1. Disocierea electrolitica, clasificarea electrolitilor, exemple.

2. Disocierea electroliilor slabi, legea diluiei, legea lui Ostwald.

3. Disocierea apei
4. Conductivitatea electrica
5. Electrozi de speta I
6. Electrodul de hidrogen
7. Electrodul de oxigen
8. Electrodul de clor
9. Acumulatorul acid cu plumb
10. Electroliza soluiei apoase de clorur de sodiu
11. Electroliza apei
12. Electroliza topiturii de clorur de sodiu (Celula Downs)
13. Legile electrolizei ale lui Faraday
14. Clasificarea pilelor electrochimice, pila Weston
15. .Pile de concentraie
16. Pile uscate
17. Pile de combustie
18. Pila Daniel-Jacobi
19. Pila Volta
20. Acumulatorul acid cu plumb
21. Electrorafinarea i electroplacarea
22. Fabricarea aluminiului prin electroliza
23. Ordinea desfurrii reaciilor la electrozi
24. Clasificarea coroziunii
25. Definiia i cauzele de apariie a coroziunii
26. Coroziunea cu depolarizare de hidrogen
27. Coroziunea cu depolarizare de oxigen
28. Coroziunea in crevasa
29. Coroziunea galvanica
30. Coroziunea in pitting

1. Dupa gradul de disociere, electrolitii se clasifica in electroliti tari si

electroliti slabi. Electrolitul tare este o substanta care in slutie apoasa este
disociata total in ioni. Electrolitii tari sunt acizii tari, bazele tari si sarurile.
Un electrolit slab este o substanta ale carei molecule aflate in solutie ionizeaza in
proportie mica. Electrolitii slabi sunt acizii slabi si bazele slabe.
Electroliti slabi: H2PO4, Al(OH)3,H2S; Electroliti Tari: H2SO4; HCl ; NaOH; KOH ;
KCL
2.Legea lui Ostwald: Kd=(-

/(1-)

Disocierea electrolitilor slabi

HA=

Kd=Ka=
;

][

]/[HA];

= *c;

[HA]=c(1- );
Kd=

/(1- )

3.Disocierea apei:
H2O=

Kd=
;

=[

][
][

]=

pH=-lg[

pOH=-lg[

];

]/[H2O];
;

pH+pOH=14;
4.Conductivitatea electrica:Proprietatea unui electrolil de a conduce curentul
electric se numeste conductibilitatea electrica, iar fenomenul asociat se numerste
conductivitatea. Prin analogie cu un conductor electric rezistenta unei coloane de
electroli de lungime l si suprafata S situate intre doi conductor identici se
determina folosind legea lui ohm :
E=i*R ; R= *l/S
Conductivitatea depinde de concetratia electrolitului =f(c)
5. Un ansamblu care conine n contact direct un conductor electronic i un
conductor ionic este numit electrod. Electrozii de spea I sunt construii dintr-un

metal imersat ntr-o soluie care conine o sare solubil a acestuia (aa cum s-a
vzut mai sus). n funcie de rolul avut n pila galvanic, catod sau anod, un astfel
de electrod este reprezentat n forma Me +z(aq) Me, sau Me Me+z(aq). n timpul
generrii curentului electric, la anod are loc preponderent reacia de oxidare, iar la
catod are loc preponderent reacia de reducere.
Electrozii de spea a II - a sunt construii dintr-un metal acoperit cu un compus
puin solubil al acestuia (sare, oxid, hidroxid etc.) imersat ntr-o soluie care conine
un anion comun cu compusul greu solubil. Astfel de electrozi sunt reprezentai
simbolic fie n forma A-n MexAy, Me cnd sunt catozi, fie n forma Me, Me xAy A-n
cnd sunt anozi
6.Electrozii de gaz:Se obtin prin introducere unei placi de platina intr-o solutie de
activitatea cunoscuta in care se barboteaza un gaz la presiunea de 1 atm. (O2,Cl2)
7.Electrozii de hydrogen:Se obtin prin introducerea unei placi de platina intro
solutie bazica de activitate (
) in care se barboteaza la presiunea de 1 atm
hydrogen.((Pt)H2/H+ ; (Pt)H2/HCl);
8.Electrozii de oxygen:Se obtine prin introducerea unei placi de platina intr-o
solutie bazica de activitate
in care se barboteaza oxygen la presiunea de 1
atm.((Pt) O2/HO- ;(Pt) O2/NaOH )
9.Electrozii de clor:Se obtine prin introducerea unei place de platina intro solutie
bazica de activitatea in care se barboteaza clor la presiunea de 1 atm. (Pt) Cl2/Cl-;
(Pt) Cl2/HCL
10.Acumulatoru acid cu Pb:
-Eo pila secundara reversibila;
-Cel mai cunoskut accumulator acid;
(-)Pb/H2SO4/PbO2(+);
Anod : Pb->
+2e;
;
+
->PbSO4;
+
=PbSO4 + 2e;
Catod: PbO2+4
+2e->
+2H2O;
.
+
->PbSO4;
.PbO2+
+
+2e->PbSO4+2H2O;
Generala
Pb+ PbO2+
+
->2PbSO4+2H2O;
In timpul procesului de incarcare reactiile ce au loc sunt :
PbSO4 +2H2O->PbO2+
+
+2e; (anod);
PbSO4+2e->
+
;
Reactiile secundare ce pot aparea sun reactii de autodescarcare .Scaderea
capacitatii acumulatorului se poate produce datorita sulfatariii,(imbatriniirii

PbSO4,granulele de PbSO4 devin mari si nu se mai pot reduce formind Pb sau oxide
ptru a forma PbO
11. Electroliza apei
la un electrod se degaja H2->sol din jurul electrodului devine bazicit
la celalalt electrod se degaja O2->sol din jurul electrodului devine acidit
A(+) H20->1/2O2+2H+2eC(-) 2H2O+2e--> 2HO-+2H2
Acidit sau bazidit se poate pune in evidenta cu un indicator numit Bromtiol albastru
(bazic)
-galben (acid)
Reactia totala:
3H2O-> Y2O2+H2+2H++2HO-=Y2O2+H2+2H2O
H2O->Y2O2+H2
12. Electroliza topiturii de clorur de sodiu (Celula Downs)
-avem un recipient pt electrolit unde sunt imersati electrozii de obicei. Constituiti
din grafit sau alt tip de electrod inert conectati la o sursa de curent.
-NaCl-solida nu conduce c.el. (ionii vibreaza in pozitii fixe si nu sunt liberi in
structura cristalului)
-NaCl topita f. bun conductor electric
A(+) 2Cl- -> Cl2+2eC(-) 2Na+ +2e- -> 2Na
2Cl- + 2Na-> Cl2+2Na
2NaCl-> Cl2+2Na
-reactioneaza nu e spontana (se desfasoara datorita c.el. impus de s. ext)
-fluxul de e- trece de la anod la catod (+->-)
-anodul e pozitiv iar catodul negativ
-in industrie, celulele, trebuie construite astfel incat Na produs la catod sa nu intre
in contact cu Cl format la anod (reactie f rapida si violenta -> se formeaza NaCl)
-celula industriala de obtinere a Na se numeste celula Downs
13.Legile electrolizei lui Farraday
Intr-un proces de electroliza , cantitatea de substanta formata la electrozi e diret
proportionala cu cantitatea de electricitate consumata
m=Qxk=kIT
k=echivalent electrochimic
Pt a obtine un echivalent gram dintr-o substanta trebuie sa fie o cantitate de
electricitate egala cu 96500 As=F(constanta lui Farraday)
La trecerea unei cantitati egale de electricitate prin doua sol de electrolit diferite ,
cantitatea de substanta transformata la electrozi sunt d.p. cu echivalentul chimic (E)
care reprezinta raportul dintre A/z.
1/F=k/E=k/A
k=A/zF
m=A/zF.I.T
Pt a calcula cantitatea de electricitate se introduce in circuitul de electroliza o celula
de electroliza cu randamentul (n|=100%) numita Coulometru n|
=Qteoretica/Qpractica
14.Clasificarea pilelor electrochimice
-pile reversibile
-pile ireversibile

cel mai cunoscut tip de pila reversibila este pila daniel-jacobi

Dupa natura reactiei de descarcare pilele pot fi chimice sau de concentratie;
cele chimice pot fi simple sau complexe, iar cele de concentratie pot fi cu transport
sua fara transport
Pilele chimice sunt pilele in care reactia de descarcare e o r de concentratie
-simple alcatuite dintr-un singur electrolit si 2 electrozi, unul reversibil in raport cu
catiomul, celalalt cu aniomul. Ex.:pila O2-H2, pila Wetson
-complexe- alc din 2 electroliti (sol de electrolit) si 2 electrozi, ambii reversibili in
raport cu catiomul.
Pila Weston:
lantul electrochimic e alcatuit din: (-) amalgam de cadmiu in solutie de CdSo4
(+) Hg2So4, Hg
(-) amalgam de Cd/CdSO4sol/Hg2SO4, Hg(+)
A(-) Cd->Cd2+ + 2eC(+) HgSO4 + 2e- -> 2Hg+SO4 2=>Cd+HgSO4 -> 2Hg + Cd2+ +SO4 215. Pilele de concentratie
-in aceste pile se folosesc electrozi echivalenti dpdv al prop fizice, chimice si a
reactiei ce are loc la electrozi
2 tipuri : cu transport si fara transport
Pile cu transport sunt pilele in care are loc transportul ionilor prin limita de
separare a celor 2 electroliti
Limita de separare e constituita dintr-o diafragma poroasa
Ex.: (-)Cu/CuSO4(0,1M)//CuSO4(1M)/Cu(+)
A(-) Cu-> Cu2+ +2eC(+) Cu2++2e- -> Cu
solutie diluata (conc Cu2+ creste) sau concentrata (conc Cu2+ scade) => cand
conc devin egale se atinge echilibrul
E=Ec + RT/2F ln (Csol conc / C sol diluata) = 0,03V
Pile de concetratie fara transport in aceste pile se elimina limita de separare a
celor doi electroliti prin folosirea unui singur electrolit
electrozii pot fi: de gaz sau de amalgam
Pila de H2 -> Pt,H2(p1)/HCl/H2(p2), Pt(t) p1>p2
A(-) H2 -> 2H+ +2e
C(+) 2H+ + 2e -> H2 p2
H2(p1) -> H2(p2)
E=E0+RT/2F ln(p1/p2)
Pila cu amalgam de Cd
A(-) Cd -> Cd2+ +2eC(+) Cd2+ + 2e- -> Cd c(2)
Cd c(1)->Cd c(2)
E=E0 + RT/2F ln(C1/C2)
Pile uscate
-prima pila uscata a fost construita in 1866 de George L. (banala baterie)
-invelisul ext e din Zn, in interior un cilindru de grafit, iar ca electrolit se fol un
amestec de clorura de amoniu, clorura de zinc si dioxid de mangan + material poros
de umplere.
-intre zinc si electrolit se pune o hartie
A(-) Zn -> Zn 2+2eC(+) 2HN4+ +2e- -> 2NH3 + H2

Zn+2NH4+ -> Zn2+ + 2NH3 + H2

H2+MnO2-> 2MnO(OH)
Zn2+ +NH3 -> [Zn(NH3)4]2+
E gen de aceste pile = 1,6V
Pile alcaline uscate
-se inlocuieste electrolitul cu o solutie alcalina de KOH, iar recipientul de Zn e poros
la interior marindu-se suprafata de reactie a anodului , durata de viata a pilelor e
mai mare
(-)Zn/ KOH/MnO2 (+)
A(-)Zn+2HO- -> Zn(OH)2 + 2eC(+) MnO2 + 2e- -> Mn(OH) +2HOZn+2MnO2 + 2H2O -> Zn(OH)2 + 2MnO(OH)
17. Pile de combustie
-celulele galvanice in care unul dintre electrozi e un compus tipic traditional. Pile de
combustie O2 H2.
-in pila de combustie, reactantii sunt permanent alimentati in produsi de reactie
evacuati
(-) C1H2 /KOH/O2 , C (+)
P(-) H2+2HO- 2H2O + 2eC(+) O + H2O +2e- 2HO--------------------------------------H2+ O2 H2O
Reactia de ardere a H2 in O2. Arderea unsa nu are loc, iar energia e transformata in
energie electrica.
18. Pila Daniel-Jacobi
-una dintre cele mai cunoscute pile reversibile
(-) Zn / Zn SO4 (a1) // CuSO4 (a2) / Cu (+)
A(-) Zn Zn 2+ + 2eC(+) Cu 2+ +2e- Cu
---------------------------------Zn + Cu2+ Zn 2+ + Cu
E= 3C-3A (3=epsilon)
19. Pila Volta
-a fost prima pila construita
(-) Zn / H2SO4 / Cn (+)
Zn 2+ + 2e-?A(-) Zn
C (+) 2H+ H2?+ 2e-----------------------------ZnSO4 + H2?Zn + H2SO4
P(-) Cu2+?Cu +2eC(+) 2H+ +2e- ? H2
------------------------------Cu2+?Cu + 2H+ + H2 - pila e ireversibila
20. Acumulatorul acid cu Pb
- e o pila secundara (reversibila)
- cel mai cunoscut accumulator acid (intalnit la autoturisme)
(-) Pb / H2SO4 / PbO2 (+)

A(-) Pb Pb 2+ +2ePb2+ +SO42- PbSO4

-------------------------------Pb + SO42- PbSO4 +2eC(+) PbO2 + 4H+ +2e- Pb2+ + 2H2O
Pb2+ + SO42- PbSO4
----------------------------------------------PbO2 + 4H+ + SO42- +2e- PbSO4 + 2H2O
Pb+PbO2 + 4H+ + 2SO42- ==== (desc/incarc) 2PbSO4 + 2 H2O
In procesul de incarcare, procesele ce au loc sunt :
A(-) : PbSO4 + 2H2O PbO2 + 4H+ + SO42- +2eC(+) : PbSO4 + 2e- Pb + SO42Reactile secundare ce pot sa apara sunt reactiile de autodescarcare . Scaderea
capacitatii acumulatorului se poate produce datorita sulfatarii
Sulfatarea = imbatranirea PbSO4
(Granulele de PbSO4, devin mari si nu se mai pot reduce formand Pb sau oxida
pentru a forma PbO)
Intensitatea a H2SO4 variaza de la 1,23 la 1,9 g/cm3
Clasificarea coroziunilor:
1.dupa natura agentului coroziv
a) coroziune umeda-implica prezenta unui lichid sau a umezelii
b) uscata- de obicei coroziunea in gaze la temp inalte
2. dupa aspectul exterior al metalului corodat
a) uniforma-consta intr-un atac coroziv cu aceeasi viteza pe toata suprafata
metalului
b) localizata se formeaza zone limitate de atac coroziv, restul suprafetei metalului
ramanand intanca
3. dupa mecanismul de desfasurare a procesului de coroziune
a)coroziunea chimica apare la contactul unui metal cu un agent chimic in stare
gazoasa sau lichida producand o reactive chimica. Acest tip de coroziune nu este
insotit de generare de current electric.
b) cor. biochimica se datoreaza actiunii microorganismelor care folosesc metalul ca
mediu de cultura. Acest tip de coroz. Este intotdeauna insotit de alte forme de
coroziune.
c) coroz. Electrochimica- cea mai imp. Forma de coroziune si apare atunci cand un
metal intra in contact cu unu mediu cu conductivitate electrica. Conductivitate
principal consta in transferul de sarcina ce are loc la limita de faza metal-electrolit.
Cor. electrochimica este defapt un process redox ce se desfasoara la interfata
metal-solutie in trasferul de electroni prin metal si de ioni prin solutie. Viteza de
coroziune si tipul de atac coroziv depasind de natura metalului dar si de natura
mediului.
Coroziunea metalelor reprezinta procesul de distrugere fizico-chimica spontana si
ireversibila a acestora in urma intereactiei chimice, biochimice si electrochimice cu
mediul inconjurator.

Cauzele coroziunii: Faptul ca majoritatea metalelor se gasesc in natura sub forma de

combinatii este dovada clara a trecerii lor din starea metalica ce este caracterizata
de un continut energetic ridicat, intr-o stare cu continut energetic scazut. Scaderea
energiei este o masura a gradului de reactive al metalului cu mediul si este
exprimata in termini termodinamici prin variatia de entalpie libera. CAUZA
principala a coroziunii o constituie instabilitatea termodinamica a metalului fata de
o forma exidata a sa in aceleasi conditii.
Coroziunea cu depolarizare de H2- in acest tip are loc degajarea unui vol de H
rezultat la contactul unui metal sau aliaj cu mediul.
Coroziunea cu depolarizare de O- acest tip nu poate avea loc deacat daca in react e
implicat si un dizolvat in mediul coroziv
Coroziunea in crevasa: un urma ei, se prod o adancitura (crevasa) intre met si st
protector in care patrunde md. coroziv. Contactul dintre metal si str. pasiv protector
nu e perfect si are loc patrunderea md. coroziv. Volumul crevasei e f mic a.i. are loc
acumularea prod de coroziune deoarece difuzia lor e limitata, ce conduce la modif,
Ph md coroziv din crevasa. O infl imp o are si cocentr O in int si ext crevasei.
Refacere filmului de oxid din int crevasei consuma O si pt ca difuzia lui din restul vol
de md coroziv e slaba, are loc scaderea concentr. de O in crevasa. Suprafata met
din int crevasei devine cu potential negative-zona anodica(active)care se dizolva,
restul supraf met funct ca si zona catodica(pasiva). Pt a preveni acest tip de coroz
tb ca supraf met sa fie mentinuta la un potential destul de nobil, a.i. met sa se
gaseasca intr-o stare pasiva stabila.
Coroziunea in Pitting: acest tip consta in atac localizat pe supraf mici dar pe
adancimi mari-perforarea pieselor metalice. Coroziunea in P apare numai pe met
passive de tip Fe, Al, NI, Fe-Cr care prez straturi protectoare cu defecte,
imperfectiuni, impuritati. Orice neuniformitate a str protector conduce la aparitia de
pile locale de coroziune. Pe supraf met apar mici zone anodice in care se
corodeaza , in timp ce restul supraf fct ca zona catodica. Coroz in P are 3 etape: 1.
Initierea pitturilor, 2. Propagarea adancirii pitturilor, 3. Intreruperea adancirii
pitturilor
Coroziunea galvanica este cea mai intalnita coroz localiz apare cand intr-un med
coroziv sunt introduce 2 metale care sunt in contact direct sau legate printr-un
conductor electric- cuplu galvanic. Cand in med coroziv e un met (M1) si in contact
cu el un met (M2) mai active, are loc accelerarea proc de dizolv anodica a met M2.
Cei mai imp fact care influent coroz galvanica sunt: rap supraf C-A, nat si Ph med
coroziv, concert. depolarizanti catodici, caract statice/dinamice ale med. coroziv.
Ordinea de desfasurarea a reactilor la electrozin depinde de potentialele standard
si seria Volta. La catod ionul metallic se reduce cu atat mai repede cu cat pot sau
standard este mai +.
Fabricarea Al.- Desi este al3-lea elem ca raspandire in scoarta terestra pana in 1866
era unul dintre cele mai scumpe si mai rare metale. In 1866 un americat Martin Hall
si un francez Paul Heroult, in mod independent au pus la punct procedeul de
fabricare a aluminiului prin electroliza oxidului de Al, in amestec cu criolit la 1000C
folosind electrozi de grafit. Oxidul de AL pur nu poate fi folosit deoarece temp lui de
topire este de 2045C. Nu poate face nici electroliza sol apoase ce contin ioni de Al
deoarece la catod nu s-ar reduce cationul de Al si apa.
Una din aplicatiile electrolizei cu anozi activi (care se consuma in decursul
electrolizei) este electrorafinarea. Aceasta metoda este utilizata in procesul de

obtinere a cuprului de mare puritate si pentru recuperarea metalelor pretioase. De

fapt, rafinarea electrolitica reprezinta ultima etapa in metalurgia cuprului.
Electroplacarea consta in aplicarea unui start fin, ornamental si protector al unui
metal pe altul. Este o tehnica comuna utilizata pentru a imbunatati aparenta si
durabilitatea unor obiecte metalice. De exemplu aur si platinasunt aplicate pe
bijuterii fabricate din materiale ieftine.