de mari pe 1aI)ga Dum.
nezeu).. . . , . , _ , , . , " . , : . 591-599
Ol\HLIA XLIlI (Nol trebuie a :da in miJostenii
",>, .:,c,::,;:, !)apt/o. din '-'e1e ce vindem $i cum. pa;'i';n), ! , ',u~, . . . . ~, , , ' , " 599-609
OlVliLIA XLl V (Trebuie a s1'atui pe frati eu
. blandetn, cand fae ceva absurd, iara daeii
nu facem a$a, este pacat ~i neomenie). . ti09--622

In loc de

A se cetl

55 12
59
6
20U ii:3
201 it

232

234 20

246 4
263 36
31'1
315 40
356 23
365 24
449 17
455 '31
456 1 de JOB

pune
incumetau
'lncumela
chiar dear fi
atatia talanti
ea ~oi sa fugim nu nurnai.
. eu trupul
pentru care iili in rug&.ciunea domne~sca n i se
poronee:;;te. .,
aici faptul numai este .. , .
ea sa Ii arate ..
pe eei ya Cil anevoe
sa te 'ingrijaiilti
uan:;;ii ni yo), raspunde.,.
prin care vineseandaIu1...
ba ehiar muceniea
ar putea vedea cineva
dara nu so biru0:]te.

495 1 InNota . n apooc;[a ~ob oWfl(l.~o~

529 1 InNota Y ~~po~",'1 TCf.p fLOO X'?o,~

pun
incumeutuu
incumenla
chiar'de !l'ar.fi
.atMea talanti
cu l10i sa fugim TIn TImnai
eu trugul , ...
peatru car',' :;;i l'ugaciuuea
:io:)mrr~,~G9. ". , ..
aici faptul numai este ....
ca sa li arata ' ...
pe 'cei ce eu nevoe
s8. t.e !ogrija:;;te
dan$ii ni respund
orin:eare vi~de seandaIul...
ba chia,r mucenica
ai ;utea vedeit. cineva .. , .
dara nll birue:;;te
11 apoyo[u. ~oii aWI'-iJ.1:o~
lap p.oy X"'pa~ .

Y ~lptl~'J.'1