Caiet Practica Primaria Comunei Ion Neculce PDF

CAIET PRACTICA
PRIMARIA COMUNEI ION

NECULCE
Anul
- 2006 -
: II
Practica Finante An 2
CUPRINS :
CAP. I Structura si atributiile compartimentului financiar-contabil
I.1. Prezentarea obiectului de activitate si domeniul in care se incadreaza
I.2. Organizarea interioara a institutiei
I.3. Functionalitatea la Primaria Ion Neculce
I.4. Relatii cu exteriorul
CAP. II Conducerea activitatii financiare prin bugete

II.1. Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2006
II.2. Modul de calcul si semnificatia indicatorilor specifici de reflectare a
activitatii institutie publice
II.3. Modul de fundamentarea a indicatorilor financiari(venituri si
cheltuieli) si analiza acestora
CAP. III Finantarea institutiei

III.1. Surse de finantare
III.2. Finantarea bugetara a Primariei comunei Ion Neculce
III.3. Finantarea din venituri proprii si din alte surse a Primariei comunei
Ion Neculce. Fluxuri informationale generate de finantarea institutiei.
Cap.I Structura si atributiile comportimentului financiar-contabil
I.1 Prezentarea obiectului de activitate si domeniul in care se incadreaza

Administratia publica in unitatile administrativ teritoriale se organizeaza si
functioneaza
in temeiul
autonomiei locale, descentralizarii
serviciilor publice,
eligibilitatii autoritatilor adminis - tratiei publice locale, legalitatii si al consultarii

cetatenilor in solutionarea problemelor locale, de interes deosebit .
Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a
autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona in numele si
in interesul colectivitatii locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile
legii .
Acest drept se exercita de catre consiliile locale si primari, autoritati ale
administratiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber
exprimat .
Competentele si atributiile autoritatilor administratie publice locale se
stabilesc numai prin lege .
Autoritatile administratiei publice locale administreaza sau, dupa caz,
dispun de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publica sau privata
a comunelor, in conformitate cu principiul autonomiei locale .
Controlul administrativ si controlul financiar al activitatii autoritatilor
publice locale se executa in limitele si conditiile prevazute de lege .
Comunele sunt persoane juridice de drept public. Acestea au patrimoniu
propriu si capacitate juridica deplina .
Autoritatile administratiei publice locale prin care se realizeaza autonomia
locala in comuna sunt consiliile locale comunale ca autoritati deliberative si primarii
ca autoritati executive. Consiliile locale si primarii se aleg in conditiile prevazute de
legea privind alegerile locale .
Alesii locali sunt primarul si consilierii locali .
Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati ale administratiei

publice locale si rezolva treburile publice din comuna in conditiile legii .
Mandatul primarului si consiliului local este de 4 ani si se exercita in
conditiile legii .
In scopul asigurarii autonomiei locale autoritatile administratiei publice
locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si
sa aprobe bugetele de venituri si cheltuieli ale comunelor, in conditiile legii .
Consiliul local are initiativa si hotaraste in conditiile legii in toate
problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta
altor autoritati publice locale sau centrale .
Dintre atributiile principale ale consiliului local stabilite prin Legea nr.
215/2001 - Legea administratiei publice locale , amintim :
- alege din randul consilierilor viceprimarul; stabileste in limitele normelor
legale, numarul de personal din aparatul propriu;
- aproba statutul comunei precum si regulamentul de organizare si
functionare a consiliului ;
- aproba bugetul local imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare
a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitarii - titlului bugetar;
stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale in conditiile legii ;
- aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de
functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functioanre a aparatului
propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor
autonome de interes local ;
- administreaza domeniul public si privat al comunei ;
- infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de
interes local ;
- analizeaza si aproba, in conditiile legii, documentatiile de urbanism ale
localitatilor, documentatiile tehnico-economice
pentru lucrarile de investitii, de
interes local si asigura conditiile necesare reactualizarii acestora etc.
In exercitarea atributiilor ce ii revin, consiliul local adopta hotarari cu votul

majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de
organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate .
Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efect de la data
aducerii la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii .
Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac
parte, sau dupa caz, in nume propriu pentru activitatea desfasurata in exercitarea
mandatului, precum si pentru hotararile pe care le-au votat .
Dupa constituire, consiliul local isi organizeaza comisii de specialitate, pe
principalele domenii de activitate .
Consiliul local al comunei Ion Neculce este format din 13 consilieri,
impartiti in trei comisii de specialitate:
- comisia buget finante;
- comisia pentru administratie publica locala,juridica,apararea ordinii si
linistii publice ,a drepturilor cetatenilor;
- comisia pentru invatamant, cultura, sport.
Dintre atributiile principale ale primarului, stabilite prin Legea nr. 215 /
2001 - Legea administratiei publice locale, amintim:
- asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a
prevederilor Consitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor;
- asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local. In situatia in
care apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il
sesizeaza pe prefect;
- intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului
bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;
- exercita functia de ordonator principal de credite;
- asigura ordinea publica si linistea locuitorilor;
- ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al locali - tatii si il
supune spre aprobare consiliului local;
- conduce servicile publice locale si asigura functionarea serviciilor de stare

civila si de autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si de
ajutor social;
- indeplineste functia de ofiter de stare civila;
- propune consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama,
statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a
aparatului propriu de specialitate
- raspunde de invetarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului
public si privat al comunei etc.
In exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii cu caracter normativ
sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta
publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz.
Mandatul primarului este de 4 ani.
I.2. Organizarea interioara a institutiei
Consiliul local al comunei Ion Neculce, judetul iasi, in baza prevederilor
art.38 ,(1),(2),lit.e din Legea nr. 215 / 2001 - Legea administratiei publice locale a
aprobat prin H.C.L. nr.11 / 24.04.2002 Regulamentul de organizare si functionare
a aparatului propriu in cadrul Primariei comunei Ion Neculce.
Conform continutului regulamentului susmentionat activitatea este
structurata pe urmatoarele compartimente:
1. Compartimentul administratiei publice locale;
2. Compartimentul stare civila;
3. Compartimentul registru agricol, cadastru;
4. Compartimentul protectiei sociale;
5. Compartimentul autoritate tutelare;
6. Birou finante - contabilitate:
6.1 Compartiment finante contabilitate;
6.2 Compartiment constatare, stabilire,impunere persoane fizice;
6
6.3 Conmpartiment casierie;

7. Compartiment urbanism si autorizari constructii;
8. Compartiment biblioteca comunala;
9. Compartiment administrativ, protectie civila si apararea impotriva
incendiilor si gospodarie comunala.
Primarul, in calitatea sa de sef al administratiei publice locale, raspunde de
intreaga activitate din primarie potrivit competentelor stabilite de lege.
I.3. Functionalitatea la Primaria comunei Ion Neculce
La nivelul Primariei comunei Ion Neculce activitatea economico financiara este organizata la nivelul de birou finante - contabilitate cu urmatoarele
compartimente:
- compartimentul finante contabilitate;
- compartimentul constatare, stabilire, impunere persoane fizice si juridice;
- compartimentul casierie.
Activitatea este organizata si condusa de catre seful biroului de contabilitate,
care impreuna cu cei trei salariati asigura functionarea acestuia.
Anexa de mai jos evidentiaza organigrama Primariei Ion Neculce.
Biroul finante
contabilitate
Sef birou+3 angajati
Compartiment
Finante Contabilitate
Compartiment
constatare,stabilire,impunere
pers.fizice si juridice
Compartiment
casierie
Organizarea activitatii are la baza prevederile Legii nr. 82 / 1991 - Legea

contabilitatii , fiind condusa in partida simpla .
Salariatii acestui sector sunt absolventi de studii medii ,de specialitate
economica si cu perfectionare in domeniul administratiei publice ,impozite si taxe
locale precum si de operator calculator .
Ca dotare tehnica serviciul contabilitate dispune de doua calculatoare , doua
imprimante si un xerox Minolta tip A3 .
Atributiile sunt impartite pe compartimente , astfel :
-- evidenta/inregistrare operatiuni patrimoniale

-- incheierea/urmarirea contractelor primariei
-- inregistrarea/platile executate din bugetul local
-- inregistrarea/corectitudinea incasarilor/platilor pt.
autofinantare
Compartimentul
Finante contabilitate
-- intocmirea rapoartelor de specialitate

-- exercitarea controlului financiar
-- asigura inventarierea anuala a patrimoniului/inregistrare
-- inregistrare in contabilitatea lucrarilor de investitii
-- evidenta sintetica a tuturor surselor de venituri
-- colaborare cu trezoreria
-- constituirea,utilizarea,reintregirea fondului de rulment
-- intocmirea proiectului bugetului local
-- intocmirea documentatiei pt deschiderea finantarii chelt.
-- executarea controlului financiar preventive
-- intocmirea darilor de seama contabile asupra bugetului local
-- urmarirea incasarii creantelor
-- organizarea active.de urmarire silita a bunurilor/veniturilor
-- urmarirea datelor restante primate spre urmarire
-- intocmirea documentatiei privind debitorii insolvabili
-- identificarea pers.care exercita active.supuse impozitarii
-- urmarirea executiei partii de venituri a bugetului local
-- pastrare/eliberare/evidenta chitantiere cu regim special
-- conducerea evidentei mijloacelor fixe ob. de inventar
-- intocmire/transmitere lunara a declaratiilor privind
contributiile
-- intocmire lunara a statelor de plata a salariilor personalului
-- organizare/indrumare/control actiuni de constatare/stabilire
-- intocmire borderouri de debite si scaderi,operarea lor in
evident
contabile
Compartiment
-- intocmire/depunere la termen a declaratiilor de impunere
catre
constatare,stabilire,
pers.fizice/juridice
impunere,urmarire
-- coordonarea activ. de gestionare documente pt fiecare
contribuabil pers.fizice si juridice
-- verificarea pers. Detiuatoare de bunuri/venituri
supuse impozitarii
-- solicitare sanctiuni contribuabililor care incalca legislatia
fiscala
-identificare/sanctionare
pres.ce
desfasoara
active.calendaristica
-- centralizare data statistice/transmitere raportari periodice la
termen
-- analiza/cercetare/solutionare cereri pt.stabilire impozite si
taxe
--avizare propuneri pt acordarea esalonarii,reducerii taxelor
-- verificare/solutionare contestatii ale contribuabililor
-- intocmeste/gestioneaza dosar fiscal pe fiecare contribuabil
--urmarirea existentei titlurilor executarii pt impozite si taxe
incasare impozite/taxe locale stabilite de consiliul local
urmarire taxe datorate de contribuabili cf.rolului fiscal
existent
intocmire zilnica a registrului de casa
Compartiment
pastrare,evidenta incasarii zilnice
casierie
achitare drepturi salariale,ajutoare sociale,indemnizatii
I.4. Relatiile cu exteriorul

Autoritatile locale sunt comitatele si districtele ale caror sarcini sunt:
aplicarea politicii guvernamentale pe plan local; exercitarea unor competente delegate
importante in domenii ca: educatia, asiguarea fondului locativ sau protectia sociala.
In baza acestui principiu, Primaria comunei Ion Neculce este subordonata
ierarhic
Prefecturii sub aspectul
respectarii legislatiei
in teritoriu, Consiliului
Judetean Iasi privind organizarea si finantarea bugetului local si Directiei Generale
a Finantelor Publice privind respectarea disciplinei financiare referitoare la structura

bugetului local in cele trei faze: intocmire, executie, raportare.
Pe plan local primariei ii revine sarcina de a asigura conditii prielnice pentru
educatie si asistenta sociala. In acest sens primaria coordoneaza activitatea scolilor
generale din comuna. Deci institutiile ierarhic subordonate sunt: scoala
generala
Razboieni, scoala generala Buznea, scoala generala Prigoreni. De asemenea primaria

coordoneaza serviciile publice organizate, astfel: biblioteca comunala, gospodarie
comunala, servicul P.S.I. .
In relatiile cu exteriorul in rol important il detine relatia cu trezoreria.
Trezoreria la care este arondata primaria este in orasul Targu Frumos. Relatiile cu
acesta institutie au la baza prevederile Ordinului nr. 1235 / 2003 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 146 / 2002 privind formarea si
utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului. Prin trezorerie
se deruleaza
operatiunile de plati si incasari privind fonduri publice, dupa caz, fara a se limita la
acestea. Statul garanteaza efectuarea operatiunilor financiare prin trezoreria statului
in conditii de siguranta si in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, precum si
pastrarea integritatii disponibilitatilor banesti.
Documentele prin care se dispun plati din conturile instituiei publice se
semneaza de catre persoanele abilitate de lege, aprobate prin specimenele de semnaturi
de catre ordonatorii de credite, la care se anexeaza copii ale actelor de numire in
functie a acestora.
Relatia cu persoanele fizice si juridice platitoare de impozite si taxe trebuie
sa fie cordiala iar persoanele implicate sa dea dovada de profesionalism si etica
profesionala.
Subordonarea Primariei comunei Ion Neculce
10
Consiliul Judetean
Iasi
Prefectura
Directia Generala a
finantelor publice
Primaria comunei
Ion Neculce
RELATIILE CU EXTERIORUL
Trezoreri
a
Iasi
Pers.fizice,jur
idice
platitoare de
impozite
Sc.generala
Ion Neculce
Sc.generala
Razboieni
PRIMARIA comunei
Ion Neculce
Sc.generala
Buznea
Gospodarie
comunala
Serviciul
P.S.I.
Biblioteca
Ion Neculce
CAP. II
Conducerea activitatii financiare prin bugete
II.1. Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2006

Pentru o mai buna intelegere a activitatii economico-financiare
desfasurata in cadrul Primariei comunei Ion Neculce voi prezenta structura bugetului
pe anul 2006.
Cateva consideratii teoretice:
11
Se stie ca practic bugetul local este documentul care prezinta previziunea

pentru o anumita perioada de timp, in cazul nostru anual, atat pentru venituri cat si
pentru cheltuieli.
Bugetul perioadei se intocmeste inainte de inceputul acesteia, avand rolul de
a pregati un anume comportament viitor pentru obtinerea veniturilor si efectuarea
cheltuielilor.
Bugetul local corespunde in componenta cu structura comunelor.
Cadrul general al bugetelor locale este aprobat prin OUIG Nr. 45 / 2003
privind finantele publice locale, care cuprinde lista veniturilor
si cheltuielilor
prevazute in aceste bugete si care poate fi actualizata ca urmare a perfectionarii

legislatiei, precum si prin legile bugetare anuale, in concordanta cu programele de
crestere a autonomiei
financiare a unitatilor administrativ - teritoriale si de
descentralizare a serviciilor publice.

Veniturile bugetelor locale se formeaza din impozite, taxe, din venituri cu
destinatie speciala si alte venituri prevazute in lege, precum si din cote si sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din transferuri cu destinatie
speciala de la bugetul de stat.
In raport de resursele financiare publice se dimensioneaza cheltuielile
repartizate pe destinatii in conformitate cu obiectivele de dezvoltare a localitatii.
Veniturile si cheltuielile aprobate prin bugetul local se repartizeaza pe
trimestre avand in vedere termenele legale de incasare a veniturilor si perioada in
care se executa cheltuielile.
Bugetele locale se intocmesc in conditii de autonomie, conform OUG Nr.
45 / 2003.
Bugetul local este o componenta a sistemului de bugete definit, conform
reglementarilor in vigoare, ca o veriga a acestuia, in contextul economiei in raport cu
celelalte componente(bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat etc).
Este dreptul organelor locale sa dimensioneze previziunile bugetare la
cheltuieli avand in vedere nevoile proprii corelate cu posibilitatea de mobilizare a
12
veniturilor si cu masurile de folosire eficienta a fondurilor. Structura si evolutia

indicatorilor cuprinsi in bugetul local al comunei Ion Neculce se face pe surse,
capitole, titluri de cheltuieli si subcapitole, pe anul 2006 si este prezentat mai jos.
II.2. Modul de calcul si semnificatia indicatorilor specifici de reflectare a

activitatii institutie publice
Fundamentarea cheltuielilor are la baza criteriile:
Baza legala a cheltuielilor: nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetul
de venituri si cheltuieli sau finantata prin aceasta daca nu este reglementata prin acte
normative;
Executia preliminara pentru anul de baza: consta in executia certa pentru o
anumita perioada de timp si executia probabila la sfarsitul anului, corectata cu

eventuale influente;
Analiza si studierea comparativa a cheltuielilor: atat pe total cat si pe
structura si pe dinamica;
Preturile si tarifele diferitelor servicii si materiale: care au repercursiuni
directe asupra structurii si evolutiei cheltuielilor;

13
Baremurile de cheltuieli: norme legale prin intermediul carora anumite
categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivelele maxime ce nu pot fi depasite.

n baza prevederilor art. 19 lit. d) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice,
ale art. 17 alin. (2) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, si ale art. 13 din
Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern si controlul financiar
preventiv, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 301/2002, cu
modificarile ulterioare, institutiile publice, indiferent de subordonare si de modul de
finantare a cheltuielilor, au obligatia sa respecte procedurile privind parcurgerea celor
4 faze ale executiei bugetare a cheltuielilor, respectiv angajarea, lichidarea,
ordonantarea si plata cheltuielilor, precum si sa organizeze, sa conduca evidenta si sa
raporteze angajamentele bugetare si legale ncepnd cu anul bugetar 2003.
n vederea respectarii prevederilor mentionate mai sus au fost elaborate prezentele
norme metodologice care au ca obiect stabilirea procedurilor, a persoanelor implicate
si a documentelor privind executia cheltuielilor care se efectueaza din fonduri publice.
Executia bugetara se bazeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care
au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de
contabil.
Ordonatorii de credite ai bugetelor prevazute la art. 1 alin. (2) din Legea nr.
500/2002 sunt autorizati sa angajeze, sa lichideze si sa ordonanteze cheltuieli pe
parcursul exercitiului bugetar, n limita creditelor bugetare aprobate, iar plata
cheltuielilor se efectueaza de persoanele autorizate care, potrivit legii, poarta
denumirea generica de contabil.
Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt n
competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza propunerilor
compartimentelor de specialitate ale institutiei publice.
Ordonatorii de credite pot delega aceasta calitate nlocuitorilor de drept, secretarilor
generali sau altor persoane mputernicite n acest scop.
Actele de delegare a atributiilor desemneaza persoanele din cadrul institutiilor
publice mputernicite sa semneze pentru si n numele ordonatorilor de credite.
14
n actul de delegare trebuie sa se specifice limitele si conditiile delegarii, respectiv

atributiile persoanelor delegate sa semneze documentele de angajare, lichidare si
ordonantare a cheltuielilor, precum si subdiviziunile clasificatiei bugetului aprobat
pentru care au fost mputernicite sa efectueze aceste operatiuni si termenul de
valabilitate a mputernicirii.
Actele de delegare, nsotite de specimenele de semnaturi ale persoanelor care au
fost mputernicite, trebuie comunicate:
- persoanelor mputernicite;
- conducatorului compartimentului financiar (financiar-contabil) care nu poate
efectua nici o plata ordonantata de o persoana care nu a fost mputernicita n acest
sens;
- persoanei mputernicite sa exercite controlul financiar preventiv.
De asemenea, actele de ncetare a delegarii se comunica persoanelor mentionate
mai sus.
1.
Angajarea cheltuielilor
Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevazute la art. 1 alin. (2)
din Legea nr. 500/2002, n cadrul carora se angajeaza, se ordonanteaza si se efectueaza
plati, reprezinta limite maxime care nu pot fi depasite.
Pentru actiunile multianuale se nscriu distinct n buget creditele de angajament si
creditele bugetare.
Pentru actiunile multianuale ordonatorii de credite ncheie angajamente legale n
limita creditelor de angajament aprobate n buget pentru exercitiul bugetar respectiv.
Cheltuielile de investitii se angajeaza individual n cadrul angajamentelor
multianuale care reprezinta limita superioara de angajare.
Toate angajamentele legale din care rezulta o cheltuiala pentru investitii publice
sau alte cheltuieli asimilate investitiilor, cofinantate de o institutie internationala, se
vor efectua n conformitate cu prevederile acordului de finantare.
15
Creditele bugetare aferente actiunilor multianuale reprezinta limita superioara a

cheltuielilor care urmeaza a fi ordonantate si platite n cursul exercitiului bugetar.
Platile respective sunt aferente angajamentelor legale efectuate n limita creditelor de
angajament aprobate n exercitiul bugetar curent sau n exercitiile bugetare anterioare.
Angajarea cheltuielilor bugetare, altele dect cele care privesc actiuni multianuale,
se face numai n limita creditelor bugetare aprobate.
Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare
numai n limita prevederilor si potrivit destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict
legate de activitatea institutiilor publice si cu respectarea dispozitiilor legale.
Angajarea oricarei cheltuieli din fonduri publice mbraca doua forme de
angajamente:
a) Angajamentul legal - faza n procesul executiei bugetare reprezentnd orice act
juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice.
Angajamentul legal trebuie sa se prezinte sub forma scrisa si sa fie semnat de
ordonatorul de credite. Angajamentul legal ia forma unui contract de achizitie publica,
comanda, conventie, contract de munca, acte de control, acord de mprumut etc.
n toate actele juridice prin care se contracteaza o datorie a statului rezultata din
contractarea unor mprumuturi interne sau externe sau o datorie rezultata dintr-un
contract, comanda etc. trebuie sa se faca mentiuni cu privire la institutia care are
prevazute n buget creditele aferente angajamentului respectiv si subdiviziunea
bugetara la care sunt prevazute acestea si de la care urmeaza sa se faca plata. Sarcina
nscrierii datelor respective revine compartimentelor de specialitate care elaboreaza
proiectele angajamentelor legale.
nainte de a angaja si a utiliza creditele bugetare, respectiv nainte de a lua orice
masura care ar produce o cheltuiala, ordonatorii de credite trebuie sa se asigure ca
masura luata respecta principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management
financiar sanatos, n special ale economiei si eficientei cheltuielilor.
n acest scop utilizarea creditelor bugetare trebuie sa fie precedata de o evaluare
care sa asigure faptul ca rezultatele obtinute sunt corespunzatoare resurselor utilizate.
16
Proiectele angajamentelor legale reprezinta decizii de principiu luate de ordonatorii

de credite, care implica o obligatie de efectuare a unei cheltuieli fata de terte persoane.
Aceste proiecte de angajamente legale nu pot fi aprobate de catre ordonatorul de
credite dect daca au primit n prealabil viza de control financiar preventiv n
conditiile legii.
Angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza numai cu viza prealabila de
control financiar preventiv propriu, potrivit dispozitiilor legale.
La institutiile publice la care operatiunile sunt supuse controlului financiar
preventiv delegat angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza si cu viza
prealabila a controlorului delegat, conform legislatiei n vigoare.
Proiectul de angajament legal se prezinta pentru viza de control financiar preventiv
mpreuna cu o propunere de angajare a unei cheltuieli, potrivit modelului prezentat n
anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
Angajarea cheltuielilor se efectueaza n tot cursul exercitiului bugetar, astfel nct
sa existe certitudinea ca bunurile si serviciile care fac obiectul angajamentelor vor fi
livrate, respectiv prestate, si se vor plati n exercitiul bugetar respectiv.
Ordonatorii de credite nu pot angaja cheltuieli ntr-o perioada n care se stie ca
bunul, lucrarea sau serviciul nu va putea fi executat, receptionat si platit pna la data
de 31 decembrie a exercitiului bugetar curent, respectiv ultima zi de plata prevazuta n
Programul calendaristic pentru derularea principalelor operatiuni de ncheiere a
exercitiului bugetar, cu exceptia actiunilor multianuale.
n situatia n care, din motive obiective, angajamentele legale de cheltuieli nu pot fi
platite pna la finele anului, acestea se vor plati din creditele bugetare ale exercitiului
bugetar urmator.
Ordonatorilor de credite li se interzice sa ia cu buna stiinta masuri care au ca obiect
angajarea de cheltuieli peste sumele aprobate n buget, la partea de cheltuieli, cu
exceptia angajamentelor multianuale efectuate n conditiile legii.
Ordonatorii de credite nu pot ncheia nici un angajament legal cu terte persoane
fara viza de control financiar preventiv dect n conditiile autorizate de lege.
17
Dupa semnarea angajamentului legal de catre ordonatorul de credite acesta se

transmite compartimentului de contabilitate pentru nregistrare n evidenta
cheltuielilor angajate.
b) Angajamentul bugetar - orice act prin care o autoritate competenta, potrivit
legii, afecteaza fonduri publice unor anumite destinatii, n limita creditelor bugetare
aprobate.
n aplicarea principiului anualitatii, potrivit caruia "platile efectuate n cursul unui
an bugetar n contul unui buget apartin exercitiului corespunzator de executie a
bugetului respectiv", si a prevederilor legale, potrivit carora pentru a efectua o plata
este obligatorie parcurgerea prealabila a celor trei faze, respectiv angajarea, lichidarea,
ordonantarea, se impune punerea n rezerva a creditelor bugetare angajate, astfel nct
toate angajamentele legale ncheiate n cursul unui exercitiu bugetar sau n exercitiile
precedente de ordonatorul de credite sau de alte persoane mputernicite sa poata fi
platite n cursul exercitiului bugetar respectiv, n limita creditelor bugetare aprobate.
n vederea respectarii acestei cerinte, angajamentul bugetar prin care au fost
rezervate fonduri publice unei anumite destinatii, n limita creditelor bugetare
aprobate, preceda angajamentul legal.
Este interzis ordonatorilor de credite aprobarea unor angajamente legale fara
asigurarea ca au fost rezervate si fondurile publice necesare platii acestora n exercitiul
bugetar, cu exceptia actiunilor multianuale.
Valoarea angajamentelor legale nu poate depasi valoarea angajamentelor bugetare
si, respectiv, a creditelor bugetare aprobate, cu exceptia angajamentelor legale aferente
actiunilor multianuale care nu pot depasi creditele de angajament aprobate n buget.
Angajarea cheltuielilor trebuie sa se faca ntotdeauna n limita disponibilului de
credite bugetare si, respectiv, n limita disponibilului de credite de angajament pentru
actiuni multianuale.
n scopul garantarii acestei reguli, angajamentele legale, respectiv toate actele prin
care statul sau unitatile administrativ-teritoriale contracteaza o datorie fata de tertii
creditori, sunt precedate de angajamente bugetare, respectiv de rezervarea creditelor
necesare platii angajamentelor legale.
18
Angajamentele bugetare pot fi:

b1) angajamente bugetare individuale;
b2) angajamente bugetare globale.
b1) Angajamentul bugetar individual este un angajament specific unei anumite
operatiuni noi care urmeaza sa se efectueze.
Angajamentul bugetar individual se prezinta la viza persoanei mputernicite sa
exercite controlul financiar preventiv n acelasi timp cu proiectul angajamentului legal
individual.
b2) Pentru cheltuieli curente de natura administrativa, ce se efectueaza n mod
repetat pe parcursul aceluiasi exercitiu bugetar, se pot ntocmi propuneri de
angajamente legale provizorii, materializate n bugete previzionale, care se nainteaza
pentru viza de control financiar preventiv mpreuna cu angajamentele bugetare
globale.
Angajamentul bugetar global este un angajament bugetar aferent angajamentului
legal provizoriu care priveste cheltuielile curente de functionare de natura
administrativa, cum ar fi:
- cheltuieli de deplasare;
- cheltuieli de protocol;
- cheltuieli de ntretinere si gospodarie (ncalzit, iluminat, apa, canal, salubritate,
posta, telefon, radio, furnituri de birou etc.);
- cheltuieli cu asigurarile;
- cheltuieli cu chiriile;
- cheltuieli cu abonamentele la reviste, buletine lunare etc.
n cazul angajamentelor legale provizorii ordonatorul de credite verifica faptul ca
angajamentele legale individuale ncheiate sa nu depaseasca valoarea angajamentelor
provizorii care au fost emise anterior.
Angajamentele legale individuale aprobate pna la finele anului, acoperite de
aceste angajamente legale provizorii, nu trebuie naintate pentru viza de control
financiar preventiv.
19
Angajamentele legale individuale care depasesc valoarea angajamentelor legale

provizorii se supun vizei de control financiar preventiv.
Angajamentele bugetare se realizeaza prin emiterea unui document scris privind
angajamentul bugetar individual si angajamentul bugetar global, prin care se certifica
existenta unor credite bugetare disponibile si se pun n rezerva (se blocheaza) creditele
aferente unei cheltuieli, potrivit destinatiei prevazute n buget.
Propunerile de angajamente se nainteaza din timp persoanei mputernicite cu
exercitarea controlului financiar preventiv, pentru a da posibilitate acesteia sa si
exercite atributiile conform legii.
Propunerile de angajare a cheltuielilor trebuie nsotite de toate documentele
justificative aferente si, daca este cazul, de orice alte documente si informatii solicitate
de catre persoana mputernicita sa exercite controlul financiar preventiv.
La finele anului persoana mputernicita sa exercite controlul financiar preventiv
analizeaza modul de realizare a cheltuielilor care au facut obiectul angajamentelor
bugetare globale, precum si daca totalul angajamentelor legale individuale aferente
acestora este la nivelul angajamentelor legale provizorii.
n cazul n care nu exista diferente semnificative ntre cheltuielile previzionate si
cele definitive, persoana mputernicita sa exercite controlul financiar preventiv
avizeaza angajamentul bugetar global care devine definitiv.
Daca persoana mputernicita sa exercite controlul financiar preventiv constata
diferente semnificative, atunci poate hotar asupra includerii n viitor a cheltuielilor de
natura celor care au facut obiectul angajamentelor bugetare globale n categoria
angajamentelor bugetare individuale.
Avizarea consta n semnarea de catre persoana mputernicita sa exercite controlul
financiar preventiv sau nlocuitorul de drept al acesteia a propunerii de angajare a unei
cheltuieli si a angajamentului bugetar, care vor fi stampilate si datate.
Avizarea proiectelor de angajamente legale se poate face dupa ndeplinirea
urmatoarelor conditii:
a) proiectul de angajament legal a fost prezentat n conformitate cu prezentele
norme metodologice;
20
b) existenta creditelor bugetare disponibile la subdiviziunea corespunzatoare din

bugetul aprobat;
c) proiectul de angajament legal se ncadreaza n limitele angajamentului bugetar,
stabilite potrivit legii;
d) proiectul de angajament legal respecta toate prevederile legale care i sunt
aplicabile, n vigoare la data efectuarii sale (controlul de legalitate);
e) proiectul de angajament legal respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor
si regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile categoriei de cheltuieli din
care fac parte (controlul de regularitate).
Persoana mputernicita sa exercite controlul financiar preventiv poate sa refuze
acordarea vizei daca considera ca nu sunt ndeplinite conditiile mentionate mai sus.
Dupa avizarea angajamentului bugetar individual sau global, dupa caz, de catre
persoana mputernicita sa exercite controlul financiar preventiv, acesta se semneaza de
ordonatorul de credite si se transmite compartimentului de contabilitate pentru
nregistrare n evidenta cheltuielilor angajate.
Creditele bugetare neangajate, precum si creditele bugetare angajate si neutilizate
pna la finele exercitiului bugetar sunt anulate de drept.
Orice cheltuiala angajata si neplatita pna la data de 31 decembrie a exercitiului
bugetar curent se va plati n contul bugetului pe anul urmator din creditele bugetare
aprobate n acest scop.
Aceasta cheltuiala trebuie sa se raporteze la finele anului curent pe baza datelor din
contabilitatea cheltuielilor angajate.
n angajamentele legale individuale si cele provizorii, precum si n angajamentele
bugetare individuale sau globale se precizeaza subdiviziunile bugetul aprobat.
Salariile personalului cuprins n statele de functii anexate bugetului aprobat si
obligatiile aferente acestora, pensiile si ajutoarele sociale stabilite conform legilor n
vigoare, precum si cheltuielile cu dobnzile si alte cheltuieli aferente datoriei publice
se considera angajamente legale si bugetare de la data de 1 ianuarie a fiecarui an cu
ntreaga suma a creditelor bugetare aprobate.
21
n situatia n care se impune majorarea sau diminuarea unor angajamente legale,

este necesara elaborarea unor propuneri de modificare a angajamentelor legale si
bugetare initiale, nsotite de memorii justificative.
2. Lichidarea cheltuielilor
Este faza n procesul executiei bugetare n care se verifica existenta
angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica
conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative
care sa ateste operatiunile respective.
Verificarea existentei obligatiei de plata se realizeaza prin verificarea documentelor
justificative din care sa rezulte pretentia creditorului, precum si realitatea "serviciului
efectuat" (bunurile au fost livrate, lucrarile executate si serviciile prestate sau, dupa
caz, existenta unui titlu care sa justifice plata: titlu executoriu, acord de mprumut,
acord de grant etc.).
Salariile si indemnizatiile vor fi lichidate n baza statelor de plata colective,
ntocmite de compartimentul de specialitate, cu exceptia cazurilor n care este necesara
lichidarea individuala.
Documentele care atesta bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate
sunt Factura fiscala (cod 14-4-10/A) sau Factura (cod 14-4-10/aA) cuprinse n anexa
nr. 1A "Catalogul formularelor tipizate, comune pe economie, cu regim special de
tiparire, nseriere si numerotare, privind activitatea financiara si contabila" la
Hotarrea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune
privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind
ntocmirea si utilizarea acestora, sau alte formulare ori documente cu regim special,
aprobate potrivit legii.
Determinarea sau verificarea existentei sumei datorate creditorului se efectueaza de
catre persoana mputernicita de ordonatorul de credite, pe baza datelor nscrise n
factura si a documentelor ntocmite de comisia de receptie constituita potrivit legii
(Proces-verbal de receptie - cod 14-2-5, n cazul mijloacelor fixe, Nota de receptie si
22
constatare de diferente - cod 14-3-1A, n cazul bunurilor materiale, altele dect

mijloacele fixe).
Documentele care atesta bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate
sau din care reies obligatii de plata certe se vizeaza pentru "Bun de plata" de
ordonatorul de credite sau de persoana delegata cu aceste atributii, prin care se
confirma ca:
- bunurile furnizate au fost receptionate, cu specificarea datei si a locului primirii;
- lucrarile au fost executate si serviciile prestate;
- bunurile furnizate au fost nregistrate n gestiune si n contabilitate, cu
specificarea gestiunii si a notei contabile de nregistrare;
- conditiile cu privire la legalitatea efectuarii rambursarilor de rate sau a platilor de
dobnzi la credite ori mprumuturi contractate/garantate sunt ndeplinite;
- alte conditii prevazute de lege sunt ndeplinite.
Prin acordarea semnaturii si mentiunii "Bun de plata" pe factura, se atesta ca
serviciul a fost efectuat corespunzator de catre furnizor si ca toate pozitiile din factura
au fost verificate.
Conditiile de exigibilitate a obligatiei se verifica pe baza datelor cuprinse n
angajamentele legale, care trebuie sa cuprinda si date cu privire la termenele de plata a
obligatiei.
Persoana mputernicita sa efectueze lichidarea cheltuielilor verifica personal
documentele justificative si confirma pe propria raspundere ca aceasta verificare a fost
realizata.
Documentele care atesta parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor stau la baza
nregistrarii n contabilitatea patrimoniala a institutiei publice pentru reflectarea
serviciului efectuat si a obligatiei de plata fata de tertii creditori.
23
3.
Ordonantarea cheltuielilor
Este faza n procesul executiei bugetare n care se confirma ca livrarile de bunuri au

fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata. Persoana
desemnata de ordonatorul de credite confirma ca exista o obligatie certa si o suma
datorata, exigibila la o anumita data, si n acest caz ordonatorul de credite bugetare
poate emite "Ordonantarea de plata" pentru efectuarea platii.
Ordonantarea de plata este documentul intern prin care ordonatorul de credite da
dispozitie
conducatorului
compartimentului
financiar
(financiar-contabil)
sa
ntocmeasca instrumentele de plata a cheltuielilor.

Ordonantarea de plata trebuie sa contina date cu privire la:
- exercitiul bugetar n care se nregistreaza plata;
- subdiviziunea bugetara la care se nregistreaza plata;
- suma de plata (n cifre si litere) exprimata n moneda nationala sau n moneda
straina, dupa caz;
- datele de identificare a beneficiarului platii;
- natura cheltuielilor;
- modalitatea de plata.
Ordonantarea de plata este datata si semnata de ordonatorul de credite sau de
persoana delegata cu aceste atributii. Ordonantarea de plata va fi nsotita de
documentele justificative n original si va purta viza persoanelor autorizate din
compartimentele de specialitate, care sa confirme corectitudinea sumelor de plata,
livrarea si receptionarea bunurilor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor,
existenta unui alt titlu care sa justifice plata, precum si, dupa caz, nregistrarea
bunurilor n gestiunea institutiei si n contabilitatea acesteia.
Facturile n original sau alte documente ntocmite n vederea platii cheltuielilor vor
purta obligatoriu numarul, data notei contabile si semnatura persoanei care a
nregistrat n contabilitate lichidarea cheltuielilor.
24
n cazuri exceptionale, cnd nu este posibila prezentarea documentelor justificative

n original, vor fi acceptate si copii ale documentelor justificative, certificate pentru
conformitatea cu originalul de catre ordonatorul de credite sau de persoana delegata cu
aceste atributii.
n situatia n care, n conformitate cu prevederile contractuale, urmeaza sa se
efectueze plata n rate a bunurilor livrate, lucrarilor executate si a serviciilor prestate,
se vor avea n vedere urmatoarele:
- prima ordonantare de plata va fi nsotita de documentele justificative care
dovedesc obligatia catre creditor pentru plata ratei respective;
- ordonantarile de plata ulterioare vor face referire la documentele justificative deja
transmise conducatorului compartimentului financiar (financiar-contabil).
La emiterea ordonantarii de plata finale ordonatorul de credite confirma ca
operatiunea s-a finalizat.
nainte de a fi transmisa compartimentului financiar (financiar-contabil) pentru
plata ordonantarea de plata se transmite pentru avizare persoanei mputernicite sa
exercite controlul financiar preventiv.
Scopul acestei avizari este de a stabili ca:
- ordonantarea de plata a fost emisa corect;
- ordonantarea de plata corespunde cu cheltuielile angajate si suma respectiva este
exacta;
- cheltuiala este nscrisa la subdiviziunea corespunzatoare din bugetul aprobat;
- exista credite bugetare disponibile;
- documentele justificative sunt n conformitate cu reglementarile n vigoare;
- numele si datele de identificare ale creditorului sunt corecte.
n cazul n care ordonantarea de plata nu se avizeaza, se aplica prevederile pct. 1
"Angajarea cheltuielilor".
Nici o ordonantare de plata nu poate fi prezentata spre semnare ordonatorului de
credite dect dupa ce persoana mputernicita sa exercite controlul financiar preventiv a
acordat viza.
25
Persoana mputernicita sa exercite controlul financiar preventiv se asigura ca

ordonantarile supuse vizei se refera la angajamente de cheltuieli deja vizate si ca sunt
ndeplinite conditiile de lichidare a angajamentelor.
Ordonantarile de plata nevizate de persoana mputernicita sa exercite control
financiar preventiv sunt nule si fara valoare pentru conducatorul compartimentului
financiar (financiar-contabil) care urmeaza sa faca plata, daca nu sunt autorizate n
conditiile prevazute de lege.
Dupa aprobare ordonantarea de plata mpreuna cu toate documentele justificative n
original se nainteaza conducatorului compartimentului financiar (financiar-contabil)
pentru plata.
Primele trei faze ale procesului executiei bugetare a cheltuielilor se realizeaza n
cadrul institutiei publice, raspunderea pentru angajarea, lichidarea si ordonantarea
cheltuielilor revenindu-i ordonatorului de credite bugetare sau persoanelor
mputernicite sa exercite aceasta calitate prin delegare, potrivit legii.
4.
Plata cheltuielilor
Plata cheltuielilor este faza finala a executiei bugetare prin care institutia publica
este eliberata de obligatiile sale fata de tertii-creditori.
Plata cheltuielilor se efectueaza de persoanele autorizate care, potrivit legii, poarta
denumirea generica de contabil, n limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate
n conditiile dispozitiilor legale, prin unitatile de trezorerie si contabilitate publica la
care si au conturile deschise, cu exceptia platilor n valuta, care se efectueaza prin
banci, sau a altor plati prevazute de lege sa se efectueze prin banci.
Plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar (financiarcontabil) n limita creditelor bugetare deschise si neutilizate sau a disponibilitatilor
aflate n conturi, dupa caz.
n cazul institutiilor publice care nu au n structura lor un compartiment financiar
sau financiar-contabil, plata cheltuielilor se va efectua de catre persoana desemnata de
ordonatorul de credite sa ndeplineasca aceasta atributie n cadrul institutiei publice.
26
Instrumentele de plata utilizate de institutiile publice, respectiv cecul de numerar si

ordinul de plata pentru trezoreria statului (OPHT), se semneaza de doua persoane
autorizate n acest sens, dintre care prima semnatura este cea a conducatorului
compartimentului financiar (financiar-contabil), iar a doua, a persoanei cu atributii n
efectuarea platii.
Plata se efectueaza de conducatorul compartimentului financiar (financiar-contabil)
numai daca sunt ndeplinite urmatoarele conditii:
- cheltuielile care urmeaza sa fie platite au fost angajate, lichidate si ordonantate;
- exista credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilitati n conturi de
disponibil;
- subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectueaza plata este cea corecta si
corespunde naturii cheltuielilor respective;
- exista toate documentele justificative care sa justifice plata;
- semnaturile de pe documentele justificative apartin ordonatorului de credite sau
persoanelor desemnate de acesta sa exercite atributii ce decurg din procesul executarii
cheltuielilor bugetare, potrivit legii;
- beneficiarul sumelor este cel ndreptatit potrivit documentelor care atesta serviciul
efectuat;
- suma datorata beneficiarului este corecta;
- documentele de angajare si ordonantare au primit viza de control financiar
preventiv;
- documentele sunt ntocmite cu toate datele cerute de formular;
- alte conditii prevazute de lege.
Nu se poate efectua plata:
- n cazul n care nu exista credite bugetare deschise si/sau repartizate ori
disponibilitatile sunt insuficiente;
- cnd nu exista confirmarea serviciului efectuat si documentele nu sunt vizate
pentru "Bun de plata";
- cnd beneficiarul nu este cel fata de care institutia are obligatii;
27
- cnd nu exista viza de control financiar preventiv pe ordonantarea de plata si nici

autorizarea prevazuta de lege.
n cazul constatarii unei erori n legatura cu plata ce urmeaza sa fie efectuata,
conducatorul compartimentului financiar (financiar-contabil) suspenda plata.
Motivele deciziei de suspendare a platii se prezinta ntr-o declaratie scrisa care se
trimite ordonatorului de credite si, spre informare, persoanei mputernicite sa exercite
controlul financiar preventiv.
Ordonatorul de credite poate solicita n scris si pe propria raspundere efectuarea
platilor.
n vederea efectuarii cheltuielilor, institutiile publice au obligatia de a prezenta
unitatilor de trezorerie si contabilitate publica la care au conturile deschise bugetul de
venituri si cheltuieli aprobat si repartizat pe trimestre, pe modelele elaborate de
Ministerul Finantelor Publice.
Pentru efectuarea cheltuielilor de capital institutiile publice vor prezenta unitatilor
de trezorerie si contabilitate publica si programul de investitii aprobat n conditiile
legii.
Creditele bugetare aprobate n buget vor putea fi utilizate la cererea ordonatorilor
de credite numai dupa deschiderea de credite de catre ordonatorii principali de credite,
repartizarea creditelor bugetare pentru bugetul propriu si pentru ordonatorii de credite
secundari sau tertiari, dupa caz, si/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe
seama acestora.
Deschiderea conturilor de cheltuieli si de disponibilitati de catre institutiile publice
se efectueaza potrivit normelor privind organizarea si functionarea trezoreriilor
statului.
Dreptul de administrare si dispozitie asupra conturilor de cheltuieli bugetare sau de
disponibil, deschise la unitatile de trezorerie si contabilitate publica si banci, se va
exercita n mod exclusiv de catre institutiile publice pe seama carora au fost deschise,
prin persoanele special mputernicite n acest sens, dupa comunicarea catre trezorerie
sau banca a mputernicirilor si a fiselor cu specimenele de semnaturi ale persoanelor
abilitate sa efectueze plata, mpreuna cu amprenta stampilei.
28
Ordinele de plata se emit pe numele fiecarui creditor. Acestea vor fi datate si vor
avea nscrise n spatiul rezervat obiectul platii si subdiviziunea bugetului aprobat de la
care se face plata.
Ordinele de plata se nscriu ntr-un registru distinct, vor purta un numar de ordine
unic, ncepnd cu numarul 1 n ordine crescatoare pentru fiecare ordonator de credite
si pentru fiecare exercitiu bugetar.
Un ordin de plata nu poate cuprinde plati referitoare la mai multe subdiviziuni ale
bugetului aprobat.
Ordinele de plata se emit pe baza documentelor justificative din care sa reiasa ca
urmeaza sa se achite integral sau partial o datorie contractata si justificata.
Se excepteaza de la aceasta regula ordinele de plata ce se emit pentru plata de
avansuri.
Actiunile si categoriile de cheltuieli pentru care se pot acorda plati n avans din
fonduri publice sunt cele stabilite prin hotarri ale Guvernului.
Sumele reprezentnd plati n avans nejustificate prin bunuri livrate, lucrari
executate si servicii prestate pna la sfrsitul anului se recupereaza de catre institutia
publica care a acordat avansurile si se vor restitui bugetului din care au fost acordate,
cu perceperea dobnzilor si penalitatilor de ntrziere aferente, potrivit legii.
Din conturile de cheltuieli bugetare sau de disponibilitati, dupa caz, institutiile
publice pot ridica, pe baza de cecuri pentru ridicare de numerar, numerarul pentru
efectuarea platilor de salarii, premii, deplasari, precum si pentru alte cheltuieli care nu
se pot efectua prin virament, cum ar fi: drepturi cu caracter social, burse pentru elevi si
studenti, ajutoare etc.
n fila de cec se mentioneaza si natura cheltuielilor care urmeaza sa se efectueze
din numerarul ridicat.
Institutiile publice vor lua masurile necesare pentru reducerea la maximum a
platilor n numerar, efectund prin casieria proprie numai acele cheltuieli de volum
redus care nu se justifica a fi efectuate prin virament.
Sumele ridicate n numerar se pastreaza n casieria institutiei publice n conditii de
siguranta.
29
n vederea efectuarii de plati n numerar pentru deplasari sau achizitionarea de

bunuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii se pot acorda avansuri n
numerar persoanelor desemnate pe baza "Dispozitiei de plata - ncasare catre casierie"
(cod 14-4-4), semnata de conducatorul compartimentului financiar (financiar-contabil)
si de persoanele cu atributii n efectuarea platilor n numerar. Justificarea avansurilor
n numerar se efectueaza n baza documentelor justificative eliberate de agentii
economici sau de persoane fizice autorizate, respectiv facturi fiscale (cod 14-4-10/A),
facturi (cod 14-4-10/aA), chitante (cod 14-4-1), bon de comanda-chitanta (cod 14-411) sau alte formulare ori documente privind activitatea financiara si contabila cu
regim special, aprobate potrivit legii.
5. Organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale
Institutiile publice, indiferent de subordonare si de modul de finantare a
cheltuielilor, au obligatia sa organizeze evidenta angajamentelor bugetare si legale.
Evidenta angajamentelor bugetare si legale este tinuta de compartimentul de
contabilitate, iar persoana mputernicita sa exercite controlul financiar preventiv va
supraveghea organizarea si tinerea evidentei, actualizarea si raportarea angajamentelor
bugetare si legale.
Scopul organizarii evidentei angajamentelor bugetare este de a furniza informatii n
orice moment si pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exercitiul
bugetar curent cu privire la creditele bugetare consumate prin angajare si prin
comparatie sa se determine creditele bugetare disponibile care pot fi angajate n viitor.
Scopul organizarii evidentei angajamentelor legale este de a furniza informatii n
orice moment si pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exercitiul
bugetar curent cu privire la angajamentele legale anuale sau multianuale aprobate de
ordonatorul de credite.
Evidenta angajamentelor bugetare si legale este tinuta concomitent de
compartimentul de contabilitate si de persoana mputernicita sa exercite controlul
financiar preventiv.
30
n acest scop, printr-un act de decizie administrativa se vor desemna persoana

(persoanele) si nlocuitorii acesteia care vor avea atributii pe linia organizarii si
conducerii evidentei angajamentelor bugetare si legale.
Principalele atributii ale acestora privesc:
a) evidenta creditelor bugetare aprobate n exercitiul bugetar curent, precum si a
modificarilor intervenite pe parcursul exercitiului bugetar curent cu ajutorul contului
940 "Credite bugetare aprobate";
b) evidenta angajamentelor bugetare cu ajutorul contului 950 "Angajamente
bugetare";
c) compararea datelor din conturile 940 "Credite bugetare aprobate" si 950
"Angajamente bugetare" si determinarea creditelor bugetare disponibile care pot fi
angajate;
d) evidenta angajamentelor legale cu ajutorul contului 960 "Angajamente legale";
e) la finele lunii, reevaluarea angajamentelor legale exprimate n alte monede dect
moneda nationala, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a
Romniei, valabil pentru ultima zi lucratoare a lunii.
Cu diferentele din reevaluare se majoreaza sau se diminueaza, dupa caz, valoarea
angajamentelor bugetare si legale din conturile 950 "Angajamente bugetare" si 960
"Angajamente legale";
f) la finele anului, nregistrarea n creditul contului 960 "Angajamente legale" a
totalului platilor efectuate n cursul anului n contul angajamentelor legale ncheiate.
Datele se preiau din conturile 700 "Finantarea bugetara privind anul curent", 120
"Disponibil al institutiei publice finantate din venituri proprii", 119 "Disponibil din
fonduri cu destinatie speciala si de redistribuire" etc.
Procedura de nregistrare n contabilitate a cheltuielilor bugetare trebuie sa dea
posibilitatea de a asigura pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat n exercitiul
bugetar curent informatii cu privire la:
a) creditele bugetare disponibile;
b) angajamentele legale;
c) platile efectuate n baza angajamentelor legale la un moment dat;
31
d) soldul angajamentelor legale care mai trebuie platite la finele anului;

e) datele necesare ntocmirii "Situatiei privind executia cheltuielilor bugetare
angajate la finele trimestrului", potrivit modelului prezentat n anexa nr. 4 la
prezentele norme metodologice, situatie care este parte componenta din structura
"Situatiilor financiare" trimestriale si anuale ale institutiilor publice.
Situatia privind executia cheltuielilor angajate la finele trimestrului va fi nsotita de
un raport explicativ privind toate informatiile utile cu privire la angajamentele
efectuate n cursul exercitiului bugetar.
Avnd n vedere ca valorile la care se refera creditele bugetare, angajamentele
bugetare si legale nu constituie elemente patrimoniale, acestea se evidentiaza n
contabilitate n conturi n afara bilantului, utilizndu-se metoda de nregistrare n
partida simpla; nregistrarile se fac n debitul si creditul unui singur cont, fara
utilizarea de conturi corespondente. Conturile de ordine si evidenta 940 "Credite
bugetare aprobate", 950 "Angajamente bugetare" si 960 "Angajamente legale" au
urmatoarea functiune:
Contul 940 "Credite bugetare aprobate"
Cu ajutorul acestui cont institutiile publice, indiferent de subordonare si de modul
de finantare a cheltuielilor, tin evidenta creditelor aprobate pentru efectuarea
cheltuielilor aprobate prin buget.
Contabilitatea analitica a creditelor aprobate se tine pe titluri, articole si alineate n
cadrul fiecarui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat.
n debitul contului se nregistreaza la nceputul exercitiului bugetar creditele
bugetare aprobate, cu defalcarea pe trimestre, precum si suplimentarile efectuate n
cursul exercitiului bugetar, care majoreaza creditele bugetare aprobate.
n creditul contului se nregistreaza diminuarile de credite efectuate n cursul
exercitiului bugetar, care micsoreaza creditele bugetare aprobate.
Soldul contului reprezinta totalul creditelor bugetare aprobate la un moment dat.
Contul 950 "Angajamente bugetare"
32

de finantare a cheltuielilor, tin evidenta angajamentelor bugetare, respectiv a sumelor
rezervate n vederea efectuarii unor cheltuieli bugetare, n limita creditelor bugetare
aprobate.
Contabilitatea analitica a angajamentelor bugetare se tine pe titluri, articole si
alineate n cadrul fiecarui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat.
n debitul contului se nregistreaza angajamentele bugetare, precum si
suplimentarile efectuate n cursul exercitiului bugetar, care majoreaza angajamentele
bugetare initiale.
n creditul contului se nregistreaza diminuarile de angajamente bugetare efectuate
n cursul exercitiului bugetar, care micsoreaza angajamentele bugetare initiale.
Soldul contului reprezinta totalul angajamentelor bugetare la un moment dat.
Soldurile conturilor 940 "Credite bugetare aprobate" si 950 "Angajamente
bugetare" la finele exercitiului bugetar nu se redeschid n anul urmator.
La nceputul fiecarui exercitiu bugetar, n debitul contului 950 "Angajamente
bugetare" se preia soldul contului 960 "Angajamente legale" de la finele exercitiului
bugetar anterior.
Fac exceptie angajamentele legale neplatite aferente actiunilor multianuale, pentru
care n debitul contului 950 "Angajamente bugetare" se preiau numai angajamentele
legale neplatite pentru care exista credite aprobate n exercitiul bugetar curent.
Contul 960 "Angajamente legale"
de finantare a cheltuielilor, tin evidenta angajamentelor legale, aprobate de ordonatorul
de credite n limita creditelor bugetare aprobate.
Contabilitatea analitica a angajamentelor legale se tine pe titluri, articole si alineate
n cadrul fiecarui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat.
n debitul contului se nregistreaza angajamentele legale, precum si suplimentarile
efectuate n cursul exercitiului bugetar, care majoreaza angajamentele legale initiale.
33
n creditul contului, n cursul anului se nregistreaza diminuarile de angajamente

legale care micsoreaza angajamentele legale initiale, iar la finele anului, totalul platilor
efectuate n contul angajamentelor legale.
Soldul contului la finele lunii reprezinta totalul angajamentelor legale, iar la finele
anului, totalul angajamentelor ramase neachitate.
La finele anului 2006 institutiile publice au obligatia inventarierii angajamentelor
legale aprobate n cursul anului 2006 sau n anii precedenti si neachitate pna la finele
anului 2002 si evidentierii acestora n debitul contului 950 "Angajamente bugetare" si
n debitul contului 960 "Angajamente legale", precum si a asigurarii, ncepnd cu
exercitiul bugetar al anului 2007, a parcurgerii etapelor de lichidare, ordonantare si
plata, conform prezentelor norme metodologice.
Ordonatorii de credite, indiferent de sistemul de finantare din structura
administratiei publice locale, au obligatia sa aplice prezentele norme metodologice, n
conditiile prevederilor Legii nr. 189/1998 privind finantele publice locale, cu
modificarile si completarile ulterioare.
n scopul aplicarii n bune conditii a prevederilor prezentelor norme metodologice,
ordonatorii de credite vor stabili prin norme proprii documentele, circuitul acestora si
persoanele mputernicite sa efectueze operatiunile legate de angajarea, lichidarea,
ordonantarea si plata cheltuielilor, precum si organizarea, evidenta si raportarea
angajamentelor bugetare si legale.
Clasificaia bugetar reprezint un instrument de lucru n plan informaional cu
referire n special la relaiile bugetare concretizate prin balane financiar-operative n
toate etapele procesului bugetar cu deosebire n elaborarea proiectelor de bugete
publice i cu referire la execuia bugetar.
Structura clasificaiei bugetare este format dintr-un numr de diviziuni i
subdiviziuni n care sunt ncadrate veniturile i cheltuielile bugetare. Fiecare sum
ncasat prin buget sau pltit n contul bugetului trebuie ncadrat ntr-o anumit
subdiviziune a clasificaiei bugetare, corespunztoare venitului realizat sau cheltuielii
fcute.
34
Clasificaia bugetar se folosete n toate verigile sistemului bugetar i cuprinde

pri, titluri, capitole, subcapitole, articole i alineate.
Dintre acestea, titlurile se refer la grupe mari de cheltuieli dintre care 3 sunt
comune tuturor instituiilor publice i anume:
Titluil I Cheltuieli de personal
Titlul II Cheltuieli materiale i servicii
Titlul III Cheltuieli de capital
Primele dou sunt incluse n categoria cheltuielilor curente n vreme ce Cheltuielile
de capital fac parte din cheltuielile pentru investiii.
II.3. Modul de fundamentarea a indicatorilor financiari(venituri si

cheltuieli) si analiza acestora
Fundamentarea indicatorilor financiari este momentul care precede nceperea
elaborrii proiectelor bugetelor de venituri i cheltuieli. Aciunea n sine const n
prefigurarea reperelor de fundamentare a bugetelor, care sunt: identificarea i
individualizarea de indicatori specifici aciunii, activiti sau entiti organizatorice
socio-economice, situaia anului de baz, normele i normativele financiare, precum i
cadrul juridic de aciune. Indicatorii specifici fizici sau valorici, sunt identificai la
nivel de activitate i stabilii potrivit cu anumite exprimri, mrimi sau limite. Situaia
anului de baz se constituie ca un reper important n fundamentare pentru c exprim
continuarea de activiti i aciuni de la un an bugetar la altul. n funcie de datele
anului de baz, cu referire la indicatorii specifici, se procedeaz la prefigurarea de date
pentru anul urmtor. Normele i normativele financiare sunt folosite pentru indicatorii
de cheltuieli, ele exprimnd limite fixe sau variabile, funcie de care sunt dimensionate
consumurile de fonduri pe destinaii. Cadrul legislativ de aciune este cel care poate
influena la modul direct sau indirect determinarea unor indicatori de cheltuieli.
Datorit acestui fapt, n aciunea de fundamentare trebuie s se culeag informaii din
legislaie, informaii ce au efecte asupra veniturilor sau cheltuielilor.
35
La instituiile publice, cu deosebire la nivelul ordonatorilor teriari de credite

bugetare, pentru fundamentarea cheltuielilor se folosesc subdiviziunile clasificaiei
economice, indicatorii respectivi rezultnd din specificul fiecrei cheltuieli n parte.
Veniturile Primria Ion Neculce provin din dou surse: venituri proprii care se obin n
urma colectrii impozitelor i taxelor locale i venituri de la bugetul de stat, care iau
forma creditelor bugetare. In anexa de mai jos este prezentat fluxul informational
privind fundamentarea indicatorilor financiari.
Veniturile proprii constau n:

Denumire
I.Venituri curente
A.Venituri fiscale
A1. Impozite directe
Impozite i taxe de la populaie
Impozitul pe cldiri de la pers. fizice
Taxe asupra mijloacelor de transport deinute de pers. fizice
Impozitul pe terenuri de la pers. fizice
Alte taxe i impozite de la populaie
Impozitul pe cldiri i terenuri de la pers. juridice
Impozitul pe cldiri de la pers. juridice
Impozitul pe terenuri de la pers. juridice
Alte impozite directe
Taxa asupra mijloacelor de transport deinute de pers. juridice
Impozitul pe terenul din extravilan
A2. Impozite indirecte
Taxe pentru activitatea notarial
Taxe extrajudiciare de timbru
B. Venituri nefiscale
Alte venituri privind circulaia pe drumuri publice
Cod indicator
00.02
00.03
00.04
00.02
03.02.02
03.02.03
03.02.09
03.02.30
05.02
05.02.01
05.02.02
08.02
08.02.05
08.02.06
08.02.30
17.02.12
17.02.13
20.00
21.02.06
Veniturile proprii se determin, n marea lor majoritate, dup sistemul valoarea lor
n anul de baz care se ajusteaz cu eventualele modificri pe care le-a suferit materia
impozabil.
Cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare se determin ca produs ntre numrul
de indicatori fizici specifici activitii pentru anul de plan i cheltuiala medie cu
indicatorul fizic din anul de baz, eventual corectat cu inflaia din anul de plan. De
36
asemenea trebuie s se aib n vedere un alt element important n fundamentarea

indicatorilor financiari, i anume domeniul de activitate din care face parte instituia
public, i obiectul de activitate.
Fundamentarea cheltuielilor la Unitatea administrativ-teritorial Ion Neculce se
realizeaz pe urmtorii indicatori: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale i
servicii, cheltuieli de ntreinere i gospodrire, alte cheltuieli, cheltuieli de capital,
investiii ale instituiilor publice.
Cheltuielile de personal de la orice Autoritate public, de tipul celui studiate sunt
evideniate prin urmtoarele articole i aliniate din clasificaia bugetar.
1. Fundamentarea cheltuielilor de personal
Cheltuieli cu salariile
n calculul fondului de salarii se au n vedere urmtorii indicatori:
- Numr de posturi reflectat n statul de funcii;
- Numr de beneficiari salarii de merit, spor de vechime, indemnizaii de conducere;
- Salariul tarifar de ncadrare, salariul de merit, indemnizaia de conducere;
Numrul de angajai al Aparatului propriu al Consiliului Local Ion Neculce este de
21 persoane, din care :
2 angajai ndeplinesc funcii de demnitate public;
15 angajai ndeplinesc funcia de funcionar public;
4 angajai reprezint personal contractual.
n calcularea salariului de baz se au n vedere: salariul de ncadrare, sporurile i
indemnizaiile de conducere. Indemnizaia de conducere se stabilete pentru
persoanele ce ndeplinesc funcii de conducere, pentru unitatea analizat exist o
singur funcie de conducere.
De asemenea, personalul din unitatea public studiat beneficiaz de al 13-lea
salariu, ce reprezint un premiu anual de pn la un salariu mediu lunar de baz
realizat n anul pentru care se face plata.
37
Cheltuielile cu salariul lunar al unui angajat se calculeaz ca sum ntre salariul de

baz, salariul de merit, indemnizaie de conducere, spor de vechime i alte sporuri.
Fondul brut de salarii se obine adunnd cheltuielile cu salariile lunare ale angajailor.
Necesarul anual de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile se

determin dup urmtoarea formul:
Necesarul anual de= Fond aferent *
fonduri
salariilor lunare
12 luni +
Exemplu
Al 13-lea + Premii
salariu
de
calcul
pentru un salariu:
Un angajat al Primriei Ion Neculce are un salariu de ncadrare de 900 lei, o
vechime n munc de 6 ani i are n ntreinere o persoan. Angajatul ndeplinete o
funcie de conducere.
Salariul de baz se calculeaz ca sum ntre salariul de ncadrare i indemnizaia de
conducere care este de 25% din salariul tarifar:
Salariul de baz = Salariul de ncadrare + Indemnizaie de conducere
= 900 + 25% * 900 = 900 + 225 = 1125 RON
La salariul de baz se adaug sporul de vechime pentru a se putea stabili cuantumul
salariului brut. n cazul nostru spor vechime este egal cu 10% din salariul de baz:
Salariul brut = Salariul de baz + Spor vechime
= 1125 + 10% * 1125 = 1125 + 112,5 = 1237,5 RON
In anexa de mai jos este prezentata o situatie recapitulativa privind plata salariilor
si un stat de plata(amblel efectuate pentru muncitori).
Am anexat si declaratia 100 privind obligatiile de plata la bugetul general
consolidat.
38
Contribuii pentru asigurri sociale de stat

Cadrul juridic pentru fundamentarea acestui tip de cheltuial este reprezentat de
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri
sociale, Ordonana de Urgen nr. 41/2000 pentru modificarea i completarea Legii
19/2000, Ordonana de Urgen nr. 9/2003 care modific aceeai Lege 19/2000.
Contribuia angajatorului la Fondul Asigurrilor Sociale de Stat se calculeaz n
funcie de condiiile de munc n care angajaii i desfoar activitatea:
Pentru condiii normale de munc: 22 % x fondul anual aferent salariilor
brute;
Pentru condiii deosebite de munc: 27% x fondul anual aferent salariilor
brute;
Pentru condiii speciale de munc: 32% x fondul anual aferent salariilor
brute.
n cazul unitii publice analizate angajaii lucreaz n condiii normale de munc,
deci cota ce se va aplica pentru stabilirea contribuiei pentru asigurrile sociale de stat
este de 22%.
CAS = 22% x Fond anual aferent salariilor brute
Contribuii pentru asigurri sociale de sntate
Baza normativ pentru calculul i plata contribuiei angajatorului la Fondul
asigurrilor sociale de sntate se regsete n de Ordinul CNAS nr. 74/2000 pentru
aprobarea Normelor privind modul de ncasare a contribuiilor la asigurrile sociale de
sntate i Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 155/1999, Ordonana de Urgen a
39
Guvernului nr.180/2001 de modificare a Legii nr. 145/1997, privind asigurrilor

sociale de sntate.
Fundamentarea cheltuielilor cu contribuia angajatorului la asigurrile sociale de
sntate se realizeaz pe baza formulei:
CASS = 7% x Fond anual aferent salariilor brute
Contribuia pentru constituirea fondului de omaj
Acest tip de cheltuial se fundamenteaz n baza urmtoarelor acte normative: H.G.
nr.174/20 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 76/16 ianuarie 2002, privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea
ocuprii forei de munc.
Contribuia se stabilete prin aplicarea unei cote de 3% la Fondul anual aferent
salariilor de baz, deci formula este:
CFS = 3% x Fond anual aferent salariilor de baz
Cheltuieli pentru deplasri, detari, transferuri
Pentru fundamentarea cheltuielilor pentru deplasri, detari, transferuri se iau n
calcul toate cheltuielile generate de deplasarea personalului unitii publice n alte
localiti, n vederea ndeplinirii unor sarcini de serviciu. Se includ n aceast categorie
urmtoarele cheltuieli: diurna, decontarea transportului ntre localiti, decontarea
cazrii.
n fundamentarea acestor cheltuieli se pleac de la nivelul acestora din anul de
baz, lund n calcul evenimentele anticipate a avea loc n anul de plan, indicele
inflaiei i perspectivele unor majorri de preuri (scumpirea combustibililor, creterea
tarifelor la transportul de cltori sau a tarifelor de cazare, etc).
40
2. Fundamentarea cheltuielilor materiale

Fundamentarea cheltuielilor materiale se face pe baza calculelor proprii i a
actelor normative specifice domeniului de activitate.
Fundamentarea cheltuielilor la instituia public analizat se face n cadrul titlului
II Cheltuieli materiale i servicii, pe articole i alineate dup cum urmeaz:
ARTICOL
24
ALINEAT
01
02
04
05
06
07
25
26
02
03
27
28
29
30
DENUMIRE
Cheltuieli pentru ntreinere i gospodrire
nclzit
Iluminat i for motric
Pot, telefon, telex, radio, televizor, telefax
Furnituri de birou
Materiale pentru curenie
Alte materiale i prestri servicii
Materiale i prestri servicii cu caracter funcional
Obiecte de inventar de mic valoare sau scurt durat i echipament
Echipament
Alte obiecte de inventar de mic durat sau scurt durat
Reparaii curente
Reparaii capitale
Cri i publicaii
Alte cheltuieli
41
Flux informational cu privire la platile in numerar pentru cheltuielile

materiale se prezinta astfel:
Compartiment
x
Contabilitate
Referat
de
necesitate
Primar
Factura+
ordin de
plata
Trezorerie
Aprovizionare
Dupa
testarea
pietei
Furnizor
Cheltuieli pentru ntreinere i gospodrire
42
n cadrul articolului 24 se includ resursele necesare pentru buna funcionare a

Primriei, fiind incluse n aceast categorie de cheltuieli fondurile necesare pentru:
1. Iluminat i for motric
2.
Pot, telefon, telex, radio, televizor, telefax
3. Furnituri de birou
4. Materiale pentru curenie
5. Alte materiale i prestri servicii
1. nclzit
nclzirea se realizeaz la nivelul instituiei studiate cu ajutorul unei centrale ce
funcioneaz pe baz de lemne. Consumul de lemne se stabilete n funcie de
consumul mediu pe o lun de iarn. Valoarea total a acestei cheltuieli se estimeaz
nmulind consumul mediu, cu nr. de luni n care este necesar nclzirea spaiului de
desfurare a activitii i cu preul unei tone de lemne.
Cheltuieli cu nclzitul
= Consum mediu (t/lemne)* nr luni * pre (t/lemne)
2. Iluminat i for motric

n cadrul cheltuielilor pentru iluminat sunt incluse cheltuielile privind costul
curentului electric i cheltuielile cu becurile electrice.
n ceea ce privete cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat se
iau n calcul urmtorii indicatori:
Numrul corpurior de iluminat i aparatura de specialitate;
Numrul orelor de iluminat i de funcionare a aparaturii;
Consumul de energie electric pe corp de iluminat i aparatur pe lun;
Tariful pentru 1 KW/lun.
Astfel, formula de calcul utilizat n fundamentarea cheltuielilor privind costul
curentului electric este urmtoarea:
43
Cheltuieli cu = Nr. ore de iluminat/funcionare * nr. corpuri de* KW/or/ * tarif/Kw* nr.
iluminatul
aparatur lun
iluminat
corp/lun
luni
Fundamentarea acestei cheltuieli depinde destul de mult de variaia preului la Kw,

de aceea se ia n considerare cheltuielile cu energia din anul de baz ajustate cu rata
inflaiei..
n cazul cheltuielilor cu becurile electrice se iau n calcul urmtorii indicatori:
numrul slilor iluminate cu becuri, numrul de becuri din fiecare sal, un numr
mediu al becurilor schimbate pe an , preul unitar al unui bec.
Cheltuieli cu
= Nr. mediu de becuri * Pre unitar bec
becurile electrice
schimbate anual
3. Pot, telefon, telex, radio, televizor, telefax
Pentru fundamentarea acestui tip de cheltuial se iau n calcul plata serviciilor de
pot, abonamente la telefon, telex, radio, televizor, etc., incluzndu-se aici i plata
convorbirilor internaionale, a taxelor de telex i telefax cu strintatea.
Indicatorii utilizai n fundamentarea acestor cheltuieli sunt: numrul de posturi
telefonice; numr televizoare, aparate video; cheltuieli medii cu convorbirile
telefonice; tariful pentru abonamentul pentru servicii telefonice; tariful pentru
abonament radio i TV; cheltuieli cu corespondena potal intern.
Cheltuieli cu pota, = Abonament * nr. luni + Nr. impulsuri * tarif/impuls
telefon, radio
consumate/lun
4. Furnituri de birou
n fundamentarea cheltuielilor cu furniturile de birou se iau n considerare
necesarul de tipizate i rechizite pentru buna desfurare a activitii. n principiu se ia
n calcul valoarea acestei cheltuieli din anul de baz care se indexeaz cu indicele
inflaiei.
44
5. Materiale pentru curenie

Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor cu materialele pentru curenie sunt:
suprafaa unitii administrativ teritoriale; materiale de curenie necesare; cantitatea
necesar din fiecare tip de materiale de curenie; preul unitar al fiecruia.
Cheltuieli cu materiale = ( Cantitatea din fiecare * Preul unitar)
pentru curenie
material necesar
6 .Alte materiale i prestri servicii
Cheltuielile cu materialele i serviciile cuprinse n aceast categorie au n vedere
costul serviciilor de deparazitare, deratizare i dezinsecie efectuate de uniti
specializate, expertize tehnice pentru efectuarea reparaiilor curente i capitale, plata
serviciilor efectuate de teri.
Cheltuieli cu obiecte de inventar i echipament
Cadrul normativ pentru fundamentarea acestor cheltuieli este dat de: Legea nr.
15/1994, privind amortizarea capitalului imobilizat n active corporale i necorporale,
OUG nr. 54/1997 de modificare a Legii nr. 15/1994, HG nr. 1035/1999 privind
stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe.
Fundamentarea cheltuielilor cu obiecte de inventar i echipamente are la baz
cheltuielile efectuate la nivelul Primriei Ion Neculce cu achiziionarea de obiecte de
inventar i echipamente. n cadrul alineatului 26.03 Alte obiecte de inventar de mic
valoare sau scurt durat se includ cheltuielile fcute pentru achiziionarea de obiecte
de inventar cu caracter funcional sau pentru uz administrativ-gospodresc, n limita
valoric stabilit de lege sau cu o durat de serviciu mai mic de un an. n
fundamentarea acestor cheltuieli se ine cont de urmtoarele elemente: cantitatea
necesar, conform execuiei bugetare din anul precedent i preul lor corectat cu rata
inflaiei.
45
Cheltuieli cu reparaii curente

Cheltuielile cu reparaiile curente sunt acele cheltuielile ce nu depesc valoarea de
1500 RON, nregistrate cu ocazia :
- nlocuirii de obiecte uzate;
- Remedierii ale unor defeciuni;
- Refacerii de lucrri;
Aceast categorie de cheltuieli cuprinde de asemenea i costul proiectelor tehnice i
al materialelor procurate pentru lucrri de ntreinere i reparaii curente realizate n
regie proprie la instalaii, cldiri (zugrveli, reparaii la acoperi, mobilier, etc.).
3. Fundamentarea cheltuielilor de capital
Fundamentarea acestui tip de cheltuieli presupune efectuarea de ctre unitatea
administrativ teritorial de investiii ale instituiilor publice ce privesc efectuarea de
aciuni de utilitate i interes public local.
Pentru a fi considerate cheltuieli de capital aceste trebuie s aib o valoare minim
de 1500 RON. Pentru investiii de anvergur autoritatea local trebuie s ntocmeasc
un proiect de investiii, s organizeze o licitaie pentru repartizarea lucrrii publice
unui contractor. n cazul n care realizarea investiiei dureaz mai muli ani bugetari
trebuie s se realizeze fundamentarea cheltuielilor pentru fiecare an bugetar.
Alte cheltuieli incluse n bugetul de venituri i cheltuieli

Din bugetul local se finaneaz o parte din cheltuielile instituiilor de nvmnt
astfel cheltuielile materiale i alte servicii, toate cheltuielile de personal, transferuri
(bursele elevilor romni) i cheltuielile de capital sunt incluse n bugetul de venituri i
cheltuieli al Primriei comunei Ion Neculce.
46
Primria Ion Neculce alimenteaz deci cu fonduri colile din localitate pentru
urmtoarele categorii de cheltuieli:
-
Cheltuieli materiale curente necesare procesului instructiv-educativ,
pentru ntreinere i reparaii i pentru plata utilitilor;

-
Cheltuieli salariale aferente personalului didactic , didactic auxiliar i
nedidactic;
-
Reparaii capitale i investiii;
Finanarea unor activiti de protecie social a elevilor care provin din
familii defavorizate din punct de vedere social i economic;

-
Organizarea examenelor naionale de ocupare a posturilor didactice.
Elaborarea bugetelor locale este supus cerinelor de dimensionare i

repartizare a cheltuielilor publice locale, pe destinaii i ordonatori de credite, n
concordan cu atribuiile ce revin autoritilor administraiei publice locale i cu
prioritile stabilite de acestea, n vederea funcionrii lor i n interesul comunitii
respective.
Trecerea de ctre Guvern n administrarea i finanarea autoritilor administraiei
publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizrii lor, i a altor
cheltuieli publice noi, este efectuat prin lege, numai cu asigurarea resurselor necesare
realizrii acestora. La baza elaborrii, aprobrii i execuiei bugetare stau principiile
autonomiei locale, al echilibrului, al realitii, al anualitii i publicitii.
Competenele i rspunderea autoritilor administraiei publice locale n ceea ce
privete finanele publice locale se refer la:
-
elaborarea i aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;
stabilirea, ncasarea i urmrirea impozitelor i taxelor locale, n
condiiile legii;
-
urmrirea execuiei bugetelor locale i rectificarea acestora pe parcursul
ntregului an bugetar, n condiii de echilibru bugetar;

-
stabilirea i urmrirea modului de prestare a serviciilor publice locale,
inclusiv opiunea trecerii sau nu a acestor servicii n rspunderea unor ageni

47
economici specializai sau servicii publice locale, urmrindu-se eficientizarea

acestora n beneficiul cetenilor;
-
administrarea eficient a bunurilor din proprietatea public sau privat a
unitilor administrative-teritoriale;
-
angajarea de mprumuturi pe termen scurt, mediu i lung i urmrirea
achitrii la scaden a obligaiilor de plat rezultate din acestea;

-
administrarea resurselor financiare pe durata execuiei bugetare, n
condiii de eficien;
-
stabilirea opiunilor i a prioritilor n aprobarea i efectuarea
cheltuielilor publice locale;

-
elaborarea, aprobarea, modificarea i urmrirea realizrii programelor de
dezvoltare n perspectiva a unitilor administrativ-teritoriale, ca baz a

gestionrii bugetelor locale anuale;
-
organizarea i urmrirea efecturii controlului financiar de gestiune
asupra gestiunilor proprii, a gestiunilor instituiilor i serviciilor publice din

subordinea consiliilor locale, a consiliilor judeene i a Consiliului General al
Municipiului Bucureti.
Potrivit legislaiei n vigoare, fiecare unitate administrativ-teritorial comun, ora,
municipiu, sector al Municipiului Bucureti, i ntocmete bugetul local n condiii de
autonomie. ntre aceste bugete nu exist relaii de subordonare. Ordonatorii principali
de credite elaboreaz i prezint, o dat cu proiectul anual al bugetului local, o
prognoz a acestuia pe urmtorii 3 ani, precum i programul de investiii publice,
detaliat pe obiective i pe ani de execuie. Bugetele locale se aprob de ctre consiliile
locale, consiliile judeene i Consiliul General al Municipiului Bucureti, iar bugetele
instituiilor i serviciilor publice finanate integral din venituri extrabugetare, de ctre
organul de conducere al acestora, cu avizul ordonatorului principal de credite.
n ceea ce privete bugetul instituiei acesta se realizeaz n cadrul
Compartimentul Buget, Finane, Impozite i Taxe-Contabilitate, pe baza
fundamentrilor efectuate.
48
Bugetul va fi ntocmit n trei exemplare, vizat de Direcia Judeean de Trezorerie

i depus astfel: 1 exemplar la Direcia de Trezorerie i Contabilitate Public Iasi,
Compartiment Buget, 1 exemplar la Consiliul Local i 1 exemplar la Direcia
General a Finanelor Publice Iasi, care realizeaz centralizarea pe jude i trimite
pentru aprobarea sumele de echilibrare i transferurilor Ministerului Finanelor
Publice.
Fluxul informaional este prezentat n imaginea de mai jos:
Se trimite necesarul de
transferuri pe judet
Ministerul
Finantelor Publice
Se aproba Bugetul de
Stat
Se aprob integral sau parial sumele

necesare pentru echilibrare
Directia generala a
Finantelor Publice
Se realizeaza bugetul de venituri si cheltuieli
Se determina necesarul de venituri de echilibrare
Se trimite necesarul de
transferuri pe judet
Primaria comunei
Ion Neculce
Se aprob bugetele locale, dup

aprobarea Bugetului de Stat
Exemplu de calcul al veniturilor bugetare si cheltuielilor

Exemplu de calcul al veniturilor bugetare
IMPOZITUL PE CLADIRI DE LA PERSOANELE FIZICE
49
Este anual si se datoreaza de catre contribuabili pentru cladirile aflate in

proprietatea acestora , respectiv in intravilanul sau extravilanul comunei , in
cazul nostru .
Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,1 % asupra valorii
impozabile a cladirii determinata potrivit criteriilor si normelor de evaluarea
prevazute in anexa nr. l aprobate de catre Consiliul local Ion Neculce prin
HCL nr. 21 / 25.09.2004, art.1 ,pct.a .
Pentru determinarea valorii impozabile a cladirilor se au in vedere
instalatiile cu care este dotata cladirea , respectiv daca indeplinesc cumulativ
conditia de dotare cu instalatie de apa ,canalizare, electricitate si incalzire
centrala sau daca au una , doua , trei sau niciuna din astfel de instalatii .
In situatia in care pe parcursul anului fiscal cladirea sufera modificari ca
efect al dotarii cu toate cele patru instalatii , modificarea se face incepand cu
data intai a lunii urmatoare celei in care a aparut aceasta situatie .
Suprafata construita desfasurata a unei a cladiri ce sta la baza
impozitului pe cladiri , datorat de persoane fizice rezulta din actul de
proprietate si se determina prin insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor
nivelurilor sale inclusiv a balcoanelor, logiilor si a celor situate la subsol . In
calcul nu se cuprind suprafetele podurilor, precum si a cele a treptelor si
teraselor neacoperite .
In vederea aplicarii coeficientilor de corectie pozitiva prevazuti la pct.l
din nota la anexa nr.l la ordonanta s-a avut in vedere ierarhizarea acestora
reglementata de Legea nr. 351 / 2001 , astfel :
- satul Ion Neculce - ca sat resedinta de comuna - rangul IV ;
- satele Razboieni, Prigoreni, Buznea - sate componente - rangul V .
Impozitul pe cladiri persoane fizice se stabileste pe baza declaratiei de
impunere model OTL - 001 .
Exemplu de calcul pentru impozitul pe cladiri :
Pentru o cladire cu destinatia de locuinta , care nu poate fi masurata pe
conturul exterior , situata in satul Razboieni , zona A, contruita in anul 1950 , cu
pereti din caramida arsa , fara instalatii , pe o suprafata utila de 100 m.p. ,
impozitul pe cladiri datorat pentru anul 2003 se calculeaza astfel :
a) se calculeaza suprafata construita desfasurata , prin aplicarea
coeficientului de 1,20 asupra suprafetei utile :
100 m.p. x 1,20 % = 120 m.p .
b) se determina valoarea impozabila a cladirii astfel :
b-1) se determina valoarea impozabila pe m.p. de suprafata construita
desfasurata in functie de rangul IV, corespunzator zonei A , unde coeficientul
de corectie este de 1,1 :
3 100 000 lei/m.p. x 1,1 = 3 410 000 lei / m.p.
b-2) se calculeaza valoarea impozabila a cladirii tinanud-se seama de
suprafata construita desfasurata prevazuta la lit.a) si valoarea prevazuta la
spct.b1 : 120 m.p. x 3 410 000 lei/m.p. = 409 200 000 lei
50
b-3) in raport cu anul in care a fost realizata constructia se aplica o

reducere de 15%, ce corespunde unei aplicari de 85% asupra valorii mentionate
de spct.b-2 : 409 200 000 x 85 % = 347 820 000 lei
c) se calculeaza impozitul pe cladiri datorat pentru anul 2003 , prin
inmultirea valorii mentionate la spct.b-3 cu cota de 0,1% prevazuta la art.5 alin.
(1) din ordonanta : 347 820 000 x 0,1% = 347 820 lei
Prin aplicarea prevederilor art.73, alin.(2) din ordonanta rezulta un impozit
pe cladiri rotunjit de 348 000 lei .
Plata impozitului se face in patru rate egale astfel:
- pana la 15 martie
- 87 000 lei ;
- pana la 15 iunie
- 87 000 lei ;
- pana la 15 septembrie - 87 000 lei ;
- pana la 15 noiembrie
- 87 000 lei .
Cladirile dobandite in cursul anului, indiferent sub ce forma , se impun
cu data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobandite .
Impozitul se calculeaza pana la sfarsitul anului .
Exemplu de calcul dreptul de proprietate se dobandeste in luna
februarie :
Lucrand pe exemplu de mai sus , se determina impozitul pe cladiri aferent
unei luni : 348 000 lei : 12 luni = 29 000 lei / luna
Se calculeaza impozitul datorat proportional cu perioada ramasa pana la
sfarsitul anului fiscal incepand cu luna martie :
29 000 lei/ luna x 10 luni = 290 000 lei .
Impozitul pe cladiri rezultat se repatizeaza la termenele de plata ramase
pana la sfarsitul anului fiscal si se plateste astfel :
I. pana la 15 martie
- 29 000 lei ;
II. pana la 15 iunie
- 87 000 lei ;
III.pana la 15 septembrie
- 87 000 lei ;
IV pana la 15 noiembrie
- 87 000 lei .
In cazul contribuabililor care detin mai multe cladiri cu destinatia de
locuinta , altele decat cele inchiriate , impozitul pe cladiri se majoreaza dupa
cum urmeaza :
a) cu 15% pentru prima cladire , in afara celei de la adresa de domiciliu ;
b) cu 50% pentru cea de a doua cladire , in afara celei de domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de a treia cladire , in afara celei de domiciliu ;
d) cu 100% pentru cea de a patra caldire si urmatoarele , in afara celei de
la adresa de domiciliu .
Ordinea numerica a cladirii se determina in raport cu anul dobandirii
cladirii , indiferent sub ce forma , rezultat din documentele care atesta calitatea
de proprietar .
Contribuabilii detinatori de mai multe cladiri cu destinatia de locuinta , au
obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentul de specialitate al
administratiei publice locale in a caror raza teritoriala isi are domiciliul
51
precum si in a caror raza teritoriala sunt situate cladirile respective , model ITL
- 002 .
Sunt considerate ca fiind inchiriate numai acele cladiri cu destinatia de
locuinta pentru care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii :
a) proprietarul, in calitatea sa de locator, are contract de inchiriere ,
incheiat in forma scrisa ;
b) contractul de inchiriere este inregistrat la organul fiscal competent in
scopul stabilirii veniturilor din cedarea bunurilor in conditiile legii ;
c) locatorul face dovada ca locatarul are inscrisa in actul sau de identitate
mentiunea cu privire la domiciliu sau resedinta , dupa caz, care corespunde cu
cea a imobilului care face obiectul inchirierii ;
d) locatarul nu poate fi membru al familiei locatorului .
In categoria cladirilor supuse impozitului pa cladiri datorat de persoane
fizice se cuprind :
a) contructiile cu destinatia de locuinta , respectiv unitatile construite
formate din una sau mai multe camere de locuit, indiferent unde sunt situate , la
acelasi nivel sau niveluri diferite ;
b) constructiile de la pct.a dezafactate si utilizate pentru desfasurarea
activitatilor de profesii libere , de activitati comerciale sau alte scopuri ;
c) constructiile anexe situate fie in corpul principal de cladire , fie in afara
acestuia , cum sunt : bucatariile ,camarile , pivnitele , grajdurile , magaziile ,
garajele si alte asemenea;
d) constructiile gospodaresti , cum sunt : patulele, hambarele pentru
cereale , surele, fanariile, remizele, soproanele si alte asemenea .
Sunt considerate cladiri distincte , avand elemente
de identificare
proprii ale adresei :
a) cladirile distantate spatial de celelalte cladiri amplasate in aceeasi
curte- lot de teren, percum si cladirile legate intre ele prin pasarele sau balcoane
de serviciu ;
b) cladirile alipite , situate pe loturi alaturate , care au sisteme
constructive si arhitectonice diferite si nu au legaturi interioare .
Nu intra sub incidenta art.5 , alin(2) din ordonanta :
- cladirile distincte cu destinatia de locuinta ,situate la aceeasi adresa;
- cladirea dobandita in baza si pe durata de executare a contractului ce
contine clauze de intretinere pe durata intregii vieti a persoanei care
instraineaza cladirea respectiva , proprietarul asigurandu-i inmormantarea si
cel de renta viagera , in conditiile art. 1 639 si urmatoarele din Codul civil , si
dintre acestea numai pentru un contribuabil , incheiat sub forma autentica si
sub rezerva ca persoana respectiva nu este ruda de gradul intai cu persoana care
dobandeste cladirea respectiva .
Impozitul pe cladiri persoane juridice - se calculeaza prin aplicarea
cotei de 1,5 % asupra valorii de inventar a caldirii inregistrata in contabilitatea
52
acestora . Daca persoanele juridice nu au efectuat nici o reevaluare a cladirilor

incepand cu anul 1998 cota impozitului pe cladiri este de 10% aplicata la
valoarea de inventar inregistrata in contabilitate .
Stabilirea impozitului pe cladiri persoane juridice se determina pe baza
declaratiei de impunere model ITL - 003 .
Procedura de calcul si plata a acestui impozit este asemanatoare cu cea a
impozitului pe cladiri persoane fizice .
TAXA ASUPRA MIJLOACELOR
DE
DETINUTE DE PERSOANELE FIZICE
TRANSPORT
Este o taxa anuala datorata de contribuabilii care detin mijloace de

transport cu tractiune mecanica , stabilita in functie de capacitatea cilindrica a
acestora , pentru fiecare 500 cm 3 sau fractiune din acestia, conform anexei nr. 6
, lit.A , pct.1 din ordonanta .
Pentru remorci, semiremorci si rulote taxele anuale se atbilesc in functie
de capacitatea acestora , conform anexei nr. 6 , lit B din ordonanta.
Pentru atase taxa anuala se stabileste la nivelul a 50% din taxa datorata
pentru motociclete, motorete si scutere .
Pentru categoriile de autovehicule de transport marfa prevazute la lit.A ,
pct.II si III din anexa nr.6 la ordonanta , taxa anuala se stabileste in suma fixa
in lei / an , in mod diferentiat , in functie de numarul de axe , de masa totala
autorizata si de sistemul de suspensie cu care sunt dotate .
Sunt scutite de taxa autoturismele , motocicletele cu atas si
mototriciclurile care apartin persoanelor cu handicap locomotor si care sunt
adaptate handicapului acestora .
Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice se
stabileste de catre organele de specialitate ale consiliilor locale pe baza
declaratiei model ITL - 006 depusa de contribuabil . Declaratiile se depun in
termen de 15 zile de la data dobandirii mijlocului de transport taxabil .
Capacitatea cilindrica a motorului si capacitatea remorcilor se dovedesc
cu cartea de identitate a autoturismului sau remorcii , cu factura de cumparare
sau cu orice alte documente legale din care sa rezulte acestea.
Taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza cu data de intai a lunii
in care au fost dobandite , iar in cazul instrainarii sau radierii in timpul anului
din evidentele de politie , taxa se da la scadere cu data de intai a lunii in care a
aparut acesta situatie . Pentru mijloacele de transport ce fac obiectul
contractelor de leasing taxa se datoreaza de proprietar .
In cazul schimbarii domiciliului , contribuabilii proprietari de mijloace de
transport supuse taxei au obligatia sa declare in termen de 30 de zile la organul
de specialitate din cadrul consiliului local la vechiul domiciliu sau sediu, data
mutarii si noua adresa . In baza acestei declaratii organul de specialitate din
cadrul consiliului local , transmite dosarul impunerii in termen de 15 zile ,
53
organului de specialitate al consiliului local de la noul sediu sau domiciliu ,

specificand ca in baza confirmarii , va da la scadere taxa , cu incepere de la 1
a lunii in care s-a schimbat sediul sau domiciliul , urmand ca impunerea sa se
stabileasca de la aceeasi data la noul sediu sau domiciliu .
Organul de specialitate al consiliului local de la noul sediu verifica pe
teren , la noul sediu sau domiciliu , inainte de confirmarea primirii dosarului ,
exactitatea datelor privind noul sediu sau domiciliu , confirmand preluarea
debitului in termenul legal .
In cazul instrainarii mijloacelor de transpost , taxa stabilita pe numele
vanzatorului se da la scadere pe baza actului de vanzare - cumparare si a
certicatului de radiere din evidenta organelor de politie cu incepere de la data
de 1 a lunii in care s-a facut radierea .
Organul de specialitate a autoritatii publice locale va acorda scaderea si
va comunica , in termen de 15 zile , la organul de specialitate al consiliului
local din raza de domiciliere a cumparatorului , numele si adresa cumparatorului
si data la care s-a acordat scaderea .
Consiliul local de la domiciliul cumparatorului este obligat sa confirme
prin organele de specialitate primirea datelor respective in termen de 30 de
zile si sa ia masuri pentru impunerea cumparatorului .
Aceasta este o masura suplimentara prevazuta de lege , desi contribuabilii
au obligatia sa declare in termen legal dobandirea sau instrainarea mijloacelor
de transport .
In cazul in care proprietarii de mijloace de transport supuse taxei , pleaca
din localitatea de domiciliu sau din sediu , fara sa declare sau fara sa anunte
modificarile intervenite , taxele aferente se debiteaza in evidentele fiscale ,
urmand ca ulterior sa se faca cercetari pentru a fi urmarite la plata , potrivit
reglementarilor legale ori sa li se transmita debitele in localitatile unde au
plecat .
Taxa asupra mijloacelor de transport se plateste trimestrial , in rate
egale , pana la data de 15 martie, 15 iunie , 15 septembrie , 15 noiembrie .
Exemplu de calcul :
Un contribuabil persoana fizica dobandeste un autoturism cu o
capacitate cilindrica de 1238 cm 3 pe data de 16 mai 2003 si depune la organul
de specialitate a consiliului local declaratia de impunere in termen legal
.Pentru determinarea taxei asupra mjilocului de transport aferente anului 2003
se parcurg urmatoarele etape :
- stabilirea nr. de celindree
1 238 : 500 cm3 = 3 celindree ;
- se identifica in anexa nr.6 la ordonanta nivelul taxei corespunzatoare
mij.de transport cu capacitate cilindrica de pana la 2000 cm3 inclusiv cu care se
inmulteste nr. de de fractiuni : 3 fractiuni x 58 000 lei = 174 000 lei
- se determina taxa lunara : 174 000 : 12 luni = 14 500 lei / luna ;
- se determina taxa de plata in functie de data procurarii :
14 500 lei x 8 luni = 116 000 lei ( mai - dec.2003 )
54
- se stabilesc termenele si rata de plata la fiecare termen , prin impartirea

sumei datorate la nr. de termene de plata ramase pana la sfarsitul anului de
referinta : 116 000 : 3 termen = 38 667 lei / termen , respectiv : 15 iunie - 38
700 lei , 15 septembrie - 38 700 lei si 15 noiembrie - 38 600 lei .
Pentru solicitarile de inmatriculari temporare taxa se achita integral la
data luarii in evidenta .
Institutiile publice , precum si persoanele juridice care au ca profil de
activitate transportul de calatori in comun in regim urban si suburban sunt
scutite de plata taxei asupra mijloacelor de transport .
Taxa mijloace de transport detinute de persoane juridice - se
datoreaza de persoanele juridice detinatoare de mijloace de transport .
Procedura de calcul si modul de plata este acelasi ca si la persoane fizice
.Declaratia de impunere este model ITL - 007 .
IMPOZITUL PE TEREN DATORAT DE PERSOANELE
FIZICE
Contribuabilii care detin in proprietate terenuri situate in municipii , orase
, comune , in intravilanul localitatii datoreaza impozit pe teren ,pe baza
declaratiilor de impunere model ITL - 004 ..
Impozitul pe teren se stabileste anual , in suma fixa pe m.p. de teren, in
mod diferentiat , in intravilanul localitatilor pe ranguri de localitati si zone ,
potrivit anexei nr.3 la ordonanta .
Incadrarea terenurilor pe zone si categorii de folosinta , in intravilan si
extravilan , se face de catre consiliile locale , in functie de pozitia terenurilor
fata de centrul localitatii , de retelele edilitare , precum si de alte elemente
specifice fiecarei unitati administrativ- teritoriale , conform documentatie de
amenajarea teritoriului si de urbanism, registrelor agricole .
Pentru comuna Ion Neculce zonele de impozitare din intravilanul satelor
componente comunei s-au aprobat prin HCL nr. 40 / 27.12.2002 , anexa nr.1 .
Pentru terenurile din intravilanul localitatilor , inregistrate la registrul agricol la
alta categorie decat cea de terenuri cu constructii , impozitul pe teren se
determina prin inmultirea nivelurilor prevazute in anexa 4 cu coeficientii de
corectie cuprinsi in nota din aceeasi anexa, diferentiati pe ranguri de localitati.
Deoarece la nivelul comunei Ion Neculce elementele specifice permit
delimitarea a 3 zone incadrarea terenurilor este urmatoarea :
- in intravilan : zona A , zona B si zona C ;
- in extravilan : zona I , zona a-II-a si zona a-III-a .
Exemplu de calcul privind impozitul pe teren : Un contribuabil detine
in proprietate , pe raza satului Razboieni , str.Principala ,care este de rangul
IV , cu incadarare in zona A , teren in intravilan astfel : curti constructii - 1500
55
m.p. , din care pe 150 m.p. este suprafata construita la sol a unei cladiri si
5000 m.p. teren arabil.
Calcul impozit pe teren datorat :
Se stabilesc suprafetele ce fac obiectul impozitarii in sensul ca din
suprafetele detinute se scade suprafata construita la sol a cladirilor , astfel :
1 500 m.p. - 150 m.p. = 1350 m.p.
5 000 m.p. - 0
= 5000 m.p. ;
In functie de incadrarea in zona se stabileste nivelul impozitului pe
teren : pentru rangul IV , categoria A tariful este de 500 lei , care inmultit cu
coeficientul de corectie de 1,1 conduce la nivelul de 550 lei /m.p. ; pentru
terenul arabil in suprafata de 5000 m.p. corespondentul in extravilan este zona
I , la nivelul de 15 lei / m.p. , care inmultit cu coeficientul de corectie de 1,1
conduce la un tarif de 16,50 lei /m.p. .
Se calculeaza impozitul pe teren datorat :
1350 m.p. x 550 lei/m/p = 742 500 lei
5000 m.p. x 16,50 lei/m.p. = 82 500 lei
Total de plata 825 000 lei , cu termen de plata in rate egale de plata
astfel :
15 martie
206 000 lei
15 iunie
206 500 lei
15 septembrie
206 000 lei
15 noiembrie
206 500 lei .
Pentru terenurile dobandite in cursul anului, indiferent sub ce forma ,
impozitul pe teren se datoreaza de la data de intai a lunii urmatoare celei in
care acestea au fost dobandite proportional cu perioada ramasa pana la
sfarsitul anului fiscal .
Impozit pe teren persoane juridice - se datoreaza de contribuabili
persoane juridice detinatori de terenuri in proprietate . Nivelul taxei si
procedura de determinare este aceeasi ca la persoane fizice.
IMPOZITUL PE SPECTACOLE
Se datoreaza de catre contribuabilii care organizeaza manifestari
artistice , competitii sportive, activitati artistice si distractive de videoteca si
discoteca si se calculeaza in cote procentuale asupra incasarilor din vanzarea
biletelor la intrare sau in suma fixa pe metru patrat , in functie de suprafata
incintei in care se desfasoara spectacolul . Institutiile publice nu datoreaza
impozit pe spectacol .
56
Contribuabilii care organizeaza activitati artistice si distractive de

videoteca si discoteca , in calitatea lor de platitori de impozit pe spectacole , au
obligatia de a depune Declaratia de impunere pentru stabilirea impozitului
model ITL - 012 , pana cel tarziu la data de 15 inclusiv , pentru luna
urmatoare .
Impozitul pe spectacole se plateste pana la data de 15 a lunii urmatoare .
Controlul asupra modului de calcul, evidenta si plata a impozitului pe
spectacole se realizeaza de catre organele de specialitate ale consiliului local .
Pentru anul 2005 nivelul impozitelor pentru astfel de activitati a fost
stabilit prin HCL nr. 2 / 2005 .
La nivelul comunei Ion Neculce impozitul pe spectacole provine din
activitati de discoteca
Pentru neplata in termen a impozitelor si taxelor locale se datoreaza
dobanzi pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare , conform dispozitiilor
legale .
Dobanda se calculeaza pentru fiecare zi , incepand cu ziua imediat
urmatoare scadentei obligatiei bugetare si pana la data stingerii sumei datorate
inclusiv .
In cazul in care ultima zi a termenului de plata este zi nelucratoare ,
potrivit legii , plata impozitului sau a taxei , dupa caz se face fara dobanda in
ziua lucratoare imediat urmatoare .
In situatiile in care impozite si taxele locale datorate nu au fost stabilite
ca urmare a nedepunerii declaratiei ori datele declarate nu corespund realitatii ,
stabilirea sau modificarea impozitului sau a taxei , dupa caz, se poate face pe
cinci ani anteriori celui in care s-a efectuat constatarea .
Termenul de prescriptie pentru dreptul de a cere executarea silita este de 5
ani .
La diferenta de impozit se calculeaza dobanzi de la data cand impozitul
sau taxa era datorata .
Dobanzile si penalitatile de intarziere pentru venituri nevarsate la termen
se inregistreaza la capitolul si subcapitolul corespunzatoare impozitului sau
taxei la care se refera .
Nu se datoreaza dobanzi pentru sumele datorate cu titlu de amenzi,
dobanzi, penalitati de intarziere , penalitati de orice fel, stabilite potrivit legii .
Plata cu intarziere a impozitelor , taxelor , contributiilor si a altor obligatii
bugetare , cu exceptia dobanzilor , penalitatilor de orice fel si a amenzilor , se
sanctioneaza cu o penalitate de intarziere de 0,5 % pentru fiecare luna si / sau
pentru fiecare fractiune de luna intarziere , incapand cu data de intai a lunii
urmatoare celei in care acestea aveau termene de plata .
Exemplu de calcul la principalele cheltuieli
57
Cheltuielile se prevad in bugetele locale, in conformitate cu

clasificatia bugetara si concretizeaza caile de finantare a actiunilor specifice
realizate pe plan local.Desigur, unele cheltuieli nu figureaza la acest nivel,fiind
doar de importanta locala.Datorita faptului ca aceasta structura a cheltuielilor
din bugetele locale este aliniata la cea internationala,prezentam lista
cheltuielilor incadrandu-le in categoriile specifice clasificatiei functionale:
Invatamant,sanatate,cultura,asistenta
sociala,ajutoare
si
indemnizatii(actiuni social-culturale)
Servicii,locuinte;
Transporturi,agricultura,alte actiuni economice(actiuni economice)
Alte actiuni
Transferuri catre alte bugete
Fondul de rulment propriucheltuieli cu destinatie speciala.
CAP. III
Finantarea comunei Ion Neculce
III.1. Surse de finantare

Ordonatorii principali de credite ai bugetelorlocale comunale sunt
primarii unitatilor administrative-teritoriale, iar conducatorii institutiilor sau al
serviciilor publice cu personalitate juridica din subordinea fiecarei primarii
sunt, dupa caz, ordonatorii de credite secundari sau tertiari.
Finantarea cheltuielilor din bugetele locale ale comunelor se asigura prin
deschideri de credite de catre ordonatorii principali, in limita creditelor
bugetare aprobate prin bugetul communal si potrivit destinatiei stabilita in
raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior, cu
respectarea
dispozitiilor
legale
care
reglementeaza
efectuarea
cheltuielilor.Primaria este finantata din: proiectul bugetului de venituri si
cheltuieli al comunei Ion Neculce care a fost elaborat potrivit Legii finantelor
publice locale nr.189/1998, modificata prin OUG nr.216/1999 si OUG
nr.219/2000 si a Legii nr.507/2003 legea bugetului de stat pe anul 2004.
In conformitate cu prevederile art.20 alin. 4 ale Legii 189/1998 proiectele
bugetelor locale se prezinta spre aprobare consiliilor locale , n termen de
maxim 30 de zile de la intrarea n vigoare a legii bugetului de stat .
Conform legilor mai sus mentionate, veniturile bugetului local se
formeaza din:
Venituri proprii a comunei prevazute in bugetul local(impozite,

taxe si alte venituri )
Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata conform art 31 din
Legea 507/2003 pentru subventionarea energiei termice livrate
58
populatiei , finantarea cheltuielilor de personal si burse n

nvatamantul preuniversitar de stat ,finantarea cheltuielilor
centrelor de consultanta agricola , finantarea partiala a cheltuielilor
de personal la crese.
Cote si sume defalcate din impozitul pe venit :- cote defalcate din
impozitul pe venit; - sume defalcate din impozitul pe venit pentru
protectie sociala privind asigurarea ajutorului social , a ajutorului
de ncalzire potrvit Legii 416/2001 si pentru sustinerea sistemului
de protectie a persoanelor cu handicap si a energiei termice livrate
populatiei
Subventii primite de la bugetul de stat (subventii primite pentru
drumuri judetene, comunale si pentru strazile care se vor amenaja
precum si sume acordate de persoane juridice si fizice n vederea
participarii la finantarea unor actiuni de interes public)
Subventii primite de la alte bugete (subventii primite de la bugetul
asigurarilor pentru somaj pentru finantarea programelor pt
ocuparea temporara a fortei de munca)
Donatii si sponsorizari
III.2.Finantarea bugetara a Primariei comunei Ion Neculce

Exercitiul bugetar este anual, se deschide la 1 ianuarie si se inchide la 31
decembrie pe baza:
Bugetului de venituri si cheltuieli aprobat;
Notei de finantare privind determinarea necesarului de credite bugetare;
Notei justificative privind cererea de deschidere a creditelor bugetare;
Notei justificative privind solicitarea de sume defalcate din impozitul pe

salarii;
Comunicarii catre trezoreria locala a creditelor deschise din bugetul local

pe luna;
Dispozitiei bugetare.
Platile care reprezinta cheltuieli se efectueaza in limita prevederilor din
bugetul communal cu repartizarea pe trimestre ele se fac prin unitatile teritoriale ale
trezoreriei statului, numai dupa deschiderea creditelor bugetare.
Deschderea creditelor din bugetul communal se face de catre ordonatorul
principal de credite primarul comunei pe baza cererii de deschidere de
credite,cu defalcare pe cheltuieli curente si de capital, intocmita de contabilul
communal.Dupa analizare si aprobare de catre primar, acesta transmite cererea
bugetara la trezoreria teritoriala, la care are contl deschis primaria respectiva.
59
Nota de finantare privind determinarea necesarului de credite bugetare se

elaboreaza lunar de catre contabilul comunal pentru ordonatorul principal de credite
si cuprinde indicatorii:
Venituri proprii prevazute a se incasa la inceputul anului;
Venituri incasate de la inceputul anului pana la inceputul lunii;
Venituri ce urmeaza a se incasa in luna pentru cre se solicita

deschiderea de credite;
Cheltuieli efectuate de la inceputul anului pana la finele lunii;
Cheltuieli ce urmeaza a se efectua in luna pentru cre se solicita

deschiderea de credite;
Credite bugetare deschise de la inceputul anului;
Credite bugetare solicitate a fi deschise.

Nota de finantare se semneaza de catre seful compartimentului financiar- contabil si
se aproba de ordonatorul principal de credite.
Nota justificativa privind cererea de deschidere de credite
bugetare se intocmeste lunar de catre contabilul comunal cuprinzand indicatorii:
Cheltuieli bugetare aprobate cumulate de la inceputul anului;
Credite bugetare deschise cumulate de la inceputul anului pentru cheltuielile
curente si cheltuieli de capital;
Plati de casa la finele lunii precedente celei in care se solicita deschiderea de
credite;
Disponibilul existent in cont la finele lunii;
Cheltuieli preliminate pentru luna in care se solicita deschiderea de credite;
Credite bugetare solicitate a fi deswchise.
Nota justificativa privind solicitarea de sume defalcate din impozitul pe
salarii:
Cheltuieli totale din buget;
Cheltuieli care se finanteaza din venituri proprii si sume defalcate pentru
luna de executie.
Nota justificativa se semneaza de catre seful compartimentului financiarcontabil si se aproba de catre ordonatorul principal de credite.
Comunicarea catre trezoreria locala a creditelor dewschise din bugetul
local pe luna cuprinde informatiile referitoare la cheltuieli pentru care s-a
obtinut linia de credite privind cheltuielile curente de personal,cheltuieli
materiale si servicii,cheltuieli de capital.Comunicarea se elaboreaza de
consiliul local si se adreseaza trezoreriei teritoriale a finantelor publice pentru
credite deschise de ordonatorul principal de credite pentru nevoiele comunei.
Dispozitia bugetara pentru repartizarea creditelor se intocmeste
concomitent cu cererea de deschidere a creditelor de catre ordonatorul
principal de credite primarul comunei atat pentru cheltuielile proprii cat si
pentru institutiile din subordinea comunei.
60
Dupa aprobarea data de Serviciul Buget din cadrul Directiei Generale a

Finantelor Publice Judetene, un exemplar din dispozitia de reprtiazare a
creditelor ajunge, prin directia judeteana de trezorerie, la trezorerie locala unde
primaria isi are deschise conturile.
Fluxuri informationale generate de finantarea institutiei.

ORDONATORUL
DE CREDITE
(primarul)
Nota de fin.
Privind
determinarea
necesarului de
credite
Cererea bugetara
Nota justif.
Privind cererea de
deschidere a
creditelor
bugetare
CONTABILUL
CONSILIUL
COMUNAL
(ordonator de
credite)
TREZORERIA
TERITORIALA
Nota justificativa
privind solicitarea
sumelor defalcate
COMUNAL
Comunicarea catre trezorerie a creditelor deschise din bug.local
TREZORERIA
LOCALA
Dispozitia bug.pt.repartiz.creditelor
SERVICIUL
BUGET(D.G.F.P.J
.)
61
III.2.Finantarea din venituri proprii si din alte surse a Primariei comunei Ion
Neculce
Veniturile proprii ale Primariei comunei Ion Neculce se incaseaza, se
administreaza, se utilizeaza si se contabilizeaza de acestea conform dispozitiilor
legale.
Veniturile proprii ale Primariei comunei Ion Neculce provin din prestari
de servicii, chirii, manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii,
prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau
anexe si altele.
Veniturile prorpii cuprind: impozitul pe profit, impozite si taxe de la
populatie, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat folosite in alte scopuri
decat pentru agricultura si sivilcutura, taxe asupra mijloacelor de transport ale
persoanelor juridice, impozitul pe spectacole, varsaminte din profitul net, venituri de
la institutiile publice, venituti din unele servicii prestate. In categoria diverse venituri
se incadreaza veniturile din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si
despagubiri, venituri din amenzi si sanctiuni aplicate, venituri din concesiuni si
inchiirieri, incasari din valorificarea bunurilor confiscate, incasari din alte surse.
De asemenea in bugetele proprii ale comunelor, oraselor si municipiilor
se incaseaza venituri cu destinatie speciala si anume: taxe speciale, venituri din
vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat, venituri din fondul pentru
drumurile publice, venituri din fondul de interventie, venituri din fonduri de locuinte,
venituri din amortizarea mijloacelor fixe, donatii, sponsorizari, sume acordate de
persoane fizice si persoane juridice. Cu aceste fonduri de finantare de la persoane
fizice si juridice comuna isi va majora bugetele de venituri si cheltuieli. Aceste
institutii au obligatia de a prezenta, in anexa la contul de executie bugetara
timestriala si anuala, situatia privind sumele primite si utilizate in aceste conditii.
62
Bibliografie:
1. Filip, Gh.. (coord) - Finante, Editura Junimea, Iasi, 2002
2. Stefura, G. - Bugete publice si fiscalitate, Ed.Universitatii Al.I.Cuza
Iasi, 2005
3. Turliuc , V. (coord) - Moneda si credit, Editura Economica, 2005
4. Voinea, Gh. s.a. - Impozite, taxe si contributii, Ed.Junimea, Iasi, 2005
63

Caiet Practica Primaria Comunei Ion Neculce PDF

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Caiet Practica Primaria Comunei Ion Neculce PDF

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

CAIET PRACTICA

PRIMARIA COMUNEI ION

CAP. II Conducerea activitatii financiare prin bugete

CAP. III Finantarea institutiei

Cap.I Structura si atributiile comportimentului financiar-contabil

I.1 Prezentarea obiectului de activitate si domeniul in care se incadreaza

autonomiei locale, descentralizarii

eligibilitatii autoritatilor adminis - tratiei publice locale, legalitatii si al consultarii

Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati ale administratiei

pentru lucrarile de investitii, de

interes local si asigura conditiile necesare reactualizarii acestora etc.

In exercitarea atributiilor ce ii revin, consiliul local adopta hotarari cu votul

- conduce servicile publice locale si asigura functionarea serviciilor de stare

6.3 Conmpartiment casierie;

Organizarea activitatii are la baza prevederile Legii nr. 82 / 1991 - Legea

-- evidenta/inregistrare operatiuni patrimoniale

-- intocmirea rapoartelor de specialitate

I.4. Relatiile cu exteriorul

Prefecturii sub aspectul

Judetean Iasi privind organizarea si finantarea bugetului local si Directiei Generale

a Finantelor Publice privind respectarea disciplinei financiare referitoare la structura

Razboieni, scoala generala Buznea, scoala generala Prigoreni. De asemenea primaria

Conducerea activitatii financiare prin bugete

II.1. Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2006

Se stie ca practic bugetul local este documentul care prezinta previziunea

prevazute in aceste bugete si care poate fi actualizata ca urmare a perfectionarii

financiare a unitatilor administrativ - teritoriale si de

descentralizare a serviciilor publice.

veniturilor si cu masurile de folosire eficienta a fondurilor. Structura si evolutia

II.2. Modul de calcul si semnificatia indicatorilor specifici de reflectare a

Baza legala a cheltuielilor: nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetul

Executia preliminara pentru anul de baza: consta in executia certa pentru o

anumita perioada de timp si executia probabila la sfarsitul anului, corectata cu

Analiza si studierea comparativa a cheltuielilor: atat pe total cat si pe

Preturile si tarifele diferitelor servicii si materiale: care au repercursiuni

directe asupra structurii si evolutiei cheltuielilor;

Baremurile de cheltuieli: norme legale prin intermediul carora anumite

categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivelele maxime ce nu pot fi depasite.

n actul de delegare trebuie sa se specifice limitele si conditiile delegarii, respectiv

Creditele bugetare aferente actiunilor multianuale reprezinta limita superioara a

Proiectele angajamentelor legale reprezinta decizii de principiu luate de ordonatorii

Dupa semnarea angajamentului legal de catre ordonatorul de credite acesta se

Angajamentele bugetare pot fi:

Angajamentele legale individuale care depasesc valoarea angajamentelor legale

b) existenta creditelor bugetare disponibile la subdiviziunea corespunzatoare din

n situatia n care se impune majorarea sau diminuarea unor angajamente legale,

constatare de diferente - cod 14-3-1A, n cazul bunurilor materiale, altele dect

Este faza n procesul executiei bugetare n care se confirma ca livrarile de bunuri au

ntocmeasca instrumentele de plata a cheltuielilor.

n cazuri exceptionale, cnd nu este posibila prezentarea documentelor justificative

Persoana mputernicita sa exercite controlul financiar preventiv se asigura ca

Instrumentele de plata utilizate de institutiile publice, respectiv cecul de numerar si

- cnd nu exista viza de control financiar preventiv pe ordonantarea de plata si nici

n vederea efectuarii de plati n numerar pentru deplasari sau achizitionarea de

n acest scop, printr-un act de decizie administrativa se vor desemna persoana

d) soldul angajamentelor legale care mai trebuie platite la finele anului;

Cu ajutorul acestui cont institutiile publice, indiferent de subordonare si de modul

n creditul contului, n cursul anului se nregistreaza diminuarile de angajamente

Clasificaia bugetar se folosete n toate verigile sistemului bugetar i cuprinde

II.3. Modul de fundamentarea a indicatorilor financiari(venituri si

La instituiile publice, cu deosebire la nivelul ordonatorilor teriari de credite

Veniturile proprii constau n:

asemenea trebuie s se aib n vedere un alt element important n fundamentarea