ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

IMPLICAREA UNUI ONG DE MEDIU IN

SOLUTIONAREA UNEI PROBLEME DE MEDIU

Organizatia nonguvernamentala ECO-CIVICA

CUPRINS:

Capitolul I-Date generale despre ONG-ul de mediu

1.1Scurt istoric
1.2 Structura organizatorica a O.N.G.-ului
1.3 Analiza relatiilor intre diferite nivele ierarhice
1.4 Domenii de activitate
1.5 Activitati specifice din cadrul domeniilor de activitate
Capitolul II-Analiza relatiilor O.N.G.-ului cu alte categorii de
operatori
2.1 Relatiile O.N.G.-ului cu operatorii guvernamentali
2.2 Relatiile O.N.G.-ului cu alte O.N.G.-uri
2.3 Relatiile O.N.G.-ului cu operatori individuali
Capitolul III-Solutionarea problemei de mediu

Organizatia nonguvernamentala ECO-CIVICA

1.1 Scurt istoric

Organizatia nonguvernamentala ECO-CIVICA are personalitate juridica conform

sentintei Judecatoriei Sectorului 2 pronuntata la 08.06.1993 in urma consultarii Dosarului nr.
55/PJ/1993 si a avizului favorabil nr. 13333/IJ/17.02.1993 emis de Ministerul Apelor,
Padurilor si Mediului. Aceasta isi are sediul in Bd. Ferdinand 141 A, et. 3, ap. 25, Sector 2.
Activitati propuse pentru desfasurare de ONG-ul ECO-CIVICA:
Un proces in instanta impotriva unor braconieri de capre negre (1993);
Doua proiecte privind Starea ecologica a Bucurestiului (1994-1997);
Descoperirea unei poluari (dosar penal) a raului Dambovita (1996);
Rezolvarea prin interventii scrise sau directe la autoritatile locale sau guvernamentale a sute
de cazuri ce agresau ambientalul;
Stoparea pentru o perioada importanta a proiectului Paradisul Verde, ce prevedea
amplasarea de locuinte pe aria ultimelor pepiniere dendro-floricole ale Bucurestiului (19982000);
Propunere oficiala, adresata Ministerului Mediului, pentru infiintarea Garzii de Mediu
(2000);
Cateva sute de articole in presa scrisa si interventii sau interviuri in audio-vizual;
Participare activa in cadrul multor zeci de conferinte si simpozioane la noi si in afara;
Exprimarea punctului de vedere in fata presedintelui tarii, a primului-ministru si a
ministrilor ale caror domenii au impact asupra mediului ambiant, cu ocazia Consfatuirii
privind Strategia nationala in domeniul apelor (28 august 2002, Parlamentul Romaniei);
Parte procesuala in sapte dosare impotriva unor autoritati locale sau firme protejate de
acestea care sunt partase la deteriorarea factorilor de mediu. Prin castigarea unor procese am
reusit salvarea a 6 hectare din Parcul Tineretului, 4 hectare din Parcul Titan, salvarea Parcului
Bordei de la urbanizarea" cu blocuri cu 20 de etaje, amanarea distrugerilor unor parcuri din
Bucuresti, Ramnicu Valcea, Buftea;
Cateva zeci de prelegeri si infiintarea unor cluburi de profil in circa 15 licee din Capitala;
Trei expozitii fotografice (la Sala Dalles, la Primaria Municipiului Bucuresti si la Garda de
Mediu) cu tematica ecologica;
Participarea in cadrul unor comisii de consultanta si de avizare tehnica la Primaria Capitalei
si in cadrul Comisiilor de Avizare Tehnica ale Agentiilor pentru Protectia Mediului din
Bucuresti si Ilfov;

 Colaborare cu Ordinul Arhitectilor din Romania;

Fotografierea in ultimii 12 ani a unor cazuri flagrante de atentate la calitatea mediului;
Propuneri de amendamente legislative catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si
Garda Nationala de Mediu;
O hartuire" permanenta a autoritatilor pentru cauza protejarii mediului;
O parte dintre membrii ECO-CIVICA actioneaza si ca agenti ecologi voluntari.
1.2 Structura organizatorica a ONG-ului ECO-CIVICA:

1.3 Analiza relatiilor intre diferite nivele ierarhice

Organele de conducere ale ONG-ului ECO-CIVICA sunt:
1. Consiliul Director;
2. Cenzorul sau comisia de cenzori
Presedintele
El reprezinta organizatia n relatiile cu alte organizatii, organele si organismele de stat,
ale administratiei cat si cu cele similare prin obiect de activitate, interne i internationale,
angajand-o fata de acestea prin semnatura si stampila fundatiei.Incheie acte juridice de
dispozitie, conservare,reprezentare i administrare n numele si pe seama Fundatiei, putand
semna valabil n numele acesteia ori de cate ori este nevoie. La prima sedinta a Consiliului

Director,presedintele are obligatia sa raporteze activitatea sa. Pune in aplicare Hotararile

Consiliului Director.
Consiliul Director

Consiliul Director este organul suprem de conducere ntrunindu-se n sedinte ordinare

si extraordinare la solicitarea unuia dintre membrii Consiliului Director. Acesti membri se
intrunesc o data pe an in sedinte ordinare fiind convocat in scris, cu minimum 14 zile nainte
de data fixata,mentionandu-se data si ordinea de zi; sedintele extraordinare pot fi convocate
de orice membru al Consiliului Director precum si de directorul executiv, cu 2 zile inainte de
data sedintei. Convocarea membrilor se poate face prin orice mijloace tehnice disponibile
fundatiei.Atributiile Consiliului Director sunt urmatoarele:
a - aduce la indeplinire hotararile Adunarii Generale;
b - prezinta Adunarii Generale pana la data de 28 februarie, Raportul de activitate pe perioada
anterioara, executarea Bugetului de venituri si cheltuieli si Situatiile financiare anuale si
Bilantul contabil pentru anul precedent
c - intocmeste Proiectul Bugetului de venituri si cheltuieli si Proiectul programelor
Organizatiei;
d - hotaraste, in situatii exceptionale, rectificarea Bugetului de venituri si cheltuieli pentru
anul in curs. Rectificarea Bugetului este supusa validarii in prima Adunare Generala;
e - propune Adunarii Generale organigrama si politica de personal ale Asociatiei;
f - convoaca Adunarea Generala;
g - raspunde de incasarea cotizatiilor; emite in cursul primei luni a anului somatii catre
asociati care nu au achitat integral cotizatia pentru anul precedent;
h- aproba incheierea de acte juridice, in numele si pe seama Organizatiei;
Directorul executiv
Directorul executiv este angajat contractual al organizatiei. Angajarea si revocarea sa
se realizeaza de catre presedintele Consiliului Director, conform legislatiei in vigoare.
Atributii:
a-responsabil de managementul activitii organizatiei (punerea in practica a proiectelor si
programelor organizaiei), inclusiv prin initierea de noi programe, in conformitate cu strategia
si principiile elaborate de Adunarea generala si Consiliul director al organizatiei.
b- este responsabil de managementul financiar-contabil i al resurselor materiale ale
organizatiei (planificarea si administrarea bugetelor i resurselor materiale, precum i
ntocmirea rapoartelor financiare pentru finanatori).

c- va furniza Consiliului director rapoarte narative si informatii la intervale stabilite de comun

acord cu acesta si ori de cite ori i se cer.
d-reprezinta organizatia in relatiile cu tertii.
e-intocmeste organigrama organizatiei si o supune aprobarii Consiliului Director.
f- indeplineste alte atributii date n competenta sa prin hotararea Consiliului Director.
Cenzorul sau comisia de cenzori
Sunt desemnati de catre Consiliul Director pe o perioada de trei ani si revocati tot de catre
acesta, are competenta de a verifica gestiunea financiara a Fundatiei asupra careia se
intocmeste un raport anual supus spre aprobare Consiliului Director.
Atributiile cenzorului sau comisiei de cenzori:
1. verifica activitatea financiar-contabila a organizatiei, gestionarea patrimoniului acesteia, a
filialelor si a sucursalelor;
2. verifica concordanta cheltuielilor efectuate cu bugetul de venituri si cheltuieli si programele
aprobate;
3. realizeaza informarea legislativa curenta privind activitatea financiar-contabila;
4. intocmeste un raport de cenzor, anual, care sa cuprinda concluziile rezultate din verificari si
propunerile pentru optimizarea activitatii ulterioare a organizatiei;
5. prezinta rapoarte Consiliului director. Va fi prezentat un raport anual referitor la bilantul si
bugetul de venituri si cheltuieli ale fundatiei si rapoarte periodice la solicitarea Presedintelui
sau a Consiliului director;
6. indeplineste atributiile de cenzor conform prevederilor OG 26/2000 cu privire la asociatii si
fundatii;
7. Cenzorul sau comisia de cenzori nu poate lua decizii cu caracter executiv si nu poate
ncheia acte de gestiune sub nici un motiv
Consiliul Director este compus din: un presedinte, 1 vicepresedinti, un coordonator de
proiecte. Membrii Consiliului director se desemneaza de catre Adunarea generala numai prin
votul membrilor fondatori, nominal pe fiecare functie.
Presedintele poate delega o parte din responsabilitatea sa altor membri ai Consiliului Director.
Adunarea General se ntrunete cel puin o dat pe an. Ea poate fi convocat n
edine extraordinare prin decizia Consiliului Director din iniiativa proprie i la solicitarea a
1/3 din membrii activi.
1.4 Domenii de activitate
Protectia mediului

Poluarea aerului, solului si apei:

Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de
complexe, se regasesc in aer, apa si in sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a
prezentei dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor
combustibili inferiori; sunt evacuate in atmosfera importante cantitati de oxizi de azot, de
carbon, negru de fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu
efecte daunatoare asupra vegetatiei, in general, si direct sau indirect asupra omului.
Biodiversitate:
Este recunoscut faptul ca orasele mari din Romania si in special Bucurestiul se
confrunta cu lipsa spatiilor verzi. Astfel orice copac taiat din si asa putinul spatiu verde
inrautateste si mai mult situatia existenta, iar aerul devine tot mai poluat si mai irespirabil.
Educatie ecologica:
n ara noastr oamenii nu sunt contieni de rul pe care l aduc naturii atunci cnd
arunc gunoaie peste tot. ECO-CIVICA ncearc prin programe de educare s contientizeze
populaia despre efectul negativ al deeurilor asupra capitalului natural. Educaia ecologic
este premisa dezvoltrii durabile.
1.5 Activitati specifice din cadrul domeniilor de activitate
Activitati specifice desfasurate pe raza sectorului 2:
Inlaturarea unei surse de poluare a atmosferei provenite de la fabrica Colgate-Palmolive
(Soseaua Colentina);
Mutarea statiei RATB din fata parculetului imobilului din bulevardul Ferdinand 141 in fata
Garii Obor (1995);
Contributie la refacerea si protejarea permanenta a parcului Garii Obor (prin sesizari de ani
de zile);
Presiuni catre primaria sectorului pentru inlaturarea unor chioscuri aflate pe spatiul verde;
Refacerea gardului pentru spatiul verde aflat in vecinatatea imobilului din Ferdinand 141 si
blocarea accesului pentru reparatii auto din zona parculetului aflat langa unitatea de pompieri
vecina (2002);
Evacuarea unui depozit de materiale toxice si inflamabile de la parterul blocului din
Ferdinand 141;
Desfiintarea unei constructii instalate pe terasa Garii de Est (Obor), monument istoric si de
arhitectura (2003);
Organizarea in 2005 a unui Simpozion la Primaria Sectorului 2 cu tema Transportul in
Capitala";

 Propuneri si sugestii pe site-ul Primariei Sectorului 2, inclusiv cea a construirii

Monumentului Copacului Disparut (2006).

Capitolul II-Analiza relatiilor O.N.G.-ului cu alte categorii de

operatori
Organizatia ECO-CIVICA a colaborat si colaboreaza cu mai multe ONG-uri din tara
,cu institutii guvernamentale precum si cu institutii internationale implicate in probleme de
protectie a mediului,aflandu-se in diferite relatii cu acestea.

2.1 Relatiile O.N.G.-ului cu operatorii guvernamentali

-O relatie de comunicare cu Ministerul Mediului, inaintand acestuia o propunere oficiala de
infiintare a Garzii de Mediu in anul 2000.
-Colaborare cu Primaria Capitalei prin implicarea alaturi de aceasta in procese privind
stoparea distrugerii Parcului Tineretului, Plumbuita, Politehnicii, avand cu aceasta o relatie de
parteneriat impotriva indivizilor si firmelor care distruge parcurile Bucurestilui. In acest
parteneriat ONG-ul vine cu informatii si cu date exacte despre cum se distrug parcurile si cine
le distruge iar Primaria Capitalei se ocupa de trimiterea in judecata a celor responsabili.
-Colaborare cu Agentiile pentru Protectia Mediului din Bucuresti si Ilfov, avand o colaborare
de natura consultativa.
-Relatie de comunicare frecventa cu Parlamentul Romaniei, in deosebi cu primul-ministru si
cu ministrii ale caror domenii au impact direct asupra mediului.
-O relatie de permanenta comunicare cu Primaria Sectorului 2, privind abaterile de la
protectia mediului care au loc in acel sector al capitalei.

2.2 Relatiile O.N.G.-ului cu alte O.N.G.-uri

De exemplu in proiectul "Plantam fapte bune in Romania" acesta a colaborat cu
urmatoarele ONG-uri judetene:Asociatia GEEA Arges, Asociatia ECO CLUB Timisoara,
Asociatia T.E.R.I.S. Iasi, Asociatia Social Eco Team Prahova, Centrul pentru Resurse
Civice Constanta.Iar in alte proiecte au cerut ajutor altor voluntari.

2.3 Relatiile O.N.G.-ului cu operatori individuali

-Trmiterea in instanta a Bisericii Ortodoxe Romane, facand front comun cu asociatiile de
locatari din zona Voisor- Emil Garleanu, cerand bisericii sa retrocedeze o treime din Parcul
Emil Garleanu, unde s-a construit ilegal o biserica. Relatia dintre ONG si asociatiile de
locatari este una de parteneriat, asociatiile se ocupa de partea financiara pentru procese iar
ONG-ul se ocupa de trimiterea in instanta a Bisericii.
-O alta actiune in instanta asupra Bisericii Ortodoxe Romane, alaturi de asociatiile de locatari
de pe Strada Fizicienilor pentru distrugerea spatiilor verzi si construirea ilegala a unei biserici.

-Parteneriat de informare cu asociatiile de locatari aflate dealungul Magistralei de Metrou M5,

privind avantajele si dezavantajele construirii magistralei de metrou si distrugerii unor spatii
verzi cat mai reduse.
-Colaborari cu presa pentru a publica interviuri si articole scrise, avand o relatie de
comunicare si de informare.
-voluntari in toate proiectele desfasurate

Capitolul III-Solutionarea problemei de mediu

Studiu de caz:
3.1.Caracterizarea problemei de mediu- Defrisarea
Defrisarea reprezinta totalitatea actiunilor prin care padurile sunt inlaturate complet de
pe anumite suprafete, atat din cauze naturale dar mai ales din cauze antropice.
Functiile padurii in echilibrul mediului inconjurator :
Functia hidrologica a padurii

Suprafetele mari de padure din zona forestiera, prin alcatuirea structurala si prin
procesele fiziologice ale componentilor ei, influenteaza puternic procesele hidrologice
si deci circuitul apei in natura.

Vegetatia forestiera participa la acest proces prin urmatoarele: franeaza scurgerile de

suprafata; inlesneste infiltratia si percolarea profunda a apei din precipitatii;
alimentarea izvoarelor; asigurarea permanentei si regimului moderat al debitelor
apelor curgatoare;

Interventia brutala in structura echilibrata a ecosistemului forestier prin taierea rasa a

padurii, duce la cresterea scurgerii totale cu 40 % in primii ani de dupa taierea padurii.

Taierile rase pe suprafete mari au dezavantajul de a favoriza eroziunea pe terenurile in

panta, de a deregla ciclul bioelementelor, de a tulbura brusc bioclima din apropierea
solului si alte consecinte rezultand din modul exploatarii, scoaterii lemnului, folosirii
masinilor, etc.

Functia antierozionala a padurii

Retentia insemnata a precipitatiilor in coronament, topirea lenta a zapezii, retinerea

insemnata a apei in litiera si orizonturile humifere ale solului, puternicul drenaj
biologic al solului si consolidarea profunda a acestuia fac din padure cel mai bun scut
protector al integritatii terenurilor forestiere.

Rarirea puternica sau disparitia padurii, in asemenea situatii, se soldeaza de cele mai
multe ori- mai ales in anii bogati n precipitatii cu punerea in miscare a terenului pe

grosime insemnata, prin procese de eroziune accelerata, alunecari, surpari, mai ales pe
terenurile in panta cu stabilitate slaba, alcatuite din argila, marne argiloase si
nisipoase, nisipuri, pietrisuri, care la anumite grade de umezire formeaza veritabile
paturi de alunecare.

Padurea are un rol important in ameliorarea si restaurarea solului afectat sau distrus
prin eroziune si alte procese de degradare.

Functia climatica a padurii

Influentele favorabile ale padurii asupra climatului se manifesta cu intensitate

remarcabila in special in reflectarea, diminuarea patrunderii si absorbtiei radiatiilor,
atenuarea extremelor de temperatura, distributia precipitatiilor, reducerea
evapotranspiratiei, cresterea umiditatii atmosferice, atenuarea intensitatii vanturilor.

Cercetarile au stabilit ca padurile au cea mai mare capacitate de absorbtie a radiatiilor

fata de alte categorii de folosinta a terenului(culturi agricole, pajisti, etc).

Combaterea zgomotului

Cercetarile facute in acest domeniu au aratat ca in interiorul masivelor plantate,

impadurite, zgomotul scade cu circa 20%. Spatiile mari, deschise din mijlocul
masivelor plantate maresc intensitatea zgomotului. De asemenea, plantatiile in
aliniament, de-a lungul strazii, reduc intensitatea zgomotului.

O alta consecinta a defrisarilor forestiere o reprezinta fenomenul de inmlastinare.

Acesta este rezultatul acumularii unor cantitati excesive de apa, fie sub forma de apa
freatica cand nivelul apei din sol ajunge la suprafata, fie de apa din precipitatii cand
straturile impermeabile ale solului impiedica patrunderea apei in adancime, provocand
stagnarea ei la suprafata, pana la evaporare. Acest fenomen apare mai frecvent in
subzona molidisului, in arboretele de molid, si in subzona stejarului, arboretelui de cer
si garnita.

Consecintele defrisarilor

s-au intensificat procesele de eroziune a solurilor;

sunt tot mai frecvente secetele;

s-au intensificat alunecarile de teren, ce produc grave pierderi materiale economiei

naionale;

a degenerat starea masivelor forestiere;

a saracit flora i fauna, s-a creat pericolul disparitiei unor specii de animale si plante.

defrisarea padurilor reprezinta factorul principal al incalzirii globale

Padurile din toata lumea aduc numeroase beneficii importante. Padurile adapostesc peste
jumatate din speciile care traiesc pe pamant, ajuta, de asemenea, la incetinirea incalzirii

globale, prin stocarea si retinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase ajuta la reglarea
caderilor de precipitatii, sunt surse esentiale de hrana si apa si aduc in acelasi timp enorme
avantaje estetice, spirituale si de agrement pentru milioane de oameni.
Cu toate acestea, in multe parti ale lumii, padurile sunt defrisate rapid in scopuri agricole
sau pentru pasuni, utilizate si exploatate in mod abuziv, si degradate de incendiile produse de
oameni. Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai
ferate, incendii, combustibili sunt toate cauzele defrisarii. In ultimele doua secole populatia sa nmultit fiind din ce in ce mai multa nevoie pentru spatiu de construit i pentru agricultura.
Impreuna cu comertul de lemn care s-a intensificat in ultimii ani, au adus o degradare fara
precent asupra padurii.
Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc n padure fara adapost si hrana, i
duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel
mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii
am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestora fiind
acumularea de dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzi absorb dioxidul de
carbon si produc oxigen prin fotosinteza. O alta consecinta a defrisarii are legatura cu
posibilitatiile stiintifice care ar putea fi pierdute o data cu padurea. Este estimat ca doar o mica
parte din plantele si animalele care traiesc in padure au fost identificate iar majoritatea
cercetatorilor sunt de acord ca acestea ar putea reprezenta cheia descoperiri unor leacuri
pentru unele dintre cele mai mortale boli cunoscute omului.
Noi nu putem trai fara paduri, dar padurile cu siguranta traiesc mult mai bine fara noi.
3.2.Necesitatea implementariiproiectului
Necesitatea abordarii acestei probleme, precum si a desfasurarii proiectului este n
primul rand trezirea omenirii la realitate, realitate care ne arata cat de mult au scazut
suprafetele impadurite la nivelul Romaniei, cu consecinte foarte grave la nivelul bilantului
hidrologic, accelerarii eroziunii, degradarii solurilor sau climei. Misiunea acestui proiect
consta, pe langa refacerea padurilor de odinioara, in implicarea societatii civile, a publicului
larg, autoritatilor, companiilor si a mass mediei in protejarea si cresterea de padurilor si odata
cu acest lucru constientizarea, ca nu mai trebuie trecuta cu vederea atat de usor aceasta
disrugere a padurilor, doar pentru a avea bunastare economica.
3.3.Denumirea proiectului i durata de derulare a acestuia
Denumirea proiectului este "Plantam fapte bune in Romania" - initiativa nationala de
impadurire pe baza de voluntariat, initiat de de Asociatia EcoAssist si Fundatia ECOCIVICA.
Acest proiect a inceput in 2011 si se doreste a avea o durata de 5-7 ani, initial avand ca durata
stabilita perioada dintre 2011-2016.
Proiectul are ca parteneri:
ONG-uri organizatoare judetene:

1. Asociatia GEEA Arges

2. Asociatia ECO CLUB Timisoara
3. Asociatia T.E.R.I.S. Iasi
4. Asociatia Social Eco Team Prahova
5. Centrul pentru Resurse Civice Constanta

Sponsori:
- Allberry.ro
- Amplusnet
- Art&Hobby
-

Baumax Mures

BDO Audit

BestJobs

CocoRico

- Comunitatea romanilor din Emiratele Arabe Unite

- Continental Anvelope Timisoara
- Copacul de Hartie Timisoara
- Cosmote
- Cyclope
- Doracim Oradea
- Drufec Cons Timis
- Ecovalor
- FanCourier
- Friesland Campina Romania
- Garden Center Grup
- Green Shop
- HOLCIM Romania

- Japan Tobacco International

-

MEGA IMAGE

Microsoft Romania

Promenada Mall Mures

Siletina

Softis Serv

- The Cell
- Transair Agency
- Tuca Zbarcea & Asociatii
- UPS Foundation
- Xerox Romania

3.4.Obiectivele generale ale proiectului:

Cele du obiective majore, de realizat n 5-7 ani, sunt:
1. mpdurirea, plantarea i ngrijirea pn la declararea reuitei finale, unei suprafee de 300
de hectare.
2. Construirea Hrii tierilor de pduri, cu implicarea a cel puin 4000 de romni in
identificarea, raportarea i verificarea legalitii tierilor de pduri.
3.5.Obiectivele specifice ale proiectului:
1. Implicarea a cate unei administratii publice locale in fiecare judet si a unor oficialitati,
precum Consiliul Judetean, Prefectura, Inspectorat Scolar Judetean, Directia Judeteana
de Tineret si altele, pentru a implementa proiectul in fiecare judet al tarii.
2. Strangerea unor sponsorizari (fonduri, produse si servicii) in valoare totala de 307.192
de euro, in vederea implementarii miscarii Plantam fapte bune in Romania! la
nivelul fiecarui judet.
3. Activarea si implicarea a 50.000 voluntari la nivel national, pe intreaga perioada a
miscarii (5 -7 ani), pentru a asigura plantarea si cresterea unor paduri pe 300 ha din
suprafata intregii tari.
4. Realizarea unei campanii de constientizare si activare civica privind situatia padurilor
din Romania si implementarea acesteia pe intreaga perioada a miscarii (5- 7 ani), prin
toate canalele online si offline implicate in cadrul miscarii.

5. Realizarea hartii taierilor de paduri din Romania, pana la finele lunii februarie 2012,
prin implicarea unor developeri IT si a publicului larg.
6. Obtinerea sprijinului cat mai multor trusturi media la nivel national, posturi TV locale,
posturi radio locale si publicatii scrise si online locale, pentru a mobiliza cat mai multi
parteneri si participanti in miscare din randul institutiilor publice, societatii civile,
companiilor multinationale si a publicului larg in miscare.
7. Realizarea cate unui proiect tehnic pe fiecare zona ce urmeaza a fi plantata in cadrul
miscarii, cu cel putin o luna inainte de data plantarii pe fiecare teren in parte, cu
sprijinul unor specialisti autorizati. (Directii Silvice, persoane fizice si / sau juridice cu
certificat de atestare, Institute de Cercetare si Amenajare Silvica, Oficii de Studii
Pedologice si Agrochimice).
8. Plantarea si cresterea unor paduri pana la reusita finala a fiecareia (atingerea stadiului
de masiv lemnos) pe o suprafata totala de 300 ha pe intreaga perioada a miscarii (5-7
ani).

3.6. Activitati desfasurate de ONG pentru realizarea obiectivului

I
n cadrul proiectului Fundatia ECOCIVICA si Asociatia EcoAssist, s-au ocupat de
atragerea sponsorilor, a partenerilor media, a realizat proiectul si obiectivele acestuia. Apoi
odata cu cooptarea tuturor celor mai sus mentionati, membrii ONG-ului au explicat
angajatilor tuturor partenerilor si sponsoorilor care sunt pericolele continuarii defrisarii si cum
poate fi aceasta oprita si deasemenea de ce este importanta actiunea de prevenire a fiecarei
persoane.
Odata cu demararea proiectului membrii permanenti ai ONG-ului dar si voluntarii
acestuia au participat alaturi de ceilalti voluntari care se inscrisesera pentru a lua parte la
proeictul "Plantam fapte bune in Romania" si au desfasurta actiuni de replantare a padurilor si
de informarea a celor din apropierea padurilor de raul pe care si-l fac singuri atunci cand
defriseaza ilegal.
Deasemenea ONG-ul a fost cel care s-a ocupat de aprovizionare cu puieti pentru replantarea
padurilor, costurile pentru plantarea unui ha de paduri ajungand la 6000 de euro.

3.7.Analiza economico-financiara
Efortul nregistrat:
Venituri provenite din surse proprii: cotizaii; i atrase: sponsorizare.
Principalele cheltuieli:

Cheltuieli cu materialele

Cheltuieli pentru transport

3.8.Analiza de mediu
Costurile sociale ale punerii n practica a unui astfel de proiect cum este Plantam fapte bune
in Romania implica privarea de anumite privilegii,cum ar fi:
nevoia de lemn
defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole
drumuri si cai ferate
combustibili
expansiunea urbana

Majoritatea oamenilor nu vad beneficiile aduse de padure, care sunt:

pastrarea si ameliorarea calitatii mediului
are rol de reglare a temperaturii

purifica aerul, fiind sursa de oxigen

are functie estetica si ecologica

participa la circuitul hidrologic

Astfel, se constata clar c functiile care privesc echilibrul mediului sunt mai importante decat
rolul de sursa de materii prime pentru activitatile umane.
Efectele ecologice:
Varianta fara proiect
Disparitia animalelor;
Lipsa oxigenului;
Aparitia schimbarilor climatice, eroziunii
solului, alunecari de teren si inundatii;
Epuizare excesiva a resurselor de lemn fara a
exista un plan de regenerare, practic,
reprezinta disparitia acestei resurse;
Influenteaza negativ agricultura;

Varianta cu proiect
Este impiedicata disparitia vietuitoarelor
forestiere numeroase, care populeaza padurea;
Padurea produce oxigen. Un copac cu frunze,
ajuns la maturitate, produce ntr-un sezon
necesarul de oxigen inhalat de 10 oameni ntrun an;
Cresterea suprafetelor de paduri contribuie
semnificativ la diminuarea efectului
schimbarilor climatice, si la adaptarea la
acestea, prin sporirea stocarii carbonului pe
termen lung n structuri forestiere;
Copacii ne ajuta n lupta impotriva eroziunii
solului, conservarii apei de ploaie si a

reducerii depozitarii sedimentelor dupa

furtuni;
Copacii sunt plamanii planetei, dar si una din
pricipalele arme de a lupta mpotriva incalzirii
globale;
mbuntirea aspectului peisagistic;
Creaza o armonie intre om si natura.

Efectele sociale:
o

Proiectul mbunatateste calitatea vietii.

3.9.Analiza SWOT
PUNCTE FORTE
Refacerea unei zone defrisate
Realizarea hartii taierii padurilor din
Romania
Buna finantare

PUNCTE SLABE
Romania se afla n topul calamitatilor
naturale
Neimplicarea mai multor oameni n
actiune

OPORTUNITATI
Extinderea ariei de activitate pe toata
suprafata tarii
O posibila colaborare cu noi sponsori
Obtinerea
atentiei
populatiei
si
constientizarea acestora despre impactul
negativ al defrisarii

RISCURI
Scaderea interesului oamenilor pentru alte
proiecte de impadurire
Reducerea numarului de voluntari

3.10.Concluzii si propuneri
Efectul defrisarilor masive din ultimii ani ne afecteaza pe toti, indiferent daca locuim
in mijlocul orasului sau la marginea unei paduri: poluare, alunecari de teren, schimbari
climatice majore. Cu totii contribuim la aceasta distrugere, constienti fiind de raul ce ni-l
producem si nu e de mirare ca in multe zone de deal si de munte padurile parca se topesc. Pe
langa fenomenele naturale foarte vizibile la care se mai adauga seceta, gerul, incendiile,
alunecarile de teren, caderile de grindina, padurile din Romania resimt efectul global al
schimbarilor climatice de mediu. Peste jumatate dintre ele sunt supuse unui efect lent de
uscare anormala a arborilor. Astfel, prin proiecte de impadurire, cum este si Plantam fapte
bune in Romania trebuie sa oprim acest dezastru, sa incurajam actiunile de replantare a
padurilor si sa facem un lucru bun pentru viata noastra si pentru planeta.

Programele unor astfel de proiecte vizeaza imbunatatirea calitatii mediului prin

extinderea suprafetelor impadurite, ameliorarea progresiv a capacitatii de productie a
terenurilor agricole degradate, precum si mentinerea biodiversitatii. Totodata se urmareste
oprirea indiferentei oamenilor, precum si cresterea voluntarilor.
Eliminarea taierilor ilegale de arbori de catre stat prin implementarea de legi clare
pentru stoparea fenomenului, urmate de legi aspre pentru cei care le incalca. O alta propunere
ar fi realizarea unei harti cu toate padurilor ramase nedefrisate pana acum, si creste
monitorizarii acestor paduri de catre autoritati pentru a descuraja furtul de lemn.

3.
1.

10 motive pentru a proteja pdurea

Pdurea furnizeaz cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din
oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultura, este
preluat din atmosfera, prin aprovizionarea acesteia de ctre arbori i arbuti (vegetaie).
2.
Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de sera), contribuind la
reducerea polurii i avnd o influena benefica asupra mediului.
3.
Fixeaz solul, mpiedicnd alunecrile de teren i eroziunile provocate de ploaie sau
vnt.
4.
Filtreaz apa provenita din precipitaii, prin scurgerea acesteia printre straturile de
muchi i frunze moarte, asigurnd o apa limpede i curata.
5.
Reduce mult din mrimea viiturilor, n cazul ploilor toreniale, prin reinerea unei
mari cantiti de apa n coronament i litiera i cedarea acesteia treptat.
6.
Reprezint un sistem ecologic complex care adpostete numeroase specii de plante
i animale, multe dintre ele fiind ameninate cu dispariia, datorita adaptrii la condiiile
specifice de aici.
7.
Este o sursa nc puin exploatata de medicamente i remedii naturale.
8.
Are un mare impact estetic, peisajele n care apar pduri fiind de preferat terenurilor
ocupate de culturi agricole sau alte amenajri antropice.
9.
Este un loc apreciat de recreere si cu efecte terapeutice recunoscute.
10. Are o mare importana educativ - tiinifica, att pentru noi ct i pentru generaiile
urmtoare.