examenelc de admitcre m

195. Fidetusiunea

fucee.zI h moartea firlelusorului:

sns;
,.s. numai daci exisE stiprl4ie eryesn ?n acest
contrra;
stipulalie
dacE
exisu
/f$) cHa
qi se trmsnite in parrimoniul moqtnitorilor'

. ..

NCL
r\
/-l ltQ

mrndrg morrtea mindrtarutui porte fi cotrsidentl:

G]*rzr a"i"ot r= a contactrlui;
l6t caz de resnargBre a fmpi obfigerii a contractului
lY caol a. motpq" a exeqniirii silile'
196.

lne-un contrsct

de

19t Moreoriul legd este un caz de:

{6*indere a fmpi obligsorii a contractului;
Y t"*a"SE iEFi obligdorii a contracului; . .
""
c. ssprfue tsryolffd a ft(ei obligatorii a coffiactuhtt'

i 1 ,*, r.rte.oucag*" areprczinti:

for,tei obligatorii a contraceiluq

s.J ,l
\s $-

\Y

'Y

a rm caz

t. un o,

de resafoeEre

de extiodere a

fotsi obligmii

c. o aplicalie a fo4ei obligaiorii

i ,r. ,"o*

a contac'hrluq
ccnrt-acului'

impreryidunii ese aplicabiln, prin csnF ei (ca reguE), utmttotr

crEgQrii de conrrct:

ft/tiluerate;
'b.

cu titfu oneros, comurative sar alealorii;

futexexl,aerl,oial-

200.Rcriaireefe.ttlor@trtrac,tuldhcszdeimprwiziunepoateavcaloc:
a h cazrile eryres PrevSzr*e & lege; +

$lca

efect at pro,mrnlirii rmei hoteeri

Y*.-"'-"
201.

i mreiiritii

judecime$i; -.
juidic civil'

cotrdiiiei cd afecteazl actul

Teorir imprevaurii Bi giseSe oPticrbilitateq cu fodep[niree urmibat

cotrd'tii:

--6f.*r"to*

excepliorriln

fuprejruSrilo

sn

ifterrrinE ulterior lncheierii

cmtactrlr

lb.rschimbrea
iryrejrreilor, precun gi intinderea acstora nu o.{eau fi prsviizute de
"

t
ca asumat de

m
llu a fost
anmat nlcIIItIPIn
i m mOd

ciite plrlile contractului.

202. Solu{iile pe care le porte diryune instanp de

&Eir a efsc{elor contractului h caz de impreviziune

judecati sesizati crr o Gerere de

sunt
e,1

oontaculu,pentru a h
rldciile ce rezultii din schimbarea iryrejurEriloq
b. suspendarea terryora[ a contracalui pe perioada 9i in conddiile pe care le stabileqte;
contrachrlu! la momtul 9i in condi$ile pe cre le stabileqte.

ln situa$e in care pirfle eu stipulat ln contract o cl zi ce prevede rwizuirca

:tetor contraca ui fu caail arDimbirfi fuprejuririlor evute ln vedere in momentul
suntem
203.

principiului libertilii acblorjuridice;

efmc10r mm dCd

" ce privegte colalilie negocierii adeptlrii rezonabile echitabile a

ln ceea
Si
LIui din cadrul teoriei lmpreviziuni! sunt adevirste umitoarele eser$uai:
hl%o Ob i de
fu tipsa dovezilor privitrd itrdplinfua acesEi condilii, certrea reclamau0rlui

d va aducd h h

poate a

se

Sub aCest asp4

oriclrei persoaoe interqete;

rcvizuitii au caracter defuitiv, nefiind posibil a se reveni la sia@ia mterioari

san a

tele

revianirii.
1

J ig6llJtL

in ah o cererea p d mltt ttm efectelor :

ite fi intro&sn de orice persoane interesnfi;
latc i hmLM dOar de aulod
efem de la dJ 1 ,cab

denunm

privo

Sub fmde d deh CCIcarelcram

POatC i
cu tiflu

cu tidu
oneros;
doar
permis5
tr cazul conkacElor

ceea r

prcs:

este

r cazrrile in cae <kqtul de dnuntsrc rmilaterah nu este reglmntat

nu Nrprinde clauza privind dezicerea de contact nu

"

se poare

etryres,

prne capEt

38

examenele dc admtm

208.an caml exient

*"TffJffi#*:fi,f##;

cOnmct de van_
acestui

momemg

c'

#*r.;il#tt'xecldrii
--r ^-,*:;;i

olrrnF*rur suruaA/'r',u

tcrmd rzooabil

&

ffi;;il"t

Preavia aa

efecere.

lrt 'a" u

contracblui sau i

-i ^;rr. ceelalg

"-"

Dai

il.olrotrea igi va p'odt

C.a

u}d ruSS

ttu arc F

este compadbil (posibil de

2(D. Dreptul de ilenunpre unlle'toraltr
a conaaiab cu orecrsarc succes@
b. oontactle cu xecutu continu4
c- contractele cu executre raro iclz'

previzut) cu:

uniliteralii a co-nudcrrlui Poatt

210, Titularul rlreprului dc ilenuntsre
p6rlil"
dintre
a- tn conractele bGterale fiecare
.
care
Si-a asumat
b. in contractele unil.male pmtea
de cr(tllor'
io aoagsctel6 rnilaierale, pEtea cdE d calitatea

b.(
C.S

fi:'

211.RTh COnfOm
exemtate sa Ore se
are cara{:ter:

Ob

al'
itttk
it

b.

lundiC(
C.
cclcilal

recommdre;
iryrativ;
b.

21

c. srpletiv.

a.

de

a irwocabilii;
b. zuscePtibiln

&

b.

ile recompcmsi cSe:

pubtcl

212. Pronidunea

categol
C.

rsvocare;

m de la data la cce a fost firu6 publice

c. ssceptibiE de revocre h termen de un
213.

i.

21(
a II

"-.TgrI9
t:ryry.:'-

"-

bd
pn4ile a

Miirturisirce,

este

irevocabil4

H?-ffia.

de

ai

ce ect

21

juridic unilrterel:

fiind revocabiln
Ia ircvocabilitata. acblor juridice udlafsrale'
dint w de
at10F dQ

c. 0 9CwliC dela

pffiu ,roa de q}t sar & &ePt

214. Actul jurtdie civit:
a poate invocaq de c5lrc

in

ua

b.

2,

dintse pfuti'

fi$

de rm

eI!

ca tiflu ds dobfodfu a

a
sau nL

dimc
b
pat

rcvm djdc.

patitr

l.

'

re uniloterali a unui
de conlrrct:
cmtracttui sal ulterior
re cealaltii parte,

215, Pornind de Ia

iuridic fe$

de

hpreiurarea cI actuf juridic

ste considerat ca

ul

simplu fapt

terli rezultl ci:

aacl tqFrl impiedicl pe rma dintre p5r,tile actuhri juridic si execute obligalia cae ii
revine din acel act, at terFt dt qi plrtile actului rcspectiv rispnd conrastual peafu
a-

chir

eveirtralele prejudicii provoca@;

b. dacl te4ul fucalc[ rm &ept ce apa4ine unei ptu,ti dintr-un act juridic, a:6t trFrl, cet
pir4ile acarlui respectiv rnspuud contactual pentru wentualele prejudicii provocare;
c. dmci c6nd ae inhsul si se prevaleze de rm act juridic la cate nu a fost pad, trf
nr ae resric,tii pe taeu probaior pentnr a frce dovada acelui act juidic.

ii

rrivind aco,rdarea rmui

mFea $i va Prodrce
de

39

Patea generald

prwtrzut) cu:

216. De reguli, opozabilitatca fa$ de tcrli a unui act juridic:

a nu est supusi vrqrlsi formalitEli;
b. este condi$ona6 de respecarea mumitor formalit{i;
c. se prodrce de
la momentrl incheierii actrlui juridic civil.

@,

Ili Poate

hp pm or
.1276=LL a)C

"

217. Drpbl de a invoca un act juridic pntru e cere executarea obligeliei sau
obligaliilor la care actll a drt nrstere erto aplicabill
a raportritor juridice dintre pnr{ile actului juridic (fiind volba de opozabiliEta actului
juridic);
b. raportrilor juridice dinft pnr,tile acartui juridic sau diatre succesorii pErlilor aclrlui

v-6. de opozabilitat.a actuluijuddic);

c. raportrrilor jwidioe stabilite int ,'nF dinte pirfile aca{ui juridic qi sucrsorii
celeilalte p5rli (fiind vorba de opzabilitatea actuluijuridic).

iuridic (ni"a

21&

in raport cu un arumit

act

juridic cMI, un subiect de drept civil:

a" se poate plasa tn categoria p5r;iloa in categoria av6ozilor-car:zI gi in caregoria trtiloq

b. se plaseazd obligaroriu fie fo categoria p&tilor, fe in categoria avfozitor-cauzii, fie ia

categoria teqtiloq

voinp, poate si au se plaseze nici in categoria pd{ilor, nici

cegoria avaozilor-caud Si nici ?n categoria te4i]or.
c. fo temeiul

Fost fttuttp h

.fo

tibefi+ii

sale de

Din punct de vedere juridig noliunea de ,parte" a ac{ului juridic civil:

a- desemeazi mrmai persoana care focheie clirect gi personal m ammit 6st juridig;
t. este formaE dintr-o singr:r[ persoann fizicn sau juridici care a participat la incleierea
actului juridic;
. c. desmeazi chir gi pe autorul acurlui juridic unilxeral.
21!1.

ha'VO
d

nmat

itlu ile dobindire a uui

ului rmei p5:4i, Putend

cauzd

impotiva ueia

n privitrts drePurrilor ce

220.

lu privinp succesorilor universali

a" se

di@iaz[

numai o

9i suosesorilor cu ti0u universal:

sub aspct csotiadv, ln firnqie de voca+ia de a dobfodi inneg patrimoniul

fiacliue din

acsta, formf,nd fiecare in parte cate o categorie

Ca.tatca de a h

pllin

la v

&, utfu;z-eand

de a dObtth

c. dobfodesc caliarea ate avfud{auze prin raportare la dobfodirea efecthri a intregului

scmnrmai a rmei fia4iuni din acesta.

cxamenele dc aniterc h
221.
a-

Calitate

de

avenduzi r

suaGesorului cu

titt! perticrrlrr

se

l, Partec

apreciezi:

ln raport cu actele jmidice aterioae ale autonrlui, referitoare la acelagi drept sau

CP:
prm a

incheiate cu alte pelsoane;

b. in raport or alte acte juridice iDcheiate de a$orul siu cu alte pemoane gi care nu
legdturn cu thrptul subiectiv dobfodit
o. in raport cu actrljuridic prin care a rlobiodit rm anumit &ept subiectiv,
222. Are cslitste de succesor univenal:
a" persoana cae dob6udegto integul obiect al contracblui de v6rzare;
b. rostenitorul rczerrrah;
c. cesionaul.

Zl3. Pentuu a doblndi cslihtea de avlnd-cauzi, tebuie

urmitoude cerinle:

2?,8.

actului jr
a. ul
decdt ace

b. ur
c. un

respectiv

t9.

si fie indeplinite

a- indifernt dac6 participn sau nu la incheierea actrlui juridic, este obligdoriu ca

sI ii profite saq dpn caA sE fie linr$l in a slporta consecintEle acelui a4 deri6
sale juridice cu 'ma dinte pnrgle acelui ac{juridic;
b. dre,pturile 9i obligaliile care ii revin se decurgn dia actul jrridic respectiv;
c. acUrl juridic sn in@lineascl oerin,tele pivitoare la fqma patru opozabilitate mre

a"

rq

b. nu

c. inr
subiective
2310..

a- cu

terE.

b.
224. Dobnnditorul unui anumit drcpt are calite&a de

b. nu esE posibil ln nicirm caz;

c. chiar 9i prin lege.

226. Producerea efectdor unui ac{ juridic fr$ ile avflnzi<auzi se jusfficn
urmitoereb princbii de drept:
a nana phs iw,is ad aliln torsfene potest ryant ipse habet
b. res inter alios act4 aliis nequ noce4 nque prodesse potest,
c, resolulo iure dottis, rqolvihtt ius aeipientis.

ln calitate de avinziauzi ai debibrului lor, creditorii chirografari:

a- sunt oblig4i se rcryecte actele juridice patimoniale ale debitorului lor, c.hie
determini mfuila mu micgoraea patimooiului ac:eshri4
227.

b. au rm drept de ,gaj genqal" asr4ra brmr:rilor preante gi viitoare ale tlebitoiului

ceea ce insemnE ci beneficiazi de o granlie reali in vederea asigurfii cremJei loq

ipotecat

225. lneetarea califitii de avind<auzi ai succesorilor universali sau cu

universal fa$ de anumite acte juridice incheirte de autord lor este pocibil a se realiza:
a nmai prin voinp autorului;

'231.

evind+uzI Dumai dsci

indeplinite urmitoarele cerinte:
a si fie vorba de dreptri 9i obliga4ii strfus legae de &?tuI subiectiv dobfudie
b. sd fie vorba de acte juridice anterioae sau ulterioae incleiate de autodl lui cu
persoane 9i referitoare la acefui &ept sau brm;
c. actul jr.nidic eF de cae rrmeaze a se shbili catitatea de av'md-caud sau de ter!
succesorului cu tithr prticular sn indeplineascd coio{ele privitoare la forma pnt

1 dc m.

pri

c. nur

c.sen

?32.t
aligE:lrre
prin yoitrf
a cred

b-iry
c.

prcr

233. C

dreptului s
a- ate
paaimoniul
b- este
c. ne:lo

234p;
a- stipu

b.

stilu

c. plorn

mftsiile juridice

lreciazi:
Ei drept salr

l.

'

buq

c. pot inlitura opozabilita&a actelorjuridice lncheiate <le debitor in frauda intereselor lor
gin a4irmea revocatorie, prin a4iunea oblic5 san prin acti, unea in declararea simr:Ia$iei.

22t Ashf juddic inclus in cadrul exceptiilor de Ia principiul relativitifii efectclor

actului juridic civil este:
a un act juridic care dn naqtere la &eptni subiective direct in favoaea altei persoae
decit aceea sau acelea care l-au incheia{
b. rm actjuridic care dn naqtere Ia obliga{ii in sacina altei prsome decdt pirfiIe }ui;
c. rm actjuddic interyus intre partea sau pSrg:le care l-au incheiat 9i pasoma in frvoarea,
respectiv h sarcina cdreia s-au niscut &eptrile sau obliga$ile respective.

rne gi care nu au

ie hilepfmite $
igaroiu ca acesta
daoriE leg6urii

Partea

229. Opozabilitrtea fa$ de te4i a actului juridic civil:

a. rcprezintii o exceplie de la principiul relativitS$i efectelor actului juridic civil;
b. mr reprezinlii o exceplie de la principiul relativitilii efectelor actrhrijuridic civit
o. lnseaooDi nrmai ci trr.telor persome mr le est prnis sd a&rcd
24h65 qringerc
afingere &eptrilor
&ep
subiective niscute in favoarea pir,tilor actrlui juridic civil.

fiv;
czabilitate

tl0. Dreptul subiectiv civil se nagte ln patimoniul terfului beneficiar:

a or coDsirymenad tacit sau qpres al terfului beneficiq
b. prin efectd legit
c. nimai pria voinp plrlilor acblui juridic.

cte

nunrl drci sunt

obSndiq

Ir

orul lui cu alte

ruzE san de

b. se !a{E ca efect al incheierii contrachrfui de

la forma pentu

n[

sau cu tiflu
bfl a se rmliza:

232. DrptuI terfului beneficiar din stipulatia pcntru altul grefatli pe conkactul de
ssiguare a imobilului ipotecat cr urrnare a cotrhctlrii unui credit ipotecer se negte
prin voinfr:

c.

se

justifici pe

rle debitorului lor,

aotsl106

piomitent{ui,

Il3.

Ca efect aI fucheierii c',ontrac-tului in folosul unei terfe persoang conso[darca

subiectiv ln pa&imoniul terlului beneficiar:
ale loc dirEct gi definitiv in patimoniul acestui4 fire a tc vrun moment in
uiul stiputaomtui
b. esb condilionafii de acceptarea acestri &ept de c5fe t4il baefici4
c. nmcceptarea stipulaliei are caracterul unei conditii rczolutodi.

raftri:
tui 1o, chiar dac5

iryrmut

c. 8e na$te in temeiul legii.

Piir$le con&ac,tante ale stipuleliei pertru altul sunt:

stipnrlmtrl, promitentul gi tergrl beneficiaq
b m prOmlmtl ;
9i tergl beneficiar.
234.
a.

examenele de admitere
2:15. Este neccsar cs

in

tertd beneficirr din cadrul stipulafei pntru altul:

a. sI fie o petsoanE deErminarii saru cel pulin, ttetemninabiE la

d&

?/ll.lncsFz

executikii

a- neaccepta

b. ptuE la
indeplirire, in s

pomiteng
b. si existe la momeotul incheierii stipulatiei;
c. si aibl c4acitate deplinl & o<erci$u

de cEtre

situslh fo c{re terpl benficiar tru fodeplineste conditiile lgale

236
deline aceasd cafttrtg stipulrtia pentru aItuI profiti:
a- stipulmtului, firI a agrarra fosE sarcinapomitenurlui
b. promitentului cae se vede liberat de obligafia asum@
c. mo$ienitorilor terlului beneficir.

conddii suspersi
c. pendente
efect re troactiv.

pntu

?A.2-

care gi-a exprimr

b. &ptul I
ci se t

237, Ca dec't al stipulrtiei pentu altul:

a- terpl beneficir dobAndeqb &eptil de a ere direct promitennrlui executarea obliga{iei;
dobandegte &ptu1 ca r:rmare a legSfirii sale juridice cu cel p{in
b. trr${
din p5rtile cmractante ale stipulagiei;
c. neaccepma stipulaliei de cnhe Erlul beneficie duce la stingErea rryorhrdlor

inseamni

il

c.
caz de
acc@tarea sau !
san cu creditorii

hfiqiar

dinte stipulet
23S.

$i

241.1n w
cihe promitent

promiteDt

ln privinp rsporhrilor jurtdice dintre stipulmt

a- poalE sd

Si promitent, sutrt

&eet

urmltoarele ase4iuni:
a. cauzele de

rulihe

a contractului dintne stipulant $i promitent mr afec'teazi.

stipul4iei pentu "lt'I grefrfi pe contractul dintre cei doi, dmaece stipula{ia pentu altul
ua mecanism juridic propriu, cu o idelrtite proprie;
b. &ptil stbulanElui de a pretindo erecuEa obtigatiei asuma& h folosui
beneficiar izvorigE din mecanisnul stipul{iei pentu altul;
c. neexecutarea obliga4iei asumate <le cltre promitent in favoaea terlrlui beneficiar
stipulantului dreptui de a solicita rezol4iunea (milierea) cont'acfirlui sau de a
exceplia de neemecr:rare a acesaria numai ttacd contractul pe cae se gelbaze $bulalia pn ro

altrl

Corct

stipulaflei de cn
a- &eparl tt

ui seu;

b. poate sol
c. au re la

incheiafi intre sl
244.

in

sih

o
a ptotnitEn
sn &lc[ la pdali
b. plomibo

Ie eremtarea

lerpueaopr

este sinalagmatic.

c. promiEr

89. ln ceea ce privegte reporhrrile dinhe stipuhnt ii terful beneficiar, sunt valabile
umitosrde ase4iuni:
a- inte stipulant qi te4u1 beneficid nu exisDi mportri juridice nnsofe ditr
pe,[tru

245.lnpri
a- &eparl d

altut
Si ErFil bef,eficiax si au existe vreo legi0rrijuridici sau
kgafi printr-o relalie contractuaH, dar cae nu are nicio legitui cu

b. este posibil ca intre stipulant

ac$tia se fie
pentnr altul;

contrac&rl ce (

c. aces'tea sunt

gwrn&

de regulile specifce stipulatpi

pentu

alul

240. Accrptarea sEpule$ei rle cfue ter,tui bneficiar se porte frce:

a- ln tiryul vielii sale sau ulterior, dc c5te mogtef,itorii nii, dac6
prescds;
s-a
b. io tiryul vietii promitenolui, chiar dace dpd decesul stbulantilut
o. qi ApE decesul stipulana{ui san al promiEnfirlui

@il

b. &phrl d

c. daci

po

stipulant doa cr

Sihal
a rprezirl
2.16

de acceptarc

nt

b. nu rcpre
c. rcpezint

Z4il.Cou.,
a- mr

rcprg

eremprOfesulej

Ob d

43

Partea generald

ln ceea ce privegb drrptuI terlului ale a iccepta sau au stipulafia:

a aeaccq*aea de cntne @ a stipula{iei are valoarea unei condifli rczolutort
b. penE h nomnarl la care terqrl $i exprim[ vointa, acceptara (ca posibilitafe de
hdeplinire, in sens pozitiv) de cite ter! a stipulatiei poate fi privi ca avdnd valoarea rmei
cmdilii suspensive;
c. pendente conditione, drepbl terF{ui afectat de o condtie rzohrtorie se desfiinleazl cu
efect retoactiv
241.

,nilifile legale pentru a

Nr.

Corsecinlele mrnifeEtnrii de voin$, fo sensul acceptlrii sau neactqttirii

stipulaliei de ctrtre terlul bclreficiar, pot fi:
a drepul terplui beneficiar este considerat ci nu a existat niciodafi, din momentul in
care gi-a exprimat voinla in sensul neacceptikii stipulaliei;
b. fupin terptui beneficiar de a accepta stipulala are caracter patimonial, ceea ce
inseaJmE cE se traosmite DGltetritoriloE
c- ln caz de deces al stipulmtului aatrrior eryrimirii voinpi terlufui beneficiar privind
acceka sau neaccq)tarca sthil4iei, acsta inffi in concurs cu mo$tenitorii stipulantului
sau cu creditorii chirografrri ai acesuria-

ui execrfuea oUligafiet
jmidice cu cel pr.{in una
'

3erea

rapornrilor juridice

?A3.1n uz de necxecuhr a obliga$ei esunsti fo fevoarea terfului beneficiar <fe

citre promitent, ter,tul beneficiar:
a- poate sn ac,tioneze in jus{ie pe prcmitent ceffi[d xecutarca oblig4iei cqrelative
drcpt lui se$
b. pode solicita ,ngqiarea dspmderii contracnrale a p54ilor contachnte;
c. au ae la dispozifie niciua mijloc legal deoarece nu ae calitatea de parte ia stipulaqa
incheidii tnae stipulant 9i promitelrt

romitent, sunt valabile

nu afecteazi validitatea

stipulatia

rmate

a terlrhri

piltu altil

este

folosul ter$lui
la

bmeficia oferi

a invoca
grefeazl stipulalia Pentu

actului san de

beneficiar, sunt

244. in situalis in care terful beneficiar solicitl h instrnfX obligarea promitentului

ueotaree obtigatiei asumatll prin intcrmediul stbuhtieil
a- pomitentul poare invoca impotriva terlului beneficiar orice qdriri care a fi in misuri

seercI Ia pralizarea &ptului acesiliq

b. pomitenul poate invoca iryotriva terlrlui beneficir numai {alrile de fond pe care
Ie-ar prtea qune stipulmhrlui;
c. prromitentul poate invoca lmpotiva ter,hlui beneficia numai apEririle lntemeiate pe
cofrac'ul care cWrinde stipulalia

vrhbile

ice ntrscute din stipul4ia

2,{5.
a-

vr,eo leg5turd

juridicii sau

icio legifin5 cu stipulatia

eltrl
eface:
cd

tkepul de acctptare nu

ntului;

ln privinp posibilit{ii legale de rwocare r stipulr$ei penhu elhrl:

a revoca stipula{ia revine exclusiv pr4ilor cotrhactmb;

drepa{ de

:,

c. dace promitentrl are iftres sd execrse stipulalia, atunci acasta poafe

:,:. stipulmt doar cu acordul promitentr:lui.

i::l'

246. Situafa

fi

revocalii de

avinzilorouzi:

t nll oexmie

dc la CfCCtCloracttlluinidc;
pledelapttcu
de aactmm

2 Convenlin de
g
nll

o emttdCla md

"

efeCte10rah

46

Teste-gril5 pentu examenele de admitere in plofesiilejuridice

260. Pentru a fi fo prezenp dmula$ei, e$te necest ca:
a. ac'hrl juridic ascrms (seact) si se hcheie lnainte de incheierea actrlui juridic public

(simulat);
b. actul jruidic ascrms (secret) sd se incheie concomitent cu incheierca actului juridic
public (simtlat);
c. acA{ juridic ascrus (seset) sd se incheie ulterior incheierii actului juridic public
(simulat).

261.

ln

msterie de simula$e, actul juridic secret Eebuie

respectarea condifiilor de validitate 9i fo consecin$:

a- dacl pentu validitatea acailui srret s@ aecestr[

p64ile sunt linlme sn rcspecte aceastii condi,tie de formn a$t
privirp ac'hllui public;

si fie hcheiat cu

o mumitii forrin ad validitatata

ir privinp acnrlui seoet, cat 9i An

b. dacl pentru vdiditatea acului secret este necsartr o anr.rmitli

ad validitatqrl
pfu1ite qryt tirub sn indplineasce numai condigile de fond pentu actul scrt
pentru
achrl public adt condiliile de formi, cet g conditiile rte fon{
c. daci pelr.tru \raliditatea actufui secrt este neces&i o anumiE fomi ad vaWitstqr,
p54ile pot sd inc,heie actul secrEt fie cu rcspectarea acesEi fome, fie fiiri a o respecta, dar

pentru

act{ public

este obligatoriu a se respecta aceastd formn

262" ln uateria simuleiiei sunt aplicabile urmttoarte

a- ftS de p&fi, trFil de hmnqdintr se poate prevala,

ir

advaliditden.
rcguli:
in fimc1ie de intoesele sale, fie

p*!,

Z6:.
maeria simuhthi, cu exccplia dis@$lor legale eqlrese din care rcEdt[
!n^
contrari@ fo ce@oda erflor pot fi indug:
a creditorii c,himgrafui ai pdrflo simulafiei;
b. sccesorul cu titlu particular al oricnreia dintrs p54ile simr
4iei;
c. succesorii rmiveNali sau cu titlu universal ai pErlilor simulaliei, daci prin acul sset li
se incalcn rkeptrile proprii.

matgrie d9 simulalie, fo concurrul dintre creditorii

pi4ilor sinulaliei

generald

calih@ procer
coffiac{ril sffet c o
c..

achlui secreL
266. Ca dect al a

a- efectele coffiar
secre! cu conditia de a
b. contracurl publi
se

producn efecte fatril t

c.hcazulhcse
prin admiterea ac!ftmii

ln cazul Pro.
con&stl cml
se
umfteserq
b.
267.

a- se

c. rclamdurl sl
actului secret ori cI acl
26& Interd4end

de contractul public, fie de contractrl secre!

b. lirF de-pa4i, trFl de rea-cdinS mr are drept de opgime fotre a invoce achrl
4arent
sau a se prevala de achl secrEq
indirfemnt ci este de bunn sau de rea-crcdinS, tr,t{ poe sii invocg fo
g. f"F dr
beneficid snu 9i impotriva p6,r$lor, contrachrl secret, pria intrmediul aigiuiii ln simutalie.

2G.

L Partea

- contractultri rle tnsolinrre fictiv vor fi preferati:

forma
a cei care se intemeiazi pe actrl public;
b. cei cae se tntemenazi pe a6a:l secreq
. c. nefiind reglemelrtad aceasU ipotu*, judecetnrt cauzei va acorda preferin$ in fimcfie
de brma sau reaua-credi@ a p64iltr contracElui ale instriinare.

sub

rqrezintl o reguli o
a

esnts coutsacE

b. natwa contract
c. aspecele de fot

2f9. Sunt apncal

ln care:
a- obligatiile rec
xtsaconhachdi, sau

b. este
c.

asigurdr

pirlile s-ar c61i

270. Prod[era

+nfrejuriri:

a- legare de periot

b. legate de execu
c. legate fie de
contracfilui, cu condit

Tll.E*qtbno'
rtprezidi lm n
exeosreal
b. rtprainlii rm:
a-

ln ceea ce ptivqte acliunea fo sinulafig sunt valirbile urmltoarde ,srfiuDi:

este acea acliune in justilie prin car pdtea intfiesatn umlxEqte fie dezveluirea
caracterului mincinos al comacailui public, fie existenF mntactului secrrefi
265.

b, ayand c@ctr pfrimonial, este fscdptibiln extinctiv, in termelrul gneral de

pescriplie;

de a oferi

obliga{iilor asumale' p
c. indeplin$to

fi

eventraftrlui conqns

profesiile juridice

ac'hrlui

l. Partea

47

generali

c. calitatea procesuatX activn 4artine oric&ei persome care are interesul si se ryEce
conhadn secreq G.tr excplia plrtilor simulatiei care au o:noEin1i de odstenF gi continutul

jrridic public

actului scret

eierra acarlui juridic

266. Ca efec't al sdmiterii ac{iunii in simulatie:
a- efectele contrac'hlui public se vor inlihrr4 singrrill contract eficie,nt rim6nind cel
secret, cu condilia de a respecta cerinfele de fond penku incheierea sa valabi@
b. contractul public contiuui si pm&rcd decte fip de te{i, iar contac'hll seqet continui

ututui juridic public

si

fie focheiet cu

fumn ad wliditaten

itr

seorct, cet $i

Aalmn

ad validitatan,

ia

de pe4i;

in cazul promvlrii actiutrii itr sinuta$e, fu fap imtsntei de jurtecattr:

coffi contractul public ai cont'actul real tncheiat inte pdrli
b. se urmfteqtc re@ooa5tcrea inexistenpi sau cracterului mincinos al actului ryaenq
c. reclamatul esle obligat sE dovedeascn exisEnp prejudiciufui carat pdn hchcierca
a@hi se6st d oe asE ryarcnt a fost ficut in fi:auda @rilor sale.
& s

pen:tru

firiaorespecta,dr
ahm-

268. Inbrdepcndeng obligaliilor reciproce sle pi4itor in conhac{ele shatrgnatice

reprczilrtl o reguti ce privtb:

de intrresele sale,

a- esxlts

fie

ul poate si invoce, in
qimuhtie.
firmii ln
rrse din care rezultii

h cazurfo
carr:
a- obliga{iile reciproce ale pirtilor au rm izvor comun, de nahri mntrac.hrali sau
, extrac@tmcfrBl5, sau an izvoqe diferite, contactuale sau rdracontrac{rrale;
b. eS asigrratl reciFocitatsa prestaliilor pertiloq
2@. SXnt aplicabih rrgulile efec{elor spocifice contrac'telor sind.omrtice

,fu

c.

Ecn prin actul secaet 1i

p&1ile s-au obligat la indeplinirea rmor presta{ii echiwalente.

270, Producerea efec{elor spccifice confuattelor sinalagmatice se datoreazl unor

.
sub

contractutui sinalagmatic;

b. nafura contractilui sinalagmetic;

c. aspectele de fond gi de formi ale contractului sinalagmatic.

iwoca actrl apaent

i(itor sinulaliei

fiF

267.

&Jm[ ad wlidianen,

prodrcn efecte

c. in cazul in caxe coatractul secret esie lovit de o cauzii de nulitate relativE sar absoluE,
pin admiterea ac,thmii in simulalie cauza de nulitate este inliituntil

ctrlui

Jtrl secret,

se

fraprejuriri:

'
.

& legate de perioada contemporaon focheierii conEacultui;

b. legde de xecttuea cont'aca ui;
c.

l%are fie de perioada contemporeE incheierii conhcnrlui fie de

crt condifia indplini'ii crintei priviod culpa pir,tii.

,contracfirlui,
Ia

geferi{n in finc{ie

itoarde eserliuni:
Irege fie dezvdlufua
crEq

temennrl gsneml de
concurs al celorla$i creditori ai cocontractantului.

er<ecutarea