Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
C U P R I NS
Volumul 15 – Numerele 1,2 – 2006
ISSN 1454-1408
-1-
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
Colegiul de redac ie
Pre edinte:
Prof.univ.dr.ing. Constantin MOLDOVEANU
Vicepre edinte:
Prof.univ.dr.ing. Constantin S VULESCU
Membri:
ef lucr.univ. ing. Ana Cornelia BADEA
Conf.univ.dr.ing. Constantin CO ARC
Ing. Mihai FOMOV
Ing. Valeriu MANOLACHE
Ing. Ioan STOIAN
ef lucr.univ.dr.ing. Doina VASILCA
Secretar:
Dr.ing. Vasile NACU
-2-
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
Rezumat
Acest articol reprezint un punct de vedere privind importan a cunoa terii devia iei verticalei
pentru un calcul i o compensare corect a m sur torilor geodezice terestre când este utilizat un datum
geocentric.
Cuvinte cheie: datum, devia ia verticalei, geoid, elipsoid.
*
Referent: prof.univ.dr.ing.Constantin S vulescu
1
Prof.univ.dr.ing., Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti, Facultatea de Geodezie,
cmoldoveanu@geodezie.utcb.ro
ile importante care trebuie amintite este i
1. Introducere
aceea c liniile de for (vectorul gravit ii, în
Este cunoscut faptul c atunci când un
orice punct al s u, fiind tangent în acel punct la
instrument este „pus în sta ie”, deci în momen-
linia de for ) sunt perpendiculare pe suprafe e-
tul efectu rii observa iilor, axa sa vertical este
le de nivel în orice punct a acesteia.
îndreptat dup direc ia vectorului gravit ii
Una dintre cele mai importante suprafe-
terestre (Figura 1). Aceast direc ie este aceea i
e cu care se lucreaz în geodezie este suprafa a
cu verticala locului i cu direc ia firului cu
de nivel zero sau geoidul. Defini ia adoptat de
plumb. Cu excep ia distan elor spa iale, aproape
NGS (National Geodetic Survey) din SUA pen-
toate observa iile geodezice se fac func ie de
tru geoid este urm toarea:
vectorul gravit ii terestre.
Geoidul este suprafa a echipoten ial
a câmpului gravific al P mântului care
aproximeaz cel mai bine, în sensul
celor mai mici p trate, nivelul
oceanului global.
Cu privire la geoid se cunosc mai multe
defini ii. Aceasta înseamn c nu este chiar
or s se formuleze una care s aib un carac-
ter general. De exemplu, altimetria este utilizat
g de multe ori pentru a defini nivelul mediu al
rii dar ea nu este global (nu are un caracter
Figura 1. Pozi ia unui instrument
global). Una din defini iile geoidului face leg -
„pus în sta ie”
tura cu nivelul mediu al oceanului planetar
O alt problem important care trebuie
(global) dar aceast aproximare nu este confir-
amintit este aceea c m sur torile geodezice
mat în totalitate. A a cum exist modific ri în
efectuate pe suprafa a terestr sunt în leg tur
timp ale nivelului mediu al m rii (cum ar fi
cu suprafe ele de nivel (suprafe ele echipoten-
cre terea continu a acestui nivel) tot a a exist
iale) care sunt suprafe e continue, închise care
i modific ri în timp a geoidului.
se acoper în întregime una pe cealalt , care nu
Pentru c suprafa a topografic a P -
se ating, nu se întretaie i nu sunt paralele (în
mântului este o suprafa complicat care nu
sensul geometric) între ele. Una dintre proprie-
poate fi descris u or din punct de vedere ma-
-3-
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
Geoid Elipsoid
Ondula ia geoidului Ondula ia
geoidului
Perpendicular la geoid
tru cartografierea suprafe ei terestre. Dea lungul de sute de metri. Diferite na iuni i agen ii utili-
timpului, începând cu prima estimare a m rimii zeaz datumuri diferite ca baz pentru sistemele
mântului f cut de Aristotel, au fost utilizate de coordonate utilizate pentru identificarea po-
sute de datumuri pentru descrierea pozi iei. zi iei în sistemele informatice geografice, sis-
Datumurile au evoluat de la considerarea P - teme precise de pozi ionare i sisteme de navi-
mântului a fi o sfer la modele elipsoidale deri- ga ie. Diversitatea de datumuri utilizate ast zi i
vate de la m sur torile satelitare efectuate de-a tehnologiile avansate care au f cut posibile m -
lungul a mai mul i ani. sur torile de pozi ionare global cu o precizie
Datumurile geodezice moderne pleac sub-metric necesit o selec ie atent a datum-
de la modele plane ale suprafe ei P mântului ului i acordarea unei aten ii deosebite trans-
utilizate pentru m sur tori plane (topografie) form rii coordonatelor între diferite datumuri.
pân la modele complexe utilizate în aplica ii Pentru c i România, mai devreme sau
interna ionale care descriu complet m rimea, mai târziu, va trece la adoptarea unui nou
forma, orientarea, câmpul gravit ii i viteza datum în conformitate cu cerin ele interna iona-
unghiular a P mântului. Atâta timp cât carto- le, se prezint în continuare câteva din rezolu-
grafia, topografia, naviga ia i astronomia fac iile adoptate la nivel mondial în leg tur cu
uz de datumuri geodezice, tiin a denumit ge- sistemele de referin .
odezie este disciplina central pentru acest DEFINI II
subiect. Prin rezolu ia nr. 7 an IUGG (Internati-
Tipul de coordonate care este utilizat onal Union of Geodesy and Geophysics) adop-
pentru definirea pozi iei unui obiect nu are o tat la adunarea general de la Cambera (1979)
importan deosebit , ceea ce este important se recunoa te c Sistemul Geodezic de Referin-
este faptul c este necesar s se stabileasc o 1967 nu mai reprezint m rimea, forma i
origine convenabil a sistemului de coordonate. câmpul gravit ii P mântului cu o suficient
De exemplu, coordonatele carteziene nu pot fi acurate e pentru cele mai multe dintre aplica ii-
utilizate ca atare f a stabili un punct origine le geodezice, geofizice, astronomice i hidro-
pentru axele de coordonate i f a defini di- grafice i recomand :
rec iile acestor axe în rela ie cu P mântul. Cu a) Actualul sistem geodezic de referin s
alte cuvinte este necesar s se stabileasc un set fie înlocuit cu Sistemul Geodezic de Re-
de conven ii pentru a se stabili rela iile spa iale ferin 1980 care, ca i precedentul sis-
dintre acest sistem de coordonate i P mânt. tem, se bazeaz pe teoria elipsoidului
Denumirea general a acestui concept este Sis- echipoten ial geocentric definit prin ur-
temul Terestru de Referin (TRS – Terrestrial toarele constante conven ionale:
Reference System) sau datum geodezic. Cu alte Ø Raza ecuatorial a P mântului
cuvinte se poate spune c a = 6, 378,137 m
Ø Constanta gravita ional geocentric
Un datum geodezic este un set de (care include atmosfera)
conven ii (set de parametri, deci f 8 3 −2
GM = 3,986,005 ∗10 m s
erori) care stabile te rela iile spa iale
dintre un sistem de coordonate i Ø Factorul dinamic al P mântului, exclu-
mânt. siv deforma iile permanente referitoare
la maree, J 2 = 108, 263 ∗10-8
Din cele prezentate pân în acest mo- Ø Viteza unghiular de rota ie a P mântu-
ment se poate deduce cu u urin c
lui ω = 7, 292,115 ∗10−11 rad s −1
No iunile de DATUM geodezic i b) fie utilizate acelea i rela ii de calcul
Sistem Terestru de Referin sunt adoptate la adunarea general din 1971 de
sinonime. la Moscova;
c) Axa mic a elipsoidului adoptat s fie pa-
Referirea coordonatelor geodezice la un ralel cu CIO (Conventional International
datum gre it poate conduce la erori în pozi ie Origin) i c primul meridian s fie para-
-5-
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
lel cu meridianul origine adoptat de BIH Prin aceea i rezolu ie cu nr. 7 a IUGG
(Bureau International de l'Heure). se specific faptul c Sistemul Geodezic de Re-
O alt rezolu ie important este rezolu- ferin 1980 este geocentric adic originea sa
ia 1 a IAG (International Association of este în centrul de mas al P mântului. Astfel
Geodesy) care recunoa te rezolu ia adoptat de centrul elipsoidului coincide cu geo-centrul.
IUGG i care, la rândul s u, recomand ca Sis- Orientarea sistemului este specificat
temul Geodezic de Referin 1980 s fie utilizat astfel: axa de rota ie a elipsoidului de referin
ca referin a oficial pentru lucr rile geodezice are direc ia Originii Conven ionale Interna io-
i încurajeaz calculul câmpului gravit ii atât nale pentru mi carea polar (CIO) i meridia-
pe suprafa a terestr cât i în spa iu s se bazeze nul zero ca cel definit de BIH.
pe acest sistem. La aceast defini ie se adaug un sistem
ELIPSOIDUL ECHIPOTEN IAL rectangular de coordonate XYZ a c rui origine
Conform rezolu iilor adoptate, Sistemul este în geo-centru, axa Z fiind axa de rota ie a
Geodezic de Referin 1980 este bazat pe teoria elipsoidului de referin (definit de direc ia
unui elipsoid echipoten ial. Un astfel de elipso- CIO) i cu axa X trecând prin meridianul zero.
id (denumit i elipsoid de nivel) este un elipsoid
3. Devia ia verticalei
definit a fi o suprafa echipoten ial . Dac un GENERALIT I
elipsoid de revolu ie este dat (prin doi parametri Linia firului cu plumb este o linie pu in
cu condi ia ca unul s fie liniar – de regul curbat , la care vectorul gravit ii este tangent
semiaxa mare i turtirea) atunci el poate fi con- în orice punct al ei, datorit faptului c ea este
siderat ca o suprafa echipoten ial perpendicular pe suprafe ele de nivel care, la
U = U 0 = const. de o func ie poten ial oarecare rândul lor, sunt curbate.
numit poten ial normal. Aceast func ie poten- În Figura 3 se prezint unghiul de devia-
ial U este unic determinat prin intermediul ie a verticalei ca diferen între direc ia vecto-
suprafe ei elipsoidului (semiaxele a i b), masa rului gravit ii sau a liniei firului cu plumb într-
mântului (M) i viteza unghiular ( ) în con- un punct cu normala la elipsoid prin acela i
cordan cu teorema lui Stokes-Poincaré, com- punct pentru un elipsoid particular. Deoarece
plet independent de distribu ia intern a densi- linia firului cu plumb este perpendicular pe
ii. Elipsoidul echipoten ial furnizeaz un suprafa a de nivel, devia ia verticalei reprezint
simplu, consistent i uniform sistem de referin o m sur a gradientului suprafe elor de nivel
pentru toate scopurile geodeziei: fa de un elipsoid oarecare.
v elipsoidul este o suprafa de referin Dac devia ia verticalei se refer la un
pentru determin ri geometrice (geodezia ma- elipsoid particular atunci se vorbe te despre o
tematic ) i devia ie relativ iar dac se refer la un elipsoid
v elipsoidul ca un câmp al gravit ii nor- geocentric atunci se vorbe te despre o devia ie
male al suprafe ei terestre i în spa iu este o absolut a verticalei.
referin pentru gravimetrie i geodezia Datorit faptului c este greu de lucrat
2
satelitar . cu un unghi spa ial, cum este i unghiul de de-
Elipsoidul de referin este definit ca un via ie al verticalei, acesta este descompus în
corp care înglobeaz întreaga mas a P mântu- dou componente ortogonale: o component în
lui inclusiv atmosfera, care poate fi privit (ca planul meridian ( ξ ) numit i componenta
vizualizare) ca fiind condensat într-un strat pe nord-sud i care este pozitiv spre nord; o com-
elipsoid. ponent în primul vertical ( η ) numit i com-
ORIGINEA I ORIENTAREA SISTEMULUI DE
ponenta est-vest pozitiv spre est.
REFERIN
Componentele devia iei verticalei sunt
2
Teoria standard cu privire la elipsoidul echipoten ial
pozitive dac direc ia vectorului gravit ii este
prive te poten ialul normal al gravit ii ca o func ie ar- îndreptat mai mult spre sud i, respectiv, vest
monic în afara elipsoidului care implic absen a unei decât normala corespondent sau suprafa a de
atmosfere.
-6-
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
Suprafa de nivel
Vectorul gravit ii
Elipsoid
Cele dou componente reduc devia ia pot efectua observa ii pe suprafa a acestuia.
total de la vertical conform rela iei: Singurul lucru care poate fi realizat i care este
u 2 = ξ 2 +η 2 (1) cunoscut ca o problem de notorietate în geo-
dezie este de reduce devia ia verticalei rezultat
Pentru o direc ie oarecare de azimut , din m sur torile care se fac pe suprafa a topo-
componenta datorat devia iei verticalei care se grafic a P mântului. O alt posibilitate pentru
calculeaz în vederea reducerii observa iilor calculul devia iei absolute este aceea de a utili-
este dat de rela ia: za m sur tori gravimetrice care, evident, se fac
ε = ξ cos A + η sin A (2) tot pe suprafa a terestr (singura accesibil ) sau
O problem important o constituie sta- de a estima valorile devia iei absolute a vertica-
bilirea exact a punctului unde se aplic corec- lei la nivelul geoidului func ie de gradientul
ia datorat devia iei verticalei tiindu-se faptul unui model gravimetric al geoidului. Aceast
valoarea ei este func ie de pozi ie (aici trebu- posibilitate din urm este mai convenabil
ie avute în vedere atât pozi ia instrumentului cât deoarece pân în prezent au fost realizate mai
i a punctului vizat). Atât curbura liniei firului multe modele gravimetrice ale geoidului nece-
cu plumb cât i a suprafe elor de nivel sunt de- sare transform rii altitudinilor elipsoidale de-
pendente de densitatea maselor interne ale P - terminate prin tehnologia GPS în altitudini
mântului din zona de interes care genereaz ortometrice. Prin intermediul unei re ele rec-
câmpul gravit ii. tangulare a ondula iilor geoidului (diferen a
DEVIA IA VERTICALEI PE GEOID dintre geoid i elipsoidul geocentric) se pot es-
Atunci când punctul se consider c ar tima componentele devia iei verticalei la nive-
fi situat pe geoid atunci se vorbe te despre de- lul geoidului cu rela iile de mai jos:
via ia verticalei la nivelul geoidului (uG) defi- ∆n
ξG = − , (3)
nit ca fiind unghiul spa ial format de direc ia M ⋅ ∆B
vectorului gravit ii i direc ia normalei la elip-
soid care trec prin punct. i în acest caz se poa- ∆n
ηG = − . (4)
te vorbi despre o devia ie absolut dac elipsoi- N ⋅ ∆L sin B
dul de referin este geocentric (cum este i
GRS80) i despre o devia ie relativ dac elip- În rela iile de mai sus M reprezint raza
soidul de referin nu este geocentric. de curbur a elipsei meridiane, N raza de curbu-
Datorit faptului c geoidul este o su- a primului vertical în punctul considerat, B
prafa intangibil rezult c devia ia verticalei este latitudinea geodezic iar ∆n reprezint
nu poate fi observat direct, în sensul c nu se
-7-
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
modific rile în ondula iile geoidului între nodu- model al geoidului, i devia ia verticalei m su-
rile re elei de latitudine ∆B i longitudine ∆L . rat la nivelul suprafe ei terestre.
De asemenea, se poate determina canti-
tatea respectiv utilizând o formul aproximati-
DEVIA IA VERTICALEI PE SUPRAFA A TE- care se bazeaz pe o gravitate normal i ca
RESTR exist influen numai în componenta nord-sud
Denumit i devia ia suprafe ei, devia ia a devia iei:
verticalei la nivelul suprafe ei topografice a fost δ GS = δ uGS = 0.17′′ sin 2 B ⋅ H OR (7)
definit de Helmert ca fiind unghiul spa ial din-
tre direc ia vectorului gravit ii i normala la Altitudinea ortometric din rela ia de
elipsoidul de referin în acela i punct de pe mai sus este exprimat în Km i este m surat
suprafa a terestr . Ca i în cazul precedent, dac în lungul liniei de for de la geoid la suprafa a
elipsoidul de referin este geocentric atunci se terestr . O valoare aproximativ , pe orice direc-
vorbe te despre o devia ie absolut iar dac ie, poate fi considerat a fi valoarea de
elipsoidul de referin nu este geocentric atunci δε = 3.3′′ pe Km diferen de altitudine în tere-
se vorbe te despre o devia ie relativ . Acest tip nuri accidentate.
de devia ie este cel mai utilizat de geodezi pen- 4.Utilizarea devia iilor verticalei pentru re-
tru c atât instrumentele de m sur cât i sem- ducerea observa iilor i în calculul dife-
nalele vizate (reflectoarele) se g sesc pe supra- ren elor dintre altitudini
fa a terestr i ambele sunt afectate de acest tip Cunoa terea valorilor devia iei este de
devia ie. mare importan pentru geodezie, cu prec dere
Rela iile de calcul ale componentelor în m sur torile terestre, ele contribuind la ob i-
devia iei verticalei la nivelul terenului sunt ur- nerea unor rezultate bune în, cel pu in, situa iile
toarele: prezentate mai jos.
ξS = Φ − B , (5) TRANSFORMAREA ÎNTRE COORDONATE
ASTRONOMICE I GEODEZICE
η S = ( Λ − L ) cos B . (6) Rela iile de trecere de la coordonatele
În rela iile de mai sus Φ reprezint lati- astronomice (care sunt naturale) determinate
tudinea astronomic iar Λ longitudinea astro- func ie de vectorul gravit ii, dup care este
nomic , i ele sunt valabile în ipoteza c axa îndreptat axa principal a instrumentului, la
mic a elipsoidului de referin este paralel cu coordonatele geodezice care se refer la elipso-
direc ia medie a axei de rota ie a P mântului. idul de referin se deduc, prin considerarea
CURBURA LINIEI FIRULUI CU PLUMB unor aproxima ii, din rela iile (5) i (6):
Unghiul de devia ie al verticalei se mo- B = Φ − ξS (8)
dific func ie de pozi ia pe direc ia curb a firu-
ηS
lui cu plumb ceea ce înseamn c devia ia ver- L=Λ− (9)
ticalei la nivelul geoidului nu este necesar egal cos B
cu devia ia verticalei la nivelul suprafe ei teres- În rela iile de mai sus se utilizeaz , cum
tre. Pentru a realiza o rela ie între cele dou ti- este i normal, componentele devia iei vertica-
puri de devia ii ale verticalei este necesar s se lei la nivelul suprafe ei terestre unde se fac i
stabileasc abaterea datorat curburii liniei firu- determin rile de coordonate astronomice. Dac
lui cu plumb. Aceast cantitate, evident, nu în acelea i rela ii am dori s utiliz m compo-
poate fi observat direct pentru c ar însemna nentele devia iei verticalei la nivelul geoidului
avem acces la un traseu în lungul liniei de atunci ar trebui s se in cont i de influen a
for adic în interiorul P mântului. În schimb, curburii liniei firului cu plumb. Bomford, G
este posibil s se estimeze aceast cantitate uti- (1980) recomand totu i ca aceast influen s
lizând un model al câmpului gravific al P mân- fie ignorat pentru c ea aduce mai multe erori
tului în interiorul maselor suprafe ei topografice decât cele pe care le reduce, dar evident c este
sau printr-o comparare a devia iilor de la verti- important s se tie (tocmai din motivul prezen-
cal la nivelul geoidului, care provine dintr-un
-8-
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
tat) daca a fost sau utilizat aceast corec ie da- Unghiurile zenitale m surate trebuie i
torat curburii liniei de for . ele s fie corectate cu devia ia verticalei la ni-
CONVERSIA ÎNTRE AZIMUTE ASTRONOMI- velul suprafe ei terestre datorit faptului c in-
CE SAU GIRO- AZIMUTE I AZIMUTE GEODEZICE strumentul este calat func ie de direc ia vecto-
Rela ia riguroas de trecere de la azimu- rului gravit ii iar calculele se efectueaz dup
tul astronomic observat la nivelul suprafe ei normala la elipsoidul de referin . Dac se con-
terestre la azimutul geodezic este cea dat de sider c a fost aplicat corec ia datorat încli-
Vanicek i Krakiwsky în 1986: rii normalei i corec ia datorat refrac iei at-
A = α − η S tan B − ( ξ S sin A − η S cos A ) cot ζ mosferice atunci trebuie aplicat i corec ia da-
torat devia iei verticalei la nivelul suprafe ei
(10) terestre. Pentru o singur direc ie zenital m -
În rela ia de mai sus A este azimutul surat valoarea redus , care se refer la normala
geodezic al direc iei m surate, este azimutul la elipsoid, se poate calcula prin intermediul
astronomic determinat pentru aceea i direc ie rela iei:
iar unghiul zenital. Cel de-al treilea termen al ζ = z + (ξ S cos A + η S sin A ) = z + ε S (12)
rela iei de mai sus se adaug numai când este
vorba de m sur tori foarte precise efectuate în unde este unghiul geodezic zenital, z este un-
vederea determin rii azimutului astronomic i ghiul zenital m surat iar ε S este componenta
când unghiul zenital are valori apropiate de devia iei verticalei la nivelul suprafe ei terestre
900. F acest termen se ob ine cunoscuta co- pentru azimutul corespunz tor direc iei obser-
rec ie Laplace, care a fost frecvent utilizat la vate.
reducerea azimutelor astronomice determinate Pentru direc ii zenitale m surate reci-
la azimute geodezice utilizate pentru constrân- proc influen a devia iei verticalei se diminueaz
gerea re elelor geodezice planimetrice. foarte mult. Pentru distan e mari neaplicarea
Aceast corec ie poate fi neglijat atunci corec iei poate conduce la erori semnificative
când se fac determin ri de azimut func ie de dac nu se ine cont de influen a acesteia.
soare dar evident nu poate fi ignorat atunci REDUCEREA DISTAN ELOR M SURATE LA
când se fac observa ii fa de stele sau se fac ELIPSOID UTILIZÂND UNGHIURI ZENITALE
sur tori de giro-azimute. Reducerea acestor Presupunem dou punct I i J situate pe
din urm tipuri de determin ri sunt foarte im- suprafa a terestr (Figura 4) din care s-au efec-
portante pentru tunelurile de mare lungime. tuat observa ii reciproce de direc ii zenitale i s-
REDUCEREA DIREC IILOR UNGHIULARE a m surat distan a (ambele tipuri de observa ii
ORIZONTALE LA ELIPSOID fiind coliniare) i c axele pe care se m soar
Atunci când punctul de sta ie i semna- în imea deasupra bornelor a teodolitelor, uni-
lul vizat nu se afl la aceea i atitudine elipsoi- ilor de m surat electronic distan a, reflectoa-
dal , direc iile unghiulare orizontale trebuie s rele sunt astfel acelea i pentru oricare dintre
fie corectate cu corec ia datorat devia iei verti- sta ii. Dac condi ia de coliniaritate nu este în-
calei la nivelul suprafe ei terestre. deplinit atunci pot fi aplicate distan elor zeni-
Dac se consider c a fost aplicat co- tale sau/ i distan elor m surate alte corec ii.
rec ia datorat înclin rii normalelor în cele do- În imea instrumentului (I) i, respec-
sta ii, rela ia de calcul a direc iei unghiulare tiv, a reflectorului (S), care fac parte din altitu-
orizontale reduse la suprafa a elipsoidului este: dinile elipsoidale hi i hj, se m soar în lungul
liniei firului cu plumb i nu cum ar trebui în
d = D − ( ξ S sin A − η S cos A ) cot ζ , (11)
lungul normalei la elipsoid. Diferen ele fiind
unde d reprezint direc ia unghiular orizontal foarte mici fac ca aceste valori m surate s fie
redus la elipsoidul de referin , D este direc ia luate în considerare.
unghiular m surat iar unghiul zenital (m - Reducerea riguroas a distan ei m sura-
surat sau determinat). te (lungimea parcurs de unde) d1 pe elipsoid
REDUCEREA UNGHIURILOR ZENITALE (d4) este posibil dac se cunosc altitudinile
SURATE LA ELIPSOID elipsoidale (h), devia ia verticalei la nivelul su-
-9-
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
prafe ei terestre ( ε S ) i raza de curbur (R ) pe adaug ondula ia geoidului sau din altitudini
elipsoid în lungul direc iei observate de un azi- normale la care se adaug anomalia altitudinii,
mut oarecare . Altitudinile elipsoidale se pot devia ia verticalei conform rela iei (2) iar raza
determina din altitudini ortometrice la care se de curbur cu rela ia Euler cunoscut .
i zj
I j
d1
zj
d2
2
J
hi Suprafa a terestr
Hi
Hj hj
d3
geoid
Nivelul mediu al m rii
ni
nj
d4 elipsoid
Ri
Rj
Distan a la nivelul elipsoidului poate fi Se pot face aprecieri asupra erorilor care
calculat conform rela iei (Rüeger, 1996): sunt introduse la reducerea distan ei la elipsoid
d 2 sin ( zi + ε i + δ )
prin utilizarea razei medii Gauss, prin erorile în
d 4 = Rα arctan determinarea ondula iilor geoidului i prin ero-
Rα + hi + d 2 cos ( zi + ε i + δ ) rile în determinarea devia iei verticalei.
REDUCEREA DISTAN ELOR M SURATE LA
(13)
ELIPSOID UTILIZÂND ALTITUDINI ELIPSOIDALE
unde argumentul func iei arctan este în radiani. Pentru reducerea la elipsoid a distan ele
Ecua ia de mai sus poate fi simplificat dac se lungi, când distan ele zenitale nu pot fi m sura-
consider d1 = d 2 (lungimea drumului parcurs te, se utilizeaz altitudinile elipsoidale. Formula
de und este egal cu aceea i lungime redus la riguroas de reducere este (Rüeger, 1996):
coard ) i dac unghiul de refrac ie este ex-
d k k2
Rα2 sin 2 1 − ( h j − hi )
2
primat ca o func ie de coeficientul de refrac ie k
(pentru k=0.13, R =6371Km i d1=30Km prima d 4 = 2 Rα arcsin 2 Rα 4
corec ie de reducere de la arc la coard este k ( Rα + hi ) ( Rα + h j )
2
0.45mm).
d1 sin ( zi + ε i + d1k 2 Rα )
(15)
d 4 = Rα arctan
Rα + hi + d1 cos ( zi + ε i + d1k 2 Rα )
Prin diferen ierea rela iei de mai sus, ca
i în cazul precedent de reducere, se pot face
(14) studii asupra erorilor introduse de eroarea în
unde zi i i trebuie transformate în radiani. O raza Euler de curbur sau de eroarea în deter-
rela ie mai simplificat se ob ine prin utilizarea minarea ondula iei geoidului.
razei medii Gauss în loc de razele Euler de cur-
bur , la cele dou capete ale distan ei m surate.
- 10 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
Bibliografie
[1]. Bomford, G. (1980): Geodesy. Oxford University Press, Oxford;
[2]. Moldoveanu, C. (2002): Sisteme de referin i de coordonate. în Volumul „Re ele geodezice de sprijin” volumul
I. Editura CONSPRESS, 2004;
[3]. Moldoveanu, C. (2002): Geodezie-No iuni de geodezie fizic i elipsoidal , pozi ionare. Editura MATRIXROM,
Bucure ti;
[4]. Moritz, H. (1979): Report of Special Study Group Nr. 539 of IAG, Fundamental Geodetic Constants, presented at
XVII General Assembly og IUGG, Canbera;
[5]. Rüeger, J.M. (1996): Electronic Distance Measurement-An Introduction. Springer, Berlin-Heilderbeg-New York;
[6]. Featherstone, E.W., Rüeger, J.M. (2000): The Importance of Using Deviation of the Vertical for the Reduction of
Survey Data to a Geocentric Datum. The Australian Surveyor, Vol 45, Nr. 2.
- 11 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
Rezumat
În anul 1994, cl direa s lii polivalente din municipiul Craiova a fost distrus în propor ie de 80%
de un puternic incendiu. Pe baza unui program de investi ii privind refacerea, modernizarea i
redimensionarea structurii construc iei, in perioada 2000-2004 am efectuat un studiu topo-geodezic cu
privire la comportarea construc iei i eviden ierea tas rilor survenite în procesul de reconstruc ie.
Lucrarea de fa î i propune s prezinte câteva din aspectele studiate din evolu ia structurii, cu
exemplificarea rezultatelor ob inute i particularit ile legate de neuniformitatea tas rilor rezultate.
Cuvinte cheie: tasare.
*
Referent: prof.univ.dr.ing. Dumitru Onose
1
As.univ.dr.ing., Universitatea „Politehnica” din Timi oara, cmusat@yahoo.com
2
Conf.univ.dr.ing., Universitatea „Politehnica” din Timi oara, cgrecea@yahoo.com
1. Aspecte generale - caracteristici ale s lii distan între ele de 51 m, care formeaz astfel
polivalente din municipiul Craiova structura acoperi ului.
Cl direa veche a s lii polivalente din Structura pentru sus inerea acoperi ului
Craiova, proiectat în anul 1973, a fost distrus din metal i tribuna nou sunt realizate din
par ial în urma incendiului din 19 noiembrie cadre de beton armat fundate pe pilo i de
1994. diametru mare (80 cm) i lungimea de 8,40 m.
Refacerea i modernizarea acesteia La partea superioar pilo ii se leag între ei prin
include tribuna veche, care urmeaz a fi intermediul unor grinzi de fundare
consolidat , suprafa a de joc, cât i construirea longitudinale i transversale. Acestea se
integral a unei noi tribune, capacitatea final realizeaz din beton armat i au sec iunea de
ajungând astfel la 4000 de locuri. 1,60 m × 1,50 m, cota superioar este prev zut
Noua construc ie, se compune din dou a se realiza la − 2,00 m.
cadre longitudinale, cu o lungime de 72 m i o
- 12 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
- 14 -
SALA POLIVALENTA MUNICIPIUL CRAIOVA
SCHITA RETELEI DE OBSERVATIE SI DISPUNERE MARCI DE TASARE
ST3000 ST4000
10 11 12 13 14
9 Cadrul longitudinal stâng
8 15
- 15 -
Tribuna veche
Tribuna noua
102.4528m
7 16
103.0109m
6 5 4 3 2
ST2000
ST1000
Ultima m sur toare efectuat a avut loc tas rile probabile calculate, cauze ce
în luna septembrie a anului 2004, atunci când se pot explica prin: perturbarea
cele 2 cadre longitudinale ale construc iei probei de p mânt, diferen a dintre
al turi de tribuna nou erau în faza de presiunea apei din pori i aparatul de
finalizare. De la momentul respectiv pân în încercare, viteza de înc rcare din
prezent, datorit stagn rii lucr rilor de teren i aparatul de încercare;
construc ii din diferite motive, nu s-au mai Ø posibilitatea compar rii tas rilor
executat m sur tori de urm rire a evolu iei evaluate i cele m surate;
construc iei. Ø conduce la mic orarea factorului de
Urm toarea etap privind continuarea nesiguran pentru constructor.
programului de urm rire a comport rii în timp, sur torile topografice ale tas rilor,
se va realiza în momentul în care se va monta efectuate sistematic pe baza unui program de
acoperi ul construc iei, fapt ce va duce astfel la urm rire prestabilit, redau cel mai fidel
cre terea înc rc rilor asupra structurii. caracterul absolut al valorilor m rimilor
Montarea acoperi ului va fi posibil tas rilor realizate. Acest lucru trebuie completat
probabil, pe parcursul anului 2006, ceea ce va cu o corect proiectare a formei re elei de
impune continuarea ciclurilor de m sur tori, cel urm rire, cu materializarea corespunz toare a
pu in 2, pân la finalizarea tuturor lucr rilor reperilor de control i a m rcilor de tasare pe
exterioare i interioare i darea în exploatare a obiectivul studiat.
obiectivului. Astfel, problema urm ririi i evalu rii
surarea tas rilor în timpul execu iei tas rilor poate fi considerat o problem de
construc iei prezint urm toarele avantaje: mare importan tehnico-economic , contribu-
Ø posibilitatea de apreciere a terenului ind decisiv la eficientizarea i asigurarea unei
de fundare, datorit faptului c bune desf ur ri a activit ilor de antier cu
sur torile de tas ri în acest caz pot reducerea semnificativ în unele cazuri a
fi reprezentate la scar natural , costurilor posibile datorate unor evenimente
astfel eliminându-se cauzele care speciale în comportarea evolu iei în timp a
genereaz neconcordan a dintre edificiului.
Tabel 1.Calculul vectorului deplas rii punctelor de control i de observa ie
Denumire punct ∆X IV −"0" ∆Y IV −"0" Vectorul deplas rii
(mm) (mm) “L”(mm)
Punct control 1 – RN 1 admis stabil admis stabil --
Punct control 2 – RN 2 1.2 2.1 2.41
Punct control 3 – RN 3 0.8 2.4 2.53
Punct control 1 – RN 4 1.4 2.3 2.69
Sta ia 1000 0.7 0.2 0.73
Sta ia 2000 0.7 1.1 1.30
Sta ia 3000 1.2 2.3 2.59
Sta ia 4000 1.5 2.4 2.83
În continuare
M5 2,1663 2,1625 2,1605 2,1581 2,1578 − 8.5
M6 2,1645 2,1605 2,1590 2,1570 2,1568 − 7.7
M7 2,1650 2,1625 2,1615 2,1585 2,1580 − 7.0
M8 2,1606 2,1586 2,1576 2,1551 2,1547 − 5.9
M9 2,1678 2,1621 2,1601 2,1592 2,1590 − 8.8
M10 2,1653 2,1618 2,1610 2,1598 2,1592 − 6.2
M11 2,1651 2,1617 2,1602 2,1590 2,1586 − 6.5
M12 2,1606 2,1590 2,1557 2,1527 2,1523 − 8.3
M13 2,1689 2,1637 2,1615 2,1601 2,1600 − 8.9
M14 2,1664 2,1615 2,1601 2,1590 2,1585 − 7.9
M15 2,1633 2,1606 2,1577 2,1565 2,1563 − 9.0
M16 2,1634 2,1599 2,1589 2,1575 2,1571 − 6.3
Data 11.05.2001 28.10.2001 08.08.2002 10.05.2003 02.09.2004
Concluzii:
Ø tasarea probabil acceptat este de 25 mm;
Ø tasarea maxim se înregistreaz pentru marca de tasare M15 = − 9,0 mm;
Ø tasarea minim se înregistreaz pentru marca de tasare M8 = − 5.9 mm;
Ø tasarea medie = − 7.625mm.
Tabel 3-Evaluarea preciziei i elementele elipselor erorilor
Pct. Eroarea medie p tratic Abaterea Elipsele erorilor
medie
± mx (mm) ± my (mm) total a (mm) b (mm) θ
RN1 27.46 26.09 38.54 4.65 4.21 90.1743
RN2 23.07 21.48 31.27 4.25 4.04 59.0436
RN3 16.11 17.15 24.06 6.47 5.62 196.0174
RN4 27.09 28.22 39.18 5.87 5.03 171.2417
St1000 27.02 24.55 36.24 6.54 5.74 39.3409
St2000 34.47 33.27 47.33 7.29 5.88 98.9351
St3000 43.55 39.81 59.48 5.29 5.04 8.3371
St4000 25.64 24.36 35.14 8.96 7.24 14.5172
M ARCA DE T AS ARE M 8
2.1610
2.1600
2.1590
2.1580
2.1570
C OT A A BS.(m ) 2.1560
2.1550
2.1540
2.1530
2.1520
2.1510
1
2 S1
3
4
5
C ICLUR I DE M ASUR ATOR I
- 17 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
Tabel 4.
Marca de tasare M8 Ciclul „0” Ciclul 1 Ciclul 2 Ciclul 3 Ciclul 4
Tasarea total (mm) 0 -2,0 -3,0 -5,5 -5,9
Cota absolut (m) 2,1606 2,1586 2,1576 2,1551 2,1547
Figura 2. Evolu ia tas rilor la fiecare ciclu de m sur tori - marca de tasare nr.8
M A R C A D E T A S A R E M 15
2.1640
2.1620
2.1600
2.1560
2.1540
2.1520
1
2 S1
3
4
5
CICLURI DE M ASURATORI
Tabel 5
Marca de tasare M15 Ciclul „0” Ciclul 1 Ciclul 2 Ciclul 3 Ciclul 4
Tasarea total (mm) 0 -2,7 -5,6 -8,8 -9,0
Cota absolut (m) 2,1633 2,1606 2,1577 2,1565 2,1563
Figura 3. Evolu ia tas rilor la fiecare ciclu de m sur tori - marca de tasare nr.15
15 16 1
14 2
3,63mm
13 3
5,83mm
12 7,36mm
4
11 7,63.mm
5
10 6 2,32mm
9 8 7
4,10mm
3,72mm 3,40mm
5,56mm 4,73mm 7,60mm
7,92mm
7,14mm
6,86mm
7,56mm
7,23mm
Ciclul
Sectiune
I II III IV
Profil long.drept 2,32 mm 4,10 mm 7,60 mm 7,92 mm
Tribuna noua 3,40 mm 4,73 mm 6,86 mm 7,23 mm
Profil long.stâng 3,72 mm 5,56 mm 7,14 mm 7,56 mm
Tribuna veche 3,63 mm 5,83 mm 7,36 mm 7,63 mm
Figura 4 – Reprezentarea spa ial a tas rilor medii în fiecare ciclu de m surare
- 18 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
180.00
160.00
140.00
120.00
60.00
40.00
N euniform itate c iclu 4
20.00 N euniform itate c iclul 3
0.00 Neun iform itate ciclu 2
1 Neun iform itate ciclu 1
2
3
4
CIC LU DE M ASURAT OR I
N euniformitate ciclu 1 Neun iform itate ciclu 2 Neun iform itate ciclul 3 Neuniform itate ciclu 4
Figura 4 – Reprezentarea spa ial a tas rilor medii în fiecare ciclu de m surare
180.00
160.00
140.00
120.00
60.00
40.00
N euniform itate c iclu 4
20.00 N euniform itate c iclul 3
0.00 Neun iform itate ciclu 2
1 Neun iform itate ciclu 1
2
3
4
CIC LU DE M ASURAT OR I
N euniformitate ciclu 1 Neun iform itate ciclu 2 Neun iform itate ciclul 3 Neuniform itate ciclu 4
- 19 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
Bibliografie
[1]. Cristescu, N. – Topografie inginereasc , Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1978
[2]. Ghi u, D. – Geodezie – Triangula ie – Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1973
[3]. Ingensant, M., Kyle, S. – Modern survey technics, Leica Heerbrugg, 1994
[4]. Irvine W. – Surveying for Construction, 4th edition, MCGraw-Hill Book Company Europe, England, 1995
[5]. Grecea C., Baciu A. – Topographic works in civil engineering for horizontal control, Zilele academice timi ene –
Facultatea de Construc ii Timi oara,CCIA 2005
[6]. Mu at, C. - Prelucrarea i interpretarea m sur torilor deforma iilor unor construc ii urm rite în timp, Referat
doctorat, Timi oara, 2004
[7]. Mu at, C. - Contribu ii privind stabilirea tas rilor i deforma iilor construc iilor utilizând metode i tehnici topo-
geodezice moderne, Tez de doctorat, Universitatea “Politehnica” din Timi oara, februarie 2006
[8]. Neam u, M, – Complemente de topografie inginereasc , Institutul de Construc ii Bucure ti, 1973
[9]. Neam u, M., Onose, D., Neuner, J. – M surarea topografic a deplas rilor i deforma iilor construc iilor, Institutul
de Construc ii Bucure ti, 1988
[10]. *** Normativ I.N.C.E.R.C. – Normativ pentru determinarea tas rilor construc iilor civile i industriale prin
metode topografice C.61-64
[11]. *** STAS 2745 – 69 – Urm rirea tas rii construc iilor prin metode topografice
- 20 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
Rezumat
Sunt tratate dou din aplica iile speciale ale fotogrammetriei (medicin i arheologie), fiind pre-
zentate în detaliu principiile de func ionare ale sistemelor fotogrammetrice în vederea efectu rii m sur -
torilor specifice domeniilor respective.
Cuvinte cheie: Fotogrametrie, topografie, medicin .
*)
Referent: prof.univ.dr.ing. Lucian Turdeanu; Articolul a fost prezentat în extenso în cadrul unei edin e a Catedrei de
Geodezie i Fotogrametrie a Facult ii de Geodezie din Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti i face parte din
preg tirea doctoral a autoarei.
1
As. univ. drd. ing., Universitatea „POLITEHNICA” Timi oara
la mic distan în care camerele sunt situate la
1. Introducere
distan e mici fa de obiectul de studiu, fiind în
Progresele înregistrate în domeniul teh-
contrast cu fotogrammetria aerian unde obiec-
nicii de calcul precum i dezvoltarea sistemelor
tele ce urmeaz a fi studiate se afl la distan e
de preluare folosind senzori din ce în ce mai
mari fa de camera de preluare a imaginilor.
performan i au condus în acela i timp la mari
Aceste aplica ii au dat na tere disciplinei numi-
progrese în domeniul fotogrammetriei i telede-
Biostereometrie.
tec iei ajungându-se, în prezent, la o gam vari-
Noile domenii de cercetare, ca i tehni-
at de aplica ii ale acestora acoperind atât do-
cile de m surare i strategiile experimentale
meniile topografice cât i cele netopografice.
ap rute, au fost captivate de studiul formelor
Aplica iile speciale ale fotogrammetriei se în-
biologice. Descoperirile f cute la microscop
cadreaz în categoria aplica iilor fotogramme-
precum i razele X au determinat evolu ia în
trice în domenii netopografice.
microbiologie, respectiv în radiologie.
2. Aplica ii ale fotogrammetriei în medicin Dac structurile biologice ar avea forme
Fotogrammetria i-a g sit aplicabilitate geometrice regulate, m surarea acestora n-ar fi
în domeniul medical înc de la mijlocul secolu- o problem , dar, dup cum este bine cunoscut,
lui al XIX-lea , iar acum începe s i recapete organismul are componente tridimensionale
din popularitatea de alt dat datorit recentelor neregulate, iar m sur torile liniare „atomisti-
dezvolt ri în timp real a instrumenta iei. Foto- ce”, de exemplu, sunt executate cu instrumente
grammetria medical , acum parte a vastului care nu pot da calific ri f echivoc asupra
domeniu cunoscut sub numele de biostereome- unei p i a organismului.
trie (BIOMEDICAL AND BIOENGINNE- Speciali tii din domeniul medical i bio-
RING APPLICATIONS OF PHOTOGRAM- logic dau o mare importan analizei stereome-
METRY), a avut o larg popularitate timp de trice asupra formelor biologice. Progresele în-
peste 150 de ani datorit numeroaselor proble- registrate în ultima vreme în tehnica computeri-
me întâmpinate în timpul aplica iilor practice. zat precum i în teledetec ie au contribuit la
sur torile stereoscopice precise pe descoperirea poten ialului stereometriei. Ca re-
corpul uman, sunt utilizate în diagnosticul i zultat, fotogrammetria are o utilizare tot mai
tratamentul unor afec iuni medicale certe cum mare în domenii ca: medicina aerospa ial , an-
ar fi localizarea corpurilor str ine în organism, tropometrie, stomatologie, biologie marin , ne-
fracturilor i excrescen elor. Aplica iile medica- urologie, ortodontologie, ortopedie, pediatrie,
le impun folosirea sistemelor fotogrammetrice psihologie, radiologie, zoologie .a.
- 21 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
Pentru efectuarea m sur torilor precise Se pot aminti câteva exemple practice
pe corpul uman, în general, i urm rirea evolu- ale utiliz rii fotogrammetriei în medicin , i
iei tridimensionale a escarelor (cruste negri- anume:
cioase care se formeaz în urma mortific rii Ø Fa . M sur torile fotogrammetrice au
unor esuturi superficiale ale organismului), în fost utilizate la monitorizarea configura iei fa-
particular, a fost proiectat i construit (în De- ciale de-a lungul unei perioade scurte de timp,
partamentul de m sur tori inginere ti al Uni- de exemplu, înainte i dup efectuarea opera ii-
versit ii din Teheran, Iran) un sistem foto- lor estetice;
grammetric MEDPHOS (MEDical PHOto- Ø Spate. Fotogrammetria a fost utilizat la
grammetric System) care const din patru ca- detectarea, m surarea i monitorizarea scolioze-
mere digitale sincronizate ale c ror axe optice lor precum i a curburii coloanei vertebrale;
converg într-un punct pre-determinat. Un pro- Ø Din i. Fotogrammetria este utilizat la
iector este fixat în centrul dispozitivului sus i- detectarea uzurii, degrad rii i eroziunii atât a
tor al camerelor i serve te ca un furnizor de suprafe ei din ilor naturali cât i a materialelor
esut organic care materializeaz un model spe- de restaurare a acestora, fiind necesare m sur -
cial pe suprafa , ob inându-se astfel informa ii tori repetitive pentru detectarea i monitorizarea
tridimensionale necesare m sur rii i apoi re- schimb rilor ce intervin;
construc iei suprafe elor ce prezint r ni i t ie- Ø Organe interne. Exper ii în s tate i
turi [6]. medicin au avut acces la vastul domeniu al
Cu ajutorul fotogrammetriei la mic dis- imaginilor interne (imagini ale interiorului cor-
tan se ob in informa ii cu privire la forma i pului uman), precum i al sistemelor de m su-
dimensiunea unor zone ale corpului uman cum rare. Multe din aceste imagini au o mic rele-
ar fi toracele, extremitatea cefalic , fa a, picioa- van pentru exper ii în fotogrammetrie, dar
rele, pielea, ochii, din ii .a. Unele aplica ii fac câ iva dintre ace tia sunt interesa i datorit fo-
obiectul unor studii anatomice avansate, în timp losirii tehnologiilor imaginilor digitale similare
ce altele se refer la depistarea i tratarea boli- cu acelea folosite în fotogrammetria digital ;
lor. Ø Afec iuni locomotorii. Fotogramme-
De i m sur torile fotogrammetrice sunt tria a fost utilizat în studiul i evaluarea diver-
relevante mai ales în anatomie i ortopedie, selor tulbur ri locomotorii ap rute în urma de-
acestea au o contribu ie important i în studiile form rilor sau leziunilor locale. Tulbur rile de
oftalmologice, neurologice, stomatologice, er- mers pot fi relevante i în cadrul altor afec iuni
gonomice i în multe alte domenii referitoare la medicale cum ar fi diabetul.
tatea uman . Ø Piele. Fotogrammetria a fost utilizat
În trecut, dezavantajul metodelor foto- pentru urm rirea evolu iei pl gilor, ulcerelor i
grammetrice bazate pe sistemele i fotogramele melanoamelor, precum i a altor afec iuni cuta-
analogice consta în faptul ca era nevoie de per- nate.
sonal cu experien pentru a observa i m sura Fotogrammetria la mic distan repre-
fotogramele folosind totodat un plotter scump. zint un instrument eficient de m surare utilizat
Fotogrammetria digital a dep it aceast difi- în medicin i are o serie de avantaje compara-
cultate i, având avantajul unei precizii super- tiv cu alte metode alternative:
ioare, poate furniza m sur tori fotogrammetrice Ø Metoda de m surare este f contact
relevante pentru medicin . Totu i, sunt foarte direct cu obiectul i, prin urmare este evitat
pu ine institu ii i unit i medicale care utili- nirea sau contaminarea pacientului;
zeaz fotogrammetria. Astfel, impactul real al Ø Rezultatele sunt precise i fiabile;
fotogrammetriei medicale în întreaga lume pare Ø Culegerea datelor este rapid iar supra-
destul de limitat. În orice caz, este evident c solicitarea pacientului este evitat chiar i în
fotogrammetria la mic distan reprezint un situa ii dinamice;
instrument de m sur medical cu avantaje certe Ø O imagine care este preluat i memora-
asupra metodelor alternative. poate fi consultat i rem surat oricând în
viitor;
- 22 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
- 23 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
re a copitei în timpul prelu rii imaginilor. Pen- imagini. Pentru analizarea deforma iilor este
tru a cre te precizia determin rii punctelor obi- necesar un alt set de nou imagini preluate dup
ect, se realizeaz calibrarea celor trei camere schimbarea condi iilor de înc rcare prin aplica-
înainte de experiment. Pentru a defini sistemul rea potcoavei, sau inserând un suport sub copi-
de referin , 84 de puncte au fost pozi ionate, . Dup preluarea imaginilor, datele sunt pre-
cu o precizie de câ iva microni, pe o plac de lucrate cu un software specializat pentru deter-
aluminiu. Placa de aluminiu are o m rime de minarea tridimensional a punctelor marcate pe
0.5x0.5 metri, iar în centrul acesteia marcat cu copit . Precizia estimat a determin rii 3D este
un semn, se afl panoul de for cu senzori pes- de ordinul zecimilor de milimetru, adic
te care se a eaz copita. Pentru a îmbun i 0.1÷0.2mm, fiind suficient pentru o astfel de
contrastul imaginilor punctelor de referin , aplica ie. Cele dou rezultate ale determin rii
acestea au fost acoperite cu un strat retro- tridimensionale ale punctelor obiect sunt utili-
reflexiv. Folosind cele nou imagini uniform zate apoi pentru analiza deforma iilor copitei.
distribuite în jurul copitei, fiecare punct obiect [2].
marcat este vizibil i poate fi m surat pe trei
- 24 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
Metodele de preluare a imaginilor sunt este implicat într-o ac iune de s tur arheolo-
variabile. Imaginile preluate de la în imi mij- gic de salvare premerg toare s turilor pro-
locii, între 500 i 1000m, permit acoperirea priu-zise. Ast zi toate datele fotografice pot
unor zone restrânse, iar fotogramele preluate de reprezenta intr ri într-un calculator care le pre-
la mic în ime ofer imagini foarte detaliate lucreaz în func ie de programele cu care este
ale unor puncte identificate anterior. Imaginile echipat i ne duce la concluzii valoroase, mult
preluate de la mare în ime, pân la 5000 sau mai rapid decât prin mijloacele clasice. Se în-
6000m trebuie studiate cu ajutorul lupelor sau tocme te o gril la intervale orizontale de 1m
al stereoscopului. de-a lungul câmpului cu resturi arheologice i
Totu i, dac fotogrammetria aerian calculatorul prezint un grafic tridimensional,
permite s se identifice sta iuni i s se efectue- ca o interpretare obiectiv .
ze relevee de a ez ri, numai s tura sistemati- Folosit ini ial pentru aplica ii militare,
va putea, apoi, s aduc elemente de analiz fotografia din satelit este un excelent auxiliar
arheologic valabil pentru interpretarea mo- pentru recunoa terea arheologic . Evolu ia teh-
numentelor astfel descoperite. nicilor de scanare i de transformare matemati-
Fotogramele aeriene verticale, oblice a datelor ob inute prin fotografieri repetate a
sau stereoscopice scot mai bine în eviden i cut s apar h i extrem de exacte prin studi-
am nunte ale propriei s turi arheologice. erea c rora se pot depista i urme arheologice.
Oferind o imagine panoramic , ele pot scoate în Arhivele de acest fel sunt un apanaj al statelor
eviden în suprafa a s pat noi indicii greu vi- dezvoltate, dar dezvoltarea schimburilor de in-
zibile sau invizibile de la nivelul solului. Du- forma ii actual, prin Internet, face posibil acce-
blat cu tehnici speciale, cum ar fi fotografia în sul la baze de date i arhive a c ror cunoa tere
infraro u, aceast tehnic d o i mai mare cre- ajut mult la dezvoltarea tiin ei arheologice.
dibilitate s turii arheologice. [4].
Din avion se pot observa urmele trasee- ORTOFOTOGRAMELE DIGITALE PENTRU
lor rutiere disp rute, mari sisteme defensive, ARHEOLOGIE
ruine sau sisteme de semnalizare. Sesiz rile Ortofotogramele digitale i fotogramele
efectuate din avion trebuie marcate pe rute i redresate sunt produse derivate ale m sur tori-
i, precum i datele referitoare la altitudine, lor fotogrammetrice.
lumin , locul, data, ora, condi iile atmosferice Avantajele ortofotogramelor digitale:
ale zborului .a. v Sunt obiective; interpret rile pot fi veri-
Slabele ondula ii ale solului sunt acope- ficate de orice arheolog;
rite de iarb înalt i de buruieni i de aceea v Datele furnizate de ortofotogram pre-
iarna i prim vara timpurie sunt anotimpurile zint transparen pentru observator având în
ideale pentru deplasarea pe teren. Chiar i când vedere c desenele nu sunt luate în considerare;
condi iile sunt optime, urmele antropice pot fi în cazul în care ortofotograma este acoperit cu
observate doar în mi care, deoarece atunci când desene, aceasta prezint informa ii importante
observatorul st nemi cat acestea par s dispa- în ceea ce prive te culoarea i textura, într-un
. mod eficient i u or de în eles;
Fotogrammetria aerian i terestr , re- v Se aplic algoritmii de intensificare a
prezint cel mai satisf tor mod de înregistrare imaginii: contrast, definire, umbrire (pete);
a zonelor întinse. În ceea ce prive te suprafe ele v Sunt specifice atât informa iile inclu-
mici, m sur torile de contur obi nuite, trasate zând înregistrarea terenurilor, contururilor linii-
la intervale de 20 cm sau mai pu in, nu numai lor sau interpret rilor compozi iei imaginii,
vor scoate în eviden lucr rile antropice, dar contribuind la o mai bun în elegere a siturilor
vor face posibil ca ele s fie în elese într-un arheologice, cât i combina ia cu alte domenii
mod care este imposibil de observat la fa a lo- complementare cum ar fi cercet ri geofizice i
cului. M sur torile fotogrammetrice aeriene geomagnetice;
realizate înaintea unor ac iuni majore pot fi pu-
se la dispozi ia arheologului, mai ales dac el
- 25 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
- 26 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
v Experien a arat c , dac în timpul unei boli. Fotogrammetria la mic distan reprezin-
turi arheologice caracteristicile sunt înre- un instrument eficient de m surare utilizat în
gistrate conven ional, acestea pot fi adesea de- medicin i are urm toarele avantaje compara-
senate, rezultând desene neomogene; dac fo- tiv cu alte metode alternative:
togrammetria este utilizat în timpul întregii v Metoda de m surare este f contact
opera ii de excavare, documenta ia va fi stan- direct cu obiectul i, prin urmare, este evitat
dardizat . nirea sau contaminarea pacientului;
v Toate informa iile, fiind preluate în v Rezultatele sunt precise i fiabile;
format digital (CAD), pot fi u or imprimate i v Culegerea datelor este rapid iar supra-
publicate web; în plus, este permis calculatoru- solicitarea pacientului este evitat chiar i în
lui s reproduc i s afi eze evolu ia unui sit în situa ii dinamice;
timp precum i facilit ile de reconstruc ie a v O imagine care este preluat i memora-
acestuia. poate fi consultat i rem surat oricând în
Dezavantaje: viitor;
Ø Pentru fiecare s tur , documenta ie În ceea ce prive te aplica iile foto-
etc. e nevoie de aparatur corespunz toare i de grammetriei în arheologie se pot aminti urm -
cel pu in o persoan având cuno tin e despre toarele avantaje:
tehnicile i procedurile fotogrammetriei de în- Ø Datele fotogrammetrice ale obiectelor
registrare. sunt ob inute f contact direct cu acestea;
Ø În special detaliile mici i importante Ø Un mare num r de situri i obiecte ar-
sunt mai bine documentate pe sit cu metode heologice poate fi documentat într-un timp
conven ionale. scurt i cu costuri reduse;
Ø Numai câ iva arheologi tiu s foloseas- Ø Precizia i omogenitatea analizei foto-
tehnicile i instrumentele fotogrammetrice; grammetrice sunt, în multe cazuri, mult mai
operatorii, care nu sunt arheologi, nu pot inter- bune decât în cazul tehnicilor de înregistrare
preta corect fotogramele. conven ionale;
Ø Echipamentele fotogrammetrice nu sunt Ø Fotogrammetria accelereaz procedurile
proiectate pentru cererile i condi iile arheolo- de înregistrare a siturilor arheologice dând po-
gice în timpul excava iilor (cald, frig, praf, sibilitatea analiz rii ulterioare a acestora i în
umezeal , vânt etc.). orice moment;
Practic, inând seama de sistemele foto-
4. Concluzii
Aplicabilitatea fotogrammetriei în di- grammetrice, ast zi, limitele fotogrammetriei
sunt definite de:
versele domenii atrage dup sine o serie de
avantaje ce î i aduc contribu ia la evolu ia rapi- ü modul de detectare a unui obiect;
ü posibilit ile de identificare a unui obi-
a acestora.
Un exemplu este cel al medicinii unde, ect, fie vizual de c tre un operator, fie au-
tomat cu ajutorul unui computer.
prin utilizarea fotogrammetriei la mic distan
se pot diagnostica cu precizie ridicat anumite
Bibliografie
[1]. Bahn, P. (1996): Archaeology, Cambridge
[2]. Jordan, P., Willneff, J. (2001): Photogrammetric measurement of deformations of horse hoof horn capsules,
Proceedings of SPIE, San Jose, California
[3]. Lazarovici, Gh. (1998): Metode i tehnici moderne de cercetare în arheologie, Bucure ti.
[4]. Luca, Adrian Sabin (2000): Curs de arheologie, Cluj
[5]. Lyons, T., Scovill, D. (1978): Non-destructive archaeology and remote sensing, Cultural Resources Management
Bulletin, A National Park Service Technical Bulletin, Vol.1, No.2, June
[6]. Malian, A., Azizi, A. (2004): Medphos: A new photogrammetric system for medical measurement, Department of
Surveying Engineering, University of Tehran, Iran, Department of Geodesy, Delft University of technology, The
Netherlands
- 27 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
[7]. Mitchell, H.L., Newton I. (2002): Medical Photogrammetric Measurement. Overview and prospects, ISPRS
Journal of Photogrammetry & Remote Sensing, Vol. 56
[8]. Trinder, J. C., Nade, S., Vuillemin, A. (1994): Applications of Photogrammetric Measurements in Medicine,
International Archives of Photogrammetry & Remote Sensing, Vol.30, Commission V, ISSN 0256-1840, ISPRS
Symposium
- 28 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
Rezumat
În acest articol se prezint posibilit ile oferite de Fotogrammetrie i de Teledetec ie în realizarea
analizelor formelor de relief existente în cadrul geomorfosistemului. Datele ob inute sunt atât obiective
cât i subiective, apar inând domeniilor: alfabetic, numeric, alfanumeric i cromatic. În acest ultim dome-
niu sunt necesare unele transform ri fotometrice pentru conversia datelor color/tonuri de gri. Rezultatele
grafice i cartografice apar in morfografiei, morfometriei, morfogenezei, morfocronologiei i
morfodinamicii.
Cuvinte cheie: fotogrametrie, teledetec ie, geomorfologie.
*)
Referent: prof.univ.dr.ing. Lucian Turdeanu; Articolul a fost prezentat în extenso în cadrul unei edin e a Catedrei de
Geodezie i Fotogrametrie a Facult ii de Geodezie din Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti i face parte din
preg tirea doctoral a autorului.
1
As. univ. drd., Universitatea Bucure ti
Analiza cantitativ a reliefului pe foto-
1. Introducere
grame se realizeaz pentru a caracteriza/cuan-
Fotogrammetria este tiin a i tehnolo-
tifica elementele dimensionale ale formelor de
gia de ob inere a unor informa ii sigure (metrice
relief : lungime, l ime, în ime, altitudine, su-
i calitative) despre obiectele din spa iu, despre
prafa , pant , ramp , deplasare radial , culoa-
spa iul înconjur tor, prin procese de înregistra-
re, ton, intensitate, nuan , crom (flux lumi-
re, m surare, prelucrare a m sur torilor efec-
nos/energetic, intensitate, iluminare, luminan ,
tuate i de analizare a imaginilor fotografice i
iradiere, radian ).
a rezultatelor ob inute de la distan , f con-
Într-o prim etap , con inutul geomorfo-
tact fizic cu obiectul, utilizând drept suport al
logic al imaginilor aerospa iale poate fi prelu-
acestei informa ii întregul spectru al radia iei
crat în diferite moduri, pentru a putea ob ine
electromagnetice, precum i a altor forme de
datele i informa iile necesare. Datele care se
energie (magnetic , acustic , gravita ional
ob in prin analiza cantitativ a reliefului pe fo-
etc.).
tograme sunt de tip numeric i alfanumeric i,
2. Fotogrametria în sprijinul analizei reliefu- într-o anumit m sur , de tip cromatic atunci
lui când se analizeaz m rimile fotometrice ener-
ANALIZA CANTITATIV A RELIE- getice.
FULUI PE FOTOGRAME Datele subiective (directe) se ob in prin
Caracteristicile cantitative ale reliefului analizarea nemijlocit a materialelor fotosensi-
reprezentat pe aerofotograme se pot analiza uti- bile, de instrumente sau aparate.
lizând procedeul c ut rii logice sau selective i Date alfabetice
analitic, precum i prin apelarea la criteriile di- Datele de natur alfabetic se refer la
recte: form sau configura ie, m rime i culoare analizarea tuturor elementelor componente ale
sau ton. Toate acestea, pentru a prezenta date mediului, existente pe suprafa a luat în studiu,
cât mai obiective, trebuie s se realizeze cu aju- din punct de vedere calitativ (descriere, caracte-
torul unor aparate i instrumente cum sunt: ristici).
interpretoscopul i stereoscopul cu oglinzi i Descrierea diferitelor elemente i evi-
stereomicrometru. den ierea caracteristicilor acestora reprezint o
calificare, în sensul faptului c se efectueaz o
- 29 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
evaluare calitativ prin utilizarea datelor alfabe- dimensiunilor scenei vizate i al rezolu iei
tice, care pot apar ine diferitelor fonturi (seturi la sol;
de caractere) i stiluri. Ø Se determin punctele centrale sau geome-
trice;
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ Ø Se m soar baza de observare;
abcdefghijklmnopqrstuvwxyz Ø Se calculeaz suprafa a util /eficient ;
Ø Se stabile te scara.
ΑΒΧ∆ΕΦΓΗΙϑΚΛΜΝΟΠΘΡΣΤΥςΩΞΨΖ
αβχδεφγηιϕκλµνοπθρστυϖωξψζ
Date numerice
Datele de natur numeric se refer la
analizarea tuturor elementelor componente ale
mediului existente pe suprafa a luat în studiu,
din punct de vedere cantitativ (m rimi relative
planimetrice, altimetrice, volumetrice).
rimile relative planimetrice, altime-
trice i volumetrice ale diferitelor elemente re-
prezint o cuantificare, în sensul faptului s se
efectueaz o evaluare cantitativ prin utilizarea
datelor numerice care pot apar ine diferitelor
sisteme (binar, octal i centesimal).
01 01234567 0123456789
Date alfanumerice
Datele de natur alfanumeric se refer
la analizarea tuturor elementelor componente Figura 1.Culorile fundamentale ale spectrului
ale mediului existente pe suprafa a luat în stu- vizibil
diu, din punct de vedere taxonomic (regionare). ANALIZA CALITATIV A RELIEFU-
Regionarea elementelor reprezint o LUI PE FOTOGRAME
grupare taxonomic , în sensul faptului c se Însu irile calitative ale reliefului repre-
efectueaz o ierarhizare, prin utilizarea datelor zentat pe fotograme se pot analiza utilizând
alfanumerice care pot apar ine sistemului latin procedeul c ut rii globale i cel analitic, pre-
sau hexagesimal. cum i prin apelarea la criteriile indirecte : um-
IVXLCDM ABCDEF br , pozi ie, densitate, dispersie, structur , tex-
Date cromatice tur .
Datele de natur cromatic se refer la Toate acestea, pentru a prezenta date cât
analizarea tuturor elementelor componente ale mai obiective, trebuie s se realizeze cu ajutorul
mediului existente pe suprafa a luat în studiu, unor aparate i instrumente cum sunt: interpre-
din punct de vedere fotometric optic/vizual toscopul, stereoscopul cu oglinzi i stereomi-
(flux luminos, intensitate luminoas , luminan crometru, densitometru, pana de paralaxe, cer-
i iluminare). cul lui Dawson. Folosirea aparatelor i instru-
Culoarea, intensitatea, nuan a i croma mentelor pentru prelucrarea con inutului geo-
elementelor reprezint o cromatic , în sensul morfologic al imaginilor aerospa iale confer
faptului c se efectueaz o evaluare fotometric un grad mai mare de obiectivitate rezultatelor
optic /vizual prin utilizarea datelor cromatice ob inute în urma efectu rii anumitor prelucr ri.
care apar in spectrului vizibil (Error! Refer- Datele care se ob in prin analiza calita-
ence source not found.). tiv a reliefului pe fotograme, sunt de tip alfa-
Ø Se analizeaz tipul captorului/senzorului betic i alfanumeric i, într-o anumit m sur ,
din punct de vedere al benzilor spectrale, al de tip cromatic atunci când se analizeaz m ri-
mile fotometrice: culoare, intensitate, nuan i
- 30 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
- 31 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
rimi fotometrice, în sensul faptului c se apar ine spectrului vizibil (Figura 2) sau adia-
efectueaz o evaluare fotometric fizic /energe- cent (ultraviolet i infraro u).
tic prin utilizarea datelor cromatice care pot
0,750µ _d
_c
_b
_a
_9
_8
_7
_6
_5
_4
_3
_2
_1
0,620µ _3
_2
_1
0,590µ _2
_1
0,570µ _0
_6
_5
_4
_3
_2
_1
0,505µ _2
_1
0,485µ _5
_4
_3
_2
_1
0,430µ _3
_2
_1
0,400µ _0
Figura 2.Date de ordin cromatic care pot caracteriza m rimile fotometrice (fluxul, intensitatea,
luminan a i ilumunarea)optice sau vizuale (culoarea, nuan a, str lucirea i croma)
Toate aceste m rimi fotometrice fizice Analiza geomorfologic a reliefului re-
pot fi cuprinse în cele trei sisteme sau domenii, prezint o metod obiectiv de cercetare a aces-
i anume: sistemul energetic, sistemul material tuia deoarece, în primul rând, formele de relief
i sistemul informa ional. sunt reprezentate prin imaginile lor reale pe ae-
ANALIZA GEOMORFOLOGIC , ME- rofotograme i nu prin semne conven ionale,
TODA OBIECTIV DE CERCETARE A RE- a cum este cazul reprezent rilor grafice i
LIEFULUI cartografice. Un alt argument este oferit de po-
- 32 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
sibilitatea cercet rii formelor de relief din toate tre obiecte i procese de pe suprafa a terestr ,
punctele de vedere ale geomorfologiei i anu- cu captorii i sensorii de radia ie electromagne-
me: morfografic, morfometric, morfogenetic, tic .
morfocronologic i morfodinamic. O motiva ie CATEGORII DE IMAGINI AEROS-
în plus a faptului c analiza geomorfologic PA IALE I CAPACITATEA LOR DE IN-
este o metod obiectiv de cercetare a reliefu- FORMARE PENTRU RELIEF
lui, o reprezint imposibilitatea alter rii datelor Imaginile aerospa iale sunt reprezentate
ob inute de c tre factorii subiectivi. de dou categorii: imagini conven ionale (ana-
SPECIFICUL REPREZENT RILOR logice) i imagini neconven ionale (digitale).
GRAFICE I CARTOGRAFICE ALE RELIE- Imaginile aerospa iale conven ionale, fi-
FULUI PRIN INTERMEDIUL IMAGINILOR ind de tip analogic, prezint o mare capacitate
FOTOGRAMMETRICE de informare asupra reliefului deoarece acestea
Reprezent rile grafice ale formelor de sunt imagini obiective, statice i instantanee ale
relief prin intermediul imaginilor fotogramme- suprafe ei terestre. Pe astfel de imagini analogi-
trice prezint un anumit specific dat de urm - ce apar reprezentate toate procesele i fenome-
toarele argumente: nele geomorfologice precum i formele de reli-
ü diagramele simple i complexe se pot rea- ef care au fost generate de desf urarea acesto-
liza precis, rapid i corect, deoarece ele- ra, fie în corespondentele lor cromatice fie în
mentele care le compun pot fi u or cuanti- tonuri de gri.
ficate pe astfel de materiale fotosensibile; Imaginile aerospa iale neconven ionale,
ü profilele, de orice categorie sau tip, se pot fiind de tip digital, prezint o i mai mare capa-
reprezenta precis i corect, dar într-un timp citate de informare asupra reliefului deoarece
ceva mai îndelungat, datorit faptului c diferitele elemente componente sunt cuantifica-
putem identifica punctele caracteristice ale te i reprezentate cantitativ pe astfel de imagini,
oric rui profil i pe acestea le cuantific m fie individual (o singur component ), fie co-
conform, tipului de profil pe care vrem s îl lectiv (dou sau mai multe componente).
reprezent m / întocmim. Din punct de vedere cromatic imaginile
Reprezent rile cartografice ale reliefului aerospa iale neconven ionale pot fi redate în
prin intermediul imaginilor fotogrammetrice cromatica natural , conven ional , fals color,
înregistreaz un anumit specific datorat urm - color compus, alb-negru sau virate într-o anu-
toarelor aspecte: mit nuan /culoare.
ü se pot realiza toate tipurile de h i: IMAGINEA DIGITAL I ANALIZA
morfografice, morfometrice, morfogeneti- RELIEFULUI
ce, morfocronologice i morfodinamice; Imaginea digital în func ie de rezolu ie,
ü aceste h i se pot realiza cu o precizie i defini ie i tematic , este reprezentat printr-o
corectitudine foarte mare datorit imaginii gril de numere care cuantific elementele reli-
reale a formelor de relief care se observ efului pe care vrem s le analiz m /interpret m.
pe astfel de imagini fotogrammetrice; Imaginea digital este o imagine tip
ü precizia acestor tipuri de reprezent ri car- BMP sau raster, în sensul c fiec reia dintre
tografice depinde numai de caracteristicile cele mai mici unit i grafice care se pot repre-
optice i geometrice ale acestor materiale zenta (pixel = picture element) îi corespunde un
fotosensibile (rezolu ie, m rime, orientare num r care cuantific elementul respectiv în
interioar i orientare exterioar ). aria pe care o reprezint pixelul.
rimea acestei suprafe e variaz în
3.Teledetec ia ca baz de cercetare în geo-
func ie de urm torii factori :
morfologie
Teledetec ia este tiin a i tehnologia de Ø rezolu ia i defini ia captorilor i senzori-
ob inere de la distan a informa iilor sub form lor;
de imagine fotografic conven ional (analogi- Ø sensibilitatea captorilor;
) sau de imagine raster (digital ), pe baza in- Ø în imea la care se afl amplasa i senzorii.
terac iunilor semnalelor emise sau reemise de
- 33 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
Din imaginea digital pot deriva o serie tea prezint un anumit grad de relativitate deoa-
de imagini neconven ionale. Astfel, prin selec- rece reprezent rile monocrome nu pot acoperi
tarea informa iilor de un anumit gen se pot ob- în întregime reprezent rile policrome în sensul
ine imagini neconven ionale care s redea can- exist situa ii când dou sau mai multe cu-
titativ elemente ale reliefului ca de exemplu: lori/nuan e/crome nu pot fi reprezentate decât
orientarea versan ilor, gradul de înclinare a pan- printr-un singur ton de gri.
telor, densitatea fragment rii reliefului, energia Din aceste considerente, transform rile
reliefului, hipsometria absolut i relativ a re- fotometrice i coresponden ele cromatice se
liefului. Valorile înregistrate de aceste elemente impun a fi realizate, în mod diferen iat, în func-
pot fi redate, pe astfel de imagini neconven io- ie de natura, calit ile i propriet ile diferitelor
nale, sub form numeric , alfanumeric sau tipuri de materiale fotosensibile utilizate în Fo-
cromatic (în culori conven ionale). togrammetrie i Teledetec ie.
METODE SPECIFICE DE EXPERTI- Transform rile fotometrice iau în consi-
CANTITATIV I CALITATIV A FOR- derare lungimile de und , frecven ele i energia
MELOR DE RELIEF PRIN ANALIZA IMA- diferitelor tipuri de radia ii din spectrul vizibil
GINILOR DE TELEDETEC IE i din spectrul adiacent acestuia i le cuantific
Expertiza cantitativ a formelor de relief conform senza iei percepute de c tre organul
reprezentate pe imaginile de Teledetec ie se vizual.
efectueaz prin utilizarea unor metode specifi- c h
λ = ; λ= ;λ = c*T;
ce, bazate pe aplicarea procedeelor i criteriilor ν m*c
de analiz a reliefului. n c
În Teledetec ie i Aerofotogrammetrie ν = ;ν = ;c = ν*λ
t λ
se folosesc materiale fotosensibile monocrome
Energia unui foton cuant
i policrome care, în mod diferen iat, permit
hc hcT
ob inerea informa iilor referitoare la diferitele Ef=hν = ≈ =10-9ergi=620 eV;
obiecte, elemente, procese i fenomene geogra- λ 0,3
fice precum i a formelor de relief rezultate în (1eV=1,602*10-12ergi=1,602*10-19J);
urma desf ur rii acestora. Conform legii lui Wien produsul dintre
Dac materialele fotosensibile policro- lungimea de und i perioada unei oscila ii re-
me sunt mai u or de interpretat, necesitând doar prezint o constant C = 0,28978 ≈ 0,3.
transform ri fotometrice, pentru o corect re-
prezentare a elementelor, cele monocrome sunt
mai dificil de interpretat deoarece necesit i
cunoa terea coresponden elor cromatice. Aces-
- 34 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
Energia fiec rui tip de radia ie se determin Legea psihofiziologic a lui Weber i
prin produsul dintre constanta lui Max Planck Fechner afirm faptul c , pentru ca senza ia vi-
i frecven a radia iei. Aceasta reprezint rapor- zual s varieze în progresie aritmetic , este
tul dintre viteza luminii în vid i lungimea de necesar ca excita iile luminoase s varieze în
und corespunz toare tipului de radia ie ( progresie geometric .
Tabel 2): S = C logI
Num rul lui Pogson = 2,512.
1. VIOLET
0,430µ 6,976*1014s-1 4,622*10-19J/4,622*10-12erg
2. INDIGO
0,485µ 6,185*1014s-1 4,098*10-19J/3,936*10-12erg
3. ALBASTRU
0,505µ 5,940*1014s-1 3,936*10-19J/3,936*10-12erg
4. VERDE
0,570µ 5,263*1014s-1 3,487*10-19J/3,487*10-12erg
5. GALBEN
0,590µ 5,084*1014s-1 3,368*10-19J/3,368*10-12erg
6. PORTOCALIU
0,620µ 4,838*1014s-1 3,205*10-19J/3,205*10-12erg
7. RO U
0,750µ 4,000*1014s-1 2,650*10-19J/2,65*10-12erg
c
Ef = hν; h = 6,62565*10-34Js/6,62565*10-27erg s; ν= ⇒
λ
10 −1
3 * 10 cm * s
Pentru λ = 0,400 µ ν= −8
= 7,500*1014*s-1 ⇒ Ef = 4,9692*10-19J
4000 *10 cm
3 *1010 cm * s −1
Pentru λ = 0,430 µ ν= = 6,976*1014*s-1 ⇒ Ef = 4,6225*10-19J
4300 * 10 −8 cm
3 *1010 cm * s −1
Pentru λ = 0,485 µ ν= −8
= 6,185*1014*s-1 ⇒ Ef = 4,0983*10-19J
4850 * 10 cm
3 *1010 cm * s −1
Pentru λ = 0,505 µ ν= −8
= 5,940*1014*s-1 ⇒ Ef = 3,9360*10-19J
5050 * 10 cm
3 * 1010 cm * s −1
Pentru λ = 0,555 µ ν= −8
= 5,405*1014*s-1 ⇒ Ef = 3,5778*10-19J
5550 * 10 cm
3 *1010 cm * s −1
Pentru λ = 0,570 µ ν= = 5,263*1014*s-1 ⇒ Ef = 3,4871*10-19J
5700 * 10 −8 cm
3 *1010 cm * s −1
Pentru λ = 0,590 µ ν= −8
= 5,084*1014*s-1 ⇒ Ef = 3,3689*10-19J
5900 * 10 cm
- 35 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
3 *1010 cm * s −1
Pentru λ = 0,620 µ ν= −8
= 4,838*1014*s-1 ⇒ Ef = 3,2059*10-19J
6200 *10 cm
3 * 1010 cm * s −1
Pentru λ = 0,750 µ ν= −8
= 4,000*1014*s-1 ⇒ Ef = 2,6502*10-19J
7500 * 10 cm
Senza ia cea mai puternic o resimte or- Programarea pe calculator a transpus
ganul vizual la radia ia cu lungimea de und conceptul grafic i cartografic în domeniul IT.
λ=0,555 µ (care este de 8x mai puternic decât Au ap rut programe dedicate/specializate anu-
radia ia cu lungimea de und λ=680 µ care mitor tipuri de reprezent ri 2D i 3D pentru di-
transport în unitatea de timp aceea i energie), feritele elemente ale geomorfosistemului, dar i
pentru lungimile de und de 0,400 µ i 0,750 µ programe generalizate pentru rezolvarea anumi-
ochiul nu mai percepe nici o senza ie vizual . tor probleme ale acestuia, a a cum sunt pro-
Astfel, pentru spectrul vizibil, este evi- gramele de tip GIS.
dent faptul c fiec rei culori îi corespund mai Reprezentarea automat sau semiauto-
multe nuan e, în func ie de intervalul cromatic mat , grafic i cartografic a elementelor
delimitat de lungimi de und care respect le- componente ale geomorfosistemului a extins
gea psihofiziologic a lui Weber i Fechner i baza materialelor documentare i c tre cele fo-
anume: tosensibile la diferite zone ale spectrului elec-
- violet – 0,400 µ - 0,402 µ - 0,404 µ - 0,408 tromagnetic (X, UV, V, IR).
µ - 0,416 µ - 0,432 µ; A ap rut astfel un nou concept de repre-
- indigo – 0,432 µ - 0,434 µ - 0,438 µ - 0,446 zentare grafic i cartografic , anume acela de
reprezentare digital , chiar dac nu întotdeauna
µ - 0,462 µ - 0,494 µ;
se în elege clar din defini ie ce anume este o
- albastru – 0,494 µ - 0,496 µ - 0,500 µ -
reprezentare digital i care este diferen a dintre
0,508 µ; o asemenea reprezentare i una digitizat .
- verde – 0,508 µ - 0,510 µ - 0,514 µ - 0,522 Reprezentarea digital se ob ine prin
µ - 0,538 µ - 0,570 µ; prelucrarea cu ajutorul unor sisteme optico-
- galben – 0,570 µ - 0,572 µ - 0,574 µ - 0,578 mecanice sau opto–electronice de baleiaj în
µ - 0,586 µ; spa iul–obiect. Senzorul, pe baza radia iei inci-
- portocaliu – 0,586 µ - 0,588 µ - 0,592 µ - dente, produce un semnal electric analogic care
0,600 µ - 0,616 µ; este amplificat, e antionat i cuantificat pentru
- ro u – 0,616 µ - 0,618 µ - 0,622 µ - 0,630 µ a produce imaginea digital . Aceasta este con-
- 646 µ - 0,678 µ - 0,742 µ. siderat un semnal bidimensional. Prelucrarea
Din aceast distribu ie a valorilor lui 2n digital a acestui semnal presupune o discreti-
se constat faptul c se verific intervalele cro- zare, o reprezentare a semnalului ca succesiune
matice 0,400 µ - 0,570 µ - 0,742 µ. secven ial de numere.
Drept culori de baz în colorimetrie, au Imaginea digitizat se ob ine prin digiti-
fost stabilite culorile cu lungimile de und ur- zarea unei imagini analogice, cu ajutorul unor
toare: scanere de construc ie special când înregistra-
- indigo - λ = 0,4358 µ; rea este pe un suport transparent, sau cu ajuto-
- verde - λ = 0,5461 µ; rul digitizorului când aceasta este pe un suport
- ro u - λ = 0,7000 µ; opac. Digitizarea imaginii analogice se reali-
În Televiziune, au fost stabilite urm - zeaz atât în domeniul spa ial, prin e antionare,
toarele culori: cât i în domeniul cromatic, prin cuantificare.
O importan deosebit o reprezint
- albastru - λ = 0,470 µ;
cromatica, a c rei redare trebuie s fie cât mai
- verde - λ = 0,535 µ;
aproape de realitate.
- ro u - λ = 0,610 µ. Fiind cunoscute cele dou sisteme de
4. Expertiza analitic incluzând m sur tori, compunere a culorilor, sistemul aditiv i respec-
calcule i tematici cartografice tiv sistemul substractiv, r mâne în seama pro-
- 36 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
- 37 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
Ø Satura ia, numit i cromicitate (chroma), Ø Valoarea este calitatea prin care se distinge
este calitatea culorii prin care se distinge o o culoare luminoas de o culoare întuneca-
culoare puternic de o culoare slab ; se mai .
poate defini ca intensitatea culorii sau dis- Coresponden a dintre vârfurile pirami-
tan a fa de nuan a de gri. dei hexagonale HSV i vârfurile cubului RGB
este reprezentat în tabelul nr. 6.
Tabel 6.Coresponden a RGB-HSV
R G B COLOUR H S V
0 0 0 K 0 0 0
0 0 1 B 240 1 1
0 1 0 G 120 1 1
0 1 1 C 180 1 1
1 0 0 R 0 1 1
1 0 1 M 300 1 1
1 1 0 Y 60 1 1
1 1 1 W 0 0 1
Bibliografie
[1]. DUMITRACHE M. (1995): Methodology of performing Expert System in Geography, AUB, Seria Geografie,
Anul XLIV, Bucure ti.
[2]. DUMITRACHE M. (1996): The accomplishment of a DataBase Management System in Geography, AUB, Seria
Geografie, Anul XLV, Bucure ti.
[3]. DUMITRACHE M. (2000): Categories and types of data can be obtained by the Aerophotointerpretation of the
photosensibles materials, AUB, Seria Geografie, Anul XLIX, Bucure ti.
[4]. DUMITRACHE M. (2000): Photometrical conversions that can be used in Remote Sensing and Geographical
Aerophotointerpretation, AUB, Seria Geografie, Anul XLIX, Bucure ti.
[5]. DUMITRACHE M. (2000): Photometric transformations and chromatic correspondences in Remote Sensing and
Geographical Aerophotointerpretation, AUB, Seria Geografie, Anul XLIX, Bucure ti.
[6]. DUMITRACHE M. (2001): Remote Sensing, Aerophotointerpretation and Geomorphological Cartography in the
Arrangement and Systematization of the Territory, Edit. Napoca Star, Cluj–Napoca
- 38 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
În ziua de 27 ianuarie 2006, în sala Nicolae Iorga din Palatul Parlamentului României, a
avut loc Conferin a Na ional a Uniunii Geodezilor din România, cu urm toarea ordine de zi:
Ø Raportul de activitate al Uniunii Geodezilor din România;
Ø Raportul privind situa ia financiar a Uniunii Geodezilor din România;
Ø Raportul privind modific ri la Statutul Uniunii Geodezilor din România;
Ø Discu ii i propuneri pe marginea rapoartelor;
Ø Aprobarea rapoartelor Conferin ei Na ionale;
Ø Aprobarea propunerii de modificare a cuantumului minim al cotiza iei i a taxei de în-
scriere;
Ø Aprobarea propunerilor de modificare a Statutului Uniunii Geodezilor din România;
Ø Aprobarea proiectelor de rezolu ii ale Conferin ei Na ionale;
Ø Alegerea organelor de conducere ale Uniunii Geodezilor din România.
La conferin au participat 187 de delega i din toate jude ele rii i din Municipiul Bucu-
re ti, precum i 20 de invita i.
La discu ii au participat 17 delega i i invita i care i-au prezentat opiniile asupra activit ii
Uniunii Geodezilor din România i pozi ia fa de problemele supuse dezbaterii Conferin ei Na io-
nale.
- 39 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
S-au aprobat: Raportul de activitate al Uniunii Geodezilor din România, Raportul privind si-
tua ia financiar a Uniunii Geodezilor din România, Rezolu iile Conferin ei Na ionale, Raportul
privind modific ri la Statutul Uniunii Geodezilor din România.
RAPORT DE ACTIVITATE
(Raportul a fost prezentat de prof.univ.dr.ing. Constantin S VULESCU, pre edintele UGR)
- 40 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
i din discu iile purtate cu reprezentan ii dum- posibilit ile pe care le are, pentru a reu i orga-
neavoastr în cadrul mai multor Consilii Na io- nizarea uniunii noastre astfel încât s -i asigu-
nale, s-a confirmat înc odat faptul c în ara m func ionalitatea i viabilitatea.
noastr fiecare func ionar interpreteaz preve-
2. Rolul UGR, rela iile cu institu iile statului,
derile legale dup cum crede el de cuviin , ast- cu alte asocia ii i uniuni de profil
fel c , de i conducerea uniunii a preg tit pentru
fiecare asocia ie local toate actele necesare, în În conformitate cu prevederile statului
cei cinci ani care au trecut de la precedenta u, în care este subliniat orientarea profesio-
Conferin Na ional nu s-a reu it constituirea nal a Uniunii Geodezilor din România, condu-
asocia iei locale în nici un jude sau sector al cerea uniunii i-a concentrat activitatea cu prio-
capitalei, cu o singur excep ie, se pare. ritate în aceast direc ie, urm rind cre terea
Constatând aceast situa ie, conducerea prestigiului profesiei, precum i afirmarea rolu-
UGR a propus, i Consiliul Na ional a aprobat, lui i importan ei meseriei noastre în statul mo-
ca la nivel regional, în principiu la nivel de ju- dern, în via a economic i social a societ ii
de sau de sector al Capitalei s se constituie contemporane. Am considerat c aspectele eco-
asocia ii locale, independente, cu statut propriu nomice ale activit ii noastre (mediul concuren-
bazat pe actualul statut al uniunii, care s fie ial, atribuirea contractelor, tarifele practicate,
înscrise la judec toriile locale. Odat constitui- etc.), f a putea fi neglijate de UGR, trebuie
te, asocia iile locale ar fi urmat s adere, pe ba- totu i s reprezinte preocuparea altor asocia ii
za propriei voin e, într-o uniune a asocia iilor i organisme. Am procedat în aceast manier
locale care ar fi preluat activitatea i –eventual din dorin a de a nu ne suprapune cu ac iunile
– numele Uniunii Geodezilor din România. În altor uniuni i asocia ii care activeaz în dome-
acest sens, aceast Conferin Na ional ar fi niile ce intereseaz profesiunea noastr , apreci-
trebuit s constituie forul în care se realiza uni- ind c o delimitare clar a sferei de preocup ri
unea men ionat , se aproba noul statut i se nu poate fi decât benefic pentru eficacitatea i
aproba dizolvarea actualei uniuni cu transferul eficien a ac iunilor noastre. De asemenea, am
patrimoniului i al angajamentelor c tre noua sperat c i celelalte uniunii i asocia ii din do-
uniune. Aceast ini iativ a constituit principa- meniu vor proceda în mod asem tor, l sând
lul motiv al întârzierii convoc rii Conferin ei Uniunii Geodezilor din România rolul de prin-
Na ionale care, conform statutului, ar fi trebuit cipal exponent al opiniilor profesioni tilor rela-
aib loc la sfâr itul anului 2004 sau la înce- tive la aspectele profesionale ale activit ii
putul anului 2005. noastre.
Din p cate, datorit atât lentoarei siste- În sensul celor ar tate mai sus, am c u-
mului birocratic, cât i lipsei de ini iativ mani- tat ca, sub diferite forme, s ne facem cunoscu-
festate de membrii UGR din teritoriu, cu excep- te opiniile în leg tur cu situa ia actual a geo-
ii nesemnificative, nu s-a reu it constituirea deziei, cartografiei i cadastrului în România,
asocia iilor locale. Constatând aceast situa ie, cu statutul profesiunii noastre atât ca activitate
la ultimul Consiliu Na ional, convocat cu oca- de sine st toare, cu un rol bine determinat în
zia simpozionului dedicat anivers rii a 50 de societatea modern , cât i în raport cu alte pro-
ani de la înfiin area Facult ii de Geodezie în fesiuni al turi de care lucr m.
Bucure ti, s-a decis ca aceast Conferin Na i- Credem c este evident c obiectivele
onal s se desf oare conform actualului sta- propuse nu ar fi trebuit s -i deranjeze sau s -i
tut, urmând ca asocia iile locale s întreprind afecteze decât pe incompeten i i pe cei care
demersurile necesare pentru a se constitui fie ca pun interesele personale imediate deasupra inte-
filiale ale uniunii, fie ca asocia ii independente reselor generale i de perspectiv ale colectivi-
care, dup constituire, s adere la Uniunea Ge- ii. Aceste obiective nu puteau i nu pot fi în-
odezilor din România. deplinite decât printr-o unitate deplin i un
Din cele ar tate mai sus reiese în mod efort comun al tuturor membrilor UGR, al tutu-
evident necesitatea unui efort sus inut pe care ror profesioni tilor din domeniu, indiferent de
fiecare dintre noi este dator s -l depun , dup pozi ia pe care o ocup , sau de activitatea pe
- 41 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
care o desf oar , sau de func ia care le-a fost profesionalism i competen . Probabil toate
încredin at . acestea la un loc i înc multe altele. Trebuie s
Din p cate, a a cum putem constata cu ar m aici c la respingerea i ignorarea de-
urin fiecare dintre noi i cum am mai ar tat mersurilor noastre au contribuit într-o m sur
i cu alte prilejuri, situa ia din domeniile noas- decisiv colegi de profesie, care, afla i în pozi ii
tre de activitate este departe de a fi corespunz - de influen i autoritate, au considerat probabil
toare, indiferent de perspectiva din care o anali- recunoa terea deficien elor ar putea s le
m, în compara ie cu rile din Uniunea Euro- afecteze situa ia.
pean , cu fostele state socialiste vecine nou , Evident, r mâne în sarcina noii condu-
sau chiar cu noi în ine de dinainte de 1990. Es- ceri a uniunii, pe care o vom alege ast zi, s
te dureros s constat m c , în timp ce vecinii analizeze în spirit critic i cu obiectivitate, atât
no tri avanseaz cu pa i semnificativi în dome- situa ia profesiunii noastre, cât i demersurile
niile geodeziei, cadastrului i cartografiei, noi pe care noi le-am întreprins i s ia toate m su-
batem voios pasul pe loc, noi nu mai avem re- rile pe care le va considera necesare, astfel încât
ea geodezic de referin , sau atât cât mai vocea profesioni tilor din geodezie, cartografie
avem, ne-o fac al ii, noi nu mai avem h i ac- i cadastru s fie auzit de cine trebuie i unde
tuale modernizate i dac avem nevoie de ele le trebuie, iar opiniile lor s fie luate în considera-
procur m de la vecini, noi am redus cadastrul la re.
înregistrarea de imobile izolate în cartea funcia- Credem, de asemenea, c trebuie s r -
i l-am l sat în seama notarilor i informati- mân în aten ia noii conduceri a uniunii obiec-
cienilor. tivul asigur rii unei comunic ri permanente,
Desigur, a a cum unii dintre dumnea- coerente i func ionale, desf urate în ambele
voastr ti i, conducerea UGR a încercat s direc ii, atât între UGR i institu iile statului,
atrag aten ia asupra st rilor negative de lucruri dintre UGR i celelalte uniuni i asocia ii din
din domeniile care ne intereseaz direct, domeniu, cât i dintre organismele de conduce-
str duindu-se s se men in în limitele profesi- re ale UGR de la toate nivelele i totalitatea
onale ale activit ii noastre. Amintim aici, ca membrilor uniunii.
exemplu, numeroasele interven ii pe care le-am 3. Structura activit ii UGR
cut pe marginea Regulamentului de Autoriza-
re emis de fostul ONCG, actuala ANCPI, apre- Dup alegerea Biroului Executiv al
ciind c acest act normativ este de o importan UGR la precedenta Conferin Na ional , a fost
determinant pentru profesionalizarea activit ii convocat în data de 15 decembrie 2000 primul
de cadastru. Din p cate, rezultatele interven ii- Consiliu Na ional al UGR, având ca obiectiv,
lor noastre relative la acest subiect sunt ca i printre altele, numirea pre edin ilor i secretari-
inexistente. Mai mult, o serie de prevederi ne- lor celor cinci comisii de specialitate ale uniu-
gative, pe care le-am respins în principiu, sunt nii, stabilite prin articolul 13 din Statut, pe care
prezentate ca fiindu-ne datorate. Rezultate simi- vi le reamintim:
1. Standarde profesionale, practica ge-
lare au avut i alte demersuri pe care le-am în-
odeziei i educa ia profesional
treprins, cu responsabilitate i bun credin , § Principii etice i codul deontologic,
din dorin a de a ne aduce contribu ia la îndrep- § Liniile directoare ale furniz rii de servicii,
tarea situa iilor negative din domeniile în care § Standardele practic rii profesiunii i gestiu-
nea calit ii,
activ m. § Modific ri care afecteaz tehnologiile geo-
Cauzele e ecului interven iilor noastre dezice, administrarea acestora i a structuri-
sunt multiple. Este posibil ca mesajul nostru s lor profesionale,
§ Legisla ia na ional referitoare la profesiu-
nu fi fost suficient de clar exprimat, sau s nu fi ne, inclusiv liberalizarea ofertei de servicii,
fost prezentat sub cea mai potrivit form , sau § Rolul geodezilor în sectorul public,
nu fie adresat cui trebuie, sau s nu fie per- § Metode de instruire în domeniu,
§ Dezvoltarea profesional continu ,
ceput în mod corespunz tor i s fie apreciat ca § Interac iunea dintre educa ie, cercetare i
purt tor de inten ii ascunse, de natur s afecte- practic ,
ze o activitate judicioas , desf urat de fapt cu § Încurajarea schimbului de studen i i spe-
ciali ti între rile membre ale FIG;
- 42 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
2. Administrarea informa iei spa iale unor contacte permanente cu structurile simila-
§ Administrarea informa iilor privind terenul, re din FIG. S-a stabilit c fiecare comisie ar
hidrografia, relieful, construc iile, solul i
subsolul trebui s organizeze anual o manifestare tiin i-
§ Procese, proceduri i resurse necesare cu- fic de profil, i c în legislatura care se încheie
legerii, stoc rii, prelucr rii i vizualiz rii in- acum, s fie organizat un simpozion interna io-
forma iei spa iale
§ Infrastructura datelor spa iale - modele de nal sub egida FIG, la care toate comisiile s i
date, standarde, accesibilitatea datelor spa- aduc un aport corespunz tor.
iale i aspectele legale, gestiunea cuno tin- În acest moment putem constata, cu re-
elor spa iale,
§ Impactul structurilor organiza ionale, modele gret i dezam gire, c inten iile i planurile
de afaceri, practica profesiunii i administra- conturate în urm cu cinci ani nu au putut fi
ia, realizate, din multiple motive, majoritatea din-
§ Administrarea informa iei spa iale ca suport
al dezvolt rii durabile. tre acestea inând în primul rând de modul în
§ Structura planific rii regionale i locale, care fiecare dintre noi a în eles s contribuie,
§ Politici de planificare i protec ia mediului, sau mai curând s nu contribuie, la afirmarea i
§ Urbanizare i dezvoltare urban ,
3. Pozi ionare i m surare recunoa terea rolului de importan major pe
§ tiin a m sur rii, care îl are profesiunea noastr în via a econo-
§ Re ele i sisteme de referin pentru stabili- mic i social din România. Obiectivele pro-
rea pozi iei
§ Culegerea eficient de date corecte, precise
puse puteau fi realizate doar printr-o unitate
privind pozi ia, m rimea i forma detaliilor deplin i un efort comun al tuturor membrilor
terestre, naturale sau artificiale; UGR. Orgolii i frustr ri personale, chiar i ac-
§ Prelucrarea m sur torilor geodezice
iuni obstruc ioniste cu inta clar de dezbinare
4. Topografie inginereasc i minier
§ Culegerea, prelucrarea i gestiunea datelor a uniunii, au f cut ca multe ac iuni profesional-
topografice i a altor informa ii adiacente pe tiin ifice inten ionate sau organizate în aceast
toat durata de via a unui proiect, perioad s nu- i ating scopul dorit.
§ Stabilirea metodelor în proiectele ingine-
re ti, În 14-15 noiembrie 2002 UGR împreu-
§ Controlul calit ii în construc ii civile i in- cu fostul ONCGC, cu Facultatea de Geo-
dustriale, dezie i cu Asocia ia Patronal din Cadastru,
§ Urm rirea deforma iilor, analiza i interpre-
tarea acestora, Geodezie i Cartografie (APCGC) a organizat
§ Predic ia deforma iilor în proiecte ingine- Simpozionul Na ional “Cadastru-Tehnologii
re ti, exploat ri miniere i zone de risc geo- moderne de determinare, înregistrare i evi-
logic;
den ”. Dup entuziasmul preg tirilor, cu un
5. Cadastru, evaluare i publicitate imo-
biliar comitet de organizare energic i competent, cu
§ Eviden a teritoriului, un ecou favorabil din partea asocia iilor locale,
§ Eviden a propriet ii imobiliare, publice, co- se estima o participare substan ial . Spre deza-
lective i individuale,
§ Reforma cadastral i cadastre de speciali-
girea noastr , interdic ii date în ultimul mo-
tate, ment de c tre fosta conducere a ONCGC, de i
§ Sisteme informatice ale teritoriului bazate aceasta se num ra printre organizatorii manifes-
pe parcel i computerizarea înregistr rilor
cadastrale,
rii, au f cut ca mul i membri reprezentativi ai
§ Titluri de proprietate, proprietatea funciar , UGR din s fie nevoi i s renun e la mai fi pre-
legisla ia funciar , eviden a funciar , zen i la acest simpozion. Chiar în aceste condi-
§ Organizarea terenurilor agricole i urbane,
§ Grani e na ionale i interna ionale,
ii, dac lu m în considerare c la simpozion au
§ Eviden a resurselor uscatului i m rii; fost prezentate 50 de lucr ri, care au fost publi-
§ Evaluarea imobilelor în scopuri multiple, in- cate într-un volum distribuit tuturor celor care
clusiv pentru taxarea propriet ii,
s-au înscris pentru participare, putem aprecia ca
Atât la Conferin a Na ional din anul simpozionul a fost totu i o ac iune de succes.
2000, cât la Consiliul Na ional men ionat mai O alt manifestare de aceea i anvergur
sus, s-a reiterat faptul c activitatea comisiilor a fost organizat în noiembrie 2005, când UGR
de specialitate a fost nesatisf toare i c este împreun cu ANCPI, i APCGC au sprijinit
necesar o revitalizare a activit ii acestora în substan ial Facultatea de Geodezie la organi-
sensul organiz rii de manifest ri tiin ifice pe zarea Simpozionului omagial - 50 de ani de în-
domeniul de care r spund fiecare i al stabilirii
- 43 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
mânt geodezic superior civil din Bucure ti interes major, f un program prestabilit, la
i 15 ani de la reînfiin area Facult ii de Geo- care s se dezbat subiecte importante din acti-
dezie din Bucure ti - “ sur tori terestre i vitatea noastr i la care s participe reprezen-
Cadastru”. La aceast manifestare au fost înre- tan i de la cât mai multe institu ii interesate. În
gistra i 248 de participan i, s-au prezentat 49 de acest sens, s-a desf urat o prim manifestare
lucr ri care au fost publicate de asemenea într- de acest gen, în care s-au discutat aspecte legate
un volum. de desf urarea i con inutul înv mântului de
La ambele manifest ri au fost organiza- specialitate. Din p cate, de i la respectiva mas
te expozi ii ale firmelor care distribuie instru- rotund s-a apreciat pozitiv ini iativa noastr i
mente i echipamente geodezice, precum i s-au luat angajamente de a o sus ine i perma-
firme i institu ii din domeniul geodeziei care nentiza, aceste manifest ri nu au mai putut fi
au prezentat realiz rile lor profesionale. Dorim organizate, în special datorit faptului, c nu s-a
mul umim i pe aceast cale expozan ilor. reu it realizarea unui cadru de dialog construc-
În urma acestor ac iuni putem afirma, c tiv cu to i cei interesa i. În acest sens, apel m i
au fost atinse, cel pu in par ial, unele dintre la conducerea ANCPI s uzeze de acest cadru,
obiectivele prev zute în articolul 4 din Statutul pentru a asculta opiniile membrilor UGR în le-
uniunii. tur cu problemele tehnice i organizatorice
O alt latur a activit ii profesionale a pe care le are de rezolvat.
Uniunii a reprezentat-o editarea revistei de spe- Uniunea Geodezilor din România a par-
cialitate. La Consiliul Na ional din 15.12.2000 ticipat, de asemenea, la organizarea i desf u-
a fost ales Colegiul de redac ie, componen a rarea Seminarului tiin ific al Facult ii de Ge-
colegiului fiind de asemenea publicat în Re- odezie. Aceast manifestare, ini iat înc înain-
vista de Geodezie, Cartografie i Cadastru vol. te de anul 1990 i care a fost întrerupt o lung
9/2000. perioad , a fost reluat în anul 2000, pân în
Ca o apreciere general se poate afirma, prezent fiind desf urate 25 de seminarii la care
revista i-a p strat continuitatea. Au ap rut s-au prezentat comunic ri sus inute de 18 cadre
îns dificult i mari, în special datorit lipsei didactice din facultate i de 7 speciali ti din alte
articolelor i a materialelor. Colegiul de redac- institu ii.
ie nu s-a confruntat cu situa ia de a selecta cele 4. Proiectul legii exper ilor cadastrali
mai valoroase articolele trimise spre publicare,
a cum se întâmpl la reviste similare din str - Conducerea UGR apreciaz c procesul
in tate, ci mai mult cu necesitatea unor solici- de autorizare a persoanelor fizice a fost mult
ri insistente adresate membrilor UGR, de a prea permisiv, contribuind astfel la deprofesio-
scrie articole care s fie cât de cât publicabile. nalizare a activit ii de întocmire i redactare a
Acest neajuns, se datoreaz i activit ii nesatis- documenta iilor tehnice de cadastru, activitate
toare, aproape inexistente, a comisiilor de de o importan social deosebit , ceea ce im-
specialitate. Cu p rere de r u trebuie s remar- plic o responsbilitate pe m sur . Consecin ele
m, c nu am reu it s ridic m nivelul tiin ific sunt cunoscute i marea majoritate dintre noi le
al revistei, a a cum ne-am propus la ultima recunosc, sub o form sau alta. Pornind de la
Conferin Na ional i nici s populariz m ex- aceast constatare, ca i de la o prevedere re-
perien a colegilor no tri din diferite zone ale cent introdus în Legea 7 din 1996, conducerea
rii, ca s fim mai aproape de preocup rile UGR a decis s ini ieze un proiect de lege a ex-
membrilor Uniunii. Mai trebuie ad ugat i fap- pertului cadastral, menit s reglementeze în
tul c efortul financiar al Uniunii pentru edita- mod corespunz tor activitatea persoanelor abi-
rea revistei a fost destul de mare, în condi iile litate de stat s i asume responsabilitatea do-
în care veniturile din cotiza ii au fost ca i ine- cumenta iilor tehnice de cadastru. Prin aceast
xistente, iar revista se distribuie gratuit membri- lege, dorim s ne al tur m celorlalte profesiuni
lor UGR. care, aflate în contact direct cu popula ia, se
Ne-am propus de asemenea s organi- bucur de reglement ri similare i amintim aici
m periodic mese rotunde pe diverse teme de notarii, arhitec ii, exper ii contabili, agen ii
imobiliari, medicii. În proiectul pe care l-am
- 44 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
elaborat ne-am inspirat în cea mai m sur pe o conducerea FIG i s-au stabilit contacte cu re-
lege similar existent în Fran a prin care se prezentan i ai uniunilor profesionale din statele
reflementeaz activitatea Ordinului Geometri- membre.
lor. Subliniem c prevederi similare exist în In octombrie 2005 cu ocazia manifest -
marea majoritate a statelor membre ale Uniunii rii INTERGEO-2005 la Düsseldorf, UGR a par-
Europene cu tradi ie în domeniul cadastrului ticipat în prima zi la o edin de lucru condus
(Germania, Austria, Olanda, Italia, etc.). G si i de pre edintele FIG, domnul Holger Magel.
acest proiect în mapele înmânate de organiza- Problema central a acestei edin e de lucru a
tori i v invit m s transmite i noului Birou constituit-o revigorarea i intensificarea activi-
Executiv al UGR observa iile i comentariile ii comisiilor de specialitate atât la nivelul
dumneavoastr , a a cum este stipulat în una FIG, cât i la nivelul organiza iilor profesionale
dintre rezolu iile care v sunt supuse aprob rii. din rile membre.
Trebuie s men ion m faptul c UGR
5. Rela iile interna ionale
nu a putut sus ine decât într-o foarte mic m -
Un alt obiectiv statutar, adus în discu ie sur cheltuielile presupuse de participarea la
atât la Conferin a Na ional , cât i la edin ele aceste reuniuni interna ionale, ele fiind suporta-
Consiliului Na ional este intensificarea partici- te fie personal de c tre participan i, fie prin
rii reprezentan ilor UGR la manifest ri tiin- sponsoriz ri ob inute de la firme de specialitate.
ifice interna ionale, în special la cele organiza- În contextul necesit ii intensific rii
te de FIG. În aceast privin putem men iona particip rii uniunii noastre la activitatea inter-
participarea la: s pt mânile de lucru organizate na ional de profil, Biroul Executiv a introdus
anual de FIG (FIG Working Week) organizate în proiectul de rezolu ii dou propuneri de ade-
în anul 2002 la Seul, în anul 2004 la Atena i în rare a uniunii la dou organisme interna ionale
anul 2005 la Cairo. înfiin ate relativ recent. Mai multe detalii pri-
Cu aceste ocazii România, prin UGR, a vind propunerile respective v vor fi prezentate
fost reprezentat în adun rile generale pentru în cadrul discu iilor, de c tre domnul Valeriu
aprobarea rapoartelor de activitate i alegerea Manolache, vicepre edinte al UGR.
pre edin ilor comisiilor de specialitate. De
asemenea, s-au purtat discu ii cu membrii din
Din prezentarea raportului a rezultat fap- acestui deficit este neplata cotiza iilor anuale
tul c în anul 2002 Uniunea Geodezilor din ale membrilor uniunii. O alt cauz este i
România a avut un profit dar din 2003 i pân la proasta organizare a celor care au r spuns de
prezentarea raportului exist un deficit care se crearea organiza iilor de sector/jude .
re te cu trecerea timpului. Principala cauz a
REZOLU II UGR
(Proiectele de rezolu ii au fost prezentate de ing. Valeriu MANOLACHE, vicepre edinte al UGR)
1.Conferin a Na ional a luat not de invita ia adresat Uniunii Geodezilor din România de
- 45 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
domnul Alain GAUDET, Pre edintele Consiliu- toate demersurile necesare în scopul ader rii cât
lui Superior al Ordinului Geometrilor Exper i mai curând la aceast asocia ie european .
din Fran a, de a se al tura Federa iei Geometri- 3.Conferin a Na ional a luat not de proiectul
lor Francofoni. Conferin a Na ional deleag de Lege a Exper ilor Cadastrali elaborat de Bi-
Biroul Executiv s întreprind toate demersurile roul Executiv al UGR. Apreciind c o asemenea
necesare în scopul ader rii cât mai curând la lege va determina o îmbun ire radical a pro-
aceast asocia ie interna ional . cesului de elaborare a documenta iei cadastrale
2.Conferin a Na ional a luat not de constitu- i luând în considerare necesitatea alinierii la
irea Consiliului Geometrilor Europeni de in- normele europene în domeniu, Conferin a Na-
vita ia adresat Uniunii Geodezilor din Ro- ional deleag Biroul Executiv s instituie o
mânia, ca reprezentant a geometrilor din Ro- comisie care, pe baza observa iilor primite de la
mânia, de a se al tura acestei organiza ii, la care membrii UGR, s definitiveze actualul proiect
au aderat pân în prezent organiza iile profesio- pân la sfâr itul lunii februarie 2006 i s -l îna-
nale din 27 de state europene. Conferin a Na- inteze forurilor abilitate în vederea promov rii.
ional deleag Biroul Executiv s întreprind
- 46 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
d. Nu au avut condamn ri penale pentru fapte (5) Un expert cadastral asociat nu- i poate exer-
care contravin onoarei i probit ii i nu au cita profesiunea cu titlu individual, ci numai în
fost demi i din func ii publice ca urmare a cadrul societ ii din care face parte.
unor asemenea fapte; (6) Un expert cadastral nu poate fi ac ionar ma-
e. Nu au fost exclu i din Ordin ca urmare a joritar la mai multe societ i de exper i cadas-
unor fapte care contravin deontologiei pro- trali.
fesionale; (7) Cu titlu tranzitoriu, actualele societ i cu
art.4. spundere limitat sau societ i pe ac iuni, care
Titlul de expert cadastral stagiar este atribuit per- au obiectul principal de activitate în domeniile
soanelor fizice care îndeplinesc condi iile pre- Geodezie, Cartografie i Cadastru, dispun de un
zute la art.3.al(2), cu excep ia paragrafului c. termen de doi ani de la publicarea prezentei legi
art.5. pentru a se conforma condi iilor prev zute în
Calitatea de membru al Ordinului este incompa- al.(2).
tibil cu cea de func ionar public sau cu oricare art.7.
alt ocupa ie sau func ie de natur a-i afecta in- Orice expert cadastral (persoan fizic sau soci-
dependen a în exercitarea profesiunii de expert etate), care folose te personal calificat, trebuie,
cadastral. în condi iile stabilite prin regulamentul de exer-
art.6. citare a profesiunii de expert cadastral, s anga-
(1) În scopul exercit rii profesiunii lor, exper ii jeze exper i cadastrali stagiari, s le asigure
cadastrali se pot asocia între ei sau cu alte per- acestora formarea profesional i s -i remune-
soane fizice în cadrul unor societ i de exper i reze corespunz tor.
cadastrali constituite conform legii, sub form art.8.
de societ i cu r spundere limitat sau de socie- (1) Membrii Ordinului primesc pentru orice ac-
i pe ac iuni. tivitate care intr în atribu iile lor onorarii care
(2) Societ ile de exper i cadastrali, constituite sunt exclusive de orice alt remunerare, direct
sub form de societ i cu r spundere limitat sau indirect , indiferent de titlul sub care aceas-
sau de societ i pe ac iuni, trebuie s îndepli- ta ar fi f cut .
neasc urm toarele condi ii: (2) Cuantumul onorariului este convenit în mod
a. Ac iunile societ ii trebuie de inute de per- liber cu clientul, în limitele stabilite, dup caz,
soane fizice; de c tre stat în virtutea drepturilor sale în mate-
b. Peste 50% din capitalul social i din drepturi- rie de pre uri.
le de vot trebuie de inute de unul sau mai mul i (3) Exper ii cadastrali asocia i pot primi, pe
exper i cadastrali; lâng salariu, cota din dividente la care sunt în-
c. Conducerea societ ii (pre edintele Consiliu- drept i conform legii i statului societ ii.
lui de administra ie, directorul general, majori- art.9.
tatea membrilor Consiliului de administra ie, (1) Orice expert cadastral, persoan fizic sau
etc.) trebuie s fie format din exper i cadas- societate, a c rui responsabilitate este angajat
trali. ca urmare a activit ii profesionale desf urate
(3) Orice societate de exper i cadastrali trebuie de el sau de angaja ii s i, trebuie s fie acoperit
fie înscris în lista Ordinului i trebuie s de o asigurare.
comunice Consiliului local al acestuia statutul (2) O societate de exper i cadastrali este singura
societ ii i lista persoanelor asociate, precum i responsabil civil de activitatea profesional
orice modific ri intervenite în acest statut sau în desf urat în numele s u de c tre exper ii ca-
aceast list . dastrali asocia i din structura proprie i subscrie
(4) Exper ii cadastrali care î i exercit profesiu- la asigurarea care garanteaz consecin ele acti-
nea în cadrul unei societ i de exper i cadastrali vit ii respective.
poart denumirea de exper i cadastrali asocia i. (3) Orice expert cadastral sau societate de ex-
Ei sunt înscri i în lista Ordinului în aceea i cir- per i cadastrali trebuie s probeze Consiliului
cumscrip ie local ca i societatea din care fac local al Ordinului încheierea asigur rii prev zu-
parte. te de art.9.al.(1).
- 47 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
(4) Dac prevederea din al.(3) nu este respectat locale ale Ordinului, conduse de un Consiliu
nici dup aten ionarea în scris, pre edintele local al Ordinului.
Consiliului local al Ordinului, cu acordul dele- (2) O circumscrip ie local a Ordinului trebuie
gatului guvernamental, interzice temporar exer- includ cel pu in 50 de exper i cadastrali sau
citarea profesiunii de c tre cel în cauz . societ i de exper i cadastrali i se constituie, de
(5) Ridicarea interzicerii temporare prev zute în regul , la nivelul unui jude sau al unui sector
al.(4) se face prin dispozi ia pre edintelui Con- din municipiul Bucure ti.
siliului local al Ordinului, cu acordul delegatu- (3) La nivelul unui jude sau al unui sector din
lui guvernamental, dup ce persoana în cauz municipiul Bucure ti nu se pot constitui mai
probeaz îndeplinirea prevederilor din al.(1). multe circumscrip ii locale ale Ordinului.
Titlul 2. Organizarea profesiunii de expert (4) Doi sau mai mul i exper i cadastrali asocia i
cadastral în aceea i societate de exper i cadastrali nu pot
art.11. fi simultan membri ai aceleia i circumscrip ii
(1) Se înfiin eaz Ordinul Exper ilor Cadastrali locale.
(numit i Ordin) care grupeaz persoanele fizice (5) Consiliul local al Ordinului, format din 5-9
i juridice abilitate s exercite profesiunea de persoane, este ales prin vot secret de c tre adu-
expert cadastral în conformitate cu condi iile narea general a membrilor circumscrip iei lo-
stabilite prin prezenta lege. cale.
(2) Ordinul este administrat de un Consiliu su- (6) Consiliul local se realege la fiecare doi ani.
perior, constituit la nivel na ional, i de mai (7) Dac un membru al Consiliului devine in-
multe Consilii locale, constituite la nivel regio- disponibil, locul vacant se ocup prin organiza-
nal. rea de alegeri în termen de trei luni de la
(3) Consiliul Superior al Ordinului i Consiliile vacantare.
locale ale Ordinului au personalitate juridic . art.14.
art.12. (1) Pre edintele Consiliului local este ales prin
(1) Statul este reprezentat în cadrul Consiliului vot secret de c tre membrii Consiliului.
superior i în cadrul Consiliilor locale ale Ordi- (2) Pre edintele Consiliului local poate delega
nului printr-un delegat guvernamental numit atribu iile sale unui membru al Consiliului, cu
prin ordin al ministrului Administra iei i Inter- aprobarea delegatului guvernamental.
nelor, la propunerea Agen iei Na ionale de Ca- art.15.
dastru i Publicitate Imobiliar (ANCPI). (1) Consiliul local se reune te, la ini iativa pre-
(2) Delegatul guvernamental poate transmite, edintelui, de cel pu in dou ori pe an i se con-
sub r spundere proprie, atribu iile sale, par ial sider legal constituit în prezen a a dou treimi
sau în totalitate, unor func ionari cu atribu ii de dintre membrii s i.
conducere în structura ANCPI. (2) Deciziile Consiliului local se adopt cu ma-
(3) Delegatul guvernamental particip , personal joritatea simpl a membrilor prezen i. În caz de
sau prin împuternici ii s i, la edin ele Consiliu- balotaj, votul pre edintelui este preponderent.
lui superior i la edin ele Consiliilor locale, Orice membru al Consiliului local care absen-
având drept de vot deliberativ. teaz de la dou edin e, f un motiv bine jus-
(4) Delegatul guvernamental este abilitat s îna- tificat i acceptat de c tre membrii prezen i, este
inteze Consiliilor regionale orice ac iune împo- considerat demisionat din Consiliu.
triva persoanelor sau societ ilor membre ale art.16.
Ordinului,. (1) Consiliul local supravegheaz exercitarea
(5) Delegatul guvernamental aprob regulamen- profesiunii de expert cadastral pe teritoriul afe-
tele interne elaborate de c tre Consiliul superior rent circumscrip iei sale.
i Consiliile locale. (2) Consiliul local analizeaz i rezolv pro-
(6) Delegatul guvernamental asigur instalarea blemele care îi sunt raportate, sau, dup caz,
Consiliului superior i a Consiliilor locale. sesizeaz Consiliul superior.
art.13. (3) Consiliul local ap interesele materiale ale
(1) La nivel local se constituie circumscrip ii Ordinului în circumscrip ia sa i gestioneaz
- 48 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
- 49 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
profesiunea cu probitate i con tiin . (7) O societate de exper i cadastrali poate fi ur-
(8) Înscrierea în lista Ordinului dintr-o circum- rit disciplinar independent de urm rirea dis-
scrip ie local d dreptul persoanei respective ciplinar a membrilor s i.
i exercite profesiunea pe întreg teritoriul (8) Sanc iunile aplicabile membrilor Ordinului
na ional. sunt:
(9) Dac un expert cadastral dore te s activeze a. Avertismentul,
în alt circumscrip ie local decât cea în care b. Blamul,
este înscris, acesta trebuie s notifice inten ia sa c. Suspendarea pentru cel mult un an,
Consiliului local al respectivei circumscrip ii. d. Radierea din lista Ordinului sau din lista
Pentru opera iile i lucr rile efectuate pe terito- stagiarilor, ceea ce implic interzicerea de-
riul circumscrip iei respective, expertul cadas- finitiv a exercit rii profesiunii de expert
tral se afl sub autoritatea Consiliului local al cadastral.
acesteia. art.21.
art.20. În îndeplinirea atribu iilor ce-i revin, Ordinul
(1) Orice abatere a unui expert cadastral de la poate emite regulamente i norme proprii, con-
îndatoririle profesionale i orice nerespectare a forme cu prezenta lege, care intr în vigoare cu
regulamentelor Ordinului îl face pe autor pasibil acordul delegatului guvernamental.
de o sanc iune disciplinar . art.22.
(2) Judecarea abaterii se face de c tre Consiliul (1) Delegatul guvernamental i conducerea Or-
local în urma autosesiz rii, sau la sesizarea per- dinului vor ac iona în vederea solu ion rii pe
soanelor interesate, sau la sesizarea delegatului cale amiabil a eventualelor divergen e dintre
guvernamental. cele dou p i.
(3) Împotriva unei decizii a Consiliului local se (2) Dac se constat c divergen ele dintre de-
poate face apel în fa a Consiliului superior care legatul guvernamental i conducerea Ordinului
decide în termenul stabilit prin art.19.al.(6). nu pot fi rezolvate pe cale amiabil , se face apel
Apelul este suspensiv. la instan a de contencios administrativ.
(4) Expertul cadastral incriminat are dreptul s art.23….
ia cuno tin de dosarul plângerii f cute împo- - dispozi ii tranzitorii i provizorii privind actu-
triva sa, cu dou s pt mâni înainte de audiere. alele persoane fizice autorizate
(5) La audierea în fa a Consiliului local sau, du- - anularea unor aliniate i modificarea cores-
caz, a Consiliului superior, expertul cadastral punz toare a unor prevederi contrare celor de
în cauz poate fi asistat de un avocat sau de un mai sus din legea 7/96 ( i din alte legi), inclusiv
alt expert cadastral membru al Ordinului. din regulamentul de autorizare, care ar trebui
(6) Dispozi iile prezentei legi, ca i reglement - r mân în vigoare un anumit interval -60 de
rile proprii ale Ordinului, sunt aplicabile exper- zile, de exemplu - de la publicarea prezentei
ilor cadastrali, exper ilor cadastrali stagiari, legi; în acela i interval, va trebui numit delega-
societ ilor de exper i cadastrali i exper ilor tul guvernamental i vor trebui constituite i
cadastrali asocia i. instalate consiliile locale ale ordinului.
Domnul ing. Doru Marius NECHITI, simpozion interna ional sub egida FIG, la
trezorier, a fost absent. care toate comisiile trebuie s aib un aport
Din partea asocia iilor locale care se substan ial.
constituiser pân la acea dat , au participat 27 Conform Art. 13 din Statutul UGR –
de pre edin i (membri). Pentru operativitate, Activitatea profesional a UGR este structurat
fiec rui participant la adunare i-au fost înmâna- pe urm toarele comisii de specialitate, conduse
te listele cu propunerile pentru Biroului Execu- fiecare de un pre edinte de comisie i un secre-
tiv pentru constituirea Comisiilor de specialitate tar). A fost propus i, în urma discu iilor i a
i a Colegiului de redac ie al Revistei de Geo- noilor propuneri, aleas urm toarea structur :
dezie, Cartografie i Cadastru.
1. Standarde profesionale, practica geodeziei
edin a a fost deschis de dl. Pre edinte i educa ia profesional (comisiile FIG 1 i 2)
al Uniunii Geodezilor din România, Prof.univ.
dr.ing. Johan NEUNER, care a prezentat activi- Prof.univ.dr.ing. Dumitru ONOSE -
tatea biroului pe perioada scurs de la alegerile pre edinte
din 27 ianuarie 2006. Domnia sa propune Con- Conf.univ.dr.ing. Carmen GRECEA -
siliului Na ional ordinea de zi a adun rii: vicepre edinte
1. Informarea privind activitatea Biroului Prof.univ.dr.ing. Marcel PALAMARIU -
Executiv de la alegeri pân la data convo- secretar
rii Consiliului Na ional; 2. Gestiunea informa iei spa iale (comisiile
2. Aprobarea membrilor Consiliilor de spe- FIG. 3, 4 i 8)
cialitate (pre edin i i secretar); Ing. Ioan STOIAN- pre edinte
3. Alegerea Colegiului de redac ie a Revistei Dr. ing. Cristian VASILE- vicepre edinte
de Geodezie, Cartografie i Cadastru Ing. Octavian BALOT - secretar
4. Stabilirea cuantumului cotiza iei pentru
anul 2006 3. Pozi ionare i m surare (comisia FIG. 5)
5. Aprobarea bugetului pe 2006 ef lucr.univ.dr.ing. Tiberiu RUS- pre edinte
6. Diverse Ing. Sorin DIMITRIU- vicepre edinte
v La primul punct al ordinei de zi domnul Prep.univ.ing. Paul DUMITRU- secretar
pre edinte prezint modul cum au fost re- 4. Topografie inginereasc (comisia FIG. 6)
partizate sarcinile în cadrul Biroului Exe-
cutiv i domeniile de care r spunde fiecare Conf.univ.dr.ing. Aurel S CIN- pre edinte
membru al biroului. Ing. tefan UBA- vicepre edinte
Conf.univ.dr.ing. Constantin CO ARC -
• Dl. vicepre edinte Prof.univ.dr.ing.
secretar
Constantin Moldoveanu va coordona
activitatea tiin ific a Uniunii; 5. Cadastru, evaluare i publicitate imobilia-
• Dl. vicepre edinte ing. Valeriu (comisiile FIG. 7 i 9)
Manolache va coordona activitatea Prof.univ.dr.ing. Petre Iuliu DRAGOMIR -
administrativ-organizatoric a Uniunii pre edinte
• Dl. secretar general Prof.univ.dr.ing. Ing. Vasile MOCANU - vicepre edinte
Cornel P unescu va coordona activita- Dr. ing. Gheorghe NOVAC- secretar
tea organizatoric ; v La al treilea punct al ordinei de zi, partici-
• Dl. trezorier ing. Doru Marius Nechiti pan ii sunt ruga i s consulte lista cu pro-
va coordona activitatea economic . punerile Biroului Executiv privind consti-
v La al doilea punct de pe ordinea de zi, par- tuirea Colegiului de redac ie a Revistei
ticipan ii au fost ruga i s consulte listele de Geodezie, Cartografie i Cadastru.
primite, cu propunerile pentru Biroul Exe- Au fost propu i:
cutiv privind formarea comisiilor de speci- Pre edinte: Prof.univ.dr.ing. Constantin
alitate. S-a propus ca fiecare comisie s or- MOLDOVEANU
ganizeze cel pu in o manifestare tiin ific , Vicepre edinte: Prof.univ.dr.ing. Constantin
iar în actuala legislatur s fie organizat un VULESCU
- 51 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
- 52 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
Despre REVIST
CUM FACEM REVISTA UGR
(Material din partea Colegiului de Readac ie)
În mai toate ocaziile în care s-a adus în discu ie activitatea UGR, la capitolul „repro uri i
nemul umiri”, destul de cuprinz tor, de altfel, a fost men ionat REVISTA.
Desigur, legat de acest subiect, insatisfac iile sunt justificate: întârzieri repetate în apari ia
celor dou numere anuale, structura i con inutul revistei, calitatea articolelor, etc.
Chiar dac , de-a lungul timpului, Colegiul de Redac ie, indiferent de componen a acestuia, a
fost con tient de existen a problemelor respective i a experimentat diferite solu ii pentru rezolvarea
lor, nu se poate spune c s-a ajuns în situa ia în care s putem afirma c revista Uniunii Geodezilor
din România se ridic la un nivel comparabil cu cel al publica iilor similare ale celorlalte asocia ii
de Geodezie, Cartografie i Cadastru din rile europene, sau chiar cu ale altor asocia ii profesionale
din ara noastr .
Cauzele acestei st ri de lucruri sunt numeroase, dar credem c , în ultim instan , ele se pot
rezuma la dezinteresul membrilor uniunii pentru realizarea unei publica ii reprezentative, precum i
prin re inerea acestora de a- i împ rt i ideile, opiniile i experien a profesionale prin intermediul
revistei. Nu trebuie uitat c , în situa ia în care veniturile din cotiza ii sunt ca i inexistente, nici nu
se poate pune în discu ie retribuirea persoanelor care se ocup de editarea revistei, cu tot ce implic
aceast activitate, începând de la comunicarea cu membrii uniunii i strângerea articolelor, pân la
tehnoredactare, revizuire i corectare. A a stând lucrurile, toat activitatea de editare a revistei este
acoperit în mod benevol prin eforturile unui num r redus de membri ai uniunii, care au acceptat s -
i sacrifice o parte din timpul lor pentru a reu i, totu i, s men in aceast revist în via .
a cum ve i putea constata i din materialele incluse în prezenta apari ie privind activitatea
UGR, la Consiliul Na ional al UGR din 07 aprilie 2006 a fost ales un nou Colegiu de Redac ie al
revistei i au fost desemna i opt coresponden i regionali. Num rul de fa este primul editat de c tre
noul Colegiu de Redac ie i, cu p rere de r u, trebuie s constat m c în ciuda bunelor inten ii, el
este înc departe de ceea ce ne-am dori cu to ii s fie.
Având în vedere c , cel pu in deocamdat , nu se întrevede modificarea condi iilor ar tate
mai sus, în care este realizat revista UGR, consider m c îmbun irea calit ii ei nu se poate ob-
ine decât prin participarea unui num r mai mare de membri ai uniunii dispu i s contribuie în mod
direct, nu doar prin sfaturi i critici.
În acest sens, prezent m mai jos o parte dintre constat rile rezultate în urma experien ei
acestei apari ii a revistei i invit m pe to i cei dispu i s ajute s ni se al ture în efortul de a realiza o
publica ie care s reflecte corespunz tor nivelul profesiunii noastre în România i care s contribuie
efectiv la afirmarea importan ei majore a acesteia fa de celelalte profesiunii aflate în colaborare
direct cu noi. Credem, de asemenea, c odat cu intrarea rii noastre în Uniunea European , va
trebui s facem fa , mai devreme sau mai târziu, concuren ei colegilor no tri de profesiune din ce-
lelalte ri europene, ceea ce va necesita un important efort de cre tere a calit ii i eficien ei dome-
niilor noastre de specializare, efort în care revista UGR poate avea un rol important.
- 53 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
trâns de speciali ti. Desigur, dorin a Colegiului ar fi s se g seasc în situa ia de a avea la dispozi ie
mai multe texte decât strictul necesar pentru alc tuirea unui num r de revist , din care s poat se-
lecta pe cele mai interesante pentru cât mai mul i dintre cei pentru care apare aceast publica ie.
Structura articolelor.
Pentru a asigura uniformitatea prezent rii, este necesar ca toate textele trimise spre publicare
respecte structura descris succint mai jos:
De regul , un articol nu va dep i 12 pagini. Dac este cazul, se poate lua în considerare se-
pararea acestuia în dou sau mai multe p i i publicarea, sub aceast form , în mai multe numere
consecutive.
Articolele vor include la început un rezumat de cel mult ase rânduri în care este expus
succint tematica abordat . Rezumatul va fi înso it i de traducerea sa în englez .
De asemenea, se va transmite traducerea în englez a titlului articolului, în vederea include-
rii acesteia în cuprins, pe lâng titlul original.
Dac autorii apreciaz c este util, articolele pot fi divizate în mai multe capitole, numerota-
te corespunz tor.
În principiu, articolele care au caracter tehnic vor fi înso ite de bibliografie, mai ales dac în
cadrul articolului sunt utilizate no iuni i rela ii preluate din alte publica ii. În acest caz, este obliga-
toriu ca în textul articolului s se fac trimiteri explicite la publica iile incluse în bibliografie (auto-
rul i anul apari iei, pagina sau paginile).
Tehnoredactarea.
Din motivele prezentate mai sus, Colegiul de Redac ie nu poate asigura tehnoredactarea tex-
telor propuse spre publicare în revist , asumându- i doar eventualele „retu uri” nesemnificative.
Consider m c i în situa ia în care am dispune de personalul necesar pentru tehnoredactare, aceasta
ar trebui totu i asigurat de c tre autori, cei mai în m sur s se asigure c plasarea i dimensiona-
rea figurilor sau tabelelor, încadrarea în pagin , etc. corespund inten iilor lor.
Pentru a asigura forma unitar a textelor publicate în revist , este necesar s fie respectate o
serie de norme relative la dimensiunile paginii, tipul i dimensiunea literelor, etc. Astfel, textele vor
fi transmise în format digital MS Word (.doc) versiunea 2003 sau anterioar .
- 54 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
La sfâr itul acestor note este inclus un „model” de articol, unde pot fi g site toate preciz rile
necesare.
Cei interesa i pot solicita i primi modelul de articol, în format MS Word, de la oricare din-
tre adresele de contact ale Colegiului de Redac ie men ionate mai jos. Acest model poate fi utilizat
ca „ ablon” pentru tehnoredactarea articolelor înaintate Colegiului de Redac ie în vederea public -
rii. Pentru aceasta, componentele „ ablonului” (titlul articolului, numele autorilor, rezumatul, de-
numirile capitolelor, paragrafele, ecua iile, figurile, tabelele, etc.) trebuie înlocuite, p strând forma-
tul din model, cu cele ale articolului respectiv.
- 55 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
Rezumat
Prezentare succint , pe maxim ase rânduri, a temei articolului i, eventual, a concluziilor, Times
New Roman 10.
Cuvinte cheie: cuvânt1, cuvânt2, cuvânt3 (cel mult 4 „cuvinte cheie” care caracterizeaz con i-
nutul articolului; de exemplu: GPS, transform ri de coordonate – aici „transform ri de coordonate” este
considerat un singur cuvânt cheie).
*)
Aici se introduce de c tre autori, dac este cazul, o not privind “istoria” articolului (de exemplu: Articolul a fost prezentat sub form de comunica-
re la Seminarul tiin ific al Facult ii de Geografie). Tot aici se va introduce de c tre redac ie numele referentului care a avizat publicarea articolului
1
2
3
identificare Autor_3
1. Introducere
Acesta este un paragraf din corpul arti-
MODEL
identificare Autor_1 (de exemplu: doctor inginer, cercet tor tiin ific la Institutul Spa ial Român, v.popescu@nasa.ro
identificare Autor_2
(desene, grafice, fotografii) vor fi în alb/negru pagin . Astfel, figurile care sunt plasate pe o
(tonuri de gri). coloan vor avea l imea maxim de 8 cm, iar
Fotografiile ( i imaginile scanate) vor fi figurile plasate toat l imea paginii vor avea
aduse la rezolu ia 200 dpi i vor fi reduse la o imea maxim de 16,8 cm.
dimensiune convenabil pentru încadrarea în
MODEL
a30= + 60,2152062 a32= - 0,0713034 a34= 0 a36= 0
a40= - 0,0148590 a42= - 0,0024545 a44= 0 a46= 0
a50= + 0,0142607 a52= 0 a54= 0 a56= 0
a60= + 0,0000012 a62= 0 a64= 0 a66= 0
GMNI
ALBI
CARE
4 SARC
OSRH 5
BRND VUTC
GHRG
3
6 BAND SGHE POIN
CURT ILDT CINC
LDST 2 PGNL
MOSN
7 8 MRCA
1
PISC
SLMN OSTR
CETA
CONS
Figura 2
Dup textul articolului se plaseaz bibli- În general, autorii sunt ruga i s asigure
ografia (vezi modelul). În bibliografie se vor tehnoredactarea articolului conform prezentului
insera numai lucr rile la care se face efectiv model, urm rind minimizarea interven iilor Co-
referire în textul articolului, prin autor sau titlu legiului de Redac ie (în mod normal, acestea ar
i an încadrate între paranteze drepte (de exem- trebui s se rezume doar la renumerotarea pagi-
plu: [Hoffmann, 1994] sau [Manualul ingineru- nilor i la eventuale retu uri legate în special de
lui geodez, 1973]). încadrarea în pagin ).
La sfâr it, se plaseaz un rezumat în Dimensiunea „optim ” a unui articol es-
limba englez (traducerea rezumatului de la în- te de ase pagini.
ceputul articolului) precedat de titlul articolului, Articole mai mari de 12 pagini vor fi
de asemenea tradus în englez ., precum i echi- admise numai în mod excep ional, dac în Co-
valentele în englez pentru „cuvintele cheie”. legiul de Redac ie se va aprecia c prezint un
- 57 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
interes deosebit i c reducerea spa iului atribu- (autorilor) de a- i transmite corect i complet
it ar afecta semnificativ posibilit ile autorului mesajul dorit.
Bibliografie
[1]. Calistru, V., Munteanu, C. (1970): Curs de cartografie matematic , Institutul de Construc ii Bucure ti
[2]. Hoffmann, B., Wellenhof, Kienast, G. und Lichtenegger, H. (1994): GPS in der Praxis, Springer-Verlag Wien,
MODEL
New York
[3]. *** (1973): Manualul inginerului geodez, Editura Tehnic Bucure ti
- 58 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
NOI PR
TE
OZMEODEIIDDOECA
TBOSROALTVEN I
2006
- 59 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
- 60 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
C R I NO I
Na ional de Cadastru i Publicitate Imobiliar
i legile în vigoare din domeniul cadastrului.
Cuprins:
1. Generalit i
2. Clasificarea terenurilor i a construc-
iilor
3. Calcule topografice specifice activi-
ii de cadastru
4. Partea tehnic a cadastrului general
5. Latura calitativ a cadastrului
6. Latura juridic a cadastrului
CADASTRU GENERAL
7. Direc ii actuale la nivel interna ional
CONSPRESS BUCURE TI 2005 în cadastru
(Editura UTCB) 8. Glosar de termeni
Autor: Gheorghe Badea 9. Anexe
Despre autor: conferen iar universitar doctor 10. Bibliografie
inginer, Facultatea de Geodezie, Univer-
sitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti,
titularul disciplinei Cadastru la sec ia de
Cadastru a Facult ii,
gbadea@geodezie.utcb.ro
Despre carte: 240 pagini, 11.7 RON (pre la
apari ie), poate fi g sit în biblioteca Fa-
cult ii de Geodezie.
Cuvânt înainte (extras):
Lucrarea este adresat în primul rând
studen ilor Facult ii de Geodezie, care studiaz
aceast disciplin conform planurilor de înv -
mânt, fiind un curs universitar din sfera de
activitate a m sur torilor terestre. Poate fi util
speciali tilor care activeaz în institu iile admi-
nistra iei publice locale din ara noastr , per-
soanelor fizice i juridice autorizate, care exe-
cut lucr ri de cadastru i elaboreaz documen-
ta ii topo-cadastrale necesare înscrierii în cartea GEOMETRIE DESCRIPTIV
funciar , exper ilor tehnici judiciari i, de ce nu, (aplica ii)
pentru unele capitole, proprietarilor de bunuri MATRIX ROM BUCURE TI 2005
imobile interesa i de clarificarea anumitor pro- (www.matrixrom.ro)
bleme pe care le implic publicitatea imobilia- Autori:Gheorghe iclete, Dumitru Onose
, prin cartea funciar , care se sprijin pe sis-
Despre autori: Dumitru Onose este profesor
temul cadastrului general. Cuno tin ele sunt
universitar doctor inginer, Facultatea de
prezentate într-o succesiune logic , în concor-
Geodezie, Universitatea Tehnic de Con-
dan cu modul de desf urare a lucr rilor, res-
struc ii Bucure ti, titularul disciplinei Ge-
pectând normele tehnice elaborate de Agen ia
ometrie Descriptiv i Topografie la Fa-
- 61 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
cultatea de Geodezie,
onose@geodezie.utcb.ro
Despre carte: 570 pagini, 30 RON (pre la apa-
ri ie), poate fi comandat direct prin edi-
tur .
Cuvânt înainte (extras):
Este îndeob te cunoscut faptul, c geo-
metria descriptiv este indispensabil studen i-
lor ingineri, arhitec i sau arte plastice. Un arhi-
tect sau inginer proiectant, nu va putea concepe
un proiect des vâr it, atât timp cât el nu- i poa-
te imagina în prealabil viitorul edificiu, pentru a
si solu ia cea mai indicat , structural i este-
tico-arhitectural . Executantul, neavând capaci-
tatea de „a vedea în spa iu“, nu va putea antici-
pa opera ce urmeaz a o realiza, neputând astfel
sesizeze eventualele omisiuni sau neconcor-
TOPOGRAFIE
dan e.
(Note de curs i aplica ii)
Pentru ca o disciplin tehnico - tiin ifi-
, dar i artistic , a a cum este i geometria MATRIX ROM BUCURE TI 2005
descriptiv , s poat fi însu it i utilizat crea- (www.matrixrom.ro)
tor, sunt necesare numeroase i diverse exerci- Autor: Aurel S cin
ii. În consecin , ne-am gândit s întocmim Despre autor: conferen iar universitar doctor
aceast lucrare, prin care s putem oferi studen- inginer, Facultatea de Geodezie, Univer-
ilor un auxiliar i îndrum tor concret, privind sitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti,
aplica iile geometriei descriptive (atât cele fun- titularul disciplinei Topografie la sec ia
damentale cât i cele tehnice sau artistice). ISPM a Facult ii de Hidrotehnic ,
La începutul fiec rui capitol, reamintim
saracin@geodezie.utcb.ro
succint elementele teoretice de baz necesare
rezolv rii problemelor. Pentru ca asimilarea lor Despre carte: 133 pagini, 9 RON (pre la apa-
fie cât mai u oar , s-a considerat util ca în ri ie), poate fi comandat direct prin edi-
cadrul fiec rui capitol s se prezinte în prima tur .
parte, problemele rezolvate (înso ite de explica-
Cuvânt înainte (extras):
ii i observa ii), iar în cea de a doua parte, pro-
Lucrarea de fat se adreseaz studen ilor
blemele propuse spre rezolvare.
Facult ii de Hidrotehnic , dar este util i ce-
Cuprins: lorlalte profile cu specific de construc ii, com-
1. Punctul pletând materialul bibliografic existent.
2. Dreapta Con inutul acestei lucr ri poate consti-
3. Planul tui, pentru studen ii i absolven ii profilelor de
4. Metodele geometriei descriptive construc ii, un ghid explicit pentru a în elege
5. Axonometria procesul de construc ie al unui obiectiv, din
6. Poliedre punct de vedere topografic, pornind de la studii,
7. Suprafe e curbe proiectare, preg tire i continuând cu aplicarea
8. Suprafe e utilizate în construc ii pe teren i urm rirea execu iei i exploat rii
9. Perspectiva acelui obiectiv.
10. Umbre
Cuprins:
11. Proiec ia cotat
1. Generalit i despre m sur torile te-
12. Proiec ia cotat în practica construc-
restre
iilor
- 62 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
- 63 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
TEZE DE DOCTORAT
municipiului Arad, un exemplu bun i pen-
Determinarea re elelor geodezice tru alte localit i de a rezolva problema
cadastrului în România, utilizând tehnolo-
spa iale prin utilizarea gii moderne. Rezultatele compens rilor sunt
sur torilor de tip clasic i a supuse compara iilor cantitative i calitati-
semnalelor de la sateli ii artificiali ai ve i sunt realizate grafice sugestive i
mântului schi e ale re elelor - în anexe.
15 aprilie 2005, UTCB Concluzii extrase din cele ale autorului. Lu-
crarea aduce contribu ii la solu ionarea pro-
Autor: Valentin Danciu blematicii propuse prin clarificarea unor
inginer, ef lucr ri la Universitatea Tehnic de
Construc ii Bucure ti
probleme legate de stabilirea sistemelor de
Conduc tor tiin ific: referin în cazul utiliz rii sur torilor ete-
rogene, optimizarea re elelor geodezice
prof. univ. dr. ing. Mircea Atudorei
clasice prin integrarea sur torilor spa iale
în re ea din punct de vedere al designului
Teza de doctorat a fost structurat pe 5 de ordinul 1 i 2 i întocmirea modelului
capitole, dup cum urmeaz : stochastic prin combinarea ponderilor spe-
Capitolul 1. Introducere. S-a realizat o pre- cifice grupelor eterogene i individuale ale
zentare succint a con inutului tezei i a sur torilor clasice i satelitare.
structurii pe capitole, cu scurte referiri la
problemele abordate.
Capitolul 2. Stadiul actual. S-au conturat as- Contribu ii la elaborarea metodelor
pectele principale referitoare la realizarea de determinare cu o rezolu ie
modelului spa ial prin m sur tori geode- superioar a ondula iilor geoidului
zice clasice i spa iale, la modelul func io- în re elele geodezice tridimensionale
nal-stochastic i la situa ia din România
20 mai 2005, UTCB
din punct de vedere tehnologic.
Capitolul 3. Sisteme de referin . În cadrul Autor: Ileana Spiroiu
acestui capitol au fost prezentate principa- inginer, director la Oficiul de Cadastru i
Publicitate Imobiliar al jude ului Gorj
lele sisteme de coordonate utilizate în geo-
dezie, sistemele de referin utilizate în Conduc tor tiin ific:
geodezia cu sateli i, suprafe ele de referin- prof. univ. dr. ing. Dumitru Ghi u
i sistemele de altitudini. Teza de doctorat a fost structurat pe 4
Capitolul 4. Geodezie integrat - realizarea capitole, dup cum urmeaz :
re elelor spa iale prin tehnologie spa ial Capitolul 1. Introducere. S-a realizat o prezen-
i m sur tori clasice. Acest capitol con- tare a con inutului tezei i structura pe ca-
stituie partea teoretic cea mai important pitole, cu scurte referiri la problemele
din lucrare, cu contribu ii majore legate de studiate.
modelele utilizate. Au fost detaliate sub- Capitolul 2. Stadiul cunoa terii. Cuprinde
capitolele: Optimizarea re elelor GPS, Pre- aspecte referitoare la m rimile geodezice
lucrarea preliminar a observa iilor geode- naturale i conven ionale folosite în tez , la
zice, Prelucrarea observa iilor, Modelul tri- câmpul gravit ii, sistemele de altitudini i
dimensional i Aplicarea testelor statistice determinarea ondula iilor geoidului.
postprocesare. Capitolul 3. Contribu ii proprii. S-au prezentat
Capitolul 5. Studiu de caz. Reprezint partea considera iile generale privind metoda ela-
concret - prelucr ri în mai multe variante borat i propus , informa iile ini iale
- pentru o zon reprezentativ din re eaua necesare pentru aplicarea acestei metode,
- 64 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
algoritmul - determinarea pozi iei planime- prinde aspecte referitoare la modelul at-
trice a reperilor de nivelment, eliminarea mosferic liniar, fiind subliniate avantajele
influen elor sistematice din informa iile utiliz rii acestuia în practica de zi cu zi,
ini iale, calculul anomaliilor altitudinilor i având totodat i costurile cele mai mici.
al altitudinilor elipsoidale raportate la Capitolul 3. Metode de determinare a distan ei
elipsoidul Krasovski, redactarea h ilor rectilinii din lungimea drumului optic. S-au
profilului cvasigeoidului. Ultima parte a prezentat considera iile generale asupra
capitolului con ine studiul de caz, i anume indicelui de refrac ie de referin , corec iilor
aplicarea noii metode în poligoanele de vitez – dou variante pentru prima co-
geodezice BUCILF i VIDIN NORD. rec ie i o variant pentru cea de a doua.
Rezultatele prelucr rilor sunt supuse com- Capitolul 4. Curbura i forma traiectoriei în
para iilor cantitative i calitative i sunt mediul atmosferic. Au fost sintetizate ele-
realizate grafice i schi e ale re elelor. mentele esen iale despre proprietatea dife-
Capitolul 4. Concluzii finale. Au fost sinte- ren ial fundamental a curbei traiectoriei în
tizate ideile esen iale desprinse din tez . medii neomogene, curbura traiectoriei în
Concluzii extrase din cele ale autorului. Teza atmosfera terestr joas , traiectoria undei
de doctorat reprezint o modest contribu- în spa iul cu trei dimensiuni, traiectoria
ie a autoarei la problematica deosebit de undei în modelul atmosferic liniar, apro-
complex privind determinarea ondula ii- ximarea traiectoriei reale a undei cu tra-
lor geoidului. Autoarea propune o metod iectoria circular .
original de determinare a (cvasi) geoidu- Capitolul 5. Metode avansate de determinare a
lui, care poate fi aplicat în re elele geode- distan ei rectilinii din lungimea drumului
zice tridimensionale locale i a ror rezulta- optic. S-au abordat elemente ca indicele de
te sunt caracterizate de o rezolu ie supe- refrac ie integrat, metoda dispersiei cu
rioar . Aplica iile numerice ale principiilor dou , respectiv cu multiple lungimi de
teoretice i ipotezelor propuse în teza de und , metoda varia ional .
doctorat, ofer posibilitatea tuturor celor Capitolul 6. Aplica ii speciale ale metodei
interesa i s aplice metoda în zone cu indicelui de refrac ie integrat. Au fost
extindere restrâns i în care se dispune de sintetizate avantajele utiliz rii metodei
informa iile specificate. indicelui de refrac ie integrat în nivel-
mentul trigonometric.
Contribu ii în problema influen ei Capitolul 7. Determin ri practice i calcule
simulative. S-au testat formulele de deter-
factorilor atmosferici asupra minare a indicelui de refrac ie, implemen-
preciziei m sur torilor geodezice tarea unor metode noi de eliminare a con-
liniare i unghiulare stantei de multiplicare datorat factorilor
23 iunie 2005, UTCB atmosferici, utilizarea metodei indicelui de
Autor: Marin Plopeanu refrac ie integrat ca metod de diagnostic
inginer, ef lucr ri la Universitatea Tehnic de în re elele geodezice de precizie.
Construc ii Bucure ti Concluzii extrase din cele ale autorului. Prin-
Conduc tor tiin ific: cipalul obiectiv al tezei a fost îmbun i-
prof. univ. dr. ing. Mircea Atudorei rea preciziei cu care distan ele i unghiuri-
le sunt corectate de factorii atmosferici. O
Teza de doctorat a fost structurat pe 7 combina ie inteligent între metoda corec i-
capitole, dup cum urmeaz : ilor de vitez i MIRI poate fi o alternativ
Capitolul 1. Refractivitatea microundelor i a viabil , performant i mult mai pu in costi-
undelor luminoase. S-a realizat un studiu sitoare raportat la metodele avansate – meto-
privind refractivitatea microundelor (unde da dispersiei i metoda varia ional . S-a pro-
radio) i la cea a undelor luminoase. pus o formul nou pentru determin rile
Capitolul 2. Tipuri de modele atmosferice. Cu- diferen elor de nivel prin aplicarea MIRI în
- 65 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
- 66 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
site în cadastru cu ajutorul GPS i pre- Concluzii extrase din cele ale autorului. Lu-
lucrarea m sur torilor cinematice GPS. crarea aduce contribu ii la solu ionarea pro-
Capitolul 4. Studiu de caz. Reprezint partea blematicii propuse prin eviden ierea unor
cea mai important din lucrare, cu direc ii de viitor în utilizarea combinat a
contribu ii legate de metodele utilizate. tehnologiei GPS de surare cu aplica ii
Capitolul 5. Concluzii finale. Constituie o GIS, teledetec ie i interferometrie, clarifi-
sintez a ideilor aprofundate în întreaga carea celor trei aspecte importante: porta-
lucrare, exprimând esen a concep iei bilitate, interoperabilitate / acces la infor-
autorului. ma ii i continuitate în vederea realiz rii
unei infrastructuri de date geospa iale i
eviden ierea strategiilor de abordare ierar-
Contribu ii privind utilizarea hic implicate în evolu ia oric rui tip de
tehnologiei GPS în Sistemul GSDI sau NSDI.
Informa ional Geografic
15 iulie 2005, UTCB Contribu ii la realizarea unui sistem
Autor: Cristina Oana informatic pentru monitorizarea
inginer, director tehnic ESRI România SRL factorilor de mediu
Conduc tor tiin ific:
prof. univ. dr. ing. Vasile Ursea 9 decembrie 2005, UTCB
Autor: Olesea Mitrofan
Teza de doctorat a fost structurat pe 7 inginer
capitole, dup cum urmeaz : Conduc tor tiin ific:
Capitolul 1. Introducere. S-a prezentat succint prof. univ. dr. ing. Petre Iuliu Dragomir
scopul tezei i structura ei pe capitole.
Capitolul 2. Evolu ia tehnologiilor bazate pe Teza de doctorat a fost structurat pe 9
sistemele globale de naviga ie. S-au pre- capitole, dup cum urmeaz :
zentat sistemele de pozi ionare global , Capitolul 1. Obiectiv. S-a descris necesitatea
tipurile de receptoare GPS, servicii bazate studiului i importan a pe care o are în
pe pozi ionare spa ial . momentul actual, precum i dificult ile pe
Capitolul 3. GPS diferen ial i modele mate- care le-au întâmpinat echipele de spe-
matice de pozi ionare. S-au studiat teh- ciali ti care au lucrat la astfel de proiecte.
nicile de executare a observa iilor GPS, Capitolul 2. Cadrul legal. S-au abordat decla-
metodele de pozi ionare diferen ial , ra iile i deciziile de ordin interna ional
tehnologia DGPS de tip „re ea”. referitoare la mediu, iar apoi contextul
Capitolul 4. Standarde ale datelor spa iale legal din Republica Moldova.
caracteristice aplica iilor mobile GIS/ Capitolul 3. Factori de influen asupra me-
GPS. Au fost identificate normele aplicabile diului înconjur tor. S-au identificat factorii
la nivel interna ional care reglementeaz fizici i biologici cu impact asupra mediului.
problemele referitoare la datele spa iale Capitolul 4. Proiecte privind inventarierea
caracteristice aplica iilor mobile GIS/GPS. agricola si de mediu. S-au men ionat suc-
Capitolul 5. Analiza datelor geospa iale în cint proiectele interna ionale principale
contextul realiz rii unei infrastructuri de care au avut ca obiect studii asem toare:
date spa iale (NSDI) la nivel na ional. LUCAS, LCCS-FAO, CORINE, SITE.
Constituie o sintez a problematicii privind Capitolul 5. Sisteme de teledetec ie. S-au
analiza datelor spa iale sub forma unui studiat probleme referitoare la sateli ii din
studiu comparativ. seria Landsat, programul SPOT, NOAA,
Capitolul 6. Concluzii finale. Reflect ideile sateli ii IKONOS i QuickBird.
aprofundate în întreaga lucrare, exprimând Capitolul 6. Surse de date i prelucr ri preli-
esen a studiului efectuat. minare. Au fost prezentate elemente pri-
Capitolul 7. Bibliografie. vind achizi ia datelor spa iale i descrip-
- 67 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
tive, gestiunea, manipularea i analiza da- zentate elemente privind problemele actuale
telor, rectificarea i ree antionarea imagi- i tendin ele GIS la modul general i apoi în
nilor satelitare, geocodarea datelor sate- leg tur cu cadastrul general i cadastrul
litare, modelarea numeric a terenului. imobiliar-edilitar.
Capitolul 7. Stabilirea legendei preliminare. S- Capitolul 3. Contribu ii proprii – GIS pentru
a eviden iat importan a clasific rii obi- monumente istorice. În cadrul capitolului s-
ectelor i modul în care aceasta se poate a pornit de la fazele de definire cerin e,
realiza. componente pân la cea opera ional .
Capitolul 8. Preg tirea datelor cartografice i Concluzii extrase din cele ale autorului. Con-
a imaginilor LANDSAT pentru Republica tribu iile proprii din cadrul tezei de doc-
Moldova. Au fost incluse elemente privind torat sunt urm toarele:
procesarea h ilor scanate i ortorectifi- proiectarea i realizarea unui sistem informa-
carea imaginilor Landsat pentru Republica tic geografic pentru monumente istorice;
Moldova. realizarea Fi ei monumentului istoric prin
Capitolul 9. Posibilit i de utilizare a bazei de adaptarea Fi ei corpului de proprietate pre-
date LCCS pentru monitorizarea dezastre- zut în Normele tehnice pentru introdu-
lor naturale. S-au identificat principalele cerea cadastrului general;
modalit i de exploatare a bazei de date realizarea fi ei intitulate Date specifice ca-
create în scopul mai sus men ionat. dastrului monumentelor istorice prin extin-
Concluzii extrase din cele ale autorului. S-a derea Fi ei bunului imobil, sec iunea 5 –
prezentat pe larg o solu ie optimizat de date despre cl diri i anexe, prev zut în
corectare a limitelor poligoanelor situate metodologia privind executarea lucr rilor
pe frontier conceput în cadrul aplica iei de introducere a cadastrului imobiliar în
i validat drept contribu ie tehnic localit i;
personal în aceast lucrare. Aplica ia a proiectarea i realizarea unei baze de date
fost impus de inconsisten a datelor spa iale multi-rezolu ie pe trei niveluri: niv-
referitoare la grani a rii, fiind rezolvat o el na ional, nivel zonal i nivel monument;
problem imposibil de realizat printr-o introducerea în cadrul nivelului na ional al
abordare de tipul poligon cu poligon. bazei de date multi-rezolu ie de elemente
tehnice de cadastru privind loca ia i ele-
Contribu ii la implementarea mente juridice de cadastru privind propri-
etarul;
sistemelor informa ionale geografice introducerea în cadrul nivelului zonal al bazei
în administrarea resurselor urbane de date multi-rezolu ie de elemente tehnice
pe baza cadastrului imobiliar de cadastru privind localizarea, suprafa a,
edilitar num rul cadastral, elemente calitative de ca-
20 ianuarie 2006, UTCB dastru (starea general a construc iei, starea
elementelor monumentului) i elemente ju-
Autor: Florian Petrescu ridice de cadastru privind proprietarul i
matematician, ef lucr ri la Universitatea
Tehnic de Construc ii Bucure ti,
situa ia juridic ;
florianp@utcb.ro introducerea în cadrul nivelului monument al
Conduc tor tiin ific: bazei de date multi-rezolu ie de elemente
prof. univ. dr. ing. Gheorghe T mâioag tehnice de cadastru – localizarea în cadrul
monumentului printr-un sistem de coordo-
Teza de doctorat a fost structurat pe 3 nate i elemente calitative de cadastru – sta-
capitole, dup cum urmeaz : rea monumentului i starea componentelor
Capitolul 1. Introducere. S-au abordat con- sale artistice;
ceptele fundamentale GIS i rolul datelor definirea, evaluarea i implementarea com-
spa iale într-un GIS urban. ponentelor sistemului pentru nivel monu-
Capitolul 2. Stadiul cunoa terii. Au fost pre-
- 68 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
ment i anume: baza grafic , componenta cadrul tezei s-au urm rit dou obiective
tematic i componenta descriptiv ; importante i anume justificarea nevoii
realizarea documenta iei grafice a lucr rilor adopt rii în ara noastr a unui nou sistem
de conservare-restaurare pe baza interog - na ional geodezic de referin geocentric
rilor efectuate asupra nivelului monument al (datum geocentric) i realizarea unui mo-
bazei de date spa iale multi-rezolu ie. del de transformare a coordonatelor dintr-
un datum în altul, propus ca standard
Contribu ii privind transform rile na ional, bazat pe un grid de transformare
care înglobeaz modelul de distorsiune a
de coordonate determinate în datelor. Studiul comparativ al diferitelor
sisteme geodezice eterogene metodologii de transformare a coordona-
9 martie 2006, UTCB telor a condus la elaborarea i realizarea
Autor: Neculai Avramiuc unui program performant de transformare a
inginer datelor geodezice fundamentale de refe-
Conduc tor tiin ific: rin , care respect patru cerin e impor-
prof. univ. dr. ing. Petre Iuliu Dragomir tante, i anume: simplitatea, eficien a,
unicitatea i rigoarea. Precizia de 10-15 cm
Teza de doctorat a fost structurat pe 5 rezultat prin interpolarea coordonatelor
capitole, dup cum urmeaz : din gridul de distorsiuni este suficient de
Capitolul 1. Sisteme de referin globale i lo- bun pentru cele mai multe aplica ii
cale. Datele geodezice fundamentale de re- topografice i cadastrale i satisface
ferin . S-au prezentat principalele sisteme exigen ele comunit ii de hart i GIS/LIS.
de referin globale i re elele de referin
asociate, din perspectiva necesit ii adopt - Contribu ii privind recunoa terea
rii unor datumuri globale i na ionale.
formelor prin interpretarea
Capitolul 2. Aspecte actuale privind adoptarea
unor noi datumuri geodezice i transfor- automat a imaginilor digitale
rile de coordonate specifice. S-au studiat 20 martie 2006, UTCB
abord rile existente în domeniu, în ri Autor: Gheorghe Virgil Lucanu
avansate cu tradi ie i dezvolt ri importante. cercet tor tiin ific, Agen ia de Cercetare pentru
Capitolul 3. Op iuni pentru transformarea da- Tehnic i Tehnologii Militare
telor spa iale. Acest capitol constituie par- Conduc tor tiin ific:
tea teoretic cea mai important din prof. univ. dr. ing. Lucian Turdeanu
lucrare, cu contribu ii legate de transfor-
ri i modelare. Teza de doctorat a fost structurat pe 5
Capitolul 4. Gridul de transformare. S-au pre- capitole, dup cum urmeaz :
zentat abord ri diferite privind re eaua de Capitolul 1. Introducere. S-a descris succint
puncte care se utilizeaz pentru interpolare. modul in care interpretarea contribuie la
Ca probleme principale s-au descris modul cre terea productivit ii realiz rii docu-
de spa iere a gridului, testarea gridului de mentelor cartografice, cu accent pe meto-
transformare i integrarea gridurilor. dele de recunoa tere automat a formelor,
Capitolul 5. Studiu de caz. S-a creat un pro- în scopul realiz rii unor baze de date
gram de transformare a datelor geodezice cartografice complexe.
fundamentale de referin , prezentându-se Capitolul 2. Stadiul actual privind metodele de
algoritmul de transformare, interfa a utili- recunoa tere automat a formelor. S-a
zatorului i operarea în program, datele de studiat din punct de vedere al evolu iei
intrare, respectiv de ie ire i un studiu recunoa terea formelor pe diferite tipuri de
asupra rezultatelor, fiind puse în eviden imagini, f cându-se o prezentare a
contribu iile proprii ale autorului. contextului actual al domeniului.
Concluzii extrase din cele ale autorului. În Capitolul 3. Date cartografice numerice. S-au
amintit principalele tipuri de date cartogra-
- 69 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
- 70 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
IN MEMORIAM
devenit urma ul profesorului Höpcke la catedra
Prof.univ.em. Dr.Ing. Habil. dr. h.c.mult. „Allgemeine Vermessungskunde“ i numit în
HANS PELZER func ia Director al Geodätische Institut, pozi ie
pe care a de inut-o pân în anul 2004, când a
fost numit profesor emerit.
Lucr rile tiin ifice ale lui Hans Pelzer
acoper întregul spectru al tiin ei m sur torilor
terestre, topografiei inginere ti i geodeziei, pre-
cum i cel al calculelor de compensare i statis-
tic . Punctul central l-au constituit re elele geo-
dezice pentru m sur torile inginere ti i na io-
nale, materializate prin dou volume dedicate
studiilor de contact organizate la Universitatea
din Hanovra, pentru care Hans Pelzer a semnat
ca editor i la care a contribuit cu capitole fun-
damentale. Concludent pentru interesul larg i
conexiunea integrativ a subdomeniilor a fost
Geodezia a pierdut prin prof.univ.em. desigur i contribu ia profesorilor i: prof.
dr.ing. habil. dr. h.c. mult. Hans Pelzer, decedat Ochsenhirt de la coala de Inginerie Essen, prof.
pe 20 aprilie 2006 în vârst de 70 de ani, un re- Wolf de la Universitatea Bonn, precum i prof.
marcabil om de tiin i un profesor universitar Gerke de la T.U. Braunschweig, conduc torul
deosebit. lucr rii sale de doctorat i a celei de habilitatare.
Hans Pelzer s-a n scut pe 20 ianuarie În culmea crea iei sale Hans Pelzer a
1936 la Velbern în jude ul Mettmann din RFG. dezvoltat i consacrat GIH ca una din primele
Dup preg tirea sa ca tehnician în domeniul adrese ale Geodeziei. Lucr rile de cercetare i
sur torilor terestre (1951-1954), a studiat în proiectele inginere ti foarte variate care au fost
perioada 1955-1957 la coala de Inginerie ini iate i realizate de domnia sa, în special în
Essen (ast zi Fachhochschule) specializarea cadrul SFB 149 „ Metode de m surare i proce-
sur tori Terestre. În 1958 a început studiile duri de teledetec ie în zone costiere i marine“,
universitare geodezice la Universitatea din continuate de multe ori cu abord ri interdisci-
Bonn, pe care le finalizeaz prin examenul de plinare strâns legate de practica geodezic , au
diplom în 1962. În perioada 1962 pân în 1972 fost concludente i s-au constituit în semnale
el lucreaz mai întâi ca asistent i apoi în calita- clare spre exterior asupra activit ii sale angaja-
te de consilier academic la Institutul pentru M - te i orientate. Sub îndrumarea sa au ap rut nu-
sur tori Terestre de la T.U. Braunschweig. meroase teze de doctorat, unele realizate de cer-
Tezei sale de doctorat intitulat „Studiul cet tori str ini, pentru care îndrumarea de la
preciziei în re elele de trilatera ie m surate prin GIH a constituit un pas hot râtor în carier . Nu
unde electromagnetice“ pe care o sus ine în trebuie uitate nici simpozioanele, studiile de
1969 i-a urmat lucrarea de habilitare „Analiza contact i seminariile tiin ifice organizate de
sur torilor geodezice de deforma ie“ în domnia sa la Hanovra.
1971, care a constituit o cotitur hot râtoare i o Ca profesor universitar Hans Pelzer era
lucrare de referin , în care analiza m sur tori- deosebit de iubit i apreciat, fiindc reu ea s
lor geodezice de deforma ie a fost demonstrat impun conceptul colii hanovrene – legarea
stohastic riguros. În acela i an, Hans Pelzer a rigurozit ii teoretice de o riguroas orientare
fost numit profesor pentru „Tehnica m sur tori- practic – tr it de el însu i i transmis mai
lor geodezice“ la Geodätische Institut (GIH) al departe studen ilor s i.
Universit ii din Hanovra. Aici, în anul 1977, a Realiz rile sale erau clare i reprezentati-
- 71 -
Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru