MASTERAND.

ARPINTE DUMITRU
CNP.1691026077313
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE
MASTER-M.O.R.U. ON LINE
4SEMESTRE-sem I
Dinamica spatiului social
Prof.FLORIAN TĂNĂSESCU

CHESTIONAR Nr. 1

1. Evoluţia umanităţii a fost marcată de numeroase schimbări sociale. Menţionaţi trei

dintre acestea, pe care le consideraţi importante:
1. Mediul natural- agresiune asupra mediului înconjurator
2. Factorii culturali – inovatiile tehnologice, descoperirile stiintifice.
3. Influentele politice .

2. Alegeţi una din cele trei schimbări sociale şi plasaţi-o în relaţie cu instituţii şi/sau
organizaţii. Ce constataţi?
Influentele politice , joaca rol important în producerea schimbarilor
sociale.Amintim luptele dintre diferite natiuni pentru controlarea teritoriilor sau
resurse.Cel mai elocvent moment ar fi ˝11 septembrie 2001 ˝ despre care se afirma ca a
produs o schimbare majora în politica mondiala

3. Procedaţi identic şi în cazul evoluţiei societăţii româneşti:

A. 1. Mediul natural- agresiune masiv distructiva asupra mediului
înconjurator
2. Factorii culturali – inovatiile tehnologice, descoperirile
stiintifice care au dus la un oarecare progres, dar si factori culturali perturbatori
care au “sifonat”imaginea de tara
3. Influentele politice au un rol marcant in evolutia societati romanesti
 B. Mediul natural- agresiune masiv distructiva asupra mediului
înconjurator dezinteres din partea institutiilor statului si o firava contra actiune a
organizatiilor “verzi”si a opiniei publice.

4. Evenimentele din decembrie 1989 în ce tip de schimbare socială le încadraţi? De

ce?
Revolutia Romana a generat un amplu şi profund proces de transformari
structurale , pe diverse planuri- politice, economice, sociale culturale şi civilizationale
precum si al valorilor morale şi politice . În plan politic – prabusirea regimului comunist
promitea în plan politic mai multa democratie decat ceea ce oferea.

5. Criza financiară actuală şi perspectiva crizei economice anunţă

schimbări/transformări importante în trendul evoluţiei umanităţii?
1. Da
2. Nu
3. NS/NR

6. Dacă „Da”, care ar fi acestea şi în ce sfere de activitate

Doua treimi din populatia lumii este afectata de criza financiara reflectandu-se
prin saracie. Prabusirea burselor afecteaza tarile în curs de dezvoltare. Disparitia
investitorilor straini , diminuarea creditelor , scaderea puterii de cumparare , somajul ,
scaderea pretului la materii prime , sunt consecintele crizei economice mondiale.
Sectoare afectate de criza sunt : IMM –urile

7. Se comentează că actualele crize (financiară şi economică) afectează profund

sistemul de organizare socio-politică şi economică a omenirii. Se consideră că modelele de
organizare care s-au „experimentat” până în prezent (liberal, comunist, social-democrat etc.)
s-au demonstrat că sunt incapabile să asigure dezvoltarea durabilă pe lungi perioade de timp,
fiind necesar să se adopte un nou model de organizare socială. Dumneavoastră ce părere
aveţi? Care ar fi un alt „model” posibil?

2
 Modelul institutional – presupune functionarea normelor care reprezinta
elementul central . Modelul ocupational regula principala devine relatia dintre cerere si
oferta. Cei care au rol decizional tind sa devina mai numerosi decat cei care au rol de
executanti. Ar trebui echilibrate pe undeva aceste roluri .

8. După cum se cunoaşte, societatea românească a preluat modele de dezvoltare din

Occident, evoluţia ei de ansamblu având un caracter imitativ, mimetic. Acest aspect are
relevanţă şi în prezent în perspectiva organizării şi funcţionării structurilor instituţionale?
Oferiţi un exemplu pe care să-l argumentaţi.
Existenţa a două căi diferite de dezvoltare a capitalismului au fost enunţate de
Gherea încă în 1886, care mai târziu vor fi formulate şi de către Lenin în 1907.
În perioada 1885-1886 Gherea definea doar două căi de trecere de la modelul economiei
feudale la modelul economiei capitaliste.
Primul cale este cea făcută în beneficiu ţăranilor, calea care va fi numită mai
târziu de către Lenin „americană”, împroprietărirea fiind făcută în beneficiul ţăranilor,
pământul trece în proprietatea comunelor săteşti. Odată ce producţia agricolă ar
aparţine ţăranilor aceştea ar fi cointeresaţi în prelucrarea pământului, iar creşterea
economică ar duce de dezvoltarea culturală a României, iar schimburile economice cu
occidentul ar fi fost benefice în loc să ruineze economia românească.
Gherea nu exlcude că şi în condiţiile aceastea ar fi apărut o pătură înstărită şi
una proletară, însă evoluţia culturală şi morală ar fi împiedicat formarea acelei clase
sărace.
Cea de-a doua cale, despre care vorbeşte Gherea este liberarea ţăranilor fără
împroprietărire, pământurile revenind doar păturii mijlocii care dispunea de unelte
agricole, formând o clasă care ar servi în calitate de tampon apărând interesele marilor
proprietari. În acest fel pământul se prefăcea în capital iar clăcaşii în salariaţi. Pe
această bază, statul român, spune Gherea, s-ar fi putut dezvolta într-un stat industrial,
capitalist burghez”. Anume această cale în 1907 Lenin o va numi „cale prusacă” de
trecere la modelul capitalist.
9. Noul „ciclu” evolutiv al societăţii româneşti după '89 cum l-aţi caracteriza în datele lui
fundamentale:
1. „Dezvoltare” organică
2. „Dezvoltare” imitativă
3. Nici una, nici alta

3
 4. Alta. Care? ........................................... .
5. NS/NR

10. Cum aţi caracteriza, în câteva cuvinte cheie, evoluţia instituţiilor şi organizaţiilor
din România în epoca postdecembristă?
1. schimbare
2. schimbare sociala
3. evolutie
4.transformare
5. dezvoltare