Osteoporoza este o afectiune a sistemului osos caracterizata prin pierderea de m
asa osoasa si prin alterari ale microarhitecturii tesutului osos, avnd drept cons ecinta cresterea fragilitatii osoase si a riscului de fracturi. Factorii care influenteaza masa osoasa maxima sunt : -sexul: barbatii au densitate osoasa mai mare decat femeile -rasa: negrii au densitate osoasa mai mare decat albii -factorii genetici: densitate osoasa mai redusa la fiicele femeilor cu osteoporo za -steroizii gonadali: deficit de estrogeni -hormonul de crestere -momentul instalarii pubertatii:femeile cu menarha intarziata au risc mai mare p entru aparitia osteoporozei -aportul exogen de calciu: suplimentarea moderata de calciu in perioada prepuber tara amplifica cresterea osoasa -efortul fizic -factorii hormonali parathormonul si calcitonina, glucocorticoizi, estrogeni, an drogeni, hormonii tiroidieni (Parathormonul este un hormon secretat la nivelul t iroidei de catre glandele paratiroidiene. Factorul stimulant al secretiei parath ormonului este hipocalcemia. Parathormonul actioneaza asupra osului inducand res orbtia osteoclastica. La nivelul rinichiului creste resorbtia calciului si favor izeaza excretia de fosfor. De asemenea actioneaza indirect pe tubul digestiv pri n intermediul vitaminei D, care stimuleaza absorbtia intestinala de calciu si fo sfor) -vitamina D Cel mai important factor pentru mentinerea echilibrului procesului de remodelare a osului este reprezentat de activitatea fizica. Persoanele sedentare si cele c are prezinta imobilizari prelungite datorita unor suferinte sunt expuse riscului de osteoporoza. Imobilizarea prelungita a unei extremitati determina aparitia o steoporozei la acest nivel. Localizare: Cele mai frecvente localizari ale osteoporozei sunt la nivelul coloanei vertebra le si la nivelul colului femural, de aceea toate testele care urmaresc diagnosti carea si evolutia aceastei boli sunt centrate pe aceste segmente anatomice. Osteoporoza vertebrala - se remarca o rarefactie osoasa care determina tasari si deformari vertebrale. Cel mai frecvent osteoporoza vertebrala se localizeaza la nivelul coloanei lombare sau toracale. Osteoporoza vertebrala poate cauza herni a de disc, fractura corpilor vertebrali sau colapsul acestora. Manifestarile cli nice constau in dureri difuze sau localizate, impotenta functionala. Osteoporoza colului femural apare mai frecvent la persoanele in varsta care pot prezenta fractura de col femural chiar la traumatisme minime. Osteoporoza colul ui femural este de obicei asimptomatica pana cand se produce fractura. Diagnostic: Osteoporoza este o afectiune saraca in manifestari clinice. Din cauza microfract urilor pacientul poate acuza durere la nivelul oaselor. Cel mai frecvent durerea
apare la nivelul vertebrelor lombare. De asemenea, pacientii imobilizati indelu
ng prezinta o scadere a masei musculare, a tonusului muscular. Pentru diagnostic ul modern al osteoporozei se folosesc : absorbtiometria unifotonica, absorbtiome tria cu raze X si computer tomografia cantitativa. Tomografia computerizata cantitativa masoara densitatea osului trabecular. Aceas ta metoda este limitata de faptul ca exista un grad mare de iradiere. Cea mai folosita metoda si cea mai fidela pentru diagnosticul osteoporozei este absorbtiometria duala cu raze X (DEXA), o metoda ce permite aprecierea densitati i osoase la nivelul intregului schelet inclusiv la nivelul vertebrelor. Prezinta doze mici de iradiere, se efectueaza rapid si are rezultate foarte bune. TRATAMENT: Osteoporoza este o afectiune cu incidenta in crestere la nivel mondial, din cauz a cresterii sperantei de viata. Obiectivul principal al tratamentului este repre zentat de evitarea scaderii densitatii osoase. Exista metode medicamentoase sau nemedicamentoase pentru a influenta resorbtia osoasa. Principalele aspecte vizat e se refera la profilaxia si tratamentul precoce al afectiunii pentru a preveni aparitia fracturilor. Metode nemedicamentoase osteoporoza se poate preveni mai usor decat se poate tra ta. Se recomanda: - renuntarea la fumat - evitarea consumului de alcool in exces - evitarea medicamentelor care provoaca osteoporoza, in masura posibilului - activitatea fizica regulata gimnastica medicala specifica, mai ales pentru fem ei in perioada de menopauza, mersul pe jos - evitarea dietelor prea restrictive Masurile de prevenire se adreseaza in special femeilor in perioada de menopauza pentru ca atunci masa osoasa scade cu o rata mare. In unele cazuri se recomanda administrarea de estrogen dupa perioada de menopauza pe perioade mai lungi de ti mp, uneori chiar pana la 5 ani. Tramentul medicamentos foloseste agentii care influenteaza metabolismul osului. Osteoporoza prezinta doua mari procese de aparitie: cresterea resorbtiei sau sca derea sintezei osoase. Se folosesc medicamente care impiedica resorbtia osoasa s au care favorizeaza sinteza. Din grupul celor care scad resorbtia amintim calciul, estrogenii, calcitonina, b ifosfonatii (Fosamax, Actonel, Bonviva), modulatorii recaptarii selective a estr ogenului (Evista). Medicamente osteoformatoare sunt vitamina D, hormonul paratir oidian (Teriparatide), ranelatul de strontiu (Protelos). Pe baza studiior, cele mai eficiente in reducerea riscului de fractura par a fi ranelatul de strontiu, bifosfonatii si parathormonul.