Plan de Mobilitate Bru0103ila - Faza II - 26!01!2015

Titlul lucrarii:
PLAN STRATEGIC DE MOBILITATE URBAN - MUNICIPIUL BRILA
ETAPA II- CONCEPT STRATEGIC SI SCENARII DE

DEZVOLTARE A MOBILITATII URBANE IN BRAILA
Beneficiar:
PRIMARIA Mun. Brila - Consiliul Local Brila
Adresa:Piata Independenei nr.1, 810210, Brila
Tel.+4 0239 69 49 07; Fax: + 4 0239 69 23 94
www.primariaBrila.ro
Proiectant General:
Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu- Bucureti
Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiz i Consulting
Adresa:Str. Academiei 18-20, 010014, Bucureti, Romnia
Tel: +40 21 307 71 12; Fax: +40 21 307 71 09
www.uauim.ro
Subproiectani de specialitate:
s.c. URBAN TRAFIC s.r.l. Bucureti
s.c. ENVISO s.r.l. Bucureti
s.c. MKBT Habitat s.r.l. Bucureti
Proiect nr.
30475/2014
ef Proiect:
dr.arh. urb. Angelica STAN
Director marketing UAUIM-CCPEC:
ec. Dana RACU
Data: ianuarie 2015
PLAN STRATEIGIC DE MOBILITATE URBANA - Mun. Brila
Colectiv de elaborare:
Coordonare :
U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C.
Conf. Dr. Arh. Urb. Angelica STAN
Stud. Urb. Master Mobilitate Catalin Oncescu

Stud. Urb. Master ADTR Laura Ferastrau
Stud. Urb. Master ADTR Ioana Nenciu
Stud. Urb. Master ADTR Monica Patraschioiu
Proiectani de specialitate :
s.c. URBAN TRAFIC s.r.l. Bucureti
Ing. Eugen Ionescu
Ing. Adrian Valcan
s.c. MKBT Habitat s.r.l. Bucureti
Asist.Dr.Urb. Mihai Alexandru
Ing. Mihai Sercaianu
Asist. Dr. Arh. Catalina Ionita
s.c. ENVISO s.r.l. Bucureti
Ing. Constantin Stan
Asist.Dr.Urb. Octavia Stepan
Consultant de specialitate:
Conf. Dr. Arh. Mihaela Negulescu
cuprins
1.
2.
INTRODUCERE ......................................................................................................................... 7
CONTEXTUL PLANIFICRII MOBILITII PENTRU MUNICIPIUL BRILA ..................................... 9
2.1. CONTEXTUL STRATEGIC LA NIVEL EUROPEAN I NAIONAL..................................................................... 9
2.1.1.
Strategia Europa 2020 ................................................................................................... 9
2.1.2.
Alte documente strategice europene .............................................................................. 10
2.1.3.
Corelare cu Master Planul General de Transport Naional ............................................ 12
2.2.
3.
CONTEXTUL STRATEGIC JUDEEAN, PERIURBAN I REGIONAL ............................................................... 14
2.2.1.
PATZ PeriurbanBrila ...................................................................................................... 14
2.2.2.
Zona periurban Brila.................................................................................................... 18
DETERMINANTE DE ORDIN STRATEGIC LOCAL N PLANUL MOBILITII BRILEI ......................21

3.1. MASTERPLANUL DE DEZVOLTARE URBAN AFERENT PUG BRILA ....................................................... 21
3.1.1.
Viziune - Brila 2O22 corelarea PSUM cu viziunea de dezvoltare a municipiului Brila,
aferent masterplanului ntocmit n relaie cu Planul Urbanistic General .................................... 22

3.1.2.
Determinante directe n planul mobilitii ...................................................................... 24
3.1.3.
POLITICA 1 : OPTIMIZAREA
ACCESIBILITII, CONECTIVITII I REMODELAREA
DURABIL A MOBILITII .............................................................................................................. 25
4.
5.
3.2.
CONCLUZII ALE ETAPEI ANTERIOARE SI PREMISE DE ABORDARE ............................................................ 27
3.3.
METODOLOGIA ELABORARII I DEMERS ........................................................................................... 31
3.4.
LIMITRI I CONSTRNGERI ........................................................................................................... 33
DETERMINANTE DE ORDIN SOCIO-ECONOMIC N PLANUL MOBILITII BRILEI .....................34

VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A MOBILITII URBANE N MUN. BRILA .....................................39
5.1. CONCEPTUL DEZVOLTARII MOBILITATII URBANE IN BRAILA .................................................................. 39
A.
ECHILIBRUL MODURILOR DE DEPLASARE >> UN AER MAI CURAT ............................................... 39
B.
ECHILIBRUL DEPLASARILOR LA NIVELUL ORASULUI >> UN ORAS MAI PUTIN AGLOMERAT ................ 40
C.
ECHILIBRUL CONECTIVITATII SI INTERMODALITATII >> UN ORAS MAI ACCESIBIL ............................ 41
5.2.
MODELUL DEZVOLTARII MOBILITATII URBANE IN BRAILA .................................................................... 41
6. OBIECTIVE, DIRECTII DE ACTIUNE, PROGRAME SI PROIECTE DE DEZVOLTARE A MOBILITATII

DURABILE .....................................................................................................................................43
6.1. OBIECTIVUL STRATEGIC OB01: MOBILITATE URBAN ECHITABIL I SIGUR ............................. 43
Direcia de aciune D01-1. Creterea accesibilitii la nivel intra-urban ....................................... 43
P01-1-1. Oraul distanelor scurte ................................................................................................. 43
P01-1-2. Oraul accesibil pentru toi ............................................................................................. 43
Direcia de aciune D01-2. Concilierea i echilibrarea modurilor de deplasare ............................. 44
P01-2-1.Descurajarea auto-mobilitii .......................................................................................... 44
3
P01-2-2. Dezvoltarea cu prioritate a transportului in comun si a deplasrilor nemotorizate ....... 45

P01-2-3. Dezvoltarea inter modalitii si punctelor de inter-schimb ............................................. 45
Direcia de aciune D01-3. Creterea siguranei deplasrilor ........................................................ 46
P01-3-1. Reducerea vitezei de deplasare a autovehiculelor .......................................................... 46
P0-3-2. Creterea securitii pietonilor i biciclitilor..................................................................... 46
6.2.
OBIECTIVUL STRATEGIC OB02: MOBILITATE URBAN DURABIL I PRIETENOAS CU MEDIUL.. 48
Direcia de aciune D02-1. Reducerea poluarii datorate traficului rutier ...................................... 48

P02-1-1. Dezvoltarea transportului in comun ................................................................................ 48
P02-1-2. Reducerea numarului de autovehicule in miscare la ore de varf .................................... 49
P02-1-3. Dezvoltarea mijloacelor de deplasare nemotorizate ...................................................... 49
P02-2-4. Managementul zgomotului datorat traficului rutier si feroviar...................................... 50
6.3.
OBIECTIVUL STRATEGIC OB03: MOBILITATE URBANA ACTIVA SI EFICIENTA ........................................... 50
Direcia de aciune D03-1.Reducerea timpilor pierdui n trafic .................................................... 50

P03-1-1. Eficientizarea managemetului traficului ......................................................................... 50
P03-1-2. Imbunatatirea infrastructurii stradale ............................................................................ 51
Directia de actiune: D03-2. Ameliorarea articulrii cu zona periurban ....................................... 51
P03-2-1. Conectivitate sporit cu teritoriul periurban ................................................................... 51
Directia de actiune: D03-3.Corelarea cu dezvoltarea urban........................................................ 52
P03-3-1. Program de noduri intermodale ...................................................................................... 52
P03-3-2.Sustinerea si ntarirea centralitatilorurbane .................................................................... 53
Directia de actiune: D03-4. Corelarea dintre interesul public si cel privat in gestiunea mobilitii
urbane ............................................................................................................................................ 53
P03-4-1. mbuntirea si managementul ofertei de parcri publice .......................................... 53
P03-4-2. Armonizarea activitii TC public BRAICAR cu cea a operatorilor privai de TC (maxitaxi) .............................................................................................................................................. 54
P03-3-3. Armonizarea activitilor principalilor ageni economici, a transportui de marf i a
livrrilor cu sistemul de transport i mobilitate ............................................................................. 54
6.4.
OBIECTIVUL STRATEGIC OB04: MOBILITATE URBANA GESTIONATA INTEGRAT ........................... 55
Direcia de aciune D04-1. Managementul comunicarii si promovarii mobilitatii urbane durabile

....................................................................................................................................................... 55
P02-2-4. Educarea cetatenilor in vederea adoptarii unei mobilitati durabile ............................... 55
P04-1-2. Pregatirea administratiei publice pentru implementarea PMUD ................................... 56
P04-1-3. Marketing-ul oportunitilor oferite de ora pentru deplasarile nemotorizate/
nepoluante ..................................................................................................................................... 56
4
Direcia de aciune D04-2. Managementul integrat al PUG si Planurilor de Mobilitate ............... 57

P04-2-1.Corelarea permanenta a reglementarilor urbanistice si a efectelor lor in plan spatialfunctional cu aspectele de trafic .................................................................................................... 57
Direcia de aciune D04-3. Eficientizarea monitorizrii i implementrii planurilor de modelare a
mobilitii durabile (PMUD) ........................................................................................................... 57
P04-3-1. Dezvoltarea unui sistem de monitorizare permanenta a traficului rutier ....................... 57
P04-3-2. Corelarea tuturor datelor legate de mobilitate si dezvoltare urbana ............................. 58
P04-3-3. Pregtirea cadrului strategic si operaional de implementare a Planurilor de mobilitate
urbana durabila ............................................................................................................................. 58
Direcia de aciuneD04-4. Bugetarea corespunztoare a domeniului mobilitii urbane durabile
....................................................................................................................................................... 58
P04-4-1. Corelarea financiara dintre politicile de dezvoltare urbana, politicile economice, de
protecie a mediului si cele de mobilitate ..................................................................................... 58
P04-4-2. Echilibrarea bugetelor alocate mobilitii intre diferitele domenii ale acesteia ............. 58
6.4.1.
7.
Beneficii ale programelor si proiectelor propuse ............................................................ 59
SCENARII ALTERNATIVE DE DEZVOLTARE A MOBILITATII URBANE ..........................................61

7.1. SCENARIUL IF NOT( SAU "DO NOTHING") ................................................................................ 63
7.2.
SCENARIUL REALIST - PESIMIST (DO MINIMUM) ............................................................................ 65
7.3.
SCENARIUL REALIST- OPTIMIST (DO SOMETHING) .......................................................................... 69
7.4.
SCENARIUL OPTIMIST + ( DO SOMETHING MORE) .......................................................................... 73
7.5.
REZULTATELE PROGNOZEI DE TRANSPORT SI DE TRAFIC, PENTRU TRANSPORTUL CU AUTOTURISMELE, IN CAZUL
SCENARIULUI PESIMIST- PENTRU VARFUL DE DIMINEATA AM. ........................................................................ 78
8. PLANURI PRELIMINARE DE ORGANIZARE A MOBILITATII URBANE IN BRAILA- IN VARIANTA

SCENARIULUI OPTIMIST-REALIST CORELAT CU PUG.......................................................................81
9. CONCLUZII SI RECOMANDARI IN CONTINUARE .......................................................................84
Lista figurilor:
Figura 1 ...................................................................................................................................... 17
Figura 2 ...................................................................................................................................... 17
Figura 3 ...................................................................................................................................... 18
Figura 4 Extras din Strategia de dezvoltare a teritoriului de Nord al Periurbanului Mun.
Braila si Regulamentul - Cadru de Urbanism pentru acest teritoriu - sef proiect dr.arh.
Catalin Sarbu, 2011, ................................................................................................................... 20
Figura 5 Schema privind relationarea dintre cei 4 piloni ai Strategiei de dezvoltare propusa
prin PUG Braila si Obiectivele Strategice ale Planului Strategic de Mobilitate Urbana a
Brailei, sursa: Stan, A. ................................................................................................................ 22
Figura 6 ...................................................................................................................................... 24
Figura 7. Schema metodologica a Planului Strategic de Mobilitate Urbana, sursa: Stan, A...... 32
Figura 8 ...................................................................................................................................... 35
Figura 9 ...................................................................................................................................... 36
Figura 10 Model simplificat al mobilitatii urbane durabile in Mun. Braila, in concordanta cu
propunerile PUG, pe termen lung ............................................................................................... 42
1. Introducere
Oraele, locuri privilegiate ale dezvoltrii economice, sociale i culturale, trebuie nelese
prin potenialul pe care l dein pentru interaciune i schimb, potenial care, corect valorificat,
conduce la dezvoltare i la amplificarea atractivitii. Acest potenial nu poate fi ns corect
valorificat dect atunci cnd el poate fi accesat, atunci cnd oraul este accesibil.
Accesibilitatea oricrui ora, i deci i a municipiului Brila, poate fi discutat pe mai multe
paliere:
-
nivelul regional/judeean
nivelul intra-urban
Pentru Brila, plasarea geografic, dei favorabil ca poziionare n estul rii, este puternic
afectat de o anumit periferializare, identificat n prima etap a studiului prin nivelul sczut
al deplasrilor i al navetismului, innd potenialul de interaciune menionat mai sus - la
un nivel sczut: interaciunea agenilor economici, schimburile de mrfuri i de informaie,
schimburile culturaleetc. sunt mult sub posibilitile Brilei, ora poziionat la Dunre cu un
potenial intermodal semnificativ. Consecina acestei slabe accesibiliti este n mod evident
o relativ izolare i o centralitate latent per ansamblu.
Cel de-al doilea nivel al accesibilitii este cel intra-urban, acolo unde lipsa preocuprii
pentru dezvoltarea pe termen lung a oraului atrage investiii diversificate fr a corela
plasarea lor cu posibilitile de dezvoltare i de funcionare a oraului, unul din efectele cele
mai grave fiind utilizarea ineficient a infrastructurii oraului cu efecte asupra timpilor de
deplasare crescui pierdui n trafic, asupra calitii parametrilor de mediu, n fine asupra
bunstrii populaiei prin afectarea confortului zilnic.
Aa cum a fost constatat n analizele efectuate n Planul Urbanistic General i n etapa I a
prezentului plan strategic de mobilitate, o serie de tendine recente de dezvoltare a Brilei
ofer o imagine util pentru planificarea mobilitii:
-
dei Brila este un ora relativ compact, fenomenul urbanizrii recente
produce un raport inegal ntre suprafaa construit a oraului din ce n ce mai

extins i numrul de locuitori densitate din ce n ce mai mic spre periferie.
Consecina este o alungire a deplasrilor la nivelul municipiului i la nivelul ariei de
influen a Brilei i imposibilitatea implementrii pe viitor a unui sistem de transport
public;
fenomenul de extindere a atras dup sine i o anumit dispersie a funciunilor
de proximitate, slab reprezentat ns, dar cu efecte asupra esuturilor existente care
devin n unele cazuri deficitare. Efectul este naterea unor noi tipare de deplasare;
-
dei Brila este un ora bine centrat pe zona sa istoric, creterea recent a
oraului ncurajat i de o serie de centre comerciale periferice produce un fenomen

de diluare a structurii urbane, determinnd astfel o ineficien a deplasrilor i implicit
a tramei stradale existente;
-
dei reeaua stradal are o coeren net superioar oraelor romneti ea
este subdimensionat ntr-o serie de puncte, n special la orele de vrf i de cele mai
multe ori optimitaz exclusiv pentru traficul auto;
-
dominana autovehiculului ca mod de transport are efecte vizibile nu numai
asupra aciunilor din partea admnistraiei, dar i, mai ales asupra spaiului public,
colonizat prin parcri improvizate n detrimentul pietonilor i al unor amenajri care
pot crete calitatea peisager a arterelor brilene;
-
dei infrastructura de transport n comun este satisfctor dezvoltat, oferta
de transport public este nc discret cu lipsuri n deservire n zona periferic -,

imaginea care i este asociat este una n general negativ i cu o serie de
incoerene cauzate de reeaua de maxi-taxi;
Problemelor, pariale, sintetizate mai sus li se adaug i lipsa unui cadru strategic.
n concluzie, statutului periferic descris la nceput avnd ca efect o accesibilitate
regional sczut,
precum i accesibilitii intra-urbane care este puternic afectat de o dezvoltare necorelat
cu comportamentul de mobilitate, se impune o atitudine pro-activ la nivel regional precum i
o corelare strns ntre dezvoltarea urban i dezvoltarea mobilitii la nivel intra-urban n
care mobilitatea nu este o simpl utilizare a infrastructurii ci un vector de sporire a calitii
vieii.
n condiiile n care mobilitatea devine un factor esenial al dezvoltrii oraelor mai mult ca
niciodat - prezentul plan strategic de mobilitate pornete de la asocierea intim ntre
conceperea mobilitii i calitatea vieii.
2. Contextul planificrii mobilitii pentru municipiul

Brila
2.1. Contextul strategic la nivel european i naional

2.1.1. Strategia Europa 2020
Strategia cunoscut sub numele de Europa 2020 are la baz comunicarea
lansat la 3 martie 2010 de ctre Comisia European i intitulat EUROPA 2020 O
strategie european pentru cretere inteligent, durabil i favorabil incluziunii. Scopul
general al strategiei este acela de a ghida economia Uniunii Europenen urmtorul deceniu,
printr-o abordare tematic unitar a reformelor n plan economic i social, concentrat pe un
numr de 3 prioriti reprezentativecare definesc viziunea UEasupra economiei sociale de
pia pentru secolul XXI, viznd:
a) creterea inteligent, prin dezvoltarea unei economii bazate pecunoatere i inovare;
b) creterea durabil, prin promovarea unei economii mai eficiente, maiecologice i mai
competitive;
c) creterea favorabil incluziunii prin promovarea unei economii cu ungrad nalt de
ocupare a forei de munc care s asigure coeziuneasocial i teritorial.
Concluziile Planului de Aciune pentru Mobilitatea Urban din data de 24 iunie 2010
afirm c, Consiliul Uniunii Europene susine dezvoltarea Planurilor de Mobilitate Urban
Durabil pentru orae i zone metropolitane [...] i ncurajeaz dezvoltarea stimulentelor de
tipul
expertizelor
schimbului
de
informaii,
pentru
crearea
unor
astfel
de
planuri.Propunerile Comisiei Europene evidentiaza o mai mare importanta acordata

dimensiunii teritoriale si urmaresc stimularea politicilor urbane integrate pentru a intensifica
dezvoltarea urbana durabila n vederea consolidarii rolului oraselor n contextul politicii de
coeziune.
Sunt
prezentate
mai
jos principalele
propuneri n
acest
sens1.
Patru dintre obiectivele tematice, care vor fi sprijinite din fondurile CSC n vederea
contribuirii la strategia Europa 2020 pentru o cretere inteligent, durabil i favorabil
incluziunii, conin prioriti corespunztoare de investiii specifice zonelor urbane (enumerate
la articolul 5 din propunerea de regulament privind FEDR). Este recomandat ca oraele s
combine aciunile sprijinite n cadrul prioritilor sectoriale de investiii specifice zonelor
urbane (s promoveze strategii pentru emisii sczute de dioxid de carbon n zonele urbane,
http://www.mdrap.ro/dezvoltare-teritoriala/dimensiunea-teritoriala-2014-2020-
s mbunteasc mediul urban, s promoveze mobilitatea urban durabil, precum i

incluziunea social prin sprijinirea regenerrii fizice i economice a zonelor urbane
defavorizate) i s le ncorporeze n strategia integrat de dezvoltare urban a oraului n
vederea
punerii
aplicare
a principiului dezvoltrii urbane integrate [articolul 7 alineatul (1) din propunerea de

regulament privind FEDR]2.
2.1.2. Alte documente strategice europene

Un alt document strategic important la nivel european este Carta Alb a
Transporturilor Foaie de Parcurs pentru un Spaiu European Unic al Transporturilor Ctre
un sistem de transport competitiv i eficient din punct de vedere al resurselor, emis n
martie 2011 de catre Comisia European. Este propus posibilitatea transformrii Planurilor
de Mobilitate Durabil ntr-un proces de elaborare obligatoriu pentru orae de o anumit
dimensiune, n conformitate cu standardele naionale bazate pe liniile directoare ale UE. De
asemenea, se sugereaz ntrirea legturiidintre dezvoltarea regional, fondurile de
coeziune i orae /regiuni care au prezentat un certificat de Audit al Performanei i
Durabilitii Mobilitii Urbane. n cele din urm, Carta Alb a Transporturilor propune spre
examinare posibilitatea unui cadru-suport european pentru o implementare progresiv a
Planurilor de Mobilitate Urban n oraele europene.
Sunt precizate in acest document si urmatoarele iniiative- aciuni grupate n cteva
categorii:
o
Un Sistem de Mobilitate eficient i integrat
Un spaiu european unic al transporturilor
Promovarea locurilor i condiiilor de munc de calitate
Transport sigur
Calitate i fiabilitate a serviciilor
Inovare pentru viitor: Tehnologie i comportament
O strategie european de cercetare, inovare i implementare n domeniul

transporturilor
Promovarea unui comportament mai sustenabil
Mobilitate urban integrat
Infrastructur modern i finanare inteligent
Infrastructura de transport: coeziune teritorial i cretere economic
http://www.mdrap.ro/dezvoltare-teritoriala/dimensiunea-teritoriala-2014-2020-
10
Un cadru de finanare coerent
Stabilirea preurilor corecte i evitarea distorsiunilor
Dimensiunea extern: aceasta se refer predominant la aciuni la nivelul UE fa de

aciunile
la nivel naional.
o
Strategia UE pentru regiunea Dunrii
innd cont de faptul c Brila este riveran Dunrii, fiind aadar amplasat pe axa TE3-T nr.
18, prioritile sale de dezvoltare se plaseaz n contextul regiunii Dunrene n cadrul creia
este situat. n acest sens, documentul strategic european cel mai nou si relevant pentru
dezvoltarea regional a zonei Dunrene este Strategia UE pentru Regiunea Dunrii.
Strategia Dunrii este o strategie intern a Uniunii Europene la care sunt invitate s participe
si statele tere riverane, intre care i Romnia. Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt:
conectivitatea (transport intermodal, cultur i turism, reele de energie),
protecia
mediului
(managementul
resurselor
de
ap,
protecia
biodiversitii
managementul riscurilor), creterea prosperitii regiunii Dunrii (educaie, cercetare,

competitivitate),
mbuntirea sistemului de guvernare (capacitate instituional i securitate intern).
Relevana documentului european pentru PSMU Brila provine att din aceste 4 principii
enunate anterior la care strategia de abordare a PUG a aderat deja n mod public, ct i din
sistemul operaional i instituional care va decurge din aceast strategie i care va influena
pozitiv implementarea PUG Brila.
n suita documentelor care conin precizri fie de ordin general, fie cu referire
concret la Planurile de mobilitate, amintim i :
-
Carta verde pentru Transportul Urban European (Green Paper on European Urban
Transport), EC 2007, EP 2008.
o
http://ec.europa.eu/transport/clean/green_paper_urban_transport/doc/2007_09_25_gp_urban_
mobility_ro.pdf
Planul European pentru Mobilitate Urbana (European Plan for Urban Mobility 20092012),
EC
2009.http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/urban_mobility/doc/apum_state_of_play.pdf
-
European
Action
Plan
for
Freight
Transport
Logistics
2007.http://ec.europa.eu/transport/logistics/freight_logistics_action_plan/doc/action_plan/2007_com_lo
gistics_action_plan_en.pdf
Directive 2010/40/EU - on the framework for the deployment of Intelligent Transport

Systems (ITS) in the field of road transport and for interfaces with other modes of
transport, EP and the Council of European Union, 2010, Government Decision No.
835/2011.
11
European Strategy for safety roads 2020 Towards a European road safety area:
policy
orientations
on
road
safety
2011-2020,
EC
2010.http://ec.europa.eu/transport/road_safety/pdf/com_20072010_en.pdf
2.1.3.
Corelare cu Master Planul General de Transport Naional
Master PlanulGeneral de Transport Naional analizeaz obiectivele majore ale sistemului

naional de transport, constituind un instrument strategic de planificare a interveniilor majore
(proiecte i alte aciuni) ce sunt semnificative pentru obiectivele de transport la scar
naional. Acest lucru implic faptul c o serie de intervenii la scar redus nu fac obiectul
Master Planului, ceea ce nu nseamn c aceste intervenii nu pot i nu trebuie s fie
promovate i finanate de ctre Ministerul Transporturilor, ci faptul c Master Planul nu este
un instrument adecvat pentru planificarea acestora, aceste msuri urmnd s fac obiectul
unui proces distinct de definire, planificare i prioritizare.
Obiectivele-cheie stabilite n Caietul de Sarcini pentru Master Planul General de Transport
sunt legate de:
-
Eficiena Economic: sectorul transporturilor trebuie s contribuie la economia

naional iar beneficiile economice pe care le genereaz trebuie s depeasc
costurile;
Sustenabilitate: sistemul de transport trebuie s fie eficient din punct de vedere

energetic i s lase generaiilor viitoare un sistem viabil;
Siguran: sistemul de transport trebuie s fie unul sigur;
Dezvoltare economic: sistemul de transport trebuie s faciliteze dezvoltarea

economic naional;
Financiar: Master Planul trebuie s permit creterea gradului de absorbie a

fondurilor UE.
Amintim i Obiectivul strategic de mediu al Master Planului General de Transport Naional i

anume:
OM1: Dezvoltarea unei infrastructuri moderne de transport, cu luarea n considerare a
efectelor asupra mediului.
Obiectivele specifice de mediu ale MPGT sunt:
o
OM1-1 Promovarea proiectelor de investiii n transporturi care contribuie la

realizarea unui sistem de transport durabil, cu msuri de evitare i reducere a
efectelor adverse, cum sunt emisiile de poluani n atmosfer, poluarea fonic n
12
zonele urbane i, pe rutele cu circulaie intens, poluarea apelor i a solului datorat

surselor difuze, impactul asupra peisajului i patrimoniului cultural;
o
OM1-2 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser provenite din sectorul

transporturilor;
OM1-3 Protecia sntii populaiei prin mbuntirea condiiilor de mediu i

desiguran a transportului;
OM1-4 Reducerea impactului asupra biodiversitii cu asigurarea de msuri pentru

protecia i conservarea biodiversitii ct i asigurarea coerenei reelei naionale de
arii naturale protejate.
13
2.2. Contextul strategic judeean, periurban i regional

2.2.1. PATZ PeriurbanBrila3
In cadrul Obiectivului strategic 1 (Definirea, asumarea i promovarea rolurilor
teritoriale ale Zonei Periurbane Braila/ Sistemului Urban Braila Galati) Strategia de
deyvoltarea aferenta PATZ Periurbana Braila, precizeaza ca palier prioritar de
actiune, in contextul coridorului pan-european de transport VII Dunarea:
o
Crearea unui sistem multi - modal de transporturi
Cresterea conectivitatii aeriene la nivel European si intercontinental prin

dezvoltarea Aeroportului International Dunarea de Jos pe raza localitatii Vadeni,
din arealul periurban.
Cresterea conectivitatii rutiere la nivelul teritoriului national/regional/zonal prin

dezvoltarea unor infrastructuri majore de transport drum expres Braila Galati.
Cresterea si eficientizarea conectivitatii rutiere si feroviare, la nivel national prin

construirea podului peste Dunare, la Braila
Dezvoltarea mobilitatii la nivelul zonei periurbane prin crearea liniei de metrou

usor ce va facilita un transport usor, rapid si eficient la nivelul sistemului urban
Braila Galati.
Crearea unui nod intermodal in legatura cu infrastructurile majore de transport

necesare: transport aerian, rutier/feroviar, fluvial/maritim.
In cadrul acestei documentatii este explicitat Obiectivul strategic 4 Configurarea

sistemului inter-modal de infrastructura si servicii de transport aerian, rutier, feroviar
si fluvial Braila-Galati si sunt specificate o serie de programe si masuri:
Paliere de
implementare
Programe i msuri
Crearea unui sistem multimodal de transporturi bazat pe principiile durabilitatii,

inovarii si securitatii, capabil sa asigure legaturi rapide si eficiente cu pietele
General
internationale, valorificand pozitia geo-strategica deosebita a regiunii, cu

accent deosebit pentru racordarea optima a regiuni la sistemele teritoriale
invecinate pentru fluidizarea maxima a circulatiei bunurilor, persoanelor si
PATZ- Periurban Brila, proiectant Halcrow Romnia srl, 2011, www.halcrow.com/romania
14
informatiilor, asigurand un standard european al infrastructurilor

o
Crearea liniei de metrou usor ce va facilita un transport usor, rapid si eficient la

nivelul sistemului urban Braila Galati.
Construirea podului peste Dunare, la Braila
Autostrada Giugiulesti- Galati Braila Slobozia Calarasi (conf. PATN

sectiunea 1 Retele de Transport)
Drum expres sau cu 4 benzi:Targu Secuiesc Focsani Braila Tulcea ;

Braila Buzau; Ramnicu Sarat Harsova Constanta; Braila Galati-pentru
care exista studiu de fezabilitate
Realizarea unui nod intermodal de trasport - sustinut de diversitatea

posibilitatilor de transport existente si de perspectiva: transport rutier, transport
naval, transport CF, transport aerian.
Realizarea unei variante a traseului de drum pentru antrenarea in dezvoltarea

zonei si a teritoriilor din insula Mare a Brailei, precum si traversarea acesteia
pe directia vest-est cu pod peste Bratul Macin,
Realizarea a doua poduri rutiere si feroviare la sud de municipiul Braila cu

traversare peste bratul Navigabil al dunarii si peste Bratul Macin pe traseul
Infrastructura
rutiera
drumului expres
o
Construirea unui drum perimetral cursului Dunarii, care sa racordeze zona de

dezvoltare din nordul municipiului Braila la zona de interes turistic a Parcului
Natural Balta Mica a Brailei; realizarea unui traseu pentru biciclete care sa
insoteasca acest drum perimetral
Realizarea unei retele rutiere in nordul municipiului Braila, care sa relationeze

aeroportul propus cu drumul expres Braila-Galati, drumul expres BuzauBraila- Tulcea si drumul de centura al municipiului; reteaua de drumuri va fi
detaliata prin studii ulterioare si se va adapta intentiilor de dezvoltare
functionala din teritoriu. Configurarea acestui sistem de transport va fi
adaptata masurilor de ameliorare a conditiilor dificile de construire din cauza
restrictiilor hidrologice, astfel incat anumite sectiuni de drum vor avea si rol de
diguri.
Traseul drum expres Galati- Braila- Slobozia
Realizarea drumului de centura pentru Municipiul Braila si racordarea sa la

drumul expres Braila-Buzau si drumul expres Braila-Galati cu trecere peste
podul rutier spre Macin, precum si la traseul autostrazii.
Linia de cale ferata cu viteza pana la 160 km/h Galati Braila Faurei
Buzau reteaua TEN-F (conf. PATN sectiunea 1 Retele de Transport)
Infrastructura
Linie de cale ferata de interes local pe traseu nou - Braila - Macin - Isaccea Tulcea (conf. PATN sectiunea 1 Retele de Transport)
feroviara
o
Lucrare de arta pod rutier/feroviar la Braila (conf. PATN sectiunea 1 Retele de

Transport)
15
Traseu de metrou usor care asigure un transport public rapid si economic

pentru zona de dezvoltare propusa in nordul Municipiului Braila
Lucrari de amenajare a cailor navigabile, conform PATN Seciunea Cai

Navigabile: fluviul Dunarea pe sectorul Braila Ceatalul Ismailului, sectorul
Braila Ceatalul Ismailului si Ceatalul Sf. Gheorghe i sectorul Braila Cernavoda Calarasi
Lucrari de modernizare in punctele de traversare cu bacul si de acostare nave

de pasageri in portul Braila- Bac Smardan si Bac IMB;
Punct de trafic RO-RO nou in portul Braila;
Lucrari de modernizare in porturi existente pentru nave pasageri in portul

Braila;
Infrastructura
navigabila
Port turistic si debarcader Braila,
Regularizarea raului Siret, pentru a permite navigatia, in amonte de municipiile

Braila si Galati.
Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare, de la Calarasi km 375 - la

Braila km 175 (conf. Directiei Generale Transport Naval din cadrul M.T.I)
Sistem de supraveghere si control al traficului de nave pe Dunare (conf.

Directiei Generale Transport Naval din cadrul M.T.I)
Constructia danei din avalul Portului Braila, in cadrul cheului de marfuri,

finalizarea cheului vertical de 150 m i finalizarea frontului de acostare cu inca
150 m, pe structura deja existenta;
Dana de descarcare produse petroliere pentru reconversia pe carbune la

Chiscani la 12 km amonte de Braila.
Dezvoltarea si extinderea portului de ambarcatiuni de agrement, din zona

centrala a municipiului Braila
Infrastructura
Constructia unui aeroport international in zona Galati-Braila (conf. PATN

Sectiunea 1 Retele de transport)
aeriana
o
Crearea unui nou aeroport regional in zona Braila-Galati
Modernizarea infrastructurii rutiere care leaga zonele Braila-Galati cu

Dobrogea
Proiecte
prioritare pentru
Regiunea SudEst
Construirea podului peste Dunare in zona Braila Judetul Galati
Modernizarea infrastructurii de transport Galati Braila Buzau Bucuresti
Imbunatatirea conexiunii feroviare intre orasele capitale de judet din cadrul

Regiunii Sud-est
Imbunatatirea infrastructurii porturilor fluviale-maritime (Braila, Galati, Tulcea,

Sulina)
Dezvoltarea si modernizarea transportului public intre Braila si Galati
Transport public frecvent rapid si accesibil intre localitatile din Delta
Modernizarea infrastructurii de acces catre Autostrada A2 (Galati Braila-A2)
16
Figura 1
Figura 2
17
Figura 3
2.2.2. Zona periurban Brila

Strategia de dezvoltare a teritoriului de Nord al zonei periurbane a Municipiului Brila
s-a conturat ca urmare a concluziilor PATZ Periurban Braila si in intentia de a duce mai
departe scenariul de dezvoltare a sistemului urban Braila- Galati, detaliind asupra
18
posibilitatilor de mobilare urbanistica, peisagistica si tehnica a acestui teritoriu. Consideram

oportuna mentionarea acestor propuneri strategice, dat fiind ca ele se articuleaza peun
scenariu de dezvoltare a unor infrastructuri importante- rutiere, feroviare, portuare, aeriene
la nord de mun. Braila.
Viziunea aferenta acestui studiu pleaca de la constatarea ca, datorit barierelor
naturale (Dunrea i Siretul) Municipiul Braila (alturi de municipiul Galai), are n continuare
n mod firesc o dezvoltare predominant pe direcia vestic i sudic, tendin de dezvoltare
accentuat de conformarea geo-morfologic a terenului din aceast zon4. Punctul de
plecare n formularea acestei viziuni a fost acela c Brila i periurbanul su, ca i entitate
funcional i definitorie n structura sistemului urban Brila-Galai (singurul sistem definit
prin Legea 351/2001 PATN Seciunea a IV-a, Reeaua de localiti) reprezint a doua
aglomeraie urban din Romnia ca mrime (dupa Bucureti), iar prin amplasamentul
privilegiat la intersecia unor drumuri comerciale europene, cu potenial de revitalizare cnd
condiiile vor fi favorabile, reprezint o posibil Poart Estic a Uniunii Europene5.
Masurile propuse pentru atingerea vizunii prezentate mai sus vizeaza:
- reconfigurarea structurii reelei de localiti urbane a Judeului Brila
- creterea accesibilitii teritoriului la distane mari
- creterea accesibilitii teritoriului periurban
- amenajri hidrotehnice complexe
- dezvoltarea instituional, care s asigure un mecanism de administraie a sistemului
urban.
Dezvoltarea viitoare propus a Zonei Periurbane a Municipiului Brila presupune
creterea numrului locuitorilor n urmtorii cca 25 de ani de pn la 800000 locuitori, iar
ntr-un orizont de timp mai ndeprtat de peste 1,2 milioane. Creterea corespunztoare
numrului locurilor de munc care s suin aceast populaie se va asigura prin
dezvoltarea zonelor de activiti i a structurilor pentru locuire pentru populaia estimat mai
sus, pe teritoriul Brila Nord6.
Principalele obiective pe care se structureaz o posibil dezvoltare a Zonei Brila Nord se
sprijin pe trei mari principii de aciune, care definesc i domeniile de intervenie care stau la
baza propunerilor de natur spaial i urbanistic:
- asigurarea acesibilitii la nivel local, regional i internaional;
- asigurarea siguranei exploatrii teritoriului vizat;
Memoriu general in cadrul Strategia de dezvoltare a teritoriului de Nord al Periurbanului Mun. Braila si
Regulamentul - Cadru de Urbanism pentru acest teritoriu - sef proiect dr.arh. Catalin Sarbu, 2011, p.9
5
ibidem, p.9
ibidem, p.10
19
- valorificarea potenialului agricol al regiunii i intrarea pe piaa marilor productori /

distribuitori de hran;
Figura 4 Extras din Strategia de dezvoltare a teritoriului de Nord al Periurbanului Mun. Braila si Regulamentul Cadru de Urbanism pentru acest teritoriu - sef proiect dr.arh. Catalin Sarbu, 2011,
20
3. Determinante de ordin strategic local n planul

mobilitii Brilei
3.1. Masterplanul de Dezvoltare Urban aferent PUG Brila

Componenta strategica a PUG Brailaa urmarit stabilirea unor direcii fundamentale pentru
dezvoltarea oraului - orientari pe termen lung cu rol de a ghida dezvoltarea oraului i de a
o articula tendinelor globale.
Masterplanul strategic al PUG Braila are la baza un set de valori considerate
esentiale pentru Braila:
1. Dunrea element generator i emblem a oraului- punanad accent pe
identitatea orasului marcata de prezenta Dunarii si nevoia de a re-integra acest
element in viata orasului
2. Zona central inim a oraului i a motor al aglomeraiei urbane - vizeaza
nevoia de echilibru a structurii urbane si a mentinerii centralitatii istoric dobandite
a orasului, precum si necesitatea ca zona centrala sa dobandeasca un caracter
turistic de calitate, sustinand in plan economic, cresterea urbana.
3. Structura urbana - continuitate i reinventare: accent pus pe oimagine
coerent asociata unui oras dens, atrgtor, emancipat, pe baza unor rapoarte
de continuitat a tradiiei urbane bogate a Brailei (i nu de negare sau distrugere a
ceea ce s-a dovedit valoros in trecut), prin gesturi de recuperare, reconversie,
reinventare, refolosire i adaptarea spatiala si functionala la noiile nevoi.
Masterplanul strategic al PUG Braila isi fundeaza viziunea de dezvoltare urbana pe 4

piloni, care se mentin si pentru strategia de dezvoltare a mobilitatii orasului.
Acestia sunt:
1. Pilonul social: sustine calitatea spatiului public asociat unei comunitati
sociale diverse si deschise, in baza continuitatii generaiilor, a stabilitatii i
siguranei local
2. Pilonul patrimonial: sustine si promoveaza valorile cadrului natural (cu
precdere Dunrea) in sensul respectarii, punerii n valoare i amplificarii
21
lor, precum si valorile cadrului construit, in sensul revitalizarii i re-activarii

durabile.
3. Pilonul economic: sustine puterea economic a Brailei bazat pe
specificul propriu care valorific situarea ca port la Dunre, industria de
calitate, parial eficientizat, o educaie performant i deschis, dublat
de cercetare, favorizand dezvoltarea unei fore de munc locale i
regionale bine calificat.
4. Pilonul administrativ:sustine o administraiei capabila s construiasc
parteneriate mpreun cu sectorul public, privat i cu diverii actori urbani,
s integreze i s canalizeze diversele politici sectoriale ctre binele public,
ntrind astfel comunitatea local i stimulnd dezvoltarea prin susinerea
continuitii n planificare.
Figura 5Schema privind relationarea dintre cei 4 piloni ai Strategiei de dezvoltare propusa prin PUG Braila si
Obiectivele Strategice ale Planului Strategic de Mobilitate Urbana a Brailei, sursa: Stan, A.
3.1.1. Viziune - Brila 2O22 corelarea PSUM cu viziunea de dezvoltare a

municipiului Brila, aferent masterplanului ntocmit n relaie cu
Planul Urbanistic General
Brila este n 2022 un ora cu identitate recunoscut, accesibil i cu

vizibilate sporit n spaiul dunrean i european, cu rol cheie n
sistemul urban Brila-Galai
susinut de o tradiie puternic, de o
comunitate nchegat i deschis ctre multiculturalitate, i de

atractivitate turistic i economic.
22
OBIECTIVE
STRATEGICE
FUNDAMENTALE
ALE
DEZVOLTRII BRILEI :
O1. DUNREA ELEMENT
IDENTITAR AL BRILEI
O2. BRILA: ORA CU COEZIUNE
SPAIAL - FUNCIONAL I
PATRIMONIU CONSTRUIT
VALORIFICAT
O3. BRILA : ORA N ARMONIE
CU MEDIUL
O4. BRILA : ORA DINAMIC I
PLIN DE VIA
23
Figura 6
3.1.2. Determinante directe n planul mobilitii
24
3.1.3. POLITICA 1 : OPTIMIZAREA ACCESIBILITII, CONECTIVITII I

REMODELAREA DURABIL A MOBILITII
Scopul politicii: restructurarea sistemului de transport i mobilitate cu accent prioritar pe
modurile de deplasare puin poluante, asigurnd totodat o accesibilitate ameliorat n
ansamblul oraului i o conectare eficient la reeaua regional/naional/internaional.
inta este contribuirea la meninerea unui ora compact, durabil i prietenos n care cuvntul
cheie este concilierea ci nu competiia mijloacelor de transport.
+++ Program de dezvoltare a reelei rutiere de mare capacitate i de racordare la

reeaua teritorial/regional
(proiecte posibile : podul peste Dunre, schimbtoare rutiere, centura ocolitoare)
Ameliorarea conectivitii Brilei ca punct nodal de transfer pentru ameliorarea cooperrii cu
regiunea i cu Galaiul i cu malul drept al Dunrii dar i pentru anticiparea unei bune
legturi rapide la culoarul pan-european IX. Miza mbuntirii acestei conectiviti o
constituie att consolidarea Brilei ca punct atractiv pe harta regional dar i ranforsarea
legturilor cu destinaiile importante regionale i transfrontaliere.
+++Program complex aeroport Nord

(proiecte posibile : aeroport, zona logistic)
Realizarea aeroportului Brila Galai pentru ameliorarea accesibilitii naionale i
internaionale i pentru consolidarea cooperrii teritoriale pe orizonal. Scopul este constituit
de valorificarea unei anse a Brilei de a deveni un centru coordonator pentru turism n
zon.
+++Program de integrare a modurilor de deplasare i de ameliorare a intermodalitii

(proiecte posibile : noduri intermodale, puncte de transfer, zone logistice)
Programul vizeaz intermodalitatea - crearea condiiilor de transfer civilizat, rapid,
confortabil, ntre diversele moduri de transport prin crearea unor poli intermodali sau puncte
de transfer facil. Scopul este att mrirea accesibilitii de ansamblu a oraului, ct i
atingerea unui nivel de transport confortabil i cu consum mic de energie.
+++Program de dezvoltare i susinere a reelei de transport n comun

(proiecte posibile : trasee privilegiate pentru transportul n comun)
25
Dezvoltarea integrat a sistemului de transport pentru ameliorarea acoperirii teritoriale, a

conectivitii reelei de transport, pentru diversificarea i creterea calitii ofertei de
transport (ca infrastructur i servicii) pentru toate categoriile de utilizatori (inclusiv pentru cei
cu mobilitate redus sau asistai social). Programul urmrete extinderea ariei de deservire
a transportului n comun i o facilitare a utilizrii acestui mod de deplasare. De asemenea,
se impune o corelare a nodurilor de transport n comun cu punctele atractoare de fluxuri,
existente i propuse, astfel nct transportul n comun s devin un vector de dezvoltare.
+++Program de zonificare cu automobilitate redus

(proiecte posibile: zona falezei Dunrii, zonele pericentrale de locuine)
Programul i propune stabilirea unor zone cu mobilitate redus n care trebuie ncurajat
mersul pe jos i modurile uoare de deplasare concomitent cu descurajarea traficului auto.
Zone n care accesul i staionarea automobilelor sunt controlate /limitate, sau/i n care
viteza de deplasare este limitat, n favoarea unei caliti crescute a mediului urban i/sau a
punerii n valoare a unui patrimoniu valoros.
+++Program complex de mobilitate n zona hiper-central cu favorizarea pietonilor i

a transportului public
Scopul programului este pietonizarea zonei centrale prin restricionarea traficului auto pe
mai multe strzi prin devierea sa, i amenajarea corespunztoare pentru traficul pentru
riverani i pietonal. Scopul programului este ridicarea statutului centrului istoric, n special a
zonei patrimonial valoroase i repretentative, prin diminuarea impactului automobilului
asupra calitii aerului, asupra imaginii urbane i a asupra funcionalitii zonei centrale.
+++Program de parcri de transfer

Un sistem parcri park&ride, i bike&ride care s susin convingtor politica de limitare a
automobilelor n zonele sensibile la traficul motorizat i cu ridicate exigene de calitate a
aspaiului urban (ex: zona central). Localizarea lor va fi n legtur cu nodurile de transport
n comun, n relaie cu staii de TP nodale, pe linii de transport cu capacitate i nivel al
serviciilor de transport ridicate: tramvai n sit rezervat, amplasate n formule intermodale,
simple sau complexe, n relaie cu staiile de TP, n locuri strategice, locuri poart, de
intrare n perimetre n care autmobilitatea trebuie diminuat.
+++Program de parcri de reedin

Crearea unei oferte de parcri rezideniale multietajate, subterane sau supraterane, pentru
eliberarea spaiior publice, cu prioritate n zonele cu locuire de ridicat densitate (zona
26
central, marile ansambluri de locuine colective) cu tarif preferenial pntru riverani, i cu

tarife mai mici decat n parcrile la destinaie, astfel nct s fie ncurajate deplasrile ctre
alte zone cu moduri de transport alternative automobilului.
+++Program de circulaii prietenoase

(proiecte posibile: reea de piste ciclabile, promenade amenajate)
Crearea unui sistem de pietonale la scara oraului (trotuare mari, confortabile, pietonale i
piaete pietonale), i cu prioritate n zone n care exigenele de calitate a locuirii, de ambian
uban agreabil sunt foarte ridicate. Regndirea, ameliorarea i extinderea reelei de
infastructuri pentru biciclete, la nivelul oraului, n relaie cu sistemul verde al acestuia i cu
mari generatori de trafic (campusuri universitare, uniti de nvmnt, zone de recreare,
zone comerciale etc.): circulaii, parcri stradale, parcri de transfer park&ride, servicii
publice de nchiriere i mentenan a bicicletor, condiii pentru transportul bicicletelor n TP
de mare gabarit etc.
+++Program de circulaii eficiente

Programul i propune restructurarea tramei stradale pentru a concilia diferitele mijloace de
deplasare i a rezolva n acelai timp problemele de aglomerare n trafic i de trafic de
tranzit. Programul impune o corelare mai bun a nivelurilor diferite de circulaii i n acelai
timp cu reeaua de parcri propuse, dar mai ales cu activitile urbane.
3.2. Concluzii ale etapei anterioare si premise de abordare

In urma analizei situatiei existente a mobilitatii urbane in Braila, s-au conturat
urmatoarele concluzii, pe capitole de studiu:
a) Racordarea mobilitatii in teritoriu
Exista o serie de oportunitati majore pe care Braila le poate valorifica in viitor privind
o mai buna racordare a mobilitatii in teritoriul regional, national si european. O serie de
avantaje sunt demne de mentionat aici:
-
prezenta coridorului VII PAN European
buna racordare (radiala) la drumurile naionale principale si secundare
capacitatea drumurilor locale de a prelua pe termen scurt /mediu creterile estimate

de trafic rutier
racordarea la strategia de dezvoltare Dunarii

27
demararea studiilor privind sistemul urban Braila-Galati
demararea studiilor privind construirea aeroportului International de la Vadeni

O serie de proiecte sunt deja luate in considerare in scopul cresterii conectivitatii
orasului la nivel teritorial, constituindu-se in premise pozitive de dezvoltare a mobilitatii

Brailei:
-
proiectul de constituire a sistemului urban Braila- Galati- dezvoltarea mobilitatii si

conectivitatii la nivelul zonei periurbane (metrou usor, drum expres)
strategia Dunarii / potential ridicat de dezvoltare a transportului, fluvial si maritim
legatura rapid cu Autostrada Mrii Negre;

regularizarea rului Siret, pentru navigaie, n amonte
podul peste Dunare prevzut n Planul de Amenajare a Teritoriului Naional

Seciunea I Reele de transport;
lucrari de amenajare a cailor navigabile, conform PATN Sectiunea Cai Navigabilecresterea conectivitatii aeriene la nivel European si intercontinental prin dezvoltarea
Aeroportului de la Vadeni
b) Infrastructura i circulatia rutier
Analiza situatiei existente a scos la iveala o serie de calitati pe care mobilitatea urbana din
Braila le are, dar si o serie de defecte.Acestea privesc atat componenta -suport a circulatiei
rutiere (infrastructura rutiera), cat si componenta dinamica a acesteia (traficul).
Calitati ale mobilitatii urbane in Braila (de mentinut):

-
reteaua stradala existenta este bine configurata si echilibrata spatial
accesibilitatea auto este buna pe zonele centrale si semicentrale, mai putin pe cele
extrem -periferice
exista un nivel de serviciu al traficului auto satisfacator in zona centrala
lipsa unor probleme majore privind traficul rutier intern, de penetratie si de tranzit.
Deficieneale mobilitatii urbane in Braila (de corectat):

-
prezena unor puncte si zone de discontinuitate a retelei stradale - fluxuri de

circulatie depasite pe anumite tronsoane de intrare in oras si la limita zonei centrale
prezena unor trame stradale disfunctionale/ neierarhizate/ inaccesibile in zonele

periferice
dezechilibru major in privinta modurilor de deplasare - peste 66 % din depladari se

fac cu auto personal si cu TC (autobuz si maxi taxi)
28
deplasari puternic poluante - peste 70% din deplasari se fac cu mijloace auto
poluante (auto personal, autobuz si maxi taxi)
afectarea negativa a zonei centrale/ centrul istoric cu trafic de tranzit cu volume mari
accesibilitate scazuta in zonele periferice si extrem-periferice
prezenta unor intersectii critice, cu numar crescut de evenimente rutiere
grad nesatisfacator de dotare si semnalizare a retelei rutiere
grad nesatisfacator in privinta starii fizice a imbracamintilor stradale, pe anumite

tronsoane
c) Transportul n comun
prezenta liniei de tramvai, mijloc de transport urban nepoluant- de incurajat si extins,

actualmente puternic neglijat din cauza lipsei de modernizare si a concurentei din
partea maxi taxi
prezenta celor doua sisteme complementare BRAICAR si maxi-taxi, facand fata

cererii actuale, dar necesitand armonizare atat in plan tehnic, cat si administrativ
accesibilitate si deservire buna a TC in zonele centrale si semicentrale
- accesibilitate redusa in zonele periferice - de remediat
- slaba relationare dintre punctele cu dotari sociale (scoli, gradinite) din cartiere si
statiile de TC - de remediat
d) Infrastructura i circulaia feroviar
Calitatile mobilitatii sub acest aspect sunt:
acces direct la magistralele de cale ferata din teritoriul invecinat, inclusiv in Ucraina si
Moldova
capacitati satisfacatoare de transport
buna relationare a liniei CF la structura orasului si la zona portuara
Deficienele mobilitatii pe cale ferata remarcate in Braila sunt:

-
degradarea
accentuata a retelei de transport feroviar, lipsa investitiilor in
infrastructura CF
-
lipsa de eficienta economica datorata concurentei pe care transportul privat (maxi

taxi) o face transportului pe calea ferata
lipsa unor traversari rutiere peste calea farata, necesare relationarii mai bune a
retelei rutiere a orasului
amenajarea precara a unor treceri peste calea ferata, unele prezentand aspecte de
nesiguranta pentru pietoni si soferi
29
lipsa unor politici mai ferme de incurajare si extindere a transportului pe CF in zona

periurbana si la nivel regional
e) Infrastructura si circulaie blanda: pietonal i velo
Concluzia privind acest capitol este ca desi exista cateva realizari in privinta unei mai
bune oferte de circulatie pietonala (existenta unor segmente pietonizate precum Str. Mihai
Eminescu, promenada falezei, Esplanada), totusi ele nu se constituie intr-un sistem coerent,
iar conexiunea dintre aceste moduri blande de deplasare nu este realizata la nivelul orasului.
Persista inca o serie de neajunsuri de tipul:
-
lipsei de continuitate a fragmentelor de reea pietonala din zona central i lipsa de

conectare pietonala si velo a principalelor elemente de interes public ale orasului
(parcul Monument, zonele sportive, faleza, zona istorica, etc)
relaionarea defectuoas a fronturilor opuse ale unor artere majore (de ex. Calea
Clrailor care dispune de un numr redus de treceri de pietoni fa de nevoile de
traversare ale acestei artere);
calitatea precar a trotuarelor (att mbrcmini i geometrie rampe la bordur,

ecluze, etc., ct i mobilier stradal) n zona central i n zonele rezideniale;
lipsa unor zone sau trasee pietonale sigure ctre colile generale (clasele I-VIII) i
ctre grdinie; lipsa zonelor 30 i/sau a zonelor cu trafic calm n jurul colilor i al
grdinielor si n zonele rezideniale (aleile dintre blocuri i/sau parcele),
lipsa unor strzi amenajate n conformitate cu categoria stzii (grad IV) i cu

caracterul rezidenial de tipul home zones;
blocarea trecerilor de pietoni cu autoturisme staionate, lipsa rampelor la bordur, a

extinderilor trotuarelor (ecluze) n dreptul trecerilor de pietoni pentru scurtarea
distanei de traversare, a refugiilor/medianelor centrale sau a trecerilor de pietoni
nlate la cota trotuarului;
lipsa sistemelor de ghidare i orientare pentru pietoni (panouri cu hri la scara zonei
cu indicarea zonelor i obiectivelor de interes, a distanelor i timpilor de parcurs
pentru pietoni ctre aceste obiective; indicatoare ctre zonele de interese)
accesibilitatea sczut a unor staii de transport n comun datorit lipsei refugiilor sau
a amenajrilor adecvate care s nlesneasc traversarea sigur i confortabil ctre
staie.
f) Parcare
Problema parcarii este si ea, pe ansamblul orasului, nerezolvata, desi exista
cateva elemente pozitive care se remarca - de tipul amenajarii unui numar relativ
30
mare de parcaje de resedinta in zonele de cartiere cu locuinte colective, existenta

unor parcari amenajate in alveole, in zona centrala, ajutand la fluidizarea traficului
pe artere vechi (alaturi de sistemul de sensuri unice). Multe din problemele parcarii
in Braila provin si din comportamentul neadecvat al soferilor si utilizarea defectuoasa
a unor spatii urbane pentru parcare, in absenta unei oferte coerente si accesibile din
partea municipalitatii.
g) Inter- modalitate
Se remarca prezenta unor puncte de concentrare a mai multor moduri de
transport (parcare/ rutier/CF, autobuz, tramvai, naval),
fara
insa
ca
acest
potential de intermodalitate sa fie valorificat prin politici si masuri adecvate.
3.3. Metodologia elaborarii i demers

Metodologia propusa pentru aceasta lucrare a urmarit cateva repere:
a) racordarea strategiei de mobilitate la contextul strategic extern (la nivel european,
national, regional, judetean, etc)
b) racordarea strategiei de mobilitate la contextul strategic intern, conturat in cadrul
PUG Braila- masterplan strategic de dezvoltare si in cadrul strategiei de dezvoltare a
teritoriului de Nord al Periurbanului Mun. Braila
c) abordarea multi-modala a mobilitatii
d) folosirea in mod integrat a tuturor datelor de mobilitate avute la dispozitie
e) coroborarea datelor oficiale cu cele din cercetarea empirica si cu cele furnizate prin
colectare
f)
elaborarea unui concept strategic privind mobilitatea urbana pe baza concluziilor

analizei situatiei existente, precum si luand in considerare concluziile studiilor
demografice si socio-economice care prezinta prognoze de evolutie viitoare a
orasului.
g) elaborarea unor scenarii de dezvoltare a mobilitatii urbane pe baza diferitelor nivele

de anticipare a cererii si ofertei de transport7 in corelare cu scenariile de dezvoltare
urbana propuse de PUG
7
aceste scenarii se vor detalia in urmatoarea etapa a Planului de Mobilitate Urbana Durabila care va dezvolta
modelul de transport al orasului
31
h) elaborarea unui cadru strategic de implementare Planurilor de Mobilitate in corelare

cu principiile enuntate in Ghidul de Pregatire a Planurilor de Mobilitate Urbana
Durabila- Ghid pentru autoritatile contractante (aparut in Romania in decembrie
2014, ca versiune pentru dezbatere publica).
Figura 7. Schema metodologica a Planului Strategic de Mobilitate Urbana, sursa: Stan, A.
32
3.4. Limitri i constrngeri

Prezenta lucrare trebuie inteleasa ca document de fundamentare strategica a
Planului de Mobilitate Urbana Durabila, plan care intra in obligatiile Municipalitatii
Braila de a fi realizat in conformitate cu prevederile europene in acest domeniu.
Intrucat metodologia de realizare a unui PMUD este foarte complexa si nu cuprinde
elemente strategice de planificare a mobilitatii urbane, aceasta lucrare vine sa
pregateasca procesul de realizare si implementare a unui viitor PMUD, abordand
intreaga problematica a mobilitatii urbane de la nivel teritorial - la nivel local si de la
nivel de concept, pana la nivel de programe si proiecte.
33
4. Determinante de ordin socio-economic n planul

mobilitii Brilei
n afar de prevederile diverselor documentaii de amenajarea teritoriului, de urbanism sau a

diverselor strategii la nivel, european, judeean etc., estimarea nivelului mobililtii la nivel
intra-urban este important din perspectiv socio-economic, acolo unde previziunile se
mpart n dou direcii diferite:
1. Un scenariu pesimist, care n principiu se nscrie n tendina recent de scdere a

populaiei a ultimilor dou decenii.
2. Un scenariu optimist care se nscrie ntr-o tendin uoar de cretere de ~5% a
populaiei
n ambele scenarii au fost folosite date statistice furnizate de Institutul de Statistic i mai
ales msurtori efectuate cu ocazia elaborrii planului urbanistic general. Au fost astfel
posibile determinri empirice la nivel de cvartal (insul) att a populaiei ct i a numrului
de locuri de munc la nivelul anului 2014.
Mergnd pe cele dou scenarii enunate au fost fcute estimri de scdere/cretere bazate
pe tendinele naturale recente i, concomitent, cu propunerile de dezvoltare ale planului
urbanistic general, miznd pe zonele indicate ca fiind de cretere natural sau de cretere
coordonat n scopul unei eficientizri a utilizrii terenului la nivel urban.
Previziunile se refer la o durat de timp de cca 10 ani de la elaborarea PUG-ului, deci
aproximativ pn n anul 2022 i permit punerea n eviden a unor zone majore de evoluie
a oraului de care se ine ulterior cont n planificarea mobilitii.
34
Figura 8. Prognoza locurilor de munca, Nr. angajati/agent economic. scenariul 1/sursa: Alexandru M.,2015
35
Figura 9. Prognoza locurilor de munca:Nr. angajati/agent economic. scenariul 2/sursa: Alexandru M.,2015
36
Figura 10.Prognoza populatiei_ scenariul 1/sursa: Alexandru M.,2015
37
Figura 11.Prognoza populatiei_ scenariul 2/sursa: Alexandru M., 2015
38
5. Viziunea de dezvoltare a mobilitii urbane n mun.

Brila
n anul 2025 oraul Brila va avea un sistem de transport viabil i

durabil, care sprijin dezvoltarea i economia local. Sistemul de
transport va contribui la mbuntirea sntii, siguranei i a calitii
vieii tuturor locuitorilor i vizitatorilor Brilei.
Viziunea de dezvoltare a mobilitatii urbane in Braila se sprijina pe o serie de intrebari

derivate din concluziile analizei situatiei existente :
1. Cum poate fi imbunatatita situatia actuala a mobilitatii in Braila?

2. Care sunt constrangerile de ordin economic, social, cultural si administrativ?
3. Exista dorinta, vointa si putinta de a realiza schimbari in situatia mobilitatii in
Braila?
4. Exista o viziune comuna, impartasita de toti actorii urbani implicati, asupra
mobilitatii si asupra modului in care pot avea loc imbunatatirile?
5.
5.1. Conceptul dezvoltarii mobilitatii urbane in Braila
Raspunzand acestor intrebari conturam o viziune privind viitorul mod de constituire a

mobilitatii urbane. Conceptul central al acestei viziuni este cel al
ECHILIBRULUI,
exprimat prin urmatoarele domenii de actiune:
A. ECHILIBRUL MODURILOR DE DEPLASARE >> un aer mai curat
~75%
~55%
~12%
~6%
~35%
~5%
~15%
~13% ~12%
~2%
autoturism
autobuz
maxi-taxi
tramvai
IN PREZENT
biciclete
tramvai
autobuz
maxi-taxi
pietoni
autoturism
IN VIITOR
39
In prezent, Braila este dominata de prezenta automobilului privat, care acopera cea
mai mare parte din totalul deplasarilor cotidiene ale locuitorilor (75%). Acest fapt, cumulat cu
faptul ca urmatorul mijloc de transport utilizat frecvent de braileni este autobuzul sau maxitaxi (12%), face ca orasul sa ajunga la un nivel foarte ridicat de poluare datorata emisiilor
CO2 din traficul rutier.
In viitor, prin implementarea unui plan de mobilitate durabila coerent si corect, Braila
ar putea re-balansa distributia modala a deplasarilor, inclinand balanta catre transportul in
comun si al deplasarilor blande.
O tinta posibila care deriva din aceasta directie de modelare durabila a mobilitatii
este reducerea cu min.60% a utilizarii automobilului personal si cresterea cu 50% a
ponderii deplasarilor cu tramvaiul.
B. ECHILIBRUL DEPLASARILOR LA NIVELUL ORASULUI >> un

oras mai putin aglomerat
Situatia prezenta a Brailei denota, in linii mari, o segregare si in acelasi timp un
dezechilibru in repartitia spatiala a modurilor de deplasare intre zona centrala, semicentrala/
cartiere si periferica. Mai precis, zona centrala a Brailei este tranzitata de traficul greu si de
fluxurile majore de trafic auto, cartierele rezidentiale cele mai aglomerate genereaza un trafic
important pe care insa nu il absorb, ci il difuzeaza in restul teritoriul orasului (mai ales in
zona pericentrala si catre anumite puncte cu concentrari de activitati), transportul in comun
cu autobuz si maxi taxi este acoperitor dar nu se coreleaza principalelor puncte de generare
a traficului, iar tramvaiul este intr-o situatie si mai precara.
Aceste aspecte ale unei mobilitati dezechilibrate se reflecta in fenomene de congestie si
agomerare nepredictibile a traficului si conduc la multiple disfunctionalitati - atat in plan
spatial, cat si in plan socio-economic si al conditiilor de mediu.
ECHILIBRUL DEPLASARILOR IN TERITORIUL ORASULUI
marf
autoturism
autobuz/
maxi-taxi tramvai
pietoni
biciclete
PERIFERIE
CARTIERE
CENTRU
IN PREZENT
IN VIITOR
In viitor, Braila isi poate schimba acest comportament deficitar al mobilitatii, reducand
pana la minim nivelul congestiei printr-o distributie spatiala integrativa si controlata a
40
diferitelor moduri de transport, urmarind cu prioritate protejarea centrului istoric si valorile

acestuia.
C. ECHILIBRUL CONECTIVITATII SI INTERMODALITATII >> un oras

mai accesibil
Braila isi propune pentru viitor o mobilitate
sociala in sensul in care unei mai bune
conectivitati a retelei stradale in plan spatial
ii va corespunde si o mai buna conectivitate
a modurilor de deplasare si a participantilor
la trafic, fara a mai exista avantaje neechitabile
pentru
anumita
categorie.
Aceasta mobilitate sociala se va baza pe o

re-distributire
echilibrata,
"in
retea
modurilor de deplasare, urmarind atat segmente egal deservite,pe de o parte, si pe de alta

parte, crearea unor puncte de inter-schimb si inter-modalitate.
5.2. Modelul dezvoltarii mobilitatii urbane in Braila

In corelare cu PUG Braila, axele conceptuale dupa care se ghideaza modelul de dezvoltare
al Planului Strategic de Mobilitate, sunt urmatoarele:
- axa structurala - urmareste ca mobilitatea urbana in Braila, indiferent de scenariile
de evolutie si interventie care vor fi adoptate sa intareasca si sa promoveze centralitatea si
poli-centralitatea orasului, protejand nucleul istoric si extinzand caracterul central in punctele
cu concentrare de functiuni
- axa sociala - urmareste ca mobilitatea urbana in Braila sa ajunga la o distributie
echitabila pe toate planurile- al modurilor de transport, al tipurilor de utilizatori, etc
- axa economica - mobilitatea orasului va stimula dezvoltarea economica a orasului
si va urmari principalele tendinte pozitive de redresare economica si de dezvoltare turistica
- axa de mediu- urmareste ca mobilitatea urbana in Braila sa condula, pe terme
mediu-lung, la o ameliorare a calitatii factorilor de mediu (si sa ii aduca in limitele impuse
de UE)
41
Figura 12Model simplificat al mobilitatii urbane durabile in Mun. Braila, in concordanta cu propunerile PUG, pe
termen lung
42
6. Obiective, directii de actiune, programe si proiecte de

dezvoltare a mobilitatii durabile
6.1. Obiectivul strategic OB01:

ECHITABIL I SIGUR8
MOBILITATE
URBAN
Direcia de aciune D01-1. Creterea accesibilitii la nivel intra-urban

Aceasta directie de actiune se sprijina pe urmatoarele posibile programe:
P01-1-1. Oraul distanelor scurte

Proiecte propuse:
P01-1-1.a
Proiecte
accesibilizare
pilot
pietonal
de
pentru
dotrile de proximitate
P01-1-1.b
Proiecte
de
piste
ciclabile articulate cu punctele de

interes din ora
P01-1-1.c Proiecte de parcri de
reedin
P01-1-2. Oraul accesibil pentru toi

Proiecte propuse:
corelat pilonului I /PUG: domeniul social
43
P01-1-2.a. Proiecte punctuale de spaii publice

P01-1-2.b. Reea pietonal cu amenajri specifice
pentru persoane cu dizabiliti
Proiecte
P02-1-2.c.
de
parcri
destinate
conductorilor auto cu mobilitate redus

p01-1-2.d. Proiecte de extinderea a transportului in
comun in zonele rezideniale dense/ periferice cu
accesibilitate sczut
p01-1-1.e.
Creterea
accesibilitii
rutiere
si
pietonale prin modelarea profilelor stradale in zonele

dens populate
p01-1-2.f.Proiecte pentru echiparea staiilor de
transport n comun cu instalaii i sisteme pentru
utilizarea
persaonelor
acestora
de
ctre
informarea
n etate i a celor cu deficiene de
vedere
Direcia de aciune D01-2. Concilierea i echilibrarea modurilor de deplasare

P01-2-1.Descurajarea auto-mobilitii
Proiecte propuse:
44
P01-2-1.a Reamenajarea zonei cu sensuri unice

de circulatie auto in arealul centrului istoric
p01-2-1b.
Restricii
orare
privind
accesul
autovehiculelor de marfa in arealul centrului

istoric
p01-2-1.c Crearea n zonele rezideniale (pe
strzile de deservire local de gradul IV) a
zonelor 30 sau a zonelor cu limitare de vitez
de tipul home zones
P01-2-1.d
Proiecte
de
parcri
cu
plat
difereniat n funcie de momentul zilei

P01-2-1.e
Restructurare
profile
stradale
beneficiul pietonilor, biciclitilor i transportului n

comun
P01-2-2. Dezvoltarea cu prioritate a transportului in comun si a deplasrilor

nemotorizate
Proiecte propuse:
P01-2-2.a
Proiecte
de
culoar
unic
pentru
transportul n comun i taxiuri

P01-2-2.b Proiecte de spaii publice asociate
traseelor si statiilor de transport n comun
P01-2-3. Dezvoltarea intermodalitii si punctelor
de inter-schimb
P01-2-3. Dezvoltarea inter modalitii si punctelor de inter-schimb

Proiecte propuse:
45
p01-2-3.a. Proiecte multiple de park&ride n

relaie cu funciunile importante,
centura
ocolitoare si arterele majore de penetratie
Direcia de aciune D01-3. Creterea siguranei deplasrilor

P01-3-1. Reducerea vitezei de deplasare a autovehiculelor

Proiecte propuse:
p01-3-1.a Proiecte de amenajare specific a
carosabilului n scopul reducerii vitezei
p01-3-1b. Reorganizarea trecerilor rutiere la
nivel cu calea ferata
p01-3-1c. Reconfigurare geometric a
interseciilor
p01-3-1.d Proiecte pentru limitarea vitezei de
deplasare pe strzile cartierelor rezideniale
la 30km/h
p01-3-1e Proiecte de monitorizare, nlocuire
i completare a sistemelor de indicatoare i
marcaje rutiere
P0-3-2. Creterea securitii pietonilor i biciclitilor

Proiecte propuse:
46
P01-3-3.a Proiecte de extindere a

trotuarelor i pistelor ciclabile, n
special n zonele periferice
p01-3-2.b Amenajarea trecerilor de
pietoni cu sisteme moderne de
semnalizare i traversare (rampe,
ecluze)
p01-1-2a. Renovarea pasarelei
pietonale peste calea ferata si
construirea a inca uneia noi.
p01-1-2d. Integrarea sistemelor de
acces pentru handicapati
p01-3-2e. Modernizarea sistemului de
iluminat public prin dezvoltarea
sistemul de tele-management i
optimizarea funcionrii surselor de
lumin n perioadele de trac redus,
prin diminuarea / creterea uxului
luminos.
Exemplu: ipoteza de reamenajare a pasarelei peste CF
Braila sa devina sigura si atractiva
47

MOBILITATE
DURABIL I PRIETENOAS CU MEDIUL9
URBAN
Pentru atingerea obiectivului strategic care se refara la cresterea sustenabilitatii si a

atractivitatii mobilitatii urbane in Braila, se propun cateva directii de actiune, considerate
prioritare:
Direcia de aciune D02-1. Reducerea poluarii datorate traficului rutier

P02-1-1. Dezvoltarea transportului in comun

Proiecte propuse:
p02-1-1a. Modernizarea transportului electric pe Bdul
Independentei
p02-1-1b. Modernizarea transportului electric in cartierul
Brailita
p02-1-1c. Modernizarea transportului electric pe Sos.
Baldovinesti
p02-1-1d. Modernizarea transportului electric in zona
Parc Monument- Radu Negru
p02-1-1e. Modernizarea transportului electric pe Calea
Galati
p02-1-1f. nfiinarea unei Autoriti pentru integrarea
Transportului Public municipal i periurban
Exemplu> posibilitatea amenajarii
p02-1-1g. Proiecte pentru creterea capacitii (nr. de
traseului de tramvai catre Statiunea
vehicule)i extinderea reelei de transport n comun
Lacul Sarat cu pista de biciclete
p02-1-1h. Modernizarea/ nnoirea parcului de autobuze

existent i achziionarea unei flote cu emisii zero sau ct
mai reduse, autobuze electrice sau hibride
p02-1-1i. Modernizarea flotei de tramvaie i
achiziionarea de soluii modulare adaptate dimensiunii
municipiului.
p02-1-1j. Mentenana periodic a sistemului de transport
corelat pilonului II /PUG: domeniul patrimoniu si mediu
48
n comun prin auditarea periodic a soluiilor n funciune
P02-1-2. Reducerea numarului de autovehicule in miscare la ore de varf

Proiecte propuse:
p02-1-2a. Dezvoltarea unui sistem de transport in
comun public dedicat scolarilor
p02-1-2b. Reducerea numarului de licente acordate

transportului privat de tip maxi-taxi
p02-1-2c: Proiecte pentru nfinarea i ncurajarea de
centrelor i schemelor de partajare a unui automobil,
de tip Car pooling i Car sharing
P02-1-3. Dezvoltarea mijloacelor de deplasare nemotorizate

Proiecte propuse:
p02-1-3a. Integrarea de piste de biciclete in profilul
transversal al arterelor de tip bulevard
p02-1-3b. Construirea unui circuit velo pe promenada
falezei Dunarii si in relatie cu parcul Monument
p02-1-3c. nfiinarea unui grup de coordonare local
pentru proiectele i iniitivele legate de modurile de
deplasare nemotorizate
p02-1-3d. Realizarea unui ghid pentru proiectarea,

planificarea i ntreinerea reelei pietonale i pentru
biciclete care s fie utilizat n formarea i pregtirea
personalului relevant din cadrul administraiei locale
Exemplu > posibilitate de amenajare a

promanadei pietonale a falezei Dunarii
p02-1-3e. Crearea unui sistem de trasee sigure

(pietonale si pentru biciclete) ctre coli i/sau Planuri
de cltorie/ deplasare pentru coli
49
P02-2-4. Managementul zgomotului datorat traficului rutier si feroviar

Proiecte propuse:
p02-1-4a. Realizarea planului de zonare sonora a
Brailei
p02-1-4b. Instruirea soferilor privind modul de
condus in vederea reducerii emisiilor nocive
p02-1-4c. Instituirea de zone 30 in toate ariile
rezidentiale expuse poluarii sonore datorate traficului
p02-1-4d. Modernizari ale tronsoanelor rutiere
tangente zonelor rezidentiale expuse la zgomot
p02-1-4e. Masuri de tip poluatorul plateste/
reducerea poluarii la sursa
p02-1-4f. Instalarea de bariere de zgomot si noxe in
zonele expuse la poluarea datorata traficului feroviar
si naval
Exemple de bariere de zgomot aferente
unei artere cu trafic auto intens (sus) si
caii ferate (jos)

eficienta10
Mobilitate urbana activa si
Directii de actiune, programe si proiecte propuse:
Direcia de aciune D03-1.Reducerea timpilor pierdui n trafic

Aceasta directie de actiune genereaza o serie de posibile programe de dezvoltare, dupa
cum urmeaza:
P03-1-1. Eficientizarea managemetului traficului

Proiecte propuse:
10
corelat pilonului III /PUG: domeniul economic
50
p03-1-1a nfiinarea unui Centru de Mangement al Traficului, care s funcioneze pe baza

unui sistem inteligent de control al traficului
p03-1-1b. Instituirea unui program de intervale orare, dedicate pentru aprovizionare i
salubritate
p03-1-1c. Devierea traficului de tranzit pe centur i pe Bd Dorobani
p03-1-1d. Organizarea unor trasee dedicate pentru traficul greu, ocolind zonele locuite
p03-1-1e. Instituirea unor trasee rezervate pentru situaii de urgen i deszpezire
p03-1-1f. Semaforizare corelat pe artere de tranzit
p03-1-1g. Implementarea soluiilor automate a achiziie a datelor de trafic prin senzori
instalai la nivelul carosabilului.
P03-1-2. Imbunatatirea infrastructurii stradale

Proiecte propuse:
p03-1-2a. Proiect modernizare centur
p03-1-2b. Proiect de construire a inelului ocolitor intermediar de circulatie (intre Centura si
str. Delavrancea)
p03-1-2d.Prelungirea arterelor Targoviste, Valea Calugaresaca si Cezar Petrescu in zona

Promex si legatura peste calea ferata cu Sos. Baldovinesti
p03-1-2e. Realizarea de noi treceri peste calea ferata (NV -Inelul median, SV- str. Dorului)
p03-1-2f. Modernizarea i reabilitarea infrastructurii stradale prin refacerea mbrcmintei
rutiere pentru zonele aflate n stare avansat de degradare
p03-1-2g. Reamenajarea strzilor de acces aferente zonei de traversare a Dunrii cu bacul.
Directia de actiune: D03-2. Ameliorarea articulrii cu zona periurban

Aceasta directie de actiune genereaza o serie de posibile programe de dezvoltare,
dupa cum urmeaza:
P03-2-1. Conectivitate sporit cu teritoriul periurban
Proiecte propuse:
51
p03-2-1.a Transport naval pentru turism n

legtur cu IMB i zona Mcin
p03-2-1.b Cale prioritar ctre aeroport Vdeni
P03-2-1.c Pod rutier i feroviar peste Dunre
P03-2-1.d. Proiect complex zona periurban
Brila nord
P03-2-1.e.Proiect linie tramvai pentru legtura
cu Galai
p03-2-1.f Proiect linie tramvai de agrement i
turistic Lacu Srat
Figura 13. Podul peste Dunre ntre Brila, Galai i Tulcea peste Dunare la Braila- proiect aflat in faza de
studii- prin care se va realiza interconectarea unor coridoare de transport agreate de Comisia European i care
vizeaz dezvoltarea unei zone de grani a Uniunii Europene.
Directia de actiune: D03-3.Corelarea cu dezvoltarea urban

dupa cum urmeaza:
P03-3-1. Program de noduri intermodale
Proiecte propuse:
52
p03-3-1.a Proiect reamenajare gara Brila

p03-3-1.b Proiect complex port Brila
P03-3-1c. Proiecte de noduri intermodale de

mici dimensiuni corelate traseelor ciclabile si
statiilor TC
P03-3-2.Sustinerea si ntarirea centralitatilorurbane

Proiecte propuse:
p03-3-2.a Proiect restructurare Zona

industrial Nord- Promex
p03-3-2.b Proiect restructurare Promex
p03-3-2.d. Proiecte prelungire a tramei
stradale in zonele de restructurare urbana
p03-3-2.e Proiect de amenajare complexa
a intrarilor in oras
Directia de actiune: D03-4. Corelarea dintre interesul public si cel privat in

gestiunea mobilitii urbane
dupa cum urmeaza:
P03-4-1. mbuntirea si managementul ofertei de parcri publice
Proiecte propuse:
53
p03-4-1a. Amenajarea de parcri in cadrul profilelor

strzilor (n spic, acolo unde limea trotuarului
permite sau parcri de-a lungul carosabilului).
p03-4-1b.Crearea unui sistem de parcare cu tarife
difereniate in funcie de durata
p03-4-1c.Coordonarea dintre tipul de parcare si tipul
de zona funcional creia i se adreseaz (rezidenial,
instituii, comercial)
p03-4-1d.Amenajarea unui sistem de parcaje/ garaje
de tip park&ride in zona centurii oraului, corelat cu
transportul in comun
P03-4-2. Armonizarea activitii TC public BRAICAR cu cea a operatorilor

privai de TC (maxi-taxi)
Proiecte propuse:
p03-4-2a. Masuri de limitare a licenelor de operare TC in anumite areale din cadrul oraului
p03-4-2b. Masuri de impunere a extinderii traseelor de maxi-taxi in zonele cu accesibilitate
sczut si cu trame stradale deficitare ca gabarit
P03-3-3. Armonizarea activitilor principalilor ageni economici, a transportui

de marf i a livrrilor cu sistemul de transport i mobilitate
Proiecte propuse:
P03-3-3a.Dezvoltarea unui Plan al serviciilor de livrare n ora pentru a mbuntii eficiena
livrrilor ctre i n ora
P03-3-3b. Realizarea a 2 centre de consolidare a mrfurilor (centre de distribuie)11
P03-3-3c. Realizarea n parteneriat cu agenii economici/ angajatori de work travel plans
(planuri de deplasare ctre locul de munc) pentru angajai
11
relizarea distribuei prin preluarea mrfurilor de pe tiruri, pe mijloace de transport de mic capacitate i durbaile
(furgonete, biciclete cargo) sau prin calea ferat (tramvai-tren).-Acest proiect poate intra i la D03-1.Reducerea
timpilor pierdui n trafic
54
Figura 14. http://www.smh.com.au/business

GESTIONATA INTEGRAT12
MOBILITATE
URBANA
Directii de actiune, programe si proiecte propuse:
Direcia de aciune D04-1. Managementul comunicarii si promovarii mobilitatii

urbane durabile
dupa cum urmeaza:
P02-2-4. Educarea cetatenilor in vederea adoptarii unei mobilitati durabile
Proiecte propuse:
p04-1-1a. Promovarea integrata a mobilitatii durabile
in colaborare cu toti actorii urbani implicati (ONG-uri,
proprietari, municipalitate, investitori, etc).
p04-1-1b. Promovarea in scoli si licee a principiilor

moilitatii
durabile
si
beneficiilor
deplasarilor
nemotorizate
12
corelat pilonului IV /PUG: domeniul administrativ
55
P04-1-2. Pregatirea administratiei publice pentru implementarea PMUD

Proiecte propuse:
p04-1-2a. nfiinarea unui grup de coordonare local pentru proiectele derivate din PMUD
p04-1-2b. Deschiderea pe site-ul municipalitatii a unei linii de tip call center permanent cu rol
de captare si sintetizare a opiniei publice exprimate cu referire la proiectele de mobilitate
p04-1-2d.Facilitarea parteneriatelor internistuionale, n special cu structuri tip ADI prin
organizareadentlniriperiodicecuAsociaiaZona metropolitan Dunrea de Jos , precum i
cu alte ADI ncurs de formalizare, pentru optimizarea i implementarea liniilor comune de
aciune.
p04-1-2e.Creterea capacitii autoritii publice de implementare a proiectelor de investiiin
infrastructura
de
mobilitate
prin
adenicondiiipentrusoluiitehnicedurabile
dezvoltarea
capacitii
de
13
P04-1-3. Marketing-ul oportunitilor oferite de ora pentru deplasarile

nemotorizate/ nepoluante
Proiecte propuse:
p04-1-3a. Semnalizarea i indicarea prin hri a
obectivelor de interes i a posibilelor trasee
pietonale i pentru biciclete
p04-1-3b. Promovarea activa a tramvaiului ca
mijloc nepoluant si ieftin, alternativ autobuzului si
maxi-taxi
13
inclusiv recepia de documentaii
elaborare
idee
de
proiect,
tehnice referitoare la toate etapele dintr-unproiect

elaborare
model
de
contract,
recepia
documentaieitehnice,urmrireaindicatorilordeimplementareirecepianala lucrrilor.
56
Direcia de aciune D04-2. Managementul integrat al PUG si Planurilor de

Mobilitate

dupa
cum urmeaza:
P04-2-1.Corelarea permanenta a reglementarilor urbanistice si a efectelor lor in

plan spatial-functional cu aspectele de trafic
Proiecte propuse:
p04-2-1a. Realizarea unui ghid sintetic
pentru
administraia
locala
pentru
implementarea si monitorizarea PMUD in

corelare cu PUG
p04-2-1b. Crearea unei echipe tehnice de
monitorizare permanenta
a aspectelor
dezvoltarii urbanistice si a mobilitatii
Direcia de aciune D04-3. Eficientizarea monitorizrii i implementrii planurilor

de modelare a mobilitii durabile (PMUD)
P04-3-1. Dezvoltarea unui sistem de monitorizare permanenta a traficului rutier
p04-3-1a.
Sistem de supraveghere
video a tuturor interseciilor importante

p04-3-1b.
Sistem
inteligent
de
semaforizare
57
P04-3-2. Corelarea tuturor datelor legate de mobilitate si dezvoltare urbana

p04-3-2a. Constituirea unei baze de date publice a mobilitii urbane in Brila, pe toate
modurile de transport
p04-3-2b. Dezvoltarea i implementarea unui sistem GIS integrat cuprinznd att datele
urbanistice de dezvoltare spatial-functionala, cat si pe cele de trafic
P04-3-3. Pregtirea cadrului strategic si operaional de implementare a

Planurilor de mobilitate urbana durabila
p04-3-3a. Pregtirea si informarea populaiei cu privire la necesitatea si obligativitatea

implementrii unui PMUD
p04-3-3b. Stabilirea echipei tehnice de monitorizare a activitilor viitoare cuprinse in
PMUD, in conformitate cu Ghidul de pregtire a PMUD
p04-3-3c. Formarea i perfecionarea profesional a salariailor din cadrul Primriei
Mun.Brila n vederea implementrii proiectelor incluse n PMUD
p04-3-3c. Adoptarea i implementarea sistemelor informatice integrate la nivelul
compartimentelor primriei n vederea gestiunii al bazelor de date interne din cadrul
consiliul local i instruiilor deconcentrate
Direcia de aciuneD04-4. Bugetarea corespunztoare a domeniului mobilitii

urbane durabile
P04-4-1. Corelarea financiara dintre politicile de dezvoltare urbana, politicile
economice, de protecie a mediului si cele de mobilitate
p04-4-1.aAudit al proiectelor si programelor lansate de municipalitate in scopul depistrii
celor inutile si costisitoare
p04-4-1b. Creare i aprobarea n edinele de consiliu local a PlanuluiMulti-Anual de
Investiii (PI), n concordan cu lista deproiecte stabilit.
P04-4-2. Echilibrarea bugetelor alocate mobilitii intre diferitele domenii ale

acesteia
58
p04-3-2.a Bugetarea cu prioritate a proiectelor legate de promovare a mobilitii durabile

in scoli si licee
p04-3-2.b Bugetarea cu prioritate a proiectelor de training in administraia publica privind
principiile si instrumentele PMUD
6.4.1. Beneficii ale programelor si proiectelor propuse

A. Principalele beneficii ale proiectelor legate de modurile de deplasare
nemotorizate (numite i moduri de deplasare blnde sau active)
-
Un mediu mai curat deplasrile nemotorizate pot nlocui numeroase deplasri

scurte realizate cu automobilul, reducnd volumele traficului rutier, poluarea aerului,
zgomotul i impactul vizual (negativ) al traficului rutier pentru imaginea urban,
contribuind n acelai timp la reducerea gazelor cu efect de ser
Mai mult siguran pe strad studiile confirm o mbuntire a siguranei

strzilor ca urmare a creterii numrului de utilizatori nemotorizai (pietoni, bicicliti),
acetia prin numr asigurnd att o supraveghere pasiv a spaiului public urban
ct i mai mult precauie din partea automobilitilor i o reduce a vitezei de
deplasare n general, cu ct sunt mai muli pietoni i bicicliti, cu sunt mai
siguredeplasrile pe jos sau cu bicicleta.
O sntate mai bunmodurile de deplasare nemotorizate sunt o modalitate simpl,

necostisitoare i eficient de a include activiteatea fizic n viaa de zi cu zi
Beneficii pentru economia localmersul pe jos i cu bicicleta utilizeaz n mod

eficient spaiul strzii, reducnd astfel congestiile. Un cadru/mediu urban propice
mersului pe jos poate de asemenea s ncurajeze oamenii s zboveasc mai mult
n spaiul strzii i s cheltuiasc mai mult aici14.
Beneficii sociale cnd oamenii merge pe jos i cu bicicleta n cartierul lor se vor
ntlni i interaciona mai des, genernd coeziunea comunitii. Cei care merg pe jos
i cu bicicleta asigur o supravegherea social a strzii, ceea ce contribuie la
creterea siguranei spaiilor publice urbane
O calitate mai bun a vieii nsumarea beneficiilor provenite din creterea

numrului de oameni care se deplaseaz pe jos i cu bicicleta, conduce la creterea
pe ansamblu a calitii vieii urbane
14
Departamentul de Transport (Deparatement for Tranmsport DfT), UK a constatat c investiiile n mersul cu

bicicleta (infrastrcutur i promovare, aduce beneficii economice de aproximativ 3 pentru fiecare 1 investita
(Cycling Demonstration Towns, 2010, Dft).
59
Marketing-ul oportunitilor oferite de ora de a merge pe jos i/sau cu

bicicleta (de exemplu: semnalizarea i indicarea prin hri a obectivelor de interes i
a (posibilelor) trasee pietonale i pentru biciclete)
Promovarea mersului pe jos i cu bicieleta (de exemplu prin ncercarea de a

depibarierele sociale i percepiile eronate referitoare la mersul pe jos i cu
bicicleta)
Administrarea i managementul modurilor de deplasare nemotorizate n ora

(de exemplu prin nfiinarea unei echipe care se ocup cu dezvoltarea i
monitorizarea modului de desfurare a acestor moduri de deplasare n ora)
B. Principalele beneficii ale proiectelor legate managementul traficului

- impact pozitiv in plan economic
- costuri mai reduse pe termen lung
- stimulare adezvoltarii urbane
- impact pozitiv asupra mediului: reducerea poluarii datorate traficului
- impact pozitiv in plan administrativ: facilitarea culegerii de date de mobilitate in timp
real, corelarea cu politicile europene.
C. Principalele beneficii ale proiectelor legate infrastructura

Desi sunt costisitoare, proiectele de infrastructura (modernizari sau extinderi) sunt
esentiale pentru implementarea unui plan de mobilitate. Ele trebuiesc insa corelate
etapizarii pe baza de scenarii si nevoilor prioritare de solutionare a disfunctionalitatilor,
corelate si cu dinamicile la nivel demografic si economic global.
Atat la scara macro cat si la scara micro, infrastructura Brailei necesita serioase
imbunatatiri si racordari - atat in exterior, la reteua regionala si nationala, cat si in
interiorul orasului.
60
7. Scenarii alternative de dezvoltare a mobilitatii urbane

Previziunea pe scenarii a mobilitii pornete de la o serie de criterii care au ponderi diferite
n fiecare dintre scenarii, aceasta influennd de fapt att operaionalizarea ct i realismul
acestora:
1-corelarea cu prediciile socio-economice la nivel de municipiu, structurate la rndul
lor pe 3 tipuri de scenarii:
- pesimist (preia tendina actual de dezvoltare care indic o scdere cu o medie de
5% a populaiei);
- optimist (inverseaz tendina de cretere prin msuri proactive bazate pe creterea
atractivitii municipiului la nivelul regiunii de dezvoltare sud-est);
- ultra-optimist (se bazeaz pe o cretere de ~10% a numrului de locuitori, ct i
pe o dezvoltare periurban important, marcat prin dezvoltarea zonei de nord a oraului,
cuprins ntre Brila i Galai).
2- corelarea cu tendinele i posibilitile (resursele) de dezvoltare proprii oraului,
corelate cu dinamica recent, dar i cu cea viitoare, bazat pe disponibilul de resurse
funciare, precum i necesitatea creterii funcionalitii urbane;
3- corelarea cu tendinele de dezvoltare la nivel periurban/regional, n special n legtur
cu Dunrea, cu zona de influen i cu sistemul urban Brila-Galai;
4- corelarea cu valorilefundamentale ale strategiei de dezvoltare n care Dunrea, centrul
oraului i structura urban compact, indic o abordare atent la meninerea unui echilibru
permanent ntre creterea (n special spaial) a oraului, ranforsarea unor nuclee dense
care susin att o form durabil de mobilitate, ct i o eficien energetic important;
5- corelarea cu necesitatea eliminarii unor deficiene din ariile periferice i de cretere
echilibrat a orasului, prin plasarea inteligent a investiiilor i a dotrilor pentru a optimiza
funcionarea sa.
6- urmrirea efectului optim (raport bun ntre durata de implementare i amplificarea
efectului), lund n considerare, cu prioritate, termenul de timp scurt necesar pentru
61
implementare (sau frecvena msurilor necesare pentru meninere) dar i beneficiarii vizai
(zone dense sau compacte);
7- complexitatea msurilor din punct de vedere al montajului partenerial i financiar
necesar, precum i aprecierea efectului pe termen lung (reducerea polurii, restructurarea
mobilitii, creterea calitii vieii etc).
Pentru a stabili cele 4 scenarii prezentate mai jos, folosim metoda diagramei DPSIR,
acceptata
la
nivel
european
prin
intermediul
Agentiei
Europeene
de
Mediu
www.eea.europa.eu
Diagrama de tip DPSIR aplicata mobilitatii urbane a Br ilei pentru determinarea

vulnerabilitatii si impactului asupra mediului
Raspuns
Determinante
R
-
Presiuni
Economic: necesitatea unor

masuri economice de sustinere a
politicilor d emobilitate durabila
Administrativ:
- necesitatea orientarii politicilor
urbane catre mijloacele
nemotorizate de deplasare
- necesitatea unor programe
specifice mobilitatii urbane
- necesitatea corelarii studiilor de
urbanism cu reglementarile de
trafic
Social:- necesitatea informarii si
educarii populatiei privind
utilizarea corecta a retelei urbane
si avantajele mobilitatii durabile
Impact
Economic: dinamica unor

functiuni si activitati care necesita
spatii adecvate. dinamica fortei de munca
Socio-Demografic: scaderea populatiei, migratii
Administrativ: nevoia de
S
reorganizare administrativa in privind
gestiunea mobilitatii urmand legislatia
Economic: rata de motorizare in tendinta
europeana
ascendenta
Cultural: adaptarea unor modele si practici Socio-Demografic: cresterea numarului
din strainatate
de accidente grave , scaderea calitatii vieti i
Administrativ: dezorganizare
admnistrativa, coruptie
Cultural: inradacinarea unor obiceiuri de
deplasare nesustenabile
Mediu: poluare accentuata-peste limite
admise
Stare
Economic- scaderea eficientei

transportului in comun, cresterea
costului vietii prin automobilitatea de
nivel ridicat
Socio-Demografic: cresterea
vulnerabilitatii deplasarilor in orase
- accentuarea disparitatilor sociale
datorate inegalitatii in aceesibilitate
Administrativ: scaderea atractivitatii
unor zone urbane , pierdere unor
investitori
Mediu: cresterea poluarii aerului cu
Co2, scaderea biodiversitatii urbane
Figura 15. Diagrama DPSIR care sintetizeaza relatia dintre fortele determinante ale proceselor mobilitatii urbane,
elementele de presiune, starea fenomenului la monentul prezent, impactul prognozat (in scenariul If Not) si
raspunsul pe care trebuie sa il dea PSMU si implementarea viitoare a planurilor de Mobilitate. Sursa: Stan, A.
2015.
62
7.1. Scenariul IF NOT( sau "DO NOTHING")

Acest scenariu se bazeaza pe mentinerea starii actuale a mobilitatii in Braila,
corelata unor aspecte socio - economice de prognoza pesimista asupra dezvoltarii orasului,
pentru orizontul de timp 2020, de tipul:
- descrestere demografica cu cca. 5% anual populatie

totala, reprezentand continuarea tendintei deja afirmate in
ultimii 4 ani
- descrestere economica cu cca. 1% anual, reprezentand
continuarea tendintei de evolutie a bugetului local din ultimii 4
ani
- descrestere a calitatii factorilor de mediu (accentuarea
poluarii prin cresterea cu 25% a emisiilor CO2)
dezvoltarea urban se manifest prin cretere periferic de mic densitate,
conducnd la mrirea distanelor de deplasare i la ameninarea crescnd a factorilor

de mediu;
- gradul de motorizare este n cretere, bazat pe un grad de mobilitate sporit, dar i pe
creterea pib-ului i scderea preului la carburant;
- atractivitatea i imaginea Brilei se depreciaz uor la nivel regional n special datorit
siturii periferice i a ntrzierii unor msuri de sporire a accesibilitii
IMPACTUL15 acestui scenariu, estimat pe fiecare domeniu al mobilitatii urbane, se
poate exprima in felul urmator:
- a) Racordarea mobilitatii in teritoriu
- scadarea vizibilitatii Brailei in plan regional
- pierderea oportunitatilor de dezvoltare in relatia cu sistemul urbann Braila- Galati
- b) Infrastructura si circulatia rutiera
- cresterea timpului consumat in trafic
15
impactul a fost stabilit prin studiul comparativ al Brailei cu alte orase europene care au trecut prin stadii
similare de devoltare si prin planuri comparabile de modelare a mobilitatii
63
- scaderea vitezei medii de deplasare a autovehiculelor

- cresterea numarului de intesectii ambuteiate sau congestionate la ore de varf
- cresterea emisiilor CO2 peste limitele admise
- c) Transportul in comun
- scaderea interesului pentru transportul in comun, datorita lipsei de confort oferit si
ne- racordarii la cererea sociala
- d) Infrastructura si circulatia feroviara
- scaderea numarului de calatorii cu trenul
- decaderea/ degradarea zonei garii in cadrul orasului
- e) Infrastructura si circulaie nemotorizata: pietonal i velo
- nu exista infrastructura pentru biciclete (chiar daca interesul creste, mai ales in
randul
tinerilor)
- f) Parcare
- parcare haotica, lipsita de confort, siguranta si fara beneficii economice pentru
municipalitate
- g) Inter- modalitate
- pierderea oportunitatilor de a organiza noduri inter-modale
64
7.2. Scenariul realist - pesimist (Do minimum)
- stagnare demografic n jurul valorii actuale la nivelul anului

2014, reprezentand o apreciere uoar fa de tendina recent
- cretere economic stagnant care menine starea de declin
industrial, cuplat cu o apreciere uoar a sectorului de servicii
reprezentnd astfel o apreciere uoar fa de tendina recent
calitatea factorilor de mediu este n scdere (accentuarea
poluarii prin cresterea cu 25% a emisiilor CO2)
dezvoltarea urban este meninut ntr-o form compact, cu
creteri ncetinite n zona periferic, contrabalansate de o serie

de msuri menite s sporeasc calitatea vieii n centru i n
zonele dense
- gradul de motorizare este n cretere uoar, bazat pe un grad
de mobilitate sporit, dar i pe creterea pib-ului i scderea
preului la carburant;
- atractivitatea i imaginea Brilei se apreciaz uor la nivel
regional n special datorit valorilor patrimoniale naturale i
construite;
IMPACTUL16 acestui scenariu, estimat pe fiecare domeniu al mobilitii urbane, se
poate exprima n felul urmtor:
- a) Racordarea mobilitii n teritoriu
- scderea vizibilitatii Brilei n plan regional, dar meninerea unei relaii de
interdependen cu zona periurban i cu municipiul Galai; mobilitatea este nedurabil,
bazat pe timp ndelungat pierdut n trafic;
16
65
- investiiile n infrastructura feroviar sau ntr-un sistem de transport public sunt

anulate de navetismul slab dezvoltat i impredictibil;
- b) Infrastructura i circulaia rutier
- timpul consumat n trafic nregistraz o ameliorare uoar n zona central i n
coroanele periferice ale acesteia;
- definitivarea modernizrii centurii i modernizarea bulevardului Dorobanilor
conduce la eficientizarea traficului ntre bulevard i faleza Dunrii;
- mbuntiri ale interseciilor i o serie de parcaje mbuntesc securitate i
accesibilitatea la punctele de interes
- mbuntirea traversrilor cii ferate optimizeaz accesibilitatea ntre cele dou
pri ale Brilei, separate de calea ferat i crete securitatea deplasrilor;
- traficul rutier este restricionat parial n zona central, prin regndirea sistemului de
sensuri unice i organizarea unui sistem de parcaje;
- o parte a circulaiei de tranzit este mutat din centrul oraului pe oseaua de
centur i pe bd Dorobani, iar traficul de marf restricionat n zona central;
- preferina pentru transportul n comun a populaiei este nc limitat
- mbuntiri la nivelul conectivitii cu palierul rutier i cu moduri blnde de
deplasare faciliteaz o dezvoltare punctual bun i ncurajeaz densitatea i
diversitatea funcional;
- o serie de proiecte de culoar unic pentru tram vai i autobuz, precum i asocierea
intim cu spaiile publice amenajate crete vizibilitatea transportului n comun;
- d) Infrastructura si circulatia feroviar
- realizarea unei intermodaliti eficiente pentru zona grii i a unei legturi pietonale
cu centrul oraului, susinut de transport n comun i de o diversitate funcional,
sporete rolul grii n ora;
- o apreciere uoar a traficului feroviar, favorizat de legtura cu podul peste
Dunre
- e) Infrastructura si circulaie nemotorizat: pietonal i velo
- amenajarea falezei Dunrii bazat pe calitate peisager crescut i o recuperare a
spaiilor aflate n declin;
66
- zona central revitalizat, graie unui program de pietonizare i de restructurare a

mobilitii
- ci pietonale extinse nspre calea dorobanilor i ctre falez, precum i o serie de
pietonale pilot n zone cu dotri de proximitate;
- noi reprofilri de strzi existente i crearea de noi strzi se fac cu luarea n
considare a pietonilor i biciclitilor ca participani egali la trafic;
- f) Parcare
- mbuntire a organizrii parcrii n zona central i n perimetrul pericentral
- cele dou proiecte de noduri intermodale favorizeaz o bun interconexiune ntre
mijloace de transport, facilitnd totodat asocierea altor funciuni, menite la rndul lor s
sporeasc accesibilitatea la nivelul oraului;
67
Figura 16. Scenariul realist-pesimist ( do minimum), sursa: Alexandru, M., 2015
68
7.3. Scenariul realist- optimist (Do something)

- cretere demografic n jurul ratei de 5%, reprezentand o
apreciere important fa de tendina recent
- cretere economic cu o rat n jurul valorii de 5% a locurilor de
munc, redresnd parial starea de declin industrial, cuplat cu o
apreciere moderat a sectorului de servicii reprezentnd
- calitatea factorilor de mediu este n scdere, frnat ns fa de
scenariul II
numeroase densificri, susinute i de o serie de msuri menite s

sporeasc calitatea vieii n centru i n zonele dense i de
eficientizare a accesului la punctele de interes;
- gradul de motorizare este n cretere uoar, bazat pe un grad
de mobilitate sporit, dar i pe creterea pib-ului i scderea
preului la carburant, dar este contrabalansat de msuri n sprijinul
unei mobiliti durabile bazate pe transport ecologic;
construite, dar i graie unei aprecieri economice;
IMPACTUL17 acestui scenariu, estimat pe fiecare domeniu al mobilitatii urbane,

se poate exprima in felul urmator:
- vizibilitatea Brilei n plan regional crete, odat cu afirmarea zonei centrale pentru
turism i cultur, dar i graie aprecierii economice, facilitnd o cretere a navetismului la
nivelul zonei periurbane;
17
69
- un fenomen turistic, susinut i de strategia Dunrii, solicit noi trasee turistice att
n ora ct i, mai ales, la nivelul zonei Mcinului i Dunrii
- realizarea podului peste Dunre constituie o ans major pentru dezvoltarea
oraului pe termen lung;
- timpul consumat n trafic nregistraz o ameliorare semnificativ n zona central i
n coroanele periferice ale acesteia;
- definitivarea modernizrii centurii i modernizarea bulevardului Dorobanilor
conduce la eficientizarea traficului ntre bulevard i faleza Dunrii;
- mbuntiri ale interseciilor, continuate, i o serie de parcaje de diverse mrimi
mbuntesc securitatea i accesibilitatea la punctele de interes
- crearea de noi traversri ale cii ferate optimizeaz accesibilitatea ntre cele dou
pri ale Brilei, fiind posibile noi legturi n special n zona de nord a oraului;
- noi zone de automobilitate redus zone 30 implementate n zona pericentral
cresc calitatea locuirii;
- nceperea inelului median al oraului faciliteaz conexiunea ctre zona viitorului
aeroport i ncurajeaz nceperea procesului de restructurare a zonei industriale nord a
Brilei
- noi extensii n zona de nord-vest ale liniei de transport electric
- eliminarea din zonele centrale ale liniilor de maxi-taxi i realizarea de culoare unice
pentru transportu electric i pentru taxiuri;
- conectivitatea grii la viaa oraului este mbuntit de creterea numrului de
ageni economici localizai n zon i de prospectul unei dezvoltri de amploare a zonei
grii;
- noi pietonale i piste ciclabile fac posibil o accesibilitate generalizat n zona
central i pericentral
70
- zona vestic a oraului capt o accesibilitate sporit n raport cu reeaua stradal;

- f) Parcare
- mbuntire a organizrii parcrii n zona central i n perimetrul pericentral, cu
extensie nspre zonele periferice;
- programul de parcri cu tax descurajeaz traficul auto ctre centrul oraului;
- o serie de trei proiecte de noduri intermodale favorizeaz o bun interconexiune
ntre mijloace de transport, facilitnd totodat asocierea altor funciuni, menite la rndul
lor s sporeasc accesibilitatea la nivelul oraului;
71
Figura 17.Scenariul realist- optimist (+ Do something) sursa: Alexandru, M., 2015
72
7.4. Scenariul optimist + ( Do something more)

- cretere demografic n jurul ratei de 5%, reprezentand o
apreciere important fa de tendina recent, amplificat i de o
cretere regional important, n special n zona de nord;
- cretere economic cu o rat n jurul valorii de 5% a locurilor de
munc, redresnd parial starea de declin industrial, cuplat cu o
apreciere moderat a sectorului de servicii, n plus susinut de
dezvoltarea zonei de la nord de Brila
- calitatea factorilor de mediu este n scdere la nivel urban, dar cu
ameninri importante provenind de la nivel regional unde se
constat o cretere a nivelului mobilitii;
numeroase densificri, susinute i de o serie de msuri menite s

sporeasc calitatea vieii n centru i n zonele dense i de
eficientizare a accesului la punctele de interes;
- gradul de motorizare este n cretere uoar, bazat pe un grad de
mobilitate sporit, dar i pe creterea pib-ului i scderea preului la
carburant, dar este contrabalansat de msuri n sprijinul unei
mobiliti durabile bazate pe transport ecologic;
construite, dar i graie unei aprecieri economice;
IMPACTUL18 acestui scenariu, estimat pe fiecare domeniu al mobilitatii
urbane, se poate exprima in felul urmator:
18
73
- vizibilitatea Brilei n plan regional crete semnificativ, bazat pe dezvoltarea zonei

de nord, a drumului expres, a aeroportului, precum i a cooperrii cu municipiul Galai,
un efect important fiind creterea nivelului de mobilitate per ansamblul sistemului urban
Brila-Galai;
- un fenomen turistic amplificat, susinut i de strategia Dunrii, solicit noi trasee
turistice extinse la nivelul ntregii regiuni, Brila devenind centru de coordonare a
turismului;
- infrastructura regional produce o amplificare a mobilitii care pune presiune pe
infrastructura Brilei
- realizarea unei ci rapide ntre aeroport i gar i ntre aeroport i portul Brila
- extinderea oraului ctre vest atrage dup sine realizarea centurii mediane i
extinderea n consecin a reelei de drumuri
- n sudul oraului este realizat podul II peste Dunre care va simplifica relaia dintre
Brila i regiune pe direcia est-vest
- noi extensii n zona de nord-vest ale liniei de transport electric
- realizarea unor legturi rapide ntre aeroport i gar i ntre aeroport i portul Brila
- dezvoltarea a noi centraliti la nivelul oraului susine dezvoltarea nu numai
extensiv a transportului n comun ci i, mai ales, intensiv n sensul ameliorrii timpilor
de parcurs, al frecvenei materialului rulant etc.
- zon grii devine o centralitate reper a oraului, un vector pentru dezvoltarea
viitoare, bine conectat cu aeroportul, dar i cu zona central
- noi pietonale i piste ciclabile fac posibil o accesibilitate generalizat n zona
periferic
- zona vestic a oraului capt o accesibilitate sporit n raport cu reeaua stradal;
74
- f) Parcare
- mbuntire a organizrii parcrii n zona central i n perimetrul pericentral, cu
extensie nspre zonele periferice;
- programul de parcri cu tax descurajeaz traficul auto ctre centrul oraului dar i
n zonele extinse ale acesteia
- punctele intermodale devin centraliti n sine, generatoare de fluxuri importante,
contribuind esenial la dezvoltarea economic a oraului
75
Figura 18Scenariul optimist +( Do something more) sursa: Alexandru, M. 2015
76
Figura 19. Configurarea infrastructurii rutiere la nivel periurban- scenariul optimist+, cf. PATZPeriurban Braila.
77
7.5. Rezultatele prognozei de transport si de trafic, pentru

transportul cu autoturismele, in cazul scenariului pesimistpentru varful de dimineata AM.
In capitolul curent se prezinta rezultatele prognozei de transport si de trafic, pentru
transportul cu autoturismele, in cazul scenariului optimist, pentru varful de dimineata AM.
Prognoza cererii de transport s-a realizat pe baza datelor socio-economice prognozate
pentru perioada de perspectiva si anume anul 2020. Astfel, pe baza rezultatelor prognozei sa constatat ca cererea de mobilitate pentru autoturisme nu a crescut foarte mult fata de anul
2014, insa s-a constatat o modificare structurala in cadrul deplasarilor generate si atrase de
catre fiecare zona in parte. Astfel, se constata cu precadere impactul zonelor
industriale/economice si a celor rezidentiale care sunt prevazute a se dezvolta in partea de
Vest si de Nord a municipiului Braila.
Figura 20. Fluxuri de circulatie- scenariul pesimist pentru municipiul Braila, anul 2020, scenariul optimist.
78
Figura 21 Fluxuri de circulatie scenariul pesimist.- detaliu
79
Dupa cum s-a mentionat anterior, se observa aparitia si dezvoltarea polilor de

atractie in partea de Nord a municipiului Braila.
In continuare in Figura 3 si 4 se prezinta fluxurile de circulatie pentru ora de varf de
dimineata AM, exprimate in vehicule/etalon/ora.
Se observa ca incarcarile majore de trafic sunt pe Calea Calarasilor (1200 1800
vehicule etalon pe ora), Bdul Dorobantilor (500 800 vehicule etalon/ora), Str. 1 Decembrie
1918 (800 900 vehicule etalon pe ora), Bdul A.I. Cuza (800 900 vehicule etalon pe ora)
si pe Soseaua Baldovinesti (700 800 vehicule etalon pe ora).
Fluxuri relativ ridicate de circulatie se observa si pe Soseaua de Centura intre DN2B si
DN22 (1000 1100 vehicul;e etalon pe ora in ambele sensuri).
In continuare in Figura 5 si 6 se prezinta raportul Volum/Capacitate si Nivelul de
Serviciu in intersectiile analizate
pentru ora de varf de dimineata AM, exprimate in
vehicule/etalon/ora.
Astfel, se observa ca se prevede trafic ingreunat pe: Soseaua Buzaului, Calea
Calarasilor si pe Soseaua Baldovinesti. Anumite puncte de congestie de trafic pot sa apara
si la accesul catre principalii poli de dezvoltare economica din cadrul municipiului Braila.
Nivelul de Serviciu in intersectiile analizate este satisfacator, intre B si D.
80
8. Planuri preliminare de organizare a mobilitatii urbane in

Braila- in varianta scenariului optimist-realist corelat cu
PUG
Figura 22. Infrastructura destinata deplasarilor rutiere_ existenta si propusa-pentru orizontul de timp mediu 10 ani.
Sursa: Stan, A.2015
81
Figura 23. Profile transversale propuse pentru principalele categorii de artere- existente sau propuse/ modelate.
82
Figura 24. Infrastructura destinata deplasarilor rutiere_ existenta si propusa-pentru orizontul de timp mediu 10 ani.
Sursa: Stan, A.2015
83
9. Concluzii si recomandari in continuare

In urma celor explicate anterior, Planul Strategic de Mobilitate Urbana este configurat in
baza analizelor si a premiselor de dezvoltare, in baza unei viziuni clare asupra mobilitatii la nivel
de ansamblu, prin intermediul celor 4 scenarii care reflecta posibilitatile de evolutie si de
implementare a propunerilor, pentru orizonturilede timp scurt/ mediu/ lung/ foarte lung (if not,
realist-pesimist, realist-optimist, optimist+).
In urma studiului se poate face mentiunea ca, in scenariul if not si cel pesimist, rata de
schimbare a mobilitatii urbane in sensul dobandirii unor calitati durabile, atractive, eficiente si
echitabile este destul de scazuta. In scenariul optimist, se pot atinge o parte din obiectivele
vizate si posibil pana la 60% din proiectele propuse.
Ponderile modurilor de deplasare - intre transportul privat cu automobilul, transportul in comun
(public si privat, tramvai si autobuz) si mersul pe jos sau cu bicicleta sunt prezentate mai jos,
comparativ, intre situatia estimata in momentul de fata, situatia estimata pentru scenariul If Not,
pentru cel pesimist- realist si pentru cel optimit.
estimat in prezent
estimat Scenariul if not
transport auto
privat
transport auto privat
transport in comun
transport in comun
biciclete si mers pe
jos
jos
estimat Scenariu pesimist
estimat- Scenariu optimist
transport auto
privat
transport auto privat
transport in comun
transport in comun
jos
jos
Figura 25. Estimarea schimbarii ponderilor principalelor moduri de deplasare, la nivelul mun. Braila, sursa: Stan, A.
84
O importanta latura a acestui plan strategic de mobilitate al Brailei o reprezinta necesitatea

continuarii lui,
prin realizarea unui Plan de Mobilitate Urbana Durabila cu toate
masuratorile necesare, precum si implementarea lui prin restructurarea institutionala si

administrativa a municipalitatii Braila.
Pentru buna implementare a unui astfel de plan, trebuie luati in considerare o serie de
parametri - indicatori care se reflecta in starea de ansamblu a mobilitatii si care trebuiesc
urmariti cu consecventa.
Definitie
Pondeerea
vehiculelor private
nr.deplasari vehicule private x 100/ Nr

total deplasari
5 ani
Rata de motorizare
nr. vehicule private x 1000 locuitori
5 ani
vehicule / locuitori
anual
anual
Calmarea traficului
Utilizarea bicicletei
Nr.km de strazi pietonale si zone 30 x

100/ Nr.km retea rutiera totala
Nr.km pista velo x 100/ Nr.km retea
rutiera totala
Perioada
Unitate de
masura
Indicatori principali
Poluare datorata
Tone emisii poluante (CO2, SO2, NO3,
traficului
etc) / Km2 arie urbana
5 ani
Impactul poluarii din
trafic
Kg. Emisii poluante / nr. Locuitori
5 ani
tone/kmp
Poluare sonora
nr. Locuitori expusi la poluare sonora

(fata de norma de referinta)x 100/ nr.
Total locuitori
anual
Accidente in trafic
Nr. Total accidente in trafic cu victime anual
Nr. Accidente
Eficienta energetica
Litri carburanti consumati (benzina,

motorina, etc)/ nr. Locuitori
PET/ locuitori
5 ani
Tabelul 1. Indicatori propusi pentru monitorizarea principalelor tendinte din mobolitatea urbana a Brailei, sursa:
http://www.citeair.eu/fileadmin/Events/Junw_2011_final_conference_Rome/presentations/Sustainable_Mobilit
y_Indoicator_-_Marco_Cinafano.pdf
85
Figura 26. Recomandari privind re-organizarea institutionala a primariei in vederea integrarii compartimentului
responsabil de implementarea planurilor de mobilitate.
86
OBIECTIVE STRATEGICE, DIRECII DE ACTIUNE, PROGRAME I PROIECTE PROPUSE PRIVIND DEZVOLTAREA MOBILITII URBANE N BRILA- ANEXA 1- PLANUL
STRATEGIC DE MOBILITATE URBAN_PROIECTANT GENERAL - Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu- Bucureti, Ianuarie 2015
PALIERE DE ACTIUNE
OBIECTIVE STRATEGICE
DIRECTII DE ACTIUNE
PROGRAME DE DEZVOLTARE
P01-1-1. Oraul distanelor scurte
PROIECTE PROPUSE
INFRASTRUCTUR
A FIZICA
P01-1-1.a Proiecte pilot de accesibilizare pietonal

pentru dotrile de proximitate
P01-1-1.b Proiecte de piste ciclabile articulate cu

punctele de interes din ora
X+
P01-1-1.c Proiecte de parcri de reedin
P01-1-2.a Proiecte punctuale de spaii publice
P01-1-2. Oraul accesibil pentru toi
OB01
Mobilitate
urban echitabil
i sigur
P01-2-1.Descurajarea automobilitii
D01-2. Concilierea i echilibrarea

modurilor de deplasare
P01-2-2. Dezvoltarea cu prioritate a
transportului in comun si a
deplasrilor nemotorizate
P01-2-3. Dezvoltarea inter
modalitii si punctelor de interschimb
D01-3. Creterea siguranei
deplasrilor
P02-1-2.c Proiecte de parcri destinate

conductorilor auto cu mobilitate redus
P01-3-1. Reducerea vitezei de

deplasare a autovehiculelor
p01-1-2.d.Proiecte de extinderea a transportului in

comun in zonele rezideniale dense periferice cu
accesibilitate sczut
p01-1-2.e.Creterea accesibilitii rutiere si pietonale
prin modelarea profilelor stradale in zonele dens
populate
p01-1-2.f.Proiecte pentru echiparea staiilor de
transport n comun cu instalaii i sisteme pentru
utilizarea acestora de ctre i informarea persoanelor
n etate i a celor cu deficiene de vedere
P01-2-1.a Reamenajarea zonei cu sensuri unice de
circulatie auto in arealul centrului istoric
p01-2-1b. Restricii orare privind accesul
autovehiculelor de marfa in arealul centrului istoric
p01-2-1.c. Crearea n zonele rezideniale (pe strzile
de deservire local de gradul IV) a zonelor 30 sau a
zonelor cu limitare de vitez de tipul homezones
P01-2-1.d. Proiecte de parcri cu plat difereniat n
funcie de momentul zileisau n funcie de tipul de
vehicul i de emisii
P01-2-1.e. Restructurare profile stradale n beneficiul
pietonilor, biciclitilor i transportului n comun
P01-2-2.a. Proiecte cu culoar unic pentru transportul
n comun i taxiuri
P01-2-2.b .Proiecte de spaii publice asociate
traseelor si staiilorde transport n comun
p01-2-3.a. Proiecte multiple de park&ride n relaie cu
funciunile importante, centura ocolitoare si arterele
majore de penetraie
P01-3-1.aProiecte de amenajare specific a
carosabilului n scopul reducerii vitezei
IMPLEMENTAT
E/ IN CURS
P01-1-2.b Reea pietonal cu amenajri specifice

pentru persoane cu dizabiliti
D01-1. Creterea accesibilitii la
nivel intra-urban
PROMOVARE
/EDUCARE
STADIU DE IMPLEMENTARE
ORGANZARE/
MANAGEMEN
T
PROPUNERI
X+
X+
X+
X+
X+
X+
p01-3-1a. Reorganizarea trecerilor rutiere la nivel cu

calea ferata
p01-3-1b. Reconfigurare geometric a interseciilor
p01-3-1.d Proiecte pentru limitarea vitezei de

deplasare pe strzile cartierelor rezideniale la
30km/h
p01-3-1e. Proiecte de monitorizare, nlocuire i
completare a sistemelor de indicatoare i marcaje
rutiere
P0-3-2. Creterea securitii

pietonilor i biciclitilor
OB02
Mobilitate
urbana durabila
si prietenoasa cu
mediul
D02-1. Reducerea poluarii

datorate traficului rutier
P02-1-2. Reducerea numarului de

autovehicule in miscare la ore de
varf
P01-3-2a. Proiecte de extindere a trotuarelor i

pistelor ciclabile, n special n zonele periferice
p01-3-2b. Amenajarea trecerilor de pietoni cu

sisteme moderne de semnalizare i traversare
(rampe, ecluze)
p01-3-2c. Renovarea pasarelei pietonale peste calea

ferata si construirea a inca uneia noi.
p01-3-2d. Integrarea sistemelor de acces pentru

handicapati
p01-3-2e. Modernizarea sistemului de iluminat public

prin dezvoltarea sistemul de telemanagement i
optimizarea funcionrii surselor de lumin n
perioadele de trac redus, prin diminuarea/ creterea
uxului luminos.
X+

Independentei
p02-1-1b. Modernizarea transportului electric in
cartierul Brailita
Baldovinesti
p02-1-1d. Modernizarea transportului electric in zona
Parc Monument- Radu Negru
p02-1-1e. Modernizarea transportului electric pe
Calea Galati
P02-1-1. Dezvoltarea transportului
in comun

p02-1-1h. Modernizarea / nnoirea parcului de
autobuze existent i achziionarea unei flote cu emisii
zero sau ct mai reduse, autobuze electrice sau
hibride
p02-1-1i.Modernizarea flotei de tramvaie i
achiziionarea de soluii modulare adaptate
dimensiunii municipiului
p02-1-1j. Mentenana periodic a sistemului de
transport n comun prin auditarea periodic a
soluiilor n funciune
p02-1-2a. Dezvoltarea unui sistem de transport in
comun public dedicat scolarilor
x
x
X+
p02-1-2c: Proiecte pentru nfinarea i ncurajarea de

centrelor i schemelor de partajare a unui
automobil, de tip Car pooling i Car sharing
p02-1-3a.Pietonizarea cu acces exclusiv riveranilor pe
arealul dintre strazile Bolintineanu, E Nicolau,
PiataPoligon, Belvedere, Cojocari, CA Rosetti,
Brasoveni, Danubiului, Rubinelor, Mare
p02-1-3b.Prelungirea axului pietonal Mihai Eminescu
pn n punctul de contact cu promenada falezei
Dunrii.
p02-1-3c.Integrarea de piste de biciclete in profilul
transversal al arterelor de tip bulevard
P02-1-3. Dezvoltarea mijloacelor de
deplasare nemotorizate
p02-1-3d.Construirea unui circuit velo pe promenada

falezei Dunarii si in relatie cu parcul Monument
p02-1-3e. Crearea unui sistem de trasee sigure

(pietonale si pentru biciclete) ctre coli i/sau
Planuri de cltorie/ deplasare pentru coli
P02-1-4.Managementul zgomotului
datorat traficului (rutier, feroviar,
naval)
p02-1-4a. Realizarea planului de zonare sonora a

Brailei
p02-1-4b. Instruirea soferilor privind modul de
condus in vederea reducerii emisiilor nocive
p02-1-4c. Instituirea de zone 30 si zone 20 in
toate ariile rezidentiale expuse poluarii sonore
datorate traficului
p02-1-4d. Modernizari ale tronsoanelor rutiere
tangente zonelor rezidentiale expuse la zgomot
p02-1-4e. Reducerea poluarii la sursa -masuri de tip
poluatorul plateste
p02-1-4f. Instalarea de bariere de zgomot si noxe in

zonele expuse la poluarea datorata traficului feroviar
si naval
OB03
Mobilitate
urbana activ i
eficient
P03-1-1 Eficientizarea
managemetului traficului
D03-1.Reducerea timpilor
pierdui n trafic
p03-1-1a nfiinarea unui Centru de Mangement al

Traficului, care s funcioneze pe baza unui sistem
inteligent de control al traficului
p03-1-1b. Instituirea unui program de intervale orare,
dedicate pentru aprovizionare i salubritate
p03-1-1c. Devierea traficului de tranzit pe centur i
pe Bd Dorobani
p03-1-1d. Organizarea unor trasee dedicate pentru
traficul greu, ocolind zonele locuite
p03-1-1e. Instituirea unor trasee rezervate pentru
situaii de urgen i deszpezire
p03-1-1g. Implementarea soluiilor automate a
achiziie a datelor de trafic prin senzori instalai la
nivelul carosabilului
p03-1-2b. Proiect de construire a inelului ocolitor
intermediar de circulatie (intre Centura si str.
Delavrancea)
p03-1-2d.Prelungirea arterelor Targoviste, Valea
Calugaresaca si Cezar Petrescu in zona Promex si
legatura peste calea ferata cu Sos. Baldovinesti
x+
x
x
x+
X+

P03-1-2. Imbunatatirea
infrastructurii stradale
X+
p03-1-2e. Realizarea de noi treceri peste calea ferata

(NV -Inelul median, SV- str. Dorului)
D03-2. Ameliorarea articulrii cu

zona periurban
P03-2-1. Conectivitate sporit cu

teritoriul periurban
P03-3-1. Program de noduri

intermodale
D03-3. Corelarea cu dezvoltarea

urban
P03-3-2.Sustinerea si Intarirea
centralitatilor urbane
P03-4-1. mbuntirea si
managementul ofertei de parcri
publice
D03-4. Corelarea dintre interesul

public si cel privat in gestiunea
mobilitii urbane
P03-4-2. Armonizarea activitii TC

public BRAICAR cu cea a
operatorilor privai de TC (maxitaxi)
P03-4-3 Armonizarea activitilor

principalilor ageni economici, a
transportui de marf i a livrrilor
cu sistemul de transport i
mobilitate
D04-1. Managementul
comunicarii si
promovariimobilitatii urbane
durabile
P04-1-1. Educarea cetatenilor in

vederea adoptarii unei mobilitati
durabile
p03-1-2f. Modernizarea i reabilitarea infrastructurii

stradale prin refacerea mbrcmintei rutiere pentru
zonele aflate n stare avansat de degradare
p03-1-2g. Reamenajarea strzilor de acces aferente

zonei de traversare a Dunrii cu bacul.
p03-2-1.a Transport naval pentru turism n legtur

cu IMB i zona Mcin
p03-2-1.b. Cale prioritar ctre aeroport Vdeni
P03-2-1.d. Proiect complex zona periurban Brila
nord
P03-2-1.e. Proiect linie tramvai pentru legtura cu
Galai
p03-2-1.f Proiect linie tramvai de agrement i turistic
Lacu Srat
p03-3-1.a Proiect reamenajare gara Brila
P03-3-1c. Proiecte de noduri intermodale de mici
dimensiuni corelate traseelor ciclabile si statiilor TC
p03-3-2.a Proiect restructurare Zona industrial Nord
P03-3-2.b Proiect restructurare Promex
p03-3-2.d. Proiecte prelungire a tramei stradale in
zonele de restructurare urbana
p03-3-2.e Proiect de amenajare complexa a intrarilor
in oras
p03-4-1a. Amenajarea de parcri in cadrul profilelor
strzilor (n spic, acolo unde limea trotuarului
permite sau parcri de-a lungul carosabilului).
p03-4-1b. Crearea unui sistem de parcare cu tarife
difereniate in funcie de durata
p03-4-1c. Coordonarea dintre tipul de parcare si tipul
de zona funcional creia i se adreseaz (rezidenial,
instituii, comercial)
p03-4-1d. Amenajarea unui sistem de parcaje/ garaje
de tip park&ride in zona centurii oraului, corelat cu
transportul in comun
p03-4-2a. Masuri de limitare a licenelor de operare
TC in anumite areale din cadrul oraului
p03-4-2b. Masuri de impunere a extinderii traseelor
de maxi-taxi in zonele cu accesibilitate sczut si cu
trame stradale deficitare ca gabarit
P03-4-3a.Dezvoltarea unui Plan al serviciilor de livrare
n ora pentru a mbuntii eficiena livrrilor ctre i
n ora
P03-4-3b. Realizarea a 2 centre de consolidare a
mrfurilor (centre de distribuie)
P03-4-3c. Realizarea n parteneriat cu agenii
economici/ angajatori de worktravelplans (planuri
de deplasare ctre locul de munc) pentru angajai
p04-1-1a. Realizarea unei Strategii de Comunicare
pentru promovarea i ncurajarea mobilitii urbane
durabile n parteneriat cu toi actorii urbani implicati
(ONG-uri, proprietari, municipalitate, investitori, etc).
x
x
x
x
X+
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
p04-1-1b. Organizarea decampanii in scoli si licee a

principiilor mobilitatii durabile si a beneficiilor
deplasarilor nemotorizate
p04-1-1c. Promovarea modului de condus prietenos

fa de mediu (mai ales pentru conductorii
transportului public local)
p04-1-1d. Campanii de tipul Cycletowork, PT twice

a week pentru angajai
p04-1-1e. Promovarea i ncurajarea progamelor de
lucru flexibile, inclusiv lucrul de acas i lucrul la
distan (teleworking)
OB04
Mobilitate
urban
gestionat
integrat
P04-1-2. Pregatirea administratiei

publice pentru implementarea
PMUD
P04-1-3.Marketing-ul
oportunitilor oferite de ora
pentru deplasarile nemotorizate /
nepoluante
D04-2. Managementul integrat

dintre PUG si Planurile de
Mobilitate
D04-3. Eficientizarea
monitorizrii i implementrii
planurilor de modelare a
mobilitii durabile (PMUD)
p04-1-2a. nfiinarea unui grup de coordonare local

pentru proiectele derivate din PMUD
p04-1-2b. Deschiderea pe site-ul municipalitatii a unei
linii de tip callcenter permanent cu rol de captare si
sintetizare a opiniei publice exprimate cu referire la
proiectele de mobilitate
p04-1-2c. Realizarea de schimburi de experien
(vizite, workshopuri, analiz de bune practici, etc) cu
administraii locale din ar i strintate, cu privire la
dezvoltarea si implementarea unui PMUD.
p04-1-2d.Facilitarea parteneriatelor instituionale, n
special cu structuri tip ADI prin organizarea de
ntlniri periodice cu Asociaia
Zona metropolitan Dunrea de Jos , precum i cu
alte ADI ncurs de formalizare, pentru optimizarea i
implementarea liniilor comune de aciune.
p04-1-2e. Creterea capacitii autoritii publice de
implementare a proiectelor de investiii n
infrastructura de mobilitate prin dezvoltarea
capacitii de a deni condiii pentru soluii tehnice
durabile
p04-1-3a.Semnalizarea i indicarea prin hri a

obectivelor de interes i a posibilelor trasee pietonale
i pentru biciclete
p04-1-3b. Promovarea activa a tramvaiului ca mijloc

nepoluant si ieftin, alternativ autobuzului si maxi-taxi
p04-2-1a. Realizarea unui ghid sintetic pentru
administraia locala pentru implementarea si
P04-2-1.Corelarea permanenta a
monitorizarea PMUD in corelare cu PUG
reglementarilor urbanistice si a
efectelor lor in plan spatialp04-2-1b. Crearea unei echipe tehnice de
functional cu aspectele de trafic
monitorizare permanenta a aspectelor dezvoltarii
urbanistice si a mobilitatii
P04-3-1. Dezvoltarea unui sistem de p04-3-1a. Sistem de supraveghere video a tuturor
interseciilor importante
monitorizare permanenta a
traficului rutier
p04-3-1b. Sistem inteligent de semaforizare
p04-3-2a. Constituirea unei baze de date publice a
mobilitii urbane in Brila, pe toate modurile de
P04-3-2. Corelarea tuturor datelor
transport
legate de mobilitate si dezvoltare
p04-3-2b. Dezvoltarea i implementarea unui sistem
urbana
GIS integrat cuprinznd att datele urbanistice de
dezvoltare spatial-functionala, cat si pe cele de trafic
P04-3-3. Pregtirea cadrului

strategic si operaional de
implementare a Planurilor de
mobilitate urbana durabila
D04-4. Bugetarea
corespunztoare a domeniului
mobilitii urbane durabile
P04-4-1. Corelarea financiara dintre

politicile de dezvoltare urbana,
politicile economice, de protecie a
mediului si cele de mobilitate
P04-4-2. Echilibrarea bugetelor

alocate mobilitii intre diferitele
domenii ale acesteia
p04-3-2c. Monitorizarea parcrilor publice i private

neamenajate i spontane
p04-3-3a. Pregtirea si informarea populaiei cu
privire la necesitatea si obligativitatea implementrii
unui PMUD
p04-3-3b. Stabilirea echipei tehnice de monitorizare a
activitilor viitoare cuprinse in PMUD, in
conformitate cu Ghidul de pregtire a PMUD
p04-3-3c. Formarea i perfecionarea profesional a
salariailor din cadrul Primriei Municipiului
Brila n vederea implementrii proiectelor incluse n
PMUD
p04-3-3c.Adoptarea i implementarea sistemelor
informatice integrate la nivelul compartimentelor
primriei n vederea gestiunii al bazelor de date
interne din cadrul consiliul local i instruiilor
deconcentrate
p04-4-1.aAudit al proiectelor si programelor lansate
de municipalitate in scopul depistrii celor inutile si
costisitoare
p04-4-1b. Creare i aprobarea n edinele de consiliu
local a Planului Multi-Anual de Investiii (PI), n
concordan cu lista de proiecte stabilit.
p04-3-2.a Bugetarea cu prioritate a proiectelor legate
de promovare a mobilitii durabile in scoli si licee
p04-3-2.b Bugetarea cu prioritate a proiectelor de
training in administraia publica privind principiile si
instrumentele PMUD
PROIECT
Efect benefic
estimat asupra
mobilitii la nivelul
municipiului
Impact asupra
mediului
Impact
social/confort
P01-1-1.a Proiecte pilot de accesibilizare pietonal pentru

dotrile de proximitate
4
1
1
2
2
4
p01-1-2.d.Proiecte de extinderea a transportului in comun in

zonele rezideniale dense periferice cu accesibilitate sczut
p01-1-2.e.Creterea accesibilitii rutiere si pietonale prin

modelarea profilelor stradale in zonele dens populate
p01-1-2.f.Proiecte pentru echiparea staiilor de transport n

comun cu instalaii i sisteme pentru utilizarea acestora de
ctre i informarea persoanelor n etate i a celor cu deficiene
de vedere
P01-2-1.a Reamenajarea zonei cu sensuri unice de circulatie

auto in arealul centrului istoric
p01-2-1b. Restricii orare privind accesul autovehiculelor de

marfa in arealul centrului istoric
p01-2-1.c. Crearea n zonele rezideniale (pe strzile de

deservire local de gradul IV) a zonelor 30 sau a zonelor cu
limitare de vitez de tipul home zones
P01-2-1.d. Proiecte de parcri cu plat difereniat n funcie de

momentul zilei sau n funcie de tipul de vehicul i de emisii
P01-1-1.b Proiecte de piste ciclabile articulate cu punctele de

interes din ora
P01-1-1.c Proiecte de parcri de reedin
P01-1-2.a Proiecte punctuale de spaii publice
P01-1-2.b Reea pietonal cu amenajri specifice pentru
persoane cu dizabiliti
P02-1-2.c Proiecte de parcri destinate conductorilor auto cu
mobilitate redus
Gravitatea ntrzierii
n implementare
asupra mobilitii
de ansamblu
scor de
impact
18
2
4
2
15
15
9
14
16
13
12
10
12
P01-2-1.e. Restructurare profile stradale n beneficiul

pietonilor, biciclitilor i transportului n comun
P01-2-2.a. Proiecte cu culoar unic pentru transportul n comun

i taxiuri
P01-2-2.b .Proiecte de spaii publice asociate traseelor si

staiilor de transport n comun
p01-2-3.a. Proiecte multiple de park&ride n relaie cu

funciunile importante, centura ocolitoare si arterele majore
de penetraie
P01-3-1.a Proiecte de amenajare specific a carosabilului n

scopul reducerii vitezei
p01-3-1b. Reorganizarea trecerilor rutiere la nivel cu calea

ferata
p01-3-1c. Reconfigurare geometric a interseciilor
p01-3-1.d Proiecte pentru limitarea vitezei de deplasare pe
strzile cartierelor rezideniale la 30km/h
p01-3-1.e Proiecte de monitorizare, nlocuire i completare a
sistemelor de indicatoare i marcaje rutiere
P01-3-2a. Proiecte de extindere a trotuarelor i pistelor
ciclabile, n special n zonele periferice
p01-3-2b. Amenajarea trecerilor de pietoni cu sisteme
moderne de semnalizare i traversare (rampe, ecluze)
p01-3-2c. Renovarea pasarelei pietonale peste calea ferata si
construirea a inca uneia noi.
p01-3-2d. Integrarea sistemelor de acces pentru persoane cu
dizabiliti
p01-3-2e Modernizarea sistemului de iluminat public prin
dezvoltarea sistemul de telemanagement i optimizarea
funcionrii surselor de lumin n perioadele de trac redus,
prin diminuarea sau creterea uxului luminos.
15
19
13
16
5
3
12
10
10
13
13
PROIECT
Efect benefic
estimat asupra
municipiului
Impact asupra
mediului
Impact
social/confort
n implementare
asupra mobilitii
de ansamblu
scor de
impact
15
Independentei
p02-2-1b. Modernizarea transportului electric in cartierul

Brailita
15

Baldovinesti
15
p02-2-1d. Modernizarea transportului electric in zona Parc

Monument- Radu Negru
15
p02-2-1e. Modernizarea transportului electric pe Calea Galati
15

15

16
p02-2-1h. Modernizarea / nnoirea parcului de autobuze

existent i achziionarea unei flote cu emisii zero sau ct mai
reduse, autobuze electrice sau hibride
p02-2-1i. Modernizarea flotei de tramvaie i achiziionarea de

soluii modulare adaptate dimensiunii municipiului
p02-2-1j. Mentenana periodic a sistemului de transport n

comun prin auditarea periodic a soluiilor n funciune
11
p02-2-2a. Dezvoltarea unui sistem de transport in comun

public dedicat scolarilor
13

15
18
5
18
p02-2-2c: Proiecte pentru nfinarea i ncurajarea centrelor i

schemelor de partajare a unui automobil, de tip Car pooling
i Car sharing
p02-2-3a. Pietonizarea cu acces exclusiv riveranilor pe arealul

dintre strazile Bolintineanu, E Nicolau, Piata Poligon, Belvedere,
Cojocari, CA Rosetti, Brasoveni, Danubiului, Rubinelor, Mare
p02-2-3b.Prelungirea axului pietonal Mihai Eminescu pn n

punctul de contact cu promenada falezei Dunrii.
p02-2-3c.Integrarea de piste de biciclete in profilul transversal

al arterelor de tip bulevard
16
p02-2-3d.Construirea unui circuit velo pe promenada falezei

Dunarii si in relatie cu parcul Monument
10
p02-2-3e. Crearea unui sistem de trasee sigure (pietonale si

pentru biciclete) ctre coli i/sau Planuri de cltorie/
deplasare pentru coli
p02-2-4a. Realizarea planului de zonare sonora a Brailei
20
p02-2-4b. Instruirea soferilor privind modul de condus in

vederea reducerii emisiilor nocive
12
p02-2-4c. Instituirea de zone 30 si zone 20 in toate ariile

rezidentiale expuse poluarii sonore datorate traficului
p02-2-4d. Modernizari ale tronsoanelor rutiere tangente

zonelor rezidentiale expuse la zgomot
12
p02-2-4e. Reducerea poluarii la sursa -masuri de tip poluatorul

plateste
13
p02-2-4f. Instalarea de bariere de zgomot si noxe in zonele

expuse la poluarea datorata traficului feroviar si naval
13
3
17
15
13
11
12
PROIECT
Efect benefic
estimat asupra
municipiului
Impact asupra
mediului
Impact
social/confort
n implementare
asupra mobilitii
de ansamblu
scor de
impact
p03-1-1b. Instituirea unui program de intervale orare, dedicate

pentru aprovizionare i salubritate
13
p03-1-1c. Devierea traficului de tranzit pe centur i pe Bd

Dorobani
19
p03-1-1d. Organizarea unor trasee dedicate pentru traficul

greu, ocolind zonele locuite
20
p03-1-1e. Instituirea unor trasee rezervate pentru situaii de

urgen i deszpezire
13
15
p03-1-1g. Implementarea soluiilor automate a achiziie a

datelor de trafic prin senzori instalai la nivelul carosabilului
p03-1-2b. Proiect de construire a inelului ocolitor intermediar

de circulatie (intre Centura si str. Delavrancea)
p03-1-2c .Realizarea podului rutier peste Dunare
p03-1-2d.Prelungirea arterelor Targoviste, Valea Calugaresaca si

Cezar Petrescu in zona Promex si legatura peste calea ferata
cu Sos. Baldovinesti
p03-1-2e. Realizarea de noi treceri peste calea ferata (NV -Inelul

median, SV- str. Dorului)
p03-1-2f. Modernizarea i reabilitarea infrastructurii stradale

prin refacerea mbrcmintei rutiere pentru zonele aflate n
stare avansat de degradare
p03-1-2g. Reamenajarea strzilor de acces aferente zonei de

traversare a Dunrii cu bacul.
9
16
11
11
9
10
12
1
p03-2-1.a Transport naval pentru turism n legtur cu IMB i

zona Mcin
p03-2-1.b Cale prioritar ctre aeroport Vdeni
P03-2-1.d Proiect complex zona periurban Brila nord
P03-2-1.eProiect linie tramvai pentru legtura cu Galai
p03-2-1.f Proiect linie tramvai de agrement i turistic Lacu Srat
p03-3-1.a Proiect complex gara Brila
p03-3-2.a Proiect restructurare Zona industrial Nord
7
11
10
9
12
P03-3-2.b Proiect restructurare Promex
7
18
18
13
13
p03-3-2.d. Proiecte prelungire a tramei stradale in zonele de

restructurare urbana
10
p03-3-2.e Proiect de amenajare complexa a intrarilor in oras
10
p02-1-2a. Amenajarea de parcri in cadrul profilelor strzilor

(n spic, acolo unde limea trotuarului permite sau parcri dea lungul carosabilului).
p02-1-2b. Crearea unui sistem de parcare cu tarife difereniate

in funcie de durata
p02-1-2c. Coordonarea dintre tipul de parcare si tipul de zona

funcional creia i se adreseaz (rezidenial, instituii,
comercial)
p02-1-2d. Amenajarea unui sistem de parcaje/ garaje de tip

park&ride in zona centurii oraului, corelat cu transportul in
comun
p03-3-2a. Masuri de limitare a licenelor de operare TC in

anumite areale din cadrul oraului
13
11
11
4
17
4
15
p03-3-2b. Masuri de impunere a extinderii traseelor de maxitaxi in zonele cu accesibilitate sczut si cu trame stradale
deficitare ca gabarit
P03-3-3a.Dezvoltarea unui Plan al serviciilor de livrare n ora

pentru a mbunti eficiena livrrilor ctre i n ora
P03-3-3b. Realizarea a 2 centre de consolidare a mrfurilor

(centre de distribuie)
P03-3-3c. Realizarea n parteneriat cu agenii economici/

angajatori de work travel plans (planuri de deplasare ctre
locul de munc) pentru angajai
15
4
14
11
16
PROIECT
Efect benefic
estimat asupra
municipiului
Impact asupra
mediului
Impact
social/confort
n implementare
asupra mobilitii
de ansamblu
p04-1-1b. Organizarea de campanii in scoli si licee a

principiilor mobilitii durabile si a beneficiilor deplasrilor
nemotorizate
p04-1-1c. Promovarea modului de condus prietenos fa de

mediu (mai ales pentru conductorii transportului public local)
p04-1-1d. Campanii de tipul Cycle to work, PT twice a week

pentru angajai
p04-1-1e. Promovarea i ncurajarea progamelor de lucru

flexibile, inclusiv lucrul de acas i lucrul la distan
(teleworking)
p04-1-2a. nfiinarea unui grup de coordonare local pentru

proiectele derivate din PMUD
p04-1-2b. Deschiderea pe site-ul municipalitatii a unei linii de

tip call center permanent cu rol de captare si sintetizare a
opiniei publiceexprimate cu referire la proiectele de mobilitate
p04-1-2c. Realizarea de schimburi de experien (vizite,

workshopuri, analiz de bune practici, etc) cu administraii
locale din ar i strintate, cu privire la dezvoltarea si
implementarea unui PMUD.
p04-1-2d. Facilitarea parteneriatelor internistuionale, n

special cu structuri tip ADI prin organizarea de ntlniri
periodice cu Asociaia
Zona metropolitan Dunrea de Jos , precum i cu alte ADI n
curs de formalizare, pentru optimizarea i implementarea
liniilor comune de aciune.
scor de
impact
19
4
17
15
11
11
11
2
10
10
p04-1-2e. Creterea capacitii autoritii publice de

implementare a proiectelor de investiii n infrastructura de
mobilitate prin dezvoltarea capacitii de a deni condiii
pentru soluii tehnice
durabile (inclusiv recepia de documentaii tehnice referitoare
la toate etapele dintr-un proiectelaborare idee de proiect,
elaborare model de contract, recepia documentaiei tehnice,
urmrirea
indicatorilor de implementare i recepia nal a

lucrrilor).
15
p04-1-3a.Semnalizarea i indicarea prin hri a obectivelor de

interes i a posibilelor trasee pietonale i pentru biciclete
p04-1-3b. Promovarea activa a tramvaiului ca mijloc nepoluant

si ieftin, alternativ autobuzului si maxi-taxi
p04-2-1a. Realizarea unui ghid sintetic pentru administraia

locala pentru implementarea si monitorizarea PMUD in
corelare cu PUG
p04-2-1b. Crearea unei echipe tehnice de monitorizare

permanenta a aspectelor dezvoltarii urbanistice si a mobilitatii
p04-3-1a. Sistem de supraveghere video a tuturor interseciilor

importante
p04-3-1b. Sistem inteligent de semaforizare
p04-3-2a. Constituirea unei baze de date publice a mobilitii

urbane in Brila, pe toate modurile de transport
p04-3-2b. Dezvoltarea i implementarea unui sistem GIS

integrat cuprinznd att datele urbanistice de dezvoltare
spatial-functionala, cat si pe cele de trafic
p04-3-2c. Monitorizarea parcrilor publice i private

neamenajate i spontane
10
17
11
4
13
12
15
10
2
4
2
12
p04-3-3a. Pregtirea si informarea populaiei cu privire la

necesitatea si obligativitatea implementrii unui PMUD
p04-3-3b. Stabilirea echipei tehnice de monitorizare a

activitilor viitoare cuprinse in PMUD, in conformitate cu
Ghidul de pregtire a PMUD
p04-3-3c. Formarea i perfecionarea profesional a salariailor

din cadrul Primriei Municipiului
10
3
10
3
Brila n vederea implementrii proiectelor incluse n PMUD
p04-3-3d. Adoptarea i implementarea sistemelor informatice

integrate la nivelul compartimentelor primriei n vederea
gestiunii al bazelor de date interne din cadrul consiliul local i
instruiilor deconcentrate
p04-4-1.aAudit al proiectelor si programelor lansate de

municipalitate in scopul depistrii celor inutile si costisitoare
p04-4-1b. Creare i aprobarea n edinele de consiliu local a

Planului Multi-Anual de Investiii (PI), n concordan cu lista de
proiecte stabilit.
p04-3-2.a Bugetarea cu prioritate a proiectelor legate de

promovare a mobilitii durabile in scoli si licee
p04-3-2.b Bugetarea cu prioritate a proiectelor de training in

administraia publica privind principiile si instrumentele PMUD
9
2
8
2
9
3
11
2
11

Plan de Mobilitate Bru0103ila - Faza II - 26!01!2015

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Plan de Mobilitate Bru0103ila - Faza II - 26!01!2015

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Titlul lucrarii:

PLAN STRATEGIC DE MOBILITATE URBAN - MUNICIPIUL BRILA

ETAPA II- CONCEPT STRATEGIC SI SCENARII DE

Stud. Urb. Master Mobilitate Catalin Oncescu

Strategia Europa 2020 ................................................................................................... 9

Alte documente strategice europene .............................................................................. 10

Corelare cu Master Planul General de Transport Naional ............................................ 12

CONTEXTUL STRATEGIC JUDEEAN, PERIURBAN I REGIONAL ............................................................... 14

PATZ PeriurbanBrila ...................................................................................................... 14

Zona periurban Brila.................................................................................................... 18

DETERMINANTE DE ORDIN STRATEGIC LOCAL N PLANUL MOBILITII BRILEI ......................21

Viziune - Brila 2O22 corelarea PSUM cu viziunea de dezvoltare a municipiului Brila,

aferent masterplanului ntocmit n relaie cu Planul Urbanistic General .................................... 22

Determinante directe n planul mobilitii ...................................................................... 24

ACCESIBILITII, CONECTIVITII I REMODELAREA

DURABIL A MOBILITII .............................................................................................................. 25

CONCLUZII ALE ETAPEI ANTERIOARE SI PREMISE DE ABORDARE ............................................................ 27

METODOLOGIA ELABORARII I DEMERS ........................................................................................... 31

LIMITRI I CONSTRNGERI ........................................................................................................... 33

DETERMINANTE DE ORDIN SOCIO-ECONOMIC N PLANUL MOBILITII BRILEI .....................34

ECHILIBRUL MODURILOR DE DEPLASARE >> UN AER MAI CURAT ............................................... 39

ECHILIBRUL CONECTIVITATII SI INTERMODALITATII >> UN ORAS MAI ACCESIBIL ............................ 41

MODELUL DEZVOLTARII MOBILITATII URBANE IN BRAILA .................................................................... 41

6. OBIECTIVE, DIRECTII DE ACTIUNE, PROGRAME SI PROIECTE DE DEZVOLTARE A MOBILITATII

P01-2-2. Dezvoltarea cu prioritate a transportului in comun si a deplasrilor nemotorizate ....... 45

OBIECTIVUL STRATEGIC OB02: MOBILITATE URBAN DURABIL I PRIETENOAS CU MEDIUL.. 48

Direcia de aciune D02-1. Reducerea poluarii datorate traficului rutier ...................................... 48

OBIECTIVUL STRATEGIC OB03: MOBILITATE URBANA ACTIVA SI EFICIENTA ........................................... 50

Direcia de aciune D03-1.Reducerea timpilor pierdui n trafic .................................................... 50

OBIECTIVUL STRATEGIC OB04: MOBILITATE URBANA GESTIONATA INTEGRAT ........................... 55

Direcia de aciune D04-1. Managementul comunicarii si promovarii mobilitatii urbane durabile

Direcia de aciune D04-2. Managementul integrat al PUG si Planurilor de Mobilitate ............... 57

Beneficii ale programelor si proiectelor propuse ............................................................ 59

SCENARII ALTERNATIVE DE DEZVOLTARE A MOBILITATII URBANE ..........................................61

SCENARIUL REALIST - PESIMIST (DO MINIMUM) ............................................................................ 65

SCENARIUL REALIST- OPTIMIST (DO SOMETHING) .......................................................................... 69

SCENARIUL OPTIMIST + ( DO SOMETHING MORE) .......................................................................... 73

REZULTATELE PROGNOZEI DE TRANSPORT SI DE TRAFIC, PENTRU TRANSPORTUL CU AUTOTURISMELE, IN CAZUL

SCENARIULUI PESIMIST- PENTRU VARFUL DE DIMINEATA AM. ........................................................................ 78

8. PLANURI PRELIMINARE DE ORGANIZARE A MOBILITATII URBANE IN BRAILA- IN VARIANTA

dei Brila este un ora relativ compact, fenomenul urbanizrii recente

produce un raport inegal ntre suprafaa construit a oraului din ce n ce mai

fenomenul de extindere a atras dup sine i o anumit dispersie a funciunilor

oraului ncurajat i de o serie de centre comerciale periferice produce un fenomen

dei reeaua stradal are o coeren net superioar oraelor romneti ea

dominana autovehiculului ca mod de transport are efecte vizibile nu numai

dei infrastructura de transport n comun este satisfctor dezvoltat, oferta

de transport public este nc discret cu lipsuri n deservire n zona periferic -,

2. Contextul planificrii mobilitii pentru municipiul

2.1. Contextul strategic la nivel european i naional

planuri.Propunerile Comisiei Europene evidentiaza o mai mare importanta acordata

s mbunteasc mediul urban, s promoveze mobilitatea urban durabil, precum i

a principiului dezvoltrii urbane integrate [articolul 7 alineatul (1) din propunerea de

2.1.2. Alte documente strategice europene

Un Sistem de Mobilitate eficient i integrat

Un spaiu european unic al transporturilor

Promovarea locurilor i condiiilor de munc de calitate

Calitate i fiabilitate a serviciilor

Inovare pentru viitor: Tehnologie i comportament

O strategie european de cercetare, inovare i implementare n domeniul

Promovarea unui comportament mai sustenabil

Mobilitate urban integrat

Infrastructur modern i finanare inteligent