Lucia Copoeru

Corina Pop

g@-,

t.%roRln
%$Fpe inlelesul tuturor

ISTORIA PE II.{TELESUL TI.ITUROR

C+hjid de preg5.tire a examenului de bacalauree.t
L,ucia

COPOIIRU
Coiina POP

Lucrarea este realizat6,?n conforr:ritate crr proglarna gcolai"i'- in vigoar.e.

Consilier cditorial: Dr. Clemeniina fvan-Unelrr-canLl
Redactare: Nelia X,Iaczo
Dcrcr-ttrrenta-re: selecrie de rnatei'iale, rcalizare preztntari rnrrjtirnedjr: Crrlin Ollr'.iir
Seiectie de inatei'iale. scheme 9i tabeie, r'eaUza.i'e ]rrrizerlrili nrultimeCja:^,\r'mj:-r-Dan Cr,pgci'u

Fotografia coper-tii estc preluata de la Colectii speciole - Biblioteca Centrali Universitara.

Citatul Ce pe coperta a IV-a este preluat djrr lucrai:ea lui Nea.gri Djuvara. O scttrtci i-ctorie a
rcmanilor pouestitit celor tin,eri. (.Cu,,:dnt iulinfs'\. EiLir',rla Hum:irij.ta:,. Rucui:egti. 20112. p.6.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

lu,
COPOERU. LUCI.A
lc(
Istoria pc infelesul tuturor : ghid dc pregEtire a exarnenului dc l,.ecalaureaf
elev gi pro!'esor I L,tcia Copocru, Coriria Pop. Bucuresti : Dcl[:rn. 20]
ip'pentruISiIN
978-60c-8561-08-C
I

I. Pop. Coi'ina
94(49"qX075.35)
371.219.8:31 3.5

Editura Delfin. Bucureqti

,lonlsr,rt tel.: t1766 222 02I
Ctrnenzi sr di--.tributie la tel.; 021 621 37 20
E-n'raii : cont act@edituradeifin.r'o
ivrv\4'.ciUtrui:ad

elfin.ro

f rp;.'right e Editura Delfin, 20-13

'lcaie dre.rtulile asupra acestei crl.r'ii apallin etjii,urrj Dclir . Reproducerea il 1.t:!'r'a1ii ltri
pat"uiai5. a texlul'-ti sau a ilustratilLor di.n acelrEtd, carle t:s,:e ir',teiz'isi i',: r ii,: cor',-i-ul Irel..I a b'i
soriri al Eci;trrrii llclli:r.
s:

I
I
I
I
I
I

r
I
I
I
I
I
I
I

T
F
T

!F
F

Cuv6,nt fnainte
pentru elev 5i Profesor

Dragi elevi, dragi colegi,

prjn rnultituclinea cle sinteze, teste, ghiiluri. mannale alternative, auriliare exj.s.*entt-'pe rafturije fiecaniia clintre noi, indrS,znegte sa igi fach aparilia incd o czrrte. care are pretcntia cje a
ghicl care se a'lreseazS"
se ,'-rrrnj. Istoria 7te trztelesu.l fir}rnor. Lucrarea de fati se dore;te a fi un
(cartea), cit 9i p|in
partea
tiparita
prin
atAt
eievilor cljn claseie a XII-a gi prr.,feso:r:i.lor acestora,
suport r-tl rnultimeciia ataqat @\.Il -ui).
Ghiii.ii rlosii'u esie ritil ln priniul rAnd elevilor cai:e se pregite-cc pentru suslinex:a pr:obei c1e
Isto'e 18. examenul de bacalaurear, dar qi elevi.lor de la licee cLr profil teoretic, tei:,no1ogic sa-u
pentru studjul isvr,(-,iliiot];rl . cai'.. datr):ic;i nLrnrilului dc ore aiocaLc, dispi-tn de un timp r:edus
ri:t.i,:j. Ghjcli-r1 sc;'vegt:, in f'apt, gi cititoruir-ri pasionat de istorie, carre rlcre;te s[ aiila o riziune
:rsr..ii)l'A piilicip,a]t1o:' problenie ale istor-iei nalionale'
)iri-;viii r:i;rc ne-a tiererrninat sd scriem ghidul a fosr de a pregi.li r-in tnater'i:r1 care si poat':-r
{j folosjr cle arnbjj actt.rri implicnti in pregatirea examenului de tracalaui:cat: elevul '.i profesorr:}.
Chjai.clii.ii p'ofr:sr-rr-11 este un -rn:reslru al predirii ei elevii inteieg ieciiile c1iu c1as.'i, irltorpi aca.si'
:r-li i1r slport informational cu ajtrtoru} cdruia s[ poaiS conso]ica inva:iarea dili ciasi.
.{ cgria
'irc,air.,-ul, carle esbe insuficir:nt. sau materiale pregatite multiplicaie ci.ir pr,-fesol'' a:ilrc

;r:i.r Llrla].

"<i
iLe en'.,rqir-, Er de timp imenS pentru aCeSta din ui'mi'
pt:opriul -stii ric inviqarr:. ]lealiza
i,'1.,,,..,,1t6 iriri,,lre:irf rr.,, i,rnpri*l i'tii Ce predare, iar fiecare eiev
tot'rlsi, ISTORTI\ eilltr
.":e; r-:rir.j ;raierir!caler s-i se piii,ii-eascd tutnror este aproap,e rmposiitila. $i.

Lltt ijonsrltfl
!rt'e:ripllr,
'

ir,:ra:,iiLg-*r'i..,a,. peplri-r cnfl(.iitlirer"ee 9i in!elegerea ei este rrecesF'r,:a lioi i.oti. eievi 9i prc'f-es'-'ri, 'a
rlr: a,r',,t:opie,:ri o,: ci:..si;:e iia et, -qtuilio". ca pai'ieneri in invdlare, ci iil aC':eA$i direcfie:
. :r:-: a'tr' o inib;l'.i,rt.ic-:tcc:sjbi1li. cLai'i" sjntetica, despre evetiilner;ie, :apre si pL'':cos': ls"cir"i:'
l,r,ri-r fo,-riiii r:i(j Lrt.!... tipalir:
, ::, c,rrr:i/ arl,:riltrirr.ri ve(iem iinpreun5" surse istorice esenliale. ciocllmentc 9i doct:ilcnlart) is1.cr|i,:e . it:l|t' crtti,lt1 ;:';{:.tza int,elcg;er:ea textu-Lui tiparit;
. r;i ir-ir:l.iri-:L i,rJ 1:1'-ti ist,rl"ici. axe c.ronoiogice gi hdrii conceptuale. care si. ne aj uie e;l iir1,"'"L-'g':nr
:;rai.iuJ. i-:,11i:ri1 islcrir'l:;i evol'-:qii:- in timp a faptelor qi procesel'lr istorice;
. sa itr.' ..':L'if;i:ailt propria intelegere prin evaluare 9i autoevaluale'
il,cr:itsii i,,.lit;:,r-t:e i, il-.s,; gAnriita qi scrisi cu sufletul $i mintea prcfcs,li:'r-l1ui'laile nrerli in fsi,:'l
in acest lei stt::'rctui'ati:rjiir-..,i:,;:,tr. sa riiba ur pir.l'rcLe,,'iat cu eievii. astfel incAt rnate::;.a

irjitr.i..;i

tuturor'"
primr-iI rAr,d, destinat.levlilui: iecfille srrni prezclrtilli)
in
r,:,1.t-..
('pal.tr::r
tipal"iti)
Cl:idr.,j
qi
rr1, lirr.ra unc-,.int::ebari. intr-un mod "at mai simplu 9i clai', dar nri simplist au o st|uctur'5'
hiLr*;i
u-iiitarir, ,:alc fir.ciliteaza inv:ilarea. Fiecare temA este conrplc:tatra cu har"1i i-rtolir:e, stheirie'
se
adt:eseaz':a'
(suportul
multirnedia)
ct',i11epfi-rale, fest(i rezt;lrraie. axe clonoiogice. Ghiclul
ii spri;inil
e|.,r;il^r. da.ti^cr)nttne matciiale care sunt gAndite, in primui r6'nc1' pelrt'rll cei c:i;re
''nu1pc
i. iirvafare: profesolul. Conii,lo, il,li.- ale tittur:or temelori Jecpi rior, p::e:ent-5l:i
"ri.:r,
clt"t:umillrtt'r
h'rrii'
c1e
ir-rstllirii
(1ec1:a
iiln.,tJj,. l-/rrnf;ili fiec:r1u clin lelc: n'ui,r teme <1er bacaiau.;'eat
n:od:le Ce tcsi': i'ip bacalau::ea: qi
isto,,:ii;r,., itn:igini i-i::tia-1t:, tit.,cutn':nlare isto::ice. StlrSe au'-1io),
i)rJe ;7:e.:.)J ;,i tl.. 1lt-ra t.e

1i c]lj.Z't ..nt': j.lrie'li:.st'11

lrr-t,,i,tr,.i' ci-':i]rJ:i1'r.' 5-r'trlilii't

5,': iili:t:l rl:it, ;ls1'1i11.' s.:" t;: i"l{i;i j'm tin I'h;d care s5' ne ::cces;}'jl gi i'oi'';iii'i'

'-':e1';

j'J'():

$l

r-l::ir9' rt)

..,(:rl],ai';.tilri-i-.,si'lt,.ie--re,pI'3iJiU1.-.ij-l,jtil;1at-i:sd'rtnsLipOItnrot-lr''rn.

didn*tic

r.le

crili,aie.
t.L I r

. i.:

\ h-ri

Cuytrins

Introducere .............
Tema 1. Romanitatea ror-I16"nilor in viziuriea istoriciior......
Iclentitatea romAnilor: Cine sunt str:l-tno"ii rcmAnilo: de ciitre i:omani 9i cum

e
'1

ar-t

ti:ait dupd. cucerire?

Rornanizarea: cum au fost cuceriii strS,moEii l'omanilor c1e catre romani gi cum art
rriit dupl cucerire?
Itrtnogeleza lomAneascS.: Cuin s-a, format poporuJ. l1mAn ;i 1imba"
I?"cmanitatea romAniior in viziunEa i:stoliciior: lle cc e'cisi5 dc-'ur-"r teor:ii opuse legaic
de romanitatea lomd.niior 9i ce sustin ele? """""
Tema 2. Secolul )O( - intre demor:ral;ie gi totalitalisn:" Ideologii Ei pi'actici
politice in RomAni.a gi ?n Europa.'.."""""
Secolul )O( intre clernocra{ie qi tclaiitarisrrl: cale sunt cele ll ai imprlt't :rnte a-<pr:ctc
aie funclion5.rii unui stat? ."..'...
Ideologii gi practici politice democratice: fluni au functicnat regirnu' i1 e politicc
democratice a1e Europei secolului >CK?
Ider:logii qi practici politice autor''rtare: Cltim ar-t funcfion:i"t regimui:i1':: politire autoritare aie Europei secolr'rlui XX? """""
Iiieologii Ei pracrici poliLir:e totalit:lre: Curn au fitnr:fion:rl r"e;litnrtri,ir: t-'oiiLjci' Ltrlalj"
tare a1e Er-rropci secoluiui XX? .'."' '

74
1,t

JC

g(-

l')

..1 ,1

,4;

Terna
-ir, 3. Constitu{iile din RomAnia
urrui echilibru constitutional: Era nccest.r:i q.;.i;;1',1 til rtI::i c']nsLiti-'ti'l
"a"t"r.ea demor,,ratice: Cum funclioneazi regimul c1e:rt,crati,: in Romirnia I .."'"'
Co'stitutiile
Constituiiil* autcrirare: Care sunt caraciet'isl;icile tl:iei ]':gi i'.tndanienlale bni:ari i;l:
'

a)a

rJt
t".)f

.7 .,1
t --)

autoi:itaiis,m? .........'.

I\.

j'"'nul-ui in F'orr-'6;riai ""'

Constitutiiie cornunistc: Care sunt bazeie j''riciice aic toi';rlit:r:
rornAnest
'Lem-a 4. Autonomii locale qi institulii cerltrale in sp;r{'iul
(ser:clele IX- XVIIi)

romLnii la ir,ce:1lr-r.tulile fJi,'ril',ri Xied;i:?

r"""r-, ca,,e au fost primeie fo,:rr.re de oi'ga.niza'e polii.ici a rorniinric-'::?
;;t;r;;ii"
primele state
Ir.ormarea statelor meciievale: Cand. r.inde si cum s-au foi"n-'at
Obstea sdteasca: C:rrn au

8-r
:l,c

triii

r:onr anetqti?

Institutiile statelor medievale: curn s-au olgamzat

slatelo

l':rlhi-,;lil

rrr

ci{'

cui's'll .tivrtCC

i.ri IIediLr?

.!lenra 5. statul
modern: de ia prcicct politic la reciizll'r:'r Rr-trri6niei }{ai'i
'oma'
(secolele X\,TII-)A()
jurnitnte a s;ecol ului a.i XIX.-I";I,; :
Pr oiecte politice iT 'secolul al XVI[-iea "si prirna
(,rne $i-a asumat iolul in procesul c1e tnodern;z:-'ie qi care au fcl r, {t,rr:.r:le de m.anifes-

tire?........

::ornin motjern?

Constitttirea statului romAn rroclel'n: Cr-rm s-a constituit stirr-ul

consolidarea statului rornan mo.cern: car.] au f,ost etapeii: 9i n;odalildlile

-solidare a statului romen?'.'..

de c'r:r-

II]

ttF

i,i:1.
'; ()l

tLt

Tenra 6. RomAnia postbelici. Stalinism, nalional-comunism Ei disidentS

:rniicon-lln isti. Con structia d emocratiei postd ecembriste
Instaurarea comunismului in RomAnia (19.14-1947): Cr-im s-a instaurat cor:urri-.ni.Ll tn Rcmatri a? .............
Regirrui stalinist in RomAnia (1948-1965): Care sunt caracteristiciie regrmului

,1.

,1,)

IDO

i* alullrarLLct
D^,..;.- :^9I ........,....
-*^ l:,- i-+ llf
-Ldtttlt:L

laa

Regirnul national-comunist in RomAnia (1965-1989): Care sunt catacterrsticele

nalional-comrlnismului in RomAnia? ..........
DisiCenfa anticomunistl: Cine qi cum s-a opr-Ls regimului comu.nist? ..........
Constructia detnocratiei postdecernbriste: Cum se revine la democratie qi cum

1.49

-:

"i
^ ^^^
auuaotS-

,
^u-,.^],
v ur usaza

1 4a-\

r +.1

Terna 7. Spa{iul rornAnesc intre diplomatie qi conflict in Evul l{ediu qi la

inceputu rile rrroderniti !ii
R,ela,tiile interna{ionale in secolele Xfi'-X\T: Care sunr relaiiile dintre statele

cum actioneazi stateie rornAneqti? ...............

Il.elatiile inter:na.tionale in secoiele X\T-XV:II: Cale sunt rela1iile dinire statele
elilopone gi cum aclioneaz[ statele ron]6.nercti? ...............
il,cla{irle intelnalionale in secclele X\Tl-inceputul secolutrui ai X\,{ll-lea: Care
sr-int relatiile dinti'e statele eui'opene qi cum ac{ioneazi st,atele romi.nes'-i? ..............,.....
Teina 8. Rorrr6.nia gi concertul elrropean; de ia ,,criz,a orientali" la marile
eul'(rpene

1An

Ir)

r54

"<i

alian{e ale secolului XX

Statutul poiitico-juridic ai provinciilor romAnegti in prima jumlt,ale a secolului al XIX-lea: Cum modific5 ntarile pr-tteli st::.ti-rtul internationai ai reliir-,;'ii]ol

r62
l tlo
L74
175

)'nnrrnr-cri
inn'n
1fig9-l E01?
rrlL
'! YLr

I /5

lui aI XIX-lea?
Actiutri a1e statului romAn in cacirul ,.crizei oricniale" il:r a dotra jurni.+'a"te a secoluiu. :il XLX-lca gi incepr-rtul secclului ai )il(-lea: Care estr 1-'-,1ili.-a exrci'ltir ;i cale si,rnl

179

,ictiuni ale r'gnAnilor in czrcirul .,crizei orientale" (1E21-1859): Car:c at'.r i,.rsl
L:,biectivele ;i actiuniier lominilor in r:apoirt ct-i m:rrjle puteri in prii,ra jiir;rriuaie i: secoi'i18i

in i'elaliile internationale int.r'c I8-66-l91ll'

iiomf,nia in pclitica exteln*. in prima jumS.tate a secoiului al )O(-lea: Cale sun[
plrnl'ip;rioie i.r:-,Jeclr de p'rllrici: extc't'r;a a 11,;:nar:iti cl.trpa L'.rl8i/
Teina. 9. llominia in perioada ,,R5.zboiului ]tece'
RomAnia in relaliiie internationale in a doua jumitate a secolr-rlui al XX-lea:
Care este evoli-rtia poiiticii et<terne a RomAniei ln perioada Razboir,ilLii R,ece?

199

I-Iart,i cc nce p tua le inte

207

1;i.lncipalele actir-rni ale Rornanie;

*s

f ir.:

Sugestii pentru lezolvalea subiectelc-

Bibiiografie
hrde;< (harti,

up rins sup

"i

6 i;i1r::t leurcat

....

hlrti conceprtuale

ert

sjntetice, .:il.? (troliclogice,

eval,,rirj)

t null'rut',e et a

guii iie u.tiiizairi :1 i-ltn :1etr',5 riior m uii i nic.iir;

Plez.' ti t ai'e ln u]'tlli ed:,a: n ti' t'i ti it, c a i'': in t tt t! i. t, i t s t or i t' ;
Prezen t d"r'i mlil Li tne tira : ii:r:t el e r -',1
Prei:,entar:e miiLti:ne';lia ii): J:iarii t:r.tt:-cer:i; icic :;it"ttt:iict:
Frr:.2.:riiai:e sri;iiii.rCriia f-i: S'ri,,1,,-Sti.t D:n!i'lt r'i ;'tt;;;117,7,'.: t:t,t ti:;iC:t.:1,::'
Sc''iiiel t ieirr,3i ci' i - !l dir: ilrcguai,izr,: i-, b:: :a.1: r- ]. oi:, i.
l{cclrit' c1e tesic: tl.e i;-,:;.ll.ilru tilr 1.,,,i,';ii.laurtlt
R

-l.

Bihiirrgr':::r,

i.

L 5ll
197

221.

227
229

II{TRODUCERE.
Dragi eieui,
Pentru a intelegc istoria. trebr.rie in primui r:And sI qti{,i si o ciiiti. Aserner,i r-'rei hir.ii a comonLor ascllnse, istoria contine cAteva e,Lelnenfe e-qentiale. cale trebuie cunoscute pentru
a-r prltea
descoperi secretul qi t.armecul. Ne-arn gAncr-it. astfel, si vi oferirn puncte de reper in ghiclare"
,p""
invitarea istoliei. 1r.gadar, trebuie sE cunoasteti:

Ttrrprit ir rsroRru
h[il.ett'i'ul (] 000 dr: ani) -- spj.'e e;<emplu: alul i psna in anul 1000 apartine mi]eniului
I; clin anul
lUUl su;rtenr iir rnik,;riul lJ:
'Secolul (1C0 de a;ii) - spre e-\,emplu: airul i pini i'u i.LriLrl 100 aparline secoiul I.
din a'u1 101
pAn,l in ?00 suntenr in secolul al If-lea, einui 1453 apartine secolului ai XV-lea g.a.m.d.
- DecerzitL'I (10 arLi) * Spre, c>:cmnlu. in dccrinente iipare formularea ,.anii 20". ceea ce se citeqte
anii: 21. 22,23.....29. ecirivaleirrul deceniulLri B ciin secolul respectir,.

\-^ ^1.^-^^ ^
,iZr.
l!c'1QttI

i.Fli

PE

ri tr-tlgi.E/

ISTorircr, s pE cIf I cE -spATIrrLUI Ro],tq.riEs c

$i FiiIl\ CIP:\LELE i,OIi CAttAC'I'ERISTICI
Ep( ) t,u,E

.C{.

ffiftt'o.u"-

:e!'

gori, huni, .qlal-i. -i\ T--,:t ,;i. Cin secclul al i\'-1ra.

(t
I

Perioada rnecl.ievali. (Er.'ui ftie cliu) * ciin secoh-rl al !'lll-iea;rAnii ilr secolul al XVIII-iea.
in aceasti perioacla se face trecerca c1e Ji, organizalea socialS c1e tip obgti,te sd,tepti (comunitAri
cri carzicter rLti:al, au.tonotr:e) la cea a olganiziirii politice prestatale. atttornntiile Lr-icale. Sub

influcnta ttnol'f;ctoi'i intei'r".i;i ertei'ni . e(c:t.ra e','c'lLrelzA sni'c c loi'r:ri sLrf..i,Jljoai'e de ol.glnizare:
statele mcdietale rontanc',1ti. Odara t'iL forn:arca accsiui'a se cristalizeazi gi inslituriilr ccniralc
ale statuli-ti: domnia, arlrat:r. sfatui dornnesc, adnnarea tarii. hiselica. adminlstratia. Perioada se
caracterizeazi pi'in sili.tciui'i sociale (tirani. rlepenrlenri sar.r l:bei'i, boierj sau nobili) legate pi.in
relatii feuciale. de tip suzeran-\'asal. Reiariiie suzerano-r'asalice se manifestS. si la nivelul raporturilor dintre statele medievale er-u:opene.
iUai-jle state. vecine ale spariu)ui romAresc penr]'u seccicle XII-K\', suni: Inrpe,'iul Jiizantin
/n.ini in cennlrrl "l X\.-lea), Imperiul Olonal (di1 set:o161 al XI\i-lea). Regalul llaghial.gi Regatr_rl
Poloniei.
T
I I
r \n:
In sc'colul
aJ X\'i-lea. Tr-nga;'ia;i Polonia irr:ra iixr'-o pr)i'io:rdtr dc clcc;,rr:air ciria- .1is1.,1,'ca srr.r..
(de eremplu: Regatul Ungariei, ct-rcei'it cle turci. dc.rine Par.al6cul de la Euda). Llrl;r:riul Otornan
.r'afirnri
atinltc r^iLr-urr^{
mnxima L.\P
ernansiune. iar nincenlrlrl
Errmnpi :L
o
.r LLI lwJPLf
d(!li>!
Grr!:Ira
fnrneiirrl I-i.qlrshrrr
! nrruir nlrlF
. nrrt-i'rr:
p*,.
-*,"!t]C
(.A.ustria).

Dacisecolulal XVI-le)aareprezentat.,sccolul(ieattr" aiImircril.il .:itltcn.;.r.n :.:colulalXVII-,lca

mat'cheazi'r incent:tr-ilCeclinultti acesfrri .'at dnhr:trrl r'r'i:qi oriet,t'11g".

Pe acest fond. Ce la inceputr,tl secolulr-ri ai XV{iI-1ea. un nou stat. Irrrpei'iul iJ,,;.s. sc afirrni jn
cstLtl Eui'opei. ducand o politica de mare putel'c.
in acest context extern de schirnbai'e a pohloi'c1e putere cle ie,,rn secol la a.itr-rl, spatiul lcm6nesc rA.zbate prin tnai'i personaliriti ale n'ernji. rL,trrtniLorii: .\l;',:, ea rel [',i'r"^n. AIc-r,LnrlrLr cel
Run. Iancu Ce l{trnedcara. $tefan ce lhlare, \,'1ad Tepr:s. hlihrj \,,'iteili:i-;-]., (-lrrr':sfanrj;' -llr:...'-",coveanil
sau TJi mitirie Cantcrnii'.

Pericartra I11{idern6 (Epoca }Iodernir) - seirol,,rl :, i X!TIl-ler,i - I i:r' i3

al )CliIII-1r-:a, ..secoltLl lttniinilor''. m:ilchcazi ir'.::oyruiu:riir.: lrr.r,:lerriit:ifij , pcrjo::cla

Secolul

cai'actei'izetA prin clczl-oltnre cr.tltr.trala. id.ec'logic:r. nlclrflca;'e i lilpui'Li:;'ilr;i i: i:'l'l tl =;ili. irr.s:-illrrji
grce:iteirn(tlor-iz1conceprii.),trlrr:stbl'nli]rj'ecotroniic;e.,q;r'je-qti'i1C{llr'is.'rci:l.ii'.]-l..i.i--nt,,...rrr
Ccpeticir'n1c.i r.triitrt ((iirt)tii ni. pt'in ie!ilrilrl fi-:n,:i irrt. s211 iiuslr tr-,-'r.,. r',;r- :,,,.:i:'^';i ji:ibsi;ur;:ir:). ln
spr,Liul loirp,rcsc. elj.ta vre:rrji.'toielii. gancic-r'5.i liti arr;i.it,;.ti'ctcci,: r.ttt.'i.'trC:.1 t'if, tti':rni:,)tv.t^:rtn
care se solicitL trer:er:ea rlela Vec:hi la jVoiz.
Odata cu secoluj al )iili-iea, seccilul rirtjuniIoi', tA1,;r solit'itari]or e-,:f,: inicii:;i,li ric ac:i,,:nt: cr-r
scopui reajizlrii dezider:ateicr: rinirea l)rincipr,tel,:l'Ilonlarro (t859), i]ciucE:'r'{1 p,.niuirrj slri:ir,. ,,1
tl'ecerea Ia man,urhil cortstittttianal.d (i856). asurnarea i.,,rrej po1-j';ici in[i:lne 1:rlprrii a Prcmai:iei
gi, dup:i obtinereain.clependerzlel (1878), a unei ptiitici ert,,ril,r ilciive cii scopi;.l reairzdr:i; mare.lr-ii
proiect poiitic: Rorrtanic tr,Ltre, in contextui izl:ucnii'ii plimei iii:rri confrur.,rS:'i nrcit,iiale, Primuj
Razbci f Iondial.
Aceste actiuni i"Ll for,1. rez,"li.zate pe fcndul extern al ..r:r'iz;ei oi'ienia.le". a pliriicil':r c.l ,;-se cic n-rali'.e
putct'i ale r-i'emii lnrperiLrl Rus. Jmprr.riul .\usilo-Ung:rr iilin i36'il. Irnpr,r:jril Or,;rnitn. \.ngly21
t-ranta. ,'ri'nsia (cci rnai frutei'nic stat gci'rfien. jar dln;-i rloua irrnra'r;)L;-.ti s.-.cJiullii ril X[X-ii:a *
[lprnrqnia) t vq.L
Q,rr,linio
/:t,rr'i,'.li.rn r]i. .. dnr,r ir:mitrre a g1-,ri.,l .; li,i:.:li,iY.it,i, -- lrt:]i,l/
urrrar.

Perioada- contemporani (Epoca contrrmllolauii) - i3l 8 pA rre ?r p;:'cze:rt.

Secolul al XX-lea pnale ji caractet'i 1at c'J r' ptlioaciiL j;; ari'.. .;'ijri pri.:(a j,: f.ilrclir:a iciii.'.: ln{rrii
tloderne, de ljbertat-e. egarlita;e, prin. manifesl:rli:.A t'egLntLLri!,cr pal.itice tie nLa::-; -r,r.i:a.In a,r:ciaq, uinLp
insi. secolui ai XX-lea este ei pericatla nliir:..[r ir qr rn-cteuidr-,i reg.rnil,iit,i poijrir:e ,ie'"il,r toLe1-iir-,:,:

fascisniui, ne,zism"ul ,1i. r:omu.t;t::tLLt,i. ^!\1 L)oiler','L Rar:bo-i ir4or:Ci,,:i c,:,ie ril cR:'c t:rrL.t.ilfe:,r.::.i n'-t
Europa. dar gi iuntea 1'r,trr,ra'.jli., cli coi-jeccinr,r: nt'fasr,,j FrJilii:'r l{cnr:,
Intl'al'ui. in Sfcra Snr jr',;:;,-li. i,:-;: il:rj--' la J;,,nLtil ir.il.roitlrl r, iilit,llr'''rc,jr::
SfArl;itii1 ser:ohili; j al )iX 'Le rl ,r il ir ce ci,i,::j.r.'rri.i {;,,.r.rr.,.1. s;.iilrll; ir;
itt-'rnoclatiel in ti.;li ie; af..,:tat: C.: rer,:irr,ui lor: r,rr;.isi,"

t1i:r,'.i:

[i

p.a,'r

r.i-;i ] :i'r op.rc

spati,.riui rcrnir-r':rc, cle epoca istortcI in care i1 inca"dr;.m. ne

expr:jmd m folosind urrnitoarele noi-juni:
- spafiul intracarp.1tic s;au extracarJrzrtic (Ja si'ld sail ia est de [,arpa!i), folosii, ca tei:mrnokrtie pdrri la momentui inter:reie:rii tiriloi medievi:ie ron-rAneqti;
, provincii r',:mAne;ti: Transiivanil:., N'Ioldcv.r.'I'al-a RonrStleasci: acestea sunt echivalentr"rl
1hrilor tnedievale i:om 4 neqti ;
- t:egiuni (zor:e din prix'incii sau zone distir:cte): i,Iararnlrre$' Oltenia (in Tara RomAneasci,
int'e ll'ni.re, Carpalir l,tlericlionaii pAnrl 1a Olt). lrftintenia (in fai:a llomAneasca, intre Olt qi
Ni-stru).
cur-"ui inferior ai l)r-rnarri), Banat. Basarabia (cie-.prinsi din i\'ioldova, intre Prut 9i
(nordui
l'{cldcvei);
Cailiiatr:r (sqtir-ri l;,t,ro!',ei, rlz-,i ir, I3ulgarir,), IJncovina
clin 1859 (dubla alegele a lr-ri:\l I'
statr-riui
prinr:ip:rteje
nurn.1,-:
tlesr.,rnra
pe,ltlu
a
lcite -

in fynciie de evolugia poLrtica

a,

Cr:za);

- Ron:Ania, stat roul,n nl')del:n. riin 1866:

- Ror:riAr:ia }{are, stat natioil:tl rtnitai: i:o:tt4n, lrLtre 1918-194C.

Lr,",rg,r,;-Cl, IS?CI-II(-'I

TERIII;II Cl{iIlEC'iI IlIt

FXPRI}'IARE IN CONTEXT

refornla

l.{o rn

li

};F-

cl,rlA}] E i'jEr

isll't'r:ernl'i\ isrc)Rlrll

l'R Ll

pl'Lr';:crltir la un momenr ciir'i'

- ei:enirxent istr::i:ic-- irirarrrplare (cle leguia tiir-r sfero, politiri)
r.):rcl'[: i ir-rlie t36ti, constiruria);
ia o ci;rri precisii (i0 rr:,j r 5ti6. venit:ea i:r irlri a liri
a evr.niruiei'rtiilt;r (in-:taularea l:-otrarhjei in Romania, eiabo"

in sine
- fia.pt istoric -'ctiu;,ea
ri]rea prirnei Constitr-rri'i a Romaniqi)
istorice legate intre ele, petrc- proces istcl:ic - inlirntuir.c-. ce nlai.inuLlr:,'1',311,;1ente 9i fapte
sit';atiei existente inilial (de
cllte pe o l;erioadl ind,:iur:iai[ r1e linp ciire ciu(] la lran-'formarea
rcminegti. folmarca statului romAn etc')'
exerrrpir^; einogcnez.t, il;e lr|eierea s;ate]l.,];' n:edievulc
E ve n

ilnent e ist,or-'ice

--

e e
g
& @@
a

@"/
\{'\ffi
6 -.---u'tlnr

s
{--E

6-9-

cr

SA

aE

lli'oces lstrorlc

I .\
i\

"J-.*.-,*-.
I

':)t

SV

iittl.ll:r-t.l] trll;uroi:. o

I ecvi:t,e el ci:n ente c,l.;'ii:tili:ri.t rl, isi r;t ) )t1 i;) d.,r,;r;ii i;i
ve tj :rer-rsi -q.:i o sludi:.!:
.ir1;rii::ii: :.i nt;:riie, cirr"l''lJ sl!''t":::ii' i'5 -,'O;: ll,i. l':liT : Ei
:\.., an

.---' @ i

..pc'L:este"

cu pl5.ccrr:.

STRUCTLIITA GHi]]ULUI

cum trebu.ie ,,citit" acest ghid pentru a fi un instrumertt

rJe

real folos?

GHIDUI,
nerf o fi noril.l

suporl
multimedia

CARTEA

D\,iD

Celr: cloua pirti se completeazi reciproc ;i -.unt gAndite in interr:iepepdelpi pentlu a fi folt:site
atAt de elev, cAt qi ctre profesor', deoarece:
' fitcai'e tetlS este irlpartita in lectii; fiecare lectie clin carte esie pi:ezgltati si;-rietic,<i pr,
I)VD, pi:inir'-o schrta qi o prezentar:e mriltirnedia;
' fiecale tenra din calte contine hhrti. schite, tabeie. doc'urml,.utc isbo;i:c. irxr: cloiroicgice ele
tcnei: pe DVN toate acestea sr.rnt completat;e cu un numir sporir cle mili.r.;riiie.;iz1a1r: gi cir
ii.r'perlink-ttri care condttc spi'e paginj internet cu doculnentale isioricc. d'iscur:.,ri1i iJ,,r ],oi:i,
rnl.r. i-r,(:' r.1i'trrale, site -uri cu te ma |icA istorica ;
' iicca-rc Tetn5. contine teste de e\:alliart-' rezoJvate; pe I)\'D, acestea :rlinl ronipjr,iar.r,-. rjrj. alr-!,

inocieie d.e t,este.

{]ARTI]A
cuplinde:
-O

lectie numiti fntrodlicere,

cale explici. toiite conceptele

dr.:

baziL.

- Cascte cu

t'xplicatii ;i

r-:x,:mlrle

iler rl i'11 contr,\1. (i;tule. prell]jSai,

caractcisrici etc.
teme impirtite in

consecinte.
Sl:i r:r.irr cr;;ti c:c-le 9 beme din
1l.f i':pIf il ;i r :l cie lJacala,rrreat:

Sir

ili ili'rrr:nai

Clr.l

(i-\Ainell

- Ceie 9

leclii;

despi'e subiectele

- :,a qtti cum trebuie sa rezoir,-i

r,:ic 3 i.iiruri Ce subiecte dupI

aigoi'il:r'r:
- sl,r iurelegi r:eriritele:
mL:Lri;ic,na-;i. rrrori zcii
a

t'!;r;.metnrlrij etc.

Y\rc'zori

Dli

Teste de evalueu'e rer:clvate la

leni.. Rezol-;'t,r cil se a-fla

de 1Le::r'r-r'e Cnta flatl in faii. cu
cerinfele.
Sr,rnt rn,rt caLe cr-L bulri fi.-l r od.ur:trea
;t Conclu':t-a esr.-u'iui ,qi q:u o b,,IlrLii
fierar:e

ris,.l:ir:i-r.r)ie Ia iiecr.re I l:'irr iii.

- Sr,:.geitii Iren1,] rj rezr-;Lv;i11gn
r ubic: l'':e Io | (j--. ir i -ri il].i'.i lr.J i

schite alc ti:r:'l-lu;r'i'r:-rpii'ii :--1

t,t I
in iecijj;
- I prczeirt.rri niultirner{ia al:,
-9

sxd:":: :r

e!::-i{9,,!{--.-i

'leste/ srrbiet',i:r: rr'.r,:i:c i.a Lr.rcalaurr:at ir r:ltjmji i:rri, cr.l

barcmr: dr: c'.ra-l.i-ri.ire $i r.ci,are.
- O pt i.; rnl el^e rn r;lf irr: ,ili.r rrl.
Sil.ger
-q

u,

i.

r: t:

Ilz
t'.: i

p
t.

L7

i"..1

z(r:|) er

qu
-t r,-1, e b t: c,J.!

t' e

a-i'J,

o.t

;:uh

Jblr,r'l,J c irrragiui.

-.1
l:'

At:r'.r ra'JtsL

L]

ci

HIDL

tti

1. Are o StruCtuyI C.l arii. Fjece:'e ti,r.ri c,=:r- c,,rlri-r'rtiiii dupa r.cela;i ti1ra,'. u:or cle ulmdli
care stluc+;ureaz6. clar infbrmati:: intrciri.r:err'r. I'e:t'tiiLe Li:inei. conr:luzii. cotnplelate r1e: tabele
comparatir-e, schilele, hdrtile, evaluare-a qi ara c.r:orr,riogici a tcilr-'ei.
2. Oferi perspectivi asupra istorie i. Ghjrft':l are u,n cr:rt:acter analiiic ai integrator. f.iecai
temS', lectie. este contertualizatS' istoric, astfei inL:a'' imagirlea asul-)ra epocii in cale se clesfiqoar
evenimenteie sb. fie cAt mai clar6 qi corilplct:i. In jn';rodticerea tenrei siitti" analizate calacteristiciepocii/ epocilor istorice ia care ..e face i'efeljre. In cr:nclr,rziile ternei sunt form.r.ilate puncte de veder,
ldei legate cle semnifir;atia, importanta faptelor, 1-,r.ocese1or jstorice prezentate in temd.
tn inieriorul unr.ri dorneniu de continr-ir (erempiu: domeniul de conlinul B. Oameni,L societate
gi lu,mel icteiior) tr:ncle sunL prc-zeniirte in inrrrl,jeperrrclenti. Fiecale lec-tie cci:slruiti in jr'rrl
unej inrrebiri cenrrale se leagi de ceal:'L,liii si toa-rc iacrialtS. cl-e ten:a chreia ii apartin.
3. Sprijini invi{area logic*.. l,ectiile corirr l'on-ctajtt ir-rfor,nz.iii legare cle conte,';tul istor:i
lactori favorizatclri. calrze. cotrsecinle. Lectiile vin. astfel, in int6"mpinaiea ccriltlellr er::.tnenr-rh
c1e Bacaltauleat si sprijini invltalca 1ogic5.
Lirnbajril folosit e:.-te urrul cLar, acce-.ibil. siinpiri - da,'nu s:rnpiist -, ia'collcu'ptc'10 istoric
occirfialc s'-tnt c.-xi.riicatc in context.
4. Sprijini invitarea vizual5"
a) lmagini vizgale. paL:t:a scrisl ester cr,irr-...p1e1-at:i c'-t imagini vj.zuaLe care corrtin: schite, tabel
compa.rative. h5.i:ti istorice. h5,r1i concel:tuale sjntetice. axe cronolcg-ice.
Iiaginile yizriale ar-L 1o1r-il d-e a eviilen-r,ia a,seli'Ianlli qi der:scbii'i. de a tr;r-1i'4 t'e.'ilizarea urrc
corelatii intre evenimenieic' fapte ;ti procese i-'t'oi'ice'
I

ehniba

Mir e.la,.,
I E .rr,

r'r r

"].I,
L--i-:-*i-"'i

it
sr:i

n=rrida

(1c)

ng:

..^aiA^
Pd tLuq

11c'

extre..n
ar

g;

!,u
^-*;!,-,i^
vc1'

!-

ce

h.)

=:2::.-:t'

r.::*:
:-',::2-'

g tw**
-+-:{;:-i

ntru

Suport rruil,iireciia (D!rtt). Partea scrt-"a

,,t:at'teal ( c -'.i'l;.r)i.i.r,ii 1r :r':

rr. car',-t,'j]nl.t:r(':
cl ;a (jj[l

L.rL SL1]-'rOrt

mr:1i.irne-

'
'
'

p:'ezerrtaii miilti nlclia tema'tice;

-"chite a.le tutiri'o: ir:i'tiilor':
;riocielt: cie te-,f.' ric evaluare tip bacalaureal
pl.eze't:i,":il e m,i i ii:rl 11,.r i n -rrint s1i de -r-ir j Powe
ilirrni. caie sL:i'il:'i::ti. escn{a fit;c5'iei 1eclii i
cr:,ntir.,: sintez:r iecliei. eic';urnrin-te istoric
ilii:.1< r,..,s:.r). i:;:irgirii ilin.<- galben). hirii ii
tcrice {lirrli iil.i'r..'1-;'r-'). h1'pe,*liiek-u:'i car
'l0 tl0iLc Spl"C p aliili i I r'r;'eirnet'

:,c :oate i.,tt'o,tniatii-ie ia irideniAni. giriti:rli. cit-, a.i.cra:li i,

cii:
di: Isi,olir: il.c la ,t:rar:rcr:lli rj: Lacalauriltrr de itti:. rie iioa:r

-I\i':l

ALrL

extreme
ce nirLJ

tr

-.eptt.tnbrie

frar!:cle

sta

icl.onrllli.:

iLic:i'
r'{-,]_

r-lLl

gljl:C{lit a

}11:r)O(

r
I
I
I
I

I
I

r
r
I
r
I
I
I

I
I
I
I
I
I

a)
\--

,%
J"/a r,4/P-(n-

rth"'

-q

;*/
'*+
-1-*
H^

r:i:
'2+

.*, s"
j:-.

?4\'T
l'- *.**J

.ts
L-

E
a

bf
dL

f\hr\
\1*

z2-

's,1c/

Iotfirnurhtp"

{0rf\[\n0'
!r

^rifi. $.{\'

l. prt',trlrA,1EA

Cine sun t str

,?O

Mlrl,!lLO{l

iinto;ii ratndnilor gi cu,rn au trd,it ei tn ainte

In rnileniul III i.Hr. au pitruns in

de cucerir"ea rontand!

cs conttnea o aqezirj..c Iiiai'.-r. fcrtifir:ati, cr_r

ctr,; cenl,rt acinrini.straiii'. nuintti clava. Er
politeigti. venelind mai multe zeititi, dinl
care cea mai irnportanta este Zalnroxis. Lim
daco-getilor era un diaiect al limbii tracice. ca
s-a tras din limbile indo-europene.
Tt-ibuliie tracice arr fost unjte prirna cia
in secolul I i.Hr., formAnCu-se un regat, co

Europa

cc..nunititi de p5,stori, numiti indo-europeni. Ei

proveneau din stepele Asiei gi s-au aqezat pe in_
treg teritoriul european, impunAndu-gi cultura gi

asimilAndu-i pe autohtoni (bdgtinaqi. localnici).

Din indo-europeni se trag popoareie atesl;rrte cie izvoarc.le sci:ise antice: grecii, ilil.ii,
L:racii. Tracii s-au rs.spAndir in zona de sud-est
a Europ*i ;;i drn ei s-a desprins un popor, geto- cius cie i'egeie Burebista (EZ-4.t i.Hr.).
Du1
dlacii, care s-a -qtzrbilit in spatiul carparo,danu- moartea lui BureLi-cta" regatul
s-a desli.Im:
biano-pontic, adicd intre Nlunlii Carpati, flur,iul Reunificarea triburilr:i: clacice inti:-un
singr
Dundrea gi N{area Neagr5 (numita in tatind regat cu centrul (capitaia) ia Sarmizc,getur
Poni'.:s Eurinus). Romanii i-au nurnit ..clacj,,, Iiegia a avut loc secolul I d.Fir.. sub co.r,Cucer
ill gl,;cii, ,,geq,i", iar ei voibeau aceea;i limtri,, l,.ri Decebal (8?,106 cl.Hr'.). car,l a lulrLat i:
cuin afirina istoi:ic'-rl gi geog:-aful grec Straboir. potriva Inrperiu.iui Rornan. ilinC infi:ant rlui
iri -qt:i;o1ul i i.Hl.
do,,r5. rizboaie (1i)i"i02 si 105-ttxj). in anul ir
f.-ieto-clacii eraii organizati jn triburi -.au d.Hr.. Dacia eStl., CriCtlrii_:I
;i ociipali. ie I;rrpr
urri'.uri cie triburj. care stlpAneau un teritoriu r'iul Rorn:rn. de.'cninC o r_,;:ovrncie i:r.;il:.,.ni.

-i*)>*-! | " r<o

Cutrt au fttst cuceri'ti. stt'd,m.ogii t orndnil,or

M,^i,l
c!.e

,,7_A,R.EA

c,Ltre rontani gi cunt s.t: trdit tlu'e;;

J1." CostEXT gI FAorc)RI

' In cc,rrdiriilu. in care Irnperiui

Roman se afla
in i;1ini crxpaitsiune relii,orial5, un stat in ncr.dr-rl Dunirii care putea atrage Ce parr-ea sa
qi alte tl:iburi reprezenta o amenintare peni,i:-ii sfatnl roman.. Rezistenta opusi de daci
in c;rri'sul celor ,1or5. r.Szboaie cu romanii qi
res:irsele er:onornice aie Daciei sunt alte
cau;rrr ale cucerilii pi.ovinciei.

Asrft:.l. s-a *juns ia cucerirea Daciei in

iOir qi la introducerea modelului roman rle
c'i',.iijr:a!ri,. qi cultur5., Froces cilr:e a avut. d.:epr
lezr-ilrai trans.forma_rea teritoriuJui staprlnit,
.'-:- lcti,.iir,:iiL,r:
5i iir:rbii accstora cl'-rrr.i moclelul

{I"
I

.1-i

ct'ctrire?

FAV.JRIZ.^-TOIII

I?omei (ronrarii,zare.i). Conp.)ner-rta es,;:r tiali

a r'omaniziri: e-.1"e ct a ].i,;.rg'iisiicir, curc ptrj_ir-I.
pune iniocujrea limbii p.opr,rla.iei ;ii1lJ- S,: cr
lirnb:r latini.
Roman;zarea. +.la.cc-geto-dar:iior e avui li: i_rilze
rn sir cie 1;r'eni-rsc i';lr-orebile: ot'ig.nr.:a- conr,_,ni. iuci.tcuroperni. a traco-gr,1.o'dalilui' ..j a :.rr:ii ir,jj.,r.
corliar-;iele anterioa;e. sLrpcrior':t.aiera ciriilzrli.ie;
ltot'lane.
Pi',.,ccs,r l dc i c'i:;ii-Jza:. e;

'

pr'iisr!.pune lnttir.'.ite cOnri:tji:

. ci.lno:);rfL. n.,',ij rn'-r-itc etape:

. ss rei iiize a:;ii p;:i:r i:,rl.ei:n, e,,lj l1 unc;r lIctr;;-j

r-t ]l r,tl,r:-r,r RoiLAriIZ,1. RII

cctit,e;,lier rornane, clreptul roinail, sisbenlul

achnjnisti'al.iej romane, cu1Le1c. r'eli,{.oase ro-

Procesul romanizirlii s-a 6lesfi'-rgur:ai in ti'ei

etape:

a) etapa preliminard sau etapa. anterioar'[ cuceririi ronrane. secoh-il II i.FIr.

c) e'capa fina15 s,rrl etap;r uii.erir:ai-ii

stipAnirii rom:;ne,
tlagr.

dr-:ci vrer,.,

decrsivd itr ;rir.rtr.za

claco-romand.
Rc,manizarea s-a realizat datcrriti unoi' factori cai'e :rrr r:ortlibuit la asinriiarea lel ativ
r:Lpid:l a triicr-actc cizrcijoi": li';iba l:ltjnI, co]':-

nlzalea roinan:i. arntata ronani, inst-itutia

y'

I.

r j.r-:r:rdll p;. s-.'in,,1j.1oir d,.ir: ii i cnt-. (Daci

ii-'

l;il) ir .r'6pl ezen la.t, 1.i,'t it.,:.{,,.'.t e: r.:n ij al

;.'o tti:;,nj.rir-l ii geia - iiaci loi: qi s ir r,c:ti izil r. 1) : rl
I) ob rtl

c:li

r-l

:.

i,

Cr: ba:ri.:

'

I) trcl

coiciri::,llt:i,t c,fi':itil

(oi:e:,

ltizitii. cl r' sl,aln.1

i'1.

1.,,1,t :,.,,,1 i<1 ,i1;.r. .;1,it

-1.-'i.lii.irI:, i'.r..:'a ,i,.'.:.r,t

: llr):i1_!..1r ,-..ti
r.

,-^1,,,

ligllt

;.lL1.,ir.,li;i.i'l't':ij..ilt
:,iri. ii;:r,.t- jf a inI;ro;'1.tnf ,,t

r,ii, r:ii,r'e

1;1,'1,-r;r,,.,i

d.

clin I)acria

a,;

- o pai'le t, ir,,cl,ji,i,t'ilcl r,-l'h,jlc,' oillic $e re1l',': lc scre t jr r-riui':1.. l'ii:'* jt oil ,,.i.;;'L r-;-,Ji'.,
tciil.-,-,: ;i iiil.e ;rreiiaza iroi iriili.Si:i
- i-riocesul d' r'itn.'.ni;,-;a,,'e a cl :rcilcl iibr-rii
(zonelc iLer.ur;ei'ite i.: rcrani) sr' i:tt.ensificir:
o Fra,r"re 3 acesta)l'e,- ,;r-. stiLbilcic pe ierir,u|iiii
for.- l.e' i prl-','inr:ir l'Otlr:r. Il ri D acia
- co tlc iel e u Li r'i.; I.rI,.irli': a 1,e,'l :;'.l i clunii:,'eL, n.A
:

r-.

sr,rnt intensr:.

Ro;nanizai'e a conririLrii si drrpa retr':rger'era

att-.'t;riti.i d n I;a:rlI. il' :-1'r',-ir; ci l;Lor:i r't l)chl'ogel.
care rii:nircr ;irr[i.;i]'1|nlr:,:a. i'oraa:-iL pi:ra in 602
;l jc:'r.i. ur.i li,'l ii-r-pr.r;'-i.:;rt. i:r j;,t^;i:.ca i.'clntanititii

lI
6lt-.i"il.:"r.]

j;r:pc:'lriJ ilo.r.nan,

au iir,li aiuqi in

itL, :'rr:.r-i sr.r.i; i-i;r;;iir'::.tLrJ 'ji,'r'ajai:.

l.,t.ir.'' ;ilrra ',iC.llllj

iii.i'
t

cisr

itrriti.r-'t':'-l.l :'i' rr'ilt lr

l.iSiili'!,i.

:)llrl- j.
n , ,rr-.;r"/.:.r'{rl-,

r-r.rtniin

nolci-,i iind rcn.:.

g,

a-i'tnait

i
"<

pe (alrij r) a\,/.-i' ,[J:1,-ia

p,.

g,

' ati a

275^6Uz
ui .:\rjr':l:a.nr:s ie-

FaCrO t.l t lio.','{A:iI:i,-1

Coli;nilriireil pl:oviliciiloi:,Ctindren
Cc

dn.,;r'iis',

'tf

aceastr:).
Consec;i lrLeie rertragcrii a r r r:eli eni:r
- de,::irdcrca vieiii ili'ban.e in fcsta picr.incie

cinci gcneiatri -\:cst

ristimp lepi:e:rinti. etap:r

:r

ri

(Retragerea aurcliairi;. 0 ,pari.e a popi.liltiei

(r;lrnati. ;i civ;l; Ic::rr: i i-lrii: i;':':r'c:.,' Ce iinperil)
t-rit'.iqeste T),r,:i:r di;t Iil-r':;'l injli:liv:i. Cr::i rirai
ma.l'c pai'te a FOlruj i--,tici ronranizaii;. crit;tj.;rua
si. tr5.i,lr.ca 1a nc.rd de Dun.i're (iles,:.rp':;:ir:i1e
ariieoiogice Cin sec,:li,rl I\r-iea iii,.n,r:) ll,jtl:r.3.:1i,

b) ertapa decisivi speli & stapinirii romane, iA6-27L| 2'i5:

StipAnirea. i:i,rrrr.inii a durlt in L):rcia r:ir-c,r.
anj.

27

In t, r:lrl 2,7 27-:. j :ip:ir

in domenir-ri:
- culturii materiale r'omanc: au fost descoperite pe teritoriul fostej Dacii vase cl-e

16.1 de

c'r'egrina.

tr-rlale;j morale l omane, url-rarrizarea, a5ezai'j 1c

ruraLe rornane, r'elatiiie economico-comerci,ale
etc. Factorii hotS.ritcri ai r,;manizirii au fbst
Iiml,a lnrini si n'esl-r,i-n;irl.

- 106 cl.Hr.:
Qrininiloq rn,-arri
facf pre(
nnonorlq{.-,-,ilila:1 q rJsL
euirra. apfOXruLuH(.r..^-Ce
legAtnrrle
daci]or cu
doul
sr,rte
ani.
de
matrv
Ir-rmea romanS. Cttcelirea Peninsu lei Balcanice
de cdtre rotnanj (secolele II i.Hr. - i d.I{r.) i-a
nus
ne
claci intr'-'.-rn straits contact cu civilizatia
y\
l/sJ
loman5.. Inflr-rentele iroinanc s-au mauif'estat

brorr:2, i;nelte cle fier. ar-hjiectr-rr'5., almament. ccrantic[, instrurnente medica]e, imiterea monede-lor i:0n]ane eic.
- i'ipiii cnirif r rnle: folosirea alfaltetulLii latin.
n-,,'Ir r i''e: r i r-rr ritriIrlr unor d ivi n i t ati roma lttptntru z) repr'.lzenta divinjtat-i dacice etc.
- vietii polir,icc: irrplicarea h:i Burerbisrr
in r'6zboiu1 civil de la Roma. ir"rtre Cc.zer' $i
Ponirrri -i rilrri,ir-''irea l,-li Ponruc:. cr-rcei'ilea
Dcl-,i:'og'r,ri cie ciiire romani in 2E i.l'ii'. 9i oi'gaj;i;r.r'eil rei'itoliulr-ri prin itrcl r,tdt ]'ea sa irr
t-:
provincir,L \foesia. in anul -t6 rj.ilr".

reli;ia

ca:[toliilc mr-rrc rillcol'onlane, edlrcatia de tip ioma:l. valolile culnrane.

ij.,.1.,',.:l'.

..,:.;.

c,tltr.ii,:Lj ,,tx

f ir i,ir,:,.i:.;,

!,,ttt.t

ot'Lr; ilornu,-

r'iecrliu

l LV d. l-ii'.)

,ft,-;pit,i.r:,,-'iir.;'e rSi G ::tt.!.t:.:g llBr)r.;rr;". t )iri1rir., , .,r,1]'.:li:r.;tii t-;t:lt.i ai.,-.tli. Lt:'rr';l:,-1,,:

r,ir:r:r:i

',
'
llitil:..:r1,i,.':.r':r. L1 .t
,.'r,."i.i,t.i,. :t,-. i,.',i1r r.,:i:

l-ii'l

it

1.lilr:'i

.t.;.' l:,.

I,j

jl,ir,

(A.l:L:r,;i.'1.

'i..1'ai;r ttl.

zrnumiic recon'
erau lSsati ia vat'rl obtiue:ru
l)ri'.'rci^1,:'ll:
pinreutul
ceteran'i',Yett
nl.tmeau LeuL!\
-Lt se lll.lrneitu'
Dupi c'-rcer.ire' tt-ri;
::::"i";;;,ti.i'.
nense/ drepti'in' Er
difelil
ocupau
lrri:
r:r.-.-:..,-;
bani
"
clj.st.::ibuit coloniqt';
Pr
t'ttn11 (ltfl lL'L.tur"rr -,'ilneau
_-:.^-^^,
'si
pr'lmea1
' \ieie'anii cLin trui'-e]e a*xiliar"e
llsati la vatr6)'

;il',,,':";ffi'f";i'i,!i
in provir:lcia ap5;at5' 1"Ti
li{{:i:i#
cFsEtori ilT,1il.:r1f;ln
se
a
r-lc
vremeil
';:i*:?'.r.-,:i cllr:eia se forrna
fie in orage' unt

A'-stft

cr-l

ritst,ic:cjrnplej'-ilu1
veterani-s-1u' stabilit
rmt
qi pagus)' pani ce n"tmerosi
u;icus
(ro^tbo'.e;
aclmilistrati'r'e' fie irr sate'
functii
o a$e,,ate
pti-*ti
ori
ri.lte
cal.e purta cle
nurnite uilla rusttc
v:_i1a aii_rngea rili sat,
a"' i"nutut fermr: agticole'
c"
.r*r,,
iuti"oforri' Ei devin aqacl
nurrrcle in.ieini:rc,.or"r* ia" "xenpllr
"'u"
locali,atea Ca-"ian). i,".ra'"*

e^ti

Y:-'$ii

si.r;ri,tis.azi

ciepcpropliel,il{.;".-*.."*coiolrigtir-u,;rebujtunimportantfactora]rornani.zirr'i.i,
l:,itine;'tc: ia fei qi lor:r'iiton'
saic l.rerrtrtli :-t'inii;ie:gr: cuaritonlar'i;:.

=i

i;ifi;;

i,,-uon'"

3.
"

ij",;;

Urbanilalea

-:

in'at'
Dobrogea exisbatr ora"'c '<r

;;.t in

:* J;i :: *:. ilr:" i:: :i:" *:*i#iil*;

iik;f *; ; :*[ili;i L;jl*"'Jilii::
r.mis
"t.,;''ii1.!'.""")i il-;;;i'.,
il:1ffi
H
".

"

*tll.*f.i:'fi;'*
clii' prcvinciile vecin" Ofottio'

(
Ei
clatore:
Dutiu urbanizarea se

Co"=tL'!ol' i"

rr'.';ir'iii

cr;loni$ti
(Itaila' romanjlor'
cle:
p1r,,nr-rrla) :ii regi'r'iiti ;riei ir'dcplrtatc'
oraEele aveatl statut
Tlaia
t,,..r,pljli"'r"j""e
s,:i:r).
()recia, A.ia l,iicii,
' ':oio"ia(au rang sr-iperior): Uipia
nilriro:i'o:un1
ill':ttlicl''ate
3'a1"r'"'dil'L niLilele
Napoca' Apulum'
rl':liie'':en]' Ce zo'r;i ie
r:i
(je
rieeir
atesiir
:ilait,
p'r

::?;:;";;

sa

I*11*;i;;*ru:';:':';'
,,,,;,.,,,,:,:,::T1;"*:

ilri:$'#1?sarmizege'|r

ltt#tdi,Y::::,lli:iii.,ff:

ii:li:

.,,i,r.,,,,1,.,i1q,..1:,iilr,
c''eat ;r'.
romanizri'ii' In oraqcle
:::,;;;;
iru,il"r" a" t"lT:,,..i;i'";;t;ti;t
f:1-ri,,i-..i;ii, ic.,rr::t"i r;i;
"":::: :':::.
nrit:lee' cle Lrariiere
llrr"'uttt*-'
t''-'
in-:titr'it:
"icr
collcentrafe major-itaiea
i,.ile er-lr,ro'tr'lr:e ;' i'ci!gioa;;e
ar-l cl.t,,:ir' nt"ll: eiau
lor.:r.tina.
be lli:azr s: l,i-.,r:-;i,'-lr,il;r-ziic:l
a(
findar:rentali ai rollJanl'za'r1l:
{.:tl;li.l];li,..1'l..,..]l:.Lr':ri-it.:ll.::lrli]].:;'].i].cr-.:rt;i1.;..-r]t,t]ile.:i;,r'ii.ti'toalea1::nroc1e1u]uider'ia.'a
elllfactori
nrari!":
t.l:. ,;:ti::'!-te,:i::a gtlio'iiE;:ilit:': i;t s:;t':irl;'l'1" '."'lt''t
roilri,.c *ri i,., 1ir;:ii. r,a r,)i,i:ii"izer:ea

lcr

;:Tit,;j!]ii:lil:1*T1t;:,:"utt'

2. Ai'ii:li't;,l
.r
\.- _i- ctille el'a o I
r;--.+r,r c r,r:,ra:rii i)1.':ia,

''

lingvt
rr ---r ut"
ri-, f.,ntnrii
rotnanizirii lingvi
facto'i rotnanizi.rii
il"J
i: I.;;lll,;'ll:T;:;i; c'onsti in oiganizare3'folt:tto nrln:iirist'ret.
-.

r:-rir,,ia:ir' 5i.;.000 'f ":'l;i;tt

s,ratiuli'ri c''i'erit' Alaturj

tt';;;o *-ut"ta rrrmani

cia, c.evine prorincie
]" 'i*(e8-1i?)
.t?3,'
;;;;;;; i*Pa'at"lui rraian

,-ea'.r ii
r'
-."1 f.-,'i,'rlc
.fl.:I
5( t! rt(1

ttl]

i" P"l':ti'j:
Nloesia in 4ti ti'Hr" 5

vincia ronrani lJacia cuPrind"ea: -t-l-11tttJR

vestul M.unteniei'
i-ianatul, OltL:nia qi
cle dacii iiberi ((')i:i
t-.fr".l.,f,-ri er::r locuit
drn NloLclova Cr: azi
llltliranr'.ireE' r: par:te
o siligura 1''i
t".-n.ttt'. .lJacia a cronstituif
ntrrlit le
ili, i."atsl de un gu\rernzrtor
C:lpitaia eri'r la
,\i.tgt:sti, 1:ro ltra'etc're'
usa'
-I
rl ir.na S :irnt izeget
Dacia a fost
i-rovir''iia r:omanir
I*:1io'
ttt otuiu i H a
r-r11,*-1l-n"
ir
i.'
1.'".''
t: o''ij i'''
o b, i i'::',rt c'.r 1t-'r'-,rr-l)
'
in irci Provlncli:
'
6il'-r 1: :,1 i :1
u

' predoininS. adoi'ai:ea diviniratilof romane:

' apare fenomenul interprctatio roni.ana

I)acia Inferior, cu capitala la Dlobeia,

un procurator Augirsti;
Drcia Supcrior, cu capitala la lJlpia Traiana

condusS" de

'

rrc

(adcrarea -.ub nnme romarle a unor divinit:iii

rleronlane. adir:5 ciacicc);
' sincretismul reLigios (tendi,--ta de a se con,

Dacia Porolissensis, cu capitala la r\ dPUL.1.

condrrsd de un procuralor Augusti.
In wemea fonpiratului D{arcus A.rrrelius
(161-180). provhcia romand Dacia est reorganizatb. in Dacia Apulensis, Ma1r'ensis gi Porr;lissen-qis, conduse de un legatus Augr-rsti pro praetcre
Dacia:-um f,r'ium. Aceasti organizare s-a menlinul;
pAni la irnpiratul Aurelian (270-275),

topi inrr'-o fisura didn5, atrii,ruie gi carac+^-'i-+:^i

^.^^"*;nA.nd mai
LC!lDLlUI
rlrdl
a1l4I!IlIdltu
muitor
lLl!(ILUI
divinit[ti
intruc6.tva inrudite) ;
' se practici arnbele rituri de inmormAntare: incinel'atir. (ard';re a) ;i inhumatia (in.
groparea).
Cel nai impor:tant factor al rorr'.anizdrii
d:rciInr in nelin,ida trjte:i'ioru'i lctraq':rii aui'e-

Salnrizeoeirrsa cor-Ldrtsa de tLll

Ar-rgus

lr,oqi

ti pro praetore;

'

care, pentru a asigirra o apirare rnai bun5,

a Trnperiului. a hotirAt si mute frontiera pe
I)unire, i'etr5gAnd ia sud de fluviu armata gi
ad nr inistralia romu nI.
Itunctiile administrative erau detinute in
aceste teritorii de cet5,leni romani, care vor'beau limba oficiali - latina -, contribr,tind astf'cl 1a procesul dc t'omanizare.

Folosirea intensivi

a lirubii latile

este

atestatd prin cele peste 3000 inscriptii latine,

fara dc numai 35 glecegti dest'opo'ite pt't,critorir-rl lJaciei. Alte 3500 c1e inscrip'uir au fosl desconei'ite in Nloesia. Geto-dacii adoptd credintele
r""'
si obiceiurile lomane: dir,iuitatile romalte
,lttpiter'. Iunona. \ienus. i)iana, Silvanus sau
continua si practice cultui divinitalilor loca.le
sub nnme romane.
(la urmare a stipAnjrij romane. geto-dar:ii
preiau limba latinS. qi o fcilosesc in locul limbir lor
.-,,+^l-+^-^
-,,.
(L!,LwrrLurrc, :-i
nUne fOfllalle. i;i i'idiCa
lqr a-.
ur--.uqSC
tnonumente funerare cu inscriptii Latine.
Latina vorbiti -- latina populari (sau v-ulgar"i;
a reprezentat principalui factor al lonanjzirii.
RaspAndilea rapida a limbli latine printre daci
s-a datorat faptului c5. latina era unicul mijloc

de comunicare in administratie, ln instan"e

judiciare. in castre. in relatiil"e cornercialc. iu
educatie.
5.

Relieia

Religia ilustreazS sintc::i spirituali ciacoromani. qi este un factor defernrir:a.n-i in rontanizare. in etapa slSpinirli lcn:ane, principalele caracteristici alc rielii spir:ituale in
p::,tr.'incii.le daeicc cuce.rit

'

srr r,

'

varietatea djviniti';ilori ::e:.i:-iliior:

(predominant in Dcbrng<x), crientrrle

Persane. si:iene) s: lr:n-.a.n;,:

(e

g-::*.t'er.ii

giptcnr',.

licne a fost religia creqtin5. cale pili'undc

ln mcd sporadic incl in perioada -.tirpAnirii ronr:rrn

ajr:rr qa ricr:,irrdo:to

n.: r, enrr 6 moi lqroi

in nlimrr iumit.ate a. sc,coluiui al lV-lea d.Hr.

Duni ce imnaratrll Constaniin cel \{ai:e.
prin Ed,ict',rl de 1a l,'Iilano din 313, geranteazi
oletanf a l'eli"-i'-,ii s i i1 Iprp ei'iul f{o irian qi acolcii.
libertate de culr ci:egtinismuitrL. r:- zr: rl ll91 d.I{1.,
irrrpii'iitui Theodtrsius jntei'zr.:e {:lljl,ejri pagAle',
f'apt car"e a cl e re rm in:-tt or g:t r-ii;'.rjr 1' er-t l.r nri r cl) j i'r copate in zona Diinirii (1a Tonlis, IJr',ro-.ici"uni
etc.). Cle,<tina;:'ea rlasjva it cl ilciJ-roiil.rj:ir li
sporit. in seco-lcle IV-V, pr,ti i:ciivlt,:li.ea t.tnoi
nrisir-,11i11i (SfArrtui ioan Cassian. Dionlsic cei
-\'llcr.
Descoperirilr: arheologice au si-cs la lurnini
t

nunreroase ciovrz; ale rl.1:ir:llir'ii ai:rsiiJl:

rri ir, D::,:ia posti'trtnnni:
- oonaliui (ofrancia rel.igicasal gzlsit- ia iiiertan Ir-rd. Si];iu). un canCeiab''u de brar'z t:rt
irLscrrprria Ega Zenc't;i-J{i t.)of it n-" posui (!lli, Ze
nor-ius. am Iru.: at cr.t diir). ca.r(- c;Irt jrre sitn'
boiui'i ci'egtiric (mono*ui"ania 1ui Illj :ios);
- ollalf e' i.,aler,:i'cgii:r,: fir,n-.pi, nrir;'i. r2'c
lurnin..:azi cu rjutoi'r.iJ uilr-'r fiti1 -intrcdus
inrr-rrn r'ecinir-.nf i,rr.r;lui ('ri sr'ir. u.Lt.i s.ru
rrnturi.), folosite de cl:'eqtini:
- cluci gi fundatji aL-' unoL l.;:;-.jlic; (bi.selic;i)
cregiine: Poloiissurn, SucicLava.
llll limba lalil ri au pal,i un'; irr lin:ba lcrr,futA
prir- ci pa I j i r er-'me r,i ci:ci.i. -;ri : I) i ; i:i.iic ;';eu (D t r,.'ir'.e
-D*r:-s), cregtin (Cizristian'Ls), irlii": tCt'v.r),
Il rrrr, irr ir:i (D ie s D o rr'i n i ca) . l-. rir: a t p a t a i rii).
rugir c:iu n e (r c g at i,o) . C rc,: i.ini.: rit. i: i ll cc:r i:'iJruit
;.- ----.^-;
r':lt,r'1"f,
-*^,; e t ; i i.-L .ia j,l.l. j.ie t, r-r.l i, ;l,"ij. i:,rcc- i".tC,
Spl','llJ --'^
m a-i111: cil l-]ril1;-trr, firiic{:':i'-11 cJ.r: t'c lrie lr. za;c :-;.-.1:',iln!: r'n rrr',rri,r.1 p;ri acce-1.,1-t':,.t:,i i;::'.-'.::rrri-,
iti-r: :.';.n.1 rre';i rs;bi l.
mr-rl

i, :

D,

C.r*uuclN ftLE tto.ilqNtzAnit

Contactui teriic,r-'ir-rlui de la nord- dt: Dirnire

cu Imperiul P"onran a dtts 1a rol-naniz:1lea l--li
trerrraf.i (ineeninrl cir. secolr-, 1 Ii i.Hr. 9i plrlS
in 602), a.,'Ancl cilept rezuiLat fcrmalea p.jporuiui romAn si a iimbi.i rornAne. Asirnilarea

b:1;:i-inaqiior geto-i.acj s-a realizat

care ei au

zldr.,.p'.at

in misura i

iirlba latinri, gi-au insu;

viati

r'oinal.r. au preluat obiceir-rril

a dus la schimbare
rroinir.na
si crivilizalia
nrentalj,tatii ;i cl,ia:' a fiin1ei etnice'
fi:1u1 cje

->SlG;-*---{l{. rrNoeEt tEZA

ROMANEASCA

Cum s-a fomtut Po1tot'ul romd.n Ei Limha lui:t

A1

;{' I'or-r;;lrE-i
-

arte cl j nf-i' -r-itr

prcces istcric mai ampiu. eurcpean. :rl i:tnco ;'n oz1^,i n,rno q rc I cr :'un :ii,- :'.
Iroporr-11 rcmii.u s-zi ibrrnat plin sjrobioza
dacjior (tracilor). ron:lior ;i sia;iiol. ia noi-'d,ul Dunlrii qi in alumire zcne din Pcnjnsula
Balcanici..
,'\ccst ])ro:rt:s a avut Iz'r:,zz.i o dubli s'intczi
(cr-rntopl:e). care ,. ir,vrl1. r:a efecr:
a) r':me.ni7-al'.a a*i,i;i:-toniioi' (geto-'i:Lcii) _.
prima sir:leza;
b) asiniili"ea tnigr"aloi:llor cie cf,tre aLitolitonii ronlanizali (daco-r'onranii) - ir doua
sinter,it
}-i"oces',-ii etnrtgeiiez;ci romAnilor s-: ilssfzigura.t in concir;ii,le rnai:ii migraf ,i a pcpr';zLleir'''i"
care, in spati,.rl carpaio'ciauubian, a clul::rt c
perio:rclI de pesre o inie ile ani. in Daci:' :-ar'
penndat c scl'ie dc lici-f ii-lrc n:i;lrai'cirie: h'rni'
vizigoii. eepizi. a',-::rj. r'1a-ri.
Slavii aji-rng pe t,e,,:ii'ori'.il IJacrei ln n'unir
foarte rnare in secclui a1 V1-lea C.III' Fiind
foarte nunierosi. s-au laspirncjit ulterioi'pc intrezLga suprafala a. tost,:i Dacii. ati'-l la camp'c'
cd.i qi il zo;rele nlontar:i,'' O parte dilrl,i'e z't'('i;13
ari trecii.t Dunileir ,ti s-ar-r asez.at in I'cnlnsrila
RLicar-ricii. lilavii ar.-1 crcti.1uat sL nS'' iic':st':i
in Impt:riui brzantii: (i,in care facea !a,'re Ei
r-. b.ti,'5. p"rle 'l;n teritoriul ibsier lJacri) pLinii
in secoiui al \ril-iea, lirrci a'ploaije ir''irt:a{a
Feiiriit.iui;i Eaiian;c5. aj'.iirge si f;e ocui'iti'; clc
it..'i'nll,'il, cl : 1,119i r,q ; j.Ll'5..
Ei,nogeneza

l"o m a tt

easch face
:,1

{t -:,\
-

I
I

I'OPORUI,UI ROMAN

,,\qeza-rea -.l:rvilor

in

sr,rclul

Dunirii a rtll

lcgitr-r::iie rornani"S.tii din nordul Dund,rii

celeiqlie glupuri ale romanititii din sudr

Dunirii. Lume:r
i;r

rome-nic5.

clo,-La gr',-r.pui:i lii

orientai[ sc impalt

stinr:te:

' r'cmanrcii norcl-dun6reni (daco-rc

nianii), clile i;r secolele nlm[toa-,'e \-c
sr-rprar,"ietui nrigt'atiilor. ii vor zrsirnilri p
s:lavji rinraqi in regir-rnea dintre Clarpal,

D-uraro-Nr-.ill bi vor fblma o noui

etni<

poprti'ul ro;nltn.

' r:omanicii sud-olunireni (macecloi'c

minji sau aj'i)nt.anii, rrreglenoromAnii' istrc

::c.'manii), care se vor pierde in cea tnai mar

jluit'le in trras,it ,--li.,,.vi.lcrr ,'i vor pistra clual ltnel
insule izolate'in clifer:ite regiuni ale Penirisulc

Ralcanice.

Dintre toalc pcpoa"rele migratoare. nunE

si:li'ii au reuqir l-i i;-rffuenteze parlial procesr-

ctn()g(ineljEi rorttanilol', ins5. fFra -qd ii schimb

escnfa. Oai:acterrul rotrtzuric a1 populaliei lat
nrrfone n-a prutut fi scnirnbat. influenta slav
i Ai-l ci it - s e i n ir,rb o g[1ire a I'ocab ularu]u
1'.1 x nife
iri adci:tar(Ja trrljl.iinologiei slave "ti a modeluLi.
insl;tlticnal 0-,:,i.+r. r'oievodat. cnezat).
irl coniact clr slarii- rLrnardtatea orientaj
1rr;,:;r6lii) a clit-r:,'it!j: rre1r,l mnj, irsemnate P'rliir'.
i:u,'ird ri care c ii,rcs.ri.tt;sij 'ic::ome-,nitatea occrdental
i , 'a, Lc ezi. sp arii,oli.. pccu g irez;i. italieni ).
in a,:esi colit-c':rt se lncl.reie proce-sul etr-ic
gCitiZ,,:i rcn:.i:.nil0r.' si l-lc ft;v'i-]Leaz5" un popo1. not
rru i r':r,.l..trtli rli s iir rcte, 1it;rroriil rcrnin.
-s

-u,

FonlnREA Ltlir rr norrq.v

Odati cu incheierea etnogenezei s-a f;.naltzat procesul forrrrd.rii limbii romAne

"si
(secolele VII-VIII).
Ljmba romAni face parte din familia limbilor
romanice. neolatine. dintre care unele au cieveli*hi
fl LIIvI
'-it.
lllt

/it.li.--

-oti^..1o
Ir4vrwllaac

qnn-i^lo

f..-^^-^
Id-IILLzd.

\lLdlldlld.

!-Pr1J I LUra.

poltr-rgheza. r'crnina). altele arl r5.mas Limbi rc.gionaie (catalana in Sparua. sarda in Insi:la Sar,

dinia. cUn italia. dialectele retoromane in Eivetia)

sirli au clispanLt (Calrnatzr). Pi'orine cUrr latina
r,rr'bitA in ;rartile oi'ientale (de est; a)e Impo'iuluj
[?orrran si ar,ar1;irre deci.

romanitdtii orienfale.
f:rcrrnarea lirnbii ronrane actuale parcurae.
in c-.entl". douii etape:
' fclniai'ea limbji romAne pina la stacliul de
I inrba ;'ornini comunS.:
' jnfluentelc lingristice ulterioare acestui
st:'r.iitr.

Limba rcimiin5 conunS. (straromdneascS.,

limba fornratd intre

pi'ot,clon.iinr)a-ece) este

_-_-,--j
I STR.\T
t____

Francezii

Italienii

Galic

Italic

I,ATIN

litelald qi oficiu,li) qi diale*ele

sud-dun5rene:
aromAn, nreglenoi'omAn, isirororn6n -- vor-bite in
c,rrl,rl T}rni,r'iiu ,\Lvr
z,rno
re 6lj1 GleCia. /Jbania,
uual1r(
N{aCed,:nia). Pentr'.r verietdtile regionaie ale ciacorom6.nei se fr-,loqeSte tcr'mennlgrcl (muntenesc, moldovene sc, b ir nit ca n. ardei ean. malamlire,q ean ).

Structura lirnbii lomAne

l-imbile rornanice -qunL formate ciin trei
straturi llngvist.ice: elementui auichion. nunj.r
sr"rbstrat. un element latin. care este r.;t:l r"::iai
ccnsistcnt, nutrrit -ctllat $i 'irn r:le,i;ter:.t, n..;'',raiol,
nutnit supinstlet sirr td"r",l:.

LATiIi
Ln I r-\

/1r,.^,.^;:\
\rr driL rr/

Germanic
ll,riro'nhqrz:i
oq t

qi

rriont ji )

l.iiirr,r.: ir:: c {i

a_ -'
n
\.
r'. 1, 1 .ti.. tt

t't

t.

e.,',

i'r.co-ge ',c-

ltl.tl

r,

lr"l
rli
lil

lc ;'itir.; i,.
Jttr

r.,. r I rrr

.,| r:ilra
?
|
__-l___*
Gernr;.rnicICt,r;naniciliiav
(vizisolii)
(vizigotji) I| (.ue"ri)
f.,,."ri)
ll:lai,ii
cie srri)
i (slai,ii rie.

_. *.-._ *.L-

Eie:':ii{,litele tle substrat ale hmbii ronrAne;

sr-rr.1t rrjiirez.ent,aLe rle linrba daco-getilor. care
laill+ i-.;,11';.- din familla iimbilor trace (inc1c;r,-tti'c'rT-ri.:tn.i.;. ciin cal:e nu s-all consemnat cut-itiic.r in -"cr'ls. Pentru ::r:constituireir clenrenleior de su Lsr-rat. s-a recurs la cc,rnpaiat ia
t:ti J.l1:.rnei::;. Rlriianii a..r impu; lin-,ba latir:5
i'ii'r.pr li;ri,".i a ed:ninistratiei, da:: a'-r pirstl'ar
r.
^:-- /inr
Itrir
b a geto-;1,rrcd te:rnr.jnclrr',:ja gi:ogr;.fi ci.
''ri"'l-; ,': ;.'.( i' ;i .;ricnuhi'ii in nc'ua pj'.j\ i'rcic.
{.. it
i,-:l
iiii:;aIr,ii ciir, lirnba. tiaco-dac;ci,. t.ci:,trr r,trie
lrr

cd

ciialecte: clialectul dacoromAn (vor.bit pe teritoriul

RomAniei. din care s-a cristalizat Limba romAni

tr,ATIN

Germanic

II

--- -._--......._

numc;te Limbi lurnAni comuni pentru

il-i;itr rrilp linolici

.-.-.lce se i'e3ir.{esc tn..,'lo -oi .,'

tt
i

Se

o nor-rd populat.i c d2c6-r'onran5.

CLt'r'.i

L-____L

il

citre

Spaniolii

Acisl-i:af
Ii--'--.-l

sceolul TI-\'lii d.Hr'.. prin r"rtiJizai'ca substratului geto-dac qi a fonduiui lingr.'istic la,lin de

L:

5,

Dr

ctb e

ta. lti i: ii c co..,4 ig,r.9

Cll). cuvinte

cli.i:e

i:_i:

o.rj n.t i'r

nume de injrnl,,lc (ntAr,,z, uiezttre, rr,istret, brLrz:i);.

mitceg,), pirr;i aic corpului
(bu zd, grLift:.oz, burid,), noLrLliri farniiiaie icopii,
bai ct!, ;]7a S, pr Lt,t1c), ci-t.iir;tt:1,:-l legra'Le, de pa storit,.
:i'r,Lpiitia I rrCitrc,raii a ncoslcuii (urtid. iutrd,

piantc (,brcii, ,!.run,,

gcL:rl't.
t-l^_-_
-. .1
_3_Jet-'JrjtlL r..'.tij

r-..
I .__.-r
i.I ;.r'_r.i:LtI

I
_t

:,:riclt' tli"Lsi-tt ul i cele cie jirlr: st Iinba :'uir:ilii ::e

trr:ri jta ii Il.ii, rJul
I i itrir it l'r,, tlia,rlilii : su.i-i i,'1-t: I i: i' i
i,: rilc:.pa l lle cl' ;;i;t.t,e.
i:,ic:nr-'rrtcit' (lc iitl.:,;' rt, i;rr: cxor(ilg. i
1,r2.i 11;.., L;.ii-iIr-tit :nfi '.tc;t i.i ;i : ,r1,r:. ilmh;L ;'iin;'
:tr-tiil c-'1e s]ar,r., -i'rl,;, tlti ,,Ia1.iii sI,.ru'iil,-"
r,

rrll

contacllLl cu poptrarcie :c1ave vecine, pe cale pix|ru citev:L cir:i:er:ii a rrnui alfalret nuntit ..
nnnrl:rri :;r lriti'rr.n:; in limba ;lomin5. cuviil- cran ziti e").
in Tr:lnsih,ania. deve;riti palte a regatu
tele Cozio, O{:r,.a, Predeal, Bistri{c. Crasna,
---^1-i,-,. LGLLrrrr-r
^^r,,ri., irjtliba rlc culrtrrl a losr _ r
l)ogriaru, I)un, Vlad., Ra.du. boier'. uci'e uod. lild5urda.
-neLtastd, ciocan, /,a|:ota, plu?, ce.Lt;, i:il7c, o secolul al XII-lea lafina (rnedievaii), pistrr:
in insclintii :i drrcumenle. Linrbzt serrticit-L
citt, a greSi, a iubi., di'ugosie, prieten. 4 rnr; rtt'i
du/t, mi,la, n.oroc. Crn-inte slave au pr:-ttruirs in l'eligios ortodox era in-s5, tot slavona.
in urileniui al ll-lea. asupra lirnbii romi.
limba romin[ gi pe caie culta. prin i.ntenlediul limbii slavone 0imba slavi bisei:jceasc:i Ei s-arr excrcit:rt; qi aite influente dator:
circumstantelor isto;-ice: maghiari qi gerrna
literara): rai, iad, uld,d,icci.
Vechii slavi au fost cre,stirati rie c.'i-lugralir 1-rr:jrr cr-rl:,ni z'a.re'J. T'ransj-1vaniei. IIuili termeni c
Llhiril si N{etoiliu. care au tracius, in secc- ar,'este iimbi se conselvS. in grair',rilt' dtn 'frans
lr-ri al IX-lea. in slavoni, liturghia qi cErt.iie ..'irda. Unji terrneni rc:rghiati ;ru pS.truns in Lirrr
sfinte (Nouj Tlestament). Liturghia cste slujba I 1 1-.rr';, are-\, ti : c lt ?.r'. t,"i,e ; e,Vi, g. gdn c[ et c.
nrinnirrrli qi ',(,n, rilLil a Bisericii Ortodoxe.
lnt',rier:tele tulca q;i g:"e:ic-i (feirar:iota)
Ei qi-au consacrat viata misiona:riarrllui ce r'l :inro:zi cxn:n.ir,rnii ImoeriuJui Otoman
evang,helizrrl'e a pJlioarelc-,r siave (convertii:ea ll,risilitul tt-u;-,.-rpei gi :,e erlind pArti in secol
la crestinism) qi arr conceput in acest scop alfa- a1 XIX-iea. I)i: iirnbr ttircii au intrat in lim
ronr6.ni. cuviirtcle d.uSu,m,ea. geam, ccL$ca,u(
harrrl cli-r,"'on crrnr.,nlrrnit c]riliric
Fiind linsiii cle ccntactul direct c'.1 Bizanlui dort-td., ca,i-*, iuieu, iar r{in greaca (fanaliotr
/r,nn 1-r.nl nrf ndr,vioi r. rcrnAnii au fost jnfluettrabj
fiio, dosto i , {I ,,u t'lt t,t ':rni ,i
ii-rtrc iri{lilenfeic perioadei moderne
dc. l;trrl'hi:r slar rr si aif'rr bctul ,:l:iliij..
(nlai :rles ?tr 'ft'lilisilrrati;
^r-"- ,,i eel"lla:r:'i.
I-rmba siai'orri a fost. iu ser:oleit: l{lli-).V' nrrmili
(il Moltlova gi frl,ra llonri t;c:isca).
in 'l'ai"a RoruAnca.scir gi in \'Ioldovzi. il:rlblr ilc $r rr-lsa
:
In secolul al XiX-1ea. vccabular-.rl iirnl
culiuri *- a carceir.iriej (hctirArj do;.-ll.'e;ii
ji-r.r'iriir:e.
:'e nlcilerruj.ze::"::i pi.'it-., int;.,.i:utnittt
;:
i:
J^'j..il
f
-'oinanc
sirisor-i. ci'onici) sci
actc
ilarri\'i din iinrlrile rorlanict'(in prrrrnr-rl rar
(folosirlr in scl:is i:i terte reiigiciarsr:).
Alfabetrii cni:iilc a. fc::r illo-sil. oc i'clrati., ciin fi'aur:r:'zit. det ii tiin rtitliana) gi din iatin
j,-ceste' suittre :"-u li:i,31:miil:.it c liroiirr; a (r{irnp
pan5. in secclul ai )ill' le;r. piina ciriri. .ir, L+5U
in tirnpul cio:nniei ltii Ali'xandru i'.iar; Cu-za. ncntei iatino-r.:r-rranice a lirnbii *' fen.oi:trltl ca
a a\:Lrt loc aioptare,a oficiala a a lfabetulrri a {ost numir, .,:'elafin:zzi}:e'',,,rer:o,nanizii.l:ij" st
lat,in in iocu.l celui chirjlic (dul,5 tttiiizarc-:a .. t, c c ci e.-i t a ] i z r-- r r-''r, I rn a ni t: 5.'' .
,

r-

\Ll'

ql

tl']

vf

r/'

UUq\,.\l\

r-

--i{+}*;p--

'il't

',liz;'1,'u'tr,'l. ls"itliiCIl-CJ?
De ce existd flaud. ieorii opu{ie legatr. cit rantani.tstea. rowti:rdiat- gi crt sustin ele?

JV. i?Cr"iAlNn-ATEA Ro,n4Al.'l:-tR

A.

Runn-tITATirL Rc\li.i{ILoR i}i sur..:;rtri IvilDIi:;lAt,}:t 'Il-rlirulti-. sitc'ct,Er,rL

Pirocesul de inchej:llir a etrj.Jg'.:'-c';:ei llr: .rti ol'elt,

\Tl-\-jii gi aparilia pe ha;ta liurop'.:i i.l tiror''.i itr-\ri
llolloi'. popcnii tolrril::1,. a fi':ur clr t'o':ri.i;tii si
j nt.':. : Li a tefr! i :i,-,1'-rl' rpir- {;4.,:'C C0} rStlll ir ].U e'\'-: r'r ; ,tig ;1 i. {,,, QZ iil r:,.i j j. r i,:,-;l ;-tlleJ ;l rie qi clo^ri'- l riii
1

ia --..,,,11ru1
.i ) i

lir

\ ,., d;
-.-j*i.l:-.*"
:

i ri i. t',1, ;r:, il

l. i:

g1arii.,i siarriicr' ?l s,.r.'j t^i

it 1.ea ol t *ntai i se .;a. icir-l Lrti li':'.i1--1j

t,u poyrr:rui

ro;,riii.

,itr:Ai; cronic|'l,e

VtrI-XIII
]lizanrine (d

: $i r:t'ie o,-lidt-'nt:aie acorr

lucuiie
de rom.ini dai,ori
ii.reppir-. Lel'ji;c,'i,ilc,i'
i:,.rpet:;tr:lo, ir.:..,,L:"i'-ini ale. populatiiicr mip'
',,rt1s,e peF,1,{'; 1-!',:l:..',:'r-' ;i nriil;tii drisii d.: lnrpcri
Jllziuti'ir-' j:' lrr',i:-r:ira dc j'-r,.
r

)t.

tert i

r-i,! L;

ar

t'r.,1:c;.). c.-'

liorninj.i sunt rlentiona,ij ir:' sci'is. sub etnoni:r.rul (niitrie de po;,11 d,,. r-lah-r-lahi, ter:me n cle
ortgini-' g'.errn:,Lr'i,:i. cu c:ue. in dif'eliie r ar-tar,ir'.
aL1 fost tleseinnaie toate popoal'ele I'otraritce.
\.rlah insearnnd uri striin, un llopor neslav c1e

linbi

ro:nanic,i.. Teinienui a cunoscut apr.ri

diferitc r-ariar:te: vlah. r'o1oh, valachus. blach
la ung,iii'i. r-rncle s-a .i,ransfolnat in olah etc. Er
in"ei;r. ar 6nd cor;ciinta c'le:;cenctentei romane.
s-ail numil ronran-romiini
.

Irr:imr:Ie mentirlni car:e oferi inforrnatii

despr* rorlrnitatea ronianilc;r' in evril
lilc{litr ti:n1:rrv'ir.r sunr:
. in secoir:l al \TI-Iea,. Strategilnn (ArtrL

. inrparatul bizantjn Vasile al ll-leo, fuIacecloizeanu,l, inti'-o scrisoare, ii denumeqte pc

romAui cu termenul c1e ,,r'1liri";
' in secolul al )il-lea. Poclctba istoriilor, tratatul geografiilrri persan Galdizi, oi.er:i infor.matii despre romAni, situindu-i intre slar,j,
i'ur.i, r-urguri. intre,.Dutdre gi un mr-rnte maf:e":
' S/attirile 6i pouestirile liti Kelzatt.menos it
pomenesc pe rornAnii care locuiai: in api:oplerea Drinirii;
' ?n secolul al XII-lea , Ioo.n K,/nruam,os. secrict:rr al impalatr-rl:i bizanrin \{anuel Cornnenr-il.
pomene$te originea romana a r:omAnilor: ..se
zjce c5, sunt coloni venili de muii clin ItaLia";
' Gesta Hungaroru.m (Fa1 tel.e LLnqLtri.lo|) esie
o cronici a notai:uhri (secletarr,rli,ri) t:egeluu
Ungaliei B6la al IIi-lea. Aronl.nius. cale ofei'ii
infornr a tij cles; rre lo m Ari folm'.r ii'-rr:-i le poli t icc

n, i: i r :ir i. ). ti'atai, irr ilit a:- i;i za ntin cet clcnr.rrrt.e5 tc

pcp''-ilatia de la nc,i'c1 iie 1)rrrr ii'e cr-L tei:mc.nrri
dc "lr-'lrll'll'-i'':
' iri sr,:colr-rl al LY-lea. Geografi"a cu'ntecina
rr 1ui I'fo,si. (-lhoi'.rr'aii ml-r,1--r-'rreazi .,Tara
i...) c:Irei; ii zic Balali" fVaiahra):

nre.lari.rlp pvicfcnre in secolul .{:al lX

,\
, j'-rl
.rf
,l\
llrt
lce i-n:rnar
l-r.
;^,,,^^^
i;
;.
-,-^,;^ It (Lesemne:]Za P.:l llOlfi3lll tjll I1r-1.
ulLr'auill'patirl.
mele de,.blacLd";

'

' in secolul

c;

orrit:;; Li-li:ci

O.riri

vl ah,i,ri,''' (Ll lrh-ili)

'

ir trit ('(]l

til ll

:TLet7'r

prezJ

nt:i ..ta:a

X- .i ta.

j;, l)';

si. i'e

! r r, i

:, i

:.

i', t

t'c,

:clis int;:i,:alrii bizar,tin CoiriiLriltin al \'TI-i'r: Po,,'i i:oiu cnetr-il -.e

itrLp.,ri:r.i Lii.

Ll ai-iit.t.l1

cie-.

rt,:illeir z.i tiesi-,i:e tiirtzat e,r slarti.i':, irt Ilaii:i:,1-j.

D r'c7..en.'r?n tj i rr i|e
Ir I i Lin cl.ei'ea j r.r li j r :,:l l,-e- c,-r
(:C:r l'i )It j i te;lSi,i :. i.t iir,,.:::l:,: ipi'f,ic,f rr ln ilt',-1, : . i,.),
lutrrinilir -i per cci ciirr u.i.,;rii .,ri..rnal:i.". in rirrip,
cc y;tr; llu bjz;i;ti,i:l il:..r.;.:gie cLenunlilea cie
..i:0itlili'";
l..r

"ei

al )ilIl-iea, Cesia. Ifun,..syi.1,71', ;:y

f'{ungarorttrn (Faptele hu.ttiloi' Si u.ng'uriiot).
scrisi de cionicanil magLiar Sinicn cle ii6za.
reiateazS. ci i'omar:ji e::au in Pa nnon ja 1a r,'eni't:rt,
huntlor". czi o palte dinri-e ai li,,r. s-a ii:rpi:isli:ic 1i:
Iralia. iar vlahii. cdr orrz:u p;i: ioli qi z'tricui.rc,ri
an i:5.mas -c;. t:iiascii in coittiir,"rar"r:.
' in colespr,ndenta di;rt.r',: [or,il.d. c,:1. J:'runi.,ts
(conducfrorui Tarat,nlui Ror;tino-llul.gar)
".i
Papa Inocentju al III-iea. originea. iatina a
i onriniloi' ocupa un loc ct,r) i.i.rj.
iN l,rzruxnA ull\Nrsrir,,oR

t] e i.; :r r,,Lt
i' b o:;'d ir,i'-i i
cit' iii .l'il 1t,'-1, -1 i-i :

l'r-r i;.r i'r

i-, la l i i r

rii

l.fi n i lt-r i:

i,l:lrli..nrui r,.ti,-. rlt, r;it lt,tr.t ,.trr].';ut,it1. ]air,,

doli,.intni in iirir-ru1 Iiciir-:gtr:ni 1s,tc'-.1erle Xf i,-X\rl), '.:alt' i:lpare ir-.iri'il lr [t1..]ra. se exrjnic in
t t;ai:i iiil,.'ri .ra Cr.-.c j r-ii:ir tel tl j.,-L li eli,:ir. in i ti rop a
i
r,

illi:..'-,i-i Lc.i,iill,i. !t:r,ri;-Lcl ci,.: ):.i 1,:.,.:r,l:a ca apoge:ri

riez;.;r:i i-ll i:ir i,r-i: i r.,i_,iiit.;r.1r51,, r: lr ., i.; Li: i. rr +'. g1 :r tr l -i in

{,,
:\-.r't.'rll;11
-'. i.j,'li1 i,j:i--l;r1 ",i.,liiil.l ,.,i r-:tiivc;:s:i1",
Lr.lir:t|isi, i a.r : ::ii:c;.lr_ r_.,i, elil.i;_,-:l-r,::t rtiltulilt
qi iiiiri',tlt ::}'latl g: lL.ii i ,i,i:ll'i;ir 1.r!;l'il'li.rjj,ij
ltuJ'1,1i :.,i iir'lr.r:.;;trrli, ;^:; j1,-.,a".r,,:-",'l i.,i:-'a::,i5tiitii:
p(iili"J' u,! li l l r-:i i jr Zil Si -r'f ;r':..ri ::,_:.1;;-, ri;-ti .;,f :l t:.:,,:ii ii,]1,1

i.:r"li,l,, !L'Ci-'.;-r.'i)ll:iill 1.: ,:tii. i.r.ir.i,rl ;,;.1 i.;1.: lu.it-,p::ntiOt' t^ili'rr' il:ji'C,r:iljil.',:jl ttif iti-:r/-:)' i-,, :..:a,1!. :*.i RO-o:iei.
t

rlnAi,;.i.

inr:epAnd cu secolui :rl Xi\'-jet. rt-r'nr,lr: L,

tat,ea noi'd-drrnaileani (rornAnlt ) se riir cii;:,,.,i,1 ta intr-un caciru politic pi:opi"iu. srate.l -^ ftri.idale T'ara RomAneasca gi i"{l}rlova,
ln aceasta pcrioaciir, rlair,ritri cr"ganizr-rri; lc:
statale, romAnii capdr[ nra. mu1t,I ';;.zii-'iiit:i-c,:
in Eurona. cee;r cr: duce 1a. cre:;terea trti.:lil,l.'il"iui
de irrforniatii 9i izvoare i:1rrr"j.. r lcj:ll'Fr i,.,,'1i1'1,-',.
ro.ndnilor.
Deciangareu,,cruci.a:)ei ti''.':i" (lu;'r., c'.'eg:-inzii.Stii irnpotrivrr IrnFi:' i,tl,:: i 1.-ii,::ri'.i,.r'.) ,+,ar:c .J i ll
T'arile RomAne basiic',,.i,c r:,ln r:;::.istel:ie; ar,ri
c,tr-rriane- adev5,rate ..irr';a'r.i",r.:,., r,'cstii;riia ;r:.
tliiar;ri cu tles{iqulrrrca .lrrl,l,.:i :,lntj';;,--:i::.:'

; 'i',:irilor Rr.rm6.r,l,, i: ilcii-su:

ci:t r^onlinl a l f,,lt'.ir..

:ril;',1,',rr,.i.: :lrl

,.r,i

;nr-,;rt,i..l-,i.,,t,:ilrdi-:-:,r,,

.'.',

Iq!,,.-rii

:ili;

,!.t.s

preocu.perile ur"nani;tiior fald de orig:inr:a ;r rstoria acestur:r.

Papa-litatea se con&'lint6, in secolul al XV-lea'
jnlcltll'lla
cu Retbrr,ra Protestantd, nriqcare care
r:eformarea Bj.sencii Romano - Catolice din Europ a
Occiclentali gi care va duce 1a o situatie d': crlzir
pentru cato[cism. Pe acest fond' activjtatea mlsio,ralilo, romano-catolici se iltensifi ca' Apeatcnenta
romAn:lor 1a,.ritui glecrlo/' (ortodox). nelegitim i:r
viziunea catolici-, deternrinS' iltrarea spaliuh-ri
mii':c;minersc i,r sfl:ra ile i-nterelse a Papa-litiiii si
a
sionarj1or ei. Se conbureazh, astfel, incd o cauzh
in
romAnilc'r' 9i'
pr eocr ln 5:i1cr p er-li't"u ctril o a
"<terea
lor:'
aces1. conte:t. a. oriPinii
Pe fond.ul }i.enagterii, qi umaniqtii ronriiii
filronicarii niclclo'reni si mttnteni). ci'tnoscitorl
ai scrierilol umanj.ste ellropene qi conqtienli de
pioi:i'ia lor ideniitate iatini'. vor fi pi't'ocLrlrafi
rie i er,,etat'r:a or:igrniiol romanice aie poporuh'ri
qr

hrrbii rcrnane.
Lri Talle Il','rnir:e. curentul umanist se de'z-

lea, cAii d- a1l "l

r;(: \li
r.ril-Lit c5.l-tr-tre.::i ci-l tl lscd tori ai cultru'ii s|2' 5i
a l,i:rl;lioi' qreacl gi larinA' Crorucari-i ftllet:he'
C'rsi;,ii. l'; ecrtLce, Clintemir) au pus bazeic isi,-:i'ir::li'afiel ro:r,:tr.e;1-i 9i au urmiril: rcconsi;t,.i,,"i islc',:i,-'i, .rilriliarea latinitatii Iimbii si
r.'r-,

i- i1,r;i, i1 an

r'1,':,.r :-.eco1ul a1 XV-1I

aiiul cat'p atc'

'"iul-:iireat,. Croilii:iic lor (ietopisei;e - sclieli cr'r
rr,rila.n

il.,1',

i,ii

poi-,,-, i i,

I t-l

i i-c nian in

sp

631'2iri.;r istor:ic. j n care ir-rregistrarea e''-eninl?ll-

tclci" se ficea crlnologic) relrrezintl cea dintAi

imagii.e sc,:is5. a istoiiei noastle'

Cei niai irtp';i'tanti t'rnanigti cccir.ler:tail si irtlm8nr. cal'e au" abordat problerca
l'{rli}:r $ iriti i rcrmAniloi: sunt:

' i,t s"".,li;r. ai -X\r-iea'

Foggi't Brut:ciolini"

a.l Papaliratii' este p'*intre priiuii

oriqi'
ur--raniqt,i ltalieni care sus!in cu dovezi
sernnaiAnd
ne; iatlni a popol'ului romin'
qt
r:lci:enteii- '1icrlfiilne iimbii lati'ne 9i rcrnrane
mAni no t ti - {11i11'e-'n i
r-,-, r. st at ind t xis i e rr i a I a ro
a rrei tr'ailitil reiri:r'lioale la descendeilta lci:
sr.r-rre1'ar

c'l'i,

rt.l

c ceic;rja lbrr ciatzi ile Trai a;r:

. l!o,;:r'J);ioriclc-, i"fi,-'ma despre rr'trrtinij cu care

s,.:iirl.ail:ise"liiRolr::rc5'.,in"voi:aucui'lendrie
o:'igi l:ll:i icl lit :'::':.t I ii":
' l:',it'-t Sjli;lL' "t''it ':'ii;"'tnini' devr:njt pitpi sull
;:,-iir'e'," d* j,):1.1. al ll-iea, ra'spilriCc;r'e' D:i 'r
s

r.;I: :rLj.l.? .,:. j

il-ll;

;a,

l-,::i g-;1.r

ist,l'r'i t:e. i;L Er-irop 3' tco ri :l'

':ll r-'i.r1, Iali e a

rl t';rr -

po;:cr ill.u j t'i; rnir::

' Antr;nio Lioniir"iit;. r-rila;rist itaiian ca

a tr5.it, 1a cui'lea iegelui }llatia Corr'-itr,

am-iniit cle ct:iginea::onur.n:i a nea.miilui rotr

nesc (,rominij sun: urmaqii colonici 9i ai
gii-rnilor i'{lmane di:r l)acia"), ar'grtmentAnd
inscriplii ror;tz1nrl. t;-,ponime 9i numele potr
rului roman;
' in secolul al XVI-lea, liicolatLs Oialt't
umanist tr:ansilvirean de faima europear
el insugi de origine rominl. in lttcrarea
Hungaria (15i16), cste primul care s:'rsti
unanimitaiea cie 11aIiL. limbir, obiceiuii
i eligie a lottt,-rniLc,i-.
' Johannes Llonterit,.s. in','5i'a't rtrna'niot s
original din Braqcv, lefclmato'l leiigios
saqilor clin I'ransiliania, inscrje in har'ia
(i542) numeie .,Dar:ia" pent!:u intreq' teii
riul locrrr.t de romlLrli.
' tt, seoroiril :rl X\TI-iea. Grigore Lirect
cronicar moic.lcve:rrr. scde Letopi':etiLl T'd
jn
1QolrJsuei,,"i. ii,f r-r-r n capitc l litlr l a l i'e r'trtt l';
i:c rI' i I r f|-icr
b a, rncts tr d, rt t c ! rlo t: erlca:cr:. rr: na
iitbo

n or-lst;'i; c:'i'tt' ti 't''

ti'r: io*;te a'rite siacci't E:r't

a.it-or LinrJ--.i l.ostrtciei',:i-t Si ii

lini.iti. este udtLrt.ci'i; ,*i

r"r:strti, ctt a! uccrnilor d": it''iit' pre.,!';t"';' :"'iirr
clescendenta loniana ("cie |u' Iiir;^'' nc l/"'-!5!ri
cr-i \'
i;i fac,-' rttr.Le ,.111,-,lpiei:i etilnoiogice i'':rD
rele i,'ontancq;i qi t:clt larineqti (,," 'tl': I't: ritrt'ir"
ce ie zicenz ictirt'i; pi'e. ei zic pr:it'i';; c'irtle' '.'L
u i afii';r i
co,r o,' g a1'n.cl, e i zi c 3 :t i ir'a^' )' Cronic'a-r'
r

origrnea comrrr I a niolclilvenilor'

rirdeieri-rlor:'. ....' tr,lt d,e la Ra''n sr' tra;i'"
'i,Iiran Co:;iin scrie l";cl'a::t:a [ic r''ea't
rt'told,ot'enil'a:' 4i. i!.it.t. ce tcird QL: it:r;;t stttiritr'
mr-r'l''

enltr'

ioi'. arlncana ir rii.ir:tlli: ]-ti-olliema t'ii:ii

lornanlilr'. cil,rt? c'fcr::i argumente alh
lcgice , iii:l'.'ls",l'"'' s: r;i1'r;i'-t"11 firli-' 1n sirt';j;r

tezer ori3-rnii lai;;,re a plrl-loi'u1ui i'onian'

'it't secolul ai X\rIi{-lea' S:'aliti'
Consl.arttin (lry.;ti ocit::i'tt'o' i'torit: ;'i 5e'ig

din 'iai a ilolra'tuasr'ri' in istrtric;' i

Rt

ruC n e ;

t', cl i r t ! r

l':t' c

c,it

ti'

(17

6)

"

a'i...t: l':'ze ;

crjLic ult mat,cril;,-: t'\t,iclfl d.e bngai. r:t-i1-tt

,;n,-l'rr:ir;;"i elti,:i i;izantini ;i oci:icii'r-'.'''al
(
.iornt ii ii,. a. zn. qr.l r:i.o.s cb iti ci:, rit-LF' i1'l rl
con:.'.Lni. a i,r-l tL'r oi' i:o;'rit-ii]c;: ','lrts'.'' ''.'tll'i
(c:it T''
ir'rt.el,eg. rltt r:'.ttiirti' t'eltirL tle ctici
qi
A'-i':r:i'
ci'i'n
ce
iltltt'i ia,easct:. n.s.'t,
':t
n::a ir-ai, 1".,::t'i,i.tii. ,:ti.tt,!, li, :t"tol.t/.ai-:t:ii,i.:.. ,.,
t:i)ti ;1. tittt-nltt: l'tctri't: si:' ctii $i' ti't'; 5c;:11
rJ

,,

de 1:r origirri panS' la clescilecare '<i sus-rtr-ie

originea comr-ini a tuturor romAnilor' Pentrr-r sci:ierea lucririj. a consultat peste 110 de
jzvoare romlne '9i straine" in liinbile latinl'

pe acegtia"' tot romdni it

au
tit'tent. ca toii acegtict clirttr-o fd'nt6'itd
izuor6.t 5i curd".
linbd.... Ce

c\cu"d'

. Dlnzitrie Cantemir, clomn a1N'Iolc]ovcti (1710romAn' in

1711). istoric, ling:,ist qi om politic
o' t lalt'il o r'
H r o n/cttl u e chi nt ei Q r o m ano' m ol d
cle
scris nai intAi in latin5, dar tradus apoi

in Descri'erea fufoitiouei'
in tatit e' oferi. informatii despre graiul

gi:eaca.. polon6- qi ru."6.

scrisa

moldovenilor gi despre .,s1ovele" folosite' "core

la inc:eptt't ou fost luti'n'ePti" '

jstcria noastli
autor in romAni, cuprinde

C " Tuou^ AUToHTolrIEi gI TEorlIA IIIIGRATI'I{I'f'A

I

romanite!ii romAnilor

ciin
Una clintle cele nai clezbltute probleme
a originiloi:
istoi:iografia lomineasc5' este cea
(Istoriogi:afia este :"tiinta ar'rxiiiari a i-"tolici
conceptiilcr
care se ocr-rpi cu stuCjtil evoluliei
gi op"r"lnr istorice: totalitatea cercetirilc'r istorice pi:il'itoare la un anumrt aspect)'
Cauzele aborclS-rli romanitatii rornAnilor
isroricS' Ei rie
sunt, diferite in funcqie cle epoca
persoanele care aboi'dcaze problcma'
'
in sucolul al XVIII-Iea, stipAnir:ea lui \{ihai Viteazul in Transilvania a ati^as ostili-

talea unol'a clintre le'piezenluntii nobiiimii

r
maghtare, care consiclerau ci lomAnli if
amentnf a pllterea natinnilor piivilegiate'

veclei:e c:tre
Se :rfilm5, in contitlu:u{} puncre d'e
aceea a
suslin romalritatea rorninrloi"' cufir a tcrst
a
care triit in
lr-ri N{artin Cpitz (cdrturar gernan
opinii
secolul al X\1l-lea' in Transilvania)' cAt 9i
a fost
cum
care ccntesta romanitatea rornAnilor'
care
cea a lui $tefan Szamoskozl'' nobil maghiar'
la inceput sns{inea originea latin[ a romani]or"
catre ltlihai
c1ar, dupA unirea T5-riior Rotnine cle
-iii'
su si:in AnC
Viteazul. qi- a ne gat propriil e a fir:ma
c5. rominii nu sunt urtlra;1l -t'onlanr-lol'
Secolul al X\ltfl-lea rcluce cu sine apaili:i
urtor iclei care contesti romanita.i'ea ron:inilor'
Pane h a doua j'rmdtate a secclului al XVlll-lea'

continuitatea romAnilot: era consiclerati o e"vi4;n !a '

insuqi impiratul Inrperir-rh'i hal:sbui:gji' ios;f
al II-lea (1780-1790), ii considerlra pe ronrAni
.,inccni.t:stabi1, cei

nai

vr.'r:lli.

'ri'

nrai

11r-lrlrlrc;1

locuitori ai Transilvaliie:.".
Dar pentrtl rontAni, popuiai'ia r;;li'rritat'5 :l
Transih'ani,ei in sccolr'rl zil ]'VilI'1ea' inc:ei:ca
iUpta pentnj dreptr:r'i lroi'll'"(']':ti;.1 et''r'irc'l'a!'ts ;l
clocun,e ntri l',Li -Su l-rl1,1 e :: [-t b e! i i't :: V't t!' c' r I r:r tt r t
(i791). nrerirorir-r i)r'zerrir'i C":'lli Ce Ir't \r'iena'
in care se ;i-il;lini a7i1 ce r:i;:triil''i r:iLil-'L'-ci lt't"i
:

t'

locuitori ai Transilvanir:i' fiincl rilrriaqi ai

coic nir'til'rl I ui Traian'
in acea -ti atrnosferi' sunt lansate icieil,.:
imipgationistc. care conteste lomanitatea -rociAnilor. sustiriAn,f cE Dacia a''" fi der":nt1; ct ''t'et'rLt
lecleserta", nn leritoriu ":lilas nelccuii clupa
poporui
tragerea aureliarrl (271 21::'), cri
"i
limba rornAni s-:al fi foi:mar, la -suii de Dun'ire,
niijl';ctil
ia.r, de aici, romAnii ar fi pitlulis, catre
i-au
secolului a-L XIII-lea. in Tlarrsiiveriia' '"'trt1';
glsit s'-trbili.ui p.' ungui'i si le s'e"i'
moiive'.
.Aces'ue iLlei vor girsi' clin ciiverse'

.,,echi

Contextul qi carizele politizhrii ideii

ajungAnclu-se ia aparitia tr-rcriei

irligraliorril;te (': initgrct -: ?-l vt-llj' illrf -t-r ri:lr:i
striini pelli,l'u a s:r-: si;'';ii; l'icj)'

suslinitori,

Sus{inator:ii teoriei in':igr:iiticniste in

secolul al X\TII-lea ari t'o"t:
' F't'at't: Josepl't Su'lzer (un t:api'"au ai ar"

m:rtr:i habsbiirEice), cat:c, in lu'r:;ra'*'ea lstoria

prin
L)t;ciei trunsal4-ttn" (Viena, i76f i?E'2)'
ideiie iniigrationiste pe care ie susline' esl'e
seco"
iLn inaintag ai teolir:J ir:iigralionisti: a

al,{IX-lea. El susline"r':i ior:ii;:ii s-au

l)iscr,rt ca lloi-roll la srid de I)ilnii:'-' ''1flr''r-;t
inlre biiig-arl ;l a1)'rrlr'ezi, Cc la care alr preliriit itlfl''ii:nle in finlla, pl'ecum si credirrtarr'ij
oi:l.oiir;-.ri,. 1-le a.icr, c'i a'-l cinigrar citl:e
'fransiivania'
io.,1l sgcr,,lrilui al' XIII'iea in
gi pr:
r-rnde ii vol g,asi stabiliti pe ungrii:i

luLr-Li

Sd{I:

Cizrisiiai''' l:;ngt'i (i:;t'oric austl'lat:'

fu;rci,i;nas i11 r'rztflcci:lria auiici cirt \''ienrr)
Ccl
sustinc a:i i:i::;ia'nli' 'rti ii:r-g,'at ia ncrd
r:r.igi'
liuniic L-T secolul ai l'K-iea 9i corlti:sl:i

' Jcltciti

llea l'Cin:tIliCi'

in ser:ciul a.l KIX-j',:rr, ':rrpi' i:r:.i::l''"::::

'::' '':i

(l il6?)' l'r1.'t;
iJi"Ir:"t1" i) rl
ni] cl' pr:ni:u c]:tjntj]-':rl:l c1':'
cu;.lisnir-',1

rli

a'-l:rirc-il-l-r--a1'

I --

'i

l{etemeinicia id-eilor teoi:iei imigralic'nisrc

a secolului a1 X\{[-lea a fost re]jefati de reprezentanlji $colii A-rcelene (Samuil N{icu, Gheorghe
de
Si:rcar. Petru Milr-lr. Ion Br-iiiai-Deleanu)' dar si
alti c5;'tr-rlari.
T'eoria itligrarionlsti a fost combituth de isto.'icii rornAni striirii incep And cu reprezentantii
"i (Samuil Nlicu, Gheorghe $incai'
$coiii Arclelene
Petru \Iaicr, Ion Br'rdar-Deleanu')' Se naqte ast{.eI, teoria atttol'ttoniei satL cort'tinuitdl'ii' care
si-:s't.ine romanitatea rcmAniloi. cll urmitoarele
argumente
I . continuitatc':t dir'cici (persistenta nelntrelupt5. a populati':i Cacice sr-rb stI';oanire lomani)
este confirtnzLti de numeroase dovezr:
' dovezi }o;ice: afirmatia lui Eutropir'rs se
referl 1a pier:cierilc cle 1r-rptEtoli 9i nu poate fi
intelpret,ati:- ca extcrrninaiea popr-rlalciei c1anr-i
crce cle citre Ti:aian' Niciun izvor tlaratirdesdoal
vor:beE1e clesilt:e di-"trugerea dacilor'
ple infrAngerea sllpunerea lor:' despre Cislor rnrl'rtare' NIai nlrlte -ccene
,rug",,.u puter;i "i
cie pc Columra lui'fraian arati reintoarcei:ea
dacilor acasA:
' clor,,ezi epi3raficer (inscriptii): e:ii'star: in
Ilaciar roi-'iair;.-. niai nulte unrtiti inilitare
forntaie clril oi',ci in vilen'Lea L-ri Traian ;i a
lirrna;i1or sa.i:
' toponilnia (i".un:r: cle loc:ui:i): apl:oiLpe
toate oraqele rolrin''1e poarta lluire vechi
riacice: Apt:llrrn. Napoca' Drobeta' Uipia
'Lli'aiana Sai rnizegetusa, Br-rridava' Pirobori-

dava etc.:

' bidr':nimia (nurne de ape): marile rauri

u.,-imc dacice (r\Iar:is.

au

Al'-ttus, Santus' Crisius

e;.c.):

ii iblmet

ta

Du

ail

:nf;"lentra siava -i

l-t

" i c'-ezi ii-n3v istic''r: menllnerea unor glivirt're

,ie oli3ine clacicil il lirnba l:omAni;
" dov"ezi arheoit;gice: aqeziri 9i morir-rinte
puncte
dacice s'a''L it-'s':oirerrt' in circa 100 c1e

de pe l.erj'rcriui lbstei Dacii romane' la

Lechinla ie Iir-ireE, CaEoit' Locr-isbeni etc';

.:. l'Oni:r-rr:':1afe:l Iii'r s-a produs cloai' in etapa
starrinii:ii irollli'r-n efcctive' ci 9i prin contactele
cjr;:trc ilaci q- r'olta'nj entelioare cuct:rilii $i
rc:
cr,nractele dinii': caci 5i t:omani ulit'r-ioare
i la geri; arir'-'l ie ii e:
iJ. r\trlelit'^ri i; fe1,f ', cjin Dacia a I'mata Sl
pir'5'sitl rlin
:.ii.,:,itusiraiia ri;tliarra' D:rcia a fosl
;-:

ci)n:r:clr:Lente

tr,e

oi'Ci;i si'r'ategic' Nicirin izvcrr an"ic

rii-i []onfiLi1-r! sv3sr.iir,,'t-,a

-"--.1-i..*

--

-*:...-G

lciali

a Dacjei rrllnllnc'

dovezi a]e continuita{ii daco-romane

la nord de Dundre dr-rp5- retragerea aureliani:
aEezirile daco-romane nord-dunli:ene cunosc
o locujre ueintreruptL, desfiintarea frontiei'ei l-onane de pe iinia Carpali1or a pelmis
circr-rlatia nestinghei:ita pe anbele versante
ale Carpatilor: dacii- iiberi pitrund in interiorul arculr-ti carpatic: daco-romanii trec la est qi
sud cle Carpali; rom6.nj-i practici neintlcrupt
activitS.ti specifice unei vieli sedentare' incompatibiie cri nomadismu]; menlinerea leg5'tui:i1or
cu Imperiul roman dr-rpi 271; Dobrogea r5'rnAne
sub stapAnire romani PAnS' in 602'
4. nu existd izvoare istorice care s[ ateste
existenta romd,nilor in sudr-rl Dunirii inainte
de secolitl al XIII-lea:
5. asemS,narea dintre hmba romAni 9i iimba
albanezd. se datoi:eaz5. fondr-rlui comun tlracic'
Daci rotlfinii qi albanezii ar fi avtrt o patlie
cornnni, in Balcani. ar fi tlebuit si ia na;tere
o linbi cotnttni, nu doul limbi total i]iferite

Eristl

una de cealalta;
6. romAnii sunt menlionati ca popol: djstirrct in
aria roruanitatii orientale in izvoarele islolice
nrcdit'r'rL l.' t i nrprr I'i i.

Ilrincii:alii sustinlr-ori ei terllieL au1'ohtoiriei

s,,ri,;:

ratiuni poiitice. contestat6. de auiori precum

Franz J. Sulzer gi.Tohann Christian Engel.
Aclivitatea $colii Ardelene a urmat douidirectii fitndamentale. Prirna, a cercet[rii eruclite, cuprinde tratate de isiorie qi fi1osofit', ca
Istorio, lucrurile si in"tampld'rile romdnilor de
Sarnuil N{icu, Istoria perutru tnceputul romd'
nilor i,n Do'clt'ia de Petru Maior, Hronica
romd,nilor 6i a mai multor neamuri de Gheorghe $incai. Acesta din urmd, ca dir:ectot: al
inv5.! a rrr Antu iui g-reco - c a t olic din Tr ansilvan ia.
a jucat un rol important 5i in cea de-a doua
clireclie cie actiune a v(co1ii A::delen.e, activitatea sclci.o-cr,t1ti;ra1[, prin' in{iinlarea a peste
300 de gcoli.

Repi:ezentanlii $colii Ardelene att arLus

argumente istorice, filologice 'ei denlografice privind oriqinea lalinI a ]imi:ij si pcrpo'
rul-ui LomAn, continuita.t.ei.r qi unitatei-.l. sa
etnic[, pr.rnAn':1u-se asitfel baze]e iingvisticii
iinegti.
Totugi, repre zen.t.antii $i:oiiiAldelene 3tr ':]xagerat rolr-rl iatinei in fr-,rrna.r"ea limbii 9i pooorului, suslinAr:d or:iginea pr-rr lir-r,ini Si :":qirnd
i:oiul .cLibstt'airrlui C,acic. .{.,este exa gr:15 ri la ri"
niste avcau sr:optti de I'r ilrt.ai:j a-''g.l-l'nciri'rlr-'
penLru ellaliLatcLl i-n Crel:tr:r i a- i'ornai'jirl'r ciltl
Tlairsrlvania c L.t celei:.lie n a: ir',1, l"
ron-r

' itt 1:rirna jum.[t,ltte a secolultri a]

in secoh-rl al XVIII-Ie a- $coaia Ardeleana,
sun:' cor'timi.;care a intelectuatitatii greco-catolice din XIX-Iea, idcjle $colii .A.l"rjeier,e
Tran-.ilvania, pri.mui nucleu ilr-iminist dirr i:u}tula romi.ui. care a ajtitat prin stl'Angerea
ciovezilor 1a susfinerea egalititii in drepturr a
romanilor ciin Tran-qilvanra cu natir-inile privilegiate.
Roma, reprezentaniii
Fiducati la Viena
"i
Gheorghe $incui,
cei nrat rie seamd ai migcarii,
Bud'ai-Deleantt'
Ion,
SarntLil lIicu. Petru. X'Iaiot,
au denrosrr:t nrin lucrdrile lor- continuitatca
gi originea lar ina a popoi'uJrti rorr,An.
Str-Ldiile de Iimbd urmiresc sa dcvedeascS intini.tatea llnbii romAne. Teza iatinitd-tii linrbii, ua
iimbir vorbit5 de.,ulmzrgi-i Romei" in IJacip' traiar:i
suslii'rr-ri
esl,e privitir ca d,e La sine in!e1eas'i"
"\u
o,rigi:i,,'i pu-r iatinS" a popoi'ulur rotnan" negi'l'Lii in
totaLitiile corrtribulia di.r-,i.it.l-,.' .rl r:';nogen cza' tr'a
t'el esle p,lezentatl ,.i ideea aui'ohtcinie:i il vcchea
Dacie' qi a continuitatii ir,.:ii:1'rcllli--'.tc rn spi'lliiit:
1'-'r1;'1.,'- a,:;Ll'.i:t cie romiri, cr-t al.i.i n:,:-r-i rriul1, r-i.i tri:'i
su,

yrlr'

in a cr.ea qi p erio a Ci.. contic i.i ta.t.i,l't'clna:ril'-1"

in 'i-r'ii;.isrl-,'ania incepuse s,L iic,,. rna.i -r:nuiL C-r-r
ch-ia.r

nuai,e cle replezentantii cu;e11i'u1ui t:irnl':"iitic

(ii.e exe rrip \u .

ir4 i !:

ail i'i c I, i' i t;.

i'

t: t:

c il t-t' i1't l'i

icaI

ae

Bdlcescu), care acimltea'r ctt ,grer.i ic1 eee cii lir

formalea poporuiui ront!: n ccnlrtl"'tiser'[

cLacii. pe cai'e-i c,otrsiilei:au

qi

r,ai degr';hi: un ft'l

de s1rit,t,:;i miiic:'

' it a doua jurn:rtli,r.:'

;..r-

r'or:oluirii

rrl

XIX-1ea, Bogdo'n Petrir;tir:u ticr';J'eu (lilolcg'

gi istoric) devine susfinatori-i) cel rnai
inflicrirrrt a1 contirtuititij ciac"cc, adu:il'nd

argumente iing'visr*ice. Iji;te

tot

st.tslui.n'-115,

i,lllij d e vcsl'igi'i
e ilacii:e Asticl' tlepiri, nie'i

a.cL1tr.. r: ecesi-tal,eii r:iLi

(r.irme) rnaierral
g
rr-1{?s s:}ll r} s i i.r'sitrrl sccr:l Lil',i, t'ri irte:r

i.'.rtrr ii il

i'

inleril;'etati- Lla fiinLj-, cl e f:-r1''r", iir'' 5iti'

ci.cc-;:r::trlitrll .liirl;dLl;, l'ci"''jL ejcu Fiaq'il:-i "r
scrrs l'..rrla reti !)icr!/.'r:i'i ir;cii'? il-8{i0) '-'r'ri''

pirr:L

es1

3l-l;O;ts'-1.t::r:a Cii ciai,;, il,tt i-rti it-i:i::x1.r''' ,:'ir;';:-i

.1.,.)n'liiilj:',ill,'!llr ll- at'itt'iri'::ii rltli''r'lrul t'r-rl'iit "-i:
,.f

fo;:rn.tt.,1ap r:iievi,i i'lrrinett-;''=, tlin. r:i;i': a:ct

l-l :lti i l, il a lb,;i' ji !-ticl'Jilh'r n:t ilt'

' A. D. Xen o p o !,. j :rtoric rom An. au i,o::ui p ri:'it ei

mari sinteze a istoriei t:orni"nilor. fo1os.5ie a,'gumente istorice, lingvistice ;i J.ogice pc'ntru
a combate teoria lui Roesl'er. ideile eseltiaie.
n'ezr'nietp i. lrrerarea 'I'eoria lui Roeslet'. Sfzzriiu, asu,pra std-rtLit'"tei rontanilor din' Daci,a
Traiand (188,{). sunr:
- elementul traco-dacic. pesle care s.:e -cl-lpi:ilpune elemetrtul roman leple zilr:i bazl e ir.j'-i
a poporului romiu;
- dintre mip"ratori. slavii au avut influenta
cea mai mare; prezenl.a terrnenjloi' cre'"iini
de origine latini in limba ronr-An5' se e:;nLir:5'
pi'ur permarten.',r1e 1eg5.turi itltre popuiaria
rom:rnizati de 1a nord gi sud de Dunire;
- rnigraliiie au impins popr..,latia dacor.Arnrni
lUiltdli6

cnroq lrtulri
nrttnli' r.
\-IrI

arheologia, tcponinia, hidrcnimia aduc

ciovezi in.ccniestabire aje contj-nuit[tii c]ecrlcr
(dnpi 106) qi daco-rotraiLiior (dr-rpi 2'i1l 2:5):
- poporul ror:rAt-i este c imbina'-e a eleme'tlte-

ic.r tracjc. roman gr s1a',', ,ti;{,i:e ca-lc ceI ilo:nan

r: si e ;; t.' e ti,l mirlziii t, q i fr-ir: C a l-t, e n i-t"1.
L

eristeirla ;ltai tnriitcr puucte^clc rredele legate de problena ei,ucgenezej. In principjtr. toti
irccillrtau dubla contribtitie ci:tco-romanI ia
etnogenezS. ,J.ar ponclerea celol clorri elemente.
clacic5. qi romaud, este diferit abor:datd'. Tot
acum apar gi pt:irriel-r,' argunlente al:heologice
privind continr-ritatea dtrcici, descoperite de arheologr-i1 Con,stanlin l)rticot'icitr.
' Vasil.e Farucnz, istoric romin, a organiz;tt o selie de sipa'ruri alheologice sistematice. in baza cir'irtra a sci:is Geticct (1926), cea
rnai irnportanta Lucrale a sa 9i o vasti sinteza
is t,li: i co - arheolo gir:;i. A rett".it si ilustrll ze sinteza daco-r'otlan5 iritr-un echilibrli perfect, prin
Ierrreinir:ia irLfo;:maiiei literare qi arheologice
a iir,inate.
' \i.c,ticle Ior14,:. isroric tom6n, afirnlE sinteza
cl:rcc-i'crirtn,i in ci-Lcirul r:ornanititii orientale.
' ()heorglie Bt'ci.l.Lari.u, istoric romAn, in lucrarea O eti igtrtd,;i utL rLir{J,co! isto;'ic: paporu,l romdn,
ar:ahzeaza gi resu;rrge. cu argtlrnente de naturd
i-.lcricd, lingi'ist,ic:i. geografici. etn''.rgrafic5. ql
a: hi:cLc gicI. t.ci;i'i a i l:ri gra lioni sra.

i.r perioada interbciici (1918-1939)

se cons t,a t5 in istoricglafia romAneascil
Il+" It,ratNirAfEA

R0-!iril\.i;-oE'" iN F-iii(1.-\D-\

Fri.clll|].1.I C(i-',IUliis'f" Ii,r.lcrnrlRL.\

RCLULUI

S1,A\'Ii,OIi IN i-'f N oGIiliI"Z:\

Dr-rpd a1 Doilea 1-1.,i zboi r'vloncJial, cilci

RomAnia a deverit si,r:-sai,trlit ai L-' R':l'S"
teoriiie stalinjs;e cic-:spre caractei'uL',itti'1;''i:i:i'
list" al ,,st51tinirii sr,-iava,grste roinene" {ies"i rst'opre irrporlanl,a cjitlliza"care a siavilor in
ria Eur:opei. cap.5.td arnl'ioaie'
ir,, perio;lcia reglnui'.ri ccmullist' i;t'";:'jt;grafia rcmineasci :: irrsistat ftlaltr: n:'i;i[ 1l'r
-.lavi;r pe coniribul';a 10): ia creaiea poporr': it'-l
roman gi a cr-rlturii romirnegti.
in prirna etap i Qt ei' it ad'ct ()/rc or g'Lrc G h'a o r' l''" ii i
"
.De), I'lihaii ltoiier'. i,;tcrjr comutrist roclln' cr-)rr"
d.ui:e glurprri:i de isiorjci care pr-r'bhci nrl-r'jilaltl
fr:rmulate confoi:in icl-':r-,iogiei v''en:ii, ii-"':-l'rrl
r,.rarxist-leuinistt:, iiind lstfei rtn iilrlrutlc::it
cl,: inclc.cirinare 5i r:.irti;agancl5. cl'rn''tnjri-,;t :l
F.NL R. - u jtt j. ijl.oilc: r i-i ir:.i! ij. erntr-ll 1r e in- J r-i : n i :r
21

:-j

pr:e Ci:t-r'iiiatnti. -qlal'i"

ii-, [i,lrnat'eer

i'tnilli a lct;.i

r:iior'. urttcizS.l,il- c.:L ii :r,b:i ltln:ini ai' f=' " :in--'b:i

s.L:rvirui,. Si:lia ci, 1l;1r;[ 1 gi-r":] gef (-)a lnirf i;rl.Li'l'l'
,lin ila,:,1,,,rr::l:ct'itatea- poptliaiir'i d'1;r-''-;''l
ilar:je ni: l:, f ,-r:li, r:iciieri, nr-' a piiriis'i.;, i.:,litr'."jii".."
{

rlrl paii'ir:i noa-.tr: 9i a continr:ai si tl5iasci:.lci fara intt:ei:rip.rle", fiittci asirliiala de slaviJrpa 602.

Cu exceptia e::a3el'irrii slavis:niuiui qi a i'eclc:.r:c-iperjiri rS.clirii-'.i]ur slat'e i;r cultura 9i

c i.r,'ll !i::i l.il ;'cr;rtar.n':r it:,t;i . se far: pr-l{'ine consideratii
i:u. pil i'i't:c l:i eii":'gr.j'-teza' f'enir't'i ci aceastI
I:r."rllrl(-.rnI nti n-iaj ll,'i,zenta int.eles (.inainte de
a il t:otuirtr, tt'e-Lr-,1 ,a st, ii; conrltnlstl''). itomanii
srrlt lirimiti ..coi;:,,-.pi'.or.''. iti.t piecarea lor din
L);'. i2 nr,ttiiti,.elil't "li''t'''

it,.:'," di.'-; d-o,l .:. cf::pa (,pt:ricotla Cea'tt;escu),

r-j rr-i rlltir,P r,l .::i;',4r.'1,--j cl'ltl flolosea trecutulistoric

iLi .,cgIi pi,'iiiirr gi rr''t--,iragandlstic, se cicclan;eaza

o ni;1ir-. c]]cr'ati u;'-rl {i'-l i'ein'u-iere a sentin'en-1 ului
giLl Si ist crlo.':rafi a
t.t t'.',,t, ; ra l i'1, 11-' s,;l 1 i [':i " 1 ri e;iti

si fle r:oniinlte

teoi:ii cale
tl,i ,lnir,l.iz:'-'.,. io:'1,: i'l ii'.i.:'. lcn:ar;lor '-asitni'itori" in
r: trrog:lrr.(:'L-ll, lrj',lneini u-5e 1? o atler"li:atii ol-lse-"ie
I : i r;,ii ;',] - L:o: n'lrl isii., pcnrl :',:, i :i'.. i:' ii;nag l, t 1r. 1-;

r;l,ci:,.7i,,

arl

ali-1..r,i

cte

11

i::.:

:-l

,jli-i.,'ilii.'21-rl1,,i::r;tr:ri.lif:1

-aCil!.,'.ltl
i.,,-r.:^e :Zli-:'ir -),

r;

j,';tl'.;-<1';

iif0'llifilf ': itl'

i-e'l,ot': r;';1--;1g,111t-'7[
f-il101l

qi contingitate (continuitatca nu mai avea (protocronism) sau c5. Ceauqescu este urmagul
nevoie de d.ovezi; au exrstat chiar iucriri care 1ui Burebista; au fost falsificate dovezi istorice
sustileau ca dacii sunr pritnul popor din luure pentru a dovedi continuitatea daco-roman5.
E.

CO1TpCINTELE ABORDARII PR9BLENIEI ROILANITATII RSILANILOR

Din icieea descendentei romane decui'g logic

ra.lte idei, cum ar fi cea a continuitS.{ii dacice
sa.u a r-rnit5.!ii de neam a lomAnilor din provinciile istorice, idei care aicS.tuiesc conceptul
de romanitate.
Sinteza rea]rizaiE. de cdtre cronicarii romAni in
ceea ce privegtc elucidarea problemei romanitdtii
propriului nealn a ar.rt dubla consecinli: de
a clarjfica oi'iginile plopriului popor. dar qi de
a of'erj algurnertte pentru combaterea teoriei
iliriqlr.rtionisle.
in -t'coJr:l ai X\:li-lv:i 2par', in scrierile ist,criog.,:alice (Gi'igcre Ureche, N'Iiron Costin),
primelc obsei'vaqii desy.lre latinitatea limbii
rcmitrc. cal:e sa cornbinS., de obicei, qi cu argur,rente despi:e unitatea ei (tiri medielale difelite. uncle iim'ba v,-',rbiti este a,ceea$i).

romanitllii rom6nilor
po1itic5.
in procesul de
a fost folositi ca armd
emancipare a naliunii romAne din Transilvania. RomAnii nu mai puteau sd accepte situalia
umilitoare de tolerali gi exciugi de Ia drepIn

epoca moderni, ideea

turi politice gi culturale. Recursul Ia originea

romanS. (f5.r5. cel mai mic amestec str[in) cla
considerat esential in lupta pentru emanciparea nalionald a romAnilor promovat
de $coala ArdeleanS.. Ideea romanitdlii se
contttreazl" mai clar prin lucririle $colii Aldelene, dar este preluatd gi in Jara RomAneascS'
9i Nloldova, in memoriile boieregti.
Ideea romanitdlii a fost cultivatS. gi rdspAnditi pe cale ora15. secole intregi, iat mai
apoi gi pe cale tiparit5, avAnd rol esenlia} in
trezirea gi dezvoltarea congtiinlei nalionaie.

bn.c,ll*zw
Nexancilr-l Xcropol sau alti
ist-oi'ir-,t ."us lind n d i'r)mar,tt La t'r'a rontin ilor qi co n t i'l r t :i1. :L' ea tiaco' r'oilarli' se b a z ar"t Lr e ar gunent e
ri:: r.ri Cir, Jogic.:n s,:,rrlul a1\-\'Iea. investigatiLle
:;l;';.ii i.,..e :;c;l,lrsr,: Ce islt-i.i'r-ci ;i lingvigti ("r'ico-

i)rr:[ ia incel-;uc,.

l.rt.:

ro,::i.

-.-ii:;,i,

l''ii'r,an).

ar,at,'.rri de cr..lrcetarea

(Cop51a1tjn lJaiccviciu). arr ficui

,rlrt);r'e.e i:,rrnal'cal;jle. Aceste inve stigalii se voi'
I'rti r?rcr prin dor, ezile concrete, din ce in ce mai
oIinltti- r.)? Sc:,. cars in,tl.nra tr:oi:ia imigralioliistl.
illc,ir;trnrir i:ouanjtLtii lorilir.it'iic.,i: a dep5.9lt

i,

iteyrlrr.rJ..-

jllereLi carinrl s-trici qtirritific. rnterferAnd cu

sfr,r'ir t-,cij.iicui.ri tlin djji:r'itc nrotj;e: originea
nohiia a ,'cmirrj,]t,:r' si s1.;:i;',iIera o.Q c"';vezi peni,L'rr su:tlinl'-'re:,. egaiiril.i i iiL drr:r-'Il-rr.i a. ronA-

niior din Transilvania cu celelaite naliuni din

hnperiul Habsbugic (purism lingvistic promovat de reprezentanlii ,.$colii Ardelene"), subo::donarea regimului comunist din RomAnia faia
de U.R.S.S. (exagerarea rolului slavilor), protocronj.smr-rl (obsesia dacicd).

itr conditiile actuale, cAnd Romdnia, ca

gi statele vecine, fac parte din Uniunea

EuropeanS,, argumentul intAietS.tii istorice nu

mai are valoare politicd. Dezbaterea qtiintilicl
poate astfel progresa spre o mai bund inteleger'':
a ciilor qi etapelor concrete, prin care identitatea romAneasci s-a cristalizat si s-a transnj.-r
din generalie in generalie.

.1.r

:fi4

?S
c<

*\

ffi;f$lr'r\g
*. , 'r*i;:;r:.*. 'i
5,
t1,

',r

',

-ri*,tr'\

finl
'rq
'
*;i* !'+s
n*.*"*.
t/' *3;*
**

r=r

rya

it

.rr;"ir'-'--'t=

3Bii
;:i

- i\
=

\
O

a)
v>

|,

! {.'
< i.1l-It:
6

<

\i:

o/ s
<
. E *-

*'u

':

o
J

z F
s
o

q\-

ii.*o
r - Jt
I .**=,

_o..
:D,
' :

'O .*"''

-':::

^.Fi.
?P't,='

.=*i$r+;j-t
gEl -+*ang- ^ ^*it,--,.t,,
I i 1-

!L' i.

{r--for-sF-+I
v
o

C.

...-t-lV,

h-?
*tq4't;

-ki ...;'u;
f'-'',.9w,fr\*+" i
,'i
r{
\
{ :s.:..'n-4- \
*

i a;';\;ffi-; :.1
ii
E5

;'-i

i:

fio il.. lo '..'i; i i

',f it.. i"
g7*"1'i
3

. ,*u&o\ii,

{:

r
3

'iEg,:

{-j

.'

n:EC:fa=
ri;;.:E;i!
F=:-Y::-.

sE;;35,;5

*)o!:!rdiil
1;.!q{rliD!

[rI

I 'rq
t!

c,=
Ha:;vK.

e
(B

z
ll)

-?.!

t
:..
il'

t.

ti
t

it"

*..'

ZF

A
{f,
,,,';t,'

,'g

s*

\JV
==

\F--8

,g

ie

=
H gE
E*.=s

e-gg

ll

Ernla**re
Subiectul al ll-lea

30 puncte

Cititi, cu atenlie, textele de mai jos:

A. ,/uem motiue sd credem cd, elementul dacic supus s-a ^{inut departe de contactul cu ciuilizalia
romand, gi gi-a men{inut dugmdnia fa{d, de Roma. [...J In Dacia insd a fost creatd, o adeud,ratd
{ard de colonizare dintr-un teritoriu slab locuit gi tnconjurat de o populalie dugmd.noasd, tn care
tnsd romanitatea nu gi-a tnfipt rd,dd.cini atd,t de addnci, nesprijinindu-se pe bazele sigure ale unei
napionalitd,ti cucerite gi din punct de uedere spiritual. De aici gi ugurin{a cu care mai td.rziu a putut
sd fie indepd.rtatd gi a dispd.rut, fdrd a ld,sa atdt de multe urme ca tn Britannia sau tn Noricum,
fiind gtearsd ca o simpld. poleiald,."
@obert Roesler, Romanische Studien. Untersuchungen zur alteren Geschichte Rdmciniens, Leipzig)

B. ,,[...] gi inscripliile gdsite atdt in Dacia, cdt gi aiurea ne douedesc cu prisosintd fiintarea poporului
dac dupd. cucerire, precun"L gi romanizarea lui [...]."
(A.D. Xenopol, Teoria lui Roesler, 1884)

Pornind de la aceste texte, rispundeti urmS"toarelor cerin{e:

4 puncte
1. Nurnili, din sursa A, doud provincii a1e Imperiului Roman.
2. Scrieti litera corespunz5toare sursei care susline punctul de vedere conform ciruia procesul
romanizS.rii Daciei a avut loc, seiectAnd o informatie in acest sens.
5 puncte
3. Scriefi litera corespunzdtoare sursei care susline punctul de vedere conform ciruia procesul
romanizS"rii Daciei nu a avut loc, selectAnd o informalie in acest sens.
5 puncte
4. Mentionafi, din sursa A, doud informafii aflate in relalie de cauzd-efect.
7 puncte
5 puncte
5. Prezentati o etapd a procesului de romar\rzare.
6. Argumentati, printr'un fapt istoric relevant, afirmatia conform cireia ideiie privind romanitatea
4 puncte
romAnilor au fost influentate de contextul politic existent in secolele XWII-XIX.
(Se puncteaz6. coerenta gi pertinen{a argumentirii eiaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimi cauzalitatea gi conciuzia.)

BAREM DE EVALUARE $I NOTARE

30 puncte

cdte 2 puncte pentrrr prdtzareaoricdror dou5. provincii romane mentionate in sursa A (2p. x2=4p)
2. 2 puncte pentru scrierea pe foaia de examen a literei B, corespunzdtoare sursei care
sustine punctul de vedere conform cdruia procesul romanizdrii Daciei a avut 1oc
3 puncte pentru selectarea unei informalii in acest sens
2 puncte pentru scrierea pe foaia de examen a literei A, corespunzdtoare sursei care susline
punctul de vedere conform cdruia procesul romaniz5.rii Daciei nu a avut loc
3 puncte pentru selectarea unei informalii in acest sens
4. 7 puncte pentru selectarea din sursa A a oricdror doui informalii aflate in relalie cauz6.-efect
D. 2 puncte pentru menlionarea oric[rei etape a procesului de romanizate
3 puncte pentru prezentarea coerenti a etapei procesului de romanizare menlionat5., prin
evidenlierea relaliei istorice de cauzalitate
6. 1 punct pentru pertinenla argumentdrii afirmaliei conform cS.reia ideile privind romanitatearomAnilor au fost influentate de contextul poiitic existent in secolele XVIII-XIX
2 puncte pentru selectarea oricirui fapt istoric relevant care susline afirmalia datd
1 punct pentru utilizarea conectorilor .ur" exprimi cauzalrtate (deoarece, pentru ci etc.),
respectiv a conectorilor care exprimi concluzia (aqadar, ca urmare etc')
1..

Rispunsurl
Noricum, Britannia.
pd'rti ne douedesc cu prisosin{d' fiin,tarea
i,. S, ,,St inscrip{iile gdsite atdl tn Dacia, cdl gi tn alte
poporitut d'ac d'upd' cucerire, precuftL gi romanizarea lui'"
departe de contactul cu ciuilizatia
Z.'A, ,Aun* motiue sd. credem cd, elementul d,acic supus s-a {inut
rom,and' gi 1i-a men[iruut dugmdnia fa{d de Roftin"
atd't de add,nci, nesprijinindu'se
,,(Dacta] in care insd romanitatea nu gi-a tnfipt rd'ddcini
"uu"u,
qi din punct de uedere spiritual";
ij" U"*tn itgure ale unei na1ionalitdli cucerite
gi dispdrut, fd'rd a ldsa
ifectul: ,,Di aici gi ugurinla cu care mai talziu a putut sd. fi'e tndepd'rtatd a
atd.t de multe Llrn';e."
mai multe etape. Prima dintre acestea este
5. procesul de romanizare a traco-geto-dacilor a cunoscut
de cucerire. Cea de a doua etapd s-a
inainte
,"pr"r"ntuti de contacteie d.acilor cu lumea romand
pe parcursul stapAnirii romane. Etapa final5" a avut loc dupi retragerea aureliana.
desfdqurat
*romand din Dacia
i' urrd zlil zzs, imp6ratui Aurelianus retrage administratia 9i armata
de imperiu)
(Retragerea aurelian5). o parte a populatiei (armat[ 9i civili legali prin interese
sd trdiasc5
continui
romanizate
populaliei
iara""it. Dacia din liberi iniliatlrra. Cea *ai mare parte a datate ca fiind din secolul al rV-lea.
la nord de Dunire, fapt dovedit de descoperiri-le arheologice
a dacilor
O consecinld" a retragerii aureliene este intensificarea procesului de romar:nzare
provincii
pe
fostei
teritoriui
liberi (zonele necucerite de romani), o parte a acestora stabilindu-se
romane Dacia.
XVIIi-lea incepea lupta
6. pentru rom6,ni, populalia majoritarS. a Transilvaniei, in secolul al
Valachorum (r791),
Libellus
pentru drepturi poiiii." prin elaborarea documentului Supplex
vechi
memoriu prezentat C.rtlil d.e 1a Viena, in care se sublini az6, c6' romAnii sunt cei mai
iocuitori ai Transilvaniei, fiind urmaqi ai colonigtilor lui Traian.
.Iohann
i; ;;;"st6 atmosferd sunt lansate ideiie imigralioniste (enunlate de Franz Sulzer,
ar
Dacia
cS
Chrrstian Engel gi Robert Roesler), care contesti romanitatea romAnilor, sustind
(2771 275)'
fr devenit o,,terra deserta", un teritoriu r5.mas nelocuit duph retragerea aurelian[
fi pdtruns
ar
romAnii
de
aici,
iar
cd poporul qi limba romAni s-ar fi format ia sud de Dun5.re,
politic
contecatre mijiocul secoluiui al XIII-lea in Transilvania. Aceste teorii au avut ca scop
starea intAiet6tir romAnilor in Transilvania, fiind menite a fi o replicd la migcarea de emancipare
1.

4-,.

nalionali.

Teoria imigralionisti va primi o replicd din partea istoriografiei romineqti in urmitoarele

decenii. prin lucririle unor istorici precum: A.D. Xenopol qi Vasile PArvan'

imprejuririle in care se desfdgoarS.

un fapt, eveniment, proces istoric la

un moment dat.
intrebare: Cum s-a ajuns la,,aceast6 situalie"?
Exemplu: Care este contextul declanqdrii RSzboiului Rece?
de-al
Rispuns: Declanqarea Rizboiuiui Rece are loc in contextul sfArqitului celui
politica'
Doilea R5.zboi Mondial, in 1945, qi a creS.rii sferelor de influenla

Ern'la**re
Subiectul aI III-lea

30 puncte

Elaborali, in aproximativ doud pagrni, un eseu despre ideea romanitdtii romAnilor, avAnd in vedere:
- mentionarea a doi umaniqti care au sustinut problema romanitdtii romAnilor;
- prezentarea a doui argumente din secolul al XD(-lea care au suslinut ideea romanitelii romAnilor;
- prezentarea a dou5. argumente prin care se contesti ideea romanititii rom6.nilor;
- menlionarea unui istoric romAn care a abordat problematica romanitS.tii romAnilor;
- formularea unui punct de vedere referitor Ia politizarea ideii romanitdlii romAnilor in secolul
al XX-lea qi sus{inerea acestuia printr-un argument istoric.

Notil Se puncteazS. 9i utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentS.rii. evidentierea relatiei
cauz6.-efect, suslinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenla gi pertinenfa argumentdrii

elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimi cauzalitatea gi
concluzia), respectarea succesiunii cronologice-logice a faptelor istorice qi incadrarea eseului in limita de

spaliu precizat6..

BAREM DE EVALUARE $I NOTARE

30 puncte

INnonnmuA ISToRIC L - 24 de puncte, distribuite astfel:

- cAte 2 puncte pentru menlionarea oricS.ror doi umanigti care au suslinut ideea romanititii

romAnilor;
-

cAte 3

puncte pentru prezentarea

romAnilor,

(2p.x2=4p.)

coerentS.

oriciror doud argumente

care sustin ideea

romanitdtii

(3p.x2=6p.)

' cAte 1 punct doar pentru men{ionarea oricdror doud argumente care sustin ideea romanitEtii
romAnilor
- cAte 3 puncte pentru prezentarea oriciror doui argumente prin care se contesti ideea romanitatii
romAnilor,
(3p.x2=6p.)
' cAte 1 punct doar pentru men{ionarea oricS,ror doui argumente care sus{in ideea romanit5lii
romAniior;
- 3 puncte pentru men{ionarea unui istoric romAn care a abordat problematica romanitilii romdnilor;
' 1 punct pentru formularea cricirui punct de vedere referitor la politizarea ideii romanitdtii
romAnilor in secolul al XX-lea;
- 1 punct pentru pertinenla argumentirii punctului de vedere formulat;
- 2 puncte pentru selectarea oricdrui fapt istoric relevant care sus.tine punctul de vedere formulat;
- 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprim[ cauzaTttatea (deoarece, pentru cI etc.),
respectiv concluzia (aSadar, ca urmare etc.).
OnooNennA gr EXrRnL{REA rDErLoR MENTToNATE - 6 puncte, distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utiltzarea linbajului istoric adecvat;
1 punct pentru utilizarea parliald a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
- 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - incheiere);
0 puncte pentru text nestructurat
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice, logice afaptelor istorice;
- 1 punct pentru respectarea parliali a succesiunii cronolog4ce,loglce a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice, logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spa{iu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaliu

-rlsz

Rezolvare
Introducere: Declan$area,,cruciadei ldrzir" face din Tirile RomAne bastioane ale rezistentei
antiotomane, adevS.rate,,por!i" ale cregt n5telii qi sporeqte preocupdrile umaniqtilor fa!5, de originea ,sj istoria romAnilor.
. In secolul al XV-iea, Poggio Bracciolini, secretar al Papalitdtii, este printre primii umanigti
italieni care suslin cu dovezi originea iatin6 a poporului romAn, semnalAnd elementele comune
timbii latine gi romane qi constatAnd existenla la romAnii nord-dundreni a unei traditii referitoareladescendenta 1or dintr-o colonie fondatl de Traian. in secolul al XW-lea, Nicolaus Olahus,
umanist transilvdnean de faimi europeani, in lucrarea Hungario (1536), este primul care sustrne
unanimitatea de neam, 1imb5, obiceiuri qi religie a romAnilor.
. in secolul al XIX-lea, argumentele privind romanitatea romAnilor sunt sistem atizate de istorici, apirAnd astfel teoria autohtoniei.
Un argument ai teoriei autohtoniei este ideea continuitdlii dacice confirmati de: dovezi logice
(niciun izvor narativ nu vorbegte de distrugerea dacilor); dovezi epigrafice (existau in Dacia romanS.
mai multe unitSti militare formate din daci in wemea lui Traian gi a urmagilor sdi); toponimia
(aproape toate oraqele romane poartd nume vechi dacice: Apullum, Napoca); dovezi lingvistice
(menlinerea unor cuvinte de origine dacic[ in limba romAni); dovezi arheologice (agez6ri qi morminte dacice s-au descoperit in circa 100 de puncte de pe teritoriul fostei Dacii romane).
Un alt argument este faptul cd Aurelian a retras din Dacia doar armata qi administralia
romand. Dacia a fost pdrdsiti din considerente de ordin strategic. Existd dovezi ale continuitalii
daco-romane la nord de Dunire dup5. retragerea aureliani: aqezdrt daco-romane nord-dunS.rene
cunosc o locuire neintreruptS; urme ale unor activitdli specifice unei vieti sedentare, incompatibile cu nomadismul; mentinerea leg5.turilor cu Imperiul roman dupd 271.
. in ciuda dovezilor, in secolul ai XVIII-1ea au fost lansate ideile imigrafioniste, care contesti
romanitatea romanilor.
Printre argumentele teoriei imigrationiste se numdrd cele conform cirora dacii ar fi fost
exterminali ca popor in timpul rdzboaielor cu romanii, cauzl care ar fi contribuit gi la disparitia
vechilor toponimii dacice; Roesler sebazeaz6. pe o informalie care apare 1a Eutropius (istoric roman din secolul al IV-lea): ,,Dacia...uiris fuerat exhausta". IJn ait argument imigralionist este cd
romanizarea nu ar fi fost posibili in doar cei 165 de ani de stS.pAnire romani efectivd.
in fapt, argumentul nu este vaiid deoarece romanrzayea nu s-a produs doar in etapa stdpAnirii
romane efective, ci qi prin contactele dintre daci gi romani anterioare cuceririi gi contactele dintre
daci gi romani uiterioare retragerii aureliene.
' Vasile PArvan, istoric romAn al perioadei interbelice, a organizat o serie de sdpituri arheologice sistematice,inbaza cirora a scris Getica (1926), cea mai importantd lucrare a sa qi o vasti
sintezd istorico-arheo1ogic6. A reuqit sd ilustreze sinteza daco-romand intr-un echilibru perfect,
prin temeinicia informatiei literare qi arheologice adunate.
' Dupd al Doilea RS.zboi Mondial, cAnd RomAnia a devenit stat-satelit al U.R.S.S., subiectul
etnogenezei romAnilor gi a latinitS.lii 1or a devenit o unealtd politici. In cea de-a doua etapi a comunismului (1965-1989), din cauza regimului care folosea trecutul istoric in scop politic qi propagandistic, ideologia qi istoriografia oficiald sunt dominate de teorii care minimaltzaw contributia
romanilor,,asupritori" in etnogerrezS., ajungAndu-se la o adevdrati obsesie dacic5". Au existat chiar
iucr[ri care sustineau ci dacii sunt primul popor din lume (protocronism) sau cd Ceauqescu este
urmaqul lui Burebista.
Concluzie: Putem conchide cd ideea romanitilii romAnilor a avut un traseu sinuos prin istoriografie, fiind sustinutS. de istorici qi lingaaqti romAni 9i combitutl, din motive politice, de teoriile
imigrationiste. Dar, intr-un final, prin argumente de naturS. li.ngvistic6, arheologic5, 1ogic6, este
dovedit faptul ci poporul romAn este un popor latin.

ROMAN ITATEA ROMANILOR ?N VIZI

UN

EA ISTOR IC ILOR

AXA
cR0t't0L0GlcA

sec.

li.Hr

- sec.

lld.Hr

STATUL TRACO-DAC
Burebista - regat traco4ac

82- Mi.Hr.

organizarea Dobrogei cuceritS de romani in 28 i.Hr. - provincia Moesia

46 d.Hr.

'--**'-**--

87 - 106

Decebal - regat dac

fi1-fiz

Primul rizboi Decebal-Traian

105 - 106

Al doifea rdzboi Decebal-Traian

Dacia - provincie rornand

tuo

{06

sTAPANIRE ROMANA iN PACIN

2711275

,,Retragerea aurelian6'

271t275
313

Edictul de la Milano - Constantin cel Mare

ouL

Trecerea slavitor In sudul Dunirii

602

Pdrdsirea Dobrogeide cdtre romani

sec.

vll- vlll

ETNOGENEZA
PRTMELE MENTIUNI DESPRE ROMANI

sec. lX - Xlll
sec.

cRoNtcARll UMANIQTI

xvt- xvlll

Tratatul de la Carlowilz. Transilvania - provincie habsburgici

1699

sec.

xvlll i*
.:,*

791 *"'"=-'--.-''*

?coALA ARDELEANA

---g- -"--" '''**'* Supplex Libeltus

ss6.lvlll--***.i:

,i;?

Valachorum

ldeiimigrationiste-Sulzer, Engel
D

1867

ualism austro-ung ar. Transilvania incorporatd Unga riei

::.::

,,,,

1871

:-4.:,

A.D. Xenopol cornbate Teoria lui Roesler'

asupra st6ruinlei romanilor din Dacia Traian6"

1884

,,studiu

li,
:::

\-.-

Teoria imigrafionistS - Robert Roesler

-l

l-t'\A

q*
"/p

'a-,*

r"

%''

v*{r,v*&gt{.,

rrnd$n

d,estfrletniului

Yrseficfr

,4

^*$\L

frogfudrn
q--*
)'

t*

t4ar

'"*

wF
.F

n^uf{o*

n,,,Le-ava^d.at pdd"urea rovwhnilor gi a^pecenegilor, divnpreund cu apele, ca sd Ie

cu sus nuvnitii novn6,ni gi pecenegi gi id nu fie dat'ori a face nici
o slujbd pent'ru aceasta, bucurhn'du-se d.e v,,tai'sus zii tiUeiate. y...7 Mai ad.duqd,vn Ia
sus nuvnitele drepturi ca negustorii lor sd, poatd t/^erge
5i intoarcL tlberi gi fdrX vavnd
oriund"e_in regatul mostru, folosind.u-se cu adevdrat -d.e-d,neptu! lor in faia vnaiestdtii
)
regale. Poruncivvt ca toate tilrgurile lor sd, se tind, fdrd sd pldteascd vdv,,ti.i' y...1
folo.seascd ?vnpreund

(Privilegiile sagilor de pe pdmAntul crdiesc in BuIa de aur a sagilor, 1224)

-------

;.Gb___

,,Dup.d ce.regele.a cupnins Zeurinul, (Sev.erinul) 5i

fortdrealg lui, le-a incredintat toate

nuvnitului Dionisie, ivnpreund cu devnnitatea de ban. Fdc'6ndu-se aceasta, Bhzarad a
tyirnf p rege o solievrednicd, detoatd, cinstea ca sd,-i spund negelui: rrfiindcd,voi, rege
5i
-custdphn al uvre.u, v-ati ostenit cu stnhngerea ogtinii, eu voi rdipldti osteneala voast-rd
Tooo vndrci de aigint,.gi v.oi ld.sainiace gi'Zeut"inul 1..1 PL d"easupra, tributil ce
datorez coroanei voastre il voi pld,ti cu c/ed.inya U tot anil.-1...1 nuunai'sd vd ?ntoarceti
ind'd'ndt cu. !e!c.e 5i sd ?nconjurati priunejd"ia p'ersoanelo, voaitie pentru cd dacd u"^iti
)
5i vwai vnult inlduntru( ldrii, nu'veti pulea nicidecuvv,. sd, inconjuiali privnejdia.>>.,,
(Cronica pictatd

d,e

la Viena, despre luptele dintre ogtile regelui Ungariei qi ogtile romAnilor conduse de Basarab. in anul 1330)

,,Marele singur stdpAnitor, din vnila lui Duuwnezeu dornm, lo Rovnan voievod,
stdpdnind Tara Moldovei de la vnunte pAnd la vnare. 1...1"

(Titlul lui Roman I (1392), DRH, A, I, p.3)

lr"trod'uql're
loc etnogeneza
La inceputul Er''uiui Mediu are
Toate
nnnoarelor europene' inclusiv a romAnilor'
cu-migratorii
::ffi;i; t,r't rit-ute prin sintezd
Roman'
i"i"""" "a"5,lit dupd c[derea Imperiului
de etnogenezS'
il;; cu incheiei"u p'ot"'ului
noi forme de
spre
,',nnoarele europene evolueazS'
statele medievale' Evolutia

me dievale :

Transilvani a, I ar aRomAneasci' MoI-

dova gi Dobrogea.

mulAflate intr-o zon5' de contact a mai

catolica'
(ortodox['
to, lu.tori de civiliza'tie
pre-

:i|#;"-po-titita'

societ[ti!nevolaoeorganizare'decoagulare'inin fruntea cd'rora se

;;a"d cu comunitS'lile mici'conduc
Ia necesitatea
lft ,rn conducitor local'control asupra
unui tericrelrii unui stat care: are
si
i"t*-.f"t delimitat, are o autoritate.centra-Ii
SociepoliticS"'
i"rlit"lii care suslin dezvoltarea
acestor
t"t"" tt-aneasci evolueazi 9i rispunde
al formlrii statelor
necesitili prin procesul istoric

t5'rile romAne au fost supuse

ale acessiunilor politice, militare qi religioase fost in
a
toTtl"
;;;;. Atif"l, evolulia lirilor echiiibrul politic
f""a *A.rrra influenlati de care aclioneazd
factori'
ii,nifit.t dintre aceqtiEv
Mediu'
i"-u
*- lt.rgrrl intregului
p"ntt"t a inleiege aceasti perioadi din ismedietorie, modul irr "aie au apdrut statele
qi
evolulia
precum
;;I",' instituliile acestora,
ilt;.rrr.tl bvului Mediu' trebuie sd analizhm

*.r.tl-urri),

urmitoarele asPecte:

I. OB$TEA SATEASCA
Euului Mediu?
curn au trd,it rom6.nii la inceputurile

II. AUTONOMIILE LOCALE

Care

au fost primele

potiticd a romd'nilor?
forme d'e organizare

III. FORMAREA STATELOR MEDIEVALE

Cd'nd,, und'e 9i cum s-au

romdnegti?
format primele state

IV. INSTITUTIILE STATELOR MEDIEVALE

Cums-(Iuorganizatstateleromd'negtiincursulEuuluiMediu?

{.

oaltea

sAreescA

Euului Med'iu?
cum au trd.it romd.iii to tnceputurile
a
Dup5. retragerea aureliani' etnogeneza
retras
continuat, dar populalia romanizatl' s'a
in zonele rurale, ferite din calea migratorilor'
gi s-au
abandonAnd oraqele. Astfel, au apdrut
dezvoltat in societatea de la nordul Dunirii
primele structurr teritoriale tradilionale:
obqtile sltegti, formd primard de comunitate
a romAnilor.

Obqtea s5.teasci este organizat[

dupi cn-

teriile:
aveau o intin---+ teritorial - obqtile siteqti
mai ales in zone
d.ere bine stabilitS', se aflau'
gt"Y
protejate din punct de vedere natural 1uY

accesibile(inv6i,intredealuri'pemalulunur
qi majoritatea
rAu sau in aproprerea pddurilor)
erau fortificate;

-> agrar - principalele ocupatii ale locuitorilor erau agricultura qi cregterea animalelor.
Obqtea era un tip de organizare nu doar
teritoriai-administrativ5, ci gi de convieluire
social6, care grupa initial pe descendenlii
unui strdmoq comun, un ,,moq" (cuvAnt de
origine geto-dacic[, dovadS. a vechimii acestei
organizS.ri). ,,Moqul" era numit gi,,b5.trAn", iar
descendenlii acestuia trdiau in sate. PAni la
inceputul secoluiui al XV-lea au fost identificate in Transilvania peste 3000 de sate, iar in
Jara RomAneasci peste 200 sate. Satele aveau
15-20 case in Moldova 9i Jara RomAneasci, iar
in Transilvania media era de 70 de gospodS.rii.
Obqtea (sinonimi uneori cu satul) reprezintS.
principala formd de habitat (trai, locuire) in
Evul mediu.
in cadrul obqtii existau doui forme de proprietate: cea comun5, a tuturor membrilor
comunitilii qi cea individuald (familialS.). Organizarea comunitdlii qi reglementarea relaliilor
dintre membrii obgtii era ficuti de persoane
cu autoritate, care purtau numele de cneaz
(termen de origine slavd) sau jude (termen de

origine latind). Ei aveau atribulii administrative Qegate de organizarea comunitd{ii), judiciare (rezolvarea neinlelegerilor), iar, mai apoi.
qi atributii politice (de conducere) 9i militare
(de apdrare a teritoriuiui).
Puterea unora dintre cnezi s-a extins cu timpul peste mai multe obgti delimitate teritorial.
formAndu-se uniunile de obgti (numite de istoricul Nicolae Iorga,,Romanii populare").
Pericolul extern, nevoia de apdrare, l5rgirea
schimburilor economice, stratificarea societitii
(diferenlele de avere) din interiorul uniunilor de
obqti conduc la nevoia de organizare a acestora in
jurul unei autoritdli mai puternice, autonornii
locale - formatiuni politice prestatale - conduse
de un voievod (termen de origine slavd) sau duce
(termen de origine latin5.). Obqtile teritoriale care
nu au intrat sub autoritatea unui conducdtor mai
puternic reprezintd comunitatea din care s-au format aqezdrile stabile: satele (din 1at. fossatum -loc
interit).
Obqtile sitegti sau teritoriale au reprezentat
nucieul pentru formarea autonomiilor locale gi
apoi a statelor medievale romAneqti.

tt. euroNoMttLE LocALE

Care au fost primele forrne de organizare politicd. a romd.nilor?

,t^

,;..A. UONTEXT ISTORIC

Aparitia organizdrii politice este un proces

t'ird"lntrgut qi se inscrie in evolu{ia fireasci a

'evenimentelor,

care avea loc Ia toate popoarele

vecine. Astfel, in secolul al IX-Iea se formeazd
statele slave ale cehilor, polonilor, sArbilor
qi croalilor, in secolul aI X-lea se constituie
statul kievean, iar in secolul al Xl-lea statul
maghiar.
La sudul Dunirii se menline o mare putere,
vecind spaliului romAnesc, Imperiui Bizantin,
care iqi va exercita, cu intreruperi, controlul ia
nord de Dunire.

In secolul al D(-lea sunt atestali in izvoareie

istorice, din sudul Peninsulei Balcanice pAn[
in nordul arcului carpatic, romAnii, populalie
romanicd, organizali in nuclee de state, forme
politice prestatale: autonomii locale cu diverse denumiri: jupanate, cnezate, voievodate
sau !iri, menlionate in diferite rzvoare istorice.
Aceste formaliuni prestatale romAneqti s-au
menlinut pAnd mai tdrziu, in secolul al Xl[-iea,
fiind localizate, de reguli, in zone ferite din calea
invaziilor migratorilor.

B.

A,rto*oMII LocAr,E iN sealrur,

Spaliul intracarpatic (viitoarea

Transilvania) - secolele D(-XI
1.

Pentru secolele al IX-lea qi al Xl-lea, autonomiile locale existente in interiorul arcului

carpatic Ai Banat sunt menlionate in doui izvoare istorice scrise: Gesta Hungarorufitr, tespectiv Legenda Sfd'ntului Gerard.
Pentru secolul al D(-lea, in Gesta Hungarorunx, cyonrcd maghiard scris[ de notarul regelui maghiar B6Ia al III-lea, sunt descrise luptele
purtate de maghiari cu conducitorii romAni, Ia
pdtrunderea lor in Tlansilvania. In acest context
sunt mentionate trei autonomii locale romAneqti:
- voievodatul lui Glad, in Banat, cu cetatea
de scaun la Cuvin;
- voievodatul lui Gelu' in centrul Transilvaniei, cu cetatea de scaun Ia DibAca;
- voievodatul Menumorut, in Criqana' cu cetatea de scaun ia Biharea.
i., r'rr-u luptelor purtate intre maghiari qi
romAni, Menumorut este infrAnt' iar cetatea
sa, Biharea, este cuceritd; voievodul Gelu se
retrage in cetatea sa de pe Someq' dar este infrAnt qi ucis. Ultimul teritoriu supus autoritilii
maghiare este cel al lui Giad.
in secoiul ai Xl-lea, Legenda Sfantului Gerard
menlioneazd doui voievodate romAneqti:
- voievodatul condus de Gyla' in centrul
Transilvaniei;
- voievodatul condus de Ahtum, in Banat'

Spaliul extracarpatic' la sud de

Carpaii (viitoarea lari RornAneasci) ; , secolul al XlII-lea
2.

Pentru secolul al XIII-lea, informaliile referitoare la organizarea politicS. a romAnilor sunt

mai numeroase qi oferd mai multe aminunte'
Cel mai important document istoric
pentru acest secol este Diploma Caualerilor loarvipi, dataLb' in !247, act acordat de
regele Ungari.ei, B61a al IV-lea, lui Rembald,
marele preceptor al cavalerilor Ioanili, prin
care li se permite a asezarea lor in Banat, O1tenia qi teritoriile de la est de OIt' Diploma
menlioneazi existenla, la sud de Carpali, a
cinci formaliuni politice romAneqti:
- voievodatul lui Litovoi' intre Olt qi Jiu;
- voievodatul lui Seneslau, in stAnga Oltului;
- cnezatul lui loan, in sudul Olteniei;

RoMANESC

- cnezatul

- Jara

lui Farcaq, in nordul Olteniei;

Severinului, care cuprindea estul

Banatului qi vestul Olteniei (numitS- ulterior,
Banatul de Severin).

Spa{iul extracarpatic' la est de

Carpali (viitoarea Moldova) - secolele
al XII-XIII-Iea
Cu privire la existenla unor structuri
3.

politice romAneqti, automonii locale' izvoarele

sunt mai pulin ldmuritoare, fdrd a menliona
numele conducS.torilor, ins[ se pot numi gi localtza cAteva dintre ele.
Pentru secolul al XII-lea, cronicile ruseqti
menlionea 26. o ,,!ard' Berlad' , pentru secolul al
XIII-lea, documentele cancelariei regale maghiare qi papale stabilesc o ,,lard' a brodnicilot'',
iar o cronici ruseascd atestS" o ,,!'ard' a bolo'
houenilor". De asemenea, documentele atestd
existenla unor autonomii locale cu numele de:
-.cod,rii" - Codrii Cosminulur, ,,cd'mptt'ri" - Cdmpul 1ui DragoE, ,,ocoQ,le" qt ,,cobd'\e".

4. Spa,tiul extracarpatic, intre Dunire qi

Mare (viitoarea Dobrogea) - secolelex;ilX
Pentru secolui al X-lea, inscrlplia de la
Mircea Vodi (datati in 943) qi de cele din compiexul Basarabi-Murfatlar atestS. w,iupanat",
condus de jupAn Gheorghe.

secolul al Xl-lea, in teritoriul dintre

Dunlre qi Marea NeagrS. se manifesti autoritatea bizantind, sub care este atestatE o unitate
teritorial-administativi,,Thema Paristrion", condusd de un funclionar al lmperiului Bizantin'
in a doua jum[tate a secoiului al XI-]ea, in
Iucrarea Anei Comnena, Alexiada, sunt atestate trei formaliuni politice conduse de Tatos,
Salzagi Sestlav, aceqtia avAndu-qi reqedinla la
Dristor, respectiv Preslav qi Vicina.
in a doua jumitate a secolului al XIII-lea,
impS.ralii bizantini ii colonizeazd pe turcii seigiucizi, stabilili in zona Babadagului; aqezarea lor in

itt

zond a::e qi o semnificalie

militari, ei contribuind

la limitarea incr.rrsiunilor tdtare'

Pentru majoritatea popuialiei care era creqtinarhiortodoxd se organizeaz|la Vicina inilial o
episcopie, apoi o mitropolie, a cdrui- mitropolit
Iachint va fi numit, in 1359, mitropolit al Tatii
RomAnegti.

--

e1l

Tipuri de autonomii romAnegti in secolele D(-XIII

lzvoare istorice

Tipuri de autonomii romAne$ti

..Tiri"
"'

' Turu $ipenitului Qa est de Carpali);

' Tara Figiraqului; lara Halegului (in-

tracarpatic)

' fara Cirvunei (intre Mangaiia

qi

Orheiului, LS.puqnei, Cosminului (est

Carpa!i)

'

de

CAmpuri

CAmpuI lui Dragog; CAmpul lui Mad (est de

Carpati);
CobAle
' in tinuturiie Dorohoi, Neam!, Bacdu, Vaslui
(est de Carpati);

'

'

CAmpulung, Vranceu

qi

Varna'

intre Dunire gi Mare) - 1230

' Jara Severinului- organrzatd, in secolul
XIII, in Banatul de Severin de citre regalitatea maghiari (spaliul intracarpatic)'

Codrii

Informaliile se transmit pe cale oralS

sunt fixate in scris de cronicari;

(".! !" Cutp-^!il.

Dinloma

Cau

alerilor loani,ti, 7247

informaliile se transmit pe cale oral5' qi sunt

fixate in scris de cronicari;
Miron Costin, Cronica Polond,

informaliile se transmit pe cale oral6 qi sunt

fixate in scris de cronicari.
informatiile se transmit pe cale oral5 qi sunt
fixate in scris de cronicari.

Cnezate
Diploma Caualerilor loan'ili, 1247
' Cnezatul lui Ioan; Cnezatul lui Farcag
(situate intre Jiu ci Olt - t"d d" Cu"puti);
Voievodate
Gesta Hungarorum (Cronica lui Anony' secoleie IX-X, spaliui intracarpatic: Gelu'
mus);
in centrul Transilvaniei, centrul DibAca;
Menumorut
in Crigana, centrul Biharea; Glad in Banat'
centrul Cuvin;
Legenda Sf. Gerard;
' secolul ai Xl-lea, spatiui intracarpatic:
Voievodatui lui Ahtum (Banat) 9i Voievodatul
lui Gyla (Transilvania).
Diploma Caualerilor loani{i, 7247
sud de Carpati: Voievo; ,u"tlrrl aI XIII-lea,
datul lui Litovoi, (dreapta Oitului), voievodatul lui Seneslau (stanga Oltului):

Jupanat

formaliunea condusS. de jupAn Gheorghe

(secolul X, ittt" Drtlt" qi Mutu);
Therne
' Thema Paristrion - intemeiati de c5'tre
bizantini - 977'1204, intre Dunire si Mare;
Formatiuni politice locale (situate intre
Dunire qi Mare) conduse de:
' Tatos, Sestlav qi Satza (secolul al Xl-iea)'

'

ft.

Inscriptia de la Mircea Vodd',943;

Ircc, ipi yiil, din co m pl e xul B a s ar ab i Mur f atl ar
-

Ana Comnena, Alexiada

Ana Comnena, Alexiada

C. Sw*tFrcATIA ronuAnrr
Autonomiile locale, cnezatele gi voievodatele nuclee de stat sau chiar microstate - sunt semnalate in intregul spaliu carpato-danubian. Ele
sunt dovada progresului inregistrat in interiorul
obqtilor siteqti, sub aspect social, economic ai politic. Autoritatea conducdtorilor de obqti siteqti a
fost consolidati prin rolul de intermediari intre
autohtoni qi migratorii, crye exercitau dominalia
asupra spafiului romAnesc. In strAngerea tributului

AUToNoMTILoR LocAr,E

pentru migratori, conducdtorii locali aclioneazd

ca imputerniciti ai localnicilor, ceea ce Ie-a sporit puterea gi autoritatea in sAnul obqtii.
Statele romAneqti constituite in secolele XIXIV sunt continuatoarele autonomiilor locale,
cnezate qi voievodate, consemnate in izvoarele
istorice scrise sau fixate in memoria colectivi
prin viu grai de la o generalie Ia alta.

t{{. ToBUAREA ;TATELIR

MED:EvALE
Cd,nd, unde gi cum s-au format primele state rom6'neSti?

A" co*tEXT

ISToRrc gI FACT'RI FAvoRIzAToRI

Formarea statelor medievale romAnegti se

desfdgoari intr-un context extern favorabii
derulirii acestui proces. Regatul Ungariei trecea printr- o crtz5. dinasticd (stingerea dinastiei
arpadiene qi venirea dinastiei de Anjou). Astfel,
formaliuniie prestatale romAneqti au sesizat
oportunitatea de a inlS.tura dominalia maghiari.
La aceasta se adaugS, creqterea influenlei Hoardei de Aur, care se opunea Regatuiui maghiar.
Pe de altd parte, Imperiul Bizantin era incd
puternic Ai considera spatiul carpato-danubiano-pontic un punct de mare importanli
strategicd qi militard. Astfel, autonomiile locale romAneqti tind sd se coaguleze'
La intemeierea statelor romAneqti extracarpatice au avut o contribulie importantS" qi
romAnii transilv[neni, factor extern esenlial.
Este ceea ce tradi.lia istoricd (imbinare intre
fapt istoric Ai legendS.; nu poate fi dovediti
integral) numeqte,,descdlecat". In condiliile
creqterii presiunii regalitSlii maghiare asupra
micii nobilimi romAnegti din Transilvania sau
chiar a anihilirii, in unele cazttri, a autonomiilor
romAneqti, conducitori locali din Transilvania
trec la sud qi 1a est de Carpali, contribuind 1a
formarea statelor medievale Tara RomAneasci
qi Moldova.

Factorii interni care contribuie la intemeierea statelor medievale sunt, printre altele, intdrirea raporturilor feudale, care se
concentreazd in jurul unei autorit[ti mai puternice, un element conducitor care va fi

important

in procesul de centraltzare statali. Premisele

economice, cum ar fi comertul de tranzit dintre
Carpali qi Marea NeagrS, arterele comerciale
care leagd centrul Europei de gurile Dunirii qi
aparilia tArgurilor qi a oraqelor contribuie qi ele
Ia formarea statului. Creqterea demograficd qi
relieful, care au asigurat proteclia romAnjlor.

nu trebuie uitate. TotodatS, formarea statului romAnesc Ia sud de Carpali a determinat

grdbirea procesului de inchegare a unui stat
asemdnitor Ia est de CarPali.
in acest context, primul stat medieval intemeiat a fost voievodatul Transilvaniei, integrat
teritorial Regatului Maghiar, in cursul expansiunii maghiarilor spre est. Statele extracarpatice se formeazS" in secoiul al XIV-lea, odatd
cu teritoriul dintre Dun[re qi Mare, Dobrogea'
Dupi constituire, statele medievale trec
printr-o etapd de consolidare prin organizarea instituliilor 9i stabilirea unor reguli de
functionare a acestora, dupi modelul vremii'

B. stotu',' MEDIEVALE
lnterneierea statului medieval
Transilvania
1.

Odatd cu formarea Regatului Maghiar, la inceputul secolului al XI-lea incepe expansiunea

maghiari spre est, care intAmpini rezistenla
autonomiilor locale din spaliul intracarpatic'
Ocuparea terj.toriului transilvan are ioc de-a
lungul a dou5. secole, sub forma expediliilor
militare qi este insoliti de organizarea politicoadministrativi qi consolidarea stipAnirii maghiare. in secolui al XIII-lea, cucerirea Transilvaniei este incheiati 9i spaliul intracarpatic
este organtzat' ca voievodat autonom in cadrul
Regatului Maghiar, PAnd in I54I'
Regalitatea maghiari aduce in Transilvania forme de organizare specifice din punct de
vedere administrativ-teritorial qi religios: comitatele (exemple: comitatul Bihor, Crasna,
DdbAca, Cluj, Alba etc.), episcopie catolici
(Episcopia de la Oradea). in secolul al XII-lea
se incearci inlocuirea formei de organizare a
voievodatului cu modelul apusean al principatului, specific maghiar. Aceastd incercare nu
a avut sorti de izbAnd6, astfel ci documenteie
ulterioare continul menlionarea vechii forme
de conducere, voievodatul.
Populalia romAneascd, rimasd majoritarS in
voievod.atul Transilvaniei, i9i p5'streazd vechile

forme de organizare voievodald 9i cneziall'

,,tdrile romineqti", in zotlele de margine ale
Transilvaniei: lara F5.giraqului, fara Zaran'
duiui, Tara Maramureqului, fara Haleguiui'
Pentru consolidarea st5'pAniriimaghiare
in Transilvania, intre secolele XiI-XIII, regal{iarca maghiari colonizeazi populalii de religie catolic5.

Sagii, populalie de origine

germand'
provenili din zonele Flandrei qi Saxoniei sunt

aqezali in regiunea Sibiuiui, Bistrilei, TaIa

BArsei, in teritorii cu autonomie proprie' In
aceste teritorii iqi intemeiau aqezdri 9i iqi
creau propriile forme de organizare' Buni
megtegugari, saqii au contribuit 1a consolidarea economici a voievodatului Transilvaniei, au intemeiat ora$e, burguri, dupi model
apusean (exemple: SchilJburg - Sighigoara'
Hermannstadt - Sibiu, Kronstadt - Bragov)'
Regalitatea maghiarS' le-a acordat largi priviIegii, reconfirmate in document'tl Bula de Aur

Sagilor (Andrearuurn), emisi de regele Andrei

al ll-lea in anul 7224 qimenlinute pe tot parcur-

sul Evului Mediu. Teritoriul din Transilvania

unde erau stabilili sagii se va numi PSmAntul
crliesc qi va beneficia de autonomie'
Secuii, popor cu origine necunoscutd, probabil turcicS, au constituit avangarda armatei
maghiare in timpul cuceririi spaliului intracarpatic. Au fost agezali in zonele TArnavelor
gi Subcarpalilor de Curburi, cu rol militar, de
apirare a trecS.torilor din Carpali' Au avut libertate d e or gantzale politico-administrativi, beneficiind de iargd autonomie.

Cavalerii teutoni sunt prezenli in Transilvania de la inceputul secolului aI XIII-iea

(1271), colonizali de regele maghiar Andrei aI

II-lea gi aqezali in Jara BArsei. Scopul aqezirii

Ior in acest teritoriu era de ordin militar

(apErarea hotarelor) qi religios (extinderea religiei catolice). Ca urmare a unor neinlelegeri

cu regalitatea maghiarS., au fost alungali, in
7225, din Transilvania.

2. interneierea statului medieval lara

RoneAneasc6
intemeierea statului medieval lara Romaneascd s-a realizat prin unificarea formaliunilor
politice existente intre Carpati qi Dund're'
Acest proces s-a desflgurat incepAnd cu a doua
jumitate a secolului al XIII-lea qi s-a incheiat
in prima jumitate a secolului al XIV-lea'
intr-o primi etapl, formaliunile politice
pre-statale, pomenite de Diploma loanitrilor
dtn 1247, sunt dovada prezenlei formelor de organtzare politicd. prestatald ia sud de Carpali,
iuu u autonomiilor locale. Acestea erau vasale
Regatului Maghiar, cu exceplia voievodatului
lui Seneslau. Un episod ai relaliilor dintre autonomiile locale romAneqti 9i Regatul Maghiar
se desflgoar6'Ia sfArqitul secolului al XIII-lea,
cAnd voievodul Litovoi (probabil urmaq aI celui
menlionat in 1'247) incearcl anularea raportului de vasalitate fali de coroana maghiari'
Este ucj-s in luptele cu armata maghiarS, iar
Bdrbat, fratele siu, este luat prizonier, ulterior
rdscumPirat de romAni'
intr-o a doua etapi, in procesul formlrii statu-Iui medieval lara R.omAneasc6, o contribulie
imporbantd o au gi romAnii transilvdneni. Conform

traditiei istorice a desc[]ecatului, in contextul

anihiiS.rii autonomiei romAneqti din Tara

Fig5.ragului de cdtre regele maghiar Andrei al

III-Iea, Ia sfArqitul secolului aI XIII-lea' semilegend.arul Negru-Vodi trece la sud de Carpali'
Descalecd ia CAmpulung qi pune bazele unui
nou stat, prin unirea treptati a formaliunilor
politice existente.

a intemeierii statului ii
aparline lui Basarab I (?1310-1352), ,,marele
voievod', titlu care exprimd recunoaqterea
A treia

etap5.

intAietilii puterii saie de citre ceilalfi voievozi

din cuprinsul !5'rii. Et unifici autonomiile locale

intemeiazi statul fara RomAneasci, confirmat

fiind de cdtreizvoarele istorice, Intr-un document
din 1324, Basarab era numit de citre regalitatea
ma ghiard,, u oieu o d'ul no s tru tr an s al pin"' Re gali
tatea inregistra procesul de unificare infdptuit
la sud de Carpafi, recunoqtea noul stat intemeiat qi domnia lui Basarab I, iar noul domnitor accepta suzeranitatea Regatului Maghiar' Cauza
neinlelegerilor dintre Basarab I qi regaliLatea
maghia*" a fost Banatul de Severin' in acest
context, in 1330, Ia Posada a ar''ut loc confruntarea directd intre Basarab I qi Carol Robert de
Anjou, regele maghiar.
Lupta este menlionatd 9i descrisd in documentul numit Cranica pictatd' de la Viena' principalul izvor istoric ai evenimentelor din 1330'
Termenul de ,,Posada' nu reprezinti numele unei
localitd1i, ci denumeqte o trecdtoare' un loc ingust'
un defi1eu, desemnAnd caracteristicile locului in
care s-a desfdqurat confruntarea' Aceasti denumire corespunde descrierii din ,,Cronica pictati
de la Viena", privind rApile adAnci 9i abrupte'
de la in5.1!imea cS"rora romAnii aruncau asupra
oqtenilor maghiari sdgeli qi bolovani'
Soldat[ cu victorie pentru romAni, aceasta
a insemnat sfArqitul suzeranitSlii maghiare 9i
aparilia primului stat romAnesc independent'
gi

Tnau1rn rsronrcA
L}9}:Negru-Vodd vine din Fdglraq 9i,
descdlecAnd la Argeg, intemeiazd

ar

Romdneascl.
1359: Nobilul maramure$ean Dragoq pleacd
la vAndtoare gi, oprindu-se pe malurile rAului
Moldova, intemeieazd aici o noud !ar6'

Jara RomAneascd urmeazd parcursul consolidlrii statale, de organizare a instituliilor qi

d.e afirrnare in relatiile inter'nalionaie. Aceasti
consolid.are are loc in timpul domniei urmagilor
lui Basarab I. Nicolae Alexandru intemeiazd
Mitropolia f5.rii RomAneqti in 1359, cu sediul
la Curtea de Argeq, iar Vladislav Vlaicu respinge primul atac al turcilor otomani in fara
RomAneascd. Urmdtorii domnitori continud
consolidarea statului prin acliuni de politic6
internS. qi externd.

3. lntemeierea

statului medieval

Moldova
Unificarea autonomiilor prestatale de la est
de Carpali a insemnat aparilia ceiui de-al treilea
stat medieval romAnesc, Moldova. Acest proces inin a doua jumdLate a secolului al XfV-lea 9i se
finaltzeaz|.la sfArqitul aceluiaqi secof itt pto"esui de formare a statului medievai Moldova se

cepe

disting trei etaPe:

' prima etapd - mijlocul secolului al XfV-lea descS.lecatul lui Dragoq din Maramureq;
' a doua etapi-a doua jumdtate a secolului ai XfV-lea - descilecatul lui Bogdan din
Maramureq;
' a treia etap5. - sfArqitul secoiuiui al XfV-}ea aiipirea sudului Moldovei.
in cazul formS.rii statului medieval Moldova, ,,teoria descilecatului" poate fi demonstrati
istoric. Aceastd intemeiere de stat a avut Ia
bazd doui descdlecate, al lui Dragoq qi ai lui
Bogdan.

Gheorghe Brdtianu (1898-1953), istoric

romAn, prin lucrarea Tradiy'ia istoricd despre intemeierea statelor romd'negti (1945)'
formuleazi o noud teorie istoriograficl, prin
care dovedeqte cd qi tradilia conline un sAmbure de adevdr istoric'

Docur.lnxrn AUTENTIcE
1290: Comitele Ugrinus din Fdgdrag' reprezentant al r e gahld\ii maghiare, acapat eazd
pdm0nturile romdnilor de aici.
o
iSeO, Regele Ludovic al Ungariei rdspldteqte
serie de romdni din Maramureg pentru meritele
lorin lupta dus[ cu

tAtu@

Primul descdlecat. Descilecatul lui Dragoq

Regalitatea maghiarS, interesati, pe de o parte,
de inl[turarea prezenlei titaro-mongole, care organtzau ample incursiuni de jaf pornind din regiunea carpato-dunireanS. $i, pe de alt5" parte,

de extinderea influenlei religioase gi politice,

iniliazE. expeditii miiitare la est de Carpa{i.
Astfel, regele Ludovic I de Anjou, pe la 1350,
organtzeaz1. o campanie militari la care
participd qi Dragoq din Maram.rt"g. itt acest
context, regele maghiar intemeiazd o marcd

de apirare, unitate teritoriald cu rol militar, condusd de Dragoq, cu reqedinla la Baia.

Aceasti marc5. de apdrare, ,,Moldova Mic5.",

aflati sub suzeranitate maghiard, constituie

nucleul teritorial qi politic de unde s-a inceput
unificarea statald.
AI doilea descilecat. Descilecatul lui Bogdan
Dependenla 1ui Dragog gi a urmagilor sdi,
Sas qi Balc, de coroana ungard i-a nemullumit
pe romAnii din ,,Moldova Micd" gi a determinat hotdrArea lor de a indepirta din fruntea
ei pe urmaqii 1ui Dragoq 9i de a inl5tura suzeranitatea Ungariei. La eforturile populaliei
romAnegti din Moldova s-a adlugat sprijinul unor cEpetenii politice maramuregene,
nemullumite de politica Regatului ungar.
Astfei, Bogdan din Cuhea, Maramureq, cS.ruia
regaiitatea maghiard i-a restrAns autonomia,
,,desca1ec5." Ia est de Carpali qi participS. 1a revolta romAnilor din 1359. Urmare a acliunii
romAnilor conduqi de Bogdan, Sas qi Balc sunt
al;rngafi qi suzeranitatea Regatuiui Maghiar
inliturat5. Cronica domniei lui Ludovic I de
Anjou, scrisS. de Ioan de TArnave, semnaleazS.
eqecul expeditiilor repetate, intreprinse de
oqtile Regatului Maghiar de alungare a lui
Bogdan gi rezultatul final al iuptei, atestarea
in 1364 a Moldovei ca stat independent.

Odatd intemeiat statul, sub urmaqii lui

Bogdan, acesta se consolideazl prin acliuni
de organizare institulionali 9i desdvArgire
teritoriald. Domnia lui Petru Mugat (a doua
jumdtate

secoiului ai XIV-Iea)

marcat un pas

important in directia afirmirii internalionale

qi a organtzdvrt statale. Moidova se va orienta
in politica externi spre Polonia pentru a face
fa!5. presiunilor Ungariei, astfei c5., in 1387,
Petru Nlugat depune un jurdmAnt de vasalitate in fala regelui Poloniei, Vladislav Iagello.
in schimbul unei sume de bani imprumutatd
regelui polon (in 1388), Petru Mugat primegte
drept garanlie Poculia, teritoriu disputat mai
tdrziu intre Moldova gi Polonia. intemeiazi
Mitropolia ortodox5, cu sediul ia Suceava, unde
gi-a stabilit 9i regedinla domneascS.. Sub domnia lui Roman I (1391-1394), ,,voievod al Tdrii
Moldovei de la munli pAni la Mare", Moldova
s-a desdvArqit teritorial prin unificarea teritoriilor dintre Carpali, Nistru, DunS.re qi Marea
Neagrd -,,Moldova Mare".
4. intemeierea

statului medieval

Dotrrogea
Teritoriul dintre Dundre qi Marea Neagri se
afla sub autoritatea Imperiului Bizantin.
in prima jumitate a secolului al XIII-lea este
atestatd !ara Cavarnei, recunoscutd de Imperiul
Bizantin ca unitate poiiticd distinctd, sub autoritatea religioasd a Patriarhiei de Ia Constantinopol. Aceastd formafiune po1itic5. reprezintd
nucleul viitorului stat dobrogean, care il are
atestat drept conducitor, in prima jumS.tate a
secolului aI XfV-lea, pe Baiica. Acesta intervine
prin participare militard chiar in luptele interne
pentru tronul Constantinopolului.
Urmaqul lui Balica este Dobrotici, care
primeqte de la Imperiul Bizantin titlul de,,despot" - rang poiitic qi militar - qi reugeqte s5,
unifice teritoriu] dintre Dundre qi Mare.
in 1386, Ia conducerea statului dobrogean
autonom urmeazd fvanco, fiul lui Dobrotici, care
ins[ moare in 1388, in luptele cu turcii otomani.
Mircea cel BitrAn, domn al !6rii RomAneqti,
include Dobrogea, in acelagi an, in componenla
Jirii RomAnegti. in 1477, Dobrogea a fost
pierduti de Mircea, in favoarea Imperiului Otoman, cdruia ii va aparline pAnd in 1878.

U.

SnuNTFICATTA

iNrnprnrpnrr sTATELoR

Constituirea statelor medievale romAneqti a

fost un proces de lungd duratS. qi s-a realizat
in etape: unificarea formaliuniior politice prestataie (autonomiile locale) sub autoritatea
unuia dintre conducdtorii acestora; apoi crearea institutiilor politice, administrative qi religioase, necesare afirmdrii qi apirS.rii statului.
Statele medievale au constituit cadrul politic in care s-a perpetuat gi dezvoltat civilizatia
romAneascS.

Toate sursele care menlioneaz1. date asupra

raportului dintre diferitele etnii ale Transilvaniei sunt unanime in a evidenlia majoritatea
absolutd a elementului romdnesc.
Romd,nii reprezintd populatia majoritari

a Transilvaniei, chiar 9i dupd exodul

de

popula,tie spre exteriorul arcului carpatic in

secolele XIII-XIV, in perioada,,descS.lecatelor"
romdneqti. Al5turi de majoritari, au contribuit
ia crearea gi dezvoitarea civiliza{iei din spaliul
romAnesc Ai alte grupuri etnice:
' armenii - prezenti in toate provinciiie istorice, din secolele X-XIV, au fondat ora$e
autonome (Armenopolis, azi Gherla, jude{ul
Cluj) qi au suferit un proces de maghiarizare
in Transilvania;
' bulgari - stabiliti in jude{ele Timig, Arad,
DAmbovita;
' eureii- au sosit odat5" cu trupele romane, in 106,
au participat la dezvoltarea culturii qi statelor
romAnegti;in urma pogromurilor din Ucraina, din
secolul al XVI-lea, a venit in RomAnia un val de
evrei qi, in secolul al X\4II-lea, erau comunitdti
evreiegti in oraqele Roman, Baciu qi Galati;
' germanil - s-au stabilit in Transilvania,
in secolul at XII-lea - grupul saqilor, grupul
gvabilor sosind, in secolul al XVIII-lea, in
Banat qi Satu Mare;

MEDTEVALE

. grecii - prezenli in Dobrogea in

secolul al

VII-lea i.Hr., fondAnd orage (Histria, Calatis,

Tomis) 9i au fost aduqi ca domni fanarioti in
secolul al XVIII-lea;
' maghiarll - se stabilesc in CAmpia Panonici
in secolul al IX-lea, fiind cea mai numeroasS.
etnie din Transilvania;
' tiganii/ romii - provin, cel mai probabii,
din India, sunt atestali prima dati in spaliul
romAnesc in secolul al XIV-lea, dar este posibil si fi ajuns mai devreme; au fost robi ai statului, ai boierilor sau ai mdnistirilor pAni in
1855- 1856;

' sd,rbii primele atestiri documentare

dateaz6. din secolul al XII-lea; populalie cu
pondere semnificativd in vestul RomAniei;
' ucrainenll - populatie slavd; s-a agezat in
zona Maramuregului qi a Bucovinei, in secolul
ai VI-1ea, trdind cu autohtonii, sosind in valuri
gi in secolul al XVIII-1ea.
Diversitatea etnicd qi culturali a unei t5"ri
este o bogilie care trebuie pre{uitd. Fiecare grup
etnic aduce cAte ceva, de neinlocuit, Ia identitatea
locurilor unde trdiegte. In Principate, la sfArqitul
Evului Mediu, muzica ldutarilor tigani, priceperea meqteriior germani, negolul comercianlior
ewei sau greci, toate contribuiau, aldturi de majoritatea romAneascd, la specificul unei societili
multicolore, deschisd spre progres, dar marcati
puternic qi de componenta ei orientald. La fei,
Transilvania nu putea fi conceputd nici fird
plugarii romAni sau secui, care iqi duceau viata
traditionald, nici fdr5, oriqenii saqi din vechile
burg-uri ardelene, nici fdri nobilimea maghiard,
bogatd qi cultivatd, care controla administralia
provinciei, nici firi preotii ortodocgi, greco-catolici
sau protestanli, care slujeau acelagi Dumnezeu,
dar fiecare in limba sa qi felul siu propriu.

lV. r,vslruTt tLE ITATELzR MEDIEVALE

Cum s-au organizat statele romd,negti tn cursul Euului Mediu?

A.

co*rExr rsroRrc

Constituirea statelor medievale a insemnat

qi un transfer de putere politic5. din partea
cnezilor gi voievozilor locali in favoarea
conducdtorului a1es, care gi-a asumat titiul de
mare voievod. Pentru a conduce, acest mare
voievod avea nevoie gi de alte institutii care s5.
asigure stabilitatea statului, printre care Sfatul
Domnesc Ai Biserica. Aceste institufii sunt
institutii centrale pentru c5. igi manifestd autoritatea pe intreg teritoriul !5rii.
Formarea 9i evolulia instituliilor a fost
influentatd de spaliul occidental, slav qi mai ales
bizantin. In Transilvania, Regatul Maghiar a
ldsat o amprentd mai mare asupra organizS.rii
interne a statului qi in domeniul reiigios.
In spatiul extracarpatic, ciasele conducdtoare au cdutat un model care s5. concureze

ffi" P*'*TI'ALELE

Reprezinti principaia institulie centrald in

lara RomAneasc[ qi Moldova.

La fel ca qi in occidentui Europei, forma de ortip medieval,

dar cu trdsdturi proprii, determinate de specificul societdfii romAnegti. Relaliile dintre domn qi
supuqii sdi erau reglementate printr-un sistem
gsemdndtor celui occidental. Toli vasalii domnului ii datorau acestuia supunere gi. credin!5,
in timp ce domnul, care era suzeranul suprem qi, in acelagi timp, qi suueranul gdrn,
trebuia s5.-i apere gi s5.-i,,miluiascd". Datoritd
particularitdtilor sale, in raport cu modelul
feudal occidental, acest tip de feudaiism poate
fi numit feudalism romAnesc.
Domnia, form5. a monarhiei autohtone s-a
legitimat prin originea divinS. a puterii domgaruzare politicd este monarhia de

nului.
Succesiunea la domnie s-a fdcut pe cale
ereditar-electiv5. Succesiunea nu se face automat de la defunctul domn la fiul s5u mai
mare (dreptul de primogenituri - intAiul
ndscut ca qi in occidentul Europei), ci se fdcea

-r-

tal, principii romAni se vor identifica chiar

mai mult cu tradilia imperiald bizantini, pe
care acum nu o mai revendica nimeni. Astfei, elementeie de protocol, costumul, unele
obiceiuri imbracd o qi mai accentuatS" ,,haind
bizantind". Nicolae Iorga a descris cel mai
bine acest fenomen. numindu-l ..Bizant duni
Btzartt".

rNsTrrurrr *TDTEVALE R.NIANE$TI

1. Dornnia

lgs

cu cel maghiar. Astfel, fie in mod direct, fie pe

filiera sud-s1av6, in Tara RomAneascd gi Moldova, institutiile capiti un puternic accent
bizantin. De la Constantinopol au fost lmprumutate structura gi ierarhia religioas5, anumite dregdtorii, dar qi forma de guverndmAnt
specific5., monarhia absoluti.
Dupd ciderea Constantinopolului, departe
de a imbr5liqa modelul de organrzare occiden-

o alegere dintre fiii fostuiui domnitor. ,,!ara",

in cazul in care tronul devenea vacant, putea
aiege ca succesor ori.ce persoand din neamul
lui Basarab (in Muntenia) sau a1 iui Bogdan
(in Moldova). Putea fi ales, dacd era considerat
vrednic de domnie, oricare dintre descendenlii
famiiiei domnitoare, chiar daci era ,,copil din
flori" (nelegitim) Era de ajuns si fie ,,os de
domn".

Pentru a limita amestecul marii boierimi

in succesiune qi a evita luptele pentru tron,
personalitdlile exceplionale, precum Mircea
cel BdtAn, $tefan cel Mare, reugesc sd impun5.,

inainte de moarte, pe fiu1 ior mai mare ca succesor.

PAnd in primele decenii ale secolului al

XVI-lea, domnui era ales de o adunare mai
Iarg1, la care participau reprezentantii categoriilor privilegiate: boierimea mare qi mic5., precum qi curtenii.
Titlul domnesc, aqa cum este consemnat
in documentele vremii, reflectd puterea acestuia, intreaga autoritate de care se bucuril De
exemplu: ,,Io Wadislau, mare uoieuod, domrt gi

singur std.pdnitor a toatd' Ungroulahia (Tara

RomAneasci)".
- particula ,,1o" reflecti originea divini a puterii domnegti; prescurtare a lui Ioannes ,,cel ales de Dumnezeu";
- domnul era uns gi incoronat de mitropolit
in cadrul unei ceremonii religioase' Aceastd
ceremonie gi formulele menlionate in titulaturi transferl domnu]ui harul divin;
- mare uoieuod - domnul qi-a asumat titlul de comandant suprem al oastei, care

exprima func{ia primordiali, militarS- a

conducdtorului, dar qi intAietatea sa in raport cu ceilalli voievozi;
- domn (din latinescul dominus = stipAn) reprezenta autoritatea politici absolutd 9i
insemna stS.pAnul pS.mAnturilor gi al locuito-

rilor !5rii;
- formula ,,singur stdpdnitor" (sau ,,de sine
stdtdtor" san) ,,aLltocrator") reprezint[ o afirmare de suveranitate externS, in raport cu
puterile vecine, dar gi interni fa!5 de toli
supugii, inclusiv clasa boiereasc6.
Atribufiile dornnului vtzeaz6' toate domeniile importante:
' de politicS. internd qi externi (declara
rdzboi qi incheia pace, semna tratate cu ldrile
vecine);

'
'

miiitare: .,mare voievod";

administrative: conducea intreaga administralie, numea dregdtorii (funclii detinute de
boieri);
' funciare: teoretic, era proprietarui intregului
pdmAnt (domirdum eminens), pe care i1 administra dup5. cum considera de cuviin!6. O parte din
pimAnt este dS.ruit boierilor, aceqtia urmAnd a-i
datora consilium et auxilium necesare activitelii
de guvernare a lirii, in virtutea contractului
vasalic. O alti parte este donatS, de domnitor, Bisericii qi, in mod special, m5'n5.stirilor,
pentru ca acestea si se poati intreline in
schimbul slujbelor pe care acestea le dedicau
mAntuirii domnitorului qi familiei acestuia. in
acest fel, domeniul funciar al lirii s-a divizat
in trei categorii de sate: domneqti, boiereqti 9i

mdnistireqti.
' financiare: bate monedi qi instituie sistemul de impozite;
' judecitoreqti: este instanla supremi de
judecati, dar judecata era fdcuti impreuni cu
sfatul boieriloq

'

religioase: confirma episcopii qi mitropoIitul, intemeia mdndstitri qi biserici;

' Iegislative: emite aqeziminte sau hrisoave
(acte cu valoare de lege), acordS. privilegii negustorilor.

Evolulia instituf iei domniei

Spre sfArqitul secolului al XVI-lea qi in secoIul al XVII-lea, otomanii asociazd domnia in
tS.rile romAne cu o funclie administrativS, iar pe
domn unui inalt dregitor al Porlii. Tot de acum,
principiul ereditar pentru ocupa-rea funcliei la
tron este din ce in ce mai mult abandonat.
Atribuliile de politicS. interni ale domnului rdmAn neschimbate, Imperiul Otoman
controleazd ins5" politica domnitorilor prin intermediul boierilor greci, care devin o prezen!5
din ce mai activi in viala politic5", religioasd,
culturald qi economicd a lirilor rornAne. Tot in
aceastd etapi creqte influenla marilor familii
boiereqti, care iqi vor disputa tronul, instituindu-se aqa-numitul regim boieresc sau nobiliar.
Accentuarea dominaliei otomane aduce cu
sine sistemul numirii domnilor direct de cdtre
Poarti, fdr5. consultarea boierimii, ceea ce a
dus Ia o qtirbire a autoritdtii domnegti.
Asistim astfel la o instabilitate politicS''
concretizati prin durata scurt6. a domniilor,
numiri gi confirmdri in domnie prin plata unor
sume de bani.
Noi modificiri intervin in organizarea instituliei central.e odati cu instaurarea regimuiui
fanariot in Jdrile RomAne (1771, in Moldova 9i
1776, in Tara RomAneascS.).
Domnii sunt numili direct de c5.tre Poartd',

greci sau romAni, fdr6' asentimentul ldrii,

prin indepirtiri de la formulele procedurale de alegere. Perioadele de domnie sunt
scurte, domnii fiind degradali la nivelul unor
funclionari ai Porlii, schimbali dintr-o !ar5' in
alta dup5. bunul plac al sultanului. Lipsili de
iniliativi in politica extern6, ei ajung executori fideli ai insS"rcinirilor otomane in raport
cu marile puteri.

Limitdrile puterii centrale qi presiunea

otomand nu anuleazS. ins5" autonomia lirilor

romAne, chiar dac5. este grav qtirbitd.
in Transilvania, voievodatul se menline
pAni in secolul al XVI-lea, cAnd se creeazS' principatul autonom, sub suzeranitate otomanS', ca
r'rr*"r" a pribugirii Ungariei dupd lupta de la
Mohdcs (L526);

i.r Transilvania, in timpui dominaliei

' p6ni in 1541, voievozii Transilvaniei
concentrau in mAinile lor atributii militare, habsburgice, exista Guberniui institutie
judiciare qi administrative qi erau numifi de
regele Ungariei. Voievodul igi exercita autoritatea asupra comitatelor.
IncepAnd cu secolul al XVI-lea au loc importante transformdri pe plan institutional:
' din L54t, Transilvania este condusi de
un principe, care era ales de Dietd (formatd din
reprezentantii naliunilor privilegiate gi a religiilor recepte), dupi ce oblinea confirmarea sultanului, care ii trimitea insemnele princiare;
' in politica interni, principele detinea
lnsemnate prerogative (atribulii de drept),
asemdnitoare celor exercitate de domnii TSrii
RomAneqti 9i ai Moldovei;
' in politica externd principele avea prerogative limitate din cauza amestecului Portii.
' din 1699, Transilvania devine provincie
a Imperiului Habsburgic, condusi de impdrat
prin intermediul unui guvernator; acesta era
ales de cltre Dietd si confirmat de cdtre Curtea
din Viena.
2.

Sfatul domnesc

in Jara RomAneasci qi Moldova, domnul

era ajutat in exercitarea autoritdlii de Sfatul
domnesc, institutie centrald de guvernare, cu
rol consultativ, dAnd consim!5.mAntui in aprobarea principalelor acte ale domniei; are gi
atribulii juridice: asista pe domn ia scaunul de
judecati, participa ia incheierea tratatelor cu
puteriie vecine.

Initial, era alcdtuit din marii boieri,

ca

detindtori de mari propriet5li funciare, ulte,rior, din dregitori, boieri cu funclii specifice,
'' administrative, judecdtoregti, fiscale, militare.
Cei mai importanti dreg5.tori au fost: vornic
(qefut Curlii domneqti), Iogofdt (qeful Cancelariei domneqti), vistiernic (qeful finanlelor gestiona veniturile domniei aflate in visterie),
spS.tar (purtdtorul de spadd), postelnic (activitatea diplomatic5, primirea solilor strdini).
Aldturi de aceqtia, in lara RomAneasci mai
exista Banul Olteniei, cu largi atributii administrative, juridice gi militare, iar in Moldova,
$tefan cel Mare creeaz\. dregitoria de Portar
ai Sucevei, care avea comanda oqtilor in numele domnului.
De la sfArgitul secolului al XVI-lea, Sfatul
domnesc se va numi Divan.

administrativd organ rzathla sfArqitul secolului

al XVII-lea. Pentru relalia politich cu Transilvania, Imperiul Habsburgic a creat o institutie
la Viena, Cancelaria aulicd a Transiivaniei,
condusi de un cancelar aulic ai gase consilieri,
indeplinind atributiile unui guvern.
3.

Adunirile de Stiri
itt fara RomAneasci qi

Moldova,
institulia poartd numele de Marea Adunare a
Tdrii. Adunarea lirii se compunea din marii
boieri, clerul inalt, boierimea mic5. qi mijlocie qi
din curteni. Adunarea avea caracter consultativ qi era convocatd sporadic.
Alegerea domnului era o atributie a adunirii, incercAnd sd asigure dependenla domnului de alegdtorii s5.i, care foloseau prilejul
pentru a impune condilii qi a limita prerogativele domnului.
intrunitd numai cAnd o convoca domnul,
Adunarea Tirii nu a devenit o institulie
permanenti in Moldova gi Jara RomAneasc5,
ins5. este din ce in ce mai frecvent convocati
in secolul al XVI-lea, pe fondui de instabilitate
politicS, pentru alegerea domnului, declaralii
de rdzboi impotriva turcilor, incheierea pdcii
cu aceqtia.

In timpul regimului fanariot, in

secolul al

XVIII-lea, a scdzut semnificativ rolul acestei

institu!ii.
Sub o formd modernizatS, dar nu departe
totuqi de vechile adundri de stdri medievale,

institutia va renaqte in secolul al XIX-lea,

la inceputul epocii moderne, sub numele de
Adunarea ObqteascS..

in Transilvania, statutul politic al romAnilor s-a degradat, consolidAndu-se pozrfia

categoriiior priviiegiate: nobilimea maghiard,
patriciatul s[sesc qi fruntagii secuilor.
Stirile medievale se reuneau in cadrul unor
congregalii generale. Intrarea in congregalii
era condilionati de acceptarea ritului catolic,
astfel cd romAnii nu intrd in componenta 1or.
Ultima congregalie la care au participat romAni
este semnalatd

in

1288.

Inilial, congregalia generald era chemati sd

juridic; din secolul

dezbat1, probleme de ordin

al XV-Iea, congregalia general[ devine adunarea stirilor nobiliare.

IncepAnd cu secolul al XVI-iea, problemele

importante de politicd externi se discutau
in Dieta t5"rii, care se intrunea periodic, avea
atribulii permanente qi un statut bine precizat.

4. Organ izar ea j udecitoreasce

In Tara RomAneasci gi Moldova, judecarea unor pricini era fdcutd conform ,,obiceiului
p d,m d.ntului" Q u s u alahi cum), norme rom Ane qti
nescrise, iar judecdtorui suprem era domnul. Sfatul domnesc participa la scaunul de
judecati, dar hotdrArea aparlinea domnului. in
secolele XfV-XV apar scrieri cu caracter juridic
(mai ales traduceri din literatura bizantini)
in Moldova qi lara RomAneasc5., iar in Transilvania se va aplica, din secoiul al XVI-lea,
codul de legi al juristului Werboczi, cunoscut
sub numele de Tripartitum-ul lui Werboczi.
5.

Armata
in lara RomAneasc5.

qi Moldova, Domnitorul, in calitatea sa de,,mare voievod", era comandantui armatei. El putea conta in primul rAnd pe
,,oastea cea micf', alcdtuitd din cetele ridicate de
pe domeniile sale, din orage gi sate libere 9i din
steagurile boierilor, puse la dispozilia domnului in
cadrul obligatiei feudale de ,,auxilium". in functie
de mdrimea domeniului, boieriiputeau avea pAni
la 100 de oqteni bine inarmafi, care asigurau
in mod obignuit paza domeniului 9i a curlii
boieregti. Pe lAngi ,,oastea cea mic5.", domnii
apelau in caz de nevoie extremS. la ,,oastea cea
mare", alcituitd din tiranii care trebuiau sd-qi
indeplineasci obligalia miiitard fa\6 de domnie la cererea acesteia.
De Ia mijlocul secolului al XV-lea incepe foloSirea armelor de foc qi, ulterior, a mercenarilor.
Un rol important in sistemul de apdrare al
lirii RomAneqti gi Moldovei 1-au avut cetitile
de la hotare 9i din interiorul !6rii, cele mai importante fiind: Neam!, Suceava, Hotin, Cetatea A-1b5, Chilia, Turnu, Giurgiu, Cetatea de
Balti, Ciceu etc.
Dupd instaurarea dominaliei otomane, sub
forma regimului fanariot, oastea cea mare nu
a mai fost chematd sub arme, tdrilor romAne
fiindu-le interzis si mai delind ogtire.
in Transilvania, voievodul comanda armata ca reprezentant al regelui Ungariei.

6.

Administratia

In Transilvania, unitltile teritorial- administrative erau:

- comitatulregal maghiar (unitate administrativd qi militard); in 1111 este infiintat
primul comitat * Bihorul; Alte comitate:
Crasna qi DdbAca, Clujul, Alba 9i Timiqul,
Aradul, Zarandul gi TArnava;
- teritoriul secuiesc era impir!it in scaune
unitS!i j udiciar-administrative;
- teritoriul saqilor era impdrfit in scaune qi
districte - conduse de juzi;
- teritoriul romAnilor era alcituit din dlstricte, conduse de cnezi, juzi;
- oragele - burgurile - erau conduse de un
sfat or[genesc qi un jude;
- orgamzafiile siseqti s-au emancipat de sub
autoritatea regalS gi s-au constituit intr-o
universitate a sagilor (Uniuersitas Saxorum), a cdrei autonomie a fost confirmati la
sfArqitul secolului al XV-lea.
lara RomAneasci este alcdtuitd dtnj udefe, ral"
Moldova dtn tinuturl conduse de dregitori locali
cu atribulii administrative, fi scale, judecdtoreqti.
7.

Biserica

InTara RomAneasciqiMoldova, in EvulMediu, Biserica era consideratd cea mai importantd

institutie dintr-o societate. De aceea, voievozii
romAni s-au ingrijit de organizarea acesteia.
Moldova qi Muntenia aveau cAte o mitropolie,
in subordinea cS.reia se gS.seau mai multe episcopii. Mitropolitul ocupa un loc important qi in
sfatul domnesc, 9i tinea locu1 domnului in caz
de vacantd a tronului. in Tara RomAneascS,
Mitropolia este creatd din initiativa domnitorului Nicolae Alexandru, in 1359, are sediul Ia
Curtea de Argeg qi este recunoscutd de Patriarhia din Constantinopol. in Moldova, Mitropolia este creatd din initiativa lui Petru Muqat,
are sediul la Suceava gi este recunoscutd de
Patriarhia de la Constantinopol (in perioada domniei lui Alexandru cel Bun, in 1401).
Capul oficial ai intregii Biserici ortodoxe era
Patriarhul de la Constantinopol (rangul de
Patriarh existd doar din 1919 in spaliul romAnesc). Buna relatie cu Patriarhia de la Constantinopol aduce, pentru spaliul romAnesc, qi
numeroase influenle culturale bizantine. Acestora Ii se adaugd influenlele slave qi cele venite
ducAndu-se, astfel, o
din Apusul Europei, producAndu-se,

"

;]

"5n

il

interesanti (de
exemplu, minEstirile ctitorite de $tefan cel
Mare imbini in arhitectura lor elementele bizantine cu cele apartinAnd stitului gotic occisintezS. cu1tura16 originald qi

dental).

intre domnie qi Biserici au existat relalii

de bund inleiegere. UrmAnd o veche tradilie

bizantind. qi ortodox5, puterile domnului se

intindeau gi in domeniul bisericesc' Domnul
confirma mitropolilii qi episcopii 9i era considerat ocrotitorul credinlei prin ctitorirea de
mdndstiri qi biserici. Prin infiinlarea MitropoIiei, domnul igi consolida tronul qi pozilia, devenind., ca impdratul bizantin, monarh civil 9i
religios.
Mitropolitul era considerat a1 doilea demnitar in stat, intAiul sfetnic al domnitorului,
conducitor aI unor solii politice 9i locliitor
al domnului in caz de vacanli a tronului' El
participa la alegerea domnului, iar prin incoronarea gi ungerea cu mir, ii conferea o autoritate sacrd. $eful Bisericii, mitropoiitul, era
ales de episcopi qi de marii boieri ai !6rii' Era
confirmat d.e d.omn, de ia care primea cArja, ca
simbol al investiturii.

in Transilvania:
- a predominat ortodoxismul, religia majorit[lii populatiei formatd din romAni' care
erau considerali tolerali;
- regalitatea maghiard incearci in secolul
al XIV-lea si impuni catolicismul: Ludovic I
de Anjou - prin Diplomele regale din 1366 -

condiliona calitatea de nobil de apartenenta la

catolicism qi posibilitatea de a deline o functie
de calitatea de nobil; regimul de segregalie

t"
Prin formarea instituliilor,

care lovea majoritatea populaliei ardelene a

fost dus mai departe prin secolul al XVI-lea
prin admiterea a doar patru religii recepte (oficiale): catolici, luteranS', calvini, unitariani;
religia ortodoxd era declaratd religie toleratd;
ortodoxia, religie tolerati, nu recept6' nu putea
oferi romAnilor cadrul institulional prin care sd
se poatd manifesta qi politic ca naliune; preolii
ei nu impdrtdqeau din privilegiile de care se
bucurau preolii religiilor recepte;
- dorinla romAnilor de a iegi din starea de tolerare, precum qi interesul Imperiului Habsburgic
de a intS.ri catolicismul fa!6 de religiile protestante au creat condiliile unirii unei mari p5'r!i
a romAnilor ardeleni cu Biserica Catolic[;
astfel, prin Diplomele Leopoldine din 1699 qi
170I, se nagte in Transilvania o noud religie:
greco-catolici;
- inf[ptuirea unirii cu Roma a permis cleru]ui
greco-catolic si aib6legdturi culturale cu Roma,
stimulAnd astfel miqcarea de idei promovatS in
secolul aI XVIII-1ea de $coala ArdeleanS, cu rol
important in dezvoltarea conqtiinlei nalionale;
- Biserica ortodoxS. din Transilvania era
reprezentatS. de o serie qi biserici qi mdnS'stiri
romAneqti din Maramureq (Cuhea), Jara BArsei
($cheii Braqovului), Hunedoara' Aqezlmintele
religioase romAneqti se aflau sub jurisdiclia
episcopilor ortodocai de la sud qi r5's[rit de
Carpafi, iar dupd organrzarea mitropoliilor din
spaliui extracarpatic, au intrat sub jurisdiclia
acestora;

domnitorii au ctitori.t biserici in Transilvania

qi au acordat danii generoase pentru bisericile
-

ortodoxe.

co*tucINTE

societatea

med.ievali romAnescl se afirmd prin structuri

politice, administrative' juridice qi religioase
proprii.
Existenla instituliiior a favovtzat reglementarea reialiilor sociale, a politicii externe'
desfS.qurarea unei activit5li economice intense
gi intrarea ldrilor romAne ln circuitul economic

european prin privilegiile acordate de domnitori negustorilor striini'

O caracteristicd a societS'fii romAneqti in
aceasti perioadS' este evolulia ei unitari (in
lara RomAneascd qi Moldova) in formele

institulionale prin care se manifestd (dom-

nie, sfat domnesc, adunarea !5'rii' armat5,

bisericd).

Cnte,l*zii
Evolu{ia formelor de organizare din spaliul
romAnesc, de la obgti sdteqti la autonomii locale, la

state medievale, a dus Ia perpetuarea civilizaliei

romAneqti, chiar daci statele romAnegti nu s-au
unit intr-unul singur. Acestea aveau sd joace
un rol important in istoria Europei in secolele
urmdtoare, in contextul luptei antiotomane.
Statele medievale se integre azE in tiparul
european feudal, atAt prin dezvoltare (treptat5,
de Ia forme de organizare mai simple la ceie
mai complexe), cAt 9i prin alcdtuirea institutiilor,
asemdndtoare celor din restul Europei. Modele au
fost preluate din sud, de la Imperiui Bizantin,

cu care existaserS. mereu legituri strAnse, din

est, de Ia popula{ia slavd 9i din vest, Ungaria
introducAnd modelul occidental in Transilvania. Datoritd particularitiliior sale, in raport
cu modelul feudal occidental, tipul de feudaIism dezvoltat in spaliul romAnesc poate fi considerat un model de feudalism romAnesc. i.,
spaliul romAnesc nu se regdsesc toate formele
clasice aie feudalismului apusean, dar elemente
feudaie de netdg[duit au existat, negeneralizate, deseori rS.mase la jumitatea evoluliei,
dar aparlinAnd totuqi, ca tipologie, modelului
feudal.

".}ss$
^--**::

i
::

tr]

hJ .l

(J

''

F;
t-{
H

ic.

E
A

jl.

A
v

F''l
p

l"

J
J

dj-

$'f*
6i

.'",-*i

lu=

;"'t
rjo
t' J

''\tdjSti
i,
'jf

?r'

.r=/
'v-A*
*"-4
**
\'O6 "-/' ,"
tt

''A*-^ -"'"

F"-

*r

j
I

T*

to+

I
I
I

"e
\--x

I
I
I

r
I
r
t
I
I

(3

o
e

,,r
"5
,J
!iI

.E

r$ (g

E g$

{!l

E tIt

t
I

t
IJ

(x

&

tr,
I=IJ

'

-',.i,;:;:*-::l;:::;::-,;rii;;rr,:

:..:;

I
I

:g

5g
o{

gFE

SsE*
38;F i=;F
F EE
*:

5sEEe =g
E Esg$$FEE

S,'i I8#

I
I

l-

Ev*l,u-+re

Subiectul al Il-lea

30 punc

Cititi, cu atenlie, textele de mai jos:

A' ,/'semenea mdsuri aspre luate tmpotriua clasei boieregti, ca gi faptul cd [Wad] Tepeg tgi recru
dregdtorii nu numai din rd.ndurile uechii boierimi [d,in Tara Rom6neascd.], ci mai ales d,in acel
ale oamenilor deuotali lui, au [ca urmareJ (..) tncord,area rela{iilor d,intre d.o*, gi marea boierin
care e, cdutat sd,-l tnlocuiascd, din domnie."

(N. Stoicescu, Wad Tepe

B. ,,Introdu'cerea tn titulatura domnilor tnaintea numelui lor a cuudntului Io, prescurtare a I

Ioannes, ,,cel ales de Dumnezeu.", afirmd, rdspicat sltrsa diuind. a puterii d.omnegti. Aceastd. calitai
domnii o dobdndeau prin ceremonia religioosd, a ungerii gi tncorondrii, care le transfera harul d,iuin
confirma sprijinul diuinitdlii pentru puterea lor. Cooperarea dintre puterea centrald gi bisericd, una d,i
tre realitdtile majore ale sistemului politic al ld.rii Romdnegti gi Mold,ouei, tncd. d.e pi uremea constituit
statelor, a auut tn aceostd ceremonie de tro.ditie bimntini expresia ei simbolicd supremd."
(Ulihai Birbulescu, Dennis Deletant, Istoria Romd,nie

Pornind de ia aceste texte, rdspundeli urmdtoarelor cerinte:

1. Numiti un domnitor precizat in sursa A.
2 punct
2. Menlionafi, din sursa B, o informalie referitoare la originea divind a puterii domneqti. B punct,
3. Numiti o categorie sociali precizat1 in sursa A.
4 punct
4. Menlionafi, din sursa B, doud institutii centrale din spatiul medieval romAnesc. 4 punct
5. Selectali, din sursa A, doud informalii aflate in relatie de cauzS-efect.
6 punct
6. Men{iona{i, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la relatia dintre Bisericd gi Domnie,
sus{inAndu-l cu o informatie selectatd din surs5.
7 punct
7. Argumentali, printr-un fapt istoric relevant, afirmalia conform cdreia o institutie centrali est
necesarS" pentru funcfionarea unuia dintre statele romAne, in secolele XIV-X\,'III. 4 punct,
(Se puncteazd coerenla gi

pertinenla argumentirii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant,

pectiv a conectorilor care exprimd cauzalitatea gi concluzia.)

BAREM DE EVALUARE $I NOTARE

res

30 puncte

puncte pentru menlionarea oricirui domnitor precizat in sursa A.

'2.. 3 puncte pentru mentionarea oricirei informatii referitoare la originea divind a puterii domneqti
1.

ti
t

:. i
i
i
$
EI

I:
Fx,

ffi
lii*'
,mtt

din sursa B.
3. 4 puncte pentru numirea oricdrei categorii sociale menlionati in sursa A.
4. cdte 2 puncte pentru menlionarea oricdror doud institulii centrale din spaliul medieval
romAnesc.
(2 p. x2=4p.)
D. 6 puncte pentru menlionarea oricdrei reiatii cauz5-efect.
6. 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei A, a oriclrui punct de vedere referitor la relatia
dintre Bisericd gi Domnie.
4 puncte pentru selectarea, din sursa A, a oricirei informalii care susline punctul de vedere
formulat.
1 punct pentru pertinenla argumentlrii afirmaliei conform cS.reia o institulie centrali este
necesarS. pentru funclionarea unuia dintre statele romAne, in secolele XIV-X[[.
2 puncte pentru selectarea oricdrui fapt istoric relevant care susline afirmatia datd.
1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimd cauzalitate (deoarece, pentru ci etc.), respectiv a conectori-lor care exprimd concluzia (agadar, ca urmare etc.).

Rdspunsuri
1. Vlad Tepeq.
2. ,,Introducerea tn titulatura domnilor tnaintea numelui lor a cuudntului Io, prescurtare a lui
Ioannes, <cel ales de Dumnezeur, afirmd. rdspicat sursa d,iuind, a puterii cJomnesti.,,
3. Boierimea.
4. Domnia qi Biserica.
5. cauza: ,,e'semene(r mdsuri espre luate tmpotriua clasei boieregti".
Efectul: ,,au [ca urmareJ (...) tncordarea relaliilor d.intre domn qi marea boierime, care a cd,utat
sd.-I tnlocuiascd din domnie".
6. in perioada Evului Mediu, conducS.torul statului, atdt din Jara RomAneascE, cdtqi din Motdova, era uns gi incoronat de mitropolit in cadrul unei ceremonii religioase. Aceastd ceremonie
gi formulele menlionate in titulaturd transferS. domnului harul divin. A existat, astfel,
o strAnsd
legdturd intre institulia Bisericii qi a Domniei, puterea domnitorului fiind de origine divind.
,,[...J sursa d'iuind a puterii domnegti. Aceastd calitate, d,omnii o d,obd.ndeau- prin ceremonia
religioasd a ungerii gi tncorond,rii, care le transfera ltarul d.iuin gi confirma sprijinul d,iuinitdtii
pentru puterea lor."
7. In fara RomAneascd qi Moldova, domnul era ajutat in exercitarea autoritdlii de Sfatul domnesc, institulie centrali de guvernare, cu rol consultativ, dAnd consimlimAntul in aprobarea
principalelor acte ale domniei, avAnd 9i atributii juridice: il asista pe domn la scaunul de judecat6,
participa la incheierea tratatelor cu puterile vecine.
Inifial, era alcS.tuit din marii boieri, ca delindtori de mari proprietdti funciare, ulterior,
din dregdtori, boieri cu funclii specifice, administrative, judecitorlqti, fiscale, militare. Cei
mai importanli dregitori au fost: vornicui (qeful Curlii domneqti), logofitul (9efu1 Cancelariei
domneqti), vistiernicul (geful finanlelor - gestiona veniturile domniei aflate in visterie), spdtarul
(purtdtorul de spadd), postelnicui (activitatea diplomaticS., primirea solilor striini).
Al5turi de acegtia, in Jara RomAneasci mai exista Banul Olteniei, cu largi atributii administrative, juridice gi militare, iar in Moldova, $tefan cei Mare creeaz1 dregdtoria de portar al
Sucevei, care avea comanda ogtilor in numele domnuiui.
De la sfArqitul secolului al XW-lea, Sfatul domnesc se va numi Divan gi se va mentine de-a
lungul intregii perioade de Ev Mediu.
AvAnd in vedere atributiile pe care le avea Sfatui domnesc qi rolul dregltorilor in stat,
institutia mentinAndu-se cu putine modificdri de-a lungul Evului Mediu, putem afirma cd,
aldturi de Domnie, a fost o institutie necesarS. functiondrii tdrilor romAne.

urm[ri, rezultate
intrebare: Care sunt urmirile imediate ale,,acestei situatii'?
= efect,

Exemplu: Care sunt consecinlele instaurrrii regimului fascist in Itaiia?

Rdspuns: In 1925-1926 au fost adoptate legile fasciste, prin care a fost
instituit un regim dictatoriai: instituliile democratice au cipdtat un rol
decorativ, deputalii opoziliei au fost exclugi din Parlamenr, rara era
condusd de il Duce.

Ernh**re
Subiectul al III-lea

30

punc

Elaborali, in aproximativ doui pagini, un eseu despre statele medievale

in spatiul romAner
avAnd in vedere:
- men{ionarea unui izvor istoric care face referire
la autonomii locale romAneqti;
- menlionarea a doi factori favonzatori ai constituirii
statelor medievale romAnegti;
- prezentarea constituirii unui stat medieval romanesc;
- menlionarea a doud fapte istorice care au contribuit la
consolidarea unui stat mediev

IOmanesc;

- formularea unui punct de vedere cu privire la evolulia uneia

dintre institutiile centra
romAneqti din perioada medieval5 qi suslinerea acestuia printr-u.,
urgr-"rrt istoric.

Noti!

Se puncteazd 9i utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezent5rii,

evidenlierea relati,
cauz6'-efect, suslinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenfa
gi pertinenta

argumentdr

elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor

care-exprimd cauzalitatea
concluzia), respectarea succesiunii cronologice-logice a iaptelor istorice gi
incad.rarea eseului in limita d

spatiu precizatS..

BAREM DE EVALUARE $I NOTARE

30 punctr

fNnonualrA rsroRrc A- 24 de puncte, distribuite astfel:

- 3 puncte pentru precizarea oricdrui izvor istoric care face referire
la formatiuni prestatal

romane$tr.
- cdte 2 puncte pentru menlionarea oricdror doi factori favortzaton
ai constiturrii statelor medieval<

romAnegti

- 8 puncte pentru prezentarea

coerentS. a

(2p.x 2=4p.),
constituirii oricdrui stat medieval romAnesc, prir

evidenfierea relatiei istorice de cauzalitate.

' cate 1 punct doar pentru men{ionarea unuia dintre statele medievale romAnegti.
-- cAte 2 puncte pentru mentionarea
oricS.ror doui fapte istorice care au contribuit la consoli.
darea unuia dintre statele medievale romineqti
(2 p. x 2 = 4 p.)
- 1 punct pentru formularea oricdrui punct de vedere cu privire la
evolulia unei institutii centrale romAnegti din perioada medieval5
- 1 punct pentru pertinenta argumentdrii punctului de vedere
formulat.
- 2 puncte pentru selectarea oricdrui fapt istoric relevant care susline punctui
de vedere formulat.
4 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimd
carzalitatea (deoarece, pentru cd. etc.), respectiv concluzia (aqadar, ca urmare etc.).

onooNannA $r EXPRTMAREA TDETLOR MENTTONATE 6

- 2 puncte pentru utilizarea linbajului istoric adecvat;

I
&
ilr

r*
ft

astf'el:

punct pentru utilizarea partiald a limbajului istoric;

0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
- 1 punct pentru structurarea textului (introducere cuprins incheiere);
0 puncte pentru text nestructurat;
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice, logice a faptelor
istorice;
1 punct pentru respectarea parliaii a succesiunii cronologice, logice a faptelor
istorice:
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice, logice a faptelor istorice;
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaliu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spatiu.
1

puncte, distribuite

T\V

rtaspunsurr
Introducere: in secolul al lX-lea sunt atestali in izvoarele istorice, din sudul Peninsulei Balcanice
pAnd in nordul arcului carpatic, romAnii, populalie romanicS., organizali in nuclee de state, forme
politice prestatale: autonomii locale cu diverse denumiri:jupAnate, cnezate, voievodate sau !6ri.
. Pentru spatiul de la sud de Carpafi, cel mai important document istoric care atesti existenla
autonomiilor locale esLe Diploma Caualerilor loanili, datatS. in 1247. Diploma menlioneazd
existenla, la sud de Carpali, a cinci formaliuni politice romAnegti: Jara Severinului, cnezatul lui
Ioan qi al lui Farcag, voievodatul lui Litovoi 9i al lui Seneslau.
. Formarea statelor medievale romAneqti se desfS.qoari lntr-un context extern favorabil
deruldrii acestui proces.
in estul spatiului romAnesc se afirm[ Regatui Maghiar, intemeiat la inceputul secolu]ui al Xl-lea qi
creqtinat in rit catolic de regele $tefan, ,,rege apostolic", ctt misiunea de a rispAndi religia catolich.
Regatul Maghiar va c[uta sd igi impuni autoritatea asupra teritoriilor romAneqti, promovAnd o
poiitic[ de expansiune teritorial[. Imperiui Bizantin, inci stat puternic, este interesat de teritoriul dintre DunS.re gi Marea Neagrd din motive strategice qi militare. Astfel, autonomiile locale
romAneqti tind sd se coaguleze pentru a rezista tendintelor de autoritate extern5., formAnd o noud
stucturi politicd: statul medieval.
fn conditiile creqterii presiunii regalitdtii maghiare asupra micii nobilimi romAneqti din Transilvania sau chiar a anihilS"rii autonomiilor romAneqti, conducitori locali trec ia sud qi la est de

Carpati, contribuind, astfel, Ia formarea statelor medievale lara RomAneasci qi Moldova'

. intemeierea statului medieval Jara RomAneascd s-a realizat prin unificarea formafiunilor
politice existente intre Carpali qi Dundre. Conform tradiliei istorice a descdlecatului, in contextul
anihildrii autonomiei romAneqti din Jara Fdgdraqului de c5,tre regele maghiar Andrei a1 III-lea,
}a sfArqitul secolului at XIII-lea, semilegendarul Negru-Vodd trece la sud de Carpali. DescalecS. la
CAmpul,ung gi pune bazele unui nou stat.
Cel care unific!. autonomiile locale gi intemeiazd statul Jara RomAneasci, confirmat fiind de
cdtre izvoarele istorice, este Basarab I (?1310-1352). Regalitatea maghiard inregistra procesul de
unificare infdptuit Ia sud de Carpali, recunogtea noul stat intemeiat 9i domnia iui Basarab I, iar
noul domnitor accepta suzeranitatea Regatului MagJriar. Cawza neinlelegerilor dintre Basarab
I qi regalitatea maghiarl, a fost Banatul de Severin. In acest context, in 1330 a avut 1oc confruntarea directd intre Basarab I qi Carol Robert de Anjou, regele maghiar, la Posada. Soldata cu
victorie pentru romAni, aceasta a insemnat sfdrgitui suzeranitdtii maghiare qi aparilia primului
stat romAnesc independent.
. Jara RomAneasc[ urmeazd parcursut consoiidS"rii statale, de organizare a instituliilor qi de
afirmare in relatiile internationale. Aceastd consolidare are loc in timpul domniei urmaqilor lui
Basarab I. Domnitorul Nicolae Alexandru intemeiazi Mitropolia lirii RomAneqti in 1359, cu sediut la Curtea de Argeq, iar domnitorul Vladislav \4aicu respinge primul atac al turcilor otomani
in Tara RomAneasci. Urmdtorii domnitori continui consolidarea statului prin acliuni de politicd
internd qi externd.
" Astiel, prin formarea instituliilor in cadrul statelor medievale romAneqti intre secolele XIV)lVI, societalea medievalS romAneasci se afirm5. prin structuri politice, administrative, juridice
qi religoase proprii. Domnia reprezintd principala institulie central5. in lara RomAneascd 9i Moldova,lar domnitorii au c[utat fie prin acliuni conflictuale @ovine, Vaslui, C51ug5'reni), fie prin
actiuni diplomatice sd men!in5. statul autonom in fala pericolelor externe.
O caracteristicd a societdtii romAneqti din Jara RomAneasci qi Moldova in aceastS. perioadSeste evolutia ei unitar[, in formele institulionale prin care se manifestS. (domnie, sfat domnesc,
adunarea ldrii, armatS, bisericS.).
Concluzie: Importanla intemeierii statelor romAnegti a constat qi in crearea unei bariere creqtine
impotriva expansiunii Imperiului Otoman. Instituliile centrale medievale din spatiul romAnesc au
format ca,lt.rl politic, legislativ qi jurid.ic esenlia} existenlei statelor medievaie, iar prezenta lor a
marcat. la inceputul formirii statelor, o form5. avansati de organizare, dup5" model feudal'

AUTONo[,llttE LOCALE 9l INSTITUTIILE CENTRALE lN

SPATTUL ROMANESC {SECOLELE tX

- Xvtil}

AXA
CRONOLOGICA

see

lX - Xl

TRANSILVANIA

lX-X--.***

sec.

noA

LE LOCALT

lntemeierea Regatului Maghiar 9i

*egtinarea in rit catolic a maghiadlor de cetre rgle gtefan

sec. Xl

Lagenda Sfhntului 6eranC: voieyodats tuaAhtum 9i Gyula

FORMAREA $TATULU I HEDIEVAL TRANSILVANIA

sec. Xl

xlll

Regatul Ungariei cuceregte Transilvania

1111

Prirnul comitat regal maghiar - Bihorul

Mercurius princeps Ullrasilvanus - incercarea de a fanstsrma voievodah.rl in princip

"

111

Leuslachius voievod - Transilvania - voievodat

Golonizarea sa$ilor gi $ecuilor

117S

***-*"*"**

. XI}I

xll

Agezarea maghiarilor in C6mpia Pannoniei

1001

sec.

- AUTONOMI

G6saa Hungarorurn: voievodatele lui Gelu, Gfad, Menumorut

1914 - 1225

Colonizarea Cavalerilor Teutoni ln

1360 - 1306

Ludovic I deAnjou. Oiplome ce conditioneaei parliciparea la viata politici a Transilvar

de calitatea de nobil gi calitatea de nobil de apartenenla la religia catalicd

-.''*..'*--*

1437

1*1

1241

sac. Xlll
- 1242

Unio Trlum Nationum - sistemul

lara Birsei

"celor

trei natuni privllegiate"

Princital autonom sub suzeranit6le otomand

TARA ROMANEASCE . AUTONOMTILE LOCAI-E

Marea Invazie tAtaro-mongol*
Diploma Cavaleilor laani$ - atest5 autoncmiile locale la sud de Carpati

1247

Conilict Lifovoi-Coroana magfiiari

1277

prima jurndtate sec. XIV

FORMAREA STATULUT iTED|EVAL TARA ROMANEASCA

1310? - 1352

Domnia lui Basarab I intemeietorui

Tratat de vasalitate - Basarab I si Carol Robert de Aniou
- Lupta de la Posada - independenta JArii Rcnranegti

324

*****

1330
1

1qA

716

sec. Xll - Xlll

temeierea fu'lilropoiiei
:r

iii

{a
Xtll'""-*'***tii********

sec. XII -

a doua jumatate

t:

sec. XIV

i.l

fdrii Romaneqti,

MOLDOVA

- AUTONOMI ILE LOCALE

Menttonate autonomii locale in cronici strgine

FORMAREA STATULUI MEDIEVAL MOLDOVA

.Desc*lecatul" lui Dragog din Maramureg

Petru Mugat depune jurim*nt de vasatilate in fata regelui Poloniei

1387

Roman | - unificarea teritoriilor dintre Carpali, Nisiru, Dundre gi

Marea Neagr5 *
hlare'"
"Moldova
Patriarhia de la Constentinopol recunoagle Mitropoiia de la Suceava

1391- 1394
1401

mpunerea regimului fanarlot

OOBROGEA _ AUTONOI'IILE LOCALE
Ata$lat un
"jupanaf', condus dejup6n Ghsorghe

17 11

sec" x xl
-

943

Ate.slati o unitate teritorial-adminiska$vi .Thema Parisirion"

sec. Xl

xl

"Alexiada"*

1?30

sec. xlv
sec. XIV
sec. XIV

- 1388
1388 - 1417
1386

1417

.1878

lntemeiat6 ,,Moldova Mici". vasale Regatului Maghiar

Revol'ta rominiloi de ia est de Carpa$;
fui Bogdan din Maranrureg.
"descilecatul"
Moldova - slat indepndent

359

$ec.

seCiul la Curtea de Argeg

Instaurarea regimului fananot

-'*,^

atestate formaliunile poliiice ale lui Tatos, SaUa gi Sestlav

Aiestatl "fara Cavarnei"

FORMAREA STATULUI MED'EVAL DOSROGEA

*,****''

f 6nducitor

mentionat: Balica

Dobrotici ti8ul de ,despot', u*ilicd teriloriul dintre Dunire qi Mare

lvanco, fiul lui Dobrotici
Mircea cel

Bitrin

include Dobrogea in componnta Jdrii Rominegti

Dobrogea ocupati de lmperiul Oioman

AUTONOMnLE LOCALH gt tNsTtTuTuLE CENTRALE iN

spATtuL ROMANESC {SECOLELE tX _ Xvilr)

AXA
cR0N0L06tCA

sec. tx-xl
lx - x*'***--,.

sec.

TRANSILVANIA

'*."'-*.*-*'"

896
1001
$c.

sec.

lntemeierea Regatului Maghiar gi

cre$tinarea in ril catolic a maghiarilor de cetre fegel
$lefan
Lagenda $fdntului Grard: voieyodate tuiAhtum gi Gyula

Xl

FORMAREA STATULUI HEDIEVAL TRANSITVANIA

xl

Regatul Ungariei cuceregte Transilyania

Prirnul comilat regal maghiar - Bihorul
Mereurius princeps ultrasilvanus - incercarea de a transforma voievodaful
in princit
Leustachius voievod - Transilvania - voievodal
Colonizarea sagilor 9i secuilor
Colonizarea Cavalerilor Teutoni in Jara gArsei

sec. Xll
1?11 1360 1

437 --..*,*..

1511

1241

- 1242

..-.-,"*.,."

-*-..*.*

16S9

t1t

prima jumdtale

Diploma cavalerilor loanifi - atest5 autonomiiie locare la sud de caroati

c. XIV

FORMAREA STATULUI MEDIEVAL TARA ROMANIASCT

1324

!,1t..

-**-.*.**_-Y**-**.*

t:59

Domnia lui Basarab I intemeietorui

Tratat de vasalitate - tsasarab | tr
vsr vr Robert
\vuFr r uq
de n
Anlou
' ;i Caroi
'
Lupta de fa pcsada _ independenla fdrii Rcnranegtr
lnterneierea tu'litropoiiei

tt to

sec. Xll - Xllt

]arii Romdnegli, seCiut ta Crrrtea de Argeg

lnslaurafea regimtlui fanariot

Hj
---::*X|ll---*****,ll-*****
Menlicnate autono.nii locale in cronici strdine
jumatate
FORMAREA STATULUI MEDIEVAL TIJIOLDOVA
sec. Xf V
:a
MOLDOVA-AUTONOMH-E LOCALE

sec. Xli -

a dosa

trei nEtuni privjlcgiate"

"cslor
Principat autonom sub suzeranitale olomand

Confl ict Litovoi-Coroena maqhlarA

- 1352
f 330

Unio Trium Nationum - sistemul

Marea Invazie tdtaro-mongoiA

se

Ludovic I de Anjou. Diplome ce condilioneazd parliciparea la viala poritici

a Transilve
de calitalea de nobir gi ritatea de ncbir ce apartenenla ra rerigii catot;c6

TARA ROMANEASCA - AUTONOMTILE LOCAI*E

1247

1310?

- AUTONOMI IL LOCALE

Ge$A Hungarorym: voievodatele lui Gelu, Glad, Menumorut

Agezarea maghiarilor ln Cmpia pannoniei

1"?::

sec.X|V@-Desc*lecatul.|uiDragogdinfu1ararnure9.
1

intemeiatE -Moldova Mici". vasali Regatului Maghiar

Revolla rominilor de la est de carpa$: .,descalecatul" fui Bogdan din Mararnureg.
lvloldova - stat inderendent

;a

359

1387

Pelru Muqat depune jurdmint de vasa,itale in fa{a regelui pcloniei

Roman | - unificarea teritoriilor dintre Carpali, Nistru, Dundre gi
Marea NeagrS "Moldova Mare"
Patriarhia de la Constentinopcl recunoa5{e Mitropolia de ia Suceava

1391- 13S4
1401

1711

Implnerea regimului fanariot

sec" X - Xl

DOSROGEA _ AUTONOI,IIILS LOCATE

943

Ateslat un
jupin Gheorghe
"jupanat", condus de
Atesiatd o unilate teriiorial-administrativ6*Thema

sec. Xl
sec.

xl

j'g.:,i;l*

1230

SC.
sec.

XIV

"fara
FORMAREA STATULUI MEDIEVAL DOSROGEA

XIV,."--**-*,----.i..,.-i*,*-"***,

sec. XIV
1386

- 1388

1388 - 1417

141f - 1878

paristrisn"

*Alexiada"- atestate formaliunile poiitice ale lui Tato$, $atza gi $es{av

Atestaii
Cavarnei"

Conducator mentionatt Blica

Oobrotici t;ttul de ,,despot', unilic tfiloriul dintre Dunire si Mare
lvailco, fiul lui Dobrotjci
Mircea cel Biirn include Dobfogaa in componnla
Dobrogea ocupaH de lmperiul Obman

firii

Rominegti

re|'\A
fos

rt'#

ldirrenre\ Firlrfin

.a)

E
.s

=S*
R

.Yrr "'i

i E

1$ '"'- ." s .,'.'r i

q:.

''1 "',, .

itl,'; i]

6%\sZ-S
xr$
'#'\4- o_N
-i%\

-'Q7"

',p
'd-

Mircea,
"Noi'
Iui, facem

voiev.odur
cunoscut 1...1

ldrii RovnilneSti,.d"uce
;d

noi, cAnd.;i

;;";;;,

d"e Fd,gd,ra5
5i

ban ar severinu_

ori, d.e_acuvninainte, d.ovnnur

re?e va v^erge cu ogtirea sa,
er
Mp;;;ir^
zigiror tu-i.i ,ou ?vnpotriva
ortcd'ror altor pdrti5i de-ai lor,.atinci,
.insugi,
iot cu o5tireo, ii io^enii gi cu toatd
aoioii ;-;;;s,'cu

f:,';r:1;;!:J,,ii;;i:i#^!J,nuti

si

dd^si;;;

(Tratatut de ta Brasou dintre

Sisismund, de Luxemburs Mircea
si

aseyAe^ea, noi

#ftr;:?lliif^;

"["'] Noi' stefan voievod', d'in vnila lui Duvnnezeu.d.ovnn al 7d,rii Moldovei
Auzind si idzAnd
o'.rtii'A, ?tru luat sabia'in v^A^d
[...]
^ot
5i, cu ijutorul Dovnni{ui
iis^o-xru, cresti^dtdtrii,

7:in^';::!',ri:1ff:ii,:::il;lilt^::^4ili'tr*,i,a
i p i ^i;:; ;;';; i, ; ; fl ; ::;t' r; {,' ; :t ;;f
2,: :." :t,,
F,l;::t
:,

,*lfi{,^:f

lr:,pr,?^l,,if I'^?'f,lf
supund, tara noastrd, carL
pdnd aciAyt.,,

:f i

;*

XJ

:;;

:!#xi?I
;-i:;:i}U?ri*^t#t:i,n"f
, poorlo
,rrgti^-iiai,, g, p, care Duvn^ezeu
a feiit_o

(scrisoarea tui
$tefan cer Mare cdtre principii cregtinl, 2b
ianuarie 1425)

,,["'] toatd

ror iaste

vnUna cea intinsd gi d.anur

^i^tl:,:i::ler:pciynea
sd re d.ai
t;;?^,::#f,^!:1,,,
tuturor de toatel. i:iiiit',),',, orro pace

cu d"Ansii 5i od"ihnd.

noi^,;

:;T: *,h;y#;;i^yirflXit;{"i:Ii^:;,^ir
^iii^u,i^i!;'{fi
race inaintea
br saioi si itiiit'si'^ri"";^;:;^iii ra nu te

i,ii,

ratuusi?.?:i!,'

(Despre rela'tiile cu

turcti, inuatdturile lui Neogoe Basorab

catre fiul

^.rii
5i sd te

sd.u Theodosie)

lrvtro**cl,re
Relatiile internationale, marcate de cregterea
gi descreqterea puterii unor state, nu au o
evolulie constant5, astfel, irrtre secolele )ClVXVIII, mari puteri europene dispar ca state
@egatul Ungariei, Regatu_l poioniei), altele se
afirmi (Imperiul Habsburgic, fmperiul Rus),
iar a1tele (Jdrile Romdne) cauti solutii pentru
a se mentine necucerite. Acliunile romAneqti
trebuie, aqadar, apreciate in rela{ie cu contextul
extern, statele medievale romAnegti urmirind,
in planui relatiilor internationale, mentinerea
fiinlei statale gi pdstrarea independenlei.
In politica extern5, statele Europei medievale
qi monarhii vremii alterneazd actiunile diplomatice cu actiuni conflictuale, dominante fiind
insd, pentru aceastd \rreme, conflictele.
Epoca medieval5 se caracterizeazl. prin
relatii suzerano-vasalice, intre structuri politice
gi sociale (intre feudali, intre feudali qi
fdrani)
qi intre state. Relatiiie suzerano-vasalice presupun obligalii pentru ambele pirli implicate,
,,auxilium et constlium", sprijin gi ajutor reciproc qi respectarea, in relatiile internationale,
a principiului'. ,prietenii mei sunt 6i ai tdi,
dugmanii mei sunt gi ai tdi". in acest contexr,
o practicl europeanS. specific medievali este
acceptarea recunoagterii din partea unui
stat (devenit vasal) a protectiei unui alt stat
puternic - stat suzeran.

Neinleiegerile dintre state se datorau atAt

unor considerente poiitice (disputa pentru un
anume teritoriu sau politica expansionistd a
unui stat in detrimentul altuia), cAt gi religi_
oase. LJneori, rdzboaiele care aveau la bazd
motive politice imbricau haina religioasd, a
misiunii sfinte. Imperiul Otoman urmdrea,
printre altele, rdspAndirea religiei islamice.
Pe de altd parte, regii Ungariei, care iqi
asumd misiunea de regi apostolici, qi Re_
gatui catolic al Poloniei duc o politici de ex_
pansiune teritorial5 sub pretextul purtdrii
mesajului Papalitdtii in teritoriile,.schismatice", ortodoxe.

Statutul internalional al tdrilor romAne

a fost rezultatul raportului dintre potitica
marilor puteri europene, obiectivele politicii
externe romAneqti gi mijloacele pe care
romAnii le aveau la indemAni pentru a-gi
pune in apiicare obiectivele. A fost, in tot
cursul Evului Mediu, rezuitatul instabil al
unui raport de forte aplecat fie in favoarea
romAniior, fie in cea a uneia din marile puteri vecine; s-a deteriorat treptat pAni la inceputul secolului al XVIII-lea, cAnd capdta
trdsdturi negative prin instaurarea regimului fanariot.
intelegerea acestei teme presupune abordarea unor aspecte legate de:

I. RETATTTLE TNTERNATTONALE iX SECOLELE XrV_XVr

Care sunt relaliile dintre statele eutopene gi cum aclianeazd. statele rcm6negti?

II. RELATTTLE INTERNATTONALE iN SECOLELE X\4_XWr

Care sunt rela{iite dintre statele europene gi cum aclioneazd. statele romd.nesti?

III. REIATIILE INTERNATIONALE iN SECOLELE XVII-INCEPUTUL SECOLULUI

al XVIII-lea

Care sunt rela{iile dintre statele europene gi cum ac[ioneazd statele romd.neqti?

{' r<rteyttLE

arc iN *EC,LELE xtv-xvr

care sunt relalii[e d'intre statele
eiropene gi cum ac{ioneazd
statele
TNTERNATJ,N

romdnegti?

A.

co*rEXT EUR'.EAN

ameninla Europa in
istorie cu numel e d.e
i?:;":"i::L'ffe
-"3r!fi
,,cruciad,ete td,rzii,,,
o"?f'fiil:ffi:,Htri:*i:t!^^**;"'""^.
de

pstrund"'uu, in spa{iur
locul secolului al XIV-iea' "","i:":I,'"rix1:
u-""i -uti pr'- creqtine aleg,
teri
acJtagi timp cu iupta antioto(necregtine)'
Imperiul
"pdgane"
oto-u.r. iruni, soruliaindipromaticd,
a incheierii unor
expansiune tratate de pace

i"*ff;:Til1rii,;t*lle

.., r-p""iul

otoman, numite

:ltt"l."l#",rrf :ilil,Ht'"?"'#x'il$::"::**J"',Tf iixi;,#"':*

i.il"iTiffi
cu
ultimul mare val de migratori,
i., .u"otri Jri ."r"ritou.u tu
al XIII-Iea' unui to" p"'itJr'
elt se aflau in
oro-""1- slrrrrl putea fi de stat
calea expansiunii turcilor
"i,-rt
otomani, scopului .ui"
tributar,
autora portii o sumS de bani
acestora fiind inaintarea
de-a lungul Dundrii
in
ull oarr"erii pdcii, sau/ qi de stat vasar,schimpentru cucerirea vienei'
consideratS ,,inima
care
^--ilr,.,upiu
Europei". Politica du
suzeranitatea otomand.
""1.,nogt"u
teritoriaii a
Imperiului otoman a "*pu.rriJ.r-J
in Europa Centraid 9i de Sud_Est
fost favorizatd de:
.-" inr;utdfit r*oir-r-gat'ia
- declinul Imperiuiui
de ra Mohacs, din
Bizantin 1"uo" de cuce1{r,a,a schimbar?r"au-"ntal
rit' exceptie constantinopolul pand
situatia politicd.
in 1a53); illl.":-*: rr u"-"."i
-mobilitateagifiexibilitafeaarmateiotomu""
Ioan zaporya,se inchind
n""tfi
(echipament ugor de luptd)'
tp'u d"ot"bit"-a" ."u;"rtdszg)ur ".r" i"rtalat ra Buda de insugi
soriman Mug.rin".,t. in 1541,
cea a cavalerilor apuseni (armurd
ungaria
greoaie)'
;;;;"
paqaldc,
Statele europene, atAt catoli
iar Transilvania, principat auce, c6.t qi orto_ ;;;_
-"-e"1""ir,
supus portii.
doxe' se ariazdin numele
apirdrii cregtinititii
qi a menlinerii statale gi
organizeu'd ample i.,.li.t."u "rra -l* putere cregtini a vremii,
campanii militare antiotomane'
zd in;;;;ri secorurui ar xw-rea
cunoscute periJadd de decrin
o
ai"
invaziilor tdtdregti.
"""ru
ffi. srruoTrA rNTERNAlroNar,a a TAnrlon
Rolr.q.,r-n iN spcor,olE
xrv_x\,7

.r;rfrTi;ilTlrffilrt*-

Obiectivele politicii externe

au variat de la o epo"i ia aita,

T;:'

!aT:

t",l"ff;:T iffTtffffi,tffi:;:iXXllJi:":1,ff:,:

;;*r;l'*

fu;i

e si
$;i" individualitdtii
##jfiT",*:l#"i::"n.
-l1:|;1 statelor
marea
romanegti, *;;"tele gi imperi'e
men{inerea sau
vecine au reprezenindependentei,
romeni o *r"u dilemi dipromaricr,
apirarea turito.irtllilucerirea
:?:j^""*"

'-ff4ll.":HJ;;",:1,,ii;J"',:h"1:T#"x,Jffi
capitulafii,
astfel incAt lirile
"o_arr" sd nu
u*p"*i""ii

De la primii domni,,,.ingu"i
stipanitori,,,
creeazS' o tradilie politicd'

I ts+
-T--

s,e

"u

servi

an exi

uni,

ili:H j*F'Tl,,l"'il?1x1.":T#l,i;:

"i"- solufia dipromatici. lirle

tr{:iffi:"1'r""fffiJl;:i:"

tu""

romane nu

se ;J"#:T:t :ru:m;ffi;.#l*x;
drept fie
"t;;r vorba de vecinii cregtini, fie de turcii

otomani. Dorinla 1or de a se pdstra independente a fost pusd in practicd. in primul

rAnd prin cS.utarea unor solulii dipiomatice
menite sd creeze cele mai bune condilii pentru ca raporturile cu alte state si se desfS.qoare

plurivasalitatea. In practici, vasalitatea dubl5

sau tripli echivala cu anularea vasalititii.
fiind un bun mijloc de a pune in contrazicere
interesele suzeranilor gi de a-qi asigura in felul

normal.

Deqi Ungaria gi Polonia au reprezentat

intotdeauna spatele indispensabil al fron-

Cu ajutorul diplomaliei, romAnii incercau

si mobiiizeze cdt mai multe state cre$tine care
sd ii sulini in lupta antiotomanS.
a) Contacte diplomatice: scrisori, trimiterea de soli citre puterile creqtine.
Domnitorii romAni erau conqtienli de faptul
cd o victorie nu inseamnb cAqtigarea rdzboiului.
De aceea, ei initiazd contacte diplomatice in
scopul de a obline sprijinul statelor cregtine
impotriva amenintdrii otomane. Asemenea
iniliative aveau loc, de obicei, dupd o mare victorie militard romAneascd qi demonstreaz1. calttatea de bun diplomat a domnilor qi capacitatea
de iniliativd a liriior romAne in diplomalia

lui $tefan cel

Mare cdtre principii Europei, 1475, sau trimiterea de soli citre Venelia, 7476). Semnificalia
unor asemenea acliuni nu este datd aLdL
de rezultatui oblinut, cAt de recunoaqterea
europeanS. (de exempiu, scrisoarea

internationald, pe care contactele diplomatice

o aduc tdrilor romAne.

b) Tratate cu caracter politico-militar

sau economic: tratate de alianld, acordarea
de privilegii comerciale.
Intelegerile politico-militare cu puterile
cregtine (tratatul de la Braqov, 1395) aveau
scopul de a oferi garanlii reciproce in cazul
unui conflict sau de a stabili detaiiile unor
actiuni comune anbiotomane. intelegerile cu
caracter economic ofereau acces liber negusto'rilor romAni in alte state qi, invers, prin acordarea de privilegii comerciale qi ajutau la dezvoltarea relagiilor economice.
c) Plurivasalitatea. Acceptarea suzeranitdlii altor state: Ungariei, Poloniei sau/ 9i
Imperiului otoman.
Raporturile de suzeranitate sunt o caracteristicd a Evului Mediu, ele transpunAndu-se
de la nivelul structurilor sociale la nivel statal,
cu obligaliile ce revin fiecdrei pirli. Jirile
romAne, state mici, preferS. recunoagterea
suzeranitdlii statelor cregtine europene in
locul ceiei otomane.

Un principiu important pe care s-a bazat diplomalia romAni medievalS, a fost

acesta independen{a.

tului antiotoman, romAnii erau congtienli

de

planurile anexioniste ale vecinitor cregtini. in

vremuri grele, romAnii au cerut intotdeauna
ajutor Budei qi Cracoviei, dar deseori cu teama

ci aliatul nu doreste in fond decAt si ia locul

turcului.

Prin tradilie, datoritd qi vecindtilii, Jara

RomAneasci se orienta in politica externd spre
acceptarea suzeranitSlii Ungariei, iar Moldova
spre acceptarea suzeranitdtii Poloniei.
in privinla turcilor otomani, iucrurile au fost
de la inceput clare pentru romAni. Amenintarea
de transformare in paqalAcuri a planat tot timpul asupra l5rilor romAne qi clasa politicS. era
congtientd de acest lucru. Sursele istorice arati
imaginea unui imperiu care nu qtie decAt sd
exploateze: ,,toat5. mintea gi in{elepciunea lor
iagte mAna cea intinsS" scria Neagoe Basarab
in inudld.turile lui Neagoe Basarab cd,tre fiuI
sd,u Teodosie.

Considerate intr-o categorie intermediari

intre Casa rdzboiului qt Casa pdcii, statele
romAneqti qi-au rdscumpdrat pacea prin plata
unui tribut; qi-au menlinut astfel independenla
fa!5. de Poart6, dar se obligau sd nu intreprindd
acliuni ostiie otomanilor. Regimul tributar a
avut un caracber provizoriu, el a decurs din
neputinta Portii de a cuceri qi din neputinla
l5rilor rom-Ane de a se menline pe deplin independente. In funclie de raportul real de forle,
regimul tributar a fost incdlcat fie de o parte,
fie de cealalti. De exemplu, frecventele intreruperi ale pldlii tributului, dar qi repetatele
incercdri ale turcilor de a inlocui regimul tributar cu cel de vasalitate, care insemna o mai
strAnsS. dependen!5 fa!6 de Poart6.
Pe perioada exercitdrii suzeranitS.lii otomane au fost momente in care Poarta gi-a
impus stdpAnire efectivd asupra unor teritorii romAneqti pentru a supraveghea acliunile
domnilor romAni qi a controla puncte strategice
qi econo mice importante. Turcii or gantzeaz\" in
spaliul romAnesc forme de control teritorial
in:

' Dobrogea - cuceritd de turci in 1417 qi au utiiizat tactica atacului

surprizd (Ata
inclusi in Imperiul otoman;
de noapte - TArgovigte). Aceste confrunt
' chilia qi cetatea Alba - cetili pierdute de reprezintd
,,conflicte asimetrice,, ca urmar(
$tefan cel Mare in 7484;
superioritSlii numerice 9i logistice a armate
'controlulasupraMdriiNegre,transformatd otomane fald
de armatele romaneqti. victori
intr-un
otoman";
domnitorilor
"lac
romani se explicd gi prin capa
' Turnu,
Giurgiu, Brdila - transformate in tatea de a impiedica
raiale (teritoriu ocupat gi administrat direct rifice superioritatea armata otomani si-qi va
in ef'ective militare gi
de autoritd{ile militare turcegti. Raiaua nu mament.
Aceasta se realizea zd. prinretrager
insemna numai cetatea propriu-zis5., ci gi un populalie
din calea armatelor otomane, pr
anumit numS'r de sate, cu !5rani cu tot, care distrugerea
resurselor (parjolirea pimAntul
apartineau raiaiei gi trebuiau s5-i asigure otrdviiea
fantanilor). fn Evul Mediu, o arma
acesteia cereale' carne' btdnz6', miere etc');
se hrinea pe seama teritoriului cucerit, punar
' Timiqoara qi oradea - cucerite gi trans- astfel pe adversar intr-o situalie
critici, in cer
formate in pagalAc in secolul

al X[I_lea

Solulia militari. Integritatea

gi interesele

ldrilor romAne au fost apdrate de cdtre domni_

tori gi prin recurgerea la solutia militard. pen_

tru diplomalia romAneasci,

insemnat implicarea in:

priveqte aprovizionarea.
Pentru spatiul romAnesc, bdtiliiie desfdgura
intre secolele XfV-XVI au adus, in funclie de r,
zwltat, fie pdstrarea independenlei, fie doz
ce

asigurarea

aceastd solutie a

unui statut de autonomie,

fi

schimbdri de domnie, fie reduceri de sume per

tru plata tributului. Ele nu au avut intotdeaun
efectul scontat, dar au contribuit Ia evitare
transformdrii tdrilor in paqaIAc, mentinAnd ast
fel statul qi identitatea politici romAneascd.

a),,Conflictul asimetric,'
Folosirea de citre statele romAneqti a
solu{iei militare, fie din proprie inifiativd, fie
for{ate de imprejurdri, demonstreazd forta gi b) Cruciade
creqtine
inteligenla militari a domnitorilor romAni,
Cruciadele - desfdqurate in afara terito
in conditiile,,conflictului asimetric',. Cawzele riului tdrii cu
scopul de a_i alunga pe turci dir

acestui

tip

de confruntdri, care se poartd pe

teritoriul [5.rii sunt determinate, in general,

de refuzul de a pliti tribut otomanilor (Batilia

Europa - aveau caracter ofensiv gi erau pur

tate in alianti cu alte state creqtine (Cruciadz
de la Nicopole).
Tirile romAne participau la cruciade anti.
otomane datoritd faptului cd se considerau
16rl
creqtine, europene, parte integranti a peisajului
politic din acea perioadd. in plus, otomanii erau.
pentru ei, o amenintare la fel de mare ca pen_
tru orice ait stat european, dacd nu chiar mai

de la Vaslui), de nesupunerea in probleme de

politici externS, competilia pentru controlul
drumurilor comerciale gi punctelor strateqice
(Bdtdlia de la Baia).
Bdt5liile purtate de domnii romAni pe in_
teriorui tirii au fost duse, de obicei, cu,,oastea
r eea mic5", circa 10000-12000
de ogteni, la care male.
se adaug6, din secolul al XV_iea, mercenarii;
Pe plan european, prin participarea la
cu,,oastea cea mare"; fiecare
romAneascd.
lard
acliuni conflictuale de tipul cruciadelor tAr_
putea arunca in iuptd pAnI la 40000 de ostagi.
zIi, statele romAneqti s-au constituit intr-o
Strategia militari era in principal defensivd adevdratd,,poartd
a creqtini{ii europene,,, fiind.
(de apirare) gi urmdrea sE impiedice poarta
un prim obstacol nord-dundrean. La marile

sd instaureze la nordul Dunirii regimul de

Toli voievozii romAni au c5utat si
evite confruntarea cu otomanii in cAmp des_
chis qi au aplicat o tactici militard proprie.
Prin aceastd tactici specificd s-au folosit de
avantajele terenului gi de elementele natu_
raie (Posada), au atras inamicul in locuri
mldgtinoase (Rovine), au ales ca moment
decisiv de atac zile cu ceati ffaslui) sau
pagalAc.

campanii militare iniliate de statele catolice

apusene, t5riie romAne gi_au adus contributia

militarS, inscriindu-se in contextul relatiiior

internalionale europene. participarea romA_
nilor la cruciadele t|xzrja oblinut recunoagterea
gi respectul cur-tilor cregtine din Europa gi
al
papalitd{ii: istoricul german Leunclavius
il
numegte pe Mircea Cel BItrAn
,,cel mai iteaz
qi mai ager dintre principii cregtirri',, pe
piatra

de mormAnt a lui fancu de Hunedoara este

' Iancu de Hunedoara, voievod aI Traninscriplionat ,,s-& stins lumina lumii", iar silvaniei eaal-L456);
$tefan cel Mare este numit, de Papa Sixtus aI
Vlad T"p"$, domn al Jirii RomA'estr
IV-lea, ,,Athleta Christi" (atletul iui Hristos). (I4b6-I 6l;
Principalele personalititi ale vremii:
$tefan cel Mare, domn al Moldovei
' Mircea cel BitrAn, domn al Tirii (1457-ISO4).

RomAneqti (1386- 1418);

C.

Aatr,rNr MrLrrARE. CoNFLrcrE iN sECoLELE xrv-xvl

. Bitilia de la Kosovopolje (1889)

in politica de expansiune teritoriald a Imperiului Otoman, sultanul Murad I a iniliat o
ampld expeditie militard la Kosovo, in sudul
Dundrii, teritoriu care avea o importanti
strategici mare, fiind una din cele mai importante intersectii de drumuri comerciale din
Balcani; de la Kosovo, Murad I putea ataca
posesiunile lui Lazir, cneazul sArbilor.
in acest context, a avut loc, in 1389, bitdtia
de la Kosovopolje (CAmpia Mierlei), intre o
coalilie de forfe creqtine din (sArbi, albanezi,
bosniaci, bulgari), in frunte cuLazdr, cneazul
sArbilor, qi otomani.
La bit5lie au participat gi ostaqi romAni, Mircea cel BdtrAn, domnitor al larii RomAnegti,
sustinAnd oastea cregtind. Participarea rornAnilor Ia aceastd campanie va fi una dintre
cauzele care i-au determinat pe noul sultan,
Baiazid I, sd atace Jara RomAneasci.
La inceput, victoria pdrea a fi de partea
sArbilor, mai ales cI sultanu] Murad I fost
ucis in cursul luptei. Fiul sultanului, Baiaztd
(supra-numit,,Fulgerul"), va intoarce cursul
bdtdliei, victoria fiind in cele din urmd de
partea otomanilor.
Degi otomanii au reuqit sd invingi fortele
sArbeqti, nu au avansat imediat dupi bdtdlie
in Balcani pentru a cuceri Kosovo, ci s-au retras ca urmare a mortii sultanului Murad. Victoria sau infrAngerea turcilor nu este clard.
Pe de altd parte, din cauza presiunii exercitate de otomani, popoarele din sudui Dundrii
au inceput sd pl5teascd tribut gi sd furnizeze,
dupi bitilie, soldali turcilor, otomanii avAnd,
ulterior, iniliativa in regiune.
Bitilia de la Kosovo este privitd pdn6. azi
ca un moment de referintd pentru identitatea
nalionald a sArbilor. in jurul ei s-a construit un
mit care prezintS. moartea lui Lazdr ca o victot'ie morald, ca un act de martirie lntru credinti
,.i un izvor de inspiratie pentru viitor.

. Bitilia

de la Rovine (f 394?)
{Jrmare a politicii externe active a lui Mircea
cel BdtrAn, caracterizatd prin actiuni diplomatice, cAt qi prin acliuni conflictuale, Imperiul
Otoman organrzeazi o campanie militari de
pedepsire la nordul Dundrii.
Bitilia principali s-a dat la Rovine. Nu se
cunoaqte data exactd a bdt51iei, sursele istorice
menlionAnd atAt 10 octombrie 1394, cAt qi t7
mai 1395. Nici locul nu este cunoscut, izvoarele
vorbind despre o rovind (un loc ml5gtinos), toponim nelocalizat (probabil rAul Argeg sau rAui
Jiu). Istoricii considerd ci au existat de fapt doui
betahi. Prima bet5lie a fost cAgtigatS la Rovine, la
10 octombrie 1394, de cdtre oastea romAneascS. O
a doua bdtdlie, in mai 1395, va aduce infrAngerea
oqtilor aliate romAne qi maghiare de citre suitanul Baiazid, in ciuda aiiantei incheiate de Mircea cel BatrAn cu regele maghiar Sigismund de
Luxemburg, la Bragov, in martie13g5. Victoria
a fost cAqtigatd cu grele pierderi pentru turci.
Dupd bdtdlia de la Rovine, sultanul Baiazid
inaugureazi politica de atragere a Tdrii RomAnegti

in orbita Imperiului Otoman prin sprijinirea

unui pretendent la tronul Jirii RomAnegti,

Vlad, care acceptase sd pl5teasci tribut Portii

Otomane.

. Cruciada

de la Nicopole (1396)
Dupd bdtdlia de la CAmpia Mierlei, din
1389, otomanii au cucerit cea mai mare parte

a Balcanilor, amenintAnd prin politica 1or

expansionistd statele europene. in acest context, in 1394, Papa Bonifaciu al IX-lea a proclamat organrzarea unor noi cruciade lmpotriva turcilor. La apelul Papei au rS.spuns atAt
state catolice, cAt gi ortodoxe.
Se formeaz\ o altantd ce cuprindea cavaleri
burgunzi (ftancezi), englezi, germani, precum gi
oastea regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg. La cruciadS. a participat qi domnul Jdrii
RomAnegti, Mircea cel BStrAn. Principala
:

b5t51ie

a fost asediul cet5tii Nicopole

in 1396.
sursele istorice menlioneazd neintelegerile era formatd din trupe transilvanene, bosniace,
croate 9i maghiare. principara
apdrute intre conducitorii cruciatilor
p."iuna ij vurrru, in-r444-. pr:in tacticibdtdlie s-a dat
tactica de luptd cea mai potriviti.
superioard de
Mircea cel irpta, Iancu de Hunedoara
Bdtran a cerut regelui sigismund
a reugit sd caqtige
sd conducd .ir"rru pozitii strategice,
dar, in toiul ruptei,
atacul de deschidere a bitdliei, cu
cavaleria regeie maghiar rnuai.r.r,
Jagieilo va fi ucis, iar
ugoari., fapt ce a starnit protestere
.r";brii;;
ui,-,.uru cregtini infrantd.
occidentali. Astfel primul atac
a fost efectuat infrAnger""
d; ; Varna a avut ca rezulsi en' tat reanrmarea p,,terii otomane in
Barcani si
jor din cauza rortincalil",
mlitare otomane

ffi:*Jti,1T;J;:T':,*'j:u,l::j
";";:;i?ffit"$.
Din cauza acestui fapt, victoria
va fi in cele din

$:3::ffiffiXffiicxpedilii

urml

de partea otomanilor.
't#::Xtj;,tirTt*J;u.,"t"nurul"rinoporului
Participarea la *uciada de ra
Nicopore
domnului Tdrii Romnegti, Mircea
cel Bdtran, de citre otomani,
in 1458,
este o dovadd a politicii antiotomane
promo- ar ll-rea au.iurrq;ur? o .ro,resujtanur Mehmed
vate de acesta' in conditiile apartenenlei
asupra
la Europei centrale, cu un prim ofensivd
creqtinismul ortodox 9i a participirii
obiectiv: cucerialdturi rea Belgradurui, .r.,u airrrr^" cele
de state cregtin catolice'
mai bine fortificate cetdti din Barcani, consider

. campania

cea Lung6 (7443_7444)

Formarea unei coali{ii cregtine
europene in

atd. ,,cheia

o";;:K?"i::::;u
7456,

to,, declansats in anul

iar Iancu de Hunedoara

spiritulcructadeitdtziipSreasdasigureconditii
orga nizeaza
apSrarea
cetStii
Belgrad.
favorabile unei noi acliuni europene
Armata
comune inferioard numeric ."rui otomane, creqtind,
pentru alungarea turcilor din
era fdrd
Europa. i"-"*t
ex-p"erien6r 9i mai .lur e"nipatd.
context' Iancu de Hunedoara' voievod
cu
toate acesal rran- t"u, ptintr-un atac surprizi,
Iancu de Hunedosiivaniei gi guvernator al Regatului
Maghiar, uru'."rru.ute sd ii alunge pe otomani.
adopti o politicd ofensivd decianqand,
insuqi suiin iou-- tanul a fost rdnit de o
s-ageati. Dupd bdtalie, in
na anului 7443' o ampid operaliune
militard
interiorul Peninsuiei Balcanice, cunoscutd in cetate_a izbucnit o epidemie de ciumd, Iancu de
sub Hunedoara numdrandu-se printre victimere
numele de
ei.
"campania cea LungS'" va reugi sd
i.'
s-a considerat cd bdtilia a decis
elibereze Niq 9i sofia' in acest
coltext, popoarele soarta"po"i,
creqtindtd{ii europene, oprind inaintadin Balcani incep sS lupte de partea
iui Iancu de rea otomand, cu atat
mai murt cu cat, in urma
Hunedoara' Reugegte sd ameninte
chiar centi:ul .., dou, trei ani,
constantinopoiul a fost cucerit,
Imperiului otoman' insd venirea iernii
ii opregte a"u"nir.a capitala Imperiului
inaintarea spre Adrianopol qi Constantinopoi.
otoman.

f1;iXijl*i"T;""t

1444 reuqeste sd ob1in5

. Atacul de noapte de la
rargovist e (1462)

{rrmarea acestei campanii va n incheierea

u".l'l"il;tr:::3Jli:Tll,#ifi:*l"t,r,;
unei pici semnati de regele ungariei.
la
Romanegti ca reaclie la o acliune
seghedin' cu Imperiul otoman pe o perioadd
anterioara a
domnitorurui

vrad repe$, prin care acesta atapentru 10 ani.

case cetdlile otomane de la sud
de DunSre.
Fragilitatea aparentd a puterii otomane
Pentruaface faldinvazieiarmateiotomane
in Peninsula Balcanicd dupa campania
cea extrem de numerorre, Jo,o.rul roman
Lungd a incurajat, in ciuda pdcii ae
adoptd
h seghe- o straiegie militard defensivd,
prin
folosirea
unei noi ofensive antito ;";;i;;pdmanturui
parjoiit si otrdvirea fanta*l;"t"ji%area
rancu de Hunedoara nu a fost
cu ruperea pdcii, dar a participat ,u:
ardturi de uab, vtaa
repeg, pri.rtr_r'-, atac de noapre,
regele maghiar vladisiav Jagielio
(care era gi va reugi
p"orror."
o -uru confuzie in tabira
rege al Poloniei) la cruciadd'
Armata cruciatd otomand."asursele istorice
menlionea zE, faptur
de pace

,:"lu ilfir"'l,"":;.Htilx,#: ::^:;;rr;rrffi

_d

domnitorul cu un grup restrAns, imbrS.cati

in haine turceqti au pS.truns in tabira otomani,
incercAnd si atace cortul sultanului. In ciuda
acestui atac, Mehmed al II-lea iqi contind avansul spre TArgovigte, pe care a gdsit-o pustie.
Campania otomani s-a soldat cu un eqec,
sultanul nu gi-a atins scopul: prinderea lui
VIad Jepeg qi transformarea Tdrii RomAnegti
in paqalAc.
c5.

. Bitilia de la Baia (1467)

in

secolul al XV-lea, cetatea Chilia era un

important centru economic Ai strategic al vremii qi obiect de disputd intre statele din zonl..
Chilia era ocupatd de citre Regatul Maghiar
(dupi ce fusese parte componentS. a Munteniei gi, ulterior, a Moldovei), iar, ln 1465, domnul Moldovei, $tefan. cel Mare, reuqegte sd o
alipeascl Moldovei. In consecintd, interesele
comerciale ale Ungariei qi Jdrii RomAnegti
sunt grav afectate.
Acest fapt a condus Ia declanqarea campaniei regelui Ungariei, Matia Corvin, din
anul 7467, impotriva Moldovei. inainte de a
ajunge la cetatea Suceava, armata lui Matia
Corvin a fost atacati de oastea romAnd la Baia,
unde regele se oprise pentru pregitirea atacului final. Trddat de unul dintre boieri, atacul
lui $tefan cel Mare nu a reuqit sd nimiceascd
oastea maghiard. Lupta a r5.mas nedecisd, iar
Matia Corvin a pdrdsit teritoriul Moldovei f5.ri
a-qi fi reahzat obiectivul.
Bdtilia de la Baia a reprezentat ultima
incercare a Ungariei de a-qi impune, prin forld,
dominatia asupra Mo1dovei.

. Bitdlia de la Vaslui (1475\

Pentru a scoate din lupti Moldova, in

con-

textul credrii unui front antiotoman la Dun5.re,

sultanul Mehmet al Il-lea aorganrzat,inI475,
o expeditie militari condusd de beglerbegul
Rumeliei, Soliman.
Fiind intr-o mare inferioritate numeric[,
$tefan cel Mare a adoptat o tacticS. militard
defensivi, prin pustiirea pS.mAntului, otrdvirea fAntAnilor qi atacuri de hirluire. Bitdlia
principal5 a avut loc lAngd Vaslui, la 10 ianuarie 7475. Cunoscuti gi sub denumirea
de Bdt5lia de la Podul lnalt, a reprezentat o
importantS. victorie a romAnilor impotriva
Imperiului Otoman. in ziua bdtdliei, $tefan

a atras oastea otomand pe Valea BArladu1ui,

intr-o zond ml5"gtinoasd, unde aceasta nu

se

putea desfiqura, superioritatea nurnericd nemaiconstituind un avantaj. Domnul romAn s-a

folosit de ceala dens5" din ziua respectivd pentru a ascunde numdrul real al oqtirii sale. Otomanii au fost lnfrAnli, suferind pierderi grele.
Lupta de la Vaslui, Podul Inalt, a fost o
victorie strS.iucitd, care a dus faima domnului in Europa gi a integrat Moldova in relalii
interna$ionale diplomatice de mare amploare.

. BS.tilia

de la Rizboieni (I476)
In iunie 1,476, insuqi sultanul Mehmet al

II-iea, cuceritorul Constantinopolului, a condus o campanie militari impotriva Moldovei,

pentru spilarea umilintei indurate de otomani
la Vaslui, in 1475.
Pentru a-gi asigura victoria, sultanul a ordonat qi un atac al titarilor din Crimeea asupra

fi respins de romAni. Armata

otoman5, imensd pentru acea vreme (peste
Moldovei, care va

100.000), a inaintat pe valea Siretului, spre Suceava. Bdtdlia decisivd dintre oastea otomand
qi cea a Moldovei a avut loc lAngi Rdzboieni
(Valea Aibe), in 7476. Domnitorul $tefan cel

Nfare qi-a stabilit tabdra pe un platou inalt,

fortificat cu qanturi gi palisade. Soarta bitdliei
este decisd de atacul ienicerilor, elita armatei
otomane, condus chiar de cdtre sultan. $tefan
este nevoit si abandoneze tabdra improvizati
qi sd se refugieze. Armata otomand va pdrS,si
Moldova abia in luna august fdri a reugi ins5,
s5.

cucereascd vreo cetate.

Campania otomand din I476 s-a incheiat cu egec pentru sultan, $tefan cei Mare
rS.mAnAnd domn, iar Moldova nepierzAnd
niciun teritoriu.

. Bltilia de la Codrii Cosrninului (1497)

ln aceastd bitalie s-au confruntat armata
Moldovei, condusi de $tefan cel Mare qi cea a
Poloniei, in fruntea cS.reia se afla regele Ioan
Albert. Acesta din urm5, in 7497, orgamzeazd
o expedilie militard, a cdrui scop oficial era recuperarea Chitiei 9i Cetdlii Albe.
Ajunse insi pe teritoriul Moldovei, trupele
poloneze s-au indreptat spre Suceava, scaunul
de domnie al Moldovei. intrucAt asediul cetilii
dura prea mult qi exista riscul unei intervenlii
a Ungariei, Ion Albert decide sd se retragS'' La

intoarcere este
Mare la Codrul
matei poloneze
tatea terenului

atacat de oastea lui $tefan cel

Cosminului. Superioritatea ar_
a fost contracarati de dificul_
deluros 9i impddurit.

Dupd acest conflict, rela{iiie dintre

Mc
dova gi Regatul poloniei ." i-Ur.rdtdtes
dovadd fiind incheirea unui tratar,
;;';,

mai tArziu.

I), A.1r.r*r DrpLoMATrcE iN sEcoLELE xrv_x\,7

' Tratatul cu Polonia, semnat de Mircea Domnul Moldovei,

confbrm relaliilor sr
cel Bdtran (1390)
zera.no-vasalice specifice Evului
congtient de puterea crescand5 a turcilo*o"l:ne
Mediu, j
militar
ouTiuai.rav Jagiello i*potrl
gi urmdrind si inldture influenta poiiticd
a
va teutonilor la Marienburg (1a10)
ungariei asupra !5rii Romanegti, domnitoru
9i Grunwalr
I (1422), in polonia. p."rr"aurit" Tratatului
Mircea cel Bdtran incheie, in ianuarie
nu ar
1890, un fost puse in practicd.
tratat de alianld cu regele poloniei,
Viadislav
Jagiello (tatdl regelui ucis la varna).
Tratatul dintre regele polon qi domnitorul' Tratatul de Ia overchelnufi (1a5g)
La inceputul domniei lui
roman era incheiat de pe pozifii
egale, ca in- relatia cu Regatui poiorriui $tefan cel Mare.
era incordatd din
tre doi suverani' Principala prevedere
consta in sprijin reciproc obligatoriu impotriva cau.za unor conflicte dintre $tefan cel Mare gr
cazimir al lV-lea, regele poloniei. Acestea
spri- Ia bazE, prezen{a in ioronia a rui Aron au
ii
vodd
#ilT#,1;:1ii:;;"fi1".,-t"tariei
Mircea cel Bdtran va renunla ra acest
tratat, ffi:r"ff:iJiir:Tiiy$3r"""r"i,::ii:;ffi*
cAtiva ani mai tdrziu' prevederiie
lui
nefiind
comerciale, p"i., Moldova, cu cetdfile-porturi
puse in practicd'
de
la Gurile Dundrii rCiril, qi cetatea
Arbd).
. rratatur de ra Brasov
rn contextul pericolului otoman iminent, $,";"T::;
cazimir ai &?H1"tix:T:11'
IV-rea incepe tratativere de rep.reurmare a victoriei lur Mircea cel
Bdtran ia mentare a reratiilor cu Moldova.
in primd;*r';
Rovine' domnitorul rarii Romaneqti
se apropie anului 145g, in urma
negocierilor, se incheie
de Regatul Maghiar' condus de
sigismund de tratatuldelaovercrretauli(peNistru),princare
Luxemburg'
regele,polon recunoagte domnia
lui $tefan cel
pmnqrin*-o^^j
Tratatul este semnat
r^j la 7 martie MIre in Moldova.
intre cei doi,
Tratatul
inscria
gi obligatia
1395' la Bragov qi prevede ajutor
reciproc anti- celor doud parti de
a se sprijini militar in caz de
otoman; este primul tratat din sud-estul
Euro- nevoie. pentru a da mai
pei lndreptat impotriva Imperiului
autoritate actuotoman. lui, $tefan recunoaqte, multd
formar, suzeranitatea
In virtutea acestui ttatat de aiian{d,
Mircea ."guli. Era o mrsurd preventivd, avand
in vercel Bitran va sus{ine cruciada de la Nicopole,
deie faptur ci nu-gi ionsolidase
tsohdase incd pozl,
desfiquratd in 18g6.
pozitia
intern[ fa{d de boieri.
Acest tratat marcheazd orientarea politicii
. Tratatul de Ia Lublau (1412)
externe a Moldovei qi in timpul
lui $tefan cel
In 1410, regele Ungariei, Sigismund de Mare, mai
_
ales
poloniei.
cdtre
Regatul
Luxemburg, devine gi impdrat al"Germaniei,
astfel ci puterea acestuia cregte, devenind
. Scrisoarea adresati de
o
ameninlare pentru polonia.
$tefan cel Mare
principilor europeni (2b ianu
afie ir47E)
In aceste condifii, regele poloniei incheie
Vestea victoriei lui $tefan cel Mare
cu Sigismund de Luxemburg Tratatui
ia Vaslui
de la
Lublau, din 1412, care conlinea qi prevederi s-a rdspAndit cu repeziciune in Europa. papa
gi monarhii vremii s-au intrecut
in laude ia
referitoare la impdrtirea Moldovei
ut.,.rgr"uu
9i
adresa domnitorului Moldovei.
in acest context,
lui Alexandru cel Bun, dacd acesta nu
ar fi par_ congtient de posibiiitatea
unui nou atac ototicipat ia lupta impotriva otomanilor.
man, $tefan cel Mare trimite curlilor
europene

(13e5)

I reo

T_

#i:'jil:,:_iil

o scrisoare prin care arate cAt de importanti

era apErarea Moldovei, solicitAnd sprijin.
Scrisoarea ilustreazd calitatea de diplomat a
lui $tefan, care este conqtient de importanla
Moldovei, ,,aceastd poartd a creqtinS.tifii" in
oprirea inaintd.rii otomanilor spre Europa. Ajutorul cerut de $tefan se dovedea cu atAt mai
necesar, cu cAt otomanii ocup5 nordul Mirii
Negre pAni la Nistru.
insd apelul voievodului Moldovei a rlmas
firi rispuns din partea principilor Europei,
singurul care reac{ioneaz6. fi.ind Matia Corvin,
cu care $tefan incheie o alian![ in 1475.

. Tratatul dintre $tefan cel Mare gi Matia

Corvin (L475)
in imprejuririle grele ale anului 7475,
odatd cu victoria de la Vaslui a lui $tefan
ce1 Mare, acesta incepe negocierile pentru
incheierea unui tratat de alian![ cu regele

primejdie pentru sistemul defensiv aI Moidovei.

Domnitorul $tefan cel Mare nu putea aqtepta
ajutor de la regele Ungariei, acesta semnAnd,
in 1483, pace cu turcii, iar regele Poloniei
conditionase sprijinul impotriva turcilor de
prestarea jurS.mAntuiui de vasalitate.
in aceste condilii, $tefan cel Mare, in 1485,
la Colomeea, in prezenla nobilimii polone qi a
boierilor sii, a depus jurS"mAnt de vasalitate
regelui polon, Cazimtr aI fV-lea.
Tratatul nu s-a dovedit prea foiositor, domnitorul Moldovei respingAndu-i pe turci in
continuare cu forle proprii. in aceste condigii,
iqi reorienteazi politica externS, incepAnd
tratative cu sultanul Baiazid al Il-lea pentru
incheierea picii. Acesta are loc in 1489, iar
prin tratatul semnat, $tefan cel Mare se obligd
sd pl[teascl tribut ln schimbul recunoagterii
suzeranitilii otomane.

. Tratatul

IJngariei, Matia Corvin.

Tratatul a fost semnat in vara anului 1475
gi prevede sprijin militar reciproc antiotoman,
indepdrtarea oricirui pretendent de la tronul
Moldovei sau Regatului Maghiar, iar orice
neintelegere urma si fie rezolvatb. prin tratative, pe cale pagnicd.
incheierea acestui tratat pune capdt unei
st5.ri tensionate dintre cei doi conducdtori,
generatd de bitS.lia de la Baia, dtn 1467 .

de la H6,rl5.u (1499)
in 1497, polonezii se retrag din Moldova
dup5. infrAngerea iui loan Albert, regele Poloniei, la Codrii Cosminului.
in 1499 se incheie intre $tefan cel N{are gi
Ioan Albert, Tratatul de la HArliu, prin care cei
doi iqi fdgdduiau ajutor reciproc incaz de r5.zboi,
,,liniqte qi pace veqnic6" intre cele doua {[ri.
Problema Poculiei (parte a Moldovei controlatd
de Polonia) insi nu a fost rezolvatl. din cauza
refuzului regelui polon de a recunoaqte drep-

. Tratatul de la Colorneea

turile Moldovei asupra ei. Aqadar, relatiile

(1485)
Pierderea Chiliei qi Cetdlii Albe, in 1484, in
favoarea Imperiului Otoman insemna o mare

dintre cei doi nu s-au imbun5.t5lit in urm5-torii

ani.

Be-;.TrrlE /NTERNA T.,NALE it t srcoLELE xvt-xvrr

care sunt relaliite
{{

dintre statele

A.

"riropnr"

gi curn aclioneazd statele romd,negti?

co*rExr EUR'.EAN

Pentru perioada secolelor xvI-xvII, in

riul,iarsolimanMagnificul,unuldintremar
relatiile internafionale, acliuniie diplomatice
sultani otomani, cuceregte, in 7827,
,,poart)
sunt preferate de monarhii europeni in fala
de intrare in Europa,, _ cetateaputernici
celor deschise' conflictuale' Dacd pentru periBelgradului, iar in 1529 intreprinde primu
oada anterioar5,

cea a secolelor XfV-XV, sunt

promovate marile conflicte antiotomane
sub
forma,,cruciadelor tdrzil,,, cu scopul aiungdrii
turcilor otomani din Europa, in secolete >rvtXVII, atitudinea fald de Imperiul Otoman se
schimb5, politica de cruciadd este abandonatd,
mariie state acceptS situalia prezentei in Europa a otomanilor qi aleg solutia acfiuniior
de
naturd diplomaticd. La aceastd situatie s-a
ajuns ca urmare a unor fapte istorice petrecute

asediu, nereuqit, asupra Vienei;

_ Imperiul Habsburgic, singura
gi ultimz
mare putere a Europei centraie se menlinr
| i.r.urr.d sr se opund prin forti Imperiulu
Oro*u.r,
_- poto.riu
a urmat, in tot cursul veacului al
XVI-lea o politicd turcofild, mergand parra rl
a refuza omagiul (vasalitatea) unor domnitori romAni pentru a nu supdra poarta.
in a doua jumState a secolului al xvll-lea.
pe scena internalionali:
puterea Imperiului otoman scade ca urmare
-RegatulFranleiincheie' inl529,untratat
incercdrilor numeroase gi nereugite are otode aliantd cu Imperiul otoman;
manilor d.e a cuceri viena gi pe fondul intern
- Regatul ungariei (urmare a dezastrului
al crizei autoritetii centrale. in acest context.
de la Mohdcs' din 1526) se prdbugegte qi
statele europene'adopta o noud strategie, cea
devine' din 1541' Pagaldcul d'e Ia BucJai
a incercdrii de a resfange teritoriile Imperiu- Regatul Poloniei, pe fondul probiemelor
in- iui otoman din Europa. Aceastd realitate
este
terne' chiar dacd a fost un stindard antiotospeculatr in favoarea lor cie Imperiul Habsburman' preferd solutia diplomaticd in relalia gic (centrul
Europei) 9i Imperiul Rus (in plind
cu Imperiul otoman; in 1533 incheie aqa- Ifir-ur",
cu o politici de mare putere) din estul
numita Dpace perpetud" cu turcii otomani;
Europei. Cele doui puteri incep sd aclioneze
ca
- Imperiul otoman pdqegete in ,,secolul d'e
un tdvdlug asupra Imperiuiui otoman pentru
aLLr" - secolul ai XVI_lea, igi extinde terito_
a_l impinge cAt mai mult Ia sudul Dun5rii.

&.

S,r,roTIA INrERNApoNara a TAnrr,on RouAto

iN sncor,nlE xyr-x\4r
$i in secolele xvI-xvII, in rela{iile inter- tate este mai intai
limitat, apoi anurat, armata
nationale' poiitica externd a statelor romanegti
este obligatd sd insoleascd trupele otomane
in
urmeazdtiparulsecoleloranterioare'alternand
campaniile acestora. Domnii sunt inci alegi
solulia militar[ gi diplomaticS, accentul fiind
de lard o vreme, dar trebuie confirmati
de su]pus pe solulia diplomatici.

l#lT,iii; iiililllil

secorul ar XVi_rea, in a doua iui,_i*,rur,",

aduce pentru tdrile romanegti regimul de ll?JilTl';.itluii
durata domniilor se scurteazi, domnii filoturci
vasalitate in raport cu Imperiul otoman'
se inconjoarr de gdrzi otomane, cetdlile sunt
Regimul de vasalitate se deosebea de d"-olut",
capitalele sunt mutate de la suceava
cel tributar prin ingustarea substanlial5 a
r"ruii qi de la TArgovigte la Bucuregti, in zone de
functiiior statului, prin dublarea dominatiei
.a_piu, deschise, mui uproupu de Imperiu, pn_
politice cu cea economic5' Autonomia internd
troif.rtuu
fi ugor controlate. cu toate acestea.
este respectatl, dar politica externd devine
dominagiapoliticdotomandamenlinutvechile
subordonati Portii, dreptul de a incheia tra_
structuri de stat romAnegti, multumindu_se cu

o dominare indirectd, aduc5toare de avantaje

politice gi economice. Dominatja otomand nu
s-a mdrginit doar la aspectul pohtic, ci a fost
dublatd gi de o dominalie economic5.. Sunt introduse gi o serie de obligatii economi ce: haraciul - sumd de bani, pegchegurile - daruri
oficiale pentru sultan qi marii dregdtori, mucarerul - sumi de bani pentru confirmarea
domniei, obligatii de aprovizionare
- vdnzdri
la preluri preferenlia1e cdtre poarti, obligalii
in muncd gi de transport.
Dupd introducerea regimului de vasalitate,
opozilia miiitard fald de Poartd qi incercdrile de
nodificare a regimului dominaliei otomane igi
pierd din intensitate, tirile romAne avAnd din

internalional al statelor romAnegti nu mai putea fi

modificat dec6t in imprejuriri erberne prielnice gi
numai cu ajutor miljtar european. De aici, intere_
su-l cu care clasa politicd romAneascd (boierimea)
urmdregte evolulia rela{iilor creqtino-musu_1mane,
folosind orice prilej pentru a-qi atinge obiec_
tivele. Un astfel de priiej se ivegte la sfArqitul
secolului al X\{-lea, cAnd,,Liga SfAnti.,', grupAnd
pe habsburgi, Papalitate, Spania, unele princi_
pate germane gi itaiiene, gi-a propus alungarea
otomanilor din Europa.
Teama de vecinii cregtini se accentu eaz|,
in secolul al XVII-lea, din cauza politicii vddit
expansioniste a Austriei 9i Poloniei.

in ce mai slabe mijloace de proprie rezistenfd.

Principalele personaliti{i ale vrernii:

ce

\ceastd realitate conduce spre o noud. convingere in diploma{ia romAneasc5: statutul

{J. A"1r,rNr

. Mihai Viteazul, domn al larii RomAnesti

(1593- 1601)

DrpLoMATrcE iN sEcoLELE

. Aderarea
lirii Rom6negti la Liga
SfAnti
in 1594, izbucneqte ]a Bucureqti rdscoala
antiotomand, ini{iatd de Mihai Viteazul prin:
iciderea creditorilor levantini; atacarea garrizoanei otomane. Acliunea face parte din po.rtica de cruciadi tdrzie, dusd de Liga SfAnta
aliantd antiotomand constituiti la initiativa
Papei Clement al VIII-lea, din care initial
-aceau parte Statul Papal, Spania, Austria,
ierrara, Mantua gi Toscana). Ulterior aderd
.i Transilvania, considerati factor decisiv in
r.tragerea in alianta a celorlalte doui state
-'rmAneqti, Moldova 9i Tara RomAneascd.
:,ron Vod5, domnul Moidovei aderd la Ligi,
l'erind astfel un motiv in plus domnului fdrii
?.omAnegti, Mihai Viteazul sE decidd, cu acor:ul boierilor, intrarea in alianta antiotoman5.
La 20 mai 1595, o delegatie de 12 boieri din
lara RomAneasci incheie la Alba lulia, in nu-:ele lui Mihai, un tratat cu Sigismund Bathory,
- r'incipele Transilvaniei. Boierii au acceptat
: Sigismund Bathory s5. fie suzeranul Tdrii
..,rmAnegti ln schimbul ajutorului antiotoman qi
,- subordondrii Bisericii Ortodoxe din Transil.nia fati de Mitropotia fdrii RomAnegti.
Deqi deveneavasal allui Sigismund Bathory,
Iihai Viteazul a acceptat acest tratat, deoarece
'.-ea nevoie
de ajutor in lupta antiotomani,

xlT-x\nl

in conditiile in care otomanii se pregiteau sd

intervind armat in lara RomAneascd. in fapt,
vasalitatea fdrii RomAnegti in raport cu Si-

gismund Bathory trebuie inleteasd ca o acliune

de subordonare militard in scopul unei actitini
antiotomane comune.

. Tratatul de la TArgoviqte

(1b9S)

Intervenlia polonilor in Moldova, impunerea

unui domn favorabil politicii otomane qi ostilitatea principelui transilvdnean Andrei Bathory
iI determinS pe Mihai Viteazul s[ intre in contact direct cu impdratul habsburgic" Rudolf ai
II-1ea.

in 1598, la TArgoviqte. se incheie tratatul de

alianld dintre Imperiul Habsburgic gi domnul
Tdrii RomAnegti, prin care impdratul Rudolf al
Il-lea ii recunogtea lui Mihai Viteazul domnia
ereditari qi ii promitea un ajutor financiar pentru lntrelinerea a 5000 de lefegii (mercenari).
In schimb, impdratul devenea suzeranul firii
RomAneqti, iar Mihai trebuia sd-i opreascd pe
otomani la Dundre qi si ii ajute pe ardeleni
impotriva acestora.
Prin incheierea acestui tratat se anuleazd
relalia de vasaliatate impusd lui Mihai
Viteazul de principele de atunci ai Transilvaniei, Sigismund Bathory, prin tratatul din
1595.

D. A.1r,r* coNFLrcruALn iw sncor,nm XVI-XVII

. Bitilia de la Cdlugireni (1595)
in contextul adoptlrii potiticii antiotomane, prin uciderea creditorilor levantini,
atacarea garnizoanei otomane gi aderarea la
Liga SfdntS, Imperiul Otoman organizeaz1 o
campanie de pedepsire a T5rii RomAneqti.
In august 1595, o oaste otomand condusd.
de Sinan-paSa a trecut Dundrea qi a inaintat
spre Bucuregti. La Cilugdreni, Mihai Viteazui
a reuqit si obtind o victorie importantd asupra oqtirii otomane, apiicAnd tactica de luptd
a atragerii inamicului in locuri neprielnice
desf5gurlrii luptei, in condiliile unei disproportii
militare. Astfel se explicd alegerea ficutd de
voievod pentru terenul de la sud de Cdlugdreni,
care era impddurit, ml5qtinos, strdbltut de rAul
Neajlov, in care deplasarea atacatorijor se putea
face numai pe un singur drum, cu un punct obligatoriu de trecere peste podul ingust de peste
rAu. In acest spaliu, superioritatea numerici a
turci-lor nu a putut fi valorificat5.

Prin victoria oblinutd la Cdlugireni, Mihai Viteazul a reuqit si atingd principalele

obiective: a provocat pierderi importante
duqmanului, I - a demo r altzat, a intdr ziat avansarea turcilor 9i a cAgtigat timpul necesar pentru concentrarea forteior antiotomane.

AvAnd nevoie de intdriri, Mihai Viteazul

. Bitilia de la gelirnbir (1b99)

in contexbul ieqirdi Tlansilvaniei qi Moldovei
din Liga Sfan6, prin venirea principelui Andrei
Bathory, cu o politicd favorabilS otomanilor, respectiv prin impunerea la tron a lui Ieremia Movild,

Mihai Viteazul organrzeazd acliuni de forti

pentru a readuce cele doud state romAnegti in

frontul antiotoman.
ln octombrie 1599 se desfdgoard lupta de
la $elimbdr, intre oastea Jdrii RomAneqti
condusd de Mihai Viteazul gi oastea Transilvaniei condusl de Andrei Bathory. Bdtdlia a fost
cAqtigatd de Mihai Viteazul. Principele Bathory
a incercat s5 se refugieze in Moldova, dar a fost
prins gi ucis de secui.
Ca urmare a acestei victorii, Mihai Viteazu1 intrd in cetatea Alba-Iulia, de unde ii este
recunoscutd autoritatea asupra Transivaniei.
Ulterior, in 1600, qi Moldova se aldturd frontului antiotoman.

. Bitilia de la Mirlsliu (sepembrie

1600)

in contextui ostilitdtii nobilimii din Transilvania fa!5 de politica lui Mihai Ytteazul, acesta

infrint

la Mirisliu de nobiiimea din Transilvania, care s-a aldturat generalului imperial

Gheorghe Basta. Ca urmare a acestei bdtdlii,
Mihai pierde Transiivania.
este

s-a retras spre munli, aqteptAnd ajutor de la

Sigismund Bathory. in acest timp, oastea lui . Bitilia de la Gurusliu (august 1601)
Sinan-paga a intrat in Bucureqti qi TArgoviqte
Obiectivul luptei de Ia Gurusldu a fost inldgi a inceput organizarea J5rii RomAnegti in turarea lui Sigismund Bathory de la condupagalAc. Situatia se complicase qi in Moldova, cerea Transilvaniei gi reintegrarea principatuunde polonii l-au inldturat de pe tron pe $tefan lui in frontul antiotoman initiat de impdratul
Rdzvan qi l-au inlocuit cu Ieremia Movili. Dar, Rudolf al ll-lea.
in octombrie 1595, soseau ajutorul miiitar al
BdtSlia a ar,'ut loc la 3 august 1601, cAnd
lui Sigismund Bathory, de aproximativ 23000 oastea lui Mihai Viteazul 9i a generalului Giorgio
de ostaqi, qi o mici oaste comandati de fostul Basta s-a con-fountat cu cea condusd de Sigismund
domnitor al Moldovei, $tefan Rdzvan. Aceste Bathory. Sigismund B6thory este infrAnt.
forle reunite aveau sE inceapS. margul impotriIn ciuda colaboririi cu Giorgio Basta, la
va otomaniJ.or, care au fost infrAnti la Giurgiu scurt timp dupi bdtdlie Mihai Viteazul a fost
(octombrie) 9i alungali peste Dundre.
ucis de oamenii acestuia.

$ehmbdr

Mte"u.,
Gurusldu

1599

octombrie

1600

septembrie
I

1601

august

ll{.

BrteTuLE INTERNATIzNALE iN secoLELE xvtt -iNcE?uruL sEcoLULUt

ai XVtti -[ea
Care sunt rela{iile d.intre statele europene gi cum aclioneazd' statele rom6'neqti?

A, co*tExr EUR'PEAN
O caracteristici a relaliiior internalionale
pentru perioada secolelor XVII-XVIII este
declinul politic ai economic al Imperiului Otoman, care marcheaz| debutul ,,crizer orientale". Acest stat otoman, fosti mare putere, se
afld intr-o retragere teritorialS- evidentd, lupt5'
pentru a se menline gi devine tot mai,,bolnav",
astfel cd in secolul aI XIX-lea va fi numit,,omul
bolnav al Europei".

Situatia de crtzh a Imperiului Otoman

determin5 reaclia expansionistd habsburgicd,

care este vizibild prin urmitoarele evenimente:
' in 1683, turcii otomani atac6' pentru ultima dati in istorie Viena' atac equat;
' turcii pierd PaqalAcul de Ia Buda in favoarea Imperiului Habsburgic, urmare a luptelor
din 1686, de la Buda qi 1687, de la MohdLcs;
'Transilvania este cedatd oficial de otomani
habsburgilor, prin Pacea de ia Karlowitz
din 1699;
' Banatul qi Oltenia sunt cedate habsburgilor, in 1718, prin Pacea de la Pass arowttz
(Oltenia revine T5'rii RomAneqti in 1739);
' in I775, Imperiul Habsburgic primeqte
Bucovina (,Jara de Sus a Moldovei")'
De alt[ parte, din estul Europei, Imperiul
Rus incurajat d.e succesele habsburgice qi sub
pretextul protejdrii creqtinititii ortodoxe din
Balcani, profit5. de sldbiciunea otoman6' cu
scopul d.e a-qi impune influenla politici sau de
a se extinde teritorial.
Politica de mare putere a Imperiului Rus
se va concretiza prin semnarea tratatului de

B.

la Kuciuk-Kainargi, in 1774, prin care obtine,

neoficial, dreptul de stat protector (intervenlie
in politica internd) in Moldova qi Jara
RomAneasci. I se oferea Rusiei pentru prima
oarl ieqire la Marea Neagrd qi primea o serie de
drepturi economice qi politice in Imperiul Otoman. Rusia a interpretat tratatui ca dAndu-i
dreptul de a proteja creqtinii ortodocqi din teritoriile otomane qi a foiosit aceasti prerogativd
mai ales in Moldova qi lara RomAneascd'
TS.rile romAne devin adevirate zone de conflict intre cele trei imperii, cu mari implicalii
umane qi materiale, ceea ce constituie o piedici
in calea dezvoltdrii 1or in deceniile urmitoare'
in conditiile potiticii expansioniste habsburgice qi rusegti, Imperiul otoman accentueazS'

regimul dominaliei in Moldova qi lara

Romineascd prin impunerea, din 1711, respectiv 1716, a regimului fanariot'
Acest regim politic se caractertzeaz{' prtn"
- impunerea domitorilor strS'ini (de reguli,
greci) proveni{i din cartierul Fanar aJ Constantinopolului;
- monopol comercial otoman;

inisprirea obligaliilor economice;

- desfiin!area armatei !5'rilor romAne
(reintrodusd, oficial, prin Regulamentele
-

Organice).
in acest context, domnitorii romAni trebuie
si faci un adevlrat ,,slalom" diplomatic printre cele trei mari puteri ale vremii, astfel c6
orice iniliativ5. diplomaticS. romAneascd poate
fi consideratd un succes.

sEcoLULUTALXVItr-LEA
S*ro,ooD{TERNATroNar,aalanuon RorvrArvn iN sncor.ul)ilm-iNcEPuTtrl

Conditiile internalionale erau tot mal

neprielnice; otomanii au ajuns practic si
incercuiasci ldrile romAne'

Dupi Mihai, incepAnd cu secolul al XVII-lea'

ogtirea med.ievalS' a sclzut constant, iar lirile
romAneqti n-au mai putut purta, decAt rareoti,
razboaie pe cont ProPriu.
Dup5. egecul r5'zboiului eliberator dus de
\Iihai Viteazul, politica antiotoman[ cap6td o

nou5. turnurl. Domnii nu-gi mai afirmi decAt

pe ascuns ostilitatea fa!6 de sultan, ii doresc infoarrg"."u, se bucurd de victoriile creqtine, dar igi
ridica la lupti inainte
-ettrrti"erc neputinla de a se
ca Europa si fi oblinut victorii hotirAtoare'
Dtpi asediul Vienei, in 1683' clasa politicS

romAneasci a incercat modi-ficarea statutuIui internalional aI principatelor prin mijloace

s-a angajat
aproape exclusiv diplomatice; ea
165 |
I
-l-

rntr-un joc diplomatic pe cAt

de periculos,
intr-un final, otomanii au decis
pe atAt de inevitabil, al cdrui
instaurz
scop era atAt rea regimuJui
fanariot ca urma_re a incercirilc
inldturarea suzeranitdfii otoma"",
.ai"
repetate a_le romAnilor de a
tareapreten{iilor pe care marile puteri
ieqi de sub dominati
""i_

cregtine turceascd.
vecine le puteau avea asupra
{irilor romAne.
Mijloacele diplomatice, mai putin
u doua jumitate a ,u"ot.,trl ut XWI-lea,
sprijinitr
..
Ir
cu arme, au fost majoritare in
diplomatia romAnilor este extrem
aceasta
etapi
au
,a.ra datoritd incapacititii
pe rAnd, cautd alianla poloniei,
de a prrtu i;;
".tirra;
cu
o
fortj
Austriei, Rusiei, superioard,
"'"
aqa cum era Imperiul bto;a;.
incercAndsdcontin ue vechiuljoc
alplurivasalitdlii,
dar Poionia le refuzi alianla,
aurt;i"; oferi prea Principalele personalititi
putin, doar rugii acceptd sr
ale vremii:
incheie un tratat fa- '
$erban Cantacuzino, domn al
vorabilcu Moldova, in 1.711. Tot
mai tipsiti de mij_ RomAnesti
Jirii
(1678-1688)
tou::, diplomatice 9i militare rr".".u"!'..rs!inerii
' Constantin BrAncoveanu, domn al
vechilor obiective, statutul internalional
ldrii
ai tdrijor RomAnegti (1688-1714)
romAne va fi diminuat.
'Dimitrie Cantemir, domn alMoldovei (1710L t LLt

C.

AaqruNr DrpLoMATrcE iN sncor-nr,e

XWI _ iwcnpurur,

'Activitatea diplomatici a lui constantin

sEcoLULUr

al XVIIf-ma

acest text ce i_a fost trimis

BrAncoveanu (16gg _17 14)
de domnul Moidovei.
conform condiliilor stipulate in
Domn al fdrii RomAnegti, a
Tratatur de
desfdgurat o Lu{k,
tdrilor romAne urmau sd li se retrocedezera
vastd activitate diplomatici, prin
stabilirea teritoriile care
unor contacte gi angajamente concrete
au fost transfo._u* in raiale
po_
turcegti de cdtre poarta Otomand.
lonia impotriva turcilor. Cu Moldova, cu
reta{iile
Preuederi:
au fost incordate din cauza adversitifilor
cu
- farul ia ,,sub obldduire,,pe
familia Cantemiregtilor.
domn gi intreg
poporul fdrii;
BrAncoveanu a trebuit sd acord.e
o mare
- dupd scuturarea
atenlie relatiilor cu poarta. in anul
stapdnirii otomane, Moldova
1699, oto_
va
inceta
sd pldteascd tribut qi alte
manii il recunosc ca domn pe viatd.
ddri porlii;
i"'";;;
- se restabileau hotarele
vreme incepea sd se ridice Rusia
vechi ale fdrii Moldovei
lui petru cel
de pAn5la instaurarea dominatiei
Mare, domnul muntean trimitAnd
otomane;
la Curtea
- Moldova urma sd treaci
acestuia un emisar diplomatic pentru
.rrt
o"oi""toratuj
stabili_
Rusiei, care garanta integritatea
rea unei alianfe impotriva otomanilor.
teritoriari
Abia
a principatului qi se obliga
intre
si
nu
se
RomAneas.J
amesrece
lara
i" .t799,o
9i nrriu ,"
in treburile lui interne:
incheie
convenlie secretd 0""r." acliunea
- domnia ereditar6 a familiei
impotriva portii.
Cantemir;
in caz de ocupalie, familia domnito"ului
fn urma acliuniior diplomatice active in
va
avea drept de azil in Rusia;
defavoarea portii, in I77i,
Constantin BrAn_
- granita dintre cele
coveanu a fost maziltt (inliturat
doud state este stabilitd
din domnie),
pe
Nistru,
iar
integri
fiind executat in acelaqi an.
tateahotarelor Moldovei
este asiguratd.
Tratatul de la Lutk este un model
de pruden{d

. Tratatul de Ia Lufk (t7tt)

Dimitrie Cantemir este ultimul domn T abilitate diplomaticd, prin .u* Dimitrie
Cantemir urmdrea
pdmAntean in Moldova.
Tratatul de la Lutk a integrititii
.oblinerea naupurra"ntei gi
teritoriale
a fost incheiat, in aprilie I7I7, i"t"; p";;
a Moldo""iiUurarrdu_se
pe cea

mai mare putere creqtini din

cel Mare, larul Rusiei, Dimitrie
rdsdritul
Cantemir, Europei.
9i
Interesele Rusiei vizauoblinerea
domnitorul Moldovei. Aclst tuatata fcst
con_
incheiat in vederea luptei comune impotriva Im_ trolului qi liberului acces cd.tre.t"urrrio"rfu Bosfor
gi Dardanele, care erau
periului Otoman. intreg textul Tratatului
cele mai-"ornu.1ul
importante
a noduri
comerciale din epoci, iu,
fost redactat de Dimitrie Cantemir, iar petru
pe
mare dinspre Mediterana spre
cel Mare nu a fdcut altceva decAt si
Marea
Neagrd
gi
confirme viceversa
nu se putea realiza du.eirtrabitdnd
I ree

--t--*
I

imediati a tra- an, in ulma cireia Dimitrie cantemir pierde

tatului a fost campania otomanl din acelaqi tronul Moldovei.
I). A"lruNr C.NFLT.TUALE iN spcor,nlE X\'1I - iNcnputul SEC.LULUT AL XVII-LEA
aceste stramtori. consecinla

. Asediul Vienei (1683)

in 1683, la cererea turcilor, domnitorul fdrii
RomAneqti, $erban Cantacuzino, participi la

pe
asediul Vienei, dar' pe ascuns' i-a incurajat

asediati qi le-a transmis migcirile trupelor

otomane. Dup5. infrAngerea acestora la asediul Vienei, Cantacuzino a trecut Ia o politicd
externi activ6, intrAnd in tratative secrete
cu Habsburgii. Aceqtia i-au garantat domnia
ereditarS., i-au acordat titlul de Baron ai imperiului qi i-au promis un ajutor de 6000 de ostaqi'

s[-qi pd"streze
$erban Cantacuzino a cerut ca\ata
hotarele printr-un act scris, care nu a mai putut
fi intocmit din cauza morlii domnului' in 1688'

. BS.tilia de la St6.nilegti, pe Prut, a avut

loc, in 17lI, intre armatele ruse qi otomane'

La conflict a participat 9i domnul Moldovei,

Dimitrie Cantemir ca aliat al Rusiei'
B[t6tia s-a dat pe malul Prutului 9i se
incheie prin acceptarea p5.cii propuse de cdtre
lar.

Dimitrie Cantemir pierde tronul Moldovei

gr se refu gtaz6' in Rusia, Ia curtea lui Petru
cel Mare. Domnia sa a fost ultima domnie
pdmAnteand din secolul al XVIII-lea' Imperinl Oto-an impunAnd, din 777I, domnitori
fanario!i.

bwoLuzw
economice fali de o
in EvuI Mediu, cele trei state medievale varianta dependentei
politicS- directd a ldrilor romAne'

dependen{d
avAnd nevoie de Proviziiie lor'
Toate schimbdrile, relaliile internalionale
tot mai complexe determini o situalie de instabilitate, in cadrul cdreia, totuqi, !5"rile romAne
reu$esc si reziste ca state pe harta Europei'
Pentru perioada secolelor al X\{I-lea qi inceputul secolului al XVIII-lea' Europa rSsiriteani
lste regiunea unde se confrunti interesele a
trei mari puteri.: Imperiul Habsburgic, Rus
qi Otoman, ultimul imperiu provocAnd ,,cYrza
orientali", care va afecta qi tdrile romAne' Modificarea raportului d.e forle pe plan extern' in
defavoarea otomanilor, are drept urmare ocu(Transilvania, Banatul' OIteDacd in secolele XIV-XV, in relaliile parea de teritorii
de citre Imperiul Habsburgic qi
internalionale, ldrile RomAne au alternat ,ria, Blr.o.rina)
domniilor fanariote in Moldova qi
solutia dipiomaticd cu solulia militari, in- introd.ucerea
cepAnd cu sfArqitul secolului a1 XVI-Iea' fara RomAneascd'
Politica lui BrAncoveanu qi aCanlacuzinilor in
vor utiliza mai mult solulia diplomaticd'
cea a lui Cantemir in Moldoin aceeaqi vreme, in spaliul romAnesc, Im- Jara RomAneasc5,
pdmAnteni) au aritat limpede
periul Otoman impune o serie de obligalii va (ultimii domni
nu pot conta pe domnii romAni qi
ci
otomanilor
accentua'
vor
se
timpul'
cu
economice, care,
qi
obligat si gdseascl o metodi mai directS'
Secolul aI XVI-lea, perioadi de apogeu a Im- i-au
romdne: instauraa
periului Otoman, aduce modificdri impor- eficienti d.e d'ominare ldrilor
secolului aI XWII-lea' a regimutante in ceea ce priveqte raporturile !6ri1or rea, la inceputul
romAne cu Imperiul Otoman' Acesta preferd Iui fanariot'

romAneqti au fost inconjurate de mari puteri

cregtine, care au manifestat tendinte de hegemonie asupra spaliului romAnesc: Regatul
Ungariei, Regatul Poloniei' Cnezatul Moscovei
qi aI Lituaniei. La acestea se adaugd Imperiul Otoman, a cdrui expansiune in Peninsula
Balcanici incepe in secolul aI XIV-lea'
in secolele XIV-XV, Imperiul Otoman nu
cucereqte lirile romAne deoarece marile puteri din regiune le acordau sprijin in lupta
antiotoman5, avAnd interesul a Ie p5'stra ca
state tampon intre ele qi Poarti'
Tot acum, domnii romAni opun o puternicd
rezisten!5. in fala otomanilor.

a$E

'*E
f!

?w

L
*-

P6

sw
s

.:.

;;:4;$;;Aiit:i:it ;ir;:lr:A
'd': 'tr =

E E>

6x=:

9iE
X.hi;=:- E
3 Ei's
o r'5

U
r*
f f ;E
.=es5fi
f $3 $ F;
OJq<r:.oi:-

,#:-wJ..*

F$
o{

h.
',

- ,

.'

t*{

ry
H

X
-9
o
e)

uo

*f',,..,1i

ti:.:iiii

-{
(6

$g

fa

l.
': : ,.;
t::l

i-{
a{

c::

=x

Ar)

F{

o
i{

r6$

Fh

$
P

E'

'.

3i
;6

E;

s: E: Es
E?f{:
F

F eE
EBiFEEEE
is d,E Fii
S ffitr-ffi

.:

l+r

*i

Erruh,+*re

:=i Subiectul
al ll-lea

cititi, cu atenfie, texteie de mai jos:

+ ' r "r "*ot' $'!!o1,uory'o.i, l'-'i ''u spun d'omniilor

30

puncl

uoastre cd. ne*ed.inciosur

tmpdrat ar

turc,or
tr:';:::::,{:,,;:::;;,#,'::yl:,,:;,;f#ii:!Tflij,:;zx::;:,*::::.y!,," si;r
tn"u,
cere e poarta tuturor
crestin,or [...J dacd
mare prineidie' De aceea'
noi n' )ugd* t" ";";;;;7"'n ir*jr;i:';;:;r:;:rr#sr::;:::Tri
"^"ilttt-i"o roastra sa i" trim_itepi tn ajutorur ,orr,
i:'i?::!i:;iiff:,::;';;,.'#"TW*:xXyfi:{#f:#",;,#:nindcd,l*ri,"^,tt

!;J::,:;:;0":,:{,ilJ1u?:*,;Xi-#'lii*:!l1';,y;::;:;",#::fT,Fiu.mtup,apen
(scrisoarea ad,risatd

pr;";;;;;,

crestini ai Stnf"l, iet Mare

i,iiaTir;r"ria de ta vastui, r4T5)
B'
"Noi' $tefan t$1ef2n cel-MareJ' uoieyod
contra turcilor prin
!Iold.ou-e-i, r ) ? caz cd majestatea uoastrd regard ua
lara Romaiuasrd, noi,1l gtefan
merge
iriri"a, ,o* ;er/i #,o*.t*, timp,
cu toatd puterea tmpreund'
cu male'iiat"a regeascd'.
in
persoand
n" or"*"nea, tn ciz' cd maiestatea
Ei
regar. ar trimite
noi, gteran voieuod, iom
merge, de
(Tratatur dintre gtefan
;;i-n*"rn gi Matei coruin, regere (Jngariei,
r4Ts)
Pornind de ra aceste texte,
rdspundefi urmitoarelor
cerinle:
r. Preciza[i secolu] tu .u""'*
,;;;;.rr."te
A
B.
9i
2' Mentionati' dix sursaB'
ao"e p""tuaJ" au t utuiJJ
dintrc $tefan cel Mare
9i Matei corvin. ?
de gteran ce, Mare
B puncte
5' Numifi conducitorul politic
4
puncte
ao."u sd cucerea."a Moraorra
"u""
menfionat i- o actiun" aipr"-"liiJ".a
de un *, Jo*r,rr"r."-;,J;;;1.",
,,'",rp,onat
7' Argumentati' printr-un
fapt istoric r.elevant, afirmatia
statele romane este o componentd
conform cireia arpro-utiu
a relaliilor
moderniti,tii.
-r""""ri"i"r" r" ri"riiil;;;ir"diu
".";"**:
inceputurile
9i ia
4 puncte
o"," uri]izarea unui rapt istoric rerevant,
res.

";:';::::,'W:;T:;;,T;::Hf"f:,::":::;,:;,#tahie,

ffi;;"

i i/ilril;ff:,+ii;xmtl:*:n##t',$tentu,,uat

in."rj;

!;T:""ta!i

$m:HA::i:?13""[1H;f#1iffi:Ti:::l1H:T
I
I

BAREM DE EVALUARE
$r NOTARE
30

I l3fffi""X?:i::j::::::.:::1t,,'l: care se-rererd sursa A ei B

ffi ff.:;::ffi Ti"f"X'"i; *ata tu,ui dinrre
"J#*;;ffi
ffi
::
J
#ff
: / *1?
"le

o' I o puncte penhu selectarea'

din sursa A,

informatiei privind angajamentuj juat

f. | 4 puncte pentru T::t'::::::.r.:ill"iistoric ra care race rererir" .*.u Bl
5.
#Tii:,i:

ru*: iffiT ";;;;;ffii""fr

t
li

li"m:::tlffil*n:h"*i

puncte
g

teran

r" {?"?J.?r-rfJJ.

ff: I:ff:?H:jffi f*rdova

aipi;;;"
dusd de;;; domnitor
"'ri'"i
decat

cer

prezentarea coerentd
a acliunii diplomatice, prin
eviden{ierea relaliei istorice

-'' I1i""":ffffi"r:*"
r punct pentru pertinenla

argumenti'l.3firmatiei conform
cdreia dipiomafia promovati
rerali'or
raurarur urternalronale i"
Ia sfArgitul
,ri"s,ilir'"",

modernitdtii.
li$1",1il""ffi"*:rfi:-po""itJa
ceputurile

iililn'#Tr#n::"T::ilHi:'#;ff

#;;;il""r"

de

Evului Mediu $il;;

ei ra in-

i*"ffi,'ryd:^]!#*ffi ::,x:Be,c),res

pectiv a conectorilor
care exprimi concruzia (agadar,
ca urmare etc.).

I tzo
-T--

,l*
.5

Rdspunsuri
1. Secolul al XV-lea.
2' ,,"'uoieuod al Moldouei, (...) tn caz cd' majestatea uoastrd regald, uo ftrerge contra
turcilor prin
Tara Romd'neascd" noi, $tefan Voieuod,, t)om rnerge, tn acelagi timp, tn persoand,
gi cu toatd
puterea tmpreund, cu majestatea regeascd.,,
qi

,,in caz cd' maiestatea regald ar trimite contra aceloragi turci pe un cdpitan al sdu prin aceeagi
Valahie, noi, $tefan Voieuod, uonl merge, d.e asemenea, tn peisoand. gi cu toata puterea
cu zisul

coDLton.

3' ,,Iar noi, d'in partea noastrd, fdgdduim

crestlnatatll'
4. Moldova.

cd.

(...) lle uonl lupta pdnd la moarte pentru legea

5. ,,pd.gdnul tmpdrat al turcilor,,.

6' In contextui pericolului otoman iminent, urmare a victoriei lui Mircea cel BitrAn la
Rovine, domnitorul Tirii RomAneqti se apropie de Regatui Maghiar cond.us de Sigismund de Luxemburg.
Tratatul este semnat intre cei doi, in 7 martie 1395, la Bragov qi-p"errede ajutor
reciprlc antiotoman; este primul tratat din sud-estul Europei indreptat impotriva Imperiuiui
Otoman.
In virtutea acestui tratat de aliant5, Mircea cel BitrAn va susline cruciada de
la Nicopole,
desfdquratd in 1396.
7' In perioada Evului Mediu, tdrile europene (in special din centrul gi
estul Europei) incearcd sd
se opuni expansiunii otomane fie prin conflict miiitar direct, fie prin
actiuni diplomatice. Caracteristica epocii in relaliile internafionale sunt relatiile suzerano-vasalice dintre
state. Acestea
presupun obligalii pentru ambele pdrti implicate,
,,auxilium et consilium", sprijin qi ajutor reciproc qi respectarea. in relaliiie internationale a principiului:
,,prietenii mei sunt qi ai tdi, dugmanii
mei sunt gi ai tdi". In acest context, o practicd europeani, specific medievali,
este acceptarea
recunoagterii din partea unui stat (devine vasal) a protecliei unui ait stat puternic
.u .lul olot".

tor

stat suzeran.
Constantin BrAncoveanu, domn al Jarii RomAnegti la sfArgitul secolului al XVII-lea gi
inceputul secolului at XVIII-tea, a desfS.gurat o vast5. activitate diplomatici, prin
stabilirea unor
contacte qi angajamente concrete cu Polonia impotriva turcilor. Cu Motdova,
relaliile au fost
incordate din cauza adversit5lilor cu familia Cantemiregtilor. BrAncoveanu
a trebuit sd acorde
o mare atenlie rela{iilor cu Poarta. in anul 1699, otomanii il recunosc
ca domn o"
vreme' incepea si se ridice Rusia lui Petru cel Mare, domnul muntean
trimitand la"i"ta-trr"J"u"
Curtea acestuia un emisar diplomatic pentru stabilirea unei alianle impotriva otomanilor.
Abia in 170g, intre
Tara RomAneascd qi Rusia se incheie o convenlie secretd pentru acliunea impotriva portii.
urmare a acliunilor diplomatice active in defavoarea Porlii, in 1714, Constantin BrAncoveanu
-Ca
a fost mazllrt, fiind executat in acelagi an.
AvAnd in vedere acliunile diplomatice ale domnitorilor romAni qi exemplul
acliunitor diplomatice
intreprinse de Constantin BrAncoveanu, putem afirma cd diplomalia promovatd
de statele romAne esre
0 componentd a relaliilor internalionale la sfArqitul Evului
Mediu gi la inceputurile modernitltii.

= factori favorizatori, conditie prealabili, punct de plecare

intrebare: Care sunt condifiile .u-r" uu contribuit/ ajutat/ favorizat,aceastd
situatie"?
Exemplu: Care sunt factorii care au contribuit la formarea statului medieval

lara RomAneascd?
Rdspuns: Unificarea statului medieval lara RomAneascd a fost favorizatl. de
iuptele dintre doi pretendenti la tronul Ungariei, dupi ce, la inceputul secolului al XfV-lea, s-a stins dinastia regiior arpadieni.

171 |
t

Eva,l**re
Subiectul al III-lea

30 punct,
Elaborali' in aproximi:T
un eseu despre diplomalie
rnceputur'e modernitdfii, l_":i
r?qni,
si conflict in Evur Mediu gi lr
in spaliui
romanesc, avand in vedere:
a doud obiective ale politicii
"*i"r*a..si de domnitorii romani in secolel
-"ilr:l+ilarea
menfionarea a doui actiuni
militare desfdqurate de voievozii
romani in secolele XV-XVI:
unei acliuni diptomatic" a""rai.r.;H;;
un voievod roman in secolele
i+fi1""'"rea
XVI- formularea unui punct
de vedere referitor la imponanga
{driior romAne, pentru lumea
Mediu si r" i"""puturite *oaudttifii
qi susgrnerea acestuia printr_un

;ffi'ffirtlj#l

Noti! se punctea zd gi utllizarea iimbajullli:-r*

adecvat, structurarea prezentirii,
cauz'-efect' sustinerea unui
evidenfierea relatiei
punct a"
cu argument" i"tori"" (coeren4a
elaborate prin utilizarea
gi
""a"tu
unui fapt istoric
fertinenla argumentirii
conciuzia)' respectarea succesiunli
"turru.rt]r""o""rr" a-conector'o.
"rr"'u*primd cauzaritatea si
spatiu precizat1.
""o.roiogi""-b;;"-;;;;;r istorice ui r;";;;;ea
eseurui in rimita
d.e

BAREM DE EVALUARE
$I NOTARE
fN.onnraTrA rsroRrc A _ 24de
puncte, distribuite

30 puncte

astfel:

r:::;Hff:::.T:ilff1*;*ea

oricdror doud obiective ale poriticii

de cruciadd dusi de un
dom.
pentru mentionarea a doud
actiuni mlitare desfaqurat" au
;#t'":"t",fllille
,.oi"rr!1l':"i;:;J
menfionarea oricdrei acliuni rripiomatice
desfreuratd de
;":"i"iTfi-1,i;11"

* ,rot"(iot;;x*

;":"i'ffiff'1ftH*:"J:xn'::ffi#1";ff:'#,#.:*::ate prin evidentierea reialiei isrorice de

pentru utilizarea doar a
;:irff"Hnct
",t"i-**"irplu/ a unei caracteristici referitoare la acliunea
i"t",1l::Jr:A|.Lffiiii?:?fi1',1'ffiilffi"";hT#fiffr ra imporranra {irilor romane, pentru
-

I punct pentru pertinenla argumentdrii

punctd;l;;""?;" formulat.
puncte pentru selectarea *l"ar,ri
fapt istoric."r"ir", care sustine

-2

;"t":tL"-ffi:l;:Jj'ffi?:?.:r':riio'

ca'e

""''i-i

puactu' de vedere formu_lat.

pentru ci etc.), respectiv
ra"oui*u,
"'uzalitatea

onooNanua $r D(PRTI4AREA rDErLoR

MEr\ryroNATE 6 p,ncte, distribuite
astfel:
pentru uti-rizarea rinrdJui
istoric adecvat
1 punct pentru utiljzarea
p"4;;; hmbajuiui istoric
0 puncte pentru lipsa limbaj;;;;."
- 1 punct pentru structurarea
textului
ru (introducere
\ururuLrucere _
cr
- cupnns
0 puncte pentru text
- incheiere)
nestructurat
- 2 puncte pentru
respectarea succesiunii cronologice,
logice a faptelor istorice
o iH:l"T::il'::fi:i:n:*1il:"::::::-'"T;io'oiogi"", rence a fapteror istorice
Iogice a faptelor i"tori."
- 1 punct p""t.., respectarea
limitei',i"H;T"ologice'
0 puncte pentru nerespectarea
limitei
- 2 puncte

au.pu!.,

I rtz

T-

Rezolvare
rntroducere: Contextul istoric al Evului Mediu se,caracterizeazd, printre

a1tele, qi prin relatji

internationale care influenteazd evolutia statald gi statutul politico-juridic
al statelor din Europa.
Statele Europei medievale gi monarhii wemii a-lterneazi actiuni
clipiomatice qi
conflictuale.
' In secolele XIV-XV, relaliile internationale europene sunt dominate de acti,ni
cea mai mare putere
a wemii, Imperiul otoman, care' in raporturile cu siatele europene,
se conduce dupd principiile
dreptului islamic. Politica agresiv5 9i rapidS. de expansiune teritoriali
a Imperiului dto-u' expunea tinerele statele din Peninsula Baicanicd qi sud-estui Europei.
Poarta a urmdrit gi in statele
romAneqti impunerea suzeranititii gi incheierea de capitulatii,
astfel incAt fdrile romAne sd. nu
constituie o piedicd in calea
otomane spre centrul Europei. principalul obiectiv al
"*pu.rrirrrii
domnitorilor tdrilor romAne era
menlinerea autonomiei qi evitarea transformiriilor
o alti mare putere a vremii a fost Regatul Poloniei. Domnitorii Moldovei vor i-prqrra".
recunoagte
suzeranitatea polonS' preferAnd-o in schimbui celei maghiare qi acordAnd
la nevoie ajutor militar Regatului Polon. Vecinitatea cu Regatul Poloniei conduce in cazul Moldovei
spre o politicd
externd orientati pe intretinerea unor bune relatii cu polonia.
' Printre principalele personaiit5{i ale Evului Mediu se remarci. domnitorul Modovei,
$tefan
cel Mare (1456-1504). Acesta a avut o politici externd activS,
caracterizata prin relatii diplomatice, dar gi conflictuale. Pentru a scoate din luptd Moldova, in contextul
credri unui front antiotoman la Dunire, sultanul Mehmet al Il-lea u orgunt"ut, in r47s,
o expeditie militard condusd de
beglerbegul Rumeiiei, Soliman.
Fiind intr-o mare inferioritate numeric5, $tefan cel Mare a adoptat
o tacticd militard defensivd,
prin pustiirea pdmAntului, otrdvirea fAntAnilor gi atacuri de hdr,tuire.
Bdtdlia principald a avut
loc ldngi Vaslui, la 10 ianuarie 1475. Cunoscutd!i suf denumirea
de Bitdlia ;"-h F;;ftialt, a
:ep:e-z:nt?t o importantd victorie a romAnilor impotriva Imperiului Otoman. Lupta de la Vasjui,
Podul Inalt a fost o victorie strdlucit5, care a dus faima domnului
in Europa.
in iunie 1476' insuqi sultanul Mehmet al Il-lea, cuceritorul Constantinopolului,
a condus o campaTe militard impotriva Moldovei, pentru spilarea umilintei indurate
de otomani la Vaslui in rl7J.
Pentru a-gi asigura victoria. suitanul a ordonat gi un atac al titarilor din
Crirneea asupra
Moidovei, caI'e va fi respins de romAni. Armata otomand imensd pentru
acea vreme a inaintat pe
valea Siretului, spre Suceava. Bdtdlia decisivd dintre oastea otomand qi
cea a Moldovei a avut
loc lAngi Rlzboieni (Valea Albe), in 1176.
fiind
invins,
este nevoit sE se refugieze. Cu
$tefan,
toate acestea, campania otomanS. din r476 s-a incheiat cu e$ec pentru
sultan, $tefan"cel Mare
rdmanand domn, iar Moldova nepierzand niciun teritoriu.
' Cregterea puterii otomane in secolul al XVI-lea duce la accentuarea dependentei tdrilor
romAne gi gtirbirea autonomiei, fapt ce il determind pe Mihai
Viteazul (1598-1601) sd intre in
contact direct cu impdratul habsburgic, Rudolf al II_lea.
in 1598, la TArgovigte, se incheil tratatul de aliantd dintre Imperiul Habsburgic qi domnul
ldrii RomAneqti, prin care impdratul Rudolf al Il-lea ii recunogtea lui Mihai Viteazul domnia
ereditard 9i ii promitea un ajutor financiar pentru intrelinerea a 5000 de
lefegii 1-"r.".ruri;. i.,
schimb, impdratul devenea suzeranul
TdriiRomAnegti, iar Mihai trebuia sd-i opreasci pe otomarri la Dundre 9i sa li ajute pe ardeleni impotriva aclstora.
Prin lncheierea acestui tratat se anuleazi reiatia de vasaliatate impusd lui Mihai
Viteazul de
principele de atunci al Transilvaniei, Sigismund Bathory, prin
tratatrrl dir, 15g5.
' Pe plan european, prin participarea la actiuni confliciuale de tipul cruciadelor tdrzi, statele
romAnegti s-au constituit intr-o adevdratS,,poarti a cregtinSlii
fiind un prim obstacol norddundrean. La marile campanii militare lniiiate de statlle catolice
".oop"n";,
ip.r.u.r", tdrile romAne gi-au adus
contributia militari inscriindu-se in contextul relafiilor interna{ionale europene. participarea
romAni]or
la cruciadele tfuzii a oblinut recunoagterea qi respectul curlilor creqtine
din Europa 9i ai papalitdtii:
istoricul german Leunclavius il numeqte pe Mircea cei BdtrAn,,cel mai iteazgi
mai ager dintre principii
gregtini", pe piatra de mormAnt a lui fancu de Hunedoara este inscriplionat,,s-a stins lumina lrrmi-ii,, iar
$tefan cel Mare este numit de Papa Sixtus al rV-lea,Athleta Christi" (atletul lui Christos).
Concluzie: Evolulia relatiilor diplomatice in Evul Mediu este una complex5, care determind
mari schimbdri pe harta Europei gi o mare situatie de instabilitate, in cadrui cdreiatdrile romAne,
prin politica externd promovatd, reugesc sd reziste gi si igi pdstrezefiinta statal6.

*Ti?h.T,?.1i;i,TrisF.?ib?mffiJ.?onilig",i"

REUTf

f453
1522

*%*-

n::

1418

Domn in

"**"-.

1396

**

1443

firii

Romanesr

1444
1456

;:"",ffJ,:_,*:n

DE HUNEDOA;A
$"d".

cruciada anrioromnd

Apdrarea gelgradufui

VLAD TEPEF
Domn [n

1462, jutie

fara Romdneasc5

-r*fffiir;HF'

sec. XV
1457 _ 15A4

-'*

""*--,,'----.-*.;.,,: *-

rdrsoviste

uomn in
Domn
tn Moldor,.a
Moldor.a
w'ilrrd - slaBnirea
chrfia
stiBnirea

t+ef
toua**;***]-**
***&**
_*-tsdtAliade
l1ianuarie*_-,:r,.
,nri*:::*:"

1475,25
47 5' z|iunu"'i*
ianuarie
|

ft

1475
147S, iutie
't484

iui grefan
rui
$tefan
]a
ia gaia.
8ara. greren
- Maria corvin
$tefen-MatiaCorvin
eatu"n 1" *siu giefan
- Ma horned cuceritorul
vu{-;enlorut
*",,.^l 1*-'j.
scrisoafe
ci$e principii
<aceasti poan
, rarat aiti?roman
antjotom"n cu ltut*;
a cfe$fin;iligi}
Matei I3-i{otdova
corvin
J:::1J

---r-*-**

cre

,3:*

sec. XVI _ XVL

Damn in

noiembrie***__*,*T3**.*

lSgS
?595, Z0
rn mai
*-; _-**_-.. ..,-."..._,,,,_',;,

"o
Rarb";;;;;;haAib6)

]ara Romaneascd

Riscoala anrinf^---r
anttolomant
sigismund Bathory
sa{d
Bdlia se,a
de la Caluggreni
Cdlugdreni

'1595, 23
August

I:!j*

15Sg-******

1599, octombrie
',nti"
JS9g" 1 noiembne

.ro*
#
_ -.
^ru
t6oo, mai**S*ry'

1600, 1 august

ru

1593 _ 1601

1608, mai
1600, septernbrie

n:

:|,:i,r, O{oman cucre$re Chflia, Ceratea Arba

,*t:j'" 1- ra CodriiCosminului
lr:i:t roiaoua _ poronia
}TIIIAI?i:',1,:
VITEAZUL

1497
1499

1594,

Tl-.**

.?:TT"r

'ANCU
Voievod in Transilvania

sec. XV

j4ZS,

fara RomEneasci

. 1456
- 't444

1465

ffi ;'::;::::-"ijil:;

Sigisrnund de Luxemburg
- Mircea
Nicoooro ..,,^?1,::lu
Nicopole.
Cruoiada anliotom*nd
- srapanire oromand

1878

sec. XV

1441

,::::

otomand

sau

-..:i (Kossovopolje)
"-- Mhdc
Biur;- de
r^,_
_
Betdria
'"-"""vuf'queJ
ra Rovine.
M,r"",'I - ss'q.'u|'tuenm(Fulgerufi
Earazid I llderim (Fulgerut
''"'"-'"""'"''"'''''-Braqov.lratatr
Jrasov. Trerar rr;-^,x -,,..

1395, Z maftie

:i::-ri:$

Mircea cef Bitrdn

jlli:]"_
Bdriria de
BeiSlia
de,,
la C6moia

*@

1389
1394

1417

;;

otomane {paear6c}
rjll'3,i::^T:- :::'n*
;;il":::ffi'"':T::1
ruecratlrlot
"::

::l*,:.probrema"
"criza orienrafa.
anexeazd
"o"ouurgtc
,-'
_ Transir;
f J:iT:
: tT:"!
rnl ' stSp6nire
habsburgic;i
nuRcEA
iFA cEL
/rcr BITRAN
n x+_ r _

:::ff

sec. XIV
1388

Mr

Bdtdtia de r.a
carrowftz.
,:: Trafat

r699

r,ansirvania

"'"**.-..*"*-* ASediUI
ll
: _ turcji in,;^-;
Vienei
",;J

1687

1386

. Bdtdl'a
de

%**

154'l

TNTERNAI0NALg

Banat r pagalac

1526
1683

TLE

de ia Mdnasrirea
Dealrr
Bdiatia de ia gef;mU*i
Bdidlia
$elimt
Intra in Transilvania

l:li::r,

"*-

lntervenlio in Moldova
Cele trei

iiri

rornane$ti unite

Bitdlia de la Mirdsldu

Bdtefa de la Gurusldu.
Mihai asasinat

1678, t6B8
1710

1711
1711

1711tt7 16

$firgituf sec. XVil _ in""Outui

,L'rV,,,

$erban Cantacuzino domn in

]ara RomAneascd
domn in MoHoya
Trarat ta :::"mir
tufi - Dim;fie Ca"ttemir
- Petru
t qqu

:j:5i:

lnsrarrr:ro r^
tnstaurare
-de regim

fanarior
:in lvloldova

ceJ Mre
c*t
Mare

9i Jara Romdneasce

Tt.lA

.5.":3..

'.:

'=-F

n. 1

-.""..."1,r;",

---

" "rds."
.d

:g
=.=

$y
S'

sC>

^=

i hJ
uv
, ..\a.,,,..1.

b/

F="'"0".'b-,

is
"\ *"J" iN.
"on **
. ar ^iS

""; $-

->

lfl{f
tutu
E e_
I t+tl +c

-4),rr..

.
,,rrr-.

6''

"t-/ I
//),
t$,a
' -

-t

a5
cE b/

(a_,
-<A

v.
."(\

g
6

=
..\dtt\o" tP,
."..{\\!*
=

$tt\r"'

LJnirea este indeqlinitdt

N ati ona( itatea Ro vnilnd este ?nternei atd'!
aclarnat
AcLst fapt vnd,ret' dorit d'e generafiile trecute,

de Corpurib Legiuito.are'
?uterile garante 5i s-a
de
?oartd,
chevnat cu'cdldurd, de noi, s-a recu^oscut de inalta
in datinib Natiunilor'
?nscris
-pui^rre,ul
noastre
pdr'i^gilii-^tStri.a fost 2u l?fo,,.a fost cu noi' EI aintdrit silintele
viitor'
prin tnfet"priu^r)';;;;;;iii gi'io'io^a"s' Naliunea cdtre un falnic
tanuari, ogi alpusi,.io'ota a voastrd incredere ?n Alesul natiunii,
'"f;';'i;ii'i)'i"ii 24 voastre
?mtr-un singur ovvt'
-'ati intrunit speran(ele astdzi o singurd
RovnAnie'
alisut uoriru vd,'dd
o
?ntd'ri!
a
dard'
vd iubigi ?atria, veli 5ti,
Sd trd'i'ascd'

RovvrAnia!

Dat

(Mesagii gi proclama,tii ale

tw

ta 7-1' decevwbrie taat

AU4^o^Arw lot-u' A*za"

ta5i

lui cuza-uod,d,,Yillenii

de

Munte, 1910, p' 61)

:SG--rupl',1"i?.!:y:,^7::t':,::1:y::1::!:,
-{,1i2'1^1-Ji^:'
,, [...] in starea d.e v'ezbel, 9u legdt:^rig
se opresce vntsiunea noastrd?
,,^tL,,,.i,,[^it,i'lTaiZt^riiai;;";;;
:''
unai
de,SeCol,e,5i
Avn aiuns ta SCopul urvnd,ttt mu de AZt, CI, pot ztce,
'u^d,'o:,??iry
m-e
facevnimtrebare:
i^iAi, /e toate, d-tor, sd
;h?:i"d, ti'ii\r'ii3'oiui-y-ii ntrrbetutui?
n.otdep,endyft,c\tre rl:lla?
Fost-av"t
i;^:;t;7;;;;;Ttonri"
iiTtr'i,?;
t'
+
A,-,.L
,^^t
tAD
-:-:a
^t.^
"rZJ'lo^'^ti"iriii^iii
noi yasa\
v^)^l ai'
ru>L-(Arv\ vtvl
iirrrgscd? ,Fost-avn
Fost-avn nol p|'owncle turcgasca!
!:':i?^ii"!:\t::^^^:7',^f
,'
noi nu avu' zis-o nili d^!i'^ll:::i,,::
sultanul ,o ,urrro^i liiii^t; au zis iceasta;
?
'Fi'J{;:;^:tf ;if;;;;"t ;;';'i;:'t^;";;i;;t^;;;tru insd' era ceva: 'i1i :i:!i'?:'^:f'"::'
';;;;;:,";isit'iis#,;t ,;;;"!;:;i'7t)ai ,a^d rovnanii erau tari; niste tesdtut'i cat'i erau

x[\iii;i:iit!i::f :,;*?K;,:;r;!,;';::l:,:r:?t;:;tr::;',t::;;:;;?
tari

chnd rornhnii erau slabi'L"'7"

(Discursul tui Mihait Kogdlruiceanu tn |ed'inla Adund'rii Deputalilor,
la 9 mai I877, cu privire la proclamarea independenlei)

; SG;-F---

'j
#
rii

*
f,

{l

',q
q

dl
.ill
r$i
-11

tichetul comductorulut l"'l' fuvnezi o

47i te.pui intren la 4 se-ara.l..l ardli
'glgord,'i)"a
cdpdtAi' te tunse5ti
t!! P:i
e;a^a'io eiiiisi'i;'a'iolo^( I
,f
.oltonul
nLgi, sau ii iagoi"l pat, dorrni ca acasd' vreo noud'
pe ca^ap.eaua
vwlnut cu
",i-'r./ii1ri
d.ivnineata;te ie5tepg.i(,arz.ot^anl...l 5i tz ceasuri,
ceasurt r, ta opt
a
fn fo'sta capita(d Fostului
wtinut' d"upd, ce- a-i pbcat'd'in Aiiii'liii' te gdse5ti
iZil.:"fti1,1. ii iezi, acu^ +d de-ami nu era asa l-'.1'

;;i;"ii;;ii

(Reuolul,ia transporturilor,IonGhica,

o cdlatorie de lo Bucuregti lo Iagi tnainte de 1848)

lrvtro&t',+cl're
A.

E,tuoPA LUMTNTL.R

Secolul aI XVIII-Iea ad'uce o nouS' conceplie'

iluministi, de modificare a raporturilor dintre stat, institulii qi cetdlean'

Din punct de vedere politic' se afirmS' o

noul concePgie desPre modul de guvernare. Teoria originii divine a monarhului este comb[tuti, iar gAnditorii iluminiqti
propun un nou model al putenr' prrn care
s" a"c"pti ca forme de guverndmAnt atAt
monarhla, cAt qi republica' ins6' statul

ci
monarhic nu mai este la dispozilia regelui'
unul care se cond'uce dup[ principii qi reguli
de guvernare. Monarhia despotici de tip
luriinat reprezintS. o caracteristicS' a epocii;
aceasta are drept scop asigurarea fericirii

supuqilor printr-o politicd de reforme ale

statuiui coordonati de monarh' cu participarea elitelor educate ale vremii'
TotodatS., iluminigtii aduc in disculie'
pentru prima d'at5", separarea puterilor in
stat, emiterea constituliilor, vdzute drept
contracte sociale incheiate intre suveran 9i
popor, respectarea drepturilor naturale aie

Din punct de vedere social, se manifestS'

o noui concepfie despre societate' care
are ca obj-ective: desfiinlarea privilegiilor
gi a ierarhiei feudale qi afirmarea unei noi
categorii sociale, burghezia, care se dezvolti
odatl cu inovaliile 9i progresul tehnic specifice secolelor XVIII-XIX, este foarte activ6'
puternici financiar qi din ce in ce mai
interesatS. de viala Politic['
Secolul ai XVIII-Iea aduce cu sine qi
ideea de naliune moderni' care presupune
apartenenla ia aceleaqi tradifii, aceeagi istorie, Iimb[ qi culturi a unui popor' Acum
se contureazd la nivel teoretic problema
naliunilor, iar secoiul al XIX-lea' secolul
naliunilor, o va pune in practic[ prin for-

oamenilor, proprietatea privati qi egalitatea

in fala legilor qi a justiliei'
in acest context politic se contureaza qr doua
mari ideologii politice: liberalismul qi conAnglia'
servatorismui- Liberalismul, niscut in
presupune respectarea libertllilor cet6!eanului

si
prin ldrgirea accesului la vot, reforme menite
sus.tinl noile categorii socia]e in p]ini ascensipoliticS" qi
une, d.esce nlralizare administrativS"'
parte'
economici. Conservatorismul, pe de alti
si nu
sustine o evolulie lentd, progresiv5'' care
o
zdruncine ierarhiile 9i privilegrile sociale 9i
viat5. economici Pulin flexibili'

B, S"ottur,

RoMANESC

marea statelor nalionale'

Secolul al XVIII-1ea aduce 9i

luminarea

poporului prin cultur[' Sunt infiinlate

qi la sate'
i"o1i utat in mediul utban, cAt
instrucgia gcolari devine din ce in ce mai
importantd, apar academiile, saloanele literare Ei enciclopediiie' Se afirm[ noi curente
culturale: romantismul, care se bazeazd pe
libertatea artistului 9i a creafiei' interesul
pentru epoci 9i spalii istorice noi qi realismul.
Tot acum, prin intermediul presei' a1
conferinle1or, cafenelelor, al unor societili'
cea
se creeazS' opinia publici (alta decAt

oficiald), problemele societS'lii devin obiectul

de-a
dezbateriior publice, care vor determina'
politice'
lungul secolelor, noi transform[ri
economice sau sociale'

iN EPocA LUMINTLoR

contexse accentueazi Cu toate aceste dificultili 9i in ciuda

d'in sud-estul Europei' care
dominalia otomani in Moldova qi lara tului internalionalautonomiei qi pierderi teritogtirbirea

i., teritoriile

romAneqti

din
RomAnesc[ sub forma regimului fanariot
1699'
din
1711, respectiv 1716, iar Transilvania'
Habsburgic'
intr5- sub stS,pdnirea Imperiului

duce

la

in zorii
riale, qi spaliu1 romAnesc se regiseqte
modernitS.tii.

Ce presupune rnodernitatea?
structuri sociale
noi: burghezia qi

muncitorimea

desfintarea

privilegiilor
boieregti, emanciparea lSranilor 9i

ietirirea lor

ir

dezvoltare
de

tip

capitalist

participarea

tutwor
categoriiJor sociale
la viala politici

adoptarea

unor

constitutii

un nou trp de
societate,

fundamentat
pe drepturile
qi omului gi ale
cetS.teanului

Purtdtorii ideilor de modernizare sunt diferili incearcd sd impuni Marilor Puteri procesul de
gi se schimbi, in functie de realit5lile epocii: modernizare.
boierimea. elita inteiectuald. elita confesionald - In Tara RomAneasci 9i Moldova se ajunge
la constituirea unui grup activ de boieri nugreco-catolicd, statul.
Formele qi mijloacele prin care se rednzeaze mit ,,partida nalionald", care are o atitudine
modernizarea sunt qi ele diferite qi adaptate fermd in problema moderntzdrtt qi o exprimd
clar in fala Marilor Puteri (Ion CAmpineanu,
contextului istoric:
. Etapa cir,rtirii sprijinului extern. Act de un'ire Ei independen{d; documentele
Proiectele politice se manifestd sub forma revoluliei de Ia 1848)'
memoriilor care cauti solulii pentru modernizare - In Transilvania, Banat, Bucovina, Iupta de
emancipare a natiunii romAne imbraci forme
cu ajutorul Marilor Puteri.
- Conferinfele, congresele de pace care reunesc violente de protest (revolulia din 1848).

mari puteri europene sunt folosite de grupuri Etapa aclionali. Trecerea, in secolul al
d"e boieri moldoveni sau munteni ca ocazii pen- XIX-lea, de ia identitatea de neam la conqtiinla
tru a i-nainta memorii de modernizare politicd naliona16 contribuie la coagularea proiecteie
(memoriile boieregti ale secolului al XVIII-1ea). politice anterioare intr-o formd superioard qi
- in Transilvania, lupta romAnilor pentru drep- unitard: ,,proiectul politic romAnesc".
turi nalionale este initiatd de elita intelectualS. - In lara RomAneasci 9i Moldova ,,proiectul
politic romAnesc" viza: unirea, independenla,
a secolelor XVI{]-f,fX, $coala Ardeleand gi
;' - ulterior Partidul Nalional RomAn ($coala alipirea provinciilor pierdute in cursul isto- Ardeieand prin Supplex Libellus Valachorum, riei (obiective reahzate in 1859, 1877, 1918).
- InTlansilvania, Basarabia, Bucovina,,proiectul
l7gl, Memorand.um-vf,7892).
. Etapa contestatarS". Proiectele politice politic romAnesC' viza unirea cu patria-mamd,
se manifestS. prin acliunile unor grupuri care RomAnia, obiectiv reaJtzatin 1918'

I. PRoIECTELE POLITICN iN SECOLUL A], XVIII-LEA SI PRIMA JUMATATE A

SECOLULUI AL XIX-LEA
Cine qi<, asunxat rcIulin procesul d.e mad.emizare gi carc au fost formcl'e d'e manifestarc?

II. CONSTITUIREA STATULUI ROMAN MODERN

Cum s-a, constituit statul ron'I'An modern?

III. CONSOLIDAREA STATULUI ROMAN MODERI{

Ca.re au fost etapele gi mod,alitd.lile d.e consolid'are a statului romd'n?

I. PROIECTELE ?OLITICE
iN secoLUL AL xvnr-LEA rt pRtMA JUMATATE A sEcoLULUt AL xtx-LEA
Cine gi-a asumat rolul tn procesul de modernizare gi care au fost formele de manifestare?

secolul al XVIII-Iea, intr-o primd etapd,

boierii sunt cei care vor eiabora o serie de proiecte politice, ulterior reformismul fiind preluat
de citre autoritatea central5, tineri intelectuali
sau chiar de cdtre Marile Puteri.
Proiectele au fost concretizate sub for-

in

ma memoriilor boiereqti, a proiectelor

de

.d

constitulii, programelor revolu!ionare,

legislatiei elaborate de domnitori sau Marile

Puteri.
$i in Transilvania, proiectele poiitice, sub
forma memoriilor, au parcurs acelaqi drum de
Ia Supplex Libbelus (I744) Ia Petilia Nalionald'
din 1848.

JT. KEFORMISMUL
Context istoric
in secoiul aI XVIII-lea, spaliul romAnesc
se afl5 sub regimul dominaliilor strdine,
care aduce cu sine, pe lAngi schimbarea de
statut politico-juridic, 9i elemente de modernitate, specific europene, promovate de domnitori sau curtile imperiale. In Moldova gi
fara RomAneascd se accentueazS. dominatia
otomand prin impunerea in 1711, respectiv in
I716 a regimului fanariot, prin care Poarta a
urmdrit consolidarea controlului otoman, in
contextu] instaurdrii regimului habsburgic
in Transilvania, din 1699 qi a manifestdrii
Imperiuiui Rus ca mare putere in Europa de
sud-est.

Regimul fanariot (1771, 17L6-1821) s-a

manifestat prin transformiri in plan poiitic,
economic, dar gi plan cultural. Din punct de
vedere politic, autonomia

tirilor

este qtirbitS,
direct de citre sul-

domnitorii fiind numili

tan, din rAndul boierilor din cartierul Fanar
al Constantinopolului. Pe plan economic,
cresc obligaliile fa!5 de Poart6, este impusS. o
fiscalitate excesiv[ qi se instituie monopolul
comercial otoman.
Curtea imperial5 de la Viena, in timpul domniei Mariei Tereza qi a fiuiui ei Iosif al ll-lea,
impune reforme in spiritul absolutismului luminat, politica reformatoare dusd de Iosif al
II-ea fiind cunoscuti, man tdrzill, cu numele de
iosefi,nism. Aceste reforme privesc Ai Transilvania qi au atins domeniul agriculturii, situalia
socialS. a t5ranilor, educalia, administralia,

DOMNESC

dar qi religia romAnilor, ceea ce a atras

admiralia pentru absolutismul luminat ai
impdratului.
Reformele dornnegti din perioada
regimului fanariot qi habsburgic

Chiar dac[ domnitorii fanarioli au

la bazl. experien[a culturalS greacd qi
otoman6, mul.ti dintre ei sunt cunosc[tori
de limbd francez1, qi sunt atraqi de eiementeie de modernitate din Europa OccidentalE.,
favorizAnd pitrunderea culturii franceze qi
in spaliul romAnesc. Ei vor domni in spiritul monarhilor luminali, asemeni celor din
apus, promovAnd o politici de reforme, ceea
ce reprezintS. un aspect pozitiv al regimului

fanariot.

Constantin Mavrocordat, domn fanariot, succesiv at6.t in Moldova, cAt 9i in

RomAneascd, cunoscut ca filo-francez,

iniliazd. reforme in domeniul social, fiscai,
administrativ qi judecS.toresc; anunlul cu
privire Ia politica reformatoare a ajuns pubiicat in 1771 in gazeta francezb" Le Mercure
de France.
Reforme sociale: desfiinleazi dependenta
ldranilor din cele doua !6ri qi ii transformd
in cl5.caSi, !5.rani cu libertate personal[, dar
f5.r5. pimAnt; reglementeazd regimul zilelor de
munci pentru !5.rani.
Pe plan administrativ introduce remuneralia
funcliiior, iar in domeniul judecdtoresc sunt
instanle de judecatS- in fiecare jude!

lara

inliinlate

qi este

lirnitatl autoritatea clerului in chestiu-

nile de judecatS.

Alexandru Ipsilanti, a-lt domn fanariot,

prin mdsurile luate, preocupiri pentru domeniul educaliei: reorganizeazd Academia
dovedeqte,

DomneascS. de Ia Sf. Sava,

infiinteazi

o qcoald de
orfelinat. De asemenea, se ingrijegte

preo{i gi un
de starea edilitari a Bucuregtiului, organtzeazl.
sistemul poqtelor qi manufacturilor de hArtie.
Dupi modelul codurilor civile austriece qi
franceze aie lui Napoleon Bonaparte, domnitorii fanarioli au emis coduri de iegi: 1780 Prauilniceasca condicd a iui Alexandru Ipsilanti
in Tara RomAneasc6,7877 - Codul Callimachi
al lui Scarlat Callimachi in Moldova qi 1818 Legiuirea Caragea a lui Ion Gh. Car"ac'ea in
Tara RomAneascS..

In Transilvania, regirnul habsburgic

prin reformele iosefine a urmirit: modernizarea relalii1or agrare, educaliei, administraliei

elementare rurale qi a qcolilor confesionale

ale 4omAniior ortodocai 9i uniti. Prin Edictul
de tolerantd., din 1781 se acordd iibertate
religioasd qi credinciogilor necatolici, ridicAndu-se astfel restric{iile privitoare ia accesul
in funclii, pentru practicarea unor meserii
sau delinerea de proprietdti.

Consecinte
Proiectele politice referitoare la modernizare
au fost elaborate gi de cdtre autoritatea statalS
in spiritul epocii luminilor. Chiar dacd spatiul
romAnesc s-a aflat sub dominalia regimurilor
str5.ine, politica absoiutismului luminat promovatd de fanarioti sau habsburgi atinge domenii
de dezvoltare.

Limba francezd a devenit in Moldova gi

Tara RomAneascd cunoscuti de marii boieri,
care au initiativa trimiterii fiilor 1or la studii
in Europa. Astfel, treptat, se formeazd o noud
elitd intelectual5, paqoptiqtii, care va prelua

qi bisericii. Astfel, in 1783 a fost elaborat un decret cu privire la emanciparea iniliativa proiectelor politice, atingAnd un punct
iobagilor (tdranii dependenli) qi 1a modi- culminant in 1848.
ficarea relaliitor dintre nobili qi tirani. in
in Transilvania, urmare a politicilor iosedomeniul invdtimAntului 9i al educatiei a fine, se creeazS. o elitd intelectualS. romAnescd,
fost elaborat planul intitulat Ratio Educa- care igi va concretiza idealuriie intr-o serie de
tionis cu scopul de a creqte numirul qcolilor

ffi.

documente.

Poor"crELE POLITICE

BOIERE$TI;

MEMORIILE BOIERESTI DIN SECOLUL AL XVIII-LEA

Context istoric
Ac{iuni
O caracteristicS. a perioadei qi a spaliului ' In1772, o delegatie comunS. de boieri din MolromAnesc o reprezinti statutul international, dova qi Tara RomAneascl adreseazd un memoal suzeranitdtii otomane, accentuat sub forma riu Marilor Puteri, prezente la tratativele de
Tegimului fanariot (1771, 1776-1821), cdruia i pace de Ia Focgani (in urma unui rS.zboi rusose'adaugd intervenlia directd a Imperiuiui Rus, turc), prin care solicitd revenirea la domniile
sub forma protectoratului (neoficiai din I774).Pe
acest fond, boierii romAni solicitS. sprijinul Marilor

Puteri (Imperiul Habsburgic, Irnperiul Otoman,

Imperiul Rus, Prusia - cel rnai puternic stat german) in contextul ,,crizei orientale", exploatatd in
favoarea spatiului romAnesc, pentru rezolvatea
problemelor in procesul de modernizare.
Problemele puse in disculie sunt cele care
aparlin de modernrzarea socialS, politicd qi
economicd. Boierii p[mAnteni din Moldova qi
lara RomAneasci se substituie gi aclioneazS.in
numele statului, prin elaboarea memoriilor, ca
proiecte politice de modernrzare.

pdmAntene, respectarea autonomiei gi unirea

celor doui ldri sub proteclia Austriei, Rusiei qi
Prusiei.
' in 1791, cu prilejul tratativelor de pace de la
$istov, Divanul Tirii RomAneqti se adreseazd
delega,tilor ruqi qi austrieci printr-un memoriu in care se cere: autonomia qi neutralitatea !5.rii sub garanlia Austriei gi Rusiei,
obiigatiile cdtre Poartd sd se desfiinleze cu
exceptia tributului, alegerea domnului dintre reprezentanlii stSrilor tdrii, libertatea
comerlului, desfiinlarea raialelor.

C. PuorucrE,-E

po,,rrrcE BoTERE$Tr DrN pRrMA runrAratn A .EC.LULUT

ALXD(-LEA

Context istoric
Prima jumltate a secolului al XX-tea aduce
continuarea la o alti dimensiune, sporitd a proiec_

intre puterea legislativ[ qi cea executivd, ca gi pnn

proiectarea unei justitii orgarizate.

telor politice qi reformelor din secolul al XW[-]ea.

Problema orientald se menline, astfel incAt se
continud emiterea memoriilor, de cdtre boieri,
adresate Mariior Puteri. Acestea vor reacliona
la constanla solicitdrilor romAnegti, care cer punerea in practicd a proiectelor. Imperiul Rus va
actiona oficial, din 1829, ca putere protectoare gi
se va constitui intr-un factor modernizator tren_
tru spaliui romAnesc pAnd in 18b6.

importantd in procesul modernizdrii spatiului

romAnesc ai de cunoagtere a solicitdriior
romAnegti la nivel european.
.Astfel, prin Convenlia de la Akkerman,
din
7826, sunt puse in aplicare o serie de solicitiri
ale proiectelor politice romAnegti: alegerea
domnitorilor dintre boierii pimAnteni, poarta
avAnd doar dreptul de confirmare, garantarea

Ac-giuni
' Il1 1802, boierii rrroldovenl, intr-un memoriu
adresatimpdratuluiNapoleon al Frantei, solicitd autonomia tdrii qi revenirea la domniile pim6ntene.
' Intre 1817-1818, boierul Iordache RosettiRosnovanu elaboreazl, o serie de proiecte prin
care propune instaurarea unui regim politic in
care Adunarea Obqteascd (institutie 1e gislativd)
gi Divanul (institutie executivd) sd detini ro-

lul important in stat, iar institutia domniei

sd

detind un rol minor.

' in 1821, in contextul miqcdrii de revoltd a
lui Tudor Vladimirescu, cu scopui inldturarii
regimului fanariot, sunt emise o serie de documente considerate proiecte politice. proiectul
de la 1821 se manifesti in prelungirea programului boierilor pimAnteni. Noud este ins5, in contextul revoluliilor balcanice, ideea de realtzare a
programului politic, prin insurec{ie, gi nu pe cale
legali, a$a cum au incercat boierii inainte.
Prin Cererile norotlului romdnesc, adev5rat
proiect de reorganizare a tirii, se solicitd:
- numirea in functii dup[ merit;
- libertatea comertului;
- infiintarea unei armate nalionale;
- limitarea la patru a numdrului boieriior
greci din Divan;
- plata impoziteior qi de cdtre categoriile sociale scutite.
Consecinla imediatd a miqcdrii de revolt5 din
1821 a fost revenirea la domniile pimAntene,
incepAnd cu 7822.
' In 1822,Ionicd Tiutu rcdacteazl proiectul de
constitulie Constitutin cd.ruurwrilor, ln care este
previzutd limitarea puterii domnului prin crearea
Sfatuiui obqtesc. Pentru prima datd se preconizeazi,

[rtr-un act ce se dorea o constitufie, un irceput de

separafie a puterilor in stat, prin distinctia fbcutd

Perioada I822-IB27 reprezintd o etapd

libertdlii comerlului, cu condilia asiguririi

consumului intern cdtre Poartd.
. Tratatul de Ia Adrianopol din 1g29 instituie

oficial protectoratul rus, inceteazl" monopolul

turcesc asupra comerfului, se acordd libertatea
navigaliei pe Dunire gi sunt restituite raialele
de pe malulstAng al fluviului.
' In 1831 9i 1832, pentru fara RomAnesci,
respectiv Moldova, intrd in vigoare Re_
gulamentele Organice. acte cu valoare de
constitutie. Eie au fost elaborate de comisii
de boieri romAni, tinAnd cont de memoriile
boiereqti, pe baza recomanddrilor Curtii de la

Petersburg gi aprobate de puterea protectoare

rusd. Aceste acte au reprezentat un progres,
aducAnd elemente de noutate gi modernizare:
- separafia puterilor in stat;
- organizare administrativd imbundtdtitd,
cu remunerarea functionariior:

- justilia, pentru prima datd

organtzat1
separat, pe baze noi, intr-o ierarhie riguros
stabilit5; instituirea corpului de avocati,
judecdtori 9i procurori;
- noud organizare fiscal5;
- regiementdri economice qi sociale.
Cu toate aceste elemente de modernitate,
Regulamentele Organice nu au rezolvat deplin
problemele societSlii romAneqti, prin faptul cd se
menlin privilegiile boiereqti, nu prevdd drepturi
qi libertili cetifeneqti, aceste acte fiind o marc5 a
protectoratului rus gi a suzeranitdlii otomane.
' In anii '30, de la atitudinea de solicitare prin
memorii adresate Marilor Puteri, romAnii se
mafi;rtzeazd poJitic Ai contestd in mod deschis
regimul regulamentar. Astfel, boierii din Tara
RomAneascd se organrzeazl intr-o migcare
contestatarS., cunoscutd sub numele de ,,partida nafionali", condusd de Ion CAmpineanu. Ei
elaboreazd, in 1838, o serie de proiecte de reformd
qi constitu\ie: Act de unire gi independeruld. qi
Osdbitul act de numire a suueranului romd.nilor,
117

prin care solicitd inldturarea suzeranitSlii otomane qi a protectoratului rus (independen!6),

unirea principatelor intr-un singur stat gi

prin care ia naqtere Biserica gteco-catoiic5,

monarhie ereditarh.
' in 1843 a luat fiinti, dupi model francez,
societatea secreti ,,Frdpid', alcatuitd din tineri
intelectuali, fli de boieri, cu studii ia universititi
din Europa, cunosculi sub numele de bonjourigti.
Printre ei se remarcS: Nicolae Bilcescu, A1.I. Cuza,
Ion Ghica, Mihail Kogdlniceanu, Al'ram Iancu,
Andrei $aguna. Membrii societS.lii igi propun, ln
spiritul romantic dominant european al idealului
unit5lii nationale gi in absenla partidelor politice,
organizarea unor revolu,tii pentru inldturarea
regimului politic qi unirea romAnilor.
In Transilvania, ca urmare a lipsei nobilimii romAnegti, a elitei, care si preia iniliativa
elaboririi unor proiecte politice, aceastS. etapl
va fi asumati de primii intelectuali romAni - clerul greco-catolic. Din 1699, Transilvania se afl5
sub dominalie habsburgicE, iar Curtea imperiald
de la Viena emite, in 1701, Diploma leopoldind,

astfei, o minimd reprezentare politici.

Iniliativa memoriilor o are episcopul grecocatolic, Inochentie Micu Klein, care, in 7744,
inainteazd Curtii imperiale de la Viena, Supplex
Libellus, document prin care militeazd pentru emanciparea natiunii romAne, aducAnd
argumente istorice qi fiscale (contributiile financiare ale populaliei romAneqti, numeroasi,
in visteria habsburgicd). Activitatea sa a marcat inceputul migcirii de emancipare politicl 9i

episcopul acestei biserici fiind singurul romAn care are

dreptul de a face parte din Dietd, romAnii avAnd,

formarea conqtiintei nalionale a romAnilor din

Transilvania qi a fost continuati de migcarea
culturald,,$coala Ardelean5". Cei mai importanti
reprezentanli au fost: Gheorghe $incai, Samuil
Micu, Ioan Budai-Deleanu, Petru Maior, care, in
documentul Supplex Libellus Valachorum, dtn
1791, trimis impdratului de la Viena, soliciti
emanciparea naliunii romAne, pe temeiul argumentelor de ordin numeric, economic si istoric.

X3. Poorucru,, Polrrrc PASoPTrsr

Context istoric
prinzAnd toate revendicirile romAnilor de pAnd
Izbucnirea revoluliei general europene in atunci. Propunerile de reformd din proiecteie
anul 1848 (,Primdvara popoarelor") a deter- politice ale boierilor se regS.sesc in proiectul polminat manifestarea gi in spaliul romAnesc a itic paqoptist, in concordan.td cu evenimenteie
miqcdrilor revolulionare, inilial imbr6cAnd forma de pe plan european. Aceste programe au fost
petilionari, ulterior prin confruntdri directe.
elaborate de intelectuali qi mica boierime.
Documentele revoluliilor de 1a 1848 din
Programele revoluliei romAne de la 1848 qi
spafiul romAnesc reprezinti o continuare a obiectivele urmdrite de revolulionari sunt prezenproiectelor politice eiaborate pAnd in acest tate in tabelul de mai ios:
moment, dar qi punctul culminant, acestea cu-

Acfiuni rornAnegti
Programe
.rrevolulionare

Cine l-a redactat

Obiective
nalionale.

Modernizarea
statului.

Statutul
politico-juridic

Drepturi
libertiLli

Obiective
sociale

qi

cetS!eneqti
Petitiuneaproclama{iune;
27 maftie 7848,
Iagi, Moldova

Petilia Nat,ionald,
3 mai 1848, Blai,
Transilvania

Vasile Alecsandri

Atitudine

Desfiinlarea cen-

moderatd: ,,SfAnta

zurii, funclii acordate

dupi merite, reforma
qcolilor, desfiinlarea

Atitudine moderat6: ,,Grabnica

imbundtilire a
stdrii locuitorilor

pedepselor corporale

s[tenl'

Libertatea tiparului

Desfiin!area

p6.zire a

Simion

Birnutiu

Regulamentului
Organic"
Independen!a

naliunii romAne,
egalitatea in drepturi cu naliunile
conlocuitoare:
,,Noi vrem s[ ne
unim cu !ara" -

respinge anexarea
la Ungaria

gi a

exprimirii oficiale

in limba romAn6, gcoli

romAnegti, recunoagterea religiilor romAnegti, asigurarea

libertifii

personale,

libertatea industriei 9i
a comertului

iobigiei

firi

nicio
despigubire

Prin{.ipiile noastre
pentru reformarea
patriei, 12 mai

Costache Negri

Unirea Moldovei gi

Vasile Alecsandri

Tirii

RomAneqti

,,intr-un singur
stat neat6.rnat"

1848, Bragov,

Transilvania

Peti{ia !d.rii,
20 mai 1848,
Cerniufi, Bucovina

Eudoxiu
Hurmuzachi

Proclamalia de la
Izlaz, 9 iunie 1848,
Tara RomAneascd

Ion Heliade
Ridulescu

Autonomia

Improprietirirea

Intemeierea

instituliiior

!irii

autonomiei

nicio
despigubire

pe prirrcipiile de

Iibertate, egalitate qi frS.tietate,

desfiinlarea privilegiilor, egaliatea tuturor
in fala legii

Dieti cu reprezen-

Desfiinfarea

tarea tuturor categoriilor sociale, egalitate

clicii

religioasi, Iibertatea
folosirii limbii romAne
oficial
Descentralizare
administrativS., domn
responsabil, ales
pe 5 ani, emiterea
unei noi constitufii,
contribulie fisca16
generalS., libertatea

Respectarea

firi

Desfiin!area

clicaqilor qi
improprietdrirea
prin despigubire

invilimAntului
Eftimie Murgu
Petilia neamului
romdnesc din Ungaria gi Banat, 15
iunie 1848, Lugoj,
Banat
Mihail
Dorinlele partidei
na{ionale din MoI- KogS.Iniceanu
douo, august, 1848,
Cerniufi, Bucovina

Respectarea

Recunoagterea

autonomiei

oficiali

}imbii

romAne gi autonomia
bisericii ortodoxe
,,IJnirea Moldovei
cu Muntenia este
cheia de bolti
fird de care s-ar

Desfiinlarea privi-

Desfiin{area

1egiilor, egalitaiea

clicagiior gi
improprietdrirea
prin despigubire

in fala legii, Iibertatea cuvAntului,

pribugi tot edificiul a intrunirilor, a
invitimAntului
national"

prin trecerea revolulionarilor dintr-o parte in alta a Carpalilor, in coresponden{a

concretizatS.

Consecinfe
Proiectul politic paqoptist a avut un puternrc
impact asupra populatiei romAneqti gi a contribuit la strAngerea legS.turilor dintre romAni,

dintre aceqtia, dar mai ales in obiectivele unificatoare afirmate.

E" S"o ttFICATIA pRoTECTELoR

PoLITTcE RoMANE$TI'
SECOLUL AL XVIII.LEA - PRIMA JU]\N TATE A SECOLULUI AI XD(-LEA

in secolul al XVIII-lea gi inceputul secolului

al XIX-lea, in spaliul romAnesc se accentueazd.

profitAnd in decursul deceniilor ce vor urma

de orice ocazie externi favorabild spaliului

dorinta de reformare a societdtii romAneqti qi

romanesc.
Proiectele politice din prima jumdtate a secolul a1 XIX-tea nu qi-au atins marile obiective
propuse, ins5. au urmat un proces de evolutie in
deceniile urmetoare, trecAnd ia o noud etap5,
aclionald, astfel incAt revolulia de la 1848 a
demonstrat ci pentru modernizatea societilii
romAnesti este nevoie de unitate statalS"

conqtiinla nalional5.. Aceste deziderate sunt gAndite gi prezentate prin proiectele poli-tice asumate
de boieri, ulterior de intelectuali, urmAnd ca in a
doua jumitate a secolului al XIX-lea sd fie puse
in practicd. Astfel sunt clarificate principalele
obiective ale romAnilor - unire 9i independen![.
In acest context, elita wemii dobAndeqte abilitate diplomatici in relaliile internalionale,

+,

fl

ll. coNsrtrutREA srATULtJt r.oMAu uopERN

Cum s-a constituit statul rom6.n modern?

F
gn

Bi

A,

F
"E

t
I

CoNIEXT ISToRtc

Unirea Moldovei cu Tara RomAneasci, proiect poJitic al elitei romAneqti, este precedati de
miqcarea unionist5. Aceasta reprezintd actiunile
desfhqurate de revolutionarii romAni dupd 1848,
plecali in exil, unde militeazS. pentru unirea romAnilor intr-un singur stat. Ei fac astfei cunoscutd
problema romAneasci in rAndul oamenilor politici
qi a presei din Franta, Anglia gi statele italiene.
$i in Moldova, dupi revenirea revolulionarilor in
!arA, se creeazS, o astfel de miqcare prin infiintarea
de asociatii qi reviste. Receptive la mesajele
?-r

f,S, AcrruNr cARE coNTRIBUTE

L{

In 1853-1856 se destiqoard Rdzboiul Crimeei,

nou moment al ,,crtzei orientale". In urma infrAngerii Rusiei, in 1856, cele qapte mari puteri
(Anglia, Prusia, Rusia, Franla, Sardinia - stat
italian -, Turcia gi Austria) organrzeazi Congresul de pace de la Paris. Cu aceasti ocazie, problema romAneascS", a unirii, devine
o problemd europeand 9i este dezbdtutd de
marile puteri. Acestea, intr-o sectiune a Tratatului de la Paris, adopti o serie de prevederi referitoare la Principatele romAne.
Prevederi:
- desfiintarea protectoratului rus;
- introducerea garantiei colective a celor
qapte mari puteri;
- menlinerea suzeranititii otomane;
- Rusia cedeaz1. Moldovei sudul Basarabiei
r . cu cele trei judele: Cahul, Bolgrad qi Izmail;
- - convocarea unor adundri ad-hoc, cu rol consultativ, pentru formularea unor propuneri
cdtre puterile garante privind organizarea
Principatelor.
In 1857, Adun[rile ad-hoc, alcituite din
reprezentanli din toate categoriile sociale,
iqi desf5.goar5. activitatea in Moldova qi Tara
RomAneasci qi elaboreazl,rezolutiile pe care 1e
vor inainta marilor puteri.

Rezolutiile:
- unirea Moldovei cu Tara RomAneasci
intr-un singur stat;
- numele

statului: RomAnia:

romAnilor au fost in special Franta qi statelr

italiene, acestea din urm5" avAnd acelaqi ideal a
unit5lii statale, iar Anglia qi Prusia doreau limi
tarea influenlei ruseqti in zona balcanicd pe fondu
,,crizei orientale", astfei cd priveau cu simpatie po.
sibilitatea constituirii unui stat romAnesc.
itr procesul de formare a statului romAn

se interfereaz1 mai mulli factori: miqcarea

unionist5, atitudinea opiniei pubiice europene
9i politica marilor puteri.
FoRIILAREA sTATULUT RoMAN MoDERN

- statul condus de un print striin, dintr-o

familie domnitoare europeand; moqtenitorii
s5. fie crescu{i in religia tdrii;
- respectarea autonomiei sub garanlia
coiectivi a marilor nuteri.
in 1858, in cadrui Conferintei de la Paris,
marile puteri au emis Conventia de la Paris,
act cu valoare de constitutie pentru Principatele
romAne.

Prevederi:
- unirea Principatelor cu numele de ,,Principatele Unite ale Moldouei gi Valahiei";
- alegeri separate pentru funclia de domn gi
pentru Adunarea Electivi;
- institutii comune: Comisia Centraii de
Ia Focgani (elaboreazd proiecteie de legi)
qi Inalta Curte de Casatie gi Justltie (cea
mai inalti instan{d judecdtoreascd);
- alte prevederi: domnul era ales de cdtre
Adunarea Electivi, care era aleasi prin vot
cenziLar; desfiinlarea privilegiilor, drepturi
9i libertdti cet5lenegti.
In textul Convenliei nu se menliona ci persoana care candida la functia de domn in ambele
Principate trebuia sd fie diferitS, iar romAnii
l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza, domnitor

unic.

La 5 ianuarie 1859, Adunarea Electivd

din Moidova il alege domn, iar Ia 24 ianuarte
Adunarea din Tara RomAneascS., cu unanimitate de voturi, are aceea$i opliune.

C. co**crNfE
Unirea s-a rea-lizat prin dubla alegere a luj
Al.I. Cuza, profitAnd de rln context internafional
favorabil, urmAld calea plebiscitar-diplomatici
si impunand,,politica faptului implinit'. Odatd
cu alegerea lui Cuza qi formarea statului tom5t,

unul dintre marile obiective a-le proiectelor

politice romAnegti a fost atins, realizarea statului romAn, urmAnd ca i-rn deceniile urmltoare sd
se continue punerea in practici a altor puncte
din cadrul proiectelor politice romAneqti-

III. CONSOLIDAREA gTATULUI ROMAN MODERN

Care au fost etapele gi mod.alitdlile d.e eonsolidare a statului romdn?

A. co*to".
Un prim mare obiectiv al proiectelor politice
romAneqti, acela aI constituirii unui stat romAn,
a fost reahzat odat5. cu dubla alegere at lui AI.I.
Cuza in 1859. Oamenii politici romAni au acum
in fati alte mari provocdri: consolidarea statului,
prin punerea in practici a dezideratelor romAnilor, reforme pentru modernizare, instituirea
unei monarhii erefitare, cu aducerea in lari
a unui prin! str5,in, nou5. constitutie modernS,

s,

rsroRrc

obfinerea independenlei gi realizarea marelui

obiectiv, unirea tuturor romAni-}or intr-un singur stat na-tional unitar romAn.
Toate aceste obiective vor fi atinse in a doua
jumS.tate a secolului al XIX-iea gi in primele decenii din secolul al )C(-lea, printr-o sustinutd
activitate pe plan intern qi extern, profitAnd de
situaliile internationale in favoarea statului
romAn.

Co*ToLTDAREA sTATULUT RoMAN MoDERN suB AT,DLANDRU IoAN Cuze (1359-1866)

lui A1.I. Cuza putem care trebuia si fie baza unit5lii politice a
statului. Pe plan administrativ, a realizat
1. 1859-1862 - recunoagterea externl a dublei unificarea serviciilor vamale, a telegrafului
qi a pogtelor, unific[ sistemul de mS.suri qi
alegeri qi a unirii; mdsuri de unificare interne;
In

decursul domniei
deosebi trei etape:
2. 1862-1864

- incerciri de reaiizare

a reformelor;

3. 1864-1866 - perioada marilor reforme; domnia autoritari.

1. 1859-1862
AceastS. etapd se caracterizeazS' prin efortul
depus pe plan internafional pentru a obfine
recunoaqterea externS. a dublei alegeri Ei a
unirii gi pe plan intern prin eforturi in vederea
unificirii legislative qi administrativeMarile puteri au arrrt reactii diferite, de Ia a
accepta Actul dublei alegeri qi al unirii pSni Ia a
refiiza recunoaqterea voinlei rom6.ni1or, astfel c5,
abia in 1861, in cadrul Conferinfei de la Constantinopol, marile puteri acceptS. unirea administrativd.
qi legislativ5., in confitiile puse de Ttrrcia gi Austria, numai pe perioada domniei lui Cuza.
Pe plan intern, programul reformator al lui
Cuza a fost dominat de unificarea legisiativS.,

greutili, desfi.inteazd granita dintre Moidova qi

Tara RomAnesci, iar Bucureqti a fost declarat
capital5. De asemenea, pentru o mai bun5.
rela{ie cu mari-le puteri, infiinteazd consulate
in principalele capitale europene.
2. r862-L864

in aceastd. a doua etapS-, Cuza a incercat

rezolvarea marilor probleme ale societS.lii
romAnegti, printre care gi chestiunea rurali, a
improprieteftii fdranilor cu p5.mAnt. In lumea
politicS. romAnesci se conturau dou5- grupiri
politice: conservatoare qi liberalS.. Gruparea
conservatoane, care ii reprezenta pe marii
proprietari funciari, era impotriva divizdrii
mari-lor proprietS.ti funciare, considerAnd c5'
tiranii nu aveau suficiente resurse pentru
a lucra pimAntul. Gruparea liberal5 dorea
gS.sirea unor solulii, cuprinzAndu-i pe tinerii

burghezi in formare, dar gi boierimea micd gi

mijlocie. Problema se acutizeazd. citnd primul
ministru a1 primului guvern unic (1862), conservatorul Barbu Catargiu, care se impotrivise ideii de improprietirire, a fost asasinat. in
aceast5. situalie tensionatd politic, domnitorul
il numegte, in 1868, prim-ministru pe 1iberaluj
moderat Mihail Kogdlniceanu.
Primul pas pentru realizarea reformei
agrare a fost realizat in decembrie 1868,
cAnd este votatd Legea secularizirii averilor
md.ndstiregti, astfel revenea in stdpAnirea
statuiui 25% din teritoriul tdrii, formAndu-se
un fond funciar la dispozilia tdrii.
La solicitarea domnitorului, Mihail Kogdlniceanu elaboreazd un proiect de reformi agrarl,
care va fi inaintat Adunirii Legislative. in
7864, dominatd de conservatori, Adunarea
Legislativi il respinge gi cere demisia premierului. Cuza, printr-un act neconstitutional,
refuzd demisia, ceea ce echivaleazd cu o loviturd
de stat qi dizolvi Adunarea Lesislativ5..

3. 1864-1866
Lovitura de stat din 2 mai 1864 a fost urmatd
de elaborarea unui nou act constitutional:
Statutul Dezuoltdtor al Coruuentiei de la paris.
Statutul modifici in sens autoritar conventia,
sporeqte puterile dornnitoruiui in detrimentu]
legislativului; noul act constitutional a fost
insolit qi de lege electorald, prin care creqte
corpul electoral prin scdderea censului.
In acest context, in august 1864, Cuza a
sanc{ionat gi promulgat Legea rurald, prin
care ldranii sunt improprietiriti in funclie de
numdrul de vite pe care Ie de{ineau, fdrd a putea
vinde sau ipoteca pdmAntul timp de 30 de ani qi
plitindu-ltimp de 15 ani. Legea rurald, consacrd.
/ dreptul de proprietate al tlranilor asupra
loturi-lor de p5mAnt. Legea a ar,'ut ins5., numeroase
imperfec{iuni: intinderea prea micd a lotului de
pdmAnt a fdcut ca proprietatea sd nu fie eficientd,
capabili si ofere alternative de trai, un num5r
mare de !5rani au r5.mas neimproprietdrili.
Drept consecinle pozitive: o buni parte dintre
!5.rani au fost improprietdrili, dotarea mogiilor
gi a gospoddriilor !5,rinegti cu inventar agricol
modern, o parte dintre ldrani s-au indreptat, ca
for!5 de munc5., spre industrie.
In decembrie 1864 este emisl Legea

instrucliunii publice, prima lege modernd a

inv5l5mAntului din RomAnia, care reglementa
atAt invdl5mAntul pubiic, cAt 9i cel privat, de

kI,

la cel primar la cel superior. Legea prevel

invdldmAntul primar ca fiind obligatoriu
gratuit, egalitatea sexelor la invdtimAnt
Ianctzayea lui. Consacrd liceul de 7 clase, r
o pondere mai mare acordatd disciplinelr
umaniste, introduce invd{dmAntul tehn
profesional prin qcolite de agriculturd, arte
meserii qi de comer!. Incd din 1860, Ia Iaqi
fost infiintati Universitatea, iar in 1864, es1
infiintatd Universitatea din Bucureqti. S
pun astfel bazele sistemului de inv5tdmAr

modern romAnesc.
Alte mdsuri reformatoare: emiterea Coduh
Civil, elaborat pebaza codului lui Napoleon r
a celui italian, Biserica ortodoxd este declarat
autocefald, este emisd Legea organtzlrri jude
cdtoreqti, Codul penal qi de procedurd penali
In aceastl perioadd au fost luate o serie d
mdsuri pentru incurajarea pdtrunderii capita
lului strdin, infiin[area burselor de comert gi
C.E.C.-ului.
Cu toate aceste reuqite de reformare
societdlii romAneqti, domnia autoritari
instauratd odati cu lovitura de stat i-:
indepdrtat pe oamenii politici de domnitor. Sr
constituie, astfel, o alian!5 politicd indreptati
impotriva lui Cuza,,,rnonstrtLoasa coali{ie,
formatd din conservatori qi liberali radicaii, ct
scopul inldturdrii domnitorului. Acesti coalitir
s-a angajat, in conformitate cu dorintele
Adunirilor ad-hoc, sd sus{ini un prinf strdir

pe tronul {5rii.
In acest context politic intern, in 11 februarie
1866, Cuza este obligat si semneze abdicarea. in
Iocul s5.u a fost numiti o Locotenentd domneascd.
care va conduce tara pAnS la glsirea unui prin!
strdin care sd preia conducerea statului.

Consecintele domniei

lui Cuza

Domnia lui Cuza realtzeazl in spatiul romAnesc tranzifia spre regimul politic modern,
parlamentar gi constitulional. De asemenea,
prin reformele modernizatoare ale domnitorului, determinS. mari schimbiri in structurile
societ5lii, in viata economic5, stimulAnd categoriile burgheze, dezvoltarea industriali, modernizarea mijloacelor gi cdilor de transport.
Unirea gi reformele realizate au pus bazele
statului modern, au dat o organizare unitard
noului stat, pregdtindu-l pentru o noud etapd
din proiecteie politice romAneqti, cea a monarhiei ereditare.

C,

Co*ToLTDAREA

srArulur sue Canol I (1g66-1914)

Co.ntext istoric
In urma abdicdrii, din 11 februarie 1966,
a lui A1.I. Cuza, se formea zE. o Locotenenli
domneascd, care va prelua puterea pAni la
aducerea in lard a unui prin! strdin care sd
preia tronul. Parlamentul il proclamd ca dom_
nitor al RomAniei pe Fiiip de Fiandra, fratele
regelui Belgiei. Acesta a refuza| insd propunerea, fapt care a pus in mare dificultate cla_
sa politici romAneascd, in contextul reacliei
marilor puteri, care cer anularea unirii celor
doud Principate. Prin activitatea diplomaticd
a oamenilor politici romAni 9i susfinerea
impdratului Franlei, Napoleon al III-lea, dupd
indelungi tratative s-a oblinut acordul regelui
Prusiei pentru aducerea in tar6 a unui prin!
strdin, in persoana principeiui german, Carol
de Hohenzollern- Sigmaringen.

Aducerea printului Caroi este aprobati in

!ard printr-un plebiscit, cetd!enii fiind chemati
s5. se pronunle cu privire la aceastd problemi.
La 10 mai 1866, prinlul Carol ajunge la
Bucuregti gi depune jurdmAntul de credintd
fald de tar5..

Froiecte politice de rnodernizare a

institutiilor statului

Domnia lui Carol I a reprezentat momentul

de maturizare politicd a RomAniei, aceasta
devenind un stat modern, guvernat dupd
principiile liberalismului. Sunt vtzate actiuni
de modernrzare pe mai multe planuri: politic, economic, cultural qi social, RomAnia
cAgtigAnd qi un prestigiu deosebit pe plan
international.

. Adoptarea Constitufiei din 1866

. Proiectul partidelor politice moderne

Din punct de vedere politic, in RomAnia.

baza Constitutiei din 1866, se proclamd

ne

princiiii

politice moderne, pebaza cirora vor funcliona

instituliile statului asemeni institutiilor euro_
pene: parlament bicameral, monarhie consti_
tutional5 ereditari; se creeazd primele partide
politice, se acordS. l5rgirea dreptului de vot gi
se consolideazd institulia monarhiei (domeniile
regale, Altela Regald, Rege, este stabiliti sr.rc_
cesiunea la tron).
Scena politicd a RomAniei moderne a fost
animatd de doud mari orientdri politice, con_
servatoare qi 1ibera15. Pe parcursul vielii politice
din a doua jumdtate a secoiului al XIX-lea,
aceste orientdri politice s-au grupat gi au format
doud partide ce au guvernat alternativ RomAnia
modernd.

Partidul Liberal a luat fiinla oficiai in

1875, avAnd drept reprezentanli marcanli pe:

Mihail Kogdlniceanu, fon C. Brdtianu, Ionel

Brdtianu, C.A. Rosetti, Dimitrie A. Sturdza.

Partidul ii avea ca membri qi se adresa
prin discursul politic burghezilor (industriaqi,
comercianli, bancheri), liberilor profesionigti,
dar 9i categoriilor sociale mijlocii.
Proiectui de modernizare liberal promova
constitulionalismul 9i pluralismul politic bazat pe libertatea de exprimare gi spirit de
tolerantS., prin incercarea de a extinde principiile de libertate qi egalitate pAnd Ia baza
societSlii. Printre mariie obiective liberale
se numdrd i5rgirea dreptuiui de vot, dezvoltarea industriei nalionale cu interventia statului, prin legislalie economicd care sd acceIereze procesul de modernizare. in acest sens,
devtza liberald s-a conceptualtzat in ,,prin
noi tngine", ceea ce presupune valorificarea
resurselor umane gi naturale ale ldrii pentru
dezvoltarea societdlii romAneqti, fiind vtzate
in special: industria, capitalul, comerful, proprietatea privat5.. De asemenea, liberalii pun
accent pe liberatea presei, a dreptului de asociere gi exprimare, pe garantarea drepturilor

Una dintre marile probleme pe care Carol I a

dorit s[ o rezolve, deziderat al proiectelor politice
romAnegti, a fost emiterea unei constitutii
moderne.
Noua Constitulie a fost adoptatd in iujie 1866
gi a fost inspiratl de constitulia belgiand
din 1880,
model de constitutie liberalS a wemii. potrivit
noii constitulii, numele statului devenea oficial qi libertdtilor cetdteneqti.
RomAnia, cu statut de monarhie constitutionali
Partidul Conservator s-a infiintat oficial in
ereditard. Constitulia a reahzat un echilibru 1880, avAnd ca lideri marcanfi pe: Lascdr Catargiu,
stabil lntre puterea executivd qi cea legislativd P.P. Carp, Titu Maiorescu. Partidul ii reunegte gi
$I s-a dovedit pentru mai bine de o jumdtate se adreseazd incd de la inceput marilor proprietari
cle secol un instrument juridic eficient, pe
baza fi.rnciari, dar gi celor care erau nemullumi.ti de pocaruia a fost guvernatd RomAnia modernd.
Iitica liberali (intelectuali, burghezi).

- 1868

Proiectul de modernizare conservator era ba-

zat pe o modernizare progresivS, treptati gi o

evolulie proprie adaptatl specificului societltii
romAnegti, fdrd salturi mari 9i preluarea modelelor occidentale. in acest sens, ii criticS. pe
libera-li ci adopti modele politice gi culturale
occidentale (formele), pe care le impun in realitatea istoricd a spaliului romAnesc (fondul)
qi elaboreazd. ,,teoria formelor fdrd, fond'. Prin
aceasta, membrii grupului literar,,Junimea",
condus de Titu Maiorescu, considerau c5.
RomAnia are o traditie institutionali, structuri
sociale qi spiritualitate proprie, peste care nu
se pot implanta, fird discerndmAnt, institufii qi
idei preluate din Occident. in acelaqi sens, dezvoltarea economici a RomAniei moderne trebuia
si. se axeze pe dezvoltarea agriculturii' In 1884 este emisd o nou5.lege electorali,
prin care se ldrgeqte baza electorald, astfel
incAt puteau vota toli cei care plSteau un impozit cdtre stat.
' Din 1895 este introdus principiul ,,rotativei guverna-mentale", ceea ce presupune,
dupd modelul politic britanic, alternanla la guvernare a celor doul partide politice.
' Proiectul modernizirii institutiei monarhice s-a reatttzat prin emiterea Constitutiei din
1866, care pune bazele regirnului monarhiei
constitutionale gi a sistemului parlamentar
modern.

"

Institutia monarhiei in RomAnia modernS. se

consolideazd ir urma independentei de stat din
1877-1878, astfel cd, in 1878, Carol I primeqte
titlul de Alte{d Regald., iar i-n 1881 titlul de
Rege, iar RomAnia devine regat gi se stabilegte
succesiunea la tron, prin persoana trui Ferdinand,
nepotul de frate al Regelui. In 1884 gslg gmis5.
lege3 constituirii Domeniilor Coroanei.
In plan politic intern, institutia monarhiei,
prin Carol I, a reprezentat un factor de stabilitate politicd, regele fiind un mediator il viata
politicd romAneascd.

legislatie care pune

romAneascS.:
- 1887 - I-gea de fircurajare a industriei prevede scutiri de taxe qi tarife vamale, acordd
reducere a costurilor transportului pe

calea ferati qi terenuri de construclie gratuite pentru cetilenii romAni sau striini
care infiinfeazl. intreprinderi cu un capital
minim de 50 000 lei sau foloseau cel pulin
25 de muncitori;
- 1890 - infiinlarea Serviciului de Navigatie

FluvialS RomAnI - pentru imbundtSlirea

transportului pe apd qi crearea unei flote fluviale;
- 1908 - legea Casei Rurale - crearea unui
fond din care si le permiti tdranilor s5. cumpere terenuri.
Legislatie economici conservatoare:
- 1889 - legea vAnzdrii unor propriet5ti ale
statu-lui cdtre tdrani;
- 1892 - reorganizarea Creditului Agricol
pentru a asigura o parbicipare mai mare a

firanilor;

1895

legea minelor proclamd dreptul

statului asupra resurselor subsolului, cu

exceptia petrolului gi permite striinilor

detiaerea de proprietili funciare.

Proiectul modern izdrii culturale

' Din punct de vedere al dezvoltirii invifine6.ntului, ir:r 1883 s-a infiinlat Casa $coalelor,
s-a reorganizat Instruc{iunea Public6, creqte
numdrul qcolilor $i se afirmd profesori universitari valoroqi. In acest sens, se remarci

Proiectul modern izdrii econorn i ce

' Legislatia econornici adoptatd de cele activitatea ministrului Instrucliunii

doud partide aflate alternativ la guvernare a

contribuit la moderni zar ea RomAniei.

bazele

construcliei unei retele moderne de drumurr

nationale qi locale;
- 1880 - infiintarea Bdncii Nationale a
RomAniei:
- 1881 - infiintarea Creditului Agricol pentru acordarea de credite iefLine {dranilor, a
,,bdncilor populare";
- 1886 - Legea generalS a tarifelor - impune
taxe vama-le proteclioniste pentru economia

Publice

Spiru Haret, care a acordat o atentie deosebitd

pregS.tirii fuev5!5torilor de la sate qi ridicdrii
cu-lturale.

Legislatie economicS. liberali:

- 1867 - este adoptati moneda nafional5:
leul Q,6wenthaler - moneda bitutd in Tdrile
de Jos in secolul al XVI-lea gi care circulase in
Principate pAnd in a doua jumitate a secolului
al XVIII-lea);

' Sunt puse bazele Acaderniei

RomAne,
sub numele de Societatea Literarl Academici
RomAnS, for care coagula marile minti ale culturii 9i gtiinlei romAnegti.

D.

C'*T'LTDAREA srATLrLr,T rnnv cA$TTGAREA TNDE'ENDENTET.

Pnorrcnll TNDErENDENTEI DE srAT A Romfurmr
Pe plan exbern' Carol I a aclionat pentru cuce- modern. Acesta a fost
atins prin participarea
rirea independenfei de stat 9i intdrirea presti- RomAniei ia rizboi impotriva Imperiului otoman,
giului international al RomAniei. Obiectir.'ul obti intre 1877-1828. Independenla cuceritd pe
cAmpuJ
nerii independentei tdrii a rimas una dintre marile de tuptd a fost recunoscutd internaliorri
i.,
probleme nerezolvate ale tAndru-lui stat romAn Congresului de pace de la
Berlin din 1gzg. "ua"rt

E. Co*ror-**

srAlnrr,ur pnnq Urunna

ow 1918. Pnomcrur,

Context istoric
indeplinirea acestui mare obiectiv vine in contextul izbucnirii Primuiui Rdzboi Mondial (19741918), cAnd RomAnia decide participarea la
acest conflict (1916-1918) cu scopul recunoagterii
dreptului asupra teritoriilor din afara Regatului.

Factori externi favorabili unirii:

- sfArqitul

Primului Rdzboi Mondial;

destrdmarea Imperiului Rus odatl cu
revolulia bolgevicd;
- destrimarea Imperiului Austro-Ungar,
stat invins in primul rdzbot mondial;
- afirmarea principiului autodeterminirii
in cadrul ,,Celor 14 puncte" enuntate la
Congresul de pace de la paris de cdtre

pregedintele S.U.A. Woodrow Wilson.

Aplicarea principiilor de drept international,
dreptul la autodeterminare, organrzare democratic6., pace universalS., a dus Ia crearea statelor
nalionale qi la organizareape noi baze a Europei.

Etapele

agitatiilor create de trupele rusegi; guvernul

rus rupe legiturile diplomatice cu RomAnia.

' unirea
-

1.

ldrii

la 27 martie 1918.

pune, prin manifestul Cdtre popoarele mele

credincioase, solu{ia federaiizirii, cu acordarea
autonomiei, in scopul de a salva imperiul.

'

autonomia

proclamatd de Adunarea Nationaid

RomAnilor, la Cernduti;
- s-a constituit organul de conducere: Con_
siliui National. cu un birou executiv condus
de Iancu Flondor.

. unirea
-

hotirdtd in contextul amenintlrii Ucrainei

de a anexa Bucovina;

unirii

- armata romAnd pitrunde in Bucovina ia

de a se conduce singuri
organe de conducere;

solicitarea Consiliului National;

- Congresul General al Bucovinei (adunare
a tuturor locuitorilor Bucovinei) voteaz6 unirea cu RomAnia la 15 noiembrie 1918.

propriile
independenta;
unirea cu RomAnia.
de a avea

hotirAtd de Sfatul

2. Unirea Bucovinei - lb noiembrie 1g1g

fn vara anului 1918, in conditiile infrAnge_
rilor suferite pe front de puterile Centrale, a
dorinlei popoarelor din Imperiul Austro-Ungar
de a se elibera, impiratul Austro-Ungariei pro_

' autonomia - dreptul

coNSTmLrrRtr RomArvmr MARr

Unirea Basarabiei - 27 martie 1g18

Revolu{ia bolqevicd determini instaurarea.

rn octombrte 7977, unui guvern bolqevic condus

de Lenin, care proclami dreptul popoarelor din
Imperiu Ia autodeterminare.

'autonomia
- proclamatd de Congresul ostagilor moldoveni,

la Chigindu (octombrie I9I7);

- constituit organul de conducere: Sfatut
!5rii condus Ion Incule!;
- numele statului: Republica Democraticd
MoldoveneascS.
independen!a
- proclamat6 in contextul pdtrunderii
armatei
romAnegti peste Prut, la solicitarea Sfatului
!5rii, pentru a restabili ordinea in conditiile

3.

Unirea Transilvaniei

- 1 Decembrie 1g1g
In vara anului 1918, in condiliile infrAngerilor
suferite pe front de Puterile Centrale, a dorinlei
popoarelor din Imperiul Austro-Ungar de a se
elibera, impiratul Austro-Ungariei propune,
prin manifestul Cd,tre popoarele mele cred.incioase, solulia federalizdrii, cu acordarea autonomiei, in scopul de a salva imperiul.
' autonomia
- proclamatd prin Declaralia de la Oradea
redactati de politicienii romAni din Parlamentul de la Budapesta, aceqtia soticitAnd gi
indepenclen!a;
- s-a constituit organul de conducere: Consiliul
Nalional RomAn, iar Ia nivel local: consjljj locale gi gdrzi nalionale.

'

unrrea
- hotirAtd in contextul refuzului guvernului

maghiar de a recunoagte gi independenfa, nu

doar autonomia Transilvaniei;
- votatd in cadrul Marii Aduniri Nalionaie
de la Alba-Iuiia din 1 Decembrie 1918,
convocatS. de Consiliul Nalional RomAn.
PAnd ia unirea efectivd cu RomAnia,
conducerea a fost asiguratd de Marele Sfat
Nalional (ro1 legislativ) qi Consiliul Dirigent
(rol executiv) condus de Iuiiu Maniu.
Unirea infdptuitd in 1918 a fost consfiinlit5.
de Pariamentul romAn la22 decembrie 1918 9i
prin tratatele de pace semnate la Conferinla de
la Paris (1919-1920), prin care se recunoaqte
international noul stat national unitar romAn.
In 15 octombrie 1922, la Alba-Iulia s-a
desfdqurat incoronarea Regelui Ferdinand qi a
Reginei Maria, ca regi ai RomAniei Mari.

Consecinfele Unirii din 1918

RomAnia devine un stat nalional unitar, teritoriul statului sporeqte considerabil gi include
noi minoritdti etnice. Ideile din Actul Unirii de
Ia Alba-Iulia vor guverna RomAnia interbelic5.:
vot universal, Iibertate national[, religioasd gi

politici pentru toate nalionaliti{ile, reformi

agrarl, drepturi qi avantaje pentru muncitori

dupd model apusean.

Marea Unire a influenlat structura social5. qi

economicd a RomAniei, dar gi evolulia partidelor politice. Un roi important 1-a avut legea din
1918 care introducea votul universal, egal, secret qi obligatoriu, care a dus la democratizarea vielii politice. Sistemul partidelor politice a
avut ia bazi. Constitulia din 1923, emisd in contextul noii realit6fi istorice, qi care s-a caractenzat printr-o viatd politici dominati de pluripartidism. Astfel asistdm la disparilia Partidului
Conservator qi aparilia celui de-al doilea mare
partid de guverndmAnt al perioadei interbelice:
Partidul Nalional Tirinesc (7926), ca urmare a
reformei agrare din 1921. Apar alte noi partide,
inclusiv ale minoritS.lilor. Evolulia democraticS. a
RomAniei a fost intreruptd de instituirea monarhiei autoritare allui Carol al Il-lea in 1938.
Din punct de vedere economic, ritmul dezvol-

tdrii s-a intensificat qi asistdm la infiintarea

unor mari conglomerate industriale, printre
care Uzinele Maiaxa, Industria Aeronauticd
de Ia Braqov qi la incurajarea producliei 9i
comerluiui nalional prin adoptarea de mdsuri
proteclioniste. Ca urmare a reformei agrare din
1921, s-a consolidat proprietatea micd qi mijlocie, cu un efect favorabil asupra activititii din
agricultur6". Crtza economicd de la inceputui
anilor'30 a stopat temporar aceastd dezvoltare
a economiei romAnesti.

fujpzrt
In

contextul secolului al XVIII-lea elita

romAneascd se racordeazl. la spriritul iiumi,nist al epocii gi afirmd dorintele de emancipare

a societdlii qi spatiului romAnesc. Aceste dorinle
au avut initial forma memoriilor boieregti qi a
reformelor adoptate de conducitori, ca monarhi
Iuminati. Odat6 cu secolul al XIX-lea, etapa
memoriilor aqternute pe hArtie este inlocuitd

de acliune cu scopui realtzdrtt dezideratelor.

Proiectele politice romAneqti vor fi puse in
practicd incepAnd cu anul 1859, cAnd s-a
infdptuit statul romAn, urrnAnd ca acest stat sI
fie consolidat prin asumarea unei politici interne
proprii qi, dupd obtinerea Independenlei (1878),
prin politicd externd activd cu scopul realizdrii
marelui proiect politic: RomAnia Mare.

_-a

rqd

trs

sg

_{t

rt
F]

;)

),,'',

,n j
'tl:.).,:,:a:A

-5

ft:; t. -''d
.,'"'(fi

'i:i.
FI

z
r--!

i*
'?ti;i.

r-{

gl
!-{
I

:l

l.:;!.i:.|:tr

t.-.:,:r.

+ 11.?::t'
.i:\l::tt::.

;*i

.:;,4)ii:'l :;l;;:
,.1r+:ar,

FI
Fi
,vl ro :tii:'!.;
FI co -:irill;iltt
F,' Ff t;:,:,':,:.;

z
(F{

{;* ili
li:,tii 'il
*

:,.:
:,t;:'-:::

m*.t

-*
G':

ir

'tEa
TF
-Ex-'x{D
'-

*,tr!F
lr
i-:i*

b g3r -F

2r-4-i ',-'a
"E;
r-!-

l-{

.<
E

lli

'fr

l\)
frl

r27

:l---..,

Ernl,u.*re
Subiectul al Il-lea

30 punctr
Citili, cu atenpie, textele de mai jos:
A" " ("') Ansamblul puterilor girante gi puterea
suzerand, au recunoscut dubla
c,reQ" pe calea uniunii personale ("
alegere gi unif
ur*o
unnt' noi conferin{e a reprezentan.tlor
intrunitd ("') tn toamna anului lsol,)''i"'
puterlor
a fost orrrpr;ra
"iu*"o uniune reald, tit pe timpul d,omniei Iu

::;:i:,*::::;,i::;:f":"#;iy'";:i:n|',--

ianuarie,

s-o'r",**

guuernut romdn

c,,

(D. Berindei, Secolul at XIX_tea)

B'
"sdtenilor' ("') claca (boierescul) este d'sfi,in{atd (...) d.e-a pururea gi astd,zi uoi
sunte,ti proprietari
liberi pe locurile supuse stdpdniri,i
uo^stre, tn tntind,erea hotdrdtd prin
legite
tn
fiintd,. (...) claca
t::::::,:;i:'3:::r:;f:li:,t.,:t,i'" tntre uoi si tntre ,'ipantiuostri
de mosii surit desfiin{ate, prin ptata
(Proclamatia domnitorului Arexandru
loan cuza cu prilejur reformei agrare)
Pornind de la aceste texte, rdspundeli
urmdtoareror cerinte:

i,i"-',rt;H;H:xf;'?ix'?lT"^*::{:1,".:
3'
selectati' din sursa B,

*'f;'[r'" statu,ui
a

2 puncte

o informalie referitoare la .orrdilio.rurea

reformei agrare. ;
4' Menlionali, din sursa A, doud iniormatii
;l#:
aflate in relalie a" .urrre-"r*i.
B puncte
un punct de vedere rereritor ra statur
,^ota,r, sustinandu-r cu o
6' Mentionafi doud prevederi ale reformei
agrare ra care face referire sursa B.
-tJffi-""
7 ' Prezentati o altr
reformi adoptatd in timpul aom.riei t.,i Alexandr;i;;;
cuza diferiti de cea
din textul B.
6 puncte

tt;tlTT;:t ffij;T,:H""Ji'

BAREM DE EVALUARE SI NOTARE

1.
2

.-

3.

4.
D.

30 puncte

puncte pentru selectarea oricirei informa{ii

din sursa A referitoare la o institutie
a statului,
puncte
3
pentru numirea categoriei sociare ra care
face referire sursa B.
selectarea orlcdrei informalii air'-.,r"ru
B referitoare ta o conditionarea
f"ffi:l:Jf"*l"
3 puncte pentru identificarea oricirei
relatii cauzd-efect.
pentru formularea , pebazasursei A, a oricdrui
punct de vedere referitor ia statul
i"1:::'"
2

pentru selectarea, din sursa A, a oricirei

informalii care susfine punctul de vedere
2 puncte pentru precrzareaoricdror
doui prevederi aie reformei agrare prezentate
flffi
in
puncte pentru menlionarea oricdrei reforme
adoptati in timpul u"-"r"r(1,1, i?;1J;1,
-2
Ioan
Cuza, diferiti de cea din textul B.
4 puncte pentru prezentarea reformei,
prin evidenlierea relatiei istorice de cauzalitate.

,1ffi:1:

7.

Rdspunsuri
L ,,tncepdnd cu 22 ianuarie, s-a format guuernul romd.n cu autoritate asupra ambelor pd,rti ale
noului stot"
2. tSlinimea.
3. ,,sunt desfiinlate, prin plata unei despd.gubiri."
4. cauz6: ,,a fost acceptatd, o uniune reald, tot pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza";
efect: ,,tncepdnd cu 22 ianuarie, s-a format guuernul romd,n, cu autoritate asupra ambelor pdrti
ale noului stat".
5. Statul nationai, in urma deciziei marilor puteri din anul 1861, s-a constituit ca stat cu structuri
unitare prin unirea legislativd gi administrativS. intre Principate. ,,Deci statul na{ionnl a fost constituit
ca un stat cu structuri unitare, respingd.ndu-se solulia unei simple aldturdri."
6. ln urma adoptirii Legii rurale din august 1864 s-a consacrat dreptul de proprietate al tdranilor
asupra loturilor de pS.mAnt; ,de-a pururea gi astd,zi uoi sunte{i propietari liberi pe locurile supuse
stdpd.nirii Ltoastre". De asemenea, au fost desfiinlate sarcinile feudale. ,,Claca qi toate celelalte
legd,turi silite intre uoi gi tntre stdpi.nii uogtri de mogii sunt desfiin,tate."
7. Pe parcursul domniei sale, Alexandru Ioan Cuza a adoptat o serie de mdsuri reformatoare, care
au condus la importante schimbiri in plan politic, economic Ai social.
O astfel de reformi a fost Legea instruc{iunii publice, emisd in decembrie 1864, prima lege
moderni a invit6mAntului din RomAnia. Aceasta reglementa atdt invitdmAntul public, cAt qi cel
privat, de la cel primar la cel superior. Legea prevede invSl5mAntul primar ca fiind obligatoriu qi
gratuit, egaiitatea sexelor la inv[fdmAnt qi laicizarea lui. Consacri liceul de 7 clase, cu o pondere
mai mare acordatS. disciplineior umaniste-, introduce invitdmAntul tehnic profesional in qcoiile de
agricultur[, arte qi meserii qi de comert. Inci din 1860, Ia Iagi a fost infiin[atd Universitatea, iar
in 1864 este infiinlatd Universitatea din Bucureqti.
Legea instructiunii publice, promuigatd de Alexandru Ioan Cuza in 1864, este importantd
intrucAt a pus bazele sistemului de invdtdmAnt modern romAnesc.

= ceea ce provoaci, determini. o serie de fapte, procese, evenimente

istorice
intrebare: De ce s-a ajuns la,,aceastI situalie"?
Exemplu: De ce s-a ajuns la adoptarea Constituliei din 7923?
RS.spuns: Schimbdrile teritoriale, demografice, institutionale, reformeie
adoptate, electoral5. qi agrar6., erau transformdri majore in societatea
romAnescd, care necesitau elaborarea qi inscrierea acestora intr-o noui
constitutie.

Errula,+ore

Subiectul al III-lea

B0

puncte

Eiaborali' in aproximativ doui pa8tn-l,un eseu

despre statui roman modern in a doua jumdtate
a
secolului al XIX-lea gi inceputui secolului
al XX_lea:
- prezentarea unui fapt istoric din
a doua jumdtate a secolului ar XIX-lea, care
a contribuit la
consolidarea statului romAn modern;
- menlionarea unei personalitdfi
istorice care a contribuit la consolidarea statului
roman modern;
- prezentarea unui fapt istoric de
la inceputul secolului al )fr-lea care a dr" ra rearizatea
Romaniei
Mari;
- formularea unui punct
de vedere referitor Ia evolutia statului
roman modern, in a doua jumdtate
a secolului al XIX-lea qi la inceputul secolul,ri
ai iX-iea, 9i sus{inerea acestuia printr-un
argument istoric.

Noti!

se puncteazd 9i utilizarea limbajului istoric

adecvat, structurarea prezentirii, evidenfierea
relaliei
.r, urg.r*"rriu irtori." (coerenfa qi pertinenla argumentirii
elaborate
cauzd'-efect' sustinerea unui punct de vedere

prin utilizatuu

""'i

fapt istoric relevantlrespectiv

a conectorilor care-exprimi cauzalitatea

concluzia)' respectarea succesiunii cronologice-iogice
a iaptelor istorice gi incadrarea eseului in limita 9i

spaliu precizatl.

BAREM DE EVALUARE
$I NOTARE

de

30

puncte

InronnralrA rsroRrc L - 24 de puncte, distribuite

astfel:
8 puncte pentru prezentarea coerent5- a oricdrui
fapt istoric, din a doua jumatate a secolului
ai XIX-lea'' care a contribuit la consolidarea statului
roman a'vuvrll!
modern, prin
evidenlierea lel
Irrlrr evrQenlrerea
relatiei
istorice de cauzalitate
' 1 punct doar pentru men{ionarea oricS.rui fapt istoric care a contribuit

I
I

ia realizarea statului
romAn modern
- 3 puncte pentru menlionarea
oricSrei personalita{i istorice care a contribuit Ia
consolidarea statului
romAn modern
- 8 puncte pentru prezentarea
oricdrui fapt istoric de la inceputul secolului al )gq-lea
care a contribuit
la realizarea Romaniei Mari, prin evidenlierea
t"rr6i"i i.iorice de cauzalitate
' cate 1 punct doar pentru mentionarea unui fapt istoric au ru in."putul
secolului XX care a
dus la realtzareaRomAniei Mari.
- I punct pentru formularea oricdrui punct
de vedere referitor la evolulia statului roman
modern in
gdoua jumdtate a secolului al XrX-lea gi la inceputul secorujui
xX
I punct pentru pertinen{a argumentdrii punciurui de vedere
-formurat
- 2 puncte pentru selectarea
oricdrui fapt istoric relevanL care susline punctul
de vedere formulat
- I punct pentru utilizarea conectori-lor
care exprimd cauzalitatea (deoarece, pentru
cd etc.), respectiv
concluzia (aqadar, ca urmare etc.)

onooNanna sr D(PRTMAREA TDETLOR MENTTONATE

- 6 puncte, distribuite astfel:
pentru utilizarea rinbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea partiald a 1imbajului
istoric
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric
- 1 punct pentru structwarea textului (introducere
- cuprins _ incheiere)
0 puncte pentru text nestructurat
- 2 puncte pentru respectarea
succesiunii cronologice, iogice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea partiald a
succesiuniilronolJgice, logice a faptelor istorice
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii
cronologi.e, loii.e a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei
de spaliu
0 puncte pentru nerespectarea limitei
de spatiu
- 2 puncte

Rezolvare
Introducere: Un prim mare obiectiv al proiectelor politice romAnegti, acela aI constituirii unui stat romAn
a fost realizat odati cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, in 1859. Oamenii politici romAni au
prin instituirea
aclionat pentru consolidarea statului prin adoptarea de noi reforme pentru modernizare,
modern[, prin
printr-o
noud
constitulie
prin!
strdin,
unui
a
in
cu
aducerea
lari
unui monarhii ereditare,
singur stat
intr-un
romAnilor
tuturor
unirea
obiectiv
marelui
gi
realizarea
oblinerea independenlei
jumitate
XIX-lea 9i
secolului
a1
a
doua
a
in
fost
atinse
au
obiective
aceste
nalional unitar romAn. Toate
profitAnd
de
plan
pe
extern,
intern
activitate
printr-o
suslinuti
9i
XX-Iea,
in primele decenii din secolul aI
situaliiie internalionale in favoarea statului romAn.
. intrucAt unirea principatelor romAne a fost recunoscuti de marile puteri doar pe durata domniei lui
Nexand.ru loan Cuza,limitati Ia 7 ani, in 1866 se punea problema menlinerii unirii.
lr, ,rr-a abdic[rii, din 11 februarie 1866, a lui A].I. Cuza, se formeazd o Locotenenli domneascd, care va
prelua puterea pAni la aducerea in lari a unui prin! striin care sS preia tronul. Parlamentul il proclami ca
domnitor al RomAniei pe Filip de Flandra, fratele regelui Belgiei. Acesta arefuzat insi propunerea, fapt care a
unirii
pus in mare dificultate clasa politici romAneasci, in contextul reacliei marilor puteri, care cer anularea
impiratului
suslinerea
prin
politici
romAni
principate.
a
oamenilor
9i
activitatea diplomatici
celor dou6
a
Franfei, Napoleon al III-lea, dupi indelungi tratative s-a oblinut acordul regelui Prusiei, a aducerii in lard
de
Hohenzollern-Sigmaringen.
german
Carol
unui print striin, in persoana principelui
pronun{e
Ad.,cerea printului Carol este aprobati in !ar[ printr-un plebiscit, cetilenii fiind chema.ti sd se
jurimAntui
de
depune
Ia
Bucureqti
prinlui
ajunge
Carol
9i
cu privire la aceasti problemi. La 10 mai 1866,
credin{6

fali

de

!ari.

Prin venirea pe tronul RomAniei a unui prin! strdin dintr-o familie domnitoare europeand s-a aslgurat
perpetuarea unirii gi consolidarea statului modern.
' Domnia lui Carol I a reprezentat momentul de maturizare noliticl a RomAniei, aceasta devenind un stat
mod.ern, guvernat dupi principiiie liberalismului'
importanti in acest sett". itt plan politic intern, Carol, a reprezentat un facRegele a avut o
"o.rtrib.r1ie
:o, deltabilitate politicn, fiind uri mediator in viala politici romAneasci. Pe plan extern, Carol a actionat
centru cucerirea independentei de stat gi intirirea prestigiului interna[ional a] Rominiei.
jucat un rol extrem de important
Carol I, degi un pri.r-t strdin, odati devenit conducitor ai RomAniei, a
:n reaiizarea dezideratelor politice romAneqti.
, Dupi recunoagter*u. p" plu., inrernafional, a independentei in anul 1878, factorii politici drn RomAnia au mjfitat
:entru desivArgirea idlaluiui nalional, unirea tuturor provinciilor locuite de romAni intr-un singur stat'
'- };;"pli;i;acestui mare obiectiv vine in contextul izbucnirii Primuiui Rizboi Mondial (19i4-1918), cAnd
asupra teritoRomAnia decide participarea la acest conflict (1916-1918) cu scopul recunoaqterii dreptului
1a
1a
autodeterminare,
qi
a dreptului
,.irlor din afara Regatrrlrri. Apli"area principiilor de d.rept internalionai
Regat'
Vechiul
rfArgitul conflictului. a fdcut posibiii unirea Transilvaniei, Moldovei 9i Bucovinei cu
Centrale, a dorinlei popoarei;;;r; anului 191g, in condiliile infrAngerilor suferite pe front de Puterile
prin manifestul Crilre
propune,
Austro-Ungariei
-rr din Imperiul Austro-Ungu, d" u se elibera, impiratul
de a salva imperiui'
:,opoarele mele cred.incioase, solu!,ia federalizirii, cu acordarea autonomiei, in scopul
Liderii politici transi-lvdneni resping apelul impiratului 9i proclamd , prin Declaralia de la Oradect. autonoConsiliul National
:.1a Transilvaniei, acegtia solicitAni 9i independenp. Cu qi organ de conducere s-a constituit
refuzului guvernu?omAn, iar la nivel locai: consilii locaie qi girzi na{ionale. Unirea a fost hotirAtd in contextul
in cadrul
-;i maghiar de a recunoagte gi independenla, nu doar autonomia Transilvaniei. Unirea a fost votati
I,Iarii Aduniri Nalionale de la Alba-IuLia din 1 Decembrie 1918, convocati de Consfiul Nalional RomAn'
pAni 1a unirea ef'ectivi cu RomAnia, conducerea a fost asigurati de Marele Sfat |'Ia{ional (rol legislativ)
.: Consiliul Dirigent (rol executiv), condus de Iuliu Maniu'
qi prin traUnirea infiptuiti in 1918 a fost consfiinliti de Parlamentul romAn La 22 decembrie 1918
::rele de pace semnate la Conferinla de Ia iaris (1919-1920), prin care se recunoaqte internalional noul
::at national unitar romdn.
' Constituirea statului odati cu realizarea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, in 1859, a fost urmati
plan extern in
i= modernizarea politici 9i institulionalE pe plan in*tern gi de ob{inerea independen{ei in
'r?mea

lui Carol I (i866-1914).

precum Legea rurald, august 1864,

dacd in perioada domniei lui Cuza au fost realizate reforme
-\stfel,
mo(1864), in timpul domniei regelui Carol I au luat naqtere partidele politice
=gea instrucliunii publice
in 1880' Realiza:=rne, prin constituirea Partidului Nalional Liberal, it iSZS gi a Partidului Conservator,
succesc'rului
domniei
timpul
in
loc
avea
va
proiectului
national,
:=a Romd.niei Mari, dezideratul ultim al
. -estuia, Ferdinand I, supranumit ,,Intregitorul"'
, r _ ^ ^^r_.r_-.i ^r \.v . au marcat o penoat ie
Concluzie: Cea de-a doua jumitate a secolului al XD(-lea qi inceputul secolulrri al)C(-lea
nalional romAn'
poLitice romAnegti, care au dus la consolidarea qi desS"vArqirea statului
-=

ii
t'1

mari succese

131

TI

il

il
E

STATUL ROMAN I}IODERN:

tA PROIECT POLITIC LA REALIZANEE

DE

ROITTANIEI MARI
{SECOLELEXVIIFXXI

AXA

cRoxoloecl

sec. XVlil

SECOLUL LUMINILOR
Reformismul domnesc

1711, 1716

Regim fanariot - Moldova,

fara Romineascd - 1g21
Regim habsburgic - Transitvania

1699

Prciecte potitice boiere,sti

1772-

Memariul comun af boierilor

- Focsani
Memoriul boierilor - gistov

1791
1791

*-*Supplex

sec. xfx

sEcoLUL

1821

,;;;

rv44-.%*:ga__-_

,;.

e
*_,_Revenire

Tudor Madimirescu

ta domnii pdmdnrene
Constitulia Cirvunarilor
Convenlia de la Akkerman

1829
t

tto- *ru

(rransirvania)

NATru;:#*m

pro,Scte pofitice
boiere;ti

826 -..*_-,...-,". ".,

Libellus \ft

t:Tt:'

-ffi

de la AdrianoPor

nalionali.,- ton Cdmpineanu

*:_W*
farrida
Resutamenteleorganice
,
,;;; .
Socieiatea secretd
_Fni{ia,,
,;r;
;,
Proiectul politic pasoprisr
ilP
;;;;FCongresuldepacede|aParis,Tratafuide|aParjs
--. %
proiectui

1ff1,1;;;

,.-

,l

AdunArilor ad_hoc
taseryConfenn|ade|aPans.Conven!iade|aPans

CONSTITUIREA ST

pRrNctpArELE

24 ianuarielg5g

1866-1914

iulie 1866

*"*_".*_*_i:

roT:oLtoAIEAsrArulut

skiin {carot t)
-. . " - :T"::**Prin{
Domnia lui Carol f

::..

{o?.
rotc--%*_h__-*
, A,^

.,.:.::

ll"P

*Emiterea prirnei Constitu{ii a Romdniej

*
infin{at Partidul Liberaf
lnfinlat parridut conservaror

;;;;
, *.,:,.,f-Rotativa
*A,^
fe13 ***_*;.:=
lili

{R0MANIA)

Carol- Attefi Regali

1880

j
1881

Roe?AN M0DERN

S*bla alegere a fui Cuza

Domnia gi refornele lui
Cuza

1859_1866

r0mai1866

uN*:uLUt

- Resat; stabilit* succesi$nea

fa rron

guvemamentald

7-perticrparea

Romanieila al Doilea RizbsiBatcanic

Marea Unire

CON$T'TUIREA ROilAilIEI
MAR|
1921
1923

-Rom6nia

Legea agrari
Constifu {ia democralici

Te

zu

74
.*'z
4;
"/-

'a/
"'(e*
-ra)

lrlwarhte
coWlt

'ttrooffig

vra

e.}-

.\

'Q

\r\

2z
<Z

iN

,${qtt

RJ$,
$r
a D, q$il'\t$\'
4 lirub, 1
ry 'l'nn 4lzftt:;/iyi
I

?_.<

n^

Ll l'/

^1,
KUfill
]T
I\VT
V til
IIL

\,

a,

'i

q,

-{
'?^
'd^

F4

A(,

,,Art. 7. Diferenta d"e credinte religioase gi confesiunt nu constituie in Rovnilnia o piedic,

spre a dobhndi'drepturile civitie si a le exercit:a.Stt d,inul fdrd. deosebire d"e ri{igiune, supus sau
unei protectiuni strdine
'
^esupus
poate d.obhnd.i fvnpdvnAntenirea. [L.l
(Modifi,carea articolului T din constitutie
[1gTgJ, Hamangiu , r, p. 4

,,At"t' L' - Rovnflnia, este. nepublicd socialistd. Repub{ica Socia(istd Rovndnia este un stat
al oavnenilon vwuncii
sate, suveran, ind"epend..e^{gi i^it^t . Teritoriul sdu
,le. t.7.irlsy gi
este inalienabil si indivizibil.
f ...1
At't' 3'
i^ kep.ubt,ica soliilistd Rovv..Ania, forla politicd cond.ucatoare a intregii
'
societdti este ?artidu[ Covnunist Rovn6n.
At"t' 4'
Detindtor
suvera^ al puter.ii, poporul o exercitd, prin Marea Ad"unare Nationa[d,
gi prin consi(iile populare, orgi^e aresl
iri^ rit-u,^iur*ir, ,g,ot, Jirr;;^r';;;;;;;.1,'vv'( 'u
(Constitutia R.S.R., Ig6i, Cristian Ionescu,
Dezuoltarea constitulionald, a Romaniei. Acte gi d.ocu,mente. jT4l-1gg1)

:SG=--_*

,,Titlul l: Principii generale

Articolul L: Statul roynAn

F -L. Rovnhnia este stat national, suveran qi independ"ent,
unitar si ind.ivizibi!.
2. Forvna de guverndvndnt a statului ro'vnAn elste nepublica. '

3' Rovndnia este |fat d3 dre,pt, devwocratic 5i soci'al, in care d.eynnitatea ovnului,
d'.t"eptut',i.le;i !,ibertd.file cetdtenilor,libera d,ezvoliare a perso^atitdti uy^a^e,
d.reptatea
st Plura,lts.vnul poltti.c
valori suprev^e, in spit itul trad-igiilor dev^ocraiice ale
Leprezintd,
Poporulut t'ovvrcin g td.,ea[urtlor Revoluliei d.in decevnbrie Lq8q, si sunt garantate.

, t.Statu[ se organizeazd potrivit .principiutui separatiel ;i.eit'rit;bnuiui puteiilo, |eoi1tafiv1,executiud'1ijudecdtoreasci-tn'cadru|,ie^oiratieiconstitu|ion|'ab

5. ln Rovninia, respectarea Constituliei, a suprevnatiei iale;i a legibr este obtigatorte."
(Constitutio din 1991, revizuitd in 2003)

ln frod,t+r*re
Aprecierile asupra modului de guvernare a
unei naliuni, asupra regimului politic nu pot
fi fdcute fird analiza legli fundamentale care
este agezatl. la baza statului. Orice comunitate politicd moderni se definegte in functie de
reperele constitulionale pe care le agazh la temelia sa, deoarece Constitulia prevede reguli,
norme de convieluire, stabileqte organizarea
statului, funclionarea autoritd{ilor publice,
indatoririle statului, drepturile qi indatoririle
cetS!eanului.
Fiecare om are dreptul de a avea o anumitd
credinfi; dacd este acuzat de o infracliune,
are dreptul s5 fie apdrat de un avocat. Daci
o persoanl a implinit vArsta legalS prevS.zutd
de lege, are dreptul de a vota. Fiecare cet5lean
trebuie si respecte legea gi este sanc{ionat,
oricine ar fi ei, daci o incalc5.. Toate aceste

afirmalii sunt adevS.rate intr-un stat

demo-

cratic, pentru cd ele sunt inscrise in constitutia

statului respectiv.

In plus, orice stat democratic are o constitutie

care conline preciziri privind atAt modul in
care este organizatS. guvernarea tdrii, cAt gi
ceea ce trebuie s5. facd guvernanlii. Constitulia
limiteazi puterea guvernanfilor, arS.tAnd ceea
ce nu trebuie ei sd faca qi ii ajutd sd prevind
incdlcarea drepturilor cetSlenilor.
De obicei, o Constitulie cuprinde prevederi legate de denumirea statului, teritoriul
statului, atribuliile instituliilor politice, drepturile qi libertilile garantate de stat, forma de
guverndmAnt qi rolul puterilor in stat etc.
Prima constitulie a RomAniei in adevdratul sens
al cuvAntului a fost adoptatd in epoca modernd, in
anul 1866. Au mai fost adoptate legi fundamentale in RomAnia in anii 1923, 1938, 1'948, 1952,
1965, 1991. in prezent este in vigoare constitulia
adoptat[ in 1991, revizuitd in anul 2003.
Pentru a inlelege evolulia constitulionalismului in spatiul romAnesc este necesard o
refleclie asupra urmitoarelor aspecte:

r. iw cAUTAREA UNUI ECHILIBRU coNSTITUTIoNAL

Era necesard. existen{a unei constitu{ii?

II. CONSTITUTIILE DEMOCRATICE

Cum funclioneazd regimul democratic in Rornd'nia?

III. CONSTITUTIILE

AUTORITARE

Care sunt caracteristicile unei legi fundan'Lentale bazatd' pe autoritarism?

TV. CONSTITUTIILE COMUNISTE

Care sunt bazele jurid.ice ale

''

totalitarismului in Romd.nia?

=#G-b---

t
,,
IN

cAureBEA u N LJ I Ec H:L:BRU c o NSTtruTto N AL

Era necesartd. existenla unei constitu'{ii?

A.

Iouro

DE coNsTrrurrE

Ideea necesitdtii unei Constitutii apare pentru prima data ln contextul epocii luminilor, in
secolul aI XWII-lea, fiind enunlati qi dezbdtutd
de Jean Jacques Rousseau, filosof francez qi

mare gAnditor iluminist. Acesta consideri

unui .,contract social" intre
suveran qi popor, contract care trebuie respectat prin introducerea unei legi fundamentale,
Constitulia. Rousseau exprimS. in termenii
urmltori ,,marea problemd a politicii"'. ,A se
gdsi o formd. de guuerndmdnt care sd, pund, legea tn slujba omtllu,i", avAnd in vedere c5 legea
este - in conceplia sa - emana{ia poporului, expresia,,voin!ei generale".
Agadar, in zorii epocii moderne, in contextul
noii conceplii iluministe despre modul de guvernare intrd in dezbaterea gi practica politicd
european[ 9i problema necesit5lii adoptS.rii
unei constitutii.
Necesitatea unei constitulii a apirut qi in societatea romAneasc5 in conditiile procesului de
modernizare a vie{ii social-economice, politice gi
culturale de la sfArgitul secoiului aI XVIII-lea qi
inceputui secolului al XIX-lea.
IncepAnd din secolul al XVIII-lea, Principateie RomAne au fost martore Ia mai multe
incercdri de modernizare prin introducerea unei
Constitutii. $i in secolul al XIX-lea, prin proiectele politice elaborate de boieri qi tineri intelectuali, se soliciti eiaborarea unei constitulii, pe
necesarS. incheierea

l:aza cdreia si fie reglementate principiile, orp

ntzarea qi funclionarea unui stat modern.
In Tara RomAneascd qi Moldova, moderniz
rea, ln plan economic, insemna capitalism (de
voltarea economicd, aparilia de bInci, intrepri
deri), in plan social insemna noi structuri socie
urbane gi rurale fturghezie, o !6rinime elibera

de obligatiile feudaie 9i improprietiritd);

plan cuitural insemna progres tehnic, qtiinti
qi intelectuai; in plan politic insemna liberta
(sociald, politicd, nalionali, religioasd, de expr

sie, de manifestare) qi un regim politic adecv

intemeiat pe sistemul de drepturi qi liberti
ale cetdteanului.
PAn[ la primele Constitutii, in sensul m
dern al cuvdntului (lege fundamentald), acte
cu caracter constitutional s-au concretizat
documente care au rd"mas la stadiul de declarat
de principii Cererile norodului romd,ne
(1821), deciaralii de drepturr - Proclamo{ia t
la Islaz (1848), proiecte de reformi * Constitttt
cdruunariior (7822), redactatd de Ionica T[ut
Osdbitul Act de numirea suueranului romanilt
(1838), redactat de Ion CAmpineanu.
Deqi avea sd treaci o anumiti perioadi c
timp pAn[ cAnd avea sd fie posibi]d introducere
primei Constitulii romAnegti, aceste incerci
(documente cu rol constituliona1) au ardti
dorinta de schimbare a romAnilor.

ffi, DoauMENrE cu ROL CONSTITUTIONAL

1. Constitulia cirvunarilor este elaborati prezidat5 de Mitropoiit. Puterea judecitoreasc

la Iagi, in 1822, 9i indicd tendinta introducerii era reprezentati de Inaltul Divan Domnesc.
Alte prevederi moderne: instituirea bugetuh
sistemuiui modern de guvernare, necesitatea
puterilor
(dar
nu s-a aplicat).
separS"rii
in stat
lirii; introducerea unui impozit unic (capitati
pentru !6rani gi patenta pentru negustori
2. Regularnentele Organice sunt docu- infiinlarea
Arhivelor Statului; infiintarea a.
mente cu ro1 de constitutie, elaborate in timpul matei (miljtie pdmAnteand).
protectoratului rus in Principate (1829-1856),
in 1831, in fara RomAneascS. 9i, in 7832, in Mol- 3. Convenlia de la Paris. i.r utma rizboiuh
dova. Au r5.mas in vigoare pAni in 1858. Con- Crimeii (1853-1856) 9i a Congresului de la Pari
form acestora, puterea executivd era delinutd (1856), care discutd 9i problema unirii Princ
de domn ales pe viatd de o Adunare obqteasci patelor lara Romaneasci qi Moldova, Maril
extraordinarS. El este ajutat de un sfat format Puteri elaboreazl Convenlia de Ia Paris (1358
din qase minigtri. Puterea legislativd era in rezultaL al acordului dintre puterea suzerani
mAinile Adunirii obqteqti, formatd din boieri qi (Imperiu1 Otoman) qi puterile garante.

Conventia de la Paris a avut rol de

Constitutie pentru Principate qi a stabilit un
nou statut politico-juridic pentru acestea. Se
constituiau Principatele Unite ale Moldovei qi
Thrii RomAneqti sub suzeranitatea otomand qi
garanlia colectivi a Marilor Puteri.
Puterea executivS. era reprezentatl de
doi domni qi doui guverne (cAte unul pentru fiecare !ari), cea legislativi de domn gi
Adunarea legislativd (cAte una pentru fiecare
fard), iar puterea judecitoreascd de Inalta Curte
de Justilie qi Casalie de la Focqani 9i Comisia
CentralS (institutii comune ambelor Principate).

ale cetdleanului. Tiprrl de drepturi fundamentale

intAlrrite in constitutiile RomAniei se pot grupa in:
. drepturi fundamentale care ocrotesc persoana
qi viala ei privatd fala de orice amestec din
afarl.: dreptul la via!5. qi la integritate fizici qi
psihicS, libera circulalie, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondenlei qi a celorlalte
mijloace de comunicare, libertalea congtiinlei,

dreptul la informa{ie. Ele pot fi exercitate in

mod individual, motiv pentru care sunt numite

liberti!i individuale.
' drepturi fundamentale care asigurS.

dezvola cetdlenilor, mo-

tarea materiald sau culturali

tiv pentru care acestea sunt numite drepturi

4. Statutul dezvoltitor al Convenliei social-economice: dreptul la muncd, dreptul

de la Paris. Prin lovitura de stat din 1864, la ocrotirea sindtilii, dreptul la grev5, dreptul
A1.I. Cuza a impus un nou act constitulionai - la proprietate privat6, dreptul de moqtenire,
Statutul dezvoltitor al Conventiei de Ia Paris - care
menline principiul separdrii puterilor in stat,

dar instituie domnia personali, autoritari,

importante prerogative reveneau domnitorului, care era ales pe viald prin

vot cenzitar qi putea sd numeasc[ minigtri,
sd sanclioneze legile gi sd dizolve Adunarea
deoarece cele mai

legislativS.

Evolulia constitu{ionali a RomAniei,

de

la Unirea Principatelor din 1859 pana la

pribugirea regimului comunist in 1989, a
cunoscut patru etape distincte:
- o etapd de aqezare a institutiilor constitulionale (24tanuarie 1859 - l iulie 1866);
- o etapd de continuitate a instituliilor constitutionale (1 iulie 1866 - 20 februarie 1938);
- o etapd de instabilitate constitulional[ (20
februarie 1938 - 30 decembrte 1947);
- etapa dictaturii comuniste (30 decembrie
1947 - decembrie 1989).

i.r

concluzie, este necesarS. existenla unei

constitulii deoarece ea este iegea fundamentald
in care sunt inscrise toate regulile de funclionare
a unui stat qi toate drepturile fundamentale

dreptui la inv[!5,turd, liberul acces la justi[ie.

' drepturi fundamentale care asiguri participarea cetdlenilor la conducerea statului:
dreptul de a alege qi de a fi ales, de a vota etc.
Ele constituie o categorie distincti, cireia i s-a
dat numele de drepturi politice.
' drepturi fundamentale care pot fi exercitate
de cetiteni, 1a alegerea 1or, atAt in vederea
participirii lor la conducerea statului, cAt qi in
scopul asigrririi dezvoltdrii lor materiale sau
culturale: libertatea de exprimare, Libertatea cultelor, libertatea intrunirilor, dreptul de asociere,
dreptul de peti{ionare. D atori t6. car acterulu i c o m plex, acestor drepturi li s-a dat denumirea de
drepturi social-politice. Unele dintre aceste
drepturi cetdleanul nu le poate exercita de unul
singur, ci doar impreund cu alli cet5.leni (spre
exemplu, dreptul de asociere). Datoriti acestor
caracteristici, drepturile din aceastd categorie
sunt denumite 9i iibertS.li publice.
' in c""u ce privegte egalitatea in drepturi,
aceasta este considerati o categorie distincta
de drepturi fundamentale, deoarece obiectul
ei il constituie toate drepturile garantate de
Constitulie qi legi, asigurAnd aplicarea lor in
condilii identice pentru toli cetifenii.

^-l
o'l

*J*'*t**

o t'tsrtruTt I LE D EMo cRATt c E

tn Rom6'nia?
Cum funclioneazd' 'egimul d'entocratic
II. c

Constitutia din L866

Regirn Politic:
constitulional

Forma de
guvernimAnt:
monarhie

Statut politico-

juridic:

Vot:

teritoriu
inalienabil qi
indivizibil

censitar

A.

co*tExr

RomAnia
Regimul monarhiei constitulionale in
pre-gitit pe
u fo"iirrtrodus in 1866, dar a fost
din
baza unui program politic coerent incS'
direcfixat
1857. Atunci Divanurile ad-hoc au
modern'
romAn
statului
iiil" a" dezvoltare ale
sub
qi
Nlunteniei
frotarana unirea Moldovei
au
puteri
.ond..,."r"a unui print strhin' Marile
,"rirut in aceasti intenlie scopul urmS'rit: desprina"r"" Principatelor din aria de dominalie
dobAnI i-p"rirrtui Otoman qi, in perspectivi'
do". independenlei lor' De aceea' Marile Pu-

i"ri u.t,.rpin.

id'eea

principelui striin' cerind

B.

$r

'AUZE
alegerea cAte

unui domn in fiecare Principat'

.a fie ,,fiu din tatS' niscut in Moldova sau
"utl
lui Nexandru
il;; R"-ineasc6"' inlSturarea
Carol I a
Ioan Cuza qi aducerea prinlului striin

urgentat elaborarea unei noi legi fundamentale

u Jrurrrt,ri, una interni, atAt pentru a inlocui
Paris'
Srutrrt.ll dezvoltitor al Conventiei de la
direclia
in
statul
cAt qi pentru a moderniza

prin voinla

adunS'rilor ad-hoc'
constitu{ie
""ptlt"uta
Constitugia aitt fSeO este cea dintei

legitimi
romAneasci, intocmit 6 de t epr ezentanlii
ai naliunii romAne'

P*n*DERTLE CoNsuruTrEr DrN 1866

d'in 1866 av^ea 8 titluri

q, iag de articole. A avut ca model Constitutia
vigoare)
f"fgi""a. A fost promulgat[ (pusi inun
act de
Marilor Futeri 9i este

Structura. Constitulia

fJta tpt"Uarea
iiplfnit"f. A stat Iabaza funcfionS'rii statului

romAn modern PAnS' in 1923'

Constitulia din 1866 a suferit trei modificiri

importante. Prima revizuire a Constituliei

i irut articolul 7, o condilie a re-cunoaqterii
Puina"p".ra"n!ei RomAniei de citre Marile
din
acestuia
,"ti,'i" rgig, fiind eliminarea
Constitulie. Articolul 7 a fost modificat'
referi la:
O a1t5, revizuire este in 1884 qi se
introd.ucereainConstitulieatitluluideRegatul
no-a"i"i gi modificarea legii electorale' in sen-

.,l.aafostredusnumirulcolegii}orelectorale

prin sc5'derea censusi s-a extins d-reptul de vot

cei care absolviseri
pentru
i"i* *fatrrr.r"u lui
clasele
Primare.
'-

A i"i" modificare a fost in 1917' cAnd se

dreptului de vot 9i infiptuirea

reformei agtare' prin modificarea articolului
prJprietatea' in sensul ci statul va
;;;;;t
'."""-at t,r-l d
in s co pul t e alizhtrj
""ptopriere
"
"n
Ferdinand I
regele
de
reformei agtare promisS'
o"l"qil* de pe frontul din Moldova' in 1917'
uot

J{lirgirea

ci teriStatul roman. Constitutia prevedea

(nu putea fi
I"ri"i "t"tului este inalienabil
(nu
putea
fi impirfit)
i""ttai""rl qi indivizibil
de
Strt..t era numit ,,Rominia". Ca form6
dintr-c
g"r.LtttaotAnt, RomAnia se transforma

monarhie electivi intr-o monarhie ereditara'

Regimul politic era constitulional' Deqi

RomAnia era vasali Imperiului Otoman, acest
statut nu era menlionat in Constitulie'
Constitulia inscrie
drepiurile romAnilor, constAnd in: drepturi politice
(de a fi alegdtor qi de a fi ales in Corpurile iegiuiioat" ei in institutiile judelene 9i comunale) qi
drepturi qi libertlli ceti{eneqti. Erau prevd"zute:
Iibertatea individuali; dreptul de intrunire qi
de asociere; libertatea conqtiinlei; libertatea
de exprimare (absenla cenzurii); dreptul Ia proprietate. Proprietatea era consideratd sacri 9i
Lniolubile, fiind prev6zute doar trei situalii de expropriere pentru cauzh de utilitate public6: cii de
comunicalie, salubritatea publici qi lucririle de
apdrare nalionali. Erau consemnate 9i: dreptui la
educalie (invdtimAntu'I primar fiind obligatoriu
qi gratuit), inviolabilitatea persoanei qi a domi.it"t"i, secretul corespondenlei' Articolul 7 din
Constitulie precizaci cetdlenia romAni se acordi
doar celor de religie creqtini, excluzAnd astfel
persoanele care nu aparlineau acesteia (eweii,
musulmanii); a fost modificat.

Drepturi fundamentale.

Principii generale.

Constitulia avea labazS'

trei principii esenliale ale ideologiei liberale:

,npororio puterilor in stat in putere legislativi'

cele

executivi qi judecitoreasci (ai c[ror titulari

sunt independenli unii de al!ii)' guuernarea
r ep r ezen titl uti (poporul iqi ale gea reprezentanli
care sd conduci statul gi sd le reprezinte interesele) qi suveranitatea naliunii (toate puterile
emand de la naliune).
Un alt principiu era cel aI monarhtei ereditore. Succesiunea in monarhia ereditari se f5'cea
pe linie masculind, cu drept de primogeniturd
iprimui niscut ocupa tronul) 9i cu excluderea
perpetui a femeilor qi descendenlilor lor'
Exista qi principiul potrivit cdruia ,,regele
d,omneEte, dar nu guuerrleazd"'' In acest sens'
persoana regelui era neviolabili' Minigtri 1ui
sunt rispu nzdtori 9i ,,niciun act aI regelui nu
poate avea t5.rie daci nu va fi contrasemnat de
un ministru, care, prin aceasta, chiar devine
rdspunzdtor de acel act".

Principiul separirii puterilor in stat

Principiul separdrii puterilor in stat pus in
Practice insemna

c5.:

Puterea executivi apartinea domnului

sau principelui (din 1878, Altelei Regale; din

1881, Regelui), care:

- are drept de amnistie Politic5;

- numeqte gi confirmi in toate functiile

politice;
- are drept de a bate moneda;
- conduce armata;
- are drept de a declarard.zbot;
- are dreptui de a incheia tratate qi conventii;
- are drept de a dizolva Parlamentul;
- sanclioneazd (igi d[ acordul) qi promulg[
(ordoni executarea) legiie;
- are iniliativ5. legislativi (dreptul de a propune legi);
- ur" drept de veto absolut (poate reftza
sanclionarea legilor chiar daci, practic, nu a
fdcut-o niciodati);
- acordi distinclii qi decoralii;
- numeqte gi revoci miniqtri;
- are rolul de a asigura stabilitatea intregului sistem constitulional (moderator)' fiind
deasupra partidelor qi menlinAnd echilibrul
intre cele trei Puteri.
Alituri de domn, guvernul detinea puterea
executivi, prin punerea in aplicare (execulie) a
legilor qi prezentAnd proiecte de legi'
Puterea legislativl era in mAinile Parlamentului (bicameral). Asemindtor Monarhiei
(evoluatd din institulia medievald a Domniei)'
qi Pariamentul RomAniei moderne are la origine
Adundrile obqteqti existente in J[rile RomAne
medievale. Spre deosebire de acea perioadS,
in care acestea erau convocate ocazional, Parlamentul RomAniei moderne a funclionat permanent. Parlamentul era format din Adunarea
Deputalilor (aleasi pe 4 ani) 9i Senat (ales pe
8 ani; la fiecare 4 ant,jumdtate din membri se
reinnoiesc prin tragere Ia sor!i)' Activitatea Parlamentului incepea in 15 noiembrie al fiecirui
an qi se desfdqura de-a lungui a trei iuni de
zile (sesiune parlamentarS'). Deschiderea sesiunii Parlamentare se ficea printr-un Mesaj
ai Tronului, citit de Rege sau geful Guvernuiui
(primul ministru) qi se inchidea printr-un discurs al primului ministru.
Parlamentui desf[goar5', in principal, doui
tipuri de activitS"ti: votarea legilor qi adoptarea
rezolutiilor. Pentru elaborarea legii, era nevoie
erau
de acordul ambelor camere' iar rezoluliile
deciziile luate de o singurd camer5'
Parlamentul avea:
- drept de autoconducere:
- drept de legiferare;
(intrebdri
- drept de interpelare a guvernului
prin care guvernul trebuia sd justifice anumite
acte ale sale);

- drept de a da vot de blam (de neincredere) guvernului;

- acordi sau retrage increderea sa guvernului;
- Adunarea Deputatilor discutS qi voteazd bugetul'

judecS'toreqti: curli de judecati qi

Puterea judecitoreasch era exercitatS. d.e cdtre instanle1e
HotirArile judecitoregti S
tribunale cu jurali, iar instanla supremi era inalta Curte d.e Casalie.
pronun{d in numele regelui.

Rrcpi-s

'numegte guvernul;
. convoac[, amdnd sau dizolvd
Parlamentul.

GuvpnNul
. exercitd puterea executivd;
. prezintdproiecte de legi in fala
Camerelor;
. pentru a se men[ine. are nevoie
de increderea Parlamentului,

legl supuse
sac{iunii regelui

<-

PalravnNrut- BicAMERAL
- Adunarea DePutalilor - Senatul . ales prin vot universal;
. are ini{iativd legislativd;
. adoptdlegile, Pe care le suPune
sancliunii regelui;
. acordd sau retrage increderea sa
suvernului.

increderea Parlamentului
exprimatd prin vot

exprimatd

proiecte de

cens. JSlanii igi exprimau votui in colegiul

Dreptul de vot. Dreptui de vot era in- la
dar nu direct, ci prin delegali (1 la 50)
scris in Legea Electoral6, care era inclusi patrulea,
modificarea din 1884 a sistemului electc
in Constitutie. Electoratul era imp[r!it in Prin
ral se reduce 1a trei numdrul colegiilor pentr'

colegii: 2 pentru Senat qi 4 pentru Camera

Depntalitoi. Etun considerati alegatori toti cei
care desfdqurau o activitate utili societilii, realizau un venit 9i contribuiau astfel la bugetul
farii (vot censitar). Profesiunile libere, ofilerii
in'retragere (rezervi), profesorii, pensionarii'
cei care uo'"u., o diplomi de licenli (inginerii'
arhitectii. medicii, magistralii) erau scutiti de

C.

Iu"o*TANTA CoNstrruTrEI DrN 1866

Constitulia din 1866 a fost un act de afirmare

politicS; a fost promulgati de domn firi a line
."u-u d.e suzeranitatea otomand sau garanlia
colectivi a celor 7 mari Puteri:
- A fost esenlial5. in stabilirea qi consolidarea
instituliilor statului (care au cdp[tat o formS'
politice
d efinitivi), punerea b azelor partidelor
qi a sistemului democratic al vielii poiitice;
-

Adunarea Deputalilor. Nu puteau avea dreptu

de alegS.tor servitorii, cerqetorii, cei condamnal
pentru anumite delicte, cei care nu aveau
instructie minimi (4 clase primare) qi cei car
nu desfiqurau o activitate folositoare societ6!
doveditS. printr-o contribulie, oricAt de mic6, 1
bugetul statului.

- Reglementeazd drepturile fundamentale al

cetllenilor, libertatea cuvAntului, a presei,

intrunilor, drePturi Politice;

- Realizeazh un echilibru stabil intre putere
executivi, exercitati de monarh, teprezenlz
de guvern, qi Puterea legislativi;
- Cirlut daci unele aspecte (cens rid
cat, condilionarea cetS!eniei de credin!

religioasd) au ridicat o serie de critici 9i

probleme, in esen{E, aceasta rS.mAne actul
constitutional de cea mai mare stabilitate din
istoria RomAniei moderne qi contemporane;
- ReprezintS, pentru RomAnia, momentul de
inceput al constituirii institutiilor sale interne;

- Constitutia din 1866 introducea principii de

organrzare interni diferite de ceea ce existase
pAni atunci. tr'5.cea o trecere hotirAta ia
sistemul politic liberal;
- A fost mai bine de o jumitate de secol un
instrument juridic eficient, pe baza ciruia a
fost suvernatd RomAnia modernd.

Forma de
guvernimAnt:

Regim politic:
constitutional

monarhie

Rocarul
RouArqrnr

Vot:

Statut politico-j uridic:

stat nafional, unitar gi
indivizibil

universal
(doar

birbali)

A" co*tExr $I ,AUZ'

in .,t*u Marii Uniri din

1918 s-a simtit

necesitatea modificdrii Constitutiei din 1866

pentru a se reglementa noua situalie sociai6,
economicd qi politici a tarii. Unirea Basarabiei, Bucovinei qi Transilvaniei cu RomAnia
a fost ratificatd de Parlamentul RomAniei
in 1920. in mod tacit, fdri sd fie abrogatS'
Constitulia din 1866, organlzatea statului
s-a extins gi a funclionat pe tot cuprinsul
RomAniei intregite. Organele provizorii de
conducere din provinciile care se unesc iqi
inceteazi funclionarea in 1920. Se impunea
o revizuire gi pentru a pune de acord vechile

B.
Structura. Delinea 8 titluri

prevederi Constitulionale cu principiile noi,

ale votului universai.
it, plus, trebuiau luate in disculie problemele noi venite, legate de asigurarea drepturilor minoritdtilor nalionale qi ale confesiunilor religioase. Tema revizuirii Constituliei a
trezit un mare interes: se organizeazS- prelegeri
sustinute de cunosculi istorici, juriqti, sociologi'
filosofi; partidele politice vin cu proiecte de
constitulie; P.N.L., in frunte cu I.I.C. Brdtianu,
principala forli politici a vremii, ajuns }a putere
in 1922, igi asum[ misiunea de a da RomAniei
constitutia agtePtata.

P*n*DERILE CoNsnr:uTIEI DIN 1923

qi 138 de articole,

mai mult de jumitate dintre ele fiind pistrate

din Constitulia din 1866. Proiectul acestei
Constitulii a aparlinut Partidului Nalional
Liberai. Noua lege fundamentall avealabazd
Constitulia din 1866.
A intrat in vigoare in 1923 qi a fost
suspendatS. ia adoptarea Constituliei din 1938'
A fost repusi in vigoare in 23 august 1944 qi a
funclionat pAnd in 30 decembtte t947.

Statul romAn.

,,Regatul RomAniei este un

stat nalional unitar si indivizibif', teritoriul

siu fiind nealienabil.

Statele unitare simple sunt cele in care autoritatea statului se exercitd in mod identic pe
intreg teritoriul !6rii (de exemplu, RomAnia

sau Fran!a). Statele unitare complexe

se

caractertzeazS, pttntt-un anume grad de auto(de

nomie administrativi acordat unor regiuni
exemplu, Spania sau Italia). Majoritatea statelor

Principiul separ5"rii puterilor in stat

Puterea executivi este incredinlati
Potrivit noii Constitulii, publicati, in regelui, iar responsabilitatea actelor sale
martie L923, in Monitorul Oficial, pute- au miniqtrii (orice act al regelui trebuia con
rile suveranului rdmAneau ceie din 1866, trasemnat de miniqtri de resort; prin aceast?
iumii au optat pentru
unitar.

structuri

de

stat de tip

menlinerea formei de guverqi a regimului politic

(monarhia)
ndmAnt
(constitutional).
ceea ce insemna

Drepturi fundarnentale. Titlul II,

Despre
drepturile romdnilor, inscria o serie de drepturi gi libertati democratice:
- egalitatea tuturor in fala legilor;
- desfiinfarea privilegiilor de c1as5;
- Iibertatea muncii;
- libertatea congtiintei 9i a inv5.ldmAntului;
- libertatea presci;
- proprietatea privat[ (prevedea expro-prierea in caz de utilitate publicd, spre deosebire de Constitu{ia din 1866, unde pro-

prietatea era ,,sacrd qi inviolabili"; statul

primegte dreptul de proprietate asupra
zicdmintelor miniere qi bog6lii1or de orice

naturi ale subsolului).

Principii generale.

Constitutia din

1923

pistra principiile celei din 1866:

separasuereditarS.,
puterilor
in stat, monarhia
rea
veranitatea na[iunii, gr-lvernare reprezentativ6.
PS.streazd principiul potrivit cEruia,,toate
puterile statului emani de la naliune".

C,

procedur6 minigtrii iqi atribuie responsabili

tatea actelor). Prerogativele regale sunt: nu
mirea gi revocarea minigtrilor, sanc{ionarea $
promulgarea legilor, confirmarea in funcliilt
publice, dreptul de a bate monedi qi de a incheit

conventii cu alte state etc.

Puterea legislativ[ se exercitd colectiv dt

citre rege qi Reprezentanta nalionali, alcituiti
din Senat qi Adunarea Deputalilor.

Puterea judecdtoreasci se exerciti dt

organele ei, hotarArile acestora se pronunli ir
virtutea tegri qi se executd in numele regelui.

Dreptul de vot. Votul era universal,

egal, di

rect, obligatoriu gi secret, pebaza reprezentdri

majoritdlii (doar pentru birbali peste 2I d(
ani, fiind excluqi reprezentanlii armatei qi a
justitiei); femeile continui s5" fie excluse de 1z
vot, ca gi in Constitutia din 1866.
In \926, legea electorald stabilea ,,prime
electorald", potrivit cdreia partidul care oblinez
40%o drn totalul voturilor primea 50% din lo

curile din Pariament. Cealalti jumdtate ere

impirtitd intre celelalte partide care oblinuseri
pragui parlamentar de cei putin 2%. Doar daca
nu se obtineau 40%o dtn voturi, impir{irea se

fdcea proporlional cu numdrul de voturi.

I*"oorANTA CoNsuruTIEI DIN Ig23

In

1923, se poate spune cd se produce o revizuire a Constitutiei de 1a 1866, semnificAnd

in esen{i adaptarea textului constitulional la
raoua situalie, interni gi internalionald a statuIui romAn. Prin aceasti constitulie s-au con-

sacrat hotdrArile luate de poporui romAn, in

1918, privind unirea Basarabiei, Bucovinei qi
Transilvaniei cu RomAnia.
Constitutia din martie 1923 a avut un rol important in consolidarea statului romAn unitar,
a independenlei qi suveranitdlii sale, definind
mai precis trds6turiie qi conlinutul regimului
politic din RornAnia (de exempLu, formuleazd
cu mai multi claritate principiul suveranitSlii
na{ionale, comparativ cu cea din 1866).
Ea a facilitat manifestarea liberd a tuturor
cetdtenilor, grupirilor qi formaliunilor politice

gi accesul Ia viala
ciale foarte largi.

politici pentru categorii so'

Constitulia a contribuit Ia crearea cadruluj

de func{ionare a regimului politic institu,tional.
format dintr-un ansamblu de institulii statale.
partide qi grupdri politice, organisme sociale,

obqteqti qi culturale.
Constitutia din 1923 a consfintit monarhia qr
continuitatea ei, apreciatd in epoci ca factor al
stabilitdlii statului, al pistririi intereselor tuturor categoriiior sociale, al men{inerii unititij

statale depline. In ciuda criticiior aduse de

formaliunile politice aflate in opozilie la mo-

mentul elabordrii ei, ea a fost acceptatd de acestea in momentul cAnd au venit la guvernare qi
poate fi consideratd printre cele mai avansate
din Europa interbelicS'.

Constitutia din Lq qL
Forrna de
guvernimAnt:

Regirn politic:
democratic

republicS

RppueLrca

RouANn

Statut politico-j uridic:

teritoriu inalienabil qi
indivizibil

Vot:
universa-I

A. co*tExr $I c*uz'
RomAnia,
Anul 19g9 marcheaz|colapsul comunismului tat. Pribuqirea regimului comunist in
1989 qi
dupi
democratic
regim
Ia
un
in Europa de Est, mai precis in Bulgaria, IJnga- revenirea
necesiimpus
au
de drept
ria, polonia, Cehoslova.ia, R"p.rblica Democratd instaurarea statului
unei noi Constitulii ' care si inGermanb.. La f'el se intAmpli qi cu regimul comu- tatea elaboririi
nist in RomAnia, ceauqescu fiind. arestat qi execu- scrie principiile democratice.

B,

Pnt*DERILE CoNsrrruTIEI DIN 1991

de 18 ani; dreptul de a fi ales;

Structura. Detine 8 titturi qi 156 de articole' vot de lalavArsta
este inviolabii; dreptui
proprietate
A intrat in vigoare in 1991. A fost revizuitd in dreptul
de a fi ales in Parlamentul European.
2003, inainte de acceptarea in NATO' Este in
curs de revizuire.
Principii generale. Constitulia din 1991
meniti a imbina principiile democraStatul romAn. Rom6.nia este stat nalional, este
tice tradilionale cu noul context european'
suveran gi independent, unitar 9i indivizibil'
Se inspiri din Constitulia francez6' dtn 1958,
Forma de guvern6mAnt este republica'
poiitic pe care il propune este un
a RomAniei dar sistemul
Forma actuald de guvernimAnt
este cel mai adesea descrisd in doctrina de drept
public qi literatura de specialitate a qtiinlelor
politice drept republici cu regim politic semiprezidenliaI. Mutli consideri, insS', aceasti
descriere prea generalS-, adS.ugAnd sintagme
ca:,,moderat",,,cu tendinle pariamentare" sau
chiar ..dificil de definit cu precizie"' Imprecizia formulS.rii este reflectath in plan practic
de disputele politice 9i consti-tutionale recente
asupra ,,esen!ei" regimului politic romAnesc
qi de propunerile divergente de a-l ,,clanifrca",
revizuind Constitulia printr-o decizie fermi,
fie pentru modelul parlamentar' fie pentru cel
preziden!ial.

Drepturi fundamentale. Drepturile qi libertilile inscrise in ea sunt: Iibertatea individuali

gi siguranla persoanei (inviolabile); libertatea

de exprimare; dreptul la inv6!5turi; dreptul de

compromis: un stat unitar, dar in care autoritatea locald qi centrali se intilnesc in persoana
prefectului; o republic5,,semi-preziden{tal6",
ir, ..ru Preged.intele este ales de popor, dar
puterile ii sunt mai iimitate decAt in repu-

LU.l" prezidenliale. Erau restabilite pluri-

partid.isrnul, drepturile qi libertSlile politice qi

cet[leneqti. Puterile in stat erau separate, in
concordan!5. cu principiile democraliei' Deci se
reg[sesc principii democratice tradilionale 9i
cele noi, europene.

Principiul separirii puterilor in stat

Puterea executivS' este de-tinuti de

Preqedintele RomAniei, ales ptirr Y9t univerpatru

sal, direct, egal, secret, pe o perioadd de
unl ("ln.l'a,ii, dupe revizuirea- din 2003)' Ei
reprezintS. statul, vegheazl' la respectarea

Constituliei, este *"dittot intre puterile

statului qi numeqte prim-ministrui qi Guver-

nul. Totodatd, el incheie tratate internalionale

qi le supune ratificS.rii Parlamentului'
Guvernul, cealaltd ramurd a puterii executive,
asigur[ realtzarea po]iticii interne 9i externe qi
conducerea genera15. a administratiei publice'
Puterea legislativi delinutd de Parlamentul
bicameral (format din Camera Deputalilor qi
Senat) este organul reprezentativ 9i unica autoritate legiuitoare a lirii; legile adoptate de Parlament se trimit spre promulgare Preqedintelui
RomAniei. in 2009, prin referendum, s-a votat

C.

introducerea Parlamentului unicameral cu maximum 300 d.e pariamentari, fird ca modificarea

si fie introdusS" deocamdatd in Constitulie'

Puterea judecS"toreasci este exercitati

de cltre instanlele judecitoreqti. Autoritatea

judecitoreascd vegheazS la respectarea legilor qi este reprezentais' de tribunale qi de
Curtea Suprem[ de Justilie' JudecS.torii sunt
ind.ependenti 9i se supun numai legii'
Votul este universal pentru
femei qi bdrbati, de la vArsta de 18 ani'

Dreptul de vot.

It"o*TANTA CoNsrrtuTIEI DIN 1991

I
I

A asigurat revenirea la regimui

democra-

tic ai avansarea ldrii spre ,,statul de drept"'

Restabileqte o serie de principii fundamental democratice qi introduce noi principii
constitulionale euroPene.
intr-un stat democratic, precum cel romAnesc de dupi 1989, drepturile omuiui sunt garantate prin Constitulie. Dar intr-o democralie,
nu doar statul vegheazi la respectarea drepturilor omului, ci qi societatea civil5, sistemui
or gantzatliior constituite de cetS!eni, autonome
fatd de stat, care reprezintS- o formd de protectie
fa!6 de monopoiizarea puterii de cdtre stat'

Cu toate limitele sale, Constitu[ia din

1991 a asigurat suportul institulional al

|{I"

unei d.ezvolt5.ri democratice. Procesul de integrare europeani a atdt'at imperfecliunile

sistemului constitulionai. ceea ce a dus la
revizuirea Constituliei in 2003, cu scopul
introducerii unor modificdri care si permiti
adaptarea mecanismelor romAneqti la cele
europene.

Constitutia din 1991 a creat cadrul juridic in

care si se dezvolte democratia postdecembristi'
in ciuda fragilitSlii, in 1992 au avut loc primele
alegeri democratice in aproape 50 de ani, iar in
1996, prima alternan!6 Ia guvernare. Democralia
romAneascd se dezvolti, iar Constitulia ii permite aceasti evolutie, in ciuda unor iipsuri qi
critici aduse ei.

coNsrtru-ltLE

AUTaRITARE

pe autoritarism?
Care sunt caracteristicile unei tegi'fundatnenta'le bazatd'

Constitutia din Lq38

Forma de
guvern[mAnt:

Regim politic:
autoritar

monarhie

Rncarur,
RonleNrct

Statut politico-juridic:
stat nalional, unitar 9i
indivizibil

Vot:
universal

A. co*tExr sI ,AUZ'.
Aceasta a per
majoritatea voturilor exprimate.'
al
Carol
lui
propria
domniei
Elaborati in timpul
Carol ai II-Iea si-qi impuni
t"*"f"i
de
-t
schimbirii
Il-lea, are ca scop legitimarea la unul auto- *I"if;i .5' accelereze procedurile de instalare
o scurtS" guvernare
;'""*, ;; h "tt..l aut"ocratic din
a regimulrri personal' Dup[
parlamentare
.decembrie
Nalional Creqtin' cu Octavian Goga
rrtar. Alegerile
i'"?tlJ"f"i
din
libere
alegeri
".u pti---inistru (decembrie \g:1 ',februarie
1937 au reprezentat ultimele
Rezultatele
1990'
din
de
inainte
i.tlriu Roma,'i"i
;;#)]Car;l al lI-lea' incilcAnd constitulia
obline
voturi
d'in
pe
Patriarhul
35'g2yo
Jt"g"rito, au aritat:
il numeqte prim-mini'*tru
20'4oA Partidul 1923,
Liberal'
Nationai
Apoi, prin decret regal' se inPartidul
Cristea'
-X"liottuf
ivfl.ot
spectaculos
asediu pe tot
Tirinesc; saltul cel mai
f5-r5- motivalie' starea.de
;;;l;.",
pentru
!at6"
aprobata
este
f,l.i t""fi zat d'e Partid'ul "Totul ce Partidul' ;;;r;;;i !;.rii. Tot in februarie
vreme
"cu 75,58oA din voturi, in
Constitulia
roilu f"g" fundamentall a statului'
9'1'5yo'.
neconstitulional
obline
mod
Creqtin
Nalional
-.
care a fost impusi lirii in
"-l; ;i"g"ril"
di" 1937 ' partidele democrati' gi al cirei text reprezenta un aolJz'
." tp.X.f,. qi P'N'T') nu au reugit si atragi
B. PnpvolonrlE CoNSTITuTIEI DIN 1938
prin
Puterea executivi o exercitS' regele
guvernui
insuqi''
Structura.AveaBtitlurigil00de'articole'A
ei revocat de el
*";;;;;mit
1940'
in
ParlamenpAni
in-fala
f"t, f" vigoare din 1938
nu mai rispundea politic
de
beneficia
direct fali de Rege' DeEi
;;"1;;
nalional'
ll-lea a menlinut
Statul romAn. RomAnia este "stat
;;;;G foarte largi, Carol alpersoana
inalielui este
este
ii
conform ciruia
;;;;-ut indivizibil" teritoriul
;;i;;tt*l
de
popula{iuni
poate fi ,,colonizat cu
miniqtrii sii sunt rSspunzitori' iar
i"-liiniia,
ul
""
""nli
seminlie strdini"'
;;;;i" de stat ale regelui treburau contrasemschimbarea
privind
Erau interzise propaganda
nate de un ministru'
pnn
de clas6' Tinerii ^-*
qi
lupta
guvernh*attf
F..terea legislativi o exercitd regele limiformei de
Straja lnrii'
sunt inregimentali politic in
inrur-"ai.ll Parlarnentului bicameral'
la legiferare' Parlamentul dintr-un
ilil"*"1
posiavea
politic esenlial s-a transformat intr-un
Drepturi fundamentale' Justitia
iu.to,
etc'
telegrame
lipsit de principalele sale atribufii'
bilitatea de a controla scrisori'
con- ir*."fJ*
era
s6 depuni
manifestare
Dreptul de intrunire Ei
Deputatii qi senatorii, carl trebuiau al Il-lea'
de
Consiliul
Carol
trolat de polilie' S-a infiinlat
iurimAnt de credin![ fald -deminiqtri' dar nu
Coroananumitderegeqicompusdinminigtri
;;;;t"ptul de a interpela numea jumdtate
gruparlre
;r
toate
de stat qi au fost dizolvate
;;"; il rrot a" blam' Regele
-El
desfiinfeazh
ll-lea
mai putea tefuza
al
Carol
Senatului'
politice'
p"rliJa"
ai"
-"-nrii
membri
de
80 000
sind.icatele care aveau peste
lucritori' Erau f5.r[motrv",'"clit"tealegiloradoptate;ininde
qi le inlocuieqte cu bresleie
lege:
iibertatea tervaluidi-ntret"tlt"'it"parlamentare'regele
s[ e]abore ze d'ecrete cu putere de
pl"rrar,rt", formal, in Constituliemuncii
t";
etc'
presei'
conqtiinlei, invalhmintului'
Semnareatratatelorpoliticeqi.militarecu
nevoie de acordul
anulat'
era
asociere
de
Dreptul
statele strS-ine nu mai avea
supre- Parlamentului'
Curlii de
Principii generale' Consacra principiul
Puterea judecitoreasc1 apar'tinea
(totaliputerilor
juriile
qi Cutuli"' i" Jetfii"!""2i
matiei regelui, *p'i*u ?"p1tutJu
Justilie
qi libert5"li'
in stat qi inciJ'ca l"u-it" drepturi
inlocuit tateajuratilorcareintr6incomponenlacurli1or
executau in
Principiul pluripartidismului esteFrontu}ui cu juri). Hotetarii j-tJecatot"qti se
cu monopartidismul prin t{9ut91
numele regelui'
1940 Partidul
d'in
numit
Nutio"ui",
Renaqterii
univerNaliunii.
Dreptul de vot' S-e introdu?::'"t
ani' inclusiv pentru
de la vArsta d'e 30 de
sal,
in stat
qtiutorii de carte'
Principiul separS'rii puterilor
femei gi doar pentru
suprimatd'
Separalia puteriior in stat era
nuierile fiind organizate astfel:

C.

Sur*rFrcATrA CorvsrrruTrEl DrN 1938

Constitufia din 1938 a urmdrit s5. consolideze puterea institutiei regale gi autoritatea personali a monarhului, sd reconcilieze
naliunea, sd salveze lara de revizionism, de

pierderi teritoriale. Evolutia ulterioara a evenrmentelor nu a justificat inliturarea unui regim

democratic cu unul autoritar.

-{r}G----||

I. coNSTtruTuLE coMUNtsrE

Care sunt bazele

intre ani

juridice ale totalitarismului in Romd.nia?

perioadi in care in RomAnia a existat un regim totalitar comunist, au

fost adoptate trei constitulii: in anul 1948, in anul 1952 qi in anul 1965.
1947 gi 1989,

A.

co*tEXT $r c*uz'

Prima dintre cele trei constitulii a fost

adoptatd in contextul inlSturirii, la 30 decembrte t947. a ultimului obstacol care mai stdtea
in calea partidului comunist, Monarhia. Abdicarea regelui Mihai duce la modificarea formei
de guvernimAnt, RomAnia fiind proclamati
republicd. Alc5,tuit5. dupi modelul Constituliei
sorrietice in vigoare, Constitulia din 1948 era
necesari pentru a legitima regimul comunist.

B.

StructurS.. Constitulia din 1948, respectiv

din 1952 conlineau fiecare cAte 10 titluri qi

105 articole. Constitutia din 1965 cuprindea 9

titluri qi 114 articole.

Statul romAn. Atat in Constitulia dirl 1948,

in cea din 1952, numele statului este ,,Republica Populard RomAn6". Prin Constitulia
din 1965, denumirea statului se modificd in
,,Republica Socialisti RomAnia".
c6t_qi

republicS.

1952

a fost adoptath cea de-a doua

adoptati ca urmare a schimbdrii liderului

Gheorghe Gheorghiu-Dej cu Nicolae Ceaugescu

gi a trecerii la nalional-comunism.

Pnnr,nonnr ALE CoNSTrrurIrLoR coMUNISTE

cea

Forma de
guvern[mAnt:

In

constitutie, care copia, de asemenea, Constitulia

stalinistd din 1936, fiind menitd a definitiva
trecerea la modelul comunist de tip stalinist.
Ultima constitulie, cea din anul 1965, a fost

Regirn politic:
totaiitar comunist

Teritoriul statului, atAt in Constitulia din

1948, cAt 9i in cea din 1952, este definit ca
fiind ,,popular, unitar, independent gi suveran",
dovadi a influen,tei sporite a Uniunii Sovietice
asupra RomAniei, in perioada 1948-1965. in
Constitulia din 1965, teritoriul statului este
definit ca,,inalienabil qi indivizibil". Constitulia
din 1965 marcheazd sfArgitul perioadei staliniste qi trecerea la nalional-comunism.
Forma de
guvernimAnt:
republicd

Regirn politic:
totalitar comunist

RnpusLrca
Socrar-rsrA
RoMArqrA

Statut politico-

juridic:

stat popular qi
suverarr

Vot:
urriversal

Statut politico-

juridic:

Vot:

teritoriu inalienabii
qi indivizibil

universal

Drepturi fundamentale.

Toate

constituliile

regimului comunist au demonstrat c5- simpla

menlionare a drepturilor cetileanului in legea
fundamental5 este insufi cienti pentru existenla
lor concreti in cadrul societifii. E1e conlineau
un capitol de,,drepturi ale omului"; in realitate,
era o dovadi de demagogie, deoarece acestea
nu erau respectate de cdtre stat, dimpotrivi,
incercarea punerii lor in aplicare atrigea dupd
sine intervenlia organelor represive.

Principii generale.

Spre deosebire de consti-

tutiile democratice, la constituliile totalitare comuniste nu putem identifica principii clare de

otgarrrzare ale statului, intrucAt acestea fie nu
sunt iimpede menlionate, fie nu sunt respectate.
Putem vorbi mai degrabi de o serie de ,,principii" pe baza chrora Partidul Comunist iqi
asigura controlul asupra intregii societdti.

Principiul partidului-stat
Regimul comunist de la Bucureqti se autointitula - la fel ca toate celeialte regimuri comuniste din Europa de Est intrate sub influenlh
sovietic[ - drept un regim de ,'democralie
popular5.", in care, potrivit Constitutiei din
1948, ,,puterea in stat apartine poporului" 9i se
exercitd prin ,,reprezentanli ai poporului alesi
democratic" in Marea Adunare Nationala. In
realitate, aceste doud prevederi nu erau respectate intrucAt preluarea modelului institulional
sovietic a dus la aparilia Partidului-stat. Ce insemna aceasta? Partidul Comunist RomAn controla atAt organrzatia de partid, cAt 9i institu{iile
fundamentale ale statului. Spre exemplu, teoretic, puterea legislativd era reprezentatS- de Marea
Adundre Nafionald (l\{.A.N.), ai c5'rei membri
erau aleqi prin vot. Practic, membrii M.A.N'
erau,,seleclionati" dintre membrii Partidului
Comunist, iar pe listele electorale- apirea un
singur candidat care putea fi votat. In concluzie'
,,alegerea" membrilor M.A.N. 9i validarea lor
prin votul electoratului (alegltorilor) erau doar
formalitili in contextul in care ei erau din interiorul partidului, iar alegerile nu erau libere.
incepAnd cu anii'50, influenla partidului-stat
a crescut gi mai mult prin infiinlarea Prezidiului
M.A.N., format dintr-un numir restrAns de membri, care preluau practic toate atribuliile M.A.N'
Crearea Prezidiului M.A.N., in care deciziile
se luau de citre un numir mic de persoane
aratd caracterul nedemocratic al modului in
care se elaborau legiie gi anuleazd, in fapt, rolul
M.A.N. ca institulie legislativd.

Principiul partidului-stat s-a aplicat gi in

ceea ce priveqte puterea executivS, Consiliui de

Miniqtri (guvernul comunist) fiind format exciusiv din membrii partidului unic - Partidul
Muncitoresc RomAn (P.M.R.) -, numit ulterior
Partidul Comunist RomAn (P.C.R.).
Rolul Articolulut 26 aI Constitutiei din 1965:
partidul,,indeplineqte roiul conducitor in toate
domeniile construcliei socialiste".

Principiul dublei subordon[ri,

de

partid

qi de stat

Un alt ,,principiu" de organizare apArut in

anii '70 este acela aI infiin!5.rii de institulii cu
dubl6 subordonare, de partid qi de stat. Ce insemna aceasta? Controlul direct al Partidului Comunist asupra institu{iilor executive ale statului
cregtea prin faptul ci acestea erau subordonate nu doar instituliilor statului romAn, ci
qi partidului comunist. Spre exemplu, Consiliul Apdririi Nalionale a Republicii Socialiste
RomAnia, Consiliul Culturii 9i Educaliei Socialiste etc. erau subordonate atAt statului (guvernului-Consiliului de Miniqtri), cAt qi partiduiui
(organului de conducere al partidului - Comitetului Oentral al P.C.R.). Astfel, deciziile partidului nu se aplicau doar membrilor sdi, ci tuturor membrilor societS.[ii, prin controlul exercitat
de partid asupra instituliilor statului.

,rPrincipiul inconsecventei"

Un alt,,principiu" al constitutiilor comuniste

este,,principiul inconsecvenlei", constituliile
cuprinzAnd o serie de prevederi contradictorii.
Ce insemna aceasta? In cele trei acte fundamentale apar contradiclii intre prevederile anumitor
articole. Spre exempiu, articolul S al Constituliei
din 1948 prevedea dreptul la proprietate
privat[, in timp ce articolul 7 preciza faptul ci
,,Ap5.rarea qi dezvoltarea bunurilor comune ale
poporuiui sunt o datorie a fiec[rui cet6lean"'
Articolul 32 garanLa dreptul de asociere qi
de organizare al cet5,lenilor, cu menfiunea cd
acest drept nu poate fi folosit impotriva ordinii
democratice stabilite prin constitulie. Similar,
in Constitutia din anul 1952, 1a articolul28 era
previzutd libertatea cuvAntului, iar la articolul
29 se menliona cd aceasti libertate nu poate
fi folositd impotriva ordinii instituite de regim'
Constituliu ditt 1965 prevedea Ia articolul 25
dreptul tuturor cet5lenilor de a alege qi de a
fi aieqi. in acelagi paragraf se menliona insi
faptui ch aveau drept de a depune candidatuii doar acele persoane care ficeau parte din

Frontul Democratiei qi Unitdlii Socialiste, aflat

Principiul separirii puterilor in stat.

in care exerprin
puterii
intermediul
se realtza
citarea
RomAnia era un stat centraltzat,,

sub conducerea P.C.R.

Articolui 2 al Constitutiei din 1965 prevedea cS,,intreaga putere in Republica Socialistd

RomAnia aparline poporului", in weme ce articolul 3 prevedea ci ,,In Republica Socialistd
RomAnia forla poiitici conducitoare a intregii
societdli este Partidui Comunist RomAn".
Prevederile contradictorii permiteau abuzurile gi elaborare unor legi de aplicare a principii,lor
constitulionale care favortzeazS. regimu-l totalitar.

,,Principiul minciunii"

Toate constitutiile totalitare comuniste conlin

prevederi care se gtia ci nu vor fi respectate, dar
aveau rolul de a conferi acestora un caracter
aparent democratic. Putem vorbi aqadar des-

pre un alt principiu, ,,principiul minciunii".

Spre exemplu, articolul 27 al Constituliei din
1948 stabilea faptul cd ,,libertatea congtiinlei

gi libertatea rehgioas5 sunt garantate de stat".

Or, in acelaqi an, Biserica Greco-Catoiicd a fost
desfiintati. Articolul 28 ai Constituliei din 1948
garanta,,Libertatea individuaiS. a cet5leniloy''
gi prevedea cd ,,nimeni nu poate fi arestat qi
definut mai mult de 48 ore fir5. un mandat", in
condilijle ln care avem numeroase mirturii despre incdlcarea sistematici a acestor prevederi.
Articolul80 al Constitutiei din 1952 menliona
faptul cd ,,Statul se ingrijegte de dezvoltarea
qtiinlei, Iiteraturii gi artei'. Articoiui este flagrant incdlcat de existenla cenzurii qi a listelor cu
c5rli interzise. Prevederi de acest tip regisim 9i
in Constitutia din 1965. Spre exemplu, articolul
33 a1 Constituliei, care garanta oficial ,,secretul
corespondentei gi a-l convorbirilor telefonrce", era
grosolan incS.lcat de mdsurile de supraveghere
a societS-tii romAneqti prin intermediul politiei
pditjce numitS.,,Securitatea".
in ceea ce privegte libertatea persoanei de
a-qi stabiii domiciliul unde doregte, decretul nr.
68 din 1976 nu permitea stabihrea domiciliului
intr-un numfi.r de 14 oraqe, declarate orage mari
(Bucuregti, Cluj, Iaqi etc.).

autoritS.tilor centrale, cele locale fiindu-le uniform subordonate qi neavAnd a1t rol decAt de a
pune in aplicare deciziile institutiilor centrale.
In fapt, toate instituliile de stat erau subordonate fald de partid.
In acest context devine clar faptul ci principiul separaliei puterilor in stat, degi menlionat
in Constitulii, nu funcliona.
Puterea legislativi, I{area Adunare Na!ional6 (parlamentul comunist), nu avea decAt
un rol formal, intrunindu-se in plen doar de
cAteva ori pe an pentru a vota Iegi deja stabilite
de partid. Intre sesiuni, Prezidiul M.A.N. prelua
atribuliile acesteia. In anul 1961, in locul Prezidiului M.A.N. s-a infiintat Consiiiul de Stat.
Puterea executivi, Consiliul de Minigtri
(guvernul comunist), care conducea lara din
punct de vedere administrativ era formatd exclusiv din membrii partidului unic.
Singura schimbare apare in urma adoptirii
Iegii nr. 1 din 1974, care modifica Constitutia
din 1965 qi infiinla funclia de Preqedinte al
Republicii Socialiste RomAnia. Preqedintele statului, Nicoiae Ceauqescu, cumula atAt atributii
executive ca preqedinte, cAt 9i atribuliile iegislative pe care inainte le avea Consiliul de Stat. EI
era qi. secretarul general al P.C.R.
Puterea judec5"toreasci aparlinea unui
Tribunal Suprem al Republicii Populare RomAne
(Republicii Socialiste RomAnia dupi 1965) qi
instanlelor judecitoreqti inferioare, toate aflate
de asemenea sub controlul partidului-stat.

Dreptul de vot.

trei constitulii prevedeau

acordarea dreptului de vot (universal) pentru
toti cetitenii cu vArsta de minim 18 ani.
La alegeri exista de reguld un singur candidat, reprezentanL al partidului unic, prin urmare cet5.lenii nu aveau posibiiitatea reald a
alegerii, ci doar obligalia participirii la vot qi a
confirmirii unei stdri de fapt.
Cele

C. SrnrNrrICATrA CoxsrrtuTrrr,oR coMUNrsrE

Constituliile adoptate in 1948, 1952, 7965 intAietate asupra ceior politice, qi a reprezentat
consacrd noua formi de guvern[mAnt - repu- instrumentul legal prin care se pregitea trecerea
blica -, cAt gi noul regim politic - regimul co- intregii economii sub controlul statului.
O consecin!5. a Constitutiei este nalionamunist - qi astfel intrarea statului romAn in
rAnd.ul statelor nedemocratice comuniste. Ltzarea, in 1948, a principalelor lntreprinderi
Constitulia d-in 1948 a ar,'ut un caracter industriale, miniere, bancare, de asigur5ri qi de
provizoriu, in care prevederile economice aveau transport; au fost nationalizate o mare parte a

clsdirilor qi locuinlelor; se elal:oreaza o noua

reforml monetarS. (sunt confiscate ultimele
rezetve in numerar) qi se hotirdqte ti:ansformarea socialisti a agriculturii.
Constitulia din L952, chiar din capitolul
introductiv, pune Ia baza existentei statului

romAn dependen!a fa!d. de Uniunea Sovieticd'

Prietenia cu U.R.S.S. constituie ,,baza politicii
noastre externe". Statul ,,democrat popular" este o formi a dictaturii proietariatului
exercitati de Partidul Comunist.
inLre 1947 qi 1989, P'C.R. a fost singurul
partid politic oficial din RomAnia. In articolul3 aI
Constituliei RomAniei din 1965, P.C.R. era numit
din
,,for!a politic[ conducdtoare a intregii societS-li
Republica Socialisti RomAnia". Sub regimurile
in care Partidui Comunist Rom6'n a fost principala for!5. politici, in economie s-a instituit dirijismul, societatea civild a fost practic distrusd
de principiiie dictatoriale ale doctrinei bolqevice
impirtdqiti de P.C.R., rar cennrra a sufocat
libertatea de gAndire, accentuAnd decalajul in
termeni de mentalit5li qi valori dintre poporul
romAn qi popoarele occidentale.
Constitutiile din 1948, 1952 qi 1965 aulega)tzat
grave abateri de la principiile democratice' sistemul
constitutional avAnd urmitoarele trdsdturi:

renunfarea la principiul separirii puterilor

in stat qi inlocuirea acestuia cu principiul partidului-stat;
' inlocuirea pluralismului politic cu monopolul
unui singur partid;

'

. subordonarea intregului aparat

de

stat parti-

dului unic;
. concentrarea puterii de decizie statalS.-IegisIativi gi executivd - in mAinile unei elite restrAnse qi influenlarea de cStre aceasta a puterii
judecStoreqti;
' restrAngerea unor drepturi qi libertili cetSleneqti 9i subordonarea individului de c[tre stat;
' absolutizayea luptei de ciasi qi extinderea
acesteia ta toti oponen{ii clasei muncitoare, de
fapt ai partidului unic:
' prezentarea intereselor de grup ca interese
ale intregii societdli qi dirijarea eforturilor tuturor spre realizarea acestora, dar in beneficiul

grupului politic minoritar;

' institutionaLtzarea interventiei qi controlului
statului asupra intregii vieli economice qi socialpolitice;
' crearea unui nou tip de ,,democra!ie", considerat in mod demagogic superior democra{iei
parlamentare occidentale qi atragerea formali
a cetilenilor la actul de conducere politicd la
nivel central qi local.
Cele trei constitutii sunt importante din
perspectiva faptului cd, prin form[ qi conlinut,
au favorizat instituirea qi perpetuarea sistemului totalitar comunist in RomAnia. in contextul unei legislalii neclare, ce avea la bazS'
o constitutie cu caracter ambiguu qi chiar
contradictoriu, se puteau ascunde mai ugor
abuzurile regimului sub o perfidi aparenld
democraticS.

bwr.luzvL
Prin evolulia instituliilor interne, in epoca
modern5,, RomAnia s-a integrat incet in rAndul
stateior cu regimuri constitulional-monarhice,
cu o rea15. separalie a puterilor. Evolulia
institutiilor interne ale RomAniei moderne nu
s-a ficut f5.ri dificultili, dar ceea ce era mai
important - adicd inceputul - se realizase'
Drumul inceput a pus bazele instituliilor
qi structurilor unui stat modern in deplin sin-

cronism cu statele europene civilizate. Dar problemele RomAniei in 1866 erau nenumdrate qi
deosebit de complexe: clasa politicl nu era nici pe
de parte atAt de structuratd qi omogenS. pe cAt ar
putea l6sa sd. se creadi acliunile care au'dus Ia
instaurarea resimului monarhic constitulional'

Pentru aproape 100 de ani Constitutia din 1866

a pus lsazele unui regim de tip democratic'
P[strarea a mai mult de jumitate din articolele Constitutiei din 1866, in Constitulia din
1923 qi funclionarea in timp arat'l' viabilitatea
primelor dou[ constitulii.
in perioada interbelicS., contextul extern
qi problemele din interior fac ca democralia
proaspS.t instaurati sd alunece pe panta autorilarismului, prin Constitutia din 1938' Totuqi, in
peisajul autoritar al Europei, RomAnia este ulii*"i stat care adopti o constitulie autoritari'
Regimul comunist, instaurat in 1947' prrn
practicile sale, care intrau in contradiclie
cu modelul democrati-c ai chiar cu propriile

constitulii, a adus daune grave societSlii civile,

spiritului civic ai practicilor democratice.
Sistemul politic real este mult diferit de cel
prev5zut in constitutii. El poate fi limitat doar
prin norme gi reguli clare. Limitele pot fi impuse de institutiile politice, de constitufii, de
organizatii ale societSlii civile, dar gi de moravuri, educa{ie, traditii etc.
IJneori, constituliile incearcd si dea aparenla
unui regim democratic, chiar dacd prevederiie lor intri in contradiclie cu principiiie unei
democratii (cazuI constituliilor comuniste). De
aceea, o constitutie trebuie analtzatl in relalie
cu regimui poiitic pe care il produce.

Elaborarea unei constitulii nu implicS" in

mod necesar o participare largd a populaliei la
dezbater ea textului propriu- zis, dar presupune
o viziune clard asupra elementelor de lsaz6.:
forma de guverndmAnt, principalele elemente
aie regimului poiitic, drepturi 9i libertili fundamentale, un model economic clar qi, nu in
ultimul rAnd, o decizie asupra formelor qi limitelor revizuirii.
Pentru a se evita instabilitatea politicd este
de dorit ca o constitutie s5. aibi la bazl un set
de principii qi valori care nu se schimbi de la
un an la altul qi sd demonstreze o viziune de
viitor.

.d

tx

cd*'F
'X )Q

a=
C)

(.)

I
a

c)

)cd

.a

9!d
>
!)6
di;<
:
'-'6
i !.Y

'Ao9>
, @'o

=>4d
t Gi
rd,a
6

-.H

:cE@

tr.:.--

+)-

)cC
.d

.;5Nu:
a=

o!6

gqv;-

r(d

to.d n

cd

E =.9;
# P C'F
,4,

TJ C)
6.e

+)

OR
anY

*c4 -;6
i,F-F
..E ;

rcd

t;o

d)cuu

?-P--.!

ii< rr i o
Jx4e*'aa

-n-*X,Fi^

*-

44
^
c;-x:e

ey

a=
d'

o-

gvHg

,*O

+)- l

ti

+) tr
A^

lJ-

x</

^.

cd :r

-o

(D-

!m
tc)

qu

e
,

z
d.=

il>c

(v,

Er

#'E
Q.i

e=41
-JruH

T,

:.
o

;aZ-Ze6==4i

-/

3n l=

, oll

tr.F
-dv

C\I

,\

.-

rl

avl

C):=

.=

".

{J

+)

a
(''!

' i

u=

'

^H*d
-:i

6ri=
qpF:

.-;.'

a
d

o@;

iI*
=.-i
<i

!.-

*4,
^ :! .-.=!

e!.^'i
aJ

.d

.i

^,),-^:
dH a6 x';
ti

!#id.i

I FH

'

ts

InIn?Els

azneJ

InrrolFa+

Is-_

+ugurPura^nF
ap ul.rog

x
a -7'-'.=
Y *.Y
,c6 |
o'6
ii
.:
;',"
90
.:;;a--=
"
::l,d..idec6-d)S
:l -!j ' O ';.i
a
X o,cd o .cs !2 .:J ;:

#t>9*it>+:H
A^dNdv-d!Y
r
O <i

*<i

^:d

,:c)
j:N/ o':

?35,FP".
r:-i
t'1 I

.:!P-P,d o.i

.;

5:P""o.

N?

.C6 141 C 'n

d'i

,-deDoqq'rjo@

'.:cd ;"".=
x ;i =e 4
x

,<i5_q
-

5?

F-.\al

EE

f E ?ai g s"fi x

a;,

/!.4

cO

JJ
IJ

{-o.i o.l h
il..; e:
i.;i*
o=-'l^'>xiF".cs

q
u

p9=i4u) .P
l.:
16
t 6A
t

O'
;'N.3
:"':'l
cgoc) ^!6
t *,a

N'.:
s 6.d
:*
Y

9;:F.:Y-,-.

H>

6.i

-.2.='a
^ai::
* l;;

-csNl
2 d.-

]J

i^

==.;>=*.,!'

;:a

Fl

d.^

.i

a)

'37,.2.F !i.e

.R:!

acd
+)-

=':9

' -

x^

+-

:E
x-Q
!
.t_ cs
Q) p
, -d
a .^ i.-cJ
cr -6 6 .l q _!
2:. --' - F'F 'd ", D.'=
- ^
: c6 q r z--. 'o c C6='i
Jl;=ii._j.;ir.1 q.- >
ii .i'9. dJ
Io i^
!a o.=
@L:',=
O

l.i

6'11

6.:

Fr li tr
x!r

+)

=EA:=

R.=

!,

a- F, a "'-i'

cE
--'.F

o2l
c6

,7>=
i,4_:t

-:Yfr

9a^

I
IJ

3F{

i.;5
tr O F'S

.H

:"

.i

.-raa

.r
!
Q)
O - r cD'O

Cq,
=e
-ox-aa=

:i

c=u;
l-! i 5*
2 4

l=cli
-+:;s3
Y -l b::i'cd

)qJ .-j

Fl

li-!6

0).^cJ-.i
.d
q Fr '5. -i:
q'd
'c6 Xi
-

6
le
!
cd9
hn vr cJ

.i

'l

a-

X.-:

.,

oc)

+)

.s.in6

6aE3

--Xcd

co

(t>

,<
z
,d

!.
dQJ

x F:,4X
dd dd;
.9.- i c ?
p=!_-.6::
==.

:<

O:YTi

q
9

v1 @H
'i .Cg

-*:,=
J.:. X
*i l!
'i.9

cr

tr

.AP-JV/

P
!

ruguroJ rolrua+Eloc
aIE IiEFaqII IS Irnldar0

; i "-,f, *'
!^^!!

so:;
U
'

o
6
l-

rnInlBls
ollralnd

cI+IIod
II'IIFau

^- I
6rl

I
- . ...***

..:,JJ-*49*tittEls*i

Ernl,**re
Subiectul al Il-lea

30 puncte

Cititi, cu atentie, textele de mai jos:

A.. ArL 33. - Toate puterile Statului emand de la na{iune, care nu le poate exercita decdt numa
prin delegaliune gi dupd. principiile qi regulile aqezate tn Constitufiunea de fapt.
Art. 34. - Puterea legislatiud se exercitd, colectiu de cd,tre rege gi reprezentaliunea nalionald
Reprezenta[iunea na{.ionald se imparte in doud, Adundri: Senatul qi Adunarea Deputatilor (...).
Art. 39. - Puterea executiud, este tncredin{atd, regelui, care o exercitd tn modul regulat prin Constitupit
Art. 40. - Puterea.judecd.toreascd se exercitd, de organele ei. Hotdrdrile lor se pronun{d, tn uirtutec
legii 9i se executd, tn numele regelui.
(Constituyia din 1923,

B. ,,in fapt, noua Constitulie din 1938 ofi.cializa noul regim, tn care regele participa efectiu gi legal tc
actiuitatea de guuernare. Aceasta aueo un caracter eclectic, adesea contradictoriu. Cele mai multe ar
ticole erau identice cu cele ale Constitu{iei din 1923, care a stat Ia baza regimului democratic din peri
oada interbelicd. S-a menlinut principiul potriuit cdruia toate puterile emand de la naliune, precum Qi
cele priuind seporarea puterilor tn stat. Un element nou era preuederea potriuit cdreia regele ra caput
statului (...), precum gi faptul cd. minigtrii aueau rdspundere politicd, numai fa,td. de regd'.
(Academia RomAn6, Istoria romdnilor, vol. WIf

Pornind de ia aceste texte, rispundeli urmitoarelor cerinle:

2 puncte
1. Numili secoiul ia care face referire sursa B.
Reprezenta,tiunii
nalionale.
3 puncte
2. Menlionafi, pe baza sursei A, o caracteristici a
6 puncte
3. Numiti doui principii politice men[ionate in sursa B.
2 puncte
4. Mentionati, din sursa A, o informalie care se referi la puterea executivd.
3 puncte
5. Mentionati, pe baza sursei B, o caracteristici a Constituliei din 1938.
6. Formulali, pebaza sursei A, un punct de vedere referitor la prerogativele regeiui, suslinAndu-l
10 puncte
cu doud informatii selectate din sursd.
unei
a
conform
cireia
existenla
constitu[ii
7. Argumentali, printr-un fapt istoric relevant, afirmalia
jumitate
a secolului al )X-lea. 4 puncte
contribuit la consolidarea democraliei romAneqti, in prima
(Se puncteazS. coeren{a gi pertinen{a argumentirii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor cate exprimi cauzalitatea gi concluzia.)

PAREM DE EVALUARE $I NOTARE

30 puncte

2 puncte pentru menlionarea secolului la care face referire sursa B.

L
3 puncte pentru menlionarea oricdrei caracteristici a Reprezentaliunii nalionale, din sursa A.
3. CAte 3 puncte pentru numirea oricdror doud principii politice menlionate in sursa B.
1.

(3p.x2=6p.)

4. 2 puncte pentru menlionarea oricdrei informalii referitoare ia puterea executivd din sursa A
D. 3 puncte pentru menlionarea oricirei caracteristici a Constituliei din 1938, din sursa B
6. 4 puncte pentru formularea, pebaza sursei A, a oricirui punct de vedere referitor la prerogativele regelui.
7. CAte 3 puncte pentru selectarea, din sursa A, a oriciror doui informalii care suslin punctul
(3p.x2=6p.)
de vedere formulat
cireia
existenla
unei constitulii a
1 punct pentru pertinenla argumentdrii afirmaliei conform
contribuit }a consolidarea democraliei romAnegti, in prima jumdtate a secolului al )C(-Iea
2 puncte pentru selectarea oricdrui fapt istoric relevant care susline afirmalia datd
1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimi cauzalitate (deoarece, pentru cd etc.), respectiv a conectorilor care exprimd concluzia (aqadar' ca urmare etc')

RIspunsurl
1. Secolul al

XX-iea'

reprezenraliunii na!io"* n':l:llita '::::::ii:i:::':::::::i;",iTtr;:;:

catactrerlstlca a rePLYl'wLLUauru'*
3 #ltli##?
tmparte
l. O
2.
na{ionald,
:::;;^:,,totil.,,
"Reprezentaltunea
forrnli;;* Sen3i ei Camera
acesteia, fiind
7""Jr"a' eaund'ri :

S enatul

se

?:tl*it\:t'
qi Ad'unar ea D ep uta{ilo r ("')"

pud'e la na{i'une" qi,,cele privind separarea

t^nto
ntttprijp emand
emand' de
-.)+ cd'ruia
-X-,,in
toate puterile
potriuit
i" ,prfn"fpiul

din sursa A' care 9e 1erer; Ia puterea="i:::tll:::*-'""; ","J::l,T

o exerciti
ff:t3:J"T'""
executiv[ este incredinlat[ regelui' care
regelui.
,,p,ri"r"u
incred.inlatd
este
executivi
prevederi democratice
este raptur ci pastreazi unele
;" f:*fr""-,t?,:il".::Htffilti;" 1e38qi pru.rederi noi,-cu caracter autoritar, devenind astfel
din constitutiiie anterioare, dar adauga
,ororinr iclictic, ad'esea contradictoriu'"
inconsisten 16,. ,s4ceasta auea un
la acea vreme cafacmonarhia qi contin..itutuu ei, apreciata
6. constitulia d.in 1g23 a consfinlit
separaliei puterilor i' stat' regele detine
Astfel,
;;;;tincipiului
statului.
stabilit'tii
al
corpul
tor
qi p'o""'tjga legile' iar Parlamentul este
.u.,.1io"u
u
di
pti'
atuptul
legistatif
puterea
na{ionald")' In
9i
co'lectiu d'e cd'tre
"p"z-enta{iunea
'Jg'
avAnd
legiuitor (,,Puterea legislatiud' se.exercitd'
miniqtrii
guvern'
utat"ti de
a"
'"g""'
ceea ce privegte p.,tJrea executivl,;";;aeli"ttta execltiud
este tncredin{atd. regelui care o
(,puterea
guvernamentare
acteror
responsabilitatea
,*urcita in mod'ul regulat prin Con'stitupie")' guvernaRomania interbelicS.: vot universal' libertate
la Alba-id*;;r
T. Ideile din Actul unirll de
reform[ agrari, drepturi qi avantaje
puntr'loate"nationalitatite,
poritic'
qi
reiigioas'
na!iona''.,
r"H;.ill;:'JT#i5i#"i:illT:;l;c6 deciziire ruate in 1e18, a consnntit monarhia qi conti'
intereselor tuturor
ar stabilitdlii statului, ar pistr'rii
ru.to,
.u
epoca
in
apreciat'
ei,
nuitatea
formaliunile
ttutul" a"pil": i; ciuda t'ititiiot aduse de in momentul
categoriilor soc'ale, al menlineril .,r,lti-ttt
acestea
ei, ea a fost acceptatd de
politice aflate in opozi{ie Iu -o-"rrtul elabor[rii
actelor sare o au minietrii
'u*?;;"J:l:"1*T;?l"i".,"din!at6 regelui, i31 T:.lo':*ll,::f
miniqtrii
de resort; prin aceast' procedur'
(orice act al regelui trebuia "orrtrasl]',rr.uiu -rnigtrii
minigtrilor'
sunt: numirea qi revocarea
pterogativele
:udu
igi atribuie ,u.porr.unmtatea u.t"fo,i.
9i
i" rtitiiii" publice' dreptul de a bate monedi
dintre
sanclionarea qi promulgarea r"g*or,'.otn"'iu'"u
qi
raporturile
prevederile legate de puterea executiv[
de a incheia convenlii cu alte stute et..
.,n .uru.i.r democrabic Romaniei interbelice'
confer'
are.staturui
puteri
dou[
gi
cerelalte
aceasta
qi structurilor unui stat
a pus iut"l"instituliilor
1g23
in
continuat
1g66
in
9i
Drumul inceput
.irrrtirutu. principiile referitoare ia drepturile 9i
.., ,tut"t"
sincronism
d.eprin
in
modern
".
"rrrop"n"
i'tt?i' u pluripartidismului sunta
libertd.lile cet'leneqti, existenla O;;i;i;l"i'separdrii-puterilor
a""e"it realitate qi practicl politica in
qi
1923'itt
1866
ain
constitulilor
principii care, datoriti
qi prima jumS'tate a secolului al XX-lea'
doua jumdt.te Js""oirfrri ui XIX-iea

l:'dffi'*Xite,

valoare'.contribufie
= importan!6, impact,
situalie" pentru
intrebare: La ce-*r*" contribuie ,,aceasti
considerati imPortantS'?
romanitS'1ii romAnilor?
Exemplu: Caru est" tumnificatia studierii
a contribuit Ia
romAnilor
ffi;;"t' Problema studierii romanit[lii
marea identitdtii nalionale'
831
I
.,,.,..

-,-...

-..4.-.,;-.,!**4)#'4

-l-

Evth**re
Subiectul al III-lea

30 punc

Elaborali, in aproximativ doud pagini, un eseu despre statul romAn qi constituliile sale, avAnd

vedere:
- menlionarea a doud constitutii romAneqti gi a secolului in care au fost adoptate;
- mentionarea unei cauze a adoptirii uneia dintre cele doud constitulii;
- prezenharea unui element de continuitate intre cele doui constitulii gi menlionarea ur
consecinte a acestuia asupra regimului politic din RomAnia;
- formularea unui punct de vedere cu privire la necesitatea adoptdrii unor acte fundamenta
qi suslinerea acestuia printr-un argument istoric.

Noti!

Se puncteazi qi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentS"rii, evidenlierea rela!

catz5.-efect, susfinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coeren-ta gi pertinenla argumentd
eiaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimi cawzalitatea
concluzia), respectarea succesiunii cronologice-logice a faptelor istorice gi incadrarea eseului in limita
spaliu precizat5.

BAREM DE EVALUARE $I NOTARE

30 punct

INnonmallA ISToRIc L - 24 de puncte, distribuite astfel:

- cAte 3 puncte pentru menlionarea oricdror doui constitulii romAneqti gi a secolului in care z
(3p.x2=6tr
fost adootate
- 3 puncte pentru menlionarea oricirei cauze aie adoptirii uneia dintre cele douS constitutii
- 3 puncte pentru menlionarea oricirui eiement de continuitate intre cele doui constitulii
- 5 puncte pentru prezentarea coerentd a elementului de continuitate intre cele doud constitu!
prin eviden[ierea relaliei istorice de cauzalitate gi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristic
. cite 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la el
mentul de continuitate menlionat
- 2 puncte pentru menlionarea unei consecinle a acestuia asupra regimului politic din RomAn
- 1 punct pentru formularea oricS.rui punct de vedere referitor la necesitatea adoptS.rii unor ac
fundamentale
- 1 punct pentru pertinenla argumentirii punctului de vedere formulat
- 2 puncte pentru selectarea oricirui fapt istoric relevant care susline punctul de vedere formulz
- 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimd cauzalitatea (deoarece, pentru cd etc.), re
fectiv concluzia (aqadar, ca urmare etc.)

OnnoulnnA $r EXeRTMAREA IDEILoR MENTToNATE - 6 puncte, distribuite astfel:

- 2 puncte pentru utilizarea linbajului istoric adecvat;
1 punct pentru utilizarea partialS. a limbajului istoric;
0 puncte pentru iipsa limbajului istoric;
- 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - incheiere);
0 puncte pentru text nestructurat;
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice, logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parliald a succesiunii cronologice, Iogice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice, logice a faptelor istorice;
- 1 punct pentru respectarea limitei de spa{iu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spa{iu.

Rezolv are
datS in contextul epoclr
Introducere: Ideea necesitS.lii unei constitutii apare pentru primaJacques
Rousseau, filosof
al XVIII-lea, fiind enunlat5. qi dezbitutS. de Jean

luminilor, in secolul
necesarS' incheierea unui "contract social"
francezgi mare gAnditor iiuminist. Acesta consideri
fundamentale'
contract care trebuie respectat prin introducerea unei legi
intre
"'":l;;suveran qij;;popor;
XX-lea, Romania
tate asecolutui aI XrX-Iea ei in prima jumitate a secolului al
;";;
pus bazeremonarhiei constitulionale qi a regimului demoa benefi.ciat d.e dou6 constitutii, care au
cratic: Constitulia din 1866 qi Constitulia din L923'
. DacS in 1366, inlet.rrur"u lui Alexandru Ioan cuza qi ad.ucerea prinlului strain caroldinI
a statului, pentru constitulia
a urgentat elaborarea unei noi regi fundamentale interne,
roman, in 1918, creqterea populaliei qi a
1g23, cauza a fbst infaptuirea statului nalional unitar
unificarea organrzhrli de stat qi a
num[rului minotltafilor etnice gi confesionale, ceea ce reclama
legislaliei menite si favorizeze progresul intregii naliuni'
. Noua lege f'undamentala, din 1923, u.r"u iu bazS Constitulia d'in 1866' pastrAnd principiile
suveranitatea naliunii, guvernare
fundamentale: separarea puterilor in stat, monarhia ered-itarb",
prezent atat in constitulia din 1866' cat 9i
reprezentativa. Principiul separS.rii puterilor in stat,
regelui qi guvernului' puterea
in cea din 1923, se referea la puterea executivi care-i aparlinea judecatoreasca era exercitatd
iar puterea
legislativ5. era in mainiie Parlamentului fticameral),
de casal1e' una dintre
prin cur.ti d.e jud.ecati gi tribunale, instanlu ,rrpr"-a fiind inalta curte
din 7g2B afost definirea trisS.turilor si
cele mai importante consecinle are adoptarii constituliei
Acest regim politic democratic este
conlinutului regimului politic din RomAnia: cel democratic.
d.reptului la libera exprimare politicS a
caractertzat prin votur universal, ceea ce d.uce la rirgirea
cetSlenilor statului'
qa n^n
..'^i+^- pentru
nanryrr a
a se
^ nalional
consolida' avea nevole de
--i ^.- ^r unitar,
. ln epoca conte-porand, statul roman
de poporul roman' in 1918' privind unirea
o noui constitulie, care s6 consacre hot[rarile iuate
celelalte prevederi democratice: votul
gi
Basarabiei, Bucovinei gi rransilvaniei cu RomAnia toale
universal, reforma agrar6.'
qi structurilor unui stat moconcluzie: Drumul inceput in 1866 a pus bazele instituliilor
Dar problemeie RomAniei in 1866 erau
dern in deplin sincronism cu statele ".trop"n" civilizate.
era t'ici pe de parte atat de structuratS qi
nenumS.rate gi d.eosebit d.e complexe; clasa politicS' nu
au dus ia instaurarea regimului monarhic
omogen6 pe cAt ar putea ldsa s[ se cread.d acliunile care
de tip democratic' P[strarea a
constitulional. Pentru aproape 100 de ani a pus bazele unui regim
in constitulia din 1923 9i funclionarea
mai mult de jumaiat" ain urii"olele constituliei din 1866
dou5" constitutii'
.in timp aratb.viabilitatea primelor

CONSTITUTIILE DtN ROMAN IA

AXA
CRONOLOGICA

sec.

ACTE CONSTITUTIONALE ql CON$TITUT||

xlx

.----Regulamentele Organice in

1831/1 832

,,Proclamalia lslaz" - Jara Rom6neascd

1848,9 iunie
1858

fara Rom6neascd gi Moldova

REGTM CONSTITUTIONA

,,Oonventia de la Faris"

,,Statutul DezvollStor al Convenliei de la

1864, mai

1866,10 mai-'1914**,

-*-*-*-'"Domnia

REGIM DE TIP DEMACRATIC {LIBERAL

1875

Constituire Partid Liberal

1880

Conslituire Partid Conservator

1881-

-**,

R|GIM AUTARIA\

lui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen

Constitulia Romdniei

186E, 1 iulie

Paris"

RomAnia - regat; Carol | - rege

Revizuirea Constituliei din 1 866

1884

PERTOADA INTERBELICA

SEC. XX

Rege - Ferdinand |

1914-1927

"lntregitorul"

Legea votului universal

1918'**.**---...

-*-.-* Decada br5tienista

1918 - 1928

REGIM DEMOCRATIT

1923

ConstituIia

1926

Constituirea Partidului Na{ional Jdrinesc

1927

Legiunea Arhanghelului Mihail;

1930 - Garda de Fier; 1934 - Partidui <Totulpentru Jard>

1927 - 1930

Regen{a {Mihai I rege-minor)

1930 - 1S40

RestauraJia carJisE. Rege - Carol al llJea

Alegeri parlamenlare

1S37

REGIM AUTARITAF
Carcl al-|l-lea abdicd in favoarea fiului siu Mihai.
lon Antonescu - geful statului

1940,6 septembrie

Lovitura de stat. Regim monarhic constitu{ional (formal}

1544,23 august

4slt,3o

decembrie

lnslaurare - Republica Populard Rom3nd

sec. xx

PERIOADA POSTBELICA

REGIM TOTALITAR COMUN IS1

1948 - 1989
1S48 - 1965

-i,

Conslitutia Republicii Populare Rom6ne

1948

1952
1965 - 1989

Gheorghe Gheorghiu-Dej

>h-Z-

i**a+if,

r+ia

Nicolae Ceaugescu

1965

Constitutia Republicii Socialiste Romine

1974

Revizuit5 Constitulia; introdusd funclia de

Pregedinte al R.S.R.; Nicolae Ceaugescu

1991

ConstiU{ie

revizuitd in 2003

REGIM DEMOCRATI'

Krr,hnrn 't&qqqtd,st\il

h
-"#'/
rW^N,

,Fs
d ;le** *

/h

4/rnnh

ro^.

M:
r#p
.ffia

#*'uN.W

b*\

vs
as
aS.

.F

*6tntt"'

fr,nrl

F;,,
,tuzhor
fulofidrnl

,,T*rciL, t*Ard+^d.dind, celz t1a,L

uva.rL ma'?, Le ?W^a,

ffiW,r,,-*:ffi:!ffi;:trrTffiffi

t4]2u;

pL*vtT& a" u+u.ra.

t*i4ntil^L

,, 4/_e. Ntnol^a_2,,

vq,

^i,.1^.i.c.e

emon+tvaf'u^*' eyte tna;'srtrn-

(Telegrama ad'resatd

d'e marele d'uce Nicorae,

domnitorutui Roidn*r. prtrcomend,antur truperor
rLLSe,
roi sotxtta trrrrr"rr'i" truperor
romd,ne
pentru
ceror rusegti aflate tn aefunsru,a'iarsa
saruarea
preuna, rczz,iurie,
TArnovo)

,,?o{):fiaa e4t?,r^; a Ro-tw6z_Le,LtU^rLo

ta u^oa+t u,

waw#:-w" : I#ilrffirhtr trw#ffir

Lu- v,4oar"

ffi#:h'#m:,re:

a1,)- c-4.1 c-La

ryf
d'iA1r, ytt- ba,za tra,tatAn_r
ct-e ytaz.e al-e d,ula.d
rd-zJco.i_.

[...] Baza orit].re,t ytaifi,r.t olz

ytaz.e e+te: sla,fu<

,,
4.r,to...

(Nicolae Titulescu,
frr:ri!!i!, p_otiticii externe a Romdniei,
interviu acordat ziarului
Neut Frefe prrrr" _iu"r.,

!::!:,

192g)

rcG*-**.-*
,,? r o{paa1 a.aU+v,a,t

rpket

ArhnoluL l. iu- e,t^t*t-v.aLLta*ea

u*t

Y:y^,1^r*^,,B^L11.ce;
itrffir,ffi*
w

az u''o-rd' aL Lil-u-a'wili

:#il";ffi[#

re'yz'7sze'rc{e t^o16'rt/L
rfe.rer,n-r ore iJ^,fu*e,^+e

alL qwwr4qruL

tt

u<.a v t u^4- 0,.t .

Arfi'c'ol'uL tll'

^.*;,J'-17",;h.^.o^u'i*-

?ruritcr Ia:tr"d"-?il

rqs

Euz'o1czL,

e-tte a,rTa,ra or-e ca,tvey>arte.a.

"*ry.^
Ln Bayara.bu,.
:TY
.*,w
?artza
otzzvnte,re,wl
^<!ry
"
Gorw,a,n;
,t.de.rd.
polLfil. tolaL tn az.ea4n,
,"g;;-.'La'

u'\t,4.v-tl

lV. ?reuahtl

ffi

?rofu-

tyehu;', lra,lat olz *w*az

eor,t" ca u,nrl

(Tratatul

yt-r,

d,intre Germanio
lu ""?r:?:iune
9l t/.E.S.S.
pactul
Ribb entrop _Molotou, ZS

""*".r-i

;r;j

lYvttodt*aS.re
secolele XVI[-XX, spaliul romAnesc
traverseazS. doud mari epoci istorice: moderni
qi contemporanS., uitima inceputS. odatd cu

Intre

sfArqitul Primului Rdzboi Mondial,

in

1918.

Aceasti teml urmireqte implicarea Prin-

extindd teritoriile gi influenta politicS. pe fondul

,prrzei orientale". Sub acest pretext va susline
lupta de eliberare a popoarelor din Balcani de
sub dominalie otomani. Celelalte mari puteri
europene, conform principiului echilibrului
puterilor, au incercat limitarea creqterii puterii
Rusiei 9i impiedicarea prdbugirii Imperiului
Otoman. Cu toate acestea, incepAnd cu secolul
al XIX-lea, Imperiul Otoman devine ,,omul
bolnav al Europei", iar ,,ctiza orientalS." se

cipatelor romAne gi a RomAniei in relaliile

internalionaie din secolul al XW[-lea pAnd
Ia mijlocul secolului al XX-lea. Din punct de
vedere aI relatiilor internalionale, aceastd
perioadi este mdcinatl de o serie de conflicte
de mare amploare, printre care Primul qi al va menline pAni Ia desfiinlarea Imperiului
Doilea Rdzboi Mondial, dar qi de o serie de Otoman, in 1918.
acliuni dipiomatice.
Perioada antebelicS. (premergitoare Primului
Pe plan internafional, inci din secoiul al RS.zboi Mondial) se caracterizeazS, prin formaXVIII-lea se afirmd aqa-numitul concert eu- rea marilor aliante politico-militare, care se vor
ropean, alc5,tuit din mari state: Marea Bri- confrunta in cadrul conflictului: Puterile Centanie, Imperiul Rus, Imperiui Habsburgic qi trale (Germania qi Austro-Ungaria) qi Antanta
Prusia (cel mai puternic stat german). Con- @usia, Franta qi Angiia).
certul european va fi preocupat de men{inerea
intre cele doui rdzboare mondiale (1919,,echilibrului puterilor" in Europa. Acesta 1939), relaliile internationale sunt dominate,
este un principiu de rezolvare a conflictelor pe de-o parte, de politica revizionistd (incerinternationale, care presupune ca schimbS.rile care de refacere a tratatelor de pace), dusi de
teritoriale intre state si se faci astfel incAt sd unele state invinse, qi politica conciliatoristd
nu prodr-rcd o sldbire sau o creqtere prea mare a (concesii fali de unele pretentii ale stateior
puterii unui stat.
invinse), dusi de Franta 9i Anglia. Pe de aita
Odatd cu secolui a1 XVIII-lea se manifestd parte, incercS.rile noilor state nalionale for,,ctiza orientali", problema creatd de decii- mate in Europa Centrald qi de Est de a crea
nul Imperiului Otoman, declin inceput inci din un sistem de alianle regionale care sd 1e asi1683, cAnd a avut loc ultimul asediu otoman gure securitatea colectivd in fala tendintelor
equat asupra Vienei, punAndu-se cap5.t expan- revizioniste. Intregul sistem de securitate qi
siunii otomane in Eurona.
menlinere a pdcii se va dovedi a fi compromis
odatd cu crearea, in 1937, a aliantei ofensil'e,
Manife std.ri ale crizei orientale:
Axa Roma-Tokyo-Berlin gi cu izbucnirea, in
' secolul ai XVIII-1e a - crrza se caracteri- 1939, a ceiui de-al Doilea RS.zboi Mondial.
zeaz\ printr-un lung qir de rdzboaie, urmate
Implicarea spaliului romAnesc in relaliile
de pierderi teritoriale ale Imperiul Otoman internalionale ale secolelor XVIII-XX cunoaqte
in favoarea Imperiului Rus gi a Imperiului o evolulie surprinsd in mai multe etape:
Habsburgic;
' pAni Ia oblinerea independenlei, in 1878,
' secolele XIX-XX - criza se adAncegte, adduspatiul rominesc este un obiect de disputi
gAndu-se gi lupta de eliberare a popoarelor
intre marile puteri, fiind considerat teatru
stdpAnite sau vasale Imperiului Otoman.
de rS.zboi sau decizAndu-i-se soarta prin
De acest declin al Imperiului Otoman vor
tr atate internalionale;
incerca sd profite, fie prin extinderea influenlei
' dupI oblinerea independenlei RomAniei,
politice, fie prin extindere teritorialS., in spestatul romAn se va implica activ pe plan
ciai Imperiul Rus gi Imperiul Habsburgic (dupi
internalional prin incheierea de alianle
1867, Imperiul Austro-Ungar). Rusia se va conpolitico-militare, participarea la conflicte
sidera,,stat protector", apirS.tor al creqtinilor
militare, dar qi in cadrul unor conferinle
ortodocqi din Balcani gi va incerca astf'el sd iqi
interna!ionale.

Pentru a clarifica problemele

temei este necesard o incursiune
in trecut in aspecte legate de:

ilif,T"f

{'."f fi P^?f

?;# ?t:frificd

ri,?'iHli",if*.it?I1}TiT*lgro'sriixsncorur.ar

marile

puti'i siatutul irr"rropi.nar

ar teritoriilor romdnesti intre

II. ACTIUNI ALE ROMANILOR

iN CADRUL ,,CRIZEIORIENTALE"
(1821-1859)
,,ia;",:;;, raport *o,titn
f:;Z::,!:'":::;:i::,":;
puteri tn prima
"u
rrr' ACTIUNI ALE .TATULUI
R'MAI\I ix cannu L ,cRrzEroRIENTALE,,iN
JUMATATE A sEcor,ur,rf
A DouA
iL iili-r,ea si iwb'ep'rur
sEcoLULUr AL xx_LEA
,":r;:,,::i,",::,:"",::,"";;;;:rL:r:, principatete acpiuni otn-ioiini"i tn retaliite

.*l!"ii"

rv'

RoMA-l\,'A

ix por'rrl.A

care sunt principarere

'

EXTE*NA

ix

A sEcoLULuI AL xx-LEA
'RIMA "lrnrararE
a Romd.niei dupd lgIg?
""o""i"ae poriticdii"r"a

stAryry!

poLfftcq-JuRtDtc
AL pRovtNCttLoR r<ouANelrt
i'N prque tuuAra* e sriotu-t-ut
AL xtx_LEA
cum modificd' marile puteri
statutul internalionar ar teritoriiror
romdnesti tntre
1699_1861?
f

A.

co*rExr rsro*rc

EUR.*EAT\

Pe fondul crizei orientale,

Imperiul otoman era asimilat
unui functionar otoman. Sunt
pierde teritorii gi influente
i"
f"t.
imperiilor modificate functiile
Rus ei Habsburgic, ceea ;"
esentiale d"-.tut,rtrri, irrmodificiri clusiv dreptui de politici'"*tur.rd,
d.e statut politico-juridic qi "-;;;;
de apdrare,
,,,oain.arr terito_ fiind desfiintatd
riale in spatiul romAnesc:
armata. Tirile romAne pierd
' impunerea regimujui dominaliei habs_ orice initiativd in politica externd, pierd
dreptul de-a incheia tratate,
burgice in Transilvania intre
nirra"offigate sd
f Ogg_rSe Z, g.,aplice
tratatele incheiate au pourta
covina intue I77S_1g18, Banat
cu alte
1Z1g _191g;
puteri strdine, mai ales tratate
' impunerea regimujui dominaliei
--'' ruse in cadrul conflictelor militare comerciale. in
Basarabia intre 1g12_191g:
ruso_austro_oto_
' regimul domina{iei otomane in principate mane, spaliul romAnesc devine un adevirat
teatru de iupti, suferind pierderi
menlinut pAni in 1g78.
teritoriale
gi
modificiri de statut inlernalional.
Regimul dominatiei otomane
Dupd
are o evolutie 1821, odati
.
cu
injdturur"u
sinuoasd in principate,
."gi_ului
fanacu _"ain"a"i;r_
riot, statutul internalional al principatelor
riale gi de statut politico-juridi;. -i"
al XVIII lea (din IT7I, i" flfofaouu, secorur suferd modificdri de la prote"to.ut-..." (7g2g),
respectiv ia garantia colectivd
7716, in Tara RomAnescd,
u *urito" f,rteri (1gb6),
pAnd irr iAZr;, t__
la
recunoaqterea internatio-""ia
periul Otoman impune regimul
l:lt
unirii
politic fana_ Moldovei
RomAnesti il;;_nia"
ei
riot, in cadrul ciruia dom.ri,I
ldrii
jui
rr.,_'i, Au poartd Alexandru
Ioan Cuza (1g61).

T}

15. sralrur, nouANpsc iN .'NTEXT EUR.'EAN. AclruNr

$r coNSEcTNTE
Acfiuni ale marilor puteri
Consecinle pentru spa{iul romAnesc
Pacea de la
Pacea de

Karlowitz

la Passarowitz

16gg

- ITI}

Pacea de la Beigrad
Pacea de la
7774

- ITgg
Kuciuk-Kainarei

la Bucuresti - 1g12
Pacea de la Adrianopol
- Ig2g
Pacea de

Imperiul otoman recunoaqte pierderea Transilvaniei qi

trecerea ei sub stdpAnire austriacd (Im
iul Habsburgic)
Banatul (pAnd in 1918) 9i Oitenia (pAni i;l73g) t*"."b
stdpAnire austriacd
Oltenia este restittlbi
Ta.t RomAnegli
Rusia primegte dreptul de proteclie asupra supugiior
cregtini din Imperiul Otoman, instaurAnd neoficial pro_
tectoratul in Principate
Moldova pierde Basarabia in favoarea Rusiei
- rmpunerea protectoratului Rusiei asupra
Moldovei 9i
Tdrii RomAnegti (pAnd in 1856)
- garantarea autonomiei principatelor men{inute
sub
suzeranitate otomand
- eliminarea monopolului comercial otoman
- libertatea comertului pe Dunire
- restituirea raiaielor (Turnu, Giurgiu
9i Brdila) Jdrii

RomAnesti
Congresul de pace de la paris I Traautonomie sub suzeranitate otomand
tatul de la Paris - 18b6
- introducerea garanliei colective a marilor puteri
- Moldova reprimegte de la Rusia sudui
Basarabiei
iudetele C?hul, Izmail. Bolgrad)
Conferinta de la Paris/ Conventia
reconl'rmarea autonomiei administrative qi legislative
de la Paris - 1858
confederarea Principatelor
Conferinla de la Constatinopol
recunoagterea unirii Principatelor de citre Imperiui
1861
Otoman gi marile puteri, sub suzeranitate otornana
f-x

{*, " CoNsncrNTE

Principatele romAne s-au afl.at, in seco- In aceste condilii, s-a reuqit

realizarea gi
lul al XVIII-1ea gi prima jumdtate a secolu_ recunoagterea internalionall
ui al XIX-lea, sub o puternica influenld a dubla alegere a lui Al.I. Cuza gia unirii prin
prin actiuni
narilor puteri, in contextul ,,crizei orien_ diplomatice sustinute de oamenii
politici
:ale" gi a politicii ,,echilibrului european... romAni in mariie capitale
europene.

{1. acytuNt ALE RzMANI'IR iN CADRUL,,CRlzEl 2R|ENTALE" (a82L _L8

sq\
Care au fost obiectiuele gi ac{iunile romd.nilor tn raport
cu marile puteri tn prima
jurndtate a secolului aI XIX-lea?

A.

co*rEXT rsroRrc EUR'*EAN

Regimul dominatiei habsbursice. in Tran.--'-ania, pe fondul declinului catolicismu--. creeaz6., in 1701, Biserica greco_catoiicb.
.'-:rtr-o inlelegere dintre papa de la Roma qi

implratul Imperiului Habsburgic. Din I77b,

Transilvania are statutul de Mare Principat autonom in cadrul Imperiului Habsburgic. Bucovina, teritoriu fdrd autonomie, este
77sl
r

integrati in provincia austriacd autonomd

Galifia' Dupi revolulia de la 1848 devine Reqmui dominaliei rusegti transformd, in
l8l2,Basarabiaingubernie (provincieautonomd
provincie autonom5, sub directu g.,rr"t;ur;
;.r.d), iar in 1g2g i; ;nuleazd autonomia,
i
curtii de la viena'
fiind

iiai,"e in provincia Norroro..isk qi supusd unui

B.

A.1r,rNr RoMA^rysrr iN

#ffiH;I

"*rNrA_lE,,
chiar dacd Principatele romane, Moidova qi
intervenlie
militard
austro-rus6 9i otomand a
TaraRomaneascd'$i-aupierdutat"pi"rdepolitici
demonstrat
insd
colaborarea
imperiilor in conexterni odatd cu regimuJ fanariot, t"..ol.rpia
l,ri textui amenintdrii air*t" a propriilor
Tudorvladimirescudinl82lareprezentatun
interese.
Migcarea
,r.rioni"ta
manifestati
moment de implicare in relatiite internationale,
in capitalele europene de revoiutionarii de ra
n cadrui
1g4g a
cu scopul inldturdrii ficut cunoscuti problema
romaneasci,
egimului"crizeiotientale",
a
unirii,
fanariot' Tudor Madilirescu a co- in randur
ou-un'ii* o"ilrr., din Franfa, Marea
aborat cu Eteria' societate secretd pentru
elibe- Britanie qi statele itff;;". contextul favorabil
rarea grecilor de sub dominafie otoman5,
cu problemei romaneqti l-*-r"pr"r"ntat
sediul Ia odessa' in Rusia' atii".r"a
Eteriei a l" o""" de ra paris'ain isso, desfdguratcongresul
fost initial sustinutd de tarul R;;";,
in urma
care
ulterior' arefwzat sd sustini cau'za'Eterieiinsd", Razboiului crimeii (1g53-1856). Rusia, stat indin frant al acestui rdzboi, a pierdut protectoratul
cauza intereselor diplomatice rusegti
pe plan ;J;;r principate1o.,""u."
intrau sub garanlia
european.
a
celt"
puteri qi a pierdut
qapte
l,tr"i
un alt moment
qnri,,-o a
"olectivd
nt de acliune
_ romanilor sudul
Basarabiei,
iur" ,-urru.rea Moldovei. De
in cadrul "ctizei orientale"
'p
il
reprezintd asemenea, marile puteri au hotdrat
revolutiiledelals4SdinPrincipateleromane.
infiintarea
Adundrilor Ad hoc ln vederea .orr.rritarii
Pe plan extern' revolu{ia am
lara Romanescd populatiei cu privirl la o"ganirarea celor
a propus respectarea autonomiei tdrii gi
doud
proi"i,..ifut":
Moldova
qi
Romaneascd.
Jara
movarea unor rela[ii internafionaie pe
picior conventia de la Faris din 1gbg, emisd
de egaiitate cu alte state' s-au
de
acreditat agenti marile puteri, pe baza
rezoluliiior Adundritor
dipiomatici in marile capitale utt ,.ror
state:
principatele romane.
Franfa' Imperiul otoman, Imperiui Habsbur- Ad-hoc pentru
in cadrul
conferinpei
de la paris, accepta unirea formal'
gic qi s-a desfdgurat prin guvern,l
politicd externS'' in conformitate frorriro"l, o a Principatelor gi .tufit"qt", din perspectiva
cu interesele
Tdrii Romaneqti. infrangereu r"rroi.,fiilor prin actului cu valoare de constitutie, organi zarea qr
func{ionarea staturui.

t ' co*'"crNTELE AcTruNrlon nonrANngrr iN pr,AN EXTERN

Realizarea unirii, prin dubla alegere
a luj AI.I.
185g, a reprezentat un moment de
reuqitd
a diplomafiei romanegti in contextur,,crizei
orientale" gi a,,politicii echilibruiui

tinopol din 1861, prin care au fost

recunoscute
eforturile romAneqti.
_Odati Pricipatele unite gi ca urmare a
politicii
externe promovate de Al.I. Cuza,
Actiunea de unire a celor"*op"uJ,.
se va
dold principate, modifica echilibrui
de forfe din zona balcanicd,
in 1859, se finalize azd prin recunoagterea qi
dominalia otomand asupra spapiului romA_
de citre Imperiul Otoman a".iri"i
a dublei nesc devenind, din
si
ce in
alegeri. Actul final de recunoaqtere
a vointei simbolicd, deschizAndu-sece mai mult, una
romAnilor a vut loc ia Conferinla de
calea dobdndirii
la C"".;;;- independentei.

C\?":in

rcGrr---*

ttt

ll!...Iq!.u!t AL! srxruLur RzMAN

iN capBuL ,,cRtzEt zRIENTALr iN A DouA

JUMATAIT A SECzLULU: AL xtx-LEA 2t iNceeuruL sECoLULUt AL xx-LEA
Care este politica externd. gi principalele ac[iuni ale Romd.niei tn retatiile
interna,tionale tntre I I 6 G- t g I B?

Recunoaqterea unirii din 1861, infiintarea

unor agentii diplomatice de cdtre Al.I. Cuza in
1864 9i intrelinerea relaliilor internationale
bune cu Serbia demonstre azd manrfestlri de
ldrgire a autonomiei tdrii.

ale statului romAn. In acest sens, RomAnia se

va implica activ in rizboiul impotriva Imperiului Otoman (7877-1878) cu scopul obtinerii

independentei de stat.
Dupi obtinerea independenlei, politica exObiectivele majore de politicl externd a terni a statului romAn a urmdrit consolidarea
RomAniei in a doua jumitate a secolului al acesteia, printr-o cAt mai larg5 recunoaqtere
XIX-lea gi prima jumdtate a secolului ai XX-lea internafional5, ca qi printr-un sistem
de alianle
au fost:
care sI ii asigure securitatea. PAnd la inceputul
' oblinerea independentei;
secolului XX, RomAnia qi-a bazat securitatea pe
' consolidarea independenlei de stat;
alianta cu Germania qiAustro-Ungaria, deoarece
' realtzarea statului national unitar romAn. aceasta o proteja in fata Rusiei Si, pe plan mai
Pentru indeplinirea acestor obiective, RomAnia larg, asigura stabilitatea generald
in Europa
desf5goard atAt ac{iuni diplomatice (aderarea Centrald qi in Balcani. RomAnia
se afirm5 ca un
la Tripla Alian!6, ln 1883), cAt 9i actiuni con- factor de stabilitate in zona balcanici odatd cu
flictuale fi.dzboiul de independentd, Al Doilea rlzboatele balcanice (1 9 12- 1 9 13).
Rdzboi Balcanic, Primul Rizboi Mondial).
Izbucnirea Primului Rizboi Mondial (1914Instaurarea unui nou regim politic in 1918) a pus in fata RomAniei problema unei
RomAnia, monarhia constitutional5., odati optiuni cruciale pentru viitorui ei. Scopul
cu aducerea in Iar\, a printului Carol I qi participdrii RomAniei la acest rd.zbot a fost de
stabilizarea treptatd a vietii politice interne a recupera teritoriile romAne;iti aflate in cadrul
aduc cu sine noi obiective de politicd extern5
Imperiului Austro- Ungar.

A,

RAznorul

Context istoric
Obiectivul obtinerii independentei

DE

INnnppNoENrA (1822-1S78)

tirii

rdmas una dintre marile probleme nerezolvate

ale tAnirului stat romAn modern. Legiturile
de suzernitate in raport cu Imperiul Otoman
deveniserd simbolice. Intrarea Principatelor

apoi a RomAniei sub garanlia colectivd a

"ri
marilor puteri (1856) a diminuat gi mai mult
dependenla tirii fatd de Poart5. Dupd unirea Principatelor, o serie de misuri intreprinse de noul stat au afirmat clar tendinta
de desprindere de legdturile cu Imperiul

Otoman:

' constitutia din 1866;

' desfiinlarea jurisdic{iei consulare;
' deschiderea primelor agenlii diplomatice
in striinitate;
' incheierea convenliilor comerciale, telegra-

ale RomAniei

ice qi pogtale cu alte state (Serbia, Austro-Untaria, Franla, Rusia, Anglia, Italia);
' participarea RomAniei Ia Expozilia Univerr
-,1:aI&
d Ia Vrena.

Ocazia favorabilS s-a manifestat odatd cu

redeschiderea,,problemei orientale", in 182b.
In teritoriile Bosniei gi Hertegovinei, stipAnite
de Imperiul Otoman, au izbucnit rdscoale, iar,
in 1876, Serbia gi Nluntenegru declayl rdzTsor

Portii. Urmirind o politicd deveniti

deja

tradi[iona1d, a intervenliei in Baicani, Imperiu]

Rus sus{ine lupta acestor popoare sub pretextul
protejdrii creqtinilor ortodocqi din Balcani.

Acfiuni diplomatice ale Rom6niei in

scopul dobAndirii independentei

In conditiile unui iminent conflict militar intre Rusia qi Turcia, primul ministru
I.C. Britianu qi ministrul de Externe Mihail
Kogdlniceanu se orienteazd. spre tratative
directe cu Rusia, in scopul de a evita transformarea ldrii in cAmp de ri.zboi gi pentru oblinerea independentei. In acest sens,
Ia 4 aprllte 7877, la Bucuregti s-a semnat
Conventia rnilitarI rornAno-rus5. Aceasta
nu prevedea insd qi participarea directi a

Rom6niei la conflictul
ciei al5turi de Rusia.
Preuederi:

miiitar impotriva Tur-

militare asupra pler,nei, iar, in noiembrie 1g77,

Pievna capituleazi 9i Osman paga se predd
armatei romAne. Dupi capitularea plevnei,
' trecerea trupelor rusegti pe teritoriul t3-n91e tariste qi romAne
inainteazi in Impe_
RomAniei la sudul Dundrii;
riul Otoman, p{nd aproape de Constantinopoi
.' Rusia se angaja sd respecte gi sd menlind gi zona Vidin. in ianuari e \g7g, infrAntd pe
integritatea teritoriald a RomAniei;
toate fronturile, poarta este nevoitd si incheie
' traseul trupelor rusegi a fost stabilit in de- armisti!iul.
taliu, ocolind Bucuregtiul;
. cheltuielile de transport urmau si
fie Recunoa$terea independentei
RomAniei
suportate de guvernul rus;
Dupd incheierea rdzboiului, guvernul romAn
' au fost stabilili comisari care realizau a intensificat
contacteie diplomatice pentru
legdturile cu autoritdtile romAne.
recunoaqterea efortului de rE"zbot: confirmarea
_ La 12 apriiie 1877, Rusia cleclara rdzboi
Turciei, iar trupele ruseqti trec prutul spre ind-ependen!ei.
In ianuarie-februarie lg7g s-au desfigurat
Balcani. Turcia reaclioneazd qi bomb ard.eaz6.
garnizoanele romAneqti din stAnga Dundrii tratative de pace la San Stefano, intre
(Calafat, Bechet, fslaz, Corabial Giurgiu). reprezentan{ii Rusiei qi ai Turciei. ReprezenArmata romAnd riposteazd, rar starea de tantul RomAniei nu a fost acceptat la discutii.
Tratatul confirma independenla RomAni"i, ju,
rdzboi dintre RomAnia qi poarti devine gi
o cregtere a influentei Rusiei in Balcani,
ceea
efectivd.
ce a stArnit nemullumirea marilor puteri eu_
ropene,

care considerau cd ,,echilibrul european,,

Proclamarea independentei RomAniei devine tot
fragrl. in acest sens, marile puteri
in acest context, in parlamentul RomAniei, au impus mai
reluarea negocierilor in cadrul Con_
la 9 mai 1877, ministrul de Externe, Mihail gresului
de pace de la Berlin.
Kogdlniceanu declard ruperea legdturilor
Preuederi:
RomAniei cu Turcia gi se voteazi indepen. RomAniei
denta statuiui romAn. pe plan european. condi!ionatd: ii este recunoscutd independenta,
proclamarea indendenfei RomAniei a fost
- de schimbul teritorial: RomAnia ce_
privitd

in moduri diferite. Rusia a acceprat ca

implinit, Italia s-a manifestat cu sim_
patie, iar Anglia, Germania qi Austro_Unsaria
au avut o atitudine rezervatd., mentionand cd
se vor pronun{a asupra acestui fapt doar la
pe un fapt

sfArqitul rdzboiului.

Rusiei sudul Basarabiei, cu cele

judete,
trei
Cahul, Boigrad, Ismail qi
primegte de Ia Turcia: Dobrogea, Delta
Dundrii gi Insula $erpilor;
deaz1.

- de

modific area art.7 din Constitutia de la

1866 (cetdlenia romAnd putea fi acordatd
doar celor de religie cre$tind);
Serbia gi Muntenegru devin independente;
Bosnia qi Herlegovina intri sub admi_

Participarea RomAniei la rizboiul de

.
independglfe. Cucerirea independenfei
.
Incercirile guvernului romAn de a cto- nistralia austro-ungar6;
pera militar cu Rusia in Balcani s_au lovit
. Anglia primeqte insula
Cipru:
de opozitia totald a autoritdlilor militare
. Bulgaria devine autonomd,
dar redusd teri_

ruse, care credeau cd. vor reugi singure vic- torial ia spaliul dintre Dunire
toria in favoarea lor. in iunie Ig77, armata
. la sud de Munlii Balcani 9i Muntii Balcani;
se constituie pro_
rus5. trece DunErea, insd rezistenla opusd de vincia Rumelia Orientali,
sub suzeranitatea
armata otomand impiedici inaintarea tru_ Imperiului Otoman.
oelor tariste, acestea fiind oprite la plevna
Conditiile tratatului de pace au fost inde_
(complex de fortificatii cu. pozilie stategicd, plinite de RomAnia qi,
in t-Sgt, independenla
condus de Osman paga). in aceste condilii, RomAniei este recunoscuti
internalional de
marele duce Nicolae, comandantu_l armatei Marile Puteri.

ruseqti, adreseazd o telegramd principelui romAn

Carol I, in care ii cere angajarea trupelor romAne
in conflict. Forlele militare aliate romAno-ruse
au fost puse sub comanda principeiui Carol I al
RomAniei. Din august 1877 incep operatiunile

I
-T-

rse

Consecinfele obfinerii independenfei de stat

Odatd cu recunogterea internationald a
independenlei cregte prestigiul RomAniei in
Europa. Diplomatia romAneascd a actionat
in

sensul consoiiddrii independenlei ducAnd

politicl externi activi:

- dezvoltare economici prin impunerea

unei legislalii economice proteclioniste
in
scopul protejirii 9i incurajdrii industriei
gi comertului nafional;
- diplomalia romAneascd se va concentra
pe urmdtorul mare obiectiv: realizarea
statului nafional romAn.

- 1881: RomAnia este prr.,clanrat6 Regat

qi
este stabiiitl succesiunea la tronul
lirii;
- 1883: RomAnia incheie alianta politicd

defensivi cu Tripia Aliantd (puterile

Centrale), ajcdtuitd din Germania, Aus_
tro-Ungaria 9i Italia;

B. Aouo*EA

RoMANTET r,A Tnrpr,a.

AlraNrA

La sfArgitul secolului XIX 9i inceputul seco_

militard existentd in Europa gi, de asemenea,
lului XX, in Europa se constituie doud mari blo_
legdturiie
existente intre regele Carol I, de
curi p olitico militare-. Trip I a AI i an,ti (pu terile
origine germand., gi lara ." .rrtuld, Germania.
Centale) 9i Tripla intelegere (Antanta).
De altfel, 9i pozitia Triplei Aliante s_a
consoii_
Alianfi
se constituie in anul Ig82, dat prin
friylaetape;
aderarea RomAniei, iar statuj romAn
^tn ooua
. tratatul semnat in 1g79, intre Germania se va afirma ca un factor de stabilitate in zona
gi Austro,Ungaria, in contextul apropierii balcanicS. Tratatul a avut un caracter secret,
fiind cunoscut doar de un cerc restrAns de
celor doui state, cu scopul izoldrii pe plan
poiiticieni gi de regele Carol I.
internalional a Rusiei gi Frantei;
Tlatatul prevedea acordarea sprijinului militar
. Italia, 1ezat6, in interesele sale expansioreciproc in cazul unei agresiuni armate indreptatii
niste din Africa de citre Fran{a, aderd, in
impotriva weunuia dintre statele semnatare.
1882, la tratatul germano_austro-ungar.
Alianta a ar,'ut un caracter def'ensiv, de aplrare,
RomAnia, stat independent, pentru a_$i
insd dupd 1890 igi va schimba caracterul, deve_
consolida aceastd pozifie recent tttln,rta
ii nind o aliantd politico-militari ofensivd. RomAnia
recunoscutd international, aderd, in 1gg3,
la nu a mai reinnoit acest tratat de
alianli qi s_a
alianfa constituitd. De rem arcat faptul ci,
indepirtat de vechii aliati politici qi in contextul
in acel moment, era singura alianti
-

politico_

Tripla Alian!6 (puterile Centrale)

1882

Tripla intelegere (Antanta)

Germania
Austro-Ungaria

Franra:l

Italia
1883

recent finalizatelor rdzboaie baicanice.

Anglia

RomAnia

Rusia

C" A" Dor'na

f|
:-

1e04

irsrr-18e3
lreoT

I
|

RAznor Bar,caNrc (1 g1B)

Intre 1912-1918 se defiqoarl o noud etani

a ,,problemei orientale,,, cunoscutl sub nu_

pace, declard rdzboi foqtilor atiati balcanici.

O posibilS victorie a Bulgariei in cadrui aces_
mele de rdzboaiele balcanice. in IgI2,
statele tui nou rdzboi balcanic ar fi schimbat
radical
balcanice - Serbia, Muntenegrr, br".iu qi
echilibrul de forle din Balcani.
_Bulgaria - realizeazd o alianld sub proteclia
In acest context, RomAnia mobilizeazd forte
Rusiei,_cu scopul inldturdrii dominatiei
oto_
armate gi intervine in A_l Doiiea Rizboi Baicanic
mane din Balcani. in urma primului
Rdzboi impotriva Bulgariei, aldturi de Serbia,
Grecia gi
balcanic din 1912, Turcia este infrAntd
si
se apoi Turcia. Buigaria capitulea 26,,
evitdndu_se
va desfdgura Conferinla de pace. Bulgaria,
astfel degenerarea conflictului iocal in unul gestat nemultumit de deciziile conferintii
ae neral, prin intervenlia marilor puteri.

R[zboaiele balcanice

t9r2

1913

Serbia --*
Muntenegru
Grecia 4
Bulgaria +

-+

Serbir

Cr".il

Turcia

Ca o recunoagtere a

locului qi rolului pe care

l-a avut RomAnia, factor de stabilitate in zona
balcanici, tratativele de pace s-au desf[gurat
la Bucuregti, RomAniei revenindu-i rolul de

Turcia --+
RomAnia 7
adevdrat arbitru in Balcani. pacea s-a inche_
iat in absenta marilor puteri, in august 1913,
RomAnia primind de la Butgaria Dobrogea de
sud, cunoscut5 sub numele de Cadriiater.

X3" Po*trcrpAREA RouANrnr r,n pnruur, RAzeor MoNorar, (1916-191g)

Context istoric

Mondial.

in

acest context, regele Carol I

convoac5, la Sinaia, in august IgI4, Consiliul
Puterile Centrale, intri in conflict, in iunie1914 de Coroani pentru
consultarea tuturor fac_
declanqdndu-se Primul Rdzboi Mondial (IgI4torilor politici, in vederea luirii unei decizii.
1e18).
Participi la acest Consiliu: regele, printul
Tdrile implicate pdnd in 1917 in conflict au
mogtenitor Ferdinand, membrii guvernului,
fost:
principalii oameni politici, reprezentAnd toate
partidele qi orientirile politice. Decizia luatd
ANTANTA
PUTERILE
pentru
RomAnia gi comunicati stateior euro_
CENTRALE
Cele doud alianle politico-militare, Antanta gi

Franta
Marea Britanie
Rusia

Italia (din

1915)

Germania
Austro-Ungaria
Turcia
Bulgaria

RomAnia (din 1916)

Grecia
Japonia
S.U.A. (din 1917)

Obiectivul major ai politicii externe a statului romAn dupd oblinerea independen{ei 9i

consolidarea ei a fost crearea statului nalional

unitar romAn, prin unirea tuturor provinciilor romAneqti aflate in afara Resatului cu
RomAnia.
Izbucnirea Primului Rdzboi Mondial (1914)
a pus in fa{a RomAniei problema unei optiuni

politico-militare esentia]i pentru viitoruj

statului.

Izbucnir e a r d,zb aiului; neutralitatea

gi activitatea diplomatici a RomAniei

(1e14-1916)
In iunie Ig74 a avut loc atentatul de la Sarajevo, pretextul declanq5rii Primului Rdzboi
i

pene a fost aceea a neutralitetii.

in

cei doi ani de neutralitate a RomAniei

(1914-1916), cele doui aiian{e poiitico_mili_
tare au fdcut demersuri pentru atragerea
RomAniei in r\zbot de partea lor. Opinia
publicd din RomAnia iqi manifesta dorinta de o

interventie militari alituri de Antanta in

vederea eliberirii teritoriilor romAneqti
(Transilvania, Banatul gi Bucovina) de
sub dominatie austro-ungari.
Pe parcursul neutralitdtii, pregedintele
Consiliului de Miniqtri, I.I.C. Brd.tianu, care
qi-a asumat conducerea politicii externe
romAneqti, a initiat qi condus tratative de angajare a RomAniei in rdzboi aldturi de Antanta.
El a amAnat intrarea RomAniei in rizboi timp
de doi ani, urmAnd sd asigure pentru RomAnia

conditii optime din punct de vedere politic $i

militar.
La 4 august 1916, RomAnia semneazi prin
doud documente: Tratatul de alianti 9i
Conven{ia militari, intrarea in rdzboi aldturi
de Antanta.
Tratatul de alianti. Prevederi:

' RomAnia se obliga sd declare rdzboi Austro-Ungariei 9i s5'deschidd conflict cu aceasta

pAnd 1a data de 15 august 1916;

' puterile Antantei stipuleazi egalitatea

tratament a RomAniei la viitoarea conferintS.

de
de

pace;

' nicio putere semnatari nu va incheia pace

separatd cu Puterile Centrale;
' se recunoaqte dreptul RomAniei asupra
teritoriilor romAneqti din Austro-Ungaria: Transilvania, Banat gi Bucovina.
Conventia

'

rnilitari. Prevederi:

armata angio-francezl"rni\iazd o ofensivd la

Salonic pentru a reline fortele bulgare in sud;
' Rusia se angajeazdla:
- o ofensivd in Bucovina,
- la trimiterea a doud divizii militare in Dobrogea pentru suslinerea armatei romAne;
- furnizarea de echipament militar necesar armatei romAne.

le promite, urmAnd a fi puse in aplicare dupl

rl.zbot, dou5. mari reforme: electoralS qi agrari.
Regina Maria orgar;'zeazi sub patronajul ei
serviciul sanitar de Crucea Roqie, necesar atAt
mititarilor, cAt qi civililor refugiati.
In iulie-august 1917, armata romAnd opreqte
ofensiva Puterilor Centrale spre Moldova prin
marile lupte de la Mardqti, MS.riqegti 9i Oituz.
Revolulia bolgevici din Rusia, din octombrie 1917, care a dus la instaurarea guvernuiui bolqevic condus de Lenin, schimbi radical
situatia militari qi politic5. Rusia iese din
r6.zbot, iar RomAnia rdmAne singurd pe frontul din ris6rit.

Anul 1918. SfArqitul rizboiului

La Brest-Litovsk, Rusia incheie

pace

separatS. cu Puterile Centrale, ceea ce condamni

Participarea RornAniei la Primul

Rizboi Mondial (1916-1918)
Anul

1916

La 74 august 1916, armata romAnS. in-

cepe ofensiva in Austro-Ungaria prin trecerea

Carpalilor gi inaintarea in Transilvania. i.r .uptembrie 1916, Bulgaria declarE rdzbot RomAniei,
iar trupe germano-bulgaro-turce, conduse de
feldmaregalul von Mackensen, forteazb. Dundrea
;i ocupi Turtucaia intrAnd in RomAnia. Acliunea
restingheritd a trupelor Puterilor Centrale este
consecintd a lipsei sprijinului fa.ta de armata
romAni din partea alialilor. Astfel, foontul de la
Salonic nu a fost coordonat corespunzS.tor, trupele
rusegti gi echipamentul militar necesar armatei
romAne de la Dundre nu au ajuns 1a timp in Do'rrogea.
Tot in septembrie 1916, armatele austrogermane incep o contraofensivd in Tlansilvania,
-mpingAnd armata romAni inapoi peste Carpali.

In noiembrie 1916, trupele conduse de

\Iackensen intr5. qi ocupi Bucureqtiul. Casa
:egald, guvernul, autoritS.lile, armata gi o parte a
-ocuitorilor se retrag in Moidova, tezaurul romAresc fiind transportat in Rusia pentru siguranfi.
iagi devine capitala RomAniei, restrAns5 la cen:ruI gi nordul Moldovei, cu frontul stabilizat pe
-nia Ndmoloasa- Focqani- Galali (cursul inferior a-l
.Suetuiui).

.\nul 1917
Un rol important in reorgantzarea armatei
:rmAne l-a avut misiunea militard ftancezd.,
. tndusi de generalui Henry Berthelot. Pentru
:'egterea

moralului soldalilor, regele Ferdinand

9i RomAnia

Lipsiti

si procedezelafel.

de orice

sprijin, RomAnia este nevoitd

sd incheie pace separat5. cu Puterile Centrale, in aprilie 1918, 1a Bucureqti-Buftea.

Preuederi:
' Dobrogea este ocupati de Puterile Centrale;
' RomAnia are acces ia Marea Neagrd de-a
iungul unui drum pAn5.la Constanla;
' Austro-Ungaria iqi extinde stipAnirea de-a
iungul crestelor Carpatilor;
' surplusurile de petrol gi cereale ale
RomAniei intr5. in posesia Germaniei;

' Germania instrtuie controlul asupra intregii economii romAnegti.

Tratatul de pace a fost ratificat de Parlament, dar nu a fost promulgat de regele Ferdinand. Pe fondul victoriilor obtinute de Antanta, ia 10 noiembrie 1918, RomAnia deciari
r6.zbotGermaniei qi reintri in conflict de partea

Antantei. Gestul RomAniei a avut mai mult o

importanld simbolicd 9i politici decAt miiitar5,
la 11 noiembrie 1918, Germania capituleazi,
punAndu-se cap5.t Primuiui Rdzboi Mondiai.
Consecinlele

Mondial

participirii

la Primul Rizboi

Obiectivul participirii RomAniei la Primui

Rdzboi Mondial a fost atins, astfel c5. provinciile
romAneqti aflate sub stdpAnire strdind s-au unit
cu Vechiul Regat, formAnd RomAnia Mare.
Puterile Antantei au recunoscut, in cadrul
Congresului de pace de la Paris (1919-1920),
dreptul RomAniei asupra teritoriilor romAneqti
gi granitele statului nalional unitar romAn.

tlt

tv' i'o'" o1?'ffi"r' ! g:#tt'ffX: X

care sunt principalele aspecte

^'

d.e

"^

politicd, externd a RomL,niei d.upd Ig\g?

,A

t'b. CoNrExruL rsroRrc

In contexbul sfArgitului primul Rizboi Mondial,

extern de activS, initiind qi incheind o serie

de aliante de securitate colectivi la nivel re_
autodeterminirji, se va forma statu_l national unitar gional, dar
aclionAnd 9i la nivelui instituliilor
romAn, a cdrui intindere va fi recunoscutd in cadrul mondiale,
de exemplu, Societatea Natiunilor.
CongresuJui de pace de la paris (1919-1920).
Degradarea relaliilor internalionale pe fondul
Politica externi a RomAniei in perioada instaurdrii regimurilor totalitare (comunist,
fas_
interbelicd (1919-1939) va avea drept obiective cist, nazist) qi
eqecul politicii conciliatoriste vor
majore men{inere a statu-quo-ului (a situatiei determina compromiterea
sistemului de securi_
existente) qi a pdcii, in conditiile afirmdrii tate nu doar al RomAniei,
ci in intreaga lume,
politicilor revizioniste (de revizuire a tra- ducAnd la izbucnirea in
1939 a unui nou conflict
tatelor de pace) qi conciliatcriste (de excesivd mondial. in cadrul celui de-Al
Doilea Rizboi Moningdduintd fa{5 de agresori) qi a instaurdrii in dia1, RomAnia se va
implica cu scopul recuperirii
Europa a regimurilor de tip totalitar.
ter:itoriilor pierdute in 1940,
a politicii
In acest sens, diplomatia romAnescd este revizioniste dusd de Ungaria qiurmare
U.R.S.S.

a afirmirii pe plan international a principiuiui

ffi. Rr^1rr

TNTERNATToNALE iN pnnroaoA rNrERBEr,rcA

(1g1g-1ggg)

Prin semnarea tratatelor de pace cu statele

invinse in urma Primuiui Rdzboi Mondial. in

prin incheierea unor aliante regionale d.e securitate colectivd qi printr-o activ[ prezentd a
cadrul Congresului de la pads s-a recunoscr_rt la diplomatilor romani
in Societatea Naqiunilor.
nivel internal,ional unirea realizatd de rcmAni gi
In 1919, RomAnia devine rnernbru in Socie_
noile granite ale liomAniei.
tatea Natiunilor, organizalie mondiaid cu
Tratatul de ia Saint-Gerrnain - 1 9 1 g -Aus_ scopui de a menline pacea in lume.
Un rol im_
tria recunoaqte unirea Bucovinei cu RomAnia.
portant l-a avut diplomatul Nicolae Titulescu,
Tratatul de la Trianon - 4 iunie Ig20 _ ministru de Externe al RomAniei, care
a fost
Ungaria recunoagte unirea Transilvaniei cu ales pregedinte al Societitii Natiunilor
in
1gB0
RomAnia.
qi in 1931.
Tratatul de ia Neuilly * Ig2O - Bulgaria
Guvernul romAn a aderat ia o serie de
recunoaqte Cadrilaterul ca apartinAnd RomAniei.
intelegeri internationale, precum pactul BriRusia nu a recunoscut unirea Basarabiei cu and-Kellog, din 1928, care scotea
in afara legii

RomAnia, ins5. recunoagterea internationald s-a

printr-un tratat semnat de puterile euro_
pene Ia Paris, in 1920. Atitudinea ostild a Rusiei
s-a pdstrat in intreaga perioadd interbelicd.
reaJszat

Relatiile internalionale in perioada interbelicd se caractertzeazd. prin dou[ atitudini:

revizionisti, dusd de statele nemullumite de
prevederile tratatelor de pace gi care d.oreau
refacerea lor (tJngaria, Germania, Bulgaria,
U.R.S.S) qi conciliatoristl, promovatd de
Franla 9i Anglia, in scopul mentinerii pdcii prin
acordarea de concesii statelor revizioniste.
In acest context, politica externi a RomAniei
se va concentra pe doud obiective majore:
mentinerea situa{iei existente (a statu-quoIui) qi a pdcii. Aceste obiective vor fi realizate

rdzboiul ca mijloc de rezolvare a disputelor intre

state; Conferinta de la Geneva, din 1932 - 1988, care
defineqte agresorul qi agresiunea, condamnd
rdzboaiele de agresiune qi achizitiile teritoriale
rezultAnd din acestea.
In realizarea aliantelor regionale politico_
militare, cu scopul menlinerii statu-quo_uht
se remarcd diplomatul Take Ionescu. in Ig27,
RomAnia, Cehoslovacia, Iugoslavia incheie
Mica infelegere, alianti rJgionali poiiticomilitard, care avea drept scop acordarea ajutorului militar reciproc in cazul unui atac provocat de Ungaria. ln acelaqi spirit, dar fald de
revizionismul bulgar, a fost incheiati, in 1984,
Inlelegerea Balcanici, semnati de RomAnia,
Grecia, Turcia gi Iugoslavia.

RomAnia a cdutat, in relatiile interna! onale,

incheie tratate politico-militare cu marile

puten din Europa, in special cu Franta qi Anglia, privite de oamenii politici drept principalii garanti ai pdcii qi aliali in a contracara
amenintarile din partea U.R.S.S., Germaniei
qi a statelor revizioniste mai mici - Ungaria 9i
Bulgaria - la adresa statu-quo-Iui teritorial din

si

Europa de Est.

i.r rela{iile diplomatice cu

Franfa,

aceasta a manifestat o lipsd de interes fa!5' de

RomAnia, astfel c5" abia in 1926 este semnat un
tratat formal de alianld romAno-francez, care
insi nu conline clauze militare gi nu obliga
Franta si vin5. in ajutorul RomAniei.
Relafiile diplomatice dintre RomAnia gi
Marea Britanie erau modeste, ultima neavAnd
o strategie politici bine definitd pentru Europa
de Sud-Est. in schimb, interesul economic britanic in RomAnia era mare, petrolul romAnesc
fiind principala atraclie, dovadd investiliile britanice in industria petrolierd romAneasci.
Relaliile diplomatice cu U.R.S.S au fost
de-a lungul perioadei interbelice incordate.
ln 1918, Rusia rupe legiturile diplomatice cu
statul romAn. Obiectivul guvernului romAn era
obtinerea recunoagterii de cdtre sovietici a noului statut al Basarabiei. S-au iniliat o serie de
convorbiri romAno-ruse (exemplu: 7924 - Viena)
in vederea restabilirii relatiilor Ciplomatice,
care insd au eguat. Un rol important in reluarea
negocierilor qi restabilirii relaliilor diplomatice
romAno-sovietice i-a avut Nicolae Titulescu,
care, prin negocieri cu Maxim Litvinov, ministru
sovietic de Externe, a ajuns la un acord, in 1934,
de restabilire a relaliilor diplornatice, fdrd a se
ridica ins5. problema Basarabiei.
Dup[ 1930, in Europa se constatd o degradare a relatiilor internafionale prin politici agresive, de incilcare a tratelor de pace' in
contextul instauririi regimurilor politice totalitare. Dupd 1933, odat5. cu venirea la putere a lui
Hitler, in Germania, acesta tnttiazS' o politici

de inarmare, incalcd prevederile tratatului

de pace de la Versailles, p5.r[seqte Societatea
Naliunilor. in acelaqi timp, Italia fascistS' ocupd
Etiopia, iar, in Extermul Orient, Japonia ocupa

il,

Pactul de neagresiune Ribbentrop-

Molotov semnat, )'a 23 august 1939, intre

Germania qi U.R.S.S., a constituit uitimul
mare mornent al rela{iilor internalionale
inaintea izbucnirii celui de Al Doilea Rdzboi
Mondial. Pactul cuprindea qi o anexd secretS',
in care, in articolut 3, U.R.S.S. iqi manifesta
interesul de a anexa Basarabia . La 1 septembrie 1939, Germania ataci Polonia qi incepe
Al Doiiea Rizboi Mondial.

in

perioada interbelicS", RomAnia s-a consti-

tuit intr-un actor activ in zona sud-est europeand,

prin reali zavea alianlelor regionale qi implicarea in eforturile de menlinere a securitS"lii Ia
nivei mondial. Toate eforturile depuse insd de
RomAnia in perioada anilor'20 qi'30 pentru a
asigura inviolabilitateanoilor frontiere de dupi
1918 s-au dovedit pAni la urmd, din nefericire,
lipsite d.e succes, in condiliiie degraddrii
relaliilor internalionale, pe fondul instaur[rii
regimurilor de tiP totalitar.

PTtuoERILE TERIToRIALn. RonrANra iN Ar, Dorr,pa Razeot MoNoran

Pierderile teritoriale (1940)

Cele doui mari blocuri politico-militare care

vor infrunta in acest conflict vor fi.: puterile
Axei, cdreia i se alituri Ungaria 9i Bulgaria qi
se

Manciuria. Apropierea dintre state se va parafa prin constituirea, in 1937, a Axei Roma-Tokyo-Berlin, alianld militard cu caracter of'ensiv. In 1938, Germania anexeazl, Austria, iar
Franla qi Marea Britanie semneazd Acordul
de la Miinchen, expresie a politicii conciliatoriste, prin care sudul Cehoslovaciei era cedat
Germaniei. In aceste conditii, regele Carol aI
Il-lea aI RomAniei intreprinde vizite la Londra
gi Paris, cu scopul oblinerii de garanlii pentru
integritatea statului romAn. Marea Britanie qi
Franla vor garanta doar independenla, nu qi
integritatea teritorialS a RomAniei.
Din acest moment, intreaga po1itic5. de
securitate a RomAniei este compromisi, iar
guvernul romAn igi va indrepta atenlia, in
relaliile internalionale, asupra Germaniei. In
noiembrie 1939, Ia Berghof, Carol al Il-lea se
va intAlni cu Hitler, regele RomAniei solicitAnd
sprijin german fald de pretenliile revizioniste
ale U.R.S.S. qi Ungariei privind RomAnia. O
mdsurd a influenlei germane crescAnde in
RomAnia a fost Tratatui economic, incheiat intre cele doui state, in martie 1939, valabil pe
5 ani.

coalilia Nalinilor Unite, alcdtuitb din Marea

Britariie, S.U.A. qi U.R.S.S.
itt condiliile izbucnirii rizboiului, regele
Carol al Il-lea proclam5., Ia 6 septembrie 1939'

]::L
187 |

neutralitatea RomAniei. Statele revizioniste,

U.R.S.S., Buigaria gi Ungaria, soliciti cediri
teritoriale din RomAnia.
In iunie 1940, printr-o notd ultimativd,
U.R.S.S. cere RomAniei cedarea Basarabiei gi
nordului Bucovinei in termen de 4g de ore. in
aceste conditii, la 28 iunie 1940, trupele sovie_
tice ocupd teritoriile cedate.
In 30 august 1940, prin Dictatul de ia Vie_
na, RomAnia a fost nevoiti si cedeze Ungariei
nord-vestul Transilvaniei, iar prin Tratatul de
la Craiova, din 7 august 1940, Cadrilaterul este
cedat Bulgariei. Domnia lui Carol al Il-lea nu
a putut supraviefui marilor pierderi nationale.
astfel cd il numegte pe generaiul Ion Antonescu
prim-ministru, iar in 6 septembrie 1940 abdici
in favoarea fiului sdu, Mihai, in vArstd de 19
ani.
Prin participarea RomAniei la acest al Doilea Rdzboi Mondiai se delimiteazd doud mari
perioade:
' 1940-7944, de partea puterilor Axei;
' 1944-7945, de partea coaliliei Natiunilor
Unite.

Anii

L94A-L944 - alianta cu Axa

IJrmare a pierderilor teritoriale din 1940 9i
a compromiterii politicii de securitate a RomA_
nei, aceasta a fost nevoitd si se orienteze spre
aliati care s5. ii permitd refacerea intesritdtii
teritoriale
keocuparea guvernuluiAntonescu a fost conso_
lidarea relaliei exberne cu Germania. Aceasta era
consideratd cea mai bunl solutie pentm recupe_
rarea teritoriilor luate de U.R.S.S., printr-un rizboi
impotriva sovieticilor, cAt gi recuperarea T?ansjl_
vaniei prin negocieri ale Germaniei cu Ungaria.
In noiembrie 1940, RomAnia aderd la Ara
Roma-Tokyo-Beriin. in 22 iunie Ig4I, Germania atac5. U.R.S.S., armata romAn5 participAnd, al5turi de cea germani, la invadarea
Uniunii Sovietice. Obiectivul RomAniei a fost
eliberarea Basarabiei gi a nordului Bucovinei
de ocupalia sovieticd, insi, la solicitarea lui
Hitler, armata romAnd va continua inaintarea
gi rizboiul dincolo de Nistru, Antonescu considerAnd c5. rS"zboiul trebuie dus pAni la capi_
tularea U.R.S.S. Armata romAnd a purtat lupte
in sudul Rusiei, in Caucaz,Ia Cotul Donului gi
la Stalingr ad (I9 a2 - 79 48).
Odatd cu victoria sovieticd, in urma lup_
telor de la Stalingrad incepe contraofensiva
rusi, iar, in 1943, puterile Axei sunt rAnd pe
rAnd infrAnte. Antonescu il insircinea zd" pe

I rss

ministr-r,rl de Exberne, Mihai Antonescu, s i inceapd

negocieri cu Naliunile Unite. ln acelagi timp,

9i

Iuliu Maniu, lider al opoziliei, iniliazd aiscutii

cu pute-rile aliate (Natiuniie Unite), purtate
la Cairo, Ankara qi Stockholm. propunerile de
armistitiu inaintate de puterile aliate au fost
respinse de Ion Antonescu, interpretate drept
o

capitulare fa!5 de U.R.S.S.

Anii

1944-1945

- alianfa cu Natiunile Unite

in mai Ig44, gurrerriele Uritairic qi sovietic

aw c6.zut de acord si imparti Europa de sud_
est in zone militare operafionale. Britanicii,

care avuseserd iniliativa, au propus ca Grecia

sd rdmAnd ln zona lor, iar RomAnia in zona
sovietici. U1terior, Bulgaria va fi addug at6.zonei
sovietice. S.U.A. va agreea aceastd inlelegere,
tdrd a se considera cd aceste aranjamente
vor constitui o delimitare fina}d a sferelor de
influent5.
La 20 august 7944 incepe masiva ofensivd
sovietici pe frontul romAnesc. in acest context, la
23 august 7944, regele Mihai I ordoni arestarea
lui IonAntonescu gi anunld la radio proclamalia
Regelui citre fard, prin care se rup relatiiie
diplomatice cu Germania qi trecerea RomAniei
de partea Naliunilor Unite.
In septembrie Ig44 a fost semnati conventia
de armisti{iu cu puterile aiiate, conventie care
dddea U.R.S.S.-ului control poiitic Ai economic
integral asupra RomAniei gi care prevedea:
' aldturarea RomAniei la Natiunile Unite;
' plata unor mari sume citre U.R.S.S.. drent
despdgubiri de rdzboi;
. anularea Dictatului de la Viena;
' libertatea de migc are a fortelor militare
aiiate pe teritoriul RomAniei.
Armata romAni continud rdzboiul pAni in
mai 1945, luptAnd pentru eliberarea terito_
riului romAnesc de armata germand, trecAnd
in Ungaria, Cehoslovacia 9i Austria.

Consecintele participlrii RomAniei la

Al Doilea Rizboi Mondial
RomAnia s-a implicat activ in cel de-Al Doilea
Rdzboi Mondial, fie de partea Axei, fie de partea
Naliunilor Unite, avAnd drept obiectiv rLcuperarea teritoriilor pierdute in 1940 qi menlinerea
statului romAn independent gi suveran. Oamenii
politici ai wemii au c5.utat, in functie de realititile
istorice a-le momentului, prin alian! ele realtzate,
sd obtini rezultate maxime pentru statul romAn.

Prin Tratatul de pace de la paris din

7947 ins5, RomAniei nu i s_a recunoscut

I
I
I

cobeligeranla, Basarabia qi nordul Bucovinei

a., ,itas cedate Uniunii Sovietice qi i s-a
i*p.t. plata unei mari clespigubiri de rSzboi

fa!6 d.e U.R.S.S. Singura prevedere favorabild

norda iost redobAndirea de citre Rom6'nia a
vestului Transilvaniei'

CnwcU*zw

jumitate'

spaliui
De-a lungul a doui secole qi
politiromAnesc a avut un statut internalional'
strdinh
co-juridic, care a evoluat de la dominatie
(austriac6, rus5,, otomani), Ia manifestdri largi
i" uttono-ie qi pAn[ Ia independenla deplinS"
context
Acest curs s-a putut manifesta intr-un
favorabil,,,crrzaoriental["' de care
internalional
interesul
oamenii poiitici romAni au profitat in
statului.
jum[tate
Statul romAn, incepind cu a doua
a secolului aI XIX-Ieu, igi ut'l*6 responsabili-

prin acliuni
tatea unei politici externe active' fie
miliconflicte
Ia
alplo"tuti.e, fi" pritt participare
depline'
iri", ., scopul iealtzbrliunitilii statale secolului
RomAnia Mare, tealizalb' la inceputul

cu
ui XX-t"u, va fi ins[ redusi teritoria] odat[
iar
in aplicare a politicii revizioniste'
;;;;;"t
-u.tirri
ut"u suslinutd a diplomaliei romineqti va

fi, d.in nefericire, compromisS' O noua^domrnalre'

RomAnia pentru
cea a totalitarismului' va arunca
de secol (a doua jumdtate a secolului
":"-at"t"
uiXx-teu) in negura comunismului sovietic'

truRopA dupd versailles.

hioi frontiere gi state
trtaree
Na

6 u t.u

"l.Stpllor

I*""* g ,uu
*

ott/}o^-d.r:

\ r.*n /
%

4r

l,laraa
loaicd

narr*
&ct)

aradi
Legend6

ryr*

Grani{e dupd primuf

rdzboi mondial
Grani'tere fostersr
imperii {Germania
giAustro-Ungaria)

qaStt

e6
SF
rfr
,=k
4E
,8.:

-t ],'

\
.t

,.1

' $'r

.&/

*'

i\

g*
.s

t]

"4*\
q:-

,i).,,

r , *l-"

n' u n.o
*

84,

. .:-. .l!

,{h

E#
o6
ff a
I

.irEtl
t!

FI

=-e; $r

,"**_-;$
E

r;1,

f,'
(1

E=
rv
'i
Ar

g;
p?
=*

a': Sri
.1'1F
a*

6'
EE
ts

sF
Eei
.E:

EE A;i
'*ff g;'
it
Fi

s* 6* sH
EE Ee

EE

E$
EEE EE

5::gWe

Etnh,+*re
Subiectul

30 puncte

Citili, cu atentie, textele de mai jos:

A'
"Rusia' Franfa 9i Italia gorortri"d integritatea teritoriald a regatului Romdniei
tn toatd tntin_
Ro*a,ro ob,ugo-,a"L,o"n Austi-ungo,to
tn
condipiite
stabirite
i:;:""n:::;:t'i"',,iiJif.it'lab'
(Tratatul de ariantd tncheiat tntre
Antanta gi Romdnia, 4/ 17 august 1916)
B'
14-27 august 1916, Rom6'nia d'eclard'
rd'zboi Austro-(Jngariei, ca urmdtoarele
"La
m'nia'
cinci zile, GerBulgaria 6i rurcia sd facd cauzd comund
cu monarhia habsburgicd.9i sd,
declare rdzboi tdrii
noostre' cei peste 800'000 d'e militari
romdni urme,u sd lupte astfel p"-aoua
cQre urma sd' elibereze Transiluania,
Banatut I a"roriro, iar cel i""uoioi" fronturi. cel principal,
tn coraborare cu unitdtite

iiifi,i;,i]"J ii:"i,i,'Atf:;:i:*Rusciuk

gu*I;-i;.;;;"i1",,*

a da o touiturd puternicd Burgariei

si a

(Nicolae ciachir' Marile puteri qi

Romdnia, 1gs6-1g4e

Pornind de la aceste texte, rispundefi

urmdtoareror cerinte:
r' Preciza[i secoru] ia care fac referire cere
doud surse trri;I"..
"urruu'
!'3' $enlionafi aliatul RomAniei la care face referire sursa B.
Preciza{i pebazasursei A, garanlia
oferitd ,ug'atrrt,ri Romaniei
'

de Rusia, Fran{a 9i

i'Hr,t.",T?d:*efi:ff1:"t*li',1,.m:j;;"t'e

ra

situali"

u,-',"i

5. Selectati, din sursa B, dou5 informa{ii

aflatein reiatie
6' Prezentati doui acliuni diptomatic";t"
ucsragurate in
-r desfieurate
tn a doua
luiui aI XIX-iea gi prima jrmdtate a secolurui
ar xx tea.

;-r;i;i;;;;;

ltalia.

puncte

iffi:n

romane a"pe i+r

7 puncte

cauz5._efect.
d jumdrjJ""lfl:

BAREM DE EVALUARE
$I NOTARE

l0 puncte

I
30

puncte

2 puncte pentru precizarea secolurui

tra care se referi sursa A gi B.
2 puncte pentru menlionarea aliatului
Romaniei lu .ur" f"." referire sursa B
3. 3 puncte pentru precizarea garantiei
oferite
4. 4 puncte pentru formularea p"butasursei "ugut.rtri Ro-aniei, din sursa A.
,
date, a oricdrui punct de vedere ref'eritor
la situatia
armatei romAne dupd 14 august

1.

1916.

pentru selectarea, din sursa datd, a

oricSrei explicalii care susline punctul
de vedere
D. 6 puncte pentru identificarea
oricdrei retalii cauz6,-efect.
6. cdte 2 puncte pentru menlionarea
oricdror doud actiuni diplomatice ale statului
roman
desf5eurate in a doua jumdtate a secotui;f
x{;;;
jumdtate a secorurui ar )x_rea.
u;;;"
_;i
cate 3 puncte pentru prezentarea coerentd
a celor doui acpiuni diplomatice ale
statuiui roman

i"fffil:

ffijffi::1iffi i:H,ilg:1i:"T"Ti:T;*:lyil;;i''"''

I
I

jumntatea."."r"rud)n+u;

I
I

ll

i
I

it

IT

a
Rispunsuri
1. Secolul al )C(-lea.
2. Rusia.

,,integritatea teritoriald' .
Armata romAn5 urma sE lupte pe doui fronturi, atacAnd Austro-Ungaria printr-o ofensivd in Transilvania qi apirAnd linia Dunlrii de atacurile bulgare'
astfel pe doud, fronturi."
,,Cei peste 800.000 d.e militari romd.ni urnlau sd,lupte
5. Cauza: ,,Romd'nia declard' rd'zboi Austro-Ungariei";
gi sd' declare
efectul: ,,Germania, Bulgaria gi TT.rcia sd facd, cauzd, comund, cu monarhia habsburgicd'
rdzboi ldrii noastre".
in 1875, se iveqte ocazia favorabild
O. in contextul unei noi etape a,,crtzeiorientale", etap5. inceputi
independenlei Romaniei.
pe
-i' internalional pentru oblinerea
^ p^Ian
condiliile unui iminent conflict militar intre Rusia gi Turcia, primul ministru I.C. Brdtianu 9i
de
ministrul de Externe Mihail Kogilniceanu se ortenteazl. spre tratative directe cu Rusia, in scopul
Ia
4
sens,
in acest
a evita transformarea !5.rii in cAmp de rdzboi qi pentru ob.tirr"ruu ind.epend.enfei.
prevedea insi 9i particiaprilie ISTT,IaBucureqti, ,-u *"*rrut Convenlia militarS. romAno-rus6. Nu se
Rusia.
de
pur"u directd a RomAniei la conflictul miLitar impotriva Turciei aldturi
preved.eri ale conven{iei: trecerea trupelor ruseqti pe teritoriui RomAniei la sudul Dunirii, Rusia
traseul trupelor ruseqi a fost
se angaja s6 respecte qi si. menlind integritatea teritoriaid a RomAniei,
si fie suportate de guvernul
urmau
stabilit in detaliu, o"oii.rd Bucureqtiul, cheltuielile de transport
rus, au fost stabilili comisari care realtzau legiturile cu autoritdlile romAne'
Un alt obiectiv major al statului romAn, dup5. oblinerea independenlei in 1878' a fost realtzarea
din afara
statului nalional unitar romAn, prin recunoaqterea dreptului RomAniei asupra teritoriilor
la
participa
va
Regatutui. In contextul desfdqur5rii Primului RS.zboi Mondial (1914-1918), RomAnia
acest conflict urmdrind realizarea obiectivului propus'
La 4 august 1g16, RomAnia acceptd, prin doud documente: Tratatul de alianti qi Conventia
militard, intrarea in rdzboi alituri de Antanta'
t6'zbai
Tratatul de alianld avea urmitoarele prevederi: RomAnia se obliga sd declareputerile
1916;
15
august
de
data
pAni
Ia
Austro-Ungariei qi sd deschid.S conflict cu aceasta
pace; nicio
Antantei stipuleaz5 egalitatea d.e tratament a RomAniei la viitoarea conferinli de
RomAniei
putere semnatard nu va incheia pace separati cu Puterile Centale; se recunoaqte dreptul
qi
Bucovina'
Banat
u.rrpru teritoriilor romAneqti din Austro-Ungaria: Transilvania,
printr-o activitate diplomatica sustinute, in u doua jumS.tate a secolului al XIX-lea qi prima
qi
jumi.tate a secoluiui al xX-lea, Romania a reuqit s5. iqi realizeze marile obiective de politicd externd
si devind un factor de stabilitate in zona balcanicS"
3.
4.

Nu trebuie sd cuprindS" informalii detaliate. Are un caracter

g"neral, nu se ofera informalii concrete, dar trebuie si contin[ idei

care pregd.tesc cititorul pentru ceea ce urmeaz6. Nu trebuie

sd fie mai 1ung5. de cAteva rAnduri (trei-cinci)'
Introducerea se elaboreazl. pornind de la titlul eseului sau de
la orice alt aspect solicitat prin titlul eseului; se face o prezentare
succinti a problemei.
Exemplu: Pentru constituliile RomAniei se poate scrie despre
necesitatea adoptirii 1or, in general, sau despre ce sunt constituliile
in
sau poate fi prezentatd foarte scurt perioad'a de timp menfionzrtS'
titlul eseului etc.

flrr",

_-1e3 |
I

Ewla**re
a'tr.

Dubrectul al III_lea
B0

Elaborafi, in aproxim."li",9*:-oagini,

un eseu despre

punct

Rr

qi ,,crizaorienta]d,,,
avand in vedere
:"t"ffi;iil""HT]j:i*1[;;;ffi#ff1;^:"-:nia
in cad'ur,,'"i,uio.iuntare"
.prezentar""
si o;".i,u"",
ffiij.**:tr#:"#.||',ff?l^nia
menfionarea

consecinfs

o:.e_1taie,,;
fo"m,iu."u-;:::1punct
.
de
vedere
';"#:,i:T:"1,:"ru;iJffiH:Hl;Hi?
cu
privire-i"
sus{inerea;J""t
stuia printr-un argument
--'JI
,,crizeiorientare,,":::1?orientali";
istoric. ""r", "crtzei orientale" in istoriu Ro*lrrl"i
.

Notil

Se puncteazd

#'LTlllT:il:ti:r
:fll':
$;prin!; "utliil?;1TJ1ff:
eraborate

ui

is

toric

ad

ecva

t, s

;'*;;;iull"'"t"""rea
L"-j'_:9""". ""

prezentlli,.eviden{ierea

si

rela{iei

ru*:];"#;i=?.#*lJ ;*nu"",""ff;[**.*,nimiit[i ffi,i,,,Htr**F'

BAREM DE EVALUARE
sI T\IOTARE
B0

puncte

INFontraTrA rsToRrc _
A
24de puncte, distribuite
astf.el:
Oyi"j"
pentru p"ur".rturuu
:.3
.-*
orientale",
p"in u.'iae,rtt".""
care participi Romania
. cAte
in cadru r,,*izei
dou, !puri#,
- ^* {_r'errlronarea
mentionarea oricdrei
11"::r
oricdr
,,crizei orientale,,
acliuni la care participd
Romdnia in cadrul
- 3 puncte pentru
precizareasecolulrrj
pv
in no_^ s.-a
r
^ ^ desfisurat
orl"Ju
acfiunea.
:.9 evidenlierea prezenrare"
prin
""ri':1]1-t",
r"ruuui i.tJfi:t;;:ffiTinterna{ionur
. c6te I punct
"ruu""Jlin contexru r ,,crtzeiorienrale,,,
doar pentru mentionarea
unui document interna{ionar
"ctizeio"i"-ritJui
eraborat in cadrul
punct
purrt., formularea
;.1
oricdr
^rqrqaEa ol.tcarut
punct de vedere
Romdniei.
- I punct pentru
bertino^+- z p',,
d e ve d ere rorm
yn tur
u ra t
"J.';*I"TJ,'::,T'"X Xl?#i il::1i,1 9 1i

"i"il1"t#:::iT#i','r:::]"

i*i",

.,i:,#,"Jffi :Lilf
O"r3:rT"a

1fr*:*#lX1ruilf

gi exprimarea
ideilor
pentru
1 punct pentru
- Z puncte

"r.J,
r

"uri".ri"

puncte' distribuite
asrrer:

ui i.'"'.
"r"1'jll':;;;.d;t[*1"1il';*:: ;" n#;"iii:ffi *ill'# tilT
b

l"J#^",?11"'ffi
'.'ctlrdevedererormurat
zalfiatea (deoarece,
pentru.a

aj u'I

?.

,";.q;;;l;#;H:Til:?*";,ului

(introducere

- cuprins _ incheiere)

;;ffi1:l,T::.:::,:..,:i:i.*.i1".r,,
e"*";;:-:-,
fapteror istorice
p"4i;l;;","'cronologice,
pentru rr-rectarea
auvvrrLY
;ie,".l;;;il;u:l*i:;ffiH:,:::ffi:1,"'Tff:'i?il?f,i{ff$}storice
puncte pentru nerespectar"u
logice a

0 puncte

rimiiJ ie

spa{iu

i
I

Rezolvare
Introducere: Odatd cu secolul al X\l[I-lea se manifestl.,,crrzaorientalil', problema creati de declinu]
Imperiului Otoman, declin inceput incd din 1683, cAnd a avut loc ultimul asediu otoman equat asupra
Vienei, punAndu-se capit expansiunii otomane in Europa. De acest declin aI Imperiului Otoman vor
incerca sd profite, fie prin extinderea influenlei politice, fie prin exbindere teriorialS, in special Imperiul
Rus qi Imperiul Habsburgic (dupd 1 867, Imperiul Austro-Ungar).

apiritor al cregtinilor ortodocqi din Balcani qi va incerca astfel

sd iqi extindi teritoriile gi influenla politici pe fondul ,,crizei orientale". Sub acest pretext va
sus{ine iupta de eliberare a popoarelor din Balcani de sub dominalie otoman6. IncepAnd cu
secoiul at XIX-lea, Imperiul Otoman devine ,,omul bolnav al Europei", iar ,,crrza orientald" se va
menfine pAni la desfiinlarea Imperiului Otoman, in 1918.
. Obiectivele majore de poJiticd externi a RomAniei in a doua jumS.tate a secolul a-l XD(-lea au fost:
oblinerea independ.enfei gi consolidarea acesteia. in acest sens, Rom6.nia se va implica activ in rS.zboiul
Rusia se va considera,,stat protector",

impotriva Imperiului Otoman (1877-1878), cu scopul obtinerii independentei de stat.

Ocaziafavoratrild s-a manifestat odatd cu redeschiderea,,problemei orientale", in 1875. in teritoriile
Bosniei qi Herlegovinei, stapAnite de Imperiu-l Otoman, au izbucnit rS.scoale, iar in 1876 Serbia qi Muntenegru declari rdzboi Porlii. Urmdrind o politicd devenitA deja tradi{ionali, a intervenliei in Balcani,
Imperiul Rus sustine lupta acestor popoare, sub pretextul protejirii cregtinilor oitodocai din Balcani.
. in conditii-le unui iminent conflict militar intre Rusia qi Turcia, primul ministru I.C. Britianu 9i
ministrul de Externe Mihail KogS.lrriceanu se orienteaz[ spre tratative ciirecte^cu Rusia, in scopul de a
evita transformarea Frii in cAmp de rizboi qi pentru oblinerea independenlei. In acest sens, ia 4 apriJie
1,877,IaBucureqti, s-a semnat Convenlia miljtard romAno-rus5. Aceasta nu prevedea ins5" 9i participarea
directd a P,omAniei Ia con-flictul militar impotriva T\-rciei aiituri de Rusia.
Prevederi ale Conventiei: trecerea trupelor rusesti pe teritoriui RomAniei Ia sudul Dundrii; Rusia se
angaja si respecte gi sd mentina integritatea teritoriald a Romdniei; traseul trupelor ruseqi a fost s'labilit
in detaliu. ocolincl BucureEtiul; cheituieliie cie transpor[ urmau sd fie supoi'tate de guvern'rl rr-rs; au fost
stabilti comisari care realizau legdturile cu autoriidtile romAne.
. Rdzboiui ruso-romAno-turc, decianqat in 1877, se incheie in ianuarie 1878, cAnd, infrinti pe toale
fronturile, Poarta este nevoitd s5. inchej.e armistitiui. Dupi incheierea rizboiului, guvernul rornAn a intensificat contactele diplomatice pentru recunoaqterea efor-tu-lui de rizboi: confirmarea independentei.
in ianuarie-februarie 1878 s-au desfS.qurat tratative de pace la San Stefano, intre reprezentanlii
Rusiei qi ai Turciei. Reprezentantul RomAniei nu a fost acceptat la discu{ii. Tratatul confirma
independenla RomAniei, dar 9i o creqtere a influenlei Rusiei in Balcani, ceea ce a stArnit nemuilumirea
marilor puteri europene, care considerau ci ,,echilibrul european" devine tot mai fragil. In acest
sens, marile puteri au impus reluarea negocierrlor in cadrul Congresului de pace de la Berlin, unde
RomAniei ii este recunoscuti independenta.
. Odatd cu recunoqterea internationald a independenlei cregte prestigiul RomAniei in Europa.
Diplomatia romAneasci a aclionat in sensu-l consoliddrii independenfei, ducAnd o politicd. exberna activd
proprie: in 1881, RomAnia este prociamati Regat qi este stabilitS. succesiunea Ia tronul firii; in 1883'
RomAnia incheie alian{a politico-militari defensivd cu T?ipla Alianli, alcS.tuitd din Germania, .{ustroUngaria qi Italia; d.ezvoltare economicd prin impr-rnerea unei legislalii economice proteclioniste in scopul
protejdrii 9i i-ncwajlrii industriei 9i comerlului nalional; diplomalia romAneascd se va concentra pe
wmdtorul mare obiecliv' rsn I i zarea statului nalional romAn.
Concluzie, i1 u doua jum[tate a secolului al XX-lea, RomAnia a ar,rrt un statut internaliona1'
politico-jr-rridic, care a evoluat de la manifest6ri largi de autonomie de sub suzeranitate otoman[ pAnd
la independenla deplin5. Acest curs s-a putut manifesta iirtr-un context internalional favorabil, DcrLza
orientalff', pe care oamenii politici romAni l-au folosit in interesul statului romAn.

ROMANTA

Ff CoNCERTUL EUROPEAN

LA ,cRtzA .R,ENTALA"

DE

LA MAR'LE AL,ANIE
ALE sEcoLULUr

,,(

AXA

cRoil0L0Gtci

sec.

xvilf

PFINcIPATE* RoIIIAIT

17 11

..'*'.-.-. ."..Moldova
- regim fanariot

1716

Tara Romdneasci - regim

fanariol

1775

Bucovina - stdpdnire habsburgicd

sec. XfX
1812

18?2*

Basarabia - stdpnire rusd

^*

Moldova,

1829

]ara Rom6neasc6 _ revenire

la domnii p6rnan{e$e

Tratatul de la AdriancDol

1856

Congresuf de pace de la paris,

Tratatul de la paris
Conferin{a de la paris.
Conven{ia de ia paris
Unirea Moldoveigi a
firii Romnesti

1858

24 ialuarielgsg

ROMANIA
1866

Succes diplomatic

venlrea lui Caroi I

lndependen{a R*mdniei,
Congresul de ia Berlin
Romiinia - Regat

't877-1878
1881

1883
sec.

Rom6nia aderd la Tripla

Alianla

1913

Al doilea Rdzboi Balcanic

1914-1916

Rorn6nia - neulrd in prirnul

R.izboi Mondial
uNr*EA CU VECHIUL RGAT

1916'1918***ftf!;
Romdnia participi la primulRiizboiMondial
;"""
Xf***Marea Unire
RELATI r LE I NTERNAT|Oi
JALg iN pERtoABA I
I,TTERBELf CA

1919
1921 **

*^4i**-***.

1934

Rom*nia in Societatea Naliunilor

ca in{ef ege re

ln{e}egerea Balcanicd

PIERDERILE TERITOR,ALE
28 iunie 194

1940***. *;*-.**"*
\.- ../
7 sept. 1940

30 aug.

Basarabia, nordul tsucovinei,

cedat U,R.S"S.
Dictatulde la Viena: Transilvania
cedat* Ungariei
Tratatul de la Craiova: Cadrilaterul
cedat Bulgariei

RoMAr!fiA iN
1948-1944
1944-.t945
1947

et oortee nlzeor

MoNDfAL

Romnia-de pa(ea Axei

in al Doilea Rizboi Mondial
Rom6nia-de partea Naliuniror
unite in af
Rdzboi Mondiai
Congresul de pace paris
'0irea

I
I
I

I
I

&
.J

Tit're@
Prolefarwf

*" o+N

\"r$\'

i $u\-,
.

,$77:'''.'::':\'
',(//-

,*,
i* u.i;'}.,t-i,
*' i',j
, ,,,,tolq
-, f i:r-

i:i

; ;.,,,:

,i,,

:,.i

J_uqj+*4'
\\"

17

^N
\s
$$

s'.$-"
\*-

"sevnintele reqivnurilortotalitare synt hrd,nite d.e yi:eri,e,si de lipsuri.

Ele cresc gi
in ilul arid al ii'ii9i"i gi ol d""ririi^ii\i'
oJu^g ra vnaturitate atunci c6nc
speranta unui oopor intr_ov viafd"^ol
v'L t'u vvtqt Uu^i-;;;;i
au^a a wrurft' Aceastd. sperantd,
o gi^er^t^"lo[i.|-'
noi trebuie
invnulgrisc

(cuud'ntarea preged'intelui
american Truman tn congresul
american,martie 1g

',Tot ceea ce avev* astd.zi in fafu noastrd, ca civir,izar,ig yy1^a, ca prod"uctii

artei'
are
Stiintei 5i tehnicii ust, o,pi6op.e exclusiv riaur
.activitdfii creatoare a arienirot
["'] Arianu-l es\e Provneteul ori"u^'irii' trA^ii|J[ri^a
a geniului
l3gnit d.in toate tiun
paca et at' diipdn"o,
pe pdvnvni,-o, tdsa intu.

'^ii,ff'il'::;!;f,:;,'?3'^oo'i
Nu int^vnpldtor

pyivnile
,civilizafi.i .s-au nd,scut acolo und.e arianul a ?nthlnit
popoa,e inferioane,' re-a subjugtat
ir u-i,ru['"r"r"i^yri rui. [...]
Nu' evrett'l nu posed'd nici c"ea iai
,ud.ur|E iopoiitote d.e a crea
o civilizatie...
i
i
a
ai,i,
u
:#,!':
3';iil''p n o r n u,,
s
:, :,i,;
;; : :: r
^,,

;xu'

^:, n,;,T

^: ;i:'r:ir,t

a'

(Adolf Hitler. Mein Kantp,

..>#G--___=

lnconsetanea iunpusd d"e Ministerur

curturii gi ar propagand-ei cond_us d.e
eoebbers
5i d"e cavnera cu{turii' ?n care trebuie sd se ?nicrie
toti
sct
iitot
ii 5i artigtii, este d.e la
bun ?nceput spriiinitd pe obiective
clar d.efinite [...-.].' Libera(3uvtul intelectualisvnul
5i
ca!'e nu pot fi d"ecit ni5te vnanifestdni
ale intelectu'alitor gi artigtii,r ,,d.egenerafi,,,
trebuie sd fie inlocuite cu id-ealul
,,nordic" of ori"i-'aazat pe principiut pott"ivit
cdruia
"singele gi pdvvtintur eonstituie ese,nga ro^u^iila{ii.grr^o^e,,,1.."1 gi ar cd.rui
scop excru_
siv trebuie sd' fie red'area su\etului
popula*o^5tir'i d.e unitatei gi de forta sa.r...1

(Serge Bernstein, pierre Milza, Istoria

Euro p ei)

lnfyodt*cl're
Secolul al XX-lea a r5.mas in memona europenilor ca un secol al contrastelor' in care
o Lume a totalitarismului, a rl-zboanelor mondiale qi a genocidului s-a intercalat cu o epoch
a progresului gtiinliflc, a emancipS'rii femeilor
qi a consolidirii vechilor democralii, care devin
modelul politic pentru secolul actual.
La sfArgitul Primului Rdzboi Mondial (19141918) asistim la o dezvoltare fird precedent
a democraliilor pe continentul european. Viala
noilor democratii interbelice va fi insd una
scurt6, momentul de turnurd fiind reprezentat
de marea crizi economicd din anii'30, cAnd, pe
fondul acutelor probleme sociale, regimurile de
tip totalitar cAqtiga tot mai mult teren' Elementul comun al acestor regimuri, reprezentat de controlul statului asupra societdtii, p5"rea a fi, pAni
la izbucnirea celui de-al Doilea Rizbol Mondial,
un pre! mic pentru soluliile economice oferite.
Odata cu debutul luptelor qi imposibilitatea controlului internalional s-au creat insi premisele
ducerii pAni la ultimele consecinle a programelor
totalitare. AtAt fascismul, dupd criteriul rasei,

criteriul clasei i-au

declarat pe unii semeni de-ai noqtri drept

cAt qi comunismul dup5.

indezirabili, negAndu-le dreptul de a exista.

Aceste idei au fdcut posibile Holocaustul gi
crimele staiinismului.
Dupd r1zbot asistim la consolidarea, pe de o
parte, a democraliei in Europa Occidentald, iar
pe de alti parte la exportul modelului totalitar
stalinist in statele est-europene, printre care se

numir[

9i RomAnia.

Regimul comunist nu va dispdrea de pe continent decAt Ia sfArqitul anului 1989, fapt ce

dovedeqte greutatea cu care, odatd instaurat la
putere, un regim totalitar mai poate fi inldturat.
Tocmai din acest motiv trebuie si fim vigilenti
atunci cAnd ne confruntdm cu idei extremiste,
totalitare qi si Ie cunoagtem efecteie distructive
din trecut. In aceeagi mdsur[ este important sd
cunoqtem qi limitele regimurilor democratice,
care au permis aparilia totaiitarismelor. Este
necesar, agadar, s5. ne intoarcem privirea in istorie qi si ne explicim urmi'Loarele probieme:

I. SECOLUL XX - iXTNN DE\,IOCRATIE $I TOTALITARISM

Care sunt cele mai importante aspecte ale func[iond'rii unui stat?

II. IDEOLOGIE $I PRACTICI POLITICE DEMOCRATICE

Cum au func{ionat reginLurile politice d.emocratice ale Europei secolulwi XX?

III. IDEOLOGItr $i PRACTICI POLITICtr AUTORITARE

Cum au func!;ionat regimurile potitice autoritdre d'le Europei secolului XX?
$I PRACTICI POLITICtr TOTALITARE
Cum au funclionat reginxurite politice totalitare ale Europei secolului XX?

TV. IDEOLOGIB

-+

L SEC,LUL xx

- i,vrBr DEMocRATtE

,r ToTALrrARtsM
care sunt cere mai importante a,specte
are funcriond.rii unui stat?

Inci

de la inceputurile timpului, oamenii

s_au
intrebat cum igi pot imbundtdti via{a, gdsind
mai multe rdspunsuri. Astfel, au aparut o
serie de forme de organizare politicd, de
la
democralie pAnd 1a dictaturd, suslinute
de
oameni care considerau ci aceea era
solutia
necesard comuniti"fii lor.
IncI din Antichitate, in Grecia Antica, fiiosofi
precum Platon 9i Aristotel scriu
despre modul
in care trebuie organizat statul de irp republi_

can, avantajele gi dezavantajele acestui

model.
Renagterea gi Umanismul

In secolele XV-XVI,

A,

redescoperd valorile Antichiti[ii qi pun

din nou
disculie problema organizirii stataie.

Umani;
Niccolo Machiavelli, in principele,
9i Thom
Morus, in []topia, au incercaf sd gdseasce
mai bun mod de organizare ul .r.rri stat.
Dor
secole mai tArziu, gAnditorii iluminigti
au co
siderat problema organizdrlL politice
a fi una r
maximd importan{d. Ei au sus{inut principi
separdrii puterilor in stat, reducerea
autoritd!
Risericii qi organizarea societilii dupd
regu
clare,. alese de popor. Teoriiie lor
au fost puse i
practicd, stAnd Iabaza democraliilor
moderne

<

FonmE DE GUVERNAMANT

In cursul istoriei, statele s_au organizat

din punct de vedere politic sub doud forme: 9i San Marino. in perioada interbelici, noil,
state apdrute au optat pentru republicd:
Aus
monarhie (statul este condus de un monarh,
iar puterea este transmisd ereditar sau prin tria, Cehoslovacia, polonia, Ungaria, Finian
da, statele baltice, iar alte statJ europene
desemnarea de citre un grup de nobiii)
ar
sau
republici (statul este condus de un pregedinte, renuntat la monarhie (Grecia, Spania). DupE
ai Doilea Rdzboi Mondial, numirul monar.
ales fie prin vot universal, fie de pailament;.
hiilor a scdzut dramatic. Au devenit republici:
Modelul de organlzare a unui stat se RomAnia,
Italia, Bulgaria, Albania, Iugoslavia,
numeqte formd de organizare politici
sau iar Spania

formd de guverndmAnt
lg,rrrerrrar").

In prima jumdtate a secolului al )O(lea

predominau monarhiile. inainte de primul

Rizboi
Mondial, doar 4 din cele 28 de state europene

erau republici: tr'ran!a, Elvetia. portusalia

a revenit la monarhie. Astdzi, forma

de guvernare aleasd in Europa este
ma;oritar
republica, doar circa 2Oo/o djntre state pdstrAnd
forma de organizare a monarhiei constitufionale:
Nlarea Britania, Belgia, Oianda, Luxemburg,
Danemarca, Norvegia, Suedia, Spania.

ffi,

Ru*r*uRr polrrrcE
Statele difera intre ele 9i dupd regimul poli.
. liberal-dernocratice:

tic pe care il are fiecare.

Regimul politic se defineqte in functie de
ansamblul de metode prin care se exercitd
puterea qi prin tipurile de relatii dintre
stat
gi cetdteni. Se definesc trei tipuri
cle regimuri:
democratice, autoritare qi totalitare.
1.

Regimurile politice democratice not fi:

. liberale: prima formi democraticd,
aiiruta

in secolul a_l XX-lea, care sustinea dreptririle

individului Qa liberd exprimare, la liberd gAn_
dire etc.), pluripaitidismul gi separarea pute_
rilor in stat, dar funcliona pe sistemul dreptu_
lui de vot censitar, nu universal:

fss
T--

care se rispAndesc in
secolul ai XX_lea, respectAnd toate drepturile

omului gi iniesnind participarea individului

la procesul poiitic prin votul universal;
.
,,statul de drept,': care se consolideaza dupd
cel de-al doilea rdzboimondial gi presupune
ar_
monizarea, echilibrarea raportului de putere
dintre institutiile statului, garantAndu-i individuiui drepturile gi,Iibertitile qi funclionAnd
in concordan{d deplini cu propriile sale legi;
este considerat a.fi stadiul cel mai avansat
de or ganizare socio-politicd.
Regimul politic democratic poate functiona
in oricare formd de guverndmAnt. De exemplu,
o monarhie cate are ca regim politic
democratia

este numite monarhie constitulionald sau

monarhie constitutional5 parlamentar5. Termenii,,constitulionalS" sau,,constitutionalS
parlamentari" denumesc un regim politic care
are Iabazd o lege fundamentalS, (Constitulia),

in care puterea este imp5.rliti

(puterea

Iegislativi fiind detinutS. de Parlament).

Tot aga, o repubiicS. care are ca regim politic democralia poate fi republicd parlamentard
(Italia, Germania, Austria), unde preqedintele

este ales de Parlament, sau

repubiicd
prezidentialS (SUA, Franta), unde preqedintele
este ales de cetdteni.
2. Regimurile autoritare. Sunt regimurile in
care puterea este exercitatd in mod nedemocratic
de o persoani sau un grup de persoane. Execu-

tir,.ul are atributii mai mari decdt ceielalte ramuri ale puterii in stat qi se formeaz6., de reguld,
partidul unic (monopartidism).

Regimul politic autoritar poate funcfiona

in oricare formi de guvernS.mAnt. Monarhii

de tip autoritar au fost: monarhia despotici
(in Orientui Antic), monarhia absolutisti
(in Franla 1ui Ludovic a1 XIV-lea), monarhia
autoritard (in RomAnia lui Carol ai II-lea, intre
anii 1938-1940) sau despotismul luminat (in
Europa secoluiui al XViII-lea). Republica de
tip autoritar se numeqte repubiici dictatoriald
(sau dictaturd), cum au fost Spania gi Portugalia
in perioada interbelicd qi postbelicd.

3.

Regirnurile de tip totalitar.

Sunt aceie
regimuri care au atins maximumul de autoritate asupra individului, controlAnd nu numai
viata politicd, economici gi sociali, ci gi cea
personal5. Asemenea regim politic a avut Uniunea Repubiicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.)
condusi de Stalin, Italia fascisti condusd de
Mussolini, Germania nazlstd condusS. de Hitler,
RomAnia comunistd condusd de Gheorghiu-Dej
qi Ceauqescu.
CuvAntul ,,totalitarism" a fost utilizat incb
din anii'20 an secolului al XX-lea, de antifascigtii
italieni qi chiar de Mussolini, pentru a-gi liuda
regimul. in pofida deosebirilor regimurile totalitare, au cAteva caracteristici comune: instrumentele de represiune sub forma poli{iei politice
anihilarea adversarilor politici (deportdri,
lagire de munci, lagdre de concentrare etc.),
nerespectarea drepturilor omului, gdsirea de
vinovali,,,!api ispdgitori" pentru probiemele
statului (evreii in Germania nazist6, striinii
in Italia fascisti, burghezia in Uniunea
Sovietici).
Regimul politic totalitar poate functiona in oricare form5. de guvernhmAnt. Gerrnania nazist6
era organizatd sub formi de republicd, iar Hitler
delinea, ia inceput, pozitia de prim-ministru
sub preqedenlia lui Paul von Hindenbr-rrg. Itaiia
fascistd era organizatd sub form[ de monarhie,
Mussoiini deli.nAnd postul de prim-ministru sub
regele Victor Emanuel aI III-iea.

d-,, IoeolocrE sI DocTRINA poLTTtcA

Regimurile politice se exprimi 9i

se

construiesc pebazaunor idei politice, ce poartd

numele de ideologie. Ideologia politici se
referd in prinicipal la idei, credinle 9i atitudini
despre regimul politic Ai institutiile politice,
precum qi despre rolul oamenilor in raport cu
acestea.

Ideologiile politice se ocupd cu prescrierea

a ceea ce ar trebui oamenii sd fac5. Ele qi-au
insuqit limbajul gtiinlific qi folosesc descoperirile qtiintifice ln folos propriu (de exemplu,
folosirea teoriei evoluliei a lui Darwin de cdtre
naziqti). AtAta vreme cit trdim intr-o iume atAt
de complicatd, plind d.e crtze qi conflicte, vom
avea nevoie de ideologii care si explice chiar
9i fals - ce se intAmp15, qi care sd ne ofere un

plan pentru viitor

- chiar daci gregit.

Ca qi

utopiile, ideologiile, in pofida aspectelor negative, iqi gisesc oameni dispuqi si moard in numele lor.
Doctrina politici reprezinti totalitatea
ideilor politice imparthqite de un grup de oameni dintr-o anumitd regiune intr-o anumiti
perioadi de timp; modific5. sau completeazd
ideologia, adaptAnd-o situa{iei politice qi economice concrete.

IJneori, ln literatura de specialitate, se

considerd c5. doctrina politici este similari ideologiei politice, aiteori se subliniazd diferenlele.
Doctrina politicS, se afld in raport de subordonare fald de ideologia politicd, este atAt element constitutiv al ideologiei, cAt qi instrument
prin care o anumitd ideologie poate fi pusd in
practicd. in mod. frecvent, termenul de doctrind

**,

politic[ este utilizat pentru a defini ideologia

aqa cum se reflecti ea in programele partide_
lor politice. in acest context, sensul esential ai

D.

doctrinei politice este acela de ansamblu de ide

optiuni valorice, idealuri gi chi, m6suri prin car
acestea pot fi transpuse in realitate.

po*rrDE po,,rTrc'

Partidele politice sunt o crealie a epocii

moderne. Existd numeroase definitii pentru a
descrie partidul politic:
- un grup de oameni cu idei gi interese co_
mune;
- institutie I organizatie politici care
exprimi
qi apdri interesele unei clase sociale, conducAnd lupta ei pentru atingerea unor
scopuri sau idealuri;

puterii prin interpeldri, compromis, iempor

ZATE.

Tipologia p artidelor politice

Partidele politice pot fi clasificate dupi anu
mite criterli: pozilta lor fatd de proprietate

fald de tradifie, fald de schimbare, fatd

impdrtirea bunurilor. O clasificare des intAtniti

imparte partidele in: partide de ,,dreapta,,, d{
,,centru" qi de ,,stAnga". Aceast5 clasificare iq
- o reuniune de oameni care impdrtigesc are originea in Revolulia
Francezd din 17gg, it
aceeaqi doctrini politici.
modul de aqezare a diferiteior stdri in dreaptz
Caracteristicile partidului politic sunt:
sau in stAnga regelui, in Adunarea Stdrilor Gen
- urmdreqte sd obtind puterea singur sau erale: in dreapta
erau a$ezati sustinitorii monar.
intr-o coalilie;
hiei gi religiei (,conservatori"). iar in stAnga erau
- cautd sa obtind suportul popular prin in_ aqezali
sustinitorii republicii gi revolu{iei (,ino_
termediul alegerilor;
vatori"). Astfel, s-a format axa dreapta_stAn_
- este o organizalie permanentd.
ga, pe care se inscriu toate partidele politice.
Functiile partidului politic sunt:
in secolul al XX-lea existau mai multe tipuri
- de elaborare de doctrine, ideologii gi pro_ de partide pe
axa politicd: de centru, de centrugrame politice: platforme, discursuri politice. stAnga.
de centru-dreapta, de stAnga, de dreapta,
propaganda politicd;
de extremd stAng5, de extremi dreaptd. Cu
- de exercitare a puterii politice: buna excepha extremelor,
toate celelalte partide
desf6gurare a activitdtii tuturor institutiilor si pot fi democratice
qi pot exista intr-o societate
cetd{enilor;
democratica. Cele doui extreme sunt mereu
- de control gi de criticd asupra puterii execunocive democrafiei, predicAnd solutii radicale
tive gi legislative: de reguld. opozitia blocheazd gi violente.
sau modifici anumite initiative lesisiative aie
partide de
ceniru

partide de

partide de
ur EdpLd

partide de

extremd

extremd

<ti noi

5e poate spune cd partidele de

stAnga
in econosprijind claseie gi

acceptd un rol mai mare al statului

mie, sdnitate, educatie qi

categoriile defavonzate, in timp ce partidele
de dreapta acordd o importantd deosebiti
iniliativei indivizilor, incurajeaz6. initiativa
privatd qi limitarea controlului statului in

rea pta

economie, susline economia de piatd gi acceotd

diferentele sociale.

in realitate, este greu de stabilit daci un

partid este de dreapta sau de stAnga; existd

partide de centru dreapta sau de centru stAnga,
care, in anumite privinfe, impirtigesc conceplii
de stAnga, iar in altele, de dreapta.

Principalele idei
Extrerna dreapti

Extrema stAngi
socialdemocra!ii
qi socialigtii:
extrema stAngi
(comuniqtii):

sus!in
democralia,
pluralismul,
votul univer-

incearcd

sa},

influenlarea tuturor sectoarelor

societilii qi vielii
private. Urmdresc

claselor
salariate,

egalitatea socialS.

favoarea celor
lipsili de proprietate.

prin eradicarea
diferenlelor dintre
bogali gi sdraci,
o societate f[r5.
clase, lichidarea
sau restrAngerea
proprietdlii Private.

apirarea

redistribu!ia
veniturilor in

laburiqtii:

au o

doctrini politica
cu caracter

socialist reformist, initiata

in Marea Britanie (Labour

creqtindemocralii:
intrelin rapor-

liberalii: suslin

Iibertatea asocierii
indivizilor, libertatea credintei qi a
turi apropiate
cu Biserica, sunt cuvAntului, libertatea de acliune,
tradilionaliste,
cu condilia de a nu
suslin proprieinc6lca libertatea
privati,
tatea
altora, neimplicarea
solidaritatea
statului in econodintre oameni,
mie, reducerea imfamilia.
pozitelor, libertatea
comertului.

agrarienii:

conservatorii:

suslin categoriile de mijioc,

sustin,,ordinea
naturali", inegalitatea naturalS"
intre oameni, rolul
tradiliei, stabilitate
qi arati riscurile
progresului.

elogsaz1.vrala la

!ari, propun masuri de protejare

a agrdculturii.

Party'-Partidul

extrerna

dreapti

(fas-

ciste, naziste):
incearci discreditarea statului, a
democrafiei, a

pluralismului Politic; se pronun!6

pentru etnocentrism, pentru acor'
darea restrictivS.
a cet5.leniei (de
exemplu, in cazul

imigranlilor).

Nluncii).
Experienla secolului a1 XX-iea a ar6tat cum
partid.ele totalitare au exploatat cu succes
momentele d.e cttz|., instituindu-se fie pe cale
paqnicd (Hitler a fost votat de popor in 1933)' fie
pe cale violent6 (Revoiutia din octombrie 1917
din Rusia, urmatd de r[zboi civil) qi fiind greu
de dislocat dupi oblinerea puterii' Din acest
motiv, ast6.zi existi o serie de organizalii nonguvernamentale care colaboreazS" cu cetilenii
Ia vegherea democratiei' Astfei, cetS'leanul are
nevoie de un minim de culturd poiiticS' pentru

din lara sa'

care poate participa 1a viala

a intelege atAt demersurile politice

cAt qi modul
politica.

in

ltr RomAnia, partidele politice exprlma

vointa politicd a cetilenilor, promovAnd o

anumitd doctrinb 9i un anumit program; doctrina exprimh orientarea poiitica de lsaz6' a

partidului (libera1, !6r5-nist, social-democrat'
na{ionalist etc.), iar programul partidului
exprimi soluliile propuse pentru rezolvarea
problemelor societdtii.

=iG>--

{!" peouoett

,t

?RACTrcr poLrrtcE DEMzIRATTIE

Cum au functionat regimurile potitice democratice ale Europei secolului XX?

A

f5,.

KncTMURTLE DEMocRATrco iN

Ideologia regirnurilor democratice

Termenul de democratie provine din

face fati problemeior economice, tensiunilor

ciale, ascensiunii extremismului de stAnga s
de dreapta. Aceste state au fost: Franta, Mar
Britanie, S.U.A., Belgia, Olanda, Luxembur
toate tdrile nordice (Finlanda, Suedia, Norr
gia, Danem arca), Elvetia.
Dupd Al Doilea Rizboi Mondial, rel
murile politice democratice au existat in state
din occidentul Europei, separate de state
blocului comunist prin,,cortina de fier,'.
Dup[ anul 1989, statele europene cu re[
muri totalitare in perioada ,,rizboiulurrece,, i
optat pentru regimuri politice democratice.

an-

tichitate, din limba greacd, fiind compus din

doni cuvinte: demos, care inseamnd,.popor,,, gi
kratos,,,putere". Conceptul de democratie definegte agadar puterea ca aparlinAnd poporului
suveran prin participarea tuturor cetdtenilor
1a conducerea statului.
Democralia a apdrut in Grecia Anticd, mai
precis in Atena secolului al Vl-lea i.Hr., unde
s-au dezvoltat principii cum ar fi cel al ludrii
hotirArilor prin vot sau al vointei majorititii
(in Antichitate, cei ce puteau vota erau o elitd
formati din bdrbati).
Ideologia democratici modernd are Ia baz6
ideile enunlate de curentul ihiminist in secolul
al XWII-lea: aceea ci toti oamenii se nasc egali,
cu un set de drepturi inviolabiie, cd ar trebui sd
fie tratati egal in fata legii, ci sistemul politic ar
trebui s5. sebazeze pe separarea puterilor in stat
$entru evitarea abuzurilor) qi pe respectarea legiior, cd oamenii n-ar trebui discriminati oe bazd
de sex, religie sau etnie.
Ideile democratice moderne au fost rdspAndite de gAnditorii iluminigti, care sustineau
trecerea la o formd de conducere democraticd.
Transformarea s-a produs treptat, de-a lungul
epocii moderne.

;lJvolutia

re girnului d emocratic
Deqi minoritar, acest regim politic

Eunope

Caracteristici ale regimurilor politic

dernocratice

O caracteristicd a regimurilor politice dem

cratice in secolul XX este reprezentati de cor
semnarea principiilor de organizare a statl
lui in cadrul unor legi fundamentale numil
constitutii. Existd qi exceptii de la regul
spre exemplu Marea Britanie, un model z
democratiei in intregul secol XX, care n

are o constitulie propiu-zisi, ci o serie d

legi cu caracter constitutional. Caracteristi
democratiilor este respectarea principiulu
suveranitdfii, conform ciruia sursa puter;
politice este natiunea. De reguli, democratiil
moderne sunt reprezentative, adicl cetdteni
desemneazd prin vot reprezentanli care sl

guverneze in numele lor. Un alt principir

menlinut de-a lungul Antichitdtii 9i Evului Me- fundamental este cel al separatiei pute
diu (prin Republica Romand sau cea Venetiand), rilor in stat. Principiul presupune divizarez
fiind readus in prim plan in epoca moderni. puterii in mai multe compartimente, de obice
Crearea Statelor Unite ale Americii, revolutiile dupi o formulS tripartitd: puterea executivi
din Europa secolului al XIX-lea gi, in secolul al iegisiativd qi cea judecdtoreascd. Rolui este de e
XX-lea, destrimarea imperiilor multina{ionale, se evita concentrarea autorit[tii in mAinile unu
au cius 1a cregterea numdrului de democratii in singur individ sau ale unui grup restrAns. O alti
lume.
caracteristicd a democraliiior este sistemul poii.
Regimurile politice democratice au avut o tic pluripartidist, esenlial pentru a reprezenta
evolutie sinuoasi in secolul al XX-lea.
interesele tuturor categoriilor sociale. Aparitia
fn perioada interbelic[, regimuri politice qi consolidarea societilii civile este, de
democratice s-au mentinut in statele in care asemenea, o caracteristici a democratiilor.
democralia era suficient de consolidatd pentru a Aceastd joaci un rol deosebit de important

s-a

qi
semnalarea oricdror abuzuri ale puterii
pot conreprezi.nti un mijioc prin care cetS'fenii
tribui 1a imbunit[1irea democratiei' tntr-un
regim d.emocratic funclion eaz6', de asemenea'

in

principiul egalitilii tuturor cetilenilor in

iala legii, inclusiv a celor care detin puterea'
pe adeLegitimitatea puterii politice se sprijini
fiind
ziuneamaj oritilii cet[fenilor, deciziile
luate in baza alegerilor majoritelii'

pe parcurAceste caracteristici pot fi reglsite

intr-o
sul intregului secol al XX-lea european
form[ tot mai consolidath in cadrutr vechilor
sau intr-o forml incipienti in cazu]

democralii
tinerelor democralii, unde identificSm limite
vot doar
ale regimului: acordarea dreptului de
birbatilor, fraudarea alegerilor etc'

Practici Poiitice democratice

Din multitud.inea de caracteristici pe care un

c5'ror
regim politic Ie prezinti existd cAteva a
punere in aplicare este vital[ atunci cAnd facem
referire la regimurile politice democratice' Vorpolitice
bim, aqadar, despre o serie de practici

democratice:

'

O practici politicd democraticd caracteristicd

democraliilor europene in secolul a1 )X-iea

de
este reprezenr,ati de organizarea periodicd
posialegeri libere. Prin acestea, cetitenii au
bilitatea si decidS' direclia de dezvoltare a statului in concordanld cu intereseie fiec5'ruia'
' Cornpetitia electoral6 dintre partideie politice este o alt[ p:acticd comund democraliilor

&, Rt*t*ul-

reprezentati d.e acceptarea criticilor la

adresa puterii qi combaterea acestora de
citre guvernanli prin intermediul argumentelor gi nu a forlei.
' Respectarearegulilor de funclionare a
statului stabilite prin constitulii repre ztnt6'
o aiti practi.c6. politicS' democratici' Aceasta
presupune acceptarea principiilor separ[rii
puterilor in stat, a piuripartidismului' a
suveranit6!ii qi reprezentativitS'!ii'
' O practici importanti a unei democratii
este garantarea 9i respectarea drep-

turilor fundamentale ale omului

qi

inscrierea lor in constitutie: IibertS"li individuale (libertatea conqtiinlei etc')' drepturi social-economice (dreptul la grevd' la
proprietate privati etc')' drepturi politice
(dreptul de vot etc.), drepturi social-polrtice
(dreptul la asociere etc'), egalitatea in
drepturi.
' O alta practicS. politicl democratici este
reprezentat[ de garantarea libertilii de
e"p*imate a opiniei publice' In secolul al
preXX-lea, datoriti climatului de libertate
zent in statele democratice, presa a ajuns
si fie d.enumiti,,a patra putere in stat"'

DEMocRATIC iN

romAnesc' apar incerciri

de moderrrrzare prin democrattzare de la
inceputul secolului al XIX-lea, dorindu-se
aceleagi caracteristici democratice ca in restul
Europei. Oficial, RomAnia are regim democratic din 1866, cAnd este redactati prima
constitulie , organizatd dupi principiile liberale. Erau consemnate separarea puterilor in
stat, drepturi qi libertdli cetileneqti' egalitate
in fata legii, d.ar qi votul censitar' Democralia
a fost consolidati dupi lVIarea Unire din 19 'l 8'

in spaliul

europene. in secoiul al XX-lea, odatS' cu

acordarea dreptului de vot' universal, campaniile politice, electorale capdti un rol tot
mai important. Acest fapt duce la rafinarea
strategiilor partidelor.
' O altd practici politici democraticS" a fost

RolraNrt

care includea votui

se
universal. Regimui democratic a inceput sa
aI II-Iea'
degradeze in timpul d'omniei lui Carol
1938 la
inc"epAnd din 1934, ajungS'ndu-se in
regim politic autoritar' in perioada 1866-1938
au fost folosite practicile politice democratice'
nrrpa 7944, cAnd puterea revine in miinile
monarhiei qi partidelor istorice' democralia
incetul cu incetul
romAneasc 6reapare,dar este
inlocuitS. cu totalitarismul comunlst'

prin Constitulia din 1923,

alegeri libere

respectarea

separalia puterilor
in stat

drepturilor gi

libertitilor cetS!eneqti
Caracteristici
regimuri
democratice

constitutii

pluripartidism

domnia legii
vot universal

Exemplul secoluiui al XX-lea ne arati ci

experienla democratici este benefici pentru
dezvoltarea unei firi, ducAnd la respectarea

drepturilor omului qi la o viati mai bund,

ll{" proLoe, tt

rn contrast cu experienta totalitari, a cir

urmdri nefaste sunt vizibile chiar qi astdzi
continentul european.

?RACTtct poLtrrcE AUT,R.TARE

Cum au func{ionat regimurile politice autoritare ale Europei secolului

XX?
J.1." KEGIMURILE AUTORITARN iN EUNOP,q

Ideologia regimurilor autoritare

Termenul de ,,autoritar', provine de la cu_
vAntul ,,autoritate". adicd dreptul. puterea de
a comanda sau de a impune cuiva ascultare.
Conducerile autoritare existd incd din Anti_
chitate, in Egiptul Antic sau in Roma Antica 9i
se caracterizeazS. prin concentrarea puterii in
mAinile unei persoane, de obicei, pentru a salva
statul sau a iegi dintr-o situalie de crtz\. Totuqi,
nu putem spune cd regimurile autoritare au o
ideologie comun5., deoarece eie sunt construite
de cdtre qi in jurui unei persoane. Ideologia are
caracteristici diferite de la stat ia stat, chiar
dacd practicile poJitice sunt asemdnitoare.
Conceptul de ,,autoritate" s-a rdspAndit in
Europa prin Republica Romani, deveniti, ulterior, Imperiul Roman. ManifestAndu-se sub
diferite forme, regimurile autoritare au fost majoritare in Europa pAn5. in epoca moderni, cAnd
incep sd se rlspAndeasci ideile democratice.

l++

Evolulia regimului politic autoritar

In contextul crizei economice din \g2g, t

fragrlitdlii noilor democratii gi a pericolului to

talitar ce devine din ce in ce mai mare, unelt

state cad pradd autoritarismului. Acest regin

politic era menit a salva statul de pericolul tota
litar sau, dimpotrivS, a apropia tara de o putere
totalitara (cum a fost cazul regimului din Spania.
cu incliniri spre extrema dreaptd).
Regimr-rilepolitice autoritare au ar,,ut o prezenld
semnificativd in Europa secolului al )C(-lea.
in Portugalia anulu i lg\2,conducerea a fost
preluatd de Antonio de Oliveira Salazar, care a
devenit preqedinte al Consiliului de Minigtri.
Regimul acestuia punea accent pe vaiorile
tradilionale portugheze, precum gi pe catoli_
cism. Printre misurile care conferd regimului
un caracter autoritar se numird interzicerea

partidelor politice, introducerea cenzurii si

infiinIarea poiiliei politice.

ln Spania, in

1936, generalul Francisco

Franco a decianqat un rS.zboi civil impotriva comunismului qi a republicii. Conflictr"Ll se va irrcheia cu

victoria lui Franco, care, irr 1939, a instaurat un
regim de dictaturi, creAnd un paftid unic cu denumjrea de,,Falanga Spaniol5"". Regimul lui Franco
a fost

inspirat de cel fascist din Italia.

Caracteristici ale regirnurilor autoritare

O caracteristicd a regimurilor autoritate este
reprezentall. de controlul statului asupra
societhfii, irrtr-o mSsuri mai pronunlati sau mai
redus5, dar nu total5.. IncS.lcarea unor drepturi gi libertali cet5"fenegti este, de asemenea, specifici regimurilor autoritare din secolul
. Acestea creeaz6. inclusiv o polifie politici
menitS. a inlitura adversarii regimuiui. De
reguli, partidele politice sunt desfiinlate 9i apare

&. Rt*rtuRILE

partidul unic. Regimurile autoritare, in

Practici politice autoritare

Printre practicile politice autoritare

se

numird: incilcarea principiului separirii puterilor in stat prin concentrarea puterii intr-o
singuri persoand sau institutie; nerespectarea
unor drepturi qi libertafi cetdleneqti (in special
dreptul la iiberS" exprimare); monopartidismul;
nerespectarea unor drepturi politice (cum ar fi
dreptul la asociere, pus in practicS. doar cAnd
era vorba de afilierea la partidul unic).

AUToRITARn iN

in RomAnia, in 1938, a fost instaurat regimul

autoritar al regelui Carol ai Il-lea (1930-1940),
care era foarte asemdnitor altor regimuri autoritare din Europa. Regele s-a inconjurat de o
camarili regala (grup de favoriti din anturaj,
care influentau in interes personal politica statului), a gurzernat prin decrete-legi qi a dizolvat
Parlamentul. A fost adoptat[ o noui constitulie,
conform cireia regelui ii reveneau atAt puterea

gene-

ral, se nasc din considerente subiective (ideea c6,

in acel moment in istorie, este necesar un regim
nedemocratic) mai mult decAt din considerente
obiective (o ideologie clari, care ar urma si fie
pus5, in practicd). Deci ideologia regimului qi a
partidului unic este vag5", incertd.

RolrAlqn

executivd, cAt qi cea legislativd. in plus, au fost

dizolvate partidele politice gi s-a introdus cenzura (control de stat asupra presei, radiourilor,
televiziunii, spectacolelor gi coresponden!er).
Regimurile autoritare reprezinta r-rn pericol
din cauza nerespectdrii drepturilol democratice ale cetdtenilor, qi din perspectiva fapttrlr-ri
ci se pot transforma pe nesimtite in i'egimuli
de

tip totalitar.

SG>-=
iV. toeoLoQlt ,t

?RAcTtct ?oLtrtcE TITALITARE

Cum au func(ioruat regimirile politice totalitare ale Europei secolului XX?

In perioada interbelicd apar trei tipuri

de regimuri politice necunoscute pAni
atunci in istorie: comunismul in Rusia, fascismul in Italia gi nazi.smul in Germania.
Regimurile totalitare apar 9i se dezvolti

A" R"*ttur,

coMUNIST lN EunoPa

Ideologia comunistS.
Termenul de ,,comunism" provine din latinescommunis, care insemna uliversal, in comun.
Principiile ideoiogiei comun'ste au fost trasate pentru prima dati de cdtre germanii Karl
Marx qi Friedrich Engels, in lucrarea Manifestul
cw!

pe fondul de instabilitate sau crizS- politica

qi economicS, sau in state cu insuficientd
experien!5. democratica. Regimurile totalitare 19i preztntdideologia drept unica soiulie
de salvare a statului.

partid,ului comunist (1S4S). Marx considera ca

sistemul capitalist produce tensiuni interne'
care ii conduc la distrugere- In conceplra -tur'
istoria omenirii se baza pe lupta de clas6'
Aga cum capitalismul a inlocuit feudalismul'
gi capitalismul va fi inlocuit de comunism' o

societate

fird

clase sau diferente de avere. In

procesul de schimbare a societatii, rolul

conducdtor revenea proietariatuiui (muncitorilor), care trebuia si combatS qi si distrugS

burghezia capitalistd prin lupta de clasd.

Schimbarea societdlii de citre proletariat se
va face prin revolutie, care va r6sturna de la
putere burghezia exploatatoare qi va instaura

Lenin considera burghezia incapabild

conducd o revolufie, acest lucru putAnd fi re
lizat doar de proietariat, care va declanga

revolutie socialisti. Conditia esenlial5 a vi

toriei era aliant6 dintre clasa muncitoar
gi lirinime, in care proletariatului ii reven(

rolul conducdtor.

egalitari

Evolutia regimului comunist in Rusir

Imperiul Rus condus in mod autoritar c
cdtre un lar a rimas in urma Occidentului i

PAni la instaurarea deplin6, comunismul va

trebui sd treaci printr-o perioadd de tranzitie,
in care statul va fi un instrument al..dictaturii

printre care coruplia, o popula{ie majorite

rurali qi sdracd, revolte in unele teritorii anr
xate qi o clas5 poiitici care nu dorea reformr

o societate condusd de muncitori.

intr-o fazi superioarS, statul va dispirea

de la sine gi se va naqte societatea

comunist[.

proletariatului".

Principala caracteristici a ideologiei marxiste a fost ideea desfiintirii proprietdtii private. in conceptia iui Marx, toate relatiile de
proprietate au fost supuse unei necontenite
schimbdri gi transformiri in istorie (Revolulia
Francez1, de exemplu, a desfiinlat proprietatea feudald in folosul celei burgheze). Comunismul vedea legitima desfiintarea proprietdtii private (burgheze) 9i inlocuirea ei cu

proprietatea comun5..
Vladimir Ilici Lenin, revolulional rus, era
conducdtorul bolgevicilor (comunigtii rugi,
membri ai aripii de stAnga radicale din Partidul
Muncitorilor din Rusia, P.M.S.D.R.).
Lenin preia principiiie 9i ideile lui Marx,
le dezvolti qi le adapteaz1 nevoiior societitii
ruseqti de la incepuiul secolului al XX-lea.
Boigevicii pretindeau ca sunt ghidati de

o qtiintd a istoriei qi a societelii - gtiinta

marxist-leninisti. Aceasta era. de fapt doct?ina marxist-leninisti, pusd in aplicare in

Rusia gi, dupd cel de al Doilea Razboi Mondial,

in Europa de Est qi unele state asiatice.

Comuniqtii rugi pretincieau ci gtiu interesele
reale ale oamenilor chiar mai bine decAt oamenii ingiqi. Potrivit ideoiogiei bolgevice, capitalismul este sursa riului deoarece sebazeaz6.
pe proprietatea privat[, iar burghezia domind
viala economicd qi politicd qi exploateazS. muncitorii. Muncitorii erau considerali,,sclavi
salariati". Comuniqtii pretindeau cd vor realiza un transfer de putere cdtre proletariat, inlocuind,,dictatura burgheziei" cu,,dictatura

proletariatului".

secolul aI XIX-lea, avAnd numeroase probiem,

In acest context, apare migcarea revolulionar

comunistS" (bolqevicd), care dorea punerea i
aplicare a ideologiei comuniste.
IJrmare a revolu{iei bolqevice din octorr
brie 1917, Lenin (LgL7-1924), conducdtort
bolgevicilor (socialiqtii radicati) preia putere
gi instituie teroarea cu ajutorul potitiei politic

C.E.K.A. Dupa preluarea puterii, partidu

bolqevic igi va lua numele de Partid Comu
nist. El instituie dictatura proletariatului, sul

forma regimului sovietelor (sfaturi, consilii al

muncitorilor).
Instaurarea societd'uii socialiste se va face pr
etape: nationaiizarea mijloacelor de productir
(intreprinderile industriale, marile proprietit
etc.), nationalizarea bdncilor, comertului in
tern qi extern.
Lenin emite decrete pentru napionalizare:

sectorului privat. ins5.. ulterior, in |g2l

lanseazd ,,Noua Politica Economicd" (N.E.P.)

noud strategie economicd care preveoea o oare.
care liberaltzare, cu scopul de a scoate Rusia
din criza economicl . in 1922, creeazS. Uniunea
Repubiiciior Sovietice Socialiste (U.R.S.S.), iar
in 7924 emite o nou5. constitutie, care stabilea
rolul conduc[tor al Prartidu]ui Comunist partid unic.
CAnd Lenin, conducdtorul noului stat comunist, a murit, in 7924, a fost succedat de
Stalin (1924-L953), care a accentuat represiunea impotriva disidentilor gi adversarilor sdi
diniuntrul partidului, practicAnd asasinatul
in masd. De asemenea, procedurile penale au
fost simplificate cAt se putea de muit, deciziile
fiind delegate unor grupuri de cAte trei ofiteri
ai N.K.V.D.-ului (polifia secreti).

lntre anii 1936 qi 1938, Stalin a declanqat muncitori pentru depdgirea normei de munc5.
pe industria greaMarea Teroare. acliune prin care a eliminat zilnici), axati in special
Doilea R5'zboi
de-al
La sfArqitul celui
toli opozantii reali sau inchipuili. Perioada
a fost marcati de mari procese publice aie Mondial, Sta1in va exporta modelul totalitar
ale lumii, printre
foqtilor colaboratori ai lui Lenin, precum 9i de comunist qi in alte regiuni
RomAnia in
d.eportiri ale unor intregi populatii in Gulagul care qi Europa de Est, inglobAnd
moartea sa, in 1953,
siberian (Administralia GeneralS' a Lagirelor Iagirul comunist. Dup5"
promovatd de Nikita
de munci), actiuni soldate cu peste un mi- politica de destalinizare
Sovietice,
lion de victime. Erau vtzalt in primul rAnd, Hrusciov, conducS,torul Uniunii

tiranii instirili

culacii ,

considerali

,,rlugmani ai poporului" 9i tofi cei care se

opuneau regimului Politic'
Colectivtzarea agriculturii s-a ficut forfat,
!6ranii fiind obiigali si predea statului, in colhozuri (forme de munci in colectiv) 9i sovhozuri (ferme de stat), pdmAnturile qi mijloacele
de produclie.
in industrie, Stalin abandoneazS. N.E.P'-ul, iar
din 1929 a fost introdusd economia planificatd
qi dirijat5, prin ,,planurile cincinale"' ittcepe
un proces de lndustrtalizare for!at5., insoliti
iie propaganda stahanovisti (intrecere intre

creeze premisele unei liberaLtzdri a

regimului. care nu va avea loc.
Omul reformelor a fost Mihail Gorbaciov

p5.rea

s5.

(1985-1991), conducltorul Uniunii Sovietice, care a luat, in anii '80, o serie de misuri
de reformare a comunismului (,Glasnost" transparen{i qi,,Perestroika" - reconstruclie)
care. neintenlionat, vor conduce ia prdbuqirea
regimului. incercS.rile sale de reforrni au dus la
incheierea ,,Rdzboiului Rece", la incetarea monopolului. politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice gi ia prdbuqirea Uniunii Sovietice'
A primit Premiul Nobei pentru Pace in 1990'

B. Ru*t*ul FASCIST iN EunoPa

Ideologia fascisti. in Italia
Ideoiogia fascistd iqi g[seqte originile in unele
teorii de sfArgit de secol XIX, ap5'rute ca reac[ie
Ia democratie. Omul era vdzut ca parte dintr-un
colectiv, o majoritate dezorgantzat6, ce trebuia
condush de o minoritate organizat6. Viafa era

definitd, conform legilor biologice, ca o lupti

pentru supravieluire. Civilizatia moderni era
vizut[ ca fiind in utzl,, necesitAnd o solu{ie
radicali, totalS, 9i finald. Benito Mussolini
reunegte aceste teorii intr-una singurd, care
std la baza statului fascist.
Numele idelogiei fasciste provine de la cuvAntul latin ,,fascia", simbolul lictorilor romani. Fascia era un mdnunchi de nuiele legat
cu o curea in jurul unei securi, purtat in Roma
antici de lictori (persoane insdrcinate cu paza
inaltilor magistra.ti) care insoleau pe dictatori,
consuli etc.
Numele nu a fost ales intAmpl[tor, fascismul
italian avAnd la bazb, mitul naliunii unitare 9i
cel aI trecutului glorios al lirii, reprezentat de
Imperiul Roman. Fascigtii au pus un mare accent pe nalionalism qi pe promisiunile de restaurare a onoarei nalionale. Scopul regimului
fascist din Italia era ca miretia natiunii si fie

comparabilS cu gloria Imperiuiui Roman. r\cest

obiectiv urma sd fie atins pe seama altor popoare,
menite a fi cucerite.
Ei sustin crearea unui stat totalitar, cu un
singur partid, care urmireqbe mobiJizarea in

masi a naliunii qi crearea unui ,,om nou"'

IJrmireau sd formeze, prin indoctrinare, sport

des9i politici familiaie, o elit5. care s5' conduci
tineie Italiei.
F asciqtii cred ci o naliune presuptine o conducere puternicS, o singurd identitate colectivd
gi capacitatea de a comite violenle 9i r5.zboi, cu
scopul de a menline natiunea puternicd' Baza
doctrinei fasciste era natiunea' pe care o considerau nu doar o sum[ de indivizi, ci un organism viu, o Fiinla.
Fascigtii sprijini violenla, rS.zboiul qi militarismul, vizute ca acliuni cate cteeazi regenerare, spirit qi vitalitate nalionall' Dispretuiau
raliunea, glorificau instinctul, voinla'
Fascismul este anticomunist, antidemocratic'
antiliberal, antiparlamentar, anticonservator'
antiburghez qi antiproletar 9i, in mult e caznr\
de
anticapitalist. Valorile liberale sunt negate
Italiei'
fascism, considerat e cauze ale declinului

Acestea sunt inlocuite de principiile statului

totalitar, centraiizator, interesele individuale

fiind subsumate celor colective. Fascismul
respinge ideea de egalitate in sens democratic, promovAnd cultul forlei, al curajului qi ai
tinerelii, in incercarea de a sublinia faptul cE
inegalitatea este fireascd gi apare incd de la
nagtere.
Ideoiogia fascistS, prin corporatism, urmSrea solulionarea conflictelor sociale. Corporatismul este o doctrinS. social-politici qi
economici apdrutd dupd Primul Rizboi Mon-

dia1, care preconiza inlocuirea sindicatelor

muncitoregti cu corporatii, organizatii profesionale, din care s5. facd parte atAt muncitorii, cAt
gi patronii, precum qi inlocuirea parlamentului
cu o reprezentanti national6 a corporatiilor.
Ideologia fascistd a fost pusi in practici in ItaIiain7922, rdspAndindu-se pe scena politici a altor
state europene prin partide de extremi dreaptd.

zat,,Margul asupra Romei", la care au participr

40.000 de simpatizan\r, ,,cdmiqi negre".
Odati ajuns ia guvernare, Mussolini i

elimind adversarii poiitici, in special I

sociaiigti. ln 1925-1926, ar fost adoptate legi

fasciste, prin care a fost instituit un regim di

tatorial: institutiile democratice au cdpdtat u
rol decorativ, deputatii opozitiei au fost exclur
din Parlament, lara era condusS. de il Ducr
ce de{inea puterea executivi qi legislativ:
asistat de Marele Consiliu Fascist, partideJ
politice au fost interzise. a fost instituitd cer
zura. Este organizatS. politia politicd, iar socir
tatea, in special tinerii, va fi inregimentat

in structuri ale partidului unic. Economi

Benito Mussolini a infiinlat Partidul Nalional

este reorgantzat6. dupd principii corporatistr

Corporatiiie se constituie pe ramuri industrial
qi sunt formate din reprezentanti ai patronilot
sindicatelor qi Partidului National ltalian. El
stabilesc productia, planificarea qi salarizare
muncitoriior.
Statul dirija economia gi, pentru a reduc
dependenta de produsele strdine, s-a introdti
autarhia (economie inchis6, bazatS. pe propriil
resurse, care este independent[ de schimbiril
de pe piata internationala).
Mr-rssolini a impicat Biserica Catolic5, foart
influentd in statul italian. semnAnd Acordul de L
Lateran (1929), ce recunoqtea independenta Vatj

Fascist. Sprijinit de burghezie, partidul der,rne o

for!6 paramilitard organrzatl.. Un an mai tArziu,
cu scopul de a prelua puterea, P.N.F. a organi-

canului. Mussolini instaureazS. dictatura qi conduc,

Italia dupd bunul siu plac, pAnd la rS.sturnarea sa
in 1943, qi executarea sa, in 1945.

Evolutia regimuiui politic fascist in

Italia
Italia, dupi Primul Rdzboi Mondial, a
suferit din cauza instabilititii politice qi a probiemelor economice. Majcritatea cetitenilor
eraLl nemultumiti de prevederile Tratatelor de

la Paris-Versailles

(1919-1920), considerAnd cd
Italia nu a primit desttLle despdgubiri. In 1921.

C, Ru",*uL

NAZrsr iN Bunope

Jdeologia nazisti
'Termenui

de ,,nazist" provine de la numele

complet al partidului nazist: Partidul Muncitoresc German National-Sociaiist (in german5:

Nazionalsozialistische Deutsche Arbeitpartei,
primele doud silabe pronunlAndu-se ,,na!i").
Ideoiogia naztstb- este o varianti a fascismului imaginatd de cdtre Adolf Hitler, ale
cdrui idei au fost exnrimate in lucrarea Mein
Kampf (1925).
Hitler vorbeqte despre impunerea prin forld
a,,noii ordini" naziste, care sd permiti crearea
aga-numitului spaliul vital (Lebensraum),
absolut necesar pentru dezvoltarea,,Germaniei
mari". Ciutarea spaliului vital insemna, in
conceplia lui Hitler, ruperea lanturilor impuse

la Versailles gi preluarea de teritorii pe seami

tdrilor vecine. A apdrut astfel un adevS.ra
ethos militar, ale cirui concrettzdri practice ai
fost formatiunile paramilitare: Cdmigile Brunr
qi S.S.-u1.

In lucrarea S2, Hitler expune qi teorie

superioritilii ariene. Considera cd germani

reprezentau rasa superioari ce trebuia sd supuni

rasele inferioare (slavi, asiatici) qi sd extermine
rasele impure, eweii sau liganii. Agadar, ln cen,
tru ideologiei naziste std nalionalismul funda
mentat pe ideea superioritdtii rasei germane
precum gi antisemitismui.
Baza doctrinei naziste o reprezenta poporul
Degi a subliniat necesitatea conducerii popo.
ruiui de citre un singur om, Hitier a incercal

sd oblin5 o suslinere de masi, impurAndu-gi

controlul asupra mijloacelor de informare in
masa. A dat dovadl de abilit5li in materie de
propagandi politicS. de atragere a sprijinului
majoritS.-tii poporului german gi de punere in sceni
a unor mari mitingud qi manifestifii naziste.
Adolf Hitler a fost cel care a pus ideologia
nazistdin practici in Germania, odati cu ajungerea la putere in 1933.

Evolulia regirnului politic nazist in

Germania
PierzAnd Primul Rizboi Mondial, Germa-

nia a fost forfat5 si plSteasci despigubiri

uriaqe statelor invingS.toare. Inflalia a atins
cote exagerat de inalte (bancnotele mai mici
de un milion de mirci fiind atAi de devalorizate incit erau folosite ca tapet pentru pereti).
Pe fundalul acestor probleme, cAt qi a teoriilor
ce puneau infrAngerea pe seama evreilor, s-a
niscut Partidul Muncitoresc German NafionalSocialist. in Germania, urmare a alegerilor
parlamentare, cAqtigate de nazigti,la data de
30 ianuarie 1933, Adoif Hitler a devenit cancelar (prim-minstru). A fost instauratS. dictatura prin acordarea de puteri depline lui Hitler
de c5.tre Parlament, liderul detinAnd, pe lAng6
puterea executiv[, qi putere legislativi.
Partidele politice 9i sindicatele au fost
desfiintate qi Partidul Nazist a devenit partid
unic. Este infiinlati poli{ia politic5., Gestapo,

gi incepe eliminarea potenfialilor adversari politici, astfel ci in 30 iunie 1934 are loc
,,Noaptea culiteior lungi". Hitler ordoni asasinarea, de c5.tre S.S. (formaliune paramilitard
a partidului; garda personalS" a lui Hitler) a
principalului sdu rival din partid, Ernst Rohm,

D.

precum qi a liderilor importati ai gupdrii paramilitare rivale, S.A"(trupe de asalt).

Pe palctrrsul anilor urmdtori va pune in
aplicare programul de expansiune teritorialS
a Germaniei in Europa, precum qi politica sa
antisemitd.

Inilial, anexeazi Germaniei, in

1938,

cu acordul Franlei qi Marii Britanii, teritorii

locuite de populalie de origine germanS": Austria (Anschlluss) 9i zona sudetd a Cehoslovaciei. Ulterior, dupd 1939, cuceregte intinse
teritorii din Europa, pe care le exploateazi
economic in folosui Germaniei.
in cadrul acliunilor antisemite, un rol important l-au ar,'ut Legile de la Nurenberg, emise
in 1935. Prin aceste legi era definitd calitatea
de cetitean german, eweilor fiindu-le retrasi
cetdlenia german6; Ii se interzicea practicarea
unor profesii, ca medic sau avocat, erau obligali
si poarte pe haine semnul distinctiv, Steaua
lui David (stea gaiben5", in qase colluri), erau
interzise cS.sdtoriile mixte. De asemenea, evreii
vor fi evacuati din propriile locuinle 9i forlali si
se mute in localii special construite, in afara
oragelor, in ghetouri. In 1938 are loc ,,Noaptea
de cristal", acliune antisemitS, prin care s-au
vandalizat pe scari largd locuinfele, magazinele
qi sinagogile evreieqti. In perioa-da celui de-ai
Doilea RS.zboi Mondial, Hitler a apelat la aqanumita,,solulie finali", exterminarea evreilor
prin infiin-tarea de lag5.re de exterminare in
mas6. Holocaustul reprezintS., fdr5. indoiali,
una din cele mai mari. crime din istoria omenirii,

de unde gi importanla rememoririi acestuia

pentru a se evita un nou asemenea genocid.
Hitler va conduce Germania pAna in aprilie
7945, cAnd s-a sinucis.

CO*OCTERISTICI GENERAIE ALE REGIMURILOR TOTALITARE

Principala caracteristicS. a regimurilor totalitare (qi diferentiere fald de regimurile autoritare) este faptul c5. ajung si controleze in
totalitate societatea, inclusiv viala privati qi
gAndirea oamenilor. Pentru aceasta se folosesc
de ideologia oficial5. qi de un sistem modern
de propagandS..
In toate aceste regimuri, adversarii politici
sunt elimina{i qi se creeazh partide unice. De
regull, puterea politicS este acaparati de lider,

care ajunge

s5.

reprezinte intregul regim. O alti

caracteristici a regimurilor politice totalitare

este nerespectarea drepturilor omului.
De asemenea, in toate regimurile totalitare,
economia este controlati de stat, dar folosind mijloace diferite. Regimurile fasciste
colaboreazi cu marea industrie, pe cAnd cele
comuniste desfiinteazS. proprietatea privath
prin etatizare (confiscarea propriet5'liior de
cdtre stat).

E,

PuoatICI P'LTTICE ALE

Din numeroasele elemente ale ideologiilor

comunisti, fascisti, nazist6- se desprind cAteva
constante, care sunt puse in aplicare in toate
regimurile totalitare, numindu-se practici
politice totalitare.
' O practici poiitici totalitard este reprezentatd d.e desfiinlarea partidelor politice qi
crearea partidului unic. In ltalia, acesta
se numea Partidul Nalional Fascist, in Germania, Partidul Muncitoresc Nalional Sociaiist German, iar in Rusia, Partidul Comunist
Bolqevic.
" O altd practici

totalitar[

este

fraudarea

alegerilor electorale sau suspendarea aces-

tora. ReprezentativS. pentru sistemul totalitar

comunist a fost desfdqurarea in continuare a
alegerilor electorale, deqi rezultatul era controlat de:esimvarea

cultului personalitalii

(a
conducitorului) reprezintS" o practicS' comunS

pentru regimul fascist (Mussoiini), nazist

(Hitler) sau comunist (Stalin, Ceauqescu)'
Cultul personalit6lii se manifesta prin
mari manifestalii publice qi opere ]iterare
sau artistice care preamdreau conducitorul'
omniprezent in spa!iu1 public: ,,Tdtucul

popoarelor" in Rusia, ,,11 Duce" in Italia,

,,Fuhrer-ul" in Germania. Mussolini suslinea
c[ guvernarea trebuie si revind numai acelor
personalitS.li care se puteau ridica deasupra
intereselor personale qi aveau virtufi morale'
Hitler gAndea asemindtor, dispreluind principiul parlamentar de decizie prin interme"diu1 majorit6!ii.
itt toate regimurile politice totalitare,
o practicS" politici devine infiintarea de
organizatii oficiale de mas[. Scopul lor era

inregimentarea qi indoctrinarea politicS a copiilor, tinerilor, femeilor, muncitorilor sau intelectualilor (,Tineretul hitlerist", Pionierii)'
' O alti practicS- politicS. totalitare este reprezentatd de crearea unui aparat de represiune
impotriva societSlii. Cea mai temutd institulie
de represiune era polilia politici (Securitatea in
RomAnia - 1948, CEKA, NKVD, KGB, in IIRSS'
Gestapo in Germania etc.). Aceasta avea menirea

REGIMURILOR TOTAIITARE

de a-i elimina pe toti cei care se impotriveau regi

mului (prin internarea in lagdre de munc6, lagS'rr

d.e concentrare, asasinat in masi).
' Regimurile totalitare s-au manifestat prir
eliminarea opozantilor regimului' GULA(
(,Administralia Generaid a Lagdrelor de munci"
a fost o ramurS" a poliliei interne sovietice, car'
controla sistemul penal al lagirelor de muncr
for\atl. qi a inchisorilor, devenite cunoscute c:
locuri pentru detinulii politici. Italia a depor
tat opozanlii in Insula LiPari.
' Promovarea ideologiei oficiale prin inter
mediul mass-media reprezinti o altd practicr
politici totalitard a secolului al XX-lea' Me
diatizarea ideologiei, zt de zi, favotiza ac
ceptarea principiilor acesteia. Inregimen
tarea popuialiei se realiza prin intermediu
sistemuiui educalional qi prin propagandd'

' O alti practici poiiticd totalitari

est
de
infor
reprezentati de controlul mijloacelor
mare in masd prin intermediul cenzurii' Cen

zura avea rolul de a elimina toate informalirl

din spaliul pubiic care contraveneau ideologie
regimului.
' Existenta unei elite politice care asigur
functionarea regimului qi profita de existen!
acestuia: nomenclatura (grup sociai cu func!
inalte de conducere, privilegiali ai regimurilc
de tip sovietic sau totalitar).
' Dirijism econornic Ai social prin corp<
ratism in Italia, colhozuri in Rusia, C'A'P'-ur
in Rusia. nationalizare etc'
' Nerespectarea principiului separdr
puterilor in stat, puterea politici fiin
concentrati in mAinile unei singure persoanr
sau funclii.
. incilcarea drepturilor qi libertililc

cet6!enegti.
' Lipsa de transParenld'

Miqcarea comunisti qi cea fascisti s-au aflat tr

tot parcursul secolului al )G-lea pe pozilii antag'
nice. Cu toate c6' practicile politice ale fasciqtilt
si comuniqtilor erau asemanS'toare, anticomt
nismul a fost una din caracteristicile esenliale a
nartidelor fasciste. Pe de alti parte, partidele c
muniste s-au proclamat antifasciste'

F. Ro*A"^
Extrema dreapt[
RomAnia perioadei interbelice a fost marcati
de existenla, din 1927, a Legiunii Arhanghe-

Iului Mihail, organizalie de extremi dreaptd

condusi de Corneliu ZeTea Codreanu. Imprumuta o mare parte din ideologia fascistd, dar
era profundd influenla 9i a religiei ortodoxi.
Membrii Legiunii se considerau apdritori
ai societdtii tradilionale qi o piedici in calea
degradS.rii morale a RomAniei. Se punea accentul pe nalionalism, considerAndu-se cd
..RomAnia e a romAnilor". AIti caracteristici
era mesianismul, care se impletea cu moartea
eroic[, pentru naliune (misticism). Era predominant qi caracterul antidemocratic: conducerea tarii trebuia sd fie formatd din elite, care
nu sunt alese, ci se afirmi moral, democra{ia
qi votul universal fiind considerate nepotrivite. Din 1930, igi schimbd numele in Garda de
Fier qi din 1934 se transformS. in partid politic, (,Totul pentru Tard"), care pdstra Garda
de Fier ca element paramilitar.
PAna in 1938, lider a fost Corneliu Zelea
Codreanu, iar in perioada 1938-1940, Garda a
fost condusd de Horia Sima. Garda era sustinuti
de studenti, preoli, dar qi de intelectuali, ca
Mircea Eliade, Emil Cioran qi Nae lonescu.
Printre practicile politice se num[ra asasinatul politic (1933 - I.G. Duca, 1939 - Armand
Cilinescu, 1940 - Nicolae Iorga).

Guvernarea Antonescu
in 1940, ajunge la putere generalul Ion
Antonescu, care guverna impreuni cu Horia
Sima. RomAnia, numitS. ,,stat nalional-

legionar", avea puternice accente totalitare,

iar practiciie politice inciudeau

eliminarea
evreilor din functii publice (conform ideologiei
naziste) sau chiar exterminarea lor. Romii au
fost 9i ei lintele deportdrilor gi extermindrilor.
Dupi rebeliunea legionar5 din 1947, Antonescu rdmAne singur la putere, continuAnd
cu un regim de autoritate.

Legionarii au subminat increderea in

democralie, dar au existat gi din cauza
slibiciunii democratiei romAnegti.

Extrema stAngi
In RomAnia, Partidul Comunist de extremd
stAngi a fost creat in 1921 qi interzis, in 1924,
de guvernul liberal, care ]-a acwzat de ,,acliuni
anti-romAnegti" dupi rdscoala de la TatarBunar (localitate in Ucraina, centrul revoltei
Jdrinegti armate, instigati qi sustinutd de
cdtre bolqevici qi P.C.R. in scopul ruperii
Basarabiei de RomAnia). A rdmas in ilegalitate
pAn5. in 7944, aclionAnd clandestin (in rnod ascuns). Din 1944 a inceput si preia treptat puterea, pAnd la instaurarea regimului comunist,
in 30 decembrte 1,947. Dupi 1948, comunismul
romAnesc a trecut prin douh etape principale,
cea stalinist5, sub conducerea lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej 9i cea a na[ional-comunismului,
din timpul lui Nicolae Ceaugescu. A avut loc
na{ionalizarea bunuriior gi colectivizarea, iar
printre practicile politice se numdrau cultul
personalitdlii, supravegherea populaliei prin
organe represive (Securitatea) qi cenzura (in
1948, apare Indexul cd,rlilor interzise, cu peste
8000 de

titluri).

Cnwc.|uzt
Primul rl,zbot mondial, prin dimensiuni1e sale temporale qi geografice, prin uriaqele
eforturi umane qi materiale ficute de toate
statele combatante, prin caracteristicile sale
militare qi, nu in ultimul rAnd, prin numirul

nemaiintAlnit de victime, a marcat, in mod

tragic, sfArqitul brusc al unei lumi qi intrarea
intr-un secol nou, al violenlei pe scard" larg[, al
id,eologiilor combatante, al totalitarismelor 9i
al crimelor de masi programatic induse de stat.
in acelaqi timp, ,,scurtul" secol XX va fi, poate
tocmai din cauza conflagraliilor nimicitoare ce
l-au marcat, un secol a1 proiectelor paqnice al
preocupdrilor formidabile pentru drepturile
individului Ia nivel internalional, al unui extraordinar avans tehnico-qtiinfific, precum 9i
un reper fundamental in construirea unei lumi
a valorilor democratice qi a libert5lii.
Libertatea, care st5. la baza statelor democratice, a permis progresul in toate domeniile,
nrr lJqr
ncrficin:rea tuturor membrilor societS.tii,
Lu
demonstrAnd superioritatea ideologiei democratice in raport cu ideologiile aplrute de-a
iungui istoriei.
Unul dintre marile avantaje ale democratiei
i1 reprezinti garantarea drepturilor omului
de citre stat, care are obligatia de a veghea
la res-pectarea lor. Spre exemplu, dupi anul
1989. Constitutia RomAniei se referi in mod
expres la drepturile qi libertitile fundamentale
ale cet5.tenilor, precum: dreptul la vot, dreptui
la proteclie sociali, dreptul 1a o educa{ie
corespunzitoare etc., spre deosebire de regimul
unde o parte din aceste drepturi nu
"comuni.st,
(dreptul
la proprietate), iar o alti parte
existau
existau, dar nu funclionau (dreptul la vot).
Fdr[ a face o apologie a democraliei,
conqtienli de neajunsurile ei, nu putem si nu
observim faptul cd marile crime ale secolului
ai XX-lea sunt produsul unor regimuri politice
de tip totalitar. Holocaustul sau crimele regimului comunist sunt dovada supremS' a pericolului pervertirii ideii de moralitate cu care
totalitarismele opereazi. Moral devine ceea ce
este in folosul regimului qi nu ceea ce se afl5

in concordanli cu drepturile fundamentale ale

omului.
Pentru a se putea menline la putere, reglmurile totalitare creeaz6. organe de represiune, ca politia politicS., cu scopul de a elimina
opozanlii. Se instituie, in acest mod, un regim
de teroare, completat de o puternici propagandS.
ideologici. Fie cd se numea fascisti, nazist5 sau
comunistd, ideologia acapareazS. intreg spaliul
public.
Scopul tota-litarismului este crearea unui om
nou, supus statului qi deciziilor conducitorului.
Acest fapt duce ia situalia nefireascd in care
indivizii din societate renunli la spiritul critic,
gAndesc in limite impuse, se depersonaltzeazilAceia cal:e au opinii diferite sunt obligali sd se
conformeze. In cazu-l regimului comunist s-a
ajuns chiar Ia crearea unui nou limbaj -,,limba
de lemn", foiositS. de oficiafitdti pentru a ascunde
diversele probleme ale acestuia. Scopul limbii
de lemn este de a ascunde realitatea qi de a prezenta o versiune idealizaiS a ei, comunicAnd, in
fapt, foarte putin. Toate aceste modificiri impuse societdlii de regimurile totalitare duc in
ultimi instant6 1a pierderea demnititii umane,
Totalitarismui, indiferent de forma pe care a
imbr[cat-o (comunist, nazism sau fascism), a dus
Ia izolar ea oamenilor, la distru gerea relaliei dintre oameni, prin teroare gi ia distrugerea relaliei
dintre oameni qi realitate prin ideologre.
O serie de critici pot fi aduse qi regimurilor
democratice, in special in ceea ce priveqte birocratizarea excesivd a statului qi incapacitatea
sa de a reacliona rapid la problemele sociale.
Acest fapt face ca regimurile democratice sd
devinS. vulnerabile in perioadele de crizd, existAnd oricAnd riscul ascensiunii unor idei autoritare sau lsfalitare.
Privind retrospectiv ir competilia dintre totalitarism gi democratie, in secolul al )O(-lea, la nivel
european, cAqtigS.toare pare a fi democralia. In
fapt, ambele modele politice prezinti o serie de
dezavantaje, cu menliunea ci regimurile democratice, prin garantarea libertdtilor fundamenta1e, contin gi premisele corectdrii 1or.

organizarea periodici

garantarea

de

libertitii

de exprimare a opiniei

alegeri libere

publice

Pnacrrcr
competitie intre mai
multe partide politice

POLITICE
DEMOCRATICE

respectarea regulilor
de functionare a

statului stabiiite prin

constitulii
combaterea criticilor
la adresa puberii prin
argumente qi nu prin
apelul la forld

respectarea

drepturilor qi

libertitilor cet5!eneqti

incdlcarea principiului
separa{iei puterilor

in stat
controlul
mijloacelor de
comunicare in masi
prin intermediul
cenzurii

fraudarea sau
suspendarea
organizirii alegerilor

Pnlcrrcr
intarea partidelor
politice gi crearea
partidului unic

desfl

lnfiinlarea de
organizalii oficiale de
masi

crearea
politiei politice

POLITICE

crearea unur aparat

de represiune

TOTALITARE

impotriva societitii
promovarea ideologiei
oficiale prin

intermediul
mass-media

promovarea unul
cult al personalititii
liderului

' nationalismul fascist este fundamentat pe ideea trecutului glorios

ai statului;
' stat corporatist;
' promovarea religiei catolice.
'nalionalism;

' rol conducitor - elita;

' preeminenta intereselor
statului;

' militarism;
' anti-liberalism;
' anti-socialism;
' anti-democraticS'
' crearea omulul nou.
' na,tionalismul german este fundamentat pe ideea superioritdtii
rasei - arianism:
' stat rasist.

rol conducitor - masele:

2. burghezia - inamic:
3. dictatura clasei muncitoare;
4. baza regimului: proletariatul;
5. Iupta de c1as5;
6. propagandd anti-religioas[;
7. eliminarea proprietdlii private;
8. internalionalismul clasei
muncitoresti.
1.

crearea omului nou;

anti-democratic6;
anti-1iberald.

rol conducdtor - elita;

2. sprijinirea burgheziei;
3. dictatura rasei superioare (Germania);
4. baza regimului: militarii;
5. statul organic, colaborarea dintre
1.

clasele sociale;
6. sustinerea Bisericii Catolice

(Italia);
7. proprietate privatd;
B. nationalism.

ls+
-T--

Rncrnrur, PoLITIC

comunrst

fascist

nazist

Uniunea Republicilor

Italia

Germania

Sovietice Socialiste
interbelicS. qi

interbelicd

interbelicd

postbelicI
Vladimir I. Lenin

Benito N{ussolini

Adolf Hitler

Iosif V. Stalin
Partidul Comunist

Partidul Nalional

Partidul Muncitoresc-

bolqevic al Uniunii

Fascist

Nalional Socialist

Sovietice
de la latinescul

de la latinescul /oscls

German
forma prescurtat[ a

communis

(iegiturS" de nuiele

numelui partidului

simbol

tata
t
perioada

lider
partid

originea
terrnenului

ideologie

(insemnAnd uniuersal) cu o secure in mijloc,

simbolul lictorilor
comunistd

lupta de c1as6,

concepte-cheie

Nationalsozialistische

romani)
fascisth
corporatism

nazistd
inegalitarea raselor

interna{ionalismul

(arianism),

proletar,

rasism,

revolulia proletariatului

antisemitism,
spatiul vital
Lebensraum

q
q

s
z
=

o
(L

LLl

uJ

d L

f,
=
o
LU

co
cl
o!!
io

c=
=.9

g3

i*

o
D
o

o=
o=

6d

I
:
E

.; mffis,_:s

#'

ys

-o
+o

oo

gt :.,r
|}'..
' ,}i

Serna

vs:x.r
-4.4

.ut

l!
!

'{
j'1!

t4

,t

it:*':*
1ea9r5
o?

a o "'"ry
-:e

'f
!-

/
^

f1*
6radisl'.
?-, :
';I

&'lArea

ir

firana

Tireflierta

qK
ex

-{,';

Mar"be.
,., &,
b ft.i e'A

.*

Mrlia

d.?

dn

HOLOCAUSTUL
LegendE

ffi

Teritorii

afl

ate sub administratie rsrneasci

LagAre de concenfrare
Teritorii sovietice

afl

ate sub

dministrap germane

Ev*h**re
Subiectul al

ll-lea

Bo

punct,

Citill, cu atentie, textele de mai jos:

"Din 1934' nimic nu mai stdtea tn calea instald.rii unui regim totalitar tn [GermaniaJ. cen
tralizarea este tmpinsit pdnd Ia limita extremd,.
Hitler std.pdnegle, perfect, partid,ul Na{ionalist
Muncitorilor Germanil (...) Aparatul polipienesc
[a
este tnuestn iu pit"r" ,id,utobitd.. (...)
cat d"spr",
politica rasiald', punctul ceniral al sistemului,
aceasto ," -oniyrstd prin masuri d,e protejare
r
ras ei gi printr o le gisla,tie
mitd.l.,,

A"

[antise

(S. Bernstein, p. Mtlza,

Istoria Europei.

ry' "["'J Dupd' adoptarea legitor fastiscisime [...J Esenta puterii aparline tn
fapt ,,Ducelui,,
In principiu
acesta ruu d'd' socoieald d,ecdt tn
rieefd gi ari marr attiutrii economice[MussoliniJ.
iara
tn caritate
de ministru al corporatiilor
si militare ca qef suprei at
it';;;;;i,
reuocd, ministrii care
si
nu sunt decdt simpli executanli gi poate tegifera"ilJt"i fdrd control parlamentar.
prin d,ecret-lege
Mussolin'i
este asistat de Marele consiliu al Fqscismului
cire ad,und. tnjuiul sdu, pe tdngd
sdi
camarazi,
fogtii
minigtri gi cdliua tnatli func{ionari. Partid,ul
unic are d.rept misiune inregimentarea qi suprauegherea
populafiei' mobilizarea permanentd a
acesteia tn seruiciil regimului rdspdnd,ind,
tn raid,urile sale cuuintele de ordine ale puterii care uegheazd
la aplicareo tor:. Elporticipd, ii *"r.tir"rea
ord,inii cu ajutorul miliyiei, organiza{ie paramilitard ale cdrei efecttue
i|rng i lgiL, iiL.ob"o"a" membri.[...J,,
(S. Bernstein, P.

Milza, Istoria Europei)

Pornind de la aceste texte, rispunde{i urmdtoarelor
cerin{e:
1 Numi{i legislatia totalitard men{ionatd in sursa
B.
2 puncte
2.l{umi{i partidul totalitar mentionat in sursa A.
3' Formuia ti, pebazasursei B, un punct de
vedere referitor la partidul unic din Italia,
,".?rllrlJrl-!
cu doui informatii selectate din sursi.
6 puncte
4. Mentionati, pe baza sursei B, dou6
atributii ale Ducelui.
5' Formulati' pe baza sursei A, un punct de vedere
referitor la regimul politic ot"
sus{inAndu-l cu doud informa{ii seleciate din
surs6.
"l"f;ff';
6' Prezentali o caracteristici a regimurilor politice
democratice in secolul al XX-lea 3
7' Argumenta{i, printr-un fapt istoric relevani,
ffi:::
unr-u,tiu.onform cireia a.c".rrir.rea unor ideologii
totalitare este o caracteristicd a Europei in prima j.rmetate'a
(Se puncteazE' coeren.ta gi pertinenla
argumentdrii elaborate
respectiv a conectorilor care exprimi cauzaritateaqi

secolului ai )X-lea.
4 puncte
prin utilizarea unui fapt istoric relevant,

concluzia.)

BAREM DE EVALUARE $I NOTARE

;;
1.

2
2

3.

puncte pentru numirea legislaliei totalitare

men{ionati
puncte pentru numirea partidurui totaritar precizatinin sursa B
sursa A
'fipartidul
o6+o

q hrr'.-+^

-^--a

;ln:L:;:l:rn""tru
vedere formulat.
4.
o.

selectar"u,

ii'

sursa B, a oriciror

30 puncte

unic din Italia

d""d"i;f:;;;;#::H:l"i,T

are,,Ducerui" din sursa B ii

i
;X':,i#::::J""i"iT,T::j:"1Ti::'1T:l,u:"i
illl!"rT p.rn"t
formularea' pe baza sursei A, a oricirul
de vedere referitor

r"

din
Srlffi:frt":ntru
Germania

;3j:": i"H:frt""tru

6.
7.

punctut de

(2p.x2=4p.)
X

;=iil

ff,i1;jrii]

selectarea, din sursa A, a oricS.ror doui informafii care

suslin punctul

d.e

puncte pentru mentionarea oricirei caracteristici

a regimurilor politice democratice t secolu_l
al )X-lea
4 puncte pentru prezentarea caracteristicii
"lli;i?#,:J
mentionate
punct
1
pentru pertinenla argumentirii afirmafiei .orrfor- cdreia ascensiunea
ideologiilor totali_
tare este o caracteristicd a Europei in prima jumdtate a secolului
al )c(-lea
2 puncte pentru selectarea oriclrui fapt istoric relevant care susfine
afirmatia data
1 punct pentm uti,lizarea conectorilor care exprim d cawzalitate (deoarece,
2

conectorilor care exprimd concluzia (aqadar, ca urmare etc.).

;;;*;

;.),

respectiv a

Rdspunsuri
Legile,,fastiscisime".
2. Partidul Nationalist a1 Muncitorilor Germani.
B. Rolul partidului unic in Italia fascisti era de a infiinla organizalIi de tip fascist destinate
populatiei, de a supraveghea populafia, de a oYgantza acliuni de propagandd.
,,Partid,ul untc are d,rept misiurue tnregimentarea qi suprauegherea populaliei, mobilizarea
'pernlotLentd
a acesteia tn seruiciul regimului, rdspdndind tn raidurile sale cuuintele de ordine ale
care uegheazd,la aplicarea lor."
puterii
'4.
gef suprem
,,are mari atributii economice tn calitate de miruistru al corpora{iilor 9i militare ca
al armatei".
5. Regimul politic din Germania sub conducerea lui Adolf Hitler era unul totalitar, care controla societatea prin intermediul aparatului polilienesc qi avea ca idee centrall antisemitismul.
,/paratul poli{ienesc este i.nuestit cu putere redutabild; Cdt despre politica rasiald', punctul certtral at sistemului, aceasta se manifestd prin md.suri de protejare a rasei qi printr-o legislalie
[antisemitdJ'.
b. C.uur"u Statelor Unite aie Americii, revoluliile din Europa secolului a1 XIX-lea 9i, in secolul
al XX-lea, destr[marea imperiilor multinalionale au dus la creqterea numirului de democralii in
iume.
O caracteristici a regimurilor poiitice democratice in secolul XX este reprezentati de consemnarea principiilor de organizare a statului in cadrul unor legi fundamentale numite constitulii'
Existd qi exclpgii de la reguli, spre exemplu Marea Britanie, un model al democraliei in intregul
secolul XX, care nu are o constitutie propiu-zis5,, ci o serie de legi cu caracter constitufional'
Regimurile politice democratice au avut o evolulie sinuoasi in secolul al XX-Iea.
Z. i" anil'30, Marea crizd economicd a dus ia destabilizarea democratiilor europene formate dupi
primul Razboi Mondial. in Germania, acest fapt a fost accelerat de nemullumirile populaliei
fali de pacea incheiata la Versaille.. in acest context, in anul 1933, Adolf Hitler devine cancelar
al Germaniei, sustinAnd o noud ideoiogie, cea nazist5.. Caracterul totalitar al ideologiei este dat
de prevederi precum nevoia inregimentirii rasei ,,superioare" germane (ariani), cu scopul de a
obline aga-numitul.,spaliul vital" in Europa, absolut necesar pentru dezvoitarea Germaniei.
Apari,tia 9i con.oiidarea ideologiei totalitare naziste in Germania dupd anul 1933 ne permite
.d ufir-i1n faptul ci ascensiunea unor ideologii totaiitare este o caracteristicd a Europei in prima
jumitate a secolului al XX-lea.
1.

trisiturd.

care este specifici unei

acliuni, eveniment, fapt istoric.

intrebare: Care sunt trisiturile specifice,'acestei situatii"?

Exemplu: Prectzalr o caracteristicS" a relatiilor internalionale in perioada secolelor XiV-XVI?
Rdspuns: O caracteristicd a secolelor XIV-XU in planul relaliilor internationale este lupta antiotomana sub forma cruciadelor tirzli.

--

Etn"Lu*re

Subiectul aI III-Iea

30 punct,

Elaborali, in aproximativ doul pagini, un eseu despre democralia romAneascd interbelicS, avAn
in vedere:
- menlionarea a doui evenimente care au influenlat evolutia democraliei in Europa, in per
oada interbelici;
- mentionarea unei reforme democratice adoptatS. in RomAnia interbelicd;
- prezerttarea a doui caracteristici ale democraliei romAneqti din perioada interbelicd;
- formularea unui punct de vedere cu privire la evolulia democraliei romAneqti in perioad
interbelici qi sustinerea acestuia printr-un argument istoric.

puncteazd qiutiJtzarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentirii, evidenlierea relalit

cauzd-efect. sustinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenfa qi pertinenla argumentdr
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimi cauzaiitatea t
concluzia), respectarea succesiunii cronologice-logice a faptelor istorice gi incadrarea eseului in limita d
spaliu ptecizatd..

Not6!

Se

BAREM DE EVAIUARE $I NOTARE

30

punctt

INnonmqrA rsroRrcA-24 de puncte, distribuite astfel:

- cflte 2 puncte pentru menlionarea oricdror doui evenimente care au influenlat evoluti
(2 p. * 2 -- 4 p.
democraliei in perioada interbeiicd
- 3 puncte pentru prezentarea oricS.rei reforme democratice adoptate in RomAnia interbelicd
- cdte 2 puncte pentru men-tionarea oriciror doui caracteristici ale democratiei romAneqti i:
(2 P. x 2 = 1P.
perioada interbelicS.
prin
evidenliere,
- cite 4 puncte pentru prezentarea coerentd a caracteristicilor mentionate,
(4 p' x 2 = 8 p'
reialiei de cauzalitate qi :uttltzarea unui exemplu
. cdte 1 punct doar pentru utilizarea unui exemplu referitor la caracteristicile men{ionate
(1

P.x2=2P.

- 1 punct pentru formularea oricS.rui punct de vedere referitor ia evolulia democraliei romAneqt
in perioada interbelicd
- 1 punct pentru pertinen{a argumentdrii punctului de vedere formulat
- 2 puncte pentru selectarea oricirui fapt istoric relevant care susline punctul de veder

formulat
11'punct pentru utfizarea conectorilor care exprim[ cauzalttatea (deoarece, pentru

cd etc.), res

pectiv concluzia (agadar, ca urmare etc.)

OnnoNanna $r D<I,RTMAREA rDErLoR MENTToNATE - 6 puncte, distribuite astfel:

- 2 puncte pentru :ut:lizarea linbajului istoric adecvat;
1 punct pentru utlJtzarea parliali a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
- 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - incheiere);
0 puncte pentru text nestructurat;
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice, logice a faptelor istorice;
faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea par!ia15. a succesiunii cronologice, Iogice a
istorice;
faptelor
a
logice
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice,
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaliu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaliu.

Rezolvare
Introducere. Regimurile politice democratice au avut o evolu{ie sinuoasd in secolul al XX-lea.
in Europa interbetici, regimurile politice democratice s-au menlinut in statele in care democratia
era suficient de consolidatd pentru a face fatd problemelor economice, tensiunilor sociale, ca urmare a marii crize economice din 1929 gi ascensiunii extremismului de stAnga sau de dreapta.
Aceste opliuni politice extermiste se manifesta in U.R.S.S., mai ales dupd 1924, odati cu ascensiunea lui Stalin, in Germania nazistd 9i in Italia fascistd.
' in spaliul romAnesc, oficial, inceputurile unui regim democratic se afirmd din 1866, cAnd
este redactatS, prima constitulie organtzat1. dupd principiile liberale. Democratia romAneascd a
fost consolidatd dupi Marea Unire din 1918, prin emiterea Constitutiei din 1923. Aceasta avea
printre prevederi gi votul universal, ega1, secret qi obligatoriu, cu exceplia reprezentanli1or armatei, justitiei gi a femeilor.
' Toate regimurile democratice prezintd o serie de caracteristici, printre care: existenla unei
constitulii in care sunt consemnate principiile de organizare a statului, respectarea principiului
suveranitS{ii, conform cdruia sursa puterii politice este naliunea. De regul5, democratiile moderne sunt reprezentatle, adicd cetdtenii desemneazS. prin vot reprezentan.ti care sS guverneze
in numele 1or.
in RomAnia interbelicS, una dintre caracteristicile democraliei este cea a separaliei puterilor
in stat. Acest principiu presupune divizarea puterii in mai multe compartimente, de reguli dup[
o formul5 tripartiti: puterea executivS, legislativd qi cea judecltoreascd. Conform Constitutiei
din 1923, puterea executivd apartinea Regelui qi Guvernului,^puterea legislativd Parlamentului
bicameral qi Regelui, iar puterea judecdtoresci instantelor gi Inaitei Curli de Casatie. Rolul esre
de a se evita concentrarea autoritilii in miinile unui singur individ sau ale unui grup restrans.
O altd caracteristicd a democra{iilor este sistemul politic pluripartidist. esentiai pentru a reprezenta interesele tuturor categoriilor sociale. In RomAnia, ceie mai importante partide politice
interbelice au fost Partidul Liberal 9i Partidul Na{ional T5.r5.nesc, alituri de o serie de partide ale
minoritdtilor nationale.
' Regimul democratic romAnesc a inceput si se degradeze incepAnd cu.anul 7934, in timpui
domniei lui Carol al Il-lea, ajungAndu-se, in 1938, la regim politic autoritar. In perioada 1866-1938
au fost folosite practicile politice democratice. Dupi 1944, cdndputerea revine in mAiniie monarhiei
qi partidelor istorice, democra{ia romAneasci reapare, dar este, incetul cu incetul, iniocuit5" cu
totalitarismul comunist.
Concluzie: Ca gi in restul Europei, gi in RomAnia, regimul politic democratic interbelic este
afectat ca urmare a cauzelor economice si ascensiunii totalitarismului euroDean.

REG IMURI POLITIC E TOTALITARE

AXA
cR0il0L0GrcA

1917.-,..,..",.-.^-

- 1928
1924
1929

193S

Rusia / U.R.S.S.

f-

Revotu[iaBotgevicd

1921&
1922 '.-' ' ' " X

1917 -

1921

- 1939

Rdzboiutcivildin Rusia
Se formeazd Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Perioada N.E.P. {Noua Politicd Economicd)

-* Stalin devine Secretar eneral al Partidului Comunist

I

ncepe procesul de colectivizare a agriculturii

Are loc,,marea epurare",

acliune prin care Stalin elimini lizic !o!i posibilii adversari

Nikita HruEciov devine Secretar General al P.C.U,S.

1966

Leonid Erejnev devine Secretar General al P.C.U.S.

1gB5

Mihail Gorbaciov devine Secretar General al P"C.U.S.

1991

Dizolvarea Uniunii Sovietice

1991 ***.*-*"***

Borts Eltin este ales pregedinte al Federatiei Ruse

ITALIA
1921

Benito Mussolini infi inteazd Partidul Nagonal Fascist

1922

Are loc,,Marqul asupra Romei"

925

Sunt adoptate ,,legile fasciste'

938

Adunarea Deputalilor este inlocuiti cu o,,Camera a Fasciilor;i a Corporaliilof

945

Mussolini este executat

GERMANIA
1933

Hitler devine cancelar al Germaniei

1934

,,Noaptea culitelor lungi", Hitier ordoni asasinarea adversarilor din partid

1938

gi magazinele evreieqli sunt devastate

"Noaptea de Cristal", casele
Hitler se sinucide

1945

ROMANIA
1927

933

Comeliu Zelea Codreanu infiin{eazd

Legiunea Arhanghelului Mihail - extrema dreaptd
l.G. Duca este asasinat de legionari

1938

Regele Carol al ll-lea instituie un regim autoritar

1940

Este proclamat,,Statul Nalional Legionaf

1941

Maregalul lon Antonescu instituie un regim de dictatur6 militari

1944

inldturarea regimului dichtorial al maregalului Antonescu

1947

Abdicarea regelui Mihai gi proclamarea

Republicii Populare Romdne - regim comunist

extrema stingd

1965

Nicolae Ceaugeecu devine Secrelar General al P.C.R.

1974

Nicolae Ceaugescu devine Pregedinte al R.S.R

1991

lon lliescu este ales Pregedinle al Romdniei

fvift (D

i,'-,..'""1,..
r_;..{]"*

+t '*- '
'^-"-$.
r]^
r
\svs{ttt,tfr
,'r,'

]=':

\\i

"f, qt'Nut*o

-=

='
ln a.:rnitr
ulte

u%t'*

t},*t's$-

,,Sti wrate dornnule ?rof esor,

benevol,,in schivnbul provnisiArn fost quasi-obiigaf"i^ti ta-vni tervnin cursul, fireste,
rnd' voi duce la Oficiu( de plaunii cd vol fi plasai undev.a. av^ a;yeptat ;i a1ie,Pt,"'^u
ie ]crari ;i un asistent) au'fost
sare, und.e cAliva prieteni (un confeie^piir, Aoi' ;efi
vni-avwTnchetat
?nd"ruvnati la rab{ico-i, ciravnidd-ii ^,"^rttort'necalificali.-Aia,cd,
exarnene etc'

cursul, dar n_avn-iai fost ld.sat sd fac;i bcljite de sint6zd,,'colocvii'

muvnitd, cdreia - intrucat recunoStea
Astea re face fosta' ;';; ;;iir^ia, foor:te proospd.t
colocviile cu'.. extevvtporalele' ?oscu disperare cd ,,^u"liir;f - I t-o'oi^ls siinloluiascd
t"i a-i profesor a foit sters."

scrisoare^rJ!3:{f,:';i:It:""!X{J;:{::'i::::ii"rtii;

SG;r>-_

,,Ravnhni,

istov"iei noastre avn socotit, ?n deplind, ?nlelegere

tdiii de la
cu poporu( vneu, cd, nu este dicAt o si^gu,rd cale pentv'u sa(v'area
Axgi ;i ,.ivnedtata
o c,at'astrofd totald,: ie;irea ^oirtra d"in"alianll,,9; ,puterile
Altate c,u

i^*irii",t

cer rwai greu

a(

de arrnate{e
,t
incetare a rdzboiului cu Nagiu^ill Unite. 1..'l Ataturi'
prin
impuse
hotarele
trece
ir:rtete
aiutarul for,
^agi"ii,,,o^
noastre
^Jii|iiai
de {a Viena, p;',;;;""'; Ziib;;; [a^A'^t"( Transilvaniitt
dictatul nedrept
d.e sub ocupagia strdind,' l"'1"

iJL

an
(Proclamafia Regelui Mihai I cd,tre !ard,, in Romd'nia liberd'

II' nr'

11 din 24 august 7944)

ly!":i.i:fti' imtt'-o vizitd' rnai lungd ca

,,1-.] in vvra lui '62, HruSciov a^ve ,1i,t
fabri.ci' a linut cuvAntdri'
de obicei. A fost b craiova, la comstayla, a vizftat
uita peste
tnriil ;i d'.e b feieastra,vaqonului se tot Nu
Z"afaTrioi,,'r"
ceea ce
ce vedea'
cfuywpuri, nevnul{uvrtit ba de uma-, Uo'Ju oito .din"cele
vnai
deschisd' de
tot
";:;:d^^;t"^'r',i^'ufr,)i^;')","d.;
,:;,":,, p,olitica Rovnilntei,
ie;ire d"e sub hegernonia sovtettca' L"'J

ti,i"i

i;(;,.i:

seuetar
(Ategerea lui Nicotae Ceauqescu in furnc{tia d'e

3\i3::i:r"{J!&,?"t;#il;#?;

ln:froduccl-re
in vara anului 1945, odat5. cu in-frAngerea
d.efinitivi a Germaniei, luau sfArqit luptele celui
de-al Doilea R5.zboi Mondial in Europa. itt.epu
o noud perioadS. in istoria lumii, cunoscut6 sub
numele de perioada postbelici. Departe de a fi
punctul de plecare al unei Europe unite, necesarS.
mentinerii p5.cii, continentul va cunoaqte o nou5divizare. Acestlucru este urmare a neinlelegerilor
dintre cAqtigS.tori: Statele Unite, Marea Britanie,
Franla qi celelalte puteri occidentale care doreau o Europd democratici qi capitalisti, pe cAnd
Uniunea Sovietic5. urmirea sd exporte modelul
comunjst qi in ceielalte state europene. Soiulia
adoptatS. a fost de a se crea sfere de influenla

pe continent.

T[rile care au intrat in sfera de

influen{5" a Uniunii Sovietice, inclusiv RomAnia,

vor trece printr-un proces de sovietizare' care
presupunea crearea unui regim de,,democra.tie
popular5.". Astfel, in perioada postbelice (1945-

1989), tara devine o parte componentd a

,,lagdrului comunist" aldturi de liri europene
ca Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, sau state asiatice precum China, Coreea
de Nord, Vietnam.
Pentru a inlelege mai bine modul in care s-a
d.ezvoltat comunismul in RomAnia, trebuie si
clarificim o serie de aspecte legate de aceasti
orobiemS.:

I. INSTAURAREA COMUNISMULUI iX ROUaNIA (1944-1947)

Cum ea instaurd't conl'unismul in Romd'nia?

II. REGIMUL STALINIST iN nowNIA (1e4S-1e65)

Care sunt caracteristicile regimului stalinist in Romd'nia?
IrI. REGIMUL NATIONAL-COMUNIST iN ROMANIA (1965-198e)
Cs.re sunt cdrdcteristicile national-comunismului tn Romd'nia?
ANTICOMUNISTA
Cine gi cum s-a opus regimului comunist?

TV. DISID ENTA

V.CONSTRUCTIADEMOCRATIEIPOSTDECEMBRISTE
Cum se reuine la d.emocra{ie gi cum euolueazd' aceasta?

I. r,vsrauRAREA coMUNrsMULUt iN BouANrA (Lq44-Lq47)

Cum s-a instaurat comunismul tn Romd.nia?

A,

Co*tEXT rsroRrc. FacroRr FAVoRrzAToRr. Ctuzn

RomAnia a participat la cel de-al Doilea

Rdzboi Mondial, din 1940, de partea puterilor
.{rei (Germania, Italia, Japonia). CAnd, in
vara anului 7944, a devenit clar faptul cd Germania nazistd va pierde rdzboiul, iar Uniunea
SovieticS. se apropia de granilele romAneqti,
Regele Mihai, sfituit de principalii oameni
politici, ii va cere Mareqalului Ion Antonescu sd
renunfe la alian!6 9i sd incheie un armisti{iu cu
Naliunile Unite. Refuzul acestuia il determini
pe rege ca, printr-o loviturd de stat, la 23 au_
gust 1944, si preia controlul asupra guverndrii
gi si-i aresteze pe Ion Antonescu. Se anuntd
trecerea RomAniei in tabira Naliunilor Unite.
La lovitura de stat din 28 augut lg44 au par-

Tratatul de pace dintre RomAnia qi

coalitia Natiunilor Unite, in cadrul Con_

gresului de pace de ia Paris dtn Ig47, prin care

nu era recunoscut statutul de stat cobelige_
rant al RomAniei in al Doilea Rizboi Mondial.
RomAnia este obligatd s5. pidteasci. desplgubiri
de rdzboi semnificative Uniunii Sovietice, fapt
ce a accentuat controlul U.R.S.S. asupra ldrii

noastre.

Cauze
Una dintre cauzele instaurlrii regimului comunist in RomAnia este reprezentatd de opliunea

strategici de apirare a Uniunii Sovietice,

imaginatd de cdtre Stalin la sfArgitul celui

ticipat, aldturi de reprezentantii partidului de-al Doilea Rdzboi Mondial. Aceasta presuNalional firlnesc qi ai Partiduiui National punea crearea unor state satelit, cu guverne
Liberal, 9i membri ai Partidului Comunist prietene care sd adopte modelul stalinist.
care, deqi numlra circa 1000 de membri, deveO altd cauzd este reprezentatE de frdmAnnea important, in contextul ocup[rii RomAniei tirile diniuntrul principalelor partide
interbede citre Armata Roqie.
lice, reintrate in legalitate dupi 23 august 1944.
Amintim de faptul ci la alegerile din noiembrie

Factori favarizatori
Prezenla trupelor militare sovietice, a

Armatei Roqii, pe teritoriul ldrii noastre a reprezentat unul dintre factorii care a favortzat
instaurarea regimului comunist in RomAnia.
S-a comportat ca o armati de ocupafie gi nu
rur'a de eliberare de sub ocupatia armatelor
puterilor Axei; s-a men{inut in RomAnia pAnd
in 1958, cand a fost retrasd de U.R.S.S.
impirtirea Europei in sfere de influent6.
La 9 octombrte Ig44 a avut loc o inlelegere
intre Stalin, liderul U.R.S.S., qi Winston
Churchill, premierul britanic, cunoscuti. sub
numele de ,,Acordul procentajelor". Conform
acesteia, RomAnia avea si intre sub influenta
Moscovei in proporlie de 90% 9i 10% a Marii
Britanii. Pozitia Marii Britanii gi a Statelor
Unite de a nu se implica in problemele interne
ale statelor ocupate de Armata Roqie a fost
reconfirmati prin deciziile conferintei de. la
Yalta, din februarie 1945.

1946, primele organizate in perioada postbelicd,

opozilia (P.N.T.qi P.N.L.) fa!5 de guvernulcomunist nu a reuqit sd formeze o aliantd electorald,
iar pe de alti parte de faptul ci o seami de
grupdri disidente ale acestor partide, ca p.N.L.
Tdtdrescu sau P.N.J. - Anton Alexandrescu, au
legitimat alianta electorald condusd de partidul
comunist.
O a treia cauz6. este reprezentatl de sprijinul acordat de Moscova partidului comunist
din Romdnia in drumul sdu spre acapararea
total5 a puterii. Uniunea Sovieticd a sprijinit
partidul atAt financiar, cAt qi prin trimiterea
de consilieri sovietici in !ari. Fird acest sprijin, un partid precum cel comunist nu avea
ganse reale de a se impune pe scena politicd a
RomAniei postbelice.

B. Ero"tLE rNSTAUnAnrr
in

cele ce urmeazS, vom sublinia etapele

principale prin care regimul comunist a ajuns
la putere in RomAnia:
1. Formarea guvernului Sinitescu, dupS.Iovitura de stat de la 23 august 7944, care va cuprinde, pentru prima datd in istoria RomAniei,
un membru al partidului comunist, Lucreliu
Pitraqcanu.
2. La 6 decembrie 1944, s-a format un nou
guvern, condus de Nicolae Rldescu, in care
comunigtii controlau deja gapte ministere, cu
domenii-cheie ale unui stat: justitia, armata,
internele qi administratia .
3. La 6 martie 7945 a venit la putere guvernul Petru Groza, compus in totalitate din
miniqtri comuniqti, impuqi direct de la Moscova prin intermediul }ui Andrei VAqinski, adjunctul ministrului de externe aI U.R.S.S.
Regele Mihai va protesta in fala impunerii
primului guvern comunist de citre Moscova,
declaqAnd, in august 1945, ,,greva regal5",
ceea ce va insemna refuzul de a contrasemna,
conform procedurii legale, deciziile miniqtrilor
pAni Ia demisia guvernulut Groza. Ac{iunea
Regelui nu va avea consecinlele aqteptate
intrucAt activitatea executivS. va continua,
Groza refuzAnd s5" demisioneze.
-1. Totodati, guvernul Petru Groza a incercat, pe parcursul anului 1945, sd atragi spriiinul popular prin reafizarea unei reforrne
agrare limitate. Prin aceasta nu se urmirea
solulionarea problemelor sociale din spa[iul
rural, ci manipularea electoratuLui rural.
5. Un alt pas extrem de important in acapara:ea puterii este reprezentat de alegerile din
noiembrie 1946, care urmau sd legitimeze

coMUNrsMULuI

guvernarea comunistS. Aldturi de Partidul

Comunist candideaz6 grupdri rupte din
partidele istorice (P.N.L.-Titirescu qi P.N.T.Anton Alexandrescu) qi Partidul Social Democrat, toate formAnd BIocuI Partidelor Democratice (B.P.D.). Campania electorald este
caracterizatS, pe lAngi puternica propagandd
prin intermediul mass-media, qi de un lung
gir de violenle impotriva opozifiei. Pentru a
cAqtiga, Partidul Comunist a recurs la o fraudare masivS. a alegerilor.
6. UrmS"torul pas f5.cut de partidul comunist
dupi alegeri a fost eliminarea oric[ror forme

de rezisten!5. politici, in 1947, organrzaL1,

prin desfiinlarea partidelor istorice. Partidul
Nalional JSl6nesc a fost primul vtzat, dat fiind
largul sprijin electoral de care se bucura, precum
qi de influenla pe care liderii sdi, in special Iuliu
Maniu, o avea atAt in \arl, cdt gi ln strdinitate.
Scoaterea in afara legii a ldriniqtilor a venit in
urma unei inscenlri organizate de autorit5lile
comuniste, in iulie 1947, pe aerodromul de la
Timdd5u. Mai mulli lideri tdriniqti, ce aveau
intenfia de a pleca in Occident cu un avion particular, au fost arestali qi acuzati de spionaj.
Aceste acuzafii au,fost extinse asupra intregii
conduceri a partidului, atAt Iuliu Maniu, cAt gi
Ion Mihalache fiind condamnati la inchisoare
pe via!6. La scurt timp, celilalt mare partid al
opoziliei, P.N.L., s-a autodizolvat.
7. Ultirnul obstacol rdmas in calea supremaliei
politice a Partidului Comunist la sfArqitul
anului 1947 era rnonarhia. Regele Mihai,
ameninlat fiind cu izbucnirea unui rizboi civil
in cazul unui refuz, a fost obligat sd abdice la
30 decembfie 1947.

C. co*rucINTE
Eliminarea tuturor forlelor politice romAnegti abdicS.rii regelui Mihai, a fost o alt6. consecintd
-'htinuatoare ale tradiliei interbelice, care, a preluhrii puterii de c5.tre comuniqti.
;rirl prestigiul avut, ar fi putut pune in pericol Instituirea unui control din partea unei
?artidul Comunist, a fost una dintre urmirile puteri striine (Uniunea Sovieticd) asupra
=ttiunilor comuniste din perioada 7944-1947. politicii interne qi externe a statului romAn'

Modificarea formei de guverndmAnt

prin cu ajutorul guvernanlilor ldrii, a

;:oclamarea Republicii Populare RomAne instaurdriicomunismului.

-. 30 decembrie 1947, in aceeaqi zi cu cea a

urmat

t{. BequuL srALtNtsr i,v norqA NA eq4s -aaas)

Care sunt caracteristicile regimului

,&

.fh"

Cor.rrEXT

rsroRrc. Facrou FAVoRrzAToRr. Ctuzp,

Prin notiunea de stalinism intelegem un

regim comunist foarte dur, aseminS.tor cu acela
instaurat de citre Stalin in Uniunea SovieticS..
Daci etapa 1944-7947 este una de instaurare
a comunismului, etapa regimului staiinist este
una de consoiidare a comunismului rom6.nesc.
Printre caracteristicile sale se numdrd:
' eliminarea tuturor adversarilor politici de
cdtre qeful partidului, care ajunge sd delind
intreaga putere in stat;
' aparilia qi consolidarea unui sistem de
represiune (polilie politicd, sistem de inchisori qi lagdre de muncd for!at6, folosirea torurii, asasinatului, deportS.ri etc.);
' planificarea economiei (cu accent pe dezvoltarea industriaid rapidd qi pe coiectivtzarea
agriculturii);
' desconsiderarea drepturilor omului qi folosirea pe scard largd a violenlei impotriva
popula[iei.
Factori favori"zatori
' Unul dintre factorii

care au favori.zat aparilia

comunismului de tip stalinist in RomAnia a
fost decizia Marii Britanii qi a Statelor Unite
de a permite instaurarea controlului Moscovei
in anumite state ale Europei Centrale gi de
Est, respectAnd sferele de influen!5 convenite
anterior, prin,Acordulprocentajelor".
' Prezenla trupelor armate sovietice pe terito-

"'

stalinist tn Romd,nia?

lJ.

riul RomAniei

a fost un alt factor favotizant al

aparifiei comunismului stalinist.
' De asemenea, perioada de dupd cel de-al
Doilea RS.zboi Mondial a reprezentat apogeul
puterii lui Stalin in Uniunea Sovieticd, fapt ce
i-a permis acestuia si se concentreze pe actiuni

politici extern5.
' In acelaqi timp, izbucnirea Rizboiului

de,

Rece a

determinat Uniunea SovieticS. s5 se foloseasc[

de toate posibilitd{ile avute la indemAnd (inclusiv sovietizarea) pentru a cAqtiga competitia cu
Statele Unite ale Americii.
' Un alt factor care a condus la instaurarea
regimului stalinist a fost lipsa de experientd
a liderilor comunigti in ceea ce privegte guvernarea, fapt ce i-a determinat si apeleze Ia
modelul sovietic.

Cauze
' Una dintre cauzele instaurdrii unui regim
comunist de tip stalinist in RomAnia a fost
reprezentatd de arnestecul U.R.S.S. in problemele de politici interni ale RomAniei prin
intermefiul,,comisarilor sovietici', agenli ai
Moscovei, care aveau rolul nu doar de a consilia, ci qi de a controla liderii comunigti iocali.
' O alti cauz\. a aparitiei regimului de tip
stalinist a fost reprezentatd de eliminarea
comunigtilor romAni (aripa internd) care se
imnotriveau controlului Moscovei.

ActIuNI

'

Gheorghe Gheorghiu-Dej este ales, in 1948,

Secretar General al Partidului Muncitoresc

RomAn (P.M.R.), noul nume al Partidului

Comunist, dupd fuziunea cu Partidul Social
Democrat. Dej va acliona, similar lui Stalin,

formd de guvernamAnt, republic[, gi noul regim

politc totalitar, comunist.
' O altd mdsuri luatd de regimul comunist a

fost nalionalizarea intreprinderilor particulare. Inbaza iegii de nalionalizare din iu-

prin eliminarea din partid a posibililor nie 1948 au fost trecute in proprietatea statului
competitori, importanli membri ai condu- intreprinderile industriale qi miniere, bdncile,
cerii (de exemplu: Lucreliu Pitragcanu, ares-

tat in 7948, judecat, condamnat la moarte qi

executat in 1954).

' Emiterea unei noi constitu{ii, in 1948,

organlzeazd RomAnia in conformitate cu noua

I res
-T.-

dar gi alte afaceri mai mici, ca restaurantele,

magazinele, cinematografele etc.
. Nalionalrzarea industriei a fost primul pas in
procesul de centralizare economici. Astfel,
economia de pia{i, bazatd pe libera initiativ[, a

fost inlocuitd cu o economie controlatd de stat, ' In martie 1949 incepe procesul de colecplanificat5. in haza unor planuri inilial anuale, tivizare a agriculturii. Prin acesta se urmirea
iar apoi cincinale.
trecerea proprietSlii private t[rineqti in propri' Cultura va suferi transformiri dupi tipa- etatea statului. Se va incheia abia in 1962. intr-o
rul stalinist. in iunie 1948 a fost desfiinlatd primd etap5" s-a incercat atragerea !5ranilor de
Academia RomAnd qi inlocuitd cu una nou5, parbea P.M.R. prin reforma agrard din 1945.
alcdtuiti din membri numiti de partid. Nume- Tiranii au fost improprietdrifi, iar marile proprieroase publicalii cultura-le au fost desfinlate, in t6!i private au fost reduse la maxim 50 ha.
ljbririi 9i biblioteci au fost interzise o serie de
Din 1949, P.M.R. decide desfiinlarea proprielucr5.ri considerate periculoase pentru ideologia tilii rurale gi constituirea unor forme asociacomunistd. Regimui va sprijini, in schimb, o noui tive de munc5. denumite Gospodirii Agricole de
orientare cultural[ numitS. proletcultism (cultura Stat (G.A.S.) qi Gospodirii Agricole Colective
proletariatului). Aceasta presupunea crearea de (G.A.C.), iar mai apoi Cooperative Agricole de
opere artistice, care sd respecte linia ideolog1cd. a Produclie (C.A.P.). Au fost impuse, ln acelaqi
marxism-leninismuiui (principiul luptei de clasd, timp, cote, d5.ri foarte mari citre stat in proalianla muncitorimii cu tdrinimea) 9i sd ideal- duse agricole, ceea ce a determinat ruinarea
tze ze vra a proletari atului.
liranilor gi a dus Ia renunlarea la proprietatea
Din 1948, limba rusi devine materie obliga- privat[ in favoarea ceiei colective, de stat.
:orie in gcoii, se interzice predarea reiigiei, se
Dupi moartea lui Stalin, in martie 1953,
nodificd programa de istorie, astfel incAt sd fie RomAnia a pdstrat aceeagi politic5. de supunere
.ubliniatd prietenia romAno-rusd gi importanla fald de Moscova, fapt dovedit de sprijinul acor.lavilor in formarea poporului romAn.
dat trupelor sovietice in 1956, cAnd au supri' in 1948 se eiaboreazd o noui lege a cultelor mat revolta anticomunistd izbucnitd in Unreligioase, prin care este interzisd ofical Bise- garia. Urmarea acestui fapt a fost retragerea
:ica greco-catolic5.; Biserica romano-catolici nu a trupelor sovietice de pe teritoriul RomAniei in
::st desfiinlatd, incercAndu-se, totugi, blocarea 1958. Odati cu anii'60, Dej incepe distanlarea
=gdturilor membrilor ei cu Occidentul. Bise- fa!6 de Moscova, iar, in 1964, P.M.R. a ficut
:rca ortodoxd, principala biserici romAneasci,
o declaratie in care vorbea despre dreptul
-u cel mai mare num5.r de enoriaqi, a intrat statelor de a construi socialismul in confor. r.b controlul regimului.
mitate cu realitdtile nationale, f5.rd ame' In 1948 a fost infiintatd Directia General[ stecul vreunei puteri strdine, echivalentd cu
e Securititii Poporului (Securitatea). o ,,declarafie de independen[i" a RomAniei
l" rua institulie a jucat rolul de politie politicd,
fatd de U.R.S.S.
:=primAnd cu brutalitate orice incercare de
.t

:=zisten!i impotriva regimului.

./\{

U.

CoNsncrNTE

Consolidarea primului regim totalitar din

.:'rria RomAniei, structurat dupd modelul
,:linist din Uniunea Sovietici.
-\paritia unei stdri de teroare in cadrui
.:ietilii prin acliunile poliliei politice - Se-rrtatea.
tlentralizarea economiei romAneqti, fapt ce
presupus renutarea Ia economia de piali

gi inlocuirea acesteia cu una controlatd qi

pianificati de regim.
' Eliminarea iniliativei individuaie prin
nalionalizarea intreprinderilor particuiare gi
prin colectivizarea agriculturii.
' Renun{area 1a tradilia culturald 'nterbelicS"
qi iniocuirea acesteia cu una proletcultistd de
inspiralie sovi.eticd.

{{1. BeqtMUL NArroNA L-coMUNrsr iN BouANtA (aq6s-LqBq)

c are

sunt c aracteristicile na{ional-comunismului tn Romd.nia?

A,

Co*rD(T rsroRrc.

FACToRT FAVoRrzAToRr.

Ctuzn

In urma morlii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej,

conflictul izbucnit intre Uniunea Sovieticd
in martie 1965, succesiunea la qefia p.M.R.
9i China in 1960. Aceasta din urmd, pentru
a fost preluatd de cdtre Nicolae Ceaugescu.
a-gi consolida pozitia in cadrul lagirului
Acesta a continuat politica de autonomie fald
comunist, va sprijini toate migcdrile de aude Uniunea Sovieticd promovati de cltre Dej
tonomie fa{d de Rusia apirute in statele
incepAnd cu anii '60. A sprijinit in continuare
est-europene.
procesul de industrializare rapidd, precum qi o
' Un alt factor care a favorizat aparilia
deschidere mai largd a RomAniei spre Occident.
comunismului nalional a fost retragerea
Regimul lui Nicoiae Ceauqescu este denutrupelor armate sovietice de pe teritoriul
mit national-comunist intrucAt, dupd 1965,
RomAniei in 1958.
partidul a incercat sd acrediteze ideea unei cii
specific romAneqti de dezvoltare a socialismului, Cauze
legitimAndu-se in special prin apelul la valorile
Nicolae Ceauqescu a fost ales la conducerea
nationaie. Promovarea acestor valori a venit ca P.M.R. deorece era considerat singurul
cao reaclie la politica de rusificare anterioard., pabil si duci mai departe politica de auiar apoi ca o modalitate de a distrage atentia tonornie fa{d de U.R.S.S., initiatd de Dej.
romAnilor de la gravele probleme economice
Una dintre cauzele aparitiei comunismuale RomAniei.
lui national este reprezentatd de incercarea
lui Nicolae Ceaugescu de a cAqtiga simpatia
Factori favorizatori
popuiatiei romAneqti prin promovarea intere' Politica de independentd fatd cie Mos- sului na{iona1 qi a protocronismuluj (procova prornovatd de Nicolae Ceauqescu movarea unei perspective nationaliste asupra
(esential5 pentru aparitia unui comu- trecutului gi negarea influentelor externe in
nism de tip national) a fost favorizati de cultura romAneascS.).
-5"\

-$3

" ErappLE NATToNAT-coMUNrsMULur

Perioada comunismului na{ional poate fi

impirtitd in doui etape:
F 1) liberalizarea regimuiui - lglb-Ig7I;
. 2) revenirea Ia practici staliniste - IgTI1

989.

1) 1965-1 97 1 - liberaliz arearegirnului

In anul 1965 a fost elaborati o noud
Constitulie. Prin aceasta, denumirea statului Republica Populard Rominia se modifica in Republica Socialisti RomAnia. Un element esenlial
este faptul ci in textul noii constitutii nu mai
apirea nici o referire la Uniunea SovieticS. De
asemenea, Partidul Muncitoresc Romdn rerrine la titulatura de Partidul Comunist RomAn
(P.C.R.).
I

Abuzuriie Securitdtii din anii'40 9i '50 au

fost denuntate oficial chiar de cdtre Nicolae

Ceauqescu. In plan cultural, controlul cenzurii

s-a diminuat in paralel cu o mai mare deschi-

dere spre cultura occidentald, cu difuzarea

presei, a titlurilor, a filmelor occidentaie. Sunt
acceptate participdri ale oamenilor de gtiinld qi
culturd la congrese internalionale, studii universitare in striinitate.
IJn moment important al perioadei Ceauqescu
fost denunlarea invaziei Cehoslovaciei de c6tre
trupele Pactului de ia Vargovia, in augus
1968. Ydzut ca ,,speran!a" lumii comuniste
spre o transformare in sens democratic, o serie
a

de lideri occidentali, ca pregedintele Frantei,

Charles le Gaulle (1968) qi pregedintele
Statel,.' Unite ale Americii, Richard Nixon
(1969), vor vizita RomAnia. DupI venirea
pregedintelui Nixon ln RomAnia (prima wzitir

a unui pregedinte american in Europa de

Est), relatiile romAno-americane au cunoscut 2)

I97L-Ig8g - revenirea unor practici
o imbundtdtire, statul romAn beneficiind de staliniste
,,clauza na{iunii celei mai favortzate" in peri_
Perioada de reiativd 1iberalizare a comuoada I974-1988. Noua politicd a liderilor de nismului
romAnesc a incetat dupi vizitele lui
la Bucuregti a permis tdrii noastre si se inte_ Nicolae
Ceaugescu in China gi Coreea de Nord,
greze in rAndui comunitdlii internalionale
din anul 1971. Impresionat in special de cultui
ca membrd a Bdncii Mondiale qi a Fondului personalit5lii
liderilor Mao Zedong 9i Kin Ir Sen
Monetar Internalional gi si. acceseze impru_ din
cele doui !5ri asiatice, Ceaugescu a decis si
muturi financiare.
aplice o serie de mdsuri similare qi in RomAnia.

C. A.1,'NI

ALE REGIMULUI NATI'NAL-C'MUNIST

Primele hotirAri in acest sens au fost luate

citarea pe cale propagandistici a merite_
chiar in iulie 1971. Cunoscute sub denumirea
lor lui Nicolae Ceaugescu. Acest fapt a dus
de ,,tezele d,in iulie,', reprezentau o serie de
la aparilia unei intregi pleiade de scriitori,
17 propuneri ale lui Ceauqescu privind o mai
artiqti, muzicieni, poeli specializa{i in a
eficientd educalie comunistd a maselor, inau_
aduce laude,,iubitului conducitor,,. Formele
gurAnd, considera Ceaugescu, o ,,reuolu{ie
de manifestare au constat in aparilia de poe_
culturald" . Astfel:
portrete, volume omagiale, aniversdri,
zri,
. se va institui un control sever
asupra dife_ manifestalii pubiice etc.
ritelor activitdli culturale, invitimAntului
In anul IgT4, Constitulia in vigoare a fost
gi mass-media;
. partidul comunist trebuia sd joace de modificati prin crearea funcliei de pregedinte
al Republicii Socialiste RomAnia, definut[ tot
acum inainte rolul conducdtor nu doar in
de cdtre Nicolae Ceauqescu, care va cumula
domeniul politic, ci qi in cel educativ prin din
ce in ce mai multe functii in stat. De ase_
consolidarea invd!dmAntului politico_ menea, dupd
acest moment, liderul romAn in_
ideologic;
cepe sd igi promoveze membrii propriei familii
' presa scrisi trebuia sd aibd un rol mai in functii de stat qi de partid,
inausurAnd so_
important in educatia marxist_leninistd a cialismul
dinastic.
maselor, combdtAnd ideologia burghezd;
' deschiderea spre Occident a fost Criza re gimului national-comunist
abandonat[;
In anii '20, economia RomAniei a cunoscut
' mijloacele de cornunicare in masd aveau o dezvoltare
remarcabiiX, bazatd in special pe
obligalia de a difu za doar productii cul_ industria grea
gi petrolierd. pe termen lung
turale romAnegti, pe cAt posibil cu teme ins5.,
aceasti dezvoltare monoindustriall, in
. socialiste;
multe zone din RomAnia, a dus la aparitia
' erau organizate, in fabrici, institulii, unor importante dezechilibre
in economia
ansambluri artistice care promovau creatiile
romAneascS. Nemulfumirea populaliei fald
nationale.
de regimul Ceauqescu a crescut tot mai mult
Operele artistice qi literare trebuiau sa pro_
gi ca urmare a apariliei unei severe crtze eco_
moveze subiecte cu caracter nalional,
militant nomice incepAnd cu anul Ig7S. Investiliile
;i revolulionar. Unii scriitori qi artigti care din industria
petrolieri s-au dovedit neviaau refuzat au fost marginalizati sau chiar
bile
in
contextul
crizet petrolului din 197g,
rnterzisi.
declangati de statele arabe, prin creqrerea
Pe parcursul anilor,Z0, aceste transformdri
prelului 1a petrol.
au dus la aparilia unei noi
ideologii, numitd
Efectele crizei au fost resimlite puternic de
proletcultism.
cdtre populalie prin aparilia unei penurii aliO consecin!5, atezelor din iulie
a fost insti_
iuirea qi consolidarea cultului personaiitdtii mentare. Pentru a rezista din punct de vedere
-onducitorului, ceea ce reprezenta suprali_ economic, s-a recurs la imprumuturi externe
considerabiie.

in anii'80, restrictiile impuse societ5lii

au
gi
politicii
guvercrescut mai mult din calrza
nului romAn de a achita imprumuturile externe. Ceauqescu impune populaliei romAnegti
mdsuri de austeritate f5.rd precedent in blocul
statelor comuniste: rationalizarea alimentelor

(pAine, lapte, faini, carne), a energiei electrice,

a combustibilului pentru maqini etc.
Alte mSsuri ce au afectat in mod substanlial
via{a privat6. a cetil[enilor au fost programul de
control al natalitS.lii prin care se interzicea avortul gi programul de sistematizare a satelor.

-f\

i-#"

CoNsECTNTELE REGTMULUT NATToNAL-coMUNIST

'

modalitatea violentd prin care regimvl, a cdzut

in decembrie 1989; acest fapt este urmare a
concentririi intregii puteri in mAinile lui Nicolae
Ceauqescu qi refuzului acestuia de a tolera aparitia
unor poli de putere alternativi, cu care sd poat5.
negocia o tranzitie paqnic5. spre democra{ie, cum
s-a intAmplat in alte state din blocul comunist;

' inexistenla societSlii civile in

perioada
comunistd a determinat o mai mare toleran{5
din partea romAnilor, dupd 1989, fa!6, de abu-

zurile puterii. In mod simiiar se explicd qi

greutatea cu care societatea civil5. formatd
dupd 1989 a reaclionat atunci cAnd drepturiie
unor cetdteni au fost incS.lcate.

; SG;-*--_
t\

DTS|DENTA ANTTCO MUNISTA

Cine gi cun'L s-a opus regimului com.unist?
I

d.

/i-,

CoxrEXT rsroRlc" MtgcAnI DE REZISTENTA EURoPENE

Fenomenul rezisten-tei fati de regimurile

comuniste a fost unul general, specific state1or din blocul comunist, manifestat sub diferite
forme, in funclie de condiliile specifice din fiecare tar5". Miqcarea de disiden!5 anticomunisti
poate fi explicatS. ca o impotrivire, individuald
sau comund, prin diferite forme de manifestare, la sistemul politic comunist.

S, Fo**E

Miqcdri de protest la adresa Uniunii Sovietice au apdrut, in 1953 in Beriinul de Est, gi in

Ungaria qi Polonia in 1956. Ca urmare a protestelor, in Poionia s-au adoptat o serie de reforme limitate. in Ungaria, revolulia din 1956
a fost insd reprimati prin interven{ia trupelor
Armatei Roqii dupd ce s-a proclamat retragerea
Uneariei din cadrul Pactului de la Varsovia.

DE DTsTDENTA RoMANE$TI

' Rezistent[ armat6. La sfArqitul anilor '

'40 s-au format o serie de grupuri restrAnse

de persoane (cel mult cAteva zecl) din toate
categoriile sociale, care s-au refugiat in zona
montanS. a RomAniei, opunAndu-se prin for!5
armati regimului. ln ciuda propagandei oficiale de denigrare a acestor ,,parttzant", ei au
primit sprijinul lSraniior din zonele in care
s-au refugiat. Trupele de securitate vor reuqi
sd neutralizeze toate aceste grupuri pAni in
anul 1962. Cele mai importante ,,grupuri de
partizarr" au fost: Haiducii Muscelului, Sumanele Negre (Bucovina), Tepeq I, lepeq II, grupul din zona Fdgdraq etc.

Grevele muncitoreqti. Prima acliune de

anvergurd a avut loc in 7977 in Valea Jiului. Ca

urmare a amplorii protestelor, Nicolae Ceaugescu

se va impiica direct in aplanarea manifestaliilor
negociind personal cu minerii. Strategia sa a
funclionat gi, deqi s-a promis cd nu vor fi repercusiuni, toti liderii grevei au fost arestali.
. Mitinguri de protest. in 7987, muncitorii de la doui mari fabrici din Braqov au

iegit in stradi, Iiderii acliunii fiind arestali qi

brutalizali de Securitate.
. Individuale, ale intelectualilor romAni.
Scriitorul Paul Goma a protestat in mai multe
rAnduri fa!5. de incdlcarea drepturilor omului

in cadrul partidului, cAnd, in

in RomAnia, urmare a semnirii, in 1975, de

au apdrut qi

citre RomAnia a Acordurilor de la Helsinki, de

respectare a drepturilor omului. in urma unei
scrisori trimise la radio ,,Europa Liberd", prin
care cerea respectarea drepturilor omului in

importati i-au adresat acestuia o scrisoare (Scrisoarea celor gase) in care

condamnau cultui personalitdtii qi incilcarea
drepturilor omului.
' O alt5. formi de disidenln fald de regim
a fost activitatea secliei romAneqti a postului de radio ,,Europa Liber[". Prin acest
canal de comunicare se difuzau in RomAnia
scrisorile de protest ale disidentilor romAni, diferite qtiri din Occident, comunismul
fiind condamnat pentru represiunea dusi
impotriva propriilor cetd!eni. Pentru un
num5.r mare de romAni, era singura cale de
a obline informalii care sd nu fie denaturaie

RomAnia, cu un impact internalional. semnificativ, in \977 a fost expulzat in Franla.

Doina Cornea, lector la Facultatea de Litere

din Cluj, a fost demisS" din aceasti pozilie in

1983, intrucAt a folosit materiale interzise de
regim in activitatea sa didactic[. A trimis, de
asemenea, mai multe scrisori de protest in
Occident, fiind obligatS. de Securitate la domiciliu fortat. Similare au fost qi cazurile Mircea
Dinescu sau Andrei Plegu.
' Critici impotriva regimului lui Ceaugescu

C.

I989, qase membri

de propagandS..

St'*TFICATIA

Regimul nafional-comunist al lui Nicolae

Ceauqescu s-a caracterizat, in ultima perioadS.
a existenlei sale, ca un regim neostalinist. Metodele dure folosite de Securitate in perioada
1948-1965 au fost inlocuite cu altele, mai subtile,

dar cu efect cel pulin la fel de mare: incurajarea delaliunii, supravegerea intregii vieli private a populaliei, restrictii severe Ia bunurile

DISIDENTET

stricti necesitate. Protestele populaliei au

fost izolate 9i fdrl a produce schimbiri. Cu
de

toate acestea, cdderea regimului comunist in

RomAnia s-a produs prin una din cele mai mari
migcdri de protest din blocul statelor comuniste, in decembrie 1989, iar disidenlii au contribuit prin acliunile 1or ia prdbugirea regimu-

lui comunist.

o c RAT: E t ? os-rD E c E MBRtsrE

Cum se reuine la democra{ie gi cum euolueazd, aceasta?

V " c o t't srRU cT A

t

A. C.*'EXTUL

In 1985, liderul U.R.S.S., Mihail

DEM

ISTORIC

AI

Gorbaciov,

propune statelor din blocul comunist o reformare

a sistemului, prin punerea in aplicare a doui

reforme: glasnost (deschidere, transparen!5. in
relatiile internationale) qi perestroika (restructurarea sistemului economic comunist). Astfel,
este introdusd proprietatea privatd limitatS.
asupra pimAntului, permite aparilia unor
mici intreprinderi private, libertatea de expresie prin incurajarea dezbaterilor publice gi
initiaz6 o politici de colaborare cu preqedintri
S.U.A.

REVENIRII LA DEMOCRATIE

1987, Mihail Gorbaciov face o vizita

in RomAnia qi are o intrevedere cu Nicolae
Ceaugescu pe tema politicilor reformatoare.
Nicolae Ceuqescu, insi, refuzd aplicarea acestor reforme in cadrul sistemului comunist din
RomAnia, fiind singurul stat din blocui comunist cu aceasti atitudine. in statele din biocul
comunist, regimul comunist a fost inliturat, in
cursul anului 1989, prin revenirea la pluripartidism gi organizarea de alegeri libere.

In

Regimul comunist din RomAnia s-a

pribuqit in urma unor mari manifestalii

r
t
n

de stradE incepute la 16 decembrie' in

Timiqoara, iniliai ca protest impotriva
incercirii autoritS.!ilor de a-1 evacua din oraq
pe pastorul reformat Laszlo Tokes. T?eptat,
protestul a capdtat un caracter anticomunist.
Dupd Timiqoara, protestele incep 9i 1a Bucureqti,
Cluj-Napoca, Braqov gi in alte ora$e. In 22 decem-

ffi- E,o""

alituri

de solia

sa,

pdrisegte Bucureqtiul cu un elicopter, dar cei doi

sunt arestali Ia TArgovigte. Aici au fost judecali

qi executaliIa 25 decembrie 1989. Puterea este
preluatd de un organism revolutionar, Frontul
Salvdrii Na{ionale (F.S.N.), condus de Ion
Iliescu.

ALE C9NSTRUCTIEI DEM9CRATIEI POSTDECEMBRISTE

1. La 31 decembrie 1989, F.S.N' emite un decret-1ege care permite revenirea la pluripartidism. Reapar partidele istorice, P.N'L, P.N.T,
gi sunt infiinlate un mare num5.r de partide
politice. F.S.N se transformS. in partid politic.
2. 1n mai 1990 sunt organizate primele alegeri
libere, cAqtigate de F.S.N., iar lon Iliescu ales
Pregedinte al RomAniei.
3. Revenirea la proprietatea privati, inceoAnd cu 1990.

t,

brie, Nicolae Ceauqescu,

1991 a fost adoptatd o noui constitufie,

ce are Ia baz6. principiile pluripartidismului'
separirii puterilor in stat qi garantdrii drepturilor qi libertdlilor cetdlenegti .
5. infiinlarea organizafiilor non-guvernamentale (O.N.G.), care suslin 9i luptd pentru
apdrarea drepturilor omului intr-o societate
democratic5. Una dintre cele mai active, in anii
'90, a fost Alianta Civic5..
4.

in

Drura,rLTATILE RE\aENIRII LA DEMocRATIE

Drumul RomAniei spre construclia unei democralii veritabile a fost unul extrem de sinuos,
marcat de o serie de evenimente care aminteau
de perioada comunismului de dinainte de 1989.
N'Iai intAi, primele alegeri de dupS' revoiulie
au fost contestate de opozilie, care a subliniat
abuzurile guvernelor F.S.N. InsS'gi transformarea acestei structuri in partid politic a fost
puternic criticatd de societatea civild.
Atte dou5. evenimente au pus in mod deosebit sub semnul intrebdrii democratizarea
statuiui romAn, ,,Mineriadele" qi reprimarea
fenomenului,,Piata Universit5.1ii".

RomAnia a trecut prin qase,,mineriade" in perioada 1990-1999. Acestea au reprezentat momente

cAnd (uneori la cererea autoritS.lilor) minerii

din Vaiea Jiului s-au deplasat in numir mare in
Bucuregti, unde au sustinut o serie de manifestalii
violente impotriva protestatarilor, care denunlau
perpetuarea la putere a vechii nomenclaturi in
frunte cu Ion Iliescu. ,,Mineriadele" sunt simptome
ale unei democralii intranzilie, inci instabild.
Cu toate acestea, in RomAnia s-a asigurat
o alternant5. la guvernare, intre partide sau
coalilii poiitice de stAnga qi de dreapta, sistemul
democratic cunoscAnd o evolulie progresivd.

i ; {i}G;F-*
C.'twc'lpzw
RomAnia, in perioada postbelic5, la fel
ca alte state est-europene, a fdcut parte din
,,lagirul comunist", caraclertzat de insti-

tuirea unor regimuri totalitare

comuniste:

incS.lcarea drepturilor omuJ-ui, aparilia poliliei

politice, centralizarea economicS. etc. Evolulia
RomAniei a fost marcatd de perioade de repre-

siune aldturi de cele de relativd liberalizare

sociali, fdri insd ca fundamentele regimului
s[ fie puse vreodati sub semnu] intrebirii'

ficut imposibiiS. o tranzilie paqnica

spre democralie, regimul fiind inl5'turat, in
decembrie 1989, pe calea unei revolulii vio-

Acest fapt a

lente. itrcep"a, agadar, o noud etapd a istoriei

RomAniei, cea a tranziliei spre democralie' ln
ciuda parcursului sinuos, in special in anii
'90, democratizarea RomAniei nu poate fi pusi
sub semnul intrebirii, fiind recunoscutS" 9i de
orgamzalti internalionale ca N.A.T.O. sau
Uniunea EuroPeand.

t_F

rts&'

f;*.,}l

STE
I
s ; lJ.- z
ai:C(

*s
s+ E EH
rt

s.

*S"E5e
;$$ iE
il,';
:

_&.

hd

r..

.fin.3 .-F. ;

fle E

&gs

s ST#$
5.{#

gSs

{s *"$

Eta
:|h

&s

u gqs

E
g

nF

&

gEF ,sa

*x

S*r .6&*

'q

*g
E

,!

o&

+e

s
#rue. "#

3
6

&

dq*
,d

:s jr{
hs

ff

r{
E

a
z,

FI

et

:t {r
-E
He:
gn
'!l

=c

-&
4-@

E
tr

;F'!

@
c

E
U

E
EI

m
H

::!a:rri:;:,a

e*
;.J

.ffi,:-"5

3*s **

4usE
g.

E@

!
g

Lq

F
.?

At

r'S

gw

s.

4r3

,:i,,iA

ti !:Lt

&

ri

#x

&"lt

-"-

tz
L

FrE

EE
irl

,1

&*

*r

&

u.**S*

S,t

.e
*1,$

'*i
B.i
;ab
*l:

*{&t

.*E

e.

e:!

ta

&s$I

Ll
;*s

:
-s{
.|l{]
.{" ? #
F* gu- *t*

@s

..'tt

Ernla**re
Subiectul aI Il-lea

30

Citili, cu atenlie, textele de mai jos:

l. ,i" n"*ania,'partid,ul Comunist a luat iniyiatiuele

puncte

readucd.I'ara la starea de obedienld

plan intern, scopul urmdrit a fost acela de a distruge structurile
fald, d,e (Jniunea Souieticd.. (...) Pe
silitd' a Regelui Mihai,
sociale existente gi a fost tn',cununat d,e succes. Actul final^a fost abdicarea
a
zi
fost proclamatd' Republica
la J0 d.ecembrie jg4i, sub ameninlarea unui rdzboi ciuil. in aceeagi
exprimate, ci rezultatul
Populard, Romd,nd. Aceasta nu era expresia unei uoinle populare, liber
din exterior'"
unui d,ictat al unui grup politic care si manifesta ca marionetd, a std'pd'nului
([ilihai B6rbulescu, $erban Papacostea , Istoria Romdniei, Bucureqti, Ed. Enciclopedicd, 1998)
meruite

sd'

mult gi Groza s-a

B. ,,[Pe 30 d.ecembrie 1947] Am ajuns la casa d.in goseaua Kiseleff' N'am asteptat
gi
sd' agtepte mult timp
ard,tat tnsolit d,e Gheorghiu Dej.-(...) A* intrat tn saron, ne-onx agezat fdrd.
despre un diuor{ amiabibt ("') Am
Groza, pe buze cu un zimbet jouial, a spus: trAm uenit sd' d'iscutd'm
tn{elegem' De fapt, Constitulia pe
tncercat sa tratez cu cei d,oi tn termeni ralionali. N-a fost chip sd' ne
putere asupra lor. Au recurs la gantaj' M|au comunicat
ccLre o inuocam tncetase d,e mult sd, mai aibd. o -Bucuregtiului
tgi uor da seama cd' aici se tntd'mpld' ceua
cd,, tergiuersdnd. semnarea actului, locuitorii
neuoi,ti, pentru a contracara orice formd
d.eosebit, iar ei, membrii guuernului, ad.icd, gi comunigtii, uor fi
arestali tn ultimul an'"
execute pite o *ie d,e stud.en{i d.intre cei care fuseserd.
d,e

opozilie,

sd,

(Atlircea Ciobanu, Conuorbiri cu Mihai

I al Romd,niei,

Ed..

Humanitas, Bucureqti, 1997, p' 59-62)

Pornind de }a aceste texte, rSspundeli urmdtoarelor cerinle:

2 puncte
1. precizati secoiul Ia care se refer5 sursa A. qi B.
3 puncte
2. Numili institulia politicd la care face referire sursa A.
5 puncte
3. Indentificali evenimentui politic d'escris in sursa B'
puncte
4. Numili forma de guverndmAnt menlionatd in sursa A',
5 puncte
5. selectali din sursa B doui informalii aflate in relalie de cauzalitate'
in RomAnia decAt cea Ia care se face
6. prezentali o altd etapd a instauririi regimului comunist
7 puncte
referire in sursa B.
manifescareia disidenla s-a
7. Argumentali, printr-un fapt istoric relevant, afirmalia conform
4 puncte
tat in spaliul romAnesc in perioada comunistd'
prin utilizarea unui fapt istoric relevant'
(Se puncteazi coerenla gi pertinenla argumentirii elaborate
resfectiv a conectorilor care exprimi cauzalttaLea qi concluzia')

"BAREM DE EVALUARE $I NOTARE

puncte pentru precizareasecolului la care se refer5 sursa A si B.

referire sursa A'
3 puncte pentru numirea instituliei politice la care face
in sursa B'
politic
descris
5 puncte pentru identificarea evenimentului
in sursa A'
4 puncte pentru numirea formei de guvernS.mAnt menlionata
2 puncte pentru identificarea oricirei relalii cauz6-efect'
3 puncte pentru menlionarea oricdrei consecinle a acesteia'
regimului comunist i:r Romania
2 puncte pentru menlionarea oricarei alte etape a instaurarii
aecat cea la care se face referire in sursa B'
5 puncte pentru prezentarea etapei menlionate'
c5'reia disidenla s-a manifestat in
1 punct pentru pertinenla argumentS.rii afirmaliei conform
spaliul romAnesc in perioada comunistd'
care susline afirmalia dat6
2 puncte pentru selectarea oricS.rui fapt istoric relevant
(deoarece' pentru ci etc')' res1 punct pentru utilizarea conectori-lof care exprimi catzafttale
etc')'
o*tl' a ctnectorilor care exprimd concluzia (aqadar' ca urmare

1. 2

2.
3.
4.
b.
6.

t'|

30 puncte

Rdspunsuri
1. Secolul al XX-lea.
2. Monarhia.
3. Abdicarea

regelui Mrhai I.

4. Republica.

5. Cauzd: ,,N-a fost ch.ip sd ne i;nlelegem".

Efect: ,,Au recurs la gantaj".
6. Regimul comunist a ajuns Ia putere in RomAnia urmAnd o serie de etape, intre anii 1945 qi
7947.
O etapi a instaurdrii regimului comunist in RomAnia, diferitd de cea a abdicdrii regelui
Mihai I, a fost falsificarea alegerilor din noiembrie 1946. Alituri de Partidui Comunist candideazi
grupdri rupte din partidele istorice (P.N.L.-Tdtdrescu qi P.N.T.-Anton Alexandrescu) qi Partidul
Sociai Democrat, toate formAnd Blocul Partidelor Democratice (B.P.D.). Campania eiectorald este
caractertzatd, pe lAngi puternica propagandi prin intermediul mass-media gi de un lung qir de
violenle impotriva opoziliei. Pentru a cAqtiga partidul comunist, s-a recurs la o fraudare masivS.
a aiegeriior. CAqtigarea alegerilor qi, implicit, a controluiui guvernamental a permis eliminarea
oriciror alte forme de opozilie politicd fa!5 de regimul comunist.
7. in anul 1974, Constitutia in vigoare a fost modificatd prin crearea funcliei de Preqedinte al
Republicii Sociaiiste RomAnia, delinut5" de cdtre Nicolae Ceauqescu, care va cumula din ce in ce
mai multe functii in stat. Politica dusd de regimul comunist a dus ia manifestarea unor forme de
disidenti. Miqcarea de disiden!5. anticomunistd poate fi explicatd ca o impotrivire, individuald
sau comunS, prin diferite forme de manifestare, la sistemul politic comunj.st.
O formi a manifestare a disidenlei a fost cea individual5, a intelectualilor. Scriitorul Paul
Goma a protestat in mai multe rAnduri fafd de incSlcarea drepturiior omului in RomAnia, avAnd
in vedere cd, in I975, RomAnia a semnat Acordurile de la Helsinki, de respectare a drepturiior
omului. In urma unei scrisori trimise Ia radio ,,Europa Liber5", cu un impact international semnificativ, prin care cerea respectarea drepturilor omului in RomAnia. in 1977, Goma a fost expulzat in Franta.
AvAnd in vedere aceste manifestS.ri, putem afirma cd in RomAnia s-a desf[gurat o miqcare de
disiden!6, insi protestele au fost izolate qi nu au produs schimbdri semnificative pAnd in decembrie 1989.
Obiectiv

= scop, tint[, fel

Intrebare: Ce se urmireqte?l Care e finta?
Exemplu: Care este principalul obiectiv al RomAniei in a doua jumitate a
secolului al XIX-lea?
RS.spuns: Obiectivul RomAniei in a doua jumdtate a secolului al XIX-lea
este obtinerea independentei statului de sub suzeranitatea otomani.

Ertal*wre
Subiectul al III-lea

B0

puncte

Elaborati, in aproximativ doui pagini, un eseu despre RomAnia

in timpul regimului comunist.
avAnd in vedere:
- menlionarea a doi factori favorizatori
ai instaurdrii comunismului in RomAnia;
- prezentarea a doud acliuni de politicd
internd din perioada regimului stalinist din RomAnia;
- menfionarea unei decizii de poiiticd internd iuati
de Nicolae Ceauqescu qi o consecinld a
acesteia;

- formularea unui punct de vedere referitor la consecintele

na{ional-comunismului asupra
tranziliei spre democralie in Romania gi sustinerea acestuia printr-un
argument istoric.

Noti!

puncteazi gi utilizarea limbajul.rri istoric adecvat,

structurarea prezentirii, evidenlierea relaliei
.., urgr-"rrtl istorice (coeren{a gi pertinenta argumentdrii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevantlrespectiv
a conectorilor care-exprimd cauzalitatea
9i
concluzia)' respectarea succesiunii cronologice-logice
a iaptelor istorice gi incadrarea eseului in limita de
spaliu precizat1,.
Se

cauz5-efect' suslinerea unui punct de vedere

BAREM DE EVALUARE $I I{OTARE

30 puncte

INronmlrA

rsroRrc A- 24 de puncte, distribuite astfei:

cdte 3 puncte pentru mentionarea a oricdror doi factori favorizatorj.
ai instaurdrii regimului comunistinRomania'
-

cite

4 puncte pentru
^'^l*,-.^-- --r- coerentd a oricS.ror doui actiuni de politicd interni din perioada
prezentarea
regimului stalinist din RomAnia, prin evidentierea relatiei
istorice de cauzalitate. (4 p. x 2 = B p.)
'cate I punct, doar pentru menfionarea oricdror doui decizii de politicd intern6 din perioada
regimului stalinist din Romania.
(1 p. x 2 = 2 p.)
- 3 puncte pentru men{ionarea oric5rei
decizii de politicd internd luat5 de Nicolae ceaugescu.
- 2 puncte pentru prezentatea oricirei
consecinle a deciziei politice menlionate.
- 1 punct pentru formularea oricdrui punct
de vedere referitor la consecinlele nalional-comunismului
asupra tranzitiei spre democra{ie in RomAnia.
- 1 punct pentru pertinenta argumentS.rii punctului
de vedere formulat.
- 2 punete pentru selectarea oricdrui
fapt istoric care sustine punctul de vedere fbrmulat.
- I punct pentru utilizarea conectorilor care
exprimd
(deoarece, fentru cd etc.), respectiv
"uuzulititua
concluzia (aqadar, ca urmare etc.).
-

O-rdonarea 9i exprirnarea ideilor mentionate

6 puncte, distribuite astfel:

pentru utiiizalea linbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea partialS a Iimbajului
istoric
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric
- 1 pulct pentru structurarea textu-lui (introducere
- cuprins - incheiere)
0 puncte pentru text nestructurat
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii
cronoiogice, logice a fapteior istorice
1 punct pentru respectarea partiatd a succesiunii
.rorrolJgice, logice a faptelor istorice
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice,
lolce a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spatiu
0 puncte pentru nerespectarea 1imitei de spatiu
- 2 puncte

Rezolvare
Introducere' irl vara anului

1945, odatd cu infrAngerea definitivd a Germaniei, luau sfArgit

luptele celui de-al Doilea RS.zboi Mond.ial in Europa. ittcep"u o nou5. perioadS. ln istoria lumii, cunoscuti cu numele de perioada postbelic5.. lara noastrd devenea o parte componentS. a
,,lagirului comunist".

Instaurarea regimului comunist in RomAnia a fost favottzatl. de mai mulli factori. Unul
dintre acegtia a fost reprezentat de prezenla trupelor militare sovietice, a Armatei Roqii, pe teritoriul tdrii noastre. Un alt factor favortzator a fost reprezentat de tratatul de pace incheiat intre
RomAnia 9i coalilia Naliunilor Unite, in cadrul Congresului de pace de Ia Paris, din 1947, prin
care nu era recunoscut statutul de stat cobeligerant ai RomAniei in al doilea rdzbot mondial.
RomAnia a fost obligat[ si plS.teasci desp5.gubiri de r6.zboi semnificative Uniunii Sovietice, fapt
ce a accentuat controlul U.R.S.S. asupra ldrii noastre.
. Stalinismul impus in RomAnia din 1948 a reprezentat un regim comunist foarte dur,
aseminS.tor cu acela instaurat de c5.tre Stalin ln Uniunea Sovietic5. O m5"suri iuatd de regimul
comunist a fost nationalizarea intreprinderilor particulare. Aceasta s-a realizalinbaza Legii de
nationalizare din iunie 1948, fiind trecute in proprietatea statului intreprinderile industriale gi
miniere, b[nci]e, dar 9i alte afaceri mai mici.
in martie 1949 incepe procesul de colectivtzare a agriculturii. Prin acesta se urmdrea trecerea
proprietdlii private ldinneqti ln proprietatea statului. Se va incheia abia in 1962. intr-o primd
etapd s-a incercat atragerea ldranilor de partea P.M.R. prin reforma agrard din 1945. Jdranii au
fost improprietdrili, iar marile proprietd,ti private au fost reduse la maxim 50 ha.
. Regimul ]ui Nicolae Ceauqescu (1965-1989) este denumit nalional-contunist intrucAt,
dupi 1965, partidul a incercat sd acrediteze ideea unei c[i specific romAneqti de dezvoltare a
socialismului, iegitimAndu-se in special prin apelul la valorile nalionale.
O decizie de politicd internd luatd de cdtre Nicolae Ceaugescu a fost elaborarea ,,tezelor din
iulie" (1971), care reprezentau o serie de 17 propuneri ale lui Ceaugescu privind o mat eficienti
educatie comunisti a maselor, inaugr-rrAnd, considera Ceaugescu, o,,revolu{ie culturali".
O consecinti a acestor teze a fost instituirea gi consoiidarea cultului personalitS.tii
conduc[torului, ceea ce reprezenta supralicitarea pe cale propagandi.sticd a meritelor lui Nicolae
Ceaugescu.

Caracteristicile regimului nalional comunist qi-au pus amprenta asupra tranziliei spre
democratie in RomAnia, stAnd la baza multor disfunclionalit5li a1e regimului poiitic de dupd
1989. Una dintre cele mai importante consecinle este reprezentatS. de modalitatea violentd prin
care regimul a cdzut in decembrie 1989. Acest fapt este consecinla concentririi intregii puteri in
mAinile iui Nicolae Ceauqescu gi refuzului acestuia de a tolera aparilia unor poli de putere alternativi, cu care sd poati negocia o tranzilie pagnicd spre democra,tie, cum s-a intAmplat in alte
state din blocul comunist.
Concluzia: Inexistenla societdlii civlle in perioada comunisti a determinat o mai mare
toleran!!. din partea romAnilor, dupi 1989, fald de abuzurile puterii. In mod similar se explicd 9i
greutatea cu care societatea civild formatd dupd 1989 a reaclionat atunci cAnd drepturile unor
cetiteni au fost incilcate.

Rom6nia postbelicd.
stalinism, nalionar-comunism disidenfi
anticomunist6.
9i
Construclia democrafi ei postdecembriste

AXA
cR0t'l0t0GtcA

1944- 1947

aug. - dec. 1944

NSTAU RAREA COtlt UN tsfi{ U LU I

*Guvern $inAtescu (1 ministl comunist)

dec. 1944- 194b

Guvern Ridescu (7 minigtri comunigti

6 martie 1945

1945

Reforma agrard {manipularea populafiei)

1946

Alegeri electorale falsificate (legitimarea puterii)

1947

Interzicerea activitdlii partidelor politice istorice

30dec.1947

?nldturarea mqnarhiei

1948 - 1965

RGIMUL STALINIST

1948

Gheorghe Gheorghiu-Dej - lider

1948

P,M,R..

1948

Constitu[ie; Republica populard Romdnd

1948

incepe na{ionalizarea

dornenii-cheie]

Primul guvem comunist, petru Groza

948 "-*-*-""-**-....".

tegea cultelol desfiin{area Academiei Rsm6ne

-***-*-*

1S48.****.-"*.**

lnfi

inlarea Securitdlii

1949

Incepe colectivizarea

196.4

Declara{ia P.M.R.

1965 - 1989
r

yoc

oAC

RFcIMUL NATTONAL-COfvtUNt$T
Nicclae Ceaugescu - lider
Constitutie; Repubtica Socialisti Ram*nia

1968

Refuz6 participarea la iavazia arrnatd in Cehoslovacra

1971
:lii

anii'90*-*&* :;
dec. 1989

!.i

.ii

.*
,:i

Vizite in China gi Coreea comunisti _ revolu[ia

cullural5
regimului
Prdbugirea regimului comunist

-Criza

.i::l

:;l;

:ill

:]
li
,rl

\- -/

--r*f

-\ev\A

\.

v-

fr

t\

3a-

^l

'%%

t\RJ

{tr

***,N'-&

s'a

Ju fi

(t

"De la stettin' tn Baltica, la Trieste, .fry Ad"riatica, o cortind d.e fier a cd,zut peste co^tinent'
t^ spaiete ,i.s, glir*t, .ip'itotele tut;uioi'vichitor
stati'ai^ iu2opa centrald gi
rd'sdriteand' var5ovia, B"erlin, Priga, viena,
Buaopista, Bucuregti gi sona. Toate

orase cetebre, toate aceste

egt,l i

i si;;;;;;;Vi;; ;;ririi;;;i";;;i
,o,r,ii,,,,-d)r

aceste

sunt supuse, sub

,o^tiidtu-i'ioo,t,
si
sti6ns si tn

:"!:#:r;^!,&!!i;,^:,t:##,1^n,,^9ii

@inston Churchiil, Discursul de la Fulton\

cond.ucdtoare a taberei ivnperiaftste Anstia

si
Fortele antiivnperia[iste
antifasciste
forvneazd,.cealaltd, tabdrd. u.R.s.s. gi td,rib
noii devnocratii stau ta bazi5iei. l;ii;;";^:nt^i:ytt,;11
t?
im,toate rd.rire, pe
llTi!:d,
a,i'i^ii,,e, pe partihete cov^unist'e
ridsesti si pe covnbatantii

,,;::i:t:::^r':liiffit^{rf#'[:/l.rorrd

n|:ri';:;::;;:::i,:,

(Discursul lui Jdanou,

linut in octombr ie 7g47)

vninistrul rovnAn la washington, Mihai Ralea,

"["']
care s-a Tntillnit la 4
ianuarie Lq4z'

la solicitarea sa, ci secretav-ul d"e stat, Ji^es

sgr^es, acesta
d"in urvnd af{at cu o sdp.td,vnfund ?naintea
iii-rierrti sale d.in post. Raba a ?ncet cat sd prezinte

lucruiile tntr-o tr;i;;

cd deputatii
^iTtetti-itii,"'i{itlA^d.
doar o parte
a coarigiei ;";r;;;'^-r^io7"'-^;;I:
Parlarnent, ii a insistat asupia apat ten,entei natiunii
rovvrft.ne {a civilizatia vesticd. in oceostd
linie arquvnemtati,vd,,
ivnplorat iunplicaiea eca^ovlrira ji,eilitj;a;-iiatelo, rJnite' Ratea aproape a
in Rovn'nia [...],
care altfel va cd'd'ea tntr-o sferi d"'e influen{d,
exclysiud, iii'i^rneiat patetic:
Nu ne abandomafi, d.ovn^urt irrri{or,'ii*Z$ ie
cortina d-e Fier.,,
r!:preze^tau
::^iytti
,. cle
pau
a7% d'in
{ocuri{e dln

in lucrarea lui Liviu c. lirdu, intre washington;i

d;;"r":

Romd,nia

lgEi-lsos,p. 810-311)

ll

t,

A;

lrvtrodt*cl-re
ln a doua jumdtate a secolului a1 XX-lea,
intre 1947-1991, in contextul sfArqitului celui de-a} Doilea Rdzboi Mondial, in relaliile

internalionale se manifestd o rivalitate deschisi intre S.U.A qi U.R.S.S. qi aliatii 1or,

cunoscutS. sub numele de Rd'zboiul Rece'
AceastS. rivalitate acoper[ planul politic, economic, propagandistic, prin acfiuni subversive
sau de intimidare gi a recurs doar in cazuri
restrAnse Ia confruntare armat6, in special in
cadrul unor rizboaie locale. Se vor opune pe
plan mondial doul mari blocuri politice, cei comunist, dominat de U.R.S.S. qi cel democratic,
dominat de S.U.A. Inc5. din 7946, premierul bri-

tanic Winston Churchill semnala ridicarea unei

cortine de fi'er, care va impS-rti Europa in doud'
Dupd 1962, U.R.S.S. se declarS- in favoarea
unui nou concept, in relatiile internalionale, al
coexistenlei paqnice, ce a presupus destinderea
raporturiior dintre S.U.A. qi U.R.S.S.' urmare a
crrzei rachetelor, din 1962, din Cuba. Chiar 9i
aqa insd, rivalitatea dintre cele dou5. mari puteri
continui si se rnanifeste.
in 1985, preqedintele U.R.S'S., Mihail Gorbaciov propune statelor comuniste o reformare
a sistemului prin punerea in aplicare a doud
reforme: glasrtost (deschidere, transparen!5' in
rela-tiile internalionale) qi per e str oi,lza (restruc turarea sistemului economic comunist)' Favortzat de politica de reforme, blocul comunist
se va pribuqi in 1989, iar in 1991 U'R'S'S' se
va destr[ma, punAnd astfel capit Rizboiului
Rece.

Forme de manifestare a RS.zboiului Rece:

' economice:
- se manifestd dou[ mari politici economice:
economia centualizat5., dirijistS', de stat gi economia de piat6, liberi, caPitalisti;
- fiecare sistem politic iqi creeazS- propriile

institulii reprezentative: 1949, C.A.E.R.

(Consiliul de Ajutor Economic Reciproc pentru blocul comunist, infiinlat ca reaclie Ia

Pianul Marshali din 1947, prin care S.U.A.
acorda ajutor financiar tS.rilor europene pentru a nu se lisa prad[ influenlei sovietice)
qi in 7957, C.E.E (Comunitatea Economici
Europeand, a statelor democratice).

'politico-militare:

confruntare politico-ideologicS- intre sistemul

politic totalitar comunist qi cel al democraliei
liberale;
-

- confruntare intre blocurile militare:

in i949 de statele demode la Vargovia (creat in

qi
Pactul
cratice)
pentru
blocul comunist);
1955 de U.R.S.S.
- conflicte qi crize militare: 1950 - r5'zboiul
din Coreea (Coreea de Nord, comunistd, ataci
Coreea de Sud), rdzboiui din Vietnam (19591975, generat de scindareaViet'namului inVietnamul de Nord qi cel <ie Sud), criza cubanezi
conflictele israeliano-arabe
din 1962, 1967
(S.U.A. susline Israelul, iar U'R'S'S' stateie
arabe) 9i agresiunea sovieticS. in Afganistan
din 1979.
N.A.T.O. (creat

Pentru a inlelege mai bine tema pus[ in

disculie este necesar si clarificdm o serie de aspecte istorice legate de problemd.

'*)C>*--A SE))LULUI xx
RoMANTA irv arr_a1rLE INTERNATToNALE iN A DouA JUMATATE
care este euolu{ia politicii externe a Romd'niei tn perioada Rd'zboiului Rece?

in evolulia politicii externe a RomAniei in

perioada RS.zboiului Rece se pot distinge

etape definitorii:
--

trei

perioada subordon[rii totale fa!6

niunea Sovietici;

'

de

. perioada distantirii

'

de Uniunea Sovietica;

izolatea d.iplomatica a RomAniei'

A.

S'*,TNEREA rorar,A a RonrANru nalA on

ur{rur,{pa sownrrcA

Context istoric

ceea ce permite amestecul U.R.S.S. in pro_

in urma a celui de-Al Doilea Rdzboi Mondial
blemele de securitate a statului romAn.
s-a instaurat in Romdnia regimul comunist,
RomAnia face parte, incd din lg4g, din
lara fiind sub ocupalie militari sovietici incd C.A.E.R.
in 19b5, RomAnia este membru fon_
din 1944. Tratatul de pace de la paris din Ig47
,
dator al Pactului de Ia Varqovia qi, in acelagi
accentueazd dependenla economici a RomAniei
an, aderi la Organizatia Natiunilor Unite.
fald de U.R.S.S. prin plata unei imense datorii
Decesul lui Stalin, in 1gb3, nu a determinat
o
de rizboi cdtre U.R.S.S. inldturarea monarhiei,
schimbare majori a RomAniei fagd de U.R.S.S.
Ast_
in decembrie 7g47,9i adoptarea constituliei co_
fel, in 1956, ilr contexbul revolutiei anticomuniste
din
muniste, in 1948, inscriu RomAnia ireversibil
Ungaria, Dej a acordat sprijin militar trupelor
soviein sfera U.R.S.S., care va domina atdt vtata
tice pentru indbugirea revoltei. Liderul

politicd internd", cAt 9i cea externd.

Actiuni de politici, externi

revorutiei
anticomuniste maghiare, fmre Nugy, a fost relinut
qi judecat la Bucuregti. Aceasti
atitudine de supunere fa!5 de Moscova va d.uce la retragerea,
ir 195g,
a trupelor sovietice din RomAnia.

Din 1948, Romdnia, prin stalinismul promo_

vat de Gheorghe Gheorghiu_Dej, se va subor_
dona total fa!6 de U.R.S.S. in acest sens,
in Consecin!e
conflictul ideologic legat de modelul comunist
Regimul stalinist a_l lui Gheorghe Gheorghiu_Dej
care trebuia urmat, dintre liderul comunist
a subordonat RomAnia fafd de interesele
lVloscovei,
al Iugoslaviei, Iosif Tito, 9i Stalin, Gheorghe
RomAniei fiindu-i grav incilcatd independenla,
Gheorghiu-Dej s-a aflat de partea lui Stalin.
aga cum reiese qi din Constitutia din Ig52,
Tot in 7948, RomAnia semneazd Tratatul
constitufie din care lipsesc prevederile referitoare
de prietenie gi asistentd mutuala cu U.R.S.S..
la independenta gi suveranitatea
statului.

ffi.

D,,"aNTAREA DE UNIUNEA So\,TETICA

Context istoric
Dupd moartea

lui Stalin, in

1g5g, 9i re.
tragerea trupelor sovietice din RomAnia, in
19bg,
regimul politic de la Bucureqti iniliazi o politici
de detaqare fali de U.R.S.S. atAt pe plan
intern,

cAt qi in poJitica externd. Gheorghe

Ghlorghiu_Dej
incepe qi Nicolae Ceauqescu continud distanlarea

RomAniei trebuia sd se specialtzeze pe

produclie petrolierd qi agrari);
' emiterea Declaraliei partidului Muncitoresc
RomAn e.M.R.), prin care se afirma indepen_
den{a RomAniei

fafi

de politica Moscovei.

Odatd cu venirea la conducerea RomAniei

a lui Nicolae Ceaugescu, se continud qi se
de Moscova prin reluarea legdturilor diplomatice
accentueazS. distan{area RomAniei fallt
de
gi cuiturale cu Occidentul qi chiar impunerea
U.R.S.S. Astfel, in 1967, in contexul rdzboiului
valorilor nationale prin promovarea national_
de 6 zlle arabo-israeliean, RomAnia refuz|
comunismului.
sd adopte pozi[ia Tratatu]ui de la Varsovia.
potrivit cdreia Israel este declarat stat agresor
Acliuni de politici externi.
9i igi prociami neutraliatatea devenind chiar
Dupi 1960, comerlul romAnesc extern se stat
mediator in acest conflict.
reorienteazi spre Europa Occidentald.
in aceiaqi an, Ig67, RomAnia este singurul
In 1961,legatiile Marii Britanii qi ale Franlei stat din
blocul comunist care recunoaqte Repu_
sunt ridicate la rangul de ambasade. in 1g63,
blica FederalS Germand, stat cu regim politic
Gheorghe Gheorghiu Dej face ovtzitE in Iugosla_
democratic.
via gi incheie un acord pentru construirea com_
in 1968, in contextul revolutiei anticomuniste
plexului hidroenergetic de la portile de Fier.
din Cehoslovacia, primduara de la praga,RomAnia
Anul 1964 a marcat detagarea in pian eco- refuzd participarea
la reprimarea revorutiei
nomic ai politic falb de U.R.S.S. prin:
al[turi de trupele pactului de la Varqovia. in
' respingerea Planului Valev (economia urma acestei ac{iuni, prestigiul
RomAruei si al

ll
I

lr

4
I

lui Nicoale Ceaugescu pe plan international a

crescut foarte mult, RomAnia fiind vdz;utl ca un
stat comunist reformator. in aceste condifii, o serie de importanti oameni politici vor face v-tnte
la Bucuregti (Charles de Gaulle, pregedinte al
Franfei, Richard Nixon, pregedinte S.UA.), iar
Fondul Monetar Internafional qi Banca Mondiali
incep tratative cu RomAnia penf,ru aderare la
aceste organisme monetare internationale.
In 1971, Nicoiae Ceauqescu face o viziti in
China comunistl condusi de Mao Zedun gi a
fost impresionat de manifestaliile grandioase
care se ficeau in cinstea liderului chinez, ceea
ce va duce la impunerea ,, revoluliei culturale".
In 1975, in cadrul Conferintei de la Helsinki (pentru securitate gi cooperare in Europa),
RomAnia contribuie activ la impunerea unor principii de relalii internafionale. Deschiderea politicd
a RomAniei a avut drept consecintd restructurarea raporturilor comerciale externe, astfel ci
S.U.A. va acorda RomAniei clauza na{iunii celei
mni fauorizate $tdnd.in 1988),
In 1980, RomAnia incheie un acord comercial
cu Comunitatea Economicd Europeand (C.E.E.).

in contexul agresiunii sovietice din Afganistan,

din 1979, pontia RomAniei va fi una fermi,

de

condamnare gi criticare a acestui act al U.R.S.S.

Anii'80 marcheazi introducerea unor mdsuri
severe de austeritate pentru populatie, cu scopul
achitirii datoriei externe a RomAniei, Nicolae
Ceaugescu dorind incetarea colabordrii cu orsa_
nismele internationale.

Consecin{e
Relatiile internationale ale RomAniei in anii
'60 gi'70 sunt marcate de urmdtoarea evolufie:
distantare fa!5 de U.R.S.S., RomAnia afirmAndu-se in relalia cu Occidentul, spre deosebire

de etapa anterioari. Deteriorarea relatiilor

cu U.R.S.S., pe de o parte, gi imbunitdlirea
relaliiior internationale cu Occidentul, pe de
altd parte, face ca prestigiul RomAniei, pe plan
mondial sI creascd foarte mult. aceasta avdnd
roluri active fie in medierea unor conflicte armate, fie contributii in cadrul unor conferinte
internalionale. Cu toate acestea, politica initiatd
de Ceauqescu dupd anii'80 a reprezentat qi inceputuJ izoldrii diplomatice a RomAniei.

L. " PsnloADA tzoLARII INTERNATIoNATE

Context istoric
Ceauqescu pe tema politicilor reformatoare.
in 1985, liderul U.R.S.S., Mihail Gorbaciov, Nicolae Ceauqescu insi refuzd aplicarea acespropune statelor din blocul comunist o reformare tor reforme in cadrul sistemului comunist din
a sistemului, prin punerea in aplicare a doud RomAnia, acesta fiind singurui stat din blocul
reforme: glasnost (deschidere, transparenld in comunist cu o asemenea atitudine.
relatiile internafionale) qi perestroiko (restrucPrestigiul internalional de care s-a bucuturarea sistemului economic comunist). Astfel rat RomAnia este acum inlocuit cu izolarea
este introdusi proprietatea privatd limitatd dipiomaticd, cu atAt mai mult cu cAt regimul
asupra pimAntului, permite aparitia unor mici Ceaugescu a inchis accesul populaliei qi al
intreprinderi private, libertatea de expresie informatiilor spre gi dinspre Occident.
prin incuraj area dezbaterilor publice 9i iniliazd
o politici de colaborare cu preqedintii S.U.A.
Consecinte
Aceastd politicd de izolare internationali
Acgiuni de politici externi
qi aspri austeritate culmineaz1 cu inceperea
In 1987, Mihail Gorbaciov face o vtzitd revolutiei din 1989.
in RomAnia gi are o intrevedere cu Nicolae

Cntc,l*zii
RomAnia a avut in perioada Rdzboiului
Rece atitudini diferite, de la supunerea qi
.ustinerea neconditionati fa![ de U.R.S.S., la
iistantare qi declararea neutralititii (rizboiui
ie gase zlle), pin6, Ia opozi{ie fatd de Mos-'rva in plan internalional. PAnI la sfArqitul

anilor'70, atitudinea RomAniei de detaqare de

U.R.S.S. a adus beneficii RomAniei in relaliile
cu Occidentul, dar, dupd 1985, din cauza opoziliei
lui Ceauqescu fat[ de reformarea sistemului s-a
creat o imagine defavorabilS RomAniei, ceea ce a
dus la tzolarea ei diplomaticd.

Ernh**re
Subiectul

II

B0 puncte

Citili,
A'

cu aten{ie, textele de mai jos:

"lara noastrd ts'u'Al ua coisid,era orice lansare a rachetelor souietice d,in cuba tmpotriua
"r;;:;::r:"!;Ti.";.i,to'ntate ca fiind atac at nniu,nii souietice

t*i"irir"

s.u.A. ei ua riposta

(J'F' Kennedy, pregedinte S.U.A.,

Despre criza rachetelor,lg62)
B'
souieticd
din
Afganistan
este
"Inuazia
o ameninlare pentru po,cea mond,iald,, pentru
rela{iile Estvest gi pentru stabilitatea reiionald, precum
gi pentru trinsportul petrolului.
Atacul souietic tmpotriua
,,yf#::::;"y;hi:r,;::;:":::J;",,y#;!ffi,I,v;;;;;;,"i,u" au modinco;d;" *onr",ai,s;ii,oti,oo,,
(Nicolae Ciachir, Marile puteri gi
Romdnia, lg56_lg4h

Pornind de la aceste texte, rdspundeli

urmitoareror cerinte:
7. Preciza[i secolu] la care se rlferi
sursa A 9i B.
2' Numili un stat amintit in sursaA.
3. Numili functia detinuti de Jimmy
Carter.
pe baza sursei A qi a sursei B, cate
o

3.#;.t1t"na{i'

2 puncte
3

informafie referitoare ]a

5. selectati, din sursa B, doud informalii

aflate in reralie cauzd_efect.
B, un punct de vedere rereritor ta invazia

3;T?;llj?:l1ifif;:jJrsei
din text.

BAREM DE EVALUARE
$I NOTARE
2 puncte pentru precizareasecorului
ra care se referi sursa A gi B.
2 3 puncte pentru
numirea unui stat amintit in sursa A.
3. 3 puncte pentru numirea functiei
detinutd

puncte

ffi:]i"

6 puncte

dinArganist"",

7' Nlentionali' pe baza sursei A, un punct

de vedere referitor rq
qurluualr''1 D'
la atitudinea
s.u.A.,
o informalie

,,.?,fLlJ"T

."ru"lrljlliji
b puncte

30 puncte

1.

4.
D.

6.

de Jimmy carter.
puncte pentru menlionarea oricSrei informalii
,"r"rlto"t" la o actiune a u.R.s.s. din sursa A.
3 puncte pentru menlionarea oricdrei
informafii referitoare- la o actiune a U.R.S.S.
din s'rsa B.
6 puncte pentru identificarea oric[rei
reratii iauz6-efectformularea oricirui punct de vedere, din
sursa B, referitor la invazia din
it;Hff":entru
3 puncte pentru indicarea oricdrei informatii
relevante.
2 puncte pentru formularea oricirui p".r.t
de vedere, din sursa A, referitor la
atitudinea
S.U.A.
3 puncte pentru indicarea oricdrei informatii
relevante.
3

Rdspunsuri
1. Secoiul aI )C(-lea.

2. Cuba.
3. Pregedinte S.U.A.

4. Sursa A: ,,orice lansare a rachetelor souietice din Cubd';

sursa B: ,,inuazia souieticd din Afganistan".
5. Cauza: ,,atacul souietic tmpotriua Afganistanului gi exterminarea nemiloasd a guuernuluf';
efectul: ,,au madificat de o manierd, tngrijord.toare situalia strategicd. din aceastd parte a lumii".
6.Invazia sovieticl din Afganistan, din 1979, punea in pericol stabilitatea mondiai[ gi buna inlelegere

dintre statele lumii.

,Jnuazia souieticd. din Afganistan este o amenin{are pentru pacea mondiald'.
Americanii vor interpreta ca un atac indreptat importiva lor orice alt atac asupra statelor occidenta1e, democratice, venit din partea U.R.S.S.
,,!are, noastrd [S.U.A] ua considera orice lansare a rachetelor souietice din Cuba tmpotriua oricd,rei
naliuni occidentale ca fiind atac al Uniunii Souietice trnpotriua S.U.A."
7.

Nu trebuie sd cuprindS. informalii detaliate. Are un caracter general,

nu se oferd informatii concrete, dar trebuie si conlini idei clare, care

intiresc

ceea ce s-a spus.

Nu trebuie si fie mai lungd de cAteva rAnduri (trei-cinci).

Cu toate cd in concluzie se pot exprima puncte de vedere, aceasta
trebuie separati de ultirna cerinld a eseului: ,,exprima{i un punct
de vedere... ". In barem se aloci punctaj pentru exprimarea punctului
de vedere qi, separat, pentru concluzie. Sintetizeaz1 ceea s-a scris in
eseu sau exprimd o apreciere generali, dar plini de sens, asupra temei
solicitate prin eseu.

Ewhto,re
Subiectul aI III_tea
B0

Elaborati, in
_- *r,,
aprrJXllrr&tiv doui
pagini, un eseu
in vedere:
despre Rr
- precizarea
secolu]ui i,' care
." o"r*:i:"-I":
_ mentionarea,
:t"*t

i''

perioada

punc

"Rdzboiutui Rece", avar

prezen,ar""J**Hl;r,fi:ffi-tj|ffi$*:H?;:,1Rece,,;

r"r*i;;;.#nn care Rom6"iu,

acestuiad;;L,ff
**i4nt","J#;:*f,ffi;;Hffi
-i*TilT:Tilf.e

):^r.rlSe

puncteazd

a.re

9i utilizarea

limbajului

j;ffiffi

;1tr,"'.::til1:ilH;:y"ta"u"a?ul;"ristoricadecvat,struct

succesiunii"-*"$#"1i",11."ii"fr ry.-ff
ri ce

BAREM DE EVALUARE

,:::;J,ff

in ca

::;ffi:##*li::"lrerarieicauzd-

dr*;;; ffiT

*,t'l#ft ::#] *3l:::fl*

$I T\IOTARE
S'puncte

rN.onuallArsToRr. i_q,rs_
- 24 de puncte, distribuite astfel:
- B puncte
o"rttoot"u

l:^i:1;ffi

fl:ftTff !i*r"*""*iso":n,RizboiurRece,,
rn care se desfrr

- cdte 4 puncte'ff
p""r"r
tstorice de cauz
-

o"J#Ho""

.cateiuji1":,ol';"*T#:'::',il?:ffi n"fli1""*::::;,"eviden{iereareia{iei
*u"rro,,*TJ"l:l'I"T::'y,flX"-i.to,.
r*o,.u|l$!:*:fr
G p x2= 8p)
*q rqn,U'

^Ar_ 3c puncte
cdte

-]

fl::j::

p""t*

^,
ny""iiffitt:1fftfl::"#Hi,"j."f?
"""1^."r11t^-

consecinte ale rapteror

de vedere rereritor

pentru r..,;;,
T;""",
arsum:i:::.Ruacturur
, o"""i"'o;;;i o-tl-enta
":::-:'punct
seiectarea

lsronce prin care

Romania se
(1 p. x 2
= 2 v.)

istorice.

h d;;;;R"mdniei

de vedere

r"r!tJ;:-1;f,ti

oricd'1.f-ant futo"i".ulry::ru, formurat.

I p."""ioJ;ff"'
rr.ffirrctul de vedere formurat.
to""ru'i" rli";;:trt""fr?ffiotot t*u u"o-ri'ie""fr, zalitatear;""ri*",
,entru cd etc.), respectiv

i#;l,*it?Htt{ri'Hlffi
on,*i""""i"*tfrXTff
punct pentru
uti
^r

unct
1

pe

-1

o'.ffi iilHo"r;;;;;:

ntru structurareu

r"-oJ*- ?,fntroducere
n rrn,r,, ^^ * ^

*,., nestructurat
:rtff:::j:::11
pentru respectarea

.',

^r

lf_],i"'"
punct pentru

resl

6puncte,djstribuiteastre,:

succesiu

cupnns

..

-incheiere)

nor osice,
:rux::ru*m$-:+,rua#nil"#"?:;ljq::""fr::,r'.ffi
ce . r"o *r

0 p unct e

I zo+
_+__
I

"

il ;;:,T*tr;H#"H#

ro

gj

::is,.rice

".Ti"#"

Rezolvare
Introducere: In

jumitate

a secolului al XX-lea, in perioada contemporand., intre 19421991, in contextul sfArqitului celui de-Al Doilea Rdzboi Mondial, in relaliile internalionale'se
manifestd o rivalitate deschisi intre S.U.A. gi U.R.S.S. qi aliatii 1or, cunoscutS. sub numele de
,,Rizboiul Rece". Aceastd rivalitate acoperS. planul politic, economic, propagandistic, prin acliuni
subversive sau de intimidare gi a recurs doar in cazurirestrAnse la confruntare armat5, in special
in cadrul unor rizboaie locale. Se vor opune pe plan mondial doud mari blocuri politice, cel comunist, dominat de U.R.S.S. qi cel democratic, dominat de S.U.A. inci din 1946, premierul britanic,
Winston Churchill, semnala ridicarea unei cortine de fier, care va impdrli Europa in dou5..
' RomAnia s-a aflat, in acest context, in sfera de influenli a U.R.S.S.-ului pentru a doua
jumitate a secolului al XX-lea, pAnS in decembrie 1989, aceeaqi perioadd fiind cea in care se
desfdgoarS.,,Rdzboiul Rece".
' In ciuda progreselor fdcute de democralie in RomAnia dup[ Unirea din 1918, epoca
contemporand st5, dupd Al Doilea Rdzboi Mondial, sub semnul ,,Rdzboiului Rece", in care a fost
implicat regimul comunist.
' In 1956, in contextul revoluliei anticomuniste din Ungaria, Dej a acordat sprijin militar trupelor sovietice pentru indbuqirea revoitei. Liderul revoluliei anticomuniste maghiare, Imre Nagy,
a fost retinut qi judecat ia Bucureqti. Aceastd atitudine de supunere fat[ de Moscova va duce la
retragerea, in 1958, a trupelor sovietice din RomAnia.
IncepAnd cu anii '60, regimul politic de la Bucuregti initiazd o politicd de detaqare fali de
U.R.S.S. atAt pe plan intern, cAt qi in politica extern6. Gheorghe Gheorghiu-Dej incepe gi Nicolae
Ceauqescu continud distanlarea de Moscova prin reluarea leg5"turilor diplomatice gi culturale cu
Occidentul qi chiar impunerea valorilor na{ionale prin promovarea national-comunismului.
In 1968, in contextul revolutiei anticomuniste din Cehoslovacia, Prim5.vara de Ia Praga,
RomAnia refuzd participarea la reprimarea revoluliei aidturi de trupele Pactului de Ia Vargovia.
In urma acestei acliuni, prestigiul RomAniei 9i al lur Nicolae Ceaugescu pe plan international a
crescut foarte mult. RomAnia fiind vdzuti ca un stat comunist reformator. In aceste conditii. o
serie de importanti oameni politici vor face vtzite la Bucureqti (Charles de Gaulle, pregedinte al
Frantei, Richard Nixon, pregedinte S.U.A.), iar Fondul Monetar Internalional gi Banca Nlondiala
incep tratative cu RomAnia pentru aderare la aceste organisme monetare internationale.
' Reiatiile interna{ionale ale RomAniei in anii'60 gi'70 sunt marcate de urmS.toarea evolulie:
distantare fald de U.R.S.S., RomAnia afirmAndu-se in relatia cu Occidentui, spre deosebire de
etapa anterioarS.. Deteriorarea relatiilor cu U.R.S.S., pe de o parte, qi imbundtdtirea relaliilor
internationale cu Occidentul, pe de altd parte, face ca prestigiul RomAniei, pe plan mondial
sd creascd foarte mult, aceasta avAnd roluri active fie in medierea unor conflicte armate
(razboiul arabo-israelian), fie contributii in cadrul unor conferin{e interna[ionale (Conferin!a
de Ia Helsinki). Cu toate acestea, politica iniliatd de Ceauqescu dupi anii'80 a reprezentat 9i
inceputul izol6rii diplomatice a RomAniei.
Concluzie: RomAnia a avut in perioada,,Rizboiului Rece" atitudini diferite, de ia supunerea
gi suslinerea necondifionatd fa!5 de U.R.S.S. Ia distantare qi declararea neutralitdtii (rdzboiui
de gase zile), pAnd la opozilie fa!6 de Moscova in pian internalional. PAnd la sfArqitul anilor'70,
atitudinea RomAniei de detaqare de U.R.S.S. a adus beneficii RomAniei in relaliile cu Occidentul,
dar dup5. 1985, din cauza opoziliei iui Ceaugescu fa{5 de reformarea sistemului, s-a creat o imagine
defavorabil[ RomAniei. ceea ce a dus Ia rzolarea ei diplomaticS..
a doua

205

--T-

-----

ROil,IANIA iru peRIo*DA RAZBoIULUI

RECE

1948 - 1956
1948

SUPUNFRE FATI DE U.R.S.S.

***

ConJlict Tit+.Statin; Rominia de partea

U_R.S.S.

1949

Romdnia membri a C.A.E.R,

1955.***.*.".*_

:-

1956

"--"*.***- Romtnia memb6 a pactului

de la Vargovra
Rorndnia susline U,R.$.S.in lnfr6ngerea
revoluliei din Ungaria

1958

Relragerea lrupelor sovietice din Romdnia

1956 - 1985

D|$TANTARE FATA DE U.R.S.S.

1964

Respingerea planului Valev

1964

Declaralia p.R.M.

1967

Romdnia neutrd in rdzbciulde 6 zile

arabo_israelian

-*--* Romnia recunoagte

1967

oficial R.F.G.

1968

Rom6nia refuzd participarea la primdvara

de la praqa

1971

Nicolae Ceaugescu - vizita in China

comunist*

1975.***..-,*'.

Romdnia participi la Conferin{a de la

t_Jetsinki

1S75

Romnia primegte de ra s.u.A.

,,crauza naliunii cerei mai favorizate.
Romdnia condamnd agresiunea U.R.$.S.

197S

in Afganistan

1985 - 198s
I

TZ0LAREA TNTERNATTONALA

19S5

Mihail Gorbaciov anun{d pereslrorka gi g/asnosf

J987

Gorbaciov in vizitd la Bucuregti; Ceaugescu

refuzi reformeie

19BS

Prdbugirea blocului comunist

1991
t:+

Dispari{ia u. R.s s. ; sfiirgitul RAzBo

I u LU i RECE
"

*i

;i
$
i:

?r

l|
I

t-

q,

6
2
.i

'*
!{

.lb-0
EFd

a6

at
:r

v'a'

a
Y.Y

'
'-4
s.i {'a

eJ

,)=vl

.a

4.

{.
x

.6
6

crl

.j
/4

's-.1 -.8'p
4/

F-t?',
Hrv.A
d?rr.i
tr5:
_ 8 7,c1
i{!1c3:

il.*
-6H

;i ila
Pl

l=t

G F.

tr* i't

C-J.

,n
l

i1

rf
t-

,l
l*l

a-

F.

ts-

;_

il

i-.
I

I
I

rI
I

iI

d
I

a*'

t:

ts-"

E;

2:.3a
i

__

--

l--J

I
I

I
t
l

tr

)iI
4
'r

+a

)c[

l{

tr

0a
(cl P
e20
dz

+a

+r

Li- n

i.i

.fi>

.a

l6ta

cJ

i,

9r6
<(t>

i
I

?i&
.":
F'O':r"
vN
,- rd
A

^a.

rf,x

215l

-T

I
I

I
I

I
t
i

-T

2171

t
o
o

I e'I

P i';

3 EE
;>>
=

L'|t

I
t

I
I
I

II
II
II
lo

tt

tvl

l-,rl

tEg
t:oir*

I
| ". c{
l-.{

lir,

I| d'6i
-.F
l.;ol
lSrl
lftctl
I gF
lrdftl
I NE
l(!:l

I
I

|
|

l
|

I
I

'

l.:'al
Itr(ll
t_9
IiJ

I
I

_T
219l

I
I

t
t

I zzo
.-.1--_
I

a-'

Qa/^

B."n
'f. a
e^

<3

e.

rtuf#ryC*

rafsgifr*eg
.d*

sugestii pentru rezo{varea subiectelor de bacalaureat

Tipuri de cerinle gi rnodalitdlile de rezoluare a subiectelor la disciplina ISTORIE

Srnucruna pRoBEr scRrsE

Structura testului pentru proba scrisd este formati din trei subiecte: Subiectul I, Subiectul
qi Subiectul III; toate sunt obiigatorii gi au punctaje egale de 30 de puncte. Cele B0 de puncte
alocate Subiectului III sunt impdrtite astfel: 24 de puncte pentru informa{ia istorici qi 6 puncte
pentru ordonarea gi exprimarea ideilor mentionate.
Subiectele I 9i II conlin surse istorice gi cerinle care se rezolvd separat una de alta. Subiectui
III, eseul trebuie rezolvat ca intreg gi conline idei de legdturd intre cerinle, care ii dau coerentd
gi unitate.

II

Subiectele I + II
Cerinla

1*

Subiectele

III

=r|"spuns

Cerinla 2 Q
Cerinfa 3 Q

- idei de legdturd

Trpunr DE cERTNTE coMUNE TUTUROR suBrEcrELoR (sI, sII,

s[r)

A. Cerin{e cu rS.spunsuri scurte

Exemple: numig| identifica{i, mentiona{| precizali, relatie cauzd.-efect...
r5.spunsuri scurte, precise, clare.

Cerintele
scurte
t

- numili
- identificati

- mentionali
- precizali

B. Cerinfe cu ri.spunsuri medii

81. De exemplu: menfionati asemd.nd.ri
gase

rAnduri)

necesitd

Rispunsuri
- secolul

lider/ conducitor
spaliul istoric
- categorie sociali etc.
-

- deosebiri

tntre... (necesitd r5.spunsuri de trei-

I
82' De exemplu: menlionali, Pe baza sursei, un punct de uedere referitor
suslindndu-l cu o informalie din text - necesiti parcurgerea a trei etape:
1. citegte

1a...,

cu. atenlie sursa: cerinla este ,,pe baza sursei,,;

2. sintetizeazd opinia autorului sursei referitoare cerinla este
,,pe baza sursei, un punct d,e
uedere"; po{i completa opinia autorului, dar foarte pe scurt;
3' extrage un citat din text/ surs5. care se potriveqte qi intireqte ceea ce ai sintetizat
-,,sustinerea
cu o informatie din text".

6;\

3.

Sus{ine, prin

extragerea unui citat

-FI

2. Sintetizeazd

1.

Citeqte

C. Cerinte cu rispunsuri elaborate, lungi

C 1. Cerint a,,Prezenta[i..." ;
Aceasta cerinfd, indiferent dacd apare la SI, SII sau SIII, se rezolv|.la fel conline trei pdrti,
9i
dup5 modelul de mai jos.
Exemplu: Prezentafi o acliune diplomatici dusd de un alt domnitor romAn decAt cel mentionat
in sursa A si B.
Introducere

g+

Interventia polonilor in Molcu..r"

dova gi ostilitatea principelui
\ Fu.,
ori fuuori r&r;J;i.") transilvdnean il determind pe
Mihai Viteazul sd intre in conbact direct cu imperialii.
Cine?
In91 19 iunie 1598, Ia
Ce?
TArgoviqte, se incheie traCAnd?
tatul de alianti dintre ImpeUnde?
riul Habsburgic ai domnul
Cum?
Tdrii RomAnegri, prin care
impdratui Rudolf al Il-lea ii
recunoaqte lui Mihai domnia ereditard 9i ii promitea
un ajutor financiar pentru intrelinerea a 5000 de
lefegii. In schimb, impdratul
devenea suzeranul Tdrii
RomAnegti, iar Mihai trebuia
sd-i opreascl pe otomani la
Dundre qi sd ii ajute pe ardeleni impotriva acestora.
Consecinte. Efect
AvAnd acest sprijin, Mihai
Viteazul va acliona in anii
urmdtori in spiritul credrii unui
front antiotoman romAnesc.

\*

Cuprins

Concluzie

-+

Context

I
I

C2. Cerin! a ,virgurnentali, printr-un fapt istoric releuant, afirnta{ia confortn cdreia--.-";
Cerinla apare, de obicei, la SI sau SII qi trebuie sX o imparti in doui, dupd modelui de mai jos.
ExemplurArgrrmentali, printr-un fapt istoric relevant, afirmalia conform cdreia ideile privind
romanitatea romAnilor au fost influenlate de contextul politic existent in secolele XVIII-XX.

a) Scrii despre punctul

(in general)

ideile privind
romanitatea
romAnilor
f.

b) Scrii despre punctul 1

(rrezentarea scurtS. a Problemei,
insolit5. de un exemplu concret)
2. contextul politic
existent in secolele

c) Concluzionezi-

o fuazb. care s5.

cauzalitate (,audnd
de
conectorii
con[in5.
putem
afirma cd'... astfel...")
tn uedere...

XWII-XIX

a) contextul politic existent in secolele xVIII-XD( (in general)

pentru romAni, populalia majoritard a Transilvaniei, in secolul aI XVIII-Iea incepea lupta
pentru drepturi poiiti.u prin elaborarea documentului Supp lex Libellus Valachorum (I79I),
memoriu prezentat Crrtgii de Ia Viena, in care se subiiniazd. c6' romAnii sunt cei mai vechi
iocuitori ai Transilvaniei, fiind urmagi ai coloniqtilor lui Traian'
b) Ideile privind romanitatea romAnilor (prezentare scurtd a problemei insolitd de un exemplu
concret)
---i;

atmosferd sunt lansate ideile imigrationiste (enunlate de Franz Sulzer, Johann

ar
Christian Engel qi Robert Roesler), care contestd romanitatea romdnilor, suslinAnd cd Dacia
ca
(2711
275),
aureliand
retragerea
fi devenit o ,,terra deserta", un teritoriu r5,mas nelocuit dupS'
pdtruns,
cdtre
fi
ar
poporul gi iimba romAni s-ar fi format la sud d.e Dun5.re, iar de aici romAnri
pe saqi.
mijlocul secolului aI XIII-Iea, in Transilvania, unde i-au gisit stabilili pe unguri qi
c) Concluzia
fiind
Aceste teorii au avut ca scop politic contestarea lntAietdlii romAnilor in Transiivania,
va primi o replicS
menite a fi o replicd la miqcarea de emancipare nalionald. Teoria irnigralionistS'
istorici, ca: A'fJ'
unor
prin
lucririle
d.in partea istoriografiei romAneqti in urm[toarele decenii,
Xenopol qi Vasile PArvan.
acestuia printrC3. Cerinta,,Formulali un Punct d.e ued.ere referitor Ia.. Si suslinera
un argunaent istoric".
romAn modern in a
Exemplu: Formularea unui Punct de ved.ere referitor la evolulia statului
XX-lea gi suslinerea acestuia cu
d.oua jum[tate a secolului al XIX-1ea qi la inceputul secolului al
un argument istoric.

;".std.

Punct de vedere

Argument istoric
Redacteaz5, la final, o fraz\" care si
conlini conectorii de
cauzalitate (,avAnd
in vedere... putem
afirma ci... astfel...")

Constituirea statului odati c.utealtzatea dublei alegeri a iui

Alexandru Ioan Cuza, in 1859, a fost urmatS. de modernizarea politici qi institulionala pe plan intern qi de oblinerea
independ.enlei in plan extern in wemea lui Carol I (1866-1914).

in perioada domniei lui Cuza au fost realizate reforme precum Lug"u rurald (august 1864), Legea instrucliunii
publice (1864), tn timpul domniei regelui Carol I au luat
nagtere partidele poliiice mod.erne, prin constituirea Partidului National Liberal, tn 1875 gi a Partidului Conseruator, in
1880. Realizarea Rotmd.niei Mari, d.ezid,eratul ultim aI proiectului
na.tional, ua auea loc trt timpul d'omniei succesorului acestuia'
Fer dinartd I, supranumit,,Intregitorul".
Astfel,

d.ac5.

Erapnr,r nnar,rzAnrr uNUr

ESEU

Rezolvarea corecti a eseului trebuie sd cuprindd trei parti:

- introducere;
- cuprins inciude rezolvarea tuturor cerintelor marcate cu liniu!5 (de obicei patru-cinci);
- concluzii.
Atenfie! - concluzia eseului se rezolvi separat de cerinla ,,Formulali un punct de ued,ere
referitor 1a... gi suslinerea acestuia printr-un argunxent istoric", care apare la sfArgitul
eseului; trebuie intelese ca doud cerinte disticte; sunt evaluate separat.

introducere

= cuprins: cerinlele

conciuzie

Snarunr ilr ABonpaREA TUTURoR

suBTECTELoR

1. subliniazdpe foaia de examen cerinteie subiecteior:

2. rdspunde la cerinfe in ordinea solicitati;
3. rdspunde la cerinle (nu scrie tot ce qtii, ci ce !i se cere!);
4' ttateaz\, rdspunsurile echilibrat (cie exemplu: pentru prezentarea a doud bet6iii, lungimea
bextului alocat pentru fiecare trebuie sd fie aproximativ egal[);
5. stabilegte, pentru eseu, ideile de legiturS., care fac trecerea de la un rispuns la altul:
6. realtzeazd o schitd a eseului inainte de a-l elabora;
7. aranjeazi gi ordoneaz["in pagini textul scris;
8. folosegte limbaiul istoric.

twdex

H[r{i istorice
' Dacia romand' 2829
' ImPeriul ronran
' nnri*urile politice interbelice
' Holocaustul 57 104

56

Autonomiile locale
1000 105^
'^iu,rooo tn jurul anului
t27

'

' Rornd.ruiatntre anii 1859'1914

Q9a7'1964) 145
' Sistemul 'on'ni"'op-ionarL68d'in Rom6'nia
' EuroPo t'n' secolul WI XIV-XVI ]^69
'T;r;f, Romd'ne tn secolele Noi
190
frontiere 9i state
' Europa d'upd' wli"orltn'' teritoriale
I9l
iru 1940 - pierd'eri
'

i:,
I.i.

Romd'nia

ii.

!.'r.-.:'

Hnrli concePtuale sintetice

E:]

r.organizareaad.ministratiu-teritoriald,aspa{iuluiromdnescinEuulMediu209
guuernd'*"'?t 2t0
1940 zlL
II. Euolutia formet'or d'e
Euui-Med'iu pd'nd' tn
d.r,
zLz
IIL Institutii ,nntrZllotZ-rtotului
iedjil
ot npy" modernd'
rY . Forrne an oreo':i";;; ;;ttt*d i: P;"1- qi Epoc'a Moder'nd 212
t' n'ut Muiiu
Y. Functiitn d'n ,o'"d'fi|ui[

t+:x:,--*::i',";u:;l:;n:n"^;tr[:;i::ti;::,T;!;:"';3;;::,TiiiJi,ir',,
tn Mold'oua q.i Tara Romd'neasca

214
2L5

t,

VIIL

Srruc

tu'i

'oJJ'
8.. Structu,i u'aon'Jti' n'"t

i'ain

216
4 npo'o Mod'ernd'

ane
socio- economice urb

ei

2L8
X. Categorii
Ti i'nsituaniei ei D ob r o g
*ei'
o'o"ioir:;;"'";;';'
n
tn Transiluania 219
Xr.E u olutn
fi,t aI ,,religiilo, ',n'nf,""
priuilegtotnl'
xII.sistemut ,,notrrunilor de uot 220
IJlt.-iua"{ia sistemului

Axe cronologice

1) 34
viziunea'istoricilor (tema
in
romAnilor
' Romanrtatea
62
.
poritl""iotulitutu (tema
86
110
3)
(tema
' Constitulii'le d'in Rom6'nia
spatiulrominescsecolelelT-Iru(tema4)
trturi (secolele xvrli-xx )
. Autonomii rocale qi institufiil" ""nt*t-"-in
proie"t';;ilfui"utirur..*nl]oarri"i
Ia
. Statul roman -od"rrr, de
anticomunistS" construclia
(tema 5) 132 . ..-- .,^,,-icm net
91 disidenla
nalional-comunsm
Stalinism'
' RomAnia postnelicS"
modernitllii
.iifl*t in Evur Mediu si Ia inceputurile

ilffi;;i

2)

l"S5lfi3*J1X*:t*";ffi13'rr

XX-rea
aI XXalianle ale secolului al
marile
(tema ?) L74
Ar,la
.-crtzaorientalil''a
---^.^^6n. Ia
. Romania qi concertul european; de ,,crizaorientalil, 'a
(tema 8) 196
20r
9) 206
r- ^:-.r,,i p,oco,,
Rece" (tema 9)
perioada
in
' Rom6'nia
"Rizboiului

DelFin

I
I
I