ds LIMBA SLLITERATURA ROMANA, J Testul nr. 1 Citeste cu atentie textul: Soldatul de plumb de Hans Christian Andersen Erau odata douazeci si cinci de soldati de plumb si toti erau frati fiindcd fuseserd faicuti dintr-o lingura veche. Tineau pusca in mana si fruntea sus, Aveau © uniforma foarte frumoasa, rosie si albastra. Cel dintai lucru pe care |-au auzit pe lumea asta, cdnd s-a ridicat capacul de pe cutia pe care sedeau, au fost cuvintele: »Soldati de plumb!". Cuvintele acestea le-a rostit un biiejas care batea din palme de bucurie. Tocmai fi primise cadou de ziua lui, |-a scos si Fa insirat pe masa. Toti semanau leit intre ei, unul singur era putin mai altfel, avea numai un picior Pentru cd fusese facut cel din urma si nu mai ajunsese plumbul; dar desi avea numai un picior, statea tot asa de drept ca si ceilalti cu dou picioare si tocmai el avea sé fac cele mai mari ispravi, asa cum aveti si vedoti indaté, Pe masa pe care stateau ei insirati mai erau o multime de jucsrii, era mai cu seamé un castel de hartie de toata frumusetea. Pe ferestre puteai si te uiti induntru si sd vezi toate inc4perile. in fata castelului erau un pale de copaci sin mijlocul lor era 0 oglinjoara care inchipuia un lac. Pe ea pluteau si se oglindeau lebede de ceara. Toate jucariile erau dragalase, dar cea mai dragalasa era o fetita care statea in usa castelului; era facuta siea din hartie, ins avea haine frumoase $i pe umerio panglica subtire si albastré, chiar ca 0 broboads. Pe broboads, drept [a mijloc, era o stea stralucitoare, ct fata ei de mare. Fetita stitea cu bratele ridicate fiindcd era dansatoare siisi ridica un picior, dar asa de sus incat de departe soldatul de plumb nu vedea unde-i, si credea ca fata are ca si el numai un picior. wAr fi o nevasta tocmai potrivita pentru mine — se gandi el; atata numai cd e cam boieroasa, sta intr-un castel si eu stau intr-o cutie in care suntem douzeci sicinci de insi; nu-s tocmai potrivit pentru ea; da’ eu tot am si incerc s& intru in vorba cu dansa.“ Si s-a intins cat era de lung’ dupa tabachera de pe masa. De aici putea s& se uite in voie la doamna cea mititica si subtire, care stitea mereu intr-un picior, fara sd cada. Seara, soldatii de plumb au intrat in cutie si toti cei din cas s-au dus la culcare, Si atunci, cutia cu muzicuta a inceput sd cante tot felul de cantece vesele. Soldati de plumb au inceput s& zingdneasca in cutia lor fiindca vroiau si ei s& iasé sisa vada ce-i, dar nu puteau sa ridice capacul. Spargatorul de nuci se didea de-a X 14 ftumba si creta zbenguia pe tablitd. De atata larma, canarul s-a trezit si a inceput si el s& vorbeasca in versuri. Numai soldatul de plumb si cu dansatoarea nu se miscau din loc, Ea statea mereu intr-un picior, in varful degetelor si cu bratele intinse, el statea tot asa de neclintit pe singurul lui picior si nu-si lua nici o clips ochii de la dnsa. 1. Incercuieste varianta corecta. Cti soldati erau tn cutie? a. doudzeci si nous; b. cincisprezece; c. douazeci si cinci; d. douazeci si sase. De ce au fnceput si zingineasca soldatii de plumb? a. le-au cerut soldtelul; b. din cauza canarului; c.i-a deranjat spargatorul de nuci; d. au auzit cutiuta muzicala. Ce culori avea uniforma soldatilor? a. alb si rosu; b. rosu si albastru; c. albastru si verde; d. albastru si negru. Ce asemdnare vedea soldatelul intre el si dansatoare? a. erau mici si subtiri; b, aveau un singur picior; . c. erau de plumb; Ce pasari pluteau pe lacul de lang’ d. aveau o bentit’ albastra. castel? a. lebede; Ce obiect era confectionat din hartie? b. gaste; a. tabachera; c. rate; b. dansatoarea; d. pelicani. c. soldatul; d. castelul, 2. Se cere: a) Transcrie din text a treia propozitie si precizeazd numarul de cuvinte. b) Scrie opusul cuvintelor subliniate din text. WAc) Identifica, in al doilea alineat, cuvintele care contin grupurile de litere invatate si alc&tuieste cate un enunt cu fiecare, (Atentie! Sunt 6 cuvinte.) 3. Desparte in silabe urmatoarele cuvinte: boieroasa = tablita = picior = degetelor = 4, Din sirul de mai jos, formeaza perechi de cuvinte cu acelasi inteles. Atentie! Un cuvant este in plus! bratele, singurul, soldat, a rostit, dansatoare, dragalas’, méinile, frumoas8, a vorbi, uratic’, unicul, ostas, balerin’ 5. Rescrie corect propozitia: De crciun am primit 0 perece de ménusi o carte frumuasi si un chilogram de portocale.1. Scrie numerele: a) de la 38 la 45; Testul nr. 1 jumerele formate din zeci si unitati care: i sunt impare; am I H | 8 si sunt cuprinse intre 30 si 70; I TTT TT suma cifrelor 4; Lo TTT TT I au cifra unitatilor cu 1 mai mare decat cea a zecilor. L | J 173. Completeaza casutele: [10 7| [20] [7] [ 1| [20 | UL LJ [21] [45] Ordoneaza descrescator numerele obtinute in cdsutele de mai jos. COPECO) 4. Scrie vecinii numerelor: eet oe ees EEG Greece deta ae EC oe ae a __' 42 5. Se da sirul: 23 74 66 34 82 29 50 45 a) incercuieste numerele mai mari decat 50. b) Subliniazé numerele mai mici decat 40, 6. Calculeaza: 2/3 |+ 3/4 7. Completeaza tabelele: tN w 7] mCoRS Gay | [+ AT] No cre 1 ala O00) 1 Il NI mrs Lil} Termen 73 | 18 | 65 35] |Descazut 87 | 36 65 | 32 Termen 7/12 6 ‘Scazétor 9 | 24} 28 Suma 86 | 54/61 | |Diferenta 66 | 57 | 178. Aflé numarul necunoscut. 22-a=17 19+b=47 c-26 = 36 as b= = az c= Vi ve 9. Rezolva cerintele: a) Mareste cu 2 numérul 49. 7 TTT T b) Micsoreaza cu 39 numérul 73. CITT TTT ©) Aduna veci lui 45. TOT [ L 10. Tudor are 72 de timbre, iar Matias 30 de timbre. Cu cateLIMBA $1 LITERATURA ROMANA. Testul nr. 2 Citeste cu atentie textul: Copiii din crang de Konstantin Usinski Doi copii, un frate gi 0 sor’, au pornit intr-o zi spre scoal, Drumul lor trecea pe Kinga un crang cu umbra deasd. Pe drum era cald si praf, iar in crang racoare siveselie. - Stii ce? spuse baiatul surorii sale. Mai avem destul timp s4 ajungem la scoal8, Acolo e cald acum, plictiseald, pe cand in créng trebuie sa fie tare placut. la ascult§ cum canta pasarelele! Si veveritele sdreau de pe o creangé pe alta, iar gazele misunau prin iarba. ' Primul lucru pe care |-au zarit copii a fost un gandacel auriu. - Joacd-te cu noi, i-au spus ei gandacelului. - Meas juca cu plicere, réspunse gandacelul, dar n-am timp: trebuie sd-mi adun mancare pentru pranz. - Joac’-te cu noi, i-au spus copii unei albine galbene si pufoase. = N-am timp s& ma joc cu voi, réspunse albina, trebuie s8 adun miere. - Dar tu n-ai vrea sa te joci cu noi? o intrebara copiii pe furnica. Furnica ins n-avea timp nici s-i asculte; tragea un pai de trei ori mai mare decat ea si se grabea sé-5i construiasc’ locuinta-i maiastr’. Copiii au incercat atunci sd intre in vorba cu veverita, indemnand-o si pe ea 58 se joace cu dansii, dar veverita a dat din codita ei stufoasd si le-a raspuns c trebuie sa strang alune pentru iarna. Porumbelul le-a raspuns si el: = Eu cladesc un cuib pentru puigorii mei. lepurasul cafeniu alerga spre parau s8-si spele botisorul. Nici florile albe de frag’ n-aveau vreme de pierdut cu copii. Se bucurau c& timpul e frumos si se grbeau s8 adune razele ‘in fructele gustoase si zemoase. Copillor lise fcu urét, fiindcd in jurul lor toti aveau treaba sinimeni nu voia sa se joace cu ei, Au alergat atunci la parau. Clipocind printre pietre, paraul serpuia prin crang.1. Incercuieste varianta corecta! Cum era in crangul cu umbra deasa? a. cald si praf; b. racoare si veselie; c. umbré si galigie; d. veselie si racoare. Unde se afundaré cei doi copii? a. in desis, unde e cald si plictiseala; b. in crngul plin de racoare si veselie; in desis, printre tufele verzi, pe sub mestecenii pletosi; d. in crangul plin de larma si veselie. Care a fost primul lucru pe care lau zarit copiii? —, a. o albina galbend si pufoas’; b. o veveritd cu coada stufoasa; c. un gandacel auriu; d. un iepuras cafeniu. De ce nu s-a jucat gandacelul auriu cu copiti? a. nuii placea s& se joace; b.fi era fricd de copii; . trebuia s& adune mancare pentru iarnd; d. trebuia si adune mancare pentru pranz. Ce faceau florile albe de fraga? a. adunau razele in fructele gustoase si zemoase; b. pierdeau vremea cu copiii; c. adunau caldura in fructele zemoase si gustoase; d. isi luau apa din parau. Ce au facut copiii datorit’ faptului cd toti aveau treaba? a. au inceput s3-i ajute; b. au plecat acas suparati; c. au alergat la parau; d. au plecat la scoala. 214, Daca ai fiin locul copiilor, te-ai oferi sa ajuti animalutele din crang? Da, pentru ca Nu, pentru 8 5. Completeaza cu semnele de punctuatie potrivite: Baietelul s-a intalnit cu un gandacel [| Vrei s8 te joci cu mine [_]a intrebat el 6. Incercuieste cuvantul cu inteles opus: ‘intreaba = raspunde, aprob& fricos = curajos, speriat zi = dimineat’, noapte Mi-ar face mare placere [_]dar ma doare un piciorus[_] priceput = iscusit, nepriceput necazuri = bucurii, fericire departe = demult, aproape See «(CY7. Alc&tuieste cdte dou propozitii in care cuvintele ,mare si ,nous s& aib’ infelesuri diferite. 8. Ordoneaza propozitiile si da un titlu textului format. - Le-am scris bine si frumos. Sandu il intreba pe Viorel: Viorel si Sandu merg la scoal’. - Viorele, tu ai scris temele? - Ce mult se va bucura doamna invatatoare! 9. Identifica in text cinci cuvinte cu ,,4” sau ,,1” si desparte-le in silabe. 23Testul nr. 2 1. Scrie numerele: a) de la 68 la 57; TTTitigr er c 7 b) cuprinse intre 87 si 95; c) mai mici decat 72 si mai mari decat 64. 1} pa 2, Descompune numerele in zeci si unitati. 99] 32 70 51 [47 65 11] 3. Incercuieste numerele pare: 12 57 65 33 90 414. Scrie: a) cu cifre b) cu litere | cincisprezece >[ aor | optzecisiopt =>{ | Liated treizeci > Loanaeea! douszecisiunu >[ pots, 5. Scrie un numar care: a) are 5 la unitati si 2 la cifra zecilor; [ b) are 7 la unitati si e cuprins intre 12 si 38; [ ¢) are cifra unitatilor cu 1 mai mare decat cea a zecilor. CO 6, Compara urmatoarele numere folosind semnele ,,<”, ,>” sau ,=”. 4s[|54 97[_ | 46 18| |36 sa[_| 15 . 39[_ |59 23|__|100 7. Completeaza cdsutele cu numerele care lipsesc. (sC]+ 8)- 3[_]+ 2B] | 2/5 1/6 (7/9 3/3 9|7 Te [ aie : 2c |+ oC I-|- 4\sh Liz sil TTT lz L 3/4 3la| | 72 8. Aflé numarul necunoscut: 45+a=60 70-b=35 c- 36 =56 a= | c= a= =| ce ve vr ve9. Rezolva cerintele: a) Aflé suma numerelor 59 si 15. TT TTTT TT LITT b) Afld diferenta numerelor 83 si 39. | PTET PPP Prt eee c) La suma numerelor 14 si 2 adaugd 10. d) Ce numar scazi din 45 pentru obtine 38? TTT TTT TT e) Mareste cu 1 suma numerelor 18 si 11. 7 I im L f) Micsoreaz’ cu 14 vecinul mai mare al lui 20. CELLET TT LT a adunat 51 de alune si 49 de ghinde. a adunat pentru iarna? 11. Pe o tava erau 92 de fursecuri. Andrei a mncat 12, iar sora lui mai mica 4.Testul nr. 3 1, Se da textul: Cum I-a pacalit Broscuta pe Leu Poveste indiana A fost odata un Leu care domnea peste o padure mare. Leul era mare si fioros, si toate celelalte animale se temeau de el. in fiecare dimineata ele trebuiau s4 mearga sA gaseasci de mancare pentru Leu. Apoi trebuiau sé o ducé la grota lui la timp pentru micul dejun. intr-o dimineata, Broscuta s-a trezit foarte tarziu. ,Vai de mine, isi spuse ea. Nu am nimic de mancare pentru Leu si deja a trecut de micul dejun. Ce ma fac?" Broscuta s-a gandit si s-a gandit. Stia cd trebuie s§ meargé la grota Leului. Dar, daca se ducea fara mancare, el ar fi inghitit-o pe ea in loc. Intr-un final i-a venit o idee. ,Stiu, si-a zis ea. ,1I voi p&cali pe domnul Leu asa de rau, incat va uita complet de acest mic dejun." Si hop, hop, hop, a plecat spre grota Leului. Leul statea la intrare si astepta. »Ai intarziat, Broscuto", a racnit el. ,,Si unde-mi este mancarea?" »Vai, domnule Leu, un lucru teribil mi s-a intamplat’, a spus Broscuta. ,Cand am plecat dimineata de la balt, un alt leu a sarit la mine si mi-a luat mancarea pe care ti-o aduceam." »Cum?" a racnit Leul. Un alt leu in padure?" Oh, da," a spus Broscuta. ,Are ochii mari si galbeni, coama bogata si dinti ascutiti ca ai tai." Leul a sarit in picioare. »Du-ma imediat la balta ta, Broscufa’, i-a ordonat el. ,O sa gasesc acel leu si 0 sd-1 lung!" Si hop, hop, hop, inapoi spre baltd a plecat Broscuta, cu Leul in urma ei. Cand au ajuns, Broscuta s-a prefacut c& se uitd in toate partile. ,Nu vad acel leu niciunde"; a zis ea. ,Probabil se ascunde pe fundul baltii.” Leul s-a uitat in jos in apa si a vazut fata unui leu exact ca el, care il privea. Avea ochii mari si galbeni, coama bogata si dinti ascutiti ca si ai lui. Bineingeles ca Leul se vedea reflectat in apd, dar el nu stia asta. A sarit la fata care-| privea: PLEOSC! sia nimerit exact in mijlocul baltii! 27/ MBA $LLITERATURA ROMANA, ceed Ah, cat de prost s-a simtit Leul. »Nu este nici un alt leu in balta!" a strigat el. ,,Am fost pacalit." Era asa de rusinat incat a iesit din apa sia luat-o la fuga cat a putut de repede Broscuta era tare multumita de isprava ei. Pacleala a functionat! Cu ui zAmbet mare pe buze s-a dus hop, hop, hop, mai departe sa le povesteasca ‘ celorlalte animale c& Leul a plecat si cd de acum incolo vor putea trai linistite. 1. incercuieste varianta corecta: De ce se temeau toate animalele de leu? a) pentru c& e Regele animalelor; b) pentru c& era mare si fioros; c) pentru c& domnea peste o padure mare; d) pentru c locuia intr-o grota. Ce trebuiau sé fac’ acestea pentru Leu? a) s& asculte sfaturile lui; b) s& gaseasc’ de mancare; ¢) s&-i duc’ micul dejun la grota; d) sa faca ordine in grota acestuia. De ce Broscuta nu a dus leului micul dejun? a) s-a trezit foarte tarziu; b) nua gasit de mancare; c) a uitat sd meargé la grota; d) era somnoroasa. 2. Ce sentimente a trait Leul cand s-a vazut in mijlocul baltii Ce idee i-a venit Broscutei? a) si-i spuna o gluma Leului; b) s4 il p&cdleasc’ pe Leu; c) cum si gaseascd mancare pentru Leu; d) si nu mai mearga la grota Lebiui. Ce voia sa fac Leul cu rivalul sau? a) sa-l alunge; b) sa-I manance; c) s& se imprieteneasca; d) sa se dueleze. Cea vazut leul in apa? a) un alt leu; b) reflectia sa; ©) 0 broscuta; d) mancare.\ LIMBA SLLITERATURA ROMANA \ 3. Incercuieste vocalele din urmatorul enunt: Leul s-a bucurat la vederea Broscutei. 4. Transforma dup’ model: frunza ruginie > frunze ruginii padure aramie > copil zglobiu > fust& rosie > haina visinie > 5. Ordoneazi alfabetic cuvintele: t iepure, leu, pitigoi, giraf’, vulpe, elefant, urs, ar caine, barz’ 6. Coloreaza doar florile, cercurile, baloanele be care sunt scrise expresii corecte. Stiva copys 297. Gaseste cuvinte cu acelasi inteles pentru urmatoarele: sur Eee nedumeri > iarmaroc > vazduh > intelept > ascanteia > 8, Priveste imaginea si alcdtuieste un text in care sa raspunzi la intrebarile date. D& textului un titlu potrivit. a) Unde se afl Mariuca? b) Ce plante s-au copt in gradina?% c) Ce face fetita? d) Cine o pazeste? e) Ce va face apoi Mariuca? f) Cum se simte ea?Testul nr. 3 1, Serie cu: CIFRE LITERE noua 7 doisprezece 13 douazeci si unu 80 aizeci 56) 2. Gaseste numerele care lipsesc: 13 45 80 78 61 59 [ [4 70 72 [} 40 so | 71 85 87 Eo) 30°35 isa 3. Ordoneaza cresc&tor numerele: 39, 25, 37, 52, 44, 23, 57, oO 4. Ordoneaza descrescator numerele: 15, 81, 21, 46, 56, 64, 67, 100 5. Coloreaza cu rosu cifra unitatilor si cu galben pe cea a zecilor: {31s} [slo] [917] [Sa] (2/1) (712) (318) [2[olo) Care este cel mai mic numér care are la unitati un numar par? 316. Din sirul numerelor naturale panda la 100 gaseste: a) 5 numere pare, mai mici decat 17; C TI if [ z CL : b) 3 numere formate numai din zeci; [eLreiooe E Lo TT L c) 4 numere care au suma cifrelor 4. COOTT TT | als PTT 7. Completeazi numerele: cu 2 mai mari cu 2 mai mici de 2 ori mai mari 1 [ 4 1 a | - _6 6 6 | | 8] Lo é| 9 11 | 11 a 1 L4 4° 4 8. Identificd numerele formate numai din zeci care sunt mai apropiate d rezultatele urmatoarelor exercitii. 25+24=[4]9]>[5]0 74-17= > 86-12= > 38+50= > 62-43 = > 43 4+29= > 9. Afla numarul necunoscut: 78- a=S6 25+ b=46 c-33=34 a= b= c= a= b= = vi ve vr10. Completeaza: Numerele care se aduna se numesc iar rezultatul se numeste - Numaérul din care scddem se numeste 7 Rasturnatul lui 24 este . Vecinii numérului 60 sunt Predecesorul numérului 50 este iar succesorul lui 89 este : Dublul numarului 7 este * Zece unitati formeazs eo 11. Intr-un cos erau 62 de mere. Lucia a mAncat 3 din ele. Cate mere au ramas in cos? 12. O closca a scos 12 pui galbeni si cu 4 mai putini cafenii. C&ti pui are closca? 33uM TURA ROMANA, Testul nr. 4 textul: lepurasul cel Haios Poveste Europeana Trdia odaté in padure lepurasul cel Halos, care tsi petrecea toat8 ziua | cdutarea mierii. Bineinteles c& fi pliceau morcovii si spanacul, dar mierea et favorita lui! CAteodatd avea noroc s8 g’seascd usor miere in scorbura vreunui copz batran. Dar, de cele mai multe ori, trebuia sa gaseasc’ diverse metode sa patrunc in vizuina Doamnei Urs, unde putea sa manance pe saturate miere din borcani acesteia. : La un moment dat ins, Doamna Urs a observat c borcanul ei cu miere se t goleste. ,Cineva imi mndnc’ mierea si o s&-I prind’, si-a spus ea. Doamna Ursa intins o capcana. A pus borcanul cu miere pe raftul cel mai c sus al dulapului, dar pe marginea lui, astfel incat acesta s8 cad cénd va fi atins Ziua urmatoare, cand Doamna Urs a plecat la vandtoare, lepuragul cel Haic a pitruns in vizuina ei. A vizut borcanul de miere sus pe raft si s-a urcat s8-i Dar, cand La atins, borcanul a c&zut, lepurasul a alunecat $i el si toat& mierea is intins pe blanit’. Vai de mine! lepurasul cel Haios a incercat sia incercat sa se miste, dar miere era aga de groasd incat se lipea orice atingea. Cand Doamna Urs s-a intors acasd, lepurasul cel Haios era lipit de podea. ,. siacum s& vedem ce am prins", si-a zis rézand Doamna Urs. ,Se pare c& voi ave ciorba de iepure in seara asta la masa, Doamna Urs a umplut cu ap’ o oalé mare neagra si a pus-o pe c&min. aprins apoi focul in c&min, sub oal8, si a lesit afara si adune cateva ridichi cartofi pentru ciorba. lepurasul cel Haios a incercat si a incercat si fuga, dar : lipea tot mai ru. ,Oh, daca as putea si scap de aici, niciodat& nu as mai incer sé fur miere!" si-a spus el plangand. Pe masurii ce focul aprins sub oak’ devenea din ce in ce mai puternic, mieré din jurul iepurasului devenea tot mai subtire. A inceput si se scurga pe lang urechi, de peste tot, in jos spre lbute. Curdnd lepurasul cel Haios a fost in stat 34s8-si miste un picior si apoi celdlalt. Cu o miscare din coada, a sarit afar’ din vizuina Doamnei Urs si a pornit-o repede spre padure. Din acea zi, lepuragul cel Haios nu a mai mancat niciodat miere, S-a multumit cu morcovi, spanac $i salati ca si restul iepurasilor. 1. incercuieste varianta corect’. Cum isi petrecea ziua lepurasul cel Haios? a. umbland prin padure; c, cdutand miere; b. mancand morcovi si spanac; d, cdutand morcovi. De unde putea s manance miere pe saturate? a.din scorbura vreunui copac c. din stupul Doamnei Urs; batran; d. din vizuina Doamnei Urs. b. din padurea deasa; Ce a observat Doamna Urs? a.cborcanul cu mierea disparut; _c. c4 iepurasul a intins o capcana; b.cd borcanul cu miere era tot d, cA cineva a mancat toata mierea mai gol; din borcan. Cum s-a gandit Doamna Urs si-| pedepseascd pe iepuras? a. s8 radi de el; c. s& Il fac’ ciorb3; b. sd il lase lipit de podea; d. saflierte. Ce a promis iepurasul cd face daca scapa din vizuina Doamnei Urs? Cum a reusit sa fuga din vizuina? a. datorita focului care a topit mierea in jurul lui; b, cu ajutorul prietenilor; c. datorita picioarelor lungi; d. a mncat toaté mierea care a cdzut pe el.2. Cum era mierea? Scrie doua insusiri ale acesteia. 3. De ce crezi cai se spunea lepurasul cel Haios? 4. Ce parere ai despre comportamentul iepurasului? Motiveaza. a) Imi place, pentru c& b) Nu imi place, pentru c& 5, Transcrie enuntul care arata ce a gandit Doamna Urs cand a vazut ca borcat se goleste. 6. Rescrie corect propozitiile: - Che ai facut la bibliotecs. Labibliotecd am citit o poezii de mihai eminescusio pacina dintroenciclope 367. Scrie un bilet prin care lepurasul cel Haios isi cere iertare Doamnei Urs.Testul nr. 4 1. Coloreaza cifra zecilor cu albastru si pe cea a unitatilor cu rosu: 2/4] {1/8} [4{9) (3/0) (alolo) [7/4] (515) [31s] [6] 2. Scrie numerele: a) de la 46 la 53; b) cuprinse intre 44 si 38; (11 : c) din 10 in 10, in ordine descrescatoare, potnind de la 100. 3. Compara numerele folosind semnele: 46, 64 82|_|79 22] 2 35|_|37 2a|_j2a 38[ |18 4, Afla vecinii numerelor: 19 83 99 30 76 60 5. Scrie numerele impare cuprinse intre 28 si 38.b) descrescator: 73, 53, 49, 97, 16, 6. TTT L TTT eu 7. Calculeazé [Ja[a|+ 5/3/-| | 7/8[-| [ya i2[4l 9|4|- 6 218 316 1|3 4\5 SHEER EEE ttt 1lolo/-| || |2is/+ 3/3|- alol+ 7l4\= 816 617 716] |. 2 518 | | 8. Aflé numarul necunoscut: 7 64- a=36 35+ b=68 c-55=35 az b= = a= b= ce vi vi vi 9. Se dau numerele 64 si 29. Completeaza afirmatiile: a) Suma numerelor este b) Diferenta dintre cele doua numere este c) Primul este mai mare decat al doilea cu d) Suma cifrelor primului numar este. e) Diferenta cifrelor celui de-al doilea numar este 10. Efectueaza: 10x1= 8x8= 9x{ |=63 2x4= 3x6= x 6=12 7x85 9x9= =49 9x6= 4x6= x) |=15MATEMATICA, / 11. Completeaza cercurile. Coloreaz’ cercurile care contin numere pare. 12. in clasa a doua sunt inscrisi 14 baieti si 13 fete. Pune intrebarea si rezolva problema. 13. intr-o parcare sunt 23 masini de marfa si cu 28 mai multe autoturisme. Cate masini sunt in total in parcare? 4 -HTestul nr. 5 Se dé textul: Frunza de Emil Garleanu S-a desfacut din mugur, intr-o dimineaté calda a inceputului de primavar’, Cea dintai raza de soare s-a impletit pe dansa ca o sarma de aur, FAcdnd-o sa tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua intai i s-a parut scurt’, si apropierea noptii o mahni. Lumina se stinse, rcoarea o facu s& se zgribuleasc’, s& se vare intre celelalte si s4 astepte, atipind, pana a doua zi, venirea soarelui. Cu ce revarsare de strlucire se ridicd st&panitorul lumii pand sus, pe cer! Raza se cobori din nou, si toaté ziua, incdlzit8, frunza se scdld8 in albastrul vazduhului, in scurta vreme se desfcu mare, verde, mai frumoas& decat toate, mai sus decat Celelalte, tocmai in varf. De deasupra fi dea lumina, dedesubt se ridica, pana la a, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor. Un ciripit strain 0 mira. $i cea dintai randunic’, venits de departe, tdia albastrul ca o sdgeat4, inconjura copacul de cateva ori cu strigite de bucurie, apoi se asezd pe streasina casei, cntand mereu... Dar intr-o dimineata raza de soare nu mai veni. Cerul ramase acoperit de nori. Cea dintai picaitura de ploaie o izbi rece, greoaie. Cateva zile a plouat. Nici randunele nu se mai vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se imprastia puternic, umed: o ametea. Dupa zilele acestea, lipsite de scanteiere, soarele risdri intr-o dimineata infocat, varsand parca flicari, incalzind totul in céteva clipe. Raza o fripse. Tn dupa-amiaza zilei acesteia, 0 pasdricé cu pene verzi si galbene, un scatiu, veni, molesit de caldura, de se furisa sub dansa, la umbr8, la adSpost. Si frunza se bucur’, acoperi cum putu mai bine pasérica; iar aceasta ciripi, intai inabusita, din gus’, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza céntec. Stn fiecare zi pasérea venea s8 se ascunds de cildura cotropitoare, in fiecare 71 frunza o ferea, si seara cantecul se imprastia vesel. Cat n-ar fi dat acuma frunza pe o pic3turi de ploaie! Dar norii fugeau Boniti de vanturile din indltimi; cerul de sticl8, inflacdrat, uscase totul. Crinii nu mai miroseau; cand si cdnd, rozeta, care isi scutura seminta coapta, imprstia mireasma ei th zorii unora din dimineti, Prea multa lumina, prea mult cildur’, a1Noptile senine, cu crai nou, cerul spuzit de stele o fermecau. Ar fi vrut sd fie vesnic noapte... Pasdrea venea mereu, cateodata si noaptea ramanea acolo, atipind, c cpusorul sub aripa. Si trecu mult pana ce, odata, vantul de toamné incepu sa bata. Zilele erau maj. r&coroase, noptile mai reci; cerul arareori curat. Puternic sufla vantul tomnatic!) Apusurile erau ca sdngele si parca inroseau si pamantul. Frunza fsi simti puterile slabite; cu greu putea sa tie piept vantului, care o clatina in toate partile; céteva tovarase, smulse, fluturard prin aer, apoi fusesera duse departe. Pasdrea fi venea mai rar, nu mai canta, si asta o mahnea cumplit. Frunza tnjea, se ingalbenea; celelalte, de pe acelasi copac, parca se ‘inglbeniser si mai repede. incepusera s& cad3. Frunza auzea mereu, de acolo, din varf, fosnetul cobitor al tovaraselor ce o pardseau, strecurandu-se usor, ca © soaptd, ca o rugaciune, asternandu-se jos, intr-un lavicer, pe deasupra cdruia vantul alerga grabit. De dimineata pana seara, si noaptea, frunzele cadeau intruna. Unele mai) _ repezi, altele mai domoale, legdnandu-se in aer cao aripa de fluture, aninandu,_ se de ramuri ca cerand ajutor; numai intr-un tarziu, dandu-se invinse, cddeau, ‘ingropandu-se intre celelalte. intr-o dimineata se sperie. in tot copacul ramasese numai ea! Ramurile goale) se loveau unele de altele, tremurand ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greol ca de bumbac; in largul lui, stoluri tntregi de pasari plecau in sir; atunci baga de seam cA si cuiburile randunelelor ramasesera goale. 1. Incercuieste varianta corecta: Ce a determinat frunza sé tremure de fericire? a) inceputul de primavar3; b) apropierea noptii; c) cea dintai razé de soare; d) racoarea. Cea facut frunza toaté ziua? a) s-a varat intre celelalte frunze si a asteptat; b) a atipit; c) s-a ridicat pana sus, pe cer; d) s-a scdldat in albastrul vazduhului. 42De catre cine a fost izbita frunza intr-o dimineata? a) de cea dintai picdtura de ploaie; c) de raza de soare; b) de mirosul crinilor; d) de randunele. Ce fel de pasdre s-a furigat la umbra frunzei? a) 0 randunica; c) un scatiu; b) 0 pasdrica cu pene rosii si d) 0 vrabiura, albastre; Cine uscase totul imprejur? a) vanturile din inaltimi; c) lumina prea puternica; b) picdturile de ploaie; 4) cerul de sticla, inflacarat. in ce anotimp incepu vantul s& bata? ‘ a) primavara; c) iarna; b) toamna; d) vara. Ce s-a intamplat cu frunzele la venirea toamnei? a) incepuserd s& cada; ©) povesteau cu pasarica; b) se clatinau vesele in vant; d) au fost mancate de corbi. 2. Cum i-a multumit pasarica frunzei pentru ci a protejat-o? 3. De ce s-a speriat frunza intr-o dimineata?4. Gaseste in text cuvantul care denumeste o floare. Alcdtuieste o propozitie acesta. 5, Desparte in silabe cuvintele: mireasma > ziua >i singuratic Sd zgribuleascad > scurté > cer = 6. Scrie in ordine alfabetica cinci nume de flori. 7. Coloreaza cuvintele care contin doar doua vocale: CaP XC) Cn) Cn) Ci 8. Completeaza cu semnele de punctuatie corespunzatoare: inaintea concursului[_]Alina s-a intalnit cu Sorin {_] Esti pregitit |_]a intrebat ea Da[_]M-am pregitit foarte mult sieu[_]Am rezolvat exercitii[_] probleme si teste ‘iti doresc succes Multumesc!Testul nr. 5 1. Completeaza tabelele: 9 3 430 | 502 8 7 8 0 2. Scrie numerele: a) de la 493 la 503; 697. 3. Gaseste vecinii numerelor: 199 289 4. Ordoneazé numerele: 808, 68. 569, 763.5. Compara numerele: 639 693 43) |403 699| | 669 503|_|530 880| |808 3a1[_]113 6. Calculeazi. 4|9/3/+ 3[2/8/+) || |4/9/6|+|_ | f2{sjol+[ | O\2 3/42 6\1.7 5.6.9 (80 0/-| | San { ; | telglo 7 + 7. Afla numarul necunoscut: 534- a= 248 b-356=275 499 + c= 832 az b= ce b= ce vi ve 8, Rezolva cerintele: a) Afld dublul numarului 6, b) Cat este de 3 oi 7? c) Scrie 5454545: TL to formé de inmulti 9, La o tipografie s-au tiparit 289 de carti si cu 110 mai putine pliante. CAte pliante s-au tiparit? Cte pliante si carti s-au tiparit in total?\ MATEMATICA 4 10. Numara si completeaza tabelul: VO LJ C O ) 11. Compara lungimea fularelor: (a ») © fularul b este cel mai ; © fularulc si d sunt 5 © fularul a este mai decat b; © fularuld este cu c, dar mai decat b. 12. La un maraton au participat 336 de copii. Afla cAti copii au terminat cursa, dacd au abandonat 75 dintre ei. ch HH ETestul nr. 6 Concertul primaverii Chiar acum din crang veni Si c-o veste buna! lardsi e concert, copii; Merg si eu, si tu sa vii, Mergem impreuna Vrei programa, lamurit? Stai putin sd caut. Cucul, un solist vestit, De printr-alte tari venit Va canta din flaut. CAntareata dulce-n grai, Cea numita ,,perla CAntaretilor din mai Dulce va doini din nai Multe doine mierla. Voci de gaite cari fac S& scoboare ploaia, Si-ntr-o scoarfd de copac 1. incercuieste varianta corecta: Cum se numeste textul in versuri? a) text narativ; b) poezie; ¢) strofa; d) proza. met ji IVPPANIePrrNnTrnrrr” | de George Cosbuc 0 s& bat’ tica-tac Tactul gheunoaia lar nationale-apoi, Cobze si-alte hanguri, Glas de fluier si cimpoi Pitpalaci si cintezoi Si-un taraf de granguri. Se vor pune-apoi pe joc P&né chiar si surzii, And vor prinde dintr-un loc Sa ne cante hori cu foc Din tilinca sturzii. Vom c&nta si noi ce-om sti, CAntece din carte Si, de va putea veni Vantul, si el va doini, Ce dus departe. Cte versuri are a doua strofa? a) poezia nu are versuri; ¢) cinci versuri; d) zece versuri; e) noua versuri.LIMBA SULITERATURA ROMANA \ Care e vestea buni pe care o primesc co a) e concert; b) merg impreund sa se joace; c) merg in crang si se joace; d) cnt la concert; Lace instrumente vor canta cucul, respectiv mierla? a) nai si flaut; b) voce si nai; ©) fluier si pian; d) flaut si nai. 2. Identifica, in poezia data, trei perechi de cuvinte care rimeaza. 4. Alcatuieste 0 propozitie in care toate cuvintele sa inceapa cu prima litera din alfabet. 5. in fiecare propozitie introdu cuvantul ,,elev" la forma potrivit Un scria cu atentie. mana Ghiozdanul ___este destul de greu. Niste au muncit mult la acest desen. 49 ENTATRTTTITTrTrrrerrr eTLIMBA SI LITERATURA ROMANA, 6. Completeaz’ cu semnele de punctuatie care lipsesc. Violeta imbracd rochita cea nou’ Ce frumoasa rochita ai spune Angela Si a ta e foarte frumoasa Multumesc Am primit-o de la vecina mea Iulia 7. Scrie, din text, cinci cuvinte care au dou silabe. 8. Incercuieste vocalele din enuntul urmator: ' Cine are carte, are parte 9, Marcheaza cu ,x“ raspunsul corect. a) Cuvantul format din trei silabe este: {_ |cheama baghetd | calculator b) In alfabet, ,m* se afld: [ |inaintea lui,,p" intre ,,a" si,,d" |la sfarsit c) Alint& cuvantul ,,casa" | |casoi casute |cdsuta d) Cuvantul gresit este: {_ |ingherata inpadurit imprieteni MfMATEMATICA LS aan ntesssttinnacnase A, Test nr. 6 1. Scrie numerele urmatoare, folosind litere: 156 912 705 500 2. Transcrie numerele pare in ordine descrescitoare si numerele impare in ordine crescatoare: 3. Scrie numerele naturale cuprinse intre: a) 396 si 408; b) 602 si 596; c) 789 si 812, din 3 in 3. 4. Completeaza sirurile cu incd 3 numere: 320 330 =©340 903 902 901 465 470 475 278 «6276 «(274 aaa TETRA5. Gaseste: a) cel mai mic numar de 3 cifre, care are cifra zecilor 5; CLT TT I [ eee rear | 6. Scrie in ordine descrescatoare, toate numerele de trei cifre, care au acee cifra la sute, zeci si unitati HH 8. Aflé termenul necunoscut: a—329=458 455—b = 236 c+ 318 = 428 dx7=28 c= d= c d= v vi \ jn agenMATEMATICA 4 Se dau urmatoarele distante: Cluj-Napoca > Brasov = 195 km vocn Cluj-Napoca -> Sibiu = 165 km Brasov > Bucuresti = Brasov > Constant CONSTANT, Sibiu > Bucuresti = 150 km ucuresn * ‘Un autoturism pleacé din Cluj-Napoca pani in Bucuresti, prin Sibiu ' Un autocar pleacd din Cluj-Napoca pana in Bucuresti, prin Brasov. " Un tir vine din Constanta pana in Cluj-Napoca. Rezolva cerintele! a) * Marcheaza traseul autocarului cu verde. * Marcheazé traseul tirului cu maro. Marcheazé traseul autoturismului cu albastru Calculeazé cati kilometri a parcurs fiecare, eet ¢) $tiind ca autoturismul si autocarul pornesc deodat’ simerg cu aceeasi vitez’, care va ajunge mai repede la destinatie? CEETTTTrrry Wi)© patrate © dreptunghiuri © triunghiuri 42. Pe un raft sunt 7 cdrti cu poezii side 4 ori mai multe cu povesti. CAte c&rti cu povesti sunt pe raft? e vand 46 kg d 13, intr-o livad& sunt 74 kg de mere, iar in alta 58 kg de pere. S mere. Cate kg de fructe au ramas in total?